Stiri 11 august 2020 , prima parte Cursul de schimb 11.08.2020

1 EUR

4.8347

1 USD

4.1033

Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât scad temperaturile, unde lovesc furtunile 11 august 2020, 08:11 de Ionela Stănilă

Vreme deosebit de caldă anunţă meteorologii în această săptănmână, în mare parte din ţară, însă din 16 augustcondiţiile meteo se schimbă radical. Maximele vor scădea chiar şi cu 7-8 grade, până la 28 - 29 grade, conform prognozei Administraţiei Naţionale de Meterorologie (ANM), valabilă până pe 23 august. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor rămâne ridicată, cu excepţia Moldovei, Dobrogei şi Munteniei.

Prognoza meteo pentru fiecare regiune: Se răceşte în Banat În zona Banatului, până pe 14 august, vremea va fi călduroasă, iar media temperaturilor maxime va fi de 31 - 32 de grade. Din data de 15 august vremea va intra într-un proces de răcire, astfel încât, între 16 şi 23 august, media regională a maximelor diurne va fi de 28 - 29 de grade, fără variaţii semnificative. Pe tot parcursul celor două săptămâni de prognoză, temperaturile minime se vor situa, în medie, între 15 şi 18 grade, cu cele mai ridicate valori în primele nopţi şi cele mai scăzute spre finalul intervalului de prognoză. În prima săptămână a intervalului de prognoză vor fi ploi de scurtă durată doar pe arii restrânse, cu precădere în cursul după-amiezelor, dar începând din 14 august va creşte probabilitatea pentru averse pe arii mai extinse şi, posibil, mai însemnate cantitativ pe 15 şi 16 august.

Maxime de 29 de grade în Crişana

În Crişana, în primele zile ale intervalului de prognoză, regimul termic diurn va caracteriza o vreme călduroasă, concretizat fiind printr-o medie a temperaturilor maxime de aproximativ 31 de grade. Pe 15 august vremea se va răcori, iar între 16 şi 23 august media regională a maximelor termice va fi de 28 - 29 de grade, cu o tendinţă de uşoară scădere spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni. Temperaturile minime nocturne vor fi în scădere uşoară şi treptată, de la o medie regională de 17 grade în primele nopţi, spre 14 grade la finalul intervalului de prognoză. Probabilitatea pentru ploi de scurtă durată va fi redusă în primele zile, dar din 14 august până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni vor fi averse în fiecare zi, cu precădere în cursul după-amiezelor.

27 de grade în Transilvania

În Transilvania, media regională a temperaturilor maxime va fi de aproximativ 29 de grade până pe 15 august, apoi se va resimţi o răcorire, iar între 16 şi 23 august temperaturile maxime se vor situa constant în jurul unei valori medii de 27 de grade. Temperaturile minime vor avea uşoare variaţii pe parcursul celor două săptămâni de prognoză şi se vor situa, în medie, între 12 şi 15 grade, cu cele mai ridicate valori în prima săptămână. Vor fi averse pe arii restrânse aproape în fiecare zi, însă pe 10, 15 şi 16 august acestea se vor semnala local şi pot fi mai importante cantitativ.

Răcoare în Maramureş

În Maramureş, valorile termice diurne vor avea o tendinţă de scădere spre finalul primei săptămâni de prognoză, când vremea se va răcori uşor. Astfel, de la o medie de 29 - 30 de grade, în intervalul 10 - 15 august, maximele temperaturii aerului vor scădea spre o valoare medie de 26 de grade până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni. Temperaturile nocturne vor avea uşoare variaţii şi se vor încadra, pe parcursul întregului interval, între 14 şi 16 grade, în medie, cu cele mai ridicate valori în primele nopţi şi cele mai scăzute spre sfârşitul săptămânii viitoare. În prima zi a intervalului vor fi ploi de scurtă durată, după care probabilitatea pentru averse la nivel local va fi ridicată în intervalul 15 - 23 august.

Ploi în Moldova

În Moldova, regimul termic diurn se va menţine constant pe tot parcursul celor două săptămâni de prognoză şi se va concretiza printr-o medie a temperaturilor maxime de 28 - 29 de grade. În ceea ce priveşte minimele nocturne, acestea vor fi de aproximativ 18 grade, în medie, în primele nopţi, apoi vor marca o scădere şi, în intervalul 14 şi 23 august, media temperaturilor minime va fi de 16 grade. Ploi de scurtă durată se vor semnala la începutul intervalului de prognoză. Ulterior, probabilitatea pentru averse va fi redusă.

Vreme frumoasă pe litoral În Dobrogea, în primele trei zile ale intervalului de prognoză, media temperaturilor maxime va fi de 30 de grade, apoi regimul termic diurn va marca o scădere şi, pe 15 şi 16 august, valorile diurne ale temperaturii aerului se vor situa în jurul a 26 - 27 de grade. După jumătatea lunii august temperaturile vor creşte uşor, iar la finalul celor două săptămâni se vor atinge aproximativ 28 - 29 de grade. Temperaturile nocturne vor avea o evoluţie relativ similară, cele mai ridicate valori fiind de aşteptat la începutul intervalului, respectiv 20 - 21 de grade, iar apoi vor scădea spre 18 grade, valoare medie ce se va menţine de interes până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni a prognozei. Probabilitatea pentru ploi de scurtă durată va fi redusă.

Minime de 20 de grade în Muntenia

În Muntenia, în primele trei zile ale intervalului de prognoză, se vor înregistra temperaturi maxime diurne ce se vor situa în jurul unei valori medii regionale de 30 de grade. Ulterior, vremea se va răcori uşor, astfel încât, pe 15 şi 16 august, media maximelor va fi de 27 de grade, pentru ca apoi să crească din nou, spre 28 - 29 de grade la finalul celei de-a doua săptămâni. Temperaturile minime se vor situa, în medie, în jurul a 20 de grade în primele nopţi, dar vor scădea spre 18 grade pe 14 august şi se vor menţine în jurul acestei medii regionale până la finalul săptămânii viitoare. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată pe 12 august şi, din nou, pe 15 şi 16 august, iar în restul intervalului doar izolat vor fi posibile ploi trecătoare.

Precipitaţii şi în Oltenia

În Oltenia, vremea va fi călduroasă în prima săptămână a intervalului de prognoză, când media temperaturilor maxime va fi de 31 - 32 de grade. Pe 15 august se va resimţi o uşoară răcorire, iar temperaturile diurne se vor situa constant în jurul unei valori medii de 30 de grade, până la finalul celei de-a doua săptămâni a intervalului de prognoză. Media temperaturilor minime se va situa în jurul unei medii regionale de 18 grade în prima săptămână şi de 16 grade pe parcursul celei de-a doua. Ploi de scurtă durată vor fi posibile pe arii restrânse aproape în fiecare zi a intervalului de prognoză, dar probabilitatea ca acestea să se semnaleze pe arii mai extinse şi să fie mai însemnate cantitativ va creşte pe 15 şi 16 august. Nopţi reci la munte

La munte, regimul termic se va menţine relativ constant pe pe tot parcursul celor două săptămâni ale intervalului de prognoză. Astfel, temperaturile maxime vor fi, în medie, de 18 - 19 grade, iar minimele nocturne se vor situa în jurul unei valori medii de 11 grade. Ploi de scurtă durată se vor semnala la nivel local, cu o probabilitate mai mare în intervalele 10 - 12 august şi 15 - 23 august.

APIA si SUBVENTIISUME PE HECTAR 2020! SUBVENȚII APIA PENTRU CARE ESTE STABILIT CUANTUMUL PE HECTAR pentru ACEST AN! Agroinfo 11 august 2020 -

GHID APIA. Cuantumul pe hectar pentru o parte din subvențiile APIA este deja stabilit pentru anul 2020. Fermierii beneficiază de aceste plăți compensatorii dacă au încheiate angajamente cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Angajamentele au o durată de 5 ani. Pentru un singur pachet din Măsura 10 Agro-mediu și climă, PNDR 2020, APIA le achită fermierilor subvenții suplimentare pe cap de animal. Vă punem la dispoziție lista furnizată de APIA.

PLĂȚI COMPENSATORII!

Măsura 10 Agro-mediu și climă PNDR 2014-2020

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/haP2 - Practici agricole tradiţionale:P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/haP2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha P3 - Pajişti importante pentru păsări:

P3.1 Crex crex:

P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/haP3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha

P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:

P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha P3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/ha P4 - Culturi verzi = 128 €/haP5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/haP 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/haP7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha

P8 - creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon

Ovine - 87 €/UVM/an

Caprine - 40 €/UVM/an

Bovine - taurine și bubaline - 200 €/UVM/an

Ecvidee - 200 €/UVM/an

Porcine - 176 €/UVM/an

P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/hasub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/ha varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha

P10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/havarianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/hasub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/havarianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/ha P2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/haP3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/haP4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/haP5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/haP6 – Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 143 €/haSub-pachetul 6.2 =  39 €/ha

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/haP2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/haP3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/haP4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/haP5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/haP6 - Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 129 €/haSub-pachetul 6.2 = 73 €/ha

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/haM13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/haM13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha

MESAJ APIA DE ASTĂZI pentru FERMIERI!Agroinfo10 august 2020 - Sursa: APIA

NU VĂ DAȚI FOC LA SUBVENȚII! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), vine în atenția opiniei publice cu informații privind interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente, atrage atenția APIA într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO.

Cerinţele legale în materie de gestionare şi standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor, enumerate în Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, sunt transpuse în legislaţia naţională prin Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Standardul pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor GAEC 6, ”Menținerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile”, prevăzut în Anexa la Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015, este încadrat în domeniul ”Mediu, schimbări climatice, bunele condiții agricole ale terenurilor”, aspectul ”Sol și stoc de carbon”.Una dintre cerințele obligatorii pentru fermieri aferentă standardului GAEC 6 se referă la interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente.

Precizăm faptul că arderea mirștilor și a resturilor vegetale afectează sechestrarea carbonului în sol. Astfel, crește riscul la eroziune și în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră.

Pentru a întări măsurile de verificare a respectării GAEC 6.2. de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare nr. P 205/10.04.2019 // 2330/GM/08.04.2019 // 2848/08.04.2019 cu Garda Naţională de Mediu şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control privind respectarea de către fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale a bunelor condiţii agricole şi de mediu, referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, pentru protejarea mediului împotriva poluării şi prevenirea incendiilor.

Potrivit Protocolului de colaborare, reprezentanţii GNM/IGSU localizează incendiul prin intermediul unei aplicaţii informatice pusă la dispoziţie de către APIA, iar între reprezentanţii GNM/IGSU şi cei ai APIA având loc schimbul de informaţii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativă în teren, elemente de orientare în teren sau adresa), momentul în care s-a produs sau semnalat arderea (data şi ora), respectiv natura culturilor/miriştilor afectate şi/sau datele de identificare ale fermierului/fermierilor. Informaţiile sunt transmise prin e-mail, însoţite de marcarea zonei în care s-a produs arderea miriştilor şi a resturilor vegetale ori a vegetaţiei pajiştilor permanente (print-screen-ul din aplicaţia informatică). Reprezentanţii APIA întreprind vizite în teren, identifică şi comunică reprezentanţilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul căruia / cărora a avut loc arderea, efectuează verificări la faţa locului în scopul întocmirii raportului/rapoartelor de control şi realizează fotografii relevante.

Menționăm că, respectarea cerinței GAEC 6.2 se verifică la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plată, elementul de control reprezentându-l existența unor indicii privind arderea miriștilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul prevederilor art.91, alin. (1) și (2), art. 97, alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, pe toată suprafața agricolă a exploatației, coroborate cu cele ale art. 1 și art. 4, pct. 1, din Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 999/2016, cu modificările şi completările ulterioare, “în situaţia în care nu sunt respectate normele privind ecocondiţionalitatea în orice moment în cursul anului calendaristic în cauză şi când respectiva neconformitate este rezultatul unei acţiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin privind schemele de plăţi directe sunt aplicate sancţiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate beneficiarului”, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale prevăzute de regulamentul menţionat (de la 5% până la 100%).

În anul de cerere 2020, totalul suprafeței de teren arabil și pajiști permanente arsă de către fermierii care au încălcat cerința obligatorie GAEC 6.2 „Este interzisă arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente”, aferentă standardului pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor GAEC 6 ”Menținerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile” este de 2031,03 ha. 

Din situațiile privind arderile miriştilor sau ale vegetaţiei uscate de pe pajiştile permanente şi a măsurilor luate, transmise lunar de către centrele județene ale APIA, se observă că în lunile februarie, martie și aprilie s-au înregistrat cele mai mari suprafețe arse (februarie: 824,34 ha, martie: 290,17 ha și aprilie: 561,99 ha).

Interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente este o normă promovată prin măsuri legislative, care contribuie la stabilizarea sau  reducerea concentrațiilor de gaze cu efect de seră și este important ca fermierii să conștientizeze că arderea miriștilor, a resturilor vegetale rezultate după recoltarea culturilor de pe terenurile arabile are consecințe negative asupra solului și mediului înconjurător.

Fermierii trebuie să devină conștienți că intensificarea producerii incendiilor miriștilor și resturilor vegetale pe terenul arabil crește riscul la eroziune a solului și în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră.

Printre acțiunile întreprinse anual de către APIA, IGSU și GNM în cadrul planului comun de măsuri, se numără:

⦁ desfășurarea de controale de specialitate în vederea stopării fenomenului de incendiere a miriștilor, a resturilor vegetale de pe terenurile arabile și a pajiștilor permanente;⦁ colaborarea în vederea elaborării de materiale informative (afișe, pliante etc) cu privire la interzicerea focului deschis pentru arderea miriștilor și a resturilor vegetate de pe terenul arabil, precum și a vegetației uscate a pajiștilor permanente în vederea diseminării către populație în cadrul campaniilor de informare public; ⦁ aplicarea, cu exigență, a măsurilor sancționatorii din domeniile de competență ale celor trei instituții în scopul descurajării persoanelor care recurg la igienizare prin incendiere etc.

APIA și Garda de Mediu, controale în toate fermele! Fermierii care vor fi excluși de la plata subvenției! Roxana Dobre Roxana Dobre - 10 august 2020 Controale ample în toate fermele cu riscul unor sancțiuni grave ce pot merge până la excluderea de la plata subvențiilor agricole! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță printr-un comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO că arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente este strict interzisă.

APIA mai avertizează că împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Garda Națională de Mediu (ANM) desfășoară controale de specialitate în vederea stopării fenomenului de incendiere a miriștilor, a resturilor vegetale de pe terenurile arabile și a pajiștilor permanente!

”Cerinţele legale în materie de gestionare şi standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor, enumerate în Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, sunt transpuse în legislaţia naţională prin Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în comunicatul APIA.

Interzicerea arderii resturilor vegetale încalcă normele pentru subvenții

APIA mai precizează că standardul pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor GAEC 6, ”Menținerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile”, prevăzut în Anexa la Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015, este încadrat în domeniul ”Mediu, schimbări climatice, bunele condiții agricole ale terenurilor”, aspectul ”Sol și stoc de carbon”.

”Una dintre cerințele obligatorii pentru fermieri aferentă standardului GAEC 6 se referă la interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente. Precizăm faptul că arderea mirștilor și a resturilor vegetale afectează sechestrarea carbonului în sol. Astfel, crește riscul la eroziune și în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră”, mai arată agenția de plăți.

Colaborarea între autorități pentru stoparea fenomenului. Incendiile depistate cu ajutorul unei aplicații

Pentru a întări măsurile de verificare a respectării GAEC 6.2. de către fermieri, APIA a încheiat un protocol de colaborare cu Garda Naţională de Mediu şi cu IGSU – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control privind respectarea de către fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale a bunelor condiţii agricole şi de mediu, referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, pentru protejarea mediului împotriva poluării şi prevenirea incendiilor.

Potrivit Protocolului de colaborare, reprezentanţii GNM/IGSU localizează incendiul prin intermediul unei aplicaţii informatice pusă la dispoziţie de către APIA, iar între reprezentanţii GNM/IGSU şi cei ai APIA având loc schimbul de informaţii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativă în teren, elemente de orientare în teren sau adresa), momentul în care s-a produs sau semnalat arderea (data şi ora), respectiv natura culturilor/miriştilor afectate şi/sau datele de identificare ale fermierului/fermierilor.

Informaţiile sunt transmise prin e-mail, însoţite de marcarea zonei în care s-a produs arderea miriştilor şi a resturilor vegetale ori a vegetaţiei pajiştilor permanente (print-screen-ul din aplicaţia informatică). Reprezentanţii APIA întreprind vizite în teren, identifică şi comunică reprezentanţilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul căruia / cărora a avut loc arderea, efectuează verificări la faţa locului în scopul întocmirii raportului/rapoartelor de control şi realizează fotografii relevante.

”Menționăm că, respectarea cerinței GAEC 6.2 se verifică la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plată, elementul de control reprezentându-l existența unor indicii privind arderea miriștilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, cu modificările şi completările ulterioare”, mai aduce precizări APIA.

Fermierii depistați pot pierde chiar și toată subvenția

APIA mai precizează că în temeiul prevederilor art.91, alin. (1) și (2), art. 97, alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, pe toată suprafața agricolă a exploatației, coroborate cu cele ale art. 1 și art. 4, pct. 1, din Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 999/2016, cu modificările şi completările ulterioare, “în situaţia în care nu sunt respectate normele privind ecocondiţionalitatea în orice moment în cursul anului calendaristic în cauză şi când respectiva neconformitate este rezultatul unei acţiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin privind schemele de plăţi directe sunt aplicate sancţiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate beneficiarului”, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale prevăzute de regulamentul menţionat (de la 5% până la 100%).

”În anul de cerere 2020, totalul suprafeței de teren arabil și pajiști permanente arsă de către fermierii care au încălcat cerința obligatorie GAEC 6.2 „Este interzisă arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente”, aferentă standardului pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor GAEC 6 ”Menținerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile” este de 2031,03 ha. Din situațiile privind arderile miriştilor sau ale vegetaţiei uscate de pe pajiştile permanente şi a măsurilor luate, transmise lunar de către centrele județe ale APIA, se observă că în lunile februarie, martie și aprilie s-au înregistrat cele mai mari suprafețe arse (februarie: 824,34 ha, martie: 290,17 ha și aprilie: 561,99 ha)”, se mai arată în comunicatul APIA.

Printre acțiunile întreprinse anual de către APIA, IGSU și GNM în cadrul planului comun de măsuri, se enumeră:

– desfășurarea de controale de specialitate în vederea stopării fenomenului de incendiere a miriștilor, a resturilor vegetale de pe terenurile arabile și a pajiștilor permanente;

– colaborarea în vederea elaborării de materiale informative (afișe, pliante etc) cu privire la interzicerea focului deschis pentru arderea miriștilor și a resturilor vegetate de pe terenul arabil, precum și a vegetației uscate a pajiștilor permanente în vederea diseminării către populație în cadrul campaniilor de informare public;

– aplicarea, cu exigență, a măsurilor sancționatorii din domeniile de competență ale celor trei instituții în scopul descurajării persoanelor care recurg la igienizare prin incendiere etc.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Ministrul Agriculturii: Încă nu am hotărât sumele din ajutorul de minimis pentru apicultori! Angelica Lefter Angelica Lefter - 11 august 2020 Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a vorbit, astăzi, despre problemele cu care se confruntă apicultura românească, de la măsurile de sprijin dedicate acestui sector, la mierea falsă din China și sumele alocate prin programul de minimis.Declarațiile au fost făcute la televiziunea online Via Cluj Tv, unde ministrul a răspuns mai multor întrebări adresate de moderator și de publicul urmăritor. Astfel, Adrian Oros a explicat că numărul de familii de albine s-a dublat în mai bine de 10 ani, iar Ministerul Agriculturii încearcă sprijinirea producătorilor prin diverse programe naționale, cu fonduri de la bugetul de stat și de la Uniunea Europeană.”Am avut multe întâlniri cu apicultorii, am și un consilier la cabinet, care este un apicultor cunoscut și prin care încerc să am contact permanent cu tot ceea ce înseamnă apicultură. În ultima perioadă, într-adevăr, numărul familiilor de albine a crescut foarte mult În România și am un grafic, începând cu 2008, când erau 998.000 de familii de albine, astăzi, la finele lui 2019 înregistrăm 1.997.840 de familii de albine. Au fost diferite programe naționale apicole”, a explicat șeful de la Agricultură.Ministrul Oros a punctat că în acest an au fost alocate 150.000.000 de lei pentru sectorul apicol printr-un nou program care va dura 3 ani: ”Chiar în acest an am lansat un nou program, care se întinde pe o perioadă de 3 ani, căruia i-am alocat o sumă de 150 de milioane de lei, câte 50 de milioane de lei pentru fiecare an, 2020, 2021, 2022. Jumătate din bani sunt de la bugetul național, jumătate din bani sunt din fonduri europene. Și aici am încercat să îmbunătățim producția și comercializarea produselor apicole, să dezvoltăm apicultura prin acest sprijin financiar pe mai multe axe: asistență tehnică pentru apicultori și organizații. Combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, și în special a varozei, raționalizarea transhumanței, măsuri de asistență pentru repopulare și îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piață”.Un alt subiect din sfera apicolă este controlul mierii care intră pe piața din Uniunea Europeană, despre care Adrian Oros spune că ar trebui să fie unul mai bun, dar și despre preferințele din rândul consumatorilor.”Vreau să le spun apicultorilor că în aproape fiecare întâlnire de la Bruxelles, eu și câțiva miniștri ai agriculturii din țări unde producția apicolă este importantă, pentru că România are o producție apicolă importantă în Europa, susținem un mai bun control la granițele Uniunii Europene al varietăților de miere, spun al varietăților pentru că de multe ori intră din afara spațiului european miere falsă, mai ales din zona Chinei, deci avem nevoie de un mai bun control al pătrunderii acestei mieri, care nu are calitatea mierii care se produce în Europa și mai ales în România, dar care produce mai pagube economice, în primul rând apicultorilor din România, care au costuri însemnate, care fac o apicultură însemnată, care fac uneori o apicultură ecologică, mai ales în unele zone ale țării. Dar piața fiind invadată de produse de proastă calitate, dar foarte ieftine, de multe ori beneficiarii, cei care le utilizează preferă să cumpere aceste produse mai proaste, dar mai ieftine. Este foarte important controlul la granițele UE, pentru că au diferite căi de pătrundere care sunt consacrate, iar apoi se răspândesc aceste produse foarte ușor pe teritoriul Uniunii”, a explicat ministrul Agriculturii.La final, Adrian Oros a menționat că încă nu sunt cunoscute cu exactitate sumele ce vor fi alocate apicultorilor prin ajutorul de minimis, însă pot varia între 23 și 25 de lei pentru fiecare familie de albine. ”Este foarte important pe de o parte să susținem apicultura, pe de altă parte să îi ferim pe producătorii de produse apicole de concurența neloială din țările terțe. Trebuie spus că anul acesta, la fel ca și pentru celelalte domenii de activitate în agricultură, pentru că și asupra apiculturii seceta și tot ceea ce s-a întâmplat din punct de vedere meteorologic și climatic a afectat mult, vom oferi un sprijin, un program de minimis, aproximativ 23, 24, 25 de lei, vom vedea acum, pe familia de albine”, a precizat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.Amintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO i-a ținut la curent pe apicultori cu știrile din domeniu, inclusiv când la 15 iulie, ministrul de resort a anunțat că ca termenul pentru depunerea unor documente justificative, obligatorii pentru încasarea banilor din Programul Național Apicol (PNA), să fie prelungit cu o lună, de la 1 august la 1 septembrie, însă data-limită pentru depunerea cererii de înscriere în program a rămas 1 august.

AFIR si FINANTARIFermierii pot obtine pana la 300.000€ investitii pentru abatoare mici in zona Montana 11 august 2020 agro-tv.ro

Ministrul agriculturii a anuntat lansarea măsurii de sprijin pentru investitii in abatoare de capacitate mica! Fermierii din zona montana pot primi pana la 300.000 de Euro. Finanțarea este nerambursabilă de 50% pentru IMM-uri și 40% pentru alte întreprinderi.

 Adrian Oros spune că un abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgenţă, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită mare)/ zi și încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și de 40 de capete/ lună pentru Bovine.

 Totodată, un centru de sacrificare trebuie să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/  zi și să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și în 20 de capete/ lună pentru Bovine.

 Fondurile totale la dispoziția fermierilor sunt de aproximativ 13 milioane de euro și sunt acordate prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) adaugă ministrul agriculturii. 

 „Pentru a veni în întâmpinarea fermierilor și a ușura identificarea cheltuielilor eligibile, a obiectivelor măsurii și a condițiilor care trebuie respectate, punem la dispoziție un Ghid sintetic (https://bit.ly/3kwBfde), concis și lămuritor.”, explică ministrul Adrian Oros. 

 Sprijinul financiar acordat investitiilor in abatoare are drept scop susținerea producătorilor primari, creșterea valorii adăugate a produselor agricole, promovarea pe piețe locale a circuitelor scurte de aprovizionare. Totodată, se acorda pentru facilitarea înființării și dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de noi locuri de muncă.

 

MADR a lansat masura de promovare a vinurilor. GHIDUL solicitantului 11 august 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea sesiunii pentru depunerea programelor de promovare a vinurilor în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023.

Programele se întocmesc cu respectarea cerințelor și formatului din „Ghidul solicitantului – Măsura de promovare a vinurilor”, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 261/04.04.2019 și se transmit la MADR în sesiune continuă, până la data de 15 iunie 2023.

PRODUSE ELIGIBILE

Acțiunile de promovare a vinurilor au ca obiect produsele de calitate, destinate consumului direct, pentru care există oportunități privind exportul sau posibilitatea unor noi piețe de desfacere: vinuri cu DOC, IG sau vinurile pentru care se indică soiul viţei-de-vie.

CHELTUIELI ELIGIBILE

B.I − cheltuieli eligibile privind acțiunile de informare în statele membre;

B.II − cheltuieli eligibile privind acțiunile de promovare în țările terțe.

FINANȚAREA PROGRAMULUI

Programele de informare și promovare a vinurilor puse în aplicare în cadrul PNS 2019-2023 sunt sprijinite din fonduri UE în proporție de până la 50%din valoarea cheltuielilor eligibile, restul fiind în sarcinabeneficiarilor.

CERINȚE GENERALE

Pentru asigurarea conformității administrative şi îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, la elaborarea programelor solicitanții trebuie să respecte formatul şi cerinţele formularului de cerere pentru programe de promovare a vinurilor.

Programele pot să se refere la unul sau mai multe state membre/țări terțe, caz în care prezentarea trebuie să se facă pentru fiecare ţară în parte. Dacă se au în vedere aceeași strategie, aceleași grupuri-ţintă şi/sau aceleaşi soluţii pentru un grup de ţări, acest lucru trebuie să fie clar explicat în propunerea de program.

Bugetul estimativ trebuie să fie suficient de detaliat pentru a permite identificarea, monitorizarea şi controlul acţiunilor propuse, având în vedere tipurile de cheltuieli eligibile. Cheltuielile de transport, cazare și diurnă vor fi dimensionate ținând cont de prevederile anexeI nr. 3 la contract.

În scopul evaluării rezonabilității costurilor estimate, solicitantul poate prezenta documente justificative (oferte de pe piață, extrase din contabilitatea proprie etc).

GHIDUL COMPLET al programului de sprijin poati fi accesat AICI – „Ghidul solicitantului – Măsura de promovare a vinurilor”. https://www.madr.ro/docs/agricultura/2019/promovare-vinuri/Ghidul-solicitantului-Masura-de-promovare-a-vinurilor.pdf

Informații suplimentare:     

· MADR − Direcția generală politici agricole, tel: 021-3072371, e-mail: politici.agricole@madr.ro

· Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură − Direcția măsuri de piață, comerț exterior, tel: 021-2005035, e-mail: promovare@apia.org.ro

Informare APIA referitoare la interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente Marți, 11 August 2020 Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), vine în atenția opiniei publice cu informații privind interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente.

Cerinţele legale în materie de gestionare şi standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor, enumerate în Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, sunt transpuse în legislaţia naţională prin Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Standardul pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor GAEC 6, ”Menținerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile”, prevăzut în Anexa la Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015, este încadrat în domeniul ”Mediu, schimbări climatice, bunele condiții agricole ale terenurilor”, aspectul ”Sol și stoc de carbon”.

Una dintre cerințele obligatorii pentru fermieri aferentă standardului GAEC 6 se referă la interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente.

Precizăm faptul că arderea mirștilor și a resturilor vegetale afectează sechestrarea carbonului în sol. Astfel, crește riscul la eroziune și în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră.

Pentru a întări măsurile de verificare a respectării GAEC 6.2. de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare nr. P 205/10.04.2019 // 2330/GM/08.04.2019 // 2848/08.04.2019 cu Garda Naţională de Mediu şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control privind respectarea de către fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale a bunelor condiţii agricole şi de mediu, referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, pentru protejarea mediului împotriva poluării şi prevenirea incendiilor.

Potrivit Protocolului de colaborare, reprezentanţii GNM/IGSU localizează incendiul prin intermediul unei aplicaţii informatice pusă la dispoziţie de către APIA, iar între reprezentanţii GNM/IGSU şi cei ai APIA având loc schimbul de informaţii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativă în teren, elemente de orientare în teren sau adresa), momentul în care s-a produs sau semnalat arderea (data şi ora), respectiv natura culturilor/miriştilor afectate şi/sau datele de identificare ale fermierului/fermierilor. Informaţiile sunt transmise prin e-mail, însoţite de marcarea zonei în care s-a produs arderea miriştilor şi a resturilor vegetale ori a vegetaţiei pajiştilor permanente (print-screen-ul din aplicaţia informatică). Reprezentanţii APIA întreprind vizite în teren, identifică şi comunică reprezentanţilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul căruia / cărora a avut loc arderea, efectuează verificări la faţa locului în scopul întocmirii raportului/rapoartelor de control şi realizează fotografii relevante.

Menționăm că, respectarea cerinței GAEC 6.2 se verifică la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plată, elementul de control reprezentându-l existența unor indicii privind arderea miriștilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul prevederilor art.91, alin. (1) și (2), art. 97, alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, pe toată suprafața agricolă a exploatației, coroborate cu cele ale art. 1 și art. 4, pct. 1, din Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 999/2016, cu modificările şi completările ulterioare, “în situaţia în care nu sunt respectate normele privind ecocondiţionalitatea în orice moment în cursul anului calendaristic în cauză şi când respectiva neconformitate este rezultatul unei acţiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin privind schemele de plăţi directe sunt aplicate sancţiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate beneficiarului”, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale prevăzute de regulamentul menţionat (de la 5% până la 100%).

În anul de cerere 2020, totalul suprafeței de teren arabil și pajiști permanente arsă de către fermierii care au încălcat cerința obligatorie GAEC 6.2 „Este interzisă arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente”, aferentă standardului pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor GAEC 6 ”Menținerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile” este de 2031,03 ha.  Din situațiile privind arderile miriştilor sau ale vegetaţiei uscate de pe pajiştile permanente şi a măsurilor luate, transmise lunar de către centrele județe ale APIA, se observă că în lunile februarie, martie și aprilie s-au înregistrat cele mai mari suprafețe arse (februarie: 824,34 ha, martie: 290,17 ha și aprilie: 561,99 ha).

Interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente este o normă promovată prin măsuri legislative, care contribuie la stabilizarea sau  reducerea concentrațiilor de gaze cu efect de seră și este important ca fermierii să conștientizeze că arderea miriștilor, a resturilor vegetale rezultate după recoltarea culturilor de pe terenurile arabile are consecințe negative asupra solului și mediului înconjurător.

Fermierii trebuie să devină conștienți că intensificarea producerii incendiilor miriștilor și resturilor vegetale pe terenul arabil crește riscul la eroziune a solului și în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră.

Printre acțiunile întreprinse anual de către APIA, IGSU și GNM în cadrul planului comun de măsuri, se enumeră:

· desfășurarea de controale de specialitate în vederea stopării fenomenului de incendiere a miriștilor, a resturilor vegetale de pe terenurile arabile și a pajiștilor permanente;

· colaborarea în vederea elaborării de materiale informative (afișe, pliante etc) cu privire la interzicerea focului deschis pentru arderea miriștilor și a resturilor vegetate de pe terenul arabil, precum și a vegetației uscate a pajiștilor permanente în vederea diseminării către populație în cadrul campaniilor de informare public;

· aplicarea, cu exigență, a măsurilor sancționatorii din domeniile de competență ale celor trei instituții în scopul descurajării persoanelor care recurg la igienizare prin incendiere etc.

Sursa: apia.org.ro

ALTELE

Adrian Oros: Mă aprovizionez cu alimente din piață, de la țară de la socri și în supermarket câteodată!Angelica Lefter Angelica Lefter - 11 august 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pune pe masă, când este în familie, numai produse naturale, care provin fie de la piață, fie din mediul rural, direct de la fermieri. După cum a declarat în această dimineață, marți – 11 august, la postul național de televiziune, TVR 1, ministrul de resort obișnuiește să meargă mai rar în supermarketuri, însă a spus că beneficiază din plin de produsele naturale maramureșene, din producția socrilor.”Eu am în Cluj o piață foarte aproape unde mă duc de 24 de ani. Recunosc că am și niște socri într-o zonă foarte frumoasă din Maramureș, de unde, iarăși, îmi aduc multe dintre produse, dar în general (aprovizionarea este făcută – n.r.) din piață, de la țară de la socri și în supermarket câteodată”, a declarat Adrian Oros.Ministrul Agriculturii îndeamnă populația la sprijinirea producătorilor autohtoni, prin achiziționarea de produse românești și recunoaște că nu se poate renunța la importuri, mai ales dacă ele provin din zona europeană. Cu toate acestea, metoda eficientă pentru a sprijinii producătorii locali rămâne educația în favoarea alegerii de produse locale și, pe cât posibil, naturale.”Am spus întotdeauna că dacă facem acest lucru (nr. încurajăm achiziția de produse locale) și dacă îi încurajăm pe copiii noștri să facă acest lucru, cu siguranță produsele românești vor fi mai bine vândute. Eu chiar cred. Am văzut asta în alte țări, cum sunt promovate produsele locale prin educație, în școală și acasă. Nu poți să îi obligi pe oameni sau nu poți să interzici prezența pe rafturi a unor importuri, produse din țările UE, decât să cauți și să cumperi produsele românești și cu siguranță ele vor fi pe rafturi, dacă noi, îngrijorați de ceea ce se întâmplă, chiar le vom cumpăra”, a mărturisit șeful de la Agricultură, Adrian Oros.

Românii, obligaţi să colecteze separat deşeurile biodegradabile. Ce amenzi riscă 11 august 2020, 08:11 de Afrodita Cicovschi

Românii, obligaţi să colecteze separat deşeurile biodegradabile. Ce amenzi riscă Începând cu data de 1 ianuarie 2021, atât persoanele fizice, cât şi cele juridice sunt obligate să colecteze separat deşeurile biodegradabile, în caz contrar riscând amenzi considerabile.

„Începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei ‘plăteşte pentru cât arunci’ şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

Este obligatorie colectarea separată a deşeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din uşa în uşă, sau prin aport voluntar”, se arată în legea deja aprobată de Parlament. Cei care încalcă obligaţia de a colecta separat aceste deşeuri vor putea fi amendaţi cu sume între 400-800 de lei, dacă e vorba de simplii cetăţeni, sau cu sume între 10.000 şi 20.000 de lei, dacă e vorba de persoane juridice. Aceeaşi amendă este stabilită pentru încălcarea obligaţiei de a depune deşeurile în spaţiile indicate sau obligaţiei de a predă colectorilor aceste deşeuri.

Cei care vor sancţiona sunt angajaţii Gărzii de Mediu. Amenzile vor putea fi achitate la jumătate din minimul legal pe loc sau în 48 de ore-aşadar, legea va deroga de la regulă plătii la jumătate în 15 zile. Transformarea deşeurilor în compost este benefică atât pentru mediu, pentru sănătatea celor care se bucură de plantele crescute pe un sol fertilizat natural şi contribuie la gestionarea corespunzătoare a deşeurilor biodegradabile, previne poluarea mediului înconjurător şi apariţia mirosurilor neplăcute prin fermentarea anaeroba, previne producerea de poluanţi atmosferici care ar fi generaţi prin incinerarea/arderea deşeurilor. Fără a realiză compost în România nu se vor atinge ţintele impuse de Comisia Europeană şi vom fi în continuare dependenţi de importurile de fertilizatori anorganici.

SCRISOARE DESCHISĂ A FERMIERILOR ROMÂNI CĂTRE GUVERN! Agroinfo 11 august 2020 - NU MAI PUTEM SĂ NE AMÂNĂM DATORIILE. Fermierii români solicită Guvernului adoptarea de urgență a unei hotărâri pentrn plata despăgubirilor pentru secetă și demararea acestor plăți în această lună. Fermierii susțin că nu mai pot să-și amâne datoriile și mulți dintre ei sunt amenințați cu falimentul. Inserăm scrisoarea deschisă a fermierilor, transmisă astăzi la redacția AGROINFO.

SCRISOARE DESCHISĂ A FERMIERILOR ROMÂNI CĂTRE GUVERN!

SCRISOARE DESCHISĂDomnului Premier Ludovic ORBAN,Domnului Ministru Adrian OROS,Domnului Ministru  Vasile CÎȚU,

11 august 2020

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE SOLICITĂ ACORDAREA DESPĂGUBIRILOR PENTRU SECETA PEDOLOGICĂ SEVERĂ ÎN PERIOADA 5-20 AUGUST

Fermierii au resimțit din plin impactul negativ al secetei pedologice severe. Aproximativ 90% din fermierii români achită inputurile folosite în obținerea produselor agroalimentare prin valorificarea producției recoltate, iar foarte mulți fermieri nu au avut și nu vor avea ce recolta sau producția obținută este semnificativ diminuată și se vor afla la recoltat în situația neplăcută de a nu putea achita furnizorii de inputuri (pesticide, fertilizanți, combustibili), leasing-uri, salarii, credite, arendă, etc.

Termenele scadente pentru majoritatea fermierilor au fost la 30 iulie și prin eforturi extraordinare s-au prelungit până la 15 august. Reiterăm gravitatea și amplitudinea situației în care se află producătorii din sectorul agroalimentar și urgența de a obține aceste despăgubiri care acoperă doar o mică parte din cheltuielile efectuate cu înființarea și întreținerea culturilor din anul agricol ce este pe cale de a se încheia sau pregătirea terenului pentru anul agricol următor, până pe 20 august 2020, dar fără de care nu se va putea continua activitatea.

Comisia Europeană a dat acceptul pentru acordarea acestor despăgubiri pe 30 iulie 2020. Tot ceea ce mai este de făcut pentru acordarea despăgubirilor ține doar de instituțiile statului român.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare salută declarația publică a domnului Premier Ludovic ORBAN prin care precizează că în cadrul acestei săptămâni se va aproba rectificarea bugetară „pentru că este necesară o majorare a bugetului Ministerului Agriculturii pentru plata despăgubirilor către fermierii ale căror ferme au fost afectate de secetă”Reamintim pe această cale domnului ministru al Finanțelor Publice, Vasile-Florin CÎȚU, discuția constructivă avută cu ocazia întâlnirii din 2 iulie la Guvern, ocazie cu care am primit asigurări că în perioada 5-20 august vor fi încasate de către fermierii afectați de seceta pedologică severă despăgubirile reieșite în urma constatării și evaluării daunelor.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru, vă rugăm să binevoiți, a dispune, în regim de urgență, măsurile legale care se impun pentru ca rectificarea bugetară și OUG pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli afectați de seceta pedologică, să fie aprobată în următoarea ședință de Guvern și încasarea sumelor aferente despăgubirilor pentru seceta severă, să fie efectuată până la 20 august 2020 conform discuțiilor avute în cadrul întâlnirii de la Guvern, din 2 iulie 2020.

Vă mulțumim pentru implicare și susținere!

BANI PENTRU FERMIERI! CE A ANUNȚAT ASTĂZI PRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI! Agroinfo 10 august 2020 -

ANUNȚ PREMIER. Șeful Executivului, Ludovic Orban, a declarat luni că Guvernul va aloca sume suplimentare în rectificarea bugetară pentru sectorul agriculturii. Guvernul vrea să adopte în această săptămână cea de-a doua rectificare bugetară din 2020.

„Chiar astăzi împreună cu domnul ministru al finanțelor o să mai purtăm discuții cu miniștri, ordonatorii principali de credite, privitoare la rectificarea bugetară. Din solicitările pe care le avem sunt solicitări pertinente de creștere a alocărilor bugetare pe zona investițiilor în infrastructura de transport, sunt solicitări de la Ministerul Transporturilor, investițiilor județene și locale. Aici este vorba de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Publice”, a declarat Ludovic Orban.

El a precizat că vor fi alocate sume suplimentare în domeniul sănătății, educației, agriculturii, în acest ultim caz va fi o majorare a bugetului pentru plata despăgubirilor către fermierii afectați de secetă, scrie News.ro.

La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a dat asigurări că despăgubirile pentru fermierii care au culturi afectate de secetă vor fi virate imediat după rectificarea bugetară.

„O parte din suprafețele însămânțate în toamnă, adică 1,2 milioane hectare din cele 2,9 milioane hectare însămânțate în toamnă, au fost calamitate într-o proporție mai mare de 30%, fapt pentru care fermierii vor primi despăgubiri, așa cum am spus în luna martie. Aceste despăgubiri sunt în cuantum de aproximativ 200 de euro pe hectar și vor fi virate în conturile fermierilor păgubiți imediat după rectificarea de buget. Este vorba de o sumă de 1,2 miliarde de lei, care este cuprinsă într-o ordonanță care a fost notificată, aprobată de Comisia Europeană ca schemă de sprijin”, a declarat Oros în cadrul unei conferințe de presă susținută vineri la Pitești.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, din cauza secetei producția de grâu a României va fi în acest an cu circa 40% mai mică decât în 2019.

PROTEST in Arad! Mai multi primari si fermieri se revolta impotriva exploatarii gazelor de sist 11 august 2020 Problema exploatării gazelor de șist revine în atenția autorităților din județul Arad cu precădere în zona Curticiului. 20 primari din „Asociația Salvați Câmpia de Vest” s-au strâns la Combinatul Agroindustrial Curtici alături de mai mulți fermieri au făcut marti, 11 august 2020, un protest pentru a atrage atenţia asupra pericolului exploatarii gazelor de şist în zonă. Potrivit presei locale, aceştia se tem că o firma maghiară, care a cumpărat mai multe hectare de pământ ar dori să extragă gaze prin metode neconvenţionale. Asta ar duce, sustin aleşii locali, la o poluare masivă a solului.

La polul opus, reprezentanţii firmei acuzate spun că nu intenţionează să exploateze în zonă gaze prin metode neconvenţionale. Scandalul a început în urmă cu şase ani când o firmă din Ungaria a venit in judeţul Arad să ceară mai multor proprietari de teren din zona de graniţă să le permită să facă prospecţiuni pe parcelele lor. Localnicii şi autorităţile au înfiinţat Asociaţia pentru salvarea Câmpiei de Vest şi au dat în judecată investitorul maghiar pentru a pune capat acţiunii de prospecţie, scrie ziardearad.ro.

Procesele au dat câştig datorită localnicilor. Aceştia au aflat însă că firma maghiară a cumpărat 9 hectare de teren în Curtici şi Dorobanţ prin interpuşi. După cumpărarea terenurilor reprezentanţii firmei au cerut primarilor din zonă să le permită să intre cu utilaje pe străzi. Acum autorităţile locale se tem că substanţele ce ar putea fi folosite la  extargerea gazelor de şist ar contamina pânza freatică.

Ce spune firma maghiara?

Reprezentantii firmei maghiare susţin în continuare că nu au intenţionat niciodată să extragă gaze de şist în judeţul Arad.

„Panfora Oil & Gas nu cauta gaze de şist. Nu a avut niciodata intenţia de a căuta gaze de şist şi nu are niciun plan de a căuta gaze de sist în nicio localitate din judeţul Arad. Dincolo de faptul că perimetrul EX6 Arad nici măcar nu are potenţial de şist, aşa cum arată toate datele disponibile, Panfora Oil & Gas a semnat un accord cu Agenţia Naţonală pentru Resurse Minerale ale cărui prevederi legale NU includ nicio activitate legată de gaze de sist. ANRM a confirmat public acest lucru şi o poate face din nou oricand.

În cadrul operaţiunilor de explorare pentru identificarea resurselor de gaze convenţionale existente, Panfora Oil & Gas a achiziţionat câteva suprafeţe de pământ în zonă pentru a realiza forajele necesare. Achiziţionarea s-a facut prin intermediar pentru că Panfora nu are experienţa şi expertiza necesară acestor operaţiuni de cumpărare de terenuri, dar propietarul final este cunoscut, nu ne-am ascuns niciodată. Am achiziţionat aceste loturi tocmai pentru a nu perturba activitatea fermierilor din zonă şi a putea realiza operaţiunile de explorare fără a avea niciun impact asupra culturilor agricole existente.

Pentru a înlătura orice dubiu asupra intenţiilor, Panfora a propus tuturor comunităţilor locale semnarea unor acorduri legale prin care se angajeează să nu exploreze si/sau exploateze vreodată gaze de şist în regiune”, spun reprezentanţii firmei acuzate.

Localnicii continua sa proteste

Cu toate acestea, protestatarii susţin că nu cred în declaraţiile făcute şi vor continua protestele.

„Contrar Deciziilor Curții Constituționale nr. 585/2018 și 621/2018, prin care s-a stabilit foarte clar că, pentru efectuarea de operațiuni petroliere, titularul acordului petrolier trebuie să obțină un drept de folosință asupra terenurilor de la proprietari, deputatul Slavoliub ADNAGI, a strecurat 2 amendamente la proiectul de aprobare a OUG nr. 27/2020, care intră mâine la vot în Camera Deputaților, prin care dorește să se acorde drept de servitute companiilor petroliere pentru prospecțiuni geologice și geofizice asupra tuturor perimetrelor petroliere, care doar în vestul țării sunt în număr de 12, având o suprafață de aproape 1000 kmp fiecare”, a scris Bornea Florin, avocatul Asociației Salvați Câmpia de Vest, pe pagina sa de Facebook.

……………………….LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 193/2020 privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 719 din 10.08.2020. A intrat în vigoare la 10.08.2020

Ordinul nr. 487/2020 pentru aprobarea protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-Cov-2, Ministerul Sănătăţii - MS Modificat de Protocol 2020 la 10.08.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 720 din 10.08.2020. A intrat în vigoare la 10.08.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1155/2020 de adăugare la cotele de pescuit pentru 2020 a anumitor cantităţi reţinute în anul 2019 în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consili ului, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 12.08.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1185/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 5559] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 261 din 11.08.2020. A intrat în vigoare la 11.08.2020

………………….INTERNESe întâmplă ACUM: Oierii boicotează discuțiile cu conducerea ANZ privind programul de ameliorare! Roxana Dobre Roxana Dobre - 11 august 2020 Foto: hoinarind-prin-romania.fotoiustin.roSocietățile de ameliorare au refuzat participarea la o întâlnire cerută de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) și vor refuza orice dialog cu instituția până la plecarea directorului Vaida Bela! Este mesajul tranșant transmis de crescătorii de ovine care au boicotat astăzi o întâlnire de lucru care a fost inițiată de șeful ANZ. Deși au fost invitați oficial la discuții, oierii sunt hotărâți să nu cedeze și să pună în aplicare ”avertismentul” transmis MADR printr-o adresă oficială de a nu mai dialoga cu autoritățile până când conducerea ANZ nu este demisă! ”Având în vedere publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului 180 privind monta naturală, ANZ vă invită marți 11 august, orele 12.00 la o întâlnire de lucru cu următoarele subiecte: Ordinul de ministru 180/03.08.2020, programe de ameliorare, testul de rezistență la scrapie, testul de filiație”, se arată în invitația primită de asociații. Din informațiile obținute de Agrointeligența-AGROINTEL.RO, nicio asociație nu a dat curs invitației!Oierii își mențin decizia de a ”îngheța” dialogul cu conducerea MADR și cea a ANZCrescătorii de animale au adresat recent o nouă solicitare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de a demite conducerea Agenției pentru Zootehnie, mai exact pe directorul general, Vaida Bela. Oierii și crescătorii de vaci au avertizat atunci, în cadrul adresei trimise la MADR, că vor îngheța orice dialog cu oficialii din minister, pe marginea noilor politici agricole dar și că se vor adresa forurilor superioare de la Bruxelles.”Asociațiile Crescătorilor de Ovine, Caprine și Taurine, organizații conducătoare a programelor de ameliorare și deținătoare a Cărților de Rasă, revin cu solicitarea adresată domniilor voastre în vederea solutionării situației de criză în care se află sectorul zootehnic, situație creată de Directorul General ANZ București! Din discuțiile avute online între responsabilii asociațiior din zootehnie, se deduce foarte clar starea tensionată la nivel național, acest aspect se datorează prin amânarea solicitării asociațiilor către MADR, totodată, dezamorsarea crizei generată de d-l Bela Vaida, criză amplificată și în rândul salariaților din ANZ (vă rugăm să ascultați si pozitia angajaților din rețeaua ANZ)”, se arată în cea mai recentă solicitarea trimisă de crescători către MADR. Mihai Răzvan Moraru: ”Zona rurală va rămâne cu cămara goală în această iarnă!” Angelica Lefter Angelica Lefter - 11 august 2020 Mihai Răzvan Moraru, fondatorul Agro-Est Muntenia, a postat pe contul său de Facebook, un mesaj care se dorește a fi un semnal de alarmă privind starea în care a ajuns agricultura românească în acest an marcat de secetă pedologică extremă și de criza sanitară provocată de COVID-19. Fondatorul Agro-Est Muntenia atrage atenția că pregătirea culturilor pentru anul viitor este imposibilă, având în vedere lipsa apei din sol, dar și faptul că producătorul agricol este vizibil afectat de deciziile politice care se iau la nivel înalt.Jumătate din fermele românești sunt la pământ”Jumătate din fermele României sunt la pământ în acest an. Seceta care a început în toamna anului 2018, a fost moderată anul trecut, însă în acest an deficitul de apa e uriaș. În multe zone nu există urmă de apă până la o adâncime de 2-2,4 metri. E un dezastru. Înghețul din luna martie – aprilie a diminuat producția unor culturi anemice, iar seceta și temperaturile de peste 35 de grade au distrus ce încă mai era viabil. 1,5 milioane ha de grâu s-au uscat în mai și 2 milioane de ha de porumb s-au uscat în august. În 12 județe, la data de 01 august, câmpul e galben, totul e uscat. Sunt județe în care micii fermieri din zootehnie își vând animalele pentru că nu mai au cu ce le hrăni. În alte 10 județe producțiile vor fi cu 40%-60% mai mici la culturile de primăvară”, a spus Mihai Răzvan Moraru.Înființarea culturilor de toamnă, misiune imposibilă fără ploi serioasePotrivit acestuia, 2020 e anul în care s-au uscat inclusiv culturi irigate, pentru că nu s-a putut acoperi prin irigații deficitul prea mare de apă. ”În această perioadă, în mod normal, se pregăteau terenurile pentru a înființa culturile de rapiță, grâu și orz, pentru anul următor. Acum, înființarea acestor culturi e o misiune imposibilă dacă nu vor exista ploi consistente în perioada august-septembrie. Pentru a readuce solul la un nivel optim, ar fi necesare precipitații între 400-700 litri/mp, în funcție de județ”, explică fondatorul unuia dintre cei mai mari distribuitori de inputuri agricole din țară.De asemenea, Mihai Răzvan Moraru aduce în prim-plan problema gravă a despăgubirilor, faptul că încă nu se știe o dată exactă când fermierii afectați de secetă își vor primi banii, dar și faptul că guvernanții nu aduc în discuție despăgubirile pentru culturile de primăvară: ”O situație similară, atât de gravă și pe o zonă atât de extinsă s-a mai întâlnit doar în 1946, iar bunicii noștri ne povesteau de foametea care a urmat. Guvernul a inițiat procedura de înregistrare a calamității pentru culturile de toamna și a promis un ajutor de maxim 980 lei/ha, însă nici azi nu se știe exact când vor ajunge acești bani. Pentru culturile de primăvară oficialii din Ministerul Agriculturii tac, și devine tot mai clar că nu se vor oferi despăgubiri pentru ele. În timp ce în alte domenii, afectate de pandemie, sunt promise programe de ajutor financiar, subvenții și ajutoare de stat, cum ar fi HoReCa, principalele argumente fiind păstrarea locurilor de muncă și a industriei, în agricultură pare a se păstra tradiția românească de “scapă cine poate”.Prețurile alimentelor și importurile vor creșteMoraru atrage atenție că în spațiul public se promovează ideea că fermierii ar fi de vină pentru secetă și efectele ei: ”Dacă pandemia e considerată o stare de urgență în economie, seceta extremă pare a fi responsabilitatea exclusivă a fermierilor. Prețurile alimentelor vor crește consistent în următoarea perioadă, micii producători vor dispărea din peisaj în județele afectate, iar dependența noastră de importuri va crește. Dacă până acum, peste jumătate din alimente veneau din import, probabil că începând din toamnă vom importa peste 70% din necesarul de alimente”.Timp de 30 de ani producătorul agricol a fost masă de manevră a clasei politice, subliniază Mihai Răzvan Moraru. ”S-au promis investiții în sistemele de irigații, finanțări pentru procesarea producției agricole, lanțuri scurte alimentare. În realitate, însă, finanțările nu au mai venit, iar proiectele de dezvoltare au rămas pe hârtie. În zootehnie era oricum o situație disperată pentru crescătorii de porcine și bovine. Vorbim de produse românești, de economie locală, de alimentație sănătoasă. Vorbim! Și cam atât! Zona rurală va rămâne cu cămara goală în această iarnă. Gospodăria țărănească este exclusă din planul național de relansare economică. Dar vorbim în campanie electorală de tradiții și de sat”, conchide fondatorul Agro-Est Muntenia, Mihai Răzvan Morar în textul postat pe pagina sa de socializare.Numărul focarelor de pestă porcină africană s-a dublat în Arad în ultimele 4 zile! Angelica Lefter Angelica Lefter - 11 august 2020 Pesta porcină africană (PPA) se extinde rapid în Arad, județ în care numai în ultimele patru zile numărul focarelor de PPA s-a dublat și acestea se întind pe teritoriul a trei localități importante! Autoritățile arădene au descoperit patru noi focare în ultimele patru zile, faţă de trei câte existau vineri, potrivit agerpres.ro.Au fost găsite animale bolnave în alte trei gospodării din localitatea Şiria, dar şi într-o gospodărie din localitatea Covăsânţ, conform declarațiilor directorului adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Arad, Marcel Roşu.”Sunt gospodării care a avut fiecare câţiva porci. Oamenii au sesizat că s-au îmbolnăvit sau că au murit, iar pe cei pe care i-am găsit vii, în total 14, i-am ucis preventiv. Testele realizate la laboratorul nostru din Arad au confirmat că porcii erau bolnavi de pestă africană”, a precizat Marcel Roşu.În județul Arad sunt confirmate în total şapte focare de pestă africană la porci domestici, în localităţile Şiria, Curtici şi Covăsânţ.Până acum, au fost ucişi preventiv aproximativ 90 de porci.”În toate aceste zone au fost instituite măsuri speciale, pe o rază de 10 kilometri fiind interzisă mişcarea animalelor, este interzis comerţul şi au fost dezinfectate gospodăriile afectate sau vecinătăţile. Facem un apel la oameni să înţeleagă că singura cale de a preveni răspândirea rapidă a bolii este să anunţe imediat medicul veterinar dacă observă semne neobişnuite în comportamentul animalelor, cum sunt lipsa poftei de mâncare sau pete roşii pe corp. În niciun caz nu este voie să sacrifice animalul, pentru că prin carne se va răspândi boala. Cei care au avut animalele înregistrate vor fi despăgubiţi”, a mai declarat Marcel Roşu.Totodată, reprezentanţii DSVSA Arad au mai descoperit şi un focar de pestă porcină africană la mistreţi, în localitatea Arăneag, unde a fost găsit un animal mort, iar testele au confirmat boala.Așa cum au confirmat autoritățile locale, primele trei focare de pestă porcină africană din acest an au fost confirmate, în judeţ, la finalul săptămânii trecute, unul în Şiria şi două în Curtici. De asemenea, pe parcursul anului trecut, au fost în evoluţie 33 de focare, dar toate au fost închise până la jumătatea lunii decembrie. Cașul de oaie a atins prețul de 25 lei/kg. Oier: ”Ce vi se pare așa mult?” Roxana Dobre Roxana Dobre - 11 august 2020 Un kilogram de caș de oaie a atins prețul de 25 lei în piețele dintr-un județ din România, iar acest nivel de preț a fost adus în discuție chiar cu autoritățile și fermierii! Comparativ cu cașul de 25 de lei semnalat de jurnaliști în piețele botoșănene, dacă ne referim la unele zone din Capitală suma achitată pentru un kilogram de brânză din lapte de oaie poate ajunge chiar și la 35-40 de lei dacă produsul este unul ”consacrat” cum ar fi brânza de Sibiu. Explicațiile autorităților și ale producătorilor pentru prețul final al produsului provenit de la stână arată că acestea sunt mai calitative și mai sigure, folosindu-se doar ingrediente naturale și rețete sigure pe care ciobanii nu le-au schimbat în timp.Un kilogram de caș de oaie a ajuns să coste în piețele din Botoșani 25 de lei. Deși suma este mare comparativ cu nivelul de trai, oierii nu au crescut prețul cu mult în ultimii ani, în prezent vorbim de o variație de doi-trei lei. La polul opus se află cașcavalul din lapte de oaie care apare mai rar pe rafturi comparativ cu cel de vacă iar în marile magazine se vinde cu 47,50 lei/kilogram. Mihai Țurcanu, DSVSA Botoșani: Produsele care folosesc înlocuitori de lapte sunt mai ieftineCalitatea și ingredientele naturale fac prețul produsului final pe care oierii îl vând în piață. Directorul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Botoșani a declarat în cadrul unei conferințe de presă că fiecare producător își evaluează munca și știe ce ingrediente folosește pentru a obține un kilogram de brânză. ”Trebuie să le spunem consumatorilor că mai sunt produse care sunt sigure din punct de vedere al consumului uman, dar se folosesc înlocuitori de lapte, spre exemplu, și atunci acel produs este mai ieftin. Nu am vrut să scoatem în evidență că hrana din supermarketuri nu este o hrană bună, dar făceam un apel pentru că fermierii au probleme în a-și valorifica produsele. Îi invităm pe consumatori să facă o plimbare în mediul rural”, a declarat Mihai Țurcanu, citat de Monitorul de Botoșani.Ionică Nechifor: „De ce vi se pare așa mult 25 de lei?”Ionică Nechifor, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Moldoovis Botoșani și șeful Stațiunii de cercetare Popăuți a arătat că prețul cerut de ciobani este cu mult sub cel practicat de supermarketuri iar dacă se face un calcul cu cheltuielile de la o stână suma nu mai pare așa de mare. „De ce vi se pare așa mult 25 de lei (n.r. – pe un kilogram de brânză), pentru că noi suntem sub prețul unui kilogram de brânză din supermarket. 20-25 de lei pe kilogramul de brânză, la ora actuală, este sub prețul unui kilogram aflat în supermarket”, a afirmat crescătorul de animale.Acesta susține că sectorul creșterii oilor merge în pierdere cu aproximativ 500 de lei pe cap de animal. „Am făcut aceste cheltuieli ale unui fermier pe cap de animal – ovine, caprine – pe care le-am înaintat și Ministerului Agriculturii. Știți care este cheltuiala unui fermier? Este de 1.129 de lei pe cap de oaie, cheltuiala! Veniturile pe care le obțin de la oi, sunt statistici făcute de Stațiunea de Cercetare Popăuți, sunt de 629 de lei. Diferența este pierdere în sector. Cum spuneți că un kilogram de brânză este mai scump?”, a reacționat Nechifor.În județul Botoșani, la data de 5 august, în evidențele DSVSA figurează 261.094 de oi și 36.719 capre.Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

...................................................................

Aplicaţia zilei: Aprozarium, Ioana Nita 11.08.2020,

Funcţionalitate: aplicaţia le oferă utilizatorilor posibilitatea de a comada legume şi fructe proaspete cu livrare la domiciliu – în zona Bucureşti şi Ilfov, direct de pe smartphone. Aceştia pot alege singuri ce fructe şi ce legume doresc, precum şi cantităţile necesare sau pot opta pentru coşurile de legume, fructe sau verdeţuri cu conţinut prestabilit. De asemenea, utilizatorii pot comada şi o serie de alte produse necesare în casă cum ar fi apă, detergenţi, dulciuri ş.a.m.d. Pentru a face comada, aceştia trebuie să îşi creeze un cont în prealabil, iar produsele sunt livrate în aceeaşi zi, programul de livrări fiind între orele 8 şi 24, de luni până duminică.

Nume: Aprozarium

Platformă soft: Google Android, Apple iOS

Preţ: gratis

Dezvoltator: Exclusive Web Development

Cos Legume Saptamanal Romanesti

99 lei

Cos Legume Saptamanal Romanesti2 kg Spanac1 kg Castravete Fabio0.2 kg Usturoi1,5 kg Rosii Cherry3 buc. Salata Verde3 leg. Ceapa Verde3 leg. Ridichii2,5 kg Cartofi Noi1 kg Morcovi1 kg Ciuperci2 leg. Marar2 leg. Frunze de Patrunjel

Downloadeaza gratis aplicatia de mobil "Aprozarium" de pe Android (Google Play) sau IOS (App Store) si vei putea face piata direct din confortul casei tale. Transport Rapid si Gratuit

.................................................

ZF IT Generation. Gabriel Postolache, fondator BeeLog, soluţii inteligente pentru apicultură: În iarna-primăvara aceasta vrem să lansăm un dispozitiv inteligent pentru apicultori care va costa circa 100 euro. Apicultorii îşi vor putea creşte producţia cu 50%. România este al doilea cel mai mare producător de miere din UE, însă domeniul apicol este neschimbat de sute de ani astăzi, 08:00 Autor: Ioana Nita O echipă formată din apicultori şi experţi în furnizarea de soluţii tech pentru domeniul agricol lucrează în prezent la dezvoltarea unei soluţii inteligente pentru eficientizarea proceselor dintr-o stupină ce va fi lansată cel mai târziu în primăvara anului viitor la un preţ de circa 100 euro. Soluţia, numită BeeLog, este formată dintr-un dispozitiv inteligent conectat la senzori ce colectează date din stupi şi dintr-o aplicaţie software unde se pot vedea şi analiza datele stocate.   https://www.zf.ro/zf-it-generation/zf-it-generation-gabriel-postolache-fondator-beelog-solutii-19494068

„Sperăm ca în această iarnă sau cel târziu în primăvară să lansăm prima variantă a dispozitivului pentru a prinde din timp sezonul apicol. Scopul nostru acum este să reuşim să eficientizăm produsul astfel încât să ieşim cu un preţ mult mai mic faţă de ceea ce există ca şi competiţie pe piaţa globală - anumite forme ale dispozitivului există, dar nu în structura pe care am gândit-o noi, nu cu gama de senzori pe care am gândit-o noi şi nu cu eficienţa pe care vrem să o aibă aplicaţia“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Gabriel Postolache, preşedinte al Cooperativei Apicole Stupinele Bistriţei şi fondatorul proiectului BeeLog. El a adăugat că în prezent pe piaţa globală există diferite feluri de dispositive pentru domeniul apicol al căror preţ variază între 600 şi 800 euro. „Noi vrem să ieşim pe piaţă cu un produs care să coste puţin peste 100 euro astfel încât apicultorii din România să şi-l permită şi să înţeleagă necesitatea unei astfel de investiţii într-un astfel de dispozitiv şi să nu fie o greutate financiară pentru ei.“

Cum anume îi poate ajuta însă soluţia BeeLog pe apicultori? „Putem să monitorizăm tot ceea ce înseamnă frecvenţă, umiditate sau temperatură cu ajutorul unor senzori. Astfel, într-un calendar cronologic al anului de sezon apicol putem identifica nişte date exacte şi nişte probleme. Spre exemplu, putem să punem apicultorul să se ducă la stupul X sau Y pentru că este o problemă, sau putem anunţa apicultorul când este perioada optimă pentru recoltarea mierii – când este procesul finalizat de maturare, de eliminare a umidităţii – atunci el poate recolta o miere la o umiditate optimă“, a explicat Gabriel Postolache. El a precizat că în esenţă, soluţia BeeLog creează de fapt o stupină digitală.

„În fiecare stup se montează un dispozitiv – lucrăm acum la varianta wireless care să transmită informaţiile direct către un motherboard aflat în preajma stupinei şi stupii comunică în mod direct cu acest calculator care va da informaţiile direct către aplicaţia clientului.“

Fondatorul BeeLog susţine că soluţia sa ar putea salva pierderi importante din zona apicolă, cum ar fi pierderile cauzate de pesticide sau din cauza schimbărilor climatice.

“România este al doilea cel mai mare producător de miere din UE ca şi număr de stupi de albine şi apicultori. Sumele pierdute ajung undeva la 185 mld. euro numai în ultimul an. Dispozitivul în sine nu poate să îţi spună efectiv că există pesticide în zonă, dar poate să te atenţioneze că există o problemă şi există posibilitatea să te duci să găseşti o soluţie optimă - să închizi stupul şi să recuperezi pe cât posibil din daună. Iar în perioada de hibernare, de iarnă, dispozitivul îţi poate spune spre exemplu dacă există o problemă în cadrul stupinei sau al unui stup pentru a lua măsuri rapide şi a salva acea familie.”

Soluţia BeeLog se adresează atât persoanelor care fac apicultură ca hobby, dar şi celor din zona industrială care îţi pot eficientiza procesul apicol cu 33% în ceea ce priveşte timpul alocat gestionării fiecărei stupine, şi cu 50% în ceea ce priveşte producţia de miere, potrivit lui Gabriel Postolache. Lui i-a venit ideea dezvoltării unei astfel de soluţii lovindu-se de probleme în cadrul propriei stupine.

“Ideea a pornit efectiv de la problemele pe care le întâmpinam în stupina noastră şi ulterior colectând date de la membrii cooperativei pe care am fondat-o de curând şi în încercarea de a eficeintiza pe cât posibil întregul process de apicultură care la urma urmei din punct de vedere al tehnologiei este la fel de sute de ani, este neschimbat, am încercat să vedem exact ce date putem să culegem şi cum le putem analiza. Pe parcursul ultimilor doi ani am început să studiem aceste date la un nivel foarte punctual şi să vedem exact ce informaţii ne pot da acestea.”

Soluţia BeeLog este dezvoltată în parteneriat cu CBN Agro Tech, companie care furnizează soluţii de monitorizare şi automatizare a proceselor din silozuri agricole.

“Împreună vrem să creăm o divizie specială de tehnologie pentru apicultură de precizie. Scopul este să pornim cu acest dispozitiv şi apoi în timp sperăm să ajungem la un concept de stup care să funcţioneze 100% autonom. Vrem să facem tot mai multă cercetare pe zona de apicultură de precizie şi să ajutăm cât mai mult comunitatea de apicultori la nivel global, nu doar din România”, a spus Gabriel Postolache. El a adăugat că echipa a început deja să aplice pentru diferite surse de finanţare.

“Sperăm să obţinem o finanţare pe cercetare. Cezar Nourescu (CEO al CBN Agro – n. red.) am început deja să aplice pentru granturi.”

Agricultura ECO bazata pe microorganisme, dezvoltata de un elvetian in Romania, 11 august 2020

Un fermier din Elveţia a reuşit să dezvolte o fermă în care tot ce cultivă este ecologic. Agricultura eco dezvoltată de el se bazează doar pe microorganisme din natură. Este vorba despre Daniel Hirschi care s-a stabilit în comuna Voivodeni în urmă cu 15 ani, după ce s-a îndrăgostit în timpul unei acţiuni umanitare pe care a desfăşurat-o în România, scrie Agerpres.

„Agricultura eco pe care noi o promovăm se bazează pe microorganisme, adică pe pământul în sine. Noi considerăm pământul ca ceva viu. Pe o suprafaţă mică trăiesc în jur de 7 miliarde de de microorganisme şi dacă le tratăm bine, acestea ne oferă foarte multe lucruri, adică le oferă plantelor, prin intermediul rădăcinilor, toate substanţele care sunt necesare ca planta să crească sănătos fără ca ea să atragă dăunători, asta este partea cea mai importantă în agricultura bio. Noi tratăm grădina în mod de permacultură şi total ecologic”, a spus fermierul.

Daniel Hirschi susține că deși mulți agricultori consideră important să folosească fertilizatori, pesticide şi ierbicide, totuți se poate şi altfel.

„Dacă tratezi pământul ca pe ceva viu, atunci este foarte clar că îi trebuie apă, să fie hrănit, îi trebuie şi ceva de mâncare, iar ceva de mâncare pentru pământ este să îi în mod regulat compost din plante sau frunze care se pot descompune, care conţin microorganisme. Din asta trăiesc microorganismele şi este foarte foarte important, pentru că prin plantă primim toţi nutrienţii înapoi, prin intermediul plantelor”, a declarat Daniel Hirschi, citat de Agerpres. Fermierul împreună cu soţia sa, Hermina, cultivă atât legume, cât şi fructe 100% bio.

„Copacii şi tufele şi toate plantele pe care le vedeţi în grădina noastră au roluri diferite. Au în principal rolul de a atrage biodiversitatea, nu numai din punct de vedere al plantelor, dar în acelaşi timp ele atrag şi diferite insecte şi asta este foarte important, pentru că acestea combat fiecare dăunător şi fiecare boală pe care noi o considerăm o problemă pentru grădină. Adică noi nu facem altceva decât să le oferim un loc de trăit, pentru a lupta cu dăunătorii care ne fac probleme”, a povestit fermierul elveţian, stabilit în România.

Potrivit lui Daniel Hirschi, pentru a avea legume sănătoase, e necesară o rotaţie a culturilor pe fiecare strat. Daniel Hirschi spune că natura în România este încă foarte foarte frumoasă şi sălbatică, iar oamenii i s-au părut, chiar din prima zi de când a veni aici, foarte deschişi, calzi şi prietenoşi, arătând că inclusiv prin prisma acestui aspect este foarte uşor de trăit aici.

Cererea de cartofi, in cadere libera de peste 10 ani. Care este motivul, august 11, 2020 In ultimii ani, cererea interna de cartofi s-a diminuat semnificativ iar, intre anii 2008-2018, consumul a scazut cu o rata anuala de circa 1,4%, arata o analiza a Bancii Transilvania.

In 2018 consumul intern de cartofi s-a redus cu 1,7% an/an la 1,87 milioane tone, cel mai scazut nivel din 1997. Aceasta evolutie a fost determinata atat de diminuarea consumului de cartofi pe locuitor spre minimul din 2002, cat si de scaderea populatiei.

De asemenea, datele INS indica si tendinta descendenta a productiei interne de cartofi. Astfel, in perioada 1990-2018 productia interna de cartofi s-a ajustat cu un ritm mediu anual de 0,2% pana la 3 milioane tone (in 2018 s-a inregistrat o scadere cu 3% an/an).

Evolutia a fost determinata de restrangerea suprafetelor cultivate cu cartofi. Pe de alta parte, productivitatea la hectar a inregistrat o tendinta ascendenta in ultimii ani, dar se pozitioneaza la niveluri inferioare celor din Polonia si Uniunea Europeana.

De remarcat este intensificarea deficitului balantei comerciale cu cartofi (la un nivel