Liceul ALEXANDRU IOAN CUZA Brlad

PROIECTpentru certificarea competenelor profesionale- nivel 3 -

Calificare profesional: tehnician n activiti economice

ndrumtor : Candidat:DIACONU CARMENVERDE DUMITRU

2015

Liceul ALEXANDRU IOAN CUZA Brlad

TEMA:ANALIZA LOCULUI DE MUNC

2015INTRODUCERE

Societatea modern se prezint ca o reea de organizaii care apar, se dezvolt sau dispar. ntre input-urile pe care se bazeaz orice firm, resursele dein o poziie esenial. Fr ele nu poate exista i funciona nici o firm i nici o alt organizaie. Resursele umane (salariaii i patronii firmei), resursele tehnico-materiale (materii prime, materiale, maini, echipamente i utilaje, mijloace de transport utilizate n cadrul organizaiei), resursele informaionale (licene, patente, softuri, metodologii, tehnologii, instruciuni), resursele financiare (disponibiliti n cont, credite, granturi, plasamente ale firmei etc.) reprezint categoriile de resurse utilizate n orice firm, categorii ce sunt complementare, se intercondiioneaz i se utilizeaz n comun, fcnd posibile derularea activitilor potrivit profilului firmei i realizarea obiectivelor avute n vedere. Aceste resurse formeaz un sistem n cadrul cruia fiecare resurs, prezentnd anumite dimensiuni i parametri funcionali, se combin cu celelalte, toate mpreun asigurnd input-urile condiionante pentru funcionare i asigurarea performanelor firmei. Resursele firmei nu trebuie abordate static, ci n dinamica i funcionalitatea lor. n ultimii ani, se constat din ce n ce mai pregnant.Locul de munc este un spaiu n care o persoan i petrece mult timp. Importana locului de munc este una eviden pentru c, pentru cele mai multe persoane, acolo se i acoper cea mai parte din necesitile reale, de la locul de munc se asigur banii necesari supravieuirii i reprezint i un loc de ntlnire, un loc de relaie, un loc de preocupare.Toate acestea ne pot face cu uurin s presupunem c locul de munc este ntr-o relaie strns cu necesitile pulsionare ale unei persoane, cu nevoile i dorintele sale. Ceea ce reprezint locul de munc pentru o persoan este un aspect care merit analizat dintr-o perspectiv psihologic.n acest sens, ne putem raporta la diferite puncte de vedere. Cnd apar probleme la locul de munc, unele persoane fantasmeaz c i vor da demisia. Altele caut nemulumiri, altele caut s obin mai mult. Locul de munc este de obicei o instituie pe care o persoan o reprezint ntr-un anumit mod. S observm c cei mai multi oameni lucreaz ntr-o instituie care are dou trsturi majore: exist o ierarhie i are anumite reguli de funcionare intern. Acestea au un rol bine definit, urmresc s asigure consisten instituiei i continuarea ei indiferent de personalul existent la un moment dat. Dar ele mai au un rol acela de a asigura coninerea afectelor individuale, o coninere a angoaselor, a dilemelor, a sentimentelor de iubire i ur ale angajailor. Aceste dou trsturi ierarhia i regulamentul intern (de multe ori nescris) oblig incontient pe cei angajai la o poziie.Din necesitatea de obinere i meninere a unei fore de munc eficiente, capabile s se achite de sarcinile i obligaiile ce i revin n cadrul locului de munc pe care l ocup, managementul resurselor umane a fost pus n faa unor noi cerine: necesitatea de a seleciona, pregti i recompensa indivizii pentru a-i desfura activitatea ntr-o pia a muncii internaional, necesitatea de a nelege evoluiile care pot influena procesul de elaborare a deciziilor n domeniul resurselor umane, necesitatea de a oferi estimri cantitative ale contribuiilor aduse de Departamentul Resurse Umane, necesitatea formulrii i implementrii de politici i practici manageriale aplicate i promovate conform unor cerine i recomandri internaionale din domeniu.Omul i petrece o mare parte din viata desfurnd una sau mai multe activiti de munc.Analiznd coninutul noiunii de munc, dat fiind statutul pe care l are de condiie primordial a existenei umane, sunt demne de reinut cteva aspecte importante care privesc abordarea ei din punct de vedere psihosociologic. Un prim aspect specific muncii este faptul c prin intermediul ei se realizeaz unraport,un schimbntre om i natur. Este un proces n care omul mijlocete, reglementeaz i controleaz prin aciunea sa proprie schimbul de materii dintre el i natura (Marx, 1957). Acionnd asupra naturii, omul acioneaz n aceleai timp i asupra sa modificndu-i propria sa condiie, personalitatea. n limbaj tehnic, prin munc se stabilete o interaciune ntre om, maina i mediul nconjurator. Munca reprezint i unraport social. Ea este o activitate colectiv, l pune pe om n relaie cu ceilali oameni, genereaz deci raporturi interumane. Cu alte cuvinte, munca are o dimensiune social i nu poate fi rupt de contextele umane n care se exercit. Relaiile om-maina-mediu sunt mijlocite de raporturile sociale. Caracterul colectiv i social al muncii i confer n fond puterea sau fora. Graie efortului reunit al oamenilor, proiectele lor capat viaa prin produse i realizri care se acumuleaz treptat. Ca activitate specific uman, munca estesubordonat unui obiectiv.

CAPITOLUL INOIUNI GENERALE

Muncaeste oaciunecare nu este determinat desupravieuireaspeciei, fiind un serviciu prestat n schimbul unei remuneraii sau a unei alte forme de rsplat. Rolul muncii nsocietateacontemporan se apreciaz n funcie de afirmarea tot mai puternic a creativitii, a efortului intelectual, comparativ cu cel manual, ca i prin prisma promovrii formelor atipice de ocupare a forei de munc i a reducerii timpului de munc.Profesiasaumeseriaeste o ocupaie, ndeletnicire cu caracter permanent, o activitate bazat pe o educaie specializat, pe care cineva o exercit cu regularitate n baza unei calificri corespunztoare, n scopul obinerii unei remuneraii. Profesia este un complex de cunotine teoretice i de deprinderi practice care definesc pregtirea cuiva.Ocupaiaeste activitatea util, aductoare devenit(nbanisau natur), pe care o desfoar o persoan n mod obinuit, ntr-o unitate economico-social i care constituie pentru aceasta surs de existen. Ocupaia este proprie persoanelor active, care practic o activitate recunoscut de societate ca util pentru sine i semenii si. Ocupaia unei persoane poate fi exprimat prin:funciasaumeseriaexercitat de aceasta: Funciaeste activitatea desfurat de o persoan ntr-o ierarhie funcional de conducere sau execuie. Meseriaeste complexul de cunotinte obinute prin colarizare i prin practic, necesare pentru executarea anumitor operaii de transformare i prelucrare a obiectelor muncii, sau pentru prestarea anumitor servicii.Ocupaiaeste specialitatea (calificarea) exercitat efectiv la locul de munc, n timp ceprofesiaeste specialitatea (calificarea) obinut prin studiiAnaliza locurilor de munc const n studierea complex a acestora din punctul de vedere al factorilor determinabili de influen, al atribuiilor ce le revin, al naturii acestora, al condiiilor necesare ndeplinirii corespunztoare a obligaiilor i asumrii responsabilitilor, al nivelului de pregtire corect al ocupanilor lor, al condiiilor ocuprii lor (cerine intelectuale i fizice, program de lucru, retribuie, etc.).

Figura Analiza postului de munc

1.1. ALEGEREA LOCULUI DE MUNCA

Alegerea primului loc de munca poate sa fie una dificila de aceea inainte trebuie sa stabilim clar care sunt criteriile noastre, ce ne dorim de fapt sa facem. Consider ca este foarte importanta autocunoasterea inainte de a ne hotari asupra unui loc de munca. Trebuie sa ne facem o evaluare corecta a personalitatii, aptitudinilor si intereselor. Luarea deciziilor in ceea ce priveste locul de munca este influentata de mai multi factori.Pentru mine o prima conditie care ar fii aceea ca in urma desfasurarii activitatii la locul de munca sa simt implinire personala, adica sa imi ofere posibilitatea de a face ceea ce imi place, astfel valorile mele personale sa nu se afle in contradictie cu cele profesionale. De asemenea conteaza si salariul oferit. Acesta ar trebui sa asigure satisfacerea nevoilor personale si sa ofere un confort psihic astfel incat munca sa nu fie afectata in vreun fel.Relatiile stabilite la locul de munca reprezinta un criteriu semnificativ pentru mine. Raporturile cu colegii ar trebuii sa fie bazate pe incredere, cred ca este necesara o buna colaborare si acordarea sprijinul reciproc. De asemenea relatiile cu superiori ma astept sa fie bazate pe comunicare, intelegere si sa existe posibilitatea de a pune in practica idei noi, de a utiliza creativitatea. La locul de munca as vrea sa mi se ofere posibilitatea de a participa la programe de formare continua. Este important ca eforturile muncii sa fie rasplatite si sa existe sansa de a avansa din punct de vedere profesional.In acelasi timp in ceea ce priveste programul acesta ar trebui sa fie unul fix, sa nu depaseasca cu mult orele de lucru iar sarcinile sa nu fie unele suprasolicitante.Totodata nu ar trebui ca activitatea sa se desfasoare numai intr-un birou ci si pe teren, sa existe activitati diverese pentru a evita rutina, monotonia. Spatiul de lucru sa fie adecvat astfel incat activitatea sa poata fii desfasurata in conditii normale, sa nu existe factori perturbatori.Asigurarea protectiei la locul de munca este o alta conditie care ne influenteaza in luarea deciziei asupra locului de munca.Pentru a putea obtine locul de munca dorit ar fi necesara o pregatire teoretica si practica in domeniu dar si posesia anumitor competente si abilitati specifice. Experientele profesionale dar si cele personale au o contributie importanta in momentul angajarii. Considerand ca le avem pe toate acestea nu ne ramane decat sa urmam acei pasi care ne vor conduce spre locul de munca vizat. In primul rand trebuie sa aflam cat mai multe informatii despre institutia angajatoare (statutul juridic, profilul, gama de servicii oferita, istoricul institutiei, nr. de salariati, fisa postului etc) . Urmatorul pas este acela de redacta CV-ul ce va fi insotit de scrisoarea de intentie. Daca CV ul reprezinta un instrument prin care atragem atentia angajatorului, scrisoarea de intentie este un fel de ,,invelis al acestuia. CV ul este o modalitate de reclama personala, in care noi trebuie sa evidentiem calitatile si sa escamotam minusurile. Urmeaza apoi o pregatire temeinica pentru interviu. Este necesara adoptarea unei atitudinii pozitive si increzatoare. Trebuie sa-l convingem pe angajator ca suntem potriviti pentru postul respectiv.

1.2. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Organizarea locului de munc st la baza organizrii atelierelor, seciilor i ntreprinderii, ntruct de aceasta depinde n cea mai mare msur consumul de timp de munc pe fiecare operaie sau produs, mrimea acestuia avnd un rol determinant asupra elementelor necesare organizrii n timp i spaiu a proceselor de producie.Prinloc de muncse nelege suprafaa sau spaiul n care muncitorul sau o echip de muncitori acioneaz cu ajutorul uneltelor de munc asupra obiectelor muncii n vederea extragerii sau transformrii lor potrivit scopului urmrit.Dup tipul de organizare a produciei, locurile de munc se clasific n: Locuri de munc pentru producia de unicate i de serie mic Locuri de munc pentru producia de serie mijlocie Locuri de munc pentru producia de serie mare i de masDup gradul de mecanizare i de automatizare a produciei, ele sunt: Locuri de munc cu procese manuale Locuri de munc cu procese manual-mecanizate Locuri de munc cu procese mecanizateDup numrul muncitorilor ele sunt: locuri de munc individuale i colective.Dup natura activitii locurile de munc se pot clasifica n: locuri de munc unde se desfoar activiti de baz i locuri de munc cu activitatea de servire.Dup poziia lor n spaiu locurile de munc pot fi: fixe i mobile.

1.3. ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA

Ergonomia este stiinta legilor muncii ce permite obtinerea cunostintelor necesare pentru a putea adapta omul la meseria sa, in scopul cresterii continuie a muncii urmarindu-se economisirea efortului uman. Oboseala produsa de munca este cu atat mai redusa cu cat intre om, masina si mediu de lucru exista o adaptare mai buna. Starea de odihna necesara muncii este corelata cu starea de oboseala, in sensul ca sporirea uneia duce la scaderea celeilalte. Oboseala este un fenomen normal pentru organismul omului care munceste si depinde de patru factori esentiali: intensitatea muncii, conditiile de mediu in care se munceste, gradul de odihna existent in momentul inceperii lucrului si de durata muncii. Oboseala poate fi: -fizica(musculara),- psihica si- senzoriala. Starea de oboseala normala produsa de prestarea unei activitati de munca poate sa creasca anormal datorita unor conditii necorespunzatoare de munca:-organizarea nerationala si defectuasa a timpului si locului de munca;-aprovizionarea neritmica cu materiale;-folosirea de scule, aparate, utilaje care pretind miscari inutile si risipa de energie fizica, pozitii de lucru ce necesita eforturi obositoare;-folosirea de aparate de masurat a caror scala se citeste cu dificultate;-ambianta de lucru nefavorabila;-scaune nereglabile si nerabatabile; Cunoscand legile, principiile si notiunile ergonomice, se pot imbunatati conditiile de munca, se reduc timpii de productie, scade solicitarea si starea de oboseala a executantilor care pot sa-si canalizeze energia astfel economisita pentru realizarea altor obiective ala muncii, deci cresc rezultatele cantitative si calitative ale activitatii lor.Ergonomialocului de munc are, n principal, rolul de a armoniza ntr-un tot unitar elementele locului de munc (mijloacele de munc, obiectele muncii i fora de munc) n vederea asigurrii condiiilor, care s permit executantului desfurarea unei activiti bune cu consum minim de energie i cu senzaia de bun stare fiziologic.

1.4. SCOPURILE ERGONOMIEI

Scopurile ergonomiei sunt urmatoarele:- adaptarea muncii la capacitatea de performanta a lucratorului, cu scopul de a evita cerintele prea mari sau prea mici;- proiectarea masinilor, echipamentelor si uneltelor de lucru pentru ca acestea sa fie usor de manevrat, iar utilizarea lor lipsita de accidente;- dimensionarea locurilor de munca in conformitate cu marimea corpului, permitand o pozitie naturala;- adaptarea influentelor din mediu, in special a luminii si a climatului;- este necesar a se evita pozitiile de munca fixe.

1.4.1. METODE DE PERFECTIONARE A ORGANIZARII ERGONOMICE A LOCURILOR DE MUNCA

Acestea sunt:

- dotarea tehnica si organizatorica a locurilor de munca. Prin dotare tehnica ntelegem asigurarea locului de munca cu utilaj sau echipament de performanta. Dotarea organizatorica presupune asigurarea cu mobilier de productie, mijloace de schimb informational, semnalizare si control, etc;- intretinerea si asistenta tehnica a echipamentului. Mentenanta preventiva a echipamentului se efectueaza in corespundere cu planul de reparatii stabilit. Despre gradul si nivelul de intretinere al echipamentului se poate face concluzie prin estimarea ponderii timpului de functionare utila;

- aprovizionarea locurilor de munca se va face ritmic, iar modul de aprovizionare centralizat sau descentralizat va depinde de procesul de productie, tipul productiei, locul de munca;- planificarea locurilor de munca consta in amplasarea rationala a echipamentului in asa fel ca deplasarile in cadrul locului de munca sa fie de o durata si distanta cit mai mica. Astfel se va respecta principiul economiei miscarilor;- optimizarea conditiilor de munca si de mediu.;- modul de organizare al echipelor individual sau colectiv. Specializarea si cooperarea activitatilor in echipa;- regimul de munca si odihna. Se estimeaza normativul de timp pentru odihna prin repartizarea acestuia sub forma de micropauze pe parcursul schimbului. In asa fel, se poate mentine la un nivel suficient productivitatea si disponibilitatea de lucru a executantului;

CAPITOLUL II FACTORI DE MICROCLIMAT La locul de munca trebuie sa se tina cont de microclimat care este determinat de conditiile atmosferice: temperatura, umiditate, presiune atmosferica si intensitatea curentilor atmosferici. Factorii de microclimat pot deveni factori de risc de accidentare si de imbolnavire profesionala daca nu se respecta limitile. Actiunea lor periculoasa se traduce fie prin transformari fiziologice ale organismului executantului, fie prin transformari la nivelul mijloacelor de productie perturbandu-le functionarea normala. Pentru incalzirea incaperilor de lucru se vor alege variantele compatibile caracteristicilor fizico-chimice ale materialelor si substantelor cu care se lucreaza.Pentru ventilarea incaperilor de lucru sau a celor ocupate de persoane se vor prevedea mijloace de ventilatie naturale sau mecanice astfel incat sa se poata asigura conditii de calitate a aerului. Iluminatul se va realiza asa incat sa se asigure conditiile optime de vizibilitate. Incaperile de lucru ocupate permanent de persoane vor fi iluminate natural pe timpul zilei, exceptie facand acele incaperi unde nu se pot prevedea vitralii. Iluminatul artificial se va folosi:-pe timpul noptii; -pe timpul zilei, cand lumina nu este suficienta; -in incaperi fara lumina; La realizarea conditiilor de iluminat se vor lua in considerare urmatorii factori:-nivelul de iluminare;-uniformitatea iluminarii;-distribuirea corecta a iluminarii in incapere si pe planul de lucru;-evitarea fenomenului de orbire;-culoarea luminii si a suprafetelor planului de lucru;-intrebuintarea instalatiilor de iluminat si a spatiilor vitral; Mentinerea unui aer igienic la locul de munca se poate asigura folosind sisteme de ventilare (naturala, artificiala). Atunci cand in procesul de munca nu se poate asigura eliminarea aerului impurificat se folosesc diferite echipamente de protectie individuala: -masca de praf, -masca de admisie libera de aer, -masca filtranta. Aerul care ne inconjoara este un mediu elastic in care se produc deformari care dau nastere la miscari oscilatorii, numite vibratii, caracterizate prin frecventa si intensitate. Prin frecventa se exprima numarul de perioade pe care il are vibratia intr-o secunda, iar intensitatea arata taria vibratiei. Orice corp elastic aflat in miscare oscilatorie produce vibratii care, in anumite conditii sunt percepute de organul tactil al omului sub forma de vibratii, precum si organul auditiv sub forma de sunete sau zgomote.Zgomotul este o suprapunere dezordonata de vibratii (sunete) ale aerului.Zgomotul este caracterizat printr-o frecventa medie si o intensitate medie a sunetelor componente. In functie de intensitatea lor, zgomotele pot provoca asupra omului efecte nefavorabile:- tulburarea sau intreruperea somnului;- senzatii subiective de jena (frica, constrangere); - scaderea atentiei;- efecte nefavorabile-accelerarea batailor inimii;- tulburari de auz;- surditate fata de vorbire;Un zgomot receptionat nu duce numai la perceptia sa acustica, ci se va comporta ca un ,,semn de alarma, prin intregul organism. Exista numeroase activitati profesionale in care zgomotul produs de masini si utilaje reprezinta o componenta obligatorie a organizarii muncii. Limita intensitatilor sonore nepericuloase la masini textile este cuprinsa intre 90-100Db (decibeli). Fiecare activitate umana pretinde anumite limite de intensitate sonora pana la care starea de sanatate, capacitatea de functionare a analizatorului auditiv si intreaga capacitate de munca a omului se mentine limite normale.In laboratoarele tehnologice curba de zgomot (Cz), in limite admise este Cz =75. Intervalul util este intre curba de zgomot Cz=45 si Cz=85. Protectia impotriva zgomotelor are ca scop aplicarea masurilor prin care nivelul zgomotului intr-un anumit loc de munca sa fie sub limita Cz admis.Masuri de protectie impotriva zgomotelor:-reducerea zgomotelor la sursa;-marirea distantei dintre sursa si om;-folosirea de mijloace care prelungesc prin reflexii succesive drumul vibratiilor sonore pana la om;-folosirea mijloacelor de protectie individuale ( dopuri de vata, antifoane, casti);-amplasarea cladirilor zgomotoase pe directia vanturilor dominante;-amplasarea de zone plantate cu arbori in jurul locurilor zgomotoase.Trepidatiile sunt vibratii transmise intregului corp, caracterizate prin: frecvente si intensitati.Omul vine in contact cu trepidatiile in trei cazuri:-intregul organism se misca odata cu aparatele,cu vibratiile (autovehicule rutiere), -ameteli, greturi.-numai anumite parti ale corpului sunt supuse actiunii trepidatiilor cu frecventa joasa(burghie metalice, ciocane mecanice), boala apare tarziu manifestandu-se prin tulburari de circulatie in musculatura. -corpul este supus actiunii concomitente a zgomotuluiu si trepidatiilor cu frecvente mari (ateliere industriale textile, fabrici de cherestea, sectii de prelucrare a metalelor).Masuri de prevenire:-montarea agregatelor care trepideaza pe fundatii speciale;-folosirea unor manere cu intreruperi elastice la sculele pneumatice;-amenajarea de bai calde pentru maini;-respectarea zilei de munca redusa;

2.1. IRADIEREA LOCULUI DE MUNCA

Radiatiile intalnite in executarea diferitelor profesiuni reprezinta factorii cei mai importanti ai mediului inconjurator. Radiatia reprezinta o forma de energie, un fenomen fizic de emitere si propagare de unde, un factor de mediu cu actiune patogena si efecte biologice pronuntate.Radiatiile se caracterizeaza prin: -energie;-frecventa;-lungime de unda;Actiunea radiatiilor asupra corpului omenesc :- razele ultraviolete - ard pielea, produc cancerul pielii;- razele X-distrug tesuturile, producerea cancerelor;- razele gama-boli de iradiatii cu efecte cancerigene;- microunde - cresc temperatura corpului, ajunse la ochi produc cataracte;- raze infrarosii- cresc temperatura corpului, care depasind 430C apare socul de caldura;- razele luminoase- arsuri si pigmentari ale pielii.

Protectia impotriva radiatiilor:

Protectia impotriva radiatiilor infrarosii:-mecanizarea /automatizarea muncilor cu expunere la radiatii infrarosii cu fluxuri si intensitati mari;-izolarea surselor prin ecrane termoizolante sau perdele de apa;-purtarea echipamentelor de protectie individuala;-controale medicale periodice si amanuntite; Protectia impotriva radiatiilor luminoase:-ecrane asezate intre sursa luminoasa si om;-limitarea expunerii la soare;-purtarea echipamentului de protectie individual; Protectia impotriva radiatiilor ultraviolete:-micsorarea timpului de expunere;-ecranarea surselor de radiatii ultraviolete;-protectia individuala prin haine si vizoare spec iale;-scaderea intensitatii campurilor radiante;-cresterea distantei dintre sursa de iradiere si muncitor;-folosirea echipamentelor individuale de protectie;

2.2. INCALZIREA LOCULUI DE MUNCA

Incalzirea unei incaperi se considera igienica daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:-temperatura aerului sa fie cuprinsa intre 18-240C;-diferenta de temperatura pe orizontala si pe verticala sa nu depaseasca 20C;-variatiile zilnice de temperatura in interiorul incaperii sa nu depaseasca 4-50C;Un bun aparat de incalzire trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:-sa incalzeasca uniform si continuu spatiul pentru care este destinat;-sa nu provoace in incapere noxe;-sa nu fie periculos pentru oameni;-sa nu produca incendii;-sa fie economic si usor de intretinut.2.3. IGIENA LOCULUI DE MUNCA

Incaperile in care se desfasoara procese de munca trebuie sa beneficieze de o serie de conditii igienice prin care sa se diminueze sau sa se elimine pericolele profesionale. Atelierele scoala se amplaseaza in zonele special amenajate in functie de planurile de sistematizare.Deseurile textile si gunoiul trebuie stranse si indepartate.Alimentarea cu apa potabila, apa pentru igiena corporala de la o retea independenta.Pardoseala trebuie curatata dupa fiecare sedinta de practica, maturarea, aspirarea prafului, stergerea geamurilor astfel incat sa nu se pericliteze programul de desfasurare a orelor de practica. Igiena imbracamintei si incaltamintei trebuie sa vina in ajutorul functiei de termoreglare a organismului, adica sa mentina temperatura normala a corpului 36,5-370C.

2.4. ERGONOMIA MISCARILOR, POZITIA DE LUCRU

Amenajarea ergonomica a locului de munca se realizeaza tinand seama de datele antro-functionale ale organismului uman, precum si de alte cerinte ergonomice. La proiectarea, construirea si exploatarea echipamentului si a spatiului de munca potrivit dimensiunilor statice ale corpului uman, precum si la amplasarea optima a echipamentelor de baza si auxiliare, a semifabricatelor si a produselor finite se vor respecta urmatoarele cerinte:-se va urmari obtinerea unei pozitii confortabile a muncitorului pe timpul lucrului, prin crearea posibilitatilor de lucru in pozitia cea mai confortabila;-se vor evita pozitiile fortate, nenaturale ale corpului, asigurandu-se posibilitati de schimbare a pozitiei pe timpul lucrului;-se va evita pe cat posibil fortarea musculaturii in pozitie statica ;-dotarea locurilor de munca cu scaune corespunzatoare ca dimensiune,corelandu-se inaltimea scaunului cu planul de lucru;-utilajele, masinile, mesele de lucru vor fi proiectate asa incat sa asigure spatiu suficient membrelor inferioare, precum si o suprafata necesara sprijinirii comode si stabile a picioarelor; Daca la locul de munca nu se va tine cont de factorii de microclimat, de amenajarea ergonomica a locului de munca, adica de toti factorii care pot influenta negativ productivitatea, atunci vom spune ca legile ergonomice nu se aplica, iar datorita acestui fapt accidentele de munca nu vor intarzia sa apara.De reinut!

Nu este bine pentru organism a se lucra toat ziua n poziia eznd. Trebuie s existe o alternare a activitilor desfurate de acelai lucrtor. Un scaun ergonomic permite efectuarea micrilor impuse de activitatea desfurat, fr a afecta poziia corect a coloanei vertebrale i a picioarelor.

CAPITOLUL III - Studiu de cazANALIZA ASUPRA LOCULUI DE MUNCA PENTRU FUNCTIA DE MANAGER DE PROIECT

Pornind de la anii de pre-aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, unul dintre obiectivele ce au trebuit a fi indeplinite, criteriu de aderare a tarii noastre in anul 2007 la U.E., a fost acela de a oficializa si de a recunoaste ocupatia de Manager de Proiect. Astfel, primii furnizori de formare profesionala pentru Manager de Proiect, autorizati de catre C.N.F.P.A., au aparut in anul 2006, numarul acestora avand parte de o crestere anuala constanta pana in prezent.Avand in vedere perioada relativ larga de timp de cand a fost oficializata ocupatia de Manager de Proiect dar si luand in considerare timpul desfasurat pana in prezent de la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Pentru a pune o lumina in plus si pentru a crea o imagine de ansamblu mai clara asupra maturitatii Romaniei in ceea ce priveste capacitatea acesteia de a gestiona proiecte, s-a realizat o analiza asupra ocupatiei Manager de Proiect, analiza ce a vizat numarul persoanelor active ce au fost incadrate sub aceasta ocupatie si nivelul mediu lunar de salarizare a acestora.Potrivit Ordinului comun al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si al Institutului National de Statistica nr. 1832/2011, respectiv nr. 856/2011, privind aprobarea Clasificarii Ocupatiilor din Romania,functia de managerde proiectface parte din grupa majora 24 specialisti in domeniul administrativ-comercial. Acestei functii ii corespundecodul nr. 242101. Iar prin hotararea nr. 161 din 3 februarie 2006 privind intocmirea si completarea Registrului General de Evidenta a Salariatilor, in temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 34 alin. (7) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, Guvernul Romaniei a adoptat hotararea mentionata pentru stabilirea metodologiei de intocmire si completare a registrului general de evidenta a salariatilor, inregistrarile care se efectueaza, precum si orice alte elemente in legatura cu acesta.Drept urmare, salariile managerilor de proiect au fost specificate in Registrul General de Evidenta a Salariatilor doar dupa data intrarii in vigoare a H.G. 500/2011, astfel, se poate prezenta forma tabelata pentru managerii de proiect si salariul lor mediu lunar, defalcat pe lunile anului 2011 (Tabel 1).Nr. Salariati Activi

Nr.Crt.SfarsitIntervalSalariu Mediu LunarNormaIntreagaCu TimpPartialTotal

131/8/20115,6537,7522,0679,819

230/9/20115,6257,9292,12510,054

331/10/20115,6457,9972,16210,159

430/11/20115,6658,0662,16110,227

531/12/20115,6808,0092,16810,177

Tabel 1. Numarul managerilor de proiect si salariul lor mediu lunar,defalcat pe lunile anului 2011.Luand in considerare valoarea medie anuala bruta (2022lei) a nivelului de salarizare pentru anul 2011, putem puncta faptul ca nivelul de salarizare mediu lunar pentru un Manager de Proiect, a fost la sfarsitul anului 2011 de aproximativ 2,7 ori mai mare decat valoarea medie anuala bruta de salarizare.

Conform datelor referitoare la evolutia statistica lunara a numarului de persoane ce au ocupat in perioada 2007-2011, pozitia de manager de proiect, date furnizate de I.N.S., putem concluziona faptul ca pentru managerii de proiect, trendul de aborbtie a acestora de catre piata fortei de munca din Romania, a fost unul pozitiv, neinregistrandu-se in perioada 2007 2011 scaderi a numarului de manageri de proiect activi, evolutia fiind una in crestere pe tot parcursul anilor mentionati. Se observa doar o incetinire a ritmului de incadrare a numarului de manageri de proiect in perioada anului 2009, ritm ce este reluat odata cu inceputul anului 2010.Ca rezultat a activitatii managerilor de proiect pe piata fortei de munca, se poate stabili pe ani, in baza datelor furnizate, numarul mediu lunar de salariati manageri de proiect activi, cu norma intreaga, partiala si totalul lunar mediu al acestora (Tabel 2).

AnulCu norma intreagaCu norma partialaNumar total

20074927,83468,425396,25

20086292,92706,336999,25

20096942,17853,337795,50

20107442,171234,178676,33

20117913,291952,439865,71

Tabel 2. Numarul lunar mediu de salariati activi pentru ocupatia Manager de Proiect, in perioada anilor 2007 2011.Se concluzioneaza, tinand cont de evolutia datelor prezentate, cu faptul ca la nivelul anului 2012, pe teritoriul Romaniei isi desfasoara activitatea un numar de peste 10.000 salariati activi, cu norma intreaga sau partiala, ce au ocupatia manager de proiect. Totalul maximul al acestora (10.277) fiind inregistrat in luna Noiembrie, anul 2011. Avand in vedere evolutia pozitiva atat din punct de vedere al numarului managerilor de proiect incadrati in munca dar si din punct de vedere al nivelului mediu salarizare pentru acestia, putem puncta faptul ca domeniul Managementului de Proiect a reusit sa prinda radacini in Romania. Radacini de pe urma carora, pe viitor, vom avea posibilitatea sa observam si sa beneficiem de rodul bogat adus de acest domeniu. Asta in ciuda problemelor cunoscute la nivel de finantare europeana sau a duratei de viata nu foarte lungi a domeniului pe teritoriul Romaniei. Practicienii de astazi fiind specialistii de maine, evolutia pozitiva a acestora este incurajatoare.

CONCLUZII

Se spune c n viitor singurul avantaj concurenial va ramne abilitatea de a nva mai repede dect competitorii notri. ntr-o lume n plin schimbare avem nevoie de organizaii care se adapteaz din mers, care se rennoiesc continuu, care se reinventeaz organizaii care nva. Fara a se lua n considerare elementele de ordin psihologic, evaluarea performanelor profesionale se poate face n mod defectuos, astfel, calificativele care au un rol important n dezvoltarea carierei ( promovare ) nu reflect performana n munc.Un proces cuprinzator de evaluare a locului de munca va furniza informatii complexe si complete despre activitatea companiei. In acelasi timp, pe langa aportul pe care il are in procesul de evaluare, auto-evaluarea propriei activitati la locul de munca conduce la mai buna fundamentare a contributiei angajatului la activitatea companiei si la o mai clara viziune a managementului asupra ideilor de dezvoltare pe viitor pe care le are un angajat.In incheiere, cateva sfaturi practice pentru perfectionarea organizarii locurilor de munca:- pe suprafata de lucru sa se mentina numai materialele si dispozitivele care se utilizeaza in ziua respectiva;- sa existe un loc definit si permanent pentru toate materialele;- materialele si instrumentele utilizate mai des se vor amplasa mai aproape, iar cele utilizate mai rar se vor amplasa mai departe de punctul de utilizare.;- sa se asigure conditii pentru perceperea vizuala satisfacatoare, folosind iluminatul local;- inaltimea locului de munca si a scaunului sa permita alterarea pozitiilor in picioare si sezand;- sa fie redus la minim numarul si varietatea echipamentelor si instrumentelor folosite;- sa se asigure fiecarui lucrator mobilierul necesar proiectat din punct de vedere ergonomic.

BIBLIOGRAFIE

1. AIKINS, S., Representation of Knowledge in Expert Systems, AAAI,1986.2. BACANU, B., Management stretegic, Editura Teora, Bucuresti, 1997.3. BARBULESCU, C., Pilotajul performant al intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 2000.4. BLASIUS, H.P., Die Ausbildung von Fuhrungskraften fur die Wirtschaft, Teza de doctorat, Brasov, 2000.5. BURLOIU, P., Managementul resurselor umane, tratare globala interdisciplinara, Editura Lumina Lex, 19976. BURDUS, E., CAPRARESCU, G., Fundamentele managementului organizatiei, Editura Economica, Bucuresti, 1999.7. CAPP, T., Concept of Learning Organisation, Hermes, France, 2000.8. CAMPBEL, R., Media and Culture, St. Martini Press, New York, 1998.9. CARABULEA, A., RADUTI, C., ARDELEA, D., Management si Inginerie Industriala, Editura Soros, Bucuresti, 1994. 10. CARABULEA, A., Managementul sistemelor industriale, Editura Soros, Bucuresti, 1994

7