+ All Categories
Home > Documents > astm bronsic licenta.pdf

astm bronsic licenta.pdf

Date post: 17-Jul-2016
Category:
Upload: albert-georgeta
View: 491 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
106
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “SFANTUL VASILE CEL MARE” DOMENIUL “SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ” CALIFICAREA PROFESIONALĂ - ASISTENT MEDICAL GENERALIST PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE ÎNDRUMĂTOR As. DoroşAnişoara Daniela Dr. ZărnescuValerica ABSOLVENT Marincea Claudia GALAŢI 2013
Transcript
Page 1: astm bronsic licenta.pdf

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “SFANTUL VASILE CEL MARE”

DOMENIUL “SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ”

CALIFICAREA PROFESIONALĂ - ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A

CALIFICĂRII PROFESIONALE

ÎNDRUMĂTOR

As. DoroşAnişoara Daniela

Dr. ZărnescuValerica

ABSOLVENT

Marincea Claudia

GALAŢI

2013

Page 2: astm bronsic licenta.pdf

ÎNGRIJIREA COPIILOR CU ASTM

BRONŞIC

Page 3: astm bronsic licenta.pdf

CUPRINS

MOTTO ...................................................................................................................... 1

ARGUMENT .............................................................................................................. 2

CAP I.ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR .......................... 3

CAP II.ASTMUL BRONŞIC LA COPII ..................................................................... 11

II.1 INTRODUCERE ......................................................................................... 11

II.2 DEFINIŢIE .................................................................................................. 12

II.3 ETIOLOGIE ................................................................................................ 13

II.4 FIZIOPATOLOGIE ..................................................................................... 14

II.5 TABLOU CLINIC ........................................................................................ 15

II.6 FORME CLINICO-FUNCŢIONALE ............................................................ 17

II.7 DIAGNOSTIC ............................................................................................. 18

II.8 COMPLICAŢII ............................................................................................ 21

II.9 TRATAMENT ............................................................................................. 22

CAP III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA COPIILOR CU ASTM

BRONŞIC ..................................................................................................................30

PREZENTARE CAZURI ............................................................................................33

CAZUL I ....................................................................................................................33

CAZUL II ...................................................................................................................52

CAZUL III ..................................................................................................................70

ANEXE ......................................................................................................................89

CONCLUZIE..... .......................................................................................................103

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................104

Page 4: astm bronsic licenta.pdf

1

MOTTO:

“Nevoia de a respira este o necesitate a fiinţei vii, care constă în a capta

oxigenul indispensabil vieţii celulare şi a arunca gazul carbonic,produs al

combustiei celulare.Căile respiratorii perbeabile şi alveola pulmonară permit

satisfacerea acestei nevoi”.

Page 5: astm bronsic licenta.pdf

2

ARGUMENT:

“Îngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care necesită

cunoştinţe profesionale profunde şi calităţi morale deosebite.

Mi-am ales astmul bronşic ca temă a lucrării de diplomă pentru faptul că este o

afecţiune extrem de frecventă, întâlnită mai ales la copii dar şi la adulţi, cu

debut la orice vârstă şi indiferent de condiţia socială”

Page 6: astm bronsic licenta.pdf

3

CAPITOLUL I:NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI

RESPIRATOR

ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR

Respiraţia este funcţia prin care se asigură continuu şi adecvat, atât aportul de

oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează, cât şi circulaţia

în sens invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular.

Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase,dintre

aerul atmosferic şi organism,constituie aparatul respirator.

Aparatul respirator este format din:

1. căile respiratorii superioare:

-nas

-cavitate nazală

-cavitatea bucală

Page 7: astm bronsic licenta.pdf

4

-faringe

2. căile respiratorii inferioare:

-laringe

-trahee

-bronhii

-plămâni

Nasul-formaţiune mediocefalică cu caracteristici specifice fiecărui individ, cu

dublu rol – respirator şi olfactiv. Aerul insipirat prin nas ajunge în plămâni. Mucusul

vâscos şi perii aflaţi în nas au rol de filtrare a impurităţilor din aer. La om prin

inspiraţie sunt folosite nările alternativ (la un interval de 20 -30 de minute), permiţând

astfel regenerarea mucoasei nazale.

Cavitatea nazală -este împărţită în 2 cavităţi numite fose nazale de un perete

median (septulnazal). Fosele nazale comunică cu exteriorul prin 2 orificii (narine), iar

cu faringele prin 2 orificii largi (meaturinarofaringiene). Cavitatea nazală este

captuşită cu o mucoasă foarte vascularizată şi împărţită în 2

regiuni: mucoasaolfactivă ce se află în partea superioară şi mucoasarespiratorie,

aflată în partea inferioară.

Faringe - organ musculos căptuşit cu o mucoasă, care reprezintă locul de

încrucişare a căii respiratorii (laringele) cu cea digestivă (esofag). Faringele este

delimitat în partea superioară de cavitatea bucală prin baza limbii, amigdale, arcul

palatin, iar de cavitatea nazală de coanele nazale. Ieşirea postero-ventrală din

faringe se realizează pe de o parte prin laringe continuat cu trahea, iar pe de altă

parte prin esofag.

Laringele-este un organ cu dublă funcţie:respiratorie şi fonatorie. Laringele

are o formă de trunchi de piramidă triunghiulară cu baza în sus. Baza comunică cu

faringele printr-un orificiu, delimitat anterior de epiglotă şi posterior de cartilajele

aritenoide. Vârful laringelui se continuă în jos cu traheea.

Aspectul interior al laringelui. Pe pereţii laterali ai laringelui se află 2 perechi

de pliuri cu directive antero-posterioare:2 superioare-vestibulare şi 2 inferioare-

corzile vocale care delimitează orificiul glotic.

Funcţia fonatorie a laringelui:laringele este organul vorbirii, graţie corzilor

vocale.Producerea sunetelor este determinată de apropierea corzilor vocale, care

Page 8: astm bronsic licenta.pdf

5

astfel îngreunează gloata. Cu cât corzile vocale sunt mai apropiate una de cealaltă,

sunetele emise sunt mai înalte.

Sunetele sunt produse prin vibraţia corzilor vocale la ieşirea aerului din

plămâni. Ele vor fi întărite atât de cavităţile: toracică,nazală, bucală, cât şi de

sinusurile paranazale care au loc de cutie de rezonanţă.La producerea sunetelor

articulate, mai participă: limba,buzele, dinţii şi valul palatin.Din combinarea sunetelor

articulate,rezultă vorbirea.

Epiglota-este un cartilagiu de dimensiuni mici situat la intrarea în laringe.În

structura sa se găseşte ţesut cartilaginos elastic, iar la exterior este acoperită cu o

mucoasă. Rolul ei principal este acela de a preveni intrarea hranei pe trahee în

timpul deglutiţiei şi de a asigura transferul spre esofag.

Epiglota se găseşte la intrarea în glotă, care este deschiderea dintre corzile

vocale. În timpul respiraţiei este orientată în sus, iar în timpul deglutiţiei coboară spre

o poziţie orizontală, protejând în acest fel calea respiratorie. Practic, elevaţia osului

hioid trage laringele către o poziţie superioară, iar partea superioară a sa

funcţionează ca parte din structura faringelui.Din punct de vedere structural, ea este

compusă din cartilaj elastic. În plus, are 2 suprafeţe, una linguală,care corespunde

limbii, şi a doua laringeană, care corespunde laringelui. Este important de menţionat

că porţiunea linguală şi cea apicală din regiunea faringeană sunt acoperite de un

strat epitelial nekeratinizat. Restul porţiunii laringeale, care corespunde tractului

respirator, este acoperit de straturi epiteliale şi de celule ciliate.

Traheea- este un tub elastic fibros şi cartilaginos,care leagă laringele de

bronhii şi prin care circulă aerul necesar respirației din cavitatea bucală sau nazală în

bronhii.

Traheea este un organ sub forma unui tub care continuă laringele până la

vertebra toracică T4, unde se împarte în cele două bronhii. Traheea se întinde de la

cartilajul cricoid imediat sub laringe, la limita dintre gât şi torace. Are o lungime de 10

- 12 cm. Traheea este alcătuită dintr-un țesut fibroelastic rezistent, în interiorul căruia

se găsesc un număr de 15 - 20 de inele incomplete de cartilaj hialin, cartilajele

traheale. Diametrul traheii la adult este destul de mare (2,5 cm), dar la copii traheea

este mult mai îngustă. Suprafața posterioară a traheii nu are suport cartilaginos, ci

este alcătuită numai din țesut fibros şi fibre musculare traheale. Acest perete

posterior se află în contact direct cu esofagul, aflat imediat în spatele traheii. Faptul

că traheea este incompletă posterior, are o importanță fiziologică mare, deoarece

Page 9: astm bronsic licenta.pdf

6

permite destinderea esofagului în timpul trecerii bolului alimentar prin acesta

către stomac.

Plămânii-plămânul este un organ pereche, localizat în cavitatea toracică, de o

parte şi de alta a inimii. Plămânii permit intrarea aerului în interiorul corpului în

vederea asigurării schimburilor de gaze cu sistemul circulator.

Anatomie/Structura plămânilor - plămânii sunt principalele organe implicate

în respiraţie. Aceştia au forma unei jumătăţi de con şi sunt acoperiţi cu pleură

viscerală. Culoarea plămânilor este variabilă cu vârsta şi în funcţie de anumiţi factori

(fumat, poluare s.a.):la copil gri-roz, la adult cenuşiu.Plămânii cântăresc

aproximativ 700 g fiecare, cel drept fiind puţin mai greu decât cel stâng.

Capacitatea totală a plămânilor este de aproximativ 5.000 cmc de aer.

Consistenţa acestora este elastică iar faţa lor externă este convexă şi vine în contact

cu coastele pe când faţa internă este plană şi vine în contact cu organele din

mediastin.

Faţa externă este brazdată de şanţuri adânci numite scizuri, care

compartimenteazăplămânii în lobi. Plămânul drept are două scizuri care îl împart în

trei lobi, pe când plămânul stang are doar o scizură care îl imparte în doi lobi.

Faţa internăprezintă hilul pulmonar, locul în care pătrund/de unde ies vasele,

nervii şi bronhia principală. La plămânul stâng se descrie anterior de hil, impresiunea

cardiacă şi impresiunea lasată de aorta descendentă. În ceea ce priveşte plămânul

drept, anterior de hil se găseşte tot impresiunea cardiacă însă de dimensiuni mai

reduse decât la plămânul stâng şi impresiunile venei cave superioară şi venei cave

inferioare. Tot la acest nivel se descrie impresiunea marii vene azygos.

Baza pulmonară are aspect concav şi vine în contact cu diafragma. Prin

intermediul acesteia, plămânii au raport cu ficatul în dreapta şi fundul gastric şi splina

în stânga.

Vârful pulmonar depăseşte în sus prima coastă, venind în raport cu organele

de la nivelul bazei gâtului.Marginea anterioară a plămânilor este ascuţită şi este

localizată posterior de stern, fiind acoperită de recesul costo-mediastinal.Marginea

posterioară este rotunjită şi vine în raport cu coloana vertebrală şi extremitatea

posterioară a coastelor.Plămânii sunt alcătuiţi din arbore bronşic, lobuli, ramificaţiile

vaselor pulmonare şi bronşice, nervi şi limfatice, toate fiind cuprinse în ţesut

conjunctiv.

Page 10: astm bronsic licenta.pdf

7

Bronhia principală pătrunde în plămân prin hilul pulmonar şi se împarte

intrapulmonar în bronhie lobară superioară, bronhie lobară mijlocie şi bronhie lobară

inferioară pentru plămânul drept şi bronhie lobară superioară şi inferioară pentru

plămânul stâng.

Bronhiile lobare se divid ulterior în bronhii segmentare. Acestea asigură

aeraţiasegmentelor bronhopulmonare.

Bronhiile segmentare se divid în bronhiole lobulare, care la rândul lor se

ramifică în bronhiole respiratorii de la nivelul cărora pornesc ductele alveolare care

se termină prin săculeţi alveolari.

Alveolele pulmonare au aspectul unor săculeţi, cu perete subţire, potrivit

pentru schimburile gazoase.În jurul alveolelor este prezentă o bogată reţea de

capilare perialveolare, care formează, împreună cu pereţii alveolari, bariera alveolo-

capilară.

Bariera alveolo-capilară este formată din surfactant, apă, pneumocitele de

tip I, membrana bazală a peretelui alveolar şi a peretelui capilar şi peretele capilar.

La nivelul acestei bariere se realizează schimburile de gaze dintre alveole şi sânge.

Diafragma este principalul muşchi al respiraţiei, care separă cavitatea

toracică de cavitatea abdominală. Dupa inimă, diafragma este cel mai important

muşchi din organismul uman, fiind responsabilă de menţinerea corectă a respiraţiei

şi, implicit, de starea de sănătate şi de echilibru fizic, mental şi emoţional. Structura

sub formă de dom a diafragmei se extinde de-a lungul conturului general al coastelor

inferioare şi se ataşează de stern. În timpul inhalării de aer, acest muşchi se tonifică

şi coboară, permiţând pătrunderea aerului la nivelul plămânilor. Dupa expir, muşchiul

se relaxează şi revine la forma sa iniţială de dom. Orice iritare a diafragmei va duce

la declanşarea sughiţului, pentru ca aceasta se va contracta abrupt. Muşchiul este

extrem de important şi în acţiuni ca tuşit, strănutat, vomat, plâns, urinat şi în

expulzarea fătului în timpul naşterii, pe cale naturală.

Contracţia diafragmei are următoarele funcţii:

- scăderea presiunii intrapleurale (pleura este membrana care

îmbracăplămânii şi pereţii toracelui);

- expansiunea cutiei toracice, prin generarea unei presiuni intra-abdominale

pozitive;

Page 11: astm bronsic licenta.pdf

8

- expansiunea cavităţii toracice prin folosirea abdomenului ca punct de sprijin;

Vascularizaţia pulmonară -plămânul are o dublă vascularizaţie: funcţională şi

nutritivă.

Vascularizaţia funcţională – realizează schimburile gazoase şi este

reprezentată de trunchiul pulmonar şi venele pulmonare care alcătuiesc mica

circulaţie.Trunchiul pulmonar începe cu ventriculul drept, se împarte în artera

pulmonară stângă şi dreaptă care pătrund în plămâni prin hilul pulmonar. Ajunsă în

plămân artera urmăreşte ramificaţiile arborelui bronşic; pătrunzând în lobul pulmonar

şi se capilarizează în jurul alveolelor pulmonare. La nivelul acestei reţele capilare

dioxidul de carbon este cedat alveolelor şi din alveole pătrunde oxigenul care este

preluat de venele pulmonare.Aceste vene părăsesc plămânul prin hilul pulmonar şi

duc sângele cu oxigen în atriul stâng,de unde va trece în ventriculul stâng care îl va

împinge prin aortă în tot organismul.

Vascularizaţia nutritivă face parte din marea circulaţie şi este reprezentată

de arterele şi venele bronşice.Arterele bronşice provin prin aorta toracală,iar venele

bronşice se deschid în sistemul azyges.Pleura este o membrană seroasă formată din

două foiţe dintre care una înveleşte plămânii la exterior, pătrunde în fisuri, iar cealaltă

căptuseşte pereţii cutiei toracice. Cele două foiţe se continuă una cu cealaltă la

nivelul pediculului pulmonar. Între cele două foiţe se află cavitatea pleurală

spaţiuvirtual, în care există presiune negativă cu rol important în mecanica respiraţiei.

Între cele două foiţe se găseşte foarte puţin lichid seros,care menţine umedă

suprafaţa lor, uşurând alunecarea plămânului în timpul mişcărilor respiratorii.

Cavitatea pleurală poate deveni reală când în cazuri de boală conţine aer

(pneumotorax), sânge (hemotorax) sau puroi (piotorax).

Pleurele sunt douămembrane seroase care formează doi saci închişi, complet

separaţi unul de celălalt. În cursul dezvoltării embrionare, în fiecare sac pleural, se

învaginează plămânul corespunzător. Astfel iau naştere două foiţe pleurale:

a.pleura parietalăcare căptuşeşte pereţii toracelui;

b.pleura viscerală(pulmonară) intim aplicată pe suprafaţa exterioară a

plămânului.

Între cele două foiţe se delimitează cavitatea pleurală.

Cavitatea pleurală devine reală în momentul în care între cele două foiţe se

acumulează sânge,lichid,aer,puroi sau limfă.

Page 12: astm bronsic licenta.pdf

9

FIZIOLOGIA RESPIRAŢIEI

Respiraţia reprezintă una din funcţiile esenţiale ale organismelor vii în

general, funcţie prin care se realizează raportul de oxigen din aerul ambiant până la

nivelul celular, în paralel cu eliminarea în atmosferă a dioxidului de carbon,realizat

din metabolismul celular.

Ventilaţia pulmonară este procesul prin care se realizează circulaţia

alternativă a aerului între mediu ambiant şi alveolele pulmonare, antrenând astfel

pătrunderea aerului bogat în oxigen către alveole şi eliminarea dioxidului de carbon

către exterior.

MECANICA RESPIRAŢIEI

Schimburile gazoase la nivelul plămânului se realizează datorită succesiunii

ritmice a 2 procese:

1. Inspiraţia-este un proces activ,prin care aerul atmosferic cu oxigen

pătrunde în plămâni.

Page 13: astm bronsic licenta.pdf

10

-prin contracţia muşchilor inspiratori(diafragma şi muşchii intercostali), se

măreştevolumul cutiei toracice. Deoarece contracţia musculară necesită energie,

inspiraţia este considerată un proces activ.

-mărirea volumului cutiei toracice determină marirea volumului plămânilor,

deoarece aceştia aderă, prin pleură, de cutia toracică. Prin mărirea

volumuluiplămânilor,presiunea aerului din plămâni scade sub cea atmosferică şi

astfel aerul atmosferic intră în plămâni.

2. Expiraţia-în condiţii fiziologice normale,este un process pasiv, ce constă în

eliminarea aerului cu dioxid de carbon din plămâni.

-prin relaxarea muşchilor inspiratori(diafragma şi muşchii intercostali), se

micşorează volumul cutiei toracice,comparativ cu faza de inspiraţie.

-micşorarea volumului cutiei toracice determină micşorarea volumului

plămânilor şi ca urmare, creşterea presiunii aerului din plămâni. Când presiunea

aerului din plămâni creşte peste cea atmosferică,aerul cu dioxid de carbon din

plămâni este eliminat în atmosferă.

Volume şi capacităţi respiratorii:

Volumul current(VC) este volumul de aer inspirat şi expirat în timpul unei

respiraţii normale(curente) şi are o valoare medie de 500 cm³.

Volumlul inspirator de rezervă (VIR) este volumul de aer introdus în plămâni

printr-o inspiraţie forţată,dupa o inspiraţie normală,si are valoare de cca 1500 cm³.

Volumul expirator de rezervă (VER) este volumul de aer eliminat din plămâni,

printr-o expiraţie forţată, după o expiraţie normală şi are o valoare de cca 1500 cm³.

Volumul residual(VR) este volumul de aer care nu se elimină niciodată din

plămâni şi are aceeaşi valoare.

Capacitatea vitală (Cv) reprezintă suma volumelor:curent, inspirator de

rezervă şi expirator de rezervă (Cv=Vc+VIR+VER) şi are o valoare de 3500 cm³.

Capacitatea pulmonară totală (CPT) reprezintă suma dintre volumul residual şi

capacitataea vitala(CPT=Cv+VR) şi are o valoare de 5000 cm³.

Debitul respirator (ventilator) reprezintă cantitatea de aer vehiculată prin

plămâni într-un minut, adică produsul dintre volumul curent şi frecvenţa respiratorie

(Dv=Vc x frecvenţa respiratorie). În timpul efortului fizic, valoarea sa creşte.

Frecvenţa respiratorie este de 18 respiraţii/min la femeie şi 16 respiraţii/min la

bărbat. Poate creşte în condiţii fiziologice şi patologice.

Page 14: astm bronsic licenta.pdf

11

CAPITOLUL II. ASTMUL BRONŞIC LA COPIL

II.1. Introducere. Astmul este o afecţiune cronică a conductelor aeriene,

frecvent întâlnită la toate vârstele şi considerată ca una dintre cele mai comune boli

cronice ale copilului. Prevalenţa astmului se situează la copii între 10-15% şi

aproximativ 60% dintre bolnavii astmatici sunt diagnosticaţi în copilărie. În ciuda

ameliorării cunoaşterii în domeniul fiziopatologiei şi a metodelor de investigaţie şi

tratement, datele cele mai recente demonstrează o creştere alarmantă a incidenţei şi

prevalenţei astmului, dar şi a severităţii formelor clinice şi chiar a mortalităţii prin

astm; ca o consecinţă a acestor aspecte se remarcă o creştere importantă a

costurilor de îngrijire şi tratament pentru copii astmatici. Prin caracterul cronic şi,

uneori, neprevăzut al evoluţiei, astmul constituie o cauză reală de absenteism şcolar

la copii, de afectare a activităţii zilnice, având un impact socioeconomic deosebit, cu

implicaţii asupra întregii familii a copilului astmatic şi a mediului în care acesta

evoluează.

Experienţele clinice şi urmărirea în dimanică, prin studii longitudinale, a

evoluţiei astmului la copii au demonstrat în ultimii ani faptul că intervenţiile

terapeutice în stadiile precoce ale bolii sunt mult mai eficiente. De asemenea, o mai

bună cunoaştere şi înţelegere a mecanismelor fiziopatogenice responsabile de

declanşarea şi evoluţia bolii sunt necesare pentru optimizarea asistenţei astmului. În

acest sens, ghidul internaţional pentru prevenirea şi tratamentul astmului (GINA –

Global initiative for asthma – Strategia globală de management şi prevenţie a

astmului, NHLBI/WHO 1995) prezintă recomandările de bază pentru diagnosticul şi

tratamentul astmului şi reprezintă un instrument util de lucru pentru clinician; acesta

Page 15: astm bronsic licenta.pdf

12

însă trebuie să individualizeze planul terapeutic în acord cu particularităţile, nevoile şi

circumstanţele fiecărui caz.

II.2. Definiţie. Astmul este definit ca o alterare cronică a căilor aeriene în care

joacă rol multe elemente celulare, în special mastocite, eozinofile, limfocite T,

neutrofile şi celule epiteliale (definiţie fiziopatologică). La indivizii susceptibili, această

inflamaţie determină episoade recurente de wheezing, dificultate în respiraţie,

apăsare toracică şi tuse, în special noaptea şi dimineaţa devreme (definiţie clinică).

În astm se produce îngustarea conductelor aeriene, exprimată clinic prin simptomele

astmatice şi funcţional prin prezenţa sindromului obstructiv (definiţie fiziologică). Din

punct de vedere al biologiei celulare, astmul este definit ca o reacţie alegică a

conductelor aeriene condusă de celulele Th2 mastocite şi mediatorii eliberaţi prin

activarea celulelor implicate. Astmul se caracterizează prin prezenţa simptomelor

recurente şi a hiperreactivităţii bronşice (definiţie epidemiologică). De fapt, astmul

înseamnă: simptome persistente, funcţie pulmonară redusă, risc crescut de

mortalitate.

La copilul mic, datorită aspectului clinic necaracteristic şi a imposibilităţii de a

aplica mijloacele de investigaţie care să obiectiveze alterările existente, se preferă

utilizarea termenului de wheezing recurent. Data debutului, circumstanţele apariţiei

şi evoluţia acestui simptom determină schimbări în dezvoltarea plămânului şi în

sistemul imun al copilului, care predispun la cronicizarea simptomelor. Astfel, pot fi

diferenţiaţi copiii care nu au prezentat nici un episod de wheezing în primii 6 ani de

viaţă (66%), de cei care au avut wheezing indus de infecţii ale tractului respirator

inferior în primii 3 ani de viaţă (early wheezers), de cei care nu au prezentat

wheezing în primii 3 ani, dar la care acest simptom este semnalat la 6 ani (late

wheezers) precum şi de copii la care wheezingul apare în primii 3 ani, dar se

regăseşte şi la vârsta de 6 ani (persistent wheezers). Evoluţia ulterioară a acestora

sugerează posibilitatea de definire a astmului la copii: la aproximativ 60% din copiii la

care wheezingul a apărut în primii 3 ani de viaţă, acesta nu se mai întâlneşte la 6 ani,

dar funcţia respiratorie este afectată şi alterările funcţionale persistă şi după 11 ani.

Copii la care wheezingul a apărut după 6 ani prezintă o creştere a variabilităţii PEF,

teste cutanate pozitive, dar fără modificări ale funcţiei pulmonare (diagnostic de astm

posibil). Dintre copiii cu wheezing persistent, 40% au wheezing şi la 11 ani, prezintă

Page 16: astm bronsic licenta.pdf

13

hiperreactivitate bronşică, funcţie pulmonară alterată, creşterea IgE; din această

grupă se selectează cu certitudine copiii astmatici.

II.3. Etiologie. Se obişnuieşte în practica curentă încercarea de a se diferenţia

două forme de astm: extrinsec şi intrinsec. Dar, cel puţin pentru unii pacienţi, se

observă o oarecare suprapunere a acestor forme astfel încât nu se poate face o

distincţie clară între ele. Totuşi, la copii se întâlneşte mai frecvent astmul extrinsec,

declanşat de alegeni specifici identificabili; acesta este însoţit deseori de eczemă

şi/sau rinită, teste cutanate pozitive pentru alergenii comuni. În antecedentele

personale sau familiale se semnalează existenţa unui teren atopic: conjunctivita,

rinita sezonieră, eczema, urticaria, alte alergii. Pacienţii prezintă eozinofilie şi IgE

totale crescute.

Clasificare

Dupǎcriteriuletiologic se deosebescdouǎtipuri de astmbronsic:

- alergic;

- nealergic.

Astmulalergic: se mai numeste si extrinsecsauatopic. El are la bazǎ o

reactiealergicǎ a bolnavului la un antigenprezent in mediulambient (exogen).

Astmulnealergic: nu are la bazǎ o etiologie bine definitǎ si nici un

mecanismpatogencunoscut.

Factorii de risc în astmul pediatric sunt:

factorii genetici – presupun inducerea hiperreactivităţii bronşice

(transmiterea genelor de pe cromozomul 5q cu rol în fenotipul alergic); în

transmiterea genetică sunt importanţi tipul alimentaţiei şi fumatul la gravide.

Factorii favorizanţi:

particularităţile morfofuncţionale care favorizează obstrucţia: imaturitatea

fibrelor musculare netede (la sugar şi la copil mic), hiperplazia glandelor mucoase cu

Page 17: astm bronsic licenta.pdf

14

hipersecreţie de mucus, predominanţa sistemului colinergic, imaturitatea sistemului

imun pulmonar;

antecedentele perinatale şi postnatale: ventilaţie asistată, aspiraţia lichidului

amniotic, displazia bronhopulmonară;

gradul de poluare al mediului ambiant, fumatul pasiv;

refluxul gastroesofagian; este prezent în 20-30% din cazurile de astm la

copiii mici, poate juca rol de factor declanşator;

condiţiile socioeconomice deficitare.

Agenţii declanşatori (triggeri) mai frecvent identificaţi sunt:

domestici: praf de casă, acarieni, fulgi, păr, mucegai;

poluare atmosferică, polen, aer rece, ceaţă, fum;

infecţii virale şi bacteriene;

efort, râs, plâns, stres;

alergeni alimentari, substanţe biologice, agenţi chimici, medicamente.

II.4. Fiziopatologie. După cum reiese din definiţia astmului, inflamaţia

conductelor aeriene este mecanismul fiziopatogenic predominant al astmului;

inflamaţia induce declanşarea alterărilor conexe, caracteristice astmului

(hiperreactivitatea bronşică exprimată clinic prin bronhospasm, limitarea fluxului de

aer datorată bronhoconstricţiei acute, infiltrării edematoase a conductelor aeriene,

formării dopurilor de mucus, remodelarea peretelui bronşic reprezintă expresia unei

evoluţii nefavorabile a astmului persistent care conduce la alterări structurale

fibrotice, manifestate prin obstrucţii fixe ale conductelor aeriene; prezenţa acestora

explică persistenţa sindromului obstructiv şi lipsa reversibilităţii la acţiunea

bronhodilatatoarelor.

Bronhoscopia fibroptică, biopsia de mucoasă bronşică, lavajul bronhoalveolar

au demonstrat că şi în astmul uşor sau chiar asimptomatic există tendinţa de

dezvoltare a inflamaţiei active în conductele aeriene, relevată de prezenţa

mastocitelor, a eozinofilelor, a celulelor T. În astmul moderat creşte numărul de

eozinofile, limfocite, mastocite activate, ca şi nivelul de mediatori eliberaţi din celulele

activate, ca, de exemplu: histamina, triptaze, substanţe biologic active derivate din

acidul arahidonic (prostaglandine, leucotriene), interleukine, TNFα, GM-CSF; aceşti

Page 18: astm bronsic licenta.pdf

15

mediatori iniţiază şi întreţin răspunsul inflamator cronic al conductelor aeriene la

stimuli imunologici (antigene) sau neimunologici (infecţii virale, stimuli fizici, chimici,

efort). TNFα şi IL-4 sunt implicate în prezenţa crescută a moleculelor de adeziune (e-

selectin şi ICAM-1) în endoteliul microvascular, care sunt responsabile de recrutarea

selectivă de eozinofile. În astmul sever cresc prezenţa de interleukine (IL-2, IL-5, IL-

8), numărul de eozinofile activate în sângele periferic şi nivelul proteinelor eozinofil-

cationice (ECP), care apar prin degranularea eozinofilelor şi determină alterări

importante ale epiteliului bronşic prin mecanism citotoxic.

Mediatorii inflamatori determină: bronhoconstricţie, descuamări epiteliale,

hipersecreţie de mucus, edem, extravazare plasmatică hiperreactivitatea căilor

aeriene, activarea reflexelor colinergice, a nervilor senzitivi, care amplifică şi

perpetuează inflamaţia. Cronicizarea inflamaţiei conduce la alterări ireversibile la

nivelul mucoasei şi submucoasei bronşice, îngroşarea, „colagenizarea”, fibrozarea

membranei bazale a epiteliului respirator, hipertrofia şi hiperplazia musculaturii

netede, apariţia vaselor de neoformaţie; expresia funcţională a acestor alterări o

constituie apariţia sindromului obstructiv cu reversibilitate limitată.

II.5. Tablou clinic

- accese recurente de dispnee expiratorie întrerupte de perioade intercritice cu

puţine simptome sau chiar asimptomatic.

- criza debutează brusc, în cursul nopţii fiind declanşată de contactul cu

alergenul sau o infecţie bacteriană, banală.

- bolnavul prezintă accese de tuse uscată, iritativă, dispnee expiratorie

intensă, cianoza feţei, sete de aer, senzaţie de sufocare, agitaţie, transpiraţii.

Page 19: astm bronsic licenta.pdf

16

Criza de astm, consecinţa unei exacerbări, constă în apariţia episodică

paroxistică a simptomelor astmatice; crizele apar frecvent noaptea sau dimineaţa

devreme, copilul este palid, transpirat, uneori cianotic, tahipneic; durata crizei este de

1-3 ore cu maximum de intensitate de 10-20 minute, poate ceda spontan sau sub

tratament. Starea de rău astmatic se defineşte prin crize severe, prelungite de astm,

rezistente la terapia astmatică uzuală. Tabloul clinic se caracteriazează prin

tahipnee/bradipnee (mai rar), cianoza marcată perioronazală şi a extremităţilor,

oboseală musculară, murmur vezicular diminuat (hiperinflaţie severă); lipsesc

sibilantele şi tusea, pot apărea semne de insuficienţă cardiacă dreaptă. Prognosticul

este sever, de aceea necesită o terapie energică, imediată, în serviciu de

specialitate.

Starea de rău astmatic

Este stadiul clinic cel mai sever al astmului bronşic. Se manifestă printr-un

sindrom asfixic (crize prelungite). Poate să dureze chiar peste 24 de ore.

a. Cauze declanşatoare

Infecţia bronşică difuză (bacteriană, virotică)

Reacţii alergice imediate

Abuzul de simpaticomimetice, bronhodilatatoare

Medicamente sedative, opiacee, tranchilizante, prin deprimarea centrului

respirator

Suprimarea brutală a corticoterapiei

Utilizarea necorespunzătoare a oxigenului.

b. Tablou clinic

Bolnavul stă în poziţie şezândă, cu toracele împins înainte, cu faţa

anxioasă şi semne de insuficienţă respiratorie accentuată.

Polipnee, cu expiraţie prelungită şi tiraj.

Cianoza

Transpiraţiile profunde chinuiesc bolnavul, care este "lac de apă"

Absenţa tusei şi expectoraţiei

Diminuarea extremă a murmurului vezicular, raluri bronşice mari şi mici (la

auscultaţie).

Page 20: astm bronsic licenta.pdf

17

II.6. Forme clinicofuncţionale (trepte de severitate) (tabelele 1.1 şi 1.2).

Tabelul 1.1 - Grade de severitate în astm

Treapta Simptome Simptome

nocturne

PEF, VEMS

1. Astm

intermitent

< 1/săpt., asimptomatic,

exacerbări rare

< 2/lună >80% prezis

variabilitate>20%

2. Astm uşor

persistent

> 1/săpt., dar <1/zi, exacerbările

pot afecta activitatea şi somnul

< 2/lună >80% prezis

variabilitate20-30%

3. Astm

moderat

persistent

zilnic, folosirea zilnică a beta-

agoniştilor, afectarea activităţii,

exacerbări frecvente

> 1/săpt. <80%, >60% prezis

variabilitate>30%

4. Astm sever

persistent

continuu, limitarea activităţii

fizice, exacerbări frecvente

frecvente <60% prezis

variabilitate>30%

Tabelul 1.2 - Forme clinice de astm la sugar şi copilul mic

Simptomel

semne

Formă uşoară Formă medie Formă severă

Număr respiraţii cu 30% >normal cu 30-50% >normal cu 50% >normal

Tiraj intercostal intercostal,

subcostal

balans

toracoabdominal

Wheezing sfârşitul expirului pe tot expirul inspir/expir

Coloraţia

tegumentelor

normală normală cianoză

Auscultaţie expir prelungit expir prelungit murmur vezicular

diminuat/absent

Pulsoximetrie >95% 90-95% <90%

PaCO2 35-40 mmHG 35-40 mmHG >40 mmHG

criteriile de definire a formelor clinicofuncţionale în astm sunt:

frecvenţa şi severitatea simptomelor;

valoarea şi variabilitatea parametrilor funcţionali (VEMS, PEF);

nevoia de bronhodilatatoare;

Page 21: astm bronsic licenta.pdf

18

gradul de afectare a activităţii zilnice;

efecte adverse ale medicaţiei antiastmatice.

Diagnosticul de astm la sugar şi la copilul mic se bazează în special pe criterii

clinice. Particularităţile morfofuncţionale ale sugarului şi copilului mic favorizează

apariţia şi evoluţia obstrucţiei bronşice în condiţiile prezenţei unor factori de risc cu

impact crescut la aceste vârste.

II.7.Diagnostic. Diagnosticul pozitiv al astmului se sprijină pe: date

anamnestice, examen clinic, examenul funcţiei pulmonare, alte investigaţii

paraclinice.

Datele anamnestice heredocolaterale pot aduce informaţii asupra existenţei

astmului la genitori; anamneza personală evidenţiază în antecedente: tuse

predominant nocturnă, wheezing, dispnee.

Indicatori de diagnostic în astm: apariţia episoadelor de wheezing, dispnee

expiratorie, tuse, presiune toracică în special noaptea sau dimineaţa devreme

provocând trezirea din somn a copilului; aceste episoade recurente sunt datorate

unora sau mai multor triggeri şi pot dispărea după administrarea unui β2-adrenergic.

Examenul clinic poate fi normal (ceea ce nu exclude astmul), mai ales în

cazurile de astm intermitent, uşor sau atipic; copilul poate prezenta wheezing, tuse

recurentă sau cronică, expir prelungit, dispnee care însoţeşte wheezingul în special

în expir, raluri sibilante difuz, bilateral, hipersonoritate.

Exacerbarea este o agravare progresivă a astmului în ore sau zile; se

datorează expunerii prelungite la triggeri, aprecierii eronate a severităţii bolii şi, în

consecinţă, a tratamentului insuficient sau administrării defectuase a tratamentului de

fond. Exacerbarea are diferite grade de severitate evaluate de intensitatea

simptomelor şi de gravitatea alterării funcţiei pulmonare.

Examenul funcţional pulmonar: deoarece pacientul astmatic şi în special

copilul nu îşi poate aprecia corect manifestările clinice, iar medicul de multe ori are o

percepţie incompletă asupra severităţii bolii, este absolut necesară obiectivarea

observaţiilor clinice, prin metode care să ofere atât bonavului, cât şi celui care îl

îngrijeşte date mai clare şi mai exacte despre amploarea fenemenelor legate de

boală. Explorarea funcţiei pulmonare obiectivează prezenţa şi severitatea

Page 22: astm bronsic licenta.pdf

19

simptomelor, monitorizează evoluţia astmului şi răspunsul la tratament, oferă un

suport clar pentru alcătuirea schemei terapeutice şi aprecierea prognosticului;

evaluarea corectă şi obiectivă a rezultatelor, permite ajustarea conduitei terapeutice

în funcţie de evoluţia cazului. Acest examen se poate efectua la copii numai după

vârsta de 5-6 ani, deoarece pentru a obţine rezultate valide, interpretabile, este

necesară o corectă înţelegere a manevrelor de respiraţie solicitate, deci o bună

cooperare din partea copilului. La sugar şi copilul mic explorarea funcţională

pulmonară nu se practică de rutină deoarece necesită aparatură complicată (baby

body pletismograf).

Investigaţia funcţiei pulmonare se poate efectua cu ajutorul unei baterii

complexe de teste funcţionale pulmonare, prin diferite metode: spirografie,

pletismografie, pneumotahografie. Se măsoare astfel:

volumele pulmonare: capacitatea pulmonară totală (CPT);

debitele expiratorii maxime şi forţate: volumul expirator maxim pe secundă

(VEMS), debitul mediu expirator maxim (FEF25-75);

debitele expiratorii maxime instantanee: debitul expirator maxim instantaneu

de vârf (PEF), debitul expirator maxim la 50% din CV (MEF50), debitul expirator

maxim la 25% din CV (MEF25);

rezistenţa la flux în conductele aeriene (Raw);

debitul maxim la capacitatea reziduală funcţională (V’max CRF); se

măsoară pe curba flux-volum parţială la copii de 3-6 ani, care cooperează într-o

oarecare măsură, dar nu sunt capabili să efectueze la comandă o inspiraţie completă

până la CPT şi nici să expire complet până la volumul rezidual.

În practica medicală curentă se utilizează doar testele funcţionale mai

accesibile (care nu cer o aparatură sofisticată) şi care pot oferi – în anumite limite –

informaţiile funcţionale absolut necesare scopului propus.

Prin urmare, evaluarea stării funcţionale pulmonare la copilul astmatic se

bazează în principal pe doi parametri funcţionali:

VEMS – volumul expirator maxim pe secundă;

PEF – debitul expirator maxim instantaneu de vârf.

Valorile acestor parametri sunt influenţate de gradul de limitare a fluxului de

aer, în relaţie directă cu îngustarea calibrului bronşic. În formele severe (VEMS <50%

Page 23: astm bronsic licenta.pdf

20

din volumul prezis) este indispensabilă măsurarea presiunii parţiale a O2 (PaO2) şi

CO2 (PaCO2) în sângele arterial pentru aprecierea gradului de alterare a schimburilor

gazoase, condiţie care impune o terapie mult mai energică.

Una dintre caracteristicile esenţiale ale astmului este variabilitatea zilnică a

semnelor clinice şi funcţionale care se corelează cu hiperreactivitate bronşică – cea

de-a doua trăsătură principală a astmului; ele recunosc acelaşi mecanism

predominant de producere – inflamaţia căilor aeriene.

Aprecierea variabilităţii se face prin măsurarea valorilor PEF dimineaţa şi

seara, cu ajutorul unui peak-flowmetru. Formula de calcul este:

𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎ţ𝑖𝑎 𝑃𝐸𝐹 =𝑃𝐸𝐹 𝑠𝑒𝑎𝑟𝑎 − 𝑃𝐸𝐹 𝑑𝑖𝑚𝑖𝑛𝑒𝑎ţ𝑎

𝑃𝐸𝐹 𝑠𝑒𝑎𝑟𝑎× 100.

O variabilitate a PEF mai mare de 20% semnalează un astm moderat sau

sever, insuficient controlat.

Evaluarea hiperreactivităţii bronşice se face prin testarea farmacodinamică a

bronhomotricităţii, adică urmărirea variaţiilor calibrului bronşic după administrarea de

substanţe bronhoconstrictoare (în scop diagnostic) sau bronhodilatatoare, măsurând

parametrii funcţionali cei mai sugestivi pentru aprecierea răspunsului bronhomotor;

testul este semnificativ când VEMS variază cu mai mult de 15%, MEF50 cu mai mult

de 25%, iar Raw cu peste 40%.

Testul de efort este utilizat pentru evidenţierea hiperreactivităţii bronşice

nespecifice care se poate manifesta prin bronhoconstricţia determinată de un efort

muscular. Astmul indus de efort este definit de apariţia unor crize de dispnee de

intensitate variabilă însoţite de wheezing, imediat sau la câteva minute după un

exerciţiu fizic, simptome care cedează după aproximativ 30 minute. Tipul de efort

practicat poate fi: alergare, mers pe bicicletă sau pe covor rulant, înot. Obstrucţia

căilor aeriene este obiectivată prin măsurarea VEMS, MEF50, Raw, care vor prezenta

alterări proporţionale cu intensitatea efortului. Durata efortului este de aproximativ 6

minute, obstrucţia bronşică indusă de efort poate atinge nivelul maxim la 5-10 minute

de la încetarea efortului şi durează aproximativ 15 minute.

Tablourile funcţionale mai frecvent întâlnite în astmul copilului sunt:

Page 24: astm bronsic licenta.pdf

21

în perioada intercritică: funcţie ventilatorie normală, sindrom obstructiv distal

(VEMS >80% din prezis, MEF50 scăzut), sindrom obstructiv uşor (VEMS >70% din

volumul prezis);

în perioada simptomatică: sindrom obstructiv sau mixt, moderat (VEMS

între 70 şi 50% din volumul prezis) sau sever (VEMS <50% din volumul prezis).

Alte investigaţii paraclinice:

teste cutanate pentru evaluarea statusului alergic, a atopiei; sunt utile

pentru identificarea posibililor alergeni;

teste sanguine – eozinofilie crescută;

dozarea imunoglobulinelor – IgE;

radiografie, radioscopie – relevă un aspect normal sau hiperinflaţie

pulmonară;

bronhoscopie – nu se practică de rutină, este utilă pentru diagnosticul

diferenţial.

Diagnostic diferenţial: episoade recurente cu wheezing şi tuse apar în:

boli infecţioase: bronşiolită (VSR), pneumonie, bronşită, bronşiolită

obliterantă, bronşiectazii, tuberculoză;

boli congenitale: laringotraheomalacie, fistulă traheoesofagiană, tumori,

cardiopatii congenitale cu şunt stânga-dreapta, fibroză chistică, reflux

gastroesofagian, imunodeficienţă;

corpi străini intrabronşici;

vasculite, hipersenzitivitate: aspergiloza alergică bronhopulmonară,

alveolita alergică sindromul Churg-Strauss, periarterita nodoasă;

alte afecţiuni: tromboembolismul pulmonar, sarcoidoza, displazia

bronhopulmonară, tusea psihogenă.

II.8.Complicatii.Astmul bronsic este o afectiune cu tendinta spre cronicizare si

cu o evolutie imprevizibila indelungata.Vindecarea este rara(posibila in astmul

infantil),alergic sau profesional,dupa o infectie virala).Boala poate sa ramana

ca un astm cu accese intermitente,sa devina un astm cronic sau stare de rau

astmatic.Diagnosticul se bazeaza pe crizele de dispnee paroxistica

expiratorie,eozinofilie si antecedente alergice.

Page 25: astm bronsic licenta.pdf

22

Complicatiile cele mai frecvente sunt:

starea de rau astmatic sau astmul grav acut

aspergiloza bronhopulmonara alergica

pneumotoraxul spontan

bronsite acute si cronice

pneumonii

bronsiectazii

emfizemul pulmonar(cea mai importanta dintre complicatii care duce cu

timpul la isuficienta renala cardiaca)

II.9. Tratament. Decizia de tratament în astmul copilului este uneori dificilă,

deoarece nu se poate aprecia corect gradul de severitate al formei de astm, schema

de tratament nu este întotdeauna adaptată la particularităţile cazului (individualizată)

sau nu se poate aplica la pacient din diferite motive. Pe de altă parte nu se cunosc

efectele tratamentului de lungă durată sau ale astmului necontrolat asupra creşterii şi

dezvoltării copilului. Este ştiut faptul că un control adecvat al astmului opreşte

evoluţia spre obstrucţia ireversibilă. De aceea, scopul terapiei în astmul pediatric este

obţinerea şi menţinerea controlului. Pentru obţinerea controlului în astm sunt

necesare: identificarea şi evitarea agenţilor „trigger”, selectarea medicaţiei potrivite

cu forma clinicofuncţională, monitorizarea răspunsului la tratament, absenţa

exacerbărilor, educaţia pacientului şi a părinţilor pentru a controla corect astmul,

monitorizarea evoluţiei astmului pentru obţinerea şi menţinerea unui control eficient,

de lungă durată.

Principii în tratamentul astmului pediatric:

1. Terapia bronhodilatatoare şi antiinflamatorie; medicaţia care controlează

astmul conţine droguri care determină remisiunea rapidă a crizei, deci medicaţie cu

acţiune rapidă (quick-relief relievers) – agenţii bronhodilatatori cu acţiune de scurtă

durată, şi droguri care împiedică declanşarea crizei, deci medicaţie „pe termen lung”

(controllers, long-term preventive) – agenţii antiinflamatori (tabelele 1.3 şi 1 4).

Page 26: astm bronsic licenta.pdf

23

Tabelul 1.3 - Medicaţia astmatică. Medicaţia pe termen lung (long-term preventive medications)

Nume Nume generic Mecanism de

acţiune

Efecte adverse Efect de lungă durată Acţiune

rapidă

Corticoizi

adrenocorticoizi,

glucocorticoizi

Inhalatori

beclometazonă

budesonid

flunisolid

fluticasonă

triamcinolon

Agenţi antiinflamatori -Corticoizi inhalatori: candidoză

orală la doze >1 mg (prevenită

prin administrare pe spacer)

-Corticoizi per os:osteoporoză

HTA, diabet, obezitate supresia

adrenopituitară

Inhalator

+ + +

Tablete

+ +

Inhalator

-

Tablete

+ + (ore)

Cromone:

Sodium

cromoglical

Agenţi antiinflamatori Efecte secundare minime, tuse

după inhalare

+

Se instalează după

2-3 luni de tratament

-

Nedocromil Agenţi antiinflamatori Nu (necunoscute) +

Se instalează după

3-4 zile de tratament

-

β2-agonişti cu

acţiune de

lungă durată

β2-adrenergice

simpatomimetice

Inhalator

-salmeterol

-formoterol

Tablete

-terbutalină

-salbutamol

Bronhodilata-tor Inhalator:

efecte secundare minime

Tablete:

stimulare c.v., tahicardie

anxietate, cefalee pirozis

greţuri, vărsături tremurături

musculare hipokaliemie

Inhalator

+ +

Tablete

+ -

Nu se

folosesc în

criză

Page 27: astm bronsic licenta.pdf

24

Teofilina retard

eliberare

continuă

-aminofilin

-metilxantine

-xantine

Bronhodilatator cu

efecte antiinflamatorii

incerte

+ + +

Ketotifen Agent antialergic Sedare, creştere în greutate + la copii -

Antileucotriene -montelukast

-zafiriukast

-zileuton

Antagonist al

receptorilor de

leucotriene

Inhibitor de

5-lipoxigenază

Date limitate: fără efecte

adverse, este posibilă creşterea

enzimelor hepatice, hepatită

reversi-bilă,

hiperbilirubinemie

Poziţia

antileucotrienelor în

terapia astmului nu

este pe deplin stabilită;

sunt necesare studii

viitoare şi experienţă

clinică

-

Page 28: astm bronsic licenta.pdf

25

Tabelul 1.4 - Medicaţia pe termen scurt cu acţiune rapidă (quick – relief medications)

Nume Nume generic Mecanism de

acţiune

Efecte adverse Efect de lungă

durată

Acţiune rapidă

β2-agnoşti cu acţiune

de scurtă durată

adrenergice β2-agonişti

simpatomimetice

Salbutamol

Fenoterol

Metaproterenol

Terbutalină

Bronhodilatator Inhalator:efecte minime

Tablete, sirop:stimulare c.v.

tremurături membre cefalee,

iritabilitate

Inhalator

+/-

Tablete, sirop

+/-

Inhalator

+ + +

Tablete, sirop

+ +

Anticolinergice Ipratropium

bromid

Oxitroprim

bromid

Bronhodilatator Uscăciunea gurii - + +

Teofilină cu acţiune

scurtă

Bronhodilatator Greaţă, vărsături, tahicardie,

aritmie

+/- +

Epinefrină/

adrenalină

Bronhodilatator Convulsii, febră, halucinaţii Nu este

recomandat

Nu este

recomandat în

tratamentul crizei

Page 29: astm bronsic licenta.pdf

26

2. Administrarea inhalatorie a drogurilor are unele avantaje: concentraţie

mare direct în căile aeriene, eficacitate terapeutică crescută, efecte adverse minime.

Medicaţia inhalatorie se poate administra sub formă de: aerosoli inhalatori

măsuraţi presurizaţi (MDI), doză inhalatorie măsurată activată prin respiraţie (breath-

actuated MDI), pudră uscată inhalatorie, nebulizare. Spacer-ul (camera de mixtură) se

adaugă dispozitivului de administrare al medicaţiei inhalatorii deoarece prezintă o serie

de avantaje absolut indispensabile pentru creşterea eficienţei drogului administrat:

ameliorează utilizarea drogului inhalat, reduce absorbţia sistemică şi efectele adverse

ale corticoizilor inhalatori.

Selecţia dispozitivului adecvat fiecărui pacient se face în funcţie de vârstă: la

copiii sub 2 ani – MDI cu spacer şi mască facială sau nebulizare, la copiii între 2-5 ani –

MDI cu spacer sau nebulizare, la copiii mai mari de 5 ani – MDI cu spacer, breath-

actuated inhaler, pudră uscată sau nebulizare. Este foarte important să se demonstreze

pacientului/părinţilor tehnica de utilizare a dispozitivelor de inhalare.

3. Administrarea graduală (în trepte) a medicaţiei: tratamentul se

administrează în concordanţă cu severitatea formei clinicofuncţionale:

se abordează treptele superioare (tratament intens) dacă astmul este sever

sau evoluţia nu este favorabilă – „step up”;

se trece la o treaptă inferioară dacă astmul este controlat – „step down” (se

reduce tratamentul şi se menţine la nivelul medicaţiei minime);

se începe tratamentul la treapta cea mai apropiată de severitatea iniţială a

condiţiilor clinicofuncţionale. Scopul este obţinerea cât mai rapidă a controlului; pacientul

trebuie să evite agenţii declanşatori la fiecare treaptă de tratament.

Formele de astm persistent sunt controlate eficient prin tratament de lungă durată

cu agenţi antiinflamatori, în special corticosteroizi inhalatori care stăpânesc şi chiar

reduc inflamaţia; o cură scurtă (7-10 zile) de corticoizi oral poate fi utilă în orice treaptă

de tratament pentru a obţine un control prompt al astmului. Treapta superioară de

tratament se foloseşte dacă nu s-a obţinut controlul; înainte de trecerea la o treaptă

superioară se evaluează medicaţia pacientului, tehnica de administrare, complianţa la

tratament, evitarea agenţilor declanşatori. La treapta inferioară de tratament se trece

Page 30: astm bronsic licenta.pdf

27

prin diminuarea graduală a medicaţiei, dacă se menţine controlul asupra astmului cel

puţin trei luni. Tratamentul este revăzut la fiecare 3-6 luni atunci când astmul este

controlat. Este necesar consultul specialistului dacă intervin condiţii clinice care

complică astmul, pacientul nu răspunde optim la terapie sau rămâne la treapta 3 sau 4

de severitate o perioadă prea lungă de timp (tabelul 1.5).

Tabelul 1.5- Tratamentul în astmul pediatric în funcţie de treptele de severitate

Trepte de

severitate

Tratament pe termen lung Tratament de scurtă durată „la

nevoie”

1. Astm

intermitent

Cromone: nedocromil, cromoglicat

pentru astmul de efort

β2-agonist cu acţiune de scurtă

durată, inhalator, „la nevoie”

2. Astm uşor

persistent

Cromone: nedocromil, cromoglicat

Corticoizi inhalatori:200-400 µg

β2-agonist cu acţiune de lungă durată

pentru simptomele nocturne

β2-agonist cu acţiune scurtă,

inhalator, „la nevoie”, maxim de

4 ori/zi

3. Astm

moderat

persistent

Corticoizi inhalatori:400-600 µg

Cromone

β2-agonist cu acţiune lungă

Teofilină cu acţiune retard

β2-agonist cu acţiune scurtă,

inhalator sau oral

Ipratropium bromid, de 3-4 ori/zi

4. Astm

sever

persistent

Corticoizi inhalatori, în doze mari

Steroizi oral (doze mici)

β2-agonişti cu acţiune lungă

Teofilină retard

β2-agonişti cu acţiune scurtă,

inhalator şi/sau oral

Ipratropium bromid

Tratamentul în exacerbările astmului la copii: exacerbarea reprezintă alterarea

treptată a stării de fond a copilului astmatic, exprimată prin semne clinice şi funcţionale.

Exacerbarea are diferite grade de severitate, evaluate în funcţie de intensitatea

simptomelor şi de gravitatea stării funcţionale. Criza de astm este consecinţa unei

exacerbări. Exacerbarea trebuie sesizată în cel mai scurt timp, astfel încât, printr-un

tratament adecvat, să se poată obţine remisiunea cât mai rapidă a simptomelor şi

revenirea la starea de fond .

Page 31: astm bronsic licenta.pdf

28

Obiectivele urmărite în tratamentul exacerbărilor sunt:

înlăturarea rapidă a obstrucţiei căilor aeriene;

normalizarea PaO2 şi a funcţiei pulmonare;

evitarea factorilor declanşatori;

educaţia pacientului/părinţilor;

stabilirea planului terapeutic.

Tratamentul crizei astmatice la domiciliu: se evaluează severitatea simptomelor

(tuse, dispnee, wheezing, folosirea musculaturii accesorii, retracţia suprasternală,

tulburarea somnului) şi, eventual, a funcţiei pulmonare (scăderea brutală a valorii PEF):

se iniţiază tratamentul cu β2-agonişti inhalatori cu acţiune de scurtă durată, 2-3 doze în

prima oră, apoi se evaluează răspunsul la tratament;

dacă se produce şi se menţine ameliorarea simptomelor după β2-agonişti, se

continuă administrarea lor la 4-6 ore, 1-2 zile şi apoi se urmează terapia de bază;

dacă răspunsul este incomplet (simptomele diminuează în intensitate, dar

reapar după 2-3 ore) se continuă administrarea de β2-agonişti, se creşte doza de

coticoizi inhalatori, se pot adăuga corticoizi oral, dar este posibilă internarea în servicii

de specialitate;

dacă simptomele persistă şi chiar se agravează se creşte doza de corticoizi

inhalatori, se adaugă corticoizi oral şi β2-agonişti cu acţiune de lungă durată, dar este

preferabilă internarea.

Nu se recomandă: sedative, medicaţie mucolitică, antibioterapie; aceasta se

justifică numai în pneumonii sau alte infecţii bacteriene.

Tratamentul crizei astmatice în spital: se evaluează severitatea crizei după criterii

clinice şi funcţionale (PaO2, SaO2 şi, eventual, numai când condiţia clinică a pacientului

permite, VEMS sau PEF); se începe tratamentul cu β2-agonişti cu acţiune scurtă

(obligatoriu cu spacer) şi oxigen, până se atinge valoarea SaO2>95%, şi corticoizi

sistemici dacă criza este severă. Se repetă evaluarea după o oră;

dacă episodul este moderat ca severitate, se continuă terapia iniţiată încă 1-3

ore;

Page 32: astm bronsic licenta.pdf

29

dacă episodul este sever şi nu se constată nici o ameliorare, se menţin β2-

agnoştii cu acţiune scurtă, se pot introduce anticolinergice inhalator, se administrează

oxigen, se introduc corticoizi sistemici i.v. şi β2-agonişti i.m. sau i.v.

Se repetă evaluarea răspunsului la tratament:

dacă răspunsul este considerat satisfăcător (examen fizic normal, PEF >70%,

SaO2>95%), pacientul se externează, continuă β2-agonişti inhalatori şi, eventual,

corticosteroizii inhalatori;

dacă răspunsul este incomplet, se menţin internarea şi terapia cu β2-agonişti şi

anticolinergice inhalator, corticoizi sistemici, eventual aminofilin i.v. şi se monitorizează

PaO2, SaO2, pulsul;

dacă răspunsul este slab şi simptomele persistă sau chiar se agravează

(PaO2<60% mmHg, PaCO2>45 mmHg), copilul se internează în serviciul de terapie

intensivă unde, pe lângă tratamentul energic menţionat anterior, la care se adaugă

administrarea i.v. a corticoizilor şi a bronhodilatatoarelor, se poate trece la intubaţie şi

ventilaţie mecanică.

Imunoterapia specifică direcţionată spre tratamentul alergiilor la praful de casă,

părul de animale, polen, poate fi luată în considerare numai dacă nu este posibilă

evitarea alergenilor sau administrarea medicaţiei convenţionale care controlează astmul.

Imunoterapia specifică are deci indicaţii foarte restrânse, poate fi eventual aplicată în

astmul uşor asociat cu rinita alergică; nu este recomandată dacă valoarea VEMS este

mai mică de 70% din cauza riscului instalării unui bronhospasm sever; se practică

numai de către personal calificat şi în servicii de specialitate.

Un loc aparte, foarte important, care face parte din îngrijirea complexă a copilului

astmatic, în ocupă educaţia pacientului şi a părinţilor; aceştia trebuie să dispună de

informaţii cât mai clare şi mai complexe asupra manifestărilor bolii, a necesităţii aplicării

unui tratament corect, a sesizării precoce, obiective (prin măsurarea valorilor PEF la

domiciliu) a unei posibile evoluţii nesatisfăcătoare, pentru a preveni, prin măsuri

imediate, agravarea bolii.

Page 33: astm bronsic licenta.pdf

30

CAPITOLUL III: ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA COPIILOR CU

ASTM BRONŞIC

ÎNGRIJIRI GENERALE

Bolnavii cu afecţiuni pulmonare necesită o îngrijire unitară,dar şi îngrijiri speciale

în funcţie de varietatea cazurilor şi caracterul bolii(boli cu caracter infecţios,de evoluţie

cronică sau ce pot apare in pusee acute şi reprezintă urgenţe ale apartului respirator)

Îngrijirile unitare necesare se referă la următoarele:

Asigurarea condiţiilor de mediu în spital:

Saloane luminoase,bine aerisite,fără curenţi de aer suficient încălziţi (18-20 ºC),în

cazul bolnavilor cu afecţiuni bronşice inflamatorii,temperatura salonului va fi mai

ridicată şi umidificată.

Aerisirea va fi continuă,dacă temperatura aerului o permite, sau împrospătată de

mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor.

Se folosesc aspiratoare de praf sau ştergere umedă.

Repartizarea bolnavilor în saloane se va realiza pe afecţiuni

Psihoterapia este un mijloc terapeutic foarte important, mai ales în cazul crizelor

cu tablouri dramatice,care pun în pericol viaţa bolnavului.

Atenţie la psihicul bolnavului,bolile cronice tulbură echilibrul psihic al

bolnavului,bolnavilor cronici cu o perioadă lungă de spitalizare,li se va asigura un

climat propice(radio,tv,cărţi)

Alimentaţia

Va fi adaptată perioadei de evoluţie a bolii

Se evită supraalimentaţia şi regimul bogat în grăsimi

Se interzic tutunul şi alcoolul.

Supravegherea funcţiilor vitale şi combaterea simptomelor majore de boală

Se măsoară zilnic pulsul,respiraţia şi diureza,şi se notează în fişa de temperatură

Page 34: astm bronsic licenta.pdf

31

Se măsoară temperatura şi se urmăreşte evoluţia febrei(se combate prin

tratament prescris de medic)

In pusee febrile se aplică comprese reci sau împachetări reci

Dispneea şi cianoza necesită oxigenoterapie

Tusea chinuitoare şi dureroasă în faza recipientă se combate cu preparate de

codeină,iar în faza a doua se se recomandă bolnavilor să tuşească şi să

expectoreze de mai multe ori pe zi

Pentru uşurarea eliminării expectoraţiei se vor administra fluidizante ale secreţiei

bronşice

Alte îngrijiri

La majoritatea afecţiunilor pulmonare poziţia cea mai convenabilă pentru

bolnavi este cea semişezândă. Acest lucru nu trebuie forţat şi dacă starea

bolnavului nu contrazice, poziţia va fi lăsată la alegerea lui.

Poziţia luată de bolnav în pat sau la marginea patului, în cursul acceselor de

astm bronşic,trebuie făcută cât mai comdă

Toaleta bolnavului se va face în funcţie de starea lui, ferindu-l în mod special

de curenţi de aer reci

Trebuie avut în vedere că mulţi bolnavi pulmonari transpiră abundent,ceea ce

face ca pielea să fie foarte fragilă,se lezează uşor şi pot face escare

Lenjeria bolnavilor transpiraţi trebuie schimbată ori de cate ori este nevoie

Prevenirea complicaţiilor

Ameliorarea toleranţei la efort.

Intervenţii

Aplicarea măsurilor de urgenţă privind combaterea crizei de astm bronşic

Internarea pacientului cu stare de rău astmatic

Menţinerea pacientului în poziţia care faciliteză respiraţia

Identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestărilor

clinice(scuturarea păturilor,a saltelelor)

Ajutarea pacientului să îşi satisfacă nevoile fundamentale

Suport psihic pentru pacienţi

Page 35: astm bronsic licenta.pdf

32

Administrarea tratamentului medicamentos prescris şi observarea unor efecte

secundare cum ar fi: tahicardia, greaţă, vărsături.

Măsurarea funcţiilor vitale care la starea de rău astmatic se monotorizează din 15

în 15 minute dar şi electroliţii Na si K la 8 h.

Hidratarea corespunzătoare pentru fluidificarea secreţiilor

Educarea pacientului.

Page 36: astm bronsic licenta.pdf

33

PREZENTAREA CAZURILOR STUDIATE

CAZUL 1.

CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR

I. DATE DE IDENTIFICARE

NUME: D; PRENUME: N; SEX: M; VÂRSTA: 12 ani;

RELIGIE:crestin ortodox

NATIONALITATE:romana

OCUPAŢIA: elev

DOMICILIUL-galati

2.DATE ANTROPOMETRICE

GRUP SANGUIN: A2; RH: pozitiv;

ÎNĂLŢIME: 155 cm; GREUTATE: 41 kg;

TEMPERATURA: 37ºC,respiratia-14 batai/minut,puls-90 batai/minut,tensiunea

arteriala-110/65mm HG

OCHI-VERZI PAR-NEGRU

ANAMNEZA

a) Antecedente heredo colaterale – tata – BPOC

Antecedente patologice: amigdalectomie la 10 ani

b) Antecedente personale – copil născut la 9 luni, cu greutatea de 2300 g,

alimentat natural 2 luni, apoi artificial cu lapte praf, a efectuat toate vaccinările conform

vârstei.

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Astm bronşic în criză

Page 37: astm bronsic licenta.pdf

34

ISTORICUL BOLII. Bolnav cunoscut cu astm bronşic de 1 anavând internări

multiple în secţia pediatrie a Spitalului de Pneumoftiziologie Galaţi, se internează pentru

apariţia unei crize datorită contactului bolnavului cu alergenul (praful din casă). Criza

debutează cu dispnee expiratorie, tuse cu expectoraţie seroasă. Prezintă crize rare

nocturne, acuză o respiraţie greoaie, tuse cu expectoraţie seromucoasă, astenie fizică,

este afebril, anxietate.

MOTIVELE INTERNĂRII

● dispnee expiratorie, obstrucţie nazală, tuse cu expectoraţie seroasă, anxietate,

cianoză perinazală, wheezing

CAPUL

● facies palid, cianoză perinazală; tegumente şi mucoase palide şi umede; ochi

încercănaţi; fose nazale libere; îşi face igiena cavităţii bucale

TRUNCHI

● tegumente palide fără semne particulare; normoton, constituţie astenică; ţesut

celular adipos slab prezentat

MEMBRE

● tegumente palide; fără semne particulare

APARAT RESPIRATOR

● torace normal conformat, cu mişcări respiratorii simetrice

● respiraţie liniştită cu pauze egale între inspiraţii

● amplitudini profunde

● respiraţia = 14 respiraţii/minut

APARAT CARDIOVASCULAR

- cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice, accelerate;

Page 38: astm bronsic licenta.pdf

35

- puls: 90 pulsaţii/minut.

- valoarea tensiunii arteriale 110/65 mm HG.

APARAT DIGESTIV

● tranzit interstinal prezent; ficat şi splină în limite normale; apetit redus;

APARAT RENAL

● loje renale nepalpabile

SISTEM OSTEO – ARTICULAR

● aparat integru, mobil

● articulaţii mobile nedureroase la mişcări active şi pasive

SISTEM GANGLIONAR

● ganglioni nepalpabili

SISTEM NERVOS

● orientare tempero-spaţială bună

● reflexe osteo-tendinoase prezente bilateral

ELEMENTE DE IGIENĂ

- nu este preocupat de propria sa persoană

- somnul este diminuat cantitativ şi calitativ

- durata somnului pe 24 ore: pacientul doarme circa 6 ore/noapte

COMUNICARE VERBALĂ: limbaj corect, inteligibil

ATITUDINEA FAMILIEI: manifestă interes faţă de pacient.

Page 39: astm bronsic licenta.pdf

36

EXPLORĂRI PARACLINICE

A) REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ALE PACIENTULUI D.N.

12 ANI

03.02.2013

ANALIZA CERUTĂ MOD DE

RECOLTARE

VALORI OBŢINUTE VALORI NORMALE

1.Hematologie

-hemoglobină

-hematocrit

-leucocite

-eozinofile

-neutrofile

-limfocite

-monocite

- 2 ml sânge prin

puncţie venoasă pe

herapină sau EDTA

- 11,8 g

- 44 %

- 6500

- 8 %

- 68 %

- 18 %

- 6 %

- 14-16 g

- 45 %

- 4000-8000/mm3

- 2-3 %

- 0-1 %

- 20-40%

- 4-8%

2.VSH 1,6 ml sânge/0,4 ml

citrat de sodiu 3,8 %

prin puncţie

venoasă

60 mm/h 5-10mm/h

Biochimie

3.Glucoza

4.Uree

5.Creatinină

6.TGP

7.TGO

5-8 ml sânge prin

puncţie venoasă

fără substanţe

coagulante

108 mg/dl

70-110 mg/dl

20-40 mg/dl

0,6-1,3 mg/dl

4-13 UI

5-17 UI

8.Ig E 5-8 ml sânge prin

puncţie venoasă

fără substanţe

coagulante

430 UI/ml <200 UI/ml

9. Examen sumar

urină

- se face toaleta

organelor genitale

Albumine, glucoză,

pigmenţi biliari, corpi

Albumine, glucoză,

pigmenţi biliari, corpi

Page 40: astm bronsic licenta.pdf

37

externe, se

recoltează 100-150

ml urină din jetul

mijlociu într-un

recipient perfect

curat, se

etichetează

cetonici,

urobilinogen absent

Sediment urinar:

-rare leucocite,

hematii atipice, rare

epitelii

PH-7

Densitate-1020

cetonici,

urobilinogen absent

Sediment urinar:

-epitelii- foarte rare

-leucocite - rare

-hematii - absent

- cilindri granuloşi –

absent

10. Examen

bacteorologic sputa

- se recoltează

dimineaţa pe

nemâncate după

gargara cu ser

fiziologic. Pacientul

este rugat să

expectoreze într-o

cutie Petri sterilă

- absent – germeni

patogeni

- se evidenţiază

eozinofilie în sânge

(8%) şi în spută ca

şi în secreţia nazală

- absent – germeni

patogeni

B) EXAMENE PARACLINICE

Rx – leziuni ale bronhiilor

EKG – ritm sinusal 64 c/s

Ecografie abdominală – ficat, pancreas, rinichi, splină – normal ecografic

Spirograma – CV-80 %, VEMS-68,2%, IT-76%

Page 41: astm bronsic licenta.pdf

38

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE PRIMA ZI: TOATE NEVOILE

Nevoia Manifestari d eindependenta

Manifestari de dependenta

Sursa de dificultate

1. Nevoia de a repira şi a crea o bună circulaţie

- respiraţie 16-18 resp/min - puls 60-80 b/min - TA – 115-140/ 75-90 mm HG

- dispness respiratorie, tahicardie cu polipnee, obstrucţia căilor respiratorii

- hiperalergie, edemul mucoasei bronşice, scăderea capacităţii de expansiune pulmonară

2. Nevoia de a bea şi a mânca

- dentiţie bună, gingii 107, aderonte dinţilor

inapetenţă - situaţie de criză

3. Nevoia de a elimina

- micţiuni 2-3/zi, aspect clar - 1,2 scaune/zi

- -

4. Nevoia de a se mişca şi de a crea o bună postură

- sistem osteo-articular integru, mobil

- -

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

- somn odihnitor, timp pentru refacerea organismului

- treziri frecvente - are insuficienţe de somn

- tuse, dispnee expiratorie, anxietate

6. Nevoia de a se îmbracă şi dezbrăca

- haine alese adecvat statutului socio-cultural şi climatului

- -

7. Nevoia de a menţine termperatura corpului în limite normale

- 36,2-36,9ºC - 37,9 ºC febră musculoasă

- proces infecţios

8. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele şi mucoasa

- tegumentele şi mucoasa integre şi curate

- tegumente umede şi reci

- carenţe de igienă

9. Nevoia de a evita pericolele

- menţinerea integrităţii prin mecanisme naturale de autoapărare

- anxietate - afectare fizică şi psihică

- situaţie de criză

10. Nevoia de a comunica

- funcţionarea adecvată a organelor de simţ - limbaj clar - debit verbal moderat

- -

11. Nevoia de a acţiona conform

- posibilitatea de a acţiona conform

- -

Page 42: astm bronsic licenta.pdf

39

propriilor convingeri şi valori şi a practica religia

propriilor credinţe şi valori

12. Nevoia de a fi precupat în vederea realizării

- integritate fizică şi psihică - activitate ce permite satisfacerea utilităţii şi simţului creator

- -

13. Nevoia de a se recrea

- activităţi de destindere pentru obţinerea unei relaxări fizice şi psihice

- neparticiparea la activităţile recreative preferate

- stare depresivă - oboseală

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

- atitudini şi comportament cu scop de menţinere a sănătăţii

- cunostinţe insuficiente referitoare la boală

- vârsta

Page 43: astm bronsic licenta.pdf

40

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL D.N. 12 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

PRIMA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

03.02.2013-05.02.2013

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia

de a

respira şi

a avea o

bună

circulaţie

Perturbarea

respiraţiei

manifestată prin

tuse uscată

urmată de

expectoraţie

datorită dispneei

(respiraţie

dificilă)

Pacientul să

prezinte

diminuarea

dispneei

-internez de urgenţă pacientul

-învaţ pacientul să tuşească, să

expectoreze şi să colecteze

sputa în recipientele speciale

pentru examen bacteriologic

-aşez pacientul în salon, în pat,

în poziţie semişezând

(ortopnee) şi încerc liniştirea lui

-măsor şi notez în

FO:puls,temperatura,respiratia,t

ensiunea arteriala.

administrez pacientului O2 pe

sonda nazală

La indicatia medicului

administrez:

*metilprednisolol

(solumedrol)

*Hemisuccinat de

hidrocortizon

*Dexametazon fosfat

*Teofilina

Pregătesc materialele

necesare recoltării de

sânge pentru analize

de laborator.

Pregătesc pacientul

pentru examene

Dispneea se

menţine

Pacientul

cooperează cu

echipa medicală.

Pacientul

respectă

tratamentul

indicat de medic.

Tusea s-a redus

în intensitate

Page 44: astm bronsic licenta.pdf

41

radiologice

2. Nevoia

de a dormi

şi a se

odihni

Dificultate de a

dormi şi a se

odihni datorită

evenimentelor

ameninţătoare

(crizele de astm

ce apar)

manifestate prin

alterarea

somnului,

oboseală,

agitaţie

Pacientul să

prezinte

somn şi

odihnă

corespunzăt

oare, să

aibă un

tonus fizic şi

psihic bun

-aerisesc salonul în care se află

pacientul

-creez un climat de încredere

-pacientul să aibe un somn

liniştit

-pacientul este lăsat să se

odihnească şi nu este trezit

Administrez la

indicaţia medicului 1

tb de Diazepam

seara la culcare po

Starea de

oboseală a

pacientului se

menţine

Pacientul se

calmează treptat

Pacientul este

mulţumit.

3. Nevoia

de a

menţine

temperatur

a corpului

în limite

fiziologice

Subfebrilitate

(37,9ºC) datorită

bolii, manifestat

prin agitaţie şi

tegumente ce

prezintă o

uşoară

transpiraţie

Pacientul să

îşi menţină

temperatura

corpului în

limite

fiziologice

-aerisesc încăperea în care se

află pacientul

-asigur pacientului

îmbrăcămintea lejeră

-servesc pacientul cu cantităţi

mici de lichide, călduţe, la

intervale regulate de timp

-schimb lenjeria de pat şi de

corp ori de câte ori este nevoie

Administrez la

indicaţia medicului

antitermice

În urma îngrijirilor

acordate,

pacientul avea

temperatura

axială 36,5 ºC,

valoare ce s-a

menţinut pe

perioada

spitalizării

4. Nevoia Dezinteres faţă Pacientul să -ajut pacientul să îşi facă baie În urma îngrijirilor

Page 45: astm bronsic licenta.pdf

42

de a fi

curat şi

îngrijit şi a-

şi păstra

tegumente

le şi

mucoasele

curate

de măsurile de

igienă

manifestate prin

alterarea

tegumentelor şi

mucoaselor

prezinte

tegumentele

şi

mucoasele

curate

totală sau îi efectuez toaleta pe

regiuni

-ajut pacientul să se îmbrace şi

să îşi taie unghiile, să îşi facă

toaleta cavităţii bucale

-informez pacientul în legătură

cu importanţa menţinerii curate

a tegumentelor şi mucoaselor

pentru prevenirea îmbolnăvirilor

acordate,

pacientul înţelege

importanţa igienei

corporale şi

începe să îşi

însuşească

deprinderi

igienice

5. Nevoia

de a se

recrea

Neplăcerea de a

efectua activităţi

recreative

datorită bolii,

oboselii,

manifestate prin

tristeţe,

plictiseală

Pacientul să

prezinte o

stare de

bună

dispoziţie

-explorez ce activităţi recreative

îi produc plăcere pacientului

-planific activităţi recreative

împreună cu pacientul specifice

vârstei lui

-câstig încrederea pacientului şi

îl ajut să depăşească

momentele dificile

Pacientul

încearcă să

comunice cu

echipa de îngrijire

Page 46: astm bronsic licenta.pdf

43

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL D.N. 12 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

A DOUA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

04.02.2013

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia

de a

respira şi

a avea o

bună

circulaţie

Dispnee

cauzată de

obstrucţia

căilor

respiratorii

manifestată

prin respiraţie

grea, dificilă,

Wheezing

Pacientul să

respire liber

pe nas

-aerisesc salonul în care se află

pacientul

-împrospătez aerul în salon de mai

multe ori pe zi, prin deschiderea

ferestrelor, timp în care învelesc

pacientul cu o pătură

-măsor zilnic, dimineaţa şi seara şi ori

de câte ori este nevoie: Pulsul,

Respiratia, Tensiunea arteriala,

Temperatura şi le notez în FO

Administrez la

indicaţia medicului:

*Metilprednisolon

(solumedrol) ,

*Hemisuccinat de

hidrocortizon

*Dexametazon

fosfat

(superprednol)

*Teofilin,

*Ventolin solutie

inhalantă, o

inhalaţie de 3-4 ori

pe zi cu ajutorul

Spacerului

Dispneea s-a

diminuat în

urma

administrării

tratamentului şi

oxigenoterapiei

Pacientul

prezintă:

R – 15 resp/min

P – 85 bat/min

TA – 110/65

mmHg

Page 47: astm bronsic licenta.pdf

44

2. Nevoia

de a dormi

şi a se

odihni

Dificultate de

a dormi

cauzată de

tuse,

manifestată

prin treziri

repetate

Pacientul să

aibă un

somn liniştit

6h pe

noapte

-facilitez condiţii de microclimat

adecvate

-asigur linişte în salon şi sfătuiesc

ceilalţi pacienţi să respecte cu

stricteţe orele de somn

-invăţ pacientul tehnici de relaxare,

exerciţii respiratorii înainte de culcare

-sfătuiesc pacientul să bea o băutură

caldă înainte de culcare(ceai, lapte)

-apreciez somnul pacientului din

punct de vedere calitativ şi cantitativ

-elaborez un program de odihnă care

să corespundă vârstei pacientului

Administrez la

indicaţia medicului 1

tb Fenobarbital

seara la culcare po

Pacientul

doarme 6-7 h

pe noapte,

prezintă tonus

muscular

prezent

3. Nevoia

de a fi

curat şi

îngrijit şi a-

şi păstra

tegumente

le şi

mucoasele

curate

Incapacitate

de a-şi

acorda

îngrijiri

datorită

alterării stării

generale

manifestată

prin tuse,

dispnee de

Pacientul să

prezinte o

stare de

bine şi să îşi

păstreze

tegumentele

intacte

-asigur menţinerea tegumentelor într-

o perfectă stare de igienă prin

efectuarea toaletei zilnice pe regiuni

-asigur permanent lenjerie curată de

pat şi de corp pacientului

-umăresc permanent starea

tegumentelor şi mucoaselor

pacientului

-pregătesc materialele necesare

pentru toaleta pe regiuni şi ajut

Pacientul este

capabil să îşi

acorde îngrijiri

igienice

Page 48: astm bronsic licenta.pdf

45

tip expirator,

Wheezing

pacientul în satisfacerea acestei

nevoi

-protejez patul cu paravan şi conving

pacientul cu tact şi blândeţe să

accepte toaleta

-identific împreună cu pacientul

cauzele şi motivaţia pentru aspectul

fizic şi îngrijirile igienice

4. Nevoia

de a se

recrea

Dificultăţi în a

efectua

activităţi

recreative

datorită stării

generale

alterate

manifestate

prin

neparticipare

a la activităţi

recreative

Pacientul să

poată

participa la

activităţi

recreative

-explorez gustul şi interesul

pacientului pentru activităţi recreative

-planific activităţi recreative împreună

cu pacientul şi asigur condiţiile

necesare

-aleg activităţi care să nu îl

obosească, să îi creeze o stare de

bună dispoziţie, să îşi recapete

încrederea în forţele proprii

-învăt pacientul tehnici de relaxare

-aleg mijloace de recreere in functie

de varsta

Pacientul se

simte mai bine

şi participă activ

la activităţi

recreative

Page 49: astm bronsic licenta.pdf

46

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL D.N. 12 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

A TREIA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

05.02.2013

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia

de a

respira şi

a avea o

bună

circulaţie

Alterarea

funcţiei

respiratorii

datorită apariţiei

obstrucţiei

bronşice

manifestată prin

accese de

dispnee

paroxistică şi

tuse cu

expectoraţie

mucoasă

Pacientul să

prezinte o

bună

respiraţie şi

căi

respiratorii

permeabile

Observarea

şi

ascultarea

respiraţiei

-asigur repausul la pat al

pacientului şi o poziţie în

ortopnee pentru a favoriza o

respiraţie mai bună

-fac educaţie sanitară

pacientului pentru prevenirea

infecţiei bronşice

-liniştesc pacientul psihic în

vederea îmbunătăţirii stării

generale

-masăr şi notez în FO, T, TA, P,

R

Administrez la

indicaţia medicului:

*Metilprednisolon

(solumedrol)

*Hemisuccinat de

*Dexametazon fosfat

*Teofilin,

*Ventolin sol

inhalantă, o inhalaţie

de 3-4 ori pe zi cu

ajutorul Spacerului

În urma îngrijirilor

acordate,

pacientul

răspunde bine la

tratamentul

astmatic şi se

linişteşte

Pacientul

colaborează cu

echipa medicală

şi răspunde la

întrebări

2. Nevoia

de a dormi

Imposibilitate de

a dormi datorită

Pacientul să

beneficieze

-aerisesc salonul în care se află

pacientul

În urma îngrijirilor

acordate,

Page 50: astm bronsic licenta.pdf

47

şi a se

odihni

neliniştii

manifestată prin

insomnie

de un somn

odihnitor

calitativ şi

cantitativ

-calmez tusea şi dispneea prin

administrarea tratamentului

prescris de medic

-sfătuiesc pacientul să bea o

cană de ceai de tei călduţ

înainte de culcare

-observ şi notez calitatea, orarul

somnului, gradul de satisfacere

a celorlalte nevoi

-creez un climat de încredere,

încurajez şi liniştesc pacientul

pentru a-şi recăpăta echilibrul

psihic

pacientul prezintă

un somn

odihnitor, tonus

muscular

prezent, este

echilibrat psihic

3. Nevoia

de a fi

curat şi

îngrijit şi a-

şi păstra

tegumente

le şi

mucoasele

curate

Reducerea

autonomiei în

îngrijirile

personale

datorate

dispneei,

asteniei fizice,

manifestate prin

diminuarea

posibilităţilor de

Pacientul să

fie ajutat în

satisfacerea

acestei

nevoi

-asigur o stare de curăţenie

perfectă a corpului pacientului

pentru a preveni apariţia

complicaţiilor

-şterg pacientul de transpiraţie şi

schimb lenjeria de corp ori de

câte ori este nevoie

-asigur un aport suficient de

lichide pentru echilibrarea

hidroelectrolitică, explicându-i

Pacientul a

înţeles ce i s-a

explicat cu privire

la respectarea

regulilor de igienă

pentru prevenirea

unor infecţii

Page 51: astm bronsic licenta.pdf

48

a-şi efectua

igiena personală

pacientului necesitatea acestora

în vederea menţinerii elasticităţii

pielii

4. Nevoia

de a se

alimenta,

hidrata

Consum redus

de alimente

datorită bolii,

manifestată prin

inapetenţă

Pacientul să

fie echilibrat

hidroelectrol

itic şi

nutriţional

Pacientul să

poată

înţelege

necesitatea

respectării

unei diete

echilibrate

-evaluez obiceiurile, cunoştinţele

şi preferinţele pacientului în

legătură cu alimentaţia

-evaluez gradul de nutriţie al

pacientului, înregistrând valorile

de greutate şi înălţime ale

acestuia

-urmăresc orarul şi distribuţia

meselor

-urmăresc apetitul pacientului şi

modul de alimentare al acestuia

-cântăresc pacientul zilnic şi

monitorizez valorile rezultate în

FO

Pacientul

respectă

indicaţiile cu

privire la modul

de alimentare

5. Nevoia

de a se

recrea

Dificultatea de a

efectua activităţi

recreative,

manifestate prin

lipsa de interes

pentru orice

Pacientul să

prezinte o

stare de

bună

dispoziţie şi

să îşi

-explorez ce activităţi recreative

îi produc plăcere pacientului şi

le planific împreună cu acesta

-stabilesc dacă aceste activităţi

sunt în concordanţă cu starea

psihică şi fizică a pacientului

Pacientul îşi

recapătă forţele

şi prezintă o stare

de bună

dispoziţie

Page 52: astm bronsic licenta.pdf

49

activitate,

retragere,

indispoziţie

amelioreze

condiţia

fizică

Pacientul să

îşi recapete

încrederea

în forţele

proprii

-organizez activităţi specifice de

recreere cu vârsta pacientului

-notez reacţiile şi manifestările

pacientului cu privire la starea

sa de tristeţe sau plictiseală

-câştig încrederea pacientului şi

îl ajut să depăşească

momentele dificile

Pacientul se

implică în

activităţile

propuse de

personalul

medical

6. Nevoia

de a evita

pericolele

Evitarea

pericolelor din

cauza anxietăţii;

-afectare fizică

şi psihică

Pacientul să

fie în

siguranţă,

fără

accidente şi

infecţii

Pacientul să

fie echilibrat

psihic cât

mai curând

-asistenta amplasează pacientul

în salon, în funcţie de starea lui,

afecţiune şi receptivitate

-ia măsuri de prevenire a

transmiterii infecţiilor

-efectuează imunizările

necesare

-învaţă pacientul tehnici de

relaxare

-asistenta asigură un mediu de

protecţie psihică adecvat stării

pacientului

-administrez

tratamentul la

indicaţia medicului

Pacientul are o

stare de bine

Anxietatea s-a

redus

7. Nevoia

de a

Cunoştinţe

insuficiente

Pacientul să

acumuleze

-ofer pacientului cărţi, pliante

despre astmul bronşic

Pacientul

încearcă să

Page 53: astm bronsic licenta.pdf

50

învăţa

cum să-şi

păstreze

sănătatea

despre boală cunoştinţe

noi despre

boală

dobândească

cunoştinţe despre

boală

Page 54: astm bronsic licenta.pdf

51

EPICRIZA

Pacientul D.N. în vârstă de 12 ani se internează în Spitalul de pneumoftiziologie

în data de 03.02.2013 şi prezintă următoarele simptome: dispnee de efort, durere

hemitoracele drept, tuse cu expectoraţie mucopurulentă, inapetenţă, transpiraţie,

astenie, frică.

În timpul internării s-a instituit tratament cu: antibiotice , bronhodilatatoare,

antiinflamatoare. Se adaptează relativ uşor la starea de boală fiind un vechi bolnav

astmatic.

Aceasta persoană trebuie instruită în legătură cu regimul de viaţă tratament.

Tratamentul ambulatoriu în crizele uşor de stăpânit:

- controlul periodic, evitarea eforturilor fizice, evitarea alergenilor

În urma repausului la pat şi a îngrijirilor de nursing precum şi a tratamentului

evoluţia este favorabilă, dispneea şi durerea s-au mai redus, pacientul are un somn

liniştit şi o alimentaţie normală după 5 zile de spitalizare, pacientul se externează cu

următoarele recomandări:

Să evite frigul,

Să evite efortul fizic,

Să respecte programul de somn,

Să consume lichide la temperatura camerei,

Să consume alimente bogate în vitamine şi proteine

Page 55: astm bronsic licenta.pdf

52

CAZUL 2.

CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR

I. DATE DE IDENTIFICARE

NUME: A; PRENUME: C; SEX: M; VÂRSTA: 15 ani;

RELIGIE: creştin ortodox;

NATIONALITATE:romana

OCUPAŢIA: elev;

DOMICILIUL:galati

2.DATE ANTROPOMETRICE

ÎNĂLŢIME: 157 cm; GREUTATE: 50 kg;

GRUP SANGUIN: 0; RH: pozitiv; COMPORTAMENT: normal

Temperatura-37,9۫˚C,- puls: 85 pulsaţii/minut,tensiunea arteriala 140/75 mm

HG,respiratia-26/min

ANAMNEZA

a) Antecedente heredo colaterale – bunica maternală astm bronşic cronicizat

b) Antecedente personale – a efectuat toate vaccinările conform vârstei.

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Astm bronşic

ISTORICUL BOLII. Bolnavul relatează că în urmă cu o lună a prezentat o infecţie

a căilor aeriene superioare manifestată prin rinoree, motiv pentru care s-a prezentat la

medical O.R.L.-ist. Diagnosticul a fost de rinită alergică, urmând tratament conform

prescripţiei medicale (Claritine, spray corticosteroid nazal şi antihistaminice). Se prezintă

la medicul de familie pe data de 30.05.2013 acuzând crize de dispnee de tip expirator

cu ortopnee, wheezing, tuse cu expectoraţie seromucoasă. Medicul de familie trimite

bolnavul cu scrisoare medicală la Spitalul de Pneumoftiziologie pentru investigaţii şi

internare.

Page 56: astm bronsic licenta.pdf

53

MOTIVELE INTERNĂRII

● dispnee de tip expirator cu ortopnee, tuse cu expectoraţie seromucoasă, tiraj

intercostal, wheezing, senzaţie de sufocare („sete de aer”).

CAPUL

● facies palid, cianoză perinazală; tegumente şi mucoase palide; ochi încercănaţi;

fose nazale libere; îşi face igiena cavităţii bucale

TRUNCHI

● tegumente palide fără semne particulare; normoton, constituţie astenică; ţesut

celular adipos slab reprezentat

MEMBRE

● tegumente palide; fără semne particulare

APARAT RESPIRATOR

● torace uşor dilatat

● dispnee expiratorie în ortopnee

● wheezing

● raluri sibilante

● tiraj intercostal situaţie frecventă

● respiraţia = 26 respiraţii/minut

APARAT CARDIOVASCULAR

- ortopnee, zgomote cardiace normale;

- puls: 85 pulsaţii/minut, bine bătut;

- valoarea tensiunii arteriale 140/75 mm HG

APARAT DIGESTIV

Page 57: astm bronsic licenta.pdf

54

● cavitate bucală normală; faringe uşor congestiv; ficat şi splină, pancreas, căi

biliare nepalpabile; abdomen suplu mobil; apetit redus;

APARAT RENAL

● loje renale nepalpabile

SISTEM OSTEO – ARTICULAR

● aparat integru, mobil

● articulaţii mobile nedureroase la mişcări active şi pasive

SISTEM GANGLIONAR

● ganglioni nepalpabili

SISTEM NERVOS

● motilitate normal

● reflexe cutanate prezente

ELEMENTE DE IGIENĂ

- este preocupat de propria sa persoană

- somnul este diminuat cantitativ şi calitativ

- durata somnului pe 24 ore: pacientul doarme circa 6-8 ore/noapte

COMUNICARE VERBALĂ: limbaj corect, inteligibil

COMUNICARE NON-VERBALĂ: se orientează în timp şi spaţiu, se adaptează

uşor la condiţiile spitaliceşti

ATITUDINEA FAMILIEI: manifestă interes faţă de pacient

Page 58: astm bronsic licenta.pdf

55

EXPLORĂRI PARACLINICE

A) REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.C.

15 ANI

01.06.2013

ANALIZA CERUTĂ MOD DE

RECOLTARE

VALORI OBŢINUTE VALORI NORMALE

1.Hematologie

-hemoglobină

-hematocrit

-leucocite

-eozinofile

-neutrofile

-limfocite

-monocite

- 2 ml sânge prin

puncţie venoasă pe

herapină sau EDTA

- 10,9 g

- 43 %

- 8000

- 8 %

- 63 %

- 25 %

- 4 %

- 14-16 g

- 45 %

- 4000-8000/mm3

- 2-3 %

- 0-1 %

- 20-40%

- 4-8%

2.VSH 1,6 ml sânge/0,4 ml

citrat de sodiu 3,8 %

prin puncţie

venoasă

40 mm/h 5-10mm/h

Biochimie

3.Glucoza

4.Uree

5.Creatinină

6.TGP

7.TGO

5-8 ml sânge prin

puncţie venoasă

fără substanţe

coagulante

96 mg/dl

42 mg/dl

0,5 mg/dl

14 UI

16 UI

70-110 mg/dl

20-40 mg/dl

0,6-1,3 mg/dl

4-13 UI

5-17 UI

8.Ig E 5-8 ml sânge prin

puncţie venoasă

fără substanţe

coagulante

442 UI/ml <200 UI/ml

9. Examen sumar

urină

- se face toaleta

organelor genitale

Albumine, glucoză,

pigmenţi biliari, corpi

Albumine, glucoză,

pigmenţi biliari, corpi

Page 59: astm bronsic licenta.pdf

56

externe, se

recoltează 100-150

ml urină din jetul

mijlociu într-un

recipient perfect

curat, se

etichetează

cetonici,

urobilinogen absent

Sediment urinar:

-rare leucocite,

hematii atipice, rare

epitelii

PH-7

Densitate-1020

cetonici,

urobilinogen absent

Sediment urinar:

-epitelii- foarte rare

-leucocite - rare

-hematii - absent

- cilindri granuloşi –

absent

10. Examen

bacteorologic sputa

- se recoltează

dimineaţa pe

nemâncate după

gargara cu ser

fiziologic. Pacientul

este rugat să

expectoreze într-o

cutie Petri sterilă

- absent – germeni

patogeni

- se evidenţiază

eozinofilie în sânge

(8%) şi în spută ca

şi în secreţia nazală

- absent – germeni

patogeni

B) EXAMENE PARACLINICE

Rx – leziuni ale bronhiilor

EKG – ritm sinusal 66 c/s

Ecografie abdominală – ficat,pancreas,splina,rinichi-normal ecografic

Spirograma –CV-90%,VEMS-65,2%

Page 60: astm bronsic licenta.pdf

57

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE NEVOI

Nevoia Manifestari de independenta

Maifestari de dependenta

Sursa de dificultate

1. Nevoia de a repira

- respiraţie 16-18 resp/min - puls 60-80 b/min - TA – 115-140/ 75-90 mm HG

- sete de aer - senzaţie de sufocare - expectoraţii

- dispnee paroxistică - wheezing

2. Nevoia de a bea şi a mânca

- dentiţie bună, gingii roz, aderente dinţilor

inapetenţă - secreţii bronşice

3. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură

- sistem osteo-articular integru

- poziţie ortopneică în pat, sete de aer

- dispnee cu brodipnee paroxistică

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni

- somn odihnitor, timp suficient pentru refacerea organismului

-irascibilitate - treziri frecvente - ore insuficiente de somn - ochi încercănaţi

- tuse, dispnee expiratorie, anxietate

5. Nevoia de a menţine termperatura corpului în limite normale

- 36,2-36,9ºC - febră 37,9 ºC febră - proces infecţios

6. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele şi mucoasa

- tegumentele şi mucoase integre şi curate

- dispneea aparatului expirator

- carenţe de igienă - gust amar în cavitatea bucală

7. Nevoia de a comunica

- funcţionarea adecvată a organelor de simţ - limbaj clar - debit verbal moderat

- izolare, solitutidine - dispnee, tuse - anxietate

8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

- atitudini şi comportament cu scop de menţinere a sănătăţii

- pune întrebări cu privire la boala sa

- lipsa de cunoştine referitoare la boală

Page 61: astm bronsic licenta.pdf

58

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL A.C. 15 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

PRIMA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

01.06.2013-03.03.2013

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia

de a

respira şi

a avea o

bună

circulaţie

Dispnee

paroxistică cu

respiraţie

suierătoare,

wheezing,

manifestată

prin „sete de

aer”, senzaţie

de sufocare

Pacientul să

prezinte o

respiraţie

corespunză-

toare

-aerisesc salonul în care se află

pacientul

-asigur pacientului poziţie semi-

şezândă în pat pentru favorizarea

respiraţiei.

-eliberez caile respiratorii

-administrez O2 pacientului

-educ pacientul să facă uşoare

exerciţii de inspiraţie şi respiraţie

-măsor funcţiile vitale ale

pacientului

La indicatia

medicului,administrez

*Hemisuccinat de

hidrocortizon

*Miofilin

*Berotec spray

Pregătesc materialele

necesare recoltării de

sânge pentru analize

de laborator.

Pregătesc pacientul

pentru examene

radiologice şi

Starea generală

a pacientului se

prezintă în

continuare

alterată

Criza cedează

după

administrarea

medicamentelor

iar sputa este

eliminată mai

uşor

Page 62: astm bronsic licenta.pdf

59

îlînsoţesc

2. Nevoia

de a dormi

şi a se

odihni

Alterarea

somnului,

manifestată

prin somn

agitat, treziri

frecvente,

nelinişte,

oboseală,

slăbiciune

Pacientul să

fie odihnit,

cu un somn

corespunzăt

or calitativ şi

cantitativ

Pacientul să

aibă o

igienă

corespunzăt

oare pentru

a se putea

odihni

-identific cauzele care determină

nesatisfacerea acestei nevoi

-creez condiţii de microclimat

necesare odihnei pacientului

-apreciez somnul pacientului din

punct de vedere calitativ şi

cantitativ

-învăţ pacientul să bea un pahar cu

lapte cald înainte de culcare

-observ şi notez numărul de ore

dormite

Administrez la

indicaţia medicului 1

tb de Diazepam

seara la culcare po

Pacientul a

prezentat un

somn de 7h

3. Nevoia

de a se

mişca şi a

avea o

bună

postură

Poziţie

inadecvată

datorită

dispneei,

manifestată

prin poziţie

ortopneică,

„sete de aer”,

dificultatea de

Pacientul să

poată

respira uşor,

să se

deplaseze

cu uşurinţă

Pacientul să

aibă o

poziţie

-aşez pacientul în salon într-un pat

lângă fereastră ca să se poată

duce la aer mai uşor când încep

crizele

-aşez câteva perne la spatele

pacientului pentru a-i uşura

respiraţia

-planific un program de plimbări

împreună cu pacientul

Pacientul adoptă

o poziţie care îi

îmbunătăţeşte

respiraţia

Pacientul se

deplasează mai

uşor, dispneea şi

astenia s-au

diminuat

Page 63: astm bronsic licenta.pdf

60

a se mişca,

astenie

normală a

corpului

-explic pacientului necesitatea

păstrării repausului la pat şi îi

propun activităţi cu o mobilizare

mai redusă

4. Nevoia

de a

mânca şi a

bea

Dificultate de

a se alimenta

şi hidrata

datorită bolii,

manifestată

prin

inapetenţă

Pacientul să

îşi recapete

apetitul

Pacientul să

aibă o

greutate

corporală în

funcţie de

înălţime şi

vârstă

-asigur pacientului mese în

cantitate mică şi la intervale scurte

de timp

-evaluez gradul de nutriţie al

pacientului înregistrând valorile de

greutate şi înălţime în foaia de

observaţie

-ofer pacientului lichide

-supraveghez pacientul în timpul

servirii mesei

-urmăresc apetitul pacientului şi

modul de alimentare al acestuia

-cântăresc pacientul zilnic şi

monitorizez valorile respective

Pacientul

respectă

indicaţiile date cu

privire la modul

de alimentare

5. Nevoia

de a

menţine

temperatur

a corpului

Hipertermie

datorită bolii,

manifestata

prin

temperatură

Pacientul să

îşi menţină

temperatura

corpului în

limite

-aerisesc încăperea în care se află

pacientul

-asigur repaus la pat pacientului pe

perioada febrilă

-măsor funcţiile vitale, în special

Administrez la

indicaţia medicului

Algocalmin 1 fiola im

În urma îngrijirilor

acordate, evoluţia

este favorabilă,

cu scăderea

temperaturii după

Page 64: astm bronsic licenta.pdf

61

în limite

fiziologice

normale

de 38ºC normale temperatura corporală la intervale

regulate de timp, monitorizând cu

atenţie valorile respective

-hidratez pacientul permanent în

funcţie de bilanţul hidroelectrolitic

-schimb lenjeria de pat şi corp a

pacientului ori de câte ori este

nevoie

-supraveghez pacientul în vederea

riscului de alte complicaţii,

semnalând orice modificare

patologică apărută medicului

1 h la 37,2ºC

6. Nevoia

de a

învăţa

cum să-şi

păstreze

sănătatea

Cunoştinţe

insuficiente

despre boală

datorită unei

comunicări

ineficiente la

nivel afectiv

Pacientul să

acumuleze

noi

cunoştinţe

de prevenire

a unei noi

crize de

astm

-învăţ pacientul să prevină

îmbolnăvirile prin protejarea de

frig, curenţi şi factori algerieni

-ajut pacientul, îl încurajez şi îl ajut

pentru dobândirea de noi

deprinderi datorită bolii

Pacientul

încearcă să

dobândească noi

cunoştinţe despre

boală

Page 65: astm bronsic licenta.pdf

62

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL A.C. 15 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

A DOUA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

02.06.2013

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL

DELEGAT

1. Nevoia

de a

respira şi

a avea o

bună

circulaţie

Dispnee

expiratorie de

repaus datorită

astmului

bronşic,

manifestat prin

„sete de aer”,

spută cu

expectoraţie

seromucoasă

Pacientul să

îşi

îmbunătăţea

scă

respiraţia şi

să îşi

elibereze

căile

respiratorii

de secreţii

-solicit pacientului să stea în

poziţie şezândă

-aerisesc salonul în care se află

pacientul

-informez pacientul şi explic

necesitatea efectuării examenului

sputei

-ofer pacientului o

scuipătoare,după expectoraţie,

ofer pacientului un pahar cu apă

călduţă pentru a-şi clăti gura

-sputa expectorată o trimit la

laborator pentru examen

bacteriologic

La indicatia

medicului,administ

rez:

*Miofilin fiola

*Hemisuccinat de

hidrocortizon

* Berotec 1 puff de

3-4 ori/zi

Pacientul are o

respiraţie

ameliorată cu un

ritm de 20

resp/min

Dispneea s-a

diminuat în urma

administrării

tratamentului şi

oxigenului.

Page 66: astm bronsic licenta.pdf

63

-informez pacientul că îi voi

măsura funcţiile vitale:

temperatura,pulsul,respiratia,tensiu

nea arteriala.

-administrez oxigen

2. Nevoia

de a

comunica

Izolare datorită

stării depresive

manifestată prin

tristeţe,

sentiment de

respingere,

izolare de

celelalte

persoane din

salon

Pacientul să

comunice

cu bolnavii

din salon

-liniştesc pacientul cu privire la

boala sa

Pacientul

comunică cu

membrii din

anturajul său şi

cu echipa

medicală

3. Nevoia

de a se

alimenta şi

hidrata

Consum mic de

lichide,

obişnuinţa de a

mânca ori de

câte ori îi este

foame, hidratare

insuficientă

Pacientul să

fie echilibrat

hidroelectrol

itic şi

alimentar

-rog pacientul să respecte regimul

dietetic, regimul hiposodat bogat în

zarzavaturi şi fructe

-fracţionez mesele pacientului în

număr de 4-5 ori/zi

-informez şi supraveghez pacientul

asupra consumului de lichide

Administrez

pacientului ser

glucozat 250 ml în

perfuzie

endovenoasă

Pacientul este

capabil să se

alimenteze.

Page 67: astm bronsic licenta.pdf

64

-urmăresc zilnic greutatea

corporală a pacientului

-notez şi fac raportul lichidelor

ingerate şi eliminate

4. Nevoia

de a dormi

şi a se

odihni

Insomnie

datorită

dispneei,

Pacientul să

beneficieze

de un somn

fără a se

trezi de 8h

-aerisesc salonul în care se află

pacientul

-calmez tusea şi dispneea prin

tratamentele administrate

-observ şi notez calitatea, orarul

somnului

-învăţ pacientul tehnici de relaxare

pe care trebuie să le practice

înainte de culcare

La indicaţia

medicului,

administrez

Fenobarbital 1

tabletă, înainte de

culcare per os

Pacientul doarme

8h, fără trezire, în

timpul nopţii

5. Nevoia

de a fi

curat, de

a-şi

menţine

tegumente

le şi

mucoasele

curate

Reducerea

autonomiei în

îngrijirile

personale din

cauza dispneei,

asteniei,

manifestate prin

diminuarea

posibilităţilor de

a-şi efectua

Pacientul să

fie ajutat în

satisfacerea

acestei

nevoi

-asigur condiţii de microclimat

corespunzătoare,

-pregătesc materialele necesare

pentru toaleta pe regiuni şi ajut

pacientul pentru satisfacerea

acestei nevoi

-protejez patul cu paravan şi

conving pacientul cu tact să

accepte toaleta

-schimb lenjeria de pat şi de corp

Pacientul

prezintă

tegumentele şi

mucoasele curate

Pacientul este

capabil să îşi

acorde îngrijiri

igienice

Page 68: astm bronsic licenta.pdf

65

igiena personală ori de câte ori este nevoie

6. Nevoia

de a

învăţa

cum să-şi

păstreze

sănătatea

Receptivitate

redusă datorită

tulburărilor de

gândire,

manifestată prin

fuga de idei

Pacientul să

acumuleze

noi

deprinderi

pentru

modificarea

comportame

ntului său

-creez pacientului o stare de bună

dispoziţie şi explic importanţa

respectării tratamentului şi a

regimului dietetic

-stimulez dorinţa de cunoaştere şi

motivez importanţa acumulării de

noi cunoştinţe

-organizez activităţi educative

-fac educaţie pentru sănătate

privind rolul regimului alimentar în

evitarea apariţiei altor episoade de

astm

-educ pacientul pentru menţinerea

unei poziţii adecvate a corpului

Pacientul a

dobândit noi

cunoştinţe despre

boală

Page 69: astm bronsic licenta.pdf

66

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL A.C. 15 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

A TREIA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

03.06.2013

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL

DELEGAT

1. Nevoia

de a

respira şi

a avea o

bună

circulaţie

Dispnee

expiratorie,

datorită

bronhospasmu

lui manifestat

prin dispnee,

wheezing,

murmur

vezicular

diminuat

Tuse cauzată

de procesul

infecţios

manifestată

Pacientul să

prezinte

ameliorarea

respiraţiei

Pacientul să

nu mai

expectoreze

-solicit pacientului să se aşeze în

poziţie sezândă în pat pentru

favorizarea respiraţiei

-sprijin pacientul în această poziţie

pentru a-i ameliora eforturile de

respiraţie

-deschid fereastra pentru a aerisi

salonul

-măsor zilnic funcţiile

vitale:temperatura,puls,respiratie,tens

iunea arteriala şi le notez în FO

-administrez O2 prin sonda

endonazală

La indicaţia

medicului

administrez

*Miofilin iv foarte

lent,

*Hemisuccinat

de hidrocortizon

*Berotec 1 puff

de 3-4 ori/zi

În urma îngrijirilor

acordate,

pacientul

răspunde bine la

tratamentul

asmatic şi se

linişteşte

Starea de

anxietate se

ameliorează

Pacientul

colaborează cu

echipa medicală

şi răspunde la

Page 70: astm bronsic licenta.pdf

67

prin agitaţie şi

expectoraţie

întrebări

2. Nevoia

de a dormi

şi a se

odihni

Insomnie

datorită

dispneei, a

procesului

infecţios,

manifestat prin

stare de

agitaţie, tuse

cu

expectoraţie

seromucoasă

Pacientul să

aibă un somn

liniştit, 6h pe

noapte

-apreciez gradul de adaptare al

pacientului la noul mediu spitalicesc

-supraveghez somnul pacientului

pentru depistarea cauzelor

nesatisfacerii corespunzătoare a

acesteia şi îndepărtarea lor

-asigur confortul pacientului prin: o

bună igienă corporală şi temperatura

adecvată în salon

La indicaţia

medicului,

administrez

Fenobarbital 1

tableta, înainte

de culcare per

os

Pacientul

prezintă un somn

fiziologic,

odihnitor, de 6h

pe noapte fără

treziri

3. Nevoia

de a se

mişca şi a

avea o

bună

postură

Poziţie

inadecvată

datorită

dispneei,

manifestată

prin poziţie

ortopneică,

„sete de aer”,

dificultatea de

a se mişca,

Pacientul să

poată respira

uşor, să se

deplaseze cu

uşurinţă

Pacientul să

aibă o poziţie

normală a

corpului

-aşez pacientul în salon într-un pat

lângă fereastră ca să se poată duce

la aer mai uşor când încep crizele

-aşez câteva perne la spatele

pacientului pentru a-i uşura respiraţia

-planific un program de plimbări

împreună cu pacientul

-manifest înţelegere şi răbdare cu

pacientul

-explic pacientului necesitatea

Pacientul adoptă

o poziţie care îi

îmbunătăţeşte

respiraţia

Pacientul se

deplasează mai

uşor, dispneea şi

astenia s-au

diminuat

Page 71: astm bronsic licenta.pdf

68

astenie păstrării repausului la pat

4. Nevoia

de a

comunica

Comunicare

inadecvată la

nivel afectiv

datorită

afecţiunii

bronşice, a

stării generale

alterate,

manifestate

prin anxietate,

solitudine,

izolare

Pacientul să

fie

comunicativ

-fac psihoterapie pacientului

-facilitez vizita membrilor familiei fără

a-l obosi

-răspund pacientului la întrebări cu

calm

Pacientul este

mai comunicativ

pe măsură ce

starea generală

se ameliorează

5. Nevoia

de a

învăţa

cum să-şi

păstreze

sănătatea

Lipsa de

cunoştinţe

datorită

inaccesibilităţii

la informaţii,

manifestate

prin încordare

psihică,

tensiune faţă

Pacientul să

acumuleze

noi cunoştinţe

despre boala

-învăţ pacientul să prevină

îmbolnăvirile prin protejarea de frig,

curenţi şi factori algerieni

-explic pacientului importanţa

respectării tratamentului în scopul

prevenirii complicaţiilor pe tot

parcursul spitalizării

-ofer pacientului pliante şi broşuri cu

informaţii despre astmul bronşic

Pacientul

încearcă să

dobândească noi

cunoştinţe despre

boală

Page 72: astm bronsic licenta.pdf

69

EPICRIZA

Pacientul A.C. în vârstă de 15 ani se internează în Spitalul de pneumoftiziologie

în data de 01.06.2013 şi prezintă următoarele simptome: dispnee de efort, durere

hemitoracele drept, tuse cu expectoraţie mucopurulentă, inapetenţă, transpiraţie,

astenie, frică.

În timpul internării s-a instituit tratament cu: antibiotice , bronhodilatatoare,

antiinflamatoare. Se adaptează relativ uşor la starea de boală fiind un vechi bolnav

astmatic.

Aceasta persoană trebuie instruită în legătură cu regimul de viaţă tratament.

Tratamentul ambulatoriu în crizele uşor de stăpânit:

- controlul periodic, evitarea eforturilor fizice, evitarea alergenilor

În urma repausului la pat şi a îngrijirilor de nursing precum şi a tratamentului

evoluţia este favorabilă, dispneea şi durerea s-au mai redus, pacientul are un somn

liniştit şi o alimentaţie normală după 8 zile de spitalizare, pacientul se externează cu

următoarele recomandări:

Să evite frigul,

Să evite efortul fizic,

Să respecte programul de somn,

Să consume lichide la temperatura camerei,

Să consume alimente bogate în vitamine şi proteine

Page 73: astm bronsic licenta.pdf

70

CAZUL 3.

CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR

I. DATE DE IDENTIFICARE

NUME: B; PRENUME: V; SEX: F; VÂRSTA: 16 ani;

RELIGIE: creştin ortodox;

NATIONALITATE:romana

OCUPAŢIA: elev;

DOMICILIU:galati

2.DATE ANTROPOMETRICE

GRUP SANGUIN: 0; RH: pozitiv; COMPORTAMENT: normal;

ÎNĂLŢIME: 167 cm; GREUTATE: 56 kg;

Temperatura-37,9˚C,puls: 85 pulsaţii/minut,tensiunea arteriala 140/75 mm

HG,respiratia 26/min

ANAMNEZA

a) Antecedente heredo colaterale – fără importanţă

b) Antecedente personale – a efectuat toate vaccinările conform vârstei, la 7 ani

a avut varicelă

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Astm în status astmaticus

ISTORICUL BOLII. Bolnava cunoscută cu astm bronşic de la vârsta de 16 ani

prezintă dispnee, wheezing, tuse productivă. În dimineaţa zilei ce prevede internarea,

pacienta prezintă un acces de dispnee astmatică progresiv evoluând spre agravare

până la apariţia ortopneii. Se asociază cu respiraţia şuierătoare şi tuse. Dispneea nu se

ameliorează nici la administrarea repetată, de miofilin şi bronhodilatatoare

simpaticometice, respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se internează în secţia

interne pentru investigaţii şi tratament de specialitate.

Page 74: astm bronsic licenta.pdf

71

MOTIVELE INTERNĂRII

● dispnee de tip expirator cu ortopnee, tuse cu expectoraţie seromucoasă,

wheezing.

CAPUL

● facies palid, cianoză perinazală; tegumente şi mucoase palide; ochi încercănaţi;

fose nazale libere; îşi face igiena cavităţii bucale

TRUNCHI

● tegumente palide fără semne particulare;constituţie astenică; ţesut celular

adipos slab reprezentat.

MEMBRE

● tegumente palide; fără semne particulare

APARAT RESPIRATOR

● torace uşor dilatat

● dispnee expiratorie în ortopnee

● wheezing

● respiraţia = 26 respiraţii/minut

APARAT CARDIOVASCULAR

- ortopnee, zgomote cardiace normale;

- puls: 85 pulsaţii/minut, bine bătut;

- valoarea tensiunii arteriale 140/75 mm HG

APARAT DIGESTIV

● cavitate bucală normală; faringe uşor congestiv; ficat şi splină, pancreas, căi

biliare nepalpabile; abdomen suplu mobil; apetit redus;

Page 75: astm bronsic licenta.pdf

72

APARAT RENAL

● loje renale nepalpabile

SISTEM OSTEO – ARTICULAR

● aparat integru, mobil

● articulaţii mobile nedureroase la mişcări active şi pasive

SISTEM GANGLIONAR

● ganglioni nepalpabili

SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMŢ

● motilitate normal

● reflexe cutanate prezente

ELEMENTE DE IGIENĂ

- este preocupata de propria sa persoană

- somnul este diminuat cantitativ şi calitativ

- durata somnului pe 24 ore: pacientul doarme circa 6-8 ore/noapte

GREUTATE CORPORALĂ: 56 Kg

TEMPERATURA CORPORALĂ: 37,9ºC

COMUNICARE VERBALĂ: limbaj corect, inteligibil

COMUNICARE NON-VERBALĂ: se orientează în timp şi spaţiu, se adaptează

uşor la condiţiile spitaliceşti

ATITUDINEA FAMILIEI: manifestă interes faţă de pacienta.

EXPLORĂRI PARACLINICE

Page 76: astm bronsic licenta.pdf

73

A) REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ALE PACIENTEI B.V. 16

ANI

01.04.2013

ANALIZA CERUTĂ MOD DE

RECOLTARE

VALORI OBŢINUTE VALORI NORMALE

1.Hematologie

-hemoglobină

-hematocrit

-leucocite

-eozinofile

-neutrofile

-limfocite

-monocite

- 2 ml sânge prin

puncţie venoasă pe

herapină sau EDTA

- 11,1 g

- 46 %

- 7800

- 9 %

- 60 %

- 29 %

- 2 %

- 14-16 g

- 45 %

- 4000-8000/mm3

- 2-3 %

- 0-1 %

- 20-40%

- 4-8%

2.VSH 1,6 ml sânge/0,4 ml

citrat de sodiu 3,8 %

prin puncţie

venoasă

31 mm/h 5-10mm/h

Biochimie

3.Glucoza

4.Uree

5.Creatinină

6.TGP

7.TGO

5-8 ml sânge prin

puncţie venoasă

fără substanţe

coagulante

86 mg/dl

41,5 mg/dl

0,84 mg/dl

12 UI

11 UI

70-110 mg/dl

20-40 mg/dl

0,6-1,3 mg/dl

4-13 UI

5-17 UI

8.Ig E 5-8 ml sânge prin

puncţie venoasă

fără substanţe

coagulante

463 UI/ml <200 UI/ml

9. Examen sumar

urină

- se face toaleta

organelor genitale

externe, se

recoltează 100-150

Albumine, glucoză,

pigmenţi biliari, corpi

cetonici,

urobilinogen absent

Albumine, glucoză,

pigmenţi biliari, corpi

cetonici,

urobilinogen absent

Page 77: astm bronsic licenta.pdf

74

ml urină din jetul

mijlociu într-un

recipient perfect

curat, se

etichetează

Sediment urinar:

-rare leucocite,

hematii atipice, rare

epitelii

PH-7

Densitate-1020

Sediment urinar:

-epitelii- foarte rare

-leucocite - rare

-hematii - absent

- cilindri granuloşi –

absent

10. Examen

bacteorologic sputa

- se recoltează

dimineaţa pe

nemâncate după

gargara cu ser

fiziologic. Pacientul

este rugat să

expectoreze într-o

cutie Petri sterilă

- absent – germeni

patogeni

- se evidenţiază

eozinofilie în sânge

(8%) şi în spută ca

şi în secreţia nazală

- absent – germeni

patogeni

B) EXAMENE PRACLINICE

Rx – leziuni ale bronhiilor

EKG – ritm sinusal 66 c/s

Ecografie abdominală – ficat,pancreas,splina,rinichi-normal ecografic

Spirograma –CV-90%,VEMS-65,2%

Page 78: astm bronsic licenta.pdf

75

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE NEVOI

Nevoia Manifestari de independenta

Manifestari de dependenta

Sursa de dificultate

1. Nevoia de a repira şi a avea o bună circulaţie

- respiraţie 16-18 resp/min - puls 60-80 b/min - TA – 115-140/ 75-90 mm HG

- sete de aer - senzaţie de sufocare - expectoraţii

- dispnee paroxistică - wheezing

2. Nevoia de a bea şi a mânca

- dentiţie bună, gingii roz, aderente dinţilor, masticaţie uşoară

- inapetenţă - secreţii bronşice

3. Nevoia de a dormi şi a se odihni

- somn odihnitor, timp suficient pentru refacerea organismului

- iritabilitate - treziri frecvente - ore insuficiente de somn - ochi încercănaţi

- tuse, dispnee expiratorie, anxietate

4. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele şi mucoasa

- tegumentele şi mucoase integre şi curate

- tegumente umede şi reci

- carenţe de igienă

5. Nevoia de a evita pericolele

-menţinerea integrităţii prin mecanisme naturale de autoapărare

- anxietate - afectare fizică şi psihică

- situaţii de criză

6. Nevoia de a comunica

- funcţionarea adecvată a organelor de simţ - limbaj clar - debit verbal moderat

- izolare, solitutidine - dispnee, tuse - anxietate

7. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

- atitudini şi comportament cu scop de menţinere a sănătăţii

- pune întrebări cu privire la boală

- lipsa de cunoştine referitoare la boală

Page 79: astm bronsic licenta.pdf

76

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTA B.V. 16 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

PRIMA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

01.04.2013-03.04.2013

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia

de a

respira şi

a avea o

bună

circulaţie

Dispnee

bradipneică de

tip expirator

datorită crizei

astmatice

manifestată prin

tahipnee,

cianoza

tegumentelor,

wheezing, tuse

Pacienta să

respire cu

minim de

dificultate

-aşez pacienta în poziţie şezând

-asigur aerisirea salonului prin

deschiderea ferestrelor

-îndepărtez secreţiile nazale ale

pacientei

-administrez pacientei prin sonda

endonazală O2

-informez şi explic pacientei

necesitatea recoltării de sânge

pentru efectuarea egamenelor de

laborator, a sputei pentru

examenele bacteriologice,

efectuarea EKG-ului şi a

radiografiei pulmonare

La indicatia

medicului,administre

z:

*Hemisuccinat de

hidrocortizon*Miofili

n

*Ventolin spray 1-2

puffuri x 3 ori/zi prin

inhalaţie

Pregătesc

materialele

necesare recoltării

de sânge pentru

analizede

laborator.Pregătesc

Dificultatea de a

respira s-a mai

diminuat

Page 80: astm bronsic licenta.pdf

77

pacienta pentru

examene

radiologice şi o

însoţesc

2. Nevoia

de a evita

pericolele

Vulnerabilitate

faţă de pericole

din cauza

afecţiunii

pulmonare,

manifestate prin

agitaţie, facies

inspaimantat,

nevrozitate, frică

Pacienta să

prezinte

diminuarea

anxietăţii în

termen de

1h

-liniştesc pacienta privind

sentimentul fricii violente de asfixie

-educ pacienta pentru evitarea

împrăştierii secreţiilor nazale

-învăţ pacienta să utilizeze tehnici

de relaxare

Starea pacientei

e ameliorată şi

nu constituie

sursa de infecţie

nosocomială

3. Nevoia

de a se

alimenta

Alimentaţie

insuficientă

calitativ şi

cantitativ

datorită

anxietăţii,

manifestată prin

hidratare

insuficientă,

Pacienta să

fie

echilibrată

nutriţional şi

hidroelectrol

itic

-informez pacienta asupra

importanţei consumului de

alimente şi lichide în menţinerea

sănătăţii

-urmăresc orarul şi distribuţia

meselor

-asigur echilibrul între principiile

alimentare de bază şi repartizez

raţia zilnică corespunzătoare

Inapetenţa s-a mai diminuat, pacienta s-a obişnuit cu regimul alimentar

4. Nevoia Dificultate de a Pacienta să -pat confortabil Administrez la Pacienta s-a

Page 81: astm bronsic licenta.pdf

78

de a dormi

şi a se

odihni

dormi datorită

respiraţiei

anevoioase,

tusei,

manifestată prin

astenie, aspect

palid

aibe un

somn

corespunzăt

or calitativ şi

cantitativ

-pozitie adecvata

-camera aerisita

-face plimbari usoare inainte de a

se odihni,10 minute.

-excluderea factorilor stresanti

indicaţia medicului

Diazepam 1 fiolă im

înainte de culcare

odihnit 6h pe

noapte,

prezentând un

somn odihnitor

5. Nevoia

de a

comunica

Izolare datorită

stării depresive

manifestată prin

tristeţe,

respingere,

izolare de

celelalte

persoane din

salon

Pacienta să

comunice

adecvat

stării sale în

decurs de 3

zile

-liniştesc pacienta cu privire la

starea sa actuală

-dau posibilitate pacientei de a-şi

exprima nevoile, sentimentele şi

dorinţele sale

Pacienta

prezintă o

diminuare a

anxietăţii,

comunică cu

celelalte

paciente şi

personalul de

îngrijire

Page 82: astm bronsic licenta.pdf

79

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL B.V. 16 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

A DOUA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

02.04.2013

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL

DELEGAT

1. Nevoia

de a

respira şi

a avea o

bună

circulaţie

Dispnee

paroxistică cu

respiraţie

şuierătoare,

wheezing,

manifestatăprin

„sete de aer”,

senzaţie de

sufocare

Pacienta să

prezinte o

respiraţie

corespunzăt

oare

-aerisesc salonul în care se află

pacienta

-asigur pacientei poziţie semi-

şezândă în pat pentru

favorizarea respiraţiei

-curăţ orofaringele pacientei de

secreţie

-administrez O2 pacientei prin

sonda nazofaringiană,

-educ pacienta să facă uşoare

exerciţii de inspiraţie şi

respiraţie

-măsor funcţiile vitale

La indicatia

medicului,administ

rez:

*Hemisuccinat de

hidrocortizon

*Miofilin

* Berotec spray

Pregătesc materialele necesare recoltării Sangelui.

Starea generală

a pacientei se

prezintă în

continuare

alterată

Criza cedează

după

administrarea

medicamentelor

iar sputa este

eliminata mai

uşor

2. Nevoia Dificultate de a Pacienta să -pat confortabil permanent Administrez la Pacienta s-a

Page 83: astm bronsic licenta.pdf

80

de a dormi

şi a se

odihni

dormi datorită

respiraţiei

anevoioase, tusei,

manifestată prin

astenie, aspect

palid

aibă un

somn

corespunzăt

or calitativ şi

cantitativ

-pozitie adecvata

-camera aerisita

-face plimbari usoare inainte de

culcare 10 minute

-excluderea factorilor stresanti

-supraveghez somnul pacientei

pentru depistarea cauzelor

nesatisfacerii corespunzătoare

a acestuia şi îndepărtarea lor

indicaţia medicului

Diazepam 1 fiola

im înainte de

culcare

odihnit 6h pe

noapte

3. Nevoia

de a fi

curat, de

a-şi

menţine

tegumente

le şi

mucoasele

curate

Reducerea

autonomiei în

îngrijirile personale

din cauza

dispneei, asteniei,

manifestate prin

diminuarea

posibilităţilor de a-

şi efectua igiena

personală

Pacienta să

fie ajutata în

satisfacerea

acestei

nevoi

-pregătesc materialele necesare

pentru toaleta pe regiuni şi ajut

pacienta pentru satisfacerea

acestei nevoi

-protejez patul cu paravan şi

conving pacienta cu tact să

accepte toaleta

-schimb lenjeria de pat şi de

corp ori de câte ori este nevoie

-explic pacientei necesitatea că

trebuie să îşi menţină

tegumentele şi mucoasele

integre, pe toată perioada

spitalizării

Pacienta prezintă

tegumentele şi

mucoasele curate

Pacienta este

capabil să îşi

acorde îngrijiri

igienice

Page 84: astm bronsic licenta.pdf

81

4. Nevoia

de a se

alimenta şi

hidrata

Consum mic de

lichide datorită

anxietăţii,

manifestat prin

obişnuinţa de a

mânca ori de câte

ori îi este foame,

hidratare

insuficientă

Pacienta să

fie

echilibrată

hidroelectroli

tic şi

alimentar

-rog pacienta să respecte

regimul igieno-dietetic, regimul

hiposodat bogat în zarzavaturi

şi fructe

-învăţ pacienta să nu mănânce

mult la o masă

-fracţionez mesele pacientei în

număr de 4-5 ori/zi

-informez şi supraveghez

pacienta asupra consumului de

lichide

Administrez

pacientei ser

glucozat 250 ml în

perfuzie

endovenoasă

Pacienta este

capabil să îşi

acorde îngrijiri

igienice

5. Nevoia

de a evita

pericolele

Vulnerabilitate faţă

de pericole din

cauza afecţiunii

pulmonare,

manifestate prin

agitaţie, facies

inspaimantat,

nevrozitate, frică

Pacienta să

prezinte

diminuarea

anxietăţii

-liniştesc pacienta privind

sentimentul fricii violente de

asfixie

-învăţ pacienta să utilizeze

tehnici de relaxare

Starea pacientei

e ameliorată şi nu

constituie sursa

de infecţie

nosocomială.

6. Nevoia

de a

învăţa

Lipsa de

cunoştinţe datorită

inaccesibilităţii la

Pacienta să

acumuleze

noi

-învăţ pacienta să prevină

îmbolnăvirile prin protejarea la

frig, curenţi şi factori alergeni

Pacienta

încearcă să

dobândească noi

Page 85: astm bronsic licenta.pdf

82

cum să-şi

păstreze

sănătatea

informaţii,

manifestate prin

încordare psihică,

tensiune faţă de

boală, la externare

cunoştinţe

despre

boală

-explic pacientei importanţa

respectării tratamentului în

scopul prevenirii complicaţiilor

pe tot parcursul spitalizării

cunoştinţe despre

boală

Page 86: astm bronsic licenta.pdf

83

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTA B.V. 16 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

A TREIA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

03.04.2013

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia

de a

respira şi

a avea o

bună

circulaţie

Tuse frecventă

cu

expectoraţie,

wheezing,

dispnee cu

bradipnee

paroxistă,

manifestată

prin bradipnee

expiratorie,

„sete de aer”,

cianoza

buzelor

Pacientei să i

se diminueze

dispneea, să

prezinte

respiraţii în

limite

fiziologice

-creez pacientei condiţii de

microclimat,

-umidific aerul din încăpere

-asigur pacientei confortul personal

-conduc pacienta la serviciul de

Radiologie şi Explorări funcţionare,

îi explic în ce constau investigaţiile

precum şi necesitatea efectuării lor

-administrez pacientei O2 prin

sonda endonazală intermitent 4-6

l/min

La indicatia

medicului,administre

z:

*Hidrocortizon,

*Dexametazonă,

*Ventolin (soluţie

inhalantă)

*Claritine, capsula/zi

p o

La indicaţia

medicului, recoltez

sânge pentru

determinări

biochimice, urină,

spută

Starea pacientei

este buna

Page 87: astm bronsic licenta.pdf

84

2. Nevoia

de a evita

pericolele

Dificultate de

a-şi păstra

sănătatea,

frică,

anxietate,

manifestată

prin astenie,

nelinişte,

oboseală,

nervozitate

Evitarea

contactării

unor infecţii

nosocomiale

Pacienta să

prezinte o

stare de

confort fizic şi

psihic

-efectuez cu calm şi blândeţe

tehnicile de îngrijire respectând

regulile de asepsie şi antisespsie

-aduc la cunoştinţa pacientei

mijloacele de autointervenţie în caz

de criză: aerisirea imediată a

încăperii în care se află aceasta,

adaptarea poziţiei şezând la

marginea patului

-aşez pacienta în poziţia care şă îi

favorizeze respiraţia, semi-şezând

-învăţ pacienta să expectoreze în

scuipătoare

-respect măsurile de prevenire a

infecţiei nosocomiale

-asigur pacientei lenjerie de pat şi

de corp pe care o schimb ori de

câte ori este nevoie

Nu se

înregistrează

răspândirea

procesului

infecţios

3. Nevoia

de a dormi

şi a se

odihni

Insomnie

datorită

dispneei, a

procesului

infecţios,

Pacienta să

aibă un somn

liniştit, 6h pe

noapte

- aerisirea incaperii

-asigur confortul pacientei prin: o

bună igienă corporală şi

temperatura adecvată în salon

La indicaţia

medicului,

administrez

Fenobarbital 1

tabletă, înainte de

Pacienta

prezintă un

somn fiziologic,

odihnitor, de 6h

pe noapte fără

Page 88: astm bronsic licenta.pdf

85

manifestat prin

stare de

agitaţie,

culcare per os treziri

4. Nevoia

de a se

alimenta şi

hidrata

Consum mic

de lichide

datorită

anxietăţii,

hidratare

insuficientă

Pacienta să

fie echilibrată

hidroelectroliti

c şi alimentar

-rog pacienta să respecte regimul

dietetic, regimul hiposodat bogat în

zarzavaturi şi fructe

-fracţionez mesele pacientei în

număr de 4-5 pe zi

-informez şi supraveghez pacienta

asupra consumului de lichide

Pacienta este

capabilă să îşi

acorde îngrijiri

igienice

5. Nevoia

de a

învăţa

despre

boală

Lipsa de

cunoştinţe

datorită

inaccesibilităţii

la informaţii,

manifestate

prin încordare

psihică,

tensiune faţă

de boală, la

externare

Pacienta să

acumuleze

noi cunoştinţe

despre boală

-învăţ pacienta să prevină

îmbolnăvirile prin protejarea la frig,

curenţi şi factori alergeni

-explic pacientei importanţa

respectării tratamentului în scopul

prevenirii complicaţiilor pe tot

parcursul spitalizării

Pacienta

încearcă să

dobândească

noi cunoştinţe

despre boală

6. Nevoia Comunicare Pacienta să -facilitez vizita membrilor familiei Pacienta este

Page 89: astm bronsic licenta.pdf

86

de a

comunica

inadecvată la

nivel afectiv

datorită

afecţiunii

bronşice, a

stării generale

alterate,

manifestate

prin anxietate,

solitudine,

izolare

fie

comunicativă

fără a o obosi

-răspund pacientei la întrebări cu

calm

-încurajez pacienta şi părinţii

acesteia în ceea ce priveşte

evoluţia bolii şi o antrenez în mici

discuţii neobositoare

-ajut pacienta să îşi recunoască

capacităţile şi preferinţele şi observ

comportamentul acesteia

mai

comunicativă pe

măsură ce

starea generală

se ameliorează

Page 90: astm bronsic licenta.pdf

87

EPICRIZA

Pacienta B.V. în vârstă de 16 ani se internează în Spitalul de pneumoftiziologie în

data de 01.04.2013 şi prezintă următoarele simptome: dispnee de efort, durere

hemitoracele drept, tuse cu expectoraţie mucopurulentă, inapetenţă, transpiraţie,

astenie, frică.

În timpul internării s-a instituit tratament cu: antibiotice , bronhodilatatoare,

antiinflamatoare. Se adaptează relativ uşor la starea de boală fiind un vechi bolnav

astmatic.

Aceasta persoană trebuie instruită în legătură cu regimul de viaţă tratament.

Tratamentul ambulatoriu în crizele uşor de stăpânit:

- controlul periodic, evitarea eforturilor fizice, evitarea alergenilor

În urma repausului la pat şi a îngrijirilor de nursing precum şi a tratamentului

evoluţia este favorabilă, dispneea şi durerea s-au mai redus, pacientul are un somn

liniştit şi o alimentaţie normală după 10 zile de spitalizare, pacientul se externează cu

următoarele recomandări:

Să evite frigul,

Să evite efortul fizic,

Să respecte programul de somn,

Să consume lichide la temperatura camerei,

Să consume alimente bogate în vitamine şi proteine

Page 91: astm bronsic licenta.pdf

88

MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TRATAMENTUL ASTMULUI BRONŞIC

DENUMIRE

MEDICAMENT

FORMA DE

PREZENTARE

ACŢIUNE DOZA ZILNICĂ

Metilprednisolon Flacon pulbere Antiinflamatorie

Imunosupresivă

Antialergică

2mg/kg corp/24h

Hemisuccinat de

hidrocortizon

Fiolă Antiinflamatorie

Antialergică

7mg/kg corp/24h

Dexametazonă Fiolă Antiinflamator

Imunosupresor

0,3mg/kg corp

Teofilină Capsule Bronhodilatator

Antiinflamator

1 capsulă/zi

Diazepam Comprimate Miorelaxant

Anticonvulsivant

1 comprimat/zi

Paracetamol ComprimatE Antitermică

Analgezică

Antipiretică

1 comprimat/zi

Ventolin Spray Bronhodilatatoare 1 pufx3/zi

Fenobarbital Comprimate Sedativ 1comprimat/zi

Miofilin Capsule Vasodilatator

Spasmolitic

1 capsulăx2/zi

Berotec Spray Bronhodilatatoare 1 pufx3/zi

Algocalmin Fiolă Analgezic 1 fiolă/zi

Claritine Tabletă Antihistaminic 1 tabletă/zi

Page 92: astm bronsic licenta.pdf

89

ANEXA NR.1

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RESPIRATORIE

Definiţie

Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie reprezintă introducerea

medicamentelor gazoase şi volatile prin mucoasa respiratorie cu absorbţia acestora la

nivelul alveolelor pulmonare.

Indicaţii

Vascularizaţia întinsă şi suprafaţa mare a alveolelor pulmonare constituie factori

favorizanţi pentru absorbţia gazelor, substanţelor gazificate, lichidelor sub formă de

vapori sau fin pulverizate, instilaţie, injecţie intratraheală, ca şi a prafurilor nedizolvabile.

Mod de administrare:

Inhalaţia:

● anumite substanţe medicamentoase pot fi inhalate cu ajutorul vaporilor de apă,

în stare pulverizată (amestec de gaz cu medicament dispersat în particule sferice de

ordinul micronilor-aerosoli) sau sunt arse într-un vas de metal;

● inhalarea substanţelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apă au scopul

de a dezinfecta şi de a descongestiona mucoasele inflamate ale căilor inflamatorii;

● nu se aplica pacienţilor inconstienţi, astenici, adinamici sau la copii;

● poziţia pacientului este şezand având vasul în care s-a fiert apa aşezat în faţă;

● pacientul se apleacă deasupra vasului, acoperindu-se cu un cearceaf şi respiră

cu gura deschisă;

● inhalaţia vaporilor amestecaţi cu medicamentul volatilizat are o durată de

maximum 5-10 minute, iar pentru a evita inspirarea vaporilor în stare pură se pot utiliza

esenţe aromate, antiseptice sau substanţe minerale alcaloide;

● după inhalaţie pacientul este sters şi uscat, asigurându-i-se repaus la pat 23

ore;

● inhalarea de aerosoli asigură depunerea pe suprafaţa căilor respiratorii de

antibiotice, bronhodilatatoare, anesteziante, antialergice, fluidificante, expectorante, etc.,

care acţionează local sau după resorbţie general;

● pregatirea prealabilă a pacientului nu este necesară, explicandu-i-se doar

modul în care va respira:

Page 93: astm bronsic licenta.pdf

90

inspiraţie prin amboul de utilizare;

expiraţie pe nas.

- amboul indiferent de formă sau mod de folosire este obligatoriu a fi sterilizat

pentrufiecare pacient;

● părţile componente ale unui aparat generator de aerosoli sunt: generatorul de

particule dispersate, sistemul de încălzire, selectorul, sursa de presiune, amboul de

utilizare;

● poziţia pacientului este şezând sau semişezând;

● sistemul de încălzire asigură prin reglare temperatura optimă, iar generatorul de

presiune este reglat în funcţie de marimea particulelor şi viteza de dispersare prescrisă;

● în general cantitatea de aerosoli introdusă în organism se distribuie astfel:

o 40% ajunge în alveolele pulmonare;

o 35% se dispune în căile respiratorii superioare şi mijlocii;

o 25% se elimină prin expiraţie.

- în cazul utilizării flaconului personal, educăm pacientul pentru respectarea

următoarelor etape:

● tuse, expectoraţie şi agitarea flaconului înainte de utilizare;

● răsturnarea flaconului şi adaptarea buzelor în jurul piesei bucale a inhalatorului

cu înclinarea capului uşor spre înapoi;

● expiraţie lentă cît mai mult cu putinţă pentru golirea plămânilor de aer;

● inspiraţie profundă cu activarea flaconului cu aerosoli, păstrand limba apăsată;

ANEXA NR.2

OXIGENOTERAPIA

Definiţie

Oxigenoterapia reprezintă administrarea de oxigen pe cale inhalatorie, în scopul

îmbogăţirii aerului inspirat cu oxigen în concentraţii diferite, putându-se ajunge până la

100%.

Scop

Restabilirea nevoilor de oxigen pentru a menţine pragul de saturaţie arterială în

limite fiziologice 95-96% şi a combate hipoxia determinată de alterarea următorilor

factori ce condiţionează trecerea oxigenului de la nivelul alveolei pulmonare în sânge:

Page 94: astm bronsic licenta.pdf

91

• presiunea parţială a oxigenului în amestecul gazos de respirat (în sângele arterial

presiunea oxigenului este de 100 mm Hg, iar în sângele venos 65-70 mm Hg);

• coeficientul de solubilitatea al oxigenului;

• cantitatea de hemoglobină existentă (oxihemoglobina este rezervorul care

cedează oxigen);

• starea parenchimului pulmonar;

• starea peretelui alveolar.

Tipuri de hipozie

Hipoxie=scăderea oxigenului din sângele circulant;

• hipoxie anemică;

• hipoxie circulatorie;

• hipoxie hipoxică;

• hipoxie histotoxixă.

Surse de oxigen

• staţie centrală de oxigen-amplasată în afara clădirii spitalului, conform normelor

metrologice;

• microstaţie-staţie improvizată din 2-3 tuburi cuplate în serie;

• butelie de oxigen-tuburi de oxigen care se găsesc în anestezie-terapie intensivă.

Mod de administrare al oxigenului

Sonda nazală: metoda simplă, comodă, care constă în introducerea unei sonde

de cauciuc sau plastic prevăzută cu orificii la extremitatea pe care o introducem în nara-

sonda Nelaton;

• poate fi utilizată pe termen lung cu interzicere la pacienţii ce prezintă afecţiuni ale

mucoasei nazale;

• oxigenul are presiunea redusă la 1-2 atmosfere şi este obligatoriu trecut prin

umidificator sau nebulizatori;

• oxigenul va fi umidificat 2/3 apă şi 1/3 alcool etilic şi de preferat să treacă printr-

un vaporizator care sa-l încălzească;

• în umidificator bulele de oxigen barbotează în lichid.

Cateter nazal sau nasofaringian – este confecţionat din plastic sau cauciuc şi

prezintă numeroase orificii laterale.

Page 95: astm bronsic licenta.pdf

92

Ochelari pentru oxigen - constituie un mod eficace de administrare al

oxigenului, mai ales la pacienţii agitaţi sau copii care-şi îndeparteaza cateterul, chiar

dacă acesta este fixat cu leucoplast.

• este un sistem format din 2 sonde de plastic, care se introduc în nari pentru

administrarea oxigenului, iar ochelarii se fixează după urechi.

Masca

• masca simplă - nu poate fi utilizată din cauza imposibilităţii eliminării de dioxid de

carbon(se poate instala hipercapneea-creşterea gazului);

• masca cu balon - permite şi reinhalare parţială, fiind prevăzută cu orificii pentru

eliminarea gazului expirat în exterior, însă debitul de oxigen este reglat ca în timpul

inspiraţiei,balonul să nu se golească sub ½ din capacitatea sa;

• masca fără reinhalarea gazului expirat- este prevăzută cu un sistem de valve

care dirijează fluzul de gaz; masca realizează concentraţie de 100% oxigen;

Observăm starea generală a pacientului si supraveghem funcţiile vitale

-Anunţăm de urgenţă medicul dacă pacientul este :

• alert, confuz, somnolent, dispneic,cianotic, anxios,nu răspunde la stimuli.

-Observăm şi controlăm căile aeriene, deoarece oxigenoterapia nu poate fi eficientă

decât dacă acestea sunt libere.

-Recunoaştem efectele oxigenoterapiei prelungite şi în concentraţii mari:

• scăderea hemoglobinei; induce hipotensiune arterială, colaps.

- În cazul folosirii măştilor, evităm fixarea incomodă pentru a nu incomoda şi agita

pacientul.

- Atunci când pacientul varsă şi are masca de oxigen, instituim de urgenţă măsurile

pentru a preveni regurgitarea.

- În cazul corturilor de oxigen, vom ridica cortul la un interval regulat de timp pentru a

menţine contactul cu pacientul (orice deschidere a cortului duce la scăderea

concentraţiei de oxigen şi controlăm debitmetrul pentru realizarea concentraţiilor de gaz

dorite).

- Nu confundăm afecţiunile abdominale însoţite de dispnee cu insuficienţa respiratorie

acută.

- Instituim măsuri de ordin general, atunci cînd este cazul:

-repaus obligatoriu la pat, regim alimentar;

Page 96: astm bronsic licenta.pdf

93

-cântărind zilnic pacientul, efectuăm balanţa volumică.

-Cunoaştem că o bună oxigenare este demonstrata clinic de coloritul rozat al

tegumentelor care devin uscate şi calde.

ANEXA NR.3

Spirometrie

Examen care serveşte la măsurarea volumelor şi debitelor pulmonare.

Spirometria este o componentă a explorării funcţionale respiratorii (totalitatea

examenelor destinate să evalueze funcţia respiratorie).

Indicaţii - Spirometria este utilizată pentru diagnosticarea diverselor afecţiuni

cronice ale bronhiilor şi ale plămânului(astm, bronhopneumopatie cronică obstructivă,

pneumopatie interstiţială, emfizem), pentru a evalua gravitatea lor şi pentru a le urmări

evoluţia.

Tehnica - O sedinţă de spirometrie durează cel mult câteva zeci de minute.

Subiectul este aşezat pe scaun cu nasul astupat cu o pensă. El ia în gură un ambou

legat printr-un tub flexibil la un aparat de măsură, spirometrul. Pacientul respiră mai întâi

normal, apoi inspiră şi expiră până la ultima suflare. Volumele de aer conţinute în

plămânii săi la diferite momente ale respiraţiei sunt apoi măsurate, corelate fiind cu

debitele de aer inspirate sau expirate, pentru a trasa un grafic denumit curbă debit-

volum; mai este, de asemenea, posibil să se măsoare capacitatea vitală forţată (volumul

total de aer expirat dupa o inspiraţie profundă), precum şi V.E.M.S., adică volumul

expirator maxim pe secundă (volumul de aer expirat în cursul primei secunde de

expiraţie forţată care urmează unei inspiraţii profunde). Adăugarea la spirometru a unui

circuit complementar care utilizează heliul permite să se calculeze capacitatea

pulmonară totală (volumul maxim pe care îl pot conţine plămânii).

Rezultate - Anomaliile constatate sunt clasificate în sindromul obstructiv (debite

anormal de mici), sindromul restrictiv (volume anormal de mici) şi sindromul mixt

(asocierea celor două perturbaţii).

Page 97: astm bronsic licenta.pdf

94

ANEXA NR.4

RECOLTAREA SPUTEI

Definiţie

Sputa este un amestec de salivă, secreţii naso-faringiene şi bronho-alveolare.

Pregătirea materialelor

Materiale nesterile:

• mască de protecţie, taviţă renală;

• vase colectoare bine spălate, uscate fara să conţină substante antiseptice şi cu

capac.

Materiale sterile:

• cutii Petri, mănuşi chirurgicale, apă distilată;

• vas de 200-300 ml cu soluţie Ringer lactozată sau apă peptonată 1%, sterilă,

prevăzută cu capac.

Pregatirea pacientului

• instruirea eficace, cooperarea şi supravegherea competentă a pacientului

constituie elemente indispensabile pentru o recoltare corecta;

• anunţăm pacientul că sputa se recoltează dimineaţa, pe nemâncate pentru a

evita amestecul cu resturi alimentare;

• educăm pacientul pentru a-şi clăti gura şi faringele cu apă înainte de a expectora;

• solicitam pacientului:

-să îndepărteze proteza dentară;

- să nu înghită expectoraţia;

- să nu scuipe în batista sau şervetele de hârtie;

- să expectoreze numai în vasul colector sau cutia Petri;

- să nu murdarească exteriorul vasului;

- să nu expectoreze în vasul colector saliva din gură.

Tehnica de lucru

- solicităm pacientului să expectoreze conforminstruirii efectuate şi în cazul secreţiilor

nasofaringiene abundente, să se spele bine pe dinţi cu periuţa şi apă fiartă şi racită, dar

fără pastă de dinţi;

- pacientul, în continuare, îşi va clăti repetat gura şi va tuşi pentru prelevarea secreţiei în

vas colector, cutii Petri sau vas steril;

Page 98: astm bronsic licenta.pdf

95

- o cantitate de 2 ml de secreţie bronhoalveolară- nu salivă - este suficientă pentru

examenele ulterioare.

ANEXA NR.5

TEHNICA RECOLTĂRII SÂNGELUI PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR

Recoltarea sângelui

Asistenta medicală va anunţa bolnavul cu o zi înainte că i se va recolta sânge

pentru analiza.În acest scop, în dimineaţa respectivă, va trebui să nu mănânce.

Recoltarea sângelui se face respectând normele de asepsie, atent, fără a provoca

reacţii neplăcute bolnavului:

• este foarte importantă spălarea pe mâini înaintea efectuării tehnicii;

• pentru a preveni autoinfectarea este foarte important ca asitenta medicală să-şi

protejeze tegumentul cu ajutorul mânuşilor sterile;

• în cazul în care unii pacienţi sunt anxiosi, aceştia vor fi liniştiţi şi încurajati de

către asistenta medicală;

• pregatirea materialelor necesare (tampoane de vată, ace sterile, seringi de unică

folosinţă, tuburi Vacutainer, soluţie dezinfectantă, tăviţă renală, mănusi sterile);

• pregatirea bonurilor pentru analiza pe care se vor trece: numarul salonului şi

patul bolnavului, numele acestuia şi analiza cerută;

• dupa recoltare, produsele vor fi duse imediat la laborator;

• asistenta medicală are obligaţia de a lua rezultatele analizelor şi de a le trece în

foaia de observaţie a fiecărui bolnav în parte.

Recoltarea sângelui venos cu trusa Vacutainer

Sistemul Vacutainer de recoltare a sângelui venos, constituie o tehnica simplă şi

sigură.

Etapele prelevării:

• recoltarea sângelui prin puncţie venoasă pentru investigaţii de laborator se

practică dimineaţa pe nemâncate, în timpul frisoanelor sau la indicaţia medicului

indiferent de oră;

• pregatirea psihică şi instalarea pacientului pentru recoltare;

• verificarea şi completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate de

medic;

Page 99: astm bronsic licenta.pdf

96

• alegerea şi pragătirea materialului pentru puncţia venoasă;

• alegerea locului pentru afectuarea puncţiei venoase;

• aplicarea garoului;

• dezinfectarea locului de elecţie;

• efectuarea puncţiei venoase;

• efectuarea recoltării;

• aplicarea pansamentului adeziv;

• reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate) ;

• transmiterea tuburilor la laborator;

Pregatirea materialelor

Materiale necesare:

• holder;

• ac în carcasa sa protectoare; verificăm integritatea benzii de siguranţă şi

valabilitatea termenului de utlizare;

• garou elastic;

• soluţie dezinfectantă;

• tampoane de vată, comprese sterile, pansament adeziv;

• tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic;

• ordinea prelevării în tuburi este: flacoane pentru hemocultură→tuburi fără aditivi

→ tuburi pentru determinări de coagulare citrat de Na, diatube-H → tuburi cu

aditivi=E.D.T.A.,heparină, trombină.

Montare holder-ac:

• ţinem acul cu ambele mâini;

• efectuăm o mişcare de răsucire dintr-o parte spre cealaltă avândloc astfel

ruperea benzii de siguranţă;

• îndepărtăm carcasa protectoare de culoare albă;

• se înşurubează capacul liber al acului în holder.

Puncţia venoasă:

• în timpul lucrului ne poziţionăm vis-a-vis de pacient;

• alegem locul puncţiei şi îl dezinfectăm, interzis a palpa vena dupa dezinfectare;

• menţinem braţul pacientului înclinat în jos cu pumnul strâns;

Page 100: astm bronsic licenta.pdf

97

• întindem pielea pentru imobilizarea venei şi facilitarea penetrării acului prin

cuprinderea extremelor în mâna stângă, în aşa fel ca policele să fie situat la 45 cm sub

locul puncţiei, exercitând mişcarea de tracţiune şi compresiune în jos asupra ţesuturilor

vecine;

• holderul trebuie să formeze cu braţul pacientului un unghi de 15°;

• detaşăm carcasa colorată a acului;

• introducem acul în vena cel puţin 1 cm.

Efectuarea recoltării în tuburi:

• introducem tubul în holder, apucând aripioarele laterale ale holderului cu indexul

şi mediusul, iar cu policele împingemtubul;

• presiunea de împingere se efectuează numai asupra holderului, nu şi asupra

acului aflat în venă;

• capătul căptuşit al acului înşurubat în holder străpunge diafragma gumată a

capacului tubului Vacutainer, iar sângele va fi aspirat în tub;

• când sângele nu mai curge în tub, acesta va fi scos din holder printr-o

uşoarăîmpingere a policelui asupra aripioarelor;

• holderul este menţinut stabil;

• calea venoasă o curăţăm dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de NaCl 0,9%;

• acul utilizat, carcasaele sunt puse în recipientul pentru deşeuri;

• dupa recoltare, comprimămlocul puncţiei 3-5 minute cu un tampon steril îmbibat

în soluţie antiseptică, iar la pacienţii cu tratament anticoagulant sau antiagregante

plachetare, durata compresiei trebuie mărită şi aplicăm pansament adeziv.

Complicaţii posibile:

• puncţia albă (imposibilitatea de cateterizare a venei);

• introducerea paravenos a substanţei cu formarea unui edem sau hematom sau

chiar a necrozei ulterioare;

• embolie gazoasă=introducerea de aer în cantitate mare duce la decesul

pacientului;

• hematom şi revărsări sanguine=prin străpungerea venei sau retragerea acului

menţinând staza venoasă datorită garoului nedesfăcut. Interzis a se puncţiona din nou

vena dupa formarea hematomului; vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute;

Page 101: astm bronsic licenta.pdf

98

• tumefierea bruscă a ţesutului perivenos şi paravenos= revarsarea substanţei în

afara venei; pot rezulta necroze în regiunea injectării;

• flebalgia=injectarea rapidă sau efectul iritativ al soluţiei injectate asupra

endovenei; se manifestă prin durere vie;

• valuri de căldură şi senzaţia de uscăciune în faringe=solutii injectabile ca, Ca,Mg

vor fi introduse foarte lent;

• hipotensiunea pe cale reflexă=injectarea prea rapidă a soluţiei medicamentoasă;

• ameţeli, lipotimie,colaps=întrerupem imediat injectarea şi se anunţă medicul;

• embolie gazoasă=injectarea de soluţie uleioasă duce la decesul pacientului;

• atât timp cât acul se găseşte sub piele, tubul este vidat, iar sângele va fi aspirat

imediat ce am puncţionat corect vena.

ANEXA NR 6

MONITORIZAREA FUNCŢIILOR VITALE

TENSIUNE ARTERIALĂ

Definiţie:presiunea exercitată de masa sanguină circulantă asupra pereţilor

arteriali.

Tesiunea arterialasistolică - tensiunea maximă.

Tesiunea arterială diastolică - tensiunea minimă.

Se măsoară cu aparatul de tensiune. Valori normale: - diferă în funcţie de sex,

vârstă, ocupaţie, obiceiuri alimentare.

Adultul are tensiunea maximă: 115 -150 mm Hg şi cea minimă 75-90 mm Hg.

Graficul tensiunii arteriale este notat cu culoare albastră.

Tehnica măsurării tensiunii arteriale:

- aplicăm brasarda pneumatică a tensiometrului pe braţul pacientului, aflat în extensie şi

sprijinit, deasupra plicii cotului.

- poziţia pacientului poate fi decubit dorsal sau şezând

- fixăm membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale

- închidem supapa de la para de cauciuc şi pompăm aer până la dispariţia zgomotelor

pulsatile

- reducem progresiv presiunea aerului în brasarda prin deschiderea cu ajutorul ventilului

a supapei reglabile

Page 102: astm bronsic licenta.pdf

99

- primul zgomot arterial perceput prin stetoscop şi mişcarea acului pe manometru

reprezintă tensiunea arterială minimă sau ultimul zgomot arterial decomprimarea totală

- îndepărtăm brasarda de pe braţul pacientului

- înregistrăm valorile obţinute pe foaia de temperatură.

PULSUL

Definiţie: unda de şoc prezentă la palparea arterelor comprimate pe suprafeţe

rezistente.

Scop: evaluarea funcţiei cardiace, evaluarea sistemului circulator arterial.

Factori de evaluat:

- frecvenţa - reprezintă numărul pulsaţiilor pe minut. Variază fiziologic în raport cu: sexul,

vârsta, înălţimea, starea emotivă, efort fizic/psihic, poziţia adoptată.

- la adult 60-80 b/min.

- ritmicitate - reprezintă cursivitatea, regularitatea pulsaţiilor şi a pauzelor dintre ele.

Pulsul poate fi: ritmic şi aritmie.

Locul de măsurare: - reprezintă artera ce poate fi palpată şi comprimată pe plan

osos. A

- artera radială

- artera humerală

- artera femurală

- artera carotidă

- artera temporală superficială

- artera pedioasă.

Puls tahicardic - tahicardia - numărul pulsaţiilor pe minut, depăşesc valorile de

100-150-200.

Puls bradicardic - bradicardia - numărul pulsaţiilor pe minut scade sub valoarea

de 60-40.

Pulsul se noteaza în foaia de temperatura cu culoare roşie (4 diviziuni pe o linie

orizontală).

Page 103: astm bronsic licenta.pdf

100

RESPIRAŢIA

Definiţie: funcţia şi capacitatea vitală a organismului de a asigura oxigenul

necesar metabolismului celular şi eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest

metabolism.

Generalităţi: respiraţia se realizează în trei etape succesive:

- etapa pulmonară - reprezintă schimbul de gaze între sânge şi mediul extern,

proces care poarta numele de hematoză

- etapa sanguină - asigură transportul oxigenului între plămâni şi tesuturi şi a

dioxidului de carbon de la ţesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare

- etapa tisulară - reprezintă schimbul de gaze dintre sânge şi tesuturi. Mişcările

respiratorii cuprind doua acte:

expiraţie (act pasiv)

inspiraţie (act activ) Se măsoară când bolnavul doarme, în poziţie decubit dorsal, în regiunea

sternală. Respiraţie:

• la femei este: tip costal superior

• la bărbaţi: tip costal inferior

• la copii şi bătrâni: tip costal abdominal

Se urmăreşte:

- frecventa: 16-18 resp./min

- simetria: respiraţie cu ambii plămâni

- amplitudinea.

Graficul respirator este notat în foaia de temperatura cu culoare verde. Pe foaia

de temperatură fiecare linie orizontală haşurată mai intens, reprezintă valorile de 10, 15,

20, 25, 30, 35 ale respiraţiei.

MĂSURAREA TEMPERATURII

Definiţie: este rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de

căldură.

Termogeneza: producerea de căldură este rezultatul: activităţii fizice şi

contracţiei musculare, aport de alimente, aport hormonal, variaţiei temperaturii mediului

înconjurător.

Termoliza - eliminare de căldură.

Page 104: astm bronsic licenta.pdf

101

Măsurarea temperaturii: în mod obişnuit, măsurămtemperatura corpului

pacientului dimineaţa, temperatura matinală şi după-amiaza temperatura vesperală.

Valoarea exacta a temperaturii este măsurată cu termometrul.

Valori normale: la adult - 36° - 37° C

Se măsoară cu termometrul maximal. Termometrele dupa utilizare se spală sub

jet de apă după care timp de doua ore le menţinem în soluţie de cloramina 0,5%.Valorile

temperaturii sunt înregistrate sub formă de grafice sau curbe termice în foaia de

Temperatura. Termometrizarea se face timp de 5 minute, timp în care se stă lângă

pacient.Termometrul se şterge cu un tampon cu alcool dupa fiecare folosire.

Page 105: astm bronsic licenta.pdf

102

CONCLUZIE

Astmul bronşic este o afecţiune respiratorie ce constituie un capitol important de

patologie medicalǎ şi socialǎ. Prevenirea astmului bronşic este un dezirat major, iar

lupta cadrelor medicale împotriva acestei afecţiuni este foarte necesarǎ.

Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnavǎ sau sǎnǎtoasǎ sǎ-şi

recâştige sau sǎ-şi menţinǎ sǎnǎtatea printr-o educaţie pentru sǎnǎtate.

Pentru a acorda îngrijirile necesare bolnavului cu astm bronşic, asistenta trebuie

sǎ cunoascǎ foarte bine boala ca atare, simptomatologia şi participǎrile la tratament.

Intervenţia de urgenţǎ a asistentei medicale joacǎ un rol important în rolul crizelor

de astm bronşic atât prin acţiuni autonome, cât şi prin cele delegate. Pentru a putea

contribui la prevenirea complicaţiilor care pot determina sechele ce pot marca individul

pe viaţǎ, conduita asistentei medicale trebuie sǎ fie impecabilǎ.

CONCLUZIE FINALĂ: este mult mai uşor sǎ previi decat sǎ tratezi.

Page 106: astm bronsic licenta.pdf

103

BIBLIOGRAFIE

1. TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENŢII

MEDICALI – AUTOR: LUCREŢIA TITIRCĂ; EDITURA: VIAŢA MEDICALĂ

ROMÂNEASCĂ,

2. GHID DE NURSING VOL II – AUTOR: LUCREŢIA TITIRCĂ; EDITURA: VIAŢA

MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ,

3. TRATAT DE MEDICINA INTERNA,VOL I-BOLILE APARATULUI

RESPIRATOR,PROF RADU PĂUN

4. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI DR ROXANA MARIA ALBU,EDITURA

CORINT

5. INTERNET


Recommended