56
ZGOMOT
ZGOMOT
ZGOMOTUL AMBIENTAL DIN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Sunetele, fiind percepute prin simţul auzului, sunt dependente de două grupe mari:
de sistemul auditiv care este direct dependent de posibilităţile organului de simţ şi de sistemul nervos al persoanei
de sistemul sonor care depinde în exclusivitate de condiţiile tehnice şi organizatorice ale mediului de muncă, în care se desfăşoară activitatea individului şi trebuie astfel conceput, încât să răspundă cerinţelor şi posibilităţilor sistemului auditiv.
Zgomotul se caracterizează prin:
intensitate,
compoziţie spectrală
durată.
Sursa Intensit ate (dB)
Cel
mai uşor
sunet
perceput
de urechea
umană 0Zgomot
în
biblioteca
publică, şoaptă
uşoară, sau
ticăitul
de ceas 30
Sufrageria
sau
un birou
liniştit 40Semnale
în
traficul
rutier, frigiderul
sau
o conversaţie 50
Plânsul
unui
copil 60Trafic
rutier
aglomerat, zgomotul
dintr-un restaurant 70
Zgomot
curent
într-o
uzină, lătrat
de câine, alarma
la ceas, sau maşină
de îndepărtat
zăpada
-
Aceste
zgomote
devin
periculoase
dacă
expunerea
la ele
continuă
mai mult de 8 ore80
Maşina
de tuns
iarba, trafic
de camioane
sau
orchestra simfonică
- Pe
măsura
ce
intensitatea
zgomotului
creşte, timpul
de expunere
periculos
scade
sub 8 ore90
Intensitatea
diferitelor
surse
de zgomot
Masă
vibratoare
în
industria
materialelor
de construcţii, maşini unelte, fierăstrăul
mecanic, pick-hammer, aparat
de suflat
frunzele,
camion de gunoi
sau
căşti
stereo -
Chiar
şi
numai
2 ore de expunere
la aceste
zgomote
pot fi
periculoase
la 100 dB
100
Masă vibratoare şi ciur vibrator în industria materialelor de construcţii 105
Concerte rock, explozii miniere, decolarea unui avion - Pericolul poate fi imediat; expunerea la 120 dB poate dăuna instantaneu şi grav urechilor
120
Împuşcătura, artificii
sau
pistol cu capse
-
Orice
durată
de expunere la zgomot
de 140 dB este
periculoasă şi
poate
provoca
dureri
ale
urechii140
Armă
de foc
puternică
sau
de vânătoare
-
Fără
protecţie
pentru urechi, zgomotul
produce daune
ireversibile
(pierderea
auzului
poate
fi
inevitabilă)170
Continuare
Zgomote şi vibraţii în aglomerările urbane
Principalele surse cauzatoare de zgomot sunt:
traficul aerian terestru -
rutier
feroviar,şantierele de construcţiiobiectivele comerciale obiectivele industriale.
Acestea sunt sursele de poluare sonoră care se fac
responsabile de numeroase neplăceri care afectează populaţia.
Autovehicule
Zgomotele motoarelor au tonalităţi specifice fiecărui model de vehicul.
Schimbarea rapidă a treptelor transmisiei, la demarările puternice, face ca zgomotul din habitaclu să se apropie de tonalităţile unui autoturism sportiv. Există deosebiri între modul cum sunt percepute zgomotele de către pietonii de pe stradă şi de către pasagerii din interiorul vehiculelor, pasagerii aud în special componentele de joasă frecvenţă.
Zgomotul anvelopelor se evidenţiază clar pe fondul celorlalte zgomote ale vehiculului începând cu viteze de deplasare care trec peste 50 km/h ale acestuia.
Diferenţa dintre nivelurile de zgomot produs de diferite tipuri de anvelope (cu strat protector absolut neted, cu patru canale drepte pe periferia stratului protector, cu învelişul antiderapant format din crestături transversale şi canale circulare, de tipul tot teren cu aderare la sol nedirecţională) poate să atingă 10 dB, iar componentele care se manifestă cel mai clar sunt cele de la 30 la 50 Hz.
La deplasarea cu viteză maximă pe şosea asfaltată cu criblură sau pe şosea cu asfalt neted zgomotul total generat de autoturisme este cu doar 1
2 dB (A) mai mare decât zgomotul motorului (zgomotul de rulare
depăşeşte zgomotul motorului).
La viteze
mari zgomotul
total este determinat
în
principal de tipul anvelopei
şi de structura îmbrăcăminţii
şoselei.
În
cazul
deplasării
în
treptele
de viteză
II şi III, zgomotul
predominant este cel
al
motorului. Prin
urmare, rezultă
că
nivelul
de zgomot
datorat
circulaţiei
urbane
este determinat
de zgomotul
motoarelor
vehiculelor.
Se deduce
că, pentru
a diminua nivelul
zgomotului
în
interiorul localităţilor
se va acţiona
asupra
motoarelor
vehiculelor, iar
pentru
diminuarea
nivelului
de zgomot
pe
şosele
şi autostrăzi, se va acţiona
în sensul
modificării
îmbrăcăminţii
şoselei
şi a profilului
anvelopelor.
MIJLOACE DE REDUCERE A EMISIILOR SONORE LA AUTOVEHICULE
Tehnicile aplicate pentru diminuarea emisiilor sonore ale autovehiculului pot fi:
Active Pasive.
Tehnicile active vizează reducerea zgomotului la sursă pe când tehnicile pasive urmăresc mărirea rezistenţei mediului de transmitere a undelor sonore.
MIJLOACE ACTIVE DE REDUCERE A EMISIEI SONORE LA MOTOR
Aceste tehnici vizează reducerea zgomotului produs pe cale: aerodinamică, termică mecanică.
În
primul
caz
tehnicile
se aplică
procesului
de schimb
de gaze. Atât
la curgerea
încărcăturii
proaspete
în
cilindrii
motorului
cât
şi la curgerea
gazelor
arse
din
cilindri
apar
emisii
sonore care trebuiesc
atenuate. Zgomotul generat la admisie şi evacuare prezintă similitudini şi atenuarea se poate realiza prin mijloace asemănătoare.
Caracteristicile zgomotelor admisiei şi evacuării depind de numărul de cilindri, ordinea de aprindere, de durata fazelor de schimb de gaze, turaţia motorului şi de caracteristicile constructive ale supapelor de admisie şi evacuare precum şi a canalelor şi tubulaturii care le deservesc.
Mărirea sarcinii motorului amplifică nivelul emisiilor sonore.Diminuarea nivelului de zgomot la schimbul de gaze se realizează
prin plasarea pe traiectul gazelor proaspete şi pe traiectul gazelor arse unor atenuatoare de zgomot.
Atenuatoarele de zgomot după fenomenul fizic utilizat pot fi:-
atenuatoare de absorbţie -
la care reducerea nivelului de zgomot
are loc prin disiparea energiei oscilaţiilor presiunii prin frecarea de pereţii conductei şi prin trecerea gazelor printr-un manşon realizat din materiale absorbante;
-
atenuatoare de interferenţă sau reactive -
la care are loc interferenţa dintre unda sonoră incidentă şi cea reflectată în momentul întâlnirii unui obstacol;
-
atenuatoare de rezonanţă - care determină un proces continuu de reflectare a undelor acustice în scopul diminuării energiei lor;
-
atenuatoare de rezistenţă sau dispersive -
funcţionează pe principiul difuziei, reducerea zgomotelor datorându-se dispersiei debitului de gaze cu presiune pulsatorie prin tuburi lungi, perforate spre
un volum
mai mare.
Pentru a se evita transmiterea la caroserie a zgomotelor şi vibraţiilor datorate schimbului de gaze, tubulaturile, amortizoarele şi celelalte elemente sunt montate prin intermediul unor elemente elastice.
Zgomotele motorului produse pe cale termică şi mecanică în motoare sunt datorate variaţiei presiunii gazelor rezultate în urma arderii şi contactelor dintre piesele motorului şi instalaţiilor acestuia datorită aplicării unor forţe şi momente variabile.
Zgomotele datorate arderii amestecurilor aer-combustibil din cilindrii motorului pot fi diminuate prin perfecţionarea proceselor de formare şi ardere a acestora care să conducă la reducerea gradientului presiunii gazelor din cilindri. Asigurarea unui avans optim al aprinderii la MAS şi a unui avans la injecţie, a unei durate de injecţie şi legi a injecţiei optime la MAC pot determina o reducere a emisiilor sonore (sistemele cu control electronic răspund acestor cerinţe).
Zgomotul mecanic produs de mecanismul motor îşi are originea în existenţa jocurilor funcţionale şi în acţiunea de forţe variabile pe parcursul ciclului motor.
Diminuarea zgomotului produs de ansamblul piston - cămaşă se poate realiza prin:
-
poziţionarea dezaxată a bolţului în piston;Dezaxarea bolţului în piston are ca efect micşorarea nivelului forţei normale care atenuează efectul de basculare a pistonului. Dezaxarea se practică în sensul forţei normale în cursa de destindere când presiunea din cilindru este maximă.
-
reducerea jocului dintre piston şi cămaşă;Reducerea jocurilor în ansamblul piston - cilindru fără a afecta siguranţa în funcţionare este posibilă prin controlul dilatării pistonului. Una din măsurile utilizate pentru micşorarea jocului între cilindru şi manta o constituie micşorarea temperaturii mantalei prin utilizarea mantalei elastice, obţinută prin practicarea unei tăieturi în formă de “T”
sau “П”. La montaj, pistonul
se aşează astfel încât forţa normală de valori ridicate să fie preluată de partea fără tăietură.
O altă măsură se constituie în controlul dilatării pistonului. Acesta este posibil prin utilizarea pistonului “autoterm”
care are plasate în
zona bosajelor pentru bolţ plăcuţe din metal cu coeficient mic de dilatare liniară. Plăcuţele şi aliajul de aluminiu al pistonului lucrează ca o lamă bimetalică, la încălzire sistemul se curbează puţin în sensul evazării (jocul dintre manta şi cilindru se reduce la 0,012...0,024 mm).
-utilizarea unor construcţii speciale de piston;
O soluţie care permite micşorarea jocurilor pistonului o constituie pistonul articulat pe bolţ. Capul pistonului cu zona portsegmenţi este o parte separată de mantaua pistonului. Această separare permite limitarea transmiterii fluxului de căldură spre manta diminuând dilatarea acesteia. În acest fel jocul dintre manta şi cilindru se reduce la valori minime funcţionale. În acelaşi timp, şi jocurile capului şi zonei portsegmenţi se pot reduce şi uniformiza pe circumferinţă deoarece dispare concentrarea de material din zona pasajelor pentru bolţ.
-
utilizarea unor acoperiri de suprafaţă la piston;
Reducerea zgomotului ansamblului piston -
cilindru se poate realiza prin utilizarea unor acoperiri ale pistonului cu materiale plastice (teflon sau teflon acoperit cu oxid de crom) utilizând cămăşi de cilindru din aliaje uşoare, necromate. Reducerea zgomotului a fost de 0,5 -
2 dB(A).
Reducerea zgomotului de contact al celorlalte componente ale mecanismului motor poate fi obţinută prin micşorarea jocurilor funcţionale. Reducerea jocurilor este posibilă prin diminuarea abaterilor de formă şi poziţie a arborilor şi alezajelor şi prin îmbunătăţirea stării suprafeţelor.
Reducerea zgomotului datorat sistemului de distribuţie se poate obţine încă din faza de concepţie prin adoptarea amplasării arborelui sau arborilor cu came, antrenarea acestuia, profilul camelor şi sistemul de acţionare a supapei.
Vibraţiile produse în interiorul motorului sunt transmise prin structura motorului la suprafaţa acestuia. Reducerea zgomotului structurii motorului se obţine prin rigidizarea pereţilor blocului motor. Studii efectuate au arătat că la creşterea rigidităţii blocului cresc şi valorile frecvenţelor de rezonanţă la care excitaţia este de amplitudine mai scăzută. Creşterea rigidităţii prin nervurare poate determina mărirea masei blocului cu 3% obţinându-se în schimb o scădere a nivelului de zgomot de 3,5 dB(A).
Capacele motorului (capacul distribuţiei, baia de ulei şi capacul antrenării distribuţiei) au o contribuţie importantă la transmiterea zgomotelor structurii motorului. Reduceri importante (3,5...5,8 dB(A)) ale zgomotului pot fi obţinute prin utilizarea materialelor plastice sau materialelor compozite la confecţionarea capacelor motorului.
Reduceri ale nivelului de zgomot al motorului se pot obţine şi la nivelul instalaţiilor auxiliare ale motorului prin adoptarea unor sisteme de antrenare silenţioase, utilizarea unor materiale care să elimine transmiterea vibraţiilor şi prin reducerea jocurilor. Antrenarea ventilatorului în funcţie de necesităţi contribuie la reducerea nivelului global de zgomot al motorului. Adoptarea unei construcţii din materiale plastice a ventilatorului poate îmbunătăţi regimul aerodinamic de funcţionare al acestora cu o reducere
Mijloace active de reducere a emisiei sonore la sistemele autovehiculului
În cazul transmisiei autovehiculelor se pot aplica pentru reducerea vibraţiilor şi zgomotelor următoarele măsuri:
-
utilizarea pentru roţile dinţate a unor danturi care să asigure intrarea progresivă a dinţilor în angrenare;
- prelucrarea optimă a danturilor cu asigurarea corectă a petei de contact a dinţilor;
-
la angrenajele conice asigurarea unor reglaje corecte;-
asigurarea unor reglaje optime ale rulmenţilor conici;
- utilizarea unor uleiuri cu calităţi bune de ungere;-
utilizarea unor arbori cardanici echilibraţi static şi dinamic;
-
optimizarea procesului de fabricare a pieselor transmisiei care să permită reducerea jocurilor funcţionale;
-
în cazul dispozitivelor de servo-asistare se pot aplica măsuri de reducere a zgomotului la antrenare. O altă măsură o constituie reducerea numărului de elemente antrenate (la autoturismele Citröen sistemul de frânare, sistemul de suspensie şi servodirecţia utilizează lichid sub presiune furnizat de o singură pompă de presiune).
MIJLOACE PASIVE DE REDUCERE A EMISIEI SONORE LA MOTOR
Ecranarea,
Capsularea,
Amortizarea,
Izolarea antivibratorie.
Ecranarea
Prin ecranare se obţine o reducere a emisiei sonore utilizând capace sau panouri realizate din materiale fonoabsorbante.
Panourile sunt amplasate în imediata apropiere a suprafeţelor radiante şi urmăresc conturul acestora. Ele pot acoperi capacul chiulasei, baia de ulei, suprafeţele laterale ale blocului motor.
Eficienţa reducerii zgomotului depinde de mărimea suprafeţei ecranate şi de caracteristicile fonoabsorbante ale materialului ecranului.
Reducerea zgomotului obţinută prin ecranare este de 3 -
5 dB(A).
Capsularea
Prin capsulare se realizează o ecranare totală a motorului prin care se obţine o reducere a nivelului emisiei sonore de 5 - 20 dB(A).
Coca capsulei fonoabsorbante se fixează elastic pe structura motorului pentru a se evita preluarea vibraţiilor structurale. Componentele motorului care străbat coca capsulei trebuie să fie izolate pentru a nu transmite la aceasta vibraţii.
În coca capsulei antifonice se prevăd capace de acces la unele sisteme ale motorului iar acestea trebuie să aibă dimensiuni minime dar care să asigure operabilitatea intervenţiei.
Pentru a nu se schimba regimul termic al motorului, prin spaţiul dintre suprafeţele laterale ale blocului motor şi capsulă vor circula
curenţi de
aer trimişi de ventilatorul motorului.
Amortizarea
Vibraţiile structurale ale motorului sunt izolate faţă de structura caroseriei prin rezemarea elastică a acestuia.
Pentru a obţine o atenuare sonoră cât mai mare trebuie ca raportul dintre pulsaţia vibraţiei forţate şi cea a vibraţiei libere să fie cât mai mare.
Izolarea antivibratorie
MIJLOACE PASIVE DE REDUCERE A EMISIEI SONORE LA SISTEMELE AUTOVEHICULULUI
Transmisia autovehiculului poate fi ecranată cu panouri din materiale fonoabsorbante. La autoturismele la care tracţiunea este în faţă, ecranarea transmisiei se poate realiza prin căptuşirea elementelor de caroserie cu materiale fonoabsorbante.
În cazul autocamioanelor, construcţia cabinei care îmbracă grupul motopropulsor poate realiza ecranarea fonoabsorbantă astfel încât să se reducă emisia sonoră.
Amortizarea şi izolarea antivibratorie se situează la graniţa dintre metodele active şi pasive. Elementele transmisiei trebuiesc rezemate elastic pentru a izola caroseria de vibraţiile care apar la funcţionarea acesteia. În cazul utilizării unor dispozitive de servoasistare, deoarece o parte din elemente sunt antrenate de motorul cu ardere internă, se aplică aceleaşi metode pasive de reducere a emisiilor sonore ca în cazul motorului.
TEHNICI DE REDUCERE A POLUĂRII SONORE GENERATE DE TRAFICULUI RUTIER
Nivelul de poluare sonoră datorată traficului rutier depinde de trei factori de influenţă:
-
volumul traficului rutier;-
viteza de trafic;
- numărul de autocamioane aflate în fluxul de trafic.
În general, nivelul de zgomot creşte cu mărirea volumului traficului, a vitezei de deplasare şi cu numărul de autocamioane aflate în trafic.
Zgomotul datorat traficului rutier nu este constant, nivelul acestuia depinzând de numărul, tipurile şi viteza autovehiculelor care-l produc. Strategiile de reducere a poluării fonice se pot grupa în trei categorii:
Controlul autovehiculelor; Controlul utilizării terenurilor;
Planificarea şi proiectarea străzilor şi autostrăzilor;
CONTROLUL AUTOVEHICULELOR
Această
strategie
se aplică
sursei
de zgomot: autovehiculul. Pentru
diminuarea
nivelului
de emisii
sonore se utilizează
diferite
tehnici
care includ: perfecţionarea
proceselor
din
motor,
optimizarea
transmisiei, utilizarea
unor
atenuatoare
de zgomot eficiente,
aplicarea
izolării
fonice, îmbunătăţirea
calităţii
pneurilor.
Autovehiculele
cu un nivel
de zgomot redus determină
o substanţială
reducere
a poluării
sonore datorate
traficului rutier pe
drumuri
şi străzi
unde
nu sunt
posibile
măsuri
corective.
Din
păcate, parcul
de autovehicule
este eterogen
din
punctul
de vedere
al
emisiunilor
fonice
aşa că
introducerea
în trafic a unor
autovehicule
cu nivel
redus de zgomot nu poate
reduce
nivelul de poluare
fonică
decât
cu max. 5 -10 dB.
??
CONTROLUL UTILIZĂRII TERENURILOR
Această strategie este numită şi “control al dezvoltării viitoare”.
În vecinătatea străzilor şi autostrăzilor sunt terenuri libere care într-un viitor pot fi utilizate în procesul dezvoltării.
Prin controlul utilizării terenurilor nu trebuie să se oprească
dezvoltarea însă poate cere amplasarea clădirilor la o distanţă rezonabilă de drum pentru a preveni problemele datorate poluării fonice sau poate aplica măsuri de reducere a zgomotului datorat traficului rutier.
PLANIFICAREA ŞI PROIECTAREA STRĂZILOR ŞI AUTOSTRĂZILOR
În stadiul de planificare a străzilor şi autostrăzilor se realizează un studiu de zgomot.
Acest studiu are rolul de a stabili dacă proiectul va crea probleme de zgomot.
Într-o primă fază, nivelul de zgomot al străzilor şi autostrăzilor este măsurat sau calculat pe bază de model. În acest
fel, nivelul de zgomot
poate
fi previzionat
dacă
proiectul
este construit.
Reducerea
zgomotului
pe
străzile
existente
În
cazul
străzilor
existente
sau
cele
supuse
procesului
de reabilitare
se pot aplica
o serie
de măsuri
de reducere
a zgomotului
traficului
rutier
cum
ar
fi:
-
creare de zone de amortizare (tampon);
-
plantare de vegetaţie;
-
construcţia de bariere fonice;
- izolare fonică a clădirilor;
-
managementul traficului rutier.
Zonele de amortizare sunt spaţiile deschise care mărginesc străzile şi autostrăzile. Zonele sunt create la construcţia autostrăzilor şi ele sunt în proprietatea agenţilor care au cumpărat terenul ca în această zonă să nu se ridice construcţii. Zonele de amortizare protejează în general zonele rezidenţiale. De multe ori însă, datorită proprietăţii private asupra terenului din vecinătatea infrastructurii rutiere este dificilă crearea de
zone de
amortizare.
Vegetaţia, dacă are o înălţime şi o lăţime suficientă poate reduce nivelul de poluare sonoră. O perdea vegetală densă, cu o lăţime de 60 m poate reduce nivelul sonor cu 10 dB şi poate reduce la jumătate intensitatea auditivă a zgomotului traficului. De multe ori este dificil să se planteze suficientă vegetaţie în lungul drumului pentru a obţine o asemenea reducere. Dacă asemenea vegetaţie există, ea trebuie menţinută. Dacă nu, ea trebuie plantată pentru a îmbunătăţi factorul psihologic chiar dacă nu trebuie să reducă zgomotul rutier.
Barierele
fonice
sunt
construcţii
solide
plasate
între
infrastructura rutieră şi
casele
aflate
în
lungul
acesteia. Aceste
bariere
fonice
reduc
nivelul
de zgomot
cu 10 până
la 15 dB şi la jumătate
intensitatea
auditivă
a zgomotului
traficului
rutier.
Barneveld fonice
sunt
construite
din: pământ
sub formă
de val
sau
ziduri
izolatoare
fonic
care utilizează
lemn, stuc, beton, piatră, metal sau
alte
materiale.
Valul
de pământ
este
atractiv
deoarece
creează
un peisaj
natural. Acesta, datorită
înălţimii
cerute, ocupă
suprafeţe
importante
de teren
şi se
construieşte
numai
când/unde
condiţiile
sunt
propice, în
rest utilizându-se alte
sisteme.
Barierele
fonice
nu
vor
fi
plasate
la o distanţă
mai
mică
de 3 m de infrastructura
rutieră. Se consideră
că
bariera
de protecţie
fonică
este
sigură
dacă
este
plasată
între
4,5 şi
9 m de la marginea
drumului. Înălţimea
barierelor
fonice
nu
trebuie
să
fie mai
mică
de 1,8 m iar
înălţimea
maximă
nu
trebuie
să
depăşească
4,3 m măsurată
de la suprafaţa drumului. Dacă bariera fonică este amplasată la o distanţă mai mare de 4,5 m de la marginea drumului, atunci înălţimea acesteia nu poate depăşi 5 m măsurată de la suprafaţa solului.
O atenţie deosebită trebuie să se acorde barierelor fonice paralele (de o parte şi de alta a drumului). Dacă suprafeţele barierelor sunt netede, neporoase, cum ar fi suprafeţele din beton sau piatră, zgomotele de trafic pot fi reflectate între bariere determinând diminuarea propagării acestora în afara perimetrului străzii. Pentru a obţine acest efect trebuie să existe un raport între distanţa dintre bariere şi înălţimea acestora de cel puţin 10:1.
Barierele fonice trebuiesc prevăzute cu porţi de acces de urgenţă, distanţa dintre porţile de acces trebuind să fie de minim 300 m. Dacă infrastructura rutieră nu este prevăzută cu hidranţi atunci în bariera fonică se prevăd mici deschideri pentru furtunele de stingere a incendiilor, plasate cât mai aproape de hidrant.
Barierele fonice se prevăd cu deschideri pentru drenaj, şi care trebuie să ţină seama de situaţia hidraulică a reliefului. Deschiderile pot avea dimensiuni de 200 mm X 200 mm sau mai mici dacă sunt plasate la mai puţin de 3 m de centrul barierei şi de 200 mm X 400 mm sau mai mici dacă sunt plasate la mai puţin de 6 m de centru.
Bariere fonice paralele
Barierelor fonice trebuie să se asigure o anumită estetică pentru a evita monotonia în trafic şi să combată intervenţia graffiti.
Plasarea barierelor fonice
Izolarea fonică a clădirilor poate determina diminuarea zgomotul traficului rutier. Materialul fono-absorbant poate fi amplasat în pereţii clădirii. În cazul în care ferestrele sunt amplasate spre infrastructura rutieră, acestea trebuiesc construite cu o închidere etanşă.
Controlul traficului se constituie într-o măsură eficientă de reducere a zgomotului traficului rutier. De exemplu, traficul greu poate fi interzis pe anumite drumuri şi străzi sau acesta poate fi permis numai pe timpul zilei. O altă măsură care poate fi aplicată este reglajul timpilor semafoarelor pentru a asigura un trafic fluent. Limitarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor poate limita poluarea fonică în zonele în care aceasta este instituită.
Îmbrăcămintea infrastructurii rutiere este menţionată ca un factor al zgomotului datorat traficului rutier. Încă mai sunt necesare cercetări pentru a se determina cum diferite tipuri de îmbrăcăminte stradală şi pneuri contribuie la poluarea sonoră.
Reducerea zgomotelor pe străzile noi
Măsurile descrise pentru străzile existente sunt aplicabile şi străzilor noi. În plus, străzile noi trebuie să fie amplasate departe de zonele sensibile cum ar fi şcoli, spitale şi în apropierea unor zone insensibile la zgomot cum ar fi zone industriale sau comerciale. Noile străzi pot fi amplasate pe cât posibil în zone nedezvoltate.
În plus, noile străzi pot fi construite în debleu iar taluzurile pot juca rolul de bariere fonice. De asemenea, noile străzi pot fi construite cu pante reduse eliminând zgomotul datorat în special autocamioanelor prin schimbarea frecventă a treptelor de viteză.
Plexiglas acrylic noise barriers are effective solution that uses transparent material to mitigate noise levels whilst maintaining visibility.
Overhanging units on the Prater High Road, Vienna
Combined units at LSW Rautenweg, Vienna
