S.C. OMV PETROM S.A. ASSET II OLTENIA
M E M O R I U T E H N I C
necesar obtinerii
ACORDULUI DE MEDIU
pentru
“DESFIINTARE CONSTRUCTII SI INSTALATII DIN
CADRUL STATIEI DE DEZBENZINARE CRAIOVA”
Municipiul Craiova, JUDETUL DOLJ
Intocmit,
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L.
2012
M E M O R I U T E H N I C
necesar obtinerii
ACORDULUI DE MEDIU
pentru
“DESFIINTARE CONSTRUCTII SI INSTALATII DIN
CADRUL STATIEI DE DEZBENZINARE CRAIOVA”
Municipiul Craiova, JUDETUL DOLJ
Prezenta documentatie s-a intocmit in conformitate cu Legea protectiei mediului nr.
265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea cu modificari a OUG nr. 195/2005 si Ordinul nr. 135/2010, al Ministerului Mediului si Padurilor in vederea obtinerii Acordului de mediu pentru S.C. OMV PETROM S.A., la obiectivul: „Desfiintare constructii si instalatii din cadrul Statiei de Dezbenzinare Craiova”, judetul Dolj.
Elaborarea lucrarii s-a facut respectand continutul cadru impus prin Ordinul nr. 135/2010, Anexa nr. 5, plecand de la date si informatii puse la dispozitie de beneficiar, observatii directe in teren, precum si date si informatii din literatura de specialitate.
I. DENUMIREA PROIECTULUI: „Desfiintare constructii si instalatii din cadrul Statiei de Dezbenzinare Craiova”, judetul Dolj.
II.TITULARUL lucrarilor: SC OMV PETROM S.A, persoana juridica româna, având urmatoarele date de identificare:
denumire: S.C. OMV PETROM S.A.
adresa – Bucuresti, strada Coralilor nr. 22, sectorul 1, cod postal 013329
cod unic inregistrare: RO 1590082
imputernicit legal: S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. PLOIESTI, str. Buna Vestire, nr. 35, CUI: RO11414032, RC: J29/59/1999;
persoana de contact: ing. Bursuc Gheorghe
telefon: 0745187775; 0732444445; fax:0244574074
III. DESCRIEREA PROIECTULUI
III.1. Rezumatul proiectului
Statia de dezbenzinare este o incinta tehnica pentru deservirea activitatilor de extractie specifice Petrom care in prezent este partial functionala.
In cadrul amplasamentului se desfasurau activitati de primire a gazelor petroliere bogate in componenti grei si livrare a gazolinei si gazelor sarace in hidrocarburi folosind metoda de adsorbtie pe carbune activ la temperaturi ridicate.
Ca urmare a restructurarii activitatii o parte din constructii si instalatii nu mai functioneaza.
La solicitarea beneficiarului, S.C. O.M.V. PETROM S.A., proiectul de ”Desfiintare constructii si instalatii din cadrul Statiei de dezbenzinare Craiova” cuprinde dezmembrarea si demolarea tuturor constructiilor, instalatiilor si retelelor tehnologice, supraterane si subterane, nefunctionale din incinta tehnica, precum si nivelarea terenului dupa scoaterea fundatiilor.
Tabel cu situatia constructiilor si instalatiilor propuse pentru demolare.
Denumire Suprafata
(mp)
Pozitie
in plan
Cuva rezervoare R1,2,3,4 - V=70 m³ 481,5 1
Cuva rezervoare R5 - V=70 m³; R6,7,8 - V=32,5 m
³ 542,1 2
Cuva rezervoare R9,10,11,12 - V=32,5 m³ 543,6 3
Cuva rezervoare R13 - V=32,5mc 289,0 4
Instalatie uscare 34,9 5
Incalzitor gaze 4,5 6
Incalzitor gaze 4,5 7
Incalzitor gaze 4,5 8
Separator 9,0 9
Separator 6,3 10
Rezervor metalic 11,8 11
Baterie cazane 422,0 12
Statie pompe 24,1 14
Separator 15,9 15
Bazin apa 7,0 21
Sediu administrativ 82,2 23
Magazie metalica 49,0 24
Platforma betonata 82,6 25
Instalatie schimbatoare de caldura 204,0 26
Separator 4,5 27
Separator 4,5 28
Magazie 51,7 29
Magazie 15,6 30
Instalatie tehnologica degazolinare 235,4 31
Coloane racire separare 88,9 32
Cladire tablouri electrice 60,0 33
Cladire vestiar 25,1 35
Magazie metalica 52,9 36
Camin vane 4,1 37
Turn racire 21,9 38
Turn racire 95,5 39
Magazie 25,8 40
Turn racire 26,0 41
Turn racire 69,2 44
Separator vertical 4,5 46
Separator vertical 2,5 47
Separator vertical 4,5 48
Statie compresoare XOB 185,2 53
Magazie metalica 95,1 65
Statie tratare apa 157,0 66
Haba 9,1 67
WC 2,0 75
III.2. Justificarea necesitatii proiectului Lucrarile de demolare sunt lucrari ce se impun ca urmare a restructurarii activitatii ce
se desfasura in incinta Statiei de dezbenzinare Craiova. In urma restructurarii activitatii o parte din constructii si instalatii si-au pierdut functionalitatea. Avand in vedere acest lucru se propune in aceasta etapa demolarea acestora.
III.3. Elementele specifice caracteristice proiectului
a. Profilul si capacitatea de productie
Obiectul de activitate al S.C. OMV PETROM S.A. îl constituie extractia hidrocarburilor, activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale – coduri CAEN 1110, 1120.
b. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament
1. DEMOLARE CUVE REZERVOARE ( C1, C2, C3 si C4)
Cuva 1, in care sunt amplasate pe fundatii betonate rezervoarele metalice orizontale R1, R2, R3 si R4 cu V = 70 m³, are dimensiunile interioare in plan 15,5 x 27,50 m si cota de fund -0,70 m;
Cuva 2, in care sunt amplasate pe fundatii betonate rezervoarele metalice orizontale R5 cu V=70 m³si R6,7,8 cu V=32,5 m³, dimensiunile interioare in plan 25,5 x 23,50 m si cota de fund -0,70 m;
Cuva 3 in care sunt amplasate pe fundatii betonate rezervoarele metalice orizontale R9,10,11,12 cu V=32,5 m³ dimensiunile interioare in plan 25,5 x 17,30 m si cota de fund -0,70 m;
Cuva 4 in care este amplasat pe fundatii betonate rezervorul metalic orizontale R13 cu V=32,5 m³ dimensiunile interioare in plan 25,5 x 9,20 m si cota de fund -0,70 m;
Cuvele sunt prevazute cu un radier de 20 cm grosime din care se ridica peretii perimetrali cu sectiune trapezoidala cu baza mare 2,0 m si baza mica 0,5 m.
Accesul in cuve se realizeaza pe scari din beton.
Demolarea cuvelor betonate se face dupa demolarea din interior a rezervoarelor de
gazolina si a tuturor structurilor metalice.
Demolarea cuvelor presupune fragmentarea structurilor de beton in blocuri de
dimensiuni incarcabile manual sau mecanizat si transportul acestora in spatii autorizate.
Gropile rezultate din eliminarea propriu zisa a structurilor sau rezultate in urma realizarii
gropilor de pozitie pentru facilitarea demolarii vor fi umplute cu pamant din incinta.
Demolare Rezervoare
Rezervorele de gazolina sunt recipienti cilindrici, orizontali, confectionati din otel, ce lucreaza sub presiune. Un rezervor se compune dintr-o manta cilindrica din virole sudate si 2 calote sferice, manloc, supape, racorduri. Rezervoarele sunt amplasate pe pe suporti metalici si pe fundatii betonate.
Tehnologia de demolare a rezervoarelor este similara, avand in vedere capacitatea si gradul lor de uzura fizica reala. Astfel, sunt utilizate urmatoarele procedee tehnice:
golirea rezervorului;
izolarea rezervorului din instalatia in care este integrat, prin desfacerea tuturor flanselor de legatura;
aerisirea, curatirea, damfuirea si verificarea nivelului noxelor, conform normelor in domeniu si regulilor de buna practica;
Demolarea rezervoarelor urmeaza urmatoarele faze:
demontarea supapelor de respiratie, hidraulice, in general a echipamentelor exterioare (scari, podete, etc.) si interioare ale rezervorului, folosind scule, dispozitive si instalatii de ridicat si transportat corespunzatoare si omologate tehnic (trolii, etc.), precum si personal calificat si instruit pentru aceste lucrari.
dezasamblarea, pe locatie, a rezervorului in urmatoarea ordine de sus in jos: - a capacelor; - a virolelor - presortarea si cantarirea tuturor materialelor si subansamblelor (table,
profile, podete, scari, etc.); - demolarea fundatiilor rezervorului; - nivelarea terenului afectat.
Demontarea structurilor metalice Sunt denumite "structuri metalice" acele structuri de tipul :
podete (platforme) metalice de sustinere a unor utilaje tehnologice;
echipamente mecanice pentru dotarea utilajelor tehnologice (scari, podete, balustrade de protectie, dispozitive de luat probe, dispozitive de masura a nivelului de produs in rezervoare, etc.).
Demontarea acestor tipuri de structuri se va face utilizand urmatoarele proceduri:
platformele de sustinere, fiind de tip modulat, se vor desface din elementele de asamblare prin procedee mecanice si, dupa caz, prin procedee termice;
in cazul utilizarii procedeelor mecanice se vor utiliza numai scule antiscantei, avand in vedere ca parcul, in ansamblul sau, se afla in operatii de dezafectare;
in cazul utilizarii procedeelor termice (ca alternativa) se vor lua masuri de pregatire a locului de interventie (curatirea de produse petroliere, prevederea panourilor de protectie, si a mijloacelor uzuale de prevenirea si stingerea incendiilor).
2. DEMOLARE INSTALATIE USCARE (C5)
Pentru separarea lichidelor antrenate de gazele umede este necesara uscarea gazelor prin adsorbtia apei pe site moleculare. Uscarea gazelor se realizeaza cu o instalatie de uscare cu 4 adsorbere cu urmatoarele date constructive:
- 2 adsorbere cu Ø=0,9 m si H=3,8 m; - 2 adsorbere cu Ø=0,8 m si H=5,0 m.
Recipientii cilindrici verticali ai acestor utilaje sunt confectii metalice sub presiune, in
constructie sudata dintr-o manta cilindrica si 2 capace si sunt prevazute la interior cu un pod
din profile metalice pe care sunt amplasate sitele moleculare. La exterior utilajele sunt
prevazute cu racorduri si mufe metalice pentru fluxurile de gazolina si gaze calde. Recipentii
sunt izolati cu o manta din tabla din virole sudate.
Utilajele sunt amplasate pe suporti metalici si platforma de beton si sunt prevazute cu
structuri metalice tip scara si platforma de acces.
Tehnologia de demolare presupune urmatoarele procedee tehnice:
golirea utilajelor;
izolarea din instalatia in care sunt integrate, prin desfacerea tuturor flanselor de legatura;
aerisirea, curatirea, damfuirea si verificarea nivelului noxelor, conform normelor in domeniu si regulilor de buna practica;
Demolarea urmeaza urmatoarele faze:
demontarea echipamentelor exterioare (scari, podete, etc.) si interioare folosind scule, dispozitive si instalatii de ridicat si transportat corespunzatoare si omologate tehnic (trolii, etc.), precum si personal calificat si instruit pentru aceste lucrari.
dezasamblarea, pe locatie, a utilajelor in urmatoarea ordine de sus in jos: - a capacelor; - a virolelor; - presortarea si cantarirea tuturor materialelor si subansamblelor (table,
profile, podete, scari, etc.); - demolarea fundatiilor rezervorului; - nivelarea terenului afectat.
3. DEMOLARE INCALZITOARE GAZE ( C6, C7 si C8)
Incalzitoarele de gaze tip Yunkers, in numar de 3, sunt constructii metalice tip
schimbatoare de caldura, cu 4 fascicule metalice, de tip tevi cu aripioare, introduse vertical
intr-o manta cilindrica orizontala cu Ø = 1,0 m, de tip constructie sudata.
Dimensiunile incalzitoarelor sunt: L = 3,2 m, l = 0,9 m h = 1,5 m.
Utilajele sunt montate pe suporti metalici si acestia la randul lor pe cate 4 fundatii
betonate.
Tehnologia de demolare a incalzitoarelor de gaze este similara cu cea a constructiilor
cilindrice sudate, tip rezervoare.
Astfel, sunt utilizate urmatoarele procedee tehnice:
golirea incalzitoarelor;
izolarea din instalatia in care sunt integrate, prin desfacerea tuturor flanselor de legatura;
aerisirea, curatirea, damfuirea si verificarea nivelului noxelor, conform normelor in domeniu si regulilor de buna practica;
Demolarea utilajelor presupune urmatoarele faze:
demontarea in general a echipamentelor exterioare si interioare (fascicule tevi), folosind scule, dispozitive si instalatii de ridicat si transportat corespunzatoare si omologate tehnic (trolii, etc.), precum si personal calificat si instruit pentru aceste lucrari.
dezasamblarea, pe locatie, a utilajului;
presortarea si cantarirea tuturor materialelor si subansamblelor (table, profile, podete, scari, etc.);
demolarea fundatiilor;
nivelarea terenului afectat.
4. DEMOLARE SEPARATOARE (C9, C10, C27, C28, C46, C47, C48)
In cadrul Statiei de dezbenzinare Craiova exista un numar de 7 separatoare verticale pentru separarea gazelor din amestecuri fluide (apa, gaze) provenite de la sondele de extractie.
Separatoarele C9 si C10 sunt utilaje pentru separarea apei din gazolina, iar restul separatoarele sunt pentru separarea lichidelor din gazele de sonda.
Demontarea separatoarelor de gaze existente presupune utilizarea urmatoarelor proceduri tehnice:
izolarea utilajelor respective de instalatia tehnologica, prin: - scurgerea de produs (fluidul de lucru); - debransarea de instalatie prin desfacerea flanselor de legatura si
blindarea racordurilor cu flanse oarbe;
demontarea, cu grija, a aparatelor de masura si control, supapelor de siguranta si a altor echipamente;
controlul minutios al acestora, curatirea locala si ambalarea in vederea transportului la atelierul de reparatii si intretinere pentru revizie, sortare, depozitare, etc.;
curatirea in cel putin doua etape (grosiera si de finisare) a utilajului, pe locatie;
desfacerea piulitelor de fixare a inelului de baza al utilajului pe suportul metalic (platforma metalica);
ridicarea de pe locatie si transportul la rampa de depozitare indicata de beneficiar.
5. DEMOLARE BATERIE CAZANE ( C12 )
Bateria de cazane este formata din 4 cazane tip ABA care produc abur supraincalzit.
Constructia este o cladire metalica cu structuri si inchideri demontabile – tip baraca metalica,
amplasata pe o fundatie de beton.
In interiorul constructiei sunt amplasate pe fundatie din beton 4 cazane de apa si abur
fierbinte tip ABA, cu dimensiunile L= 6,70 m si Ø = 3,0 m, fiecare cazan avand cate un cos
metalic de evacuare a gazelor arse cu Ø = 0,8 m si h = 20 m.
Demolarea baracii metalice se face dupa evacuarea din interior a celor patru cazane, a
tuturor dotarilor si desfacerea geamurilor de la tamplarie.
6. DEMOLARE STATIE POMPE ( C14)
Statia de pompare gazolina in rezervoare este amplasata intr-o constructie tip baraca metalica, amplasata pe o fundatie de beton, cu forma rectangulara si dimensiunile 6,0 x 4,0 m, inaltime de 3,0 m.
Succesiunea operatiilor este: similara dar in secventa cronologica inversa montajului.
a. desfacerea foilor de tabla de la acoperis se face numai dupa desfacerea in avans a coamei de tabla de pe latimea a 1-2 foi de acoperis (asa cum a fost tronsonata la montaj) care se realizeaza prin daltuire sau se taie cu foafeca in cazul imbinarii cu fait, al imbinarii cu lipitura sau al imbinarii cu nituri. Foile acoperisului se demonteaza prin desurubarea agrafelor de prindere, apoi se coboara la sol prin manevrare manuala sau cu mijloace de ridicat;
b. sprijinirea frontoanelor autoportante cu spraituri reglabile de inventar sau confectionate si montate la pozitie si desfacerea panelor din traveile de capat cu exceptia panelor marginale, odata cu desfacerea panourilor superioare de la frontoane;
c. demontarea panourilor de inchidere laterala de la frontoane si de la pereti laterali din traveile de capat, apoi a panelor marginale din aceste travei si a stalpilor de sustinere ai frontoanelor.
d. demontarea panourilor de inchidere de la pereti laterali ramase dupa demontarea traveilor de capat;
e. Demontarea succesiva a structurii de rezistenta pe fiecare travee in modul urmator: • se asigura prin sustinere cu spraituri sau prin agatare in carligul macaralei • se desfac panele cu contravantuirile aferente din traveea ce urmeaza a se
demonta; • se desface din fundatii cadrul asamblat (sustinut in carligul macaralei) si se culca
prin rabatare pe pardoseala cladirii apoi se desmembreaza la sol prin demontarea contrafilselor si a elementelor de ferma (panouri, tiranti).
Dezafectarea fundatiilor din beton se face prin demolare cu utilaje specifice.
7. DEMOLARE INSTALATIE SCHIMBATOARE DE CALDURA ( C26) Schimbatoarele de cadura, in nr de 10 buc., sunt utilaje realizate in constructie sudata,
din otel, cu dimensiunile: - Ø = 0,81 m, L=7,22 m - 2 buc - Ø = 0,74 m, L = 6,5 m - 8 buc.
Schimbatorul de caldura se compune dintr-o manta cilindrica, orizontala, un fascicul de 618 tevi si sicane, camera de distributie, camera corp si 2 capace.
La exterior, schimbatorul de cadura este prevazut cu racorduri si mufe pentru legarea liniilor tehnologice din instalatie si pentru montarea aparatelor de masura si control.
Sprijinirea se face pe pe suporti metalici si acestia la randul lor pe 2 fundatii betonate. Tehnologia de demolare a schimbatoarelor este similara cu cea a constructiilor cilindrice
sudate, tip rezervoare.
8. DEMOLARE INSTALATIE TEHNOLOGICA DEGAZOLINARE ( C31) Instalatia cuprinde: - 6 adsorbere; - 3 condensatoare verticale; - 3 schimbatoare de caldura orizontale. Adsorberele sunt recipiente cilindrice verticale, realizate in constructie sudata, din otel
carbon. Recipientul se compune dintr-o manta cilindrica sudata din virole, cu diametrul Ø1,5 m si 2 funduri elipsoidale, avand inaltimea totala H=6,9 m. In interior este un ansamblu de gratare metalice, realizate din cornier, ce deservea drept suport pentru carbunele activ, utilizat in adsorbtia gazelor.
Condensatoarele sunt recipiente cilindrice verticale, realizate in constructie sudata, din otel carbon. Recipientul se compune din 2 corpuri cilindrice, inferior si mijlociu, asamblate prin flansa de legatura si o camera de distibutie – manta cilindrica sudata din virole, cu diametrul Ø1,0 m prevazuta cu fascicul tubular cu 670 tevi.
Utilajul este amplasat pe fundatie betonata paralelipipedica. Schimbatoarele de cadura sunt recipiente cilindrice verticale, realizate in constructie
sudata, din otel carbon. Recipientul se compune din 2 corpuri cilindrice, inferior si mijlociu, asamblate prin flansa de legatura si o camera de distibutie – manta cilindrica sudata din virole, cu diametrul Ø0,65 m prevazuta cu fascicul tubular. Lungimea totala este L=6,9 m. La exterior racitorul este prevazut cu racorduri si mufe pentru legarea liniilor tehnologice din instalatie.
Utilajele sunt amplasat pe suporti metalici si acestia la randul lor pe cate 2 fundatii betonata paralelipipedice si pe o platform betonata cu radier de 12 cm.
Tehnologia de demolare este similara cu cea a constructiilor cilindrice sudate.
9. DEMOLARE COLOANE RACIRE - SEPARARE ( C32) Instalatia cuprinde: - 2 coloane de racire; - 2 coloane de separare. Coloanele de racire sunt recipiente cilindrice verticale, realizate in constructie sudata,
din otel carbon. Utilajul se compune dintr-o manta cilindrica sudata din virole, cu diametrul Ø2,3 m si 2 capace, avand inaltimea totala H=13,6 m.
Coloanele de separare sunt recipiente metalice, cilindrice verticale, realizate in constructie sudata. Coloana se compune dintr-o manta cilindrica sudata din virole, cu diametrul Ø2,0 m si 2 capace, avand inaltimea totala H=7,0 m. La interior coloanele de separare sunt prevazute cu dispositive metalice pentru colescenta picaturilor de lichid, iar la exterior sunt prevazute cu racorduri si mufe pentru legarea liniilor tehnologice din instalatie. Demolarea utilajelor presupune urmatoarele faze:
demontarea in general a echipamentelor exterioare si interioare (fascicule tevi), folosind scule, dispozitive si instalatii de ridicat si transportat corespunzatoare si omologate tehnic (trolii, etc.), precum si personal calificat si instruit pentru aceste lucrari.
dezasamblarea, pe locatie, a utilajului;
presortarea si cantarirea tuturor materialelor si subansamblelor (table, profile, podete, scari, etc.);
demolarea fundatiilor;
10. DEMOLARE TURNURI RACIRE ( C38, C39, C41, C44 ) Turnurile sunt constructii din boltari de beton, avand fundatia, stalpii si centurile din
beton armat si au urmatoarele date constructive: - 2 turnuri cu configuratie tronconica cu Øbaza=8,4 m; Øvf =5,0 m; H=17,6 m; - 1 turn cu configuratie tronconica cu Øbaza=6,0 m; Øvf =4,2 m; H=14,5 m; - 1 turn cu configuratie paralelipipedica o 8,0 x 8,0 m si H=18,8 m. Turnurile sunt prevazute la interior cu structuri metalice tip podete din cornier, sau
structuri betonate pentru amplasarea instalatiilor de ventilatie, a azbestului, iar la exterior cu structuri tip podete, scari, balustrade, platform de sustinere.
Demolarea turnurilor incepe dupa golirea bazinelor de apa si eliminarea azbestului si structurilor metalice din interior.
Tehnologia de demolare a acestora este manuala prin spargerea betonului si desfacerea boltarilor din beton.
11. DEMOLARE STATIE COMPRESOARE XOB ( C53 ) Constructia este o cladire metalica cu structuri si inchideri demontabile – tip baraca
metalica, amplasata pe o fundatie de beton, are in plan forma rectangulara cu dimensiunile 18,0 x 10,0 m, inaltime de 4,0 m pana la streasina si 6,0 m la coama.
In interiorul constructiei sunt amplasate pe fundatie din beton 3 compresoare tip XOB. Demolarea baracii metalice se face dupa evacuarea din interior a compresoarelor, a
tuturor dotarilor si desfacerea geamurilor de la tamplarie.
12. DEMOLAREA CONDUCTELOR SUBTERANE SI SUPRATERANE Inainte de demontare, conductele aflate la suprafata vor fi dezizolate si golite de partea
lichida din interiorul lor (zestrea conductei).
Pentru conductele ingropate, se vor sapa santuri perimetrale de sondare. Dupa golire urmeaza operatia de curatire si damfuire a conductelor in vederea taierii acestora cu aparatul de sudura.
Taierea conductelor se realizeaza astfel incat lungimea cupoanelor care rezulta sa faca posibil transportul acestora la locul de depozitare.
Conductele care sunt racordate la conductele exterioare incintei statiei vor fi dezafectate pana la limita de proprietate, iar conductele exterioare vor fi blindate si marcate prin borne de identificare amplasate la limita de proprietate.
13. DESFIINTAREA CONSTRUCTIILOR 13.1. Desfiintarea cladirilor cu structura din perete de zidarie portanta sau beton cu plansee din beton armat
In cadrul Statiei de dezbenzinare se vor demola un numar de trei cladiri: sediu administrativ, cladire vestiar si cladire tablouri electrice, cu urmatoarele caracteristici constructive:
- Sediu administrativ - cladire zidita, compartimentata, cu forma rectangulara, si suprafata de 83,46 mp;
- Cladire vestiar - cladire zidita, compartimentata, are in plan forma rectangulara cu dimensiunile 6,10x4,1 m;
- Cladire tablouri electrice - cladire zidita, compartimentata, are in plan forma rectangulara, cu dimensiunile 10,10x5,5 m;
Lucrarile de demolare presupun urmatoarele succesiuni de lucrari: Lucrari prealabile:
- intreruperea legaturilor (bransamentelor) la retelele exterioare, daca mai exista; Dezechiparea constructiei Demolarea propriuzisa
13.2. Desfiintarea constructiilor cu durata de folosinta limitata pe amplasament de tip deplasabile si/sau demontabile
In aceasta categorie de lucrari sunt cuprinse cladirile metalice cu structuri si inchideri demontabile, cunoscute sub titulatura de baraci metalice.
In cadrul incintei analizate se prevede demolarea urmatoarelor baraci metalice:
Magazie metalica – C24 cu dimensiunile 6,0 x 8,0 si H = 4,0 m.
Magazie - C29 cu dimensiunile 12,0 x 4,0 si H = 3,8 m
Magazie – C30 cu dimensiunile 4,0 x 4,0 si H = 3,8 m
Magazie metalica - C36 cu dimensiunile 12,0 x 4,0 si H = 3,8 m
Magazie – C40 cu dimensiunile 6,0 x 4,0 si H = 3,6 m
Magazie metalica – C65 cu dimensiunile 8,0 x 6,0 si H = 4,0 m
WC – C75 cu dimensiunile 1,5 x 1,5 si H = 2,2 m
Demontarea acestora se face dupa evacuarea din interior a tuturor dotarilor si desfacerea geamurilor de la tamplarie. Succesiunea operatiilor de demontare este similara dar in secventa cronologica inversa montajului.
Dezafectarea fundatiilor din beton se face prin demontare cu macaraua in cazul fundatiilor prefabricate sau prin demolare pentru fundatiile monolite.
14. DESFIINTAREA CONSTRUCTIILOR UTILITARE SUBTERANE DE TIP BAZINE SI CAMINE
Din aceasta categorie in cadrul proiectului se prevede dezafectarea prin demolare a urmatoarelor lucrari:
Separator(C15) – este o constructie subterana, cu 2 compartimente, din beton armat si capac metalic;
Bazin apa (C21) – constructie subterana din beton, tip fantana arteziana, cu suprafata de 7,0 mp;
Camin vane (C37) - constructie subterana, paralelipipedica de beton cu capac beton si gura de vizitare metalica
Demolarea acestora presupune spargerea betonului cu mijloace mecanice sau
manuale, incarcarea si transportul deseurilor de beton intr-un spatiu special amenajat si autorizat pentru eliminarea acestui tip de deseu.
Dupa demolare si dezafectare se impune umplerea golului ramas cu pamant prin impingere cu buldozerul.
d. Materiile prime, energia si combustibilii utilizati In cadrul activitatilor de demolare se va utiliza drept combustibili motorina. Alimentarea cu carburanti (motorina) se va asigura de la unitatile specializate in
distributia acestor produse. Cantitatea de combustibil utilizata va fi de aproximativ 100 l/zi. e. Racordarea la retelele utilitare existente in zona Alimentarea cu apa a Statiei de dezbenzinare se realizeaza din 5 foraje proprii
amplasate in incinta, care raman functionale. Pentru realizarea lucrarilor de demolare a constructiilor si instalatiilor din incinta tehnica
a statiei nu este necesara asigurarea unei surse de apa si nu implica evacuari de ape uzate. In timpul lucrarilor de dezafectare ce vor urma, apa potabila in cadrul Statiei de
dezbenzinare va fi asigurata in PET-uri. f. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de
executia investitiei Dupa finalizarea lucrarilor de dezafectare, gropile ramase vor fi umplute cu pamant.
Deasemenea se va igieniza amplasamentul de toate tipurile de deseuri generate in perioada de realizare a lucrarilor de dezafectare.
g. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente Accesul se realizeaza pe drumuri existente, deci nu necesita cai noi de acces sau
modificari ale celor existente.
III.4. Localizarea proiectului Statia de dezbenzinare este situata pe teritoriul municipiului Craiova, strada Teilor
nr.116, judetul Dolj. III.5. Caracteristicile impactului potential asupra factorilor de mediu Impactul asupra mediului ambiant al activitatii de dezafectare a Statiei de
dezbenzinare, este redus, pe perioada de realizare a lucrarilor.
a. Apa
„Se poate considera că impactul produs asupra factorului de mediu apă este redus, acceptat”.
Măsuri de diminuare a impactului
Nr. Activitate/Acţiune/Obiect Măsuri de reducere a impactului propuse
1
Autovehicule grele, utilaje
Interzicerea spălarii acestora în zonele de lucru. Retragerea din zona de lucru, la sfarsitul fiecarei zile de lucru, in vederea evitarii unor situaţii neprevazute; Schimbul de ulei si alimentarea cu motorina a acestora nu se va face decat in locuri special amenajate, de personal instruit
b. Aerul Cuantificarea poluării aerului se face prin estimarea modificărilor potenţiale ale calităţii
acestuia în urma unor eventuale emisii de poluanţi. „Se poate considera că impactul produs asupra factorului de mediu aer este minim,
acceptat” Măsuri de diminuare a impactului.
Nr. crt.
Tip activitate / acţiune Masuri de diminuare a impactului
1. Funcţionarea utilajelor Utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic în vederea creşterii performanţelor
O altă posibilitate de limitare a emisiilor de substanţe poluante provenite de la utilaje constă în folosirea de utilaje şi camioane de generaţie recentă, prevăzute cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a poluanţilor în atmosferă
2. Managementul lucrărilor
Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pământ, vor fi reduse în perioade cu vânt puternic sau se va realiza o umectare mai intensă a suprafeţelor
La sfârşitul unei săptămâni de lucru, se va efectua curaţenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele etc.
c. Solul Cuantificarea poluării solului se face prin estimarea modificărilor potenţiale ale calităţii
acestuia în urma unor eventuale deversări de poluanţi. „Se poate considera că impactul produs asupra factorului de mediu sol este redus,
acceptat”.
Măsuri de diminuare a impactului Pentru limitarea la maximum a influentelor negative asupra sistemelor locale trebuie
respectate cu strictete toate prevederile impuse de Administratia Nationala Apele Romane si Agentia de Protectie a Mediului. Principalele domenii în care va trebui actionat sunt:
- combaterea scurgerilor de produse petroliere sau de alta natura; - reducerea noxelor de emisie a motoarelor termice; - interzicerea depozitarii deseurilor industriale si menajere în alte locuri decat cele
special amenajate;
d. Biodiversitatea Cuantificarea poluării biodiversităţii se face în funcţie de gradul de afectare al speciilor
care îşi au habitatul în zona amplasamentului şi în zonele învecinate. „Se poate considera că impactul produs asupra factorului de mediu biodiversitate este
redus, acceptat”. Măsuri de diminuare a impactului Pentru prevenirea poluarii si protectiei biodiversitatii se vor lua urmatoarele masuri
tehnice si organizatorice:
colectarea deseurilor menajere si evacuarea acestora in conformitate cu prevederile sanitare;
pentru prevenirea poluarii solului si a subsolului se vor controla periodic rezervoarele de hidrocarburi ale mijloacelor de transport in vederea preveniirii scurgerilor accidentale.
e. Mediul social şi economic Obiectivul analizat este amplasat in inravilanul municipiului Craiova, jud. Dolj. Cuantificarea poluarii mediului economic si social se face in functie de gradul de
afectare a mediului economic si social in zona amplasamentului. Prin natura şi structura fluxurilor tehnologice de producţie desfaşurate în cadrul
perimetrului, nu se întrevad efecte negative asupra starii de sanatate a populaţiei. În timpul lucrarilor de dezafectare nu sunt manipulate substanţe toxice sau
periculoase, iar instalaţiile din dotare nu prezinta un risc semnificativ de producere a unor accidente majore sau avarii în exploatare.
“Se poate considera ca impactul produs asupra factorului de mediu social si economic va fi pozitiv”.
Pentru limitarea la maximum a influentelor negative asupra ecosistemelor locale trebuie respectate cu strictete toate prevederile impuse de Administratia Nationala Apele Romane si Agentia pentru Protectia Mediului.
Principalele domenii în care trebuie actionat sunt:
combaterea scurgerilor de produse petroliere sau de alta natura;
reducerea noxelor de emisie a motoarelor termice;
interzicerea depozitarii deseurilor industriale si menajere in alte locuri decat cele special amenajate;
Pentru a pastra dimensiunile pozitive ale activitatii, este necesar ca in timpul desfasurarii lucrarilor sa se respecte urmatoarele masuri:
nu se vor executa reparatii sau interventii tehnice la utilaje, in perimetrul obiectivului
alimentarea cu carburanti sau ulei a utilajelelor se va face in locuri speciale.
IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU
IV.1. Protectia calitatii apelor: Surse de poluanti, masuri de protectie a calitatii apelor In timpul efectuarii lucrarilor de dezafectare pot aparea situatii accidentale care sa
duca la poluarea apelor subterane si de suprafata. Principalele surse posibile de poluare a apelor subterane (acviferul freatic) la
activitatile ce vor urma, sunt scurgerile întâmplătoare de carburanţi şi lubrifianţi. Pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului,
precum şi pentru reducerea la minim a posibilităţilor de poluare a acviferelor, se vor adopta următoarele măsuri:
- utilajele vor fi retrase din zona de lucru, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, în vederea evitării unor situaţii neprevăzute;
- întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi alimentarea cu motorină a acestora nu se va face decat de personal instruit;
- alimentarea cu combustibili, schimbul de ulei şi reparaţiile curente se vor efectua numai pe platformele betonate special amenajate din incinta tehnica.
Avand in vedere cantitatea, calitatea si modul de folosinta, activitatile ce se vor defasura in legatura cu dezafectarea Statiei de dezbenzinare nu vor avea un impact negativ asupra apelor de suprafata sau a apelor subterane.
IV.2. Protectia aerului a). Surse de poluanti pentru aer In cadrul obiectivului analizat, aerul atmosferic va putea fi viciat de agentii poluanti
emisi in urma arderii motorinei in motoarele cu ardere interna, din dotarea masinilor ce vor rula in cadrul statiei. Poluantii ce vor rezulta sunt: SOx, NOx, COV, particule, etc. si pulberi sedimentabile – produse de circulatia mijloacelor de transport, in perioadele de seceta prelungita. In cadrul perimetrul analizat, poluantii evacuati in atmosfera vor fi in cantitati relativ mici, iar impactul lor va fi strict local. Gazele de esapament rezultate in timpul functionarii utilajelor de dezafectare si transport sunt functie de consumul de motorina al acestor utilaje.
Se poate estima ca la functionarea tuturor utilajelor dotate cu motoare termice (Diesel), concentratiile de poluanti la emisie nu vor depasi concentratiile maxim admise de Ordinul 462/93 al MAPPM.
De asemenea, prin debitul masic scazut, caracterul mobil al acestora cat si prin faptul ca emisiile nu sunt dirijate, sursele nu intra sub incidenta ord. 462/93.
Pulberi sedimentabile Cantitatile de pulberi sedimentabile ridicate in atmosfera, vor fi functie de gradul de
umectare a drumurilor nemodernizate, viteza de deplasare a utilajelor de transport si numarul acestora. Emisiile sunt intermitente, au arie redusa de dispersie depunandu-se in zonele imediat limitrofe.
Pentru combaterea emisiilor de pulberi sedimentabile in urma activitatilor de transport, se impune stropirea spatiilor tehnologice si a cailor de acces, in perioadele secetoase pe toata durata activitatii zilnice.
b). Poluanti evacuati in atmosfera si masurile de protectie a calitatii aerului Poluantii evacuati in atmosfera in urma activitatilor din cadrul perimetrului analizat, vor
fi reprezentati de: - particule sedimentabile; - dioxid de carbon; - monoxid de carbon; - oxizi de azot; In cadrul Statiei de dezbenzinare, poluantii evacuati in atmosfera vor fi in cantitati
relativ mici, iar impactul lor va fi strict local.
IV.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Zgomotul în activitatea de dezafectare a instalatiilor si constructiilor din cadrul Statiei
de dezbenzinare, grupeaza un ansamblu de emisii acustice de origini diferite, fie fixe, fie mobile, care provin de la: -activitatea utilajelor de demolare; -activitatea de transport cu autobasculantele a deseurilor rezultate din cadrul perimetrul analizat catre locul de depozitare al acestora. Activitatile de dezafectare pot produce zgomote cu o intensitate de 61,5 dB, la limita zonei de lucru, conform prevederilor STAS 1009/88: maxim admis 65,0 dB(A) (tabelul 3 din STAS). Vibratiile vor avea ca sursa principala, circulatia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul analizat si locul de depozitare a deseurilor rezultate. Trebuie precizat ca nivelul zgomotului din timpul lucrarilor de demolare desi va avea valori crescute va fi de scurta durata iar in jurul obiectivului nu sunt cladiri sau constructii care sa necesite protectie.
IV.4. Protectia impotriva radiatiilor Activitatile ce se vor desfasura in cadrul perimetrului analizat, nu presupun utilizarea
sau producerea substantelor radioactive periculoase. IV.5. Protectia solului si a subsolului Realizarea lucrarilor de dezafectare propuse, va prezenta urmatoarele surse de
poluare a solului si subsolului: - depozitarea necorespunzatoare a deseurilor; - scurgeri accidentale de produs petrolier pe suprafata solului;
Transportul deseurilor rezultate in urma dezafectarii statiei se va face pe drumurile vicinale deja amenajate, iar activitatea in sine nu presupune utilizarea unor substante chimice ce ar putea afecta calitativ elementele primare ale solului.
Lucrari si dotari pentru protectia solului si subsolului Pentru limitarea la maximum a influentelor negative asupra sistemelor locale trebuie
respectate cu strictete toate prevederile impuse de Agentia de Protectie a Mediului. Principalele domenii în care va trebui actionat sunt:
- combaterea scurgerilor de produse petroliere sau de alta natura; - reducerea noxelor de emisie a motoarelor termice; - interzicerea depozitarii deseurilor industriale si menajere în alte locuri decat cele
special amenajate; - amenajarea drumurilor, a platformelor de lucru.
Pentru a fi pastrate dimensiunile pozitive ale obiectivului proiectat, este necesar ca in timpul desfasurarii lucrarilor sa se respecte urmatoarele masuri:
- reparatiile sau interventiile tehnice la utilaje se vor face numai pe platforme betonate. - alimentarea cu carburanti sau ulei a utilajelor se va face in locuri speciale. - in eventualitatea poluarii accidentale a solului cu produse petroliere si uleiuri minerale
de la vehiculele grele si de la echipamentele mobile, se va proceda imediat la utilizarea materialelor absorbante, la decopertarea solului contaminat, stocarea temporară a deseurilor rezultate si a solului decopertat in recipienti adecvati, si preluarea si tratarea de catre firme specializate. IV.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice Vegetatia din zona invecinata perimetrului analizat, nu va suferi un impact negativ,
intrucat prin dezafectarea constructiilor propuse nu se va modifica regimul hidric al zonei si intrucat calitatea aerului in zona nu va suferi modificari majore. Fauna terestra specifica zonei nu va fi afectata prin prezenta si zgomotul produs de utilajele de transport, deoarece speciile cu sensibilitate crescuta la stresul indus de zgomote au migrat deja in zone mai linistite. In zona obiectivului analizat si in imediata vecinatate nu se cunosc specii floristice si faunistice rare, ocrotite de lege.
IV.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public Aspectele de mediu pot fi generate de traficul pentru transportul sculelor utilajelor
necesare pentru activitatile de demolare si zgomotul produs de activitatea desfasurata. Pentru limitarea preventiva a zgomotului, vibratiilor si a emisiilor poluante din gaze de
esapament produse de autovehicole grele, se vor lua urmatoarele masuri : - reducerea vitezei de deplasare si mentinerea starii tehnice corespunzatoare a
mijloacelor de transport ; - limitarea emisiilor din gazele de esapament prin verificari tehnice periodice ale
autovehiculelor ; - amenajarea drumurilor de acces cu platforme de circulatie dimensionate
corespunzator gabaritelor mijloacelor de transport si intretinerea permanenta intr-o stare buna a acestora ; Tinand cont de caracteristicile functionale in raport cu mediul, se apreciaza ca
realizarea lucrarilor de dezafectare si ecologizare, nu va produce disconfort asezarilor umane. De consemnat este faptul ca realizarea lucrarilor proiectate se va desfasura cu respectarea conditiilor impuse de certificatul de urbanism nr. 1600/08.08.2011, emis de Primaria Municipiului Craiova, jud. Dolj.
IV.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament Valorificarea, respectiv eliminarea materialelor si deseurilor rezultate din
dezmembrarea si demolarea constructiilor si instalatiilor din incinta tehnica, intra in sarcina antreprenorului lucrarilor de demolare si se va face prin intermediul unor firme autorizate pentru valorificare/eliminare, care vor fi comunicate Agentiei pentru Protectia Mediului inaintea inceperii lucrarilor de demolare.
Ecologizarea terenului ocupat nu face obiectul prezentului proiect, aceasta se va realiza in alta etapa, ulterioara etapei de demolare.
Substantele reziduale solide rezultate din activitatile ce se vor desfasura in cadrul incintei tehnice a Statiei de dezbenzinare vor fi constituite in general din diferite reziduuri rezultate din procesele de dezafectare si din activitatile auxiliare, dupa cum urmeaza:
slam petrolier - rezultat din curatarea caminelor de hidranti si decantoarelor, va fi extras si transportat intr-o locatie stabilita de OMV PETROM. Cantitatea de slam existenta este estimata la cca. 10 mc
beton contaminat – rezultat din demolarea caminelor, decantoarelor. Aceste deseuri vor fi transportate la o locatie stabilita de OMV PETROM si acceptata de APM. Cantitatea de beton contaminat ce va fi evacuat este de cca. 101 mc;
deseuri din beton, caramizi, pietris, moloz - rezultate in urma lucrarilor de dezafectare a fundatiilor, cladirilor existente in cadrul statiei, aceste deseuri vor fi transportate la o locatie stabilita de OMV PETROM si acceptata de APM. Cantitatea de deseuri ce vor fi evacuate este de cca. 3482 mc.
deseuri metalice – rezultate in urma lucrarilor de dezafectare a instalatiilor existente; aceste deseuri vor fi de asemenea transportate la o locatie aprobata de conducerea OMV PETROM SA si APM. Masa de deseuri metalice ce vor fi evacuate este de cca. 608 to.
reziduurile menajere – rezultate din activitatile auxiliare sau de deservire din incinta tehnica, vor fi colectate in pubele speciale de unde vor fi preluate de unitati de profil, cu care societatea va incheia contract, si transportate la groapa locala de deseuri menajere.
carbune activ - cantitatea este estimata la cca 6,7 to;
azbest - cantitatea este estimata la cca 22 to;
vata de sticla - cantitatea este estimata la cca 2 to;
deseuri electrice si electronice - cantitatea este estimata la cca 0,5 to;
lemn, carton, plastic - cantitatea este estimata la cca 10 to;
IV.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase La obiectivul analizat nu se preconizeaza utilizarea substantelor toxice sau
periculoase. Substantele toxice reprezentate de slamul existent in decantoare, si de azbestul de la turnurile de racire vor fi evacuate de catre firme specializate inainte de inceperea lucrarilor de dezafectare propuse.
Substante potential periculoase pentru mediu sunt motorina si lubrefiantii necesare utilajelor mobile din dotare. Pentru diminuarea riscului contaminarii mediului cu substante petroliere, personalul va fi instruit in acest sens.
Conditii tehnice de eliminare a deseurilor de azbest Lucrarile de demolare si de îndepartare a materialelor care conţin azbest se vor
desfasura conform unui plan de lucru elaborat pe baza unui caiet de sarcini, cuprinzând instrucţiuni concrete ce urmeaza a fi aplicate în situaţiile respective, pentru asigurarea securitatii si igienei lucratorilor.
La elaborarea planului de lucru se va avea grija ca materialele care conţin azbest sa fie îndepartate înainte de efectuarea lucrarilor de demolare propriu-zisa, daca masurile tehnice permit ca aceste operaţii sa nu constituie un pericol pentru om si mediul înconjurator.
Placile si deseurile de azbest demontate si recoltate din zona vor fi depozitate temporar intr-un depozit la sol ce va fi amenajat in incinta unitatii.
Depozitarea temporara în aer liber a deseurilor de azbest se va face astfel incat sa nu se contamineze solul si apele subterane, cu pulberi sau fibre de azbest utilizand prelate, folii de plastic de culoare închisa sau alte metode adecvate de acoperire.
Inainte de utilizarea prelatelor, se va curata terenul de resturi vegetale, deseuri metalice, fragmente ascutite de caramizi, beton, pietre, etc. De asemenea, inaintea pozitionarii prelatei de protectie a solului, se va nivela manual terenul ce va fi ocupat.
Depozitarea temporara se face doar cateva ore in vederea ambalarii deseurilor, iar deseurile ambalate se depoziteaza temporat numai pentru perioade de maxim 10 zile pana la transportarea in depozite autorizate.
Pentru a nu contamina zona invecinata depozitului se vor stropi deseurile de azbest corespunzator si repetat.
Dupa terminarea activitatii de eliminare a azbestului din zona, se vor aspira prelatele astfel incat sa nu se contamineze amplasamentul.
Recoltarea deseurilor se va face manual, inainte de dezafectarea incintei, de la exterior spre depozitul temporar. Muncitorii vor fi instruiti si vor purta echipament de protectie corespunzator.
Deseurile colectate, vor fi ambalate in saci corespunzatori si vor fi livrate la depozite autorizate.
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI Pentru supravegherea calitatii mediului si impiedicarea aparitiei unor factori de
disconfort se recomanda:
- respectarea cu strictete a tehnologiei de lucru si a parametrilor functionali; - respectarea suprafetei destinate activitatii propuse; - urmărirea bunei funcţionări a maşinilor şi utilajelor în cadrul parametrilor
prevăzuţi de fabricant - urmărirea activităţii utilajelor din dotare în aşa fel încât să se evite scurgerile de
produse petroliere care ar afecta proprietăţile solului, iar în cazul producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substanţe neutralizante pentru reducerea efectelor negative
- gestionarea corecta a deseurilor;
VI. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU APA, DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-CADRU A DESEURILOR ETC.)
Nu este cazul.
VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER Organizarea de santier se va face in zona in care se desfasoara lucrarile (statia de
dezbenzinare). In zona va fi amplasata o baraca tip “sondor” pentru personalul administrativ al santierului.
Desfasurarea activitatii nu necesita asigurarea de utilitati. Apa potabila va fi asigurata in peturi.
Pentru satisfacerea necesitatilor igienico-sanitare va fi amplasat un WC tip ecologic. Impactul asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier este nesemnificativ, redus
numai in zona de lucru, pe perioada executiei lucrarilor de dezafectare.
VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII, IN MASURA IN CARE ACESTE INFORMATII SUNT DISPONIBILE
In aceasta etapa, in cadrul Statiei de dezbenzinare se vor realiza lucrari de demolare/dezmembrare a constructiilor si instalatiilor, colectarea deseurilor rezultate si eliminarea la firme autorizate in acest sens.
Gropile rezultate din eliminarea propriu zisa a structurilor sau rezultate in urma realizarii gropilor de pozitie pentru facilitarea demolarii vor fi umplute cu pamant.
Ecologizarea terenului se va realiza in alta etapa, ulterioara etapei de demolare.
X. Pentru proiectele pentru care in etapa de evaluare initiala autoritatea competenta pentru protectia mediului a decis necesitatea demararii procedurii de evaluare adecvata, memoriul va fi completat cu:
Proiectul analizat nu intra sub incidenta art. 28 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Daca Agentia pentru Protectia mediului va decide necesitatea demararii procedurii de evaluare adecvata, se va elabora documentatia necesara.
IX. ANEXE - PIESE DESENATE
1. Imafini fotografice cu Statia de dezbenzinare
Intocmit,
Ing. Barbu Giorgiana
Cuva 1 – rezervoare R1, R2, R3 si R4, V=70 m³
Instalatie uscare C5
Incalzitoare gaze C6, C7 si C8
Separatoare lichide - gaz sarac C46, C47, C48
Baterie cazane C12
Statie pompe C14
Instalatie schimbatoare de caldura C26
Instalatie degazolinare C31
Coloane racire - separare C32
Turnuri racire
Sediu administrativ
Cladire tablouri electrice - C33
Cladire vestiar - C35
Magazie metalica - C36
Magazie - C40
WC - C75
