Atestat Lucrarea Scrisa Tatto

Colegiul Naţional PedagogicColegiul Naţional Pedagogic„Ştefan cel Mare” „Ştefan cel Mare”

BacăuBacău

Lucrare atestatLucrare atestat

ElevElev Profesor CoordonatorProfesor Coordonator

Laiu ŞtefanelLaiu Ştefanel Băisan Paul Băisan Paul

Web Design – Proiectarea site-ului „Tattoo”„Tattoo”

20102010

Colegiul Naţional PedagogicColegiul Naţional Pedagogic„Ştefan cel Mare” „Ştefan cel Mare”

BacăuBacău

Web Design Proiectarea site-ului

„Tattoo”„Tattoo”

ElevElev Profesor CoordonatorProfesor Coordonator

Laiu ŞtefanelLaiu Ştefanel Băisan Paul Băisan Paul

20102010

2


IMPORTANŢA LUCRĂRII

Scopul acestei lucrări este de a prezenta modul de realizare în limbajul HTML a unei pagini Web în care este descrisa istoria tarii noastre. După parcurgerea acestei lucrări, cititorul înţelege modul de realizare şi funcţionarea unei pagini Web precum şi utilitatea acesteia.

În Capitolul II se urmăreşte Crearea şi actualizarea site-urilor web în care întâlim metodele de proiectare a paginilor Web. Subcapitolele sunt conceperea conţinutului, structura site-ului, informaţii despre prima pagină şi nu ezită să vă ajute să evitaţi abordările deficitare.

Capitolul III prezintă tehnologii utilizate în proiectarea şi designul site-urilor Web cum ar fi: HTML, XHTML, CSS, XSL, XSLT, JAVASCRIPT etc., fiecare dintre aceste tehnologii având câte o mică prezentare.

În capitolul IV se enumeră etapele proiectării unui site web profesional, paşii de urmat în campania de proiectare a site-urilor web, etapele ulterioare proiectării, promovarea site-urilor web şi nu în ultimul rând despre paşii de urmat în Campania de promovare a site-urilor, derulată în continuarea Campaniei de proiectare

În capitolul V se vorbeşte despre proiectarea şi promovarea site-urilor web.

Cel mai complex capitol al acestei lucrări este capitolul VI care descrie principalul program de creare şi gestionare a site-urilor Web din Microsoft Office care conţine caracteristici şi controale performante care ne ajută să proiectăm site-uri Web mai bune, să generam coduri mai rapid şi să ne extindem posibilităţile de publicare pe Web.

3


CAP. I. INTRODUCERE

World Wide Web şi HTML (acronim de la Hyper Text Markup Language) reprezintă numai o parte din mediul cunoscut sub numele Internet. HTML este primul limbaj care trebuie învăţat de cineva care doreşte să fie prezent pe Web.

HTML nu este un limbaj de programare. Specificaţiile lui definesc seturi de tag-uri (marcatori) şi regulile de inserare a acestora pentru descrierea documentelor astfel încât acestea să poată fi afişate de nişte aplicaţii numite browsers (navigatori) care pot rula pe orice platformă hard sau soft. Cu ajutorul HTML se realizează mai multe lucruri:

documente independente de platformă legături la alte documente de pe Internet inserţii de grafică, sunet şi video legături la alte resurse adiţionale de pe Internet interactivitate între cititorul documentului şi aplicaţia dorită de autorUn document HTML, pe lângă faptul că este complet portabil, lucrează

extrem de simplu. El „spune” navigatorului şi aplicaţiilor lui auxiliare, prin intermediul tag-urilor, ce să facă cu textul, cu grafica, cu sunetul, cu fişierele video sau cu programele incorporate. Portabilitatea completă este asigurată de faptul că fişierele HTML sunt salvate într-un format standard (ASCII) şi seturile de tag-uri sunt definite de un comitet internaţional.

4


CAPITOLUL II.

CREARE SI ACTUALIZARE SITE-URILOR WEB

Crearea unui site web este o sarcina a carei dificultate variaza in functie de complexitatea site-ului vizat. Putem alege sa ne cream singuri propriul site web sau sa apelam la serviciile unui profesionist (web designer). Prima varianta prezinta avantajul ca este foarte ieftina - tinand totusi cont de achizitionarea in prealabil, intr-o forma sau alta, a cunostintelor necesare unei proiectari eficiente si de calitate, luand in considerare totodata munca de rutina depusa pe cont propriu. Aceasta varianta permite actualizarea la timp a continutului si modificarea design-ului dupa dorinta. Cea de-a doua varianta ne scuteste de efortul, uneori destul de mare, de creare si intretinere a unui site web dar diminueaza controlul asupra elementelor de rafinament, actualizarii la orice ora din zi si din noapte, introducerii tacite de catre proiectant (neinteresat de afacere) a unor elemente de posibil sabotaj (caz real!).

2.1. Proiectare site-uri web - conţinutul, structura şi aspectul grafic

Pe web-urile internaţional se vehiculează tot mai des ideea "Content is king". Mai concret, un site trebuie în primul rând să aibă un conţinut original, bogat, interesant şi actualizat periodic pentru a deveni popular în rândul navigatorilor web. Un astfel de site va fi revizitat frecvent, chiar dacă aspectul său grafic nu se ridică neapărat la cel mai înalt nivel. Materialele informative trebuie să fie redactate într-un stil direct, simplu şi clar, uşor de citit şi fără fraze excesiv de lungi şi complicate. Ele trebuie să fie verificate pentru a nu conţine greşeli de ortografie.

2.1.1. Conceperea conţinutului

Un întreprinzător (în cazul de faţă webmaster) poate scrie singur conţinutul propriului site web sau poate prelua cu nota de copyright conţinut deja existent în cadrul altor surse de informaţie în domeniu. Cu cât vom scrie mai mult, cu atât vom progresa în domeniul expunerii ideilor şi experienţei acumulate. Dacă socotim că "nu ne pricepem la scris" sau pur şi simplu nu avem timp pentru a scrie materiale noi sau revizui materialele existente, putem apela, evident, la serviciile unor specialişti (filologi sau jurnalişti spre exemplu) ori pur

5


şi simplu la baza de cunoştinţe în domeniu a unor indivizi cu experienţă. În primul caz se vor furniza redactorilor informaţiile, iar ei se vor îngriji de partea stilistică a compoziţiei. În cel de-al doilea caz, un erudit având o solidă bază de cunoştinţe într-un anumit domeniu (segment de piaţă) va avea întotdeauna ceva de spus şi o va spune bine.

2.1.2. Structurarea site-ului

Modalitatea de structurare a site-ului se referă la navigarea în cadrul acestuia. O navigare intuitivă şi uşoara între pagini presupune prezenţa unui meniu de navigare în care să fie prezente printre altele un link permanent către pagina principală (de index) şi link-uri către paginile cele mai importante. Toate secţiunile unui site trebuie să se integreze armonios în structura per ansamblu, permiţând astfel trecerea uşoara de la o secţiune la alta în perfectă armonie cu tematica site-ului şi modalitatea de expunere general utilizată.

2.1.3. Pagina principală

Pagina principală (Index sau HomePage) trebuie să constituie rampa de lansare a vizitatorului către oricare dintre secţiunile componente ale site-ului, fiind comparabilă cu vitrina unui magazin prin faţa căreia se perindă zilnic o mulţime de oameni. Pentru acest prim moment de vizualizare, dincolo de o capacitate de sinteză excelentă de care proiectantul trebuie să dea dovadă, se impune şi un aspect grafic deosebit, obţinut prin combinarea elementelor de design într-o gamă de culori adecvată. Cum se spune, prima impresie contează! Spre exemplu, toate textele de pe site trebuie să fie uşor de citit, adică să aibă un corp de literă adecvat, să fie scrise pe un fundal plăcut şi odihnitor pentru ochi, să fie formatate corespunzător (împărţite în paragrafe, evidenţiate, etc.), special pentru o citire uşoară. De asemenea trebuie luată în calcul adăugarea de imagini şi eventuale tabele dacă acest lucru este necesar.

2.1.4. Evitarea abordărilor deficitare

Trebuie evitată cu orice preţ supraîncărcarea cu elemente grafice, afişarea putând deveni în acest caz greoaie. Navigatorii pe Internet din toată lumea au drept trăsătură comună lipsa de răbdare şi ca urmare este foarte probabil să nu dorească să aştepte descărcarea completă a paginii, preferând mai degrabă vizitarea unui alt site. Elementele grafice cu dimensiuni in KB importante (de tipul Flash sau imagini mari) trebuie folosite moderat si doar dacă este necesar. Pe de altă parte, autorul unui site web dedicat prezentărilor de grafică poate să pună pe site-ul sau oricâte animaţii Flash şi imagini doreşte pentru că site-ul este cartea sa de vizită şi îi pune în evidenţa talentul.

6


CAPITOLUL 3.

TEHNOLOGII UTILIZATE IN PROIECTAREA ŞI DESIGNUL SITE-URILOR WEB: HTML, XHTML, CSS,

XML, XSL, XSLT, JAVASCRIPT, DHTML, JAVA, PHP, JSP, ASP

3.1. HTML

Origini

Unul din primele elemente, fundamentale de altfel, ale WWW (World Wide Web) este HTML (HyperText Markup Language), standard ce descrie formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web. Primele specificatii de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.

Menire si semnificatii

HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML este un limbaj bazat pe SGML (Standard Generalized Markup Language), o asa-numita aplicatie a acestuia. SGML este un standard international (ISO-8879) aprobat în 1986. HTML a fost initial vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite sa schimbe intre ei informatie prin mijlocirea Internetului. Erau prin urmare necesare cateva conditii esentiale: independenta de platforma, posibilitati hipertext si structurarea documentelor. Independenta de platforma semnifica faptul ca un document poate fi afisat in mod asemanator (sau aproape identic) de computere diferite (deci cu font, grafica si culori aidoma), lucru vital pentru o audienta numeroasa si extrem de variata. Hipertext se traduce prin faptul ca orice cuvint, fraza, imagine sau element al documentului vazut de un utilizator (client) poate face referinta la un alt document sau chiar la paragrafe din interiorul aceluiasi document, ceea ce usureaza mult navigarea intre partile componente ale unui document sau intre multiple documente. Structurarea riguroasa a documentelor

7


permite convertirea acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze de date ingloband aceste documente.

Inceputurile

Nascut în urma cu aproximativ 30 de ani, intr-o tentativa de a rezolva unele probleme ivite la transportul documentelor intre diferite computere, limbajul hipertext a evoluat incet. In primii ani de evolutie HTML a demarat lent in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a reda publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fonturilor dar nu permitea inserarea graficii. In 1993, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si a construit primul navigator grafic: Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus tot felul de adaugiri limbajului HTML astfel incat, in 1994, limbajul parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW de la Geneva (Elvetia) s-a constituit un grup de specialisti (HTML Working Group) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML, lucru care s-a concretizat in HTML 2.0. Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul a putut fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.

Standardizarea

Standardul oficial HTML este dat de World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri (cum ar fi tagul Netscape), aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere. Cînd navigatorul incarca un document HTML, el "citeste" documentul în cautarea tag-urilor HTML, formateaza textul si imaginea si le afiseaza pe ecran. Este motivul pentru care acelasi document HTML apare usor diferit cînd este privit utilizand navigatoare diferite. Stadiile prin care trece un standard elaborat de W3C sînt:

1. Orice standard isi incepe aventura ca W3C Note.2. De aici este preluat de catre un grup particular de lucru (Working Group)

si este discutat pana cand se ajunge la un consens.

3. In acest moment este publicat ca propunere (Working Draft) si in acest stadiu oricine poate face comentarii.

8


4. In momentul în care se obtine o sustinere si un consens suficient de larg, directorul W3C decide daca specificatia este gata sa devina propunere oficiala de recomandare (Proposed Recommendation).

5. Urmeaza o perioada de 6 saptamîni în care toti membrii W3C au sansa sa voteze aceasta propunere de recomandare; votul nu este obligatoriu, putandu-se vota în 4 moduri diferite:

o da;

o da, sub rezerva unor imbunatatiri;

o nu, pana cînd anumite sarcini nu sunt indeplinite;

o nu, specificatia trebuie abandonata.

6. Charta W3C stipuleaza necesitatea obtinerii consensului complet, astfel ca fiecare vot trebuie sa fie un da fara rezerve.

7. Daca toti pasii anteriori au fost indepliniti, specificatia trebuie aprobata in final de Director si se publica sub forma unui standard (W3C Recommendation).

De ce HTML?

Dar de ce a fost preferat HTML pentru publicaţii pe Web, cînd pentru realizarea publicaţiilor electronice există multe alte tehnologii? Primul motiv este simplitatea. Al doilea este ca permite formatarea textului ASCII cu tag-uri în format ASCII. Rezultă de aici o compresie buna, suport pentru legaturi hipertext si usurinta in a scrie navigatoare pentru vizualizarea documentelor.

Varianta 2.0

HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate browserele curente - inclusiv cele in mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente, focalizandu-se pe asezarea lor in pagina, in loc de a specfica exact cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor vedea paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.

Varianta 3.0

Specificatia HTML 3.0, enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML 2.0 prin adaugarea unor facilitati precum tabelele si un mai mare control asupra

9


textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca oficializate. In unele cazuri, taguri asemanatoare implementate de autorii de browsere au devenit mai raspandite decat tagurile "oficiale". Specificatia HTML 3.0 a expirat repede, deci nu mai este un standard oficial in prezent.

Varianta 3.2

In Mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2 , care era proiectata sa reflecte si sa standardizeze practicile acceptate la scara larga. Deci HTML 3.2 include tagurile HTML 3.0 care erau adoptate de autorii de browsere precum Netscape si Microsoft plus noi extensii HTML.

Revolutia HTML 4.0, HTML 4.01

In acest moment, HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja publicate specificatiile HTML 4.01. Limbajul HTML da proiectantilor de pagini web posibilitatea:

sa publice documente cu headere, texte, tabele, liste, fotografii, etc... sa regaseasca on-line informatii prin intermediul hiperlink-urilor accesate

printr-un simplu click de mouse

sa proiecteze formulare pentru realizarea tranzactiilor cu servere aflate la distanta, pentru cautari de informatie sau pentru activitati specifice comertului

sa includa foi de calcul tabelar, clipuri video, sunete si alte aplicatii direct în documente.

Elementul esential diferit adus de versiunea 4.0 si mai ales 4.01 fata de versiunea 3.2 este posibilitatea separarii structurii unui document de prezentarea lui prin introducerea „stilurilor de documente“ (style sheet). Utilizînd limbajul HTML pentru structurarea unui document si style sheet-urile pentru a stiliza prezentarea acestuia, proiectantii pot obtine mult mai usor independenta de periferic/ computer/ platforma hard-soft, lucru care a facut HTML-ul atît de popular. Un document cu o structura complexa poate fi prezentat in diferite moduri pe medii diferite, permitand documentului insusi sa se adapteze mai usor noilor tehnologii.

In plus, separarea continutului de partea de prezentare permite modificarea infatisarii chiar a unui intreg site doar prin modificarea unui style-sheet (a unui document care descrie stilul). Experienta a demonstrat ca o astfel de abordare poate reduce dramatic costurile de deservire a unui spectru larg de

10


platforme si probleme, facilitînd si o intretinere ulterioara si modificari mult mai usoare.

3.2. CSS

Ce este un fişier CSS? În primul rând CSS reprezintă prescurtarea de la Cascading Style Sheets (denumirea oficială a standardului). Un fişier CSS este un fisier text cu extensia ".css" definind stiluri pentru paginile HTML. Stilurile indică într-un mod mult mai riguros decât atributele HTML cum să afişeze browserul elementele componente ale unui document HTML (text, grafică, formulare, etc...), oferind posibilitati mult superioare standardului HTML. Fisierele CSS permit stilizarea in bloc a documentelor HTML cu un efort semnificativ mai mic decat in cazul stilizarii elementelor de pagină în cadrul fiecărui document HTML în parte, prin intermediul atributelor tagurilor.

3.3. XML

Ce este un fişier XML? În primul rând XML reprezintă prescurtarea de la Extensible Markup Language (denumirea oficială a standardului). A fost proiectat pentru a manipula date în mod riguros. Ineditul pe care îl aduce limbajul XML este faptul că nu conţine taguri standard (predefinite). Practic, tagurile XML sunt definite (construite) exclusiv de utilizator (proiectant). Este aşadar un limbaj extensibil. Trebuie menţionat faptul că standardul XML nu este decât într-un mod foarte general asemănător cu HTML. In timp ce standardul HTML urmareşte afişarea datelor având ca obiectiv central modul în care acestea arată în browser, scopul XML este acela de a structura, stoca şi transmite date sub forma de informaţii utilizator, având ca obiectiv central semnificaţia profundă a acestora. Intr-un cuvânt, HTML afişează informaţii, în timp ce XML descrie şi manipulează informaţiile în mod riguros. Atenţie: XML nu este un înlocuitor pentru HTML. O evoluţie previzibilă a web-ului sugerează o completare reciprocă a celor două standarde prin utilizarea împreună în cadrul aceloraşi documente XML va fi utilizat pentru a descrie date, în timp ce HTML va formata şi afişa corespunzător aceste date.

3.4.XSL

Ce este un fişier XSL? In primul rând XSL reprezintă prescurtarea de la EXtensible Style Language (denumirea oficiala a standardului). Practic, XSL reprezintă pentru documentul XML ceea ce reprezintă CSS pentru HTML, adică o foaie de stiluri. Diferenţa dintre CSS (HTML Style Sheets) şi XSL (XML

11


Style Sheets) este foarte mare. HTML utilizează taguri (marcaje) predefinite şi semnificaţia acestora este de la bun început cunoscută şi inţeleasă de browser. Spre exemplu, tagul <TABLE> defineşte un tabel, iar browserul ştie ce este acesta şi cum trebuie afişat. Adăugând stiluri fişierului HTML vom indica browserului să afişeze un element de pagina (precum tabelul exemplificat mai sus) într-un anumit mod, uzând de data aceasta de atribute CSS predefinite - indicând, spre exemplu, margine de dimensiune 1 şi culoare albastră. In schimb XML ştim deja că nu lucrează cu taguri predefinite (am văzut că putem defini câte taguri personalizate dorim). Aşadar, semnificaţia tagurilor XML utilizate de proiectant nu este cunoscută browser-ului. Tagul <TABLE> în XML poate desemna, într-adevăr, un tabel, la fel de bine ca şi un formular sau un obiect abstract, iar browserul nu va şti cum să-l afişeze. De aceea trebuia să existe o componenta adiţională documentelor XML care sa traduca browserului modul in care un document XML va fi afişat. Şi aceasta este XSL. Totuşi, XSL este mai mult decât un standard de stiluri pentru documentele XML. Practic, XSL se constituie din 3 părţi componente: XSLT, care este un limbaj menit să transforme documentele XML în documente XHTML; XPath care este un limbaj menit să definească şi să izoleze porţiuni din documentele XML; XSL-FO, practic un limbaj de formatare (structurare) superioară a documentelor XML.

3.5.XHTML

Ce este un fişier XHTML? În primul rând XHTML reprezintă prescurtarea de la Extensible HyperText Markup Language (denumirea oficială a standardului). Practic este un înlocuitor modern al celui mai vechi limbaj HTML, fiind aproape identic cu standardul HTML 4.01, o versiune imbunătăţită, mult mai strictă şi mai curată a standardului HTML 4.0. Abstractizând puţin, afirmăm că XHTML reprezintă o definire de tip XML a unui document HTML, pe scurt o combinaţie între HTML şi XML. Avantajele unei aplicaţii XHTML sunt multiple: pot fi citite de toate dispozitivele XML, în timp ce păstrează compatibilitatea cu toate browserele de Internet mai vechi sau mai noi fără a necesita specificaţii suplimentare.

3.6.Java Script

JavaScript reprezintă un limbaj de script utilizat la ora actuală de majoritatea paginilor web din Internet pentru a imbunătăţi design-ul general, valida datele utilizator din formulare, adăuga interacţiune cu utilizatorul prin efecte speciale aplicabile elementelor de pagină in funcţie de evenimentele generate de utilizator. La ora actuală este cel mai important limbaj de script de pe Internet.

12


3.7.DHTML

Ce este DHTML? In primul rând, DHTML nu reprezintă, cum s-ar putea crede, prescurtarea de la Dinamic HyperText Markup Language (o aşa zisă denumire oficială a standardului). Practic DHTML nu este un standard (nu există fişiere cu extensia DHTML)! DHTML este o denumire generică adoptată în unanimitate de proiectanţii de pagini web, desemnând arta de a combina tehnologiile HTML, CSS şi JavaScript pentru a realiza sit-uri web cu adevărat interactive, adăugând o puternică notă de impact cu utilizatorul şi efecte vizuale dintre cele mai spectaculoase.

3.8.Java

Java este la ora actuală una dintre cele mai puternice platforme de dezvoltare software - limbaj de programare independent, aducând în spectrul web posibilităţi excepţionale de interacţiune client-server, cu mult dincolo de binecunoscutele formulare, animaţii, jocuri sau efecte vizuale interactive. Practic tehnologiile Java (de multe ori combinate cu alte standarde sau tehnologii cum ar fi XML spre exemplu), reprezintă o modalitate foarte apropiată de natural pentru implementarea de aplicaţii manipulând cu succes mai toate tipurile de generatori si consumatori de informaţie, de la telefoane mobile până la sisteme de gestionare a tranzacţiilor online. Portabilitatea si extensibilitatea celor doua tehnologii (Java si XML) face din acestea alegerea ideala pentru satisfacerea unei impresionante game de cerinte ale Internetului, de la cele mai simple programe până la aplicaţii rulând pe diferite platforme interconectate si solicitând nivele dintre cele mai performante de securitate, stabilitate si portabilitate.

3.9.PHP

Pentru un site de prezentare de produse, în cazul căruia un calcul preliminar ne poate indica lesne că se impune construirea a cca. 500 de pagini de conţinut şi 2000 de poze, trebuie să ştiţi că există o alternativă facilă la muncă ştiiţifică de actualizare şi întreţinere a lui. Doar Yahoo şi Amazon nu au angajat mii de oameni pentru a face zilnic modificările în paginile lor, nu? Ca să adaugi sau să modifici o pagina HTML a unui site trebuie să o descarci de pe server, să aplici modificările, să găseşti şi celelalte pagini care ar urma să aibă de suferit de pe urma schimbării link-urilor şi să aplici şi la acestea modificările de rigoare, iar apoi să transferi totul înapoi pe server. Dacă site-ul de 500 de

13


pagini actualizabil în acest mod în fiecare zi a săptămânii mai trebuie să şi poată vinde produsele online, să ofere facilităţi avansate de căutare în paginile de produse şi în plus să poată înregistra şi o evidenţa exactă vânzărilor, stocurilor şi clienţilor, atunci perspectiva unei astfel de munci nu poate decât să sperie până şi pe cel mai tenace creator de site-uri web. Utilizând însa o bază de date legata la o pagină web prin intermediul unui limbaj "server-side" (pe parte de server), web designer-ul nu mai are nevoie de ajustări în codul paginilor pentru a schimba periodic conţinutul acestora sau pentru a oferi facilităţile amintite mai devreme. Crearea de site-uri web dinamice şi interactive folosind tehnologia PHP combinată cu bazele de date operate în MySQL, totul utilizând un server Apache, este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le puteţi învăţa.

3.10.JSP

Este o tehnologie alternativă la PHP, utilizată în acelaşi scop şi anume implementarea site-urilor web dinamice şi interactive. Când a devenit clar că folosirea Java pe parte de server era o idee foarte bună, s-a propus dezvoltarea unei interfeţe API Java Servlet care a fost adoptată de mulţi programatori de Java care lucrau la extinderea funcţionalităţii serverelor web. Interfaţa API Java Servlet trata în mod elegant multe dintre problemele cărora trebuiau să le facă faţă programatorii Java pe partea de server şi oferea un standard pe baza căruia furnizorii de aplicaţii puteau construi motoare de servlet-uri. Toate dispuneau de facilitati de rulare şi zone de izolare pentru securitate, ceea ce a simplificat mult programarea servlet-urilor pentru dezvoltatorii de aplicaţii Java. Servlet-urile aveau însă şi câteva dezavantaje: trebuia să scrii instrucţiuni de ieşire speciale pentru fiecare bucată de cod HTML care voiai să fie afişată clientului; trebuia să ai cunostinţe de Java; în plus, existau şi alte tehnologii concurente pe piaţa, ca de exemplu ASP (de la Active Server Pages, produs marca MicroSoft), care le permiteau programatorilor să creeze mai uşor conţinut dinamic pentru web. Era de dorit ca puterea servlet-urilor Java să fie pusă la dispoziţia celor care se ocupau de dezvoltare web, fără a-i obliga să înveţe Java. Aşa s-a născut specificaţia Java Server Pages (JSP) lansată de firma Sun la începutul anului 1998. Combinând puterea şi extensibilitatea limbajului Java cu simplitatea şi uşurinţa de folosire a scriptarii pe baza de etichete, Java Server Pages a devenit rapid limbajul preferat de mulţi programatori profesionişti pentru dezvoltarea aplicaţiilor bazate pe web.

14


CAPITOLUL 4. PROIECTAREA SITE-URILOR WEB

Vom enumera în cele ce urmează etapele proiectării unui site web profesional (de la studiul de fezabilitate până la validarea codului sursă), urmând să dezbatem mai pe larg în cadrul acestei secţiuni (Proiectare Site Web) aspectele prezentate schematic mai jos.

4.1. Paşii de urmat în campania de proiectare a site-urilor web

1. Inţelege

obiectivele propriei afaceri pe termen scurt, mediu şi lung rolul site-ului web ca parte a strategiei globale de afaceri

contextul concurenţial online şi offline în care se plaseaza afacerea

2. Identifică

piaţa şi audienţa; competiţia în cadrul segmentului de piaţa vizat;

modul în care competitorii abordează drumul spre succes, atât online cât şi offline;

tendinţele de evoluţie a pieţei şi audienţei;

tehnologiile de utilizat în munca de implementare;

15


punctele tari şi punctele slabe ale viitoarei oferte;

timpul, efortul şi bugetul alocat etapelor de proiectare, promovare şi intreţinere a site-ului;

3. Proiectează

conţinutul propriu-zis al site-ului web, în acord cu toate standardele unei prezentări profesionale;

structura site-ului web, în aşa fel incât navigarea să fie uşoara, clară şi a tot cuprinzătoare;

design-ul site-ului, de aşa natura încât elementele grafice să nu lipsească, dar nici să nu abunde, totul în armonie;

4. Validează

corectitudinea sintactică şi morfologică a textelor (validare gramaticală); structura semantică a întregului conţinut

alcătuirea codului (HTML, CSS, JavaScript, Java, XML, PHP, ASP, etc...)

linia generală de prezentare şi ofertare

dreptul de autor asupra produsului finit obţinut, ofertei în cauza, numelui de brand (mărcii) şi logoului întrebuinţat.

4.2. Etapele ulterioare proiectării

In pagina principală a secţiunii Promovare Site Web ai ocazia să analizezi etapele caracteristice campaniei de promovare şi intreţinere/dezvoltare ulterioară a site-ului în acord cu strategiile de marketing abordate. Etapele campaniei de promovare se vor înlănţui în mod firesc etapelor de proiectare:

5. Defineşte

6. Investighează

7. Dezvoltă

8. Subscrie

16

http://www.afaceri-online.net/promovare-site-web/index.htm


9. Întreţine

10. Analizează

11. Revino (asupra oricăreia dintre etapele anterioare) în cazul în care se impun modificări.

4.3. Promovarea site-urilor web

Ca o continuare firească a etapelor de proiectare a unui site web, prezentate structurat în pagina principală a secţiunii Proiectare Site Web, vom enunţa în cele ce urmează etapele necesare campaniei de promovare a site-ului, menţionând fiecare amănunt care trebuie luat în considerare.

4.4. Paşii de urmat în Campania de promovare a site-urilor web, derulată in continuarea Campaniei de Proiectare

5. Defineşte

coodonatele generale ale campaniei de promovare (marketing); elemente de măsură a performanţei;

alocarea bugetului şi atribuirea proporţionată a acestuia;

6. Investighează

gradul de interes al audienţei vizate faţă de oferta proprie în comparaţie cu ofertele concurente;

volumul căutărilor online zilnice/ săptămânale/ lunare ale utilizatorilor de Internet după cuvintele şi expresiile cheie caracteristice segmentului de piaţa vizat;

volumul căutărilor cu subiect tangenţial sau complementar;

tendinţele actuale de evoluţie a pieţei şi audienţei;

17

http://www.afaceri-online.net/proiectare-site-web/index.htm


punctele forte şi punctele slabe ale ofertei actuale;

7. Dezvoltă

conţinutul existent; cuvinte şi expresii cheie noi, în cazul în care sensul acestora este relevant

pentru oferta curentă sau tematică generală a site-ului;

conţinut nou şi atractiv în vederea integrării armonioase de noi cuvinte şi expresii cheie în strucura semantică a site-ului;

oferta (ca diversitate şi mod de prezentare), dacă acest lucru este necesar şi posibil;

o campanie de popularizare intensă bazată pe colectare de legături externe;

8. Subscrie

site-ul (URL-ul) în directoare web gratuite, în mod manual; site-ul (URL-ul) în motoare de căutare gratuite, în mod manual;

site-ul (URL-ul) în directoare web cu plată (dacă se pretează);

site-ul (URL-ul) în motoare de căutare cu plată (dacă se pretează);

9. Intreţine

subscrierea în mod repetat şi periodic a site-ului în motoare şi directoare; revizuirea constantă a potenţialului diferitelor cuvinte şi expresii cheie

aferente pieţei şi tendinţelor acesteia;

conţinutul site-ului pentru a susţine optim integrarea în structura sintactică şi semantică a noilor cuvinte şi expresii cheie;

campanii intense de colectare de linkuri (creşterea popularităţii linkurilor);

10.Analizează

eficienţa derulării afacerii online atât generalizat cât şi particularizând pe domenii de interes (recuperarea investiţiei, necesitatea şi posibilitatea efectuării de noi investiţii mai mari sau mai mici, poziţionarea lunară în clasamentele motoarelor de căutare şi directoarelor web, volumul,

18


calitatea şi provenienţa traficului de vizitatori, rata de conversie vizitatori-clienţi, oportunităţi noi de dezvoltare a afacerii). În funcţie de rezulatele analizelor şi rapoartelor obţinute, se va proceda sau nu la reluarea de la un anumit pas din cei 10 (aferenţi proiectării şi promovării) a intregului proces.

CAPITOLUL V. PROIECTARE SI PROMOVARE SITE-URI WEB -

CONTEXT SI PREMISE

Cauză şi efect

Orice posesor de site web ar vrea, indiferent că o recunoaşte sau nu, ca site-ul său să fie vizitat de cât mai mulţi utilizatori de servicii Internet (şi dacă se poate, cât mai des), iar în cazul în care site-ul vizează obţinerea unui profit, apare în plus necesitatea vehiculării şi menţinerii unui trafic de calitate (ţinta). Se evidenţiază deci şi în cazul afacerilor implementate online eterna problematică a cantităţii şi calităţii, atât în ceea ce priveşte traficul de vizitatori

19


cât şi oferta comercială sau informatională. Această nevoie acută de cantitate şi calitate (ce ţine de considerenţe financiare, de ego sau de profesionalism pur şi simplu) nu este însă satisfiabilă decât dacă posesorul site-ului şi toţi ceilalţi implicaţi în crearea, administrarea şi promovarea site-ului web depun un efort suficient de mare pentru a menţine conţinutul, aspectul şi credibilitatea ofertei cât mai aproape de cerinţele potenţialilor clienţi, la cele mai competitive standarde.

Context românesc

Ţinând cont de faptul ca micii întreprinzători români care deseori sunt în acelaşi timp şi webmasteri (proiectanţi de site-uri web) vor, la rândul lor, să le fie vizitate site-urile preferabil in ideea obţinerii unui profit (pentru că trăim într-o ţară în care a te pune în valoare prin aproape orice mijloace a devenit unica şansa mai mult sau mai puţin demnă de supravieţuire), ei trebuie să inveţe să-şi desfăşoare singuri activitatea de proiectare şi marketing pentru că nu au mijloacele financiare necesare pentru a apela la specialişti. Multe firme româneşti care vor să aibă site-uri web de succes sunt în aceeaşi situaţie, din cauza dificultăţilor financiare neputând fi luată în discuţie cumpărarea de spatiu publicitar pe Internet sau angajarea unor specialişti în marketing. Greul promovării site-ului cade astfel tot pe umerii webmasterului, transformat peste noapte şi în responsabil cu marketingul.

Realitate

O abordare deficitară a structurării site-ului, o utilizare necorespunzătoare a tehnologiilor de proiectare întrebuinţate, o campanie de promovare desfăşurată la întâmplare nu vor face altceva decât să vă creeze în timp, mari probleme pe care, din experienţa acumulată vă putem spune că este foarte posibil să nu le mai puteţi remedia niciodată. A preveni este cu mult mai usor decât a combate!

VI. PROGRAMUL MICROSOFT

FrontPage

FrontPage este programul de creare şi gestionare a site-urilor Web din Microsoft Office. Conţine caracteristici şi controale performante care vă ajută să proiectaţi site-uri Web mai bune, să generaţi coduri mai rapid şi să vă extindeţi capacităţile Web prin încorporarea XML şi conectarea la surse externe de date. FrontPage extinde posibilităţile de publicare pe Web de la simple pagini statice la situri Web complexe, interactive.

20


VI.1. Introducere

Nu sunt diferenţe majore, între editarea clasică în Word şi cea în FrontPage. Un aspect important al pachetului de programare Microsoft Office (integrat) este acelaşi că se folosesc aceleaşi comenzi şi tehnici, pentru efectuarea unor operaţiuni uzuale. Deşi fiecare aplicaţie (Word, Excel, PowerPoint, Acces, Outlook, Publisher, FrontPage ) are un obiectiv particular, tehnicile pentru editare, formatare, salvare şi fişierele folosite sunt similare (cu foarte mici excepţii)

În mod normal, pentru a edita un material în Html, utilizând FrontPage, veţi folosi modul de afişare normal (se poate alege, din bara de instrumente standard, View/Page).

În acest capitol, voi insista pe unele opţiuni şi facilitaţi specifice şi uzuale.

VI.2. Alegerea corpului de literă

Pentru paginile web, se recomandă utilizarea a 2 fonturi în mod curent şi anume: Arial şi Verdana, care sunt mai uşor de citit când sunt afişate în browser-ul din web şi sunt recunoscute de toate browser-ele existente la această dată, de asemenea aceste fonturi sunt instalate pe orice computer.

Alegerea corpului de litera se poate face din bara de comenzi standard (Format/Font si aveţi toate opţiunile la alegere: Font, style, size, color, effects, etc.). Dacă doriţi să modificaţi un text scris, îl puteţi selecta şi apoi să operaţi modificările dorite. Dacă doriţi a scoate in evidenţa un titlu, după editarea lui îl selectaţi si daţi clic Highlight . Puteţi utiliza una din culorile standard, sau să vă formaţi o culoare dorită de dvs. (Titlul vă fi va fi scris pe un fond colorat).

De asemenea, puteţi utiliza la nevoie, funcţia de Insert /Symbol pentru unele simboluri sau caractere mai rar utilizate –veţi alege simbolul respectiv, daţi clic pe Insert şi apoi Cancel.

Mai puteţi utiliza funcţia de Superscript (de ex. cm pătraţi), sau de subscript (de ex. H2O), selectând textul dorit şi dând clic pe butonul aferent din bara superioară standard.

VI.3. Alinierea textului

Pentru paginile web-ului, este recomandată următoarea aliniere : textul să fie aliniate de la stânga (Align Left), titlurile să fie centrate (Center).

21


Aplicarea acestor funcţii, se poate face înaintea redactării textului, sau ulterior (după ce aţi selectat textul respectiv). De asemenea, se recomandă a utiliza tasta Tab, la un nou aliniat pentru a fi evidenţiat.

FontPage, introduce automat un rând gol in plus intre aliniate (deci când utilizaţi tasta Enter)Dacă nu doriţi acest lucru, tineţi apăsat tasta Ctrl şi abia apoi apăsaţi Enter (Ctrl+Enter).

VI.4. Inserarea de tabele

Tabelele sunt utilizate în mod curent, atât pentru introducerea de date, text, imagini etc. cât şi pentru obţinerea unor efecte (alinieri speciale).Dacă daţi clic pe butonul Insert Table din bara de instrumente standard, va apare o caseta de dialog , unde dvs. puteţi alege: Tabelul să aibă x coloane şi y rânduri,în funcţie de cum selectaţi căsuţele din caseta de dialog.După apariţia tabelului dacă vă apropiaţi cu indicatorul mouse-ului de marginea lui din stânga se va transforma intr-o săgeata mică.

Daţi clic cu butonul stâng pentru a fi selectat tabelul si alegeţi din meniul contextual Table Properties.În caseta de dialog cu acelaşi nume, aveţi multe opţiuni , dintre care cele mai uzuale sunt:

1. Dacă doriţi ca în browser-ul de web, să nu apară liniatura tabelului, în Borders la size valoarea implicita (1) schimbată cu valoarea 0 .

2. Dacă doriţi ca tabelul să aibă liniatura de o anumita culoare, o puteţi alege în Borders /Colors.

3. Dacă doriţi ca anumite părţi din liniatura să fie de culori anumite, le puteţi selecta în Borders/light border sau Dark Border.

4. În cazul când doriţi ca tabelul să aibă o liniatura mai pronunţată .Acţionaţi în Borders/Size prin modificarea cifrei predefinite (1) în alta superioară.

5. De asemeni puteţi opta pentru o anumită culoare a fundalului acestor tabele acţionând în Border/Background/colors (puteţi alege o culoare standard, sau vă formaţi dvs. una. Dacă acţionaţi şi butonul More Colors şi apoi Custom).

6. In cazul în care numărul de coloane vă este insuficient puteţi să le măriţi: pe tabelul selectat , daţi clic stânga şi din meniul contextual alegeţi Insert Columns.

7. In cazul când numărul de rânduri nu vă este suficient, puteţi de asemenea să le măriţi . Pe tabelul selectat, daţi clic dreapta şi din tabelul contextual alegeţi Insert Rows.

22


NOTA: FrontPage vă permite să modificaţi spaţiile alocate fiecărei coloane. Dacă apropiaţi prompterul mouse-ului de marginea unei coloane , veţi observa că el se transforma într-o săgeată dublu sens. Apăsaţi butonul stâng şi trageţi în direcţia dorită, apoi eliberaţi butonul mouse-ului.

VI.5. Inserarea semnelor de carte

FrontPage accepta inserarea semnelor de carte (Bookmark) care permit saltul la acest semn. Şi această pagină are introduse asemenea semne, la începutul fiecărui capitol.

Pentru inserarea unui Bookmark:1. Selectaţi porţiunea unde doriţi inserarea Bookmarkului .2. Cu tasta Ctrl apăsată, apăsaţi şi tasta G (sau clic pe Insert din bara

standard, selectaţi Bookmark).3. In caseta de dialog specifică , veţi vedea că textul selectat apare în

Câmpul Bookmark name4. Acum daţi clic pe Ok.

NOTA: Se recomanda a insera un Bookmark la începutul fiecărei pagini din Web-ul dvs. pentru a permite saltul direct la pagina. Rămâne a pune hiperlegătura în tabelul de conţinut, de la începutul paginii.

Pentru a şterge un semn de carte:1. Apăsaţi Ctrl+G.2. In caseta de dialog Bookmark /Other Bookmark on this page , selectaţi denumirea pe care vreţi sa o ştergeţi .3. Apăsaţi butonul Goto (veţi constata ce veţi ajunge la locul de inserţie a semnului de carte)4. Apăsaţi butonul Clear , apoi OK.Rămâne a şterge şi hiperlegatura existentă în tabelul de conţinut, de la începutul paginii.

VI.6. Inserarea unei hiperlegături

Hiperlegaturile se pot insera :

1. În interiorul aceleaşi paginii web (pentru efectuarea de salturi între lista de conţinut şi capitolul respectiv).

23


2. Între paginile aceluiaşi web (pentru a permite navigarea între paginile web-ului).

3. Între web-ul dvs. şi alte Web din Internet (pentru a permite navigarea la acele site-uri)

4. Pentru mail to (poşta electronică)

Pentru a insera o hiperlegatura în aceeaşi pagina web:

1. Mergeţi la începutul paginii web, la tabelul de conţinut.2. Selectaţi denumirea unui capitol .3. Apăsaţi tastele Ctrl şi K (Ctrl+K) sau daţi clic pe butonul Insert Hyperlink

din bara superioară standard.4. Va apărea caseta de dialog specifică, cu aceeaşi denumire.5. Apăsaţi butonul Place in the Document şi veţi vedea lista bookmark-urilor

existente.6. Daţi clic pe bookmark-ul corespunzător titlului selectat şi apoi apăsaţi

Ok .7. Veţi constata că titlul a fost selectat, şi-a schimbat culoarea (albastru) şi

apare subliniat.

Pentru a şterge o hiperlegatură:

1. Selectaţi titlul respectiv 2. Apăsaţi CTRL+K, iar când apare caseta de dialog Insert Hiperlink, veţi

constata că la Adress este scris Hyperlink-ul.3. Apăsaţi butonul Remove link.

Pentru a insera o hiperlegatura in cadrul web-ului dvs.:

1. Deschideţi în FrontPage (Norma) pagina introductivă (tabla de materii a web-ului dvs.)

2. Selectaţi denumirea unui capitol din web-ul dvs.3. Apăsaţi tastele Ctrl+K sau daţi clic pe butonul InsertHiperlink din bara

superioară standard.4. In căsuţa de dialog Insert Hiperlink, alegeţi butonul Existing File or Web

Page.5. Apoi alegeţi butonul Curent Folder şi selectaţi denumirea capitolului pe

care l-aţi selectat.6. Acum cu denumirea selectată, apăsaţi butonul Bookmark şi va apare lista

semnelor de carte puse de dvs. în această pagină.7. Selectaţi titlul Bookmark-ului cu denumirea căutată şi apoi daţi clic pe

OK.8. Veţi constata modificările (culoare/subliniat) datorate hiperlegăturii..

24


9. Dacă doriţi să puneţi hiperlegături şi la titlurile din interiorul capitolului respectiv, veţi proceda similar cu fiecare în parte.

Pentru a şterge o hiperlegatura:

1. Selectaţi titlul respectiv.2. Apăsaţi Ctrl+K, iar când apare caseta de dialog Insert Hyperlink veţi

constata că la Adress este scris Hyperlink-ul.3. Apăsaţi butonul Hyperlink.

Pentru a insera o hyperlegatura la un alt web din internet:

1. Selectaţi textul la care doriţi a pune hiperlegatura.2. Apăsaţi tastele Ctrl+K sau daţi clic pe butonul Insert Hyperlink din bara

superioară standard.3. In căsuţa de dialog Insert Hyperlink în spaţiul Adress scrieţi corect

hiperlegatura.4. Mai verificaţi încă o data şi apoi daţi clic pe OK

Pentru a insera o hiperlegatura de tip mailto (căsuţa electronică):

1. Selectaţi numele webmaster-ului la care doriţi să ataşaţi o hiperlegatura.2. Apăsaţi tastele Ctrl+K sau daţi clic pe butonul Insert Hyperlink din bara

superioară standard.3. In căsuţa de dialog Insert Hyperlink apăsaţi butonul Email Adress.4. In caseta cu acelaşi nume scrieţi corect adresa căsuţei poştale.5. Mai verificaţi o data şi apoi daţi OK.

VI.7. Introducerea unui fundal

Pentru a îmbunătăţi aspectul paginii, se pot utiliza diferite fundaluri (Background) . In principiu este bine să ţineţi cont de următoarele recomandări: 1. Numai în anumite cazuri, se utilizează fundaluri, dar şi atunci ele trebuie să facă un contrast cât mai mare, cu textul scris, pentru a putea fi citită pagina uşor.2. Dacă totuşi alegeţi un fundal de culoare închisă, nu uitaţi că puteţi schimba culoarea textului.

Fundalele pot fi de 2 feluri: culoare unică sau utilizarea unei imagini speciale.

25


Dacă doriţi să introduce un fundal colorat:

1. Selectaţi în bara superioară standard, butonul Format şi alegeţi Background .

2. Va apărea caseta de dialog Page Properties.3. Alegeţi Colors /Background şi daţi clic pe săgeata .4. Puteţi alege o culoare standard, dar recomand a vă alege o culoare

personalizată, deci daţi clic pe butonul More Colors , apoi pe Custom şi alegeţi-vă culoarea dorită. (Puteţi să modificaţi orice culoare, apoi daţi clic pe butonul ADD to Custom Colors şi OK de câte ori este nevoie).

Pentru a introduce un fundal mai special aveţi nevoie de imagini tip GIF adecvate:

1. Aduceţi prin copiere, imaginea GIF dorită, în folderul unde sunt salvate datele web-ului dvs. şi schimbaţi denumirea în background.

2. Selectaţi în bara superioară standard, butonul Format şi alegeţi Background.

3. Va apare caseta de dialog Page Properties.4. Alegeţi Formating şi selectaţi (puteţi bifa) pe Background Picture, iar din

butonul Browse, dirijaţi la locul unde este imaginea background.gif adusă de dvs.

5. Apoi daţi clic pe OK.

VII. Bibliografie

1. Bill Eager, Marry Ann Pike, USING The World Wide Web and Mosaic, QUE Corporation, 1995

2. Laura Lemay, WEB Publishing with HTML, Sams.net Publishing, 1995

26


3. Larry Aronson, HTML, Manual of Style, Ziff – Davis Press, Emeryville, California

27


VIII. Cuprins

IMPORTANŢA LUCRĂRII.................................................................................3

CAP. I INTRODUCERE......................................................................................4

CAPITOLUL II.....................................................................................................5

CREARE SI ACTUALIZARE SITE-URILOR WEB..........................................5

2.1. Proiectare site-uri web - conţinutul, structura şi aspectul grafic....................5

2.1.1. Conceperea conţinutului.............................................................................5

2.1.2. Structurarea site-ului...................................................................................6

2.1.3. Pagina principală.........................................................................................6

2.1.4. Evitarea abordărilor deficitare....................................................................6

CAPITOLUL 3.....................................................................................................5

TEHNOLOGII UTILIZATE IN PROIECTAREA ŞI DESIGNUL SITE-

URILOR WEB: HTML, XHTML, CSS, XML, XSL, XSLT, JAVASCRIPT,

DHTML, JAVA, PHP, JSP, ASP..........................................................................7

3.1. HTML............................................................................................................7

3.2. CSS...............................................................................................................10

3.3. XML.............................................................................................................11

3.4.XSL...............................................................................................................11

3.5.XHTML........................................................................................................12

3.6.Java Script.....................................................................................................12

3.7.DHTML........................................................................................................12

3.8.Java................................................................................................................13

3.9.PHP...............................................................................................................13

3.10.JSP...............................................................................................................14

CAPITOLUL 4. PROIECTAREA SITE-URILOR WEB..................................15

4.1. Paşii de urmat în campania de proiectare a site-urilor web.........................15

28


4.2. Etapele ulterioare proiectării........................................................................16

4.3. Promovarea site-urilor web..........................................................................16

4.4. Paşii de urmat în Campania de promovare a site-urilor web, derulată in

continuarea Campaniei de Proiectare..................................................................17

CAPITOLUL V. PROIECTARE SI PROMOVARE SITE-URI WEB -

CONTEXT SI PREMISE....................................................................................19

VI. PROGRAMUL MICROSOFT.....................................................................20

FrontPage............................................................................................................20

VI.1. Introducere................................................................................................20

VI.2. Alegerea corpului de literă.........................................................................20

VI.3. Alinierea textului......................................................................................21

VI.4. Inserarea de tabele.....................................................................................21

VI.5. Inserarea semnelor de carte........................................................................22

VI.6. Inserarea unei hiperlegături......................................................................23

VI.7. Introducerea unui fundal............................................................................25

VII. Bibliografie..................................................................................................26

VIII. Cuprins.......................................................................................................27

29

Date post:	23-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	joumblat-andreea
View:	610 times
Download:	6 times

Atestat Lucrarea Scrisa Tatto

Documents