COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI IAI PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE INDRUMATOR: ELEV: INGINER:URSACHE ADINA TUDOS ALEXANDRU-GICA IUNIE 2012 2 TRADUCTOARE 3 CUPRINS ARGUMENT ............................................................................................................................. 4 CAP I.GENERALITATI .......................................................................................................... 5 CAP II . Clasificarea traductoarelor ........................................................................................... 9 II.1 PARAMETRICE II.1.1 Rezistive R II.1.2 Capacitive C II.1.3 Inductive L II.2 GENERATOARE .......................................................................................................... 12 II.2.1traductoare de inducieII.2.2 traductoare electrochimiceII.2.2 traductoare fotoelectriceII.2.4 traductoare piezoelectrice II.2.5 traductoare termoelectriceII.2.6 traductoare Hall CAP III. Principiul de funcionare a traductoarelor ................. Error! Bookmark not defined. 3.1 Traductoarele rezistive 3.2Traductoarele cu tensolit3.3 Traductoarele cu fir metalic 3.4 Traductoarele termorezistive3.5. Traductoarele electroliticeNorme de protectia muncii ....................................................................................................... 18 Bibliografie.............................................................................................................................. 19 4 ARGUMENT Istoria stiintelor sau a tehnicii evidentiaza fara echivoc ca dezvoltarea acestora este strans legata de progresele realizate in domeniul masurarii.Tehnica masurarilor contribuie la realizarea descoperirilor stiintifice si la perfectionarea continua a tehnicii. In acelasi timp masurarile au un rol deosebit in controlul proceselor tehnologice.In conditiile tehnice actuale,respectarea riguroasa a tehnologiei de fabricatie,asigurarea conditiilor de functionare optima a masinilor si agregatelor,introducerea automatizarii in procesele de productie,pot fi satisfacute numai cu ajutorul unei tehnici de masurare corespunzatoare.. Procesele fizico-chimice ce au loc in cadrul diverselor procese thenologice sunt caracterizate de un numar limitat de marimi fizice care constituie parametrii procesului.Desfasurarea procesului de productie impune azi controlul-masurarea acestor parametri Ansamblul format dintr-un senzor integrat in acelai circuit (chip) cu elementul de adaptare poart numele de traductor "integrat". Recent a aprut conceptul de senzor sau traductor "inteligent" care prezin asocierea unui traductor cu un microprocesor (microcontroller). Astfel se pot obine semnale de ieire cu mare imunitate la pertarbaii, liniarizarea caracteristicii de conversie a mrimii de intrare x(t) in mrime de ieire y(t), autocalibrarea, corecii fa de diveri factori de influen, generarea unor mrimi de control. Traductoarele inteligente s-au dezvoltat rapid ca elemente componente principale ale sistemelor automate, de msur, monitorizare i control, precum i n domeniul roboticii industriale. 5 CAP I.GENERALITATI Traductoarele, cunoscute frecvent sub numele de elemente de masura sunt destinate pentru masurarea marimilor conduse si a unor marimi semnificative pe baza carora se pune n evidenta echilibrul proceselor. Prin intermediul lor, vom obtine informatiile necesare conducerii automate a proceselor n circuit nchis, fiind montate de regula pe bucla de reactie. Generalitati, performante, clasificare Traductoarele sunt elemente din structura sistemelor automate care au rolul de a masura valorile parametrului reglat si de a converti acest parametru (marime) ntr-o marime fizica ce este compatibila cu marimea de intrare n elementul urmator al sistemului. Traductoarele se compun din elementul sensibil si elementul traductor , conform figurii 3.1. Elementul sensibil efectueaza operatia de masurare propriu-zisa, iar elementul traductor asigura transformarea semnalului ntr-un alt semnal, n general electric sau pneumatic, unificat, semnal cee preteaza pentru transmiterea la distanta. Performantele traductoarelor pot fi apreciate pe baza urmatoarelorcaracteristici: - Sensibilitatea reprezinta limita raportului dintre variatia infinit mica a marimii de iesire si cea de intrare, cnd ultima tinde spre zero, adica:Este necesar ca aceasta sensibilitate sa fie constanta pe tot domeniul de masura, adica elementul sa fie liniar, n caz contrar sensibilitatea putndu-se defini n jurul oricarui punct de functionare. n mod normal, elementele de masurat prezinta un anumit prag de sensibilitate, adica o valoare limitai sub care nu mai apare o marime masurabila la iesire. - Preciziase defineste ca valoarea relativa a erorii exprimata n procente; obisnuit elementele de masurat din sistemele automate avnd clase de precizie de 0,2 1,5 %, fiind necesar sa fie cu cel putin un ordin de marime superioara preciziei reglajului n ansamblu. - Liniaritatea se refera la aspectul caracteristicii statice a elementelor si, aceasta caracteristica nu trebuie sa prezinte curburi si histerezis pe tot domeniul de variatie al marimilor de intrare si iesire. -Comportarea dinamica. Aceasta caracteristica se refera la capacitatea elementului de a reproduce ct mai exact si fara ntrziere variatiile marimii masurate. Se apreciaza pe baza functiei de transfer a elementului, adica pe baza constantelor de timp ce intervin sau, uneori pe baza benzii de trecere -Reproductibilitate, reprezinta proprietatea elementelor de a-si mentine neschimbate caracteristicile statice si dinamice pe o perioada ct mai lunga de timp, n anumite conditii de mediu admisibile 6 -Timpul de raspuns reprezinta intervalul de timp n care un semnal aplicat la intrare se va resimti la iesirea elementului. Acest timp poate fi orict de mic, dar niciodata nul, putnd fi asimilat cu inertia.-Gradul de finete se caracterizeaza prin cantitatea de energie absorbita de traductor din mediul de masura, recomandndu-se sa fie ct mai mica pentru a nu influenta desfasurarea procesului. Alegerea traductorului se va face n functie de parametrul reglat, n functie de mediul de masura, n functie de tipul semnalului: continuu, electric sau neelectric, discontinuu, s.a. Privite sub aspectul tipului de semnale, traductoarele pot fi analogice sau pot fi numerice (cifrice). Clasificarea traductoarelor este o problema destul de dificila, deoarece varietatea acestora este multipla. Una din variantele de clasificare, n functie de marimea de intrare si cea de iesire, este prezentata schematic n figura 3.2. Un alt mod de clasificare, dupa [23] poate fi facut n raport de marimea de natura neelectrica pe cale electrica. n acest caz vom avea: a.Traductoare pentru marimi geometrice: rezistive, inductive, capacitive si numerice de deplasare; cu radiatii; de proximitate. bTraductoare pentru marimi cinematice: de viteza; de acceleratie; de socuri si vibratii; giroscopice. cTraductoare pentru marimi mecanice: elastice (tractiune, compresie, ndoire, cuplu); tensometrice rezistive; cu coarda vibranta; magnetostrictive; de forta; de cuplu. d.Traductoare pentru marimi tehnologice: presiune, debite, nivel, temperatura. e.Alte traductoare: integrate, etc. n scopul masurarii marimilor fizice care intervin ntr-un proces tehnologic, este necesara de obicei convertirea acestora n marimi de alta natura fizica pentru a fi introduse cu usurinta ntr-un circuit de automatizare. Elementul care permite convertirea unei marimi fizice (de obicei neelectrica) ntr-o alta marime (de obicei electrica) dependenta de prima, n scopul introducerii acesteia ntr-un circuit de automatizare, se numeste traductor. n structura traductoarelor se ntlnesc, n general, o serie de subelemente constructive, ca, de exemplu: convertoare, elemente sensibile, adaptoare etc. Structura generala a traductoarelor este foarte diferita de la un tip de traductor la altul, cuprinznd unul, doua sau mai multe convertoare conectate n serie. n majoritatea cazurilor, structura generala a unui traductor este cea din figura urmatoare: 7 Xi (de exemplu: presiune, nivel, forta etc.) este convertita de catre elementul sensibil ntr-o marime intermediara X0 (deplasare liniara sau rotire), care este transformata n marimea de iesire Xe (tensiune electrica, rezistenta electrica, inductanta, capacitate etc.), aplicata circuitului de automatizare cu ajutorul unui adaptor.

De obicei, adaptorul cuprinde si sursa de energie care face posibila convertirea marimiiXo n marimea Xe. La un traductor, marimea de intrare Xisi cea de iesire Xe sunt de natura diferita, nsa sunt legate ntre ele prin relatia generala de dependenta: Xe = f(Xi) care poate fi o functie liniara sau neliniara, cu variatii continue sau discontinue. Pe baza acestei relatii de dependenta, se stabilesc urmatoarele caracteristici generale valabile pentru orice traductor: Natura fizica a marimilor si de iesire de intrare (presiune, debit, temperatura, deplasare etc., respectiv rezistenta electrica, curent, tensiune etc.); Puterea consumata la intrare si cea transmisa elementului urmator (de sarcina). De obicei, puterea de intrare este relativ mica (ctiva wati, miliwati sau chiar mai putin), astfel nct elementul urmator n schema de automatizare este aproape totdeauna un amplificator; Caracteristica statica a traductorului, care este reprezentarea grafica a reletiei generale de dependenta, este prezentata n figura de mai jos: 8 Sensibilitatea absoluta sau panta Ka, care este raportul dintre variatia marimii de iesire si a marimii de intrare: Ka = Xe / Xi ; Km), care se obtine echivalnd caracteristica statica cu o dreapta avnd coeficientul unghiular:Km = tg Ka; Domeniul de masurare, definit de pragurile superioare de sens 24424c222y ibilitate Xi maxsi Xe max si de cele inferioare Xi min si Xe min. 9 CAP II . Clasificarea traductoarelor Dup natura mrimii neelectrice de intrare, traductoarele pot fi: -demrimimecanice:nivel,deplasare,rugozitate,presiune,for,cuplu,vitez, acceleraie etc.; -de mrimi analitice: densitate, concentraii; -de mrimi chimice; -de mrimi termice: temperaturi, cantiti de cldur; -de mrimi fotometrice: iluminri, fluxuri luminoase, strluciri; -de mrimi acustice: presiuni i intensiti acustice; Figura 2.1. Clasificarea traductoarelor O posibil clasificare a traductoarelor este redat n figura 2.1. Dup cum se poate observa mrimea de intrare Xi poate fi electric sau neelectric. Dup modul obinerii mrimii de ieire, traductoarele pot fi: II.1 PARAMETRICE II.1.1 Rezistive R1. reostatice (folosite la msurarea nivelului, deplasrilor liniare sau unghiulare) bazate pe dependena rezistenei de lungime.Figura 2.2. Traductoare poteniometrice: a traductor poteniometric liniar;b traductor poteniometric circular; c schema electric 2. tensometrice (pentru deformaii sau deplasri mici 10100 m). Fig. 2.3. Tensometru cu fir metalic 10 3. piezorezistive (metalice sau semiconductoare) utilizate la presiuni mari 10 4 bari;

4. termorezistive (termorezistene);

5. termorezistive semiconductoare (termistoare)

sebazeazpevariaiaexponenialarezisteneicutemperaturalaunele semiconductoare; 6. fotorezistive; 7. electrolitice. Elementulsensibilalunuitraductorelectrolitic esterealizatnprincipiusubformaadoi electroziplanparaleli,asemntoriunui condensator plan. II.1.2 Capacitive CFuncionareatraductoarelorcapacitivearelabazmodificareatermenilorcare definesc capacitatea unui condensator: dSk C = . Modificareavaloriicapacitiicondensatoruluipoatefifcutprinvariaiavalorilor termenilor S, d i . Modificarea distanei d. Deregul,traductoarelecapacitiveauoarmturfixaiunamobil.Aceast armtur mobil d posibilitatea ca mrimea neelectric de msurat s modifice distana, d, dintre armturi cu d. La d = 0 capacitatea condensatorului va fi: dSk C =Lad0capacitateacondensatoruluivafi: d dSk C0CA += A + =C 11 Cele mai utilizate traductoare capacitive sunt cele difereniale, pentru c permite mbuntirea sensibilitii. II.1.3 Inductive L Traductoarele inductive sunt realizate din bobine nfurate pe un miez feromagnetic, miez care poate avea, constructiv, un ntrefier, , variabil. Principiul de msur se bazeaz pe modificarea lungimii a ntrefierului sub aciunea mrimiideintrare.ntruct a f >> ,varezultacreluctananmiezesteneglijabiln raportcuceaaaerului.Astfel,sepoatescriecinductanatraductoruluivafi: ooKSNLc a x= =2 Figura 2.4 Principiul de funcionare a unui traductor inductiv de for este prezentatn figura 2.4. Constatm c, sub aciunea forei, se modific ntrefierul, ceea ce conduce la varierea lui Lx. Cumfluxulmagneticesteproporionalcuintensitateacurentuluicetreceprinbobin:=LIiinndseamadeexpresiacaredefineteinductanabobinei, 9=2NL ,sepoate determinavaloareacurentuluicetreceprinbobinatuncicndntrefierulvariaz: 2 2 2XXL RUIe +=. Traductoareledetiptransformatorsuntdispozitivecareutilizeazdounfurria crorinductanmutualpoatefimodificatsubaciuneamrimiideintrarefieprin modificarea poziiei miezului sauntrefierului, fie prin modificareapoziieinfurrii primare, printr-o micare liniar (fig. 1.5) sau de rotaie liniar. 12 Figura2.5.Traductorinductivdetip transformator cu modificarea ntrefierului Figura2.6.Traductorinductivde deplasare cu miez mobil II.2 GENERATOARE Traductoarele generatoare funcioneaz pe principiul transformrii mrimii de msurat neelectrice (temperatur, poziie, vitez, debit, presiune, acceleraie, radiaii for, etc.) ntr-o mrimeelectric(tensiune,curent,sarcinelectric).Acestetransformrisuntposibile datorit utilizrii efectelor curentului electric (termoelectric, fotovoltaic, piezoelectric, Doppler Fizeau,Hall,inducieelectromagnetic,Seebecketc.).nacestsensputemenumera urmtoarele traductoare generatoare: II.2.1traductoaredeinduciesuntutilizatepentrumsurareavitezei(tahometre),pentru msurarea debitelor fluidelor conductoare (debitmetre electro-magnetice), pentru msurarea parametrilor oscilaiilor mecanice (tensiunea de ieire fiind proporional cu viteza vibraiilor). II.2.2traductoareelectrochimice(pH-metre),sebazeazpemodificareapotenialelorde electrod la modificarea concentraiilor acide sau bazice. II.2.3 traductoare fotoelectrice, folosite la luxmetre (bazate pe efectul fotoelectric). II.2.4 traductoare piezoelectrice, folosite la msurarea vibraiilor i oscilailor mecanice sau a presiunii din cilindrul motoarelor cu explozie (se bazeaz pe efectul piezoelectric). II.2.5traductoaretermoelectrice,numiteitermocuple(bazatepeefectultermoelectric directSeebeck,efectThomson,efectPeltier)ifolositelamsurareatemperaturii cuptoarelor i a mediilor gazoase, lichide sau pulverulente n gama 200+ 2400 0C II.2.6traductoareHallutilizatepentrumsurareadistanei,apoziiei(bazatepeefectul Hall). Pentru traductoarele generatoare se poate prezenta, ntr-un tabel de coresponden (tabel 1.1.), fenomenele fizice care stau la baza funcionrii funcie de mrime. Tabelul 1.1. Mrime de intrare Mrime de ieireEfect / fenomen Senzor utilizat de traductor TemperaturTensiune Efect termoelectricTermocupluPoziie Tensiune Efect HallSonda Hall Vitez Tensiune Inducie electromagneticTahogeneratorEfort (cuplu)Sarcin electricEfect piezoelectric- Presiune Cmp magneticEfect magnetostrictivMagnetostrictivRadiaii optice Curent Tensiune Sarcin electric Fotoemisie, fotovoltaic, piroelectric FotojonciuneConcentraieSarcin electric TensiuneEfect galvanic Efect electrochimic Electrochimic pH 13 CAP III. Principiul de funcionare a traductoarelor 3.1Traductoarelerezistivesebazeazpevariaiarezisteneiunuirezistor.Relaiacare permite determinarea parametrului rezistiv este: SlR =Se observ c rezistena R crete proporional cu creterea rezistivitii i a lungimii l i cu scderea seciunii s, adic: ssllRR AA+A=A Traductoarelerezistivesuntutilizateninstalaiiledeautomatizarepentruadetecta modificrilenanumiteprocesedeproducieaunormrimifizice(vibraii,fore,momente etc.) Traductoarelepoteniometriceserealizeazsubformliniar(fig.3.1,a) saucircular (fig. 3.1, b).

Figura 3.1. Traductor poteniometric:liniarcircular Caracteristicadeconversieatraductoruluipoteniometricliniarestedatderelaia: tttR allR R = =ncare:Rt esterezistentatotalasenzorului;Rrezistentantrecursoriuncapt;lt lungimeatotal;llungimeacorespunztoaredeplasriicursorului,a=l/lt deplasarea relativ. 14 ELPC 50 - LPH 100 pn la 1250 mmMRA 50 pn la 600 mm Figura 3.2. Traductoare de deplasare: liniar unghiularPentru traductorul poteniometric circular se poate scrie n mod similar: tttR k R R = =oo unde: t este unghiul de rotaie a cursorului;- unghiul de rotaie a cursorului fa de un capt. 3.2Traductoarele cu tensolit sunt de forma unui fir de mas plastic (tensolit)careprin ntindere i variaz rezistena relativRR Aproporional cu lungimea ll A. 3.3 Traductoarele cu fir metalic se construiesc dintr-un fir metalic de mare rezistivitate (cu diametrulde0,020,04mm)ntredoufoiedehrtiecareselipescpepiesaacrei deformaie trebuie msurat. Structura tipic a unui tensometru cu fir metalic este redat n fig. 1.19. Figura 3.3. Tensometru cu fir metalic Relaia ce definete funcionarea unui astfel de traductor este: ( )A+A+ =AllRR2 1unde:estecoeficientulluiPoissonreprezentnddeformaiatransversalicea longitudinal. Acestetraductoaresuntrealizatedinmrcitensometricecareselipescdecorpul studiat. 15 Mrcile tensometrice se pot realiza fie prin aplicarea unui conductor subire, ondulat, fie prin aplicarea unei grile metalice pe un substrat izolator (fig. 3.4). Mrcile se lipesc pe un element elastic care se deformeaz sub aciunea unei fore i, n principiu, orice mrime fizic care depinde de o deformaie mecanic poate fi msurat cu ajutorultraductoarelortensometrice(deplasri,acceleraii,foreicupluri,parametriai vibraiilor mecanice etc.). a) pentru msurarea efortului tangenial b) pentru msurarea efortului radial c) pentru msurarea efortului tangenial d) pentru msurarea eforturilor liniare combinate Figura 3.4.Mrci tensometrice pentru solicitri complexe: 3.4Traductoareletermorezistivesunt,defapt,rezistoaresensibilelatemperatur, confecionatedinmateriale conductoare sau semiconductoare acror rezisten variaz cu temperatura. Variaia rezistenei metalelor nfuncie de temperatur se produce duprelaia: ( ) t R RtA + = o 10. Termorezistenele(fig.3.5)sunt traductoaredetemperaturcaretransform variaiadetemperaturamediuluicontrolat n variaia rezistenei elementului sensibil i se bazeaz pe proprietatea materialelor de a-i modifica rezistena electric n funcie de temperatur dup urmtoarea formul: ( )201 t B t A R Rt + + = , unde: Rt = rezistena termorezistenei la temperatura t; R0 = rezistena termorezistenei la 00C; t = temperatura (0C); A i B = coeficieni care se pot determina prin calibrare. Figura 3.5 Termorezistene 16 Figura.3.6 Termorezistene 3.5.Traductoareleelectroliticepermitmsurareaconcentraieielectroliilorpebaza msurrii rezistenei electrice a acestora. Elementul sensibil al unui traductor electrolitic este realizat n principiu sub forma a doi electroziplanparaleliE1iE2(fig.3.7),asemntoriunuicondensatorplan,printrecare trece soluia a crei concentraie c trebuie msurat. Figura 3.7Celula traductorului electrolitic Efectul magnetostrictiv Traductoaremagnetostrictiveibazeazfuncionareapevariaiapermeabilitii magnetice a unor materiale feromagnetice, datorit tensiunilor mecanice. Construcie (fig. 3.8) Corp: un profil de aluminiu sau o tij de otel inox nemagnetic (1) protejeaz elementul sensibil.Launcaptseaflainterfaaelectroniccareestedubluncapsulat.Seasigur astfel sigurana n funcionare i protecie optim la perturbaii electromagnetice. Cursor (2): un magnet permanent (5) ce poate fi fixat pe partea mobil a instalaiei se deplaseaz de-a lungul traductorului (3) fr a intra n contact cu corpul acestuia. Poate fiuncursormagneticalunector,uninelmagneticsauunflotormagnetic(5)(pentru msurarea nivelului lichidelor). 000011SlRdeciSlRxxxx = =oo 17 Figura 3.8. Traductor magnetostrictiv: 1 tij din oel inox; 2 plutitor (flotor); 3 traductor magnetic; 4 cutia pipei; 5 magnei flotor, 6 cmpul magnetic al magnetului plutitor; 7 liniile cmpului magnetic Traductoarelemagnetostrictivesunttraductoaredeinducie,utilizatedemainilede profilat i debitat, de mainiutilizate laprelucrarea lemnului,de maini utilizate laproducia materialelordeconstrucii,ceramiciiisticlei,mainiutilizatenindustriatextil,mainide mpachetat,echipamentedeprintareetc.Utilizndunflotormagneticsepoatemsuracu mare precizie nivelul lichidelor. EfectulHallesteunefectgalvanomagneticobservatpentruprimadatdeEdwin HerbertHalln1880.Acestefectconstnapariiaunuicmpelectric transversal(denumit cmpelectricHallEH)iauneidiferenedepotenialntr-unmetalsausemiconductor parcursedeuncurentelectric,atuncicndelesuntintrodusentr-uncmpmagnetic, perpendicular pe direcia curentului. Figura 3.9.Principiul de funcionare a traductorului Hall. TensiuneatraductoruluiHallestedatdeprodusuldintrecurentuldecomandi inducia magnetic. 18 Norme de protectia muncii n ara noastr, activitatea de protecia muncii a evoluat n strns legtur cu dezvoltarea industriei, preocupri de acest fel fiind semnalate nc de la nceputul secolului al XVIII-lea, cnd la cererea industriailor i organelor de stat" au fost formulate recomandri privind desfurarea unei activiti susinute de educare a muncitorilor pentru a-i feri de pericolele la care sunt expui, indicndu-li-se i mijloacele de combatere a lor. Decretul nr. 359/1949 a constituit prima reglementare unitar a proteciei muncii. n anul 1953, s-a nfiinat n cadrul Consiliului Central al Sindicatelor, Inspecia tehnic de stat pentru protecia muncii i n subordinea sa, Institutul de cercetri tiinifice pentru protecia muncii. La nivel teritorial, controlul proteciei muncii era exercitat de inspectori ncadrai n consiliile regionale i oreneti ale sindicatelor, coordonai metodologic de inspecia sus amintit. Resursa umana (cea mai importanta) trebuie sa fie CONSERVATA pe toate caile, inclusiv prin realizarea securitatii si sanatatii in munca din considerente morale si din motive economico-sociale : - Problema bunastariitrebuie tratata concomintent cu cea a securitatii si sanatatii in munca (SSM) Atragerea si mentinerea resurselor umane intr-o organizatie este influentata in mare masura de modul cum este proiectat si cum functioneaza sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca. Conceptul de sanatate generala a resurselor umane include problemele speciale referitoare la imbolnavirile profesionale (cauzate de factori nocivi, fizici, chimici si biologici, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme functionale ale organismului uman in procesul de munca) Protectia muncii este ansamblul masurilor tehnice, sanitare, organizatorice si juridice care au drept scop ocrotirea vietii si sanatatii personalului. Dreptul la siguranta si sanatate in munca este consemnat in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, este obiectiv prioritar pentru Organizatia Internationala A Muncii (OMU) si pentru Biroul International al Muncii (BI), pentru Comisia Comunitatii Europene in domeniul securitatii, igienei si sanatatii in munca. Romania (proaspat integrata) trebuie sa se conformeze legislatiei din UE si sa respecte prevederile Directivei- cadru 89/391/CEE in legatura cu : - Evitarea riscurilor profesionale - Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate - Combaterea la sursa a riscurilor care nu pot fi evitate - Adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor, echipamentelor si a metodelor de lucru - Luarea in considerare a stadiului de evolutie a tehnicii - Inlocuirea a ceea ce este periculos - Prioritatea masurilor de protectie colectiva, fata de cele individuale. 19 Bibliografie -F. Mares, T.Balasoiu, G.Fetecau, S.EnacheElemente de comanda si control pentru actionari si sisteme de reglare automata Editura Economica Preuniversitaria,2002 -Mariana Tanasescu, Tatiana Gheorgiu, Camelia Ghetu Masurari Tehnice -Editura ARAMIS,Bucuresti-2005 -Aurel Cicarlea-Vasilescu, Mariana Constantin, Ion Neagu Tehnici de masurare in domeniu -Editura CD Press,Bucuresti 2007 -V. Minzu,E. Ceanga Bazele sistemelor automate Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti,2002 -V. Dolga Senzori si traductoare Universitatea Politehnica-Timisoara,2002 -Constantin Ilas Teoria sistemelor de reglare automata Editura Matrix Rom,Bucuresti,2006