GRUPUL SCOLAR DE SERVICII,,SF. APOSTOL ANDREI”

SCOALA POSTLICEALA SANITARAPLOIESTI

PROIECT

EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3 +CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR:PROF. PANA MAGDALENA

ABSOLVENT:VLAICU GAROFITA

PROMOTIA 2012

PLANUL PROIECTULUI

ARGUMENT

CAPITOLUL I - INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI

MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC

I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

RESPIRATOR..................................................................................... 5

I.2 DEFINITIE, CLASIFICARE, SI FACTORII CARE DETERMINA

APARITIA BOLII...............................................................................11

1.3 MANIFESTARI SI PROBLEME DE DEPENDENTA SPECIFICE

PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC............................................16

I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

INVESTIGATIE ................................................................................19

I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII

AUTONOME SI DELEGATE...........................................................25

1.6 EDUCATIE PENTRU SANATATE PRIVIND PREVENIREA

BOLII....................................................................................................30

CAPITOLUL II - STUDIU DE CAZ ...................................32

CAPITOLUL III

III.1. CONCLUZII...............................................................44

III.2. ANEXE.......................................................................45

III.3. BIBLIOGRAFIE .......................................................55

2

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE

PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC

3

ARGUMENT

“Aerul e viu si proaspat ! … el trezeste si invie

Pieptul,inima si ochii peste care lin adie.”

Mihai Eminescu.

“ Omul este o trestie ,cea mai slaba din natura,dar este o trestie ganditoare.Nu e

nevoie ca intregul univers sa se inarmeze ca sa-l striveasca, un abur,un strop de

apa ajunge ca sa-l ucida.”

Blaise Pascal.

Termenul ca atare de astm deriva din grecescul “astm= greutate” in

respiratie, folosita inca de Homer si care a intrat apoi in limbajul medical prin

Hipocrate, Areteu.

Fiecare om este un mic univers.Cand armonia universului se tulbura omul

sufera, si uneori acest echilibru ramane definitive perturbat.Omul,in raport cu

universal, este totusi atat de puternic prin ratiunea sa.

Pentru omul bolnav asistenta medicala trebuie sa fie ajutorul si suportul

permanent, sa-l inconjoare sis a-l ocroteasca cu toata atentia, rabdarea si

dragostea de care este capabila.

Cuvintele raman, darn u vor fi niciodata de ajuns ca prin ele sa

multumeasca celei ce mi-a daruit dragostea pentru oameni si puterea de a-i

sprijini pe acestia.

4

I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A

APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator cuprinde organele prin care se realizeaza respiratia pulmonara.

O parte din organelle aparatului respirator indeplinesc si o alta functie decat respiratia.

Fosele nazale servesc la respiratie si mirosit.Nazo-faringele lasa sa treaca aerul spre plamani dar ventileaza urechea

medie prin trompa lui Eustache.Orofaringele la nivelul lui se incruciseaza calea respiratory cu cea

digestive.Laringele-organ al respiratiei si fonatiei incepand cu traheea, organele

aparatului respirator, au functii pur respiratorii.Componentele aparatului respirator:Caile respiratorii superioare :

- nas- cavitati nazale- laringe- trahee.

Organul de schimb respirator plamanul.Nasul –este o proeminenta mediana de forma unei piramide , situata

in mijlocul fetei.Nasul prezinta urmatoarele segmente:- radacina nasului,care il separa de frunte;- baza nasului care prezinta doua orificii=narile;- doua fete laterale formate din oasele nazale si cartilajele nazale.- trei margini , doua laterale ce corespund santurilor nazopal-

pebral si nazogenian si una anterioara care formeaza dosul nasului.

Cavitatile nazale-sunt doua canale orientate anteroposterior, situate deasupra cavitatii bucale,sub baza craniului,anterior de faringe.Vestibulul nasal este regiunea anterioara a cavitatii nazale.El se intinde pana la o proeminenta a peretelui nasal lateral, cu o importanta functionala, deoarece aerul este dirijat spre etajul superior olfactiv al fosei nazale,prin inspiratii puternice si scurte.

Distrugerea acestei regiuni duce la disparitia mirosului.Mucoasa nazala- inveleste peretii cavitatii nazale patrunde in sinusurile

paranazale,iar la nivelul coarnelor se continua cu mucoasa nazofaringelui.Mucoasa nazala este formata din corion,care contine vase de sange si da

culoarea rosie a mucoasei si epieliului,care este un epiteliu cilindric, stratificat, acoperit cu cili vibratili.Mucoasa nazala bogat vascularizata,ceea ce permite ca

5

aerul inspirat sa fie incalzit si umezit datorita evaporarii de la suprafata mucoasei

Vascularizatia nasuluiVascularizatia arteriala este asigurata de ramuri ale arterei carotide interne

si externe prin artera maxilara interna si externa.Vascularizatia venoasa este satelita arterelor.

- venele nazale superioare se varsa in vena oftalmica.- venele nazale anterioare se varsa in vena faciala.- venele nazale posterioare se varsa in vena maxilara.

Circulatia limfatica este tributara ganglionilor submandibulari jugulari.

Inervatia nasului.Mucoasa nazala este bogat inervata.

- senzorial prin nervul olfactiv pentru simtul mirosului.- senzitiv prin nervul trigemen pentru sensibilitate generala.- vegetative- inervatia simpatico cu rol vaso-constrictor si

inhibotor asupra secretiei nazale.Bogata inervatia a mucoasei nazale face ca acesta sa fie punctul de

plecare a numeroaselor reflexe:- de stranut – eliminarea exploziva a aerului prin plamani- de apnee – oprirea respiratiei- de constrictie a musculaturii bronsice- de inchidere brusca a glutei.

Laringele : Laringele este portiunea superioara a arborelui bronsic si in acelasi timp

organul esential al fonatiei.Asezarea Topografica :Laringele ocupa partea mijlocie si anterioara a gatului , este situat inaintea

faringelui, deasupra traheei, dedesubtul osului hioid si al limbii si se proiecteaza pe coloana vertebrala in dreptul ultimelor patru vertebre cervicale.

Constitutia laringeluiIn constitutia laringelui intra o serie de piese cartilaginoase care sunt unite

prin articulatii, ligamente si muschi.Cartilajele care intra in constitutia sa sunt:

- cartilajul tiroid- are forma unei carti deschise inapoi; marginea anterioara cunoscuta sub numele de “Marul lui Adam”,proeminentape linia mediana a gatului.- cartilajul cricoid- are forma unui inel cu pecete,corpul inelului se articuleaza cu traheea , iar pecetea inelului este orientate posterior.- epiglota – fibrocartilaj oval, mobil, inchide glota in timpul deglutitiei.

6

- cartilajele aritenoide sunt situate inapoia cartilajului tiroid si deasupra pecetei corticoidiene.- cartilajele corniculate se articuleaza cu varfurile cartilajelor aritenoide.- cartilajele cuneiforme sunt situate in grosimea plicilor aritema-epiglotice.

Elementele de legatura sunt reprezentate de articulatii, ligamente si membrane care unesc cartilajele laringelui.

Musculatura laringelui intervine in respiratie si fonatie.Mucoasa laringelui – laringele este invelit pe toata suprafata sa interna de

o mucoasa care se continua superior cu mucoasa faringiana, iar inferior cu cea traheala.

Vascularizatia laringelui :- arteriala prin ramuri din artera carotida externa si artera

tiroidiana inferioara.- venele insotesc arterele cu acelasi nume.- Limfatia este tributara ganglionilor cervicali de la nivelul

bifurcatiei carotide.

Inervatia laringelui- motorie prin ramuri din nervul vag.- senzitiva prin nervii laringieni.- vegetativa care regleaza tonusul plicilor vocale si al glandelor

laringiene si produce vasoconstrictieTraheea Traheea- urmeaza laringele; incepe in partea antero-inferioara a gatului,

terminandu-se la nivelul celei de-a cincea sau a sasea vertebra dorsala.Structura traheeiEste formata dintr-o membrane fibro-musculo-elastica ce contine 15-20

inele cartilaginoase incomplete.Aceasta membrana se prezinta ca un tub in partea posterioara arcurile

cartilaginoase lipsesc , membrana devine plata,ea vine in contact cu esofagul.Musculatura traheei uneste cele doua capete ale arcurilor cartilage-noase

fiind cuprinsa in grosimea membranei fibro-elastice.Mucoasa traheei este formata din corion,glande mixte si epiteliu

pluristratificat cilindric.Vascularizatia si inervatia traheei :

- arteriala prin ramuri din artera subclavie si aorta toracala- venele urmeaza arterele cu acelasi nume- limfatica este tributara ganglionilor traheali si

braheobronsici.Inervatia prin nervii simpaticul cervical si toracal superior.

7

Bronhiile:Bifurcarea traheei da nastere celor doua bronhii principale dreapta si

stanga.Fiecare bronhie principala patrunde in plaman respective prin hilul

pulmonar.Proiectate pe peretele anterior al toracelui:

- bronhia principala dreapta corespunde coastei VI si spatial intercostals VII

- bronhia principala stanga corespunde spatiului intercostal VIBronhiile principale constituie segmental extrapulmonar al arborelui

bronsic.Dupa patrunderea in plaman, ele se ramifica formand segmental intrapulmonar bronsic.

Plamanii:Plamanii reprezinta organele respiratiei si se prezinta ca un con trunchiat,

compus din doua jumatati inegale una dreapta (700 gr) si alta stanga mai mica (600 gr), care sunt legate intre ele prin cele doua ramuri de bifurcatie ale traheei.

Configuratie : Plamanii au o culoare roz-pal la copil si alb cenusiu cu pete negre la adult,masoara in medie 25 cm vertical, 1.5cm sagital si 10cm transversal.

Capacitate plamanilor este de 4500-500 cmc.Configuratia plamanului drept : este format din 3 lobi (superior, mijlociu

si inferior)Configuratia plamanului stang : 2 lobi (superior si mijlociu).Lobii sunt

delimitati de niste sansuri adanci=scizuri in care patrunde pleuraviscerala. Plamanii sunt alcatuiti din arborele bronsic intrapulmonary, din retelele vasculare care asigura circulatia functionala si de nutritie si din caile limfatice si plexurile nervoase.

Lobul este format din acini alveolari centrati in jurul bronhioleio respective si are forma unei piramide triunghiulare , cu varful spre hil si baza spre exterior.

Acinul este format dintr-o dilatatie vestibularadin care se desprind cateva canale alveolare.

Alveolele pulmonare ,care alcatuiesc peretii canalelor alveolare ,au forma sfericacu diametru de 150µsi sunt in numar de peste 4 miliarde in ambii plamani.

Vascularizatia este asigurata de arterele pulmonare care aduc la plamani sange venos din ventriculul drept.Venele capilare rezultate din retelele capilare perilobulare formeaza in hil patru trunchiuri care duc in atriul stang sangele oxigenat in plamani.

Circulatia nutritive necesara metabolismului tisular este independenta de circulatia functionala fiind asigurata de arterele si venele bronsice.

Pleura-este o membrane seroasa care inveleste plamanul.Pleura viscerala ,subtire, aderenta de plaman, dup ace se rasfrange la nivelul

8

hilului ,continua sa tapeteze fata laterala a mediastinului, diafragmul si fata interna a peretelui thoracic, de care este desfasurata printr-un strat celulo-geasos, numit fascia endotoracica.Pleura paritala captuseste cavitatile toracice care adapostesc plamanii si vine in contact cu fosa supraclaviculara ,fata interna a coastelor si spatiilor intercostale,fata toracica a diafragmului si organelle din mediastin.

Cavitatea pleurala este spatial virtual delimitat de cele doua pleure, care vin in contact si sunt umezite de o cantitate mica de lichid (lichidul pleural).

Mediastinul –reprezinta spatial cuprins intre fetele mediane ale plamanilor delimitat ventral de stern si cartilajele costale,dorsal de coloana vertebrala toracica, caudal al diafragmei, cranial de planul conventional care separa toracele de baza gatului.

Planul frontal , format de bifurcatia bronhiilor principale, imparte mediastinul intr-un segment anterior si unul posterior.

Mediastinul anterior cuprinde:inima si pericardul, timusul si vasele mari ale cordului.

Mediastinul posterior cuprinde:traheea si bronhiile principale, segmental thoracic al esofagului, aorta orizontala si descendenta, nervii pneunogastrici si aorticoesofagieni.

FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Respiratia este actul fiziologic care satisface nevoia de oxigen a organismului, asigurand in acelasi timp eliminarea bioxidului de carbon.

Prin mecanismul de ventilatie pulmonara plamanul pune in contact la nivelul alveolelor, aerul atmospheric cu sangele care va transporta oxigenul catre intimitatea tesuturilor, de unde va lua excesul de bioxid de carbon, pe care il va reda aerului atmosferic tot la nivelul alveolelor.

In desfasurarea respiratiei se disting trei etape: etapa pulmonara etapa circulatorie

Ventilatia este o succesiune de miscari alternative de inspiratie si expiratie, care in timpul inspiratiei se duce pana la nivelul plamanilor aer atmospheric bogat in O2 si practic aproape lipsit de CO2, iar in timpul expiratiei se elimina aerul pulmonary, sarac in O2 si bogat in CO2.

Inspiratia este un act activ, iar expiratia este un act pasiv.Inspiratia este patrunderea aerului in plamani;se realizeaza prin marirea in

diametru a cavitatii toracice, datorita interventiei muschilor respiratori intercostali, sternocleidomastoidianului si diafragmului.Cu fiecare inspiratie intra in plamani un volum de aer de aproximativ 500 ml.Aceelasi volum paraseste plamanul in expiratie.

9

Compozitia aerului alveolar trebuia sa aiba o valoare aproape constanta, aceasta realizandu-se prin inspiratie care face sa patrunda aerul atmosferic bogat in O2, care se amesteca cu aerul alveolar.

Circulatia pulmonaraPentru asigurarea respiratiei pulmonare este obligatorie o circulatie

corespunzatoare, care sa permita trecera unei cantitati normale de sange.Intr-un minut prin plamani trec 6-7 litre de sange.Debitul sanguine pulmonar este egal cu debitul circulatiei generale, dar

presiunile si rezistentele din arterele pulmonare sunt mult mai mici. Aceasta caracteristica, esentiala pentru respiratie, tine de marea distensibi-litate si capacitate a circulatiei pulmonare.Datorita acestor proprietati, circulatia pulmonara tolereaza mari cresteri de debit fara modificari de presiune, fenomene care nu se intampla in circulatia generala.

10

I.2 DEFINITIE, CLASIFICARE, SI FACTORII CARE

DETERMINA APARITIA BOLII

DEFINITIE:Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin hiperactivitate

bronsica la contactul cu substante sau stimuli diferiti, aparand la subiectii cu o anumita predispozitie constitutionala, manifestandu-se prin reducerea generalizata, variabila si reversibila a calibrului bronhiilor cu crize de dispnee paroxistica si wheezing.

Boala asmatica poate exista insa si in lipsa ei.Astmul bronsic, bronsita cronica si efizemul pulmonar constituie conceptul larg de bronhopneuomatie cronica obstructive (BPOC).

Astmul este o boala de sensibilizare, cel putin la inceputul ei, in care organul de raspuns este in primul aparat bronsic.

Astmul bronsic se intalneste la 1% din totalul populatiei, avand repartitie aproximativ egala pe varste si sex cu usoara predominanta la copii si adulti (barbati).

CLASIFICARE:Dupa etiologie si mecanismul de producere astmul bronsic poate fi:

extrinsic (alergic) intrinsic (infectios si iritativ)Clasificarea etiologica a astmului bronsic :

I. Astmul bronsic extrinsic- astmul alergic ( 70-80% )II. Astmul bronsic intrinsic- astmul bronsic infectios (20-30% )

- astmul iritativ - astmul ci etiologie necunoscuta

Asocierea factorilor etiologici explica incidenta crescuta a formelor mixte de astma (infecto – allergic).

Adeseori boala astmatica se instaleaza pe un teren local bronsic pregatit, sensibilizat prin infectii acute repetate sau cornice si prin iritatiile crescute ale atmosferei, imprejurari care duc la o scadere a pragului excitabilitatii intraceptive bronsice.

ETIOPATOGENIEIn producerea astmului bronsic intervin doua categorii de factori.Factorii determinanti in ordinea frecventei pot fi:

11

I. Alergici – vegetali (fungi, praf de casa, flori, etc.) - animali (peri, lana, pene) - alimentari (capsuni, unt, peste,oua,etc.) - medicamentosi (penicilina, indometacin, etc.)

II. Infectiosi – infectie acuta sau cronica bronsica sigura poate declansa astmul bronsic sau intretine sau agrava un astm preexistent de alta origine.

III. Iritanti – factori fizici si chimici (fum, gaz, pulberi), la care se adauga cei meteorologici (frigul) pot deasemenea induce un astm bronsic la subiectii cu super reactivitate bronsica.

IV. Factorul endocrin explica aparitia crizelor astmatice premenstrual, la menopauza si la hipertiroidieni.

V. Factorul pshic participa la declansarea crizelor de astma, dupa stress si conditionarea acestora.

Factori favorizanti (de risc).Terenul local (“spine iritative”),rinite alergice, vegetatii adenoide, deviatia

de sept nasal,s.a.terenul general hiperreactivitate bronsica este mai mare in familiile de astmatici decat la restul populatiei.

Esential este terenul atopic,de obicei predispus ereditar.Mecanismul pathogen:

Mecanismul pathogen de producere al astmului bronsic nu este pe deplin elucidat, dar se cunosc verigile principale ale acestuia.

Atigenele (alergenele) sunt substante care produse in organism sunt capabile sa determine dupa un oarecare timp de latenta, aparitia anticorpilor cu care reactioneaza specific si care produc de regula reactii generale sau locale zgomotoase, nefavorabile organismului.

In mod normal, alergenele sunt neutralizate sau eliminate de la diferite niveluri ale aparatului respirator prin mecanismele de clearance bronsic sau alveolar.

In cazul astmului bronsic anticorpii formati sunt imunoglobulinele +- (Ig E), denumite si reagine sau anticorpi reagini.

Imunoglobulinele +- spre deosebire de ceilalti anticorpi (Ig G,Ig H), se caracterizeaza printr-o serie de particularitati, sunt prezente in aer in cantitati foarte mici si au o afinitate pentru celulele aceleiasi specii, afinitate mani-festtate cu predilectie pentru bazofilele din sange si tesuturi in special la nivelul mucoaselor si deci si al bronhiilor.

Al doilea factor essential pentru astm este hipersensibilitatea bronsica fata de doze minime de mediatori chimici, incapabili la individual normal sa provoace crize de astm.

Imunitatea si frecventa acceselor paroxistice sunt in functie de cresterea excitabilitatii interoceptive bronsice sau de scadere a pragului de excitabili-tate a acestor interoceptori.

12

In astmul brosic, mecanismul conflictului imunologic este de cele mai multe ori de tip I imediat aparand la 10-20 minute dupa contactul cu alergenul.

Criza de dipnee paroxistica este deci, o consecinta a trei factori, care induc bronhostenoza:

- edemul mucoasei bronsice- hipersecretia- stasmul bronsic.

La inceput, criza paroxistica este declansata numai de alergene.Cu timpul pot interveni si stimuli emotinali,climaterici, reflecsi.

Anatomia patologica releva bronhii terminale cu mucus cu celule coleifirme numeroase si muchi netezi hipertrofiati.

FORME CLINICETabloul clinic a fost sistematizat cu deosebita maiestrie de Trousseau in

1868.Boala se instaleaza cel mai frecvent la varsta adultului tanar, apare insa si in copilarie si cu totul exceptional peste al cincilea deceniu.

In ordinea frecventei se descriu:1. Astmul alergic (extrinsic) –apare inainte de 45 ani, este determinat de

alergeni, sunt prezente antecedentele familiale astmatice si spinele iritative (rinite,dermite), infectia bronsica asociindu-se secundar.

2. Astmul infectios (intrinsic) – se intalneste dupa 45 ani fara antece-dente familiale, infectia bronsica este prezenta initial si declanseaza accesul, care apare pe un fond de dispnee moderata continua, este mai prelungit si insotit de raluri umede si expectoratie mucopurulenta.

3. Astmul sezonier, reprezinta manifestarea cronologica a celor doua forme de astm allergic si infectios.Crizele se produc 3-6 luni pe an , vara, fiind determinate de polenul florilor si graminee ,iar toamna si iarna de praful din locuinte si infectii bronsice.

4. Astmul cronic.Crizele astmatice apar in tot cursul anului, cu perioade scurte de acalmie.

5. Astmul profesional.Apare in mediul industrial la subiectii indemni , dupa o perioada variabila de activitate, fiind declansat prin contact profesional si mecanism alegic.A se deosebi de astmul neprofesional , preexistent, care este agravat

de conditiile de munca (factorii iritanti,suprainfectie bronsica, suprasolicitare bronsica).

Din punct de vedere anatomopatologic este o stenoza bronsiolara tranzitorie cu restitutio ad integrum in perioada de acalmie:

1. ETIOLOGIE :A. Factorul etiologic principal este reprezentat de:

a. alergeni profesionalib. iritanti profesionali.

a) Alergeni profesionali

13

- pulberi vegetale :cereale,faina de cereale,etc.- pulberi animale:lana,par de animale- produse biologice:antibiotice,hormone extractive,etc.- metalele si sarurile lor: cobalt,crom,platina- compusi chimici organici: sulfamide,rasina.

b) Irtanti profesionali- aldehida ftalmica,cloramina.

B. Factori etiologici secundari:- terenul atopic- condititiile profesionale nefavorizate- conditii de mediu nefavorabile.

C. Timpul de expunere profesionala depinde de puterea alergizanta a produsului si terenul atopic sau non atopic al persoanelor expuse.

D. Profesiuni expuse: - brutari 71%, morari 2%, tarani cultivatori de ricin ,tutun,floarea soarelui 2%,tesatorie, bibliotecari, crescatori de pasari, etc.

2. PATOGENEI. Diagnosticul PozitivIn centrul manifestarilor se afla “criza reprezentativa” dispneea

paroxistica expiratorie.Instalarea acesteia are loc uneori sub forma asa zisei “aure” sau a procesului : iritabilitate, mancarime de nas, prurit.De cele mai multe ori prima manifestare apare in plina sanatate,fara nicio manifestare inducatoare,mai ales noaptea.

Criza poate fi premersa de unele manifestari de tip allergic (urticarie, prurit,edem angioneurotic,migrena),fenomene cu care crizele reprezentative pot uneori alterna.

Bolnavul este anxios , isi cauta o pozitie caracteristica, la marginea ferestrei deschise,sprijinit in brate,cu toracele blocat in inspire,ochii injectati, narile dilatate,venele jugulare turgescente, capul pe spate.

La percutie se constata exagerarea sonoritatii.Ascultator se percepe zgomotul “de bondar”reprezentand din multitu-

dinea de raluri bronsice ronflante de diferite marimi si sibilante de diferite tonalitati.

Durata unei crize de astma obisnuite este de 15 min-2 ore,se termina spontan sau sub influenta tratamentului.La sfarsitul crizei expirul prelungit se scurteaza, incepe o tuse uneori de-a dreptul chinuitoare si totul se sfarseste cu expectoratie in cantitate mica, vascoasa, aderenta,care se elimina cu greu dupa acest efort de tuse.

Sputa este perlata datorita depunerilor mici si opalescente de mucina pe care le contin.

Starea de rau astmatic –se caracterizeaza prin crize de astma continue, fara pauze intre ele , care dureaza cel putin 24 h,insotite de insuficienta respiratorie acuta, refractara la bronhodilatatoare si evolutie spre exitus in absenta tratamentului adecvat.

14

Starea de rau astmatic este consecinta supraadaugarii la bronhospasm a unei infectii bronsice, abuzului de simpatomimetice sau a intreruperii bruste a corticoterapiei, urmate de obstructie difuza si asfixie.

Starea de rau asthmatic se mai caracterizeaza si prin crize violente , de obicei fara tuse si expectoratie cu polipnee, asfixie, cianoza , colaps vascular somnolenta pana la coma.

Astmul Bronsic Astmul Cardiac-dispnee expiratorie insotita de wheezing-bradipnee-expectoratie perlata

-raluri sibilante si ronflante-cord steoacustic normal

-dispnee inspiratorie-polipnee-semen de insuficienta acuta a ventriculului stang; zahicardie,zgomot de gallop, suflu functional de insuficienta mitrala.-raluri subcriptante-antecedente de HTA, cardiopatie ischemica, valvulopatii aortice.

Astmul infectios se deosebeste de bronsita cronica prin caracterul reversibil al obstructiei bronsice spontane sau dupa bronhodilatatoare in astmul bronsic fiind functional, iar bronsita cronica este ireversibila.

Infiltratul Lofer din astmul bronsic trebuie deosebit la copii de infiltratul parazitar, iar la toate varstele de infiltratul virotic si tuberculos.

In decursul astmului pot aparea zone atelectarice, de aspect infiltrativ, care fac dificil diagnosticul.

La copil,accesul de astma fiind polipeic si febril,pune problema diag-nosticului diferential cu bronsita capitala si cu bronhopneumonia.

Dispneea din timpul somnului,in timpul aterosclerozei cerebrale se diferentiaza prin conditiile de aparitie, prin lipsa manifestarilor obiective bronsice.

15

1.3 MANIFESTARI SI PROBLEME DE DEPENDENTA

SPECIFICE PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC

La inceputul , crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere, mai tarziu in intervalele dintre crize apar semnele bronsite cornice si ale emfizemului, mai mult sau mai putin evidente.

Criza apare in a doua jumatate a noptii, de obicei brutal cu dispnee si neliniste, prurit si hipersecretie, alteori este anuntata de prodranoame (stranut, lacrimare, prurit al pleoapelor, cefalee).

SIMPTOME FUNCTIONALE DISPNEEA – reprezinta dificultatea de a respira.Spre deosebire de

respiratia normala, care este involuntara, respiratia dispneica este constienta, voluntara.

Dispneea specifica astmului bronsic este dispneea paroxistica de tip expirator, brodispneica, cu expiratie prelungita si suieratoare, cu wheezing. Bolnavul ramane la pat sau alearga la fereastra prada setei de aer.De obicei sta in pozitie sezand, cu capul pe spate si sprijinit in maini, ochii injectati, narile dilatate, jugulare turgescente.

TUSEA - marcheaza sfarsitul crizei,este un act reflex sau voluntar care are drept scop expulzarea violenta a aerului si in unele cazuri a corpurilor straine din caile respiratorii.

Tusea in astmul bronsic poate fi la inceput uscata,fara expectoratie, devenind apoi umeda,mucoasa stralucitoare, alba (sputa perlata) bogata in euzinofile continand cristale Charcot-Luden si episale Curshaman.

CIANOZA – se traduce printr-o coloratie violacee a tegumentelor si a mucoaselor datorita prezentei in sangele copiilor a unei cantitati de hemoglobina [Hb] redusa, de peste 50%.

Cianoza poate fi:- discreta, cand se evidentiaza la lobii urechilor si extremitatea

degetelor;- marcata, cand apare la nas, buze si in jurul ochilor;- intense, cand acopera toata fata inclusive limba.

SIMPTOME FIZICE.Examenul fizic al toracelui se executa de catre medic si cuprinde

inspectia, palparea,percutia, auscultatia.INSPECTIA-in cazul astmului bronsic se constata un torace intepenit in

pozitie inspiratorie, muschii sternocleidomastoidieni contractati.Toracele este blocat in inspir, bolnavul se sprijina cu mainile de marginea patului.

16

PERCUTIA- apare hipersonoritatea cu disparitia matitatii precardice prin auscultatie este diminuat.Ralurile bronsice sibilante si ronflante,raluri uscate sunt des intalnite in astma.Odata cu sfarsitul crizei expirul prelungit se scurteaza, ralurile devin mai umede, incepe tusea cu expectoratie. Anxie-tatea este un simptom foarte des intalnit in astmul bronsic.Este cauzat de frica unei morti iminente datorita lipsei de aer.Bolnavul este foarte nelinistit.

AUSCULTATIA-se aude zgomot de bondar,amestecat de raluri groase si subtiri (sibilante si ronflante).

PROBLEME DE DEPENDENTA

1) Dificultatea in respiratie.Dispneea este greutateain respiratie,avand drept consecinta acumula-

rea CO2 in sange si oxigenarea defectuoasa a tesuturilor.In cazul pacientilor cu astm bronsic este de tip expirator, se reduce frecventa respiratiei (bradisp-neica), apare setea de aer, expiratia este prelungita si suieratoare cu wheez-ing , apare cianoza extremiatilor:nas, buze, lobul urechilor, unghii.In astmul bronsic tusea este la inceput uscata, fara expectoratie, devenind apoi umeda, ceea ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de secretiile acumu-late.

2) Obstructia cailor respiratoriiIn cazul pacientilor cu astm bronsic, obstructia cailor respiratorii este

Produsa de prezenta secretiilor bronsice.Acestea au culoare alba-perlata si poarta numele de “sputa perlata”,avand consistenta bogata in enzinofile si continand cristale Charcat-Lyden si spirale Curshman.

3) AnxietateaAnxietatea apare in urma lipsei de aer care apare in urma dificultatii in

respiaratie si africii de moarte iminenta,datorita lipsei de aer.

PATOGENIE

Markerul fiziopatologie al astmului rezida in hiperactivitatea si obstructia arborelui respirator.Acestea se datoreaza constrictiei musculaturii nedete, congestiei vasculare, edemului mucoasei bronsice si secretiile bronsice aderente.

In crizele de astm hypoxia este constanta,fiind direct proportionala cu severitatea crizei.Majoritatea astmaticilor au hipoxie si alcoloza respiratorie. Valoarea normala a CO2 arterial exprima o obstructie severa.Aceeasi semni-ficatie o are si acidoza metabolica.

Alergenele depasesc bariera respiratory si intra in contact cu masto-citele, care la randul lor sunt in interrelatie cu epiteliul respirator.Mastocitele eliberate mediatorii implicati in bronho-constrictie:histamine, bradikinina, leucotrienele C,D,E, factorul de activare trombocitara (paf),prostaglandinele E2,D2,F2 si tromboxanul A2.Acesti inflamatori produc o intense reactie inflamatorie cu bronho-constrictie, congestie vasculara, edem al mucoasei, cresterea productiei de mucus si insuficienta transportului mucociliar.Degra-

17

Nularea eozinofilelor antreneaza eliberarea proteinelor bazale majore sia proteinelor cationice eozinofile in lumenul bronsic.Se produce disruptia mucoasei cu exfoliere celelara in lumenul bronsic.

Din cele de mai sus rezulta ca in patogenia astmului intervin mecanis-me alergice si neurogene.La atopici aeroalergenele induc hipersensibilitatea. Alergenele absorbite la nivelul mucoasei respiratorii sunt procesate de macrofage, limfocite B si plasmocite, ultimele antrenand o secretie crescuta de IgE.celulele prevazute cu receptori pentru IgE saunt mastocitele, bazofile-le, macrofagele, eozinofilele,trombocitele si limfocitele.

Reactia alergica imediata se datoreaza activarii n\macrofagelor si a bazofilelor, care are drept rezultat eliberarea mediatorilor chimici, care antreneaza bronhospasmul si cresterea permeabilitatii capilare.

Reactia alergica tardiva apare la 6 ore dupa contactul cu alergenul.Ea se datoreaza eliberarii substantelor chemotactice de catre eozinofile, neutrofile, limfocite macrophage si trombocite.Macrofagele active prin mecanisme dependente de Ig E elibereaza hidralaze lizomale, radicali de O2, PAF,citokina (IL-6, TNF) si acid arahidonic.

Actiunea mediatorilor chimici este amplificata de mecanismele neurogene, dependente de sistemul colinergic,adrenergic si non-adrenergic, non-colinergic.Inervatia vagala si receptorii muscarinici antreneaza contractia musculaturii bronsice.Ea este mai bine reprezentata la nivelul bronhiilor mari decat al celor mici.Din aceasta cauza efectele medicatiei anticolinergice sunt limitate.

Receptorii adrenergici sunt variabil repartizati in plaman.Rolul esential este de β-receptori.Stimularea β-receptorilor antreneaza bronho-dilatatiei, cresterea secretiei de mucus si inhibarea eliberarii mediatorilor mastocitari.

Terminarea crizei de astm este adesea marcata de un acces de tuse umeda cu expectoratie mucoasa, care contine spirale Cruschmann,eozinofile si cristale Charcot-Leyden.Sputa este perlata datorita depunerilor mici de opalescente de mucina pe care le contin.

Durata unei crize obisnuite de astm este de 15 min-2 ore.Starea de rau asthmatic-se caracterizeaza prin crize de astma continue,

fara pause intre ele care dureaza cel putin 24 ore,insotite de insuficienta res-piratorie acuta refractara la bronhodilatatoare si evolutie spre exitus in absenta tratamentului adecvat.Este consecinta supraadaugarii la bronho-spasm a unei infectii bronsice a intreruperii bruste a coticoterapiei, urmate de obstructie difuza si axfisie.

18

I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

INVESTIGATIE

Asistenta medicala are datoria sa insoteasca pacientul la toate actele de investigatii care se fac.

Punerea in evidenta a starii de hipersensibilitate a unui organism se poate face prin teste de provocare (teste in vivo).

TESTELE DE INVESTIGATIETestele de ProvocareAcestea constau in observarea raspunsului unui organism dupa

introducerea antigenului avand scopul de a reproduce reactia antigen-anticorp in vivo.

Testele CutanateSunt cele mai utilizate si mai usor de aplicat.Testele cutanate cu diferite

extracte cauta de asemenea sa descopere alergenul in cauza.Se fac urmatoarele teste cutanate:

1.Proba antireactie- se practica pe fata anterioara a bratului stang sau drept. Dupa dezinfectarea cu alcool se fac o serie de sacrificari liniare superficiale, de 2 cm, pe aceste sacrificari nesangerande se pune o picatura de NaOH, Na si apoi numai pe bratul stng o picatura de proteina banuita.

Dupa 30 minute se sterge sacrificarea cuun tampon cu apa sterile si se compara cu cea din dreapta, care este martora.

Introducerea antigenului poate fi urmata de unul din cele 3 tipuri de reactie si anume:

a)reactia inediata apare la 1-2 minute si regreseaza in 1-2 ore fiind caracterizata printr-o serie de modificari cunoscute sub numele de triada lui Lewis: o molecula in centru,inconjurata de o papilla edematoasa la periferia careia se observa o zona eritematoasa.

Substratul reactiei consta in vasodilatatia marcata identica cu cea produsa dupa introducerea de histamina precum si in prezenta de mastocite-anticorpi (IgE) care elibereaza mediatori chimici.

b)reactia semiintarziata apare la 4-6 ore dupa injectare atinge la maximul la 10 ore si dispare dupa 24-36 ore de la debut, ce consta intr-o tumefiere mai difuza,hiperemica, insotita uneori de pete si chiar de necroza.

c)reactia intarziata apare la 24-36 ore dupa introducerea antigenului si poate sa persiste mai multe zile, constand intr-o zona indurate rosie violacee.

Cutireactia este de obicei negative cand sunt in cauza antigene cristaloide.Reactia este pozitiva cand se produce un mic placard urticarian,incon-

jurat de o zona eritematioasa.Intradermareactia poate da uneori reactii extreme de violente la un bolnav sensibilizat.Se practica injectand o cantitate infinita de extrasul antigenului banuit pe antebratul stang si se compara cu martorul de pe antebratul drept unde s-a injectat solutie clorurosodica izotona.

Testele de Provocare Nazala

19

Antigenul se practica pe mucoasa nazala, care in caz de hipersen-sibilitate la antigenul cauzat, raspunde printr-un proces de vasodilatatie si exudare,evidentiate prin rinoscopie sau prin studiul citologic al secretiilor.

Testul de provocare nazala precizeaza o stare de hipersensibilitate si la celelalte niveluri ale arborelui bronsic,inlocuind la copil in special testele inhalatorii.

Testele de Provocare BronsicaPrin aceste teste se exploreaza direct sensibilitatea organului tinta

(bronhiile) si constau in inhalarea de aerosoli,continand doze crescande de alegen care provoaca o vasoconstrictie exprimata prin scaderea VENS la 10 minute de la inhalare.

O scadere a VENS de cel putin 15% indica doza de allergen.Este necesara o supraveghere ulterioara a pacientului de catre asistenta medicala, timp de 5-6 ore,timp in care poate sa survina o reactie semiintarziata cu sca-derea VENS, care nu este reversibila,insotita de fenomene generale: febra, dispnee,cianoza.

Testele in vivo nu sunt lipsite de riscul declansarii unui soc anafilac-tic, atunci cand concentratia de atigen utilizat este prea mare sau cand starea de hipersensibilitate se afla la un prag foarte ridicat.

Astazi se mnifesta o tendinta de a se inlocui testele in vivo cu testele in vitro.

Metode de Investigatie in VitroUtilizate din ce in ce mai mult in laboratoare, aceste metode pot fi

clasificate in :A- tehnici care pun in evidenta terenul atopic.B- tehnici prin care se precizeaza o reactie imuna fata de

un anumit antigen.A-Punerea in evidenta a terenului atopicDozarea imunoglobulinelor E (IgE)Imunoglobulinele E se gasesc in mod normal in cantitati crescute in serul

provenit de la indivizi atopici (suferind de astm,rinita eczema).Metoda moderna de dozare cea mai raspandita utilizeaza radioimuno-

solventi (radioimunosolvent test RIST).Nivelul IgE la adulti normali este de cca 100 u/ml,la indivizii suferind de

astm extrinsec rinita nivelurile cresc de la cateva sute pana la 1000 u/ml si peste.B.-Punerea in evidenta a unei reactii immune fata de un anumit antigen.Testele utilizate:

- testul de transformare limfo-blastica.- testul raselor sau imunocito-aderenti.- testul de inhibitie a migrarii leucocitare.

20

INVESTIGATII PARACLINICE IN CRIZA DE ASTM

a).Determinarea gazelor sangvineSe cerceteaza saturatia hemoglobinei cu O2 (SaHbO2) sau presiunea

partiala a O2 (PaO2) in sangele arterial.Recoltarea sangelului pentru determinarea gazelor sangvine se face prin

punctia arteriala.Punctia arteriala reprezinta crearea unei cai de acces intr-o artera prin

intermediul unui ac de punctie si se face de catre medic cu ajutorul asisten-tei.Interpretarea rezultatelor:

-valoarea normala a Sa HbO2este ≥ 9,5 %.Se determina prin metoda oximetriei directe pe sangele arterial.-valoarea normala a PaO2 este de 91 mmHg.Scaderea sub 95 % a Sa HbO2 si sub 91 mmHg a PaO2 exprima hipoxemie si obiectivizeaza insuficienta respiratorie.Cresterea PaCO2 peste 45 mmHg evidentiaza hipercapnie, element insotitor al insuficientei respiratoreii.-valoarea normala a PaCO2 este de 40± 2 mmHg.

b).Determinarea PH-ului sanguine.Determinarea PH-ului se realizeaza prin metoda ewlectrometrica cu

ajutorul unor aparate (PH-metre).Valoarea normala : 7,34-7,42.Scaderea Ph-ului sub limita valorii normale obiectiveaza acidoza

respiratorie prezenta in starea de rau asthmatic.c).Recoltarea sangelui pentru hemoleucogramaHemoleucograma ofera amanunte pretioase pentru diagnosticarea

diferentiala a astmului alergic si a celui de natura infectioasa.Recoltarea se face prin inteparea pulpei degetului (la adult) sau a fetei

plantare a halucelui, calcaiului (la copil).In laborator se determina elemente figurate dintre care formula leucocitara

este importanta.In astmul bronsic infectios este specifica neutrofilia.In astmul bronsic alergic este specifica eozinofilia.Valorile normale ale acestora sunt:-neutrofile nesegmentale = 230/mmc (0-5 %)-neutrofile segmentate = 420/mmc (45-70 %)-eozinofile 200/mmc (1-3 %).d).Examenul sputei.Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expul-zeaza

din caile respiratorii print use.Se recolteaza in scop explorator pentru examinari macroscopice,

citologice, bacteriologice in vederea stabilirii diagnosticului.Recoltarea sputei se face prin:

-recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian;

21

-recoltarea sputei prin spalatura bronsica;-recolatrea sputei prin spalatura gastrica.

Examenul microscopic al sputei care este vascoasa si poate contine mulaje bronsice,pune in evidenta: eozinofile,cristale Charcot-Leyed,spirale Cruschmann si uneori corpi Creola (aglomerari de celule descuamate,mucus si o materie proteinoasa).

In astmul intrinsic domina polinuclearele neutrofile si bacteriile.Euzi-nofilia nu permite o diferentiere sigura intre astmul extrinsic si el intrinsic.In ambele forme se pot gasi in sange factori reumatoizi (IgЃ. IgM sau IgЃ+IgM).

e).Explorarea functiei ventilarii a aparatului respirator.Ventilatia este apreciata prin numeroase teste volumele si capacitatile pulmonare, debitele ventilatorii de repaus si de varf, prin care se determina modul in care aparatul respirator satisface nevoile de O2 ale organismului.

Explorarea functiei pulmonare constituie, alaturi de anamneza si de examenele alergologice si imunologice, un element important de investigatie, care ofera o serie de informatii utile pentru recunoasterea si urmarirea evolutiva a tulburarilor fiziopatologice ce apar in astm.

Indicele de permeabilitate bronsica (IPB) sau indicele Tiffenean se calculeaza conform formulei:

It=VEMS real/CV *100Scaderea IPB sub aceste limite indica prezenta unei disfunctii ventila-torii

obstructive dar se insoteste numai de scaderea VEMS si CV e normala sau a unei disfunctii ventilatorii mixte daca scade CV si VEMS si IPB.

Unde :VEMS=volum expirator maxim pe secunda, reprezinta valoarea maxima

de aer ce poate fi eleminata din plaman in prima secunda a unei expiratii maxime.

CV=capacitatea vitala-reprezinta valoarea maxima de aer ce poate fieliminata prin plaman in timpul expiratiei fortate care urmeaza unei inspira-tii maxime.

Valoarea medie la persoanele adulte este de 500 ml.Determinarea acestor capacitate si volume pulmonare se realizeaza prin

metoda spirometrica si spirografica.SPIROMETRIA:Aceasta metoda consta in masurarea capacitatii vitale cu ajutorul

aparatului numit spirometru.Spirometrul este alcatuit dintr-un cilindru gradat ce comunica cu

exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care sulfa pacientul.Cilindrul gradat este scufundat intr-un cilindru mai mare, care este plin cu apa.

Pacientul se aseaza pe scaun in fata spirometrului.Cu ajutorul unei cleme se penseaza narile astfel incat aerul sa nu poata intra ori iesi din cavitatile nazale.

22

La tubul de cauciuc al spirometrului se adapteaza o piesa bucala sterile, pacientul introduce in gura piesa si executa o inspiratie maximala urmata de o expiratie.

Aerul expirat face ca cilindrul gradat sa se ridice deasupra apei, putandu-se citi volumul de aer expirat.

Aceasta metoda se foloseste in mod obisnuit pentru determinarea C.V.SPIROGRAFIA:Metoda spirografica utilizeaza spirograful, un aparat care permite

inregistrarea grafica a volumelor pulmonare,statice si dinamice.Principiul de constructie al spirografului este similar cu cel al

spirometrului, continand in plus o serie de alte sisteme.Cele mai utilizate aparate sunt:

-Aparatele Eutest,cu circuit deschis, bolnavul inspirand aer atmosferic pe care-l expira in aparat.

-Aparatul Godart, cu circuit inchis, alcatuit din:1.Spirometrul2.Sistem inscriptor reprezentat de o pernita care conectata cu

clopotul spirometrului permite inregistrarea variatilor de pozitie ale acestora in functie de variatia volumului de aer introdus.

Pernita inscrie variatii de volum pe hartia cilindrului unui kimograf , care se roteste cu o viteza constanta,permitand inscrierea succesiva in timp a variatiilor de volum in cursul mai multor cicluri respiratorii.

3.Sisteme de pompe ce dirijeaza aerul in ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf,permitand efectuarea succesiva a mai multor miscari respiratorii,fara ca subiectul sa inspire sau sa expire in atmosfera ambianta.

4.Sistemul de absortie a CO2 exprimat.5.Sistemul de introducere a O2.

Un alt aparat este Pneumoscreenul-un aparat electronic computerizat care interpreteaza datele imediat,le converteste cu valorile ideale si le memorizeaza.

INTERPRETAREA DATELOR:Interpretarea datelor se face convertind datele obtinute cu cele ideale.Se calculeaza cu ajutorul formulelor, patru parametrii :1)VEMS-determinarea VEMS este obligarie in astm.In timpul crizei

VEMS este scazut, aratand disfunctia obstructive.2)Indicele Tieffenah este un indice de permeabilitate bronsica:

It=VEMS real/CV*100.3)Capacitatea vitala =CVScaderea CV cu 20% este patalogica.La scaderea cu 40% CV apare

dispneea.Scaderea CV determina si micsorarea cutiei toracice si reducerea directa a

parenchimului pulmonar.Valoarea medie a CV la adult este de 500 ml.

23

4)Volumul residual (V.R) este important pentru diagnostic, acesta creste in stenoze bronsice, cand sunt localizate la nivelul bronhiolelor.

Valorile obtinute se corecteaza cu un factor de corectie BPTS.Volumul residual reprezinta volumul de aer ce ramane in plaman la

sfarsitul unei respiratii maxilare, valoarea lui medie la adult este de 1500 ml, aproximativ 25% din C.V.

EXAMENELE RADIOLOGICE IN TIMPUL CRIZEI DE ASTM

I.RADIOLOGIA PULMONARASemne radiologice specifice nu exista pentru astm.Acces se poate constata

cresterea spatiului aerian retrosternal.Cu ajutorul unui planimetru anterior si lateral se poate calcula si cuantifica gradul de hiperinflamatie pulmonara.Se pot gasi infiltrate segmentare, subsegmentare si atelectazii, datorita dopurilor de mucus din bronhii.

Examenul radiologic este insa un important element de eliminare sau descoperire a altor boli pulmonare, el contribuind in acest caz la confirmarea diagnosticului de astm,ori la completarea cu asocieri morbide pulmonare sau cardiace sau cu complicatii ale astmului pneumotorax, pneumomediostin, colaps pulmonary (lombar sau segmentar).In stare de rau asthmatic, exame-nul radiologic este obligatoriu, el poate descoperi diverse stari patologice (pneumotorax,pneumonii) care pot explica rezistenta la tratament si impune masuri terapeutice.

Radiologia pulmonara este o metoda radiografia prin care se inregi-streaza filmul radiographic,imaginea toraco-pulmonara, fata si profil, bol-navul fiind in inspiratie profunda.

Radiografia se executa in inspiratie profunda si apnee.Radiografia pulmonara normala scoate in evidenta o umbra mediana

opaca si 2 campuri clare laterale pe care se proiecteaza claviolele, costele, omoplatii.

Unda mediana este data de cord,xiasele mari si celelalte organe din mediastin.

Campurile pulmonare sunt delimitate in jos de diafragm si cuprinde:-varfurile (portiuni situate deasupra claviculei)

-hilurile (portiuni situate de o parte si de alta a umbrei)-bazele (portiuni situate deasupra diafragmului).

In criza de astm bronsic se evidentiaza radiologic hipertransparenta datorita emfizemului pulmonar declansat de spasmul bronsic.

II.RADIOSCOPIA PULMONARA

Este un examen rapid si simplu.In astmul bronsic se evidentiaza spasmul bronsic prin hipertransparenta dincolo de bronchiole terminale obstruate.

24

Datorita expunerii la iradiere se recomanda radiografia.

INVESTIGATII PARACLINICE INTRE CRIZELE ASTMATICE

Intre crizele astmatice se observa:-radiologic normal;-testele spirografice sunt normale;-testele farmacologice evidentiaza hiperactivitatea bronsica si

reversibilitatea stenozei dupa administrarea de aerosoli.Se folosesc substante:

-bronhoconstrictoare -bronhodilatatoare.

Se constata bronhoconstrictie dupa administrarea de acetilcolina sau histamine si bronhodilatatie dupa aerosoli cu Alpent.

Acestea se constata prin scaderea , si respectiv cresterea semnificativa a VEMS cu 10% fata de valoarea initiala.

25

I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

I.INTERVENTII AUTONOMEDe la internarea pacientului in spital si pana la externare asistenta

medicala supravegheaza cu atentie pacientul asigurandu-se ca acesta sa aiba o stare de bine fizic si psihic.

Asistenta ii asigura pacientului o camera curate,aerisita, la temperatu-ra de 20-22 oC comod si lenjerie curata si perfect intinsa.

Ii asigura repaus fizic si psihic.Ii invata necesitatea odihnei, discuta cu pacientul, ii da informatii despre

boala si tratament.Asigura conditiile de microclimat.Ii invata respectarea normelor de igiena pentru evitarea infectiilor

nasocomiale.Ii asigura o alimentatie corespunzatoare.Asigurarea igienei bolnavului prin mentinerea igienei tegumentelor,

cavitatii bucale, etc.Recolteaza probe biologice si patologice la indicatia medicului pentru

examenul de laborator.Pregateste psihic pacientului explicandu-I importanta tehnicii si

necesitatea acesteia.Face pregatirea fizica a pacientului pentru examenele care urmeaza sa i se

faca. Insoteste pacientul la sala de examinare, il ajuta sa i-a pozitia indicate de

medic, il supravegheaza in timpul examenului si dupa, il serveste la pat daca nu poate si-l ajuta in satisfacerea nevoilor fundamentare.

Supravegheaza si mentine functiile vitale si vegetative.Monitorizeaza : - pulsul

- tensiunea arteriala- temperatura- respiratia.

Observa orice modificare in starea generala a pacientului si anunta medicul.

Administreaza medicamentele indicate de medic.La indicatia acestuia face si oxigenoterapie.

II.INTERVENTII DELEGATE.

Cum un tratament traditional in astma poate varia de la un pacient la altul sau chiar de la un acces de astm la altul, principiul de baza este ca tratamentul sa fie individualizat, medical tinand seama de constitutia biologica a bolnavului de medical sau ambient fizico-chimic si de conditiile sale personale si familiale.

26

A.TRATAMENTUL SIMPTOMATICTratamentul simptomatic de baza a oricarei formed ea stm indifferent de

gravitatea sa consta in administrarea de bronhodilatatoare care sunt reprezentate de :

1) beta-adrenergice;2) anticolinergice (atropine si derivatii ei)3) metilsantipe (derivati ai texfilinei)4) corticosteroizii (in formele mai greu influentate)

Bronhodilatatoare

1) a) Beta-adrenergice – sunt derivati ai adrenalinei, ea insasi folosita inca uneori in aceesul de astm (Adrenalina 1 f. solutie hidrocalorica 10/00 inj s.c. 1-2 x ori sau Efedrina f. 1-2/zi s.c. sau i.m. sau cp.50 mg x 1-3/zi).Prezenta unor efecte cardiovasculare adverse a impus cautarea de noi derivati.

b) Simpatomimetice β1 si β2, adrenergice selective ca: Izoprenalina (Aludin, Isuprel, Novadin).f.O, O2 mg s.c. sau i.m.;cap. 10 mg sublingual si sol 1% pentru aerosoli.Reactii adverse: mai provoaca tahicardie datorita stimularii beta receptorilor cardici.

c) Simpatominetice β2 adrenergice selectivi.- Tetrabutil p. 2,5 mg- Fenoterolul (Berotec) cp.20 mg 2 x 2-3/zi- Salbutamol (Ventolin) cp. 20 mg 2 x 2-3/zi- Orciprenalina (Alupent, Asmapent) cp.20 mg 2-3/zi si

sol.Pentru aerosoli sau spray 2 x 3-4 prize/zi.Reactii adverse posibile dupa supradozajul de inhalatii sau dupa

administrarea oral aparenterala sunt reprezentate de : palpitatii, tremuraturi, nervozitate, neliniste, tahicardie, cresterea debitului cardic, a consumului de O2 miocardic si a TA, crampe musculare , excitatie de tuse dupa inhalare.

2) Anticolinergicele- Atropina este un sulfat f.1 mg i.v. 0,5-1 mg si produce o bronhodilatare

si provoaca tahicardie, uscaciunea gurii, ingrosarea secretiilor bronsice, cu dificultate de expectoratie si predispozitie la infectii bronhice.

- Bromura de ipratropium (Atrovent) este practic lipsita de toate efectele adverse ale atropinei, se foloseste ca aerosol dozat.

Actiunea sa este mai slaba decat a beta-andrenergicelor;este indicata in formele mai usoare.

3) MetilxantineleTeofilina si derivatii sai:Eufilin; Miofilin f.240 mg 1-3/zi i.v. lent si cp. 10

mg x 4-6/zi au pe langa efectul bronhodilatator atribuit inhibarii fosfodiesterazei si alte actiuni: inotropa si cronotropa miocardica, analeptica respiratorie, diuretica.

27

Pe cale orala metilxantinele produc iritatii gastrice si au o actiune mai slaba si de scurta durata.

Metilxantilele se folosesc mai mult pe cale intravenoasa, nu atat in accesul de astm simplu, in care beta-adrenergicele in spray sunt mai usor maniabile si au o actiune mai rapida, dar mai ales in accesele mai severe si in stare de rau astmic.

Reactii adverse : greata, varsaturi, tahicardie, tulburari nervoase centrale (ameteli, neliniste, anxietate, stari de excitatie, cefalee, insomnie)

Contraindicatii: hipertiroidism, epilepsie, infart miocardic, tahicardii, cardiomiopatia hipertrofica obstructiva .

4) CorticosteroiziiSunt indicate in astm, atunci cand masurile terapeutice uzuale nu au

putut controla simptomele ca : dispnee severa (stare de rau astmatic) si insuficienta respiratorie, care constituie indicatii principale, indicatia secundara consta in astmul cu dispnee continua si hipersecretia cu obstructie bronsica.

Conduita de administrare este urmatoarea: a) Prednison: - se incepe cu doze mari 50-60 mg/zi in primele 4-7 zile

- reducerea dozei cu 5 mg la 5 zile pana se ajunge la 15 mg/zi

- reducerea cu 2,5 mg la 10 zile pana se ajunge la 5 mg doza de intretinere

- daca este posibil suprimarea tratamentului peros.- cand suprimarea nu este posibila se va continua cu doze de 5-15 mg, in functie de starea pacientului

b) Hidrocortizon hemisuccinat f. 25 si 100 mg in doza de 100-200 mg/zi in perfuzie i.v.lent in solutie glucozat 5%

c) Cortizon retard (Kenalog Volan) 40mg i.m. la 2-4 saptamanid) Corticosteroizi inhalatori( Betaforte)

B.TRATAMENTUL ANTIINFECTIOS

Se face cu:- sulfamide: Biseptol 2g/zi- antibiotice in functie de biograma cu

-tetraciclina 2g/zi-ampicilina 2-3g/zi-oxacilina-se evita penicilina, fiind alergizanta

Se mai folosesc:Prostaglandele : sunt bronhodilatatoare si blocante α adrenergice.Scaretolice fludificante ale secretiei bronsice :

-Bromhexin(Mucosolvin) peros 3x2 drajeuri sau 3x8 ml solutie / zi.

28

Antitusinele vor fi folosite numai in tusele neproductive.

TRATAMENTUL DE FOND AL ASTMULUI BRONSIC

1.Eliminarea contactului cu alergenul causal prin:-evitarea alergenului-evitarea atmosferei poluante-combaterea fumatului

2.Desensibilizarea specifica (hiposensibilizarea specifica sau imunoterapia) indicata atunci cand alergenul este cunoscut si consta in injectarea subcutanata a antigenului in doze din ce in ce mai crescute.Se produc astfel anticorpii circulanti care neutralizeaza antigenul.

3.Desensibilizarea nespecifica indicata atunci cand alergenul nu a fost identificat.

Se mai folosesc :- antihismatice de sinteza Tavegyl, Clorfeniramin, Romergan, Benadryl, etc.- histoglobulin disodic (gamaglobulina + histamine)- cromsylicat disodic indicat in astmul sezonier, atat cel de primavara cat si cel de toamna; se administreaza 4 cp/zi la 4-6 ore interval.- Ketotifen (Zaditen); are un efect preventiv;se administreaza 1 mg dimineata si 1 mg seara

4.Fluidizarea secretiei bronsice, printr-o hidratare adecvata. Bolnavii trebuie sa consume circa 2000 ml/zi in special seara pentru a prevenii uscarea mucoasei bronsice in timpul noptii.Umidificarea mucoasei bronsice se realizeaza prin inhalarea de aerosoli.

Mobilizarea secretiei se face prin drenaj postural.5.Kineziterapie6.Speleoterapie practicata in saline exercita efecte favorabile datorita

atmosferei locale saturata in vapori de apa.Statiuni: Herculane,Pucioasa, Vulcana Calimanesti, Olanesti, Govora.

8.Climatoterapia la munte sau la mare9.Electroterapia cu raze ultrascurte si prin microunde

10.Fototerapia cu raze ultaviolete (cu actiune desensibilizanta)

29

1.6 EDUCATIE PENTRU SANATATE PRIVIND PREVENIREA

BOLII

Are drept scop diminuarea numarului de imbolnaviri, reducand numarul cazurilor noi, prevenirea unor cazuri de imbolnavire, a unor complicatii si reinserarea individului in societate si in familie.

I. EDUCATIA PRIMARA1) Prevenirea poluarii atmosferei

Acestea se realizeaza printr-o serie de masuri medicale si nemedicale.Masuri medicale pentru prevenirea sau reducerea poluarii, legislatia

sanitara prevede pentru aproximativ 84 de substante un termen ce se numeste “concentratia maxima admisibila” (CMA), reprezentand concentratia unei substante in atmosfera dincolo de care poluantul respective altereaza sanatatea.

Masuri nemedicale pentru reducerea poluarii sunt folosirea unor substante combustibili care sa arda complet pana la CO2 si H2O; reducerea tetraetilului de plumb din compozitia benzinei, folosirea filtrelor la cosurile de evacuare, etc.

2) Combaterea tabagismului prin interzicerea fumatului3) Masuri profilactice specifice pentru persoanele cu predispozitie familiala.In familiile de astmatici, incidenta astmului este mai crescuta dacat la martori.Studiile facute pe gemeni arata ca astmul are prelevanta mai mare la monozigoti (19%) dacat la dizigoti (4%), dar sugereaza ca factorii ereditari determina predispozitia pentru astm si ca factorii de mediu sunt raspunzatori pentru initierea sa.

Descendentii din familii cu astm bronsic, emfizem pulmonar, bronsita cronica, persoanele atopice vor fi dispensarizate.

4) Masuri specifice pentru persoanele cu risc profesional. Identificarea persoanelor care lucreaza in mediul poluant si cartografierea lor.Se recomanda dispensarizarea lor.

Se recomanda: - indepartarea factorilor predispozanti:

- unele obiceiuri daunatoare:cafea, consumul de alcool, fumatul.- stresul- eforturile fizice si psihice mari- conditiile de munca imbunatatite sau schimbarea locului de

munca - consumul de medicamente fara recomandarea medicului

II. EDUCATIA PENTRU PREVENIREA SECUNDARASe adreseaza bolnavilor ce sufera de astm bronsic si are drept scop

prevenirea aparitiei crizelor de astma si a complicatiilor.1) Evitarea contactului cu alergenul causal

30

2) Evitarea infectiilor prin evitarea aglomeratiilor in timpul epidemiilor, evitarea persoanelor cu boli contagioase si a purtatorilor sanatosi de germeni, evitarea frigului, respectarea normelor de igiena

3) Tratarea factorilor de intretinere si agravare a astmului:- tratarea sinuzitelor, polipilor,amigdalitelor - tratarea tulburarilor endocrine, hiperfoliculinemia- tratarea bolilor digestive si de nutritie: litiaza biliara sau renala,

colite, obezitatea, etc4) Combaterea tabagismului prin interzicerea fumatului5) Masuri referitoare la igiena locuintei Curatenia locuintei trebuie efectuata zilnic, maturarea umeda,

aspirarea prafului sau stergerea lui cu o carpa umedaCamera bolnavului va aerisita zilnic, se va evita poluarea aerului din

incapere6) Efectuarea gimnasticii respiratorii7) Calirea organismului8) Se recomanda si:

- Speleoterapia practicata in salinele din Romania la Praid, Slanic-Prahova, Tg.Ocna

- Climatoterapia la munte sau la mare- Balneoterapia : apele sulfuroase sunt indicate in astmul bronsic

deoarece sulful are un rol de desensibilizant antialergic.Statiuni: Herculane, Pucioasa, Vulcana, Calimanesti, Olanesti, Govora

31

CAPITOLUL II - STUDIUL DE CAZ

CULEGEREA DATELOR

PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3

Nume şi prenume P.E. P.R. M.V.

Vârsta 60 ani 27 ani 48 ani

Ocupaţia: Pensionar Inginer Sofer

Condiţii de viaţă şi muncă Locuinta salubra Locuinta salubra cu 3 camere Locuinta salubra

Greutatea 57 kg 58 kg 62 kg

Înălţime: 1,55 m 1,68 m 1,70 m

Grup sanguin A II B III B III

Motivele internării: dispnee expiratorie cu wheezing

tuse productive ameteli durere toracica cianoza, cefalee somn neodihnitor cu treziri

frecvente.

dispnee expiratorie cu wheezing

anxietate medie transpiratie tuse seaca.

dureri precordiale anxietate dispnee expiratorie tuse productiva

Istoricul bolii Pacienta in varsta de 60 ani se interneaza in Spitalul Judetean in sectia Interne in urma cu 6 ore, cu dispnee expiratorie insotita de durere toracica, tuse productive, ameteli.Bolnava prezinta astenie fizica, anxietate, transpire-tii,

Pacientul s-a prezentat la Spitalul Judetean de Urgenta sectia Interne pe 2 Noiembrie 2011.Sufera de astm bronsic infecto-alergic professional.Accesele de astm sunt rare 1-2 pe an.Accesul present a fost declansat

Pacientul in varsta de 48 de ani s-a prezentat la ora 14.40 la serviciul de urgenta. In urma anamnezei si a examenului clinic al bolnavului s-a hotarat internarea acestuia in Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti in sectia de Interne.

32

cianoza la nivelul extremitatilor. in timpul efecturarii polenizarii datorita inhalarii polenului de la florile de cires.A debutat rapid prin stranut, rinoree, apoi s-a instalat dispnee si tuse seaca.

Pacientul cu astm bronsic alergic diagnosticat in urma cu 8 ani este un vechi hipertensiv sub tratament de 8 ani.

Pacientul afirma ca a depus efort in conditii de frig si umezeala si a luat contact cupraful din casa, desi stia ca este alergic si nu si-a luat nici o masura de prevenire. In urma cu 10 ore s-au instalat durerile precordiale, dispnee expiratorie, tuse productiva. Aceste simptome s-au instalat treptat fiind insotite de anxietate si cianoza a extremitatilor.

Diagnosticul la internare Astm bronsic infecto-alergic in criza

Astm bronsic infecto-alergic profesional.

Astm bronsic infecto - alergic in criza. H.T.A.

Data internării 23 Noiembrie 2011 02 Noiembrie 2011 18 noiembrie 2011

ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFACUTE

PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3

Nevoia fundamentala

nesatisfacuta

A respira si a avea o buna circulatie

A elimina A bea si a manca A dormi si a se odihni A se imbraca si dezbraca A-si mentine temperatura

corpului in limite normale A evita pericolele A fi ocupat in vederea realizarii

A respira si a avea o buna circulatie

A elimina A bea si a manca A dormi si a se odihni A-si mentine temperatura

corpului in limite normale A evita pericolele A fi ocupat in vederea realizarii

A respira si a avea o buna circulatie

A elimina A bea si a manca A dormi si a se odihni A se imbraca si dezbraca A-si mentine temperatura

corpului in limite normale A evita pericolele A fi ocupat in vederea realizarii

33

A se recreea A invata cum sa-si pastreze

sanatatea

A se recreea A invata cum sa-si pastreze

sanatatea

Problema de

dependenta

Dispnee Obstructia cailor respiratorii Anxietate Hipertermie Insomnie Disconfort fizic legat de durere Cunostiinte insuficiente despre

boala.

Dispnee Alterarea respiratiei Hipertermie Diaforeza Anxietate Insomnie Oboseala .

Dispnee Circulatie inadecvata Alimentatie neadecvata : deficit Hipertermie Anxietate Cunostinte insuficiente depre

boala

Etiologia anxietate spasmul bronsic alterarea mucoasei bronsice obstructia cailor respiratorii cunostinte insuficiente despre

mediul inconjurator insalubritatea mediului neadaptarea la rolul de bolnav

si la boala

spasmul bronsic alterarea mucoasei bronsice Proces infectios la nivel

pulmonar. Scaderea imunitatii. Spitalizare Anxietate Neadaptarea la rolul de bolnav

si la boala

spasmul bronsic alterarea mucoasei bronsice obstructia cailor respiratorii alterarea miocardului cunostinte insuficiente despre

mediul inconjurator insalubritatea mediului neadaptarea la rolul de bolnav

si la boala anxietate

Manifestarea de

dependenta

senzatie de sufocare dispnee de tip Cheyne -Stockes

si Kussmanul R= 20 r/min zgomote respiratorii

crepitante,romflante si sibilante disurie anorexie disfagie dificultate in digestie pierderea in greutate oboseala, neliniste, doarme 7

ore pe noapte dezinteres fata de tinuta sa febra moderata 38-39oC

Tuse seaca Dispnee R =22 r/min Transpiratii Somn neodihnitor, insuficient

cantitativ si calitativ Piele rosie, calda, umeda. T= 38,6 oC. Vulnerabilitate fata de pericole

T.A.=180/110mmHg R=23r/min Tuse productiva, cianoza

extremitatilor Apetit redus, anorexie. Pierderea in gruetate Transpiratii Dificultate in deplasare T=38,9 grade C Piele rosie, calda, umeda. Febra moderata Lipsa cunostintelor despre

boala

34

piele rosie, calda, umeda indispozitie insatisfactie cunostinte insuficiente despre

boala nesiguranta si frica de

necunoscut

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3

OBIECTIVE 1)Pacienta sa prezinte respiratie libera pen as cu frecventa de 16-18 r/min in decurs de 2 zile2)Pacienta sa prezinte temperature corporala intre 36-37oC in decurs de 2 zile.3)Pacienta sa iaba un somn odihnitor in decurs de 2 zile.4)Pacienta sa fie echilibrata psihic in decurs de 2 zile.5)Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic in decurs de doua zile.

1)Pacientul sa prezinte respiratie libera pe nas cu frecventa de 16-18 r/min in decurs de 48 ore.2)Pacientul sa prezinte temperatura corporpului in limite normale in decurs de 2 zile.3)Pacientul sa aiba un somn regenerator in decurs de 2 zile.4)Pacientul sa fie echilibrat psihic pe toata perioada spitalizarii.

1. Pacientul sa prezinte respiratie ampla pe nas cu frecventa normala. 2. Pacientul sa fie echilibrat psihic, sa prezinte o stare de bine pe toata perioada internarii. 3. Pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite normale. 4. Pacientul sa-si imbogateasca cunostintele despre boala pe perioada spitalizarii. 5. Starea pacientului sa se amelioreze fara complicatii infectioase sau de orice fel. 6. Pacientul sa fie echilibrat nutritional pe tot parcursul internarii.

INTERVENTII 1)Aerisirea incaperii, umidificarea aerului, asigurarea confortului termic, fizic si phisic, educarea pacientei in previnta modului in

1)Asigurarea confortului fizic si psihic;2)Asezarea in pozitie sezand pentru a favoriza o buna

1. Asigurarea conditiilor de mediu, aerisirea salonului, umidificarea aerului.

2. Educarea pacientului asupra

35

care trebuie sa tuseasca pentru a elimina sputa din caile respiratorii ,administrarea tratamentului medicamentos recomandat de medic.2)Asigurarea confortului fizic prin schimbarea lenjeriei de pat si corp, aplicarea unor comprese pe frunte, administrarea tratamentului medicamen-tos- antibiotice.3)Aplicarea unor comprese reci pe frunte,administrarea ceaiuri caldute inante de culcare sau o cana cu lapte.4)Linistea pacientei explicicandu-i cu calm fenomenul de obstructie bronsicaeste tranzitorie si reversibila, informarea pacientei in legatura cu starea sa pe tot parcursul internarii.5)Efectuarea bilantului ingesta-excreta, cantarirea zilnica, asigurarea hidratarii pe cale orala, sfatuirea pacientei sa consume lichide, suprave-gherea pacientei pentru a observa semen de deshidratare.

respiratie; 3)Aerisirea incaperii, umidificarea aerului; 4)Educarea pacientului despre modul in care sa tuseasca; 5)Administrarea de oxigen si a tratamentului.6)Aplicarea unor comprese reci ; administrarea tratamentului medicamentos : antibiotice.7)Administrarea de ceaiuri caldute inainte de culcare; administrarea unor sedative usoare.8)Linistirea pacientului, explicandu-i ca fenomenul produs este reversibil si ca se va simti bine in urma investigatiilor si a tratamentului.9)Insuflarea increderii in echipa in ingrijire.

modului in care trebuie sa tuseasca pentru a elimina sputa.

3. Administrarea tratamentului la indicatia madicului,administrarea de oxigen.

4. Linistirea pacientului explicandu-i cu calm fenomenul de spasm bronsic – este reversibil si tranzitoriu.

5. Insuflarea increderii in echipa de ingrijire, in eficacitatea tehnicilor si a tratamentului.

6. Asigurarea intimitatii in timpul executarii tehnicilor de ingrijire, pregatirea psihica inaintea fiecarie tehnici.

7. Aplicarea unor comprese reci pe frunte; schimbarea lenjeriei de pat si de corp umede in urma transpiratiilor.

8. Masurarea temeperaturii corporale de 2 04i pe zi, dimineata si seara, notarea valorilor in F.O.

9. Administrarea tratamentului.10. Raspunderea cu promptitudine

la orice intrebare pe tema bolii.

11. Explicarea cu calm a regimului de viata ce trebuie sa-l urmeze.

12. Asigurarea normelor de igiena pentru pacient, administrarea corecta a tratamentului

36

medicamentos. 13. Respectarea n ormelor de

asepsie, antisepsie si a circuitelor functionale.

14. Cercetarea gustului pacientului, asigurarea de alimente preferate, proaspete.

15. Respectarea orarului meselor.

APLICAREA INGRIJIRILOR

Problema Obiectiv Interventii autonome si delegate Evaluare

PACIENT 1 Dispnee Pacienta sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie in decurs de doua zile

-am aerisit incaperea si am umezit aerul din incapere-invata pacienta sa faca gimnastica respiratorie-am educat pacienta sa tuseasca, sa expectoreze si a colecteze sputa.-am asigurat o pozitie adecvata (sezand sau semisezand)-am administrat oxigen umezit prin sonda endo-nazala-am administrat tratamentul medicamentos recomandat :1)Miofilin 1 f (10 ml) i.v.2)HHC 1 f (100 mg) i.v.3)Nilfan cp. (20 mg) per OS

Ora 9 oo

Pacienta prezinta:-dispnee expiratorie (15 r/ min), cianoza la nivelul extremitatilor, tuse seaca.Ora 10 oo

Stare generala nemodificataOra 12 oo

Dispnee ameliorate (16 r/min) fara cianozaPrezinta tuse productive

Obstructia cailor respiratorii

Pacienta sa prezinte respiratie libera pe nas de 16-18 r/min in decurs de doua zile

-am asigurat confortul termic, -am aerisit incaperea,-am asezat pacienta in pozitie adecvata (semisezand sau sezand)-am educat pacienta in privinta felului in care sa tuseasca si sa elimine sputa in vas colector, am explicat necesitatea expectorarii

Pacienta prezinta cianoza la extremitati, dispnee 15 r/min, torace blocat in expir.Ora 10 oo

Stare generala nemodificata.

37

-am educat pacienta sa nu inghita sputa-am urmarit pacienta daca ingera cantitatea de lichide (1600-2000 ml/24 h) pentru a fluidifica secretiilor bronsice.-am administrat O2 prin sonda endo-nazala cu debit de 61 ml- 5 min cu 10 min pauza.-am administrat tratamentul medica-mentos recomandat de medic :1)Miofil 1 f – i.v.2)HHC 1 f – i.v.3)Nilfan 1 cp-per os

Ora 13 oo

Dispnee usoara cu frecventa respiratorie = 16 r/min.Tuse productive si sputa cu aspect mucopurulent.

Anxietate Pacienta sa fie echilibrata psihic in decurs de 2 zile si sa-si mentina starea de bine in timpul spitalizarii.

-am informat pacienta in legatura cu starea sa .-am linistit-o explicandu-i ca fenomenul de obstructie bronsica este reversibil.I-am insuflat incredere in echipa de ingrijire si in eficacitatea tratamentului.-am administrat anxiolitice. -am informat pacienta si am pregatit-o psihic inaintea fiecarei tehnici de ingrijire.

Pacienta este anxioasa, isi exprima teama in legatura cu boala sa, isi exprima teama de moarte prin sufocare.

Insomnie Pacienta sa aiba un somn odihnitor,suficient,sa prezinteun tonus muscular pastrat.

-am aerisit inacaperea inainte de culcare.Am asigurat o lenjerie curata de pat si de corp.Am recomandat pacientei sa citeasca inainte de culcare.-am recomandat servirea cinei cu cel putin 2 h inainte de culcare.-am educat pacienta sa evite consumul de cafea la ore inaintate.-am invatat pacienta sa faca gimnastica respiratorie.-am administrat un sedativ usor.

1) Hidroxin 1f (100 mg) - i.m.2) Vitamina B1 1f - i.m.3) Vitamina B6 1f - i.m.4) Fosfobion 1f - i.m.

Pacienta este epuizata, prezinta somnolenta diurna, astenie fizica, lentoare in miscare si vorbire

Hipertermie Pacienta sa prezinte

-am aplicat comprese reci pe fruntea pacientei.-am asigurat confortul fizic prin schimbarea

Dimineata = 38o CSeara = 38,4o C

38

temperatura corporala intre 36-37oC in decurs de o saptamana

lenjeriei datorita transpiratiei,ori de cate ori este nevoie.-am masurat temperatura seara si dimineata: am notat valorile in F.O.-am administrat tratament medicamentos: - ampicilina 500 mg – i.m. la 6 ore

Cunostinte insuficiente despre boala

Pacienta sa acumuleze noi cunostinte

-am explorat nivelul de cunostinte al bolnavului privind boala, modul de manifestare, -am motivat importanta acumularii de noi cunostinte, -am stimulat dorinta de cunoastere.

Pacienta isi insuseste cunostinte despre boala si cum sa-si pastreze sanatatea

PACIENT 2 Dispnee Pacientul sa prezinte respiratie libera pe nas cu frecventa de 16-18 r/min in decurs de 2 zile

-asigurarea confortului fizic si psihic; -am asezat pacientul in pozitie sezand pentru a favoriza respiratia;-am educat pacientul sa tuseasca si sa expectoreze intr-un vas colector-am monitorizat functiile vitale-am administrat oxigen pe masca-am administrat tratamentul medicamentos: 1) Miofilin 1f - i.v. 2) Romergan 1cp 3) HHC 1f - i.v. 4) Ampicilina 500 mg

Pacientul prezinta dispnee expiratorie cu wheezing, torace blocat in inspir, tuse seaca.

Ora 1300

Dispnee ameliorata, tuse seaca

Hipertermie Pacientul sa prezinte temperatura corporala in limite normale in decurs de 2 zile

-am asigurat conditii de microclimat;-am aplicat comprese reci pe frunte; -am urmarit si masurat temperatura, dimineata si seara -am administrat tratament medicamentos: Algocalmin 1 f – i.m. Ampicilina 500 mg – i. v.

Anxietate Pacientul sa fie echilibrat psihic pe toata perioada spitalizarii

Linistirea pacientului, explicandu-i cu calm ca fenomenul care, s-a produs este reversibil si cedeaza in urma tratamentului.Am administrat la indicatia medicului: Extraveral 1/2 cp

Anxietatea diminuata cu ameliorarea dispneei, agitatie diminuata Pacientul este echilibrata din punct de vedere psihic

39

Risc de aparitie a complicatii-lor

Starea pacientului sa se amelioreze fara complicatii infectioase de orice fel.

-am asigurat normele de igiena pentru pacient;-am respectat normele de asepsie, antisepsie si circuitele functionale-am administrat corect tratamentul medicamentos

Starea pacientului s-a ameliorat fara sa apara complicatii infectioase

PACIENT 3 Dispnee Pacientul sa prezinte respiratie libera pe nas cu frecventa de 16-18 r/ min in decurs de 2 zile

Am asigurat conditiile de mediu, am aerisit incaperea, am umidificat aerul cu vapori de apa, am educat pacientul in privinta modului in care trebuie sa tuseasca pentru a elimina sputa si a nu o inghiti., am asezat pacientul pentru a-i favoiriza o buna respiratie. Am administrat oxigen prin sonda nazofaringiana cu debitul de 6 l/ min. Am administrat tratament medicamentos la indicatia medicului :1. Miofilin 1 f –i.v.2. HHC 1 f –i.v.3. Niflan 1 cp4. Nifedipin 1 cp 5. Papaverina 1f –i.m. 6. Prednison 4 cp

Pacientul nu prezinta dispnee persistenta, tusea productive cu expectoratie mucopurulenta Tusea s-a diminuat, pacientul prezinta dureri epigastrice, respire liber pen as cu frecventa de 18r/min

Circulatie inadecvata

Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata in decurs de 2 zile

Am asigurat conditiile de mediu, am invatat pacientul sa intrerupa consumul de alcool, sa reduca grasimile din alimentatie.Am administrat tratament medicamentos la indicatia medicului :1. Miofilin 1 f-i.v.2. HHc 1f-i.v.3. Nifedipin-1 cp4. Prednison- 4cp

Pacientul nu mai prezinta cianoza. T.A.=140/180 mmHgPuls=88p/min

Alimentatie neadecvata : deficit

Pacientul sa fie echilibrat nutritional in decurs de 2 zile

Am explorat preferintele pacientului si am asigurat un regim adecvat ; am servit pacientului cu alimente la o temperatura moderata, i-am asigurat o alimentatie bogata in vitamine si proteine. Am administrat vitamina C, vitamina B, vitamina B6, vitamina B12, Glucoza

Pacientul si-a recapatat apetitul, a fost echilibrat emotional, greutatea este nemodificata

40

Hipertermie Pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite normale in decurs de 2 zile.

Am aplicat comprese reci pe frunte, am schimbat lenjeria umeda din cauza transpiratiilor, am masurat temperature corporala dimineata si seara, am notat cu F.O., am administrat tratament antiinfectios la indicatia medicului. Algocalmin 1f – i.v.Penicilina 1 cp/24 h Cefalexin 250 mg/6h

Td=37,7 grade CTs=38,5 grade C

Cunostinte insuficiente despre boala.

Pacientul sa-si imbunatateasca cunostintele despre boala pe toata perioada de spitalizare.

Am raspuns cu promptitudine la orice intrebare pe tema bolii sale, am explicat cu calm regimul de viata pe care trebuie sa-l urmeze, sa evite frigul, umezeala si praful de casa. Sa respecte normele de igiena, sa evite alte infectii, traumatisme.

Pacientul si-a insusit cunostintele despre boala, s-a ameliorat fara aparitia complicatiilor infectioase.

Risc de dezechilibru nutritional

Pacientul sa fie echilibrat pe tot parcursul internarii

Am cercetata gusturile pacientului si i-am asigurat un regim alimentar dupa preferintele sale. Am cantarit zilnic pacientul, i-am asigurat o alimentatie bogata in vitamine si proteine. Am respectat orarul meselor, am administrat in perfuzie complexul vitaminelor B (B1 ; B6 ; B12), Fosfobion – 1 f , Glucoza – 250 mg

Pacinetul si-a recapatat apatitul, pe toata perioada de internare a fost echilibrat nutritional, greutatea corporala a ramas nemodificata pana in ziua externarii. Ingesta=140 mlExcreta=140 ml

EXTERNAREA

Data externarii Starea la externare Bilantul

autonomiei

Recomandari la

externare

PACIENT 1 30.11.2011 Ameliorat In urma interventiilor autonome si delegate dupa 7 zile de spitalizare pacienta P.E. se prezinta

Prevenirea infectiilor prin evitarea persoanelor contagioase, a aglomeratiilor, a frigului,

41

astfel:- A.V. = 80 batai/min- T.A. = 120/75 mmHg- Diureza = 1400 ml/24 h- Respiratii = 17 r/min- Apetit = prezent- Scaun de culoare si

consistenta normala- Somn odihnitor

recuperator- Temperatura corporala

= 36.5oC- Tegumente si mucoase

normal colorate- Nu prezinta dureri - Pacienta este

comunicativa, si-a insusit unele cunostinte despre boala si regimul de viata

respectarea normelor de igiena.

Evitarea contactului cu elemente alergizante.

Respectarea tratamentului medicamentos:1) Miofilin 3 cp/zi2) Prednison 2cp/zi3) Ketotifen 1 mg x 2/zi4) Cura balneara la Slanic

Moldova

PACIENT 2 07 noiembrie 2011 Ameliorat In urma interventiilor autonome si delegate dupa 5 zile de spitalizare pacientul P.R. se prezinta astfel:- Respiratie libera pe nas

cu frecventa de 17 r/min- T.A. = 120/75 mmHg- Puls = 86 p/min- Apetit prezent- Prezinta o usoara

astenie fizica- T = 36.9oC- Este comunicativ si si-a

insusit mult mai multe cunostinte despre boala

- evitarea alergenului cauzal, posibil schimbarea locului de munca- evitarea frigului, a efortului - asigurarea unui regim alimentar bogat in vitamine- respectarea tratamentului medicamentos: 1) Miofilin 100 mg/8ore 2) Ampicilina 500 mg /24h 3) Prednison: doza de atac 30 mg, doza de intretinere 15 mg 4) Se recomanda

42

control periodic la medicul de familie

PACIENT 3 24 noiembrie 2011 Ameliorat In urma interventiilor autonome si delegate, pacientul M.V. prezinta:

- respiratie libera pen as cu frecventa de 180 r/min, ritmica;

- T.A.=140/180 mmHg ;- Puls=90b/min ;- Diureza=1500 ml/24h

Pacientul are apetit prezent, somn odihnitor, scaun de culoare si consistenta normala, tegumente si mucoase normal colorate T=36,3 grade C.Pacientul nu prezinta dureri, si-a insusit cunostinte noi despre boala si despre regimul de viata.

Se recomanda evitarea alergenilor, a frigului si a umiditatii, evitarea efortului fizic, respectarea normelor de igiena. Control medical periodic si respectarea tratamentului medicamentos.

1. Miofilin 1f/zi;2. Brofimen 3 linguri/zi;3. Nifedipin 1cp/zi;4. Papaverina 1f/zi;5. Prednison 4 cp/zi;6. Cura bolneara la Slanic Moldova

43

CAPITOLUL III

III.1. CONCLUZII

Astmul bronsic are o evolutie discontinua, capricioasa, este un sindrom care dureaza toata viata (bonavul se naste si moare astmatic). Evolutia astmului este variabila in functie de varsta de debut si de tipul astmului.In general se apreciaza ca circa 25% din bolnavi se pot astepta sa devina asimptomatici dupa 2 ani de evolutie.

Astmul care debuteaza in adolescenta sau la varste adulte, regreseaza mai putin usor ca astmul copilului.

Astmul tardiv, cu aparitie in jur de 50 de ani si care ar reprezenta 20% din toate cazurile de astm, este rar de natura alergica, evolueaza cu episoade bronsicice repetate intre accese, pentru ca dupa o perioada de timp sa devina un astm cu dispnee continua.

Agravarea astmului se realizeaza fie prin repetitia frecventa a acceselor, cu remisiuni incomplete ale dispneei intre episoadele paroxistice, fie prin suprapunerea unor episoade repetate de infectie bronsica, care-i dau un aspect clinic de bronsita cronica obstructiva si cu timpul duc la constituirea unui cord pulmonar cronic.

Pe plan functional sindromul obstuctiv tinde sa devina permanent, volumul rezidual creste, hipozia moderata este frecventa, iar examenele de mecanica ventilatorie arata uneori o crestere a complicatiei si o scadere a presiunii de retractie elastica, corectata dupa un aerosol bronhodilatator.

Cu timpul se constituie o insuficienta respiratorie cronica la a carei instalare pot contribui diversi factori: reactii alergice severe, infectii repetate bronhopulmonare, nerespectarea tratamentului.

In cursul evolutiei, astmul se poate complica cu:- infectii bacteriene- bronsite acute- bronsectazii- pneumonii care cu timpul pot duce la instalarea unor

insuficiente respiratorii cornice cu evolutie spre cordul pulmonar cronic- mai rar sunt intalnite : pneumatorax spontan, enfizemul

mediastinal si subcutanat, fracturi de coaste in cursul unor accese violente de tuse.

Cauzele de deces sunt variate, printre factorii implicati fiind: abuzul de sedative, folosirea insuficienta a corticoizilor, pneumotoraxul, insuficienta cardiaca dreapta.

In astmul infectios sau intrinsec moartea se poate produce prin asfixie consecutiva, obstruarii bronhiolelor si bronhiilor mici prin mucus si edem al mucoasei.

In astmul alergic sau atopic, cazurile letale prin soc anafilactic (medicamentos, intepaturi de insecte) sunt cu totul rare.

Este de remarcat ca decesele neasteptate prin astm survin in majoritatea cazurilor in timpul noptii.

Un risc crescut de deces il au bolnavii cu obstructie progresiva a cailor aeriene, cei cu astm labil, cu variatii mari diurne ale VEMS, la care evolutia este uneori imprevizibila si indeosebi bolnavii cu astm sever, care necesita sa fie intubati.

44

III.2. ANEXE

TRATAMENT- PACIENTA P.E.DENUMIREMEDICAMENT

FORMA DE ADMINISTRARE

ACTIUNE DOZA ZILNICA DOZA UNICA

1)Miofilin Solutie injectabila i.v. - lent

Bronhodilatator(actioneaza direct asupra musculaturii bronsice)

1-2 fiole/zi 250-500 mg - 10 ml – fiola

2) HHC Solutie injectabila i.v. – lent sau in perfuzie

Glucocortioid de biosinteza cu actiune antiinflamatoare si antialergica

- 100 mg (4 fiole)/zi- 200 mg (8 fiole)/zi

- fiola = 25 mg- flacon = 100 mg

3)Hidroxizin Solutie injectabila i.v. – lent(diluat in NaCl)

-tranchilizant cu spectru larg si actiune rapida -miorelaxant-antiemetic-antihistaminic-slab anticolinergic

1 fiola/zi – 100 mg - fiola = 100 mg

4)Dipiridamol Per os - drajeuri Coronarodilatator 300 mg/zi – 4 drajeuri - 1 drajeu – 75 mg5)Fosfobin Injectabil

-I.V. - lent-I.M. - lent

Mareste functia contractila a musculaturii striate (a miocardului);intervine in transmiterea influxului nervos prin ganglioni vegetativi stimuland cordul prin actiunea vagului;dila-ta vasele coronariene si periferice.Mareste debitul circulator; scade T.A.; are effectantiaritmic;dupa o administrare repetata se constata o amelio-

1 fiola/zi – 1 ml

1 fiola – 1 ml

45

rare a proceselor me-tabolice din muschii netezi vasculari.

6) Furosemid Injectie – I.V. lent(in perfuzie)

Diuretic 1f/zi – 200 mg fiola – 2 ml

7)Nilfan Per os – capsule Antihistaminic 1 cp/zi 1 dj.- 25 mg8)Prednison Per os – capsule Antiinflamator;

Antialergic4 cp/zi 1 dj.- 5 mg

9)Ampicilina Per os Injectie i.v. – lent i.m.

Antibiotic din grupul penicilinelor

4 f/zi – 2000 mg fiola – 500 mg

10)Bromhexin Per os – comprimate

Expectorant, fluidifica secretiile traheobron-sice, calmeaza tusea

4 cp/zi – 48 mg/zi 1 cp - 12 mg

11)Vitamina B1 Injectie i.m.; i.v.; s.c.

Participa la metaboli-zarea hidrocarbonate- lor, creste toleranta la glucide, favorizeaza transmiterea influxu-lui nervos, participa la sinteza hormonului tireotrop.

1f/zi – 10 mg/zi 1f -10 mg

12) Vitamina B6 Injectie i.m.; i.v.; s.c.

Participa la metabolismul grasimilor, participa la schimburile tisulare de la nivelul tesutului hepatic, SNC pielii si organohematopoetice

1f/zi – 50 mg/zi 1f- 50 mg

13)Cefalexin Per os – capsule Antibiotic cu effect bactericid

2 cp/6h – 500 mg/6h 1 cp – 250 mg

46

EXAMENE PARACLINICE- PACIENTA P.E.

ANALIZACERUTA

MOD DE RECOLTARE

VALOAREA NORMALA

VALOAREAOBTINUTA

1. Creatina Se efectueaza prin punctie venoasa dimineata, bolnavul fiind “á jeune”.Se recolteaza 5 – 10 ml sange simplu

0.6 -1.2 mg % 1.13 mg %

2. Uree sanguina Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa. 0.20 -0.40 g/1000 ml 0.30 g ‰3. ZnSo4 Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa. 0 – 8 USH 5 USH4. R.Tymol Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa. 0 – 4 USH 4 USH5. T.G.O. Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa. 2 - 20 UI 20 UI6. T.G.P. Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa. 2 - 16 UI 6.50 UI7. Glicemie Se recolteaza 2 ml sange florura Na 4 mg 0.80 – 1.20 g ‰ 1 g ‰8. VSH Se aspira in seringa 0.4 ml citrat de Na 3.8%, se

punctioneaza vena fara garou si se aspira sange pana la 2 ml.

2 - 13 mm/1 ora 27 mm/1 ora

9.Hemoglobina Inteparea pulpei degetului 13 ± 2 g % 12 g %10. Sumar de urina Se recolteaza 100 – 150 ml din urina obtinuta prin:

- urocultura- sondaj vezical- punctie vezicala

Glucoza absenta, epitelii rare, frecventii cilindrii

granulosi

47

TRATAMENT – PACIENTUL P.R.

DENUMIREAMEDICAMENTULUI

FORMA DE ADMINISTRARE

ACTIUNE DOZA ZILNICA

DOZA UNICA

1 2 3 4 5Ampicilina Solutie injectabila -i.v. Antibiotic din grupul penicilinelor 2f - 500 mg 1f - 250 mgExtraveral Per os Sedativ, anticonvulsiv 1/2cp / 24 h 1/2cp -15 mg

HHC Solutie injectabila i.v. lent sau in perfuzie

Glucocorticoid de biosinteza cu actiune antiinflamatoare si antialergica

2f -50 mg/24h 1f – 25 mg

Hidrozin Solutie injectabila i.v. lent diluat in ser

Miorelaxant, antiemetic, antihistaminic, slab anticoagulant

1tb/ zi 1tb – 100 mg

Miofilin Solutie injectabila i.v. lent Antispastic(actioneaza fizic direct asupra musculaturii bronsice)

2f / zi 1f – 10 ml

Romergan Per os Antialergic, antihistaminic, proprietati sedative si antiemetice

1/2cp / 24 h 1cp – 30 mg

48

EXAMENE PARACLINICE – PACIENTUL P.R.

ANALIZACERUTA

MOD DE RECOLTARE VALOAREANORMALA

VALOAREA OBTINUTA

1) Glicemie Se recolteaza 2 ml sange fluorura Na 4 mg 0.80 – 1.20 g ‰ 0.82 g ‰2) VSH Se aspira in seringa 0.4 ml citrat de Na

3.8 %, se punctioneaza vena fara garou, se aspira sange pana la 2 ml

2 – 13 mm/h 17 mm /1h

3) Uree sangvina Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa 0.20 – 0.40 g/100 ml 0.28 g ‰4) Hemoglobina Inteparea pulpei degetului 13 ± 2 g % 12 g %5) R.Tymol Se recolteaza 5 – 10 ml sange p.v. 0 - 4 UML 2 UML6) ZnSO4 Se recolteaza 5 – 10 ml sange p.v. 0 - 8 USH 2 USH7) TGO Se recolteaza 5 – 10 ml sange p.v. 2 - 16 UI 7 UI8) TGP Se recolteaza 5 – 10 ml sange p.v. 2 - 20 UI 4.8 UI9) Examen sumar de urina

Se recolteaza 100 – 150 ml din urina obtinuta prin:

urocultura sondaj vezical punctie vezicala

Albumina, glucoza, pigmenti-absenti.Fibrinogen normal.Frecvent epitelii.Rar mucus.

49

TRATAMENT – PACIENTUL M.V.

DENUMIREA MEDICAMENTULUI

FORMA DE ADMINISTRARE ACTIUNE

DOZAZILNICA

DOZA UNICA

1 2 3 4 51. Miofilin Solitie injectabila i.v.

lentBronhodilatator (actioneaza litic direct asupra musculaturii)

1f/zi-10 ml 1f-10 ml

2. Algocalmin Solitie injectabila i.v. lent, i.m

Analgezic puternic, are si o actiune antipiretica

1f/zi-20 ml 1f/zi-20 ml

3. Brofimen Per os-solutie Fluidifica secretia bronsica favorizand expectoratia

3ling/zi 1 lingurita dupa fiecare masa

4. Cefalexin Per os-capsule Antibiotic cu efect bactericid 1cp/6h 1cp-250mg5. Dicarbocalm Per os - comprimate Antiacid 1 cp/6h 1cp-50 mg6. Distonocalm Per os – comprimate Inhibitor asupra SNC vegetativ 1/2cp/24h 1/2cp-50mg7. Doxicilina Per os-capsule Antibiotic 1cp/24h 1cp-100mg8. Fosfobion Solutie injectabila lent

–i.v., i.mAntiaritmic. Mareste debitul circulator 1f/24h 1f-1ml

9. HHC Solutie injectabila i.v. lent sau in perfuzie

Glucocorticoid de biosinteza cu actiune antiinflamatoare si antialaergica

1f/24h-25mg/24h

1f-25mg

10. Nilfan Per os-drajeuri Antihistaminic 1cp/zi 1dj-25mg11. Nifedipin Per os-capsule Antihipertensiv, Antianginos 1cp/zi 1cp-10mg12. Papaverina Solutie injectabila-i.m. Vasodilatator, antispastic, bronhodilatator,

coranarodilatator slab1f/zi 1f-1ml

13. Prednison Per os-drajeuri Antiinflamator, antialergic 4cp/zi 1dj-5mg14. Vitamina B1 Solutie injectabila i.n.,

i.v., s.c.Participa la metabolizarea hidrocarbonatilor, creste toleranta la glucide

1f/zi 1f-10mg

50

15. Vitamina B6 Solutie injectabila i.n., i.v., s.c.

Participa la metabolizarea grasimilor 1f/zi 1f-50mg

16. Vitamina B12 Solutie injectabila i.n., i.v., s.c.

Actiune anabolica in metabolismul protidic, factor de crestere, antipernicios

1f/zi 1f-1mg

17. Vitamina C200 Per os-comprimate Creste rezistenta capilarelor, mnareste rezistenta

1cp-200mg

EXAMENE PARACLINICE – PACIENTUL M.V.

ANALIZA CERUTA MOD DE RECOLTARE

VALOAREA NORMALA

VALOAREA OBTINUTA

1. V.S.H. Se aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8%, se punctioneaza fara garou, se asipra sange pana la 2 ml

2-13mm/h 21mm la 1 ora

2. Hemoglobina Inteparea pulpei degetului 130 + 2g% -

12,5 g%

3. R Tynol Se recolteaza 5-10 ml sange p.v. 0-4 UML 4 UML4. Zn SO4 Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa 0-8 USH 6 USH5. TGP Se recolteaza 5-10 ml sange, p.v. 2-20 UI 5,9 UI6. TGO Se recolteaza 5-10 ml sange p.v. 2-16 UI 10 UI7. Glicemie Se recolteaza 2 ml sange, florura Na 4 mg 0,80-120 g %o 0,75%o8. Uree sangvina Se recolteaza 5-10 ml sange p.v. 0,20-0,40 g/100

ml0,25%o

9. Sumar de urina Se recolteaza 100-150 ml din urina obtinuta prin :-urocultura ;-sondaj vezical ;-punctie vezicala

Albumina absenta, glucoza absenta, pigmenti absenti, rare epitelii, frecvente leucocite.

51

OXIGENOTERAPIA

Scopul este asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin combaterea hipoxiei determinate de scaderea oxigenului alveolar, diminuarea hemoglobinei, tulburari in sistemul circulator, probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara.

SURSE DE OXIGEN:

- statie centrala de oxigen - microstatie- butelie de oxigen

PRECAUTII IN UTILIZAREA DE OXIGENULUI:

- pentru ca oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie atentionata- pacientii si vizitatorii vor fii atentionati asupra pericolului fumatului sau al unei flacari in preajma sursei de oxigen;- se vor verifica echipamentul electric din incapere;- aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de oxigen;- transportul buteliilor de oxigen se face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor in timpul transportului;-buteliile de oxigen vor fi asezate in pozitie vertical ape un support si fixate de perete cu inele metalice departe de calorifer sau sobe;- cunoasterea de catre personalul care manevreaza oxigenul, a locului de amplasare a extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora.

METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI

a) Prin sonda nazala – este metoda cel mai des intalnita, permite administrarea oxigenului in concentratie de 25-45%;

- poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung; - nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazle. b) Prin masca (cu sau fara reinhalarea aerului expirat) - permite administrarea oxigenului in concentratie de 40-60%; -accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii, - poate cauza iritatia tegumentelor fetei - este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare a mastii (nu se va utilize la pacientii cu arsuri la nivelul fetei). c) Cortul de oxigen - frcvent utilizat la copii

- concentratia oxigenului nu poate depasi 50% -are dezavantajul ca atmosfera sub cort se incalzeste si se supraincarca cu vapori

datotita faptului ca pacientul insira siexpira in acelasi mediu -oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat -in cort se pot monta instalatii de racier -copiii vor fi supravegheati permanent pentru a se evita dislocarea cortului

d) Ochelari pentru oxigen -sunt prevazuti cu doua sonde care se intoduc in ambele nari -se utilizeaza la copii si pacientii agitate

52

- sunt mai bine tolerate de copii

Echipamentul necesar administrarii oxigenului prin sonda nazala

- Sursa de oxigin- Umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului continand un amestec de 1/3 alcool

etilic de70 si 2/3 apa sterile)- Sonda nazala- Material adeziv pentru fixarea sondei.

INTERVENTIILE ASISTENTEI

- pregateste psihic pacientul, asigurand-l de luarea tuturor masurilor de precautie- aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare- verificarea instalatiei- asamblarea echipamentului- dezobstruarea cailor respiratorii- masurarea lungimii sondei pe obraz de la nara la tragus- umectarea sondei cu apa sterile si protejarea mucoasei nazale- introducerea sondei in nara si fixarea pe obrz cu benzi de romplast- fixarea debitului de administrare a oxigenului in functie de prescriptia medicului- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului- supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitia a unor

complicatii- supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit, etc.)- acordarea suportului psihic al pacientilui pe timpul administrarii oxigenului si

combaterea oricarei cause de discomfort- mobilizarea periodica a sondei- scoaterea sondei o data pe zi si intriducerea ei in cealalta nara- curatirea echipamentului la terminare tehnicii

Incidente si Accidente

- daca recipientul pentru barbotarea oxigenului se ratoarna, lichidul poate fi impins de oxigen in caile respiratorii, asfixiindu-l

- in cazul utilizarii prelungite a oxigenului, in concentratie mare sau la presiuni ridicate, pot aparea: iritare locala a mucoasei, congestie si edem alveolar, hemoragie intraalveolara, atelectazie

- patrunderea gazului in esofog duce la distensie abdominala

53

PERFUZIA VENOASĂ

Definiţie : introducera pe cale parenterală, picătură cu picăpură a soluţiilor medicamentoase pentru menţinerea hidroelectrolitică, hidroionică şi volumică a organismului.Scop : hidratarea şi mineralizarea organismului: administrarea de medicamente: epurativ („ de curăţire” a compuşilor toxici); pentru completarea proteinelor sau altor componente: pentru alimentarea paranterală, pentru perfuzia de sânge.Materiale necesare-tavă medicală cu câmp steril-soluţie de perfuzat-tăviţă renală-seringă şi ace pentru injecţie intravenos-una două pense sterile-câmpuri, comprese şi soluţii dezimfectante; leucoplast, vată; - trusă sterilă pentru perfuzat soluţii-garou-stativ pentru fixat flaconul-pernă tare-o pensă hemostatică-foarfecePregătirea materialelor :

Se pregăteşte aparatul pentru perfuzie. Se scoate celofanul sau tifonul. Se desprinde parafina de pe suprafaţa dopului. Se dezimfectează cu alcool. Se dezimfectează cu alcool. Se desface aparatul de perfuzat, se închide prestubul. Se desprinde teaca protectoare de pe trocar şi se4 pătrunde cu el în flacon. Se închide imediat sub ac tubul de aer cu pensa şi se întroduce în flacon.Se suspendă flaconul în stativ. Se fixează tubul de aer cu leucoplast astfel încât să depăşească nivelul lichidului şi se îndepărtează pensa. Se îndepărtează teaca protectoare a portacului şi se ridică deasuprea nivelului substanţei dând drumul uşor la prestub.Se ridică şi se coboară de câteva ori până se goleşte complet tubul şi se închide prestubul.Pregătirea fizică şi psihică a bolnavuluiBolnavul este aşezat în decubit dorsal cu braţul în extensie şi cronaţie, sub braţ se aşează o pensă acoperită cu muşama şi câmp steril. Se acoperă bolnavul. I se explică bolnavului necesitatea tehnicii şi inofensivitatea ei.Efectuarea tehniciiAsistenta mediclă se spală pe mâinii cu pă şi săpun. Va examina starea venelor, va aplica garoul. Se prinde vena (cât mai periferic), se îndepărtează garoul. Se adaptează aparatul de perfuzie. Se deschide prestubul şi se reglează la viteza de 60 picături pe minut. Bolnavul va fi supravegheat permanent în timpul perfuziei. Se va pregăti următorul Flacon : înainte de golirea completă se închide prestubul şi se fixează aparatul la noul flacon. Se deschide prestubul şi se reglează numărul de picături. La sfârşitul perfuziei se prinde o pensă de tubul de control şi exercitând presiune asupra venei cu un tampon îmbibat în soluţie dezinfectantă se trage brusc acul în direcţia axului venei.Îngrijirea dupa tehnicăSe aşează comod bolnvul şi i se dau lechide călduţe dacă îi este permi. Se supraveghează bolnavul.Reorganizarea locului de muncăSe spală punga şi acele cu jet de apă.Perfuzorul se aruncă. Se pregătesc materialele pentru sterilizare. Se notează în foaia de observaţii cantitatea de fluide perfuzate şi numele celui care a efectuat perfuzia. Se administrează oxigen, romergan şi se încălzeşte bolnavul.

54

III.3. BIBLIOGRAFIE

I. San Marina Anatomia si fiziologia omului Editura Didactica si Petagogica

Cooneliu Borundel Manual de medicina interna Editura All Bucuresti

Leonard Domnisoru Compendiu de medicina interna Editura Stiintifica Bucuresti

Lucretia Titirca Manual de Nursing Editura Viata Medicala Romaneasca

S. Algeorge Bolile pulmonare cu mecanism imun Editura Didactica si Petagogica

55