Irigarea culturilor agricole CUPRINS Argument Capitolul I Necesitatea apei in viata culturilor agricole ……………pg 2 1.1 Principalele surse de apa…………………………………..pg 3 1.2 Capitolul II Regimul de irigare a culturilor agricole ………………. Capitolul III Metode de irigare …………………………………… 3.1 Irigarea prin picurare la suprafata …………. 3.2 Irigarea prin aspersiune ……………………. 3.3 Irigarea prin submersiune ………………….. 3.4 Irigarea prin picurare ………………….. Capitolul IV N.T.S.M la irigare ………………………. Bibliografie ………………………………………………… Anexe 1
Transcript
Irigarea culturilor agricole
CUPRINS
Argument
Capitolul I Necesitatea apei in viata culturilor agricole ……………pg 2
1.1 Principalele surse de apa…………………………………..pg 3
1.2
Capitolul II Regimul de irigare a culturilor agricole ……………….
Capitolul III Metode de irigare ……………………………………
3.1 Irigarea prin picurare la suprafata ………….
3.2 Irigarea prin aspersiune …………………….
3.3 Irigarea prin submersiune …………………..
3.4 Irigarea prin picurare …………………..
Capitolul IV N.T.S.M la irigare ……………………….
Bibliografie …………………………………………………
Anexe
1
Argument
Constienti de schimbarile care au loc in invatamantul romanesc accentul care se pune in invatamant in ceea ce priveste alinierea la standardele europene prezentul proiect face parte din cerintele impuse in acest sens.Apa constituie o componentă de bază a mediului înconjurător, care prin proprietăţile ce le posedă, întreţine viaţa pe planeta noastră.
Desigur, o tehnologie care nu poluiază este mai costisitoare dar apără sănătatea plantelor, animalelor şi oamenilor.
Dobandirea cunostintelor in meseria noastra: Mecanic Agricol se reflecta prin asimilarea cunostintelor atat teoretice cat si practice,de aceea mi-am ales ca tema : Irigarea culturilor agricole , considerand ca fiind reprezentativa pentru domeniul nostru,dar si un factor important ,necesar pentru dezvoltarea culturilor agricole.
Proiectul este structurat pe patru capitole si subcapitole la care se adauga anexe.
In primul capitol am prezentat ‘’Necesitatea apei in viata culturilor agricole” ,unde am dezvoltat ideea de necesitate si importanta a apei pentru culturiile agricole dar in care am prezentat si principalele surse de ape .
In urmatorul capitol am prezentat: „ Regimul de irigare a culturilor agricole” ,unde am prezentat elementele regimului de irigare ,caracteristiciile acestuia ,precum si normele de irigare la diverse culturi agricole.
Capitolul trei cuprinde: „Metode de irigare” in care am vorbit despre metodele de prevenire a poluarii si deteriorarii solului si s-au adus in discutie si metode de depoluare.
Ultimul capitol este ,, Norme tehnice de securitate si sanatatea muncii la irigare’’
In finalul proiectului se regaseste Biblografia si Anexele ,care ilustreaza diverse sisteme de irigare .
În general, când se alege sistemul de irigaţie se ţine seama de: tipul de cultură, necesarul de apă, tipul solului, sursa de energie, localizarea sursei de apă şi disponibilităţile financiare (atât pentru achiziţionare, cât şi pentru funcţionare şi întreţinere.
Eforturile de pe plan mondial si national pentru extinderea suprafetelor agricole irigate si pentru ridicarea productiei la hectar la toate plantele de cultura , sunt cu totul justificate daca se are in vedere ” expozitia demografica ” din ultimul secol . Rolul esential al irigatiilor este de a combate secetele care afecteaza cu o frecventa destul de mare imense teritorii agricole din tara noastra
2
Capitolul I Necesitatea apei in viata culturilor agricole
Apa este necesara plantelor pentru desavarsitra procesului de fotosinteza si pentru alte procese fizice , fiziologice , etc ( rolul apei in viata plantelor a fost prezenta la capitolul I Mediul de viata a plantelor –factorii de mediu care influienteaza cresterea si dezvoltarea plantelor )
Varietatea conditiilor de clima si relief din tara noastra (care determina distribuirea in spatiu a apei din precipitatii ) , precum si alternarea perioadelor bogate in precipitatii cu perioade secetoase ( care determina distribuirea neuniforma in timp a precipitatiilor ) , fac ca apa din precipitatii sa ajunga in plante in perioade cand acestea nu mai au nevoie sau ca apa din precipitatii sa lipseasca atunci cand plantele au nevoie ( in perioadele de consum pentru apa ) .
Din aceasta cauza, apare necesitatea ca apa sa fie administrate plantelor suplimentar , in perioadele cand plantele au consum . Aceasta se realizeaza prin irigare- distribuirea apei la plante , in cantitati optime si la moment potrivite pentru cresterea si dezvoltarea acestora .
Prin irigare se realizeaza urmatoarele deziderate :
-se valorifica mai bine celelalte verigi ale tehnologiei de cultivare ( soiuri si hribizi valorosi , densitate optima , ingrasaminte administrate , etc
-se pot semana pe acelasi teren doua culture intr-un an , din care a doua pentru masa verde sau chiar pentru boabe
-prin irigare se pot valorifica superior nisipurile si solurile nisipoase , aplicand o tehnica speciala de irigare ( irigare prin picurare )
Ritmul de crestere a populatiei pe globului este impresionant . In anul 1850 populatia totala a globului ajunsese la circa 1,2 miliarde , in 1925 la 2 miliarde , 1950 la 2,5 miliarde , in anul 1960 la circa de miliarde , in anul 1975 la 4 miliarde , iar in anul 1990 la peste 5 miliarde .
Populatia globului creste intr-un ritm mediu annual de 1,8 -2,3% . Fata de aceasta crestere rapida a populatiei ritmul de crestere a productiei de alimente nu este satisfacator. Dupa constatarile FAO aproape 2 /3 din locuitorii globului sufera inca de foame sau de subnutritie .
Iesirea din acest impas este posibila doar prin actiuni energice pentru sporirea suprafetei cultivate si in deosebi pentru cresterea productivitati in agricultura . Intensivizarea agriculturii necesita un complex de masuri intre care extinderea culturilor de mare productivitate , mecanizarea ,fertilizarea si irigarea constituie verigile cele mai importante.
Astfel , in perioade anilor 1881 -1961 pe baza datelor inregistrate , repartizarea si caracterixarea anilor se prezinta in felul urmator ( dupa Topor N .) :
● 20 % din anii ploiosi , in care : 5 % foarte ploiosi , 3,7 % excesiv de ploiosi , 3,7% exceptional de ploiosi ,
3
● 44% din totalul anilor sunt secetosi , din care : 21% foarte secetosi , 6,2% excesiv de secetosi , 5,0 % exceptional de secetosi ,
● 36% sunt normali in precipitatii .
In perioada analizata nu au fost mai mult de 3 ani consecutive ploiosi , precum nici mai mult de 4 ani consecutive secetosi . Ani secetosi si cei ploiosi in tara noastra sunt generali grupati .
1.1 Principalele surse de apa
Sursele de apa pentru plante sunt urmatoarele :
-surse natural - precipitatii , apa freatica , etc
-surse artificiale – apa raurilor curgatoare , apa lacurilor naturale , apa lacurilor artificiale (realizate cu ajutorul unor baraje ) ,apa subterana ,apele uzate (numai daca au o compozitie nedaunatoare prntru plante ) ,apa din aceste surse se distribuie plantelor prin irigare.
1.2 Irigarea culturilor agricole in Romania
Ideea aplicari irigatiei la culturile de camp , in Romania , a aparut odata cu intemeierea stiintei agricole din tara noastra , in a doua parte a secolului XIX-lea . Ion Ionescu de la Brad intemeietorul stiintei agricole romanesti , a mentionat in scrierile sale irigarea culturilor de camp si in special irigarea fanetelor , ca o ramura capabila sa asigure venitul cel mai mare in orice conditii climatice. Incepand din jumatatea a doua a secolului XIX-lea , posibilitatea irigari culturilor de camp a fost studiata de numerosi ingineri romani si straini . Bunaoara inginerul Italian Gioia a propus executarea uniu canal care sa preia apa din dunare ,”Canalul lui traian ”, care urma sa porneasca de la Turnu Severin SI SA STRABATA Campia Dunarii pana la Braila In anul 1911 se infiinteaza Serviciul Imbunatatirilor Funciare , iar inginerul Al . Davidescu este insarcinat cu studiul posibilitatilor de irigare a Campiei Dunarii. In anul urmator Al. Davidescu prezinta un anteproiect pentru irigarea unei suprafete de 1300000ha , dintre care 900000 ha cu apa in randuri interioare , iar 400000 ha cu apa din Dunare . Desi nu a fost pus in aplicare , proiectu a fost apreciat ca fiind foarte ingenios de catre specialist renumiti din tara si strainatate Un moment foarte important in evolutia irigatiilor l-a consumul extinderea culturii irrigate a bumbacului . Datorita acestei culturi s-au creat primele amenajari ale sistemelor mari de irigatie ( ex: Roseti , cu 1800 ha teren amenajat ) ivindu-se astfel posibilitatea si necesitatea irigari altor culturi de camp in cadru asolmentului ( porumb , lucerna , sfecla de zahar , grau , etc.) Tot in aceasta perioada cercetarea stiintifica , legata de irigarea culturilor de camp , a luat o mare dezvoltare . In anul 1955 , suprafata irigata a ajuns la 93100 ha , din care 58900 ha legume , 18600 ha orez , si 15600 ha culturi de campuri.
Capitolul II Regimul de irigare a culturilor agricole4
Eficienta economica si nivelul recoltelor in agricultura irigata depend in primul rand de regimul de irigare aplicat fiecarei culturi in parte . prin stabilirea si aplicarea unui regim de irigare rational se urmareste aprovizionarea dirijata a solului cu apa in concordant cu cerintele platelor . in acest scop , in cadrul regimului se stabilesc : marimea normei de irigarea , norma de udare , momentul de aplicarea a udarilor , durata udarilor si numaru de udari .
Regimul de irigare este influientat de factori naturali , tehnici si agrofitotehnici . dintre factorii naturali o influienta hotaratoare are clima prin cantitatea de de precipitatii si repartizarea lor , prin evolutia temperaturilor , a umiditati de relative a aerului secetelor , etc Solul isi manifesta influienta prin propietatile fizice si hidrofizice , determina posibilitatea de a retine apa in sol din precipitatii si posibilitatea de a pune apa la dispozitiea plantelor Apa freatica influienteaza regimul de irigatie atuncu cand se gaseste la o adancime care permite alimentarea cu apa a stratului de sol in care se gasesc radacinile plantelor Pentru a stabili regimul de irigare a culturilor agricole, mai intai se calculeaza de apa (Σm) care trebuie asigurat prin irigare pentru o anumita cultura :
Σm=ET – Ri + Rf – Pv m3/ha (1) Necesarul de apa a culturi se fractioneaza si se administreaza esalonat in teren , in functie de cerintele plantelor si de starea de umiditate a solului . Vor rezulta mai multe etepe de irigare cu cantiteti diferute de apa , care se administreaza la anumite interval de timp. Toate acestea reprezinta elementele regimului de irigare . Elementele regimului de irigare sunt: norma de irigare , momentul aplicari udari , numaru de udari , intervalul dintre udari , schema de udari , norma de aprovizionare .
Elementele regimului de irigare sunt influientate de urmatori factori
Figura 1 : Factorii care influenteaza regimul de irigare al culturilor
Prezentam in continuare caracteristicile elementelor regimului de irigare :
5
Precipitatiile medii utile Insusiri hidrofizice ale solului
Apa freatica
ELEMENTELE REGIMULUI DE IRIGARE
Factori agrofitotehniciFactori termici
●Norma de udare prezinta cantitatea de apa , exprimata in m3/ha care se administreaza de apa aq culturii pe o perioada de timp .
Se deosebesc doua tipuri de norme de udare :
-norma de udare din perioda de vegetetie a plantelor
-norma de udare de aproximativ (din afara perioadei de vegetatie – inainte de semanat )
●Modul aplicari udari , in perioada de vegetetie , se stabileste in functie de provizia momentana de apa si marimea consumului zilnic de apa a culturii .Daca provizia e apa a solului este aproape de niveul mimim la care pot trai plantele ( plafonul minim de apa ) , atunci este momentul de a incepe irigarea
●Intervalul de udari (perioada de revenire), prezinta numarul de zile in care plantele au apa in sol ,. Dupa care trebuie sa se revina cu o noua udare .
●Norma de irigare reprezinta cantitatea totala de apa care trebuie administrata unei culturi pe unitatea de suprafata , de la imfiintarea culturi pana la incheierea vegetetiei (Σm) . Ea se determina cu formula (vezi deficitul de apa a culturii )
ET =Ri – Rf + PV + Σm (2)
●Schema udarilor rezulta din planificarea in timp a udarilpr in functie de cerintele plantelor . De exemplu ,la sfecla de zahar ( care are faza critica pentru apa la formarea radacinilor schema udarilor este 2-3-1 . Semnificatia cifrelor este : doua udari inainte de formarea eadacinilor , trei udari de formare a radacinilor , o udare dupa formarea radacinilor
●Udarea si aprovizionarea este udarea care se face inainte de infiintarea culturi cu scopul de a asigura apa necesara consumului in perioada de rasarire si in primele faze de vegetatioe ale plantelor . udarea de aprovizionare se face cu scopul de a iriga in primele faze de vegetatie a plantelor ( cand acestea se dezradacineaza usor datorita apei )
2.1 NORMELE DE IRIGARE LA PRINCIPALELE CULTURI AGRICOLE
Necesitatea în apă a plantelor agricole, este satisfăcută din contul precipitaţiilor în anii umezi cu 74-100%, în anii medii – cu 42-85%, iar în anii secetoşi doar cu numai 11-58%. Gradul de aprovizionare cu apă a semănăturilor influenţează substanţial obţinerea producţiilor înalte şi stabile ale culturilor agricole.
6
Figura 2:Canal de irigare
Apa utilizată în scopuri de irigare nu trebuie să aibă un conţinut prea mare de săruri (maximum 1 g/l, la concentraţia nu mai mare a ionilor de:
sodiu (Na) < 50%; magneziu (Mg) <50%; raportul dintre cationii de Na şi Ca mai mic de să fie bine aerisită, nu prea rece şi să nu conţină rezidiuri de substanţe poluante, seminţe de
buruieni s ă corespundă cerinţelor de calitate microbiologice.
În scopul irigării se va utiliza apa, ce corespunde condiţiilor de conţinut al sărurilor solubile. Îndeosebi de periculoasă pentru udări se consideră apa cu conţinut ridicat de săruri de natriu (sodiu). Udările frecvente cu apă cu conţinut majorat de sodiu cauzează o salinizare puternică a solurilor.
Cantitatea de apă ce se administrează la fiecare irigare, reprezintă norma de irigare. O normă de irigat se administrează în dependenţă de tehnica de udare şi poate fi realizată în decurs de 2-10 zile.
Se deosebesc următoarele termene de aplicare a irigaţiei:
1) Irigaţia de aprovizionare se aplică toamna, pentru culturile ce se însămân ţează în această perioadă, în pepiniere şi plantaţiile de producere pomicole de asemenea în zonele unde în perioada de vegetaţie a anului sa format un deficit considerabil de apă în sol. Udarea de aprovizionare se aplică la culturile ce se însămân ţează primăvara în zonele în care precipitaţiile de iarnă sunt insuficiente. Udările de aprovizionare se efectuează cu 5-20 zile înainte de semănat sau plantatul materialului săditor, iar norma de irigare depinde de specia preconizată spre cultive şi variază între 400-1200 m3/ha. În cazul utilizării irigaţiei prin picurare şi instalarea ei odată cu plantarea răsadului, pomilor, butaşilor sau viţelor altoite, udarea de aprovizionare se va efectua cu un volum mai redus, reieşind din rezerva de apă în sol.
7
Figura 3: Irigaţia de aprovizionare
Toate plantele legumicole imediat după răsărire sau plantare au nevoie de apă şi în acest scop se vor aplica irigaţii pentru asigurarea înrădăcinării răsadului la culturile legumicole (cu norme mici de 200-250 m3/ha) şi/sau a materialului săditor la plantaţiile horti-viticole. La plantarea materialului săditor această irigaţie poate fi exclusă (în cazul aplicării irigaţiilor de aprovizionare) sau aplicată prin umectarea bine a stratului de sol din gropile pentru plantare cu administrarea locală a apei.
2) Irigarea în perioada de vegetaţie are ca scop asigurarea nivelului optim de umiditate pe parcursul vegetaţie în sol, la zona de amplasare a sistemei radiculare a plantelor de cultură (culturi legumicole 0-30 cm, horticole şi viţa de vie 0-70 cm). La estimarea cerinţelor în umiditate a culturilor horticole în perioada de vegetaţie se va lua numaidecât în consideraţie raportul dintre umiditatea solului şi umiditatea relativă a aerului.Cerinţele plantelor horticole faţă de umiditatea solului în perioada de vegetaţie diferă foarte mult de fa o specie la alta şi pot fi grupate în felul următor:
cu cerinţe foarte mari — varza, c ăpşunul, zmeurul şi coacăzul;
cu cerinţe mari — castravetele, dovleacul, morcovul, m ărul, părul, prunul;
cu cerinţe moderate — tomatele, ardeiul, vinetele, ceapa, ri dichea, mazărea, salata, cireşul, vişinul, viţa de vie;
cu cerinţe reduse — sfecla ro şie, fasolea, prazul, piersicul şi caisul.
8
Faţă de umiditatea relativă a aerului, în perioada de vegetaţie, plantele horticole au următoarele cerinţe:
-ridicată (85—95%) —castravetele, ţelina şi căpşunul;
- Mo derată (70—85%) — varza, sfecla, morcovul, cartoful, m ărul, părul, cireşul, vişinul,
zmeurul, coacăzul şi viţa de vie;
- mai scăzută (55—70%) — tomatele, ardeiul, vinetele, fasolea de grădină, piersicul, caisul;
3) Irigarea cu scop special – se va efectua pentru combaterea brumelor şi a îngheţurilor tardive de primăvară şi timpurii de toamnă, pentru încorporarea îngrăşămintelor simulant cu irigarea sau răcorirea plantelor.
Figura 4 Irigarea cu scop special
Putem menţiona la fel că cerinţele diferitelor specii faţă de umiditatea solului şi umiditatea relativă a aerului va fi raportată la capacitatea de absorbţie a apei de către sistemul radicular al plantei. Majorarea capacităţii de absorbţie a sistemului radicular al plantei va fi asigurat din start, din primele faze de vegetaţie, prin aplicarea udărilor de aprovizionare înainte de semănat şi plantat şi menţinerea plafonului optimal de apă în sol prin irigări de vegetaţie a umidităţii optime a stratului de sol în zona radiculară.
9
Capitolul III : Metode de irigare
In functie de modul si utilajele folosite pentru a aduce apa pana la plante consumatoare se cunosc urmatoarele metode de irigare :
● irigarea prin scurgere la suprafata ● irigarea prin aspersiune ●irigarea prin submersie ●irigare prin picurare 3.1 Irigarea prin scurgere la suprafata
Irigarea prin scurgere l suprafata consta in distribuirea apei la plante prin scurgere pe suprafata solului . Pentru ca apa sa se scurga usor fara a produce eroziunea solului terenul trebuie sa aiba o planta uniforma , 0,7-3% .
Metoda de irigare prin scurgere la suprafata poate fi folosita , in bune conditii , pe terenuri bine nivelate . In practica sunt raspandite doua variante ale acestei metode irigarea prin brazde si irigarea prin brazde
Terenul respective trebuie sa fie bine nivelat . Nivelarea se face odata cu amenajarea lui pentru irigarea ( nivelarea de baza ) si se intretine in fiecare an , inainte de infiintarea culturii ( nivelare de explodare Irigarea prin scurgere la suprafata solului se poate face in doua moduri :
3.1.1 Generalitati privind tehnica irigatiei prin scurgere la suprafata pe brazde si fasii
Marea varietate a conditiilor naturale precum si nivelul tehnic stiintific al epocilor istorice au detreminat aplicarea mai multor metode de udare prin scurgere la suprafata care au insa un principiu comun: apa ajunge prin scurgere gravitationala pe suprafata cultivata si patrunde in zona sistemului radicular al plantelor prin infiltratie. Diferentierea metodelor de udare se realizeaza prin procedeul prin care se asigura scurgerea apei pe suprafata cultivata spre a se putea infiltra. Din acest punct de vedere metodele se divid in doua mari grupe:
prin inundare (revarsare) pe suprafete delimitate de catre digulete sau rigole prin curgere continua pe brazde
a) Metoda de udare prin inundare (revarsare) Spre deosebire de orezarii, unde alimentarea cu apa a parcelelor este permanenta pe durate indelungate (saptamani, luni), in cazul metodelor de udare prin revarsare apa se revarsa si acopara complet suprafata cultivata. Grosimea stratului de apa reprezinta norma de udare necesara, intr-o perioada de timp scurta (de maximum 12 ore) alimentarea avand caracter temporar.Aceste metode de udare sunt aplicate la culturile de camp cultivate in randuri dese (paioase, culturi furajere, livezi, vii). In raport cu formele si
10
dimensiunile suprafetelor delimitate prin digulete sau canale se intalnesc urmatoarele metode de udare prin inundare:
metoda bazinelor (pentru cereale, bumbac, lucerna, pasuni,livezi, plantatii)
metoda fasiilor (pentru cereale paioase, lucerna, pasuni) metoda rigolelor de contur (pentru culturi furajere perene).
b) Metode de udare prin brazde Brazdele sunt mici canale paralele care permit scurgerea apei printre randurile de plante si patrunderea acesteia in zona sistemului radicular. Distributia apei se face sub forma de suvoaie concentrate cu debite relativ mici, a caror regim de curgere este nepermanent, datorita variatiei continue pe durata alimentarii a parametrilor hidraulici (sectiune udata, viteza) si a celor de infiltratie.in raport cu conditiile locale de teren, felul culturii, parametrii sursei de apa, se practica urmatoarele metode de udare prin brazde:
metoda brazdelor orizontale metoda brazdelor pe linia de cea mai mare panta -metoda brazdelor de contur ('contour-furrows' =brazde trasate pe directia
generala a curbelor de nivel) -metoda brazdelor corugate ('corrugated-rarrows'==brazde cu traseu
neuniform, ondulat) Metoda de udare pe brazde s-a dovedit a fi cea mai eficienta pentru culturile prasiloase, legumicole, pomi si vita de vie
Este aplicata in special pentru irigarea plantelor prasitoare ( sfecla , porubm , cartof , floarea- soarelui , etc . ) dar in anumite conditii poate fi aplicata la aproape toate culturile agricole si horticule
Apa de pe brazde imbina progresiv terenul dintre ele si ajunge la radacinile plantelor
Sistematizare si amenajarea terenului si face inainte de semanat conform specificului plantelor culivate
Orientrea aleasa in asa fel incat ca apa sa nu circule cu viteza mare
Brazdele se deschid inainte de prima udare printre randurile de plante. Deschiderea nu trebuie sa se faca prea devreme pentru a nu acoperii plantele tinere cu pamant, dar nici prea tarziu pentru a mi le distruge Inchiderea brazdelor se face odata cu lucrarile pregatitoare pentru cultura urmatoare.Dat fiind extinderea si importanta irigatiei pe brazde si fasii in cele ce urmeaza vor fi detaliate problemele privind aceste tehnici de irigare.
Care se poare practica la culturile infiintate in randuri departate ( porumb, cartof ,folarea soarelui , vita de vie, pomi fructiferi , etc.) Intre randurile deplante se formeaza rigole ( brazde) ,cu ajutorul unui cultivator echipat cu rarite .
11
Pana la plante , apa este adusa printr-o retea de canale . Apa este distribuita pe brazde cu ajutorul unor ustensile simple :
sinfoane mobile
cu instalatii special ( Euba -150 )
3.2 Irigare prin aspersiune
Irigarea prin aspersiune cansta in distribuirea apei din irigare la plante sub forma unei ploi artificiale , care cade p plante si pe sol . Ploaia artificial se realizeaza prin iesirea apei sub presiune prin orificiile unor duze. Pana la instalatia de irigare apa este adusa sub presiune pintr-o retea de conducte ingropate sau este preluata direct de sursa , cu agregate de pompare fixe sau mobile
Pentru irigarea prin aspersiune se folosesc instalatii de irigare in care se formeaza o presiune la iesirea prin duze , suficienta pentru formarea de picaturi .
Instalatiile de irigat prin aspersiune pot fi :
-instalatii de irigare cu mutare manuala IIAM-306
-instalatii de irigare cu mutare mecanizata IATF-300B ,IAT -300.
-instalatii de irigare cu pivot central : IAP -450 ,instalatia Fregata etc
Regimurile de irigare prin aplicarea irigaţiei prin aspersiune la principalele culturi agricole pe parcursul vegetaţieiTabel 1
Specia Faza de creştere şi dezvoltare Stratul Umiditatea
activ de solului
sol (cm) înainte de
udare, %
Tomate timpurii pân ă la fructificare 50 75
în perioada de fructificare 70 80
Tomate cu perioada de coacere medie toată perioada de vegetaţie 50 70
Tomate semănate direct în câmp pân ă la fructificare 30 70
în perioada de fructificare 50 70
Ardei pân ă la fructificare 30 70
în perioada de fructificare 50 80
Vinete pân ă la fructificare 30 7012
Castraveţi toată perioada de vegetaţie 50 80
Varză tardivă pân ă la formarea coceanului 50 80
în perioada formării coceanului 50 70
Ceapă pentru bulbi pân ă la formarea bulbului 30 80
în perioada formării bulbului 50 80
Usturoi toată perioada de vegetaţie 40 80
Morcov semănat vara toată perioada de vegetaţie 50 80
Sămân ţoase: mărul şi părul 1. după legarea fructelor; 70 70-80
2. creşterea intensă a lăstarilor;
3. diferenţierea mugurilor de rod; 4. 2-3 săptămâni
înainte de recoltare
Sâmburoase: prunul, caisul şi piersicul
1. faza de întărirea a endocarpului; 2. înainte de 70 60-70
coacerea fructelor.
Căpşunul 1. înaintea înfloririi, 30 75-85
Zmeurul şi coacăzul 2. formarea şi creşterea fructului; 40-50 70-80
3. la începutul coacerii fructelor; 4. după cules
Viţa de vie soiuri tehnice şi de masă 1. creşterea intensă a lăstarilor şi frunzelor; 70 70-80
2. legarea florilor;
3. începutul maturării - maturarea bobiţelor.
13
3.3 Irigarea prin submersie
Irigarea prin submersie consta realizarea submersiei in parcela de irigat a unui strat apa ,cu o anumita grosime , in functie de cerintele culturii . Metoda se practica in tehnologia de cultivare a orezului .Pentru a iriga prin aceasta metoda , terenul trebuie sa fie foarte bine nivelat si impartit in parcele de 1-14 ha . Parcelele sunt dispuse in sectoare si sunt separate intre ele prin digulete . Terenul amenajat este prevazut cu o retea de canale pentru evacuarea apei din parcele ( canale principale , secundare si tertiale.) . Parcela este prevazuta cu o vana de alimentare , spre canalui de alimentare si cu o vana de evacuare spre canalul de evacuare .
3.4 Irigarea prin picurare
Irigarea prin picurare este o metodă ce constă în distribuirea apei pe teren în mod lent, sub formă de picături. Apa este distribuită în mod punctual la nivelul plantelor, cu un debit redus şi presiune practic nulă, cu ajutorul microtuburilor capilare. Irigarea prin picurare acoperă necesarul de apă al plantei în condiţiile protecţiei acesteia şi a solului, asigurând un echilibru hidric favorabil plantei de cultură în cadrul ecosistemului agricol. (vezi Anexa 1) Prin efectuarea de determinări şi măsurători se poate stabili cu precizie necesarul de apă al plantei, metoda de irigare prin picurare permiţând un control riguros al utilizării factorului apă.
Normele recomandate de apă la irigarea prin picurare la principalele culturi legumicole pe parcursul vegetaţiei
Tabel 2
Cultura Norma de Zile de vegetaţie Cultura Norma de Zile de
irigare m3/ha irigare m3/ha vegetaţie
Tomate 20-30 1– 21 Ardei 20-30 1– 10
30-40 22– 45 35-45 11– 30
45-50 46– 70 40-45 31– 50
45-55 71-110 45-50 51– 75
25-35 110-120 25-35 76-100
Ceapă 20-25 1– 10 Vinete 20-30 1-21
25-30 11– 30 35-45 22-45
14
35-45 31– 50 40-45 46-70
50-65 (70) 51– 75 45-55 71-110
45-35 (20) 76-100 25-35 111-120
Castraveţi 25-35 1– 30 Pepene 15-20 1– 30
45-55 31– 60 verde 35-45 31– 60
30-40 61– 90 25-35 61– 90
25-35 91-110 20-25 91-110
Cartoful 25-35 1-10 Varză albă 20-25 1– 21
35-45 11-30 25-35 22– 45
45-50 31-50 35-45 46– 70
45-55 51-75 45-50 71– 110
25-35 75-90 45-55 111– 120
Morcov 20-25 1-20 25-35 121-150
35-45 21-41
25-35 41-55
20-25 55-70
3.4.1 COMPONENŢA ECHIPAMENTULUI DE IRIGARE PRIN PICURARE
Pentru irigarea prin picurare se folosesc instalaţii alcătuite dintr-o reţea de conducte din material plastic (amplasate subteran sau la suprafaţa solului), prevăzute cu dispozitive speciale de picurare, la distanţe stabilite în funcţie de distanţele dintre plante. (vezi Anexa 2)
O instalaţie de irigare prin picurare poate fi descrisă ca având următoarele părţi componente:
1. Ansamblu frontal (parte fixă) care are în componenţă: - sursa de apă (puţ forat, racord la sursă de apă); - pompă care să asigure un debit de min.10.m.c./oră; - manometru care indică presiunea de lucru; - filtru care separă suspensiile minerale sau organice prezente în apă, pentru prevenirea pericolului înfundării picurătoarelor;
2. Conducte de transport (parte fixă), confecţionate din material plastic rigid PVC (pentru conductele subterane) sau PVC plastifiat pentru conductele aşezate la suprafaţă; acestea au rolul de a alimenta cu apă conductele (furtunurile) de udare;
15
3. Conductele de udare, acestea reprezentând partea activă a instalaţiei de irigare prin picurare. Acestea sunt confecţionate din polietilenă şi sunt prinse pe conductele de transport. În funcţie de modelul constructiv, conductele de udare pot prezenta diferite modalităţi de conducere a apei către orificiile aflate direct în conductă.
Distanţa dintre orificiile aflate pe conducta de udare poate fi diferită (10 cm, 20 cm, 30 cm), în funcţie de distanţa dintre plante pe rând. Distanţa dintre conductele de udare pe conductele de transport se poate stabili în funcţie de distanţa dintre rândurile de plante. Pentru culturile la care se utilizează mulcirea cu folie de polietilenă, conductele de udare se amplasează sub folia de polietilenă.
3.4.2 AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII IRIGĂRII PRIN PICURARE
Avantajele utilizării irigării prin picurare sunt următoarele:
1. Avantaje în raport cu planta:
aparatul foliar nu este udat, limitându-se transmiterea bolilor favorizate de mediile umede;
nu lasă produse saline pe frunze, care în general afectează fotosinteza;
nu determină o răcire bruscă a organelor aeriene ale plantelor, eliminându-se restricţiile legate de orarul de aplicare a udărilor;
nu sunt stânjenite procesele de înflorire şi polenizare, producţia fiind mai ridicată;
aportul de apă este lent şi regulat, iar sistemul radicular nu este supus stresului termic;
permite o respiraţie corespunzătoare a rădăcinilor plantelor pe durata întregii perioade de vegetaţie, ca urmare a faptului că microporii solului rămân de obicei uscaţi şi aerisiţi, nivelul de umiditate fiind numai puţin peste capacitatea solului, cu excepţia unei zone mici din jurul picurătorului care este saturată cu apă;
solul poate fi menţinut la un nivel constant şi optim al umidităţii, specific fiecărei faze de vegetaţie.
2. Avantaje în raport cu solul:
irigarea prin picurare evită degradarea structurii solului, spălarea elementelor minerale şi compactarea stratului arabil al solului;
16
previne tasarea solului şi formarea crustei;
evită împroşcarea plantelor cu particule de sol, micşorând riscul contaminării cu ciuperci sau bacterii.
3. Avantaje în raport cu alte metode de irigare:
se înregistrează o importantă reducere a pierderilor de apă prin evaporaţie; în cazul irigării prin picurare, 90% din apa aplicată este utilizată de către plante, în timp ce în cazul irigării prin aspersiune, numai 50-60% din apa aplicată este utiliuată de către plante, iar în cazul irigării prin brazde, doar 20% din apa aplicată este utilizată de către plante;
se elimină în totalitate pierderile periferice de apă (udarea drumurilor, a zonelor terminale şi a parcelelor vecine);
metoda utilizează presiuni foarte scăzute, ceea ce conduce la o economie de energie pentru pompare (presiunea pe reţea este de doar 0,3-1,5 atmosfere) şi o siguranţă în exploatare a reţelei de alimentare, evitându-se defecţiunile determinate de utilizarea apei la presiuni ridicate;
este puţin pretenţioasă la condiţiile de sol, relief, regim hidrologic, putând fi folosită pe terenuri cu pante mari, denivelate sau cu nivel freatic ridicat; - poate fi aplicată indiferent de condiţiile de vânt;
se poate folosi apă cu un grad ridicat de mineralizare, ţinînd cont de faptul că aceasta nu intră în contact direct cu planta;
automatizarea udărilor se realizează cu cea mai mare uşurinţă şi cu cele mai mici costuri;
menţine o temperatură a solului mai ridicată comparatic cu irigarea prin aspersiune şi pe brazde, ceea de duce la o maturare mai timpurie a culturilor.
4. Avantaje în raport cu tehnologia de cultură:
terenul rămâne tot timpul accesibil, funcţionarea sistemului de irigare prin picurare fiind independentă de celelalte lucrări de întreţinere a culturilor;
în cazul sistemului de cultură acoperit cu folie de polietilenă, irigarea prin picurare este singura metodă aplicabilă.
5. Avantaje în raport cu factorul uman:
17
reduce la maxim forţa de muncă necesară, eliminându-se practic lucrările manuale de mutare a echipamentului mobil, în cazul irigării prin aspersiune, sau pentru realizarea şi întreţinerea brazdelor, în cazul irigării pe brazde.
Forţa de muncă este necesară numai pentru supraveghere şi pază.
În cazul irigării prin picurare, dimensionarea conductelor este foarte importantă. În cazul unui picurător cu debit mai mic se poate ajunge la înfundarea acestuia. Preţul echipamentelor variază în funcţie de suprafaţa ce urmează a fi amenajată, cultura ce urmează a fi irgată şi calitatea apei folosită la irigat, prin faptul că aceasta determină tipul de filtru utilizat (apa mai curată permite utilizarea unor filtre mai simple, cu un preţ mai mic).
Dezavantaje
Obturarea picurătoarelor, favorizată de secţiunea redusă de scurgere. Se consideră că, dacă tubul de curgere al picurătorului are diametrul sub 0,5 mm, prezintă o mare susceptibilitate la obturare, dacă diametrul este cuprins între 0,5-1,0 mm pericolul de obturare este mediu, iar dacă diametrul este de 1,00 mm sunt puţine şanse ca picurătorul să se obtureze.
Costul ridicat al instalaţiei. Irigarea prin picurare este o metodă de udare şi, în acelaşi timp, un tip de amenajare care solicită o investiţie specifică ridicată la unitatea de suprafaţă.
3.4.3 Metoda de irigare prin picurare
Se poate folosi numai la anumite culturi : legume , vita de vie , pomi fructiferi , capsuni ., etc .Metoda are unele avantaje foarte importante :
evita eroziunea solului si salinizarea consumul de apa este foarte mic eliminand cheltuielile aductiunea apei la
parcela nu este necesara nivelare
3.4.4 COSTURI, RENTABILITATE
Pentru a fi rentabilă, instalaţia de udare prin picurare trebuie să aibă în componenţa sa dispozitive de protecţie şi control al calităţii apei, aparatură de măsură şi control al presiunii şi volumelor de apă distribuite în reţea, echipamente care să permită aplicarea unor tratamente chimice şi a fertilizărilor prin apa de irigare şi echipament de udare care să se adapteze la condiţiile de cultură şi relief cu asigurarea udărilor de calitate. Instalaţia de udare trebuie să fie fiabilă şi cu o durată de viaţă a componentelor de minimum 5-10 ani în condiţii bune de exploata La noi în ţară, în ultima vreme există numeroase firme care
18
distribuie echipamente de irigare prin picurare, costurile fiind diferenţiate în funcţie de firma producătoare şi de firmele care le comercializează
Capitolul IV :Norme tehnice de securitate si sanatatea muncii
la irigare
Este interzisa deplasarea vehiculelor agabariti-ce care transporta conducte mari pe sosele, fara masina de insotire (siguranta) si placi avertizoare.
Se va asigura echipament de protectie si conditii de lucru in aer liber personalului care efectueaza lucrari de inspectii revizii si reparatii in curent .
La toate masinile si dispozitivele care prin functionarea lor pot provoca accidente se va verifica existent si starea aparatelor inainte de inceperea lucrului .
Aparatele de masura si control ,recipienti si conductele sub presiune se vor verifica la intervale prevazute de normativele in vigoare
Caminele , hidranti, si bazinele deschise vor fi prevazute cu tablite , indicatoare si si balustrade de protctie ,
Se interzice lucru in apropierea dispozitivelor in miscare (aspersoarele ) . Transportul si intoarcerea la parcelele de irigat agregatelor mobile pe roti se va face
cu mare atentie pentru a preveni deraparile . In cazul unor lucrari utilaje mecanice se va tine cont de distanta minima pe
orizontala intre conductorul si utilajul respectiv 7 Este interzisa tractarea tevilor cu cabluri innadite si prezenta personalului la o distanta
mai mica de 2 m de tractor si teava. Amplasarea conductelor in vederea lansarii in santuri trebuie sa se faca de la o
distanta de minimum 0,7 m de marginea sapaturii, pe partea santului pe care nu este depozitat pamantul rezultat din sapare.
Conductele trebuie asigurate impotriva deplasarii necomandate19
Este interzisa scoaterea sau adaugarea de pamant de sub conducta cu mana, pentru a aduce conducta la cota proiectata. Operatia de mai sus trebuie sa se faca cu lopata
Este interzisa pozarea conductelor in santuri prin cadere libera, de la inaltime, aruncarea sau rostogolirea pe plan inclinat fara franare.
In timpul ploilor, al descarcarilor electrice sau al ninsorilor, operatiunile de depozitare, manipulare sau sudare a conductelor metalice trebuie sa se intrerupa
Aducerea conductelor la pozitia de imbinare trebuie sa se faca prin manevrare de la distanta cu mijloace mecanice.
Stationarea salariatilor langa cablul tensionat utilizat pentru deplasarea conductelor in sant este interzisa la o distanta mai mica decat lungimea cablului, dar minimum 2 m .
La imbinarea tevilor prin flanse este interzisa controlarea cu mana a conductei, a orificiilor sau a suruburilor, acestea facandu-se cu un dorn .
Se interzice folosirea elementelor de sprijiniri ale santurilor ca suport de sprijin pentru conductele ce urmeaza a fi montate.
Este interzisa demontarea sprijinirilor de la santuri in timpul montarii conductelor. In zonele cu circulatie intensa traversarea santului trebuie sa se faca pe podete
prevazute cu mana curenta, iar traseul santului in aceasta portiune sa fie avertizat permanent.
Cordoanele de sudura exterioara executate in sant trebuie sa se execute numai cu ajutorul gropilor de pozitie cu posibilitati de acces pe ambele parti si cu malurile taluzate
Pentru executarea cordoanelor de sudura la interior trebuie sa se asigure iluminatul necesar conditiilor de lucru si tehnologiei elaborate cu lampi portabile la tensiunea de 12-24 V.
Este interzisa introducerea transformatorului in interiorul conductelor. Verificarea inainte de folosire, precum si periodic, in exploatare, a lampilor, a
cablurilor, si mai ales a transformatorului de alimentare a lampilor trebuie facuta conform reglementarilor normativelor in vigoare.
La urcarea pe conducta si coborarea de pe conducta, pentru executarea sudurilor la exterior, trebuie sa se foloseasca scari metalice prevazute cu tampoane de cauciuc, pentru sprijinirea scarilor si evitarea alunecarilor acestora pe conducta.
In cazul montarii suprateran a conductelor, ridicarea pe estacade si suporti trebuie sa se faca numai cu ajutorul macaralelor sau al lansatoarelor.
Dupa asezarea pe estacade sau suporti a tronsoanelor de conducta trebuie sa se execute lucrarile definitive de montaj, apoi se elibereaza macaraua.
20
Cand in interiorul conductei ventilatia naturala este insuficienta, sudorul trebuie sa fie echipat suplimentar cu centura de siguranta, de care se leaga o franghie. Capatul liber al franghiei trebuie sa fie scos la exterior, de unde un alt salariat il supravegheaza permanent pe sudor si in caz de nevoie intervine. Dupa 30 de minute de munca sudorul trebuie sa faca o pauza de 10 minute, timp in care trebuie sa iasa din conducta. 94
Sudurile exterioare la inaltime de pana la 2 m trebuie sa se execute de pe scari si podine mobile asigurate, iar cele la inaltimi mai mari de 2 m trebuie sa se execute de pe podine si schele fixe, executate in baza unor proiecte.
Pentru executarea partii superioare a cordoanelor de sudura din interior, la conductele cu diametru mare, montate suprateran sau in santuri, trebuie sa se execute schele stabile asigurate impotriva rasturnarii.
Lucrarile de sudura electrica trebuie sa se execute cu respectarea masurilor impuse in Normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor, aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in 1994.
Lansarea in santuri a conductelor cu diametre pana la 200 mm se poate face si cu ajutorul funiilor. Funiile trebuie sa aiba capetele libere, fiind interzisa infasurarea lor dupa mana sau dupa corp .
Este interzisa prezenta salariatilor in conducte, in scopul verificarii montarii corecte a inelelor.
21
BIBLIOGRAFIE
1. Albineţ, E., Irigarea culturilor, Editura Junimea 2001;
2. Blidaru V. - Sisteme de irigaţii şi drenaje, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976
3. Botzan, M, "Apele în viaţa poporului român" - Ed.Ceres. Bucureşti, 1994;
