Conf. univ. dr. Marius LUNGU

ATLAS GEOGRAFIC

$coLARCLASA A V.A

TERRA I ELEMENTE DE

GEOGRAFIE FITZICA

I.TERRA-OPLANETAA UNIVERSULUI

1. Universul gi Sistemul Solar - aspecte generale.......3

APLICA........ ....................7

2. Terra - o planeti a Sistemului So1ar...............................8

ApLrcA........ ....................e

3. Aplicalie practice: Cilitorie virtuali in Univers ..10

CUPRINS

III.TERRA-OPMruETA

1. Globul geografic gi harta. Coordonate geografice...1 1

ApLrcA........ ......................14

2. Migcirile PimAntului gi consecintele 1or.......................1 6

APLI 19

3. Aplicagie practic6. Orientarea in spatiul terestru(elemente naturale gi instrumente clasice 9i

moderne)...

iru rnaNsFoRMARE. cEoSFERELE TERRET

1. Caracteristici generale. Structura interni a Terrei......... ......................22

APLICA.... .,.. -,...,..,...,..24

2. Relieful: continente;i bazine oceanice; forme majore de relief 25AP1tCA................

3. Dinamica scoargei terestre. Vulcanii ;i cutremurele,,.,,...,..,,,.,...34

4. Reguli de comportare gi misuri de protecgie in cazul producerii de fenomene gi

procese in orizontul local (pribugiri, aluneciri de teren, cutremure) ................35

1. Atmosfera - caracteristicigenerale si importanfe.................. .............-37

2. Elemente gi fenomene meteorologice ...."...'........'......'38

,.........,.........-..-......45

3. Vremea gi c1ima............. ,,,..,....,..........47

4.Zonele climatice ale Terrei. lnfluenta climei asupra geosferelor5. Modalitigi de avertizare, reguli de comportare gi misuri de protecgie in cazul

producerii de fenomene extreme in orizontul 1oca1............... ..........50

1. Hidrosfera - caracteristici generale ;i importanIe.................. ,..,..,,.,..,,.,..,.,,....52

2. Oceanul Planetar - componente si localizare. Dinamica apelor oceanice.............................53

4. Modalititi de avertizare, reguli de comportare gi misuri de protecgie in cazulproducerii de fenomene extreme in orizontul local (viiturilrevilrsarelinundatie,

pod de gheate)..........................

t t t. 4. Bt osFERA t, soruRrLE... ..60

1. Plantele gi animalele - repartitia lor geografici2. Solul - resursi a vietii

..48

59

.60

Diversitatea peisajelor terestre naturale....... ................63

.61

rERRA - ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICA

a:tlra,-:r::!:iiiial!'I

j,lr: :r:i:r:i.ttr::!:rr:tiriri:,'-jiE:l

. ..::ll.:l: r..r..

Timp de cAteva milenii, omul a privitTerra numai de la nivelul suprafeqei

terestre. De aproape un secol, el

a reu;it si o admire din avion. De

aproximativ o jumitate de secol,

datoriti navelor spaliale gi a sateligilor

artificiali, omul a inceput si aibi operspecive asupra PimAntului din spagiul cosmic, inclusiv de pe Luni.

Evolulio Universului de la momentul BigBang

Universul reprezinti lumea inconjuritoare, nemirginiti inspafiu ;i in timp, ;i aflati intr-o conrinue evolugie.

Universul este numit si Cosmos (de la termenul grecesc Kos-

mos = lumea inconjuritoare), iar ;tiinga care studiazi originea ;ievolutia sa poarti numele de Cosmologie.

Partea din Univers cunoscuti pini in prezent cu ajutorulmijloacelor de investigatie (lunete, telescoape etc.) poartinumele de Metagalaxie (Univers Observabil).

Universul reprezinti lumea inconjuritoare, nemirginiti in spagiu

si in timp, ;i aflati intr-o continui evolugie.

in prezent, o teorie larg rispinditi explici formarea Universuluiin urma unei explozii colosale cunoscute sub numele de BigBangcare a avut loc acum aproximativ 14-15 miliarde de ani.

Galaxiile sunt cele mai cunoscute acumuliri de materie dinUnivers. Ele sunt formate din miliarde de stele, la care se adaugi omaterie interplanetari rarefiati formati din gaze ;i pulberi.

Planeta noastri face parte din Galaxia Noastrd. Aceasta se mai numesteCalea Lactee, deoarece se contureazi pe bolta cereasci sub forma unuibriu luminos (cu semnificagia de liptos).

Principalele caracteristici ale Cdii Lactee sunt:- s-a format acum aproximativ 10 miliarde de ani;

- are in componengi peste 100 de miliarde de stele, cele mai tinere6ind grupate in centru, in timp ce stelele mai bitrAne sunt localizate spreperiferie;

ATLAS GEOGRAFTC $COLAR - CLASA A V-A

- are forma unui disc, cu diametrul de cca.

100 000 a.l. (ani lumini);- Soarele este una dintre stelele compo-

nente, fiind localizati la o distangi de cca. 30

000 a.l. de centrul galaxiei;

- face parte dintr-un grup local de galaxii(format din trei galaxii mari ;i cel pugin 30

CuvAntul ,golaxie" provine din limba Localizarea Soareluiin cadrulgreaci, de la cuvintele,, gola" - cu semnificatiade lapte 1i,,kyklos" - cerc. Calaxiile se pot clasifica dupi mai multe criterii. Unul dintre acestea este criteriulfor-mei, functie de care galaxiile sunt : eliptice, in spirald (ex. Calaxia Noastri), in spiral baratd sau neregulate (firita avea o formi clar definite).

Stelele sunt corpuri ceregti, gazoase, sferice sau aproximativ sferice,

care au temperaturi foarte mari (de ordinul milioanelor de grade

Celsius) ;i Iumini proprie.

Stelele sunt alcituite dintr-o materie gazoasi (in principal hidrogen ;iheliu), incandescenti, cu temperaturi si presiuni foarte mari. in Universexisti un numir impresionant de stele, insi, cu ochiul liber sunt vizibiledoar cca. 6000, deoarece sunt situate la distante foarte mari. Cea mai

apropiati stea fagi de Sistemul nostru Solar este Alfa Centauri, aflatilao distangi de cca. 4 ani lumini, in timp ce steaua cea mai apropiati de

Terra este Soarele (8,19 minute lumini).

SISTEMUL SOLAR reprezinti un ansamblu format din Soare, opt planete (cu sateligii lor naturali), comere,meteorigi, asteroizi, la care se adaugi o materie interplanetari dispersati, constituiti din pulberi, atomi ;imolecule. Sistemul Solar este situat intr-unul din bragele exterioare ale Calaxiei Noastre, numit $ Braful Orion.El este situat intr-o regiune cu densitate relativ mici.

Soarele este o stea de mirime mijlocie, situati in centrulSistemului Nostru Solar;i la aproximativ 30 000 a.l. de centrulCalaxiei Noastre.

Ca ra cteri sticil e So arel ui:

- este cel mai mare corp din Sistemul Solar - masa sa se

estimeazi la aproximativ 1,9 x1030 kg (ceea ce reprezinti99,85 % din masa totali a Sistemului Nostru Solar);

- raza Soarelui este de 696350 km (de circa 110 ori mai mare

decdt r aza PimAntu I u i );

- efectueazi o mi;care de rotagie neuniformi (in 25 de zile

terestre la ecuator;i 35 de zile terestre la poli);

- este alcituit in intregime din gaze, doui dintre acestea

reprezentan d 99 % din masa sa (hidrogen 55 o/o 1i heliu 44 o/o);

- densitatea Soarelui (1,41 grlcm3) reprezinti un sferr din densi-tatea PimAntului, fapt care se explici prin aceea ci este alcituit in intregime din gaze.

Planetele Sistemului Solar sunt corpuricere;tifiri lumini;icitduri proprie, acestea fiind primite de laSoare. in cadrul acestui Sistem, sunt opt planete Mercur, Venus, Teno, Marte, lupiter, Saturn, lJranus, Neptun.

lP;,tf.ri, Grlr-trt ffi trrlI strt, brt,en,

Galaxiei Noastre

Stele

Acestea se rotesc

-

in jurul Soarelui, de-a lungul unei orbite, cu viteze diferite, datoriti forgei sale de atracgie.

TERRA - ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICA

Majoritatea planetelor au sateliti (corpuri ceretti de mici dimensiuni, care se rotesc in jurul planetelor).

Singurele planete care nu au sateligi sunt Mercur $ Venus.

Dupi mirime planetele sunt: mici (Mercur, Venus, Terra, Marte) $ mari (planete gigant) - Jupiter,Saturn,l)ranus;i Neptun. Dintre planete, primele patru (Mercur Venus, Terra, Marte) sunt considerate planetetelurice, care prezinti o crusti solidd la suprafagi, in timp ce urmitoarele patru (Jupiter, Saturn, Uranus,

Neptun) suntgazoase.

Mercur este cea mai apropiati planeti de Soare;i una dintre cele mai

mici planete din Sistemul solar. Numele siu vine de Ia zeul roman Mercur.

Nu are nici un satelit natural. Aceasta este una dintre cele cinci planete care

pot fi vezute de pe Pimint cu ochiul liber. Pe Mercur temperaturile variazifoarte mult.

Centura de asteroizi ocupi un spagiu imens

intre Marte;iJupiter; marcAnd trecerea de la planetele

sof ide interne, spre cele gazoase, externe, insoqite de

sateligii lor de gheagi.

Centura de asteroizi este formati din mii de corpurisolide, cu diametre mai mici de un kilometru, pAni

la dimensiuni de circa 1000 de kilometri lungime.

Cei mai mari asteroizi sunt Ceres, cu un diametru de

1000 km, siVesta, cu 550 km.

Venus, cunoscute gi sub numele de Luceafdrul, poarttr numele zeigei

romane a dragostei ;i a frumusegii. Apropierea fagi de Soare, structura ;idensitatea fac din Venus unul dintre cele mai calde corpuri din Sistemul

Solar. Este una dintre puginele planete cu o mi;care de revoluqie retrogradi

;i singura cu o perioadi de rotatie mai mare decAt perioada de revolugie.

O caracteristici remarcabili a lui Venus "este rotagia sa retrogradi"; se

rote;te in jurul axei sale foarte incet, in sens invers acelor de ceasornic.

ATLAS GEOGRAFTC TCOLAR - CLASA A V-AMarte - Marte este a patra planeti de la

Soare in Sistemul Solar ;i a doua ca mirime,dupi Mercur. Poarti numele zeului roman al

rizboiului, Marte, datoriti culorii sale ro;iatice.inclinagia axei lui Marte este apropiati de

cea a PimAntului, motiv pentru care existianotimpuri pe Marte la fel ca pe PimAnt.Un alt punct comun, ziua margiani, este cu

numai 39 de minute mai lungi decAt cea

terestri. Datoriti distantei mai mari fagi la

Soare, anul martian este mai lung decAt un

an pe PimAnt gi anume cu 322 zile. Are doisateligi: Deimos gi Phobos.

Saturn este o planeti gigant de gaz,

a doua ca masi si volum dupi Jupi-ter. Ea are un diametru de cca. noui orimai mare decit cel al PimAntului si este

alcituiti in cea mai mare parte din hidro-gen. Acesta poarte numele zeului romanSaturn. Se evidengiazl prin numirul cel

mai mare de sateligi din Sistemul Solar(t8) ;i prin numirul mare de inele (for-

mate din pulberi,;i corpuri mici).Cel mai strilucitor satelit esteTitan.

Cometele sunt corpuri ceregti care descriu orbite alun-gite in jurul Soarelui. Denumirea derivi din grecescul Kome

- cu semnificagia coamd. Cometele sunt alcituite din treicomponente de bazi: nucleu, coamd Si coadd.

- Nucleul reprezinti componentul principal, este permanent,gi din el se dezvolti celelalte elemente pe misura apropieriide Soare. Constituie un amestec inghetat de pulberi solide cu

dimensiun i variate.- Coama se dezvolti in jurul nucleului, cu care alciruiegte

capul cometei.- Cda apare ca o fisie lurninoasi, frecl,enr curbara. in raporr

cu drrecoa Soare-nrlcieu Ea conrrnua caprrl cometei in direcria:rusa Soareli,r . Poa[e aiea unglm oe pesre 50 nrii. km.

Jupiter este a cincea planetide la Soare si cea mai mare din-tre toate planetele din Sistemul

nostru Solar. Diametrul siu este

de 11 ori mai mare decit cel al

PimAntului, masa de 318 de

ori mai mare ca a PimAntului,iar volumul de 1300 de ori mai

mare decAt cel al planetei noas-

tre. Jupiter are 15 sateliti natu-rali, intre care Ganimede are cel

mai mare diametru din Sistemul

Solar (szzc km).

Uranus este o planeti giganti de gaz. Este a saptea planeti din Sistemul

Solar ca depirtare de Soare, a treia ca mirime ;i a patra ca masi.Aceasta poarte numele tatilui lui Chronos (Saturn) si al bunicului lui Zeus

(Jupiter). Este prima planeti descoperiti in epoca moderni. Are cel pugin 13

inele principale.

Neptun - poarta numele zeu-

lui roman al mirilor, Neptun. Arepatru inele principale ;i opt sateligi

naturali (cel mai mare fiind Triton).

C.

A

IERRA - ELEMENTE

Cu aj utorul noli un i I or invigate, caracterizagi

DE GEOGRAFIE FIZICAprin trei elemente Universul.

B Explicagi, folosind cuvinte proprii, teoria eig Aan;-ul;i.

C Citigi cu arenfie textul de maijos ;i completagi spagiile Iibere cu informaqiile corecte.

lJniversul este numit , iar stiinga care studiazi originea ;i evolugia sa poarta numele de

Galaxiile sunt cele mai cunoscute acumuliri de materie din Univers. Ele sunt formate din miliarde de

, la care se adaugi o materie interplanetari rarefati formati din ;iin Universul Observabil existi miliarde de galaxii, fiecare fiind constituiti din miliarde de .

Terra face parte din Calaxia Noastri. Aceasta se mai numette, - .-. -'leoarece

D incercuiti litera corespunzitoare rispunsului corect pentru afirmagiile de maijos:1. Este stratul exterio[ luminos, dispus labazaatmosferei solare, cu o grosime de circa 500 km ;i o temperaturi

de aproximativ 5500-6000 "C:

a. Cromosfera b. Fotosfera c. Coroana solari d. Stratosferi

2. Este o planeti gigant, gazoasi, a doua ca masi ;i volum, dupi Jupiter:a. Venus b. Uranus

3. Este cea mai indepirtati planeti din Sistemul Solar:

a. Venus b. Neptun

a. Cromosfera b. Fotosfera

5. Cele mai mari temperaturi (cca. 15 mil. "C) ;iinregistreazi in:

a. Nucleulsoarelui b. Fotosferi

c. Saturn

c. Jupiter

d. Marte

d. Mercur

4. in cuprinsul acestui strat se declan;eazi protuberange solare, cu o periodicitate medie de 11 ani:

c. Coroana solari d. Stratosferipresiuni (cca. 200 mld. atmosfere) din Sistemul Solar se

c. Coroana solari d. Cromosferi

E Pe verticala A-B vefi descoperi denumirea stelei in jurul cireia graviteazi planeta noastri!

1. Este a doua planetd de lo Soare;

2. Este corp ceresc, denumit ;i stea cu coadd,

alcdtuit din praf ;i gaze inghefate, de mici Idimensiuni care se roterte in jurul Soarelui;

3. Planeta care poartd numele zeului roman alrdzboiului, datoritd culorii sale ro;iatice;

4. Este singura planetd din Sistemul nostru Solarpe care existd viafd;

5. Este cea mai apropiatd plonetd de centrulaP*1-, Sistemul nostru Solar.

pe orbita PimAntului. El a fost lansat pe orbiti in cadrul misiunii Vostok 1, cu ajutorul:rachetei Vostok 3KA. i

La 20 iulie 1969, astronautul american Neil Armstrong a fost primul om care a pfuit pe Luni. Faimoasa i

replici "l)n pos mic pentru om, un salt mare pentra omenirel spusi de el, a fost auziti de 600 de milioane i

., ,-;,i. de oameni care urmireau in direct aselenizarea.r -rl\ uL t' \ Rnul-lumini esre o unirare de misuri a lungimii, definiti ca distanEa parcursi de o razi de lumini prin vid, cu ;

yiteza de 300.000 km/s, timp de un an tropic. Aceasti distan,ti este de circa946} miliarde de km. i

qi;;rii;;;.;;;; soarete, de cele mai multe ori, ca pe o zeitate. De exemplu, in Antichitate, egiptenii il venerau pe i

zeul Soarelui Ra drept rege a[ zeilor.

III.3. HIDROSFERA

Ap[ gazoasi

Api solidf,

Procesele care determini trecerea apei de lao stare de agregare la alta

Apa reprezinti unul din elementele naru-

rale indispensabile existengei viegii. Ea are un rol

deosebit de important in desfi;urarea proceselor

naturale ;i a activititilor desfi;urate de oameni,

constituind in acela;i timp un mijloc important de

apirare gi comunicafie, o materie primi pentru in-

dustrie ;i agriculturi, o sursi de energie si alimentarea

oamenilor. Apa conferi Pimintului o originalitatemajori in raport cu celelalte planete.

Ea este una din cele mai comune substante dinnaturi, iar circuitul apei constituie o trisituri esengialS a

Terrei. Pentru plante gi animale apa constituie elemen-

tul fundamental, indispensabil viegii (apa reprezinti80% din compozi;ia materiei vii a Terrei; de exemplu,60 -70% din corpul uman).

Aproximativ 71% din suprafata Terrei este acoperiti de apa oceanelor;i mirilor.