Stiri 05 martie 2021, prima parte

Cursul de schimb 05.03.2021 1 EUR 4.8831

1 USD 4.0924

Se răcește vremea. Cod galben de ninsori și viscol până sâmbătă dimineață, Ionuț Fantaziu, mart. 5, 2021

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, vineri, o atenţionare Cod galben de ninsori moderate cantitativ şi viscol, ce vizează 16 judeţe, până sâmbătă dimineaţa, precum şi o informare de răcire accentuată a vremii, valabilă în majoritatea regiunilor.

Conform prognozei de specialitate, în intervalul 5 martie, ora 16:00 – 6 martie, ora 16:00, pe durata atenţionării Cod galben, la munte va ninge moderat cantitativ (15 – 20 l/mp) şi se va depune strat nou de zăpadă, local mai consistent, la început în nordul Carpaţilor Orientali, apoi mai ales în Carpaţii de Curbură şi estul Carpaţilor Meridionali.

Vântul va avea intensificări cu viteze de 70 – 90 km/h, iar la peste 1.700 de metri altitudine rafalele vor depăşi 100 km/h şi va fi viscol, în timp ce vizibilitatea va fi redusă.

Judeţele aflate sub Codul galben sunt: Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Vâlcea şi Vrancea.

Totodată, în intervalul 5 martie, ora 14:00 – 6 martie, ora 16:00, va fi în vigoare o informare meteo vreme rece, precipitaţii mixte, intensificări ale vântului şi ninsori viscolite la munte.

Astfel, pe parcursul perioadei analizate, vremea se va răci accentuat, la început în nordul şi nord-vestul ţării, iar sâmbătă (6 martie) şi în celelalte

1

regiuni. Vor fi precipitaţii vineri (5 martie) în nordul, vestul şi centrul ţării, iar sâmbătă (6 martie) mai ales în sud.

În zonele joase de relief vor fi ploi, ce se vor transforma treptat în lapoviţă şi ninsoare, astfel încât în Maramureş, Moldova şi Transilvania vor predomina ninsorile, iar în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea vor fi precipitaţii mixte.

La munte vor fi mai ales ninsori şi se va depune strat nou de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze, în general, de 60 – 90 km/h, viscolind temporar zăpada. Intensificări ale vântului se vor înregistra şi în restul teritoriului, cu viteze în general de 45 – 55 km/h şi, trecător, 70 km/h.

APIA si SUBVENTII

ATENȚIE, APIA VĂ AVERTIZEAZĂ! Agroinfo , 05 martie 2021

PLATA SUBVENȚIILOR APIA 2021. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) vă avertizează asupra condițiilor care sunt considerate artificial create de către fermierii cu scopul de a obține pe nedrept subvențiile agricole. Când APIA decide că s-au creat condiții artificiale exclude fermierii de la plata subvențiilor și recuperează sumele deja plătite acestora.

Potrivit Ordinului MADR 45/2021, Ordinul subvențiilor, se consideră condiție artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ depunerea cererii unice de plată de către societățile comerciale al căror acționar majoritar este una dintre persoanele fizice sau juridice sau grupurile de persoane fizice sau juridice care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport și terenuri destinate activităților de recreere sau de alte întreprinderi cu activități neagricole similare. Aceste societăți comerciale nu pot solicita plăți pe suprafețele care aparțin acționarului majoritar.

Se consideră condiție artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ divizarea exploatației agricole, astfel încât să respecte prevederile art. 6 alin. (3) din ordonanță.

Art. 6 , alin. (3), OUG 11/2021: Fermierul care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe, calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat, plăți care nu

2

ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, este fermier activ și poate beneficia de plăți directe.

Se consideră condiție artificială creată pentru a respecta prevederile art. 6 alin. (3) din ordonanță privind calitatea de fermier activ depunerea de cereri unice de plată separate ca persoană fizică și ca persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială ale aceluiași titular.

Se consideră condiție artificială creată pentru a determina eligibilitatea suprafețelor de teren cedarea dreptului de folosință către un fermier activ asupra acestor suprafețe.

APIA verifică eligibilitatea acestor suprafețe înaintea acordării plăților prin următoarele metode:

a) solicită documente doveditoare că terenul în cauză nu a fost scos din circuitul agricol;

b) solicită documente doveditoare privind activitatea agricolă desfășurată de către solicitant pe aceste suprafețe;

c) efectuează verificări în baza de date LPIS cu privire la zonele rezervațiilor științifice/zonele de protecție strictă și conservare specială/amenajările peisagistice;

d) efectuează verificări în lista aeroporturilor și culoarelor de siguranță/aerodromurilor/heliporturilor pusă la dispoziție de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

e) efectuează, după caz, verificări în baza de date LPIS și/sau verificări în teren, utilizând ortofotoplanurile cele mai recente, privind existența lucrărilor hidrotehnice, de îmbunătățiri funciare, de gospodărirea apelor și ale căilor de transport terestru, parcuri fotovoltaice sau parcuri eoliene, terenuri de golf, parcuri, pârtii de schi.

APIA verifică eligibilitatea acestor suprafețe după acordarea plăților în următoarele situații:

a) la solicitarea unei terțe persoane în vederea realizării unui control pe teren (plângere pentru nerespectarea condițiilor de eligibilitate sau a normelor de ecocondiționalitate);

3

b) la sesizarea instituțiilor cu atribuții de control (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, parchete, poliție etc.);

c) oricare alt tip de verificări realizate de APIA, MADR, Curtea de Conturi a României, Comisia Europeană, Curtea Europeană de Audit etc.

Se consideră condiție artificială creată pentru a obține plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu declararea zonelor de interes ecologic dacă zonele de interes ecologic nu sunt la dispoziția fermierului și acesta nu poate dovedi utilizarea terenului pe care acestea sunt amplasate.

Se consideră condiție artificială creată pentru a obține plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu declararea unei alte categorii de folosință în loc de teren arabil, pentru a diminua suprafața de teren arabil totală a exploatației sub 10 ha și pentru a evita obligativitatea conformării la condițiile pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu.

În cazul în care, în urma efectuării plății, se constată că fermierul a creat condiții artificiale pentru a primi plăți, APIA aplică procedura de recuperare a plăților necuvenite și sesizează în mod obligatoriu Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Direcția Națională Anticorupție.

TINERII FERMIERI, SUBVENȚII APIA MAI MARI! Agroinfo , 05 martie 2021 -

SUBVENȚII APIA 2021-2022. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță condițiile pentru tinerii fermieri care vor să obțină anul acesta subvenții mai mari pe hectar. Ei pot să acceseze plata pentru tinerii fermieri, al cărei cuantum este de circa 36 de euro pe hectar. Suma este adăugată la celelalte scheme de plată pe hectar.

Potrivit OUG 11/2021, Ordonanța subvențiilor APIA, schema pentru tinerii fermieri presupune acordarea unei plăți anuale tinerilor fermieri care au dreptul la plata unică pe suprafață.

Tineri fermieri înseamnă acele persoane fizice care:

a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă drept conducători șefi ai exploatației sau care s-au stabilit deja în unul dintre cei 5 ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafață; și

b) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii.

4

Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de 5 ani, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri, cu condiția ca depunerea cererii să aibă loc în termen de 5 ani de la data stabilirii ca șefi de exploatație. Perioada de 5 ani se aplică de asemenea fermierilor care au beneficiat de plata pentru tinerii fermieri pentru cererile depuse înainte de anul de cerere 2018.

Persoanele juridice solicitante ale plății unice pe suprafață, indiferent de forma de organizare a acestora, primesc plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri dacă respectă următoarele condiții:

a) sunt controlate efectiv din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor și al riscurilor financiare de cel puțin un tânăr fermier, în primul an când persoana juridică depune cererea unică de plată în cadrul schemei pentru tinerii fermieri, așa cum este prevăzut în cap. 4 din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;

b) tânărul fermier respectă condițiile.

Conform Ordinului MADR 45/2021, Ordinul subvențiilor, cei cinci ani în care un fermier poate primi plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri se determină astfel:

a) în cazul în care tânărul fermier se stabilește la conducerea exploatației înainte de data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita plata pentru tinerii fermieri pentru cinci ani, începând cu anul curent de cerere;

b) în cazul în care tânărul fermier se stabilește la conducerea exploatației prin transfer de exploatație de la un alt fermier care a depus cerere unică de plată în anul de cerere precedent, până la data-limită de depunere a cererii unice de plată din anul curent, cererea pentru anul curent se depune de către cedentul exploatației și apoi, până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, se înregistrează la APIA formularul de transfer al exploatației către tânărul fermier;

c) în cazul în care tânărul fermier se stabilește la conducerea exploatației după data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita schema de plată pentru tinerii fermieri începând cu anul de cerere următor.

Nu sunt eligibili la plata pentru tinerii fermieri solicitanții care împlinesc vârsta de 41 de ani în cursul anului curent de cerere.

5

Sunt eligibili la plata pentru tinerii fermieri tinerii care se stabilesc pentru prima dată în exploatații transferate acestora în cursul perioadei de depunere a cererilor unice de plată, până la data-limită de depunere. În acest caz cererea de plată depusă de cedentul exploatației rămâne valabilă și trebuie să fie completată cu formularul de transfer de exploatație. Anul în care s-a efectuat transferul de exploatație în perioada de depunere a cererilor unice de plată reprezintă primul an de participare în schemă.

Indiferent de numărul și forma de organizare a exploatațiilor pe care le administrează tânărul fermier, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru o singură exploatație.

În cazul în care transferul de exploatație se realizează între 2 tineri fermieri, chiar dacă suprafața rezultată în urma transferului depășește plafonul de 60 ha, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru suprafața totală a exploatației rezultată în urma transferului, fără a depăși plata pentru plafonul maxim de 60 ha.

Fermierul dovedește controlul efectiv și durabil din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor și al riscurilor financiare, astfel:

a) este asociat unic sau asociat/acționar majoritar în cadrul societății comerciale;

b) este titular PFA, II/reprezentant legal în cazul IF;

c) este titularul exploatației în calitate de persoană fizică.

Documentele prin care solicitanții dovedesc controlul efectiv și durabil din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor și al riscurilor financiare sunt următoarele:

a) registrul acționariatului societății comerciale sau certificatul constatator eliberat de către ONRC, în cazul persoanelor juridice;

b) certificatul de înregistrare la ONRC în cazul PFA, II, IF;

c) statutul sau fișa postului prin care sunt stabilite atribuțiile administratorului societății comerciale, din care să rezulte că exercită managementul zilnic al persoanei juridice.

Sunt eligibili fermierii activi persoane juridice dacă la capitalul sau la conducerea persoanei juridice participă cel puțin un tânăr cu vârsta de maximum 40 de ani, care exercită fie exclusiv, fie în comun cu alți

6

acționari/asociați, persoane fizice sau juridice, controlul efectiv și durabil pe termen lung în ceea ce privește deciziile în materie de management, beneficii și riscuri financiare.

Dacă mai mulți tineri fermieri au dobândit controlul asupra persoanei juridice la diferite momente, prima dobândire a controlului trebuie considerată momentul stabilirii.

Plata pentru tinerii fermieri nu se mai acordă dacă toți tinerii fermieri care îndeplinesc criteriile au încetat a mai exercita controlul asupra persoanei juridice.

Plata pentru tinerii fermieri este acordată unei persoane juridice doar atât timp cât cel puțin una dintre persoanele fizice care au exercitat controlul asupra persoanei juridice în primul an în care a depus cererea de plată în cadrul schemei menține controlul efectiv.

În vederea finanțării plății pentru tinerii fermieri se utilizează maximum 2% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările ulterioare.

Cuantumul plății pe hectar pentru tinerii fermieri este situat între 25% și 50% din cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe suprafață, procent care se stabilește prin hotărâre a Guvernului. Plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru maximum 60 ha eligibile pe care fermierul respectiv le-a declarat.

 

7

8

Daniel Buda, europarlamentar: Digitalizarea zonelor rurale îndepărtate – o nevoie urgentă ce trebuie abordată de Comisia Europeană, Angelica Lefter 5 martie 2021 13:08

Digitalizarea în zonele rurale îndepărtate a devenit o necesitate, mai ales în actualul context pandemic! Este o problemă ce trebuie urgent abordată de Comisia Europeană, pentru a veni în sprijinul fermierilor și locuitorilor din aceste zone, este de părere europarlamentarul român, Daniel Buda.

Acesta a postat, pe pagina sa de Facebook, un mesaj în care militează pentru reducerea decalajelor digitale apărute, exemplificând necesitatea conectivității celor peste ”3 milioane de europeni în zone slab populate care nu au acoperire mobilă de mare viteză”. Europarlamentarul consideră că principalii beneficiari ai măsurilor de formare digitală ar trebui să fie în primul rând agricultorii.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO redă mesajul europarlamentarului român, Daniel Buda, după participarea sa activă la conferința ”Zonele rurale și satele inteligente 2040: reducerea decalajelor digitale ale Europei prin conectivitatea mobilă”.

”Dezvoltarea infrastructurii digitale în zonele rurale și îndepărtate, ca parte a redresării Europei, o nevoie urgentă ce trebuie abordată de Comisia Europeană!

Intergrupul Parlamentului European privind zonele rurale, muntoase, îndepărtate și satele inteligente, al cărui membru sunt, în parteneriat cu Vantage Towers, a organizat în această după-masă (n.r 4 martie 2021) o

9

conferință privind „Zonele rurale și satele inteligente 2040: reducerea decalajelor digitale ale Europei prin conectivitatea mobilă”.

Subiectul principal de dezbatere a fost referitor la contribuția conectivității mobile pentru dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale și cele mai îndepărtate ale Europei și despre modul în care NextGenerationEU poate contribui la susținerea ambițiilor de dezvoltare rurală ale Uniunii.

Conectivitatea mobilă în zonele rurale rămâne o provocare în multe state membre ale UE, cu mai mult de 3 milioane de europeni în zone slab populate care nu au acoperire mobilă de mare viteză. Schimbările în modelele de consum și producție cauzate de pandemie oferă noi oportunități de creștere în regiunile îndepărtate, subliniind nevoia urgentă de dezvoltare a infrastructurii digitale în zonele rurale și îndepărtate ca parte a redresării Europei”, arată Daniel Buda.

Europarlamentarul român este de părere că trebuie reduse sau chiar eliminate diferențele de digitalizare, mai ales în zonele rurale și cele ultraperiferice. El consideră că o redresare din acest punct de vedere ar putea duce la repopularea acestor zone și ar ajuta enorm sectorul agricol precum și antreprenoriatul.

”Clivajul digital determină izolarea locuitorilor din anumite zone rurale, acest spațiu aflându-se practic într-o prăpastie digitală. Drept urmare sunt necesare eforturi suplimentare în vederea eliminării diferențelor digitale și îmbunătățirii accesului la internet și la conectivitatea mobilă, în special în zonele rurale și ultraperiferice. Agricultorii și sectorul agricol în general ar trebui să fie beneficiari prioritari ai măsurilor de formare digitală, în vederea facilitării implementării și dezvoltării de instrumente și metode digitale în acest sector.

Zonele rurale europene trebuie să fie smart și să beneficieze de o dezvoltare sustenabilă pentru ca acestea acestea să fie repopulate. În acest sens, se impune:

Creșterea conectivității și accesului la serviciile publice prin investiții de infrastructură

Dezvoltarea satelor smart prin inovare tehnologică și digitală

Investiții semnificative în capitalul uman

Sprijinirea unor soluții de energie curată

10

Crearea de oportunități pentru antreprenori”, mai arată europarlamentarul Daniel Buda, membru al PPE din Parlamentul European.

Daniel Buda, despre păstrarea plafonului de 250 capete la SCZ: ”MADR a luat decizia corectă”, Ionuț Fîntînă , 5 martie 2021

Discuțiile pe marginea Sprijinului Cuplat Zootehnic (SCZ) au iscat tensiuni între crescătorii de vaci și oficialii de la Ministerul Agriculturii. După ce decidenții le-au promis celor din asociații că vor elimina plafonul de 250 de capete pentru acordarea subvenției, decizia a fost întoarsă, iar plafonul s-a regăsit în varianta Ordinului publicat de MADR în dezbatere publică. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, europarlamentarul Daniel Buda a vorbit despre acest subiect, susținând că decizia finală a MADR este cea corectă.

Vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, Daniel Buda, a explicat că plafonarea SCZ este în spiritul Politicii Agricole Comune, care își propune să susțină în primul rând fermierii mici și mijlocii.

”A fost o greșeală a celor de la Minister această notificare către Comisie. Trebuie să înțelegem câteva aspecte importante legate de rolul Politicii Agricole Comune și trebuie să ne gândim de unde vin banii pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic. Acești bani vin din resursele financiare europene, adică din banii trimiși de către Uniunea Europeană în statele membre; nu sunt bani naționali.

Rațiunea Politicii Agricole Comune pornește de la premisa de a sprijinii fermierii mici și mijlocii și pe cei aflați în dificultate în primul rând. În mod corect, în momentul în care s-a luat decizia de a se limita alocarea SCZ la 250 de capete, s-a mers pe această variantă deoarece s-a apreciat că dincolo de acest efectiv, fermele își pot permite să se dezvolte pe propriile picioare, adică au capacitatea de a accesa fonduri europene multiple de pe alte acte de finanțare”, a precizat Daniel Buda pentru AGRO TV.

De altfel, europarlamentarul s-a exprimat public încă de la izbucnirea scandalului, în favoarea păstrării plafonului de 250 de capete pentru SCZ la bovine.

”Eu am avut o poziție publică după ce am avut o discuție cu domnul ministru legată de revenirea la acest plafon de 250 de capete. Dacă s-ar fi mers pe varianta eliminării plafonului, atunci cu siguranță fermierii cu 30-40 de capete ar fi avut o resursă financiară mai mică pusă la dispoziție. (…) Acești bani trebuie să fie injectați în sectorul zootehnic pentru a fi sprijiniți fermierii mici și mijlocii. Fermele care au peste 250 de capete au

11

posibilitatea de a accesa alte resurse financiare pentru a putea să fie competitive pe piață”, a mai subliniat Daniel Buda.

Potrivit europarlamentarului, merită discutate foarte serios și problemele de care se plâng crescătorii de vaci de lapte care susțin eliminarea plafonării, probleme precum prețul laptelui sau importurile de lapte, însă decizia actuală a MADR rămâne cea corectă.

”Eu știu care sunt problemele legate de prețul laptelui sau chestiunile legate de ceea ce înseamnă importul laptelui din alte țări ale Uniunii Europene; sunt părți negative care trebuie avute în vedere, dar sub acest aspect, MADR a greșit prima dată, când a trimis la Comisia Europeană notificarea pentru eliminarea acestui plafon și a luat decizia corectă când a revenit asupra acestei chestiuni și a păstrat plafonul la 250 de capete”, a mai precizat Daniel Buda.

COMUNICAT APIA ASTĂZI: NOI REGULI LA PLATA SUBVENȚIEI TAURINE CARNE! Agroinfo, 05 martie 2021

SUBVENȚII APIA FERME VACI! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță astăzi crescătorii de bovine că anul acesta sunt noi reguli pentru plata subvenției de circa 185 de euro pe cap de bovină, sprijinul cuplat zootehnic.

SPRIJIN CUPLAT TAURINE CARNE 2021:

▶ a fost eliminat tineretul de carne si metis cu carne▶ efectivul minim de 10 capete este format din vaci de carne + tauri carne (NUMAI animale adulte - FĂRĂ tineret)▶ a fost introdusă reținerea de 6 luni pentru taurul de carne, similar cu vaca de carne;▶ taurul de carne trebuie sa fie prezent în exploatație la data depunerii cererii (s-a eliminat perioada de deținere de 8 luni anterior depunerii cererii);▶ pentru taurul de carne se acordă sprijinul cuplat daca este înregistrat în Registrul  Genealogic, secțiunea principală;▶ vârsta maximă de 6 ani pentru taurul de carne se verifică la data limită fără penalizări (17.05.2021);▶ categoria vaca metisă cu rase de carne a devenit – vaca de carne, înregistrată în Registrul Genealogic - secțiunea Suplimentară, precizează APIA într-un comunicat transmis astăzi.

APIA ANUNȚĂ ASTĂZI CRESCĂTORII DE OVINE/CAPRINE! Agroinfo, 05 martie 2021

12

SUBVENȚII PENTRU FERMELE DE OI ȘI CAPRE! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță astăzi crescătorii de ovine și/sau caprine care sunt modificările pentru subvenția mare la oi și capre, sprijinul cuplat, circa 18 euro pe cap de ovină.

SPRIJIN CUPLAT OVINE/CAPRINE 2021!

A fost menținută condiția de raport de sexe respectiv 1 berbec / țap la 35 oi / capre ;A fost menținută condiția de acordare a sprijinului cuplat și pentru oile / caprele neînscrise în Registrul Genealogic, dar care asigură raportul de sexe cu masculi cu certificate de origine;

IMPORTANT! Adeverința eliberată de către asociații se poate depune până la 01.09.2021 – a fost menținută derogarea de depunere ulterioară depunerii cererii.

Au fost menținute documentele specifice respectiv:

▶ adeverinţa eliberată de asociaţia / agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea berbecilor/ţapilor în registrul genealogic al rasei, înscrierea/înregistrarea oilor sau caprelor în registrul genealogic al rasei, pentru care se solicită sprijin cuplat zootehnic, şi respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/țap înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală, la 35 de femele ovine/caprine și/sau▶ adeverinţa eliberată de biroul județean / oficiul pentru zootehnie judeţean, prin care se confirmă respectarea raportului de sexe de minimum un berbec / țap cu certificat de origine la 35 de femele ovine/caprine neînscrise şi neînregistrate într-un registru genealogic, anunță APIA.

TINERII FERMIERI, SUBVENȚII APIA MAI MARI! Agroinfo, 05 martie 2021

SUBVENȚII APIA 2021-2022. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță condițiile pentru tinerii fermieri care vor să obțină anul acesta subvenții mai mari pe hectar. Ei pot să acceseze plata pentru tinerii fermieri, al cărei cuantum este de circa 36 de euro pe hectar. Suma este adăugată la celelalte scheme de plată pe hectar.

Potrivit OUG 11/2021, Ordonanța subvențiilor APIA, schema pentru tinerii fermieri presupune acordarea unei plăți anuale tinerilor fermieri care au dreptul la plata unică pe suprafață.

13

Tineri fermieri înseamnă acele persoane fizice care:

a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă drept conducători șefi ai exploatației sau care s-au stabilit deja în unul dintre cei 5 ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafață; și

b) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii.

Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de 5 ani, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri, cu condiția ca depunerea cererii să aibă loc în termen de 5 ani de la data stabilirii ca șefi de exploatație. Perioada de 5 ani se aplică de asemenea fermierilor care au beneficiat de plata pentru tinerii fermieri pentru cererile depuse înainte de anul de cerere 2018.

Persoanele juridice solicitante ale plății unice pe suprafață, indiferent de forma de organizare a acestora, primesc plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri dacă respectă următoarele condiții:

a) sunt controlate efectiv din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor și al riscurilor financiare de cel puțin un tânăr fermier, în primul an când persoana juridică depune cererea unică de plată în cadrul schemei pentru tinerii fermieri, așa cum este prevăzut în cap. 4 din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;

b) tânărul fermier respectă condițiile.

Conform Ordinului MADR 45/2021, Ordinul subvențiilor, cei cinci ani în care un fermier poate primi plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri se determină astfel:

a) în cazul în care tânărul fermier se stabilește la conducerea exploatației înainte de data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita plata pentru tinerii fermieri pentru cinci ani, începând cu anul curent de cerere;

b) în cazul în care tânărul fermier se stabilește la conducerea exploatației prin transfer de exploatație de la un alt fermier care a depus cerere unică de plată în anul de cerere precedent, până la data-limită de depunere a cererii unice de plată din anul curent, cererea pentru anul curent se depune de către cedentul exploatației și apoi, până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, se înregistrează la APIA formularul de transfer al exploatației către tânărul fermier;

14

c) în cazul în care tânărul fermier se stabilește la conducerea exploatației după data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita schema de plată pentru tinerii fermieri începând cu anul de cerere următor.

Nu sunt eligibili la plata pentru tinerii fermieri solicitanții care împlinesc vârsta de 41 de ani în cursul anului curent de cerere.

Sunt eligibili la plata pentru tinerii fermieri tinerii care se stabilesc pentru prima dată în exploatații transferate acestora în cursul perioadei de depunere a cererilor unice de plată, până la data-limită de depunere. În acest caz cererea de plată depusă de cedentul exploatației rămâne valabilă și trebuie să fie completată cu formularul de transfer de exploatație. Anul în care s-a efectuat transferul de exploatație în perioada de depunere a cererilor unice de plată reprezintă primul an de participare în schemă.

Indiferent de numărul și forma de organizare a exploatațiilor pe care le administrează tânărul fermier, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru o singură exploatație.

În cazul în care transferul de exploatație se realizează între 2 tineri fermieri, chiar dacă suprafața rezultată în urma transferului depășește plafonul de 60 ha, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru suprafața totală a exploatației rezultată în urma transferului, fără a depăși plata pentru plafonul maxim de 60 ha.

Fermierul dovedește controlul efectiv și durabil din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor și al riscurilor financiare, astfel:

a) este asociat unic sau asociat/acționar majoritar în cadrul societății comerciale;

b) este titular PFA, II/reprezentant legal în cazul IF;

c) este titularul exploatației în calitate de persoană fizică.

Documentele prin care solicitanții dovedesc controlul efectiv și durabil din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor și al riscurilor financiare sunt următoarele:

a) registrul acționariatului societății comerciale sau certificatul constatator eliberat de către ONRC, în cazul persoanelor juridice;

b) certificatul de înregistrare la ONRC în cazul PFA, II, IF;

15

c) statutul sau fișa postului prin care sunt stabilite atribuțiile administratorului societății comerciale, din care să rezulte că exercită managementul zilnic al persoanei juridice.

Sunt eligibili fermierii activi persoane juridice dacă la capitalul sau la conducerea persoanei juridice participă cel puțin un tânăr cu vârsta de maximum 40 de ani, care exercită fie exclusiv, fie în comun cu alți acționari/asociați, persoane fizice sau juridice, controlul efectiv și durabil pe termen lung în ceea ce privește deciziile în materie de management, beneficii și riscuri financiare.

Dacă mai mulți tineri fermieri au dobândit controlul asupra persoanei juridice la diferite momente, prima dobândire a controlului trebuie considerată momentul stabilirii.

Plata pentru tinerii fermieri nu se mai acordă dacă toți tinerii fermieri care îndeplinesc criteriile au încetat a mai exercita controlul asupra persoanei juridice.

Plata pentru tinerii fermieri este acordată unei persoane juridice doar atât timp cât cel puțin una dintre persoanele fizice care au exercitat controlul asupra persoanei juridice în primul an în care a depus cererea de plată în cadrul schemei menține controlul efectiv.

În vederea finanțării plății pentru tinerii fermieri se utilizează maximum 2% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările ulterioare.

Cuantumul plății pe hectar pentru tinerii fermieri este situat între 25% și 50% din cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe suprafață, procent care se stabilește prin hotărâre a Guvernului. Plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru maximum 60 ha eligibile pe care fermierul respectiv le-a declarat.

AFIR si FINANTARI

În 2020, AFIR a plătit fermierilor pentru proiecte peste 8 miliarde de lei, meatmilk , 5 martie 2021

Cheltuielile efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru finanțarea proiectelor de investiții și pentru plățile directe către fermieri, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, au crescut cu 38,12% în cursul anului 2020, față de 2019. În același timp,

16

cheltuielile de organizare și funcționare ale Agenției au scăzut cu 6,36% în perioada menționată.

Din bugetul total alocat Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) s-au plătit beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală:

8.047 milioane de lei, cu 223 de milioane de lei cheltuieli de funcționare, în 2020;

5.830 milioane de lei, cu 238 de milioane de lei cheltuieli de funcționare, în 2019;

7.706 milioane de lei, cu 231 de milioane de lei cheltuieli de funcționare, în 2018.

„Unele dintre principiile de bază pe care le-am adoptat la conducerea Agenției țin de utilizarea eficientă și rațională a banilor publici, precum și de transparența utilizării fondurilor alocate prin PNDR, cât și pentru costurile pe care le avem cu personalul, cu bunurile și serviciile necesare desfășurării activității, cheltuieli de organizare și de funcționare în general.

Analizând situația exercițiului financiar din ultimul an, reiese că la fiecare leu cheltuit de AFIR, pentru funcționarea sa, au fost efectuate plăți din FEADR de peste 35 de lei. Sunt cifre care, împreună cu indicatorii de realizare ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, arată eficiența instituțională și mai ales calitatea resursei umane” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Performanța instituțională atinsă de AFIR în ultima perioadă, în sensul atragerii fondurilor puse la dispoziția României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), este rezultatul direct al implicării și al eforturilor angajaților AFIR, dar și al personalului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) responsabil de implementarea măsurilor delegate pentru plăți directe către fermieri.

Astfel, în exercițiul bugetar aferent anului 2020, plățile alocate proiectelor finanțate prin PNDR și plățile directe către fermieri din măsurile delegate către APIA au fost de peste 8.047 de milioane de lei, iar cele de funcționare și organizare (cheltuieli de capital, bunuri și servicii, cheltuieli de personal) au fost de 223 de milioane de lei. Costurile de organizare și funcționare ale Agenției au ajuns la 2,6% din totalul cheltuielilor, cel mai scăzut procent din ultimii 3 ani, deși a fost un an dificil din punct de vedere al gestionării pandemiei de covid-19.

În anul 2019, din bugetul alocat AFIR, au fost efectuate plăți pentru finanțarea proiectelor europene și pentru decontarea plăților directe care au

17

însumat 5.830 de milioane de lei, iar cheltuielile legate de organizare și funcționare au fost de 238,8 milioane de lei, respectiv de 4% din totalul bugetului Agenției.

La nivelul exercițiului bugetar 2018, AFIR a înregistrat plăți în valoare de 7.706 milioane de lei pentru proiectele de investiții și plățile directe din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, având cheltuieli de funcționare și organizare de 3%, respectiv de 231 de milioane de lei.

Reamintim faptul că toate cheltuielile sunt plătite de la bugetul de stat și, ulterior pentru cheltuielile aferente proiectelor finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Comisia Europeană rambursează fondurile necesare statului membru, pe baza declarațiilor de cheltuieli.

ALTELE

Înregistrări explozive: Dorel Secară, consilierul ministrului Oros, este un pericol public pentru MADR și pentru siguranța națională! Vlad Macovei - 5 martie 2021

https://youtu.be/wo64nEYZGlA

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a intrat în posesia înregistrărilor audio ale Adunării Generale a Federației Crescătorilor de Bovine (FBCR) din 26 februarie, ședință care s-a finalizat cu demisia lui Claudiu Frânc din funcția de președinte FCBR. Evenimentul s-a desfășurat la Șăulia, județul Mureș, și s-a axat pe poziția FCBR și a lui Claudiu Frânc față de plafonul de 250 de capete pentru SCZ la vaci de lapte.

Ridicarea acestui plafon și apoi revenirea la plafon, în doar câteva zile, prin două decizii contradictorii, ambele aparținând ministrului Adrian Oros, au declanșat un scandal national între crescătorii de bovine, împărțindu-i în două tabere.

Primul episod, dintr-o serie în care vom publica stenogramele Adunării Generale cu pricina, arată modul în care Dorel Secară, consilierul

18

ministrului Agriculturii, recunoaște cu nonșalanță că încearcă să fie și jucător și arbitru. Secară a condus, în fapt, ședința FCBR, a vorbit 75% din timp, și a dat ordine tuturor, a împărțit lumea în răi și buni și a pus MADR într-o situație jenantă, de vulnerabilitate maximă.

Precizăm că, în acest articol, nu vorbim despre cine are dreptate, cei care susțin plafonul sau cei care vor ridicarea acestuia, Agrointeligența-AGROINTEL.RO a relatat, cu obiectivitate, despre poziția ambelor tabere și despre deciziile luate, cel mai important. Noi aici punem în discuție afirmația, negru pe alb, a unui consilier de ministru care recunoaște că se află în spatele unei acțiuni, a unor reprezentanți, din mediul asociativ care au amenințat cu judecata chiar ministerul reprezentat de acest consilier.

Mai mult, Dorel Secară recunoaște că el a fost creierul întregii operațiuni, oferind sfaturi într-o situație în care statul român s-a cam făcut de râs. Într-un minister din Guvernul acestei țări, a pune lupul paznic la oi este un caz de siguranță națională și lucrurile ar trebuie tranșate rapid și clar. Repet, aici nu discutăm despre justețea memoriului care a întors decizia lui Oros, ci despre faptul că Secară nu avea ce să caute în spatele acestui demers decât dacă își dădea demisia din funcția de consilier a Ministrului Agriculturii, pentru conflict de interese.

Menționăm că în cursul dimineții zilei de ieri, 4 martie, am prezentat Biroului de Presă a MADR stenograma pe care o prezentăm astăzi și am cerut răspunsuri la următoarele întrebări:

-Domnul ministru Adrian Oros are de făcut vreun comentariu pe conținutul discursului consilierului dumnealui?

-Domnul consilier Dorel Secară are de făcut vreun comentariu pe conținutul discursului dumnealui?

-Considerați că este legal sau moral ca un consilier al ministrului să se implice în construcția unui memoriu care amenință cu darea în judecată chiar ministerul condus de ministrul pe care îl consiliază?

Până la această oră, nu am primit niciun răspuns din partea Ministerului Agriculturii. De îndată ce îl vom primi, acesta va fi publicat integral.

În cele ce urmează vă prezentăm fragmente dintr-o primă parte a declarațiilor lui Dorel Secară la Adunarea Generală a FCBR. În zilele următoare vom reveni cu un nou episod în care vom arată modul discutabil în care președintele Federației Pro Agro, Ionel Arion, încearcă să gestioneze un conflict între două organizații care fac parte din structura pe care o

19

conduce. De asemenea, în aceeași înregistrare, veți auzi modul jignitor în care se adresează același Dorel Secară lui Ionel Arion, complet aiurea de cum ar trebui să se adreseze un consilier de ministru unui reprezentant al mediului asociativ.

În episodul trei al campaniei noastre, vom vorbi despre modul revoltător în care consilierul Ministrului Agriculturii înțelege să reprezinte interesele MADR, veți avea ocazia să ascultați restul discursului pe care Dorel Secară l-a rostit la întâlnirea cu pricina, precum și recunoașterea explicită că el este în spatele forțării demisiei lui Claudiu Frânc și a numirii lui Iacob Boca ca președinte interimar FCBR.

DOREL SECARĂ:

Și atunci am intervenit eu. Nu era neapărat treaba mea, că eu liniștit puteam și pot să stau în umbra ministrului ca consilier să nu am nici o treaba, dar n-am putut suporta, sincer.

………

Bun, ce s-a întâmplat? Pe baza acelei liste pe care ați văzut-o pe la televizor, pe Agrointeligența, prin tot ce înseamnă mafie de Alianță Agricolă, ei spun așa: 99% am semnat această hârtie. Deși, am purtat de o jumătate de an discuții, chiar în calitatea de consilier, vă imaginați că vorbesc singur cu ministrul, sub diferite forme, că de aia sunt consilierul ministrului, în fișa mea de post trebuie să dau sfaturi, să îl consiliez în anumite probleme. I-am explicat că marea majoritate a fermierilor din România, respectiv cei 160.000 de fermieri care reprezintă între 3 și 250 de capete, nu susțin ridicarea plafonului. Nu susține nici legislația europeană treaba asta. În urma presiunilor care s-au făcut cu această hârtie, asta a fost forța cu care s-a dus asupra ministrului cei din Holstein RO și mă rog, mai mulți, împreună cu cineva de prin Parlament, n-are importanță, nu vreau să spun acum tot eu, încerc acum să fiu cât se poate de ferit de anumite discuții ulterioare, s-a apelat și deasupra ministrului.

………..

Deci eu ca om acest lucru nu-l pot accepta. Dacă membri pe care dumneavoastră îi reprezentați sunt de acord cu treaba asta, înseamnă că eu nu știu nimic și sunt rupt de realitate. Bun, deci asta e. Când am văzut pericolul în care ne găsim un grup de lideri de asociații, printre care și FCBR reprezentat în urma discuțiilor cu Boca, semnatar al acelui memoriu înaintat ministrului, poate l-ați văzut prin presă. Acel memoriu făcut de casa de avocatură, cu care Asociația Mureș are contract. Cu firma aceasta de

20

avocatură, după părerea mea a fost cel mai bun și complex material pe care FCBR l-a elaborat vreodată. Inițial, înainte de acest memoriu am făcut o notificare, către minister, a doua zi după ce cele întâmplate, în care am spus că de fapt FCBR nu este de acord și într-adevăr, acolo s-a scris că Frânc a semnat în nume propriu fără a avea acordul membrilor.

………..

S-a făcut acel memoriu foarte bine documentat. Juriștii pe partea lor, pe partea tehnică oamenii din Federație, sigur că s-a ținut legătura și cu mine, tocmai asta este rolul meu: să țin legătură cu asociațiile, să văd cum se pot rezolva problemele.

Mai sperați la acordarea despăgubirilor din 2020? Soluțiile sunt pe masa lui Cîțu, 5 martie 2021, Diana Vasilescu ;

Ieri, 5.03.2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a avut două întâlniri de lucru. Prima întâlnire la Guvern cu domnul Florin Cîțu – Prim-ministrul Romaniei și domnul Ministru Adrian Oros, iar cea de-a doua la Parlament cu domnul Ludovic Orban – Președinte al Camerei Deputaților. Subiectele abordate au fost: 

1. Soluții privind acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară calamitate de seceta din 2020; 

2. Elaborarea unui document privind practica unitară la nivelul agențiilor teritoriale ANAF pentru recunoașterea deductibilitatii cheltuielilor cu producția în curs de execuție aferentă culturilor calamitate de seceta 2020, precum și a TVA aferentă acestor cheltuieli; 

3. Sprijin pentru constituirea unui fond național de gestionare integrată a riscurilor catastrofice din sectorul agricol;  

4. Diverse: 

a) debirocratizarea procedurilor de emitere a unor avize, aprobări, care sunt exagerate/nejustificate și durează excesiv în timp;

b)  instituirea unor mecanisme de sprijin pentru producătorii români, bazat pe schemele de calitate folosind modelele aplicate de Statele Membre UE. 

În urma întâlnirilor s-au desprins următoarele concluzii: 

Primul-ministru Florin Câțu s-a informat în detaliu despre situația prezentată privind fermierii amenințați cu falimentul și imposibilitatea reluării/continuării activității.  Au fost prezentate soluțiile propuse de Alianță și a fost de acord să verifice posibilitatea de implementare a

21

acestora. S-a agreeat de toată lumea că soluțiile funcționale vor fi prezentate după ce se confirmă posibilitatea de implementare.   

Președintele Camerei Deputatilor, domnul Ludovic Orban a susținut continuarea dialogului cu administrația în vederea identificării celor mai bune soluții pentru acordarea despăgubirilor , manifestându-și suportul pentru implementare. 

Apreciem întâlnirile de lucru ca fiind aplicate și orientate spre găsirea de soluții funcționale și apreciem că vor urma în cel mai scurt timp  soluțiile care să salveze fermierii români din situația dificilă în care se află.

Producătorii își doresc să continue munca și să pună pe masa românilor alimente sigure care să asigure siguranța alimentară a României. 

Noua promisiune a Guvernului către fermierii afectați de secetă. Cum vor fi ajutați , Autor: Ionuț Fîntînă , 5 martie 2021

Ieri, reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare au avut o serie de întâlniri de maximă importanță cu premierul României, Florin Cîțu, ministrul agriculturii, Adrian Oros, precum și cu președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, pentru a discuta soarta despăgubirilor pentru fermierii afectați de secetă. În urma discuțiilor, Ovidiu Ghinea i-a adus în fața telespectatorilor AGRO TV pe câțiva dintre cei prezenți la discuții, care au venit cu detalii exclusive de la negocieri.

Potrivit lui Mircea Băluță, președinte UNCSV, discuțiile au fost constructive, iar premierul a fost deschis pentru a găsi soluții astfel încât fermierii afectați de secetă să fie ajutați.

”Domnul premier Cîțu a avut o disponibilitate bună la dialog cu noi, am avut timp să-i explicăm situația atât economic cât și social. (…) Dialogul a fost foarte bun, fiecare dintre cei prezenți la discuție a venit cu argumente. Domnul premier înțelege situația și este de partea fermierilor, chiar dacă noi considerăm că lucrurile nu sunt închise aici. Astăzi a fost făcut un pas

22

important în a clarifica situația și a identifica o soluție foarte bună, sustenabilă, care nu are un impact bugetar imediat”, a precizat Mircea Băluță pentru AGRO TV.

Potrivit președintelui UNCSV, ministrul Adrian Oros urmează să identifice sumele necesare în bugetul MADR în cursul zilelor următoare, urmând ca apoi să existe o altă întâlnire pentru a stabili toate detaliile tehnice prin care fermierii vor putea să intre în posesia banilor cât mai repede.

”Concluzia a fost că în câteva zile, premierul Cîțu împreună cu ministrul Oros o să identifice în partea de buget a Ministerului Agriculturii, pe credite de angajament, niște soluții prin care fermierii să fie ajutați să poată accesa un astfel de sprijin pentru a trece acest moment – un credit punte care să deblocheze situația în piața de agribusiness.

Ca și o primă concluzie, noi opinăm că a fost o discuție constructivă în care s-au spus lucrurile clar, iar ministrul agriculturii urmează să identifice în bugetul Ministerului unde se găsesc acele rezerve. Bugetul fiind aprobat, acum ține de niște lucruri de interior, de structură a bugetului. (…) Avem un răgaz de 2-3 zile, în care să se identifice sumele în bugetul Ministerului, iar apoi va mai fi încă o întâlnire în care să stabilim procedura tehnică financiară, de sprijinire a fermierilor care sunt afectați, astfel încât fermierul să aibă siguranța că intră rapid în posesia sumelor de bani la care are dreptul și să-și poată continua activitatea”, a mai precizat Mircea Băluță în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

Liderul fermierilor a mai subliniat că perspectivele pentru acest an agricol sunt unele bune, astfel că acordarea acestor ajutoare ar putea fi și în interesul statului, pentru că banii se vor întoarce imediat în economia țării.

”Am beneficiat de un aport de ploaie bun în această perioadă și există premisele unui an agricol bun. Atunci, sumele care ar putea fi acordate pentru susținerea agriculturii în acest moment s-ar putea întoarce rapid către bugetul statului sub formă de contribuții, taxe și impozite. De asemenea, sumele pe care noi le solicităm în numele fermierilor intră rapid în circuitul economic, adică vin să susțină partea de agribusiness”, a mai precizat Băluță.

Potrivit Alianței, subiectele abordate în cadrul întâlnirilor cu oficialii au fost următoarele:

1. Soluții privind acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară calamitate de seceta din 2020;

23

2. Elaborarea unui document privind practica unitară la nivelul agențiilor teritoriale ANAF pentru recunoașterea deductibilității cheltuielilor cu producția în curs de execuție aferentă culturilor calamitate de seceta 2020, precum și a TVA aferentă acestor cheltuieli;

3. Sprijin pentru constituirea unui fond național de gestionare integrată a riscurilor catastrofice din sectorul agricol;

4. Debirocratizarea procedurilor de emitere a unor avize, aprobări, care sunt exagerate/nejustificate și durează excesiv în timp;

5. Instituirea unor mecanisme de sprijin pentru producătorii români, bazat pe schemele de calitate folosind modelele aplicate de Statele Membre UE.

BLATUL: A fost sau n-a fost? Vlad Macovei - 5 martie 2021 08:57

Conform DEX a merge pe blat înseamnă, printre altele, a te face că nu știi. Blatul este atunci când cunoști dinainte rezultatul unei întreceri/negocieri, care teoretic e în desfășurare, deci orice rezultat este posibil.

Un meci de fotbal pe blat este o luptă sportivă a cărui rezultat este cunoscut dinainte, de o parte sau de toți jucătorii, eventual arbitrii, dar nu și de către spectatori, cei care au plătit bilet. Adică te prefaci că te lupți, că îți pasă, dar tu știi deja că vei pierde, ai luat deja această decizie.

În cazul neacordării despăgubirilor de secetă, vorbim de o suspiciune de blat. Este o suspiciune pe care o au mulți fermieri, foarte probabil majoritatea, dar pe care nu au îndrăznit să o formuleze. Am formulat-o eu pentru ei, deoarece a discuta dacă a fost sau nu blat este un subiect de interes public. Este vital să știm dacă fermierii au fost reprezentați cum trebuie în această chestiune. Înțeleg că unora nu le convine că discutăm despre această suspiciune, le recomand să mediteze atunci dacă sunt pregătiți cu adevărat să fie reprezentanții fermierilor, acesta nu este un ring pentru mimoze, lupta pentru drepturile agricultorilor nu acoperă activitățile unui pension de domnișoare. Dacă sunt așa sensibili, să ne spună unde sunt despăgubirile de secetă și încheiem discuția. Dacă nu pot spune unde sunt, atunci să trebuie suporte această dezbatere, dacă a fost sau nu blat.

24

Poți fi un fermier foarte bun, un om deosebit, un patriot adevărat, tot respectul. Toți fermierii din România au respectul meu necondiționat pentru ceea ce fac în sectorul agroalimentar. Nu e obligatoriu să fii și lider ar fermierilor, aici poți eșua lamentabil și în același timp să ai toate calitățile de mai sus. Nu e un reproș, e constatare, nu trebuie să se supere nimeni. Iar eu când văd o nedreptate flagrantă îndreptată către fermierii Români, voi vorbi răspicat, cu orice risc, indiferent cât de tare se supără unii dintre cei pe care îi respect ca fermieri.

Dacă a fost blat, el a fost cunoscut de un număr foarte mic de persoane, 1-2-3, nu mai mulți. Restul au fost, în cazul în care este adevărat blatul, doar o masă de manevră. Iar ca să putem limpezi suspiciunea de blat, dacă a fost sau nu a fost, fermierii din România trebuie să primească răspuns la următoarele întrebări:

1. A știut ministrul Adrian Oros imediat după instalarea Guvernului Cîțu că despăgubirile de secetă nu vor mai fi acordate de la buget. Dacă știa de această decizie, de ce a continuat cu promisiunile față de fermieri, ultima chiar în urmă cu o lună, că despăgubirile de secetă se vor plăti, de la buget, în aprilie?

2. A informat ministrul Agriculturii, neoficial, încă din luna ianuarie, pe câțiva reprezentanți ai fermierilor, apropiați politic de PNL și USR-PLUS, că aceste despăgubiri nu se vor acorda și le-a cerut sprijinul să atenueze scandalul public inevitabil? Adică le-a propus Oros unor lideri ai fermierilor să facă un blat?

3. Dacă această informare a avut loc, ce le-a oferit, la schimb, ministrul Agriculturii? A fost o înțelegere politică?

4. De ce în comunicarea oficială a Alianței pentru Agricultură și Cooperare a apărut termenul de “măsuri alternative” cât încă mai era o șansă ca aceste despăgubiri să poate fi acordate?

5. De ce nu a participat Alianța pentru Agricultură și Cooperare la pichetarea MADR organizată de Asociația Forța Fermierilor? A fost o chestiune de orgoliu sau altceva? Că dacă a fost doar de orgoliu, poate află și membrii lor că mândria liderilor a fost mai importantă decât acordarea despăgubirilor…

6. De ce s-au întâlnit premierul Florin Cîțu și președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, cu reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare de abia după ce bugetul s-a adoptat, și nu se mai poate face nimic pentru despăgubiri? De ce nu au făcut-o în timpul dezbaterilor pe buget, când exista o șansă să obții ceea ce dorești pentru fermieri?

25

7. De ce îți încordezi mușchii, inclusiv prin proteste, e drept foarte anemice, după ce ai pierdut meciul și nu te-ai luptat, tot prin proteste, chiar în timpul meciului? Nu ai vrut să îl câștigi?

Și încă ceva, dragi lideri ai Alianței. Când răspundeți, public, la acuzația de blat nu mai invocați, în apărarea dumneavoastră, că ați făcut nu știu câte propuneri și ați avut nu știu câte runde de consultări cu Oros. O parte esențială a unui blat este să păstrezi aparențele, să dai impresia că te lupți, că de fapt nu e blat, că ai pierdut doar că adversarul a fost mai bun sau că na, așa e viața. Îi știți pe fotbaliștii ăia care se tăvălesc pe jos deși nici măcar nu i-au atins adversarii și apoi, când nu e se mai uită arbitrii, se ridică nonșalant de pe gazon fără nicio jenă?

Încă o serie de promisiuni guvernamentale făcute fermierilor! martie 5, 2021 agrimanet

Ieri, reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, UNCSV, APPR) au avut o serie de întâlniri de maximă importanță cu premierul României, Florin Cîțu, ministrul agriculturii, Adrian Oros, precum și cu președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, pentru a discuta soarta despăgubirilor pentru fermierii afectați de secetă.

Potrivit Alianței, subiectele abordate în cadrul întâlnirilor cu oficialii au fost următoarele:

1. Soluții privind acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară calamitate de seceta din 2020;

2. Elaborarea unui document privind practica unitară la nivelul agențiilor teritoriale ANAF pentru recunoașterea deductibilității cheltuielilor cu producția în curs de execuție aferentă culturilor calamitate de seceta 2020, precum și a TVA aferentă acestor cheltuieli;

3. Sprijin pentru constituirea unui fond național de gestionare integrată a riscurilor catastrofice din sectorul agricol;

26

4. Debirocratizarea procedurilor de emitere a unor avize, aprobări, care sunt exagerate/nejustificate și durează excesiv în timp;

5. Instituirea unor mecanisme de sprijin pentru producătorii români, bazat pe schemele de calitate folosind modelele aplicate de Statele Membre UE.

Primul ministru Florin Cîțu le-a cerut liderilor Alianței pentru Agricultură și Cooperare un răgaz de trei zile pentru a analiza propunerile de compensare a pierderilor suferite de fermieri, anul trecut, din cauza calamitării culturilor de primăvară.

Fiindcă nu există sumele necesare în bugetul adoptat de Parlament, rămân alternativele discutate în prealabil de Alianță cu ministrul Adrian Oros:

1. Scontarea adeverințelor de calamitate. Statul recunoaște procesele verbale de calamitate, fixează o sumă a despăgubirilor, emite adeverințe, iar acestea sunt folosite de fermieri la bănci, pentru a obține bani prin credit de angajament, pe care statul îl va achita la o dată ulterioară;

2. compensarea sumelor reprezentând despăgubirile neacordate cu sume reprezentând creanțe bugetare ale fermierilor afectați – impozit pe venit, impozit pe salarii, CAS, CASS;

3. accesarea unor credite capital de lucru cu garanții de stat și dobânzi subvenționate.

Soluția agreată atât de guvernanți, cât și de liderii AAC, va fi anunțată, ulterior, posibil în cadrul unui eveniment comun.

Nicolae Sitaru, președintele APPR, precizează, conform Profitul Agricol,  că alt subiect discutat a fost recunoașterea de către ANAF a pierderilor fiscale suferite de fermieri în urma calamitării culturilor – e o doleanță mai veche, prezentată la Finanțe de mai multe ori anul trecut de liderii AAC, dar nerezolvată nici azi.

S-a discutat și despre un mecanism de gestionare a riscurilor, care să prevină repetarea situației în care, în caz de calamitate, despăgubirile să fie suportate tot de Bugetul de Stat.

Cu președintele PNL și al Camerei Deputaților, Ludovic Orban, s-au reluat toate subiectele și s-a solicitat sprijin politic pentru soluționarea lor. În plus, s-a cerut o intervenție de urgență pentru relaxarea birocrației. „I-am arătat domnului Orban un aviz de la Drumuri, semnat de opt persoane, pentru a folosi o poartă de acces”, relatează Sitaru.

27

Ludovic Orban se va întâlni, chiar în cursul zilei de azi, cu premierul Cîțu, urmând să analizeze doleanțele reprezentanților Agriculturii.

Un alt lider al Alianței, Mircea Băluță, președinte UNCSV, precizează:

“Domnul premier Cîțu a avut o disponibilitate bună la dialog cu noi, am avut timp să-i explicăm situația atât economic cât și social. (…) Dialogul a fost foarte bun, fiecare dintre cei prezenți la discuție a venit cu argumente. Domnul premier înțelege situația și este de partea fermierilor, chiar dacă noi considerăm că lucrurile nu sunt închise aici. Astăzi a fost făcut un pas important în a clarifica situația și a identifica o soluție foarte bună, sustenabilă, care nu are un impact bugetar imediat”, a precizat Mircea Băluță pentru AGRO TV.

”Concluzia a fost că în câteva zile, premierul Cîțu împreună cu ministrul Oros o să identifice în partea de buget a Ministerului Agriculturii, pe credite de angajament, niște soluții prin care fermierii să fie ajutați să poată accesa un astfel de sprijin pentru a trece acest moment – un credit punte care să deblocheze situația în piața de agribusiness.

Ca și o primă concluzie, noi opinăm că a fost o discuție constructivă în care s-au spus lucrurile clar, iar ministrul agriculturii urmează să identifice în bugetul Ministerului unde se găsesc acele rezerve. Bugetul fiind aprobat, acum ține de niște lucruri de interior, de structură a bugetului. (…) Avem un răgaz de 2-3 zile, în care să se identifice sumele în bugetul Ministerului, iar apoi va mai fi încă o întâlnire în care să stabilim procedura tehnică financiară, de sprijinire a fermierilor care sunt afectați, astfel încât fermierul să aibă siguranța că intră rapid în posesia sumelor de bani la care are dreptul și să-și poată continua activitatea”, a mai precizat Mircea Băluță.

Fermierii, între însămânţări şi deşarte despăgubiri , Marian MUŞAT, 05 martie 2021

În estul ţării, semănăturile de toamnă cresc şi se dezvoltă sănătos, uniform şi viguros. Fermierii, pregătiţi de însămânţările de primăvară, aşteaptă despăgubirile promise de stat.

În Insula Mare a Brăilei, “păioasele urmează un parcurs optim de creştere şi dezvoltare. Nu sunt probleme nici cu umiditatea, pentru că noi irigăm”, ne-a declarat Liviu Tiţianu, fermier ce lucrează 500 ha în Frecăţei şi Măraşu. Cultivatorul a înfiinţat 150 ha cu grâu şi orzoaică. La rapiţă a renunţat. „Rapiţă nu am semănat deoarece de trei ani nu am depăşit 2.700 kg/ha. Or, pentru a fi rentabili, ar fi trebuit să recoltăm minim 3.500 kg/ha”, a explicat fermierul.

28

Fertilizare după cartare

  „Noi aplicăm cu atenţie îngrăşămintele, în funcţie de cartare, de recolta propusă şi de destinaţia producţiei. Dacă la grâu folosim o nutriţie fracţionată cu azot, echilibrată pe unele sole, la orzoaică aplicăm NPK 27:13,5:0, ţinând cont că la 500 kg boabe de orz, se consumă până la 14,5 kg azot; între 5,5 şi 6,5 kg fosfor”, a precizat agronomul.

 Pericolul deşertificării

 Florian Vizireanu, agricultor experimentat din regiune, era mulţumit de starea culturilor. „Vremea a fost bună, câmpu-i aşa cum ne aşteptam, culturile arată destul de bine. Pe zonă s-au înregistrat peste 250 l/mp de apă, umiditatea în sol ajungând la 1,1 m adâncime. Dacă nu ploua până prin decembrie, eram hotărâţi să dăm pământul înapoi la arendatori”, a susţinut cultivatorul.

Era bucuros că în urma precipitaţiilor, terenurile au scăpat de efectul distrugător al deşertificării care începuse să “muşce” din tarlale. „Am semănat circa 130 ha cu Glosa, soi pe care-l cultiv de mai mulţi ani. Cum nu mi-a ajuns sămânţa produsă în fermă, am mai cumpărat din Teleorman. Anul trecut, piaţa seminţelor s-a scumpit, grâul din categoria biologică bază s-a vândut cu 3,5-3,8 lei/kg, iar C1 la 2,4 lei/kg”, ne-a destăinuit fermierul.

 Rapiţa n-a răsărit

 Nici anul acesta Florian Vizireanu nu a avut parte de rapiţă; a pierdut-o pentru că nu a avut apa necesară ca să răsară. Supărarea lui este că statul nu a prins în buget despăgubirile pentru prăşitoarele calamitate în primăvara trecută. „Ne-au promis marea cu sarea şi, iată, ne-au nenorocit; vor să ne ducă în faliment!”, şi-a arătat mâhnirea Florian Vizireanu.

29

 Orzul e sub stres termic!

 Specialiştii din zona de est a ţării au confirmat faptul că la speciile de câmp “culturile sunt în parametri!” Condiţiile agrometeorologice prognozate determină reluări lente de vegetaţie, îndeosebi la orz şi la grâu, care parcurg fenofazele de răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire în mare parte. În general, lanurile înverzite sunt uniforme şi viguroase, semn că au fost înfiinţate în epoca optimă.

Până acum s-au strâns undeva la circa 300 l/mp, în condiţiile în care necesarul de apă într-un an agricol este de 650 l/mp. Cu toate acestea, potrivit lui Ionuţ Bălan, sales manager Buzau & Vrancea la Saaten Union & Rapool Ring, în unele ferme buzoiene, cultura de orz e îngălbenită pentru că nu a făcut faţă temperaturilor scăzute, dar nici stresului termic (diferenţa dintre temperaturile noapte/zi fiind de circa 25 de grade C). „Sper să nu fie o problemă. După trei zile consecutive cu temperaturi de peste 7 grade C, plantele pleacă în vegetaţie, vor trece din starea vegetativă în cea regenerativă. Un val de ger îi va dăuna orzului”, explică inginerul agronom.

Ionuţ Bălan atrage atenţia asupra unui fenomen îngrijorător: de câţiva ani deşertificarea s-a extins în mai multe localităţi buzoiene, îndeosebi acolo unde structura terenului este mai nisipoasă. Apoi de vină sunt şi agresivitatea utilajelor de prelucrarea solului, lipsa perdelelor forestiere sau defrişările nejustificate ale trupurilor de pădure.

 CONTRACTELE FUTURES Florian Vizireanu va vinde producţia la roata combinei. „Nu mai fac contracte futures, vând tot ce obţin la recoltare. Am colegi care au încheiat contracte înainte, iar din cauza secetei nu au obţinut producţia preconizată şi

30

au fost siliţi de traderi să plătească diferenţa de nerealizare (40-50 mii de lei)”, precizează fermierul.

M-am înţeles cu furnizorul să nu-i plătesc sămânţa dacă până la 15 octombrie nu răsare rapiţa! Am pierdut 110 ha însămânţate. Pe aceeaşi suprafaţă am semănat grâu şi, iată, cu toate că a răsărit tardiv, e uniform şi cu densitate bună - FLORIAN VIZIREANU, fermier din jud. Brăila

La porumb, cotaţia bursei MATIF Paris pentru contractele cu livrare în noiembrie 2021 este în jur de 185 euro/t, cu 33 euro mai mic faţă de preţul pentru livrare curentă a recoltei vechi.De asemenea, există o scădere de circa 200 dolari/t a preţului pentru recolta nouă de floare (2021), adusă în portul Constanţa.

Dan Herţeg, fermier din Arad, (citat de Zf) susţine că ”în vestul ţării preţul grâului a crescut cu peste 55%, de la 0,67 lei/kg la 1,05 lei/kg. Având o producţie medie de 3.400 kg/ha, datorită preţului mai mare şi al subvenţiei acordate, am ieşit pe zero. La porumb stăm foarte bine pentru că am făcut în medie 11.000 kg/ha, iar preţurile sunt de 0,8 lei/kg“.

Campania de primăvară – refacerea plantațiilor afectate de calamități și plantări pe 9.130 ha, Ionel Vaduva , 5 martie 2021

Veste așteptată în șapte județe ale țării! Nu mai puțin de 20 milioane de puieți forestieri urmează să fie plantați de Regia Națională a Pădurilor (Romsilva) în campania de împăduriri de primăvară.

Cu această ocazie vor fi regenerate 9.130 hectare fond forestier, din care 6.015 prin regenerări naturale și 3.115 hectare prin regenerări artificiale, adică lucrări de împăduriri.

În acest context, jurnaliștii Agro TV l-au întrebat pe Gheorghe Albu, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), lider recunoscut al fermierilor români, agricultor renumit și împătimit al perdelelor forestiere, cu ce ochi vede demersul RNP Romsilva.

„Este o veste bună nu numai pentru agricultură, ci și pentru plămânii noștri. Un copac face bine nu numai agriculturii, ci întregului ecosistem. În prezent, la mine în exploatație am 1,2 milioane de salcâmi plantați, sub formă de perdele forestiere. Acestea protejează o suprafață arabilă de 7.000 ha”, a declarat pentru Agro TV, Gheorghe Albu, fermier din Cobadin, județul Constanța. Conform datelor Romsilva, cele mai mari suprafețe regenerate natural vor fi în județele Suceava, cu 785 hectare fond forestier, Caraș-Severin – 622 hectare, Maramureș – 413 hectare și Neamț – 409 hectare.

31

Potrivit informațiilor provenite de la aceeași sursă, suprafețele cele mai mari care vor fi regenerate prin lucrări de împăduriri se află în județele Suceava, unde vor fi împădurite 1.058 hectare, Maramureș – 236 hectare, urmate de Cluj – 219 hectare, Sibiu – 156 hectare, Neamț – 154 hectare și Mureș cu 151 hectare.

„Datorită condițiilor meteorologice favorabile, lucrările de regenerare a pădurilor au demarat deja la mai multe direcții silvice din cadrul Romsilva”, este anunțul făcut de vocile oficiale ale RNP.

Ținta de îndeplinit – peste 12.600 hectare de împăduriri de primăvară și toamnă

Regia Națională a Pădurilor (RNP Romsilva) va regenera în cursul anului 2021, în campaniile de împăduriri de primăvară și toamnă, 12.670 hectare, din care 8.037 hectare prin regenerări naturale și 4.633 hectare prin lucrări de împăduriri.

Lucrările de regenerare a fondului forestier proprietatea publică a statului din acest an vor fi făcute în urma unei investiții de 199,2 milioane lei.

În ultimii cinci ani, RNP Romsilva a regenerat 75.401 hectare fond forestier de stat, 48.163 hectare prin regenerări naturale și 27.238 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind plantați în acest interval 151,66 milioane puieți forestieri, cu o investiție totală de 665,6 milioane de lei.

RNP Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

MINISTRUL OROS ȘI CONSILIERELE LUI FRUMOASE!Agroinfo , 05 martie 2021

CINE-L CONSILIAZĂ PE MINISTRUL AGRICULTURII! Șeful de la Agricultură, profesorul universitar Adrian Oros, prodecan USAMV Cluj, s-a înconjurat numai de femei frumoase și tinere care să-l consilieze. Una și una, promovate de ministrul agriculturii în funcții importante.

Din primele zile ale numirii sale în funcția de ministru al agriculturii, o domnișoară brună a fost transferată la Ministerul Agriculturii pentru a-i asigura necesarul de nevoi primare domnului ministru, aceeași domnișoară care, dacă urmăriți pagina de facebook a ministrului sau emisiunile cu tematică agricolă de pe postul național de televiziune, apare, din greșeală,

32

mai mereu în cadrele luate de către operatorii care filmau inteviurile cu ministrul. Este vorba despre Mihaela Boca, un eminent doctor în construcții care se recomandă ca fiind șefa de cabinet a ministrului Oros, scrie publicația 60m.ro. Pe pagina ei Facebook a menționat că este consilier la Ministerul Agriculturii. Și, da, ați ghicit, este din Cluj-Napoca, de unde se trage șeful MADR și unde-și are casa.

Ministrul Adrian Oros și Mihaela Boca

O altă splendoare care a beneficiat de ajutorul domnului ministru Oros și a ajuns director general în cadrul Agenției Domeniilor Statului, o agenție care are sute de mii de hectare în patrimoniu și contracte cu cei mai mari fermieri din Romania, este doamna Camelia Procop.

Camelia Procop, șefa ADS

Altă femeie frumoasă promovată de ministrul Adrian Oros în funcția de șefă peste o agenție este Veronica Țăran Baciu. Ea conduce Agenția Națională a Zonei Montane, este director general.

33

Veronica Baciu, șefa ANZM

Gabriela Gîrboan (foto mai jos), cu farmec, stil și sensibilitate, cu un strop de atenție dată de ministrul agriculturii, este manager proiect, coordonează un proiect în care se investește o sumă uriașă, și anume ”Consolidarea capacității  MADR de a elabora politici și reglementări specifice în vederea implementării unui sistem strategic național pentru trasabilitatea și integritatea produselor agroalimentare”, derulat de Ministerul Agriculturii prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA).

 LEGE pentru FERMELE DE ANIMALE! Agroinfo , 05 martie 2021 -

ATENȚIE, CRESCĂTORI DE ANIMALE! Legea sănătății animale intră în vigoare și se aplică din 21 aprilie 2021, anunță reprezentantul DG Sante, Comisia Europeană, Bernard Van Goethem.

Săptămâna aceasta la Comisia AGRI din Parlamentul European s-a discutat despre intrarea în vigoare a Legii sănătății animalelor. Legea se aplică din 21 aprilie 2021 pentru toți crescătorii de animale din Uniunea Europeană, ceea ce-i include și pe crescătorii de animale din România.

34

Sănătatea omului este strâns legată de sănătatea animalelor, iar Comisia Europeană trebuie să pună la dispoziția statelor membre instrumente eficiente în asigurarea celor mai înalte standarde de bunăstare!

În cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a avut loc un schimb de opinii cu un reprezentant al Comisiei Europene (DG SANTE) referitor la intrarea în vigoare a Legii privind sănătatea animală. Legislația privind sănătatea animală va intra în vigoare în 21 aprilie 2021, iar acest regulament sprijină sectorul creșterii animalelor și pe cel al producției de alimente din UE și piața UE în concordanță cu obiectivele de sustenabilitate și competitivitate.

Actul înlocuiește și extinde normele UE existente cu privire la sănătatea animală, reunind majoritatea acestora într-o lege mai simplă, care încurajează un accent mai mare pe prioritățile-cheie în combaterea bolilor. În cadrul intervenției pe care am avut-o, am apreciat eforturile Comisiei DG SANTE și am pledat pentru intrarea în vigoare a acestui Regulament fără întârziere, date fiind prevăzute și măsurile de tranziție care vin în ajutorul statelor membre. Sănătatea umană este în strânsă legătură cu sănătatea animalelor. De aceea, este important să fim preocupați să ne asigurăm că avem elemente suficiente pentru a proteja sănătatea animală și evident, sănătatea umană, a declarat europarlamentarul român, Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European.

Legea sănătății animalelor reprezintă regulamentul 2016/429. A intrat în vigoare în 2016 și va intra în aplicare pe 21 aprilie 2021. Acestă lege aduce împreună sănătatea animală, umană, biodiversitatea, condițiile de mediu. Ținem seama de bunăstare animală, luăm în considerare posibilele elemente de a reacționa la crize.

Noi ne-am dori ca legea sănătății animale să fie aplicată cât mai rapid pentru că aduce enorme beneficii. În lunile din urmă, au fost apeluri pentru amânarea intrării în aplicare. Comisarul a fost atent la aceste apeluri. Ca răspuns, la Comisie, am făcut o analiză în profunzime și o evaluare a consecințelor potențiale a unei astfel de amânări. După această analiză, concluzia a fost că amânarea datei nu este o bună cale de urmat.

Comisia propune un sprijin consolidat pentru statele membre și părțile interesate pentru implementarea lină a legii și a regulilor complementare. Această susținere va cuprinde măsuri tranzitorii pentru anumite regiuni. În ce privește susținerea aceasta, Comisia se gândește la o serie de măsuri. Știți probabil că măsurile tranzitorii privind certificarea veterinară de intrarea în UE sunt deja prevăzute în lege.

35

Introducem o nouă măsură tranzitorie, o perioadă tranzitorie pentru sănătatea animală și certificatele veterinare, unde se introduce o nouă perioadă. Susținem statele membre prin consiliere, elaborăm documente de asistență. Sistemul BTSF: o mai bună formare pentru o hrană mai sigură. Vom dezvolta comunicări pe această temă.

Ce se întâmplă cu legislația deja în vigoare? Legea sănătății animale este ceva dinamic. Este completată cu acte delegate și de implementare, a anunțat Bernard Van Goethem, DG SANTE, Comisia Europeană.

Turcan: doar 591 de lei, pensia unui agricultor cu peste 29 de ani de munca. Care sunt solutiile pentru reformarea sistemului? martie 5,

2021 Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a declarat ca un agricultor din judetul Suceava, cu o vechime in munca de 29 de ani, are o pensie, calculata pe baza contributiei, de 591 de lei.

„Dupa 29 de ani de munca in sistemul agricol, pensia de batranete calculata in baza contributiei este de 591 lei, la care statul adauga diferenta de pana la 800 lei cat este pensia sociala. Este realitatea dintr-un dosar de pensie de agricultor pe care l-am avut astazi in mana la Casa Judeteana de Pensii Suceava. Evident, un dosar cu sina vechi de aproape 30 de ani, cu documentele scrise de mana si foi ingalbenite. Sunt alte 10.000 de dosare similare de agricultori ce trebuie evaluate si introduse in sistem electronic, aici, la casa de pensii din Suceava”, a scris Raluca Turcan.

Pentru a argumenta nevoia de reforma a sistemului de pensii, ministrul Muncii a facut o comparatie intre pensiile pe care le primesc agricultorii si pensiile speciale.

„La nivel national, pensia medie pentru limita de varsta la agricultori este de 672 lei si sunt aproape 250.000 de astfel de pensionari. Pe de alte parte, pe legi speciale, cea mai mica pensie medie este de 4.930 lei, iar cea mai mare pensie medie este de 19.800 lei. Cifre care, puse unele langa altele, ne fac sa

36

apasam si mai mult pe acceleratie cand e vorba de reforma sistemului public de pensii”, a apreciat Raluca Turcan.

La finalul vizitei sale la Casa Judeteana de Pensii Suceava, ministrul Muncii a indicat ca un numar de 262 de dosare de pensie fusesera evaluate in timpul vizitei sale de aproape doua ore.

„Cand am ajuns la Casa Judeteana de Pensii Suceava, 3.338 de dosare de pensii fusesera deja evaluate. In momentul in care am terminat vizita, dupa aproape doua ore, numarul dosarelor evaluate ajunsese la 3.600. In total, numarul dosarelor de la casa din Suceava este de aproximativ 155.000, dintre care 142.000 de dosare in sistemul de stat si alte 10.000 de dosare ale agricultorilor, in format letric (dosar cu sina), adica imposibil de recalculat daca aceste date nu sunt transferate in format electronic. Am incercat sa identificam solutii pentru ca aceasta activitate intensa a caselor de pensii din toata tara sa fie sustinuta cu personal suplimentar si tocmai de aceea am decis, in prima etapa, ca 70 de angajati ai Inspectiei Muncii sa fie detasati pentru o perioada determinata si sa ajute la evaluarea dosarelor. In paralel, demaram proiectul pentru accesare de fonduri europene prin care sa finantam achizitia de echipamente si soft, dar si angajarea de personal suplimentar pe perioada determinata si stimularea angajatilor implicati in activitatea de evaluare”, a precizat Raluca Turcan

LEGE pentru FERMELE DE ANIMALE! Agroinfo, 05 martie 2021

ATENȚIE, CRESCĂTORI DE ANIMALE! Legea sănătății animale intră în vigoare și se aplică din 21 aprilie 2021, anunță reprezentantul DG Sante, Comisia Europeană, Bernard Van Goethem.

Săptămâna aceasta la Comisia AGRI din Parlamentul European s-a discutat despre intrarea în vigoare a Legii sănătății animalelor. Legea se aplică din 21 aprilie 2021 pentru toți crescătorii de animale din Uniunea Europeană, ceea ce-i include și pe crescătorii de animale din România.

Sănătatea omului este strâns legată de sănătatea animalelor, iar Comisia Europeană trebuie să pună la dispoziția statelor membre instrumente eficiente în asigurarea celor mai înalte standarde de bunăstare!

În cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a avut loc un schimb de opinii cu un reprezentant al Comisiei Europene (DG SANTE) referitor la intrarea în vigoare a Legii privind sănătatea animală. Legislația privind sănătatea animală va intra în vigoare în 21 aprilie 2021, iar acest regulament sprijină sectorul creșterii animalelor și

37

pe cel al producției de alimente din UE și piața UE în concordanță cu obiectivele de sustenabilitate și competitivitate.

Actul înlocuiește și extinde normele UE existente cu privire la sănătatea animală, reunind majoritatea acestora într-o lege mai simplă, care încurajează un accent mai mare pe prioritățile-cheie în combaterea bolilor. În cadrul intervenției pe care am avut-o, am apreciat eforturile Comisiei DG SANTE și am pledat pentru intrarea în vigoare a acestui Regulament fără întârziere, date fiind prevăzute și măsurile de tranziție care vin în ajutorul statelor membre. Sănătatea umană este în strânsă legătură cu sănătatea animalelor. De aceea, este important să fim preocupați să ne asigurăm că avem elemente suficiente pentru a proteja sănătatea animală și evident, sănătatea umană, a declarat europarlamentarul român, Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European.

Legea sănătății animalelor reprezintă regulamentul 2016/429. A intrat în vigoare în 2016 și va intra în aplicare pe 21 aprilie 2021. Acestă lege aduce împreună sănătatea animală, umană, biodiversitatea, condițiile de mediu. Ținem seama de bunăstare animală, luăm în considerare posibilele elemente de a reacționa la crize.

Noi ne-am dori ca legea sănătății animale să fie aplicată cât mai rapid pentru că aduce enorme beneficii. În lunile din urmă, au fost apeluri pentru amânarea intrării în aplicare. Comisarul a fost atent la aceste apeluri. Ca răspuns, la Comisie, am făcut o analiză în profunzime și o evaluare a consecințelor potențiale a unei astfel de amânări. După această analiză, concluzia a fost că amânarea datei nu este o bună cale de urmat.

Comisia propune un sprijin consolidat pentru statele membre și părțile interesate pentru implementarea lină a legii și a regulilor complementare. Această susținere va cuprinde măsuri tranzitorii pentru anumite regiuni. În ce privește susținerea aceasta, Comisia se gândește la o serie de măsuri. Știți probabil că măsurile tranzitorii privind certificarea veterinară de intrarea în UE sunt deja prevăzute în lege.

Introducem o nouă măsură tranzitorie, o perioadă tranzitorie pentru sănătatea animală și certificatele veterinare, unde se introduce o nouă perioadă. Susținem statele membre prin consiliere, elaborăm documente de asistență. Sistemul BTSF: o mai bună formare pentru o hrană mai sigură. Vom dezvolta comunicări pe această temă.

Ce se întâmplă cu legislația deja în vigoare? Legea sănătății animale este ceva dinamic. Este completată cu acte delegate și de implementare, a anunțat Bernard Van Goethem, DG SANTE, Comisia Europeană.

38

Proiecte de acte normative Vineri, 05 Martie 2021 10:12 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN pentru modificarea și completarea unor acte normative în sectorul vitivinicol. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de email: politici.agricole@madr.ro Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 27/2021 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea testelor şi controlului, certificării, înregistrării, supravegherii, monitorizării şi acreditării pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi a tarifelor pentru efectuarea testelor de calitate a seminţelor şi a materialului săditor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va intra în vigoare la 06.03.2021

Decizia nr. 61/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 222 din 04.03.2021. A intrat în vigoare la 04.03.2021

Ordinul nr. 269/2021 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 225 din 05.03.2021. A intrat în vigoare la 05.03.2021

Ordonanţa de urgenţă nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, Guvernul României Modificat de L 6/2021 la 28.02.2021

Legislaţie europeană

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2151 al

39

Comisiei din 17 decembrie 2020 de stabilire a unor norme referitoare la specificaţiile armonizate privind marcarea produselor din plastic de unică folosinţă indicate în partea D din anexa la Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European şi a Consiliului privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului ( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 428 din 18 decembrie 2020 ), Jurnalul Oficial Publicat în JO L nr. 77 din 05.03.2021. A intrat în vigoare la 05.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 392/2021 privind monitorizarea şi raportarea datelor referitoare la emisiile de CO 2 ale autoturismelor şi ale vehiculelor utilitare uşoare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 1014/2010, (UE) nr. 293/2012, (UE) 2017/1152 şi (UE) 2017/1153 ale Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 77 din 05.03.2021. Va intra în vigoare la 25.03.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 396/2021 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 privind anumite măsuri de protecţie vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2021) 1547] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 78 din 05.03.2021. A intrat în vigoare la 05.03.2021

………………….

INTERNE

FERMIERUL DIMITRIE MUSCĂ: O MÂNĂ CRIMINALĂ MI-A ADUS PESTA AFRICANĂ ÎN FERMĂ! VOR FI UCIȘI 21.000 DE PORCI! Agroinfo, 05 martie 2021

VOCEA FERMIERULUI! Fermierul Dimitrie Muscă, Combinatul Agroindustrial Curtici, Arad, a declarat că o mână criminală i-ar fi adus pesta porcină africană într-una din fermele de porci, iar acum trebuie sacrificați 21.000 de porci.

Dimitrie Muscă: A fost o mână criminală!

Pesta porcină africană într-una dintre fermele importante din vestul țării, în ferma lui Dimitrie Muscă, cea localizată la Macea! Fermierul acuză o mână criminală întrucât în zonă nu au mai fost focare de pestă în ultima vreme. Dimitrie Muscă spune că are de sacrificat în următoarele zile peste 21 de mii de capete. Pierderea este estimată la 10 milioane de lei plus 500 de mii de

40

euro costuri de incinerare. Dimitrie Muscă speră să primească despăgubiri pentru porcii sacrificați. Cum bine știm în fermele lui Dimitrie Muscă măsurile de biosecuritate sunt bine implementate. O anchetă a DSV și Poliție va verifica circumstanțele infectării colectivului de animale.Nu mai devreme de azi ANSVSA anunța că "în data de 04.03.2021 sunt active un număr de 428 de focare PPA, din care 6 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale, fiind afectate un număr de 94.299 porcine."

La CAI Curtici, în ferma de porci de la Macea, a intrat Pesta Porcină Africană. Acum vor trebui să sacrifice 21.000 de porci ceea ce înseamnă o pierdere de circa 10 milioane lei. În plus se vor mai cheltui 500.000 euro pentru incinerarea cadavrelor. Cu certitudine statul român va despăgubi ferma așa cum s-a mai procedat până acum dar toată această problemă va duce la o perioadă destul de lungă până la repopulare.Dimitrie Muscă e convins că doar o mână criminală putea introduce PPA în fermele sale, ferme care respectă cu maximă strictețe condițiile de biosecuritate!Fermierul arădean a fost extrem de vocal pe tema PPA și a făcut o prevenție draconică dar se pare că, până la urmă, de ceea ce i-a fost teamă nu a scăpat! A anunțat fermierul, în această seară, pentru pagina Facebook Sens&Contrasens cu Andreea și Tudor, creată de Andreea Stroe, Antena 3 și Tudor Calotescu, jurnalist independent.

Cât de complicată poate fi vânzarea unui teren? un articol de STELIAN RĂDESCU, Ferma, 05 martie 2021 -

Tranzacţia unui teren agricol a devenit foarte complicată, după adoptarea anul trecut a noii legi. Recent au apărut instrucţiuni finale. Oare se va ”gripa piaţa” terenurilor agricole?

41

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a emis luna trecută normele metodologice care reglementează procedurile privind vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan. Cum trebuie procedat?

 Tranzacţia începe la primărie: primii 5 paşi

 Un cetăţean român care intenţionează să vândă teren agricol situat în extravilan trebuie mai întâi să anunţe primăria UAT-ului pe teritoriul căreia se află terenul.

1. Primăria este obligată să afişeze oferta de vânzare la sediul acesteia sau, după caz, pe pagina de internet proprie.

2. Apoi, tot primăria este obligată să înştiinţeze preemptorii, împărţiţi după noua lege în şapte ranguri. Înştiinţarea se face prin poştă şi/sau prin poşta electronică. În cazul în care preemptorii nu pot fi anunţaţi, înştiinţarea va fi afişată la sediul primăriei.

3. Primăria înregistrează şi afişează la sediu şi pe site-ul propriu, după caz, toate comunicările de acceptare a ofertei de vânzare a terenului, depuse de oricare dintre preemptorii cuprinşi în lista preemptorilor sau de oricare alţi preemptori necuprinşi în listă şi care dovedesc ulterior întocmirii listei această calitate prin acte justificative, în vederea exercitării dreptului de preempţiune pentru oferta de vânzare în cauză.

4. Vânzătorul va primi de la primărie comunicările de acceptare a ofertei de vânzare şi/sau ofertele de cumpărare depuse de potenţialii cumpărători.

 Dosarele ajung la judeţ şi la Bucureşti

  În cazul concursului dintre preemptorii din cadrul aceluiaşi rang, vânzătorul alege preemptorul şi comunică primăriei numele acestuia. În cazul în care niciun preemptor nu îşi manifestă intenţia de cumpărare, primăria afişează procesul-verbal de constatare a încheierii etapei procedurale privind exercitarea dreptului de preempţiune, cu menţiunea că se pot depune cereri de către alţi potenţiali cumpărători. Toate aceste date sunt transmise de primării structurii centrale

42

(direcţia tehnică de specialitate din cadrul MADR) şi structurii teritoriale (DADR ). Acestea au obligaţia să publice pe site-ul instituţiei oferta de vânzare a terenului şi comunicările de acceptare a ofertei în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea documentelor sosite de la primării.

Directorul executiv al instituţiei emite avizele necesare şi le comunică vânzătorului. Publică aceste avize pe site-ul instituţiei pentru o perioadă de 30 de zile. Totodată, comunică vânzătorului şi avizele eliberate de structura centrală, MADR. După primirea tututor avizelor, vânzătorul şi cumpărătorul urmează să parazefe tranzacţia la notar.

UN PARCURS SINUOS ŞI SOLICITANTDrumul până la notar este atât de sinuos şi de solicitant, încât cel mai probabil vânzătorii şi cumpărătorii, mulţi dintre ei, vor renunţa să încheie o tranzacţie. Ministerul se obligă să înfiinţeze Registrul unic naţional privind circulaţia şi destinaţia terenurilor agricole situate în extravilan, dar nu este stipulat în normele metodologice dacă îşi asumă să-l facă şi public pe site-ul instituţiei. O dovadă de transparenţă ar fi binevenită.

Click AICI pentru a afla şi alte prevederi ale noii legi a terenurilor!

RALUCA ANDREICA, DIRECTOR GENERAL PATRIA CREDIT: "Anul 2020 a fost unul bun pentru legumicultură şi pentru finanţarea producătorilor locali" M.G. Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 05 martie

Anul 2020 fost unul bun pentru legumicultură şi pentru finanţarea producătorilor locali, care au dus-o paradoxal mai bine în pandemie deoarece au avut o

43

piaţă de desfacere mai mare ca urmare a reducerii consumului din import, a declarat, ieri, Raluca Andreica, director general al Patria Credit IFN, în cadrul unei întâlniri cu presa. Portofoliul Patria Credit este format în proporţie de 90% din fermieri. Patria Credit IFN este parte din grupul Patria Bank şi se ocupă cu microfinanţarea antreprenorilor.

"Activitatea aceasta de microfinanţare, chiar dacă există de mult timp pe piaţa din România, este mai puţin cunoscută publicului. Noi suntem pe acest segment de clienţi încă din 1996 când am început activitatea ca un program Worldvision şi am continuat ulterior ca un ONG şi apoi IFN şi ulterior ca bancă", arată Raluca Andreica. De menţionat că microfinanţarea este un tip de credite definit de Comisia Europeană drept împrumuturi de până în 20.000 de euro destinate afacerilor şi care pe lângă ajutorarea business-urilor pentru dezvoltare au şi impact social.

"Impactul social al microcreditelor se vede mai ales în dezvoltarea comunităţilor pentru că microfinanţarea, spre deosebire de finanţarea clasică bancară, se adresează clienţilor mai greu bancarizabili. De exemplu, acolo unde nu avem suficiente garanţii sau documente pentru a determina o capacitate de plată sau distanţele sunt foarte mari faţă de o unitate bancară. Aici intervin aceste surse alternative de finanţare care se duc în afaceri şi care să dezvolte comunităţile locale. Avem 90% credite în agricultură mică şi diferenţa în mici afaceri cu o cifră de afacere de până în 40-50.000 de euro echivalent lei anual. Portofoliul acesta l-am făcut doar în zonele rurale şi mici rurale şi unde avem agenţii de foarte mult timp. Vidra, Moţăţei, Fierbinţi sau Matca sunt unele din localităţile unde noi avem agenţii de peste 10-15 ani şi unde suntem finanţator principal", a spus directorul general al Patria Credit.

Instituţia finanţează cu precădere fermieri cu terenuri de sub 50 de hectare, mare parte legumicultori.

"Avem cifre în creştere şi pentru clienţii noştrii anul 2020 a fost o oportunitate pentru că restricţiile de transport de exemplu sau mai degrabă îngreunarea importurilor au făcut ca producţia agricolă românească să aibă o piaţă de desfacere în creştere. Odată cu ei a crescut şi business-ul nostru şi am reuşit să finanţăm cu sume crescute fermierii mici. (...) Pentru Patria Credit anul 2020 a fost un an al creşterilor de două cifre, avem un portofoliu mărit cu 21% şi o creştere a profitabilităţii cu aproape 30%, creştere în tandem cu creşterea activităţii clienţilor noştrii", mai arată Andreica.

Potrivit acesteia, lanţurile de supermarket au început să aibă comenzi mult mai mari pentru fermierii români.

44

"Îmbucurător s-au dezvoltat multe platforme prin care fermierii au putut să-şi comercializeze producţia, iar preţurile produselor lor au fost foarte bune", arată Raluca Andreica, care adaugă: "Profilul de client pe care am ales să îl finanţăm şi lângă care am rămas atâţia ani... este un client bun, este un client care îşi foloseşte finanţarea ca să-şi dezvolte business-ul, îşi plăteşte creditele şi îşi respectă obligaţiile. Peste 80% din clienţii noştrii sunt producători individuali. Asta înseamnă că nu sunt încorporaţi ca o companie, nu sunt un SRL, nu sunt PFA, pur şi simplu au adeverinţă de producător de la primărie. Nu au documente contabile foarte elaborate, computer, nu ştiu să-şi facă o previziune de cashflow. Cu asta îi ajutăm noi".

Patria Credit a acordat împrumuturi noi de 12,7 milioane de euro în 2020 (echivalent în lei deoarece creditele sunt acordate în lei) faţă de 12 milioane în 2019, iar valoarea medie a creditului acordat a crescut la 9.500 de euro de la 7.900 în 2019. Profitul net înregistrat de Patria Credit în 2020 este de 1,12 milioane de euro faţă de 0,84 milioane de euro în 2019. Patria Credit are 74 de împrumuturi amânate la plată prin OUG 37/2020 şi doar 15 credite restante din întreg portofoliul.

De asemenea, 8 din 10 împrumuturi sunt pentru investiţii, 1 este pentru capital de lucru şi 1 pentru investiţii + capital de lucru. Circa 67% din finanţări sunt acordate în Muntenia, 23% în Moldova, 9% în Ardeal şi 1% în Dobrogea, iar 20% din credite sunt de peste 25.000 de euro şi 43% sunt între 5.000 şi 15.000 de euro. Undeva la două treimi din credite sunt pe 4-5 ani (5 ani perioadă maximă), 27% sunt pe 3-4 ani şi 8% sunt credite pe 1-2 ani.

• Iliuţă Jitaru, director de vânzări Patria Credit: "Avem soluţii cam pentru orice tip de afacere. Facem banking fără cravată"

"Avem soluţii cam pentru orice tip de afacere şi e foarte important că ne poziţionăm în hainele clientului şi vedem afacerea cu ochii lui şi facem calculele împreună cu el. De aceea, ratele, atunci când le setăm, le punem în perioada când aceşti clienţi au încasări. E un plan de rambursare sezonier care îi ajută, au 0 rată de plată când investesc, rambursează când îşi vând recoltele. (...) Din birourile bancherilor tradiţionali acest segment de microfinanţare probabil că pare riscant. Este normal, sunt nişte afaceri mici, vulnerabile, dacă vine valul ar trebui să fie primele care să fie măturate. Viziunea noastră este puţin diferită şi îmi place să spun că noi facem acel banking fără cravată şi dintotdeauna am înţeles şi pot să zic că am mers în aceeaşi direcţie clienţii pentru că vorbim cam aceeaşi limbă. Asta ne diferenţiază de restul competitorilor", arată şi Iliuţă Jitaru, director de vânzări la Patria Credit, care adaugă că anul trecut instituţia a început la

45

nivel de grup bancar să doteze comercianţii din pieţe şi producătorii care vând în pieţe cu POS-uri.

Potrivit datelor Patria Credit, există în România undeva la 1 milion de fermieri dintre care doar 10.000 au terenuri de peste 100 de hectare.

"Noi avem media suprafeţei per solar finanţat de 1.700 de metri pătraţi. (...) Avem comune în care primarul este şi el legumicultor şi care face nişte proiecte demonstrative sau îi convinge pe copii fermierilor să meargă la facultăţi de specialitate. Este foarte la început acest proces", mai spune Raluca Andreica.

Patria Credit are în prezent în jur de 2.700 de clienţi în portfoliu, iar la nivel de grup, pe zona de microfinanţări, instituţia gestionează un număr de 15.000 de clienţi din mai multe segmente de activitate. Anul trecut Patria Credit a acordat peste 3.000 de credite noi.

Pentru 2021 reprezentanţii Patria Credit spun că prognozează o continuare a ritmului de creştere de câte două cifre.

"Avem planuri mai ambiţioase ca în 2020. Cred că această creştere o să-şi continue trendul şi la fel consolidare pe toate planurile. Acum, că supermarket-urile şi alţi achizitori au găsit drumul comun către fermieri, eu cred că anul acesta drumul ăsta va începe să se asfalteze", spune Raluca Andreica.

Cu excepţia subvenţiei la tomate introdusă acum trei ani nu există alte surse alternative de finanţare pentru legumicultori, mai arată Andreica.

"Rămâne doar creditul bancar. Ok, dar asta în condiţiile în care ai nişte garanţii reale, nişte documente contabile şi ai un istoric de finanţare. Or, oamenii aceştia nu au. Deci cumva trebuie să le oferim această oportunitate mai ales acum. Anul trecut, ca să putem acorda credite în sumă mai mare, am contractat cu Fondul European de Investiţii un program de oferire de garanţii de până la 90% din credit şi până la echivalentul în lei a 25.000 de euro/credit şi avem acest sprijin din partea Comisiei Europene. Sau am luat împrumut de la European Fund for Southeast Europe pentru a creşte activitatea de creditare. Chiar şi pe piaţa internă am găsit sprijin la diverse bănci comerciale pentru finanţarea acestui sector. A fost prima oară când am început să lucrăm cu piaţa internă ca parteneri în finanţare. (...) Vom începe să finanţăm şi alte tipuri de afaceri din mediul rural pentru că au început să apară, mici magazinaşe, mici ateliere, altceva decât agricultură. Unii s-au mai întors (din afară) şi şi-au făcut o croitorie, o frizerie. (...) Vom continua să facem parteneriate cu diverşi provideri de utilaje şi tehnologie, interni şi

46

externi, şi avem multe cereri în sensul acesta", a afirmat directorul general al Patria Credit.

Patria Credit a anunţat la finele lunii februarie că va contracta un împrumut de 17 milioane de lei de la The European Fund for Southeast Europe (EFSE) pentru finanţarea activităţii de creditare. Creditul va fi rambursat semestrial în 5 rate de capital, după o perioadă de graţie de 12 luni şi având scadenţă finală în decembrie 2023. Anterior, Patria Credit, care este controlată în proporţie de 99,99% de Patria Bank, a atras un împrumut de 9,7 milioane de lei de la CEC Bank.

Andreas Huber, Corteva Agriscience: Multe dintre țintele noastre de sustenabilitate sunt în concordanță cu obiectivele Acordului Verde!

Ramona Dascălu - 5 martie 2021 Inovarea – cheia pentru o agricultură mai durabilă, subiect de dezbatere la un eveniment privind Acordul Verde al UE, sponsorizat de Corteva Agriscience. Stiința și tehnologia pot ajuta fermierii să producă alimente sănătoase și accesibile, fară să epuizeze resursele naturale sau să producă un impact negativ asupra mediului, s-a discutat la o conferință europeană care a reunit decidenți politici și fermieri.

Evenimentul online, găzduit de site-ul europen de știri Euractiv și sponsorizat de Corteva Agriscience a adus împreună oficiali UE, eurodeputați, organizații de mediu și alte părți interesate pentru a discuta despre strategiile UE Biodiversitatea și De la fermă la consumator.

https://agrointel.ro/178618/andreas-huber-corteva-agriscience-tinte-sustenabilitate-green-deal/

47

Andreas Huber, director pentru cercetare integrată al Corteva Agriscience Europa, a dezbătut impactul Acordului Verde al UE asupra dezvoltării de noi soluții pentru fermierii europeni. Acordul Verde european stabilește o foaie de parcurs la capătul căreia Europa ar trebui să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon în 2050, cu niște ținte intermediare în 2030, termen până la care ar trebui scăzut și consumul de substanțe de protecție a plantelor și a îngrășămintelor.

“Vreau să subliniez faptul că Acordul Verde nu a fost o surpriză pentru noi. De fapt, companii precum Corteva și-au reproiectat linia de produse și programele R&D cu ceva timp în urmă”, a afirmat Huber.

Andreas Huber a descris Strategia de sustenabilitate a Corteva Agriscience, care include 14 obiective măsurabile ce urmează să fie îndeplinite în următorii 10 ani.

“Aceste angajamente vin împreună cu valori clare, cum ar fi creșterea randamentelor recoltelor la nivel mondial cu 20%, reducând în același timp emisiile de gaze cu efect de seră cu 20%, îmbunătățind sănătatea solului pe 30 milioane de hectare, ridicând veniturile și îmbunătățind practicile sustenabile pentru 500 de milioane de mici fermieri la nivel global, precum și cu multe altele. Multe dintre țintele noastre de sustenabilitate sunt în concordanță cu obiectivele Acordului Verde și ghidează, în mod evident, prioritățile noastre în R&D”, a mai precizat Andreas Huber.

De asemenea, el a subliniat mai multe inovații ale Corteva Agriscience aliniate la obiectivele Acordului Verde, care țintesc minimizarea amprentei de mediu a agriculturii, între care:

stabilizarea azotului în sol folosind tehnologia Optinyte™ 1 ;

48

agricultură de precizie folosind tehnologii digitale, senzori și sateliți care vizează

aplicarea produselor de protecție a culturilor 2 ;

un soi de rapiță lansat recent, dezvoltat de-a lungul mai multor ani prin metode

tradiționale de ameliorare, mai rezistent la bolile fungice și care va fi utilizat și la

studierea bolilor-cheie ale altor culturi agricole;

o line de produse insecticide și fungicide biologice aflată în prezent în stadiu avansat de

dezvoltare, compania devenind un partener important al producătorilor europeni care

practică agricultura organică.

“La Corteva privim în permanență modul în care inovația poate imbunătății sustenabilitatea sistemelor alimentare. Vedem o accelerare semnificativă a inovării, care abordează probleme precum schimbările climatice, biodiversitatea, sănătatea solului și alte domenii”, a declarat la eveniment Andreas Huber.

Reguli noi în fermele de animale, în vigoare din 21 aprilie. Eurodeputatul Dan Motreanu vine în sprijinul fermierilor! Roxana Dobre - 5 martie 2021

Noi reguli pentru sănătatea animalelor, în vigoare din 21 aprilie! Eurodeputatul Dan Motreanu a anunțat că Uniunea Europeană (UE) va avea o nouă lege privind sănătatea animalelor, care creează un sistem comun pentru depistarea și controlul bolilor animalelor și crește standardele pentru hrana acestora.

Dan Motreanu a cerut amânarea intrării în vigoare a noilor reguli, astfel încât fermierii să le poată aplica, fără să le fie afectată activitatea.

”O dezbatere despre aceste noi reguli a avut loc și în Comisia AGRI din Parlamentul European, la care am participat chiar astăzi. Ținând cont de actuala criză sanitară, la sfârșitul anului trecut am solicitat Comisiei Europene amânarea intrării în vigoare a noilor reguli, astfel încât fermierii să

49

le poată aplica, fără să le fie afectată activitatea. Astăzi, în cadrul Comisiei pentru Agricultură, mai mulți colegi eurodeputați au fost de acord cu mine și au făcut solicitări similare”, a anunțat Dan Motreanu pe pagina personală de Facebook.

Astfel, Comisia a fost de acord să ofere sprijin statelor membre în aplicarea noilor reguli prin:

permiterea utilizării actualelor certificate veterinare și de sănătate animală, la intrarea în UE, pentru încă 6 luni (până la 20.10.2021);

introducerea unei derogări și pentru certificatele veterinare și de sănătate animală pentru schimburile comerciale în interiorul UE;

adoptarea unei abordări pragmatice și flexibile pentru conformare și execuție în primele luni;

programe de formare și comunicare.

ANCPI: 6.275 de proprietari au primit noile cărţi funciare în mod gratuit! Ramona Dascălu - 5 martie 2021

Noi cărți funciare eliberate gratuit pentru cetățeni! Proprietarii a peste 6.000 de imobile au primit noile cărți funciare. Documentele sunt eliberate, gratuit pentru cetățeni, prin Programul național de cadastru și carte funciară (PNCCF), susținut de Guvernul României. Finanțarea a fost asigurată atât din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (POR), cât și din veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), prin Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Arad.

Lucrările de cadastru general, finalizate în comuna Șimand, din județul Arad

ANCPI, instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat lucrările de cadastru general, finanțate prin POR, în comuna Șimand din județul Arad.

50

Potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, noile cărți funciare ale celor 6.275 de imobile au fost înmânate autorităților locale, joi, 4 martie. Din cele 6.275 de proprietăți, 3.927 au fost cadastrate cu fonduri europene și 2.348 din veniturile proprii ale ANCPI.

380 de milioane de lei, alocați pentru primării în etapa a – VII- de finanțare

La evenimentul de predare a noilor cărți funciare au participat Laurențiu Alexandru Blaga, președinte – director general al ANCPI, Iustin-Marinel Cionca-Arghir, președintele Consiliului Județean Arad, Tatiana Clepe, directorul OCPI Arad și Liviu Florin Dema, primarul comunei Șimand.

”Nu pot decât să-i felicit pe toți cei implicați în acest proces pentru modul în care și-au îndeplinit obligațiile în această perioadă cu restricții generate de pandemie. Aș vrea să subliniez că, în ultimul an, am luat mai multe măsuri pentru accelerarea înregistrării proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară cum ar fi cofinanțarea realizării de către primării a planurilor parcelare și scutirea autorităților și instituțiilor din administrația publică centrală și locală de la plata taxelor pentru înregistrarea imobilelor aflate în proprietatea acestora. Anul acesta, am alocat aproximativ 380 de milioane de lei, în cadrul celei de-a șaptea etape de finanțare, pentru primăriile care doresc să înceapă sau să continue lucrările de înregistrare a imobilelor pe sectoare cadastrale”, a precizat Laurențiu Alexandru Blaga, președinte-director general al ANCPI.

În prezent, din cele 78 de UAT-uri din județul Arad, cinci sunt cadastrate în proporție de 100% (Bârsa, Fântânele, Frumușeni, Siria, Ghioroc), în nouă localități se desfășoară lucrări de cadastru la nivelul întregului UAT și în alte 58 se desfășoară lucrări pe sectoare cadastrale. Pe lângă Șimand, alte cinci comune din județul Arad beneficiază de fonduri europene pentru înregistrarea sistematică a proprietăților: Hălmagiu, Macea, Șeitin, Vinga și Zărand.

ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în Axa prioritară 11 din POR 2014-2020. Proiectul completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare, din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este de 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 de euro reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 de euro – cofinanțare de la bugetul de stat.

51

Mai multe informații despre proiectul „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România” puteți afla accesând http://www.ancpi.ro/index.php/proiecte-3/por-2014-2020.

Scopul băncilor de gene și al păstrării semințelor Revista Fermierului, Vineri, 05 Martie 2021 ,

Planeta se confruntă cu un moment critic. Două din cinci specii de plante sunt amenințate cu dispariția, cu implicații uriașe pentru viitorul tuturor ecosistemelor.

Cartografierea speciilor de plante a analizat peste 40.000 de specii de plante cunoscute pe pământ, dorindu-se analizarea unui număr cât mai mare de specii pentru a satisface nevoile nutriționale și de mediu.

Semințele sunt unități de reproducere ale speciilor fiind atemporale și fără să-și limiteze arealul de dispersie dețin puterea de a regenera speciile, de a promova biodiversitatea și de a permite ecosistemelor să se adapteze la o lume în continuă schimbare. Acestea sunt principalele motive pentru care este necesar să se păstreze semințele și aceasta este nevoia prin care a apărut conceptul de „bancă de semințe”.

Băncile de semințe sunt un instrument rentabil pentru conservarea plantelor ex-situ pe termen lung (departe de habitatul lor natural). Semințele colectate sunt condiționate, sunt uscate și supuse înghețării după anumite tehnici, fiind astfel conservate pentru viitor, pentru a păstra diversitatea genetică. Acestea oferă o poliță de asigurare împotriva amenințărilor cu care se confruntă plantele în natură.

Un fapt fascinant despre semințe și conservarea lor este că semințele pot fi viabile sute și chiar mii ani. Mărturie în acest sens stă faptul că cea mai veche sămânță datată cu carbon 14 viabilă a fost recuperată din săpăturile de la Palatul lui Irod cel Mare din Israel și are aproximativ 2000 de ani (sămânța sâmbure de curmal)!

Datele de specialitate demonstrează că din cauza schimbărilor climatice există multe specii de plante care erau folosite în urmă cu un secol și care nu

52

sunt cultivate la fel de frecvent astăzi ori au dispărut în totalitate din sfera de interes.

Băncile de semințe oferă o modalitate de a păstra acea valoare istorică și culturală, ele fiind ca niște biblioteci de semințe care conțin informații valoroase despre strategiile de evoluție a plantelor, prevenind  pierderea diversității genetice la speciile rare de plante.

În majoritatea băncilor de semințe, semințele sunt, de asemenea, disponibile pentru cercetare în beneficiul publicului și, prin urmare, sunt finanțate public. Crescătorii de plante au adesea nevoie de gene pentru a crește randamentul, rezistența la boli, toleranța la secetă, calitatea nutrițională a plantelor utilizate în agricultură.

Metode și tehnici de conservare

La fel ca orice alt lucru, și semințele se degradează în timp, chiar în condiții optime de conservare prin metode laborioase, urmărindu-se în permanență factorii care ar putea duce la compromiterea viabilității semințelor. Este dificil de prezis cât timp o sămânță va rămâne viabilă astfel încât băncile de semințe renumite monitorizează potențialul de germinare în timpul depozitării, la anumite intervale de timp urmărind mai mulți parametri. Când procentul de germinație a semințelor scade sub limita pragului admisibil, semințele trebuie replantate și recoltate pentru o altă rundă de depozitare pe termen lung. Strategia de menținere a speciilor constă în păstrarea semințelor într-o colecție de bază pe termen lung, zeci sau sute de ani, dar și într-o colecție activă, urmărindu-se astfel păstrarea caracterelor genetice.

Semințele sunt creaturi vii, fiecare sămânță este unică și reacționează diferit față de factorii externi de păstrare, motiv pentru care, pentru a stabili norme acceptabile pentru băncile internaționale de semințe, FAO a Organizației Națiunilor Unite și un grup de consultanță numit Biodiversity International au dezvoltat împreună un set de standarde în ceea ce privește metodele de lucru și de conservare a genelor.

Concluzie

Astăzi, lumea are mii de bănci de semințe. Colecțiile lor sunt de o importanță critică pentru speciile planetei și pentru sănătatea ecosistemelor în care trăim. În epoca diminuării zonelor sălbatice și a biodiversității putem folosi băncile de semințe pentru a restabili și regenera bogăția planetei, urmărindu-se în primul rand:

53

Îmbunătățirea diversității genetice capturate în colecțiile de gene, creșterea concentrării asupra taxonilor sub-specifici și reprezentarea eco-geografică și genetică adecvată prin colecții de specii multi-proveniență;

Prioritizarea plantelor amenințate de dispariție, precum și a plantelor endemice și a celor mai utile pentru viitor pentru adaptarea și inovarea umană;

Prioritizarea ecosistemelor cu risc de schimbări climatice (montane, maritime și insulare);

Asigurarea necesarului de hrană în situația unor catastrofe majore care pot avea loc.

Articol scris de: DR. ING. MATILDA POPESCU 

Patria Credit IFN, rezultate financiare 2021. Raluca Andreica, director general: „Noi chiar finantam oamenii, nu hartiile”, 5 martie 2021, Diana Vasilescu

Clientul tipic Patria Credit IFN este legumicultor, locuiește în mediul rural din Muntenia și ia credit între 5.000 și 25.000 de euro, pe care îi alocă pentru investiții. Cultivă pe o suprafață mică, de sub 50 ha, și are o cifră anuală de afaceri de sub 40.000 de euro. De cele mai multe ori, este la prima relație cu instituția financiară, pentru că nu are documente contabile, garanții sau acces la creditul bancar clasic. Acesta este segmentul de clienți căruia Patria Credit îi este dedicată de aproape 20 de ani. 

Rezultatele financiare ale instituției de microcreditare arată că 2020 a fost un an bun pentru legumicultură și pentru finanțarea producătorilor locali. Tehnologia specifică de creditare, cu oamenii pe teren și personal specializat, alături de experiența de ani buni, a generat rezultate pozitive și în creștere de la an la an.

Reducerea „distanței” dintre producători și consumatori prin lansarea de platforme noi și inedite ar putea impulsiona și mai mult agricultura și dezvoltarea rurală

București, 4 martie. Clientul Patria Credit IFN din 2020 este legumicultor, locuiește în mediul rural din Muntenia și ia credite între 5.000 și 25.000 de euro, pe care îi alocă pentru investiții. Acesta este profilul clientului, conform datelor statistice ale portofoliului Patria Credit.

54

67% dintre clienți provin din Muntenia, 23% din Moldova, 9% din Ardeal și doar 1% din Dobrogea. 90% dintre clienți sunt producători agricoli individuali și 5% sunt încorporați (au o companie – PFA, II, SRL), în timp ce 10% sunt microîntreprinderi.

Dintre producătorii agricoli care au apelat la credite anul trecut, mai bine de jumătate (56%) cultivă legume. Producătorii de cereale (21%) sunt pe locul al doilea, iar următorii ca pondere sunt crescătorii de animale (18%). 3% dintre clienți dețin ferme mixte și 2% se ocupă de pomicultură sau alte tipuri de fructe.

„2020 a fost un an bun deopotrivă pentru legumicultură și pentru finanțarea producătorilor locali. Legumicultorii au dus-o, paradoxal, mai bine ca urmare a pandemiei, deoarece au avut piață de desfacere pe fondul reducerii consumului din importuri. Iar noi am înregistrat creșteri de portofoliu și de vânzări (de la un portofoliu de 16,6 milioane de euro la sfârșitul lui 2019 la 21,2 milioane de euro la sfârșitul anului 2020).

Conform rezultatelor preliminare, în curs de auditare, profitul net a crescut cu 33% față de anul anterior, de la 841.000 de euro la 1,12 milioane de euro. Iar numărul creditelor pentru care s-au depus cereri de amânare la plata ratelor în baza OUG 37 a fost foarte mic: am înregistrat doar 74 de credite cu rate amânate și doar 15 restante”, explică cifrele din bilanțul pe 2020 Raluca Andreica, director general Patria Credit IFN.

Ce fac agricultorii și micii femieri cu banii

55

Opt din zece clienți ai Patria Credit IFN alocă banii împrumutați pentru investiții, 9% dintre ei îi folosesc drept capital de lucru, iar 11%, pentru ambele destinații.

În 2020, cei mai mulți dintre clienții Patria Credit IFN – aproape jumătate (43%) – au accesat credite cu valori cuprinse între 5.000 și 15.000 de euro, aproape o cincime (17%) au avut credite de sub 5.000 de euro, 20% dintre ei au avut nevoie de sume cuprinse între 15.000 și 25.000 de euro, iar alți 20% au accesat credite de peste 25.000 de euro. 

Finanțări fără hârtii și garanții

Analiza riscului și aprobarea creditului la Patria Credit IFN respectă tiparele microcreditării: clienții primesc suma solicitată fără a fi nevoiți să facă un dosar stufos, fără garanții clasice cerute pe un flux standard de bancă, tehnologia de creditare specifică având la bază o analiză personalizată a bugetului fermierului, tipul de cultură și ciclul de producție. 

 „Mergem noi la ei, pe câmp, în solar, cu cizmele de cauciuc în portbagaj. Angajații noștri sunt oamenii locului, gospodari ai satului, bine ancorați în comunitate. Noi chiar finanțăm oamenii, nu hârtiile. Ne uităm la o afacere în contextul social și familial – cum cheltuiește persoana respectivă, pe ce cheltuiește, ce bunuri are în gospodărie, facem o evaluare personalizată. Legumicultorii nu țin contabilitatea pe calculator, iar bugetul afacerii și cel al familiei se confundă adesea. Nu punem o grilă în care trebuie să se încadreze cei finanțați. Astfel, reușim să îi finanțăm pe cei care nu sunt interesanți pentru bănci”, mai spune Raluca Andreica.

 Pentru a putea acorda credite fără garanții, instituția de microcreditare a semnat parteneriate prin care riscurile sunt preluate de parteneri instituționali sau finanțatori precum Fondul European de Investiții (FEI), Fondul European pentru Sud-Estul Europei (EFSE) sau parteneri locali, precum FGCR (Fondul de garantare a creditului rural).

Ca urmare a acestor parteneriate au apărut produse noi de microcreditare, precum creditul pentru afacerile mici sau EaSI (finanțare cu 90% garanție europeană) sau Tomatina (credit-punte pentru subvenția din programul de sprijin pentru producătorii de roșii). 

 În 2021, instituția de microcreditare își propune să continue procesul de digitalizare extern (după ce în 2020 a fost dezvoltată plata online, cu cardul, a creditelor, dar și procesul semi-online de solicitare a creditelor) și intern, să-și extindă geografic activitatea, precum și să se implice activ împreună cu

56

mediul ONG și parteneri de profil în crearea de noi modele de creditare și în promovarea de bune practici în agricultura de bază.

Agricultura și dezvoltarea rurală ar putea fi impulsionate și anul acesta prin continuarea demersurilor de reducere a „distanței” dintre producători și consumatori, prin lansarea de platforme noi și inedite de vânzare a produselor și prin deschiderea de noi canale de distribuție către marii retaileri, afirmă reprezentanții Patria Credit IFN.

 Despre Patria Credit IFN 

Patria Credit IFN SA este o instituție financiară nebancară (IFN) care susține mai ales eforturile antreprenorilor și ale persoanelor private, precum și impactul lor pozitiv asupra comunităților rurale. Specializată în finanțarea agricultorilor, Patria Credit este membră a European Microfinance Network (EMN) şi Microfinance Centre (MFC) și prima instituție financiară nebancară dedicată microfinanțării din România, cu aproape 20 de ani de experiență și mai bine de 15.000 de clienți finanțați.

Istoria Patria Credit a început în 1996, inițial ca program al organizației World Vision, evoluând ulterior în fundație și apoi în IFN. În prezent activitatea Patria Credit IFN este recunoscută de Codul European de Bună Conduită inițiat de Direcția pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune din cadrul Comisiei Europene, pentru calitatea și impactul activității de microfinanțare realizate în România. Parte a Patria Bank Group, Patria Credit IFN se implică în proiecte de susținere a agriculturii, de dezvoltare a spațiului rural și de relansare a educației agricole, precum Crescătoria de afaceri, Mândru să fiu fermier (alături de Fundația World Vision România), Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii (FD Agri) etc.

Investitii straine in agricultura romaneasca: o companie poloneza va construi solarii in judetul Gorj , martie 5, 2021

Grupul polonez Citronex planuieste sa construiasca solarii de rosii pe o suprafata de 50 de hectare, in municipiul Tg Jiu, iar activitatea desfasurata se va intinde pe tot parcursul anului. Potrivit autoritatilor, investitia va fi una etapizata, iar pana la finalul sau, aceasta va crea aproximativ 1.000 de locuri de munca.

La inceput, compania poloneza va cumpara 22 de hectare de teren in Tg. Jiu si va avea 250 de angajati. In cativa ani, serele se vor intinde pe o suprafata din ce in ce mai mare si, astfel, va creste numarul angajatilor.

57

„1000 de noi locuri de munca in activitatea de productie se vor infiinta la Targu Jiu, cunoscutul grup polonez CITRONEX fiind deja interesat, pentru inceput, de achizitionarea a 22 de hectare de teren in zona Ciocarlau. Aici se vor infiinta sere pentru cultivarea de rosii, solariile urmand sa aiba activitate tot anul. In urmatorii ani, societatea doreste sa ajunga pana la 50 de hectare cultivate, urmand ca initial sa angajeze 250 de persoane, iar la atingerea obiectivului mentionat sa aiba deja 1000 de salariati de aici”, a anuntat primarul orasului Tg.Jiu, Marcel Laurentiu Romanescu.

Legumicultorul, clientul principal al Patria Credit IFN De Viorela Pitulice La mart. 5, 2021

Clientul Patria Credit IFN din 2020 este legumicultor, locuieşte în mediul rural din Muntenia şi ia credite între 5.000 şi 25.000 de euro, pe care îi alocă pentru investiţii. Așa arată profilul clientului din România, potrivit informațiilor făcute publice de Patria Credit IFN.

67% dintre clienţi provin din Muntenia, 23% din Moldova, 9% din Ardeal şi doar 1% din Dobrogea. 90% dintre clienţi sunt producători agricoli individuali şi 5% sunt încorporaţi (au o companie – PFA, II, SRL), în timp ce 10% sunt microîntreprinderi.

Dintre producătorii agricoli care au apelat la credite anul trecut, mai mult de jumătate (56%) cultivă legume. Producătorii de cereale (21%) sunt pe locul al doilea, iar următorii ca pondere sunt crescătorii de animale (18%). 3% dintre clienţi deţin ferme mixte şi 2% se ocupă de pomicultură sau alte tipuri de fructe.

“2020 a fost un an bun deopotrivă pentru legumicultură şi pentru finanţarea producătorilor locali. Legumicultorii au dus-o, paradoxal, mai bine ca urmare a pandemiei, deoarece au avut piaţă de desfacere pe fondul reducerii consumului din importuri. Iar noi am înregistrat creşteri de portofoliu şi de vânzări (de la un portofoliu de 16,6 milioane de euro la sfârşitul lui 2019 la 21,2 milioane de euro la sfârşitul anului 2020) “, afirmă Raluca Andreica, director general Patria Credit IFN.

58

Profitul net a crescut cu 33% faţă de anul anterior, de la 841.000 de euro la 1,12 milioane de euro, potrivit rezultatelor preliminare, în curs de auditare. Pentru un număr de 74 de credite s-au depus cereri de amânare la plata ratelor în baza OUG 37.

Destinația banilor

Opt din zece clienţi ai Patria Credit IFN alocă banii împrumutaţi pentru investiţii, 9% dintre ei pentru capital de lucru, iar 11%, pentru ambele destinaţii.

În 2020,  43% dintre clienți au accesat credite cu valori cuprinse între 5.000 şi 15.000 de euro, aproape o cincime (17%) au avut credite de sub 5.000 de euro, 20% dintre ei au avut nevoie de sume cuprinse între 15.000 şi 25.000 de euro, iar alţi 20% au accesat credite de peste 25.000 de euro.

ÎNSCRIE-TE ACUM!

INDUSTRIE ALIMENTARA

Ambalarea produselor de panificaţie şi manipularea lor în condiţii de igienă - recomandate pentru protejarea în faţa Covid-19 A.T. Ziarul BURSA, 05 martie

O mulţime de informaţii care detaliază cât timp poate trăi coronavirusul pe suprafeţe precum metalul şi plasticul au circulat încă de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, dar când vine vorba de suprafeţele alimentare sunt puţine cercetări pe subiect. Nu există încă studii exacte cu privire la ce se întâmplă atunci când cumpărăm articole proaspete care nu vin preambalate, cum ar fi pâinea de la brutărie şi produsele de panificaţie.

59

Pe acest fond a circulat pe reţelele de socializare o notificare ce părea să vină din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii prin care se recomandă evitarea produselor de panificaţie fără ambalaj, existând pericolul infectării cu viruşi. Sute de utilizatori au distribuit acest îndemn care a luat amploare în mediul online.

Mesajul care a circulat alături de sigla OMS arăta: "Este strict recomandat să nu mâncaţi produse de panificaţie, deoarece acestea nu sunt lavabile şi pot fi infectate cu uşurinţă de virus."

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a intervenit, însă, şi a precizat că informaţia este falsă şi a oferit asigurări că organizaţia nu a sfătuit oamenii să evite produsele de panificaţie şi, în schimb, a indicat utilizatorilor să se informeze de pe site-ul său official. Cu toate acestea, site-ul oficial al OMS nu oferă informaţii concrete şi detali specifice despre Covid-19 şi produsele de panificaţie.

Administraţia SUA pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a oferit câteva detalii despre transmiterea virusului prin alimente.

Un comunicat al FDA citat de presa internaţională informa: "Nu conoaştem, în acest moment, rapoarte care să sugereze că virusul Covid-19 poate fi transmis prin alimente sau ambalaje alimentare. Cu toate acestea, este întotdeauna important să urmaţi bune practici de igienă (de exemplu, să va spălaţi mâinile şi suprafeţele des, să separaţi carnea crudă de alte alimente şi să gătiţi la temperatura potrivită) atunci când manipulaţi sau pregătiţi alimente".

Multe brutării din întreaga lume iau măsuri de precauţie suplimentare pentru a se asigura că produsele proaspete din pâine sunt manipulate cât mai sigur posibil, indiferent că este vorba de purtarea mănuşilor şi măştilor de unică folosinţă sau folosirea cleştilor pentru a împacheta toate produsele.

În plus, există opinii care atestă că produsele de panificaţie ambalate sunt mai sigure în această perioadă, venind dintr-un mediu controlat, faţă de produsele neambalate, a căror manipulare nu se cunoaşte pas cu pas.

Martin D'Agostino, managerul secţiei de virologie la Campden BRI din Marea Britanie, a declarat pentru site-ul web bakeryinfo.co.uk că virusul a fost "relativ instabil" pe suprafaţa alimentelor, deoarece nu poate, din câte ştiu cercetătorii, să fie contractat prin ingestie. În schimb, Covid-19, ca boală respiratorie, se contractă prin inhalare, ceea ce înseamnă că alimentaţia este puţin probabil să fie sursa unei infecţii. Acesta recomandă practicile normale de igienă, cum ar fi spălarea temeinică a mâinilor înainte şi după

60

manipularea produselor de panificaţie şi înainte de a mânca. De asemenea, este important să ne asigurăm că orice suprafaţă cu care intră în contact alimentele sunt curăţate corespunzător.

Biotrend Plus va participa la Expo-Conferința Internațională Meat.Milk 2021, meatmilk , 5 martie 2021

Compania Biotrend Plus SRL a devenit Partener al Expo-Conferinței Internaționale Meat.Milk 2021, eveniment care își va derula ediția festivă cu numărul zece în zilele de 24 și 25 mai la Hotel Alpin din Poiana Brașov, sub titlul ”Sectoarele de carne și lapte ale României, la startul unei noi Istorii”. Potrivit programului convenit, participarea firmei Biotrend Plus SRL se va concretiza prin prezența la standul pe care îl va avea organizat în secțiunea B2B-Expo, acolo unde își va prezenta cele mai noi produse și servicii destinate igienei, sănătății animalelor și siguranței alimentare.

După cum am anunțat anterior, Biotrend Plus SRL este reprezentantul exclusiv al companiei Hygiena International pe teritorul Romaniei, pentru toate segmentele industriei alimentare si non-alimentare.

Toate produsele companiei Hygiena International sunt certificate ISO, ceea ce garanteaza calitatea de exceptie si fiabilitatea produselor Biotrend Plus SRL.

Micii producători de bere şi vin pot lua credite de până în 800.000 de euro prin Agro IMM Invest, Florentina Niţu, 05.03.2021, „E un program interesant, dar subvenţiile sau fondurile nerambursabile ar fi mai utile.“ Microberăriile şi cramele mici locale pot

61

lua  credite de până în 800.000 de euro prin Agro IMM Invest, subprogramul de susţinere financiară a afacerilor mici şi mijlocii din industria agroalimentară în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit Ordonanţei de urgenţă 110/2017, care aduce modificări la programul IMM Invest.

„E un program interesant, dar subvenţiile sau fondurile nerambursabile ar fi mai utile“, spun reprezentanţii companiei La vie SRL, care deţine Crama Basilescu din Urlaţi, judeţul Prahova.

Grafic ZF: Cât costă o bere la 330 ml în diferite ţări din lume

62

ZF Agropower 2021. Adrian Cocan, Lăptăria cu Caimac: În cinci ani, compania ar trebui să arate altfel. Vom depăşi 150 mil. lei, dar vom rămâne un business de nişă 05.03.2021, Florentina Niţu

♦ Dacă ar exista politici coerente, în 5-10 ani România ar putea produce necesarul de lapte pentru consumul intern şi ar putea creşte sectorul prin exporturi.

Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, spune că s-a îndreptat către bursa de valori pentru finanţarea unei noi fabrici, în valoare de 9 milioane de euro, din obligaţiuni, căci modelul băncilor este cu cicluri repetitive. El crede că direcţia aleasă pentru dezvoltarea afacerii ar putea duce businessul la venituri de 150 mil. lei în cinci ani, însă menţionează că înainte ca un antreprenor să se gândească la listarea la bursă, trebuie să aibă creştere în companie şi un bilanţ curat.

„Noi am listat doar obligaţiuni şi în această primăvară ne gândim să listăm şi acţiuni, dar este un proces de durată. Am avut primele conversaţii despre listare în toamna anului 2018 şi abia în noiembrie 2020 am ajuns la bursă. (...) Am avut opţiunea de a ne finanţa un fond de investiţii, dar am ales bursa, pentru că avem un plan pe termen lung. Când am început proiectul fabricii am făcut un plan pe 15 ani. Ne-am îndreptat către bursă, căci modelul băncilor este cu cicluri repetitive“, a spus el în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

Lăptăria cu Caimac produce în prezent, într-o fabrică din Drăgoeşti, judeţul Ilfov, care are o suprafaţă de circa 1.500 de metri pătraţi şi şase linii de producţie, cu o capacitate de procesare de peste 70.000 de litri de lapte pe zi. În fermă sunt 2.700 de animale. În noua fabrică vor fi realizate exclusiv brânzeturi şi unt.

Cocan susţine că în ceea ce priveşte finanţarea prin bursă este singura opţiune viabilă de finanţare pentru companiile agroalimentare, mai ales că o astfel de oportunitate poate contribui şi la deschiderea unor pieţe noi.

Acesta a afirmat anterior că în industria lactatelor sunt prevăzute investiţii în 2021, dar nu ale multinaţionalelor, ci ale jucătorilor locali.

63

„Marii jucători de pe piaţa lactatelor exploatează piaţa, dar nu contribuie la dezvoltarea locală a fermelor şi am ajuns să importăm 55% din tot laptele folosit în România“, a precizat Cocan.

Totuşi, el crede că dacă ar exista politici coerente, în 5-10 ani România ar putea produce necesarul de lapte pentru consumul intern şi ar putea creşte sectorul prin exporturi.

Produsele fabricate de Lăptăria cu Caimac se găsesc în prezent în reţelele de magazine Mega Image, Carrefour, Auchan, Kaufland şi Profi, dar sunt şi exportate. Din toamna anului 2021, compania vrea să reia exportul către Londra.

„Aveam în jur de 9 milioane de ITEM-uri vândute în 2020 şi la final de an vom ajunge la 15 milioane de ITEM-uri vândute. În ianuarie şi februarie 2021 vedem o creştere de peste 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020“, a menţionat Cocan.

Antreprenorul susţine că listarea companiei la bursă a ajutat, pe lângă banii pentru investiţii, şi la creşterea veniturilor aduse de fabrica de lactate, de la 550.000 de euro în 2018 la aproape 10 milioane de euro anul trecut.

„Am realizat că proiecte ambiţioase de 15 ani pot fi făcute în 7-8 ani, cu ajutorul bursei. Piata de capital e o opţiune foarte bună. Am învăţat să sincronizăm planurile noastre cu ce îşi doresc investitorii. (...) Vom depăşi 150 de milioane de lei în cinci ani, doar cu activităţile de fabrici şi cele auxiliare (spălare ambalaje din sticlă - n. red). Vom rămâne un business de nişă, pentru că piaţa din România nu este pregatită pentru produse cu valoare adăugată mare“, explică Adrian Cocan.

Pe piaţa de lactate, unde companiile fac în total afaceri de peste 1 miliard de euro anual, Lăptăria cu Caimac concurează cu branduri precum Albalact, Covalact, Napolact, dar şi Artesana şi Sim.

64

Cooperativa Agrolact Moldova din Galaţi a reînviat laptele la sticlă, după o investiţie de 6 mil. euro într-o fabrică în judeţul Bacău: „ Vrem să fie valorificat cu adevărat laptele românesc“. Primele produse sub brandul Huzur au ieşit pe poarta fabricii la începutul lui 2021, Florentina Niţu 05.03.2021,

„Huzur este un brand de produse lactate al Agrolact Moldova, cooperativă formată din cinci fermieri, care s-a născut din nevoia de a investi în economia românească. Acum procesăm doar laptele nostru în fabrică, dar intenţionăm să luăm lapte şi de la mici fermieri din jurul nostru, cu doar câteva animale“, povesteşte Gavrilă Tuchiluş, unul dintre membrii fondatori şi directorul general al Agrimat Matca, una dintre cele mai vechi şi mai moderne exploataţii agricole din judeţul Galaţi, care lucrează circa 4.500 de hectare de pământ.

Agrolact Moldova este o cooperativă făcută după modelul danez, care îşi propune să reînvie laptele la sticlă în România, astfel că a investit 6 milioane de euro într-o fabrică în Sascut, judeţul Bacău. Produsele lactate făcute acolo, precum lapte de consum, unt, kefir, sana ori smântână, pătrund timid în piaţă, de la începutul acestui an până în prezent ajungând în zona Moldovei, din Suceava până la Galaţi.

Producătorul clujean de lactate Bonas, controlat de antreprenori români, pregăteşte listarea la Bursă pentru a atrage 2 mil. lei. În plasamentul privat, majoritarii vor să vândă 40%, Tibi Oprea 05.03.2021, ♦ Ulterior, compania vrea să strângă încă 2 mil. lei printr-o majorare de capital cu exercitarea drepturilor de preferinţă ♦ Interdealer Capital Invest, broker.

65

Sorin-Valeriu Naş, CEO al Bonas Import Export: Proiectul „Investeşte pentru viitor“ îşi arată acum roadele. Firma Bonas a participat la acest worshop la Cluj şi de atunci au început discuţiile legate de o viitoare potenţială listare. Credem că este momentul perfect pentru listare pentru că dorim să trecem la un alt nivel al afacerii.

Producătorul clujean de lactate Bonas Import Export, controlat de familia Naş în proporţie de 66,7%, intenţionează ca în a doua parte a lunii martie să deruleze un plasament privat pentru vânzarea a 40% din acţiuni în schimbul sumei de 2 mil. euro, brokerul ales pentru intermediere fiind Interdealer Capital Invest.

„Pregătim admiterea la tranzacţionare. În momentul de faţă se lucrează la documentul de prezentare pe care vrem să îl finalizăm undeva săptămâna viitoare. Va fi un plasament privat pe care îl estimăm în a doua jumătate a lunii martie, adresat unui număr de maximum 150 de persoane, alţii decât investitori instituţionali, iar ulterior vom parcurge etapele necesare admiterii la tranzacţionare a acţiunilor. Se vor vinde acţiuni într-un procent de aproximativ 40% din capitalul social al societăţii de către acţionarii existenţi de aproximativ 2 milioane de euro“, spune Sorin Naş, CEO al Bonas, pentru ZF.

Preotul din Cluj care vinde ciocolată cu canabis: „M-a chemat însuși Mitropolitul la raport”. Cât costă o ciocolată „Doamne Ajută” Carmen Zanfir, 5 martie 2021

Dinu Criste e preot în județul Cluj . Prelatul și-a deschis o afacere cu 100.000 de euro . Dinu Criste produce ciocolată cu cannabis.

Ziua preot, noaptea traficant de endorfine. Așa se descrie Dinu Criste. Un preot misionar din județul Cluj, care s-a decis să aducă fericirea și în lucrurile pământești.

Ciocolată premium cu canabis. A pus bazele atelierului „Christe Chocolatier”, în comuna Sâncraiu, în urmă cu doi ani, unde a adus doi ciocolatieri belgieni.

66

https://alephnews.ro/economie/preot-cluj-ciocolata-cannabis-m-a-chemat-mitropolitul-la-raport-cat-costa-doamne-ajuta/

Foto: Aleph News

„În 20 de minute, toate tabletele “Doamne Ajută” au plecat de la raft. Și-am zis: “Doamne ajută”. Considerăm că o afacere înseamnă a munci, chiar avem îndemnuri în Sfânta Scriptură să ne câștigăm pâinea.

Știam că asta o să atragă atenția foarte tare. Știam, de asemenea, că va fi și contrastul puternic între părintele Dinu Criste și canabis. M-a chemat însuși Mitropolitul la un moment dat la raport să înțeleagă ce e cu povestea asta”, a explicat Dinu Criste.

Dinu Criste a investit 100 de mii de euro în afacere

Până acum, părintele a investit 100 de mii de euro în afacere. 44 de mii i-a primit prin programul Start Up Nation. Acum vinde o ciocolată cu 20 de lei, sau o cutie de praline care poate să ajungă până la 200 de lei.

67

„Plus edițiile speciale, unele pe care le facem doar pe comandă, respectiv praline cu foiță de aur, ouă de paște cu foiță de aur. O să fiu și părintele ciocolatei artizanale în România. De obicei, când mă întâlnesc cu frați din tagma preoțească, mă felicită, “Bravo, părinte, excelent!”. Acum îi aștept și eu, le trimit un mesaj, îi aștept să cumpere”, a spus Dinus Criste.

18 vinuri românești, evaluate în cadrul primei sesiuni de degustare Vinuri cu puncte by Vinul.ro , martie 5, 2021 Adelina Boboc

18 vinuri din trei regiuni au fost evaluate în cadrul primei sesiuni oficiale de degustări Vinul.ro pe 2021, în cadrul unui eveniment cu distanțare fizică a participanților care s-a derulat în data de 3 martie, ora 18, la restaurantul La Mama Ateneu din Capitală.

9 vinuri albe, 5 vinuri rose și 4 vinuri roșii au făcut obiectul de studiu (“în orb”, adică fără ca identitatea vinurilor să fie cunoscută) din partea celor 11 membri ai comisiei de evaluare. Mediile punctajelor, pe fiecare culoare, au fost: 81,1 la vinurile albe, 80,6 la cele rose și 76,7 la cele roșii. Cramele participante vor primi în mod confidențial punctajele obținute de vinurile proprii și media pe fiecare culoare, astfel încât să poată folosi aceste informații pentru a-și poziționa cât mai corect produsele pe piață.

La această evaluare, juriul a fost format din:

Marian Timofti – somelier, forrmator de somelieri & fondator al Organizației Somelierilor din România 2011 și al Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați din România, importator și colecționar de vinuri

Dana Pop – doctor inginer de industrie alimentara, absolventa a Facultatii de industrie alimentara, Universitatea Dunarea de Jos,

68

consultant alimentar, trainer, administrator al Wine Doctor, importator de vinuri frantuzesti

Mirela Mateescu – WSET Level 3 Certificate, fondatoarea conceptului de educație despre vin VinOriunde.Ro, supranumită “Profa de vin”, curator și licitator de vinuri pentru Artmark

Razvan Stoenescu – blogger de profil cu activitate internă și externă, membru al Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), somelier, fondator al Asociației Winelover România, organizator al Concursului Național de Vinuri Rose

Ruxandra Chendi – antreprenor, proprietar al winebarului Corks Laura Copil – antreprenor, proprietar al winebarului VINO Cătălin Mahu – proprietar al lanțului de restaurante La Mama Mihai Vasile – proprietar al magazinului online de vinuri

VinMagazin.ro, blogger (berbecutio.ro) Radu Rizescu – membru al asociației Winelover Romania Ștefan Chirițescu – Head of Strategy McCann, WSET 2, director de

marketing Cotnari (la această evaluare NU au fost înscrise vinuri de la Cotnari)

George Ignat – somelier, membru al Asociației Winelover, ghid turism oenolgic

Echipa Vinul.ro va promova către retaileri baza de date cu vinurile care s-au situat peste 80 de puncte – ca posibile opțiuni de calitate certificată, pentru listare permanentă la raft sau pentru anumite proiecte speciale. La rândul lor, producătorii care sunt mulțumiți de punctajele obținute au libertatea să folosească în comunicarea proprie rezultatele, cu condiția să menționeze și lotul (evaluările au și rolul de a valida fiecare nouă îmbuteliere).

Reamintim că publicația Vinul.ro este cea care asigură (prin intermediul unor comisii independente și profesioniste formate din somelieri, degustători, manageri HoReCa și bloggeri de specialitate sau alți influenceri) evaluarea și garantarea calității prin afișarea pe etichetă a “punctelor Vinul.ro”  – pentru toate vinurile din cadrul gamei de marcă proprie e retailerului PENNY, “Hanul boieresc”. Proiectul retailerului – decolat exact la începutul pandemiei de COVID-19 din martie 2020 – s-a dovedit deja un succes comercial în ciuda perioadei nefavorabile, înregistrând vânzări de sute de mii de sticle.

VITICON 2021, conferința viticulturii românești Mihaela Prevenda, Vineri, 05 Martie 2021 Joi, 5 martie, de la ora 11:00, Agricover, cu sprijinul VINARIUM International Wine Contest și al celor mai importante companii producătoare de tehnologii agricole la nivel global (Summit Agro,

69

InterMag, Syngeta, Corteva, Belchim, Bayer), organizează Conferința viticulturii românești – VITICON 2021.

În premieră, compania Agricover a trasformat o conferință tradițională într-o emisiune de televiziune.

VITICON oferă oportunitatea de a descoperi cele mai noi tehnologii, produse și servicii de protecție a plantelor direct de la cercetători și reprezentanți ai celor mai renumite companii din industria vitivinicolă.

Prin intermediul reportajelor realizate, vă puteți întâlni cu recunoscuți specialiști, oenologi și proprietari de crame din România.

Conferința VITICON 2021 poate fi urmărită pe Facebook https://www.facebook.com/Agricover/, YouTube https://www.youtube.com/watch?v=0eOUayLZiIQ, precum și pe website https://agricover.ro/evenimente/.

ANSVSA nu se joacă! Sancțiuni în valoare totală de 571.200 de lei, 5 martie 2021, Diana Vasilescu

Controalele inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor (ANSVSA) în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală se realizează în baza Programului de supraveghere şi control pentru anul 2021 și vizează operatorii din industria alimentară care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume – fructe.

70

În cursul lunii februarie 2021, Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene precum şi a municipiului Bucureşti au efectuat un număr de 9.800 de controale în unităţile din industria agroalimentară.

Acțiunile de verficare au fost efectuate la nivel național și au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condiţiilor de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților, a modului de întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condițiilor de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerințelor de trasabilitate și a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenție și consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Ca urmare a neregulilor constatate și încălcării prevederilor legislației în domeniul siguranței alimentelor de către ANSVSA, au fost dispuse măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate și s-au aplicat 114 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 571.200 de lei.

În urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformităţi, dintre care menționăm:

– neconformităţi privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație (neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție, lipsa sursei de apă și a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru angajați, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar; neconformităţi privind întreținerea și igiena echipamentului de protecție sanitară a personalului muncitor și/sau legate de atestarea stării de sănătate a acestuia);

– neconformităţi privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

– neconformităţi legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare);

71

– alte tipuri de neconformități: desfășurarea de activități neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, neanunțarea începerii activității).

In timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor şi instrucțiunilor din Programul de supraveghere şi control pentru anul 2021, urmărindu-se conformitatea produselor alimentarea, încadrarea calității acestora în limitele maxime admise privind prezența de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe interzise în alimente. De asemenea, s-au prelevat probe în vederea verificării conformității în ceea ce privește respectarea criteriilor microbiologice în alimente și de pe suprafețe/ ustensile de lucru în unitățile de industrie alimentară.

7 arhitecţi ai vizibilităţii in-store au confirmat participarea ca speakeri la Trade Marketing Congress 2021 ,   Cristi Bădescu , Vineri, 05 Martie 2021

La cumpărături, alegerile le facem deseori cu mintea, uneori (şi) cu inima, dar totdeauna cu ochii. Nu prea putem cumpăra ceea ce nu vedem, iar în diversitatea şi abundenţa ofertei din magazinele alimentare zărim mai degrabă produsele care ştiu să se înfăţişeze. Construirea vizibilităţii in-store ţine de viziune şi stil, precum şi de ştiinţa şi posibilităţile de implementare. Anul 2021 introduce câteva provocări particulare, care se adaugă celor apărute natural, pe cale evolutivă, în ceea ce priveşte captarea atenţiei shopperilor la punctele de achiziţie a produselor. De aceea ediţia a 10-a a Congresului de Trade Marketing este dedicată arhitecturii şi tehnologiei vizibilităţii.

La eveniment au confirmat participarea ca speakeri, până acum, şapte profesionişti din marketing, trade marketing şi operaţional din retail: Alexandra Rusu – directorul de marketing al Tchibo România, Andreea Preda – trade marketing managerul Albalact, parte a grupului Lactalis, Doina Mihăieş – trade marketing managerul Macromex, Florin Şchiopu – directorul operaţional al Profi rom Food, Claudia Badea – directorul operaţional e-commerce cora.ro şi directorul Cora Lujerului , Dana Nae Popa – owner & managing director al agenţiei Pastel, precum şi un reprezentant al celui mai important marketplace din România – eMAG, care urmează să nominalizeze speakerul său. Aceşti arhitecţi ai vizibilităţii in-store a produselor şi brandurilor de FMCG vor împărtăşi participanţilor la Trade Marketing Congress 2021 viziunile şi opţiunile pentru stilul şi tehnica de a câştiga prim-planul în magazinele fizice şi online, vor contura tipurile de campanii de trade din 2021 şi unele modalităţi de contracarare a

72

influenţelor nefavorabile ale pandemiei, vor inspira soluţii creative, moderne pentru un trade marketing eficient în e-commerce şi în magazinele fizice.

Companii şi branduri puternice, nu întâmplător aflate în primul plan în magazinele de bunuri de larg consum, susţin ca parteneri ediţia 2021 a Congresului de Trade Marketing: Alblact, parte a grupului Lactalis, Ursus şi Peroni, Farmec sunt parteneri principali, iar Tchibo este coffee partner.

 

Programul şi topicurile de dezbateri sunt disponibile pe websiteul evenimentului.

Arhitectura şi Tehnologia Vizibilităţii este un eveniment online, transmis livestreaming pe pagina de facebook a revistei Piaţa în ziua de joi, 25 martie, între orele 9 şi 13.

Ce sunt psihobioticele și cum te ajută în pandemie, afli participând la conferința NNS 2021, By RO.aliment , March 5, 2021

Psihobioticele sunt bacterii intestinale cu beneficii asupra funcționării creierului. Cum pot să ne ajute în lupta împotriva noului coronavirus aflăm împreună de la prof. dr. Dan Vodnar, pe 25 martie, în cadrul Maratonului de Nutriție, Nutrienți și Sănătate.

Către tematica completă

Multe studii din literatură se adresează comunicării bidirecționale dintre intestin și creier, subliniind impactul pe care îl are asupra întregii stări de sănătate și asupra tulburărilor care pot fi generate de aceasta relație. Există un echilibru delicat între microbiomul uman și dezvoltarea diferitelor patologii, modulate de factori externi, cum ar fi dieta nesănătoasă, consumul de droguri sau stilul de viață (fumatul, consumul de alcool sau obiceiurile perturbate de somn), care pot influența negativ comunitățile bacteriene din intestin. Toți acești factori duc și la susceptibilitate la noul coronavirus și dificultăți de recuperare.

73

Însă, totodată, moleculele bioactive gastrointestinale (neurotransmițători și hormoni, citokine și metaboliți microbieni) produse, de asemenea, sub influența factorilor externi, cum ar fi prebiotice, psihobiotice, medicamente și stil de viață sănătos, ajung la țesutul cerebral prin bariera hematoencefalică care constă din celulele endoteliale ale peretelui capilar al creierului, picioarele astrocitelor care înconjoară capilarul și pericitele încorporate în membrana bazală capilară, avand un efect pozitiv.

Totodată, studiile existente privind COVID-19 recomandă administrarea suplimentelor nutritive constând din multivitamine și minerale pentru menținerea stării de sănătate a gazdei, subliniind importanța modulării microbiotei intestinală în vederea minimizării severității acestei infecții, reprezentând o cale terapeutică pentru comorbiditățile COVID 19. (Weger-Lucarelli și colab., 2019; Caccialanza și colab., 2020 ; Galanakis, 2020). Este esențial ca abordările actuale ale terapiei să includă o dietă personalizată, având în vedere că microbiota intestinală este modulată de dietă.

Așadar, microbiota intestinală modelează starea de sănătate neurologică și psihiatrică, dar și severitatea simptomatologiei COVID 19, iar orice tip de dezechilibru în cadrul comunităților microbiene intestinale sau în producția de metaboliți poate fi asociat cu dezechilibrele la nivelul SNC. În cercetările existente, s-a observat că probioticele ca psihobiotice joacă un rol important în menținerea homeostaziei neuropsihiatrice, ajutand la echilibrarea microbiotei intestinale. Vreau să mă înscriu

Noile eforturi ANSVSA pentru a informa corect consumatorii, By RO.aliment , March 5, 2021

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a organizat o întâlnire de lucru cu reprezentanţii asociaţiilor şi patronatelor de profil, pe tema alimentelor care ar fi sursă de îmbolnăvire SARS-COV2.

Autoritatea informează că inițiativa vine ca urmare a apariției în spațiul public a unui spot publicitar prin care se solicită Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) reglementarea comercializării produselor de panificaţie neambalate, inducându-se ideea că pâinea neambalată poate constitui o sursă de îmbolnăvire de COVID-19.

Reprezentanţii asociaţiilor şi patronatelor din domeniul panificaţiei au reclamat faptul că informaţiile eronate apărute în spaţiul public au creat

74

confuzie în rândul operatorilor şi o stare de îngrijorare nejustificată în rândul consumatorilor, ceea ce a generat pierderi economice importante pe piaţa produselor de panificaţie neambalate.

Alimentele nu sunt o sursă probabilă pentru răspândirea virusului

Cu acest prilej, reprezentanții ANSVSA au reiterat faptul că la această dată nu există dovezi științifice că alimentele sunt o sursă probabilă sau o cale de transmitere a virusului, aşa cum, de altfel, este menţionat în ghidurile pentru industria alimentară elaborate de FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations)/WHO (World Health Organization) și EFSA (European Food Safety Authority), publicate în luna aprilie a anului trecut.

Nu există informații disponibile privind prezența și supraviețuirea pe alimente a virusului responsabil de COVID-19, astfel încât să fie posibilă infectarea oamenilor. S-a precizat că în Uniunea Europeană legislaţia privind siguranţa alimentelor, inclusiv pentru domeniul produselor de panificaţie, nu a fost modificată pe considerente legate de pandemie.

Organismele internaționale susțin acest punct de vedere

Totodată, atât Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), organism european independent, care emite avize științifice bazate pe evaluări de risc cu privire la alimentația umană, cât şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi-au exprimat clar poziţia, pronunţându-se împotriva restricţiilor în activitatea de comerţ cu produse alimentare, pe motiv de COVID-19. Drept urmare, ANSVSA consideră că nu este necesară reglementarea suplimentară a comercializării produselor de panificaţie neambalate.

Respectarea cu stricteţe de către personalul angajat care manipulează şi comercializează alimentele a regulilor privind siguranţa alimentelor, a celor de igienă personală şi de informare adecvată a consumatorilor sunt mecanismele prin care produsele alimentare puse pe piaţă sunt sigure.

ANSVSA realizează permanent controale tematice la nivel național în domeniul produselor alimentare de origine nonanimală, care vizează respectarea de către operatori a condiţiilor de funcționare a unităților, a modului de întreținere și igienizare a spaţiilor în care sunt  manipulate și comercializate produsele alimentare, a condițiilor de prelucrare și depozitare a materiilor prime şi produselor finite, a cerințelor de trasabilitate și a celor privind etichetarea etc.

În plus față de anii anteriori, controalele din această perioadă urmăresc, în contextul pandemiei de COVID-19, atât respectarea normelor de igienă

75

alimentară, cât și a celor de protecție pentru personalul angajat, precum și realizarea de dezinfecţii şi igienizări cu substanţe virucide care să asigure dezinfectarea echipamentelor și ustensilelor din unitatea respectivă. Rezultatele acestor controale sunt postate pe pagina de web a instituției.

Reiterăm faptul că, pentru protejarea sănătății populației, ANSVSA ia în considerare, în îndeplinirea atribuțiilor sale privind evaluarea riscurilor în domeniul siguranței alimentelor,  toate studiile și opiniile științifice, care respectă rigurozitatea ştiinţifică.

ANSVSA asigură consumatorii că pâinea și produsele de panificație neambalate, comercializate cu respectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor nu prezintă risc de îmbolnăvire, inclusiv cu virusul SARS-CoV-2.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Valoarea pieței de mâncare gătită și băuturi out-of-home, minus 29% , By RO.aliment , March 5, 2021

Studiul National Foodservice Research, realizat de Hospitality Culture Institute, a concluzionat că valoarea totală anuală a pieței de mâncare gătită și băuturi out of home (restaurante standard, fast-food, cantine, pub-uri și supermarket-uri) în cinci dintre cele mai mari orașe din țară (București, Timișoara, Iași, Cluj și Brașov) a consemnat o scădere de 29% față de nivelul înregistrat în 2019.

Conform Forbes, în 2020, această piață s-a ridicat la valoarea de 10,2 miliarde de lei în 2020. Cele 5 orașe incluse în studiu reprezintă 60% din totalul pieței, ceea ce duce industria ospitalității la o valoare de 17 miliarde de lei în anul 2020.

„Cine a vrut sa facă treabă în HoReCa a putut face și a găsit consumatori dispuși să comande. Cei curajoși, care au riscat și investit în zona de delivery, si-au dublat volumul comenzilor”, a explicat Florin Maxim, fondator al Hospitality Culture Institute.

În prezent, 47% din piața de mâncare gătită este generată de servicii de delivery. Acestea sunt utilizate de 9 din 10 respondenți din București și din marile orașe din țară. De asemenea, 63% dintre respondenții care au comandat mâncare cel puțin o dată în ultimele 6 luni au făcut-o pentru acasă

76

în cele mai multe situații, în timp ce doar 17% au comandat pentru a lua masa la locul de muncă.

Pentru următoarele 6 luni nu se preconizează o scădere a comenzilor prin intermediul serviciilor de delivery, conform Hospitality Culture Institute.

Fără tarabe cu preparate din carne, lapte sau ouă în Mamaia, By RO.aliment, March 5, 2021

Un nou activ normativ interzice comercializarea preparatelor din carne, lapte sau ouă, ori a produselor de patiserie și de cofetărie în stațiunile turistice a alimentelor, informează Europa FM.

Alin Vintilă, purtător de cuvânt al primăriei Constanța: „Toți operatorii economici din stațiunea Mamaia și Satul de Vacanță trebuie să respecte Hotărârea de Guvern 559/2001 și să aibă toate avizele DSVSA și DSP”.

În timpul verii, mai ales în centrul stațiunii, turiștii stau la coadă pentru a cumpăra șaorma, pește la pungă, covrigi, plăcinte.

Directorul adjunct al Serviciului de Autorizare din primăria Constanța, Horia Constantinescu, avertizează că acești agenți economici nu vor mai fi autorizați: „Au obligația să respecte legea și să înțeleagă că fiind vorba de o stațiune turistică, nu comercializarea pastei de mici este cea care va aduce mai mulți turiști, ci un comerț echilibrat și bazat pe niște reguli”.

O primă întâlnire cu comercianții care dețin spații alimentare în Mamaia va avea loc săptămâna viitoare.

Tiberiu Dăneţiu, director marketing Auchan România: Peste 90% dintre produsele alimentare prezente în Auchan provin de la companii locale, Cristina Roşca 05.03.2021,

Tiberiu Dăneţiu, director marketing Auchan România

♦ Producţia agricolă şi industria alimentară din România s-au dezvoltat, dar mai e loc de creştere.

Tiberiu Dăneţiu, director marketing al retailerul francez Auchan în România, prezent pe plan local de aproape 15 ani, afirmă că orientarea clienţilor către

77

bunuri locale, către mărci autohtone şi către produse made in Ro nu este o modă sau un trend, ci mai degrabă un proces de lungă durată în care producţia agricolă şi industria alimentară s-au dezvoltat pentru a satisface o cerere existentă.

Cred că întrebarea de la care trebuie să pornim este dacă agricultura românească şi industria alimentară reuşesc să răspundă mai bine nevoilor românilor în prezent. Pentru că nu vorbim de o modă sau un fenomen produs în România, ci de o cerinţă din partea consumatorilor - pe cât de actuală, pe atât de veche - pentru produse româneşti, pe care le consideră mai bune, mai gustoase şi, în cazul produselor agricole, chiar mai naturale, mai sănătoase. În completarea acestor argumente, elementul românesc reprezintă un plus important de familiaritate, de garanţie şi mândrie că e făcut în ţara noastră, spun el.

Braiconf vinde terenul pe care funcţionează fabrica de textile către Kaufland România, A.P. , Piaţa de Capital / 05 martie

Producătorul de textile Braiconf vrea să îşi vândă terenul pe care funcţionează fabrica în prezent către Kaufland România, la un preţ de peste 7 milioane de euro, şi să investească aproape 9 milioane de euro într-un nou sediu, care va fi tot în Brăila, potrivit News.

"Compania Braiconf, cu o tradiţie de 70 de ani pe piaţă, anunţă că a luat decizia de a reloca fabrica de la Brăila, ca parte a unui amplu program de investiţii în noua strategie a mărcii pe termen lung. Noul sediu al fabricii Braiconf va rămâne în Brăila, iar managementul analizează două opţiuni: fie renovarea unei clădiri istorice, fie o construcţie nouă pe un teren dintr-o zonă centrală. Braiconf va supune aprobării acţionarilor în cadrul AGA care va avea loc în data de 12 aprilie 2021 vânzarea terenului cu o suprafaţă de 10.000 mp, pe care se află fabrica actuală, către Kaufland România, la un preţ de peste 7 milioane de euro", a informat Braiconf.

În cadrul aceleiaşi AGA a Braiconf, se va supune votului acţionarilor şi aprobarea unei investiţii în valoare de aproape 9 milioane de euro pentru noul sediu al fabricii, clădire, utilaje, echipamente.

Această decizie importantă de relocare a fabricii se înscrie în strategia de business pe termen lung a acţionariatului majoritar al companiei, care doreşte să investească în modernizarea celebrei mărci româneşti şi a tuturor componenetelor din jurul său: sedii, linii proprii, resursă umană, detaliază News.

78

Braiconf va avea un sediu nou, în zona centrală a oraşului. În acest moment, managementul companiei analizează fie posibilitatea de a renova o clădire istorică, ce permite activităţi de producţie, şi a o valorifica, fie achiziţionarea unui teren în zona centrală care să permită construirea de la zero a noului sediu.

"Avem două opţiuni în acest moment şi analizăm 4 clădiri istorice de producţie şi 4 loturi de teren în zona centrală. Ne-am dori foarte mult să reuşim să renovăm una dintre aceste clădiri istorice, să o transformăm în noul sediu Braiconf şi astfel să o redăm comunităţii, să o readucem la viaţă. Braiconf înseamnă tradiţie, înseamnă istorie, dar şi adaptare la prezent şi simţim că s-ar potrivi să aducem o clădire istorică la viaţă şi să completăm prin arhitectură tot ce simbolizează marca noastră. În prezent analizăm aceste opţiuni şi, până la finalul lunii martie, vom lua o decizie", mai spune Silviu Dumitrache.

Relocarea fabricii Braiconf se va realiza în decurs de aproximativ doi ani, timp în care compania va efectua operaţiuni paralele de pregătire a noului sediu şi continuare a producţiei în actuala incintă. De asemenea, managementul companiei a declarat că nu va face disponibilizări odată cu această decizie de business, creşterea resursei umane şi a remuneraţiei fiind pe lista obiectivelor Braiconf.

"Noul sediu al fabricii Braiconf va fi tot în Brăila, în zona centrală, nu suntem interesaţi să relocăm producţia la marginea oraşului, în aşa-zisele 'panouri sandwich', nu ne reprezintă. Angajaţii Braiconf vor avea spaţii mai frumoase de lucru. Vrem să investim în acest sector pentru a-i da o şansă, pentru a avea proiecte care să antreneze echipa, dar şi să asigure o marjă corectă pentru o mai bună remuneraţie a colectivului", adaugă preşedintele companiei.

Acţionarii majoritari Braiconf anunţă un plan investiţional semnificativ, ca în toate segmentele lor de activitate, un exemplu fiind compania Electroargeş, pentru care în ultimii trei ani s-au realizat investiţii de peste 6 milioane de euro din surse proprii. Compania înregistrează o producţie anuală de peste 800.000 cămăşi pentru mărci precum Braiconf, Eton, Porsche, Cartier, Harmont&Blane, Hermes, Kenzo, LVMH şi alţii.

Noua strategie Braiconf include şi schimbări în zona liniilor de producţie şi a colecţiilor, care vor fi anunţate în perioada următoare.

... citeste si partea a doua ....

79