Stiri 4 iunie 2020 1

CURSUL DE SCHIMB03.06.2020

1 EUR 4.8398

1 USD 4.3112

Alertă emisă de ANM! Lisa cu cele 15 județe sub cod de ploi, vijelii și grindină! Roxana Dobre - 4 iunie 2020

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis un Cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată caracterizată prin ploi însemnate cantitativ, vijelii și grindină, valabil pe parcursul zilei de joi, în intervalul orar 12.00-22.00, în 15 judeţe din nordul şi nord-vestul ţării.

Judeţele aflate sub Cod galben sunt Satu Mare, Maramureş, Bihor, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Arad, Cluj, Alba şi Hunedoara, în totalitate, şi Sibiu, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Caraş-Severin şi Timiş, parţial.

1 Corect ar fi fost : “Declaratiile online se download la etajul doi”. GB

1

Conform avertizării meteo, în Maramureș, Crișana și local în Transilvania precum și în zona Carpaților Occidentali și în vestul Carpaților Meridionali vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse torențiale, cantități de apă ce vor depăși 25…35 l/mp, descărcări electrice, vijelii și grindină.

Notă: astfel de fenomene se vor semnala pe arii restrânse și în restul teritoriului.

APIA si SUBVENTII

Director APIA: Nu suntem responsabili pentru legalitatea adeverințelor emise de primării! agrointeligenta.ro - 4 iunie 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu este responsabilă pentru legalitatea și valabilitatea documentelor emise de autoritățile locale sau întârzierea în emiterea acestora, atrage atenția directorul APIA Botoșani, Bogdan Cîmpanu. În premieră, în acest an, funcționarii agenției de plăți sunt cei care solicită și primesc direct de la primării adeverințele cu datele din Registrul Agricol pentru fermierii care depun cererea unică pentru subvenții agricole.

Adeverințele care atestă utilizarea terenului conform înscrisurilor din registrul agricol, eliberate de Primării sunt transmise la centrul județean sau centrul local electronic, prin mijloacele de comunicații existente (pe e-mail scanat sau alte mijloace) în baza listei cu beneficiarii pentru care e necesară adeverința înaintată de APIA.

„Instituția noastră acționează strict în baza OMADR 89/2020 și nu este responsabilă pentru legalitatea și valabilitatea documentelor emise de autoritățile locale sau întârzierea în emiterea acestora. Dată fiind importanța adeverinței în asigurarea completitudinii cererilor de plată unice pe suprafață, reluăm apelul la colaborare instituțională adresat primăriilor și ne bazăm pe sprijinul autorităților locale în eliberarea documentelor în timp util. În același sens, atenționăm beneficiarii de sprijin financiar că întârzierea în depunerea cererilor unice de plată și accesarea concomitentă a aplicației IPA Online de un număr mare de utilizatori în ultimele zile ale Campaniei 2020 poate conduce la timpi mai mari de răspuns ai aplicației sau chiar unele erori de funcționare”, a declarat Bogdan Cîmpanu, citat de Monitorul de Botoșani.

2

La nivel național, directorul general al APIA a făcut apel către primari să sprijine activitatea agenției și să fie alături de fermieri prin eliberarea în timp util a adeverințelor. Ultima zi în care cererile unice se mai pot depune la APIA fără penalizări este 15 iunie.

Șef APIA: Aplicația pentru subvenții poate da erori în ultimele zile de depunere a cererilor! agrointeligenta.ro - 4 iunie 2020 Campania de depunere a cererilor pentru subvențiile agricole din acest an se apropie de sfârșit la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Ziua de 15 iunie este ultima în care producătorii agricoli își pot înregistra cererea unică fără a fi penalizați pentru întârziere. În această situație, un director din cadrul APIA îi avertizează pe fermieri să nu lase transmiterea actelor până în ultimul moment pentru că, din cauza aglomerării, există riscul unor erori în sistemul informatic.

”Atenționăm beneficiarii de sprijin financiar că întârzierea în depunerea cererilor unice de plată și accesarea concomitentă a aplicației IPA Online de un număr mare de utilizatori în ultimele zile ale Campaniei 2020 poate conduce la timpi mai mari de răspuns ai aplicației sau chiar unele erori de funcționare”, a declarat pentru Monitorul de Botoșani directorul interimar al APIA Botoșani, Bogdan Cîmpanu.

Vă reamintim că în acest an, depunerea cererii unice de face online, prin transmiterea actelor în format electronic. Fermierii sunt rugați să ia legătura cu funcționarii de la APIA pentru a finaliza în timp util depunerea tuturor actelor care dovedesc exploatarea suprafețelor și deținerea animalelor pentru care se cer subvenții.

Ioan Suciu: ”Adeverințele APIA nu pot fi condiționate de nicio Primărie!” Ramona Dascălu - 3 iunie 2020

Cunoscutul oier Ioan Suciu, mesaj pentru toți fermierii români! Crescătorul de oi din zona Făgărașului le transmite tuturor fermierilor să își ceară drepturile și să nu se lase intimidați de primari sau de diverși funcționari din cadrul primăriilor, care nu realizează că obligația lor este să ajute cetățenii și în niciun caz să le pună bețe în roate.

Cum în această perioadă, mulți primari sau funcționari publici din cadrul primăriilor fac abuz de poziția lor și refuză să elibereze adeverința

3

obligatorie pentru cererea unică care trebuie depusă la APIA până pe data de 15 iunie, ciobanul Ioan Suciu face un apel către toți fermierii și îi îndeamnă să nu se lase călcați în picioare și să se asigure că adeverințele lor au fost transmise de primăriile de care aparțin către centrele APIA.

De asemenea, ciobanul din zona Făgărașului îi roagă pe toți cei care au fost nedreptățiți de primari sau de funcționarii din primării să facă publică situația cu care s-au confruntat astfel încât pe viitor aceste abuzuri să înceteze.

”Salut, ciobănași! Adeverințele APIA nu pot fi condiționate de nicio primărie, indiferent de datorii, procese etc.! Nu vă mai lăsați călcați în picioare de nimeni! Atenție, primăriile nu sunt bunuri personale sau clădiri private, sunt instituții ale statului care au obligația să ajute cetățenii, nu să-i falimenteze, cum fac în multe rânduri. Toate aceste abuzuri se pot întâmpla din cauza cetățenilor, care sunt lași și fricoși, să își ceară drepturile. Toate ilegalitățile vor continua atâta timp cât noi le permitem. Dacă are cineva curajul (eu mă îndoiesc de asta), să le facă un pic de ”reclamă”, aici, pe public, primarilor și celor din primării, care cred că acea instituție este a lor, moștenire de la mătușa ”Tamara”. Dacă vom continua cu frica, ei vor continua cu abuzurile….Cu respect, ciobănași!”, este mesajul postat de oierul Ioan Suciu pe Facebook, pe Grupul Ciobanilor Adevărați.

APIA efectuează plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale 4 iunie 2020 Cotidianul Agricol 

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că începând de astăzi, 03 iunie 2020, efectuează plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile de plată depuse în luna aprilie, aferente serviciilor prestate în luna martie şi trimestrul I al anului 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 16.198.144,98 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 85 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

4

ALTELE

MINISTRUL OROS: SCHEMA PENTRU AJUTORUL DE CRIZĂ pentru FERMIERI, SCRISĂ ȘI TRIMISĂ PARLAMENTULUI! Agroinfo  04 iunie 2020 EXCLUSIV! AGROINFO l-a întrebat, în conferința de presă de astăzi, pe ministrul agriculturii, Adrian Oros, dacă au fost stabilite condițiile de acordare a ajutorului de criză pentru fermieri, 7.000 de euro/fermă. În conferință, ministrul agriculturii ne-a spus că așteaptă sugestiile Parlamentului European. La finalul conferinței, AGROINFO a insistat pentru a primi lămuriri. Ce ne-a declarat, în exclusivitate, ministrul agriculturii?

Avem acceptul Parlamentului European să folosim 1%, adică 80 de milioane de euro, sub forma unei sume forfetare, sumă fixă, până la 5.000 de euro, respectiv până la 7.000 de euro (ajutor pentru fermieri n.r.) și 50.000 de euro (ajutor pentru procesatori n.r.). Am scris schema de ajutor, am trimis-o și la Parlamentul European, să primim avizul sper cât de repede pentru că fermierii așteaptă.

Vrem să dăm bani la toată lumea deși e foarte greu să identificăm sau să demonstreze (fermierii n.r.) că au avut pierderi cauzate de Covid. Pentru că trebuie să se raporteze la veniturile de anul trecut, aici este mai simplu pentru cei care se fiscalizează în mod constant să facă lucrul ăsta. Dar o să găsim o schemă cât mai echlibrată și banii nu sunt foarte mulți, 80 de milioane de euro, și de asta vom veni cu alte sume, pentru muncă, pentru plata zilierilor, o să luăm prin alte programe de la Ministerul Fondurilor Europene ca să-i dăm tot în zona asta, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, pentru AGROINFO.

MINISTRUL OROS: EXPORT DE CARCASE DE OVINE ÎN QATAR! Agroinfo 04 iunie 2020 - EXCLUSIV! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat astăzi, pentru AGROINFO, că a obținut acceptul autorităților din Qatar pentru exportul de carcasă proaspătă de ovine.

Exportăm ovine vii în Qatar, dar am obținut acceptul lor pentru export de carcase de ovine, chiar dorea ambasadorul Qatarului să ducă din România carcasă proaspătă de ovine, nu congelată, au un cargo pentru așa ceva. În continuare, exportăm ovine vii, sunt anumite zone care doresc ovine vii, sunt anumite sărbători ale lor unde au sacrificare ritualică, dar noi încercăm să-i obișnuim să ducă carcase, a declarat șeful MADR pentru AGROINFO.

Ministrul agriculturii a adăugat că se poate face în România sacrificarea halal a ovinelor vii pentru a fi exportate carcase proaspete, refrigerate.

5

Avem 48 de abatoare, care au posibilitatea să fie acreditate halal. E un ritual la care poate să asiste un reprezentant al exportatorilor, a mai spus Oros.

Ministrul agriculturii va relua negocierile pentru exportul de animale vii în țările arabe, care au fost întrerupte de pandemia de Covid-19.

Manevră pentru a-i lăsa pe unii fermieri fără despăgubiri? Producția din câmp, ”umflată” de comisia de secetă! Roxana Dobre - 4 iunie 2020

Fermierii afectați de secetă acuză funcționarii care fac constatările în teren că au adoptat o ”strategie” prin care evaluează și notează în procesul-verbal un grad de calamitate sub cel din teren astfel încât să lase o bună parte din producătorii agricoli fără despăgubirile pentru secetă. Sorin Bogdan, fermier din comuna Petrești, județul Dâmbovița spune că în cazul său la o densitate de 230-250 spice pe metru pătrat cu 10-16 boabe viabile pe spic, comisia a reușit să evalueze producții de peste 3 tone la hectar pentru a nu acorda despăgubiri, deși agricultorul spune că cu greu va scoate 1,5 tone la hectar.

Fermierul Sorin Bogdan spune că funcționarii au reușit să evalueze producții de peste 3 tone la hectar pentru a nu acorda despăgubiri

”În atenția Ministrului Agriculturii, Primului Ministru și Prefectului Județului Dâmbovița. Iată cum comisia de constatare și evaluare a pagubelor își bat joc de fermierii din comuna Petrești, Județul Dâmbovița și probabil din toată țara. La o densitate de 230-250 spice pe metru pătrat cu 10-16 boabe pe spic viabile la momentul actual, au reușit sa evalueze producții de peste 3 tone la hectar pentru a nu acorda despăgubiri, considerându-se pagubă doar cele calamitate peste 30 la sută”, a dezvăluit fermierul Sorin Bogdan într-o postare în mediul online.

În procesul verbal primit de fermier se precizează că acesta nu va primi nicio despăgubire pentru grâul calamitat de secetă

Acesta este de părere că cu o astfel de strategie a funcționarilor ”nici 20 la sută din fermierii români nu-și vor permite să înființeze în toamnă culturi de grâu, neputându-și acoperi cheltuielile pe 2020”.

”RUȘINE! Asta este practica care se perpetuează la despăgubiri de 15 ani încoace, evaluările fiind făcute de aceeași funcționari ai statului cu salarii

6

grase plătite și din taxele și impozitele luate de statul român de la fermieri care în actualele condiții cu împrumuturi la IFN-uri (cămătari) cu dobânzii de 20 la sută pe an și inputuri luate pe datorie, vor fi în toamnă în faliment. Nici 20 la sută din fermierii români nu-și vor permite să înființeze în toamnă culturi de grâu, neputându-și acoperi cheltuielile pe 2020. La un preț al grâului de 0.68 ron pe kg cu o producție de 1-1.5 tone la hectar pentru fermieri anul agricol va fi un dezastru”, a mai subliniat producătorul agricol. Comentariile primite de fermier la postarea privind evaluările defectuoase arată nemulțumirea și altor fermieri care se confruntă cu pierderi din cauza secetei. ”Chiar asa niște nepricepuți de la direcția agricolă, oameni care fac deplasarea pe teren în scârbă care nu au habar la un grâu de o șchioapă cu 4..10 boabe pe spic îți râd în față și spun că este grâu de peste 4 tone. Niște birocrați care nu au nici o tangență cu realitatea, niște fricoși care nu știu care este rostul meseriei pe care o fac. RUȘINE!, a comentat Gigi Tomescu.”Ia să vezi la ăla cu 1.000 ha ce calamitate i-a dat! (acolo iese șpaga)”, spune și Ceaușu Mihăiță. ”Ieșiți în stradă”! Această sola de grâu trebuia evaluată la daună totală!”, îl încurajează pe fermier Moise Viorel. ”În Dobrogea culturi ca alea sunt foarte bune. Eu cred că se va recolta 1.5 -2 tone acolo”, spune și Ștefan Cassian.

Reamintim că rapoartele de sinteză pentru secetă se întocmesc până cel târziu la data de 15 iunie inclusiv, pentru culturile înființate în toamnă, respectiv până cel târziu la data de 15 septembrie inclusiv, pentru culturile înființate în primăvară și se comunică Instituției Prefectului, Consiliului Județean și Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Despăgubirile se vor acorda utilizatorilor de terenuri cu destinație agricolă înscriși în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, ale căror suprafeţe cu culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafeţele destinate producţiei vegetale, aferente fiecărei culturi, depun înştiinţări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a căror rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în termen de 3 zile de la constatarea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deţinute”.

LEGE VOTATĂ ASTĂZI! INTERZISĂ VÂNZAREA TERENURILOR AGRICOLE CETĂȚENILOR STRĂINI!Agroinfo 03 iunie 2020 - VOTATĂ! Camera Deputaților a votat astăzi legea prin care terenurile agricole nu mai pot fi vândute cetățenilor străini. Proiectul a fost adoptat cu 205 voturi pentru, 96 împotrivă și 8 abțineri. Camera Deputaților este for decizional, iar legea va fi trimisă președintelui României pentru promulgare.

7

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat astăzi proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Conform legii, înstrăinarea terenulurilor agricole, în cazul în care titularii dreptului de preempțiune (cei care au prioritate n.r.) nu își manifestă dorința de a le cumpăra, se poate face către persoanele fizice care au domiciliul/reședința în raza unității administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul, de cel puțin cinci ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare.

Către persoanele juridice se poate vinde doar dacă se îndeplinesc cumulativ mai multe condiții, printre care situarea sediului social în raza unității administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul, desfășurarea de activități în zona respectivă, venituri minime de 75% din activități agricole, iar asociații să facă dovada domiciliului național pe ultimii cinci ani.

În cazul exercitării dreptului de preempțiune de către proprietarii de terenuri agricole vecine, prioritatea la cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan se stabilește astfel:

a) proprietarul de teren agricol vecin care are hotarul comun cu latura cea mai mare a terenului ce face obiectul ofertei de vânzare;b) în cazul în care terenul ce face obiectul ofertei de vânzare are două laturi mari ori toate laturile egale, prioritate la cumpărarea acestui teren are proprietarul de teren agricol vecin, tânăr fermier, care are domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 1 an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;c) proprietarii de teren agricol vecin care au hotarul comun cu terenul ce face obiectul ofertei de vânzare, în ordinea descrescătoare al lungimii hotarului comun cu terenul în cauză;d) în cazul în care latura mare sau una dintre laturile egale ale terenului ce face obiectul ofertei de vânzare are hotarul comun cu un teren situat pe raza altei unități administrativ-teritoriale, prioritate la cumpărarea terenului are proprietarul de teren agricol vecin cu domiciliul/reședința în raza unități administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul.

Solicitarea și utilizarea extrasului de carte funciară sau, în condițiile legii, a certificatului de sarcini și a documentației cadastrale valabile la încheierea

8

contractelor translative de proprietate privind bunurile imobile și alte drepturi reale, fac pe deplin dovada bunei-credințe atât a părților din contract, cât și în fața notarului public, cu privire la calitatea de proprietar a vânzătorului asupra imobilului supus vânzării conform descrierii din cartea funciară.

În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele fizice cu respectarea următoarelor condiții cumulative:

a) să aibă domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;b) să desfășoare activități agricole pe teritoriul național pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte;c) să fie înregistrată de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele juridice cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

a) să aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul național, pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;b) să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;c) să prezinte înscrisurile din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole, așa cum sunt prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, clasificate conform codului CAEN prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;d) asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliul situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;e) în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

În cazul neexercitării dreptului de preempțiune, dacă niciunul dintre potențialii cumpărători, în termenul legal, nu îndeplinește condițiile pentru a

9

putea cumpăra terenul agricol situat în extravilan, înstrăinarea acestuia prin vânzare se poate face către orice persoană fizică sau juridică, în condițiile prezentei legi.

Terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligația plății impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă.

Proprietarii terenurilor agricole situate în extravilan au obligația să le utilizeze exclusiv în vederea desfășurării activităților agricole de la data cumpărării, iar în situația în care pe terenul agricol există investiții agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei și irigații exclusiv private se va păstra destinația agricolă a acestei investiții, este stipulat în legea votată astăzi.CINE ARE PRIORITATE LA CUMPĂRAREA TERENURILOR AGRICOLE!Agroinfo 04 iunie 2020

LEGE VOTATĂ! Camera Deputaților a votat ieri, 3 iunie 2020, legea care reglementează vânzarea terenurilor agricole. AGROINFO v-a informat deja că terenurile agricole nu mai pot fi vândute cetățenilor străini și nici în scopul speculei. Vă spunem cine are prioritate la cumpărarea terenurilor agricole, lista preemptorilor. De asemenea, se înființează Registrul unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole.Potrivit legii, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și a dreptului de preempțiune, la preț și în condiții egale, în următoarea ordine:

a) preemptori de rang I: coproprietarii, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;b) preemptori de rang II: proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei, irigații exclusiv private și/sau arendașii. În cazul în care pe terenurile supuse vânzării se află investiții agricole pentru culturile

10

de pomi, viță de vie, hamei și pentru irigații, prioritate la cumpărarea acestor terenuri au proprietarii acestor investiții;c) preemptori de rang III: proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, cu respectarea dispozițiilor prevăzute la alin. (2) și (4);d) preemptori de rang IV: tinerii fermieri;e) preemptori de rang V: Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișeștiˮ și unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, organizate și reglementate prin Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Știinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Șişeşti", cu modificările şi completările ulterioare, şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, precum și instituțiile de învățământ cu profil agricol, în scopul cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan cu destinația strict necesară cercetării agricole, aflate în vecinătatea loturilor existente în patrimoniul acestora;f) preemptori de rang VI: persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine;g) preemptori de rang VII: statul român, prin Agenția Domeniilor Statului.

Arendaşul care doreşte să cumpere terenul agricol arendat situat în extravilan trebuie să deţină această calitate în temeiul unui contract de arendare valabil încheiat şi înregistrat potrivit dispoziţiilor legale, cu cel puțin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei și să îndeplinească următoarele condiții:

a) în cazul arendașilor persoane fizice să facă dovada domiciliului/reședinței situat/situată pe teritoriul național, pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;b) în cazul arendașilor persoane juridice și asociații, persoane fizice, să facă dovada domiciliului/reședinței situat/situată pe teritoriul național pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;c) în cazul arendașilor persoane juridice, cu acționariat altă persoană juridică, acționarii care dețin controlul societății să facă dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul național stabilit pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

În cazul exercitării dreptului de preempțiune de către tinerii fermieri, prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării are tânărul fermier care desfășoară activități în zootehnie, cu respectarea condiției privind domiciliul/reședința stabilit/stabilită pe teritoriul național pe o perioadă de

11

cel puțin un an, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

În sensul prezentei legi, tânăr fermier este o persoană cu vârsta de până la 40 de ani așa cum este definită la art. 2 alin. (1) lit. (n) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE)nr.1698/2005 al Consiliului, cu modificările ulterioare, care intenționează să desfășoare sau desfășoară activități agricole.

În termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de vânzare, primăria are obligaţia să afişeze timp de 45 de zile lucrătoare oferta de vânzare la sediul său şi, după caz, pe pagina de internet a acesteia.

Primăria are obligaţia de a transmite structurii din cadrul aparatului central al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumită în continuare structura centrală, respectiv Direcțiilor pentru agricultură județene sau a municipiului București, denumite în continuare structuri teritoriale, după caz, precum și Agenției Domeniilor Statului, un dosar care să cuprindă lista preemptorilor, copiile cererii de afişare ale ofertei de vânzare şi ale documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1), procesul-verbal de afișare a ofertei, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării documentației.

Titularul dreptului de preempţiune trebuie ca, în termenul de 45 de zile lucrătoare, să îşi manifeste în scris intenţia de cumpărare, să comunice acceptarea ofertei vânzătorului şi să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afişată. Primăria va afişa, inclusiv pe site-ul propriu, în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea acceptării ofertei de vânzare, datele prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, respectiv le va trimite pentru afişare pe site-ul structurii centrale, respectiv structurilor teritoriale, după caz.

Legea stabilește înființarea Registrului unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole situate în extravilan, sistem electronic, constituit pe baza datelor și informațiilor furnizate de către autoritățile administrației publice locale, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Registrul unic se realizează, se actualizează și se administrează de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempțiune sau fără obținerea avizelor este interzisă și se sancționează cu nulitatea absolută, stipulează legea.

12

Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării–cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Incep să apară primele date privind impactul pandemiei în economie: consumul privat a căzut cu 20% în aprilie după prăbuşirea vânzărilor de carburanţi cu peste 30% şi a produselor nealimentare cu 20%. Vânzările de alimente s-au diminuat cu 4,7% Roxana Rosu 04.06.2020,

Afacerile din comerţul cu amănuntul au căzut în aprilie cu 20%, atât faţă de luna martie 2020, cât şi faţă de aprilie 2019, influenţate în special de scăderea drastică a vânzărilor de carburanţi, cu peste 30%, şi a celor de produse nealimentare, cu peste 20%, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Acest sector a fost puternic impactat de restricţiile introduse odată cu declararea stării de urgenţă în luna martie, pe fondul pandemiei COVID19, măsura care a dus la închiderea majorităţii magazinelor din centre comerciale şi la limitatea circulaţiei. 

Astfel, în aprilie 2020, faţă de martie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul s-a redus cu 19,7%, serie brută, şi cu 22,3%, ajustat la zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Cele mai drastice scăderi au fost la carburanţi (-31,4%), produse nealimentare (-20,5%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-13,4%).

Faţă de aceeaşi lună din 2019, în aprilie 2020 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut atât ca serie brută cu 19,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 18,5%.

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la carburanţi (-38,4%), vânzările de produse nealimentare (-22,9%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-4,7%).

13

Per total, în primele patru luni ale anului, comerţul cu amănuntul a crescut faţă de perioada similară din 2019 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,5%, respectiv cu 1%. Creşterea a fost susţinută mai ales de majorarea vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun, cu 9,4%. În schimb, au fost remarcate scăderi la vânzările de carburanţi în benzinării (-8,1%) şi la vânzările de produse nealimentare (-0,6%).

”Ne aşteptăm la redinamizarea comerţului cu amănuntul începând cu trimestrul III al anului curent, pe fondul depăşirii punctului culminant al crizei sanitare şi intrării economiei într-un nou ciclu. Pentru perioada 2020-2022 prognozăm o creştere a consumului privat cu un ritm mediu anual de 3.5%, evoluţie susţinută de relansarea fluxurilor investiţionale (cu impact pozitiv pentru piaţa forţei de muncă) şi de nivelul redus al costurilor reale de finanţare”, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania. 

Comerţul este cea mai importantă „industrie“ a României din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi este cel de-al doilea angajator după industria prelucrătoare. Una din trei companii din economie şi-a declarat drept CAEN (obiect de activitate) comerţul sub una dintre formele sale, fie el alimentar, cu carburanţi, medicamente sau produse agricole.

La nivelul anului 2018 (ultimul an pentru care există date publice) erau 220.000 de astfel de companii în România, cu afaceri cumulate de 600 de miliarde de lei şi aproape 900.000 de salariaţi. Comerţul este o piaţă puternic

14

concentrată la vârf, primii 20 de jucători având afaceri de 137 de miliarde de lei, adică aproape un sfert din tot businessul industriei.

BNR: Tabloul sectoarelor bine poziţionate şi al celor vulnerabile în criza coronavirus. Industriile alimentară, farmaceutică şi chimică, comerţul online, curieratul sau serviciile IT&C sunt relativ bine poziţionate. Sectoarele HoReCa, turismul, activităţile recreative, vulnerabile Claudia Medrega 03.06.2020,

Expunerea economiei româneşti pe servicii IT&C (5% din valoarea adăugată brută provin din IT&C), printre cele mai ridicate din Europa, constituie unul dintre avantajele des invocate în ultimii ani, lucru valabil şi în perioada următoare.

Economia românească va fi sever afectată de criza coronavirusului, însă peisajul este neuniform în plan sectorial, domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică fiind relativ bine poziţionate în contextul actual, după cum sunt şi comerţul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C, în viziunea BNR.

Banca Naţională a publicat în cea mai recentă ediţie a Raportului trimestrial asupra inflaţiei o analiză privind impactul crizei coronavirusului asupra tuturor sectoarelor din economie, evidenţiind sectoarele cel mai bine poziţionate, precum şi sectoarele cele mai vulnerabile.

  Un nou focar de pestă porcină africană, apărut după o pauză de o lună şi jumătate la Brăila. 04 iun, 2020 | ECONOMICA.net

Un nou focar de pestă porcină africană a apărut într-o localitate din Brăila, după o pauză de o lună şi jumătate, timp în care nu a mai fost confirmat niciun focar în judeţ, potrivit informaţiilor furnizate de Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) . Virusul a fost confirmat într-o gospodărie din satul Găvani, comuna Gemenele, cu 30 de porci, toate animalele fiind sacrificate în vederea eradicării focarului. În localitate au fost instituite restricţii de mişcare pentru animale, iar gospodăria unde a apărut focarul a fost dezinfectată, în 45 de zile de la confirmarea pestei urmând a fi prelevate probe pentru a se constata dacă mai există sau nu virusul. De la începutul anului, au fost confirmate focare de pestă porcină africană în gospodăriile locuitorilor din Ulmu, Tichileşti şi Lacu Sărat, precum şi într-o fermă din comuna Salcia Tudor, unde se aflau peste 30.000 de porci.

15

Nu se mai elibereaza certificate de origine fara genotipare! Anuntul lui Oros In iun. 4, 2020

Subvenția pentru ovine nu va mai putea fi accesată de către crescătorii de ovine dacă reproducătorii pe care îi introduc în turme, berbecii cu origine, nu au și genotipare. Anunțul a fost făcut de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în briefingul de presă susținut astăzi la sediul MADR. Oficialul a precizat că măsura a fost luată în primul rând pentru a se preveni răspândirea scrapiei în efectivele de ovine, dar și să se poată proba apartenența genetică a berbecilor la o anumită rasă. Astfel, din acest an, niciun certificat de origine nu va mai putea fi eliberat fără să existe și genotipare pentru respectivul animal.

”Pentru că programul de ameliorare se derulează de 7 ani, avem semnale din partea crescătorilor de ovine că a fost compromis pe alocuri, că stabilirea Registrelor Genealogice nu au fost întotdeauna foarte corecte și nu s-a bazat pe o certificare științifică, prin genotipare, și că s-au eliberat certificate false de origine.

Vrem să oprim începând din acest an acestă problemă, nu vrem să compromitem o acțiune care în intenția inițială a fost bună și care urmărește de asemenea un scop bun, de a avea animale cu calitate genetică bună, începând de anul acesta nu vom accepta să se elibereze certificate de origine pentru reproducători doar dacă se face acel test de genotipare care să ne garanteze apartenența și testul de filiație”, a subliniat Adrian Oros.

Șeful MADR a precizat că un rol important în luarea acestei decizii l-a avut evoluția pe teritoriul României, în ultimii ani, a scrapiei.

”Focarele de scrapie sunt tot mai multe. Din 2014 până în prezent – 709 cazuri, iar măsurile de eradicare ale acestei boli sunt foarte costisitoare în turmă, toate animalele sunt sacrificate și fermierii sunt despăgubiți. Singura modalitate de a preveni boala este testarea precoce a ovinelor și eliminarea indivizilor care sunt slab rezistenți, predispuși”, a explicat șeful de la Agricultură.

16

Scopul genotipării este dublu, a precizat ministrul Adrian Oros: ”Vrem ca prin genotipare să urmărim două aspecte: să identificăm acei indivizi sensibili, predispuși să contacteze boala, să îi elimină de la reproducție, și să demonstrăm apartenență la o anumită rasă sau varietate. Toate animalele din RG vândute cu certificate de origine pentru ameliorarea rasei, să dețină acest certificat de origine care să dovedească această apartenență și în mod științific”.

La acest moment, genotiparea a fost realizată numai pentru 5% din efectivul național de ovine.

Date oficiale: dimensiunea pagubelor produse de seceta pe judete In iun. 4, 2020  

Dimensiunea pagubelor produse de secetă în România a fost unul dintre subiectele abordate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurare în cadrul declarațiilor de presă făcute la sediul MADR. Potrivit oficialului, la această oră sunt centralizate procese verbale de constatare întocmite de către comisiile de evaluare pe o suprafață totală de 1,3 milioane hectare din cele 2,9 milioane hectare care au fost însămânțate în toamnă. Județele cele mai calamitate din acest punct de vedere sunt: 

Constanța cu 329 de mii de hectare  Tulcea cu 122 de mii de hectare  Botoșani cu 105 de mii de hectare  Ialomița 103 de mii de hectare  Timiș 75 de mii de hectare  Buzău cu 69 de mii de hectare 

„Ce am observat și am atras atenția și acum două săptămâni, și iarăși prin intermediul dumneavoastră atrag atenția și facem apel la bună credință și la corectitudinea fermierilor atunci când raportează suprafețele calamitate. De asemenea, la buna credință și la vigilența celor din comisiile de constatarea și de evaluare a pagubelor, pentru că banii pentru despăgubiri să ajungă în mod corect, în mod onest la cei care au suferit aceste pagube, iar modalitatea de despăgubire să fie cât mai obiectivă. Pentru că sunt diferențe

17

semnificative și o să le verificăm, asta facem în această perioadă între județe vecine cu regim de relief și regim de precipitații asemănător, diferențe foarte mari”, a declarat Adrian Oros. 

Lucrări de reparații și dezvoltare a irigațiilor

Legat de irigații, minsitrul Agriculturii a transmis că săptămâna trecută a fost pornită o  stație de punere sub presiune și de pompare care nu a mai fost pornită din 2007 la Sultana (jud. Călărași) având posibilitatea să irige pe încă 20.000 de hectare. De asemenea, la Făurei (jud. Brăila) s-au terminat reparațiile la acea stație, deși nu erau prinse în programele și în contractele care veneau din urmă pentru a fi reabilitate. „Împreună cu fermierii, pentru că acolo s-au implicat foarte mult și fermierii cu oameni care au participat la lucrări alături de cei de la ANIF, suntem cu reparațiile aproape la final. Trebuie să mai rezolvăm problema unui post trafo care între timp a dispărut de acolo, pentru că această stație nu a fost pornită din `92. Dacă reușim să o pornim și speranța noastră e că acest lucru se va întâmpla în curând, vom mai avea posibilitatea să irigăm încă 40.000 de hectare”, a spus Adrian Oros. 

Apel către primari să ajute fermierii la eliberarea adeverințelor

Legat de plățile APIA și de depunerea cererilor. Potrivit ministrului, până acum s-au făcut plăți în valoare de 2,5 miliarde euro.  „Pentru că știți ca la începutul pandemiei cei de la APIA au reușit ca în două săptămâni să găsească o posibilitate, o procedură de depunere online în așa fel încât oamenii să nu mai treacă pe la primării pentru acele adeverințe și nici măcar pe la APIA, cererile să fie depuse online cu concursul celor care lucrează la APIA și care lucrează și în zilele de sâmbătă, și în zile de duminică, și în zile de sărbători legale, și pe de această cale chiar vreau să le mulțumesc, tocmai pentru ca noi să ne încadrăm ca până în 15 iunie, așa cum am primit acceptul Comisiei, să prelungim cu o lună data de depunere, toți fermierii să aibă cererile depuse pentru a-și primi în toamnă subvențiile. Speranța noastră este mai devreme, pentru că asta am cerut Comisiei să putem să dăm subvențiile mai devreme. Noi am propus luna septembrie, să vedem ce ne aprobă Comisia legat de subvențiile pentru acest an”, a declarat ministrul Agriculturii. 

Adrian Oros a facut încă odată un apel și către fermierii care încă nu s-au grăbit să își depună cererile, mai sunt câteva zile până în 15 iunie, dar mai ales către primari și autoritățile publice locale să nu încurce fermierii și să le vină în ajutor, pentru că în unele cazuri fermierii au reclamat că au probleme

18

cu eliberarea adeverințelor de către primari și nu pot să își depună acele cereri.

Modificari la noile reguli pentru pescuitul recreativ In iun. 4, 2020  

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a ținut un briefing de presă la sediul MADR unde a vorbit despre subiectul legat de regulamentul de practicare a pescuitului recreativ în condiții de siguranță și de limitare a efectelor pandemiei. 

„Trebuie spus încă de la început că este un ordin comun al Ministerului Agriculturii și al Ministerului Sănătății care impune niște reguli, niște rigori tocmai pentru a limita răspândirea pandemiei și că a fost făcut cu consultarea administratorilor amenajărilor piscicole”, a subliniat Adrian Oros.

Este vorba despre un alt ordin care a plecat de la Ministerul Agriculturii spre avizare la Ministerul Sănătății, în care au fost reformulate câteva din articolele vechiului ordin, de acum doua zile (vezi aici).

„Și anume, s-a scos obligativitatea ca administratorii să impună interzicerea socializării. Apoi, administratorii vor permite prezența vizitatorilor în perimetrul locului de pescuit. De asemenea, din obligațiile pescarilor recreativi s-au scos acele articole care se refereau la evitarea socializării cu alți pescari, purtarea măștilor până la momentul accesului în perimetrul locului de pescuit și au rămas ca pescarii să aibă obligativitatea de a lăsa perimetrul de pescuit curat și să respecte cu strictețe regulamentul amenajări piscicole, urmând ca cei care gestionează menajerele piscicole să își stabilească prin regulament care sunt regulile în interior. De asemenea s-a eliminat păstrarea distanței de minim 1,5 m între pescarii recreativi și evitarea oricărei forme de socializare cu alți pescari recreativi participanți în

19

aceeași zonă de pescuit”, a declarat Ministrul Agriculturii Adrian Oros.  Acestea sunt schimbările propuse de MADR pentru ordinul care a plecat azi dimineață, 04 aprilie 2020, spre Ministerul Sănătății.

Permisele de acces in Delta se vor cumpara online, dupa 15 iunie In iun. 4, 2020  

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a anunţat miercuri după-amiază, pe pagina de Facebook, că permisele de acces în Deltă pot fi obţinute atât de la automatele de eliberare din Tulcea, Corbu, Vadu şi Murighiol, cât şi de la centrele instituţiei din perimetrul Rezervaţiei, iar secţiunea de plăţi online va fi disponibilă în a doua jumătate a lunii.

Anunţul a fost făcut după ce zeci de persoane au stat la rând încă de la primele ore ale zilei pentru a plăti tariful de acces în Deltă perceput tuturor celor care au domicilii în afara localităţilor din Rezervaţie.

“Permisele de acces turist în Rezervaţie şi cele de pescuit recreativ/sportiv se pot obţine şi de la Centrele de Vizitare şi Educaţie Ecologică din Sulina, Crişan, Chilia Veche. Informaţii despre acces şi pescuit sportiv în RBDD se pot obţine şi de la sediile Comisariatelor de control integrat din teritoriu (Tulcea, Murighiol, Jurilovca, Sulina, Crişan)”, se arată în anunţul ARBDD.

Instituţia din subordinea Ministerului Mediului aminteşte că în această perioadă se lucrează la finalizarea aplicaţiei de plăţi on-line, urmând ca după data de 15 iunie să devină funcţională integral.

“În momentul de faţă, aplicaţia este funcţională pentru obţinerea permiselor de acces gratuite (pentru categoriile ce beneficiază de gratuităţi) şi de pescuit recreativ/sportiv”, se mai specifică în anul anunţul Administraţiei Deltei.

Zeci de persoane, multe din judeţul Tulcea, au stat miercuri, la rând, chiar şi 30 de minute pentru a avea acces la automatele de eliberare a permiselor din sediul ARBDD din Tulcea, fiind pentru prima dată în ultimii ani când se întâmplă acest lucru.

Site-ul ARBDD, ddbra.ro, funcţionează doar parţial de la finele anului trecut, după ce instituţia statului a achiziţionat un nou pachet de servicii software în valoare de 114.000 lei, fără TVA. 

20

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 126/2020 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsura 14 "Bunăstarea animalelor" pachetul a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) - Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 468 din 03.06.2020. A intrat în vigoare la 03.06.2020

Norma sanitară veterinară privind stabilirea principiilor şi liniilor directoare referitoare la buna practică de fabricaţie pentru produsele medicinale de uz veterinar din 23.12.2003 , Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului Abrogat de Ordin 86/2020 la 03.06.2020

Ordinul nr. 1107/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea principiilor şi liniilor directoare referitoare la buna practică de fabricaţie pentru produsele medicinale de uz veterinar, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului Abrogat de Ordin 86/2020 la 03.06.2020

Ordinul nr. 86/2020 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea principiilor şi liniilor directoare referitoare la buna practică de fabricaţie pentru produsele medicinale veterinare, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 468 din 03.06.2020. A intrat în vigoare la 03.06.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 735/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 142/2011 privind utilizarea făinii de carne şi oase drept combustibil pentru instalaţiile de ardere (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 172 din 03.06.2020. Va intra în vigoare la 23.06.2020

Regulamentul delegat nr. 686/2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte autorizarea unităţilor de material germinativ şi cerinţele de trasabilitate şi de sănătate animală pentru circulaţia în interiorul Uniunii a materialului germinativ provenit de la anumite animale terestre deţinute (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 174 din 03.06.2020. Va intra în vigoare la 23.06.2020

21

INTERNE

Gheorghe Voica, pomicultor Mărăcineni, judeţul Argeş: „Să se facă cooperative pentru dezvoltare!“Joi, 04 Iunie 2020 Beatrice Alexandra MODIGA

De curând, am făcut o vizită domnului inginer  Gheorghe Voica, un specialist devotat pomiculturii, care ne-a prezentat speciile pomicole din exploatația sa superintensivă de la Mărăcineni (măr, cireş şi prun). Acesta a punctat și problemele cu care se confruntă acest domeniu în județul Argeș.

Plantaţie de măr superintensivă la care se munceşte de unul singur

Pomicultorul Gheorghe Voica exploatează 11 ha de teren, toate într-un loc, şi are şi o suprafaţă irigabilă de 5 ha de pomi, dintre care 3 ha de măr şi restul de cireş, prun şi măr de vară. „Plantaţia aceasta am făcut-o acum câţiva ani în colaborare cu domnul profesor Florin Stănică de la USAMV Bucureşti; m-am gândit să pun soiuri de mere rezistente la boli, să le fac mai ieftine şi puţin mai poluate (…); de aceea mi-am ales trei soiuri, unul galben, unul roşu şi un altul bicolor, de care sunt foarte încântat deoarece se păstrează peste iarnă, au gust bun, o culoare foarte frumoasă şi mai am şi două soiuri de vară, unul care se coace pe 20 iunie, singurul soi românesc Romus 3, iar un alt soi este Rubinola, care se coace pe 20 august. Am tăiat singur toată iarna cei 3.500 de pomi, dar sunt încântat. M-am gândit că, fiind aproape de piaţă, de oraşul Piteşti, să vin în întâmpinarea consumatorilor și să  le ofer mere proaspete“, mărturisește pomicultorul.

Probleme cu valorificarea producţiei

O bună perioadă, cel mai rău pentru pomicultorul argeşean a fost la recoltat. „Când să valorific fructele, n-am mai putut fiindcă a venit embargoul cu ruşii; atunci au venit polonezii şi ungurii cu preţuri de dumping şi am rămas

22

cu merele nevândute foarte mulţi ani. De exemplu, în urmă cu doi ani am avut o producţie foarte mare şi am lăsat pe câmp o mare parte, iar o altă mare parte am aruncat-o şi am dat-o de pomană unora; atunci am avut o cădere economică extraordinară. Am vândut nişte teren ca să pot să îmi plătesc datoriile, iar anul trecut nu prea am mai muncit pomii, nici producţie nu am făcut, nici pierdere nu am avut. Anul acesta am zis să continui cât voi mai putea şi uitaţi-vă că plantaţia arată chiar foarte bine. Am zis să nu mă las că şi mâine este o zi (...) drept răsplată anul acesta toţi merii pe care îi am sunt plini de rod, dar eu mai răresc fructele pentru că vreau să fie acceptabile pentru piaţă. Merele cele mai gustoase se fac la o altitudine de peste 400-500 m şi aici este limită“, mai spune Gheorghe Voica.

Depozite cu atmosferă controlată

La supermarketuri este şi mai complicat deoarece marile lanţuri de magazine vor să fie fructele gazate, să reziste luni de zile şi să nu se strice. „În horticultură, nu numai în pomicultură, ar trebui investiţii uriaşe. Un depozit de 1.000 de tone cu atmosferă controlată costă 1 milion de euro, iar această sumă nu o găsim la toţi pomicultorii din judeţul Argeş. Asocierea este o soluţie foarte bună, dar nu este fezabilă fiindcă asocierea se face între fermieri şi la noi, cum este distrus tot, ar trebui o cooperativă pentru dezvoltare, adică să pună toţi aceleaşi soiuri de fructe, să pună toţi la aceeaşi distanţă, să facă un depozit (…), nu avem de unde să luăm atâţia bani. Depozitele care au fost în judeţul Argeş sunt în paragină; de exemplu, într-un depozit de 7.000 de tone de legume şi fructe din Ştefăneşti sunt strânse fiare vechi“, specifică acesta.

Lui Gheorghe Voica i-ar plăcea să extindă suprafaţa, dar este condiţionat, iar până la urmă şi agricultura trece prin stomac; dacă nu câştigi nimic, nu o mai faci, spune argeşeanul. „Într-o plantaţie de 5-10 ha îţi rămân în jur de 5.000 de euro, dacă este anul normal; în aceste condiţii, cum să se apuce oamenii şi tineretul să facă plantaţii şi să investească? Am în jur de 2.700 de pomi la ha, cu o distanţă de 3,50 x 1,20 m, şi pot să obțin 40-50 de tone la hectar de mere, dar cu valorificarea este greu. Eu duc merele la Institutul de Pomicultură şi plătesc chirie acolo 10 bani/ kg/lună.“

Plantaţie de cireş şi prun

Plantaţia de cireş a pomicultorului din Mărăcineni cuprinde cinci soiuri: Regina, Kordia, Karina, Lapins şi Summit, cu toate că aici nu este zona cea

23

mai potrivită, mărturiseşte horticultorul. „Cireşul este pe areale ca şi viţa-de-vie. De exemplu, acesta merge la Cotnari, Focşani, Bacău, Bistriţa, deci are anumite zone, unde să fie terenul uşor şi să nu fie pe prima teresă a râului cu curenţi reci, iar eu sunt la o întâlnire de văi şi mai vin curenţi reci.“

În schimb, prunul se pretează acestei zone foarte bine, dar şi la prun trebuie soiuri de piaţă, mari, albastre, lunguieţe, să se desfacă de pe sâmbure, menționează Gheorghe Voica. „Am opt soiuri de prun; având şi pepinieră, invit pe cine vrea să vadă o plantaţie mai mare în luna august, când se coc prunele. Nu trebuie să ai numai fructe pe farfurie, ci din punct de vedere tehnologic trebuie să fie soiurile bune, rezistente la ger, secetă şi boli.“

Domnul inginer horticol vine şi cu recomandări pentru tinerii din zonă care iubesc pomicultura: „Le-aş propune concentrarea producţiei horticole. Pe Valea Topologului, acolo este cea mai bună zonă pentru mere. Ar trebui să îi ajute şi cei din Ministerul Agriculturii să facă o cooperativă pentru dezvoltare. Să se gândească să pună toţi acelaşi soi, cu aceeaşi tehnologie de cultură şi cumva, să fie rechiziţionate depozitele părăsite şi date cu titlu de gratuit ca să îi ajute. Un supermarket nu vine dacă nu ai producţie mai mare ca să poţi face un contract. Sunt multe de făcut; atât timp cât importăm atâtea legume şi fructe vă daţi seama că este loc unde se pot face multe“, încheie ing. Gheorghe Voica.

„Până îm 1989 pomicultura din judeţul Argeş a avut 57.000 de ha, fiind cel mai mare judeţ pomicol din România, iar acum mai are înscrise la APIA 2.000 ha. Eu sunt rezervat că acestea 2.000 ha sunt în funcţiune, că dacă s-ar obține 20-30 tone/ha vă daţi seama ce producţie ar fi în total. Industria de preţuri de nimic îl prinde pe om la înghesuială.“

OIERUL DAN PETRESCU, APC: PREȚUL PE KILOGRAMUL DE MIEL S-A TRIPLAT! Agroinfo04 iunie 2020 - VESTE BUNĂ PENTRU OIERI! Crescătorul de ovine Dan Petrescu, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC), prezent la conferința de presă organizată astăzi de ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat, pentru AGROINFO, că prețul în viu al kilogramului de miel aproape că s-a triplat. Creșterea prețului la mieii pentru export, spune oierul, este datorată negocierilor făcute de ministrul agriculturii cu țările arabe. Exportatorii plătesc mai mult pe kilogramul de miel în viu.

24

S-au întâmplat lucruri bune până acum. Mielul care anul trecut era 5 lei pe kilogramul în viu, s-a triplat acum, prețul pe kilogramul de miel în viu e undeva pe la 13 lei, a spus Dan Petrescu.

Gheorghe Dănulețiu, cunoscutul Ghiță Ciobanul, a declarat, pentru AGROINFO, că ieri s-au vândut miei pentru export cu 12 lei pe kilogramul în viu.

Ieri s-au dat miei cu 12 lei kilogramul în viu, pentru export, plus cei 8%, care se adaugă în regim special pentru agricultură, procent de care beneficiază doar oierii persoane fizice, a spus Ghiță Ciobanul, secretar al Asociației Profesionale a Ciobanilor.

Creșterea prețului la miel îi ajută să supraviețuiescă pe mulți dintre oierii români care încasează doar ajutorul național tranzitoriu pentru ovine, o subvenție plătită de la bugetul de stat de circa 20 de lei pe cap de ovină.

Clubul Fermierilor propune lansarea urgenta a unei scheme pentru irigatii In iun. 4, 2020  

Clubul Fermierilor Români propune autorităţilor lansarea în regim de urgenţă a unei noi scheme de ajutor de stat pentru extinderea şi dezvoltarea irigaţiilor locale, considerând că o astfel de măsură va reduce considerabil riscurile economice, precum şi pe cele privind siguranţa alimentară, scrie agerpres.ro.

Potrivit comunicatului clubului, seceta de anul acesta a pus în evidenţă şi mai mult faptul că suprafaţa de teren irigabilă în prezent în ţara noastră este foarte scăzută, aspect care generează incertitudini serioase pentru securitatea alimentară a României şi afectează grav competitivitatea agriculturii locale.

„Fermierii pe care-i reprezentăm conştientizează şi ei pe deplin importanţa acestui subiect şi nevoia de efort investiţional pentru dezvoltarea de sisteme locale de irigaţii pe o suprafaţă cât mai largă. În contextul în care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat public preocuparea pentru această problematică şi din dorinţa de a sprijini remedierea situaţiei, asociaţia noastră a înaintat autorităţilor propunerea de lansare în regim de

25

urgenţă a unei noi scheme de ajutor de stat pentru extinderea şi dezvoltarea irigaţiilor locale. Echipa de specialişti ai Clubului a elaborat şi pus la dispoziţia Ministerului documente suport pentru analiza şi decizia rapidă în favoarea lansării unui program dedicat exclusiv irigaţiilor, bazat pe o schemă de ajutor de stat”, au transmis reprezentaanții Clubului Fermierilor Români.

Iniţiativa asociaţiei vine în întâmpinarea şi sprijinul eforturilor autorităţilor române pentru un plan de măsuri imediate, eficiente, cu impact pe termen lung privind asigurarea funcţionării şi extinderea sistemului de irigaţii în ţara noastră, pentru reducerea riscurilor economice, cele privind siguranţa alimentară şi competitivitatea fermierilor români în situaţii de secetă.

Nouă schemă de ajutor de stat propusă de asociaţia fermierilor cuprinde trei forme de sprijin, precum şi flexibilitate la începutul perioadei de finanţare. Astfel, este vorba de o garanţie a statului pentru împrumuturi bancare cu destinaţia respectivă (contracte de împrumut pe 72 luni; subvenţionare a dobânzii în limita a 100.000 euro pe beneficiar (conform prevederilor cadrului temporar); confirmare a aplicării regimului de taxare pentru motorină şi în ceea ce priveşte combustibilul necesar pompelor pentru sistemele de irigaţie locale.

Flexibilitatea ar consta într-o perioadă de graţie la rambursare de 6 luni cu privire la creditele de mai sus, spun reprezentanții clubului. Formele de sprijin prezentate sunt permise de Cadrul European Temporar în materia ajutoarelor de stat (cu respectarea specificităţilor acolo descrise) şi nu vor ridica dificultăţi de aprobare la nivelul Comisiei Europene (procedura de aprobare în cazuri destul de similare fiind rapidă).

„Considerăm că puţine programe de investiţii ar putea avea un impact mai bun proporţional şi durabil decât unul de tipul celui prezentat şi sperăm într-o promovare cu maximă celeritate din partea autorităţilor române, de natură a contribui efectiv chiar de anul acesta atât la agricultura românească, cât şi la revigorarea economică mai largă”, spun reprezentanţii asociaţiei.

Clubul Fermierilor Români este o asociaţie non-profit şi neguvernamentală, care promovează interesele fermierilor din România. Membrii asociaţiei sunt fermieri performanţi care au modele de afaceri bazate pe inovaţie, tehnologie şi bunele practici în agricultură, pentru creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate create în acest domeniu. 

26

Americanii de la Pioneer Hi Bred au sărit pragul de 100 mil. euro din vânzarea seminţelor, în 2019, cu un avans de 9%   Florentina Niţu 03.06.2020,

Compania Pioneer Hi Bred România, cu activităţi în comercializarea seminţelor, a trecut în 2019 de afaceri de 487 milioane lei (peste 100 mil. euro), având o creştere de 8,7% faţă de anul precedent, însă profitul a scăzut cu 57% până la 7,3 milioane de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor furnizate de reprezentanţii firmei.

Ei susţin că noul coronavirus nu a influenţat activitatea companiei până în prezent, iar dacă vor apărea efecte viitoare, conducerea va monitoriza impactul potenţial al pandemiei de COVID-19 şi va lua toate măsurile posibile pentru atenuarea efectelor adverse asupra activităţii companiei.

„Deşi soldul pandemiei a crescut dramatic până la momentul emiterii acestor situaţii financiare individuale, până în prezent nu s-a evidenţiat niciun efect semnificativ asupra vânzărilor sau situaţiei financiare a companiei, dar au fost luate măsuri ample pentru a asigura continuitatea activităţii în contextul situaţiei naţionale de urgenţă care afectează compania. Cu toate acestea, efectele viitoare ale acestei situaţii nu pot fi anticipate”, a spus Maria Cîrja, director de marketing în cadrul companiei, ca răspuns la întrebările ZF transmise cu ocazia de a întocmi noua ediţie a catalogului în care sunt incluse cele mai importante companii din economie.

Americanii de la DuPont Pioneer sunt prezenţi în România prin companiile Pioneer Hi-Bred România, cu activităţi în comerţul cu ridicata al seminţelor, şi prin Pioneer Hi-Bred Seeds Agro, care înglobează atât activităţi de producţie, cât şi de cercetare. Ei îşi propun să formeze o singură companie din acestea, care va deveni entitatea juridica Corteva Agriscences din 2022, potrivit datelor furnizate pentru ZF. În compania Pioneer Hi-Bred România

27

lucrează în prezent 24 de persoane, iar în compania Hi-Bred Seeds Agro lucrează peste 100 de oameni.

REUTERS: PRODUCTIA DE GRAU, INJUMATATITA IN 2020: Agroromania.ro 03 Iun. 2020

Publicatia Reuters transmite ca productia de grau va fi injumatatita in 2020. De vina sunt seceta si lipsa irigatiilor.

Romania, al doilea exportator de grau din Uniunea Europeana, este un important furnizor de cereale in zona Orientului Mijlociu, alaturi de Franta si Rusia, iar Egiptul este cel mai important cumparator pentru graul romanesc.

 Fermierii si traderii consultati de Reuters se asteapta ca in acest an Romania sa recolteze o cantitate de grau cuprinsa intre 5 si 7,4 milioane tone, dupa ce anul trecut a inregistrat o recolta record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafata de 2,1 milioane hectare.

 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, sambata, ca din primele evaluari exista aproape un milion de hectare de culturi afectate de seceta in Romania, iar unii fermieri se gandesc sa reinsamanteze pentru a-si diminua pierderile. "Din pacate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost insamantate in toamna cu grau, secara, cereale si rapita, pana acum, din datele partiale pe care le avem, se pare ca aproape un milion de hectare sunt afectate intr-o anumita masura, de peste 50% grad de afectare", a precizat Oros.

Seceta pedologica moderata, puternica si extrema se semnaleaza la cultura graului de toamna, in diferite grade de intensitate, in Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana, Transilvania si cea mai mare parte a Olteniei, conform prognozei agrometeorologice din perioada 16 - 22 mai, publicata de Administratia Nationala de Meteorologie (ANM).

Obligațiunile Norofert intră la tranzacționare pe SMT-ul   BVB   în data de 5 iunie Financial Intelligence   4 iunie 2020,

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) informeaza ca vineri, 5 iunie, vor intra la tranzactionare pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare (SMT) al BVB obligatiunile emise

28

de Norofert (simbol bursier – NRF25 , ISIN – ROX33LDBCW73), la trei luni de la listarea companiei pe piata AeRO din cadrul SMT-ului BVB.

Caracteristicile acestora sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Obligatiunile au fost cumparate intr-un plasament privat de 93 de investitori, dintre care 88 persoane fizice si 5 legal entities.„Succesul celor două runde de finanțare derulate de Norofert la bursă arată că investitorii de pe piața de capital sunt dispuși să investească în companiile cu perspective de dezvoltare și care vin și cu un element inovator în activitatea lor. Resursele din piața financiară disponibile pentru investiţii sunt semnificative. Există lichiditate, există companii care au nevoie de capital, avem o piaţă funcţională care face legătura între investitori și companii. Piața de capital este un ecosistem, în care fiecare își îndeplinește rolul său, și putem spune că succesul rundelor de finanțare derulate de companii depinde în mare măsură de intermediarii cu care aceștia lucrează”, a declarat Radu Hanga, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București.

Plasamentul privat si admiterea la tranzactionare a obligatiunilor au fost asistate de Tradeville, in calitate de Consultant Autorizat.

 În cursul anului 2019, societatea a atras de la investitorii la bursă, printr-un plasament privat pentru acțiunile sale, 7,25 milioane lei. La acel moment, capitalizarea de piață a companiei Norofert era de aproximativ 20 milioane de lei, În 3 martie, acțiunile Norofert au fost listate pe piața AeRO, iar în prezent, Norofert are o capitalizare de piață de 45,7 milioane lei. Prin cele două runde de finanțare derulate pe piața de capital, Norofert a atras 18,75 milioane lei. „De la debutul acțiunilor NRF pe piața AeRO, a existat un interes fără precedent din partea investitorilor locali în compania noastră, întrucât au fost tranzacționate acțiuni în valoare de aproximativ 12 milioane de lei  în ultimele 3 luni. Rămânem dedicați promisiunilor făcute acționarilor și deținătorilor de obligațiuni și, în ciuda unui 2020 provocator, care a adus atât o pandemie cât și o secetă severă, ne menținem previziunile pentru acest an. Datorită celor două runde de strângere de capital, avem în prezent o poziție financiară puternică, iar rezervele de numerar ne-au ajutat să ne

29

adaptăm foarte rapid în această perioadă dificilă, lansând în doar câteva săptămâni o linie nouă de produse care ajută fermierii să gestioneze efectele negative ale secetei asupra culturilor. Ne concentrăm puternic pe cercetare și dezvoltare și vom lansa noi linii de produse în 2020, precum și vom continua pașii necesari pentru extinderea brandului Norofert pe piața americană”, a spus Vlad Popescu, CEO și Președinte al Consiliului de Administrație Norofert Group.Capitalul strâns prin emisiunea de obligațiuni este în principal direcționat către extinderea Norofert pe piețele externe, în special în Statele Unite. Pentru a intra pe piața americană, Norofert trebuie să omologheze individual toate produsele din portofoliu, ceea ce necesită acces la resurse semnificative. O altă parte a banilor strânși este folosită ca și capital de lucru, pentru a achiziționa materii prime pentru a răspunde cererii în continuă creștere pentru produsele Norofert, precum și a dezvolta portofoliul de servicii și linii de produse Norofert. În prezent, Grupul Norofert are trei linii principale de produse – Norofert Organics, care este o linie de îngrășăminte organice pentru ferme de dimensiuni medii și mari, Norofert Karisma, care este o linie de îngrășăminte pentru agricultura convențională și FITO, o linie destinată grădinarilor și micilor fermieri. În 2019, Norofert Group a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 14,8 milioane de lei, o creștere de 59% faţă de rezultatul din 2018, și un profit net de 4,62 milioane lei. În urma aprobării Adunării Generale a Acționarilor, compania a capitalizat suma de 2.407.182 lei din profitul de repartizat aferent anului 2019. Ca urmare a majorării de capital, compania a emis un număr de 6.017.955 acţiuni noi cu o valoare nominală de 0,4 lei/acţiune, ce vor fi distribuite acționarilor în următoarele luni, după formula trei acţiuni nou emise pentru fiecare acţiune deţinută.  Familia Popescu, reprezentată de Vlad Popescu și Ileana Popescu, deține o participație de 58,43%, în timp ce free-float-ul companiei pe bursă este de 41,57%.

Romania in topul tarilor cu cele mai ieftine mere din lume!Agrostandard | 4 June, 2020

Merele romanesti se numara printre cele mai ieftine din lume, potrivit unui top realizat de Picodi.com.

Pe prima pozitie in clasamentul tarilor cu cele mai mici prețuri se afla Ucraina, cu un pret mediu de 0,63 euro/kg, urmată de Turcia – 0,67 euro/kg, Polonia 0,69 euro/kg, Macedonia -0,7 euro/kg, Serbia – 0,7 euro/kg, Moldova – 0,7 euro/kg, Azerbaidjan – 0,76 euro/kg, Romania – 0,79

30

euro/kg, Muntenegru – 0,81, Gruzia – 0,82 euro/kg, potrivit unui top realizat de analistii Picodi.com.

Spre comparatie, in Coreea de Sud pretul ajunge la 5,79 euro/kg, iar in Japonia la 6,32 euro/kg.La banane, tara noastra ocupa locul 31 in clasament – cu un pret mediu de 1,12 euro/kg, iar la portocale se afla pe a 18-a pozitie cu un pret mediu de 18.01 eur/kg.

Studiul a avut in vedere un numar de 98 de tari. Preturile produselor prezentate studiu au fost determinate in baza datelor platformei numbeo.com, unde se aduna mii de utilizatori din intreaga lume.

Pentru a converti valute, a fost utilizata rata medie a Google Finance pentru prima jumatate a lunii mai 2020.

Anul acesta vom avea mai puțină miere românească! 4 iunie 2020 Cotidianul Agricol 

Anul acesta vom avea mai puțină miere românească și mai scumpă, se plâng apicultorii, care dau vina pe vremea capricioasă. Cel mai greu vom găși mierea de răpiță și de salcâm, unde producția a fost compromisă în proporție de 80%.

Temperaturile scăzute și ploile torențiale au distrus florile de salcâm, ceea ce va duce la o scădere a producției. În concluzie, prețurile vor crește, spun apicultorii. Dacă în viitor vremea va fi bună, există mai multe speranțe pentru mierea de tei și cea polifloră. În ciuda ajutorului acordat de stat, mulți apicultori renunță la subvenții din cauza birocrației.

31

Lucrurile nu stau deloc bine. Apicultorii se plâng că anul acesta vor avea o producție semnificativ redusă față de cea de anul trecut. Temperaturile scăzute și ploile torențiale din ultima perioadă au distrus florile de salcâm, ceea ce va duce la o scădere a producției.

Crescătorii de albine din Iași spun că mierea de anul acesta va fi mai puțină și mai scumpă, mai ales cea de salcâm. Probleme au fost și la mierea de rapiță. Anul acesta, culturile de rapiță au fost afectate de secetă, iar apicultorii au găsit cu greu plantații cu această cultură. Apicultorii estimează pierderi semnificative, iar producția va fi redusă cu 40 la sută față de anul trecut.

Programul usturoiul ii ustura la buzunar pe fermieri iun. 4, 2020  

Programul usturoiul continuă și anul acesta, însă cu anumite modificări. Legumicultorii care au cultivat usturoi și-au făcut speranțe că vor primi cei 3.000 de euro per hectar, însă după schimbările legislative, suma de bani încasată s-ar putea să fie mult mai mică. Cuantumul pe hectar al subvenției este diminuat în situația în care, după centralizarea tuturor situațiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depășirea sumei maxime, adică 7,5 milioane lei pentru anul 2020. Legumicultorul Mircea Bujor, din județul Teleorman, spune că anul acesta va primi 1.200 de euro la hectar, în loc de 3.000, ceea ce ar putea să ducă la pierderi majore.

https://youtu.be/pklfrayvAeo

Roxana Hidan, OTP Bank: Agricultura este un domeniu strategic în care investim pe termen lung. Fermierii pot beneficia, în avans, de finanţări de maximum 160% din valoarea subvenţiei Mircea Nica 04.06.2020,

OTP Bank, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria, oferă finanţare în avans pentru subvenţiile agricultorilor locali de până la 160% din valoarea subvenţiilor de suprafaţă, agricultura

32

fiind un domeniu strategic, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii băncii.

Cererea de finanţare pentru subvenţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) SAPS a crescut semnificativ comparativ cu volu-mul anului trecut, iar agricultorii caută soluţii din cauza secetei care a pus în pericol culturile.

Concret, facilitatea oferită de OTP Bank pentru clienţii din domeniul agricol constă în finanţarea în avans de maximum 160% a subvenţiilor de suprafaţă APIA SAPS, din care 80% din valoarea subvenţiei cuvenite în primul an de finanţare şi 80% din nivelul subvenţiei aferente anului următor. Banca estimează pentru acest an o creştere a nevoii de finanţare pentru agricultura locală, afectată de secetă, potrivit unui comunicat.

ROCA   Investments anunță o nouă tranzacție în agrifood – Piscicola   SA Financial Intelligence   4 iunie 2020

Piscicola SA, situată în localitatea Adrian, județul Satu Mare, este o fermă piscicolă pe cale să devină cea mai nouă companie în care ROCA Investments deține participații și al doilea business din această industrie în care ROCA Investments s-a implicat, potrivit unui comunicat. Tranzacția cu Piscicola este în valoare totală de 600.000 euro și a ajuns în ultimele etape de finalizare.

În România, consumul de pește pe cap de locuitor nu doar că este un sfert din media europeană, dar peste 80% din peștele consumat la noi în țară are ca proveniență importul. Pentru Piscicola, ROCA Investments își propune o dezvoltare pe zona de creștere a peștelui și de procesare, unde compania are deja certificări iar potențialul de dezvoltare este enorm. ROCA Investments se va implica în activitatea comerciala și managementul financiar cu scopul de a duce compania la urmatorul nivel.

Agri-food, domeniu rezistent la criză s-a probat în perioada recentă când serviciile legate de producția, conservarea și păstrarea hranei și-au confirmat importanța, este doar unul dintre sectoarele vizate de ROCA Investments pentru următoarele tranzacții.

În prima etapă după declanșarea pandemiei, prioritatea ROCA Investments a fost o intervenție rapidă pentru asigurea funcțiilor vitale, adică funcționarea

33

companiilor în care deține participații. Pentru a înțelege impactul crizei în rândul acestora, ROCA Investments a simulat mai multe scenarii de stres, dublate de măsuri de echilibrare, în funcție de diverse variabile disruptive. Mai mult, a fost creat un capital de intervenție de 20% din sumele acrodate în fiecare companie, alocat continuității businessurilor, pentru a evita eventuale blocaje operaționale.

„Mă bucură faptul că după declanșarea pandemiei reușim să continuăm proiectul nostru de consolidare a companiilor românești. Mai mult, am simțit că este momentul să accelerăm, fiindcă promisiunea ROCA Investments este de a fi o soluție tocmai pentru astfel de momente, de dificultate. Strategia noastră este de a dezvolta un portofoliu «all seasons», prin care înțelegem acel mix, de domenii de activite și de riscuri, rezistent la recesiune. Susținuți de acționarii noștri, suntem în diverse faze de negociere și structurare a tranzacțiilor cu 4-5 companii, din domenii diverse de activitate. Cu una dintre ele suntem chiar în etapele finale de semnare”, a declarat Rudolf Vizental, CEO ROCA Investments.

Ulterior noii tranzacții, segmentarea industriilor în care ROCA Investments se implică va fi împărțită echilibrat între: agri food, servicii B2B, producție și logistică. Acestea sunt domeniile pe care ROCA Investments va miza  și în continuare, fără a exclude posibilitatea de a se implica în industrii noi.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Cea mai mare companie de tutun din România face o mutare în plină criză: British American Tobacco investeşte peste 170 mil. euro în fabrica din Ploieşti Laura Buciu 04.06.2020

Cea mai mare companie de tutun din România, British American Tobacco (BAT), investeşte 175 de milioane de euro în fabrica din Ploieşti, acesta fiind încă un pas în producerea consumabilelor pentru glo, produsul de încălzire a tutunului al companiei, pentru Uniunea Europeană.

Investiţia de 175 de milioane de euro în fabrica din Ploieşti a permis dezvoltarea unui nou spaţiu de producţie pentru consumabilele destinate produselor de încălzire a tutunului, precum şi o extindere a capacităţilor existente de producţie de ţigarete şi a inclus achiziţia de maşini şi dezvoltarea clădirilor şi a infrastructurii.

34

În total, a fost creat un spaţiu suplimentar de producţie de circa 4.200 de metri pătraţi, o creştere de aproape 20% în mai puţin de doi ani.

„Cele 175 de milioane de euro investite în fabrica din Ploieşti în ultimii doi ani demonstrează hotărârea noastră de a continua parteneriatul strategic pe care îl avem cu România. Investiţia atestă, de asemenea, angajamentul nostru faţă de produsele cu potenţial de risc redus, deoarece o componentă majoră a acestei investiţii a constat în transformarea României în centru de producţie al consumabilelor pentru produsele care încălzesc tutunul pentru Uniunea Europeană”, a spus Ram Addanki, director Aria Europa Centrală şi de Sud, British American Tobacco.

Fabrica British American Tobacco din Ploieşti este a doua cea mai mare fabrică a grupului din Uniunea Europeană după o investiţie de aproape 500 de milioane de euro de la înfiinţarea fabricii în 1996 şi până în prezent.

Aproape 1.100 de persoane lucrează în fabrică, iar consumabilele din tutun pentru glo şi ţigări sunt exportate.

BAT este liderul pieţei de tutun, cu o cotă de piaţă de 53%.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

România a avut a doua mare scădere a vânzărilor amănuntul din UE, în luna aprilie - date Eurostat 04 iun, 2020 | Agerpres

Volumul comerţului cu amănuntul în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere semnificativă de 11,1% în luna aprilie 2020 comparativ cu luna martie, în timp ce în zona euro s-a înregistrat o contracţie record de 11,7%, arată datele publicate, joi, de Eurostat, informează Reuters citat de Agerpres.

Cu o singură excepţie, Franţa, vânzările cu amănuntul au scăzut, de la o lună la alta, în toate statele membre UE pentru care există date disponibile, cele mai importante scăderi fiind înregistrate în Malta (minus 25,1%) şi România (minus 22,3%).

În cazul zonei euro, este vorba de cel mai mare declin înregistrat de la debutul publicării datelor Eurostat în 1999, având în vedere restricţiile introduse pentru a opri răspândirea coronavirusului şi faptul că populaţia şi-a limitat cheltuielile la produse alimentare şi comenzi online. Eurostat precizează că vânzările cu amănuntul în UE au fost influenţate de faptul că vânzările de combustibili au scăzut cu 25%, vânzările de produse non-

35

alimentare au scăzut cu 14,7% iar vânzările de alimente, băuturi şi ţigări s-au redus cu 5,9%.

Singurul domeniu în care au fost înregistrate creşteri sunt comenzile pe mail şi cumpărăturile pe Internet, care au crescut cu 11,9% de la o lună la alta în UE. În ritm anual, comerţul cu amănuntul în Uniunea Europeană a înregistrat un declin de 18%, în timp ce în zona euro a scăzut cu 19,6%, acesta fiind cel mai amplu declin înregistrat din 2000. Pentru zona euro, declinul anual din aprilie 2020 este de patru ori faţă de cel înregistrat în luna februarie 2009, cea mai proastă lună din timpul crizei financiare din 2008-2009.

Ţările cu cea mai mare scădere a vânzărilor amănuntul în ritm anual sunt: Franţa (minus 31,1%), Spania (minus 29,8%) şi Malta (minus 24,8%). În România vânzările cu amănuntul au înregistrat, în luna aprilie 2020 comparativ cu luna aprilie 2019, o scădere de 19,5%, după un avans de 3,3% în luna martie. Şi de această dată, vânzările cu amănuntul în UE au fost influenţate de scăderea vânzărilor de combustibili, care s-au prăbuşit cu 42,6%, şi produse non-alimentare, minus 29,7%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi şi ţigări au crescut uşor cu 1,4%.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că în aprilie 2020 comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a scăzut pe ansamblu cu 19,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut pe ansamblu cu 22,3%. Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 19,5% iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 18,5%.

Profi a sărit de 7 mld. lei afaceri după o creştere de 23% în 2019. Retailerul ţinteşte poziţia de lider în următorii ani. „E doar o chestiune de timp.“ Cristina Roşca 04.06.2020,

Retailerul Profi, ce numără peste 1.200 de magazine pe format mic, şi-a majorat anul trecut cifra de afaceri cu 23%, până la 7,2 mld. lei, avansul fiind susţinut atât de expansiune, cât şi de o evoluţie pozitivă like for like, potrivit oficialilor companiei.

36

Călin Costinaş, deputy CEO al Profi

Profi a fost în fiecare din ultimii ani liderul pieţei în ceea ce priveşte numărul de magazine deschise, cu sute de unităţi noi. Nu sunt aşteptate schimbări nici în 2020 dat fiind că în ciuda dificultăţilor generate de pande-mie, compania continuă dezvoltarea în ritmul stabilit. Mai exact, vrea să deschidă cel puţin la fel de multe magazine ca anul trecut, când au fost inagurate 260 de unităţi.

Această expansiune rapidă i-a permis companiei să urce rapid în topul retai-lerilor din România, fiind, din datele ZF, pe locul patru în piaţă după Kauf-land, Carrefour (la nivel de grup) şi Lidl. Totuşi, ţinta Profi este să ajungă lider.

„Targetul nostru e să fim numărul unu în piaţă. Va fi o luptă încrâncenată, iar noi pentru prima poziţie ne vom bate cu Lidl. Lupta nu va fi uşoară, dat fiind că Lidl are un format bine pus la punct şi are şi un grup puternic în spate. Totuşi, spaţiul nostru de manevră e mult mai mare dat fiind că avem mai multe formate uşor de adaptat. Astfel, e doar o chestie de timp să ajungem lider“, spune Călin Costinaş, deputy CEO al Profi.

Dintre marii jucători, Profi este primul care şi-a publicat rezultatele financiare aferente anului trecut. Până în 2018 compania posta una dintre cele mai rapide rate de creştere din piaţă, ce îi permitea să recupereze terenul faţă de concurenţă.

Profi a a depășit borna de 7 miliarde lei afaceri, dar rămâne pe pierdere RETAIL Thomas Dincă scris astăzi, 08:00

Retailerul Profi, deținut de fondul de investiții Mid Europa, care deține cea mai extinsă rețea de magazine din țară, a depășit anul trecut borna cifrei de afaceri de 7 miliarde lei, dar continuă să rămână pe pierdere. Datele raportate acum indică pentru 2019 o cifră de afaceri de 7,2 miliarde lei (de la 5,9 miliarde ei în 2018) și un minus de 35,6 milioane lei (de la o pierdere de 90,5 milioane lei în anul precedent), dar cu un provizion de 84,7 milioane lei. Recent, Profi a notat faptul că a

37

încredințat spre administrare 200 de magazine în principal unor foști șefi de unități ale rețelei, în baza unui contract de colaborare. Profi, în timp ce administratorul se ocupă de întreținerea magazinului, angajări, marfă și vânzări. Practica generală este ca acesta să fie remunerat cu o sumă fixă și un procent din vânzări. Programul a fost denumit Agent și lansat în urmă cu 5 ani, la acel moment fiind anunțat că Profi introduce o nouă formă de management, înlocuind treptat o parte dintre actualii șefi de magazin prin firme deținute de mici antreprenori, dispuși să preia pe propria firmă angajații care lucrează în magazin, dar și responsabilitatea aproape totală a managementului.

Cu peste 1.250 de magazine prezente în 571 localități și o echipă de peste 20.000 de angajați, Profi este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. Fondul de investiții Mid Europa, proprietar al operatorului de servicii medicale private Regina Maria, a cumpărat rețeaua de magazine Profi în noiembrie 2016 cu 533 de milioane de euro, cea mai mare tranzacție din istoria retailului românesc, anunțată atunci în premieră de Profit.ro.

Citește mai mult la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/retail/profi-a-a-depasit-borna-de-7-miliarde-lei-afaceri-dar-ramane-pe-pierdere-19381098

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Emitentul de tichete valorice Edenred lansează un program prin care sprijină restaurantele să îşi reia mai uşor activitatea după ce sectorul a fost blocat de criza generată de pandemia de COVID-19. Dana Sîntejudean, Managing Director: Segmentul HoReCa a trecut prin cel mai dificil test din ultimii ani Cristina Bellu 04.06.2020,

Dana Sîntejudean, Managing Director Edenred România

Edenred România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa emitenţilor de tichete valorice, lansează un program care să sprijine restaurantele, cantinele, firmele de catering şi cafenelele să îşi reia mai uşor activitatea, după o perioadă în care tot sectorul HoReCa a fost blocat, în contextul pandemiei de COVID-19.

38

Concret, compania oferă contravaloarea a 20.000 de mese gratuite pentru posesorii cardurilor de masă, în reţeaua de comercianţi parteneri din program.

„Segmentul HoReCa a trecut prin cel mai dificil test din ultimii ani (...) Restaurantele şi cafenelele sunt importante pentru societate nu numai din perspectiva unui loc în care mergem să mâncăm sănătos, ci reprezintă şi un loc drag unde ne construim amintiri, unde mergem să ne întâlnim cu prietenii, familia sau cu partenerii de afaceri.  Revenirea la normalitate va fi, cu siguranţă, o provocare pentru acestea şi  tocmai de aceea, vom oferi contravaloarea a 20.000 de mese în oraş pentru a încuraja fiecare utilizator Edenred Ticket Restaurant© să iasă la masă şi să îşi susţină restaurantul preferat”, transmite Dana Sîntejudean, Managing Director Edenred România.

Campania lansată în România face parte din iniţiativa globală a grupului Edenred, în cadrul căreia  a fost creat fondul „More than Ever”, în valoare de până la 15 milioane de euro, menit să sprijine proiecte şi investiţii în măsuri specifice minimizării efectelor crizei provocate de pandemia  COVID-19.

Edenred emite în România carduri şi tichete de masă, de cadouri, carduri şi vouchere de vacanţă, carduri şi tichete culturale, de creşă, tichete sociale, precum şi carduri preplătite pentru cheltuieli de afaceri şi are pe plan local peste 35.000 de companii clienţi, 1,5 milioane de angajaţi utilizatori ai soluţiilor sale de beneficii şi 65.000 de comercianţi parteneri, deserviţi de o echipă de peste 200 de angajaţi.

  Kaufland, implicat activ în inițiativa UNGC  meatmilk  4 iunie 2020

Potrivit unui comunicat, Kaufland s-a alăturat iniţiativei United Nations Global Compact (UNGC), în toate cele opt ţări în care activează, pentru lupta împotriva sărăciei extreme, dar și a altor obiective sociale.Astfel, compania se angajează să respecte în întreaga reţea, la nivel global, cele zece principii ale UNGC, un set de valori fundamentale în domeniul drepturilor omului, standardelor muncii, mediului şi anti-corupţiei.   Totodată, compania şi-a asumat să susţină şi să contribuie la atingerea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri) lansate de Organizaţia

39

Naţiunilor Unite (ONU), pentru a aborda cele mai presante probleme cu care se confruntă societatea la nivel global: de la eradicarea sărăciei extreme şi combaterea inegalităţilor, până la consum şi producţie responsabile şi acţiuni pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.   

Prin această iniţiativă, reţeaua de mari magazine îşi confirmă din punct de vedere strategic poziţia de organizaţie deschisă al cărei obiectiv este să depăşească cerinţele legislative minime obligatorii şi să atingă bunele practici existente în prezent la nivel internaţional, pentru respectarea şi aplicarea politicilor publice ce vizează armonia economică, socială şi ecologică.  

Pe piaţa din România, retailerul şi-a asumat deja să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu cele mai înalte standarde, pentru îmbunătăţirea performanţelor prin investiţii majore ce permit o creştere sustenabilă a companiei. De asemenea, toate acţiunile demarate de companie sunt asociate în principal cu 5 dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă: 

Fără foamete (ODD 2), Sănătate şi bunăstare (ODD 3), Educaţie de calitate (ODD 4), Condiţii de muncă decente şi creştere economică (ODD 8) şi Consum şi producţie responsabile (ODD 12).  

 „Una dintre direcţiile principale de dezvoltare la Kaufland este sustenabilitatea. Ne bucurăm că de acum întreaga reţea, toate ţările în care activăm se aliniază aceloraşi obiective privind dezvoltarea durabilă, pe care Kaufland România le susţine încă din 2016”, declară Valer Hancaş, Director Comunicare şi Corporate Affairs Kaufland România. 

Totodată, compania are ca prioritate în politica de achiziţii colaborarea cu producătorii locali, aspect vizibil în toate lanţurile de aprovizionare din cele opt ţări în care este prezentă, şi extinderea sortimentului de produse sustenabile din oferta de la raft.    

Dezvoltarea continuă a operaţiunilor de reciclare contribuie la eforturile companiei pentru protecţia mediului, prin Strategia REset Plastic implementată la nivel global, de către Grupul Schwarz. Obiectivul acesteia este ca până în anul 2025 utilizarea plasticului să fie redusă cu 20%, iar 100% din ambalajele produselor marcă proprie să fie realizate din materiale care permit un nivel maxim de reciclabilitate.   

Pe termen lung, compania şi-a luat angajamentul de a-şi măsura contribuţia la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă prin publicarea anuală a Raportului de Sustenabilitate. Desfăşurat în cadrul Kaufland România încă din 2017, procesul de raportare presupune monitorizarea şi publicarea

40

transparentă a indicatorilor de sustenabilitate relevanţi şi ajută compania să ia decizii responsabile, în linie cu principiile dezvoltării durabile.  

Prin aderarea la UN Global Compact şi angajamentul de a contribui la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, Kaufland consolidează încrederea unui număr tot mai mare de clienţi, precum şi de potenţiali specialişti şi manageri care aşteaptă responsabilitate şi transparenţă din partea mediului de afaceri.  Pe viitor, Grupul Schwarz va continua să monitorizeze implementarea prinicipiilor de sustenabilitate, publicând anual informaţii despre progresul companiei în această direcţie. 

DIVERSE

Alimente expirate si amenzi de peste 50.000 lei. Controalele continua! In iun. 4, 2020  

Au curs neregulile, dar și amenzile! 53.000 de lei a fost suma pe care patru agenți economici din Buzău au fost nevoiți să o plătească după ce în magazinele sau bucătăriile lor au ajuns inspectorii de la Protecția Consumatorului. O echipă format atât din reprezentanții județeni cât și din cei trimiși special de la București a verificat valabilitatea alimentelor ce ajung pe mesele buzoienilor dar și cât de bine sunt respectate regulile de siguranță alimentară . Ce au găsit inspectorii? Dezastru iar imaginile postate pe pagina de Facebook chiar de ANPC vorbesc de la sine.

Echipele mixte ale Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor București-Ilfov și ale Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Buzău au controlat operatorii economici din municipiul Buzău care comercializau produse alimentare și nealimentare.

În total, au fost verificați 12 operatorii economici, la 7 din ei înregistrându-se diverse abateri, ocazie cu care au fost dispuse 3 avertismente și 4 amenzi contravenționale, în valoare totală de 53.000 de lei. Printre neregulile găsite se numără lipsa inscripționării termenului de valabilitate la produse din pește; comercializarea produselor alimentare cu termenul de valabilitate depășit; neasigurarea condițiilor optime de depozitare, în conformitate cu regimul de temperatură indicat de producător dar și expunerea la vânzare a produselor fără etichete pe care se află elementele de identificare și caracterizare.

41

Nereguli au fost depistate și la jucării cum ar fi vânzarea unor produse aflate pe lista de alertă RAPEX ca fiind menționate pentru a fi interzise la comercializare în țările Uniunii Europene.

GLOBAL

Se anunţă criză de apă prin toate colţurile lumii. Americanii spun că din cauza penuriei de apă din Crimeea, ruşii ar putea încerca să cucerească, printr-un nou război în Ucraina, accesul la această resursă vitală Bogdan Cojocaru 03.06.2020,

Secetă pe Dunăre.

Crimeea, peninsulă ex-ucraineană anexată de Rusia în 2014, era aprovi-zionată cu apă potabilă printr-un canal pornit din râul Nipru controlat acum de Ucraina. Cum ucrainenii nu mai lasă lichidul vital să curgă spre Crimeea, peninsula se confruntă cu o criză de apă în agravare . Din această cauză, avertizează The Jamestown Foundation, Rusia ar putea întreprinde noi acţiuni militare pentru a-şi croi acces la resursele de apă ale Ucrainei, al cărui est industrial şi rusofil îl agită deja de câţiva ani prin încurajarea unui război separatist.

Ucraina însăşi se confruntă cu o secetă istorică. Nivelul apei din râuri şi baraje este la cel mai scăzut nivel din cel puţin 1885 încoace. Ploile de primăvară

n-au ameliorat decât marginal situaţia. Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume. În Germania, ploile de la sfârşit de primăvară au reuşit să crească nivelurile Rinului, o importantă arteră de cir-culaţie fluvială care uşurează transportul către companii mari şi fabrici importante. Însă pericolul secetei şi al secării râurilor mari revine de la un timp an de an.

În Grecia, pe multe insule turistice, lucru necunoscut turiştilor, apa este mai valoroasă decât în alte părţi. Este adusă de pe continent cu vapoare-cisternă

42

pentru a fi distribuită în sate şi staţiuni, şi cu toate acestea de multe ori oferta nu poate acoperi cererea, după cum arată National Geographic.

În Irlanda, rezervele de apă din care se alimentează un sfert de milion de oameni sunt la niveluri critice sau se apropie de acestea din cauza unei perioade prelungite de secetă, arată Independent.ie. Compania de utilităţi Irish Water a avertizat zilele trecute că penuria de apă este acum mai gravă decât era în vara anului 2018, când au fost introduse restricţii. Dacă situaţia nu se îmbunătăţeşte în următoarele săptămâni, furnizorul de apă va anunţa oficial măsuri de raţionalizare. În Marea Britanie umezeala nu este de obicei o raritate, însă această primăvara a fost neobişnuit de însorită, iar acest lucru îngrijorează. La celălalt capăt al Pământului, Australia rămâne pur şi simplu fără apă dulce, remarcă Bloomberg.

Pentru Europa, nicio criză a apei nu are o încărcătură geopolitică mai mare ca aceea din Crimeea. Într-un interviu acordat pe 18 mai agenţiei de presă ruse Interfax, Oleksii Reznikov, viceprim-ministru al Ucrainei şi ministrul reintegrării teritoriilor ocupate temporar, a declarat că guvernul ucrainean nu va relua aprovizionarea cu apă a Crimeei până când forţele militare sprijinite de Rusia nu se vor retrage din regiune. El a spus că Rusia este „singura responsabilă“ pentru criza de apă din ce în ce mai gravă. „Potrivit Convenţiei de la Geneva, Rusia este obligată să acopere toate necesităţile umanitare ale populaţiei civile“, a explicat oficialul. Înainte de ocuparea peninsulei de către armata rusă, în 2014, 85% din apa potabilă pentru gospodării era furnizată din râul Nipru prin Canalul Nord-Crimeean. De la anexarea de către Rusia, locuitorii şi fermierii sunt forţaţi să se bazeze pe rezervoarele locale şi pe apa din subsol, afectate de al doilea an consecutiv de precipitaţii reduse de iarnă şi de un an 2019 secetos în întregime. Potrivit unor oficiali ruşi, rezervele de apă potabilă ale regiunii au scăzut cu 60% şi ar putea fi epuizate total în iulie sau august. Unele rezervoare sunt deja secate, altele sunt la niveluri critice.

Situaţia creează o criză gravă de sănătate publică în Crimeea şi ar putea determina Moscova, care are puţine alte opţiuni, să pornească o nouă acţiune militară împotriva Ucrainei pentru a ajunge la apă, scrie institutul de cercetare şi analiză de la Washington The Jamestown Foundation, care a tras această concluzie printre altele analizând informaţiile din presa de la Moscova şi Kiev. Autorităţile de ocupaţie dau vina pentru criză nu doar pe intransigenţa guvernului de la Kiev, care exclude posibilitatea vânzării de apă către crimeeni, ci şi pe nevoia de a folosi apa în contextul pandemiei de COVID-19, în timp ce experţi şi oficiali din Ucraina insistă că penuria de apă este în întregime rezultatul ocupaţiei ruseşti.

43

 Dacă Ucraina ar da apă ocupanţilor ruşi, ar însemna recunoaşterea ocupaţiei, spun comentatorii. Autorităţile ruse încearcă să rezolve problema forând mai multe puţuri pentru a avea acces la apa din subteran şi extinzând reţeaua de ţevi în oraşe. De asemenea, au fost anunţate planuri pentru construirea de staţii de purificare a apei. Însă nivelurile apei din subsolul Crimeei au scăzut dramatic. În jumătatea de nord a peninsulei, solul are deja un deficit prea mare de umiditate pentru a permite cultivarea pomilor fructiferi şi a legumelor. Iar construirea unor staţii de purificare pe modelul celor din Israel este o muncă de durată.

Crimeea răm‚ne fără apă şi pierde orice şansă de a salva situaţia pe cont propriu, spune Yuri Smelianschi, analist la Institutul de Cercetări Strategice pentru Marea Neagră din Kiev. Mai grav, autorităţile de ocupaţie se folosesc deseori de această problemă pentru a tensiona relaţiile Kievului cu Europa. Ceea ce spun ziarele de la Moscova despre apa pentru Crimeea urmează cursul eforturilor Moscovei de a-şi extinde controlul în alte părţi ale Ucrainei. C‚nd Putin a invadat teritoriul ucrainean în 2014, el se aştepta să cucerească o porţiune mult mai mare dec‚t a fost în stare, inclusiv locurile din care Crimeea îşi primea apa. Acest tipar ridică întrebarea dacă nu cumva actuala Ñisterie“ din Crimeea cu privire la deficitul de apă reflectă doar problema în sine a penuriei sau anunţă o nouă mutare din partea Rusiei împotriva Ucrainei. Smelianschi crede că o mare parte din ceea ce spun ocupanţii ruşi este de domeniul fanteziei. Pentru a alimenta cu energie suficiente instalaţii de purificare a apei pentru asigurarea furnizării zilnice a minimum 16 litri de apă pentru fiecare om din Crimeea autorităţile ruse ar trebui să construiască Ñaproximativ zece centrale atomice“, ceva ce depăşeşte capacitatea Rusiei. Între timp, Kievul nu îşi va schimba poziţia, indiferent de presiunile pe care Occidentul sau Moscova le vor face. Acest lucru se datorează faptului că nici în Ucraina apa nu este suficientă. Astfel, este posibil ca Moscova să decidă extinderea cu forţa a ocupaţiei spre nord, în Ucraina, pentru a avea acces la surse de apă sigure pentru Crimeea şi evita astfel un dezastru umanitar în această vară.

UNIUNEA EUROPEANA

Committee on Agriculture and Rural Development, 2020/(INI) , 2.6.2020 ,

44

DRAFT OPINION of the Committee on Agriculture and Rural Development for the Committee on Industry, Research and Energy on a new strategy for European SMEs (2020/(INI)) Rapporteur for opinion: Pina Picierno

SUGGESTIONS The Committee on Agriculture and Rural Development calls on the Committee on Industry, Research and Energy, as the committee responsible, to incorporate the following suggestions into its motion for a resolution: – having regard to the Commission communication on ‘An SME Strategy for a sustainable and digital Europe’ (COM(2020)0103),

A. whereas Europe’s 25 million small and medium-sized enterprises (SMEs) employ around 100 million people and account for more than half of Europe’s GDP;

B. whereas, according to Commission data, in 2017 there were 289 000 food and drink companies in Europe, 90 % of which were SMEs;

C. whereas the European Green Deal involves a wide range of deeply transformative policies for farmers, including the ‘Farm to Fork’ strategy, as well as biodiversity strategies;

1. Welcomes the fact that the strategy takes into account the diversity of SMEs in terms of business models, size, age and entrepreneurial profiles;

2. Recalls that food production and processing is an essential sector in which SMEs play a very large role and that this sector will be crucial in the COVID-19 recovery period;

3. Considers it extremely important for the Commission to continue to enhance SMEs’ access to third country markets, including through dialogue, exchange of good practice with trade partners and a new information portal;

4. Points out that the ‘Farm to Fork’ strategy will affect most farmers, whose operations are often small family businesses operating on low margins; believes that the organic sector can benefit from this strategy, and calls for adequate and sufficient support for SMEs to deal with any associated increased administrative requirements or compliance rules;

5. Considers that support under the European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD) could be targeted towards farms and other businesses in rural areas, which may include SMEs, to ensure long-term sustainability along the entire lifecycle of a company.

PA\1206449EN.docx , PE652.568v01-00

45

Veşti bune pentru agricultori: Uniunea Europeană va majora bugetele din cadrul politicii agricole comune cu 9 mld. de euro, iar Fondul European va creşte finanţarea cu 500 mil. euro, privind pescuitul şi afacerile maritime Otilia Serescu,   Mediafax 03.06.2020,

Comisia Europeană va majora bugetele din cadrul politicii agricole comune cu 9 miliarde de euro, iar Fondul European pentru pescuit şi afaceri maritime va fi majorat cu 500 de milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă.

„O sumă suplimentară de 15 miliarde euro va fi pusă la dispoziţie pentru dezvoltare rurală în cadrul instrumentului „UE – noua generaţie”, pentru a sprijini mai mult zonele rurale care au un rol vital în realizarea tranziţiei verzi şi în îndeplinirea obiectivelor ambiţioase ale Europei în materie de climă şi mediu”, potrivit sursei citate.

În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc marţi, comisarul Wojciechowski a declarat: „Propunerea Comisiei recunoaşte importanţa strategică a sectorului nostru agricol şi sprijinul continuu pe care UE doreşte să îl ofere fermierilor noştri şi economiei rurale. Acest lucru va contribui la sprijinirea mai eficientă a fermierilor în scopul realizării tranziţiei verzi şi digitale.”

Comisarul Sinkevičius a declarat: „Această finanţare suplimentară are ca scop consolidarea rezilienţei sectorului pescuitului şi asigurarea sferei de aplicare necesare pentru gestionarea crizelor în viitor. Realizarea unui pescuit durabil reprezintă o investiţie în rezilienţa sectorului şi în viitorul pescarilor şi lucrătoarelor din domeniu, precum şi al generaţiilor care le vor urma.” O secţiune de întrebări şi răspunsuri cu mai multe informaţiiCăutaţi traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• referitoare la propunerea Comisiei privind PAC şi FEPAM este disponibilă online.

Majorarea finantarii fermierilor si pescarilor din UE, pentru a sprijini tranzitia catre o economie verde :   Comisia Europeana 03 Iunie 2020In propunerea sa privind un buget consolidat pe termen lung, Comisia Europeana va majora bugetele din cadrul politicii agricole comune (PAC) cu 9 miliarde EUR (4 miliarde EUR pentru Fondul european de garantare agricola si 5 miliarde EUR pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala), iar Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (FEPAM) va fi majorat cu 500 milioane EUR.

O suma suplimentara de 15 miliarde EUR va fi pusa la dispozitie pentru

46

dezvoltare rurala in cadrul instrumentului „UE – noua generatie”, pentru a sprijini mai mult zonele rurale care au un rol vital in realizarea tranzitiei verzi si in indeplinirea obiectivelor ambitioase ale Europei in materie de clima si mediu.

In cadrul unei conferinte de presa care a avut loc ieri, comisarul Wojciechowski a declarat: „Propunerea Comisiei recunoaste importanta strategica a sectorului nostru agricol si sprijinul continuu pe care UE doreste sa il ofere fermierilor nostri si economiei rurale. Acest lucru va contribui la sprijinirea mai eficienta a fermierilor in scopul realizarii tranzitiei verzi si digitale.”

Comisarul Sinkevičius a declarat: „Aceasta finantare suplimentara are ca scop consolidarea rezilientei sectorului pescuitului si asigurarea sferei de aplicare necesare pentru gestionarea crizelor in viitor. Realizarea unui pescuit durabil reprezinta o investitie in rezilienta sectorului si in viitorul pescarilor si lucratoarelor din domeniu, precum si al generatiilor care le vor urma.” O sectiune de intrebari si raspunsuri cu mai multe informatii referitoare la propunerea Comisiei privind PAC si FEPAM este disponibila online.

Comisia Europeana

Salarii minime echitabile: Comisia lansează a doua etapă a consultării cu partenerii sociali

Astăzi, Comisia lansează a doua etapă a consultării cu sindicatele și cu organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toți lucrătorii din Uniunea Europeană. Aceasta este continuarea primei etape a consultării, care s-a desfășurat în perioada 14 ianuarie - 25 februarie 2020, la care Comisia a primit răspunsuri din partea a 23 de parteneri sociali din întreaga UE. Pe baza răspunsurilor primite, Comisia a concluzionat că sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul UE. Deja o prioritate politică pentru Comisia von der Leyen, evenimentele recente au consolidat și mai mult solicitarea de eforturi ale UE pentru reducerea inegalităților salariale în creștere și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă.

47

UE a fost deosebit de afectată de pandemia de coronavirus, cu efecte negative asupra economiilor statelor membre, asupra întreprinderilor și asupra veniturilor lucrătorilor și familiilor acestora. Asigurarea faptului că toți lucrătorii din UE câștigă un trai decent este esențială pentru redresare, precum și pentru construirea unor economii echitabile și reziliente, iar salariile minime joacă un rol important. Salariile minime sunt relevante atât în țările care se bazează exclusiv pe nivelurile salariale convenite în mod colectiv, cât și în cele cu un salariu minim prevăzut de lege.

Salariile minime care sunt negociate în mod corespunzător cu partenerii sociali, respectate și actualizate pot:

să pună la dispoziția lucrătorilor vulnerabili o rezervă financiară pentru perioade dificile

să creeze stimulente mai puternice pentru muncă, îmbunătățind astfel productivitatea

să reducă inegalitățile salariale în societate să sporească cererea internă și reziliența economiei să contribuie la eliminarea diferențelor de remunerare între femei și

bărbați.

Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate și ținând seama de condițiile economice, salariile minime reprezintă un sprijin pentru lucrătorii vulnerabili și contribuie la menținerea atât a ocupării forței de muncă, cât și a competitivității întreprinderilor.

Comisia nu urmărește stabilirea unui salariu minim european uniform, nici armonizarea sistemelor minime de stabilire a salariilor. Orice eventuală măsură ar urma să fie aplicată diferit, în funcție de sistemele de stabilire a salariului minim și de tradițiile statului membru, cu respectarea deplină a competențelor naționale și a libertății contractuale a partenerilor sociali.

Documentul de consultare din a doua etapă stabilește posibile căi de acțiune a UE pentru a se asigura că salariile minime sunt stabilite la niveluri adecvate și că ele protejează toți lucrătorii. Negocierile colective joacă un rol esențial, astfel cum s-a subliniat în răspunsurile partenerilor sociali cu ocazia primei etape a consultării. Prin urmare, inițiativa UE ar urmări să garanteze că:

salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri colective care funcționează bine;

cadrele naționale permit stabilirea și actualizarea regulată a salariilor minime obligatorii, pe baza unor criterii clare și stabile;

48

partenerii sociali sunt implicați în mod efectiv în stabilirea prin lege a salariului minim pentru a sprijini gradul de adecvare al salariului minim;

variațiile salariului minim și exceptările sunt eliminate sau limitate; cadrele naționale privind salariul minim sunt respectate în mod

efectiv și că există mecanisme de monitorizare.

Partenerii sociali sunt invitați să răspundă la întrebările adresate în cadrul consultării până la 4 septembrie 2020. Aceasta include tipul de instrument considerat ca fiind cel mai potrivit. Comisia are în vedere atât instrumente legislative, cât și instrumente nelegislative, și anume o directivă în domeniul condițiilor de muncă și, respectiv, o recomandare a Consiliului.

Având în vedere circumstanțele actuale legate de criza provocată de coronavirus și pentru a acorda partenerilor sociali timp suficient pentru a-și prezenta răspunsurile, această perioadă este mai lungă decât în cazul consultărilor anterioare.

Următorul pas către această a doua etapă a consultării constă fie în negocierile dintre partenerii sociali în vederea încheierii unui acord în temeiul articolului 155 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), fie în prezentarea unei propuneri de către Comisia Europeană.

Membrii colegiului au declarat:

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „În perspectiva unei redresări favorabilă incluziunii ca urmare a crizei cauzate de coronavirus, dorim să ne asigurăm că toți lucrătorii din UE sunt protejați de un salariu minim echitabil, care să le permită să câștige un trai decent indiferent de locul lor de muncă. Partenerii sociali joacă un rol esențial în negocierea salariilor la nivel național și local și ar trebui să fie implicați în stabilirea salariilor minime, atât în țările care se bazează exclusiv pe nivelurile salariale convenite în mod colectiv, cât și în cele cu un salariu minim prevăzut de lege.”

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „În UE, unul din șase lucrători sunt clasificați ca lucrători cu venituri salariale mici, iar majoritatea lor sunt femei. Acești lucrători au asigurat funcționarea societăților și economiilor noastre, în timp ce tot restul a trebuit să se oprească. Însă, în mod paradoxal, ei vor fi afectați cel mai puternic de criză. Eforturile în vederea unei inițiative privind salariile minime în UE sunt un element esențial al strategiei noastre de redresare. Toată lumea merită un standard de viață decent.”

49

Context

În orientările sale politice, președinta von der Leyen s-a angajat să prezinte un instrument juridic pentru a se asigura că toți lucrătorii din Uniune sunt protejați de salariu minim echitabil, care să le permită un nivel de trai decent, indiferent de locul de muncă.

Ca parte a Comunicării privind o Europă socială puternică pentru tranzițiile juste, Comisia a lansat, la 14 ianuarie 2020, prima etapă a consultării cu partenerii sociali cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toți lucrătorii. Prima etapă a consultării s-a încheiat la 25 februarie, iar Comisia a primit 23 de răspunsuri din partea partenerilor sociali europeni reprezentând sindicate și organizații patronale de la nivelul UE.

După analizarea punctelor de vedere exprimate de partenerii sociali în prima etapă a consultării, Comisia a ajuns la concluzia că este nevoie de acțiune la nivelul UE. Prin urmare, Comisia lansează în prezent a doua etapă de consultare a partenerilor sociali, în conformitate cu articolul 154 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Nu va exista un salariu minim universal. Orice potențială propunere va reflecta tradițiile naționale, indiferent dacă acestea constau în contracte colective de muncă sau în dispoziții juridice. Unele țări au deja în vigoare sisteme excelente. Comisia dorește să se asigure că toate sistemele sunt adecvate, că ele acoperă suficiente persoane, că prevăd o consultare aprofundată cu partenerii sociali și că dispun de un mecanism de actualizare corespunzător.

Această inițiativă ar urma să sprijine punerea în aplicare a principiului 6 al Pilonului european al drepturilor sociale asupra salariilor, care reprezintă o responsabilitate comună a statelor membre, a partenerilor sociali și a instituțiilor UE. Comisia a lansat o dezbatere amplă cu privire la viitorul plan de acțiune pentru punerea în aplicare exhaustivă a Pilonului european al drepturilor sociale, care urmează să fie prezentat la începutul anului 2021. Comisia invită toate părțile interesate să își prezinte opiniile până în noiembrie 2020. A fost creat un site web dedicat - „Exprimați-vă opinia cu privire la consolidarea Europei sociale” - menit să colecteze diversele contribuții.

Cât de lungă-i calea din fermă la furculiţă? Nicolae Dragomir  04 iunie 2020 Nici nu au apărut bine strategiile Comisiei Europene "Farm2Fork" (De la fermă la furculiţă) şi Biodiversitate 2030, că multe voci se şi întreabă

50

cât de realiste sunt obiectivele ambiţioase propuse în Pactul Verde, cel care reuneşte cele două strategii.

Un lucru este cert. Gândind global, noi toţi trebuie să ne regândim modul de viaţă şi de muncă şi să ne schimbăm atitudinea faţă de mediu. Asta dacă vrem să ne mai suporte Pământul mult şi bine. Aplicarea noilor strategii va influenţa radical modul în care producem hrana, tehnologiile de producţie, viaţa şi activitatea celor implicaţi în agricultură.Dacă drumul de la fermă la furculiţă e pavat cu intenţii bune europene, cel puţin teoretic, rămâne să vedem cum vor fi toate acestea implementate. Întrebarea e cine va avea cuţitul şi cum îl va folosi?

Pentru mulţi rata de reducere cu 50% a consumului de pesticide până în 2030 ţine de domeniul SF. Cam la fel şi cu atingerea obiectivului de transfer a 25 de procente din terenurile agricole către agricultura ecologică. Reprezentanţii AIPROM (Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România) spun că se aşteptau la obiective realiste care să reflecte corect rezultatele unei evaluări de impact a schimbărilor propuse asupra actorilor principali şi a existenţei lor.

"Eforturile necesare pentru atingerea acestui obiectiv vor fi greu de suportat de cei care vor trebui să le ducă la îndeplinire, cu mari sacrificii asumate şi mai ales, luate unilateral. Vorbim în primul rând despre fermierii care nu au la dispoziţie soluţii de protecţie suficiente, şi vor avea şi mai puţine în anii următori, din cauza unei politici foarte dure de autorizare a produselor de protecţie a plantelor în Europa", precizează reprezentanţii Industriei de protecţie a plantelor.Comisia Europeană a menţionat în mod repetat că doreşte ca Noul Pact Verde European, din care fac parte cele două strategii, să creeze o dezvoltare sustenabilă, solidă, rezistentă la şocuri şi mai ales, inclusivă pentru toţi cei care participă la aducerea sa la îndeplinire. E interesant de văzut cum se va realiza acest ultim deziderat şi ce se va întâmpla cu cei care vor rămâne totuşi în urmă?

Una peste alta, schimbările climatice sunt o provocare pentru omenire şi o ameninţare pentru securitatea alimentară. Experienţa ultimilor ani agricoli a devenit extrem de dureroasă şi păguboasă pentru economiile statale şi individuale. Şi cine ştie ce ne mai aşteaptă!

Specialiştii în protecţia plantelor avansează şi o soluţie: INOVAREA. Fie că vorbim de tehnologii de creştere a animalelor, de sisteme de cultură, de sămânţă ori soluţii pentru protecţia culturilor, inovaţiile, adaptarea durabilă şi modul în care ne raportăm la condiţiile de mediu ne vor fi literă de lege în următorii zece ani. Obiectivele sunt stabilite şi adoptate iar schimbarea se va produce indiferent cât de lung ni se pare noul drum din fermă la furculiţă sau

51

cât de nerealiste par a fi noile strategii. Informaţia este "caldă", aşa că rămâne de văzut şi care vor fi reacţiile lumii agricole.

NICOLETA DRAGOMIR, redactor-şef Ferma Media Grup.....................................................................

UCRAINA

Care e principala cauza pentru moartea in masa a albinelor? Ce spun expertii In iun. 4, 2020

   În Ucraina, doar o mică parte din familiile de albine mor din cauza otrăvirii cu produse pentru protecția plantelor, spune Elena Sirenko, doctor în științe veterinare la Institutul pentru Medicină Experimentală și Clinică, transmite agrobiznes.md.

În ultimii cinci ani, menționează ea, institutul a studiat aproximativ 2 mii de probe de material patologic de la albine, folosind diverse metode – parazitologice, bacteriologice și genetice moleculare. Datele arată că, aproape 60% din bolile insectelor sunt parazitare, 20% sunt bacteriene, iar 17% sunt virale.

„Patologia care nu este transmisibilă, din care face parte intoxicația cu pesticide, fluctuează în ani diferiți. În 2016–2017, această cifră era de 10% din numărul total de familii pe care le-am studiat. În 2019-2020 – a crescut la 30%”, notează expertul.

Totodată, Elena Sirenko mai spune că, dacă apicultorii ar examina 10% din insecte primăvara și toamna, poate că ar fi mai protejați de otrăvirea familiilor.

Potrivit ei, profilaxia ar face albinele mai puternice, deoarece nu toate pesticidele cauzează moartea 100%. De asemenea, savantul atrage atenția

52

asupra faptului că, schimbările climatice înregistrate în ultima perioadă au dus la moartea în masă a albinelor.

În acest moment, moartea în masă a albinelor are mai multe motive cum ar fi: schimbările climatice, care implică o serie de consecințe, aprovizionarea cu hrană și condițiile de întreținere a albinelor. În paralel, mai există boli infecțioase și invazive.

„Toți factorii pe care i-am menționat în complex influențează calitatea mierii și prețul de comercializare. Este un cerc vicios”, spune Sirenko.

Ea recomandă apicultorii să respecte standardele sanitar-veterinare în procesul de producere a mierii și să nu administreze medicamente fără a consulta specialiști calificați în acest sens. Iar fermierii trebuie să utilizeze produse fitosanitare de înaltă calitate și inofensive pentru albine.

GERMANIA

Agricultura Germaniei la începutul secolului XX  meatmilk  4 iunie 2020

Una dintre cele mai importante probleme în dezvoltarea economiei este rolul agriculturii. Are acest sector este o parte pur pasivă, în procesul de dezvoltare, ca sursă de forță de muncă excedentară pentru sectorul industrial?

Sau modernizarea agricolă este o componentă esențială a etapelor inițiale ale creșterii economice moderne? Și, dacă da, care este impulsul schimbării? Rezultă din evoluțiile din sectorul agricol în sine? Sau este impus de forțele exterioare, de exemplu, un guvern care se gândește la dezvoltare sau o comercializare care rezultă din industrializarea statelor apropiate? Agricultura Germaniei din secolul XIX și începutul secolului XX oferă un exemplu fascinant al acestor forțe în lucru, analiza aparținând istoricului Oliver Grant, de la Universitatea din Dublin.Impuls exterior

53

Agricultura germană a fost o parte foarte activă a procesului de creștere. Impulsul inițial a venit din forțele exterioare. Impactul războaielor napoleoniene a fost un șoc pentru psihicul național, care a făcut posibile modificări radicale ale procedurilor obișnuite și ale sistemelor tradiționale de drepturi de proprietate.

Înfrângerea umilitoare a armatei prusece la Jena, în 1806, a declanșat un proces de reformă care s-a extins în agricultură și a transformat serviciile tradiționale de muncă și alte îndatoriri contractuale în relații de piață. Reformele funciare au creat o țărănime liberă, diferită de arendașii care nu aveau drepturi de proprietate.

În acest sens, Prusia a fost un inovator pentru alte state, care au reacționat la procesele de reformă radicale: Japonia după 1945, Taiwan, după 1948 și Coreea de Sud, după încheierea războiului din Coreea, au reușit să împingă reformele funciare dincolo de șocul înfrângerii sau a altor urgențe. Aceste urgențe creează oportunități pentru reorganizarea radicală a drepturilor de proprietate, parțial, pentru că sunt văzute ca fiind finite și neobișnuite: proprietarii de proprietăți nu se tem că preiau interferența persistentă și alocările repetate.

Alte forțe transformatoare au inclus efectul industrializării în altă parte a Europei, în special în Marea Britanie. Cererea britanică pentru importurile de cereale a fost satisfăcută parțial de exporturile germane, în special din zonele estul Elbei, prin porturile baltice din Stettin și Danzig.

Acesta a fost un impuls important pentru schimbările sociale și tehnologice pentru aceste zone, care au fost regiunile cele mai potrivite pentru producția de cereale la scară largă, dar care au fost și cele mai tradiționale și înapoiate în organizarea lor socială și contractuală. Din 1850, impulsul pentru schimbările agricole a venit și din populația în expansiune a regiunilor industriale ale Germaniei, precum și a cererii britanice continue.

Până în 1870, un proces era în curs de derulare, ceea ce ar face din creșterea agricolă o componentă importantă a creșterii economiei germane în ansamblu. Comercializarea, îmbunătățirea legăturilor de transport, reformele relațiilor contractuale și accesul la noile tehnologii au jucat un rol important în această transformare.

Schimbarea structurală

Estimările privind productivitatea totală a factorilor pe sectoare din Marea Britanie și Germania oferă contextul pentru această discuție a performanței agriculturii germane la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Cifrele ridică întrebări interesante. Între 1871 și 1911, producția

54

agricolă germană converge asupra cifrei britanice, trecând de la un indice de 55,7 (Marea Britanie=100), la 67,3. Dar, după 1913, decalajul se mărește. În 1925, TFP agricolă germană reprezintă 53,8% din nivelul britanic. Până în 1938, acesta este în continuare doar 59,0%. Poziția atinsă în 1911 nu este recuperată în perioada interbelică.

Aceasta duce la o serie de întrebări: care au fost cauzele bunei performanțe a agriculturii germane până în 1913 și de ce aceasta nu a fost menținută în perioada 1913-1938? Acesta a fost rezultatul schimbărilor din sectorul agricol sau a reflectat factori externi, cum ar fi schimbările de politică sau modificările sistemului comercial internațional?

Implicația este că performanța agriculturii germane a reprezentat o influență asupra economiei germane în ansamblul său, în perioada crucială, care a dus la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, ceea ce este o constatare intrigantă și solicită studii suplimentare.

Unii cercetători susțin că rata schimbărilor structurale în economia germană nu a fost ridicată în 1870-1914 și că aceasta a împiedicat creșterea globală a economiei. Întrucât transferul de forță de muncă, de la agricultură la industrie și servicii, este componenta principală a schimbărilor structurale, acest lucru implică faptul că agricultura a fost, în ciuda unei performanțe interne relativ bune, o influență asupra creșterii generale, ca urmare a deciziilor politice de susținere a sectorului agricol prin impunerea tarifelor și a altor măsuri.

Sectorul agricol a fost mai mare decât nivelul care ar fi fost cel mai eficient, având în vedere modelul de avantaj comparativ al economiei germane. Rata lentă a schimbării structurale a locurilor de muncă germane, în perioada de până în 1913,  poate fi, în parte, un efect statistic datorat deficiențelor recensămintelor ocupaționale germane, în special a recensământului ocupațional din 1882.

Ponderea agriculturii, în totalul ocupării forței de muncă, a fost de 43,7 %, în 1882,  și 34,7% în 1907, o scădere relativ modestă de 9 %, în 25 de ani. Dar, scăderea populației agricole totale (proporția populației în gospodării condusă de cineva cu o ocupație agricolă), este mai mare, de la 40,4%, în 1882, la 27,4%, în 1907. Scăderea cu 13% a acestei măsuri indică o mai mare rata rapidă a schimbărilor structurale.

Tendințe de import

Un factor important în ritmul modificărilor structurale a fost decizia Imperiului German de a-și proteja sectorul agricol împotriva importurilor de

55

cereale americane din anii 1870. Astfel, Germania se deosebea de Marea Britanie, care a ales să nu protejeze.

Dar, de asemenea, s-a diferențiat de o serie de alte țări europene, inclusiv Franța și Italia, prin faptul că nivelul de protecție nu a fost suficient de ridicat, pentru a împiedica o creștere mare a importurilor și o scădere a autosuficienței.

Un punct semnificativ a fost faptul că Germania a făcut deja progrese, ca națiune industrială. Germania avea un avantaj, comparativ cu bunurile industriale și, prin urmare, a putut să plătească pentru importurile agricole crescute, prin extinderea exporturilor de produse industriale.

Aceasta nu a fost o opțiune disponibilă altor țări europene, care nu aveau o capacitate substanțială de a exporta bunuri industriale. Un alt factor, a fost faptul că Germania din 1870 a fost o putere industrială mai recentă, decât Marea Britanie din 1870, când au început să apară importuri ieftine de cereale pe piețele europene.

Există încă o populație rurală mare, iar orașele germane erau mici în comparație cu Marea Britanie. Ei sufereau deja de efectele expansiunii rapide, ceea ce duce la rate mari de boală și mortalitate. În schimb, majoritatea orașelor industriale britanice au crescut constant încă din 1780 sau mai înainte.

SUA

Instanţa americană blochează vânzările erbicidului dicamba, de la Bayer, în   SUA Financial Intelligence   4 iunie 2020,

Grupul german de produse agrochimice Bayer AG a fost blocat să-și vândă erbicidul pe bază de  dicamba în Statele Unite, deoarece o instanță de apel a respins permisul unei instituţii federale de reglementare pentru produs, potrivit Reuters.

Curtea de Apel a SUA a declarat, miercuri, că Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) din SUA „nu a reușit în totalitate” să recunoască unele riscuri pe care le prezintă dicamba și că agenția a încălcat reglementările federale atunci când a prelungit aprobarea înregistrării pentru erbicid cu încă doi ani în octombrie 2018.

Hotărârea înseamnă că fermierii care au cumpărat semințe pentru a fi folosite cu dicamba pentru sezonul de cultivare din acest an este posibil să

56

nu le poată planta și vor fi nevoiți să-și asume costurile. Pesticidele nu pot fi vândute sau distribuite în Statele Unite fără înregistrare la EPA. Bayer a declarat că nu este de acord cu hotărârea. „În funcție de acțiunile EPA și dacă hotărârea va fi contestată cu succes, vom lucra rapid pentru a minimiza orice impact asupra clienților noștri în acest sezon”, a adăugat compania germană.

George Kimbrell, de la Centrul pentru Siguranța Alimentelor, a numit hotărârea „un câștig masiv pentru fermieri și mediu.” APE a impus restricții în ceea ce privește utilizarea dicamba în noiembrie 2018, din cauza îngrijorărilor cu privire la potențialele daune aduse culturilor. Semințele de soia Bayer proiectate genetic sunt concepute pentru a fi rezistente la dicamba.

SANATATE si GASTRONOMIE

Utilizarea rozmarinului în produsele din carne  meatmilk  4 iunie 2020

Preocuparea consumatorilor pentru o alimentație sănătoasă se accentuează de la zi la zi, companiile din Industria Alimentară fiind, din acest punct de vedere, sub o continuă presiune, pentru a putea răspunde cerințelor pieței.

Asemeni întregii industrii, și sectorul de procesare a cărnii, de fapt, în primul rând acest sector, este în permanență preocupat pentru a oferi conssumatorilor produse care să le aducă beneficii nutriționale dar și de sănătate. Tocmai de aceea, utilizarea antioxidanților naturali reprezintă o prioritate, iar rozmarinul este printre sursele preferate, datorită proprietăților și aromelor pe care le pot furniza produselor finite. Rolul rozmarinului în produsele din carne au fost studiate de cercetătoarea Elyse Cottone, de la Universitatea Pomona, aceea care a publicat pe această temă, în anul 2018, studiul cu titlul ”Use of natural oxidants in meat products-A review of sensory and instrumental analyses”. Iată concluziile.Extractele, ideale ca aditivi antioxidanți naturali

57

În gastronomia lumii, rozmarinul este utilizat de mii de ani. Însă, sectorul de procesare a fost orientat spre extracte. Unul dintre acestea, oloresina de rozmarin, un amestec de ulei și rășină care este extras din plantă, este utilizat frecvent în fabricarea produselor din carne de toate tipurile, ca aditiv antioxidant și antimicrobian.

În timp, s-a constatat că extracția cu apă supraîncălzită produce randamente mai mari de aromă de rozmarin oxigenat și compuși de aromă, decât distilarea cu abur. Un beneficiu al utilizării extractului de rozmarin ca antioxidant este faptul că formează cu ușurință soluții apoase, comune pentru multe produse alimentare, întrucât un alt antioxidant natural comun, vitamina E, este solubil doar într-un mediu hidrofob (Armitage și alții 2012).

Compușii din extractul de rozmarin, care acționează ca antioxidanți, depind de metoda extracţie. Componentele majore ale extractului volatil sunt 1, 8-cineol și borneol, în timp ce solvenți ai componentelor extractului sunt carnosolul și acidul carnosic. Carnosolul și acidul carnosic se găsesc în oleoresina de rozmarin produsă în comerț și acționează ca antioxidanți mult mai puternici, decât extractul volatil (Lee și Shibamoto 2012). În acest sens, s-a raportat că oleorezina de rozmarin conține mai multe componente, cum ar fi rosmanolul, rosmariquinona, rosmaridifenolul. La rândul său, carnosolul este de până la patru ori mai eficient decât BHA și egal cu BHT, ca un antioxidant (Houlihan 2015).

Rozmarinul este un puternic antioxidant și datorită structurii sale fenolice de diterpen, acționând ca donator de hidrogen pentru a interfera cu reacția în lanț a radicalilor liberi (Schwarz și Ternes 2012). Structura fenolică a diterpenei donează hidrogen, eludând oxidarea, fără a crea o altă specie reactivă de radicali liberi. Alți compuși fenolici ai plantei pot acționa, de asemenea, ca chelatori de metal (Cuppett și alții 2017).

Utilizarea extractului de rozmarin

Extractul de rozmarin a fost studiat pe scară largă pentru carnea de pasăre, dar și pentru alte tipuri de carne, utilizat sub formă de antioxidant natural. Carnea este foarte susceptibilă la oxidare, din cauza factorilor intrinseci, până la prelucrare și condiții de păstrare. Într-un studiu realizat de Rojas și Brewer (2017), efectele mai multor antioxidanți naturali, inclusiv oleorezina de rozmarin, au fost studiați la carnea de vită și carnea de porc refrigerată. La rândul ei, carnea gătită este foarte sensibilă la ranciditatea oxidativă, ceea ce duce la degradarea aromei prin încălzire (efectul WOF). Înainte de gătire, reacțiile radicalilor liberi provoacă autooxidare, schimbând culoarea și aroma cărnii. În timpul gătitului, lipidele intră carne și poate genera substanțe volatile care se oxidează, producând mirosuri și arome degradate.

58

Volatilele, cum ar fi aldehidele, alcoolii, furanii și hidrocarburile, se formează, de asemenea, în timpul oxidării la temperaturi mai scăzute, dar gătitul crește concentrațiile acestor compuși.

După gătit, apariția efectului WOF poate fi atribuit oxidării lipidelor și poate fi caracterizată prin mirosuri descrise drept râncede, umede, fade (Rojas și Brewer 2017). În efortul de a micșora degradarea calității, cauzată de oxidarea în carnea de porc, Rojas și Brewer (2017) au studiat modul în care adăugarea de antioxidanți naturali ar putea inhiba astfel de schimbări. Antioxidanții care sunt intrinseci la carne, cum ar fi tocoferolii, carnosina și enzimele, controlează oxidarea la animalele vii, dar efectele procesării reduc activitatea lor, necesitând utilizarea de antioxidanți suplimentari în produsele din carne. Antioxidanți sintetici, cum ar fi BHT, BHA și TBHQ sunt foarte eficienți pentru a inhiba efectul WOF, dar preocupările consumatorilor cu privire la siguranța acestor aditivi sintetici a determinat cercetătorii să investigheze forme alternative de antioxidanți naturali.

Cercetări ample din trecut au descoperit că extracte de rozmarin, la concentrații cuprinse între 0,02% și 1%, sunt eficiente pentru retardarea oxidării lipidelor, în produsele din carne. De exemplu, obiectivul cercetării de Rojas și Brewer (2017), a fost acela de a compara eficiența mai multor antioxidanți naturali, inclusiv oleorezina de rozmarin, extractul de semințe de struguri și oleorezina de oregano. Cercetătorii au folosit un randomizat pentru proiectarea completă a blocului cu cinci tratamente antioxidante, cinci timpi de depozitare și două tipuri de carne.

Acțiunea asupra cărnii de vită și de porc

Produsele din carne de vită și porc au fost gătite și apoi depozitate timp de 0, 2, 4, 6 și 8 zile, și apoi au fost analizate pentru substanțele reactive la acidul tiobarbituric (TBARS), culoare și pH. Probele au fost, de asemenea, supuse unei analize senzoriale pentru aromă și culoare, în două exemplare, de un panel format din 10 voluntari instruiți. Rojas și Brewer (2017) au concluzionat că extractul de semințe de struguri a funcționat cel eficient, din cei trei antioxidanți testați, atât pentru carnea de vită, cât și pentru carnea de porc. Extractul din semințe de struguri nu a afectat măsurătorile de culoare și a inhibat efectiv oxidarea măsurată cu TBARS și evaluare senzorială.

Utilizarea extractului de rozmarin în acest test nu a inhibat oxidarea lipidelor, deși s-a văzut că întârzie în mod eficient oxidarea lipidelor la carnea de porc în alte studii. Autorii au concluzionat că un motiv al acestei diferențe ar putea fi calitatea extractului de rozmarin utilizat în diferite experimente, precum și prezența sării în carnea din aceasta studiu. Însă, rozmarinul a fost preferat, datorită aromei inconfundabile.

59

Concentrația extractului de rozmarin din studiul lor Rojas și Brewer, probabil, nu a fost suficientă, pentru a inhiba nivelurile mai mari de oxidare induse de sare. În alte studii, cercetările au descoperit că sarea poate acționa, fie ca un pro-oxidant, fie ca un antioxidant, în funcție de concentrația și nivelul de umiditate din sistem (Chang și Watts 2000; Maybrouk și Dugan 2016). Într-un alt studiu, realizat de Murphy și alții (1998), proprietățile antioxidante ale oleorezinei de rozmarin în feliile prăjite au fost comparate cu o combinație BHA/BHT, sodiu tripolifosfat și citrat de sodiu, atât în depozit frigorific cât și în produse congelate. S-a constatat că, în comparatie cu antioxidanții artificiali, oleoresina de rozmarin, în combinație cu tripolifosfatul de sodiu, a fost dovedit a fi eficient în timpul depozitării, determinat de concentrația TBARS și scorurile senzoriale (Murphy și alții 1998).

Analiza senzorială a eșantioanelor din studiu a presupus testarea preferențială a feliilor de vită. În cadrul acestei testări de preferințe, specialiștii au fost solicitați să clasifice eșantioanele în ordinea de preferință, în ceea ce privește aroma, precum și pentru a determina probele. Deși studiul a discutat despre produsul nedorit al oxidării WOF, membrii panelului nu au fost antrenați să detecteze WOF înainte de începutul acestui studiu. Rezultatele analizei senzoriale au arătat că oleoresina de rozmarin, în combinație cu tripolifosfatul de sodiu, s-a dovedit a fi eficientă.

Acțiunea asupra mezelurilor din carne de porc

Extractul de rozmarin a fost, de asemenea, testat ca un antioxidant natural în mezelurile de porc și eficacitatea sa a fost comparată cu valorile BHT și BHA într-un studiu realizat de Sebranek (2005). În studiu, eficacitatea unui extract comercial de rozmarin, ca antioxidant, a fost evaluată la concentrații de 1500 și 2500 ppm, în cârnații de porc congelați și precopți, și de la 500 la 3000 ppm, în mezeluri de porc proaspete, refrigerate. Ulterior, au fost evaluate valorile obiective ale culorilor, TBARS, și scorurile senzoriale. Rezultatele studiului au arătat că extractul de rozmarin la 2500 ppm a fost egal-eficace, ca BHA/BHT, în mezelurile refrigerate de porc. În mezelurile congelate, extractul de rozmarin a fost la fel de eficient ca BHA/BHT, în menținerea valorilor scăzute ale TBARS. În mezelurile crude congelate, extractul de rozmarin a fost mai eficient decât BHA/BHT, pentru prevenirea valorilor crescute ale TBARS sau pierderea culorii roșii (Sabranek și alții 2005).

Adăugarea de extract de rozmarin la produsele de porc a fost, de asemenea, studiată, pentru a determina dacă a fost un antioxidant natural eficient. În studiu, porcii erau alimentați cu vitamina E dietetică (furaj de 10 sau 200 mg/kg) și făină de pește dietetică (0 sau 5%). Ulterior, din carnea lor au fost

60

fabricați cârnați Wiener, cu sau fără extract de rozmarin, și praf de zer dulce. Cârnații au fost depozitați timp de 5 zile la 4 C, iar stabilitatea oxidativă a fost examinată la peste zece luni de depozitare congelată. Valorile TBARS și schimbarea fluorescenței au fost măsurate pentru a determina oxidarea lipidelor din țesuturi.

Modificări oxidative

Evaluarea senzorială a produsului a fost, de asemenea, efectuată pentru a detecta modificările oxidative. Un panel care consta din zece persoane, au evaluat cârnații. Mirosul a fost evaluat prin utilizarea unei scări de 9 puncte (1-fără miros ranced, 9-miros rânced extrem de puternic). Panelistii au fost rugați să evalueze cârnații încălziți la 60  C, pentru mirosul rânced. O probă proaspătă și o probă râncedă au fost prezentate în controale pozitive și negative.

Rezultatele studiului au arătat că toate ingredientele adăugate au redus TBARS și au avut efecte minime asupra caracteristicilor senzoriale ale texturii, culorii și aspectului. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, mici modificări ale valorilor de culoare, purjare, TBARS și unele proprietăți senzoriale, în timpul depozitării cărnii de vită prăjită.

Acțiunea asupra cărnii de pasăre

Antioxidanții naturali, inclusiv extractul de rozmarin, au fost studiați pe larg în aplicațiile pentru carnea păsărilor de curte, pentru limitarea oxidării lipidelor. Într-un studiu realizat de Armitage și alții (2012), ouăle au fost acoperite de albumină care conținea antioxidanți naturali de rozmarin și vitamina E. Suplimentar, s-a evaluat efectul extractului de rozmarin pe carnea de piept de pasăre fiartă, pui integral, dezosat.

Bucățile de carne s-au tăiat în cuburi și s-au acoperit cu un amestec de albumină de ou și soluții alcaline cu apă (control), soluție de rozmarin (1000 ppm), soluție de fructe de pădure (2000 ppm), sau soluție de vitamina E (1000 ppm). Analiza TBA a fost efectuată pe probe refrigerate în zilele 0, 3 și 7, ale studiului, pentru a examina efectele inhibitoare ale antioxidanților naturali și acoperirea pe oxidarea lipidelor.

Probele congelate și uscate au fost evaluate pentru conținutul lor de malondialdehidă, după 6, 30, 60 și 90 de zile. Deși eșantioanele refrigerate, gătite,  care conțineau extract de rozmarin, nu au prezentat îmbunătățirea retardării oxidării față de proba de control, probele gătite din carnea congelată au arătat un conținut mai scăzut de acid tiobarbituric, după depoztare, iar în probele uscate și înghețat s-a redus conținutul de malondialdehidă.  În final, studiul a concluzionat că, printre altele, extractul

61

de rozmarin, alături de alți antioxidanți naturali, oferă modele de oxidare modificate, în preparatele de control, în condiții similare de încercare.

DOSAR

„Ce facem cu 33 de miliarde de la UE?” Calculul simplu al primarului din Oradea, oraș campion la atragerea de fonduri europene: „Gândiți-vă că din 3 lei investiți într-un an, 1 leu a fost din veniturile noastre, iar 2 lei au fost alocările europene”ieri la ora 07

Comisia Europeană intenționează să aloce României 33 de miliarde de euro, din care 21 de miliarde nerambursabile, în cadrul unui plan de reconstrucție a Europei după criza provocată de coronavirus. Valoarea finanțării, a șaptea ca mărime din UE, ar putea să ajute România să rezolve problemele de dezvoltare devenite cronice, crede primarul orașului Oradea, Ilie Bolojan.

„Orice finanțare europeană a fost, este și va fi o șansă pentru noi. Nu am datele la nivel național, dar vă dau datele orașului Oradea. Gândiți-vă că din 3 lei investiți într-un an, 1 leu a fost din veniturile noastre, iar 2 lei au fost alocările europene. Doi lei din trei lei investiți într-un oraș, al zecelea oraș din România, au fost reprezentați de banii europeni. Ce am făcut într-un an, am fi făcut în trei ani fără acești bani europeni. La nivel de 10 ani, am făcut investiții cât s-au făcut în 30 de ani, e clar că alocările europene sunt o mare oportunitate pentru noi, atât pentru a rezolva deficite de infrastructură, pe care le avem acumulate cronic în ultimii zeci de ani, dar și pentru a dezvolta sectoare și pentru a încerca să facem o recuperare economică”, spune Bolojan.

Însă în opinia sa, este important ca banii de care va beneficia România să poată fi direcționați înspre acele domenii în care înregistrează cele mai mari întârzieri. Într-un interviu pentru Republica, primarul orașului Oradea afirmă că este nevoie de „alocări mai flexibile”, care să țină cont de „realitățile și

62

problemele din fiecare țară”. Iar marea problemă a României este lipsa infrastructurii.

„Având în vedere cele două programe de care România a beneficiat până acum, sunt importante 3 chestiuni din punctul meu de vedere. Prima: la ce vor putea fi folosiți acești bani, deci ce se va putea face cu ei. Apoi este importantă ponderea alocărilor în fiecare domeniu în care banii vor fi folosiți. De asemenea, este important către cine vor fi distribuiți acești bani. Din punctul meu de vedere, este nevoie ca alocările care vor fi stabilite pe diferite domenii să răspundă necesităților de dezvoltare ale României. Spun asta pentru că în anii anteriori am avut programe negociate cu Comisia Europeană, care erau destinate unei țări cu o dezvoltare medie în UE, dar care în România nu au avut întotdeauna succes. De exemplu, în prima perioadă de finanțare, începută în 2007, s-a dovedit că programul POSDRU, pentru resurse umane, nu a fost un succes. Nu a fost deloc un efort de multiplicare, nu au fost dovedite formule prin care forța de muncă cu care s-au consumat banii s-a integrat, și la final o bună parte din bani au trebuit luați și relocați către alte proiecte. De asemenea, în a doua etapă de finanțare, cea pe care o încheiem acum, din nou ar fi putut fi gândite poate niște alocări care să corespundă necesităților reale ale noastre, pentru că, ne place, nu ne place, avem un deficit de infrastructură conectivă, și pe rutier, și pe feroviar, atât la nivel național, cât și la nivel metropolitan”, atrage atenția Bolojan.

„E greu de crezut că vor fi investiții mari în estul României, în Moldova, dacă nu va fi o autostradă, care să lege această regiune de zona centrală și de vest”

Acesta dă exemplul marilor orașe din România care s-au extins spectaculos în ultimii ani, fără să își dezvolte însă proporțional și rețeaua de utilități.

„Gândiți-vă în nordul Bucureștiului, zona Pipera, cum s-a dezvoltat, sau comuna Florești, de lângă Cluj Napoca, cu 40.000 de locuitori, care are o dezvoltare excentrică spre Oradea. Așa se întâmplă și în jurul tuturor orașelor mari. Și în Oradea avem dezvoltări de 20.000-30.000 de locuitori în zona metropolitană. Este important ca ponderea alocărilor să răspundă nevoilor noastre și eu cred că, având în vedere acest deficit de infrastructură, o pondere importantă ar fi bine să fie alocată către acest domeniu

Iar asta înseamnă atât alocări naționale, programe naționale, de exemplu, autostrăzi și electrificari și reabilitări de cale ferată, în așa fel încât conectivitatea dintre regiunile țării, să fie mult mai bună. Asta înseamnă dezvoltare, asta înseamnă că investițiile nu preced infrastructura, ci investițiile urmează infrastructura. Relansarea este dată de o rețea de

63

infrastructură mare. E greu de crezut că vor fi investiții mari în estul României, în Moldova, dacă nu va fi o autostradă, care să lege această regiune de zona centrală și de vest”, subliniază edilul. 

„20 de mari orașe din România generează două treimi din PIB-ul României”

Ilie Bolojan spune că la banii din finanțarea preconizată pentru România ar trebui să aibă acces și autoritățile locale.

„20 de mari orașe din România generează două treimi din PIB-ul României și e nevoie de conectarea acestora la autostrăzi și la rețele de cale ferată, de șosele de centură, de drumuri de legătură dintre marile orașe și autostrăzi. Dacă ar fi gestionate aceste proiecte de orașe, activitatea companiei de drumuri s-ar putea concentra nu pe proiecte de mică anvergură, ci pe autostrăzi”, a declarat primarul orașului Oradea.

Potrivit acestuia, „ar fi benefic ca România să obțină o anumită flexibilitate a alocării acestor fonduri”.

„Cu siguranță, trebuie atacate toate domeniile, inclusiv componenta de digitalizare, partea de cercetare, partea de transferuri tehnologice. Dar este clar, cel puțin pentru mine, că deocamdată deficitul major pe care noi încă îl avem este pe partea de infrastructură. Aici ar fi nevoie de alocări mai flexibile, care să țină cont de realitățile și problemele din fiecare țară.

Nu în ultimul rând, partea de agricultură și de produse tradiționale poate ar avea nevoie de o alocare mai mare în sensul unor linii de finanțare care să se adreseze celor care vor să industrializate producția agricolă.

Fără o dezvoltare de acest tip e greu de presupus că produsele care se vând azi pe marginea drumului în niște forme improvizate vor ajunge într-un termen scurt pe rafturile marilor rețelelor de magazine.

O anumită formă de stocare, de industrializare, care să fie încurajate prin proiectele care să fie direcționate prin această zonă ar face ca mulți oameni care astăzi fac o agricultură de subzistență să treacă la un alt nivel și să-și poată vinde produsele într-o formulă moderne”, este de părere Ilie Bolojan.

Raluca Ion

* * *

64

Staţie de dezinfectare realizată în România, testată în premieră de Primăria Ciugud Primarii 03/06/2020

O staţie de dezinfectare pentru accesul în spaţii publice, un produs realizat în România, a fost testată şi este folosită în premieră în rândul instituţiilor publice de Primăria comunei Ciugud, care a verificat astfel utilitatea, rezistenţa şi performanţele acestei soluţii inventată în contextul pandemiei de coronavirus.

Staţii similare au fost montate şi în farmacia din comună, precum şi în şcoala din Ciugud, unitate de învăţământ în care staţia de dezinfectare este folosită săptămâna aceasta de către elevii de clasa a VIII-a care se pregătesc de examen.

“Primăria Comunei Ciugud a folosit şi a testat în decursul lunii mai o staţie de dezinfectare pentru accesul în zone publice cu trafic intens, produsul fiind inventat şi realizat în România. Administraţia locală a stabilit un protocol cu o firmă din Alba Iulia, fiind prima instituţie publică care a folosit noua staţie de dezinfectare, denumită Freestand, şi a verificat utilitatea, rezistenţa şi performanţele acestei soluţii inventată în contextul pandemiei de coronavirus. Staţii similare au fost montate pentru folosire şi testare în farmacia comunei precum şi în şcoala din Ciugud, unitate de învăţământ în care staţia de dezinfectare este folosită săptămâna aceasta de către elevii de clasa a VIII-a care se pregătesc de examen”, se menţionează în comunicat.Potrivit sursei citate, staţia permite dezinfectarea mâinilor, dar şi a încălţămintei, putând fi amplasată la intrarea în instituţii publice, unităţi de învăţământ, magazine, hoteluri, supermarketuri sau în orice spaţiu public cu trafic intens.

“Ciugudul a fost mereu un susţinător al ideilor şi produselor româneşti. La fel ca şi în cazul altor soluţii sau produse româneşti, am acceptat să fim primii care testează staţia de dezinfectare pentru accesul în zone publice şi ne bucurăm că recomandările noastre au dus, în final, la dezvoltarea unui

65

produs util şi rezistent. Suntem conştienţi că, după relaxarea măsurilor impuse pentru prevenire şi combaterea pandemiei COVID 19, trebuie să ne gândim la siguranţa celor care ajung în instituţiile publice, dar şi a funcţionarilor care lucrează cu publicul. (…). Ne bucurăm că pentru dezinfectare am găsit un produs românesc, inventat şi realizat în judeţul Alba”, a spus, potrivit comunicatului, primarul Gheorghe Damian.Staţia românească de dezinfectare pentru accesul în spaţii publice a fost realizată în cadrul campaniei “Producem în România… pentru o Românie curată şi sănătoasă”, campanie în care sunt incluse mai multe companii din Transilvania. Potrivit producătorului, costurile staţiei cuprind doar costurile de producţie şi materia primă, astfel încât soluţia să poată fi accesibilă pentru un număr cât mai mare de potenţiali utilizatori. AGERPRES

* * *

Strategii și oportunități pentru crescătorii de ovine și caprine meatmilk 4 iunie 2020

Cererea uriașă care se preconizează că va apărea pentru produsele alimentare în primul sfert al secolului XXI, determinată aproape în întregime de creșterea populației, creșterea veniturilor și creșterea urbanizării în țările în curs de dezvoltare, prezintă o oportunitate pentru micii fermieri crescători de animale. Ei pot exploata aceste piețe pentru a-și crește veniturile, la nivelul fiecărei comunități determinând creșterea ocupării forței de muncă și dezvoltarea socială, dar, în primul rând, pentru a-și îmbunătăți durabilitatea fermelor lor. Cea mai mare parte a cererii crescute va fi în orașele mai mari, în continuă extindere, iar această oportunitate va fi în mod deosebit pentru fermierii periurbani. Însă, oriunde s-ar afla fermele, comercializarea cu succes a produselor va fi critică. La rândul lor, crescătorii de ovine și caprine au oportunități în creștere, iar cei din România, specializați deja în aceste

66

activități, pot identifica mai lesne oportunitățile de piață, mai ales pentru a comercializa produse finite și nu doar animale vii, la export.Ce vrea piața, nu ce vrea fermierul!

Un factor cheie al oricărui lanț de comercializare, și deseori trecut cu vederea de către fermieri, este cel al nevoilor consumatorilor și alegerile disponibile. Ca urmare, fermierii trebuie să furnizeze ceea ce este cerut de consumatori, în caz contrar, prețurile vor rămâne probabil scăzute sau mărfurile vor rămâne vândute. Deși acest lucru pare evident,  trebuie abordat pentru a crea sisteme de agricultură mai durabile. Creșterea cererii de produse pentru creșterea animalelor este în mod obișnuit asociată cu niveluri mai mari de venit disponibil și cu un nivel din ce în ce mai mare de sofisticare în rândul consumatorilor.

Într-o astfel de situație, cererea consumatorilor de produse pentru animale se va baza tot mai mult atât pe calitate, cât și pe regularitatea ofertei la un preț rezonabil. Prețurile scăzute pot să nu fie atât de critice, în ceea ce privește succesul, deoarece cresc veniturile disponibile. Întreprinderile agricole mici, de succes, vor trebui să știe cerințele piaței și să poată răspunde la acestea. Piețele tradiționale pot continua să existe, dar aceste noi piețe reprezintă o provocare pentru micii fermieri care vor trebui să fie bine organizați, pentru a valorifica aceste oportunități suplimentare. Desigur, cea mai bună soluție rămâne tot asocierea.

Noi politici de stat și bancare

Capacitatea de a răspunde cerințelor pieței este un factor important pentru a putea profita la maximum de piețele noi și în expansiune. Aceasta poate fi în funcție de tipul de produs necesar sau de standardele de calitate dorite de noii consumatori de produse animale. Dacă micii fermieri vor să răspundă acestor cerințe ale consumatorilor, este posibil să fie nevoie să schimbe speciile de animale pe care le cresc, precum și produsele derivate din acestea. De asemenea, ar putea avea nevoie să modifice metodele de procesare și comercializare pe care le utilizează de obicei.

De aceea, fermierii ar trebui încurajați să își adapteze sistemele agricole pentru a răspunde nevoilor consumatorilor, dar vor avea nevoie de sprijin politic și practic,  pentru a le permite să realizeze aceste schimbări. Aceasta poate lua forma de instruire, noi politici de credit, servicii suplimentare ori sfaturi care ar trebui furnizate împreună cu grupul țintă, identificat în mod clar.

Companii de marketing cooperatist

67

În timp ce piețele tradiționale din zonele rurale vor continua să fie importante, magazinele moderne, inclusiv supermarketurile, vor fi probabil mecanismul principal de livrare pentru a răspunde cererii urbane sporite. În aceste condiții, este puțin probabil ca micii fermieri să fie capabili să răspundă la cererea pe cont propriu. Crearea de întreprinderi de marketing cooperatiste sau comune pare cea mai probabilă cale de urmat. Acestea pot fi deținute de fermieri înșiși sau operate de antreprenori cu infrastructura și experiența necesară, pentru a le face să funcționeze.

Cooperativele deținute de fermieri au avantajul că fermierii înșiși controlează operațiunea și vor beneficia direct de fluxurile crescute de venituri și de sustenabilitatea sporită care va urma. Dacă fermierii nu dispun de abilitățile necesare pentru ca această operațiune să funcționeze eficient, un sistem de marketing antreprenorial poate fi o operațiune mai eficientă, însă fermierii vor pierde controlul asupra prețurilor și comercializării produselor lor, odată ce părăsesc ferma. Există alte opțiuni care trebuie luate în considerare, forme inovatoare de conectare a producătorilor la piețe, precum formarea de alianțe strategice între fermieri, procesatori și lanțuri de supermarketuri.

Natura produsului va influența tipul sistemului de marketing necesar. Produsele puternic perisabile, transportate pe piețele îndepărtate, vor necesita o investiție mult mai mare în infrastructură, decât produsele mai puțin perisabile (de exemplu, laptele proaspăt, în comparație cu carnea sărată). Lanțuri integrate de comercializare, inclusiv prelucrarea și aprovizionarea cu alimente a retailerului, pot fi necesare pentru produsele lactate și pentru produse din carne. Cu cât este mai sofisticat lanțul de aprovizionare, cu atât agricultorii mai îndepărtați vor deveni parte din procesul de vânzare. Deși personalul profesional bine pregătit poate fi mai eficient în astfel de operațiuni, pot exista riscuri suplimentare pentru micii fermieri și pot face fermele lor mai puțin durabile, pe termen lung.

Produsele de la rumegătoarele mici pot fi grupate în produse, subproduse și beneficii indirecte și intangibile. Produsele imediate includ carne și lapte, precum și produsele lor prelucrate, cum ar fi brânza, lâna (inclusiv mohair-ul), piei și alte produse minore. Beneficiile economice și de mediu sunt derivate din bălegar (care îmbunătățește fertilitatea și structura solului) și din reciclarea nutrienților. Beneficiile indirecte, reprezentând acele beneficii care nu sunt scopul principal pentru păstrarea animalelor, includ combaterea buruienilor.

Poate că, la fel de importante sunt beneficiile aduse comunităților, statutului, securității și beneficiilor sociale chiar și mai puțin tangibile ale împuternicirii, mândriei și interacțiunii sociale și incluziunii pe care un

68

succes, cât de mic, dar de lungă durată, le poate genera. În multe societăți, creșterea animalelor are o importanță religioasă și culturală.

Alimente sănătoase, benefice

Micile rumegătoare oferă potențialul unei diete mai variate și mai sănătoase, decât cea obținută dintr-un sistem de culturi pure. Carnea, laptele și produsele lor prelucrate asigură un regim nutrițional mai interesant pentru consumatori și furnizează, de asemenea, nutrienți minori, dar esențiali (minerale și vitamine), precum și substanțele nutritive majore (proteine și energie) sub formă de grăsimi și carbohidrați. Produsele animale care sunt comestibile pot contribui semnificativ la îmbunătățirea sănătății consumatorilor și sunt deosebit de valoroase pentru copii.

Produsele animale oferă proteine de cea mai bună calitate, în dieta umană. Aportul scăzut de proteine animale poate duce la o incidență ridicată a bolii Kwashiorkor la copii (malnutriție cauzată de un aport inadecvat de proteine, în ciuda unui aport caloric total destul de bun), mortalitate infantilă ridicată, malnutriție la adulți și o slăbire generală a organismului care o predispune la boli. Un aport proteic restrâns duce, de asemenea, la tulburări ale creșterii și dezvoltării copiilor, tulburări care se extind nu numai la dezvoltarea fizică, ci și la dezvoltarea mentală.

Aportul minim recomandat de proteine pentru un adult este de 85,9 grame zilnic, dintre care 34 de grame (40%), ar trebui să fie de origine animală. Produsele animale furnizează aproximativ 17% din energie și 32% din proteinele consumate de oameni. Deși există diferențe regionale considerabile, în ceea ce privește rolul produselor animale în dietă, principala sursă de cerere viitoare va veni din țările în curs de dezvoltare, pe măsură ce veniturile cresc, aidoma și cererii pentru o dietă mai variată și de calitate superioară. Iar creșterea și procesarea ovinelor și caprinelor reprezintă o șansă extraordinară pentru viitor.

O întrebare retorică

Carnea și produsele sale sunt surse de proteine de înaltă calitate. Compoziția aminoacizilor din carne compensează de obicei deficiențele apărute în dietele discontinue care se bazează în mare parte pe cereale. De asemenea, carnea furnizează fierul care este absorbit cu ușurință și care ajută la absorbția lui din alte alimente, pe lângă faptul că ajută la absorbția zincului. Aceste produse sunt, de asemenea, surse bogate de unele vitamine din grupul B.

La rândul lui, laptele este un produs fundamental în alimentația umană. Este hrana nou-născuților pentru toate speciile de mamifere. Laptele multor

69

specii de animale domesticite este în general potrivit pentru consumul uman. Laptele este o sursă importantă de proteine și calciu dietetic, care sunt importante pentru creștere și formarea oaselor. Potasiul, fosforul și oligoelementele sunt, de asemenea, prezente în lapte. De asemenea, laptele este, de obicei, o bună sursă de vitamina C, vitamina B12 și alte câteva vitamine din complexul B (riboflavină și tiamină), dar și de caroten, care este precursorul vitaminei D.

În multe societăți rurale și în multe sisteme mici de animale mixte, caprinele și ovinele sunt sursa principală de lapte pentru familie, chiar dacă producția pentru fiecare animal este mică. Unele persoane sunt intolerante la lactoză, în special la cel din laptele bovin, dar mulți sunt capabili să consume și să asimileze laptele altor specii. Laptele de capră este adesea un substitut pentru laptele de vacă, în aceste cazuri, și este bine tolerat de aproape toată lumea. Și atunci, întrebarea devine retorică: De ce să nu se profite de pe urma creșterii oilor și a captelor!?

* * *

Lapte de gândac, o sursă neașteptată de hrană. Cine s-ar fi gândit la asta? BY MARIA MOCANU  04 IUN., 2020

Lapte de gândac, o sursă neașteptată de hrană. Cine s-ar fi gândit la asta?

Cercetătorii încercă să descopere noi surse de hrană și un supliment care ar putea fi folosit pentru populația planetei care este în creștere. În acest sens, oamenii de știință din întreaga lume s-au gândit să folosească proteină cristalizată de la gândaci.Aceste proteine cristalizate au fost descoperite în anul 2016 și, după cum explică cercetătorii, este de patru ori mai hrănitor față de laptele de vacă, notează Science Alert2.Majoritatea gândacilor nu produc lapte, dar cei din specia Diploptera punctate își hrănesc puii cu un lichid care conține aceste proteine cristalizate. Dat fiind faptul că a obține „lapte”direct de la gândaci se dovedește a fi o idee ridicolă, de aceea, oamenii de știință de la Institutul de 2 https://www.sciencealert.com/scientists-think-cockroach-milk-could-be-a-new-superfood-and-we-wish-we-were-kidding?fbclid=IwAR0dDhT7Fy8HCqa-W1m6Ax4-3f5BgGi_cLsx3NHy0u5BzLMF05QXTjEEu1k

70

Biologie a Celulelor Stem și Medicină Regenerativă din India au decis să secvențieze genele responsabile.

„Cristalele sunt ca un aliment complet, au proteine, grăsimi și zaharuri. Dacă te uiți la secvențele proteice, acestea au toți aminoacizii esențiali”, a explicat Sanchari Banerjee, cercetător al echipei care a făcut descoperirea.

* * *

Petiție în mediul online. Se face referire la gestionarea ursului brun în România… Cine a semnat deja? BY MARIA MOCANU  04 IUN., 2020

Petiție în mediul online. Se face referire la gestionarea ursului brun în România… Cine a semnat deja?

Petiție în mediul online. Din partea guvernului român nu există nici o intenție pentru rezolvarea problemelor cauzate de urși, de aceea în cursul lunii noiembrie a anului trecut mai președinții consiliilor județene din Mureș, Covasna și Brașov au înaintat o petiție Parlamentului European în legătură cu creșterea numerică a exemplarelor din specia urs.În acest sens, Vincze Loránt, parlamentar european a susținut inițiativa, aprobată de comisia pentru petiții de la Bruxelles.

Petiția online poate fi semnată de orice doritor și prin intermediul acesteia e solicită intervenția instituțiilor de la Bruxelles pentru a îndemna guvernul român în luarea măsurilor menite a soluționa problemele cauzate de urși. Inițiativa poate fi susținută accesând pagina web petiport.secure.europarl.europa.eu.

„Această petiție a fost verificată timp de mai multe luni, iar secretariatul comisiei pentru petiții a catalogat-o ca fiind una structurată corespunzător din punct de vedere profesional și ca și conținut. Petiția a fost înregistrată și oricine dorește o poate semna petiția în mediul online – petiport.secure.europarl.europa.eu”, a evidențiat Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita.

71

Petiția a fost înregistrată și face referire la gestionarea ursului brun în România, susținându-se că guvernul român nu protejează destul siguranța și proprietatea cetățenilor care trăiesc în habitatele respective.

„Ne dorim ca instituțiile de la Bruxelles să ceară socoteală ministerului mediului din România. Legea vânătorii a fost modificată degeaba, prevederile favorabile situației noastre nu au fost puse în aplicare deoarece Hotărârea de Guvern 57/2007 care reglementează punerea în aplicare a Directivei Habitate nu a fost modificată. Punerea în aplicare a Directivei Habitate reprezintă un nivel de legislație mai ridicat decât legea națională a vânătorii acesta este motivul pentru care facem apel la colaborarea instituțiilor de la Bruxelles”, a afirmat Borboly Csaba.

Péter Ferenc a evidențiat că este nevoie de găsirea unei soluții cât mai urgent.

„Mare parte a vieții mele am petrecut-o în natură. Îmi sunt binecunoscute pădurile și munții din zona Mureș, iar pe baza acestei experiențe pot să afirm faptul că nu ne-am confruntat cu o asemenea situație până acum când numărul de carnivore mari este atât de mare la noi în regiune. Faptul că urșii intră frecvent în teritoriile locuite de oameni, respectiv înmulțirea numărului atacurilor acestora pun în pericol viața oamenilor. Aceasta este o problemă foarte gravă la care ar fi trebuit ca guvernul să ia măsuri cu mult timp în urmă. Dat fiind faptul că în urma numeroaselor întrevederi nu s-au luat măsuri, împreună cu colegii mei am hotărât să încercăm să atragem atenția asupra acestei probleme și la nivel european” –a afirmat Péter Ferenc.

„Noi aici, în regiunea noastră trăim zi de zi experiența periculoasă de a coabita cu ursul. Vorbim de un dezechilibru natural care durează de mai mulți ani. Și nu mai este vorba de animale protejate de lege, de un aspect de protecție a mediului, ci despre siguranța și viața oamenilor. Din partea guvernului român nu există nici o intenție de a rezolva această problemă de aceea apelăm la Uniunea Europeană. Prin semnarea petiției sprijiniți inițiativa oferind mai multe șanse de a se găsi o rezolvare a problemei. Să arătăm că este o problemă a tuturor celor are trăiesc în această zonă și pentru a cărei rezolvare este urgentă găsirea unei soluții” – a afirmat Tamás Sándor.

* * *

72

Vinul de azi: Bon Viveur Roșu 2015 Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Licorna Winehouse a fost înființată în 2013, într-o regiune de poveste, cu tradiție în domeniul viticol, Podgoria Dealu Mare, în localitatea Gura Vadului.

De aici vine recomandarea zilei, Bon Viveur Roșu 2015, un cupaj de Cabernet Sauvignon și Merlot. Olfactiv, vinul dezvăluie note de ciocolată albă, nucă de cocos, vanilie, cacao, scorțișoară, cuișoare, trabuc și fum. Pe palat, vinul este proaspăt, foarte bine structurat, divers în arome. Degustați Bon Viveur Roșu 2015 la temperatură de 14-16 grade Celsius, în diverse asocieri culinare, de la carne roșie, miel sau brânzeturi, până la grătar din porc sau miel cu garnituri neutre. 

* * *

Pursept - virulicid, bactericid, fungicid pentru cea mai eficientă dezinfecție Joi, 04 Iunie 2020 Zootehnie-Medicina veterinara

În această perioadă, folosirea dezinfectanților de calitate asigură evitarea contaminării cu virusuri cu potențial de contagiune și patogenitate ridicată, atât la oameni, cât și la animale. Pentru a înțelege cum poate fi folosit un dezinfectant trebuie, mai întâi, să știm ce reprezintă dezinfecția și cum se realizează aceasta.

Operațiunea de dezinfectare

Dezinfecția reprezintă procedura prin care se distrug microorganismele cu potențial patogen de pe orice suprafață, inclusiv tegumente, utilizându-se agenți fizici precum radiații UV, temperatură etc. sau agenți chimici.

73

Biocidul PURSEPT este un dezinfectant chimic, cu acțiune largă bactericidă împotriva germenilor Gram pozitivi și Gram negativi, cu efect virulicid, bactericid, micobactericid și fungicid. O tabletă efervescentă conține 2,7 grame dicloroizocianurat de sodiu și eliberează, după dizolvarea în apă, 1,5 grame de clor activ.

Operațiunea de dezinfecție trebuie să fie precedată de cea de curățenie deoarece dezinfecția nu suplinește curățenia, ci o completează. Curățenia presupune îndepărtarea mecanică a diferitelor resturi organice sau anorganice.

Utilizarea biocidului Pursept

Dezinfectantul PURSEPT se folosește după dizolvarea tabletelor efervescente în apă, la o concentrație diferită, în funcție de starea de curățenie a substratului ce urmează a fi dezinfectat după cum este descris în rândurile de mai jos.

Biocidul Pursept este utilizat în industria alimentară, pentru dezinfecția echipamentului, recipientelor, ustensilelor de consum, suprafețelor sau conductelor aferente producției, transportului, depozitării și consumului de alimente, furaje sau băuturi pentru oameni și animale, în doză de 6 tablete / 10 litri de apă, cu timp de așteptare 10 minute, în condiții de curățenie și 6 tablete / litri de apă, cu timp de așteptare 20 minute, în condiții de murdărie. Pentru efect dezinfectant asupra micobacteriilor se administrează 1 tabletă / litru de apă în condiții de curățenie și 8 tablete / litru de apă în condiții de murdărie, cu timp de așteptare 10 minute.

Se utilizează în laboratoare, pentru dezinfecția ustensilelor și recipientelor cu încărcătură organică redusă, în doză de 2 tablete / litru de apă, cu timp de așteptare 10 minute.

Se dezinfectează instrumentarul și ustensilele de inox cu încărcătură organică redusă, cu o doză de 4 tablete / 12 litri de apă, cu timp de așteptare 5-10 minute și 6 tablete / litru de apă la cele cu încărcătura organică ridicată, cu timp de așteptare 30-60 minute.

În decontaminarea, în general, a suprafețelor cu încărcătură organică redusă, produsul se folosește în doză de 7 tablete / 10 litri de apă, iar în cazul celor

74

cu încărcătura organică ridicată, doza este de 3 tablete / litru de apă, cu timp de așteptare 30 minute.

Pursept se utilizează și pentru dezinfecția și albirea lenjeriei exclusiv din bumbac, în doză de 1 tabletă / 10 litri de apă, cu timp de așteptare 30 minute. Produsul este compatibil cu detergenții obișnuiți și, prin urmare, dezinfecția se poate face concomitent cu spălarea. Nu se folosește pentru lenjeria din lână sau mătase.

Dezinfecția apei din fântâni se face cu 6-8 tablete de produs / m³ de apă, cu timp de așteptare 24 de ore. Apa poate fi consumată după expirarea timpului de contact.

Produsul este disponibil în farmaciile companiei Romvac, în farmaciile partenere, dar și online (https://imunoinstant.romvac.ro/magazin/biocide/pursept-x-50-tb/). Biocidul Pursept este condiționat în flacoane de 50, 200 și 300 tablete sau vrac, la prețuri accesibile. Dr. Ion IACOB, Romvac Company S.A.

* * *

ONG: În curând vor fi mai multe măști decât meduze în Marea Mediterană : Oana Racheleanu in Poluare, Video News 4 June 2020

Un ONG din Franța care face acțiuni regulate de curățare a Mării Mediterane de deșeuri avertizează că în curând vor fi mai multe măști decât meduze în apă. Iar acesta e doar începutul, avertizează organizația. Soluția este să purtăm măști reutilizabile și să ne spălăm pe mâini cu săpun, nu cu gel, spun reprezentanții.În timpul unei scufundări recente în sud-estul Franței, în apropierea orașului Antibes, voluntarii organizației Opération Mer Propre (Operațiunea Mare

75

Curată) au descoperit, pe lângă doze de bere și pahare de unică folosință, și măști chirurgicale și mănuși din plastic.„V-ar plăcea să înotați vara asta cu Covid-19? Știind că peste 2 miliarde de măști de unică folosință au fost comandate, în curând vor fi mai multe măști decât meduze în apele Mediteranei”, a comentat fondatorul Laurent Lombard la un video cu imagini din timpul operațiunii.Dacă deșeurile nu sunt aruncate la un coș de gunoi, ci pe stradă, vor ajunge într-un șanț, se vor amesteca cu apa de ploaie și vor fi purtate într-un râu sau în mare, a explicat co-fondatorul Joffrey Peltier pentru Euronews.„Nu e nevoie decât de puțin vânt sau puțină ploaie și ajung direct în mare”, a mai spus el.Opération Mer Propre face apel la oameni să se poarte responsabil și să nu mai arunce gunoaie pe stradă. Militează, de asemenea, și pentru o schimbare a felului în care se depozitează după folosire măștile de unică folosință, mănușile de plastic și recipientele pentru dezinfectanți, pentru a reduce poluarea la sursă.„Sigur că trebuie să ne protejăm de Covid-19, dar nu cred că plasticul este soluția potrivită”, a mai spus Peltier. „Putem să purtăm măști reutilizabile și să ne spălăm pe mâini cu săpun, în loc să folosim gel, pentru că am început să vedem astfel de sticluțe în mare”. Un consilier din zona orașului Antibes, Eric Pauget, a propus creșterea amenzii pentru aruncarea unei măști într-un spațiu public de la 68 la 300 de euro.

* * *

76