Grupul Scolar Industrial Stefan Procopiu Vaslui

- Profil TEHNIC-

Tema Proiect:

Memoria externa

1

Memoria externaCe este memoria? Psihologia definete memoria ca un proces prin care oamenii i alte organisme reusec s codifice, s stocheze i s acceseze informaia. n acelai timp, memorie poate nsemna i un mecanism de reinere a informaiei ce urmeaz a fi utilizat de un calculator electronic. Utilizarea noiunii de memorie att n cazul organismelor vii ct i n cazul dispozitivelor electronice nu este o ntmplare. Memoria reprezint un factor critic pentru funcionarea ambelor categorii, iar procesarea unei informaii presupune parcugerea acelorai trei etape: Codare - procesarea informaiei recepionate ntr-o anumit form Stocare - procesul de creare a unei nregistrri permanente a informaiei codificate Apelare -procesele inerente utilizrii informaiei stocate Ori de cte ori o informaie ne parvine dintr-o zon de memorie nseamn c aceasta a fost mai nainte codat, stocat i ntr-un final apelat. Din contr, ori de cte ori o informaie nu ne parvine dintr-o zon de memorie nseamn c cel puina una dintre cele trei etape nu a funcionat corespunztor.

Memoria Notiuni introductiveDar exista mai multe clasificari ale acestora: Memorii interne - Caracterizate prin capacitate mica si viteza mare de operare ; Memorii externe - De capacitate foarte mare si viteza redusa de operare (sau acces) ; Memorii tampon - De capacitate medie si viteza de operare comparabila cu a memoriilor interne. De asemenea, memoriile se mai pot clasifica in : Memorii distructive - La care informatia este distrusa in urma citirii ; Memorii nedistructive - La care informatia nu este alterata la citire. Dupa modul de functionare, memoriile pot fi : 2

Statice - Retin informatia cat timp memoria este alimentata ; Dinamice - Chiar si atunci cand sunt alimentate, stocheaza informatia un timp scurt (1-2 ms) ; continutul memoriei trebuie improspatat din timp in timp ;

Din punct de vedere al modificarii continutului memoriei, memoriile pot fi :

Memorii numai citeste (ROM = READ ONLY MEMORY)- Continutul se inscrie la fabricarea circuitului integrat.

Memorii citeste-scrie (RWM = READ WRITE MEMORY sau RAM = RANDOM ACCESMEMORY memorie cu acces aleatoriu). - Continutul poate fi citit si scris in timpul folosirii acesteia; Memorii semipermanente - Reprogramabile ( READ MOSTLY MEMORY).

Memorie externa pentru stocare digitala: stick de memorie, CD-ROM, card memorieDocumente, fisere pentru servici sau pentru folosul personal, totul se stocheaza astazi pe computer. Insa atunci cand memoria hard diskului e plina, aveti nevoie de dispozitive de memorie externa, fie pentru transferul de date, fie pentru pastrarea lor in formatul necesar. Tehnologia actuala permite achizitionarea de produse pentru stocare digitala a datelor, compatibile cu orice computer sau telefon mobil.

Memorie externa la indemana

3

Daca detineti un computer si un telefon mobil mai performant, cu siguranta aveti nevoie si de dispozitive de stocare digitala a datelor, mai ales atunci cand capacitatea de memorie a hardului sau a telefonului mobil este depasita. Alegerea unui stick de memorie performant sau a unui card de memorie pentru telefonul mobil este foarte importanta: compatibilitatea, viteza de transfer sau posibilitatea de instalare a unor programe care sa permita un transfer mai rapid si vizualizarea unor date constituie criterii importante de alegere. Pentru alegerea unui stick de memorie USB cu fir sau wireless, este foarte importanta viteza de transfer si numarul de Gigabytes. Exista stick-uri fabricate de firme care si-au facut deja un renume in domeniu, iar acesta este un alt criteriu dupa care utilizatorii isi procura un stick de memorie USB. De asemenea, unii cumparatori doresc sa afle daca acesta este compatibil cu sistemul de operare pe care il folosesc in calculator: de exemplu, exista produse care nu sunt compatibile cu Linux sau alte sisteme. Cardul de memorie trebuie sa fie compatibil cu produsul pe care il detineti (computer sau telefon mobil, iPod sau camera foto). Cardurile sunt de tipuri diferite: compact flash (CF), secure digital (SD - micro sau mini), multimedia card (MMC)...De asemenea, anumite firme emit carduri special si exclusiv create pentru produsele lor. Diferenta dintre carduri poate fi facuta si in functie de aparatul caruia ii este destinat. Un punct important in alegerea cardului de memorie, pe langa compatibilitate, este capacitatea de stocare digitala (memoria) si viteza de transfer. CD-ROM-ul este poate cel mai des folosit suport de memorie externa si stocare digitala: desi acum a fost depasit de noile tehnologii, este ieftin si foarte usor de procurat, insa dezavantajul este ca acesta detine o capacitate limitata de memorie, asa incat nu se poate stoca un volum foarte mare de informatii. Pe de alta parte, un CD-Rom zgariat sau deteriorat intr-un fel nu mai are cu ce sa fie de folos. O alta optiune folosita pentru computer este hard disk-ul extern, care va adauga cu siguranta un numar substantial de gigabytes memoriei actuale. In fond, nu mai are rost sa va complicati cu dispozitive de stocare digitala marunte, cand puteti achizitiona ceva mult mai folositor pentru computer. Evident, nu intra in calcul si marirea volumului de memorie pentru telefon si alte aparate. Toate calculatoarele au memorie Este puin probabil ca cineva care a utilizat un calculator s nu fi aflat deja c acesta are memorie. Chiar i persoanele care nu utilizeaz calculatoare tiu acest lucru. Totui ce este memoria, n afara de ceva care se gseste n orice calculator? Termenul de memorie poate avea semnificatii diferite. Sensul general este acela de mecanism de reinere a datelor ce pot fi utilizate de un echipament electronic. Atunci cnd vine vorba de calculatoare termenul de memorie face referire cel cel mai adesea la memoria intern a unui calculator. Pentru a nelege mai bine modul de lucru al calculatoarelor (i nu de dragul clasificrilor) dispozitivele de memorie ce echipeaz un calculator pot fi ncadrate ca aparinnd memoriei interne sau celei externe. Memoria intern sau primar:

4

Este o memorie electronic ce opereaz la viteze foarte ridicate i poate fi accesat direct de ctre microprocesor, zona de stocare n care ajung toate datele nainte de a putea fi procesate de catre acesta. Caracteristicile principale ale memoriei interne sunt urmtoarele: memorie rapid: dispozitivele de memorie intern sunt 100% electronice i ofer o rat de transfer a datelor net superioar fa de dispozitivele de memorie electronico-mecanice (precum hard disk-urile sau unitile optice) memorie temporar: datele sunt reinute att timp ct prin circuitele memoriei interne trece un curent electric. ntreruperea fluxului de electricitate sau nchiderea calculatorului duce la dispariia datelor coninute. memorie costisitoare: dispozitivele de memorie intern presupune costuri ridicate de producie per megabait comparativ cu memoria externa. Din aceste motive cantitatea de memorie intern ce se gsete ntr-un calculator este mult mai mic dect cantitatea de memorie extern. memorie RAM: n cea mai mare parte memoria intern este alctuit din memorie RAM aceasta fiind ajutat si de o cantitate mica de memorie ultrarapid de tip cache care intr in componena microprocesorului.

Memoria externOrice alt form de memorie alta dect cea intern intr n categoria memoriei externe sau secundare. Memoria extern este format din dispozitive de stocare diverse care sunt mult mai lente decat memoria interna dar pot retine cantitati mari de date. 5

Datele continute de memoria extern a unui PC ce ruleaz Windows devin accesibile prin accesarea locaiei My Computer (Computerul meu) :

Dispozitive si medii de stocare n general, prin dispozitiv de stocare se nelege un dispozitiv ce aparin memoriei externe ale unui calculator. Chiar dac i dispozitivele de memorie intern sunt de asemena dispozitive de stocare, acest termen vizeaz n special dispozitivele ce aparin memoriei externe a unui calculator. Mediul sau suportul de stocare este componenta fizic a unui dispozitiv de stocare pe care ajung informaiile s fie efectiv stocate. Atunci cnd mediul de stocare nu poate fi separat de restul componentelor ce alctuiesc dispozitivul de stocare suntem n prezena unei forme de stocare fixe. Hardisk-ul, de exemplu este un dispozitiv de stocare cu mediu de stocare nedetasabil.Mediile de stocare detaabile pot fi separate de dispozitivul de stocare i folosite mpreun cu un alte dispozitive compatibile.

Tehnologii de stocareOrice mediu de stocare trebuie s rein ntr-o form sau alta de diverse cantiti de bii. Unele medii de stocare pot reine cteva sute de bii (suficient pentru a memora frecvenele posturilor radio favorite n cazul unui echipament audio) iar alte medii pot stoca cantiti absolut impresionante de bii, de oridinul miilor de miliarde. Chiar dac n final scopul este acelai, tehnologiile de stocare utilizate pot diferi foarte mult i pot prezenta att avantaje ct i dezavantaje. Iat care ar fi principale tehnologii folosite pentru a reine informaia pe diverse medii de stocare.

6

Tehnologie magnetic

Cum sunt reprezentai biii la nivel elementar Biii sunt reprezenai sub forma unor particule magnetizabile ncrcate negativ sau pozitiv.Exemple: hard disk-ul, discheta obinuit, alte tipuri de dischete, casetele i benzile magnetice

optic

Biii sunt reprezentai sub forma unor puncte sau caviti microscopice ce au rolul de reflecta diferit lumina. Cu ajutorul unor instrumente fotosenzitive prezena sau absena unor astfel de elemente poate fi interpretat sub form de biiExemple: compact discul, DVD-ul, mini discul

electronic

Prezena sau absena unui curent electric n anumite circuite, sau mofidicarea strii anumitor circuite(nchis-deschis) poate fi de asemenea interpretat sub form de bii.Exemple: memoria RAM, cardurile de memorie flash

Ce este hard disk-ul?Hard Disk-ul - Seiful datelor Hard disk-ul sau discul dur este principalul dispozitiv de stocare al unui calculator personal. Cea mai mare i mai important parte a software-ului cu care lucreaz un calculator zi de zi se afl stocat pe hard disk. Sistemul de operare se afl stocat pe hard disk, majoritatea programelor programelor pe care le folosii se afl stocate pe hard disk, probabil i ultimul document pe care l-ai creat se afl stocat tot pe hard disk. Un calculator personal fr hard disk nu prezint prea mare utiltate, avnd n vedere c majoritatea software-ul este conceput s funcioneze n prezena unui hard disk.

Anatomia unui hard disk

7

1. Disc sau discuri neflexibile din metal (platane) acoperite cu un strat de material magnetizabil. Aceste discuri sunt nvrtite de un motor ce poate dezvolta o vitez de rotaie de ordinul miilor de rotaii pe minut (RPM). n prezent hard disk-urile obinuite sunt cotate la viteze ce ncep de la 7200 de rotaii pe minut. 2. Bra deplasabil ce conine capul de citire/scriere. n cazul n care un hard disk conine mai multe platane suprapuse fiecare dintre acestea este deservit de un cap de citire/scriere propriu. Activitatea de citire /scriere produce un bzit specific datorit fenomenelor magnetice implicate n stocarea i accesarea datelor. Hard disk-urile au devenit cu timpul din ce n ce mai silenioase, zgomotul produs n timpul funcionrii fiind la unele modele aproape imperceptibil. 3. Un al doilea motor ce poate deplasa capul de citire scriere n orice punct al suprafeei de stocare. 4. Parte electronic ce controleaz activitile de citire/scriere i de transferare a datelor dinspre i ctre calculator. n componena acestei pri intr i o cantitate redus de memorie ultrarapid de tip cache. 5. Carcas din metal n care sunt ncapsulate componentele mecanice i o parte din cele electronice. Aceast carcas are rolul de a se comporta i ca un radiator prelunnd caldura degajat de discurile ce se rotesc la viteze foarte mari.

8

Pentru comparaie, banda unei casete audio se deplaseaz pe sub capul de citire cu o vitez de aproximativ 5-10 cm pe secund (~0,3 km/h), n timp viteza de rotaie a discurilor unui hard disk depete i 136 km/h!

Tipuri de hard disk-uri3.5 inch, 2.5 inch sau 1.8 inch n funcie de diametrul platanelor de stocare cele mai comune tipuri de hardisk-ri sunt cele de 3.5 inch respectiv 2.5 inch. Hard disk-urile de 3.5 inch sunt cele mai rspndite n rndul PC-urilor obinuite i se gasesc montate interiorul unitii centrale. Un calculator obinuit nu este limitat doar la un hard disk, acesta poate avea la dispozitie de regul cel putin patru hard disk-uri interne, numrula acestora putnd fi crescut prin adugara unor plci de extensie. Hard disk-urile de 2.5 inch deserversc n general calculatoarele portabile dar i-au gsit utilitatea i n interiorul altor echipamente electronice cum ar fi DVD-Recordere, console, camere video, MP3 playere, etc. Acest tip de hard disk-uri necesita o alimentare de doar 5V ceea ce reduce considerabil consumul de energie fata de modelele de 3.5 inch care necesita 12V pentru a functiona. Daca la capitolul consum de energie aceste modele ies castigatoare, la capitolul performan model de 3.5 inch dau dovad de o rat de transfer a datelor superioar.

Pentru echipamentele portabile la fiecare milimetru conteaz exist i hard disk-uri de 1.8 inch, cea mai comun utilizare a acestor hard disk-uri o reprezint foarte popularele playere iPod cu hard disk produse de catre compania americana Apple.

9

Hard disk-uri interne i hard disk-uri externeHard disk-ul intern este gndit s functioneze n interiorul unitii centrale. Putem scoate un hard disk intern din unitatea central i il putem conecta la o alt unitate compatibil dar nu este tocmai o soluie practic avnd in vedere c hard disk-urile sunt dispozitive sensibile la socuri. Pentru a transfera cantiti mari de date i pentru portabilitate exist hard disk-urile externe. Acestea ncapsuleaz ntr-o cutie, de regul metalic, un hard disk obinuit de 3.5 sau 2.5 inch.

Hard disk-urile externe ce incorporeza un drive de 3.5 inch necesit i o surs de alimetare separat pe cand cele echipate cu unitati de 2.5 inch se pot multumi si cu cei 5V si 0.5A furnizati de portul USB. Conectarea unui hard disk extern se realizeaz preponderent prin interfaa USB, dar exist i soluii care folosesc interfaa FireWire, eSATA (de la external SATA) sau chiar interfaa ethernet pentru conectarea ntr-o reea de calculatoare. Interfata de conectare

Interfata de conectare a unui hard disk din punct de vedere al utilizatorului este reprezentat de cabluri si porturi, adic locurile unde sunt introduse aceste cabluri. Pentru ca un hard disk sa poat comunica cu un alt echipament hardware este necesar ca cele dou dispozitive s vorbeasc aceeai limb. Aceasta presupune o anumit compatibilitate la nivel hardware i software. La nivel hardware n cazul unei PC chip-ul responsabil cu interconectarea hard 10

disk-ului se afl montat de regul pe placa de baz si poarta denumirea de controler. Controlerul poate fi un chip dedicat doar acestei funcii, cum e cel din imaginea de mai sus, dar n general responsabilitatea comunicarii cu hard disk-ul revine unui chip care ndeplinete mai multe funcii i este capabil s comunice cu o gama mai larg de dispozitive.

PorturiInterconectarea dintre hard disk si controler o facem prin intermediul cablurilor si porturilor si bineinteles cu concursul placii de baza. Porturile si implicit interfata de conectare pentru hard diskurile obisnuite poate fi de doua feluri: clasica de tip ATA (de asemenea aceasta interfata mai poata denumirea de PATA (Parallel-ATA) sau IDE de la Integrated Drive Electronics )

de generatie mai noua de tip SATA (Serial-ATA)

11

si cabluri

ATA, SATA si SCSI Interfata ATA (AT Attachment) isi are originea in anii 80 in epoca de aparitie a PC-ul original fabricat de catre compania IBM. Aceasta interfata a cunoscut de-a lungul anilor diverse standardizari si imbunatatiri dar a reusit sa pastreze si compatibilitatea cu echipamentele mai vechi. Practic daca dorim sa conectam un hard disk de cateva sute megabaiti tipic pentru inceputul anilor 90 pe ultima versiune a acestei interfete nu ar trebui sa intampinam incompatibilitati. Interfata SATA si-a facut aparitia pe piata calculatoarelor personale incepand cu anul 2003. Primele echipamente SATA au beneficiat de o magistrala capabila sa gestioneze maxim 150 de magabaiti pe secunda. Aceasta magistrala a fost imbunatita la o viteza de maxim 300 MB/s cunoscuta sub denumirea de SATA 2. Chiar daca magistrala pot fi transferati intr-o singura secunda peste 300 de megabaiti hard disk-urile obisnuite nu pot sustine transferuri de date mai mari de 100 de megabaiti pe secunda. Trebuie stiut ca interfata ATA sau SATA nu este dedidacata doar hard disk-urilor aceasta interfata este folosita si de unitatile optice si alte echipamente de stocare. SCSI de la Small Computer System Interface, este o interfata folosita in special in sistemele performante si scumpe precum serverele. Acesta interfata a fost alternativa profesionala la interfata ATA. In momentul de fata interfata SATA ofera facilitati care o vreme au apartiunut in exclusivitate doar intetfetei SCSI. (de exemplu posiblitatea de decuplare la cald (hot swap) a unui hard disk.

12

Preul per megabait si capacitatea de stocare

Primele hard disk-uri ofereau un pre per megabait astronomic acesta coborand pina la nivelul de vorbi de un pre de 1$ per megabiat la nceputul anilor 90. Astzi putem vorbi de preturi si de 0,00015$ per megabait in cazul unui hard disk obisnuit de 500GB (500.000 de megabaiti). De la nceputul anilor 90 i pn astzi dimensiunile unui hard disc obinuit au rmas aceleai, nu acelai lucru se poate spune i despre capacitatea de stocare. Capacitatea de stocare a crescut de la an la an, ajungnd astzi de zeci de mii de ori mai mare fa de cea a primelor hard disk-uri ce echipau calculatoarele la nceputul anilor 90. Perioada 1990 1995 2000 2005 2009 Capacitateade stocare tipic* 100 - 200 MB 500 - 1000 MB 10.000 - 20.000 MB 80.000 - 160.000 MB 250.000 MB - 500.000 MB

*Capacitatea tipic de stocare are n vedere valorile cele mai des ntlnite n dotarea calculatoarelor cu o vechime de 1-2 ani destinate publicului larg.

Pentru majoritatea utilizatorilor capacitatea de stocare a unui hard disk pare imens la momentul achiziionrii, dar inevitabil ntr-un final devine insuficient. Acest fenomen se explic prin faptul c dimensiunele software-ului destinat calculatorului personal nu bat pasul pe loc. Sistemul de operare lansat de Microsoft n 1995 - Windows 95, necesita mai puin 100 de megabaii spaiu de stocare pe hard disk, n timp ce mai noul Windows XP necesit 13

aproximativ 1000 de megabaii spaiu pe hard disk iar Windows Vista Ultimate necesta aproximativ 15GB spatiu liber.

De cat spatiu de stocare avem nevoie?Pentru o mai bun ntelegere a calculatoarelor trebuie s avem idee care este spaiul ocupat de anumite programe sau tipuri de fiiere. Sunt utilizatori care din dorina de a elibera spaiul de stocare dezinstealaz programe care ocup un spaiu de stocare cu totul nesemnificativ.

Discheta sau floppy disculAtunciFloppy discul sau discheta (termen adoptat pentru a suna asemntor cu caset [in engleza diskette vs. cassette]) a reprezentat un mediu de stocare cheie pentru calculatoarele personale de la apariia acestora i pn spre sfritul anilor 90. n lipsa unor soluii convenabile de stocare (ca pre i eficien) dischetele repezentau la nceputul erei calculatoarelor personale principalul mijloc de stocare i de transport al datelor. Primele floppy disc-uri au aprut la nceputul anilor 70 sub forma unor discuri flexibile din material plastic cu un diametru de 8 inch. Acestor discuri le-au urmat alte formate de dimensiuni mai reduse i astfel mai practice pentru un utilizator obinuit. 3.5 inch - cheia succesului Dischetele sub forma n care se prezint astzi au fost introduse pe pia n anul 1982 de ctre compania japonez SONY. Este puin probabil ca cineva care a folosit un calculator pentru o vreme s nu fi folosit la un moment dat i o dischet de 3.5 inch. Inevitabil, discheta de 3.5 inch a cunoscut mai multe standardizri, dar care nu mai prezint absolut nici o importan din moment ce formatul HD (High

14

Density - Densitate nalt) cu o capacitate de de stocare de 1.44 MB reprezit cel mai comun tip de dischet de sfritul anilor 80 ncoace. si acum Primele dischete de 3,5 inch permiteau stocarea tuturor documentelor pe care le putea crea un utilizator obinuit cu calculatorul la acea vreme, astzi finalitatea unei dischete este cu totul alta. Spaiul de stocare de doar 1.44 megabaii permit unei dischete s stocheze un document de cteva sute de pagini, cteva fotografii, ori alte pachete de date de dimensiuni reduse. Pentru preul unei singure dischete (aproximativ 1 RON) un compact disc ofer o capacitate de stocare de aproximativ 400 de ori mai mare, iar un DVD peste 3000 de ori mai mare. Nu este greu de neles de ce dischetele sunt acum la final de carier.

Romania, zilele noastren ciuda capacitii de stocare extrem de reduse dischetele continu s mai fie folosite i astzi n special datorit ominiprezenei unitilor de citire/scriere. Acestea au cunoscut o relansare incepand cu anul 2003 cand unele obligatii fiscale au inceput sa fie predate de catre agentii economici in format electronic. Stocarea de fiiere pe o dischet

O dischet obinuit folosete un sistem de fiiere denumit FAT( de la File Allocation Table Tabel de alocare a fiierelor). n urma formatrii spaiul de stocare al unei dischete este divizat n urmtorul fel: 512 baii alctuiesc un sector 18 sectoare alctuiesc o pist 80 de piste alctuiesc o fa

Avnd n vedere c o dischet are dou fee, se adun n total un numr 2880 de sectoare, care pot stoca 1,457,560 de baii (2880512). Dac un fiier de 4 KB (4096 de baii) va ocupa 8 sectoare, un fiier de 500 KB (512.000 baii) va ocupa 1000 de sectoare din cele disponibile.

15

Dischetele i interfaa S-ATADischetele se fac utile atunci cand dorim instalarea driverelor pentru anumite controlere S-ATA sub Windows XP. Mai exact, e vorba de acele controlere care nu sunt recunoscute in momentul instalarii sistemului de operare si care ne obliga sa serivm driverele de pe un dispoztiv cu o interfata standard, care poate fi accesat indiferent de restul configuratiei calculatorului. Si ce dispozitiv de stocare a ramas neschimbat de mai bine de 20 de ani? Ati ghicit e vorba de unitatea floppy Daca tot suntem la capitolul SATA ar mai fi de mentionat ca daca nu avem unitate floppy sau pur si simplu ne incapatanam sa mai apleam la dischete, sunt si solutii alternative in privinta instalarii driverelor SATA. Cel mai simplu, daca BIOS-ul ne permite, putem seta controllerul SATA sa emuleze un controler IDE. (nu mai beneficiem de unele avantaje aduse de interfata SATA, cum ar fi native command queuing (NCQ) sau hot plug dar viteza de transfer este in principiu aceiasi.)

BD (bluray) - discul de 25GBNevoia de spatiu Conceputul de disc optic de densitate foarte mare si cu o capacitate de stocare pe masura nu este unul nou. Chiar dac reprezenta o tehnologie de top la momentul lansarii pe piata, in 1996, DVDul nu oferea spaiu suficient de stocare pentru coninutul video de inalt densitate. n aceste condiii nc din anul 1998 Sony, Philips i Pionner au inceput lucrul la ceea ce azi s-a concretizat n formatul blu-ray. Primele uniti optice compatibile blu-ray au aparut pe pia n anul 2006 sub forma unor bluray playere.

Utilizare Principala utilizare a discurilor blu-ray este in momentul de fa este cea de mediu de stocare pentru filmele de nalt definiie si pentru distributia jocurilor pe consolele Play Station 3. Ca mediu de 16

stocare pentru utilizatorii obisnuiti discurile blu-ray inca nu sunt foarte populare datorita preturilor in special pentru discurile inscriptibile.

Capacitate de stocare La fel cum DVD-urile au adus o capacitate de stocare de aproximativ 6 ori mai mare decat ultraraspanditul Compat Disc (CD), discurile blu-ray (BD) vin cu o capacitate de stocare de aproximativ 6 ori mai mare decat cea a unui DVD obisnuit. Totul pe aceiasi suprafara standard de 12CM.

Tip

Marime

Capcitate single

Capacitate Dual layer

Disc standard 12 cm, single sided 25 GB (23.28 GiB) 50 GB (46.56 GiB) Disc mini 8 cm, single sided 7.8 GB (7.26 GiB) 15.6 GB (14.53 GiB)

Capacitatea de stocare a fost marita folosindu-se o reteta deja consacrata: reducerea distanteleor dintre piste si a marimii pit-urilor.

17

Spre deosebire de CD-uri si DVD-uri care sunt citite cu ajutorul unei raze laser de culoare rosie, tehnologia blu-ray se bazeaza pe o raza de culoare ia ghiciti albastra (de unde si denumirea) O alta noutate adusa de discurile blu-ray este rezistenta mai buna la zgarieturi datorita aplicarii unui strat special polimeric ce acopera suprafata de stocare si care o sa tina o vreme preturile destul de ridicate. Aceasta supra protectie a aparut datorita pozitionarii stratului de inregistrare mult mai aproape de fata citibila a discului. Un CD spre exemplu are pozitionat stratul de stocare la o adancime de 1mm fata de un disc bluray.

1X = 4.5MB/s Da un in cazul unui CD un 1X echivaleaza cu 150KB/s, iar in cazul unui DVD un X echivaleaza cu 1.38MB/s discurile blu-ray au ridicat standardul la 4.5MB pe secunda.Rata de transfer Mbit/s 1 2 4 6 8 36 72 144 216 288 MB/s 4.5 9 18 27 36 54 Timp de scriere a unui disc blu-ray(minute) Single Layer 90 45 23 15 12 8 Dual Layer 180 90 45 30 23 15

12* 432

*Teoretic, pe piata inca nu exista unitati capabile sa atinga aceasta viteza

18

Blu-ray si continutul video HD (High Definition) Continutul video de inalta definitie necesita un suport de stocare de inalta densitate cu o capacitate de stocare pe masura. O imagine statica la rezolutie standard presupune prezenta a 300 de mii de pixeli (640480) pe cand una de inalta definitie presupune prezenta a doua milioane de pixeli (19201080). Asadar este necesara o cantitate destul de mare de date date daca dorim continut de inalta defintie. In prezent ne putem bucura de peste 3500 de titluri in format bluray. Daca la inceput aveau privilegiul de a fi lansate si in varianta blu-ray doar titluri de prima-mana sau block-bustere, astazi sunt lansate pe blu-ray ultimele noutati dar si titluri mai vechi cu sau fara pretentii.

Discurile blu-ray au avut de infruntat un format rival si anume HD-DVD-ul

19

Ce este un DVD-RAM?

Un DVD-RAM este un disc reinscriptibil din familia DVD-urilor ce ofer un spaiu de stocare care se comport ca o dischet imens din punct de vedere al utilizatorului. Aceasta nseam c se pot terge i copia fiiere direct din interfaa sistemului de operare fara sa fie necesare programe specializate de scriere. Windows XP/Vista, Mac OS X sau Linux suporta lucrul direct cu discurile DVD-RAM, cu meniunea ca sub Windows XP sunt suportate doar discurile formatate in sistem FAT32. (instalnd softul InCD se mbuntete suportul pentru DVD-RAM) Ciclul de scrieri/rescrieri este de 100.000 de mii. Acest tip de stocare prezint avantaje incontestabile fa de standardele DVD-RW sau DVD+RW, dar face ca acest tip de disc s fie incompatibil cu o parte din echipamentele DVD-Player sau DVD-ROM, chiar i o parte nsemnat dintre unitile de inscripionare fiind strine de acest standard. Totusi unii productori de seam precum Panasonic, Hitachi, Toshiba sau LG Electronics promoveaz acest standard.

20

Capacitatea de stocare

Primele versiuni de discuri reinscriptibile aveau o capacitate de 2.6 GB single sided si 5.2GB in varianta cu doua fete. (double sided) Acum discurile au aceiasi capacitate ca si variantele obisnuite 4.7GB respectiv 9.2GB Erorile de stocare Ce sunt erorile? Erorile trebuie vzute ca neconcordana dintre datele care apar ca fiind stocate i datele care se gsesc efectiv pe un mediu de stocare. Erorile pot fi mprite n dou mari categorii: Erori de structur (sau logice) - Acest tip de erori apar n cadrul tabelei de alocare a fiierelor i dosarelor. Cel mai comun tip de eroare se manifest prin afiarea eronat a spaiului de stocare disponibil. Utiliarele specializate in corectarea erorilor pot corecta rapid acest tip de erori des ntlinite. Cum apar astfel de erori? Tocmai s-a ntrerupt curentul electric? Calculatorul s-a blocat i a trebuit s apelai la butonul reset? Un program care tocmai se instala s-a blocat? Este posibil ca n urma acestor evenimente s fi aprut unele inconsistene n structura fiierelor i dosarelor. Erori de suprafa Acet tip de erori au legtur cu hardware-ul n sine i se manifest prin apariia unor sectoare defecte fizic pe suprafaa de stocare. Hard disk-ul este in prezent cel mai predisupus dispozitiv de stocare la astfel de erori. Capul de citire al hard diskului pluteste la o distanta de 0,3 microni fata de suprafaa de stocare, asa c orice atingere dintre capul de citire si suprafaa de stocare poate rezulta in apariia unor puncte deteriorate in care biii nu pot fi stocai corect.

21

Datele stocate n cadrul unui sector devenit defect sunt pierdute. n urma verificrii suprafeei de stocare, firmware-ul hard disk-ului sau sistemul de operare izoleaz sectoarele defecte pentru ca stocarea datelor s se realizeze n condiii de siguran. Erorile de suprafa, mult mai grave de altfel pot interveni in situaii diverse: Manipulare neatent. Hard disk-urile sunt dispozitive sensibile i suport n general ocuri de doar cteva sute de grame. Dac ai scpat hard disk-ul pe podea considerai-v o persoan norocoas dac nu v-ai ales cu sectoare defecte. Supranclzire. Discurile ce rein informaia se nvrt cu un numr de rotaii cuprins ntre 4400 i 15.000. Temperaturile excesive atinse de un hard disk pot cauza defeciuni. (avei i opiunea instalrii unor sisteme de rcire a hard disk-ului dac observai c acesta nclzete foarte tare) ntreruperea brusc a curentului electric. Hard disk-urile actuale sunt destul de rezistente la ocurile provocate de ntreuperea brusc a curentului electric n timpul scrierii sau accesrii de date. Totui nu este cu totul exculs posibilitatea avarierii suprafeei de stocare.

Bad sectorsSectoarele defecte sunt numite n popor bed-uri denumire provenit de la bad sectors. Dup un anumit timp de funcionare orice hard disk este expus la apariia bed-urilor. n majoritatea cazurilor bed-urile care apar reprezint o cantitate nensemnat din spaiului de stocare (sub 0,001 % n cazul hard disk-urilor actuale). Astzi un hard disk beneficiaz si de sectoare de rezerv - spare sectors n englez. Atunci cnd electronica hard disk-ului detecteaz un sector defect i scoate din uz, inclocuindu-i adresa cu una din cele ale sectoarelor de rezerv. Acesta este i motivul pentru care astzi aproape la un hard disk nu ai observm raportate sectoare defecte spre deosebire de generatiile mai vechi de hard disk-uri. Garania unui hard disk nu acoper sectoarele defecte dect atunci cnd numrul acestora este neobinuit de mare. SMART - Self-Monitoring, Analysis, and Reporting Technology (tehnologie de auto analiza si monitorizare a hard disk-ului) Totusi daca un hard disk a inceput sa apleze la sectoarele de rezerv acesta este un semn c pe viitor este posibil sa avem probleme i este indicat s nu-l mai folosim pentru stocarea de date importante. Pentru a verifica starea de sntate a hard disk-ului avem la dispoziie tehnologia SMART 22

care ne prezint diverse informatii cum ar fi numarul ciclului de porniri/opriri, numrul de ore de funcionare, temperatura, sau daca s-a apelat la sectoarele de rezerv:

23

Ce este o partiie?Orice hard disk are cel puin o partiie, adic o zon n care datele sunt stocate conform unui anumit standard denumit generic sistem de fiiere. O partiie se poate ntinde peste tot spaiul de stocare disponibil, situaie n care hard discul primete doar o singur liter de acces. Dac spaiul de stocare al hard disk-ului este divizat n mai multe parii, vor exista mai multe litere de acces - fiecare liter oferind accesul ctre o anumit partiie. n Windows XP, versiunea n limba romn, vei ntlni un termen sinonim pentru partiie i anume volum. La ce sunt bune partiile totui? Partiiile permit o gestionare mai bun a datelor nmagazinate de un hard disk. Astfel putei crea o partiie special pentru sistemul de operare, una pentru documentele create de dumnevoastr, alta pentru muzica preferat si aa mai departe.

O partiie este tratat de sistemul de operare ca i cum ar fi un hard disk n sine. Chiar dac n realitate datele sunt stocate pe acelai disc, atunci cnd spaiul de stocare al unei partiii va ajunge la limit sistemul de operare nu va da buzna peste spaiul de stocare atribuit altei partiii. Avand n vedere c literele de acces nu spun prea multe de la sine, pariile pot fi etichetate dup propria dumnevoastr imaginaie. Partiia pe care stocai muzic o putei denumi pur si simplu Muzica.

Literele de unitate (Drive letters)Literele de unitate au fost convenite cu ceva timp n urm pentru calculatoarele personale IBM si cele compatibile. Din punct de vedere convenional lucrurile sunt ct se poate de simple: - orice unitate de stocare este individualizat prin cte o liter urmat de dou puncte A: , B: , C: - se ncepe de la litera A n sistemul de operare Windows unitatea de dischete este reprezentat de litera A:, iar primul hard disk este reprezentat de litera C:, restul hardware-ului de stocare primete literele ce urmeaz lui C.

24