MINISTERUL AGRICULTURII REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA DE ECONOMIECATEDRA “TURISM”

TEZĂ DE CURSCu tema: Analiza aspectelor strategice privind dezvoltarea serviciilor în turismul

R. Moldova

Elaborat:Studentul anului II FFFacultatea de economieSpecialitatea: “Turism”Toca Petru

Conducător științific:dr., lect. sup. univ.

Seinic Valeriu

Se admite spre susținere “___” _____________________________________2012Şeful catedrei: ____________________________________________________Teza de curs e susţinută “___” ___________________________________2012Cu nota _________________, proces verbal nr. ________________________

CHIȘINĂU 2012

CUPRINS

ÎNTRODUCERE.............................................................................................................................4

CAPITOLUL I CARACTERISTICA PRINCIPALELOR GRUPE DE SERVICII TURISTICE ŞI ANALIZA PARTICULARITĂŢILE LOR................................................8

I.1. Analiza modalităţilor de clasificare a serviciilor şi importanţa lor în sectorul turistic....................................................................................................................8

I.2. Rolul serviciilor turistice de bază şi suplimentare în practicarea businessului turistic..................................................................................................................13

I.3 Impactul și analiza particularităților prestării serviciilor in turism..........15

CAPITOLUL II ANALIZA CONŢINUTULUI ŞI STRUCTURA SERVICIILOR DIN PRACTICA BUSINESSULUI TURISTIC ÎN REPUBLICA MOLDOVA........19

II.1. Analiza potenţialului serviciilor de alimentare şi cazare în atragerea consumatorilor spre sectorul turistic din mediul rural al Republicii Moldova.19

II.2. Caracteristica şi rolul serviciilor de agrement destinate petrecerii timpului liber......................................................................................................................22

II.3. Analiza strategiilor statale de promovare şi efectele promovării serviciilor sectorului turistic din Republica Moldova.........................................................23

CAPITOLUL III CARACTERISTICA GENERALĂ ŞI SERVICIILE TURISTICE A PENSIUNEI HANUL LUI HANGAN....................................................................................33

III.1. Analiza serviciilor de bază ca punte de dezvoltare a businessului turistic rural.....................................................................................................................33

III.2. Modalități de petrecere a timpului liber la pensiunea Hanul lui Hangan….35

III.3. Caracteristica şi analiza modalităţilor de promovare a pensiunii Hanul lui Hangan.................................................................................................…………36

CONCLUZIE..................................................................................................................................39

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................42

ANEXE............................................................................................................................................46

4

ÎNTRODUCERE

Actualitatea temei.

Serviciile turistice și în general turismul s-au dovedit a fi o bună alternativă de

diversificare economică pentru multe state, în special pentru cele slab dezvolate. Multe

dintre acestea suferă din cauza producției interne de proastă calitate și a accesului

limitat la materiile prime și tehnologiile avansate, turismul aducînd un element de

stabilitate. Turismul aparține sectorului terțiar care actualmente reprezintă cea mai

importantă și energetică componentă a economiei mondiale. Industria serviciilor

turistice este într-o permanentă diversificare datorită apariției noilor forme de turism ca

turismul de afaceri, turismul balnear, turismul ecologic. Turismul rural și altele.

În lucrarea dată se acorda atenție asupra serviciilor din turismul rural al

Republicii Moldova, formă de turism care a capătat un interes sporit începînd cu anii

50-60 ai secolului trecut ca o reacție împotriva stresului și surmenajului cotidian.

Este recunoscut faptul ca serviciile turistice reprezintă o importantă sursă de

venit precum și de faptul că Republica Moldova dispune de un bogat și variat cadru

natural, de numeroase resurse turistice primare și secundare amplasate în mediul rural,

serviciilor turistice rurale îi revin un rol important în dezvoltarea economico-socială a

regiunilor rurale, dezavantajate din punct de vedere economic.

Toate cele menționate reprezintă în ansamblu actualitatea temei investigate.

Scopul tezei de curs. Scopul cercetării constă în fundamentarea strategiilor de

dezvoltare a serviciilor turistice, prin valorificarea eficientă a resurselor disponibile şi

oportunităţilor existente, urmărindu-se crearea unei noi afaceri în spaţiul rural.

Realizarea acestui scop a condiţionat conturarea următoarelor sarcini ale cercetării

ştiinţifice care sunt subordonate scopului primar şi sunt formulate prin următoarele

obiective:

Obiectivele tezei de curs. Reieşind din scopul propus în teză, au fost formulate

următoarele obiective:

5

Analiza modalităţilor de clasificare a serviciilor şi importanţa lor în sectorul turistic

- Rolul serviciilor turistice de bază şi suplimentare în practicarea businessului

turistic;

- Impactul și analiza particularităților prestării serviciilor in turism;

- analiza conţinutului şi structura serviciilor din practica businessului turistic

în Republica Moldova

- Impactul şi analiza serviciilor pensiunii turistice hanul lui hangan pentru

atragerea potenţialilor consumatori în mediul rural;

- identificarea potenţialului rural moldovenesc care se prestează dezvoltării

turismului de acest gen;

- determinarea gradului în care populaţia Republicii Moldova necesită servicii

de calitate în domeniul turismului rural.

Nivelul de cercetare ştiinţifică a tezei de curs. Până în prezent la acest capitol

s-a lucrat destul de insistent, însă în comparaţie cu alte ţări din Europa, Republica

Moldova mai are de lucrat. O cercetare amănunţită în modalitatea de lansare a unei

afaceri în turismul rural până în prezent nu s-a făcut. Studierea lansării afacerii în

mediul rural se află în atenţia puţinilor cercetători din domeniul rural. Putem însă

menţiona că în Republica Moldova adică la edituri apar lucrări în care se fac încercări

în această direcţie. Aici putem menţiona lucrările următorilor autori:Nicodim Liliana,

Puiu Nistoreanu, Vasile Dragoş Miron V., Miron M., Rusu C., Popescu D., Nicolescu

R.. În lucrarea „Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme,

realităţi şi perspective” scrisă de Glăvan Vasile, Platon Nicolae, Rusu Valeriu se

analizează obiectivele implementării strategiei de turism în mediul rural, strategia de

dezvoltare a agrementului în mediul rural.

O altă autoare a problemei date esteLupu Nicolae care în lucrarea „Strategii de

concentrare a întreprinderilor de turism” propune unele strategii corespunzătoare

pentru dezvoltarea turismului. Date referitoare la tema turismului rural şi durabil

întâlnim şi în lucrarea „Managementul resurselor turistice din Republica Moldova”

scrisă de Miron Viorel şi Tomiţă Petru, ei aici au definit căile de eficientizare a

instrumentelor manageriale în zonele turistice. După cum observăm surse referitoare

6

la tema dată sunt numeroase şi conţin informaţii diverse, astfel unele informaţii

atestăm şi în lucrarea „Ecoturism” scrisă de Bran Florina, Simon Tamara şi

Nistoreanu Puiu unde studiază principiile dezvoltării durabile. Ioncică Maria,

Petrescu Eva-Cristina, Popescu Deliane în lucrarea “Strategii de dezvoltare a

sectorului terţiar” oferă nişte surse informative destul de interesante despre subiectul

dat.

Ca rezultat al muncii multor autori, au apărut un şir de lucrări ce pot fi

utilizate pentru o analiză mult mai eficientă a temei date.

Însemnătatea teoretică şi practică a tezei de curs. Importanţa practică a

studiului rezidă din noutatea ştiinţifică a investigaţiei efectuate. Rezultatele cercetării

pot fi utilizate la desfăşurarea unor proiecte de utilizare, la diverse conferinţe, sesiuni

cu caracter turistic. De asemenea, materialul tezei poate fi util şi unui număr mare de

cititori preocupaţi de studierea dezvoltării turismului rural şi anume lansării unei

afaceri în mediul rural care contribui în dezvoltarea economică a ţării. Din punct de

vedere teoretic, rezultatele cercetărilor efectuate în lucrare pot fi folosite pentru

perfecţionarea, amenajarea şi echiparea pensiunilor turistice din Republica Moldova.

Lucrarea prezintă interes deosebit prin identificarea unor modalităţi de

cooperare cu organizaţiile internaţionale din domeniul valorificării turismului rural în

Moldova; elaborarea strategiei de promovare a turismului rural moldovenesc pe piaţa

Uniunii Europene şi la avantajarea imaginii Moldovei pe arena internaţională.

Metode şi metodologii a tezei de curs. Ca metodologii şi metode de studiu în

teză am folosit următoarele:

Metoda inductivă – pe baza mai multor fapte am ajuns la o anumită

concluzie;

Metoda analizei – analiza posibilităţii de lansare a unei afaceri pe teritoriul

Republicii Moldova, în special în regiunea Orheiului.

Metoda documentaţiei bibliografice –analiza revistelor, cărţilor, harţilor

vechi;

Metoda problematico-cronologica, colectarea şi studierea documentelor;

Metoda observaţiei – am subliniat zonele care au un potenţial turistic înalt;

7

Metoda sintezei – diverse comparaţii, comentarii, descrieri.

Structura şi conţinutul lucrării de curs. Teza este constituită din:

- introducere;

- cuprins;

- 3 capitole divizate în 3 subcapitole;

- concluzie;

- bibliografie;

- anexe.

8

CAPITOLUL I CARACTERISTICA PRINCIPALELOR GRUPE DE

SERVICII TURISTICE ŞI ANALIZA PARTICULARITĂŢILE LOR

I.1. Analiza modalităţilor de clasificare a serviciilor şi importanţa lor în sectorul

turistic

Complexe,dinamice,relativ ample dar extrem de eterogene,serviciile turistice

prezintă in general o serie de elemente comune care pot influența deseori in mod

determinant modul lor de utilizare finală. Tocmai din acest motiv in literatura de

specialitate se intîlnește o paletă destul de bogată în ceea ce privește clasificarea

serviciilor turistice.[4, p.35-40]

Analizate din punct de vedere cronologic după evoluția lor de-a lungul

timpului, se poate aprecia că primele clasificări din sectorul serviciilor turistice se

caracterizau prin simplitate si conciziune, luîndu-se in considerare mai ales natura și

caracteristicile serviciilor. În timp, datorită dinamismului și mai ales a creșterii

gradului de complexitate a acestui domeniu de activitate, clasificările au devenit mai

eleborate și mai consistente în informații.

Tipologia a serviciilor turistice prin luarea in considerare a celor mai relevante

criterii:

1. În funcție de structura produselor turistice oferite, clasificarea succintă a

serviciilor turistice se prezintă astfel:

A. Servicii turistice specifice, care includ:

a) Servicii de bază, care la rindul lor se pot clasifica în:

- Servicii de transport;

- Servicii de cazare;

- Servicii de alimentație;

b) Servicii complementare;

c) Servicii cu caracter special (tratamente balneo-medicale, turismul de

afaceri și congrese, turismul de vînătoare și pescuit).

B. Servicii turistice nespecifice, includ serviciile cu caracter general, la care

pot

9

apela în diferite împrejurări și turiștii (de ex.: frizerii, cosmetică, transport

urban, poștă-telecomunicații, spectacole cultural-sportive etc., neincluse in programele

turistice – aranjamente perfectate).

Această clasificare a serviciilor turistice, în care ponderea importantă o dețin

serviciile turistice de bază si complementare, deși este cea mai răspîndită, impune

unele precizări, în sensul că, în funcție de anumite condiții speciale și de conținutul

formelor de turism practicate etc., diferite servicii de bază pot deveni servicii

complementare se pot tranforma sau se identifică tot mai mult cu serviciile de bază.

De exemplu, serviciile de transport care se încadrează in categoria serviciilor

de bază, pentru turiștii automobiliști cu mijloace de transport proprii, aceleași servicii

nu mai sunt incluse în aranjamente practicate de agențiile de turism. Mai mult dacă

aceștia dispun de o rulotă (sau cort), însăși serviciile de cazare nu mai sunt de bază,

turiștii apelînd fie la solicitarea unor spații de campare, fie la locurile rezervate in

campinguri sau in parcajele special amenajate .

În aceeași ordine dfe idei, chiar și o parte din serviciile de alimentație se pot

transforma în servicii complementare, în cazul aranjamentelor care includ numai micul

dejun in cadrul tarifului unitații de cazare.

2. Din punctul de vedere al gradului de urgență în care se manifestă

cererea populației, întilnim:

A. Necesitați mai puțin urgente de servicii turistice, a căror satisfacere poate

fi

amînată in timp. Cînd acestea pot fi substituite cu alte forme de petrecere a

timpului liber – nunți, petreceri etc. – sau cu necesitați sau urgențe pentru diferite

mărfuri sau alte servicii.

B. Necesitați urgente de servicii turistice care nu admit nici o alternativă de

amînare a satisfacerii lor, cum sunt de exemplu:

a) cele dictate de limitele (perioadele) de timp în care pot fi efectuate

concediile

10

și vacanțele școlare;

b) cele dictate de peroadele limită de timp în care pot fi practicare anumite

forme de turism, care depind de o sezonalitate acută a mișcarii turistice și anumite

perioade ale anului calendaristic (vara la mare,iarna la munte etc.);

c) cele dictate de date calendaristice precise ale unor manifestări turistice

(participarea la festivaluri, congrese, competiții sportive, sărbători religioase, sesiuni

științifice, întîlniri de afaceri etc.);

d) cele dictate de motive de ingrijorare a sănătații (programarea pentru

tratamente balneo-climaterice etc.);

3. După momentul în care se manifestă cererea și respectiv de momentul în

care se realizează comercializarea sau consumarea serviciilor turistice se disting:

A. Cererea fermă de servicii – manifestată anterior calătoriei turistice. În acest

caz , este vorba de cererea manifestată in loc„alitatea, în momentul perfectarii unui

aranjament oferit de agenția de turism aleasă de solicitantul de servicii. Cererea fermă

de servicii formulată și manifestată anticipat, fiind specifică pentru formele de turism

organizat sau semiorganizat.

B. Cererea spontană de servicii – se manifestă de obicei în momentul cînd

turistul ajunge la destinația călătoriei sale, ia contact cu ofertele de servicii din

localitatea (stațiunea, zona etc.) vizitată.

Este caracteristica pentru toate formele de turism pe cont propriu, unde turiștii

solicită serviciile necesare fie direct de la prestatori, fie de la organizatorii locali de

turism, care mijlocesc asemenea servicii. De asemenea, se poate manifesta și in cadrul

turismului organizat sau semiorganizat, cînd turistul solicită unele servicii care nu au

fost prevazute in aranjamentele perfectate (mai ales unele servicii de recreere) în

funcție de preferințe sau disponibilitațile lor financiare.

4. În funcție de modalitățile de plată și al momentului cînd are loc realizarea

lor serviciile turistice se clasifică în:

A. Servicii cu plată, care la rîndul lor se împart în:

11

a) Servicii achitate anticipat. Sunt sprecifice serviciilor de bază și

complementare nincluse in tariful global de contact (aranjament) pentru turiștii

organizați și semiorganizați sau abonamente pentru folosirea unor facilitați de bază

materială (piscină, telecabină etc. ) procurate de turiști fie de la ărestatorii de servicii

direct, fie la agenția la care au perfectat aranjmentul;

b) Servicii achitate in momentul consumației – cazare, alimentație, transport,

agrement etc.;

c) Servicii achitate ulterior consumației- practicat mai ales prin plata pe baza

carților de credit;

d) Servicii cu plata in rate- pentru clientela de încredere dar cu surse financiare

modeste. Înbină plata anticipată cu plata ulterioară.

B. Servicii aparent gratuite, îmbracă două forme:

a) prestate de unele firme turistice pentru atragerea sau menținerea unui cerc

constant stabil de clientelă (de ex. Oferirea cocktai-urilor gratuite la sosirea unor

grupuri sau clienți conoscuți, gratuitați pentru parcare, transportul bagajelor etc.). De

obicei costul acestora se recuperează din tarifele practicate.

b) prestate pentru sporirea gradului de atractivitatea unor stațiuni sai obiective

turistice (de exemplu serviciile de informare turistică a birourilor de cazare, ale

comitetelor de inițiativă etc.). Costul lor se acoperă din cotizațiile unităților turistice

din stațiunea respectivă.

Importanța acestei clasificări rezidă din condițiile specifice activitații turistice,

urmarind delimitatrea decalajului în timp și spațiu dintre cererea turistică fermă, care

in cadrul turismului orgainizat comportă achitarea totală sau parțială a tarifelor

percepute pentru contacte (aranjamente) perfectate, consumul propriu-zis urmînd să se

realizeze ulterior, la destinația convenită.

5. Luînd in considerare caracteristicile cererii, prestațiile de servicii

turistice se mai pot clasifica în:

A. Serviciile pentru turismul internațional care la rîndul lor pot fi:

a) prestații turistice externe organizate:

-pentru grupuri de turiști;

12

-pentru turiști individuali;

b) prestații turistice neorganizate (pentru turiști pe cont propriu);

c) prestații turistice mixte sau semioraganizate.

B. Serviciciile pentruactivitațile de turism intern, îmbrăcînd forma:

a) serviciile programate, organizate pentru turiștii locali (în grupuri sau

individual):

- excursii interne;

- excursii peste hotare;

- servicii de odihnă și tratament;

b) serviciile independente (care sunt solicitate spontan sau ocazional pentru

cazare, alimentație, agrement etc.).

6. Din punctul de vedere al caracterului prestațiilor, mai mulți specialiști

grupează serviciile turistice in următoarele categorii:

a) servicii de informare a clientelei turistice;

b) serviciile de intermediere (de închirieri, de rezervări, eliberarea

abonamentelor pentru turiști etc.);

c) servicii și activitați turistice cu caracter special (reuniuni, congrese,

festivaluri etc.);

d) servicii și activitați turistice cu caracter cultural-educativ;

e) servicii și activitați turistice cu caracter recreativ;

f) servicii și activitați turistice cu caracter sportiv;

g) servicii pentru tratament și cure balneo-medicale;

h) servicii diverse (schimb valutar, asigurări turistice facultative, servicii

financiare etc.).

În concluzie putem spune că serviciile turistice se mai pot clasifica după sfera

de localizare a prestării lor, după formele de timp practicate și modalitațile angajării

prestației, după natura prestatorilor etc. Toate acestea vin să completeze imaginea

bogației și varietății posibilităților de clasificare a serviciilor turistice, precum și

direcțiile și posibilitațile de dezvolatere și diversificare a acestora.

13

I.2. Rolul serviciilor turistice de bază şi suplimentare în practicarea businessului

turistic

Serviciile de bază sunt destinate satisfacerii unor nevoi esenţiale pentru şederea

turiştilor în afara reşedinţei permanente şi sunt numite aşa pentru că au cea mai mare

importanţă în motivaţia cererii turistice.

Statutul de servicii de bază este dat şi de ponderea pe care acestea o ocupă în

structura totală a cheltuielilor de vacanţă (serviciile de bază cum ar fi transportul,

cazarea şi alimentaţia ocupă cam 80 - 85 % agrementul 10 - 15%, iar serviciile

suplimentare 10-15%).

Această pondere diferă pe forme de turism şi pe ţări. În concepţia modernă de

turism, agrementul este considerat serviciul turistic de bază.

Seviciile suplimentare contribuie la crearea mărcii unui produs turistic, la

alegerea destinaţiei turistice de către consumatorul turistic. Aceste servicii sunt

concepute în scopul diversificării produselor turistice pentru a creşte gradul de confort,

comoditate al vacanţelor.

În condiţiile unor servicii de baza comparabile, serviciile suplimentare pot avea

rolul principal în alegerea unei anumite unităţi de cazare, staţiuni turistice. Ele

contribuie la creşterea competitivităţii staţiunilor şi unităţilor, la creşterea încasărilor

din turism, iar la cele care se bazează pe valorificarea factorilor naturali, potenţează

acţiunea acestora. Unele din serviciile suplimentare au o existenta independentă, iar

altele se asociază serviciilor de bază.

Se vor enumera caracteristici al serviciilor suplimentare precum:

-Apar în toate momentele vacanţei, dar şi înainte ca turistul să aleagă o anumită

destinaţie (servicii de informare).

- Cele mai multe servicii suplimentare se efectuează în unităţi de cazare .

- Gama acestor servicii depinde de nivelul de confort si de forma de turism,

relaţia fiind proporţionalitate directă.

- Unele servicii suplimentare depind de locul unde se află situată unitatea de

cazare (organizarea de excursii, vânzarea de presă, procurarea de bilete de concerte,

14

închirierea de cărţi, televiziune etc.).

- Unele servicii presupun mijlocirea personalului (ex. cel de recepţie) iar

altele, contactul nemijlocit al acestuia cu clientul (frizerie, cosmetică, curăţatul şi

călcatul hainelor, spălatul şi călcatul lenjeriei de corp).

Cele mai numeroase servicii suplimentare sunt comune tuturor unităţilor de

cazare cu acelaşi grad de confort indiferent de locul în care se află acestea, dar se

întâlnesc în servicii suplimentare specifice unor unităţi, din cauza comportamentului

acestora a formelor de turism practicate şi a motivelor principale pentru care turiştii

vin în unitatea respectivă.

Serviciile turistice specifice sunt serviciile suplimentare de comunicare (fax,

telefax, telefon), de deplasare (închirierea de automobile, asigurarea parcării,

procurarea de bilete de călătorii), de secretariat, traducere şi închiriere de săli pentru

diverse manifestări. Din grupa serviciilor suplimentare fac parte şi acele servicii care

asigură destinderea, recrearea turistului. Aceste servicii ce caracterizează prin largi

posibilităţi de diversificare. Ele pot suplini uneori lipsa temporală a factorilor naturali.

Tipul de staţiune îşi pune amprenta asupra solicitării predominante a unor

anumite servicii suplimentare de destindere. De exemplu, în cazul staţiunilor balneare,

cele mai solicitate servicii sunt cele cu caracter cultural.

Gama cea mai largă de servicii suplimentare de destindere este specifică

hotelurilor şi staţiunilor cu sejururi mai lungi (de exemplu staţiunile balneo-climaterice

şi mai puţin oraşele.)

Serviciile suplimentare se grupează astfel: [5, p102]

- Servicii de informare a turiştilor. Informarea intervine la nivelul

agenţiilor de turism, al unităţilor de cazare şi a ramurii de turism. Informaţia se

transmite printr-o multitudine de forme pe tot parcursul călătoriei, dar şi înainte de

efectuarea acesteia. Informaţia trebuie să aibă caracter obiectiv şi să fie rapidă şi

completă.

- Servicii de intermediari (rezervări şi închirieri). Dintre acestea fac parte

închirierea de autoturisme, rezervarea de locuri pentru mijloacele de transport, pentru

15

manifestările cultural-artistice, de spaţii de cazare şi închirierea de obiecte pentru

practicarea diferitelor sporturi sau necesare sporirii confortului, asociindu-se mai mult

serviciilor de cazare.

- Servicii culturale recreativ-distractive. Avem aici participarea la

manifestări folclorice, organizarea unor concursuri pe diferite teme, vizitarea de

muzee, case memoriale, expoziţii, organizarea de excursii etc.

- Servicii cu caracter sportiv. Pentru acestea trebuie să existe personal de

specialitate, dotări adecvate şi puncte de închiriere a materialelor sportive.

- Servicii cu caracter special determinate de natura particulară a unor

forme de turism (servicii de secretariat, traducere, dactilografiere pentru oamenii de

afaceri); servicii de îngrijire a persoanelor handicapate, a animalelor turiştilor.

- Servicii diverse (schimb valutar-banear, de organizare a meselor festive,

asigurări, păstrarea bunurilor de valoare, plata ulterioară a prestaţiei turistice, reduceri

de tarife etc.)

În concluzie putem spune că serviciile suplimentare pot fi cu plată şi gratuite

din punct de vedere al relaţiei dintre client şi unitate. Pentru ca serviciile suplimentare

să poată fi efectuate corespunzător trebuie să existe spaţii adecvate, instalaţii specifice,

mobilier, diverse echipamente, personal specializat etc.

I.3 Impactul și analiza particularităților prestării serviciilor in turism

Consumul serviciilor turistice presupune derularea, intr-o anumita ordine, a unor

tipuri de activitati, atat specifice, cat si nespecifice turismului, in functie de tipul prestației,

momentul si locul prestației, forma de turism etc..

În literatura de specialitate, analiza modului în care sunt structurate și clasificate

serviciile turistice se realizează din mai multe puncte de vedere (natura serviciilor, modul

în care raspund solicitărilor diferitelor categorii comportamentale ale clientelei turistice,

aria de localizare a prestației, modalități de plată etc.), dar, pentru simplificare, vom

decurge la o delimitare a acestora în raport cu natura prestației si motivația cererii turistice

se intalnesc urmatoarele tipuri de servicii: [6, p. 155-156]

16

1. Servicii turistice specifice, a caror existența și complexitate sunt determinate

de esenta fenomenului turistic ca atare. La randul lor, pot fi grupate astfel:

1.1 servicii turistice de organizare si pregatire a consumului turistic (organizarea

calatoriilor, consultanta acordata turistilor, promovare, rezervarea serviciilor etc.);

1.2 servicii de baza, referitoare la activități care reprezintă motivația de bază a

calătoriei. În această categorie sunt incluse urmatoarele tipuri de servicii:

1.2.1serviciul de cazare, vizează, prin conținutul său, crearea condițiilor și a

confortului necesar adapostirii și odihnei călătorului și inglobează ansamblul activităților

desfașurate in spațiul de cazare.

Fiind alcătuit, la randul său, dintr-un grup de prestații oferite turistului pe timpul

sejurului, in unitatile de cazare, serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă, a

carei dezvoltare și calitate depinde de cel putin doi factori:

- baza tehnico-materială adecvată (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri

etc.), cu dotari corespunzatoare, astfel incat să poata fi asigurate turiștilor condițiile optime

de cazare;

- un personal calificat, de dimensiuni corespunzatoare, care-și desfașoară munca în

conditii optime de organizare.

Existența unei minime neconcordanțe între acești factori poate influența in mod

negativ calitatea prestației turistice și, de aici, nivelul rezultatelor activității turistice.

Activitatea turistică și serviciile de cazare se află în legături strînse de

interdependență. Pe de o parte, industria turistică se dezvoltă ca o consecință a circulației

turistice, pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionată de existenta unor spații

de cazare echipate conform standardelor de exigență respective.

Serviciul de cazare, pe langă cazarea propriu-zisă, este completat de o serie de

prestații suplimentare (alimentație, activitati de informare, comerciale etc.), intre care

există relații de interferență și care sunt dezvoltate în funcție de specificul fiecărei unități

de cazare.

17

Cazarea constituie, însă, principala funcție îndeplinită de unitatea de cazare,

obiectivul său principal fiind asigurarea condițiilor de odihnă si igienă ale turistului, prin

intermediul unui echipament corespunzator.

1.2.2 Serviciul de alimentație determină, la rîndul său, calitatea prestației

turistice in ansamblul ei, influențează atat conținutul, cat si atractivitatea ofertei

turistice și are implicații directe asupra modului de orientare a fluxurilor turistice.

Alimentația publică intrunește anumite trăsături specifice și raspunde unor cerințe

tipice, dintre care amintim: [7, p.79]

- necesitatea prezenței in orice moment-cheie al consumului turistic, astfel incît

să permită asigurarea procurării hranei de către turist, răspunzînd cerinței de satisfacere a

nevoii cotidiene de hrană;

- necesitatea prezenței unei tipologii largi de unități de alimentație publică, prin

care să se poată satisface o paleta largă de trebuințe, atat de bază (hrana), cît și de

divertisment;

- in cazul turismului balneo-medical, serviciul de alimentație publică

indeplinește un rol suplimentar, anume acela de a contribui, in mod direct, la reușita

tratamentului, prin asigurarea unui regim de hrană adecvat;

- necesitatea asigurarii unui mod de hrană adecvat, atît pentru turiștii autohtoni,

cît și pentru turiștii străini, conform specificului anumitor țări sau zone geografice.

Constituindu-se intr-o componenta de importanță majoră a ofertei turistice,

serviciul de alimentație publică este supus unui proces continuu de perfecționare si

modernizare (de exemplu, din punct de vedere al modernizarii structurii rețelei, se remarca

tendinta de creare a unor unitati cu funcții complexe, precum si a unor noi tipuri de unitați,

mai bine adaptate specificului unor segmente de clienți) și, în acelasi timp, de

diversificare, prin oferirea unor prestații cu caracter complementar.

1.2.3 Serviciul de transport turistic are un rol determinant în creșterea calității

prestației turistice, deoarece, prin intermediul sau, este asigurat accesul turiștilor in zonele

de interes turistic, intalnirea cererii cu oferta turistica și, prin aceasta, transformarea lor din

stare potențială, intr-una efectivă.

18

Deoarece timpul total de vacanță al unui turist poate fi considerat, dintr-un anumit

punct de vedere, că este compus din două elemente și anume, timp de transport și timp de

sejur, rezultă necesitatea asigurarii unui transport rapid, care să permită reducerea timpului

de deplasare, atît între punctele-cheie ale itinerariilor turistice, cît și la nivelul unei stațiuni

sau localități.

2.Servicii turistice nespecifice, asigurate de către diferite unitati prestatoare de

servicii, de care turiștii beneficiază în anumite imprejurări: transport in comun, gospodărie

comunală, reparații și intreținere, telecomunicații, servicii de igienă si infrumusețare etc.,

care, in mod indirect, contribuie la satisfacerea nevoilor turiștilor.

În concluzie putem spune că datorită ponderii ridicate a costurilor serviciilor de

transport în tarifele pentru un aranjament turistic, este necesar sa se realizeze o optimizare

a transportului, atît prin utilizarea rațională a mijloacelor de transport, cît și prin

combinarea eficientă a formelor tipice de transport: rutier, feroviar, aerian, naval. În urma

celor prezentate mai sus, putem spune ca rolul acestor patru tipuri de servicii de bază nu

este intotdeauna acelasi, uneori chiar, unul dintre ele putînd lipsi intr-o prestație turistică,

dar, pentru a satisface motivația turistică, firmele prestatoare ale acestor servicii trebuie să

coopereze între ele, astfel incît să asigure turistului satisfacție deplină.

19

CAPITOLUL II ANALIZA CONŢINUTULUI ŞI STRUCTURA SERVICIILOR

DIN PRACTICA BUSINESSULUI TURISTIC ÎN REPUBLICA MOLDOVA

II.1. Analiza potenţialului serviciilor de alimentare şi cazare în atragerea

consumatorilor spre sectorul turistic din mediul rural al Republicii Moldova

Serviciul de cazare

”Cazarea este serviciul central oferit de o pensiune rurală. De aceea, acest

serviciu trebuie să fie de o calitate superioară”. [8, p.57]

În Republica Moldova însă atît calitatea serviciilor cît și numărul unitaților cu

proprietăți de cazare și alimentație pentru turiști în mediul rural sunt

insuficiente,conform datelor oficiale doar cca. 5% din totalul unitaților de cazare

prestează servicii în cadrul turismului rural, este vorba de 51 de pensiuni și

agropensiuni [ anexa IV] care concentrează un fond de cazare sub 3% . În anul 2010

în aceste unitați de cazare sau deservit cca. 13,3 mii persoane adică aproximativ 5,8%

din totalul clienților unitaților de cazare existent în țară [anexa III].

Conform Biroului Național de Statistică a Republicii Moldova numărul

turiștilor cazați în perioada 2004-2010 a crescut de 35 de ori de la 372 persoane pînă

la 13290 persoane [anexa II], respectiv în urma cererii pozitive a produslui turistic

rural numărul de locuri în pensiuni și agropensiuni în aceeași perioadă 2004-2010 a

crescut de cca. 8,5 ori.[anexa I]

Deși numărul pensiunilor și agropensiunilor a crescut, turismul rural este

prost promovat în țara noastră,indicii de mai sus reprezentînd creșteri nesemnificative

în comparație cu alte țari care dezvoltă acest tip de turism.

Deficiențe: Insuficienţa de hoteluri în oraşele republicii, cu excepţia capitalei,

sau nealinierea celor existente la standardele internaţionale. [ 1 ]

Structurile de cazare care percep tarife reduse (hoteluri de 1-2 stele) nu

corespund standardelor internaţionale.

20

Majoritatea structurilor de cazare nu corespund categoriilor de clasificare.

Renovarea structurilor de cazare decurge încet din cauza lipsei de investiţii

capitale şi de surse financiare.

Nu există facilităţi de acces în structurile de cazare pentru persoane cu

handicap, şi aceasta nici nu reprezintă o cerinţă obligatorie pentru construcţia noilor

unitați de cazare.

Personalul, în majoritate, nu cunoaşte limbile de circulaţie internaţională.

Lipsesc condiţiile de pregătire iniţială, profesională, de perfecţionare şi

recalificare a personalului.

Prezentarea datelor cu privire la rata de ocupare a unităţilor de cazare este

incompletă şi este efectuată doar anual.

Cazarea turiștilor în mediul rural are loc conform unor norme mai

simplificate față de turismul clasic și adaptate specificului acestei forme de turism.

Departamentul Dezvoltarea Turismului al Republicii Moldovaa stabilit și recomandă

folosirea Normelor metodologice de clasificare a structurilor de primire turistică .

În mediul rural al Republicii Moldova pot fi utilizate toate tipurile de unități

de cazare (hoteluri, vile, bungalouri, tabere de odihnă, campinguri, pensiuni turistice,

pensiuni agroturistice, cazare la localnici etc.). Totuși cele mai adecvate structuri de

primire pentru țara noastră, cu condițiile sale specifice, sunt pensiunile turistice și

agroturistice. Aceste structuri de primire se vor situa în afara zonelor de poluare și cu

elemente de risc pentru sănătatea și viața turiștilor. Deasemenea este recomandabil ca

toate dotările din camerele și grupurile sanitare puse la dispoziția turiștilor să fie

folosite doar de aceștia. Nu se admite ca lucrurile personale ale gazdei să fie prezente

în spațiile de cazare ale turiștilor.

Serviciul de alimenație în mediul rural

Turiștii moderni sunt deprinși ca în timpul calătoriei hrana să fie servită în

condiții de confort sporit: ei prețuiesc în mod deosebit ambianța plăcută a localului,

meniul cît mai diversificat, alimente de calitate superioară, servirea impecabilă ș.a.m.d.

Proprietarii unităților de alimentație trebuie să considere aceste cerințe a lor. [9, p.72]

Serviciile turistice de alimentație în Republica Moldova sunt reglementate de:

21

Regulile de organizare a preparării și comercializării produselor și

prestării serviciilor în alimentația publică.

Regulamentul de clasificare a întreprinderilor de alimentație

publică pe categorii în încadrare după nivelul de servire. [2]

Normele metodologice și criteriilor de clasificare a structurilor de

primire turistice in Republica Moldova cu funcțiuni de casare și servire a mesei

pentru turiști. [3]

Clasificarea unitaților de alimentație pe teritoriul Republicii Moldova, în

conformitate cu reglementările amintite, este indicată în [anexa V].

Sortimentul bucatelor și al băuturilor sunt elaborate autonom de fiecare unitate

de alimentație în conformitate cu normele sanitare și regimurile tehnologice de

preparare a produselor.

Prestatorul stabilește meniurile, listele de prețuri la băuturile alcoolice, precum

și lista serviciilor suplimentare. Acestea sunt executate la un nivel înnalt artistic în

vederea informării la timp și eficiente a consumatorului. Este necesar ca personalul

unităților de alimentație să posede o formare profesională pe măsură. Ca regulă

generală chelnerii (ospătarii) sunt cei care deservesc ăn mod exclusiv clienții în

restaurante, baruri și cafenele. Regimul de lucru al fiecărei unități de alimentație din

teritoriul rural se stabilește de către organele adminitrației locale, printr-o hotărîre a

acestora. Acesta este fixat în autorizația de amplasare pe teritoriu sau în locurile

special amenajate comerțului ambulant.

Aceste reguli sunt valabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Totuși,

unitățile de alimentație pentru turiști ar putea diversifica și ameliora serviciile lor.

În concluzie putem spune că proprietarii pensiunilor agroturistice ar putea

oferi spre consum bucate tradiționale și locale din producția agricolă proprie: pîine și

copturi de casă, preparate pe bază de carne de pasăre, vită, porc, mirodenii

tradiționale , băuturi după rețete tradiționale și locale ș.a.m.d..

22

II.2. Caracteristica şi rolul serviciilor de agrement destinate petrecerii timpului liber

Agrementul este ansamblul mijloacelor şi formelor capabile să asigure

individului o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, a unei

împliniri, să lase o impresie şi o amintire plăcută.

Uneori agrementul poate fi motivul principal al călătoriei turistice. Rolul său

este în realitate cu activitatea turistică şi cu nevoile turistului.

În realitate cu activitatea turistică agrementul contribuie la crearea gradului de

atractivitate a staţiunilor turistice, la individualizarea şi diversificarea ofertei turistice;

creşterea încărcărilor şi a eficienţei economice (stimulează cererea turistică)

prelungirea sezonului turistic sau atenuarea concentrării sezoniere etc.

În relaţie cu nevoile turistului agrementul contribuie la destinderea, recrearea

acestuia şi la amuzamentul, atmosfera de comunicare a turistului (destindere psihică).

Agrementul în turismul rural

Desfășurîndu-se în mediul rural, agrementul se deosebește de cel din turismul

clasic. Peisajele deosebite în care sunt așezate localitățile rurale ale Republicii

Moldova, constituie o modalitate de relaxare și destindere pentru turiști, aceștia putînd

admira natura și frumusețile ei.

Principalele forme de agrement în mediul rural sunt:

Odihna și recreerea în mijlocul naturii prin contemplarea

peisajelor rurale;

Vizitarea monumentelor istorice și culturale;

Participarea la diferite munci agricole tradiționale;

Degustări de vinuri și participarea la procesul producerii acestora;

Organizarea unor festivaluri folclorice;

Organizarea de concursuri anuale pentru coruri și pentru soliști de

muzică populară;

Tîrguri și concursuri zonale pentru: produse agroalimentare,

produse de artizanat, animale etc.;

23

Întîlniri ale ”fiilor satului” (cu persoalități notorii care născut s-au

activat în localitate);

Sărbătoarea pădurii;

Concursuri de pescuit;

Concursuri pe meserii tradiționale locale;

Inițiere în arta echitației;

Organizarea de vînători;

Organizarea navigației pe unele rîuri interne;

Organizarea de excursii și drumeții în localitate și împrejurimi;

Organizarea culesului fructelor de pădure, ciupercilor, strugurilor,

legumelor, fructelor;

Organizarea turismului pentru copii prin amenajări specifice (teren

de joacă,acțiuni culturale ș.a) etc.

În concluzie putem spune că principale forme de agrement pentru care optează

turiștii sunt: odihna și recreerea într-un cadru natural nepoluat, excursii tematice,

practicarea sportului, elemente de natură culturală (etnografie, folclor, arhitectură

țărănească etc.), degustări de vinuri și participarea la producerea acestora, precum și

participaea la diferite munci agricole tradiționale.

II.3. Analiza strategiilor statale de promovare şi efectele promovării serviciilor

sectorului turistic din Republica Moldova

În ultimul deceniu în Republica Moldova sau elaborat un șir de strategii de

dezvoltare și promovare a turismului, acestea sunt :

- Strategia de dezvoltare durabilă a turismului in Republica

Moldova pentru anii

2003-2015 şi Planul de acţiuni, parte integrală a strategiei nominalizate,

adoptată prin Hotărirea Guvernului nr. 1065 din 2 septembrie 2003.

- Programul Naţional in domeniul turismului „Drumul Vinului in

Moldova", aprobat prin Hotărirea Guvernului nr.554 din 24 mai 2004.

24

- Programul Național „Satul Moldovenesc” 2005-2015.

Analiza serviciilor sectorului turismului conform Strategiei de Dezoltare

durabilă a turismului in Repubica Moldova:

Turismul este un sector complex care asigură ospitalitate comercială

vizitatorilor ţării, valorifică economic non-degradant patrimoniul atractiv important,

diversifică economia locală, asigură servicii de recreaţie populaţiei şi vizitatorilor.

Turiştii moldoveni asigură într-o măsură tot mai mare dezvoltarea sectorului, iar

necesităţile acestora sunt tot mai solicitante din punct de vedere calitativ. Moldovenii

reprezintă segmente importante pe piaţa turistică a unor ţări din regiune.

Tur-operatori şi agenţii de turism Intermediarii de turism din Moldova sunt

cei mai mari consolidatori organizaţi ai fluxurilor de turişti şi excursionişti pe traseele

naţionale şi regionale. Activitatea lor este vizibilă prin sporirea continuă a mobilităţii

moldovenilor prin regiune. Numărul companiilor de turism este în creştere, care

asigură incasări dinamice pozitive din turismul organizat de ieşire.

Incasările din deservirea turiştilor cu motivaţie afaceri au o dinamică generală

pozitivă, însă sunt expuse mai puternic factorilor externi. Turismul de agreement

pentru străini în Moldova a avut la fel o dinamică pozitivă încrezută cu o creştere

uşoară de cca. 8,6% anual.

În perioada 2003-2010 moldovenii au cheltuit în străinătate tot mai mult (în

medie cu cca. 45% creştere anuală decît anul precedent). În Moldova sumele zilnice a

moldovenilor cheltuite prin agenţii au crescut anual cu 38,5%. Astfel turistul

moldovean este cel mai important client a agenţiilor naţionale de turism.

Structuri de primire turistică cu funcţii de cazare şi servire a mesei În RM sunt

active 250 de unităţi de cazare cu un fond de cazare de 28370 locuri. 3/5 sunt

structuri de odihnă cu un fond de cazare de 75,5% din total, 116 structuri de cazare

activează permanent. Sectorul hotelier a restabilit numărul de cazări la nivelul anului

1998 după un declin major, a angajat mai mult personal, a introdus pe piaţă un nou

fond de cazare, inclusiv în afara municipiului Chişinău. În Chişinău s-a mărit

numărul de unităţi de cazare cu 67,7 %, inclusiv s-a mărit de 3,9 ori numărul de

hoteluri. 97 săli de conferinţe sunt în structuri de cazare în Republica Moldova,

25

inclusiv 53 în structuri cu confort de 3-5 stele. Sistemul naţional de clasificare

instituit în 2003 permite activitatea de cazare în 12 categorii de unităţi.

În 10 ani s-a dublat numărul de unităţi de cazare, inclusiv s-a mărit de 4 ori

numărul de hoteluri, iar structurile de odihnă au crescut cu 36,2%. S-a investit în

ultimii 10 ani de 3 ori mai mult în construcţia de structuri de cazare cu regim

permanent. Investiţiile sunt în special promovate de companii private.

Organizarea activităţii de excursii. Activitatea ghizilor Republica Moldova

este o ţară mică cu o diversitate mare de obiecte de interes turistic amplasat la distanţi

mici de la principalele oraşe – centre hoteliere. Excursiile permit vizitatorilor să

cunoască direct atracţiile turistice ale diverselor destinaţii din Moldova. Un număr

important din vizitatorii ţării din reţeaua organizată de turism procură excursii de la

agenţiile de turism naţionale, iar excursionistul naţional formează cel mai mare

contingent. În 2010 pe traseele excursioniste din ţară au călătorit 8370 moldoveni sau

22,9 persoane zilnic.

Excursiile în Republica Moldova rămân produse turistice eftine şi accesibile

unui număr mare de clienţi. Costul acestora variază de la 6-7 euro/pers în grup pentru

o excursie de pînă la 100 km tur-retur pînă la 50-60 euro/pers în grup la o degustaţie

de vinuri. Excursiile cele mai solicitate rămân: vinării, Chişinău, mănăstiri, care

formează oferta generală pentru turismul intern şi internaţional de intrare.

Transport auto : Republica Moldova este străbătută de importante artere

rutiere, care leagă ţara de pieţele din regiune. Puncte de acces în ţară sunt repartizate

relativ uniform pe perimetrul frontierei de stat, fapt care avantajează traficul

internaţional de pasageri. În anul 2010 au intrat în ţară cca. 5 mln moldoveni şi cca.

1,88 mln cetăţeni străini (27,43%).

Reţeaua internă de drumuri auto este relativ diversificată. În programul de

reconstrucţi a drumurilor, reparaţia acestor artere reprezintă o prioritate, şi drept

consecinţă pînă în 2014 vor fi reparate un număr importante de trasee turistice

naţionale.

Transportul auto este cel mai des utilizat mijloc de deplasare spre Moldova şi

pe teritoriul ţării.

26

Companiile de turism, dar şi alţi organizatori de călătorii, preferă în 2/3

transportul auto pe rute internaţionale şi 100% pe rute interne.

Agenţiile de turism au elaborat un sistem de trasee turistice naţionale, 7 dintre

care sunt parte a unui program naţional “Drumul vinului”, alte 5 au fost detalizate de

către ghizii naţionali. Majoritatea traseelor funcţionale au un grad mare de utilizare a

drumurilor naţionale, la care sunt conectate pînă la 10% din drumuri locale (cu

segmente de proastă calitate de maxim 2-3 km).

Transport feroviar: Republica Moldova este conectată cu principalele oraşe

din regiune. Recent s-au construit un segment de cale ferată între Cahul şi

Giurgiuleşti, astfel parcursul total al CFM constituie 1157 km. Cursele interne circulă

zilnic şi asigură conectivitatea cu localităţile pe segmente importante. Strategia

infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017 prevede acţiuni de reformare a

CFM.

Transport aerian: Transportul avia înregistrează în Republica Moldova în

ultimul timp o dinamică susţinută cu o rată anuală de creştere de cca. 32%.

Aeroportul International Chisinau renovat corespunde standardelor internationale si

deserveste o retea semnificativa de linii aeriene. 15 companii aeriene ale Republicii

Moldova şi straine presteaza servicii de transport pasageri prin curse regulate si

charter, asigurind legaturi directe cu 26 de destinatii (creştere cu 23%), iar cu

transbordari - cu majoritatea tarilor lumii. Cele mai populare destinaţii sunt Moscova

(26,75%), Istanbul (11,90%), Antalya (5,93%), Viena (5,65%), Munchen (5,55%) şi

Verona (5,27%). În ultimii 8 ani parcul de aeronave din ţară a sporit cu cca. 16%

numărul navelor pentru pasageri. Aeroportul Internaţional Chişinău şi-a elaborat un

Master Plan pentru perioada 2010-2030, care include valorificarea mai eficientă a

poziţiei sale, atragerea de noi curse şi companii, utilizarea activelor, îmbunătăţirea

infrastructurii la sol, modernizarea parcului de aeronave.

Transport fluvial: Două căi navigabile interne de importanţă internaţională de

categoria E sunt în Republica Moldova pe Nistru şi Prut, la fel ţara dispune de un

sector (430 m) al malului pe fluviul Dunărea.

27

Rîurile care oferă trasee navigabile de cca. 558 km (41,2%) pe Nistru pe

segmentul Palanca-Dubăsari-Soroca, iar pe Prut – traseul Giurgiuleşti – Ungheni.

Aici sunt situate porturile: Portul Fluvial Rîbniţa; Portul Fluvial Bender; raionul de

mărfuri Varniţa; Portul Fluvial Ungheni, Portul de pasageri Giurgiuleşti şi alte

cheiuri. Complexul portuar Giurgiuleşti se incadrează în coridorul VII pan-european,

coridorul TRACECA şi poate fi utilizat nu numai pentru importul şi exportul

mărfurilor în/din Republica Moldova dar şi pentru tranzitul pasagerilor în/din UE şi

alte state a bazinului Dunărean.

Atracţii turistice antropice şi natural: Atracţiile naţionale sunt principalii

motivatori pentru călătorii pe teritoriul Moldovei. În Moldova sunt peste 15 mii

atracţi turistice antropice şi peste 300 arii naturale importante. Dezvoltarea obiectelor

patrimoniului turistic se asigură prin amenajarea turistică teritorială în conformitate

cu documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului (PATN, 2008).

Suprafeţele împădurite reprezintă pentru Moldova un potenţial important de

atracţie a turiştilor (cca.11,6% din teritoriul ţării). Cca.45% din total sunt pădurile de

recreare şi cele destinate conservării naturii şi trebuie să servească pentru activităţi

excursioniste, agrement organizat şi tratament balnear ca alternative diverselor tipuri

de turism neorganizat. Amenajările turistice pentru zonele naţionale de agrement

aferente bazinelor acvatice (Vadul lui Vodă, Soroca, Vatra, etc.) sunt reglementate

clar în Moldova. În ţară există un sistem complex de arii naturale sub protecţie de

stat: 12 categorii de zone naturale protejate (peste 66,5 mii ha), din care fac parte 178

de diverse tipuri de rezervaţii, 130 monumente ale naturii şi 433 arbori seculari.

În Moldova au fost atestate câteva mii de staţiuni preistorice, circa 400 selişti

tripoliene (~ 5-6 mii de ani în urmă), circa 50 grădişti fortificate antice, circa 500

selişti medievale timpurii, numeroase cetăţi medievale din pământ, 6 cetăţi medievale

din piatră (în diferite stadii de conservare), peste 1000 monumente de arhitectură

protejate, circa 50 mănăstiri ortodoxe.

Atracţiile turistice amplasate în localităţi (mănăstiri, biserici, complexe

muzeale, parcuri) beneficiază de drumuri locale de acces relativ întreţinute pe

parcursul întregului an.

28

În Moldova sunt activi cca. 20 ghizi profesionişti de turism, care cunosc

traseele spre atracţiile naţionale, şi sunt angajaţi de cca. 85 agenţii de turism din

Chişinău şi instituţiile de învăţămînt. Sunt cca. 340 ghizi locali care de regulă sunt

angajaţi ai muzeelor locale şi practică la solicitare excursii extramuzeale spre unele

atracţii specifice locului. În raza de 30 km de la oricare obiect turistic din Moldova

poate fi angajat un ghid local.

Organizarea odihnei şi agrementului: În prezent pe teritoriul Republicii

Moldova este instituit un sistem de zone de recreere aferente bazinelor acvatice de

importanţă naţională. Plajele reprezintă forma cea mai des utilizată a zonelor de

recreere aferente bazinelor acvatice. 11,8% din călătorii interni apelează la o agenţie

pentru organizarea odihnei pe teritoriul naţional. ¾ din fondul de cazare în Moldova

este specializat pentru odihna cetăţenilor ţării şi a oaspeţilor ei. 57% din locuri de

cazare sunt concentrate în taberele estivale pentru copii şi 18% în baze de odihnă.

Numărul în creştere de consumatori în tabere, introducerea în circuitul turistic a

noilor capacităţi, crează oportunităţi pentru relansarea mai multor destinaţii turistice.

Informatizarea domeniului Web-urile turistice moldovene conţin ingormaţii

generale despre Moldova, au un caracter complex şi sunt accesibile principalilor pieţe

ţintă. Recent se implementează sistemul informatic E-Turism care are drept scop

restructurarea sistemului infomaţional în turism, inclusiv extinderea softului existent

pentru includerea activităţilor de promovare, dezvoltare şi autorizare, creare şi

administrare a bazei de date integrale privind destinaţiile turistice, circulaţia turistică,

structurile de cazare, elaborarea ghidurilor structurilor şi a agenţiilor de turism din

Moldova, implementarea Contului Satelit în Turism şi elaborarea ghidului

investitorului în turism şi al fondurilor de susţinere a ramurei.

Pregătirea de specialitate a cadrelor Mai multe instituţii de învăţămînt

licenţiate pregătesc cadre pentru industria turistică. Perfecţionarea cadrelor în turism

este asigurat de Centrul National de Perfectionare a Cadrelor din Industria

Turismului.

În hotelărie întreprinderile cheltuie mai mult (cu 63% spor anual, exceptînd

perioada post criză) pentru formare profesionala a angajatilor. Acţiunile din Strategiei

29

de Dezvolatre a Turismului pentru crearea unei Şcoli de hotelărie rămîn valabile în

continuare.

Gradul de realizare a trategiei în anii 2003-2011

Strategia de dezvoltare a turismului are un grad redus de realizare, precum şi

un impact nesemnificativ asupra domeniului, iar în lipsa actualizării acesteia la

fiecare 3 ani a determinat autorităţile centrale să ignore frecvent documentul (inclusiv

la elaborarea altor documente de politici publice: Progranul Național „Satul

moldovenesc”, Programul Național „Drumul vinului”, sau în noua redacţie a legii

turismului). Principalele probleme în implementarea Strategiei de Dezvoltare a

Turismului ţin de:

Calitatea planului de acţiuni a Strategiei de Dezvoltare a Turismului:

• Acţiunile nu au avut buget dedicat

• Sunt multe scopuri şi acţiuni formulate vag, uneori cu responsabili

neidentificaţi

• Multe acţiuni sunt puse pe responsabilitatea altor Autorități Publice Centrale

(50%)

• Nu sunt prevăzute dezvoltare de capacităţi Autoritatea Națională de Turism

pentru coordonarea activităţilor delegate altor Autorități Publice Centrale (50%)

• Multe acţiuni reprezintă doar etape de implementare

• Responsabilitatea uneori este neadecvat transferată altor Autorități Publice

Centrale (ex: Ministerul Agriculturii pentru imlementarea programului turistic

"Drumul vinului", Ministerul Culturii iniţiator pentru reconstrucţia drumurilor de

acces spre atracţiile turistice, Guvernul pentru reconstructia Palatului Republicii,

DDT pentru îmbunătăţiri la construcţiile noi a facilităţilor pentru pers. cu handicap).

Grad de realizare Strategia de Dezvolatre a Turismului:

• Grad redus de realizare a acţiunilor Strategiei de Dezvoltare aTurismului

(sub 5%, din care sub 1% cu efortul nemijlocit al Autorității Naționale de Turism)

30

• Cca. 50% din acţiuni parţial realizate sunt rodul eforturilor altor Autorități

Publice Centrale, fără implicarea activă a Autorității Naționale de Turism

• Strategia de Dezvolatre a Turismului nu a fost actualizată dupa 2005, astfel

acţiunile nu au fost concretizate şi corelate la realităţile de pe piaţă.

Strategia de dezvoltare a turismului a avut totuşi un impact semnificativ la

nivel de:

A prezentat un cadru sistematizat de probleme, care urmează să fie soluţionate

pentru dezvoltarea ţării ca destinaţie turistică atractivă

Percepţie clară a complexităţii industriei turismului

Necesităţilor concrete care pot fi asigurate doar prin parteneriate strategice cu

alte Autorități Publice Centrale şi Autorități Publice Locale, precum şi alţi actori de

pe piaţa turistică

Prioritizarea eforturilor pe direcţii strategice relativ echilibrate pe subdomenii

Corelarea cu alte strategii sectoriale, produse în aceiaşi perioadă

A servit drept fundament, fie şi declarativ, pentru alte documente de politici

publice în turism şi acţiuni concrete pentru îmbunătăţirea managementului sectorului.

Prevederele Strategiei de Dezvolatre a Turismului care au contribuit la

impulsionarea activităţii turistice

Sistematizarea problemelor şi structurarea acţiunilor în cadrul unor direcţii

strategice pentru intervenţii

Planificarea unor măsuri concrete care au produs noi angajamente a

Autorității Publice Centrale pentru dezvoltarea sectorului (Programul Național „Satul

Moldovenesc”, Programul Național „Drumul vinului în Moldova”, Planul de Acțiuni

UE-RM)

Formularea unor standarde pentru ospitalitatea moldovenească (Normative

pentru structurile de primire turistice, Criterii pentru brevetarea personalului din

industria turismului)

31

Implementarea unor proiecte şi acţiuni finanţate de donatori externi (web

turism, logo-ul şi conceptul de vizibilitate a materialelor promoţionale de turism,

vizite de studii, etc.)

Aplicarea pentru prima dată a unor principii de prognoză a evoluţiilor în

sector şi determinarea angajamentelor pentru aplicarea Conturilor Satelit de Turism

în raportarea statistică

Sporirea angajamentelor sectorului privat pentru aplicarea calităţii în

ospitalitate

Disciplinarea raporturilor dintre prestatorii de servicii turistice şi oaspeţii

Moldovei.

Prevederile generale care nu au fost efective.

Dezvoltarea turismului intern, deşi declarat o prioritate, prin cadrul confuz de

acţiuni, caracterul declarativ şi fară un buget asigurat, a fost restricţionată în final în

legislaţia de turism

Dezvoltarea turismului receptor, deşi prioritate în Strategia de Dezvoltare a

Turismului, a fost implementată doar prin măsuri administrative restrictive

(obligativitatea de a deservi 50/100 turişti străini în Moldova – condiţie pentru

licenţierea intermediarilor).

Caracterul confuz şi ne structurat a acţiunilor externe au dus la promovarea

unei imagini inconsistente a Moldovei ca destinaţie turistică

Ignorarea dezvoltării teritoriale a turismului, de aici şi prevederi confuze de

dezvoltare a destinaţiilor turistice după caracterul unor zone economice libere

Prevederi exclusiviste referitor la Centrul Național de Perfectare a Cadrelor în

Industria Turismului, astfel compromiterea procesului de brevetare/certificare a

personalului de turism prin monopolizarea de facto a serviciilor de perfecţionare în

industrie

32

Au fost abandonate prevederile de monitorizare şi corecţie a implementării

Planului de acţiuni a Strategiei de Dezvoltare a Turismului, astfel sectorul s-a

dezvoltat în lipsa unei administrări eficiente a ramurei

În concluzie putem spune că în Strategia de Dezvoltare a Turismului au lipsit

prevederi clare referitor la dezvoltarea de capacităţi pentru Autoritatea Națională de

Turism pentru comunicare şi management al ramurei, chiar dacă cca. 50% din acţiuni

au fost delegate altor Autorități Publice Centrale şi Autorități Publice Locale.

33

CAPITOLUL III CARACTERISTICA GENERALĂ ŞI SERVICIILE

TURISTICE A PENSIUNEI HANUL LUI HANGAN

Câțiva ani în urma doamna Emilia Hanganu a primit prin moştenire de la

părinţii ei o casă amplasată în satul Lalova, într-o regiune pitorească, aproape de

malul Nistrului.

Odată ce în rază de cca. 15 km sunt amplasate mănăstirile Saharna şi Ţîpova,

familia Hanganu a văzut oportunitatea de a dezvolta o afacere în domeniul turismului

rural contribuind astfel la îmbunătăţirea infrastructurii locale. Între timp s-a obţinut

posibilitatea includerii complexului turistic care se preconiza a fi creat în ruta

turistică a Republicii Moldova. De asemenea în octombrie 2003 a fost adoptată

Strategia Naţională de Dezvoltare a Turismului în Republica Moldova care prevedea

printre alte măsuri şi crearea infrastructurii la nivel local.[26]

În această ordine de idei s-a hotărît că o parte din construcţiile primite prin

moştenire să fie dărimate, iar în locul lor să fie construit un complex turistic care va

include o casă de locuit ,un restaurant, cîteva beciuri, 2 terase şi o grădină cu 2

bazine.[28, p.111]

Respectiv ideea de afacere a fost bazată pe conceptul de a oferi turiştilor

posibilitatea de a trăi cîteva clipe în armonie cu satul şi natura, în acelaşi timp fiind

oferit un confort cu care turiştii sunt deja obişnuiţi. Principalul scop la acel moment

era ca toate construcţiile, serviciile, bucatele oferite să poarte o amprentă naţională,

ceea ce le va diferenţia puternic de serviciile similare din alte ţări.[28, p.124]

34

III.1. Analiza serviciilor de bază ca punte de dezvoltare a businessului turistic

rural

La moment, pensiunea agroturistică “Hanul lui Hanganu” prezintă 3 case

tradiţionale, garaj, sauă, sală polivalentă, 3 terase, parcare , 3 bazine decorative cu

peşte, vie, livadă, ş.a.[28, p.163]

Prima dintre cele 3 case tradiţionale conţine: 7 odăi, fiecare dotată cu grup

sanitar şi cîte o sobă la 2 odăi care se va încalzi cu lemne(cărbune). Tot aici este un

salon comun cu şemineu cu ieşire la terasă. Deocamdată această casă se află în

construcţie, darea ei în exploatare fiind preconizată pentru primăvara anului 2009.[1.p

12]

A doua casă conţine:

O bucătărie dotată cu plită de gaz, cuptor electric, grătar, cuptor cu

microunde, cuptor de copt, plită cu lemne, s.a.

O anexă a bucatariei în care se păstrează 2 frigidere, congelatorul, vesela,

ustensilele de bucătărie din inox, unele produse alimentare, ş.a.

O sufragerie cu grup sanitar (cadă cu duş, lavoar, wc, apă caldă şi rece),

şemineu, televizor şi o masă extraordinară din stejar cu scaune.

Două băşti (odăi tradiţionale moldoveneşti), fiecare avînd grup sanitary (cadă

cu duş, lavoar, wc, apă caldă şi rece), şemineu, lejancă, dulap pentru haine cu

umeraşe, masă pentru calculator, masuţă rotundă cu scăunele.

Garajul care la moment se foloseşte ca atelier de lucru pentru a nu incomoda

turiştii.

Doua terase deasupra acestei case, de la care se deschide o panoramă superbă

spre Nistru cu cuptor de copt şi grătar. Aici ar putea fi deservite circa 100 de

persoane. Sub acoperisul uneia din terase este perfect amenajată o fîneaţă care

serveşte drept spaţiu de cazare în perioada caldă a anului.

A treia casă este una veche în care locuiesc gazdele. Ea însa urmează a fi

parţial distrusă în timpul apropiat. În locul acesteia se va construi alta mai mare şi

mai multifuncţională. Tot aici este sauna cu lemne şi un mic bazin. O altă parte a

35

acestei case o constituie sala polivalentă de aproximativ 120 m² unde ar putea fi

deserviţi circa 150 persoane.[1. P.89]

Designul agropensiunii “Hanul lui Hanganu” este cu totul şi cu totul special.

În primul rînd prin faptul că de la cele trei terase, sufragerie şi sală se deschide o

panoramă superbă spre Nistru. Toată curtea este frumos înpînzită cu plante diverse,

iar bazinele decorative şi podeţurile, ce duc în cele doua băsti, adaugă amploare

splendorii. În spatele casei este o vie de aproximativ 250 tufe şi o livada de opt ani

care conţine circa 100 diverşi pomi fructiferi.[11, p.13]

Din cauza că pensiunea agroturistică „Hanul lui Hanganu” funcţionează

parţial, ea nu a fost deocamdată clasificată. Analizînd criteriile de clasificare a

agropensiunilor eu as atribui „Hanul lui Hanganu” la categoria de 3 stele.[11, p.29]

III.2. Modalități de petrecere a timpului liber la pensiunea Hanul lui Hangan

Pe lîngă serviciile de bază pensiunea rurală ,,Hanul lui Hanganu” oferă un

spectru larg de prestaţii turistice suplimentare: de agrement, sportive, culturale,

gastronomice ş.a.

Drept exemple sunt:

- Sauna cu piscină

- Vînatul

- Pescuitul

- Zboruri cu parapanta

- Plimbările cu barca pe Nistru

- Plimbările cu căruţa sau cu sania cu cai

- Degustarea vinului şi a mierii de albine

- Vizitarea atelierelor de meşteşugărit din sat

- Organizarea programelor folclorice cu participarea ansamblului local ş.a.

[28, p.18]

36

Totodată ,,Hanul lui Hanganu” propune diferite oferte pentru evenimentele

tradiţionale ca Anul Nou, Craciunul, Paştele ş.a. cu obiceiurile moldoveneşti:

sacrificarea porcului de Crăciun, uratul, vopsirea ouălor de Paşti ş.a.

Zona in care este amplasată Hanul lui Hangan, dispune de un numar mare de

obiective turistice. La numai 2 km distanta este amplasat renumitul complex Tipova

care cuprinde:

1. Manastirea rupestra Tipova (sec. XI);

2. Biserica "Adormirea Maicii Domnului";

3. Canionul Tipova;

4. Numeroase cascade si izvoare.[28, p.38]

La 10 km de pensiune este situat complexul cultural-istoric Saharna care

include:

1. Cetatea geto-dacica "Saharna Mica" (sec. IV-III i.e.n);

2. Cetatea geto-dacica "Saharna Mare" (sec. IV-III i.e.n);

3. Manastirea "Sfinta Treime";

4. Talpa Maicii Domnului;

5. Complexul monastic rupestru (sec. XV);

6. Asezarea geto-dacica din sec. IX-VIII i.e.n.;

7. Conacul mosieresc Apostolopulo Eugenia (sf.sec. XIX);

8. Figura din piatra in spirala (epoca bronzului);

9. Cascada "Groapa Tiganului". Izvoare medievale.[28, p.198]

Vizitarea acestor complexe cu barca, cu caruta sau cu automobilul vă va lasă

impresii de neuitat.

Pentru amatorii de odihna activa HANUL LUI HANGANU organizează

vinatul, pescuitul, paraturismul s.a.

III.3. Caracteristica şi analiza modalităţilor de promovare a pensiunii Hanul lui Hangan

Pensiunea agroturistică „Hanul lui Hanganu” folosește diverse tipuri de

distribuire şi promovare a serviciilor cum ar fi:

37

- Participarea la expoziţii şi seminare

- Este membru al Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova

- Contracte cu mai multe agenţiile de turism din Moldova

- Carte de vizită pe pagina web: www.turism.md

- Participarea în cadrul unor emisiuni la radio (Meridian Turistic) şi

televizor (Baştina)

- Distribuirea ofertelor speciale prin poştă

- Articole în diverse reviste şi ziare (Shopping; Natura; Bussiness

Elita ;ş.a.)

- Pagina web personală www.hanulhanganu.md

Pentru a se concepe şi implementa o politică coerentă și eficientă de

promovare a pensiunilor în Republica Moldova, este necesară elaborarea unui sistem

de abordări sistemice a acestui scop. Aspectele principale de care urmează a se ține

cont sunt promovarea turistică la nivel național și internațional și marketingul turistic.

[28, p.129]

Una din părțile componente ale infrastructurii turistice este sistemul existent

creat de promovare şi propagare a turismului, inclusive prin reclama. Reclama ofertei

pensiunilor are o însemnătate decisive în formarea şi orientarea direcționala a

contingentelor de turiști. Pentru aceasta se cheltuiesc mulți bani. Activarea

pensiunilor turistice din alte stat demonstrează ca in medie 5-6% din veniturile

obținute în aceasta ramura a economiei sunt cheltuite pentru reclama. Cu propagarea

patrimoniului de monumente si obiective de interes turistic in republica Moldova se

ocupa atât instituțiile şi agenții economici din sfera turismului,cit şi cele mai diverse

instituții științifice sau de învățământ şi organizații de creație sau obstesti,ce au o

oarecare atributie la sfera data.[40, p.130]

Una din părţile componente ale infrastructurii turistice este sistemul existent

creat de promovare şi propagare a pensiunilor, inclusiv prin reclamă. Reclama ofertei

turistice are o însemnătate decisivă în formarea şi orientarea direcţională a

contingentelor de turişti. Cu propagarea patrimoniului de monumente şi obiective de

interes turistic în republica Moldova se ocupă atît instituţiile şi agenţii economici din

38

sfera turismului, cît şi cele mai diverse instituţii (ştiinţifice, de învăţămînt) şi

organizaţii (de creaţie, obşteşti), ce au o oarecare atribuţie la sfera dată. Primele fac

acest lucru în mod special, organizat, făcînd prin diferite modalităţi acte de reclamă,

celelalte – ocaziţional, concomitent cu alte activităţi. [39, p.21]

Se evidenţiază în primul rînd următoarele forme de reclamă: editorială sau de

publicitate (publicaţii curente – ziare, reviste şi cele necurente – manuale, studii

speciale, îndrumare, ghizi, broşuri, cataloage, pliante, afişe, hărţi, etc.), audiovizuală (

prin conferinţe, întruniri, expoziţii, tîrguri, festivităţi, comunicări între persoane

particulare), radiotelevizată (emisiuni speciale), poştală ( prin imaginile pe peliculi,

timbre, cărţi poştale, ilustraţii), computerizată ( folosirea informaţiei din Internet).

[40, p.21-22 ]

Se evedentiază în primul rînd urmatoarele forme de reclama:editoriala sau de

publicitate(publicatii curente-ziare,reviste si cele necurente-manuale,studii speciale,

indrumare,ghizi,brosuri,cataloage,pliante,afise,harti),audiovizuala(intruniri,expozitii,t

irguri,festivitati,comunicari intre persoane particulare),radiotelevizata(emisiuni

speciale),postala(prin imaginiile pe plicuri, timbre, carti postale, ilustratii),

compiuterizată (folosirea informatiei din Internet)

Din ediţiile speciale care apar în Republica Moldova pot fi mentionate

revistele “Moldova Pitorească”,”Attitude”-revista ilustrată de bord a companiei “Air

Moldova”,ziarele “Natura”,”Turismul”-Departamentul Dezvoltarii Turismului,

”Kpyuc”-editarea pe contul unor agenţii economice,Buletinul informativ REC

MOLDOVA,revistele istoricilor din Republica Moldova “Cugetul”-revista de istorie

şi culturală,”Info HIS”-buletin informativ al Asociatiei Nationale a tinerilor istorici.

Reclama publicitara foarte diversă oferă solicitanţilor cotidianului “Makler”si revista

de limba engleza”Welcome Moldova”.[32, p.4]

Merită atenţie hărțile turistice şi cele ale monumentelor naturale şi antropice

întocmite de diverse colective de autori.

O însemnatate deosebită pentru dezvoltarea pensiunilor au expoziţiile

internaţionale specializate “Sports,Leisure,Tourism,organizate anual în pavilionul de

la “Moldexpo”.[39, p.21]

39

Chiar şi la momentul actual sunt organizate expoziţia de Tourism care oferă

posibilitatea turiştilor de a se informa şi de aşi alege sejurul dorit sau mai bine spus o

vacanţă de neuitat.

Există opinii (chiar din partea conducerii şi oficialităților Republicii

Moldova)că turismul ar putea fi propagate şi prin festivităţile de tipul “Hramul

Satului”,”Sărbatoarea Vinului”.[29, p.109] Însa în condiţiile culturii scăzute a

consumatorilor băuturii alcoolice tradiţionale,atare festivitaţi se pun sub semnul

întrebării,deoarece vizitatorul străin nu va fi încîntat să admire beţii colective de

proporţii mari.

CONCLUZIE

Republica Moldova, din punct de vedere al amplasării geografice prezintă

posibilități extrem de favorabile pentru dezvoltarea turismului rural, țara nostră are o

climă foarte blînda și în trecut teritoriul de astăzi al republicii a fost albia marii

Sarmatice retrasă acum 5 milioane de ani în urmă. Datorită acestui fapt teritoriul țării

este plin de dealuri, văi, canioane, caldeire-hîrtoape, rîpe gigantice şi numeroase pante

care seamănă cu valuri marine pietrificate şi încremenite, locuri care trebuiesc

valorificate și care reprezintă puncte de atracție turistică.

Punctele forte:

Din punct de vedere legislativ domeniul turismului cit și serviciilor turistice

este adminitrat de Agenția Centrală de specialitate subordonată direct Guvernului,

există cadrul legal şi de reglementare a turismului, documente relevante de politici:

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului, Programe Naţionale Drumul vinului şi

Satul moldovenesc, Program de impulsionare a turismului rural, cît și normative de

calitate pentru ospitalitatea moldovenească la destinaţie.

Punctele slabe:

Țara noatră are o bază solidă care permite dezvoltarea turismului și serviciilor

turistice însă cu toate acestea Moldova continuă să rămînă o destinație apreciată de un

numar limitat de turiști străini, cadrul legislativ este insuficient aplicat și armonizat,

calitatea ospitalității moldovenești diferă de la o destinație la alta și cel mai rău, diferă 40

chiar de la un turist la altul ca în cazul menționat la pensiunea „Hanul lui Hanganu” ,

ceea ce demontrează că nu avem un personal suficient de pregatit pentru ospitalitatea

moldovenească calitativă și infrastructura suficient dezvoltată pentru servicii de

turism.

Oportunități:

Republica Moldova este membru al organismelor internaţionale reprezentative

(Organizaţia Mondială a Turismului, Comisia Dunăreană pentru Turism, GUAM, etc.)

și este situată în apropiere de UE și respectiv de piețele mari de consum a serviciilor

turistice. Deasemenea este posibil de a mări consumul de servicii turistice ca rezultat al

creșterii calității serviciilor și competivității lor, la fel și prin activizarea legăturilor

tradiționale cu alte țări.

Deoarece actualmente turismul rural la pensiunile rurale Hanul lui Hangan se

dezvoltă intens şi tot mai rapid, afacerile turistice în mediul rural pot aduce un venit

enorm care ar ajuta ţara să iasă din sărăcia ce persistă pe teritoriul ei.

Succesul complexului turistic dat, se datorează mai multor factori care l-au

ajutat să se menţină pe linia de plutire, piaţa turistică în cazul dat.

Punctele forte care au menţinut şi dezvoltat afacerea sunt: amplasarea reuşită

şi accesibilă totodată, un spaţiu larg pentru agrement, calitatea înaltă a bucatelor,

consumul de alimente proaspete, preţuri mai mult sau mai puţin accesibile,

perspicacitatea în afaceri a conducerii.

Analizând şi cercetând pe teren, calitatea serviciilor oferite, amenajarea şi

dotarea unităţii de cazare şi alimentare, amenajarea teritoriului, am ajuns la concluzia

că complexele turistice date se încadrează în categoria de clasificare 2-3 stele

conform standardelor de clasificare internaţionale.

Punctul vulnerabil, după părerea mea este la nivel organizaţional, lucrul cu

personalul nu ar strica o disciplină mai riguroasă şi se simte lipsa organizării diferitor

măsuri distractive pentru turişti.

În ceea ce priveşte noile oferte de servicii diverse şi agrement am unele

sugestii pentru activitatea de mai departe a complexelor turistice Hanul lui Hangan.

Pentru a-şi spori popularitatea printre turişti în cadrul acestor complexe turistice s-ar

41

putea de inclus aşa activităţi de agreement ca: hipizmul, plimbatul cu luntre pe lac,

comercializarea suvenirelor, organizarea unor seri folclorice şi excursiilor pe

teritoriul Moldovei. Toate aceste servicii oferite serviciilor contra plată ar aduce un

venit sporit complexului turistic. Dar totodată ar mai favoriza şi la atragerea unui

număr destul de însemnat de turişti, atît autohtoni cît şi străini.

Ca o concluzie generală aş putea spune că Hanul lui Hangan ar putea deveni

în peste câțiva ani una din cele mai bine dezvoltate şi populare zone turistice ale

Moldovei, acest lucru datorându-se şi faptului că aici, pe teritoriul s. Lalova au fost

reperate nişte vestigii istorice de mare importanţă pentru ştiinţele istorice naţionale şi

nu numai. Dar pentru realizarea acestui plan de dezvoltare sunt necesare de făcut

săpături arheologice, dar deocamdată aceste lucrări nu şi-au găsit finanţator. Lipsa de

finanţe fiind problema de bază a R. Moldova, după care vine deja problema

drumurilor deteriorate, nivelul şi de trai etc.

42

BIBLIOGRAFIE

MONOGRAFII

1. Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală: ACSA. Afaceri în turismul

rural.Chişinău: Editura Chişinău, 2005. – 112p.

2. Balaure V. Marketingul în alimentaţie public şi turism. Bucureşti: Editura

ASE, 1984. – 189p.

3. Bărănescu Rodica. Turism şi alimentaţia publică, Bucureşti:Editura

Didactică şi Pedagogică, 1975. – 247p.

4. Bran Florina, Marin Dinu, Şimon Tamara. Economia turismului şi mediul

înconjurător. Bucureşti: Editura Economică, 1998. – 264 p.

5. Cosmescu I. Turismul, fenomen complex contemporan. Bucureşti: Editura

Economică, 1998. – 245 p

6. Cristuneanu Cristina. Strategii şi tranzacţii în turism internaţional.

Bucureşti:Editura ALL BECK, 2006. – 430p.

7. Draica Constantin. Turism Internaţional:Practici de elaborare şi

distribuţie a produsului turistic. Bucureşti:Editura ALL BECK, 1999. –

145p.

8. Erdeli G.,Istrati I. Amenajarea turistică, Bucureşti: Editura Univers, 1996.

– 162p.

43

9. Frîncu N., Dragomir V. Reguli de protocol şi comportare în societate,

Bucureşti: Editura Expert, 1973. – 200p.

10. Glăvan V. Amenajarea turistica a teritoriului, Bucureşti: Editura Eden

1996. – 198p.

11. Glăvan Vasile, Platon Nicolae, Rusu Valeriu. Managementul turismului

rural în Republica Moldova: probleme, realităţi şi perspective. Chişinău:

Editura Bons-Offices, 2004. – 144 p.

12. Hapenciuc Cristian Valentin. Cercetarea statistică în turism . Bucureşti:

Editura Didactică şi Pedagogică, 2003. – 212p.

13. Ioncica M. Strategii de dezvoltare a sectorului terţiar. Bucureşti: Editura

Uranus, 2004. – 174p.

14. Ionescu Ion. Turismul fenomen social-economic şi cultural. Bucureşti:

Editura Oscar Print, 2002. – 227p.

15. Joloncovschi A.,Florea S. Turismul ecologic şi rural:realităţi şi

perspective. Chişinău:Editura Prometeu, 2001. – 157p.

16. Lazăr S., Solcan A. Turism Rural: Ghidul gospodarului. Chişinău:Editura

Sirius, 2004. – 102p.

17. Lupu Nicolae . Hotelul - Economie şi management III. Bucureşti:Editura

ALL BECK, 2002. – 510p.

18. Lupu Nicolae. Strategii de concentrare a întreprinderilor de

turism.Bucureşti:Editura Economică, 2002. – 254p.

19. Melinda Cândea, Florina Bran. Spaţiul geografic românesc-organizare,

amenajare, dezvoltare. Bucureşti: Editura Economica, 2001. – 448p.

20. Minciu Rodica. Amenajarea turistică a teritoriului, Bucuresti; Editura

Sylvi 1995. – 187p.

21. Minciu Rodica. Economia şi tehnica serviciilor de alimentaţie publică şi

turism. Bucuresti: Editura ASE, 1986. – 308p.

22. Minciu Rodica.Economia Turismului,Bucureşti: Editura Uranius 2005. –

312p.

44

23. Neacşu N., Cernescu A. Economia turismului - Studii de caz.

Reglementări. Bucureşti: Editura Uranus 2002. – 304p.

24. Nicolescu Radu. Serviciile în turism.Alimentaţia publică,

Bucureşti:Editura Sport – Turism , 1988. – 230p.

25. Nistoreanu Puiu. Management оn turism. Bucureєti: A.S.E., 2002. - 222

pag.

26. Nistoreanu Puiu. Turism rural. O afacere mică cu perpective mari.

Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1999. – 256 p.

27. Planificarea afacerii.Ghid pentru antreprenori, instructori şi consultanţi.

Chişinău: BIZPRO, 2003. – 125p.

28. Sirodov Igor. Turismul în Republica Moldova.Studiu de geografie Umană,

Chişinău: Editura Chişinău, 2002. – 185p.

29. Snak O. Managementul serviciilor în turism. Bucureşti: Editura Academia

Română de Management, 2004. -234 pag.

30. Snak O., Neacsu N., Baron P. Economia turismului, Bucuresti: Editura

Expert 2001. – 600p.

31. Stănciulescu G. şi colectivul. Strategii şi politici regionale de

dezvoltare durabilă a spaţiului dunărean. Bucureşti: Editura ASE, 2004.

– 180p.

32. Stănciulescu G. şi colectivul. Evaluarea întreprinderilor hoteliere. Oferta

hotelieră mondială. Bucureşti: Editura Uranus, 2003. – 220p.

33. Stănciulescu Gabriela. Managementul operaţiunilor de turism,

Bucureşti:Editura All Beck 2003. – 432p.

34. Stoina C.,Spînu M. Turism şi marketing turistic. Bucureşti:Editura

Fundaţiei România de Mâine, 2003. – 112p.

35. Ţigu Gabriela. Etica afacerilor în turism. Bucureşti: Editura Uranus, 2003.

– 243 p.

36. Zaharia Valentina. Economia şi organizarea serviciilor hoteliere şi de

alimentaţie, Bucureşti: Editura Lumina Lex 2002. – 182p.

45

37. Биржаков М.Б. Введение в туризм. Москва – Санкт-Петербург:

Невский Фонд, 2000. – 520c.

38. Жукова М.А. Индустрия туризма: менеджмент организации, Москва:

Изд.Финансы и статистика 2004. – 197с.

39. Карпов С. ,Чумак Ж. Напитки нашего стола.Кишинев: Картя

Молдовеняскэ, 1983. – 155с.

40. Квартальнов В.А. Туризм. Москва: Проспект, 2006. – 344 с.

41. Чудновский А.Д. , Жукова М.А. Менеджмент в туризме и

гостиничном хозяйстве , Москва: Изд.Кнорус 2006. – 318с.

LEGISLAŢIE

42. Legea Turismului Republicii Moldova Nr.324 -XVI din 24 februarie

2006.

43. "Monitorul Oficial al R. Moldova" Nr. 99-103 din 06.06.2003. Hotărîrea

Republicii Moldova cu privire la aprobarea Normelor metodologice şi

criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de

cazare şi de servire a mesei Nr. 643 din 27.05.2003

ADRESE WEB

44. www.turism.md

45. www.statistica.md

46. www.altavista.com

47. www.world-tourism.org

46

ANEXE

47

ANEXE I

numarul de locuri0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

88

210

493

757704

913

743

2004200520062007200820092010

Fig.1 Capacitatea existentă de primire a pensiunilor agroturistice (pe locuri)

Sursa: http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=293&

48

ANEXA II

Nr. turiștilor0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

372

1807

7763

8932

1139212346

13290

2004200520062007200820092010

Fig.2 Numarul turiștilor cazați în agropensiunile turistice în perioada 2004-

2010

49

Sursa: http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=293&

ANEXA III

2003 2006 2008 2010

Total

pensiuni si

agropensiuni

0 12 11 13

%, pondere

pensiuni 0,00 5,69 4,80 5,20

Total locuri

pensiuni 0 493 704 743

%, pondere

fond cazare 0,00 1,81 2,49 2,62

50

pensiuni

Turisti cazati

in pensiuni 0 7763 11392 13290

%, persoane

cazate in

pensiuni

0,00 2,49 4,06 5,78

Fig.3 Evoluţia performanţelor pensiunilor şi agropensiunilor în Republica

Moldova

Sursa: Analiza diagnostic a sectorului turistic din RM 2003-2010, pag.98

ANEXA IV

Denumirea structurii Localizarea structurii Contacte

"Casa din lunca" RM, s. Trebujeni., r. Orhei

"Hanul lui Hanganu" RM, s. Lalova, r. Rezina +(373 254) 75284

Pensiunea s. Pleseni, r. Cantemir

Pensiunea RM, s. Cociula, r. Cantemir

Pensiunea RM, s. Saratenii Vechi, r. Telenesti

Pensiune agroturistica, in baza Asociatiei "Mester Faur"

RM, s. Stefan Voda

"Hanul lui Stamati" RM, s. Trebujeni., r. Orhei

"La Hanul lui Vasile" RM, sat Tohatin, mun. Chișinau +(373) 23 78 23

51

"Hanul Orheiul Vechi" (Lilia Colta, Ludmila si Ion Buzila)

RM, s. Trebujeni., r. Orhei

+(373 235) 56 912+(373 235) 56 042+(373 235) 56 005mob: +(373 79) 568 266

"Casa din Lunca" (Benzin Ala) RM, s. Trebujeni., r. Orhei +(373 235) 56 044+(373 79) 434 558+(373 73) 455 100

"La Popas" (Ion Doncila) RM, s. Butuceni, r. Orhei 56 091

"Anisoara" (Ion si Ana Stamati) RM, s. Trebujeni., r. Orhei +(373 235) 56 046

"La Musica", "Casa Pinii si a Florilor" (Maria Stamati)

RM, s. Trebujeni., r. Orhei +(373 235) 56 054

"Casa Mestesugurilor" (Feodosia Roscovan)

RM, s. Trebujeni., r. Orhei

"Vila Verde" RM, s. Trebujeni., r. Orhei

(+373 235) 56 0 99 (+373) 792 70 371(+373) 692 82 310(+373) 692 80 435

"Casa mierii" RM , sat Raciula, raionul Calarasi

+(373 244) 64 228mob: +(373 67) 121 862

"Casa Parinteasca" (Tatiana Popa) RM, sat Palanca, raionul Calarași

(+373 244) 72 240

"Popas La Stamati" RM, sat Trebujeni, raionul Orhei +(373 235) 56 054 mob. +(373 69)813 260

"Satul Moldovenesc" RM, sat Hirtopul Mare, raionul Criuleni

+(373 248) 72 136

"Casa Ciuhrii" (Olesea Avram) RM, sat Gordinesti, raionul Edinet

+(373 69) 160 260+(373 79)000 027

Popas "Doi Haiduci" RM, Șos. Orhei-Chișinau, km 5 +(373 235) 27 989

"Popas Vanatoresc" RM, sat Rusca, raionul Hancești +(373 269) 25 721

"Casa din poveste" (Ludmila Buzila)

RM, sat Trebujeni, raionul Orhei +(373 235) 56 099, 56013 mob: +(373 79) 270 371

"Popas la Stamati"

"Casa de sub Stinca" RM, Trebujeni, Raionul Orhei (+373 235) 56 077

52

(+373 696)610 260(+373 79) 605 586

"Drumeеie" (Ala Colta) RM, sat Trebujeni, raionul Orhei (+373 79) 368 542

"Casa vinatorului" (Valeriu Zuzu) RM, sat Balatina, raionul Glodeni

(+373 249) 24 629mob: (+373 69) 452 818

"FRAPAT"(Parascovia Munteanu) RM, Criuleni (+373 69) 557 340

"Atelierul de creatie - Gheorghe Jalba"

RM, sat Mileștii Mici, raionul Ialoveni

(+373 268) 68 582

"Butuceni" RM, Satul Butuceni, r.Orhei(+373 235) 56 906;mob: (+373 79) 617 870

"Viisoara" RM, Satul Viisoara, r. Glodeni

"Trei Muscate" (Dumitru Duda) RM, Satul Slobozia Dusca, r. Criuleni

(+373 248) 74 561;mob:(+373 69) 717 108

Complex vinatoresc "Fazanul Argintiu" (Venatum SRL)"

RM, s. Gradinita,r. Causeni

(+373 22) 835 558, 835 556; mob:(+373 69) 717 108;fax: (+373 22) 835 557

Complex turistic "Salcie" (Venatum SRL)"

RM, s. Stoicani, r. Soroca(+373 22) 835 558, 835 556fax: (+373 22) 835 557

Complex turistic "Costesti" (Zinovia Bivol)"

RM, s. Costesi,r. Ialoveni

(+373 79) 017 151(+373 268) 52 012 (+373 268) 51 396mob.(+373 69) 138 559

Complex turistic "Sarm" RM, Or. Glodeni

"Valea Trandafirilor" (Petru Gonjuc)

RM, Or. Glodeni(+373 249) 26 135mob: (+373 69) 162 502

"Casa lui Casacu" RM, s. Cosernita, r. Criuleni

"Poiana" RM, s. Crasnaseni, r. Telenesti

"Cleopatra" RM, s. Parcova, r. Edinet

"Doi Frati" RM, s. Vatici, r.Orhei

"Groapa Seaca" RM, s. Viisoara, r. Glodeni

53

"La Varat" RM, s. Viisoara, r. Glodeni

"Anastasia" (Liubovi Ceban) RM, Glodeni

"Padurea Domneasca" (Vitalie Starodub)

RM, Glodeni (+373 79) 510 322

Popas "Vinatoresc" RM, s. Rusca, r. Hincesti(+373 269) 25 721fax: (+373 269) 25 866

"Guzun" RM, Milestii Mici, Ialoveni +(373 69) 202 164

"Castravet" RM, Milestii Mici, Ialoveni (+373 67) 266 161

"Gavrilan" RM, Milestii Mici, Ialoveni (+373 268) 68 308

"Slobozeanu" RM, Milestii Mici, Ialoveni

"Botea" RM, Milestii Mici, Ialoveni

Fig.4 Pensiuni agroturistice în Republica Moldova

Sursa: http://www.tur.md/rom/section/760/

54

ANEXA V

Clasificare unităților de alimentație pe teritoriul Republicii Moldova

Sursa: Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 770 din 17.11.1995 //

Monitorul Oficial nr.17-18/112 din 21.03.1996

55

1. Restaurant

1.1 Restaurant specializat1.2 Restaurant pescăresc, vînătoresc1.2.1 Restaurant dietetic, lacto-vegetarian1.2.3 Patiserie, zahana1.2.4 Restaurant familial1.2.5 Pensiune1.3 Restaurant u specific național sau local1.4 Braserie1.5 Berărie1.7 Grădină de vară

2. Bar

2.1 Bar de noapte2.2 Bar de zi2.3 Cafe-bar, cafenea2.4 Disco-bar2.5 Bufet-bar

3. Fast-food

Categoria Lux Categoria I Categoria II Categoria III

4. Cofetărie 5. Patiserie

3.1 Restaurant fast-food3.2 Restaurant fast-food cu autoservire3.3 Bufet tip expres3.4 Pizzerie3.5 Snack-bar

ANEXA VI

Tarife servicii prestate pensiunea turistică ”Hanul lui Hanganu” , EUR:

Saună cu lemne- 10/oră

Program folkloric ansamblul local– 20

Excursie la Ţâpova (caruta/sania)– 6,5; barca cu motor-15; Ora de

aşteptare- 5

Excursie la Saharna (barca cu motor)- 35; Ora de aşteptare- 5

Ghid local (l.română, l.rusă)- 10

Parapantism: parapanta în arendă- 10/oră, instruire (3 zile)

Pescuit: arenda unelte de pescuit- 1,5/oră;

Prânz/cină pescărească- 12

Vizitare ateliere de încondeiat ouăle pascale-1/pers.

Degustare miere- 3/pers.

Degustare vinuri locale - 2/pers

Sursa: http://ilis.md/index.php/ro/hanul-lui-hanganu.html

56

ANEXA VII

57

ANEXA VIII

12.30%

12.10%

11.20%6.60%6.50%

5.20%

5.10%

3.30%

3.20%

2.80%

2.80% 2.60%

Numărul total al turiştilor străini sosiţi în structurile de primire turistică colective

Federația RusăUcrainaRomâniaItaliaSUAGermaniaTurciaAngliaFranțaPoloniaBulgariaElveția

58

Numărul total al turiştilor străini sosiţi în structurile de primire turistică

colective

ANEXA IX

structuri de internare cămine pentru vizitatori tabere pentru elevi0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

200720082009

59

Indicele de utilizare netă al locurilor de cazare

ANEXA X

MENIU

SPECIALITĂłILE CASEI:

Păstrăv afumat cu sos de hrean si paine 70gr 8,00 LEI

Filé de păstrăv in fulgi de porumb cu cartofi natur 250gr/70gr/150gr 28,00 LEI

Filé păstrăv, fulgi de porumb, sos de pătrunjel

Cotlet de berbecuţ cu sos de ciuperci, mămăliguţă 150gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Pulpă de ied la grătăr cu mămăliguţă 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

Stropit cu vin si usturoi

Sarmale cu mămăliguţă 200gr/150gr 20,00 LEI

GUSTĂRI RECI

Gustare ţărănească 120gr 8,00 LEI

Preparate tradiţionale din porc (tobă, jumere, caltaboş, sângerete) împreună cu brânză telemea,

servite cu ceapă verde, usturoi şi varză murată. La cerere, se poate alcătui combinaţia dorită de către

Dumneavoastră.

Gustare rece simpla 120gr 8,00 LEI

Mezeluri superioare (salam sibiu, şuncă praga, muşchi file) asortate cu brânzeturi de calitate şi cu

legume de sezon (roşii, castraveţi). La cerere, se poate alcătui combinaţia dorită de către

Dumneavoastră.

Muschiuleţ de berbecuţ afumat cu pâine 70gr 8,00 LEI

60

Piftie de porc afumată cu paine 70gr 8,00 LEI

Cârnati uscaţi Poieniţa cu pâine 100gr 8,00 LEI

Filé de păstrăv afumat cu sos de hrean si pâine 80gr 8,00 LEI

Gustare Poieniţa 20gr/20gr/20gr/20gr/20gr 10,00 LEI

Berbecuţ afumat, file păstrăv afumat, telemea, brânză burduf, slănină afumată, ceapă rosie

Păstrăv afumat cu sos de hrean si pâine 150gr 15,00 LEI

Platou de casă cu pâine 300gr 25,00 LEI

Păstrăv afumat, slănină afumată, telemea, brânză de burduf, jumeri, ţuică

Platou Ciobănesc ptr. 2 persoane cu pâine 40gr/40gr/40gr/40gr/40gr/40gr 25,00 LEI

Afumături: Pecie porc, Visli oaie, cărnati, slănină, jumeri, brânză de burduf, telemea, ceapa rosie

GUSTĂRI CALDE

Gustare caldă simpla 120gr 8,00 LEI

Alcătuită din ficăţei de pui, ciuperci umplute, bulete din caşcaval, flori din cabanos prăjit, cu decor

din legume.

Cascaval pane 120gr 7,00 LEI

Caşcaval de calitate superioară, tapetat cu pesmet şi prăjit rapid în ulei fierbinte.

Caşcaval parizian 120gr 7,00 LEI

Caşcaval de calitate superioară, trecut prin un amestec de ou cu făină şi prăjit rapid în ulei fierbinte.

Cărnăcior rulat la tigaie cu mămăliguţă 100gr/70gr 8,00 LEI

Mămăliguţă cu brânză si smântână 200gr 10,00 LEI

Specialitate românească tradiţională; la dorinţa Dumneavoastră, se poate servi cu brânză proaspătă

de vaci sau cu brânză telemea.

61

Ficăţei de pui la tigaie 200gr 10,00 LEI

Ficăţei proaspeţi de pasăre prăjiţi în ulei şi condimentaţi cu usturoi, piper şi vin.

Aripi prăjite de pui 200gr 10,00 LEI

Aripi condimentate de pui, prăjite în ulei fierbinte, crocante.

Bulz moldovenesc 250gr 10,00 LEI

Mămăliguţă, brânză de burduf, slănină împănată, ou

Omletă simplă 120gr 5,00 LEI

Ouă proaspete de găină, bătute spumă şi prăjite rapid în ulei fierbinte. La cererea Dumneavoatră se

poate asezona cu diferite mezeluri, ciuperci sau legume.

Ochiuri cu şuncă 120gr 6,00 LEI

Varianta românească a specialităţii englezeşti "ham and eggs": ouă proaspete de găină, prăjite sub

formă de ochiuri şi asezonate cu şuncă.

CIORBE

Ciorbă de păstrăv cu ardei iute si pâine 80gr/320gr 10,00 LEI

Ciorbă de burtă cu ardei iute, smantana si pâine 80gr/320gr 10,00 LEI

Preparat tradiţional, obţinut din burtă de vacă şi legume fierte împreună. Se serveşte dreasă cu

gălbenuş de ou, smântână, mujdei de usturoi şi lămâie.

Ciorbă de perişoare cu ardei iute şi pâine 80gr/320gr/80gr 10,00 LEI

Ciorbă de fasole cu afumătură, salată de ceapă, pâine 80gr/320gr/80gr 10,00 LEI

Ciorbă tărănească de văcuţă cu smântână, ardei iute, pâine 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI

Preparat tradiţional românesc, din carne de văcuţă şi legume fierte împreună. Se serveşte decorată

cu tarhon şi pătrunjel.

Ciorbă acră de pui (bivoliţă) cu ardei iute, pâine 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI

62

Supă rasol de pui cu tăiţei cu paine 80gr/320gr 10,00 LEI

Supă cu carne de pasăre şi tăiţei de casă. Se serveşte decorată cu verdeaţă.

Supă cremă de legume cu paine si smantana 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI

Cremă din legume fierte şi pasate. Se serveşte cu crutoane din pâine şi smântână.

PREPARATE DIN PĂSTRĂV

Păstrăv la grătar cu mujdei de usturoi, mămăliguţă 250gr/70gr/150gr 15,00 LEI

Păstrăv la tigaie cu mujdei de usturoi, mămăliguţă 250gr/70gr/150gr 15,00 LEI

Filé de păstrăv la grătar cu cartofi natur 200gr/150gr 20,00 LEI

Plachie de păstrăv cu mămăliguţă 250gr/100gr/150gr 18,00 LEI

Păstrăv umplut cu legume cu cartofi natur 250gr/100gr/150gr 24,00 LEI

Filé de păstrăv pané cu cartofi prăjiţi 250gr/150gr 24,00 LEI

Păstrăv á la Carol 250gr/70gr/150gr 24,00 LEI

Păstrăv, vin alb, usturoi, smântână, busuioc

Filé de păstrăv în fulgi de porumb cu cartofi natur 250gr/70gr/150gr 28,00 LEI

Filé păstrăv, fulgi de porumb, sos de pătrunjel

PREPARATE DIN CARNE DE BERBECUŢ

Muschiuleţ de berbecuţ afumat cu pâine 70gr 8,00 LEI

Pastramă de berbecuţ cu mujdei de usturoi, mămăliguţă 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

63

Cotlet de berbecuţ cu sos de ciuperci, mămăliguţă 150gr/70gr/150gr 22,00 LEI

PREPARATE DIN CARNE DE IED

Pulpă de ied la grătăr cu mămăliguţă 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

Stropit cu vin si usturoi

Ied cu mămăliguţă 200gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Tocăniţă din pulpă ied, usturoi, ceapă, vin alb

PREPARATE DIN CARNE DE VITĂ

Muschi de vită la grătar cu cartofi natur 150gr/100gr 24,00 LEI

Filé mignons cu cartofi la cuptor 150gr/80gr 28,00 LEI

Muschi de vită, vin alb, piper verde, smântână

PREPARATE DIN CARNE DE BIVOLIŢĂ

Tocaniţă de bivoliţă cu cartofi piure 200gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Muschi de bivoliţă Poieniţa la grătăr cu cartofi ţărănesti 200gr/50gr/150gr 28,00 LEI

Servit pe piatră încinsă cu sos de măr

PREPARATE DIN CARNE DE PORC

Ceafă la grătăr cu cartofi prăjiţi 150gr/150gr 15,00 LEI

Cotlet la grătăr cu cartofi prăjiţi 150gr/150gr 15,00 LEI

Sniţel de porc cu cartofi prăjiţi 150gr/150gr 18,00 LEI

Pomana porcului cu mămăliguţă 150gr/150gr 18,00 LEI

64

Pulpă de porc, vin alb, usturoi

Cǎrnaţi la tigaie cu varză călită 200gr/150gr 18,00 LEI

Rulada de porc cu cartofi ţărănesti 150gr/50gr/50gr/150gr 18,00 LEI

Muschi de porc, pecie porc, cas, rosie

Tochitură cu mămăliguţă 100gr/80gr/150gr 18,00 LEI

Pulpă de porc, sos de rosii, mămăligă, ou, telemea de oaie

Frigǎrui asortate cu cartofi prăjiţi 200gr/150gr 18,00 LEI

Cotlet porc, cârnaţi afumat, ceapă, gogosar gras

PREPARATE DIN CARNE DE PUI

Piept de pui la grătar cu cartofi prăjiţi 150gr/150gr 15,00 LEI

Piept de pui pané cu cartofi prăjiţi 150gr/150gr 15,00 LEI

Ostropel de pui cu cartofi piure 150gr/80gr/150gr 18,00 LEI

Piept de pui, vin alb, usturoi, sos de rosii

PREPARATE PENTRU VEGETARIENI

Supă cremă de legume 300gr 7,00 LEI

Salată grecească 250gr 12,00 LEI

Salată verde, ceapă, ulei măsline, rosii, măsline, castraveţi, telemea

Ciuperci la cuptor 150gr 9,00 LEI

Orez cu legume 150gr 7,00 LEI

65

Mămăliguţă cu brânză si smântână 200gr 12,00 LEI

Preparate de sezon 150gr 9,00 LEI

Ciuperci, dovlecei pané, vinete, ...

GARNITURI

Cartofi prăjiţi 100gr 4,00 LEI

Cartofi natur 100gr 4,00 LEI

Cartofi cu cascaval si smântână 150gr 5,00 LEI

Cartofi la cuptor cu usturoi si pătrunjel 150gr 5,00 LEI

Cartofi ţărănesti 150gr 5,00 LEI

Legume soté 100gr 5,00 LEI

Ciuperci soté 100gr 5,00 LEI

Varzǎ cǎlitǎ 150gr 5,00 LEI

SALATE

Salată de varză cruda 150gr 3,00 LEI

Salată de castraveţi muraţi 150gr 5,00 LEI

Salată de gogosari muraţi 150gr 5,00 LEI

Salată de rosii si castraveţi 150gr 5,00 LEI

Salată de murături asortate 150gr 5,00 LEI

66

Salată de sezon 150gr 5,00 LEI

Salată de sfeclă roşie cu hrean 150gr 5,00 LEI

Sfeclă roşie şi hrean,preparate cu ulei de măsline,oţet şi zahăr.

Salată grecească 150gr 5,00 LEI

Castraveţi verzi,roşii,ardei gras,ceapă,măsline,preparate cu ulei,piper şi sare.Se serveşte cu telemea

şi lămâie.

DESERTURI

Clătite cu branză si stafide / dulceaţă / îngheţată 60gr/50gr 5,00 LEI

Plăcintă cu brânză si stafide 180gr 5,00 LEI

Plăcintă cu mere 180gr 5,00 LEI

Plăcintă cu Rabarbură 180 gr 5,00 LEI

Ruladă de biscuiţi 100gr 6,00 LEI

Ingheţată 180gr 7,00 LEI

Ingheţată naturalǎ de casǎ fǎcută din lapte natural propriu

Papanasi cu smântână si dulceaţă 180gr 10,00 LEI

Gogosi cu branza dulce de vaci servite cu dulceata si smantana.

Platou cu fructe proaspete (pentru două persoane) 300gr 13,00 LEI

Banane, kiwi ,portocale, struguri, pepene galben, mere. La dorinţa Dumneavoastră, se pot adăuga şi

diferite sortimente de brînzeturi.

BĂUTURI NEALCOOLICE

Apă plată / minerală 0.5 l 2,00 LEI

Apă plată / minerală 1.00 l 3,00 LEI

67

Cafea 100 ml 3,00 LEI

Ceai 200 ml 3,00 LEI

Espresso 50 ml 3,00 LEI

Cappucino 200 ml 4,00 LEI

Suc de mere natural 0.33 l 4,00 LEI

VIN ALB

VINUL CASEI

Sauvignon 1.00 l 20,00 LEI

Traminer 1.00 l 20,00 LEI

JIDVEI

Riesling 0.75 l 20,00 LEI

Sauvignon Blanc 0.75 l 25,00 LEI

Dry Muscat 0.75 l 25,00 LEI

MURFATLAR

Chardonnay / Pinot Gris 0.75 l 20,00 LEI

Sec de Murfatlar (Sauvignon Blanc) 0.75 l 25,00 LEI

VIN ROSU

VIN FIERT 0.25 l 6,00 LEI

VINUL CASEI

Cabernet Sauvignon 1.00 l 20,00 LEI

MURFATLAR

68

Pinot Noir 0.75 l 20,00 LEI

Merlot 0.75 l 20,00 LEI

Cabernet Sauvignon 0.75 l 20,00 LEI

Cabernet Sauvignon 0.75 l 35,00 LEI

BERE

Heineken 0.5 l 5,00 LEI

Gősser 0.5 l 5,00 LEI

Silva Black 0.5 l 5,00 LEI

Stella Artois 0.5 l 5,00 LEI

Stella Artois fără alcool 0.5 l 5,00 LEI

Weissbier (Malteser) bere germană din grâu 0.5 l 10,00 LEI

COCKTAILURI

Gin tonic 250 ml 12,00 LEI

Gin, Kinley

White Lady 150 ml 14,00 LEI

Gin, coniac, suc de lămâie, gheaţă

Take Five 150 ml 14,00 LEI

Gin, suc de lămâie, suc de portocale, sirop de zahăr, grenadine, gheaţă

Campari Orange 250 ml 14,00 LEI

Campari, suc de portocale

Bloody Mary 250 ml 14,00 LEI

Vodca, suc de rosii

69

LISTA DE PREPARATE ȘI BĂUTURI

ANEXA XI

Hanul lui Hangan vedere generală

70

ANEXA XII

Terasa

71

ANEXA XIII

Organizarea distracţiei la Pensiunea Hanul lui Hangan

72

ANEXA XIV

Mămăligă la gura sobei la Pensiunea Hanul lui Hangan

73

ANEXA XV

Sala mare de petreceri

74

ANEXA XVI

Amenajarea mesei de sărbătoare

75