Atenţia si MemoriaAtenţia si Memoria

AtenţiaAtenţia

Procesul de orientare si concentrare Procesul de orientare si concentrare a activităţii psihice asupra unor a activităţii psihice asupra unor obiecte, fenomene, care necesita o obiecte, fenomene, care necesita o reflectare clara si o selectare reflectare clara si o selectare conştienta. conştienta.

Funcţia psihica ce exprima starea de Funcţia psihica ce exprima starea de orientare si concentrare a individului orientare si concentrare a individului in direcţia unor informaţii, in direcţia unor informaţii, evenimente in scopul de a le evenimente in scopul de a le înţelege mai bine, asimila sau evita. înţelege mai bine, asimila sau evita.

AtenţiaAtenţiaFormeForme

Legate de obiect:Legate de obiect: Atenţie senzorialaAtenţie senzoriala - in care obiectul atenţiei este - in care obiectul atenţiei este

reprezentat de un stimul exteroceptiv sau reprezentat de un stimul exteroceptiv sau interoceptiv interoceptiv

Atenţie ideationalaAtenţie ideationala - obiectul îl reprezintă - obiectul îl reprezintă elementele memorate, idei, amintiri. elementele memorate, idei, amintiri.

Legate de origine:Legate de origine: Atenţia involuntara, neintenţionala,Atenţia involuntara, neintenţionala, papassiva care iva care

este determinata de stimuli seneste determinata de stimuli senzzoriali cu debut oriali cu debut brusc,brusc, care reprezintă o noutate in materii de care reprezintă o noutate in materii de informaţii, este un reflex de orientare de genul informaţii, este un reflex de orientare de genul "ce se petrece" "ce se petrece"

Atenţia voluntara-intenţionala este deliberata, Atenţia voluntara-intenţionala este deliberata, presupune un efort al voinţei presupune un efort al voinţei

Atenţia postvoluntara se caracterizează pAtenţia postvoluntara se caracterizează prrintr-o intr-o stare de pregătire pentru recepţionarea corecta stare de pregătire pentru recepţionarea corecta a unor stimulia unor stimuli

AtenţiaAtenţia

Forme : ambianta, competiţia Forme : ambianta, competiţia stimulilor, motivaţia,stimulilor, motivaţia, curiozitatea si curiozitatea si recompensa. recompensa.

Caracteristici:Caracteristici: Selectivitate Selectivitate Mobilitate Mobilitate Direcţionarea către o sursa de stimulare Direcţionarea către o sursa de stimulare ConcentrareaConcentrarea - - aprofundarea si aprofundarea si

capacitatea detaşării de ambianta capacitatea detaşării de ambianta DistribuţiaDistribuţia -- capacitatea de a cupricapacitatea de a cuprinnde de

simultan mai mulţi stimuli simultan mai mulţi stimuli DurabilitateDurabilitatea a -- intensitate si stabilitate intensitate si stabilitate

AtenţiaAtenţiaTulburăriTulburări (Disprosexii)(Disprosexii) Hiperprosexiile Hiperprosexiile - - exagerarea orientării selective a exagerarea orientării selective a

activităţii de cunoaştere. Se caracterizează prin activităţii de cunoaştere. Se caracterizează prin hiperhiper vigilenta sau sesizarea exagerata a noului vigilenta sau sesizarea exagerata a noului Hiperprosexii globaleHiperprosexii globale -- întâlnite in stări maniacale întâlnite in stări maniacale Hiperprosexii seleHiperprosexii selecctivetive -- întâlnite in depresii severe întâlnite in depresii severe

delir obsesii hipodelir obsesii hipohhondrie. ondrie.

Hipoprosexiile Hipoprosexiile - - expresia diminuării orientării expresia diminuării orientării selective a activităţii de cunoaştere si apar in selective a activităţii de cunoaştere si apar in surmenajsurmenaj, , anxietateanxietate, , depresiedepresie, , schizofrenieschizofrenie, , stări stări confuzive si in toate situaţiile caracterizate printr-un confuzive si in toate situaţiile caracterizate printr-un deficit al funcţiilor cognitdeficit al funcţiilor cognitiiveve (oligofrenii si dementa) (oligofrenii si dementa)

Aprosexiile Aprosexiile - - lipsa oricărei activitatlipsa oricărei activitatii prosexice si se prosexice si se refera la atenţia voluntara. Apar in stări deficitare refera la atenţia voluntara. Apar in stări deficitare profunde, demente, oligofreniiprofunde, demente, oligofrenii

AtenţiaAtenţiaMecanisme neurofiziologice ale atenţieiMecanisme neurofiziologice ale atenţiei

Atenţia involuntara sau voluntara nu se pot Atenţia involuntara sau voluntara nu se pot manifesta fara participarea sist.manifesta fara participarea sist. reticulat reticulat activator ascendent. Acesta este format activator ascendent. Acesta este format dintr-un sistem de neuroni localizat in : dintr-un sistem de neuroni localizat in : Tr. Cerebral: bulb, punte,Tr. Cerebral: bulb, punte, mezencefalmezencefal - SRAA - SRAA DiencefalulDiencefalul -- sistem reticulat difuz de proiecţie sistem reticulat difuz de proiecţie

Formaţiunea reticulata mezencefalica are Formaţiunea reticulata mezencefalica are rol in principal in menţinerea atenţiei in timp rol in principal in menţinerea atenţiei in timp ce formaţiunea diencefalica are rol in ce formaţiunea diencefalica are rol in mobilitatea( comutareamobilitatea( comutarea)) atenţiei. atenţiei.

AtenţiaAtenţia Metode de investigareMetode de investigare

Tahiscopul - cu ajutorul lui se poate Tahiscopul - cu ajutorul lui se poate aprecia concentrarea si intensitatea aprecia concentrarea si intensitatea atenţiei. Se prezintă pacientului un număr atenţiei. Se prezintă pacientului un număr de figuri intr-un timp limitat, apoi este de figuri intr-un timp limitat, apoi este întrebat ce a văzut. In funcţie de întrebat ce a văzut. In funcţie de capacitatea de concentrare, de volumul si capacitatea de concentrare, de volumul si intensitatea atenţiei el reproduce un anumit intensitatea atenţiei el reproduce un anumit număr de figuri. număr de figuri.

Metoda KraeplinMetoda Kraeplin - se cere bolnavului sa - se cere bolnavului sa facă scăderi succesive de la 100 din 3 in 3, facă scăderi succesive de la 100 din 3 in 3, din 7 in 7 sau din 13 in 13. Sau sa spună in din 7 in 7 sau din 13 in 13. Sau sa spună in ordine inversa zilele saptamanii, lunile ordine inversa zilele saptamanii, lunile anului anului

Metoda BourdonMetoda Bourdon -- proba barajuluiproba barajului -- se se oferă bolnavului un text si i se cere sa taie oferă bolnavului un text si i se cere sa taie anumite litere. anumite litere.

MemoriaMemoria

PProcesul psihic de orientare retrospectiva care se rocesul psihic de orientare retrospectiva care se realizează prin fixare, conservare si evocare,realizează prin fixare, conservare si evocare, memoria oglindeşte experienţa anterioara si memoria oglindeşte experienţa anterioara si constitconstituiuiee re rezervorul gândirii si imaginaţiei,zervorul gândirii si imaginaţiei, suportul suportul forţei cognitive a insului.forţei cognitive a insului.

In psihopatologie vorbim deIn psihopatologie vorbim de Memoria imediata - reproducerea se face in Memoria imediata - reproducerea se face in

câteva secunde de la momentul desfasurarii lor. câteva secunde de la momentul desfasurarii lor. Memoria recenta - reproducerea se face in mai Memoria recenta - reproducerea se face in mai

mult de 10 secunde de la momentul memorăriimult de 10 secunde de la momentul memorării Memoria evenimentelor indepartateMemoria evenimentelor indepartate - in care pot - in care pot

fi reproduse evenimente memorate si trăite de la fi reproduse evenimente memorate si trăite de la începutul vieţii. începutul vieţii.

MemoriaMemoria

Elementul fundamental al memoriei mnema Elementul fundamental al memoriei mnema sau engrama. sau engrama.

Memoria imprima prezentul in sistemul Memoria imprima prezentul in sistemul nervos central, transformând-ul innervos central, transformând-ul inttr-un r-un trecut gata de a fi reactualizat. Acest lucru trecut gata de a fi reactualizat. Acest lucru presupune mai multe etape ale memoriei: presupune mai multe etape ale memoriei: fixarea, conservareafixarea, conservarea((stocareastocarea) ) si evocareasi evocarea,, lor li se adăuga uitarea care este un blocaj lor li se adăuga uitarea care este un blocaj cu reversibilitate variabila a bagajului cu reversibilitate variabila a bagajului mnestic. mnestic.

Calitatea memorării si uitarea sunt in Calitatea memorării si uitarea sunt in strânsa legătura cu plăcerea sau durerea strânsa legătura cu plăcerea sau durerea care însoţesc anumite evenimente. care însoţesc anumite evenimente.

MemoriaMemoriaDismnezii Dismnezii - - Tulburările de memorieTulburările de memorie cacantintitativetative

HipomneziaHipomnezia - scăderea memorării. Apare si la - scăderea memorării. Apare si la oamenii sănătoşi in stări de surmenaj, in sindroame oamenii sănătoşi in stări de surmenaj, in sindroame nevrotice, tulb.nevrotice, tulb. depresive, stări deficitare, intoxicaţii. depresive, stări deficitare, intoxicaţii.

AmneziaAmnezia -- pierderea totala a capacitaţii de pierderea totala a capacitaţii de memorare. De regula amneziile urmează unei memorare. De regula amneziile urmează unei perioade de pierdere a conştientei sau a unei perioade de pierdere a conştientei sau a unei modificări a stării de conştienta. modificări a stării de conştienta. Anterograde sau de fixare- imposibilitatea de a Anterograde sau de fixare- imposibilitatea de a

fixa date noi si apar după un TCC, in fixa date noi si apar după un TCC, in toxicomanii, alcoolism, dementa, sindrom toxicomanii, alcoolism, dementa, sindrom Korsakov. Korsakov.

RetrogradeRetrograde (de evocare)(de evocare) - extinderea progresiva - extinderea progresiva a tulburării de memorie spre trecut, dinaintea a tulburării de memorie spre trecut, dinaintea debutului bolii pana in copilărie debutului bolii pana in copilărie

MemoriaMemoriaDismnezii Dismnezii - - Tulburările de memorieTulburările de memorie cacantitativentitative

HipermneziaHipermnezia -- se caracterizează prin exagerarea se caracterizează prin exagerarea evocărilor, ele apar mai ales involuntar, sunt numeroase evocărilor, ele apar mai ales involuntar, sunt numeroase si indepartează subiectul de preocupările prezente. si indepartează subiectul de preocupările prezente. Hipermnezia globalaHipermnezia globala -- din psihoza maniacala,din psihoza maniacala,

secundara ingestiei de amfetamine si după stări secundara ingestiei de amfetamine si după stări febrile. febrile.

Hipermnezie sectoriala sau selectivHipermnezie sectoriala sau selectivă ă - apare in bolile - apare in bolile psihice ce presupune o îngustare marcat a psihice ce presupune o îngustare marcat a preocupărilor in anumite domenii de viata aşa cum se preocupărilor in anumite domenii de viata aşa cum se întâmpla in tulburările de personalitate paranoida, întâmpla in tulburările de personalitate paranoida, delirurile paranoide. delirurile paranoide.

MentismulMentismul - este încadrat de unii autori in tulburări de - este încadrat de unii autori in tulburări de memorie iar de alţii in tulbumemorie iar de alţii in tulburrări de gândire.ări de gândire. Subiectul Subiectul descrie o derulare incoercibila de idei, amintiri, in fata descrie o derulare incoercibila de idei, amintiri, in fata cărora devine un spectator. Apare in stări de oboseala cărora devine un spectator. Apare in stări de oboseala marcata după evenimentele negative cu comarcata după evenimentele negative cu conntinut tinut afectiv intens, in confuzie, anxietate, epilepsie afectiv intens, in confuzie, anxietate, epilepsie temporalatemporala

Memoria Memoria Tulburările de memorie calitativeTulburările de memorie calitative

ParamneziiParamnezii - - termenul a fost introdus termenul a fost introdus de Kraeplin pentru a defini o serie de de Kraeplin pentru a defini o serie de amintiri neconcordante cu realitate amintiri neconcordante cu realitate dpdv al cronologiei sau al legăturii cu dpdv al cronologiei sau al legăturii cu realitatea trăita de pacient in trecut realitatea trăita de pacient in trecut sau cu realitatea prezenta.sau cu realitatea prezenta.

Clasificarea tulburărilor de memorie:Clasificarea tulburărilor de memorie: Tulburări ale sintezei mnezice Tulburări ale sintezei mnezice

imediateimediate TulburăriTulburărilele rememorării trecutului rememorării trecutului

(allomnezii) (allomnezii)

Memoria Memoria Tulburările de memorie calitativeTulburările de memorie calitative

Tulburari ale sintezei mnezice imediateTulburari ale sintezei mnezice imediate Se mai numesc si iluzii de memorie - reprezintă o evocare Se mai numesc si iluzii de memorie - reprezintă o evocare

eronata in sensul încadrării in timp sau spaţiu real a unor eronata in sensul încadrării in timp sau spaţiu real a unor fenomene trăite de bolnav in realitate fenomene trăite de bolnav in realitate

Criptomnezia - atribuirea de către pacient a unor creaţii artistice, Criptomnezia - atribuirea de către pacient a unor creaţii artistice, literare, muzicale pe care si le atribuie, deşi nu ii aparţin. De regula literare, muzicale pe care si le atribuie, deşi nu ii aparţin. De regula bolnavii încep sa lupte pentru aşi primii drepturile cuvenite, acţionând bolnavii încep sa lupte pentru aşi primii drepturile cuvenite, acţionând in justiţie. Tulburarea apare in schizofrenie, delir cronic, dementa, in justiţie. Tulburarea apare in schizofrenie, delir cronic, dementa, stări maniacale. stări maniacale.

False recunoaşteri - se traduce prin recunoaşterea unor persoane False recunoaşteri - se traduce prin recunoaşterea unor persoane sau situaţii pe care de fapt bolnavul nu le recunoaşte. Se poate sau situaţii pe care de fapt bolnavul nu le recunoaşte. Se poate întâlni in stări de surmenaj, schizofrenie, demente degenerative si întâlni in stări de surmenaj, schizofrenie, demente degenerative si uneori stări maniacale. Stările de Deja-Vu si Jamais vu - se definesc uneori stări maniacale. Stările de Deja-Vu si Jamais vu - se definesc prin impresia ca pacientul a mai văzut sau nu a văzut pe cineva sau prin impresia ca pacientul a mai văzut sau nu a văzut pe cineva sau ceva, situaţia fiind neconforma cu realitatea. Se intalneste in stările ceva, situaţia fiind neconforma cu realitatea. Se intalneste in stările confuzive. confuzive.

Iluzia de nerecunoaştere - este fenomenul opus. Bolnavul are Iluzia de nerecunoaştere - este fenomenul opus. Bolnavul are senzaţia ca recunoaşte persoane pe care nu le-a întâlnit niciodată, in senzaţia ca recunoaşte persoane pe care nu le-a întâlnit niciodată, in schimb nu recunoaşte sau nu e sigur ca recunoaşte persoane care schimb nu recunoaşte sau nu e sigur ca recunoaşte persoane care le-a cunoscut. le-a cunoscut.

Paramneziile de reduplicare – dedublarea perpetua a situaţiilor trăite Paramneziile de reduplicare – dedublarea perpetua a situaţiilor trăite si a obiectelor ;pacientul are impresia ca a mai fost tratat intr-o si a obiectelor ;pacientul are impresia ca a mai fost tratat intr-o clinica identiva,clinica identiva, a fost tratat de un medic care sea fost tratat de un medic care se amanaamana leit cu cel de leit cu cel de acum;acum;

In cazul aIn cazul allomneziillomneziilor lor pacientul plasează in prezent pacientul plasează in prezent evenimente reale din trecut. evenimente reale din trecut.

PseudoPseudo reminiscentelereminiscentele -- reproducerea unor evenimente din reproducerea unor evenimente din trecut, pe care pacientul le plasează in prezent, amestecând trecut, pe care pacientul le plasează in prezent, amestecând astfel evenimente din trecut cu cele din prezent. Tulburarea astfel evenimente din trecut cu cele din prezent. Tulburarea consta in faptul ca pacientul nu recunoaşte când si unde s-a consta in faptul ca pacientul nu recunoaşte când si unde s-a produs exact acţiunea respectiva. produs exact acţiunea respectiva.

EcmneziileEcmneziile - tulburări mai globale de memorie in sensul ca - tulburări mai globale de memorie in sensul ca pacientul confunda in totalitate trecutul cu prezentul. Este o pacientul confunda in totalitate trecutul cu prezentul. Este o întoarcere in trecut a întregii personalităţi a individulîntoarcere in trecut a întregii personalităţi a individului ui Comportamentul este cel al perioadei in care pacientul Comportamentul este cel al perioadei in care pacientul considera ca se afla. Se considera ca se afla. Se îîntntââlneste in dementele lneste in dementele degenerative. degenerative.

AnecforiaAnecforia - tulburare de memorie mai puţin severa, - tulburare de memorie mai puţin severa, reproduce o amintire pe care o credea uitata demult in reproduce o amintire pe care o credea uitata demult in condiţiile condiţiile îîn care i se amintesc unele elemente ale n care i se amintesc unele elemente ale evenimentelor respective. evenimentelor respective.

ConfabulatiaConfabulatia - halucinaţie de memorie si este încadrată de - halucinaţie de memorie si este încadrată de mai mulţi psihiatrii in tulbmai mulţi psihiatrii in tulb. . de imaginaţie in exces. de imaginaţie in exces.

Memoria Memoria Tulburările de memorie calitativeTulburările de memorie calitative

Tulburariie rememorarii trecutuluiTulburariie rememorarii trecutului

MemoriaMemoria

Metode de investigatie psihologica a Metode de investigatie psihologica a memorieimemoriei VIEREGGEVIEREGGE - examinatorul ii cere persoanei pe - examinatorul ii cere persoanei pe

care o investighează sa repete cifre enumerate care o investighează sa repete cifre enumerate de el după ce ii distrage atenţia 1 minut îl pune de el după ce ii distrage atenţia 1 minut îl pune sa repete cifrele. Un adult sănătos poate sa sa repete cifrele. Un adult sănătos poate sa reproducă 6-8 cifre după un minut si 5-6 cifre reproducă 6-8 cifre după un minut si 5-6 cifre după 2 minute. după 2 minute.

BERNSTEINBERNSTEIN - cuprinde 2 grupuri de figuri - cuprinde 2 grupuri de figuri desenate in profil 9 figuri in primul grup, 25 de desenate in profil 9 figuri in primul grup, 25 de figuri in al 2 grup din care fac parte si primele 9. figuri in al 2 grup din care fac parte si primele 9. Subiectul este pus sa recunoască primele 9 Subiectul este pus sa recunoască primele 9 figuri in grupul celor 25 de figuri. figuri in grupul celor 25 de figuri.

WECHSLER- un text mai complex, cuprinde mai WECHSLER- un text mai complex, cuprinde mai multe probe. multe probe.

Vă mulţumesc!Vă mulţumesc!