Asociaþi a Pro Democraþi a Cl ub Braºov · Publicaþi a “Ghi d ul funcþi onarul ui d i n ad...

Asociaþia Pro D em ocraþia C lub Braºov

Cum im plicã m cetã þeniiîn procesul de adoptare a deciziilor publice

G H ID UL FUNCÞIONARULUID IN ADMINISTRAÞIA PUBLICÃ LOCALÃ

R ealizat cu sprijinul Fundaþiei Konrad A denauerîn cadrul proiectului

“Susþinerea dem ocraþiei participativ e în com unitã þile m ici”

Publicaþia “G h idul funcþionarului din adm inistraþia publicã localã ”a fost elaboratã în cadrul proiectului “Susþinerea dem ocraþiei par-ticipativ e în com unitã þile m ici” derulat de Fundaþia KonradA denauer, care a as igurat s p rijinul financiar, în parteneriat cuA s ociaþia Pro D em ocraþia C lub Braºov .

Ech ipa proiectului:D in partea Fundaþiei Konrad A denauer

Ilinca D rgom irescuG eorgeta V oinea

D in partea A s ociaþiei Pro D em ocraþiaD enisa IancuH oraþiu Iancu

Mulþum im dom nului D r. G unter D ill pentru sprijin.

Concepþie graficã ºi copertã : D oru Petcu

Teh noredactare: V iorel Suciu

Culegere m aterial ºi concepþie publicaþie:D enisa Iancu, H oraþiu Iancu

Braºov , Aprilie 2006

Cuprins

I. Conceptul de participare cetã þeneascã

I.1. Participare cetã þeneas cãI.2. D e ce participare cetã þeneascã ?

II. Legea 5 2/2003 priv ind transparenþa în adm inistraþia publicã :prezentare generalã

III. Principiul I: INFORMAREA cetã þenilor

III.1. A cces ul publicului la inform aþieIII.2. Birourile de Consiliere pentru Cetã þeni

IV . Principiul al II-lea: CONSULTAREA cetã þenilor ºi a asociaþiilorlegal constitutite

IV .1. Analiza factorilor interesaþiIV .2. Brainstorm ing-ulIV .3. Teh nica grupului nom inalIV .4 . Focus-grup-urileIV .5 . Sondajul de opinie

V . Principiul al III-lea: PARTICIPAREA - m etode de punere înpracticã

V .1. Com itete C etã þeneºti Consultativ eV .2. Intã lnirile publice, audierile publice ºi dezbaterile publice

V I. Studiu de caz

V II. Inch eiere

V III. Bibliografie

5

C onceptul de participare cetã þeneascã

6

I. Conceptul de participare cetã þeneascã

I.1. Participare cetã þeneascã

Rolul cetã þeanului, în calitatea sa de m em bru al com unitã þii, nutrebuie s ã s e reducã la a-ºi da v otul p en tru a-ºi des em n areprezentanþii la diferite niv ele. L egã tura cu aceºtia trebuie s ã fieperm anentã , trebuie s ã le com unice opiniile ºi dorinþele ºi ch iar s ãfacã presiuni, cu respctarea legii, atunci câ nd h otã râ rile pe careurm eazã s ã le adopte factorii decidenþi contrav in intereselor lui.

C oncep tul de participare publicã s e bazeazã p e n eces itateaconsultã rii cetã þenilor ºi exprim area de cã tre aceºtia a opiniilor înlegã turã cu deciziile care se adoptã la diferite niv ele ºi de care eisunt afectaþi, într-un fel s au altul. Intr-o com unitate s ã nã toas ã ,cetã þenii particip ã la procesul de luare a deciziilor de interes public,inform â ndu-s e cu priv ire la problem ele care îi afecteazã , solicitâ ndautoritã þilor s ã adopte m ã s urile pe care ei le considerã de cuv iinþãºi participând efectiv la punerea în practicã a deciziilor luate.

I.2. D e ce participare cetã þeneascã ?

Participarea cetã þen eas cã es te im portantã în dezv oltarea ºiim plem entarea politicilor publice ºi în interesul direct, atâ t alcetã þenilor, câ t ºi al autoritã þilor, din urm ã toarele m otiv e:

• Autoritã þile pot obþine inform aþii preþioase de la cetã þeni înv ederea proiectã rii ºi im plem entã rii politicilor publice.

• D acã persoanele care trebuie s ã p unã în practicã o politicãpublicã s unt im plicate ºi în elaborarea ei, politica as tfeldezv oltatã v a reflecta o m odalitate practicã de acþiune.

• O am enii sunt m ult m ai înclinaþi s ã s usþinã decizii ºi program ela realizarea cã rora au participat.

• Prin participarea publicã s e pot econom isi im portante res ursefinanciare.

• Prin participare publicã s e realizeazã ºi educaþia cetã þenilorºi edificarea dem ocraþiei.

L egea 5 2/2003: prezentare generalã

7

Sintetizând:• D em ocraþia participativ ã este “m ai dem ocraticã ”• Este m ai sinteticã• Este practicã• Creeazã sprijin social• Consolideazã societatea civ ilã• Întã reºte încrederea în insituþiile ºi adm inistraþia publicã

locale1

1 H enk v an de G raaf (coord), C ine se tem e de dem ocraþie - Manual de dem ocraþieparticipativ ã editat în cadrul proiectului “Susþinerea dem ocraþiei participativ e” derulatde Fundaþia transFO R M A în parteneriat cu Asociaþia Pro D em ocraþia.

G h idul funcþionarului din Adm inistraþia Publicã L ocalã

8

II. Legea 5 2/2003 priv ind transparenþaîn adm inistraþia publicã :

prezentare generalã

A ºa cum se m enþioneazã în prim ul articol, L egea stabileºte regulileprocedurale m inim ale care pot fi ap licate “pentru asigurareatransparenþei decizionale în cadrul autoritã þilor adm inistraþiei publicecentrale ºi locale, alese sau num ite, precum ºi al altor instituþiipublice care utilizeazã resurse financiare publice, în raporturile cucetã þenii ºi asociaþiile legal constituite ale acestora”. Cuv â ntulm in im al sugereazã , în m od des tul de clar, fap tul cã , pen truasigurarea transparenþei decizionale, autoritã þile publice nu trebuienicidecum s ã s e lim iteze la procedurile descris e în aceastã lege.

Tot prin interm ediul articolului 1, legiuitorul declarã cã aceastã legea fos t adoptatã în scopul:

• de a spori gradul de responsabilitate a adm inistraþiei publicefaþã de cetã þean, ca beneficiar al deciziei adm inistrativ e;

• s ã s tim uleze participarea activ ã a cetã þenilor în procesul deluare a deciziilor adm inistrativ e ºi în procesul de elaborare aactelor norm ativ e;

• s ã s p o reas cã gradul de tran s p aren þã la niv elul în tregiiadm inistraþii publice.

D in aceastã “declaraþie”, ca ºi din tot restul textului de lege, nedã m s eam a cã s intagm a din titlu - “priv ind transparenþa decizionaleîn adm inistraþia publicã ” - es te oarecum im p roprie, în trucâ treglem entã rile cuprinse de L egea 5 2/2003 nu se rezum ã la asiguratransparenþa, ci im pun, totodatã , autoritã þilor adm inistraþiei publicelocale ºi centrale s ã angajeze consultã ri cu cetã þenii ºi asociaþiileaces tora ºi s ã p unã în practicã m ecanis m e prin care cetã þenii s ãparticipe activ în proces ul decizional. Cu alte cuv inte, am puteaafirm a cã aceastã L ege ar putea fi num itã m ai degrabã a “participã riipublice” decâ t a “transparenþei”.În articolul 2 al L egii s unt prezentate cele trei principii care stau labaza ei, ºi anum e:

L egea 5 2/2003: prezentare generalã

9

“a) inform area în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupraproblem elor de interes public care urm eazã s ã fie dezbã tutede autoritã þile adm inistraþiei publice centrale ºi locale, precumºi asupra proiectelor de acte norm ativ e;

b)consultarea cetã þenilor ºi a asociaþiilor legal constituite, lainiþiativ a autoritã þilor publice, în procesul de elaborare aproiectelor de acte norm ativ e;

c) participarea activ ã a cetã þenilor la luarea deciziiloradm inistrativ e ºi în procesul de elaborare a proiectelor deacte norm ativ e … ”.


10

III. Principiul 1:INFO RMAREA cetã þenilor

III.1. Accesul public la inform aþie

Exis tã diferite m odalitã þi de inform are a publicului, iar Rom â n ia afã cut progrese considerabile în acest dom eniu. C el m ai elocv entexem plu în acest sens îl constituie adoptarea L egii 5 4 4 /2001priv indliberul acces la inform aþia de interes public, L ege care consacrãnu num ai dreptul cetã þenilor de a obþine in form aþi legate deactiv itatea autoritã þilor ºi instituþiilor publice, ci ºi obligativ itateaaces tora de a difuza cã tre cetã þeni, inform aþii aparþinâ nd anum itorcategorii, din proprie iniþiativ ã (“din oficiu”). L egea 5 4 4 /2001 faceobiectul unui capitol separat al acestui gh id.

În condiþiile în care nu ne propunem s ã abordã m accesul publiculuila inform aþie doar din pers p ectiv a L egii5 4 4 /2001, iatã câ tev am odalitã þi de bazã prin care adm inistraþi publicã poate îm pã rtã ºiinform aþii publicului larg:

• prin interm ediul presei• în cadrul întâ lnirilor ºi audierilor publice• prin buletine oficiale• în cadrul conferinþelor de pres ã• prin diferite publicaþii tipã rite• prin “w eb site” - uri• prin publicitate stradalã• prin centre de inform are a cetã þenilor• prin interm ediul persoanelor / com partim entelor în s ãrcinate

cu furnizarea de inform aþii de interes public

Principiul 1: Inform area

11

III.1.1. Centre de Inform are pentru Cetã þeni

Prim a obligaþie a unei adm inistraþii publice locale este aceea de aajuta oam enii s ã obþinã inform aþiile de care aceºtia au nev oie.

Existã în Rom ânia localitã þi care reprezintã un m odel excelent pentrum ecanism ul prin care adm inistraþia localã realizeazã acest lucruºi anum e cele în care exis tã ºi funcþioneazã C entrele de Inform aþiipentru Cetã þeni (C IC )2.

Un C IC este un birou înfiinþat special de cã tre adm inistraþie pentrua ajuta cetã þenii s ã aibã accesul la inform aþiile de care ei au nev oiepen tru a-ºi rezolv a pe loc o problem ã personalã ca ºi pen trudepunerea docum entaþiilor, de exem plu pentru obþinerea div erselorautorizaþii, plata taxelor, etc. . C aracteris tica es enþialã a C IC-uluieste cã acesta este des tinat clienþilor adm inis traþiei. Este realizatca un spaþiu unde cetã þenii pot prim i prom pt, prietenos, sfaturiajutã toare despre problem ele adm inistraþiei. În consecinþã , C IC-ular trebui înfiinþat într-un loc care s ã fie uºor acces ibil publicului ºis ã aibã un cadru desch is ºi prietenos ca ºi atitudinea angajaþilorcare lucreazã aici. A ceas tã înseam nã cã atunci câ nd un cetã þeanintrã în prim ã rie cu o problem ã personalã s ã nu îºi piardã tim pul ºis ã dev inã frustrat de com plicaþiile ap ã rute în gã s irea a ceea cecautã ºi de ceea ce are nev oie. Multe C IC-uri din Rom â nia au obunã reputaþie în a fi folositoare cetã þenilor.

A n gajaþii C IC - u rilor au conºtin þe des p re dep artam en teleadm inistraþiei ºi despre funcþiunile acestora ºi în general personalulC IC-urilor prov ine de la aceste departam ente ch eie. În afara faptuluicã are cunoºtinþe despre aspectele adm inistraþiei locale, pesonalulC IC - u lui ar trebui s ã aibã relaþii ºi s p rijin din p artea altordepartam ente ale adm inistraþiei. Este necesar de ºtiut cã C IC-uriletrebuie s ã aibã s p rijinul liderilor adm inistraþiei, al prim arului sau alpreºedintelui consiliului judeþean. Un astfel de sprijin îi conferã

2 Centrele de Inform aþii pentru Cetã þeni au fost introduse în Rom â nia în 19 9 7 prinProgram ul de Asistenþã pentru Adm inistraþia L ocalã din Europa Centralã ºi de Est(CEEPAA) sponsorizat de USAID . Un m anual explicativ despre cum se desch ide unCIC a fost realizat în cadrul proiectului m ai sus m enþionat de cã tre C h em onicsInternational prin folosirea experþilor din SUA ºi Rom â nia.


12

greutate C IC-ului câ nd es te nev oie pentru rezolv area problem elorºi pentru cooperarea între persoanele adm inistraþiei care ar puteas ã fie refractare în adoptarea unui dem ers într-o relaþie desch is ã cuclientul.

• CIC -urile folos es c de obicei com putere ºi s oft pentruînregistrarea, selectarea ºi urm ã rirea inform aþiilor desprecererile cetã þenilor. O astfel de capacitate este utilã , darcredem cã nu este ºi esenþialã . În m od special în com unitã þilem ici, un CIC poate av ea unul sau doi oam eni care s ã aibãcunoºtinþe profunde despre s tructura adm inis traþiei ºiprocedurile folosite ºi s ã aibã acces la telefon. Un astfel deCIC sim plu poate s ã îndeplineascã funcþiunile esenþiale aleunui CIC: s ã furnizeze inform aþii reale ºi de ajutor într-un m odprietenos, sã aibã o atitudine orientatã cã tre client, ºi ch iar s ãrezolv e problem a atunci câ nd un cetã þean întâ m pin ãdificultã þi în obþinerea unei inform aþii sau a docum entelor pecare le solicitã .

C â n d un CIC are com putere în reþea în cadrul prim ã riei se faciliteazãcom unicaþiile rapide ºi de asem enea, putâ n du-s e urm ã ri traseulcererilor. Totodatã s e pot obþine statistici referitoare la diferiteletipuri de întrebã ri pe care le au cetã þenii ºi m ai ales de câ t tim p estenev oie pentru rezolv area lor.

• CIC v s. D epartam ent de Relaþii cu Publicul

C IC -urile s unt diferite faþã de s erv iciul de relaþii cu publicul.D ep artam en tele de relaþii publice s e im p licã în explicareaprogram elor ºi politicilor adm inistraþie locale publicului larg ºi seangajeazã constant în construirea im aginii prim ã riei / consiliuluijudeþean, pentru scopuri de atractiv itate turisticã ºi de afaceri, ºipentru colaborarea cu m ass -m edia, de exem plu. C IC-ul, pe de altãparte, este preocupat în m od direct de rãspunsurile date la întrebã rilecetã þenilor ca ºi de nev oilor acestora priv ind serv iciile publice. A rtrebui s ã existe o bunã cooperare între serv iciul de relaþii cu publicul,adm inistraþie ºi C IC . D e exem plu, un C IC este un loc bun pentrudistribuirea ziarului prim ã riei, fluturaºilor, buletinelor oficiale etc,


13

datoritã interacþiunii lor extinse cu cetã þenii. În unele prim ã rii, C IC-ul este sub autoritatea Serv iciului de R elaþii cu Publicul.Se poate v orbi de 3 tipuri de C IC-uri:

(a)C IC-uri care ajutã cetã þenii s ã depunã cereri, serv iciile oferitefiind inform aþii, sprijin, form ulare ºi persoane de contact ca ºisoluþii urgente atunci câ nd situaþia o cere. Majoritatea C IC-urilor furnizeazã aceste serv icii de bazã ;

(b)C IC-uri care fac tot ceea ce am arã tat m ai sus, dar în plusurm ã resc petiþiile cetã þenilor în tim p, inform â n du-i despres tadiul rezolv ã rii lor p rin aces t s is tem de urm ã rire/m onitorizare. A cesta poate fi deosebit de folositor, ºi câ tev aC IC-uri sunt capabile s ã as igure aceste funcþii s uplim entare,de exem plu C onsiliile Judeþene Sibiu ºi Ialom iþa ºi Prim ã riadin Mangalia;

(c)C IC-uri care furnizeazã s erv iciile de bazã ºi se ºi îngrijes c deprocesarea actelor pentru cetã þeni (clienþi). C â tev a C IC-uri,ca cel din Piteºti sau Braºov , au adoptat acest tip de abordare- gh iºeu unic “one stop sh opping”.

C IC-ul din Piteºti es te îm pã rþit în patru departam ente caredefinesc structura prim ã riei, ºi anum e:• A dm inistraþie Publicã /A s is tenþã Socialã /Stare C iv ilã• Econom ic / Taxe / V enituri• A m enajarea teritoriului ºi Urbanism• Patrim oniu ºi D om eniu Public ºi Priv at

Personalul C IC-ului prov ine din aceste departam ente. A s tfel, deexem plu, dacã s e prezintã cinev a pentru a obþine o autorizaþie deconstrucþie, reprezentantul corespunzã tor al C IC -ului furnizeazãacele inform aþii necesare ºi apoi înainteazã h â rtiile pentru obþinereadiferitelor aprobã ri/av ize, le urm ã reºte, ºi este capabil s ã -i spunãcetã þeanului câ nd v a fi rezolv atã cererea sa. În ziua de joi fixatã(toate acþiunile com plete sunt furnizate în zilele de joi în concordanþãcu program ul s tabilit) clien tul v ine ºi îºi ridicã autorizaþia deconstrucþie.


14

CIC-urile ºi Sistem ul de Inform aticã M anagerialã (MIS). Încondiþiile în care, aºa cum m enþionam , nu este esenþial s ã av em unsoft special pentru activ itatea C IC-ului, m area m ajoritate a C IC-urilor pe care le-am v izitat av eau, totuºi, un astfel de soft ºi el eraconsiderat s uportul operaþiunilor s ale. A s tfel, ar trebui s ã exis te ocooperare s trâ n s ã între personalul SIM al adm inistraþiei ºi cel alC IC-ului. În Sibiu, directorul departam entului de inform aticã adezv oltat un pach et de soft pentru CIC-urile din prim ã rie ºi ConsiliuJudeþean care s-a dov edit a fi foarte eficient ºi care a fost folosit ºide alte adm inis traþii locale. Soft-ul es te uºor de utilizat aces tacuprinzâ nd a m are capacitate de date. În Sibiu, baza de dateinclude, de exem plu, bugetul, toate bugetele anilor trecuþi, h otã râ rilede consiliu din 19 9 6 , program ele, toate acestea în peste 4 8.000 dedocum ente. C IC-ul are 6 com putere care beneficiazã de un serv iciude reþea internã , s istem ul totalizâ nd 80 de com putere, ºi acces laInternet (v ezi pagina de w eb w w w .prim sb.ro). Un soft special afost realizat ºi în Ialom iþa care s-a rã s p â n dit în toatã regiunea. Unpunct deosebit de im portant este necesitatea unei bune colaborã riîntre directorul departam entului de inform aticã al adm inistraþiei ºiC IC .

Concluzii

C entrul de Inform aþii pentru Cetã þeni poate fi o resurs ã bogatã pentruo prim ã rie ºi o legã turã interactiv ã cu publicul. O ricum , pentru caliderii adm inistraþiei s ã aibã s uportul politic, este necesarã înfiinþareaunui C IC ca un in s trum ent activ ºi eficient al guv ernã rii ºi alparticipã rii cetã þeneºti. Este uºor s ã înfiinþezi un C IC ca un gestîndreptat cã tre participarea cetã þeneascã , ºi m ai apoi s ã -l neglijezi,pã rã s ind într-un m om ent participarea cetã þeneas cã . C IC-uriletrebuie s ã fi o parte integrantã a activ itã þilor adm inistraþiei ºi s ã fiedotate cu ech ipam ente, pers onal suficient ºi alte resurs e care s ã lefacã v iabile.


15

III.1.2. Persoanele ºi com partim entele responsabile cu furnizareade inform aþii de interes public

O prim ã ºi foarte im portantã cerinþã pe care autoritã þile ºi instituþiilepublice trebuie s ã o îndeplineascã este cuprinsã în art. 4 al L egii5 4 4 /2001 ºi se referã la obligaþia „de a organiza com partim entespecializate de inform are ºi relaþii publice s au de a desem napersoane cu atribuþii în acest dom eniu”. A tâ t L egea, câ t ºi norm elede im plem entare ale acesteia, las ã autoritã þilor publice posibilitateade a anticipa dacã num ã rul de cereri de inform aþii de interes publicv a fi de aºa naturã încâ t s ã neces ite un departam ent pentru arã s p unde la cererile respectiv e sau dacã este m ai eficient s ã existeo singurã p ersoanã s ã aibã aceastã responsabilitate.

În practicã , s-a observ at faptul cã , în general, autoritã þile ºi instituþiilepublice centrale preferã s ã înfiinþeze com partim ente sau birouri derelaþii publice, în tim p ce, la niv el judeþean sau local se preferãnum irea unei persoane care s ã rã s p undã cererilor de inform aþii înbaza L egii 5 4 4 .

În cazul m ultora dintre prim ã rii ºi consilii judeþene, atribuþiile îndom eniul furnizã rii de inform aþii de interes public în baza L egii 5 4 4au fost preluate de cã tre centrele de cã tre centrele de inform arepentru cetã þeni.

III.1.3. Folosirea reþelei „Internet”

Foarte m ulte adm inis traþii din Rom â nia– locale ºi naþionale –foloses c deja Internetul ca o m odalitate utilã de com unicare. „Site”-urile lor oferã o idee bunã despre felul ºi cantitatea de inform aþiicare sunt oferite publicului. Site-urile includ urm ã toarele inform aþii:

• o descriere a instituþiei ºi a m isiunii ei;• planul s trategic, incluzâ nd obiectiv ele pe term en lung ºi

scopurile anuale;• organigram a;• inform aþii de contact pentru toate oficiile: num ele persoanei

de contact, adesea de e-m ail, telefon, fax.• un gh id de telefon cu num e, locaþii, ºi num erele de telefon

ale angajaþilor;


16

• in form aþii des p re buget, in cluzâ n d circuitul bugetar ºioportunitã þile de participare a publicului;

• ach iziþionarea ºi contractarea de inform aþii (pentru agenþiieconom ici care doresc s ã lucreze cu agenþia);

• oportunitã þi curente de angajare;• oportunitã þi curente de v oluntariat, incluzâ nd com itetele

consultativ e cetã þeneºti;• apariþiile recente ºi publicaþiile;• întrebã ri frecv ente ºi rã s p unsurile la ele .

Num ã rul de cetã þeni rom â ni care au acces la internet es te încãrelativ m ic, dar acest num ã r creºte sim þitor.

III.1.4 . D ifuzarea inform aþiei ca ºi cam panie de conºtientizare apublicului

D incolo de ev identa cerinþã a cetã þenilor de a fi inform aþi, existã ºinev oile adm inistraþiilor de a inform a ºi educa publicul în legã turãcu aspecte speciale din activ itate. Iatã câ tev a exem ple:

• adm inistraþia trebuie s ã facã publicul conºtient ºi m ai ales s ãprim eascã rã s p unsul lui la unele aspecte specifice ale uneisituaþii, ca atunci câ nd, spre exem plu, trebuie prom ov at unv accin îm potriv a unei ev entuale epidem i de gripã ;

• ca rã s p uns la plâ ngerile publicului, un nou sistem de traficîm bunã tã þit din centru oraºului poate fi im plem entat, iaradm inistraþia trebuie s ã facã publicul conºtient de noul sistemde s trã zi cu sens unic;

• asis tenþa în program ul de reciclare a deºeurilor este oferitãde cã tre o adm inistraþie din afara þã rii, iar cetã þenii trebuie s ãfie educaþi pe tem a beneficiilor acestui program ºi pregã tiþis ã s epare deºeurile care v or fi colectate în containere separatepentru sticlã , h â rtie, m etal ºi altele;

• ca rã s p uns la un sondaj public care indicã un interes puternicîn reabilitarea spaþiului v erde, adm inistraþia intenþioneazã s ãreabiliteze parcul cen tral, as tfel în câ t oam en ii care îlfrecv enteazã s ã fie inform aþi, prin prezentarea de alternativ etem porare ºi s ã fie þinuþi la curent cu progresul renov ã rii.


17

A ces tea sunt câ tev a exem ple de as tfel de program e care ceradm in is traþiei s ã lanseze ceea ce s e num eºte Cam pania deconºtientizare a publicului. A s tfel de cam panii neces itã un plancare foloseºte o gam ã largã de m odalitã þi de inform are a publicului,incluzâ nd m as s - m edia (pres a, TV , radio), în tâ lnirile publice,anunþurile, buletinele, sem nele, afiºele în locurile publice ºi altecã i disponibile ale adm inistraþiei.

Cerinþe m inim e pe care trebuie s ã le îndeplineascã autoritã þileadm inistraþiei publice în inform area cetã þenilor, conform Legii5 2/2003

L egea 5 2/2003 nu in dicã autoritã þilor adm in is traþiei publicem ijloacele de inform are pe care pot sau trebuie s ã le foloseascã ,însã s tabileºte câ tev a condiþii legate de asigurarea posibilitã þii cainform area s ã fie de folos cetã þenilor pentru ca aceºtia sã poatãparticipa la elaborarea actelor norm ativ e:

a) autoritatea adm inistraþiei publice are obligaþia s ã p ublice unanunþ referitor la activ itatea de elaborare a oricã rui actnorm ativ în site-ul propriu, s ã -l afiºeze la sediul propriu, într-un spaþiu accesibil publicului ºi s ã -l transm itã m as s m ediacen tralã s au localã . Totodatã autoritatea res p ectiv ã arobligaþia de a trans m ite proiectul de act norm ativ tuturorpersoanelor care au depus cerere pentru prim irea aces teiinform aþii;

b) anunþul referitor la elaborarea unui proiect de act norm ativv a fi adus la cunoºtinþã publicului cu cel puþin 30 de zile înaintede supunerea, s p re an alizã , av izare ºi adoptare de cã treautoritã þile publice;

c) anunþul referitor la elaborarea unui proiect de act norm ativcu relev anþã asupra m ediului de afaceri se transm ite de cã trein iþiator as o ciaþiilor de afaceri ºi altor as ociaþii legalconstituite, pe dom enii specifice de activ itate.

C o n s ecin þa neres p ectã rii L egii 5 2-2003 pentru adm inis traþie_Posibilitatea anulã rii actului respectiv în instanþa de ContenciosA dm inistrativ !


18

III.1.5 Inform area cetã þenilor ºi asigurarea accesului liber alacestora la inform aþia de interes public în baza Legii 5 4 4 /2001

Trebuie m en þionat fap tul cã , în general, in form aþiile cu careopereazã autoritã þile ºi instituþiile publice pot fi clasificate în douãcategorii:

• inform aþii publice;• inform aþii la care accesul este lim itat; aceastã categorie poate

fi îm pã rþitã , la râ ndul ei, în urm ã toarele sub-categorii:- date personale;- inform aþii clasificate;- alte inform aþii secrete.

În cei 5 ani de câ nd a fost adoptatã legea, m ai m ulte organizaþiineguv ernam entale care m onitorizeazã aplicarea ºi respectarea eiau rem arcat faptul cã , atunci câ n d neagã dreptul cuiv a la accesulla o anum itã inform aþie, autoritã þile ºi in s tituþiile publice îºim otiv eazã rãspunsul incluzâ nd inform aþia în categoria celor la careaccesul este lim itat.

L egea 5 4 4 /2001 face o distincþie între inform aþiile care sunt furnizate“din oficiu” ºi inform aþiile care sunt disponibile “la cerere”. C eeace face diferen þa în tre aces te douã tipuri de in form aþii es teprocedura prin care pot fi obþinute ºi term enul în care trebuie s ã s erealizeze aces t lucru.

• C a regulã , cererile de inform are pot fi adres ate de oricepers oanã ºi nu trebuie m otiv ate!

O altã caracteristicã im portantã a cererilor de inform aþii de interespublic constã în faptul cã ele pot fi form ulate atâ t în scris , câ t ºiv erbal. Prin interm ediul acestei prev ederi, legiuitorul a încercat s ãsim plifice procedurile prin care publicul larg poate interacþiona cuautoritã þile publice.


19

Term enele în care autoritã þile ºi in s tituþiile publice trebuie s ãrã s p undã cererilor de inform are prim ite sunt stabilite de articolul 7din Legea 5 4 4 /2001, dupã cum urm eazã :

• m axim 5 zile lucrã toare, dacã accesul la respectiv a inform aþieeste refuzat, fie pentru cã instituþia nu adm inistreazã inform aþiasolicitatã , fie pentru cã accesul la respectiv a inform aþie estelim itat;

• m axim 10 zile lucrã toare, dacã inform aþia este gestionatã deinstituþia publicã ;

• m axim 30 de zile lucrã toare, dacã inform aþia este gestionatãde instituþia publicã , dar “dificultatea, com plexitatea, v olum ullucrã rilor docum entare” fac im posibilã oferirea inform aþieisolicitate în term en de 10 zile lucrã toare. În acest caz, instituþiapublicã are obligaþia ca, în term en de 10 zile lucrã toare de laînregistrarea cererii, s ã înºtiinþeze solicitantul cu priv ire laîntâ rzierile care v or apã rea în rezolv area solicitã rii s ale.

L egea s tabileºte, ca principiu, accesul gratuit al persoanelor lainform aþiile de interes public. Cu toate aces tea, solicitantul trebuies ã ach ite costul serv iciilor de copiere, în m ã s ura în care doreºte s ãobþinã copii ale docum entelor solicitate. În s ã creºterea nejustificatãa costurilor de copiere ar putea conduce, pe cale de consecinþã , lao excludere a anum itor categorii de persoane de la accesul lainform aþiile de interes public.

O posibilã s oluþie a aces tei problem e o constituie transm itereainform aþiilor în form at electronic.


20

III.2. BIRO URILE D E CONSILIERE PENTRU CETÃÞENI – SPRIJINPENTRU CETÃÞEAN D A R ºI PENTRU AD M INISTRAÞIE

« Nici un cetã þean nu trebuie s ã s ufere din cauza lip sei decunoºtinþe despre drepturile ºi responsabilitã þile pe care le are ºidespre serv iciile sociale de care poate beneficia » (MisiuneaANBCC)

D E C E ESTE NEV O IE D E BIRO URI D E CO N SILIERE PENTRUCETÃÞENI ?

Birourile de Consiliere pentru Cetã þeni sunt o alternativ ã v aloroas ã ,independentã , la s erv iciile de inform are oferite de autoritã þilepublice, un sprijin real, gratuit pentru cetã þenii care s e descurcãgreu prin labirintul birocraþiei ºi h ã þiºul legislativ .

În Rom â nia, un cetã þean obiºnuit are nev oie, de cel puþin trei ori pean, de sprijin în rezolv area unor problem e care þin de adm inistraþie,de legislaþie sau de drepturile de care beneficiazã .

Birourile de Consiliere pentru Cetã þeni oferã rã s p unsuri la întrebã rileºi problem ele cu care se confruntã cetã þenii în dom enii precum :p en s ii, ajutoare sociale, som aj, gã s irea unui loc de m uncã ,proprietate, instanþe, taxe ºi im pozite, etc.. Peste 15 0 de consilierisunt alã turi de sute de oam eni care v in la BC C p entru cã ºtiu cãeste un serv iciu gratuit, independent ºi im parþial.

L a Biroul de C onsiliere pentru Cetã þeni, inform area ºiconsilierea NU se fac la gh iºeu, iar oam enii NU trebuie s ãstea în picioare, cu capul plecat. Consilierii BCC sunt pregã tiþis ã asculte, s ã înþeleagã ºi s ã trateze cetã þenii ºi problem elelor cu respect ºi atenþie !


21

D irecþionaþi-i pe oam eni cã tre Birourile de C o n s iliere pentruC etã þeni! Munca dum neav ostrã poate fi astfel uºuratã .

SER V ICII D E INFO RMARE ªI CON SILIEREBiroul de Consiliere pentru Cetã þeni (BCC) este un serv iciu de interespublic care rã s p unde nev oii de inform are ºi consiliere a cetã þenilor,oferind acces sporit la inform aþii priv ind drepturile ºi îndatoririlelor, precum ºi consiliere pentru identificarea cã ilor de rezolv are aunora dintre problem ele cu care se confruntã .

In funcþie de cerinþele s olicitantului, biroul ofera douã tipuri des erv icii:

• inform are priv ind reglem entã ri legale, unde trebuie s ã s eadreseze s olicitantul, inform aþii utile despre program ul delucru ºi form ularistica specificã ;

• consiliere: solicitan tul es te ajutat s ã ia o decizie as upram odalitã þii de rezolv are a problem ei sale, dupã prezentareaposibilitã þilor de acþiune existente si a consecinþelor acestora.

B C C oferã alternativ e practice din care aceºtia pot alege soluþiadoritã , dar nu rezolv ã problem ele în locul cetã þenilor. A s tfel, acesteserv icii ajutã oam enii s ã afle unde ºi cum îºi pot rezolv a problem eleînsã nu se m aterializeazã în ajutor m aterial sau financiar.

BCC oferã inform are ºi consiliere în 12 dom enii de larg interes public:• s ã n ã tate publicã , as is tenþã s ocialã , as igurã ri sociale,

raporturi de m uncã , protecþia consum atorului, drepturi ºiobligaþii civ ile, regim ul proprietã þii, im pozite ºi taxe,înv ã þã m â nt, procedurã notarialã , protecþia copilului, serv iciipublice.


22

REÞEAUA BCC

O rganizaþie n eguv ern am en talã , n o n - p rofit, A SO C IA ÞIAN A ÞIO N A LÃ A BIR O URILO R D E C O N SILIER E PENTRUCETÃÞENI (ANBCC) îndrum ã ºi sprijinã activ itatea Birourilor deConsiliere pentru Cetã þeni (B C C ), înfiinþate de 5 5 de organizaþiineguv ernam entale care activ eazã în peste 70 de localitã þi urbaneºi rurale.

ANBCC acþioneazã pentru îm bunã tã þirea continuã a activ itã þii BCC,astfel încâ t serv iciile oferite de aces tea s ã fie accesibile unui num ã rcâ t m ai m are de cetã þeni. A N B C C s e asigurã cã toate Birourile seconform eazã unor s tandarde profesionale unitare ºi acþioneazã caun m otor de dezv oltare a BC C

ANBCC coordoneazã activ itã þile de dezv oltare a serv iciilor ºi deprom ov are ale Birourilor de Consiliere pentru Cetã þeni, le reprezintãîn faþa autoritã þilor publice ºi îºi propune ca, pe baza inform aþiilor


23

furnizate de reþeaua B C C , sã elaboreze docum ente cu potenþialim pact asupra dezv oltã rii politicilor ºi s erv iciilor sociale.

ANBCC – participare cetã þeneascã

Înfiinþate în urm a unui parteneriat între O N G ºi Autoritã þi PubliceLocale, BC C acþioneazã ca facilitator între cetã þeni ºi autoritã þilestatului. Prin proiectele pe care le desfã ºoarã , A N B C C dezv oltãcom petenþele lucrã torilor B C C astfel încâ t aceºtia s ã fie prom otoriidem ocraþiei p articip ativ e la niv el local ºi m iliteazã p en truîm bunã tã þirea calitã þii parteneriatului între com unitate ºi aleºii locali.

CONTACT :

A SO CIAÞIA N AÞIONA LÃ A BIR O UR ILO R D E C O N SILIERE PENTRU C ETÃÞENI(ANBCC),Bdul Corneliu Coposu, nr. 3, Bl. 101,sc. IV , ap. 7 9 , sector 3, Bucureºti, Rom aniaTel: 021 326 .6 6 .6 2; 021 326 .4 3.4 4 ;Fax: 021 326 .4 3.4 5e-m ail: anbcc@ robcc.ro

Pentru a afla contactele B C C din þarã accesaþi w w w .robcc.ro


24

IV . PRINCIPIUL AL II-LEA:CONSULTAREA cetã þenilor ºi a asociaþiilor legal constituite

A l doilea principiu care a stat la baza elaborã rii ºi adoptã rii L egii5 2/2003 se referã la consultarea cetã þenilor ºi a asociaþiilor legalconstituite în procesul de adoptare a deciziilor publice. Conformlegii 5 2/2003, autoritã þile sunt obligate s ã consulte cetã þenii sau/ºiasociaþiile legal constituite ale acestora ori de câ te ori intenþioneazãs ã adopte un act norm ativ , în s ã în p aralel cu activ itã þile deconsultare iniþiate ºi organizate de cã tre autoritã þi, organizaþiileneguv ernam entale pot s ã organizeze ele însele as tfel de activ itã þi,fie în colaborare cu autoritã þile adm inistraþiei publice care iniþiazãproiecte de acte norm ativ e, fie ca factor de presiune asupra acestora.

Indiferent de situaþie însã , pentru ca procesul de consultare s ã fieunul cu adev ã rat eficient, nu doar de form ã , prim ul lucru caretrebuie realizat es te analiza factorilor interes aþi.

IV .1. Analiza factorilor interesaþi

IV .1.1. Introducere-identificarea ºi analizarea potenþialului m ajorreprezentat de factorii interesaþi.

Term enul “factor interesat” s au “p ers oan ã in teres atã ”(“s takeh older”) este dificil de tradus în lim ba rom â n ã . C ea m aifrecv entã traducere este “grup de interes”.

D EF3: O rice indiv id, grup de persoane, instituþii sau firm e cu uninteres sem nificativ în succes ul sau insuccesul unui proiecteste definit ca ‘stakeh olders’ - în lim ba rom â nã cel m aiapropiat term en fiind “factor interesat”. Prem iza de bazãîn analiza factorilor interesaþi este aceea cã indiv izi saugrupuri diferite au preocupã ri, capacitã þi ºi interese diferiteºi de aceea aces tea trebuie s ã fie bin e în þeles e ºirecunoscute în procesul de identificare a p roblem ei,stabilire a obiectiv elor ºi a strategiei de urm at.

3 Project C y cle Managem ent G uidelines, European Com m is sion, 2004

Principiul 2: C onsultarea

25

IV .1.2. Cine este un factor interesat?“Factorii interesaþi” sunt acele persoane, grupuri de persoane sauinstituþii ale cã ror opinii ºi idei ar putea s ã afecteze rezultatele unuianum e proiect.

Exem plu:

Factorii interesaþi de unproiect de inv estiþii pentruextinderea unei conducte degaze naturale într-o nouãzonã a oraºului pot fi:• prim arul/consilierii locali -

în baza prom isiunilorfã cute în cam paniaelectoralã ;

• m anagerul proiectuluirespectiv ;

• directorul econom icresponsabil cu acordurilefinanciare;

• bã ncile sau instituþiilecare ar putea s ã acordeun credit s au care arputea finanþa proiectul;

• cetã þenii ce urm eazã s ãbeneficieze în m od directde rezultatele proiectului;

• cetã þenii care nu v orbeneficia de acest proiectdin div erse m otiv e (nu îºiperm it s ã p lã teascãgazele sau nu locuies c înzona propusã pentru extinderea reþelei de gaze);

• furnizorii de m ateriale de construcþie etc.

C âtev a explicaþii ale originiicuv â ntului în lim ba englezã arputea fi folositoare. “Stake” înlim ba englezã înseam nã“rã m ã ºag” sau “pariu”. Într-un jocde poker, fiecare jucã tor poate s ã -ºi pã s treze cã rþile ºi s ã parieze peele sau s ã renunþe la cã rþi ºi s ãias ã din joc. Un jucã tor carepariazã este o “persoanãinteresatã ” (stakeh older) – baniilui sunt pe m as ã ºi el, bineînþeles,este interesat de rezultatuljocului. Un jucã tor care arenunþat la joc poate s ã fieinteresat de rezultatul jocului, darnu la fel ca acela care continuãs ã joace.În ceea ce priv eºte participareacetã þeneascã , un factor interesateste acea persoanã cã reia îi pasãde rezultatul unei deciziispecifice a adm inistraþiei,deoarece acea decizie v a afectadirect interesele lui personale.


26

IV .1.3. Identificarea factorilor interesaþi

Întrebã rile cele m ai im portante, “ch eie”, pe care trebuie s ã n i lepunem în tim pul analizei factorilor interesaþi sunt: “Ale cui problem esau oportunitã þi le analizã m ?“ ºi “Cine v a beneficia sau pierde ºicum din punerea în practicã a proiectului pe care ni-l propunem ?”.Scopul fin al al an alizei factorilor interes aþi es te de ajutor înm axim izarea beneficiilor s ociale, econom ice ºi instituþionale alep roiectului p en tru grupul þin tã ºi ben eficiarii s ecundari ºim inim izarea potenþialului im pact negativ al aces tuia (inclus iv aconflictelor dintre grupurile de interese).

Paºi în realizarea analizei factorilor interes aþi:1. Identificarea problem ei;2. Identificarea tuturor grupurilor care au un interes s em nificativ

în (potenþialul) proiect;3. Inv estigarea rolului fiecã ruia, diferitelor interese, cu priv ire

la puterea de influenþare ºi capacitatea de participare (punctetari sau puncte slabe);

4 . Identificarea extensiilor cooperã rii sau conflictului în relaþiadintre grupuri de interese;

5 . Identificarea datelor obþinute în urm a analizei ºi includereainform aþiilor relev ante în proiectul realizat astfel încâ t resurseles ã fie þintite ca: 1. s ã concorde cu obiectiv ele ºi necesitã þilegrupului cã ruia ne adres ã m ; 2. m anagem entul ºi coordonareas ã p rom ov eze participarea factorilor interesaþi; 3. conflicteledintre factorii interes aþi s ã fie recunoscute ºi explicitate inproiect.

Clarificare conceptualã :

• Factori interesaþi: Indiv izi sau instituþii care pot -direct sauindirect, pozitiv s au negativ - afecta sau fi afectaþi de un proiectsau program .


27

• Beneficiari: Sunt aceia care care beneficiazã în orice fel dinim plem entarea proiectului. Trebuie facutã o distincþie între:

- G rup þintã : G rupul sau entitatea care v a fi influenþat înm od direct ºi pozitiv de cã tre proiect;

ºi- Beneficiarii finali: Aceia care v or beneficia de rezultatele

proiectului pe term en lung (de ex. “consum atorii” în urm aîm bunã tã þirii producþiei agricole ºi v â nzã rii unui anum itprodus).

• Partenerii din proiect: Aceia care deruleazã un anum it proiect(care pot fi în acelaºi tim p factori interesaþi sau grup þintã ).

Un factor in teres atpoate fi o persoanã (uncetã þean), o instituþie(in clu s iv diferiteledepartam en te aleadm in is traþiei), ungru p s p ecific s au ocategorie dep ers o an e (tin eri,bã trâ ni, bã rbaþi, fem eietc.), un cartier s auch iar în treagacom unitate.

Pers oanele s u n tin teres ate de unp roiect din tr-om ultitudine de m otiv eºi au n iv eluri deinfluenþã diferite. D eexem p lu, în cazulunui p roiect cev izeazã co n s trucþiau n ei co n ducte de

Într-un oraº din v estul Ucrainei, aproapede graniþa cu Rom â nia, o bancã a planificatrenov area v ech ii s ale clã diri din zonaistoricã din centrul oraºului. Reconstrucþiaplanificatã ar fi putut întrerupe accesulpublic cã tre zidurile v ech i ale oraºului.Un grup inform al num it “O raºul nostru”av ea un interes în conserv area ºi ocrotireaaspectului istoric al centrului oraºului.“O raºul nostru” a fost capabil s ã m obilizezeo opoziþie puternicã îm potriv a planurilorbã ncii. Banca a trebuit s ã facãcom prom isuri ºi s ã -ºi sch im be planurile. Înfinal, toate pã rþile au fos t m ulþum ite.Accesul la zona istoricã nu a fost îngrãdit,banca a reconstruit clã direa cu acceptulunei m ari pã rþi a com unitã þi în ceea cepriv eºte design-ul.Astfel, banca ºi-a asum at costuri adiþionalecare ar fi putut fi ev itate dacã în procesuliniþial de planificare al bã ncii erau incluseºi interesele factorilor interesaþi în ocrotireaaspectului istoric al centrului oraºului.


28

gaze naturale, o persoanã interesatã poate fi un ecologist cu unputernic im bold de a sprijini activ itatea datoritã im pactului s ã upozitiv asupra m ediului. O persoanã care locuieºte în perim etrulrespectiv ºi care s e opune construcþiei din cauza faptului cã gazelenaturale i-ar ruina propria afacere (com erþul cu lem ne de foc) este,de asem enea, o pers oanã interesatã . Managerii trebuie s ã ºtie caresunt persoanele sau grupurile interesate în orice fel de proiect oride unele din activ itã þile aces tuia ºi care s u n t in teres ele lorparticulare. A s tfel, în deplinã cunoºtinþã de cauzã , m anagerii v or ficapabili s ã conlucreze cu persoane interesate într-un m od adecv at.

• Factorii interesaþi se pot opune proiectului. În aces t caz,m anagerii proiectului pot face com prom is uri cu factoriiinteresaþi în m ã s ura în care îºi doresc s ã le s ã câ ºtige sprijinulºi s ã p erm itã continuarea proiectului.

Managerii unui proiect trebuie s ã înþeleagã cauzele ºi dim ensiunea“opoziþiei”, ca ºi m otiv aþia acesteia. C â teodatã , astfel de pers oaneinteresate s unt negativ iste pentru cã nu deþin suficiente inform aþii.Ei pot dev eni susþinã tori ai proiectului dacã s unt integraþi în procesºi aratã respect pentru punctele lor de v edere, inform â ndu-i ºiim plicâ ndu-i în rezolv area problem ei.

Pentru m ulte dintre activ itã þile angajate de cã tre adm inis traþialocalã , în special cele care im plicã s erv icii cã tre populaþie, un factorinteresat esenþial es te clientul - cel care plã teºte pentru serv iciilefurnizate. În econom ia de piaþã - ca ºi în dem ocraþie - clientul estecel deþine puterea câ ºtigului s ã u ori a v oturilor pentru aceia carefurnizeazã s erv icii. C lienþii pot fi, în final, în fav oarea adm inistraþieisau îm potriv a ei.


29

IV .1.4 . Analiza factorilor interesaþiAnaliza factorilor interesaþi reprezintã o m etodã de identificare ºiev aluare a im portanþei persoanelor, grupurilor de persoane ºiinstituþiilor ce ar putea afecta s em nificativ succesul unui proiect.O biectiv ele analizei factorilor interesaþi s unt:

• identificarea persoanelor, grupurilor de persoane ºi instituþiilorce v or influenþa (pozitiv sau negativ ) proiectul;

• anticiparea tipului de influenþã pe care fiecare din acestepers oane, grupuri sau instituþii o pot av ea asupra proiectului;

• dezv oltarea unor strategii ce v or perm ite obþinerea unui sprijincâ t m ai ridicat din partea susþinã torilor proiectului ºi reducereala m inim um a obstacolelor ce stau în calea acestuia.

Este im portant ca adm inis traþiile locale s ã fie conºtiente de factoriiinteres aþi într-o anum itã s ituaþie ºi s ã dezv olte strategii pentru obunã colaborare cu aceºtia. Analiza trebuie s ã fie prim ul pas înainteadisem inã rii inform aþiilor cu priv ire la un anum e proiect ºi trebuie s ãfie un proces continuu, întrucâ t factorii interesaþi de aceste activ itã þipot realiza, în tim p, sch im bã ri de atitudine în funcþie de etapele încare se gã s eºte proiectul.

IV .1.5 . Matricea pentru analiza factorilor interesaþiMatricea pentru analiza factorilor interesaþi es te un instrum ent ceurm ã reºte determ inarea:

(a)listei persoanelor/grupurilor/instituþiilor interes ate;(b)rolurilor acestora în activ itã þile analizate;(c)im pactului proiectului asupra factorilor interes aþi;(d)influenþei factorilor interesaþi în proiect.


30

Exem plul 1: Într-un oraº din Ucraina s-a realizat analiza factorilorinteres aþi pentru obþinerea unui îm prum ut pentru îm bunã tã þireaserv iciului de alim entare cu apã :

Legendã :N = necunos cutã 3 = relativ im portantã1 = fã rã im portanþã 4 = foarte im portantã2 = im portanþã s cã zutã 5 = criticã


31

D in acestã m atrice, m anagerii proiectului pot trage urm ã toareleconcluzii:

(a)Consilierii locali sunt cei care iau deciziile: acest rol im portanttrebuie recunoscut de la bun început. Ei trebuie inform aþi detot ceea ce se planificã . Managerii proiectului trebuie s ã s eîntâ lneascã periodic cu com isia de specialitate a consiliuluilocal;

(b)C etã þenii au un interes deosebit în realizarea acestui proiect.A tâ ta tim p câ t ei v or plã ti pentru acest serv iciu o taxã , ei autot dreptul s ã fie inform aþi. Interv iurile de tip focus grup pot fifolosite pentru a afla ce doresc cetã þenii s ã ºtie despre proiectºi care sunt cele m ai eficien te m etode de inform are aacestora;

(c)R egia de D rum uri are un in teres im portan t în etapa deim plem entare a proiectului, deoarece proiectul poate cererefacerea drum urilor s au repararea lor. O s es iune debrainstorm ing poate s ã fie o bunã m etodã de anticipare aefectelor proiectului asupra drum urilor ºi transportului ºi poates ã dezv olte idei pentru m inim izarea problem elor;

(d)D epartam entul de s ã n ã tate publicã ar putea m ai degrabã s ãsprijine proiectul. Interv iurile cu specialiºtii în m edicinã dincadrul com unitã þii ar putea fi o m odalitate bunã pen trucolectarea opiniilor lor. D acã liderii departam entului des ã n ã tate publicã v or afirm a cã proiectul este im portant pentruîm bunã tã þirea ºi pã s trarea s ã n ã tã þii publice, aceasta ar puteas ã aducã un im portant sprijin public;

(e)Rolul O N G -urilor ecologiste este incert. Sprijinul lor pentruacest proiect poate fi de un real ajutor. L iderii pot s ã fieinterv iev aþi pentru a constata dacã ei percep efecte pozitiv esau negativ e asupra m ediului.


32

IV .2. Sesiunea de “brainstorm ing”

Ses iunea de „brainstorm ing” este o teh nicã ce s e poate realizarelativ rep ede, fã rã costuri prea m ari, ºi nu neces itã abilitã þis p ecializate. Es en þa unei s es iunii de „brain s torm in g” es teconcentrarea pe o anum itã problem ã ºi s tim ularea grupurilor de agenera idei ºi de a rezolv a problem a respectiv ã .

Es te absolut n eces arã o atm os ferã de libertate totalã p en truexprim area ideilor, fã rã ca cinev a din grup sã fie judecat sau s ãjudece pe ceilalþi pentru pã rerile exprim ate. Pentru încurajareaprocesului creativ , regula de bazã este aceea cã toate ideile auaceeaºi v aloare. Ideile s unt notate pe un suport v izibil de cã trem oderator/instructor. Procesul continuã pâ nã câ nd nu m ai existãnici o altã idee despre un subiect anum e legat de problem a aflatãîn dezbatere.

O datã ce ideile colectate au fos t înregis trate, persoana care aexprim at fiecare idee es te rugatã s ã o argum enteze. O p in iileprezentate sunt argum entate pâ nã câ nd oricine din grup înþelegetoate ideile înregistrate. Apoi, grupul decide care dintre idei are cel

m ai m are m erit. A cestlucru poate fi realizatprin elim inare sau prinalte câ tev a form e dedecizie ale grupului(de exem plu, prin v ot)ºi prin folos irea unorgrupuri res trâ n s e delucru.

Prin asociere, fiecarem em bru al grupului îiv a influenþa pe ceilalþiprin puterea argum en-

telor sale. Un cadru s tim ulativ , creativ este realizat atunci câ nd

R olul liderului (m oderatorului)• stabileºte ºi explicã câ t m ai clar cu

putinþã aspectele care v or fi abordateîn cadrul sesiunii;

• explicã de ce grupul este im plicatîn aces t exerciþiu de rezolv are aproblem ei;

• faciliteazã p roces ul;• im pune regulile care fac ca sesiunea

s ã fie o teh nicã v aloroas ã ºi nu doaro banalã dis cuþie cu caracterinform al.


33

puterea creativ ã a grupului o depã ºeºte pe cea a oricã rui m em brual aces tuia. Es te im p o rtant s ã în þelegem cã s es iunea de,“brainstorm ing” nu este o discuþie “anim atã ”, ci se axeazã pe aspectesau problem e specifice.

Sesiunea de„brainstorm ing” esteun instrum ent decolectare ainform aþiilorsem nificativ , utilizatpentru obþinereaunor soluþii optim eav â nd în v edereresurs ele um anedisponibile. A s tfel, neasigurã m cã cea m aicreativ ã s oluþie nueste trecutã cuv ederea ºi im plicã mgrupurile de interesîn procesul de luarea deciziilor. D ealtfel,m area m ajoritate agrupurilor se sim tbine atunci câ nd seþine cont de pã rerealor.Sesiunea de„brainstorm ing”rã m â ne cea m airapidã , uºoarã ºiieftinã m odalitate laîndem â naadm inistraþiei pentrurezolv area problem elor prin im plicarea în cadrul acestui proces agrupurilor de interes.

Reguli generale pentru „brainstorm ing”

• p e parcurs u l s es iunii debrain s torm in g, toate p ã rerileexprim ate au v alori egale. N ici opã rere nu este criticatã în nici un fel,ch iar ºi ideile neconstructiv e suntacceptate;

• es te bin e s ã fie continuatã s audes ã v â rºitã o idee care a fost începutãde cã tre altcinev a înainte;

• toate ideile sunt notate exact aºa cumau fost ele form ulate;

• form ularea de idei continuã pâ nãcâ n d nu m ai apar idei noi;

• întrebã ri s au clarificã ri nu suntperm ise decâ t dupã ce form ulareaideilor s-a înch eiat;

• num ai acela care av anseazã o ideeare dreptul s ã o clarifice, pâ nã câ ndtoatã lum ea din grup a înþeles-o.O ricin e are drep tul s ã adres ezeîntrebã ri de-a lungul acestei etape;

• liderul grupului (m oderatorul) poateangaja orice alt proces de identificarea celor m ai prom iþã toare idei ºi a leaduce spre argum entare grupului;

• în final, grupul trebuie s ã înþeleagãrezultatele fin ale ºi cum v or fifolosite.


34

IV .3. Teh nica G rupului Nom inal (TG N)

Teh nica grupului nom inal este un proces m ult m ai com plex, solicitãm ai m ultã planificare ºi m uncã indiv idualã , iar rezultatele produseîn general reflectã m ai m ult consens decâ t cele ale unei sesiuni de“brainstorm ing”. A tâ t ses iunea de “brainstorm ing” câ t ºi TG N s untteh nici de grup care genereazã ºi prioritizeazã un num ã r m are deidei. Principala diferenþã dintre cele douã este cã TG N s olicitãpers oanelor s ã -ºi genereze ideile, iniþial, într-un m od indiv idual,m ai degrabã decâ t într-un proces interactiv de grup, de aceea seprom ov eazã term enul de nom inal.

Constrâ ngerea m ajorã în ceea ce priv eºte m ã rim ea grupului estelegatã de faptul cã aceastã teh nicã pres upune, într-o prim ã etapã ,“spargerea” grupului m are într-un num ã r de grupuri m ici. A s tfel,unul sau ch iar doi dintre m em brii personalului trebuie s ã lucrezecu fiecare dintre grupurile m ici ºi ar fi foarte bine dacã grupurile arputea s ã lucreze toate în aceeaºi salã care ar trebui s ã fie una m aim are. Tim pul ar fi o altã constrâ ngere, pentru cã aceia care planificãproces ul trebuie s ã s tabileascã tim pul lim itã al fiecã rei etape aprocesului care se înscrie într-un tim p total pe care grupul ºi-l doreºtesau poate s ã p unã la dispoziþie pentru întreaga sesiune.TG N poate fi folosit în m ulte ºi diferite arii. D e exem plu, aceastãteh nicã a fost folositã de cã tre adm inistraþiile din Polonia, îm preunãcu analiza SW O T (v ezi C apitolul de dezv oltare econom icã ), pentrua genera idei pentru planurile strategice de dezv oltare econom icã .

Teh nica grupului nom inal presupune:

O rganizare ºi introducere. G rupul plenar este îm pã rþit în grupurim ai m ici cu cinci p â n ã la nouã persoane, fiecare dintre acestegrupuri fiind aºezat la o m as ã , separat de celelalte. L a fiecare m as ãs e aflã unul s au doi din tre rep rezentanþii organ izatorilor, unflipch art, sau coli de h â rtie, ºi creioane. Au loc introducerile.

Întrebã rile. Una sau douã întrebã ri (pregã tite foarte atent înainte)sunt prezentate grupului ºi puse la dispoziþia acestuia, pe m as ã .Întrebarea(rile) ar trebui s ã fie specifice ºi nu generale ºi realizate


35

astfel încâ t s ã genereze idei concrete. Iatã câ tev a exem ple: (a) C em ã s uri ar trebuie luate pentru a putea s ã facem cartierele s ã aratem ai plã cut? (b) C e resurse pot fi folosite pentru a se realiza acestlucru?

Ideile. Participanþii (indiv idual sau în perech i) au 10-15 m inutefiecare pentru a rãspunde la întrebã ri ºi pentru a le nota pe h â rtie.L iderul grupului m ic solicitã m em brilor grupului idei noi ºi le noteazãpe ale fiecã ruia în parte pe flipch art sau pe h â rtie (un as istent i-arputea v eni în ajutor cu notarea ideilor) pâ nã câ nd nu m ai apar alteidei noi. Participanþii nu ar trebui lim itaþi la prim ele idei pe care le-au notat iniþial, ci ar trebui ca s ã fie lã s aþi s ã s e exprim e liber încontinuare, acest lucru fiind stim ulativ pentru discuþiile purtate.

D iscuþia ºi înþelegerea. G rupul discutã fiecare aspect pentru a realizaînþeles ul deplin al ideii ºi pen tru a s e as igura cã ceea ce s -aconsem nat form ulat câ t m ai clar posibil. O ricine poate lua parte laproces, deºi liderul poate realiza acest lucru singur.

Selectarea ºi clasarea ideilor. Fiecare participant al unui grup m iceste rugat s ã s electeze ºi s ã claseze un num ã r specific de idei, câ teo idee pe un carton separat. Apoi sunt clasate ideile, notate pecartoane de la cea clasatã cu cinci puncte pâ nã la cea cu un singurpunct. Fiecare carton ar trebui s ã conþinã o idee ºi un num ã r.

Punctarea. C artoanele sunt colectate ºi am estecate iar punctele suntadunate pentru a se determ ina punctajul pentru toate ideile care aufost exprim ate. Fiecare m em bru al grupului poate m onitorizaprocesul. C inci sau m ai m ulte idei exprim ate la fiecare întrebare(liderul grupului ar trebui s ã gã s eascã o soluþie de departajare) suntclar identificate astfel încâ t grupul sã poatã s ã v orbeascã desprem eritele lor relativ e.

R ealizarea consen s ului. G rupul dis cutã fiecare din tre ideileexprim ate. A ceasta poate conduce la o rev izuire a clasificã rii dacãgrupul nu m ai este de acord cu clasificarea fã cutã iniþial datoritãnoilor inform aþii ºi noi v iziuni apã rute ca urm are a discuþiilor.A ceastã constituie produsul final care este raportat în plenul sesiunii.


36

Consensul într-un grup m ai m are. D acã tim pul perm ite, poate av ealoc o discuþie în plen cu o nouã rundã de selecþii ºi clasificã ri pem arginea celor m ai im portante idei ale întregului grup. D acã acestlucru este realizat, câ tev a sintetizã ri ale ideilor cel m ai bine clas ate,care sunt sim ilare, v or trebui reduse ca num ã r ºi ev itate repetã rile.Pasul 8 poate fi am â nat pentru o sesiune urm ã toare, într-o altãîntâ lnire a grupului dacã tim pul este scurt. A ltfel, aceastã s arcinãpoate fi lã s atã în grija unui grup m ai m ic, ca o sarcinã im portantãsau unui com itet constituit tocm ai pentru aceastã problem ã specificã .

IV .4 . “Focus-group” - urile

“Focus-group” - urile (interv iurile de grup focalizate) sunt întâ lniriinteractiv e, facilitate, cu grupuri m ici de cetã þeni. Moderatorul lorconduce participanþii la discuþii printr-un set de întrebã ri despre unsubiect particular. Sectorul de afaceri particular a inv entat aceastãteh nicã – a interv iurilor în grup – în anii 19 5 0, ca o m odalitatenouã pentru a afla atitudinile ºi reacþiile clienþilor lor pentru o liniespecificã de produse, inov aþii s au cam panii publicitare. “Focus-group” - urile s-au dov edit a fi o m odalitate foarte bunã pentru aobþinere inform aþi despre opinia publicului asupra unui produs . D eatunci, “focus-group” - urile au dev enit larg rã s p â n dite în sectorulpublic, al educaþiei, de cercetare ºi în cam paniile politice.

C etã þenii sunt inv itaþi s ã ia parte la astfel de discuþii în grup, ºi num aicei inv itaþi pot participa, pentru ca “focus-group” - urile nu suntîntâ lniri desch ise. Iniþial, sunt 7-12 participanþi care prov in dintr-oanum itã categorie socialã s au un grup de interes (ex. profes ori,pensionari, m em brii ai unor asociaþii particulare de proprietari,studenþi, tinere m am e, etc). Participanþii sunt rugaþi s ã ia parte la odiscuþie care se structureazã pe un set de întrebã ri - “ch estionar”.Moderatorul “focus-group”ului, sau un as istent, face realizeazã otranscriere sau un rezum at scris al întrebã rilor. “focus-group”ul esterepetat de câ tev a ori, folosindu-se acelaºi set de întrebã ri, pâ nãcâ nd acesta nu m ai genereazã alte noi rãspunsuri. În acel m om ent,organizatorii “focus- group” - ului pot s ã fie satisfã cuþi de faptul cãau inform aþii com plete despre atitudinile ºi opiniile participanþilorreferitoare la subiectele dezbã tute în cadrul discuþiilor de grup.


37

a. C â nd se utilizeazã “focus-group” - urile

“Focus-group” - urile reprezintã o m odalitate relativ sim plã , rapidãºi ieftinã de a av ea un feedback din partea cetã þenilor. Ele pot fifolosite într-o v arietate de situaþii, ca de exem plu:

“Focus-group” - urile pot av ea m ultiple utilitã þi în cadrul uneiactiv itã þi specifice. D e exem plu, în contextul planificã rii inv estiþiilor,“focus-group” - urile pot fi folos ite pentru:

• a ajuta la concep erea unui ch es tionar p rin care s ã s edeterm ine prioritã þile cetã þenilor, fie la niv el general fie încadrul unui grup specific de interes;

• a ajuta la determ inarea prioritã þilor în cadrul unui s ectors p ecific s au p entru a tes ta p rioritã þile p ropuse de cã treadm inistraþia localã ;

• a determ ina atitudinile care ar putea afecta succesul s aueºecul unui proiect (V or separa cetã þenii deºeurile astfel încâ to nouã facilitate de elim inare a noilor deºeurilor ar putea fifolos itã efectiv ?)

b. Ch estionarul

C h eia pentru o serie de “focus-group” - uri de succes este realizareaunui ch estionar bine gâ ndit. A ceas ta trebuie realizat foarte atent.A r trebui cuprinse 7-10 întrebã ri desch is e, s ã înceapã cu întrebã rigenerale ºi s ã conducã la întrebã ri câ t m ai specifice. Întrebã riledesch ise sunt acelea la care rã s p unsurile nu sunt cele de genul D asau Nu. Sponsorii “focus-group” - urilor ar trebui s ã lucreze cu cinev acare înþelege cu adev ã rat condiþia “focus-group” - urilor, de preferatun m oderator ales pentru o astfel de discuþii.

D eseori (ca în exem plul de ch estionar prezentat m ai jos), ultim aîntrebare este ºi cea m ai im portantã . D ar form atul “focus-group”uluiînseam nã cã inform aþii im portante pot a fi rã spunsul oricã rei întrebã ri.Un form at flexibil ºi neoficial perm ite m oderatorului s ã descoperem otiv e, credinþe ºi v alori care subliniazã atitudinile participanþilor.A des ea, apar arii de preocupare neaºteptate care sunt deosebit de


38

im portante pentru s uccesul proiectului. A cesta es te unul dintre celem ai interesante ºi cele m ai folositoare aspecte ale acestui instrum ent.

c. Moderatorul “focus-group”ului

Moderatorii “focus-group”ului lucreazã în ech ipã , aceas ta fiindalcã tuitã dintr-un m oderator ºi un asistent. Este esenþialã existenþaunui m oderator abil care a fost pregã tit pentr-un “focus-group” -uri. Moderatorul “focus-group”ului nu es te liderul grupului ºi nutrebuie s ã conducã dis cuþiile ori s ã s ugereze grupului concluziiparticulare. Un bun m oderator:

• este fam iliar cu procesul de discuþie;• este un bun ascultã tor;• are abilitatea de a repartiza tim pul în m od judicios ;• este foarte bine inform at despre aspectele ce v or fi dezbã tute;• înþelege nev oile organizatorilor “focus-group” - urilor (de ce

se organizeazã “focus-group” - urile);• este capabil s ã realizeze noi m ateriale, bine ºi repede;• are un sim þul um orului dezv oltat;• se exprim ã clar, oral ºi în scris ;• este capabil s ã facã grupul s ã s e relaxeze ºi s ã acorde atenþia

cuv enitã s ubiectelor ce urm eazã a fi discutate;• este capabil s ã gâ ndeascã în tim p ce ascultã . un m oderator

trebuie s ã as culte cu aten þie, dar, în acelaºi tim p s ã s egâ ndeascã câ nd ºi cum s ã adreseze urm ã toarea întrebare.

O datã ce discuþiile au ev oluat, este sarcina m oderatorului s ã legh ideze cursul rã m â nâ nd com plet neutru ºi nepã rtinitor în acelaºitim p. Moderatorul trebuie s ã þin ã atenþia grupului concentratã ,asigurâ ndu-s e cã fiecare participant are posibilitatea s ã s e exprim e.A ceasta înseam nã cã trebuie s ã s e asigure cã discuþiile nu suntdom inate de o singurã persoanã ºi cã , pâ nã ºi cea m ai tim idãpers oanã din grup a av ut ocazia s ã -ºi aducã propria contribuþie ladiscuþii.

Sarcina asistentului m oderatorului este s ã facã orice este necesarpentru ca s esiunea de discuþii s ã s e des fã ºoare bine, astfel încâ t


39

m oderatorul s ã s e poatã concentra pe lucrul cu grupul. A s tfel, deexem plu, asistentul m oderatorului:

• cautã s ã asigure condiþii bune ale s p aþiului în care s e v aorganiza “focus-group”ul (cam era s ã fie confortabilã , s ã fiescaune suficiente, participanþii s ã s tea confortabil, etc.);

• ia notiþe suplim entare;• se ocupã de ech ipam entul de înregis trare a discuþiilor;• interv ine în tim pul întreruperilor neaºteptate;• face totul posibil pentru ca m oderatorul s ã s e concentreze

num ai asupra procesului de grup.

M o deratorul poate urm a douã m odalitã þi de p rezen tare ach es tionarului grupului. În prim ul râ nd, m oderatorul poate adresafiecare întrebare, trecâ nd la urm ã toarea atunci câ nd es te m ulþum itde faptul cã grupul ºi-a exprim at toate rã s p unsurile pentru întrebareaform ulatã . În al doilea râ nd, m oderatorul înm âneazã lista de întrebã rigrupului p en tru câ tev a m inute p en tru ca aces ta s ã n otezerã s p unsurile sau s ã consem neze câ tev a aspecte. Apoi, discuþia estecondus ã de cã tre m oderator pe fiecare întrebare în parte, una câ teuna, aºa cum am arã tat m ai sus. D acã m oderatorul sim te cã grupuleste refractar ºi nu se exprim ã , aceastã a doua m odalitate este ceam ai bunã de urm at.

D acã m oderatorul nu este m ulþum it pentru cã grupul nu a arã tat totce ºtie sau sim te faþã de o întrebare particularã , o practicã bunãeste aceea a folosirii “argum entã rilor”. “A rgum entã rile” sunt frazecare antreneazã grupul s ã aprofundeze întrebarea ºi s ã furnizezem ai m ulte inform aþii despre ceea ce gâ ndesce. Iatã câ tev a exem pleîn aces t s en s : “v ã rog s ã descrieþi ceea ce doriþi s ã s p uneþi”,“explicaþi, v ã rog”, “nu înþeleg”, “puteþi s ã daþi exem ple?”, “v ã rog,continuaþi”, “altcev a?” etc.

Moderatorul ar trebui s ã încurajeze exprim area pã rerilor diferitelor.C h iar ºi dupã douã pauze de câ te 5 m inute v or apare m ai m ultepuncte de v edere. N u v ã fie team ã s ã folosiþi pauzele. N iciodatã s ãnu av eþi reþineri. D upã adresarea ultim ei întrebã ri, m ulþum iþi grupuluipentru participare.


4 0

d. Raportul “focus-group”ului

Ultim a etap ã a procesului dis cuþiilor de grup es te com pletareaacestuia cu un raport. Întocm irea raportul este responsabilitateam oderatorului ºi acesta ar trebui întocm it im ediat dupã term inareasesiunii, de preferat înainte de cel de-al doilea “focus-group” saual celui de-al treilea. Moderatorul ar putea dori s ã fie ajutat la scrierearaportului de cã tre asis tent, în special dacã s es iunea nu a fos tînregistratã ºi notiþele asistentului constituie baza raportului.

Frecv ent în Statele Unite, raporturile “focus-group” - urilor s erealizeazã ca o transcriere integralã a discuþiilor purtate la care sealã turã o analizã p rin care se aratã tem ele discutate ºi div ergenþeleapã rute. A ces t dem ers are rolul s ã ofere clientului beneficiilecom plete ale discuþiei ºi s ã constituie baza analizelor ulterioare.A des ea, clientul v a plã ti pentru aceste sesiuni de “focus-group” -uri ºi v a solicita un astfel de niv el detaliat al lor.

R apoartele “focus-group” - urilor sunt, de as em enea, adres ateclientului, indiferent de cum intenþioneazã acesta s ã foloseas cãrezultatele obþinute. D acã câ tev a grupuri produc rezultate sim ilare,atunci adm inistraþia localã poate s ã p res upunã , cu un oarecare gradde încredere, cã acele grupuri reprezintã opiniile grupului de interescare a fos t ev aluat. O ricum , aceste rezultate nu se traduce prinnum ere. D e exem plu, puteþi concluziona, bazâ ndu-v ã pe rezultatelefav orabile ale “focus-group” - urilor, cã 7 0% dintre populaþiainteresatã es te doritoare s ã -ºi recicleze reziduurile. Puteþi spunecã rezultatul “focu s - group”ului a in dicat cã m ajoritateaparticipanþilor doreºte reciclarea deºeurilor. A ces tã concluzieconduce la o decizie legitim ã a adm inistraþiei de a prom ov a unprogram de reciclare a deºeurilor, urm â n d un nou set de sesiuni de“focus-group” - uri pentru determ inarea m otiv ului pentru care existãcâ þiv a oam eni care nu doresc s ã p articipe la un astfel de program .A ces t al doilea set de ses iuni de “focus-group” - uri ar trebui s ãexploateze bazele atitudinii negativ e ºi s ã determ ine m odalitã þileprin care ºi aceºti cetã þeni doresc s ã s e integreze unui astfel deprogram .


4 1

O ricum , dacã num erele sunt neces are (de exem plu, pentru a sedeterm ina num ã rul de containere ce ar trebui ach iziþionate în cadrulunui program experim ental de reciclare), atunci este necesar unsondaj de opinie. Sondajele de opinie, realizate corespunzã tor, dãsuficientã s iguranþã adm inistraþiei care s ã -i perm ite acesteia s ã iadecizii bazate pe rezultatele s ondajelor.

IV .5 . Sondajele de opinie

Aproape oricine este fam iliarizat cu conceptul de sondare a opinieipublice. Son dajele sunt folosite pentru a des coperi realitã þile(incluzâ nd atitudini ºi pã reri) des p re m em brii unei categorii apopulaþiei. Fiin d în s ã o m etodã care neces itã o detaliere m aiam ã n unþitã , nu o v om aborda în acest gh id.


4 2

V . Principiul al III-lea:PARTICIPAREA activ ã a cetã þenilorla luarea deciziilor adm inistrativ e

În abordarea acestui subiect nu ne v om lim ita la m etodele m inim alede participare cetã þeneascã pe la care face referire L egea 5 2/2003,ci v om trece în rev istã m ai m ulte astfel de m etode.

V .1. Com itete Cetã þeneºti Consultativ e

C o m itetele sunt m ecan is m e s im p le p en tru a aduce oam en iiîm p reunã , în v ederea luã rii deciziilor ºi an alizã rii div ers elorproblem elor. A dm inistraþiile publice locale ºi centrale de obicei suntbazate p e întâ ln iri publice constituite sub form a com itetelor.O rganizaþiile de v oluntari, instituþiile publice ºi sindicatele suntconduse de com itete de acelaºi fel, com paniile sunt condus e deasem enea de consilii directoare care de fapt sunt com itete.

C o m itetele s e bazeazã p e reguli care s tabiles c s tructura ºiprocedurile form ale ale acestuia. În anum ite organizaþii aceste regulisunt transpuse în aºa num ite statute de funcþionare, dar m ajoritateaorganizaþiilor funcþioneazã pe baza unor conv enþii in form alestabilite de com un acord de cã tre m em bri acestora. A ceste reguliºi conv enþii pot fi aplicate într-o m are div ers itate de m oduri. D eexem plu:

• întâ lnire poate av ea ca rezultat rezoluþii form ale;• se pot stabili anterior întâ lnirii ordinea v orbitorilor ºi durata

luã rilor de cuv â nt;• se poate stabili ca lucrã rile com itetului s ã fie redactate sub

form a unui raport al întâ lnirii;• recom andã rile com itetului s au ale subcom itetelor (com isiilor)

s ã fie aprobate doar prin v ot.

În general scopul unei întâ lniri de com itet este:• D e a decide ce acþiuni v or fi întreprinse pe v iitor;• D e a lua decizii care sunt legitim e ºi acceptate;

Principiul 3: Participarea

4 3

• D e a beneficia de aptitudinile, ideile ºi cunoºtinþele m em brilorcom itetului;

• D e a conduce activ itã þile stabilite într-un m od eficient, înconform itate cu statutul com itetului.

V .1.1. Cum gã sim m em brii com itetului

Mem brii com itetului ar trebui s ã fie num iþi pentru m otiv e ca:• înþeleg ºi cred în m isiunea com itetului;• sunt im plicaþi în atingerea obiectiv elor com itetului;• au tim p ºi sunt interesaþi în a se dedica activ itã þilor com itetului,

sunt responsabili faþã de com itet;• pot av ea aptitudini deosebite sau cunoºtinþe tem einice care

îi recom andã ca buni m em bri ai com itetului;• au o poziþie în cadrul organizaþiei ºi îºi m anifestã interesul de

a se alã tura com itetului.

Selecþia m em brilor unui com itet rareori are loc. D e obicei aceºtiasunt v oluntari ºi deseori m otiv ele pentru care ei activ eazã într-uncom itet sunt eronate, cum ar fi:

• Un m em bru de com itet eficient ºi cu un bun com portam enteste cel ce:- participã la toate întâ lnirile com itetului – este punctual;- este bine pregã tit, cunoaºte agenda ºi participã la întâ lniri

cu docum entele relev ante;- este capabil de a contribui în cadrul discuþiilor într-un m od

relev ant ºi constructiv ;- este bine inform at asupra problem elor ce v or fi dezbã tute

în cadrul întâ lnirii;- este pregã tit de a lua iniþiativ a în cadrul dezbaterilor asupra

unor problem e specifice. Este o pers oanã activ ã ;- es te pregã tit s ã -ºi exprim e opinia fã rã a fi agres iv , îºi

argum enteazã opiniile.- pã s treazã tot tim pul în m inte scopul întâ lnirii, este coerent

în exprim are;- acordã încredere m em brilor com itetului ºi preºedintelui;- ascultã cu atenþie discuþiile purtate în cadrul întâ lnirii ºi

punctele de v edere ale celorlalþi m em bri.


4 4

• Un m em bru de com itet ineficient este cel ce:- nu participã regulat la întâ lnirile com itetului – nu este

punctual ºi pleacã dev rem e;- nu este bine pregã tit, nu cunoaºte agenda;- este pasiv ºi apatic, nepregã tit s ã ia parte la discuþii ºi

dezbateri;- es te dezin teres at de m unca în cadrul com itetului,

neinform at. Nu doreºte s ã ia parte la discuþii pe problem especifice;

- este dogm atic, pune oam enii la zid în tim pul discuþiilor;- urm ã reºte interese personale, are o “agendã ” ascunsã ;- obs trucþioneazã ceilalþi m em bri ai com itetului, încearcã

s ã p reia controlul asupra cursului discuþiilor;- ignorã punctele de v edere ale celorlalþi m em bri ai

com itetului.

V .2. Intã lnirile publice, audierile publice ºi dezbaterile publice

V .2.1. Introducere

“Întâ lnirile publice”, “audierile publice” ºi “dezbaterile publice”s unt în tâ ln iri care faciliteazã s ch im bul de in form aþii în trereprezentanþii adm inis traþiei ºi cetã þenii interesaþi. Urm ã toareledefiniþii explicã cum sunt folos iþi aceºti trei term eni în m anual. D arlucrul cel m ai im portant care ar trebui am intit este cã s ch im burilede inform aþii pot lua infinitate de form e v ariate. R eprezentanþiiadm inis traþiei ar trebui s ã realizeze aceste întâ lniri într-un m odcreativ ºi ar trebui ales sau conceput un form at prin care cea m aibunã form ã s ã corespundã s copului întâ lnirii ºi nev oilor cetã þenilor.

Întâ lnirile publice sunt cele m ai flexibile ºi m ai inform ale m odalitã þiîn realizarea sch im bului de inform aþii între adm inistraþia localã ºicetã þeni. O întâ lnire publicã este caracterizatã printr-un sch im b activde idei. C â tev a dintre m otiv ele pentru care se realizeazã astfel deîntâ lniri sunt prezentate în continuare:

• pentru a dis cuta o problem ã ºi soluþiile posibile de rezolv areale acesteia;


4 5

• pentru a inform a cetã þenii despre un scop sau un plan ºi pentrua oferi posibilitatea unor discuþii ºi a s ch im bului de opinii;

• ca ºi parte a cam paniilor publicitare publice de inform are,pentru a explica opiniile ºi pentru a rãspunde întrebã rilorreferitoare la planurile adm inistraþiei.

Audierile publice sunt de obicei m ult m ai form ale decâ t întâ lnirilepublice. O audiere publicã este caracterizatã prin ascultarea atentã ,de cã tre oficialii aleºi, a opiniile exprim ate de cã tre cetã þeniiparticipanþi la audiere. O audiere publicã este de obicei organizatãatunci câ nd adm inistraþia are un plan, se ocupã de cam pania deinform are publicã ºi intenþioneazã s ã facã un angajam ent. A ceastaar trebui s ã fie organizatã înainte ca adm inistraþia s ã s em neze oaprobare pentru o construcþie nouã , sau înainte ca prim ã ria s ãadm itã un buget propus spre aprobare consiliului local. În acestcontext, o audiere publicã perm ite cetã þenilor interesaþi s ã -ºi exprim epunctele de v edere asupra planurilor aproape finalizate ºi perm itereprezentanþilor adm inistraþiei s ã audã p unctele acestora de v edereºi s ã considere dacã planul necesitã m odificã ri de ultim m om ent.

Term enul de dezbatere publicã a fost folosit în Rom â n ia pentru adescrie o întâ lnire publicã care oferã o oportunitate form alã pentrusch im bul de inform aþii. D e exem plu, dezbaterile publice au oferito oportunitate pentru un sch im b de inform aþii pe tem a bugetelorplanificate ale prim ã riei. Îm pã rtã ºind câ tev a dintre caracteristicileîntâ lnirilor ºi audierilor publice, dezbaterile publice s unt într-ooarecare m ã s urã , un form at unic în Rom â nia care se dov edeºte aserv i foarte bine nev oilor com unitã þilor în acest tim p.

V .2.2. D esch idere ºi transparenþã

Una dintre caracteristicile îm pã rtã ºite atâ t de întâ lnirile, audierileºi dezbaterile publice es te cã toate as tfel de ev en im ente suntdesch ise pentru oricine doreºte s ã participe. Un elem ent esenþialal întâ lnirilor, audierilor ºi dezbaterilor publice, es te acela cãadm inistraþiile anunþã din tim p cã un as tfel de ev enim ent v a av ealoc, inv itã pe toþi cetã þenii interesaþi s ã p articipe, ºi face eforturi s ã


4 6

se asigure cã grupurile de interes au cunoºtinþã (v ezi capitolul 4 )de acest ev enim ent. D e obicei, ev enim entul ar trebui m ediatizatprintr-un anunþ care s ã fie afiºat la prim ã rie, s ã fie inclus într-uncom unicat de pres ã s au în publicaþia prim ã riei. A lte form e depublicitate v or fi la fel de potriv ite. D e exem plu, dacã v a av ea loco întâ lnire cu tem a ream enajã rii unui parc, prim ã ria ar putea s ãafiºeze anunþuri cu aceas tã întâ lnire în staþiile de autobuz aflate înapropierea parcului ºi s ã distribuie copii ale anunþurilor blocurilorînv ecinate. O ficialii responsabili ar trebui s ã ºtie cã întâ lnireatrebuie s ã aibã loc acolo ºi atunci câ nd es te conv enabil pentrucetã þenii care doresc s ã p articipe. D upã term inarea întâ lnirii, unrezum at al celor întâ m plate ar trebui s ã fie fã cut dis p onibil cusuficiente detalii pentru a fi folos itor acelora care nu au pututparticipa.

V .2.3. D e ce se organizeazã întâ lniri, audieri ºi dezbateri publice?

Întâ lnirile, audierile ºi dezbaterile publice sunt un in s trum entfundam en tal ºi s ch im bã tor pentru realizarea com unicã rii întreadm inistraþie ºi cetã þeni. O ricum , aceste ev enim ente nu sunt scutitede ch eltuieli. A ces tea im plicã ch eltuieli m ateriale ºi de personal,ele încetinesc procesul decizional ºi furnizeazã m otiv e de criticãdar ºi de laudã . A tunci, de ce es te necesar ca orice adm inistraþielocalã s ã organizeze astfel de ev enim ente? D eoarece Rom â n ia aales calea dem ocraþiei iar fundam entarea acesteia s e realizeazãprin participarea publicã în proces ul de guv ernare – care s ã s eînfã ptuiascã cu, pentru ºi, prin cetã þeni. O dezbatere sau o întâ lnirees te o ev iden þã concretã p en tru electoratul care îºi alegereprezentanþii, dar ºi pentru aceia desem naþi care doresc s ã audãpã rerile cetã þenilor.

În tâ ln irile, audierile ºi dezbaterile publice sunt in s trum en teim portante ale adm inis traþiei locale. A s tfel de ev enim ente – înspecial întâ lnirile publice – ar trebui s ã fie organizate adesea decã tre fiecare departam ent al adm inistraþiei publice care furnizeazãserv icii ºi are legã turã directã cu publicul. A s tfel de ev enim enteajutã la stabilirea încrederii între oam eni ºi adm inis traþie, lucru careeste foarte im portant de realizat într-o dem ocraþie.


4 7

V .2.4 . Întâ lnirile publice

Întâ lnirile publice sunt cele m ai flexibile ºi m ai funcþionale form epentru realizarea sch im bului de inform aþii între adm inistraþia localãºi cetã þeni.

O întâ lnire publicã s e poate realiza cu un num ã r relativ redus departicipanþi - un oficial al adm inistraþiei ºi câ þiv a cetã þeni. O ri, cuun num ã r m are de participanþi - un com itet al reprezentanþilor, saum em brii ai consiliului local, ºi zeci sau sute de cetã þeni. Indiferentdacã este v orba de o participare redus ã s au num eroas ã , întâ lnireapublicã are urm ã toarele caracteristici:

• reprezentanþii adm inistraþiei locale au posibilitatea de a educapublicul pe o problem ã particularã – care ar putea s ã fie, deexem plu, bugetul, un program nou, ori aprobarea contribuþiilordezv oltã rii econom ice;

• reprezentanþii adm inistraþiei au posibilitatea de a auzi pã rerilem em brilor in teres aþi ai publicului des p re p roblem eleim portante cu care s e confruntã , ºi de a câ ºtiga idei care v orajuta în procesul decizional sau v or furniza perspectiv e carev or asista m anagem entul adm inistraþiei;

• m em brii publicului au ºansa s ã -ºi exprim e opiniile ºi probabil,influenþeazã cursul planurilor adm inistraþiei locale;

• atâ t oficialii adm inistraþiei câ t ºi publicul au posibilitatea de aclarifica s ch im bul de pã reri ºi opinii, iar prin aces t proces seeducã unii pe ceilalþi.

"Trucuri” pentru realizarea întrunirii publice:

• întâ lnirea publicã este o întâ lnire desch is ã p ublicului.• întâ lnirea publicã oferã posibilitatea de a da ºi a prim i între

reprezentanþii adm inistraþiei ºi public.• întâ lnirea ar trebui anunþatã înainte, într-o m anierã potriv itã

(publicitatea generalã prin com unicatele de pres ã ºi anunþurim edia pentru întâ lnirile cu o largã participare; publicitateaaxatã pe astfel de reclam e sau buletine inform ativ e pentruîntâ lnirile cu o participare redusã );


4 8

• întâ lnirea publicã ar trebui s ã aibã un scop clar, de exem pludiscutarea m odalitã þilor de îm bunã tã þire a calitã þii serv iciuluide alim entare cu apã , dis cutarea planurilor de ream enajarea unui parc, rãspunsurile oferite întrebã rilor referitoare laextinderea liniilor de gaze naturale, plã nuirea rutelor deautobuze care ar trebui m odificate.

• întrunirea publicã ar trebui organizatã într-un spaþiu potriv it,la tim pul potriv it.

• oficialii publici ar trebui av ea o idee clarã despre ce dorescei s ã realizeze la întâ lnire (de exem plu obþinerea înþelegeriinev oilor cetã þenilor; inform area cetã þenilor despre sch im bã rilenerezolv are; rã s p underea la reclam aþiile adresate serv iciiloradm inistraþiei etc.).

• reprezentanþii adm inistraþiei locale care conduc întâ lnirile artrebui s ã explice care es te scopul întâ lnirii încã de la început,ºi s ã s p unã cum inform aþiile v or fi ulterior folos ite.

• m ajoritatea întâ lnirilor publice sunt neoficiale ºi s uficient deflexibile as tfel încâ t s ã p oatã fi folosite grupurile de decizie ºiprocesele de discuþie, ca de exem plu teh nica grupului nom inalºi div izarea în grupuri m ici.

• ar trebui s ã existe întotdeauna un follow -up al întâ lnirii. C elpuþin rezum atul întâ lnirii ar trebui fã cut disponibil (atâ t aceloracare participã câ t ºi acelora care sunt interesaþi dar care nuau putut participa). D acã întâ lnirea s-a dov edit a fi de interespentru ºi m ai m ulþi cetã þeni, atunci adm inistraþia ar trebui s ãfacã un com unicat de pres ã p rin care s ã arate ce s-a întâ m platla întâ lnire ºi care sunt urm ã rile acesteia.

• câ tev a dintre teh nicile sugerate în conducerea audierii saudezbaterii publice pot fi de as em enea relev ante pentru oîntâ lnire publicã .


4 9

V .2.5 . Audierile publice

Audierile publice sunt de obicei m ult m ai form ale decâ t întâ lnirilepublice. O audiere publicã este de obicei realizatã atunci câ ndadm inistraþia are de fã cut un plan, se ocupã de cam pania deinform are publicã , ºi intenþioneazã s ã ia un angajam ent. Aceastaar trebui s ã fie organizatã înainte ca adm inistraþia s ã sem neze oaprobare pentru o construcþie nouã , sau înainte ca prim ã ria s ãadm itã un buget propus spre aprobare consiliului local. În acestcontext, o audiere publicã perm ite cetã þenilor interesaþi s ã -ºi exprim epunctele de v edere asupra planurilor aproape finalizate ºi perm itereprezentanþilor adm inistraþiei s ã audã punctele acestora de v edereºi s ã considere dacã planul necesitã m odificã ri de ultim m om ent.

C aracteristica esenþialã a unei audieri publice es te cã aceasta oferãposibilitatea reprezentanþilor adm inistraþiei locale de a asculta ºide a auzi p ã rerile cetã þenilor înainte ca decizia finalã s ã fie luatã .C â tev a exem ple de tem e de audieri publice:

• bugetul propus al prim ã rie;• proiecte de planuri pentru program e de dezv oltare econom icã ;• proiecte de planuri strategice pentru ream enajarea centrului

oraºului;• planul m ulti-anual pentru inv estiþiile de capital;• un plan p en tru m an agem en tul de m ediu al dom en iului

publice.

O audiere publicã este de obicei un ev enim ent sem nificativ în v iaþaciv icã a com unitã þii, reprezintã ultim a posibilitate de a facecom entarii înainte de a se lua o decizie im portantã . L a m odul ideal,o audiere publicã ar trebui s ã reprezinte punctul culm inant alprocesului de planificare, pregã tire ºi consultare publicã care a incluso com panie continuã de inform are publicã , întâ lniri publice ºi poateºi alte m odalitã þi de aflare a opiniilor publice de la grupuri þintã ,sondaje de opinie, com itete consultativ e sau grupuri de interv enþiesau alte instrum ente ale participã rii cetã þeneºti care au fost dis cutateîn acest m anual.O pregã tire atentã a unei audieri publice are m ai m ulte beneficii.


5 0

Pregã tirile v or include:• realizarea un ei av an p rem iere a problem elor care pot fi

abordate la audierea publicã ;• determ inarea persoanelor de a se gâ ndi la aceste problem e;• asigurarea dov ezii de s inceritate din partea autoritã þilor locale

p en tru obþin erea contribuþiei publice în s o luþionareaproblem elor s em nificativ e locale;

• acordarea unui av ertism ent din tim p despre tonul probabil alaudierii. D e exem plu, dacã paºii pregã titori aratã cã aceastãîntâ lnire v a fi foarte em otiv ã , oficialii responsabili ar putea s ãia m ã s uri pentru a scade tensiunile care ar putea presupuneam â n area audierii publice sau am â narea unei decizii pentruun tim p pentru a rezolv a un conflict fundam ental.

Sugestii pentru organizarea unei audieri publice:• audierea publicã este des ch is ã p entru toþi cetã þenii interes aþi;• audierea publicã es te larg m ediatizatã înainte ca ea s ã aibã

loc;• publicitatea educã de asem enea publicul pe tem a subiectului

audierii;• audierea se desfã ºoarã în locul ºi tim pul conv enabil acelora

care intenþioneazã s ã participe;• oficialii adm inistraþiei im plicaþi în procesul decizional sunt

prezenþi ºi sunt pregã tiþi s ã asculte;• audierea începe de obicei cu o scurtã prezentare fã cutã de

un reprezentant oficial al prim ã riei asupra problem ei s au aacþiunii propuse spre rev izuire. În continuare audierea estedesch is ã com entariilor cetã þenilor;

• este utilã prezenþa unui facilitator profesionist pentru a m enþineaudierea publicã într-o anum itã direcþie, pentru a sublinialim ita durata tim pului alocat ºi pentru a ream inti participanþilorregulile de desfã ºurare ale întâ lnirii;

• orice p ers o an ã care s e în regis treazã ca v orbitor areposibilitatea s ã facã aces t lucru, dar v orbitorii sunt lim itaþi lao perioadã de tim p (de regulã 3 m inute);

• oficialii publici ascultã cu atenþie dar nu rã s p und v orbitorilor;


5 1

• la s fâ rºitul audierii, liderii m ulþum es c cetã þenilor pentrucom entariile acestora; audierea s e poate înch eia în aces tpunct, sau un oficial responsabil ar putea rezum a urm ã rileaudierii;

• un raport al unei audieri v a fi disponibil publicului precum ºipres ei. C ei care au scris acest raport trebuie s ã rã s p undã cuatenþie întrebã rilor ridicate în cadrul audierii publice.

V .2.6 . Alcã tuirea com entariilor publice

O întâ lnire sau o audiere publicã genereazã o m ulþim e de com entarii.D e obicei, com entariile întâ lnirii sunt înregistrate cuv â nt cu cuv â nt,de cã tre un stenograf sau, adeseori, pe o cas etã audio. Mem briipublicului s unt adesea încurajaþi s ã -ºi înainteze com entariile ºi înscris. D upã întâ lnire, o bunã practicã es te aceea de a fi desem natão persoanã care s ã s e ocupe cu colecþionarea tuturor com entariilor,clas area lor ºi întocm irea unui raport. D e exem plu, “10 v orbitori s-au opus ch eltuielilor, oferind unul sau m ai m ulte dintre urm ã toarelem otiv e… (lis taþi m otiv ele).” Pers oana care com pleteazã raportultrebuie s ã înþeleagã as p ectele abordate, ºi s ã fie de as em eneaîndem â natic, oferind un raport care este exprim at direct ºi obiectiv ,fã rã a fi cuprinse opiniile lui personale. C â teodatã , un student stagiars au un v oluntar es te cea m ai bunã alegere pentru aces t lucru.R ezum atul com entariilor trebuie com pletat prom pt – nu m ai tâ rziude douã s ã ptã m â n i dupã audiere – ºi atunci trebuie în m â n atdecidenþilor, presei ºi tuturor persoanelor interes ate.

V .2.7 . D ezbaterile publice

Term enul de dezbatere publicã a fost folosit în Rom ânia pentru adescrie o întâ lnire publicã care oferã o oportunitate form alã pentrusch im bul de inform aþii. D e exem plu, dezbaterile publice au oferito oportunitate pentru un sch im b de inform aþii pe tem a bugetelorplanificate ale prim ã riei. Îm pã rtã ºind câ tev a dintre caracteristicileîntâ lnirilor ºi audierilor publice, dezbaterile publice sunt într-ooarecare m ã s urã , un form at unic în Rom â nia care se dov edeºte aserv i foarte bine nev oilor com unitã þilor în acest tim p.


5 2

A ces tea sunt câ tev a lucruri de bazã . C u câ t este câ ºtigatã m aim ultã experienþã cu audierile publice din Rom â nia, cu atâ t lista v acreºte. Þineþi o ev idenþã a lecþiilor pe care le înv ã þaþi în realizareaaudierilor publice ºi adã ugaþi-le pe cele m ai im portante pe listã .Exem plu: Audiere publicã organizatã de Prim ã ria m unicipiuluiBraºov

Pregã tirea ºi organ izarea audierii publice p en tru dezbatereabugetului local pe program e pentru anul 2001 a însem nat un efortconsiderabil pentru serv iciile Prim ã riei.

A fos t constituitã o ech ipã de coordonare a activ itã þilor de elaborarea proiectului de buget ºi de organizare a audierii publice. Ech ipa afost constituitã din funcþionari de la Serv iciul Buget ºi de la C entrulde Inform aþii pentru Cetã þeni (C IC ) din cadrul Prim ã riei.

Toate serv iciile Prim ã riei au elaborat proiecte de buget pe program especifice activ itã þii lor.

Stabiliþi regulile de bazã (prin acord)• tim pul alocat pentru fiecare v orbitor (2-5 m inute este s tandard)• dacã cetã þenii trebuie s ã s e înscrie înainte de audiere sau în

tim pul audierii• dacã v or av ea num ai o ocazie de a v orbi la audiere• dacã pot înscrie pe alþii la cuv â nt s au fiecare trebuie s ã s e

înscrie singur• av eþi în v edere cartonaºe num erotate cu spaþii pentru num ele,

adresa ºi telefonul v orbitorului• av eþi în v edere folosirea unei cutii sau urne pentru cartonaºele

com pletate la toate audierile; as tfel se poate organiza trim iterealor cã tre prezidiu, pentru ordinea v orbitorilor

• la m asa de înscriere, num iþi o persoanã care s ã facã înscriereaºi alta care s ã rã spundã întrebã rilor lungi


5 3

Proiectele de bugete pe p rogram e au fos t cen tralizate într-undocum ent unic, care a inclus ºi declaraþia de politicã financiarãpentru Municipiul Braºov .

Cu sprijinul Serv iciului Inform atic al Prim ã riei, a fost pregã titã oprezentare foarte m odernã , as is tatã de calculator, cu proiectareprin v ideoproiector p e un ecran m are, a tuturor p rogram elordirecþiilor din cadrul Prim ã riei.

O datã p regã tit p roiectul de buget al m unicip iului, a în ceputorganizarea audierii publice: au fos t elaborate, m ultiplicate ºidistribuite afiºele care anunþau audierea, au fost date peste 1000de apeluri telefonice ºi pentru a anunþa ºi a inv ita s ã p articipe laaudiere diferite instituþii, organizaþii ºi persoane indiv iduale ºi aufos t trim is e, prin poºtã 1.200 de in v itaþii. A u fos t p regã titech es tionarele pentru un sondaj în râ ndul participanþilor la audiere,a fost editat ºi tipãrit ziarul Prim ã ria Braºov ului cuprinzâ nd declaraþiade politicã financiarã ºi elem entele esenþiale ale proiectului debuget, pentru a fi distribuit participanþilor. A fost pregã tit, de asem neaform ularul pentru procesul v erbal al audierii ºi a fost înch iriatã ºipregã titã pentru un astfel de ev enim ent a fost pregã titã s ala TeatruluiSicã A lexandres cu, cu s o n o rizarea ºi in s talaþiile p en truv ideoproiectare.

Audierea a decurs conform aºteptã rilor. În faþa celor peste 6 00 departicipanþi, Prim arul a fã cut o s curtã p rezentare a declaraþiei depoliticã financiarã pentru anul în curs ºi în perspectiv ã . Au urm atprezentã rile scurte ºi concise ale program elor celor opt direcþii dinPrim ã rie, cu accent pe serv iciile oferite populaþiei ºi costul acestora.Surs ele de v en it la bugetul local au fos t detaliate de cã trereprezentanþii D irecþiei de Im pozite ºi Taxe Locale.

A urm at ses iunea de întrebã ri-rãspunsuri, propuneri ºi suges tii.

L a s fâ rºitul audierii publice, particip an þii au fos t rugaþi s ãcom pleteze ºi s ã în m â n eze organizatorilor rã s p unsurile la unch estionar priv ind categoriile de ch eltuieli susþinute din bugetul local


5 4

în priv inþa cã rora ar trebui s ã s e opereze reduceri. Participanþii aufost rugaþi s ã s tabileascã 3 din cele 10 capitole de buget în care sepot face reduceri. D intre participanþii la audiere, au rãspuns lach estionar 26 7 p ers oane. R ezultatele ch estionarului aratã cã artrebui s cã zute ch eltuielile în ceea ce priv eºte: ch eltuielile defuncþionare ale Prim ã riei (5 08 puncte), subv enþiile la energia term icã– Term o (4 5 6 puncte), subv enþiile pentru transportul în com un –R A T (4 20 puncte), inv estiþiile (35 0 puncte), cultura (285 puncte),ilum inatul public (26 2 puncte), salubrizarea oraºului (25 8 puncte),asis tenþã s ocialã (25 2 puncte), întreþinere ºi repararea strã zilor (25 1puncte), în v ã þã m â n tul (202 puncte). În concluzie, în opin iacetã þen ilor, reducerile cele m ai m ari ar trebui s ã s e refere lach eltuielile de funcþionare ale Prim ã riei, iar ch eltuielile pentruînv ã þã m â nt ar trebui s ã fie cel m ai puþin afectate de reduceri.

Studiu de caz

5 5

V I. Studiu de caz-exem plu de colaborare APL-Cetã þeni

Program ul D IALO G - un exerciþiu perm anent ºi dem ocratic destim ulare a iniþiativ ei civ ice în Rom â nia.

În Rom â nia, Program ul D IA L O G ºi-a început activ itatea în anul 19 9 3în cadrul filialelor A s ociaþiei Pro D em ocraþia din oraºele Sibiu ºiBraºov , din finanþarea asiguratã de la G MF, iar prin finanþare USA IDîn anul 19 9 4 a fost extins la Miercurea C iuc, Focºani, A lexandria ºiSlobozia. C oordonarea naþionalã a program ului a fost s tabilitã laBraºov . L a fel ca în Polonia4 , în Rom â nia au fost organizate grupuride planificare locale. În anul 19 9 8, s-a înch is program ul D IA L O Gîn oraºele Slobozia ºi A lexandria.Între anii 19 9 9 -2000, Program ul D IA L O G din oraºele Focºani,Miercurea C iuc ºi Sibiu s -a derulat în cadrul Fundaþiei pentruParteneriat Com unitar Miercurea C iuc, în tim p ce la Braºov a fostderulat în cadrul A s ociaþiei Pro D em ocraþia.Începâ nd cu anul 2000 s-a luat h otã râ rea ca program ul D IA L O Gs ã fie derulat în fiecare oraº de o organizaþie independentã .Program ul D IA L O G a fost extins în anul 2001 la C isnã die, A djud,G h eorgh eni, funcþionâ nd în cadrul R eþelei D IA L O G .

Reþeaua D ialog în prezent- A s ociaþia Pro D em ocraþia club Braºov- Fundaþia Com unitã þii Sibiu- A s ociaþia pentru Parteneriat Com unitar Focºani- A s ociaþia Eurocultura Miercurea C iuc- A s ociaþia Pro Civ e G h eorgh eni

L a Braºov , în 2000 – 2001, s-a derulat proiectul D ialog finanþat deUniunea Europeanã prin PH A R E PD P, care av ea ca scop im plicareacetã þenilor rezidenþi în douã cartiere din Braºov în procesul de luare

4 Program ul D IA L O G a fost dem arat în oraºul Bialy stok (Polonia) în anul 19 9 2, iar în19 9 3 în oraºele Braºov ºi Sibiu (Rom â nia). În faza iniþialã , program ul a fost dezv oltatpe baza finanþã rii com une asigurate de G erm an Marsh all Fund of USA (G MF) ºiUnited States A gency for International D ev elopm ent (USA ID ), finanþatori care aualocat fonduri subs tanþiale ºi au sprijinit dezv oltarea Program ului D ialog în oraºedin Polonia ºi Rom â nia.


5 6

a deciziei publice prin participare activ ã la creºterea eficienþei unuiserv iciu public local. Pentru atingerea acestui scop s-a constituitCom itetul Consultativ C etã þenesc în douã cartiere braºov ene: V aleaC etã þii ºi A s tra III. Mem brii com itetului au fos t instruiþi în planificares trategicã , im plicare în procesul de luare a deciziei publice ºirealizare de proiecte com unitare.Prim ul p as fã cut de m em brii C om itetului a fos t identificareaserv iciului public care v a fi optim izat. S-a constituit o Ech ip ã deÎnv ã þare a Serv iciului, form atã din persoane – ch eie în reþeauaserv iciului, precum beneficiari, m em brii ai Com itetului ConsultativC etã þenes c ºi furnizori ºi reprezentanþi ai adm inis traþiei locale.Serv iciul public pe care m em brii Com itetului l-au av ut în v edere afost gospodã rire oraº.D upã o serie de ateliere de lucru cu ech ipa de înv ã þare a serv iciuluia conceput ºi im plem entat un plan de acþiune ce v a creºte eficienþaserv iciului public. În urm a desfã ºurã rii acestor activ itã þi s-a organizato întâ lnire, în scopul elaborã rii unui proiect de H otã râ re de ConsiliuLocal care v iza optim izarea serv iciului G ospodã rire O raº.

Crearea cadrului legal

În urm a im plem entã rii planului de acþiune elaborat a fost adoptatãH otã râ rea de Consiliu Local nr. 315 /18.12.2000. A s tfel, ConsiliulLocal Braºov s-a angajat s ã s p rijine proiecte com unitare de interespublic in iþiate de cã tre cetã þen i – m em brii ai as ociaþiilor deproprietari braºov ene prin alocarea de bani de la bugetul localasociaþiilor de proprietari, în v ederea am enajã rii spaþiului din jurulblocurilor. Principalele obiectiv e v izate au fost: am enajarea delocuri de joacã pentru copii, platform e de gunoi, alei pietonale ºiam plasarea de m obilier urban – m iniparcuri.H otã râ rea stipula infiinþarea unei Com isii de ev aluare a proiectelorform atã din Consilieri locali ºi funcþionari publici care s ã decidã ceproiecte v or fi finanþate.În luna iulie 2001 a fost adoptatã H otã râ rea de Consiliu Local nr.222/25 .06 .2001 prin care se apoba propunerea de regulam ent pentruderularea proiectelor de tip public-priv at între Municipiul Braºov ºiA s ociaþiile de proprietari.

Studiu de caz

5 7

S-a constituit un fond de cã tre Municipalitatea Braºov pentru as tfelde proiecte, av and ca scop sprijinirea, prom ov area ºi im plem entareaproiectelor com unitare de interes public iniþiate de cã tre cetã þeni –m em brii ai asociaþiilor de proprietari braºov ene, proiecte carepriv es c am enajarea ºi ream en ajarea s p aþiului public din jurulasociaþiilor de proprietari. Prin aceas tã h otã râ re s e incurajau ºicontribuþiile în naturã ale cetã þenilor.În urm a unor discuþii - intalnirea de lucru din 23.09 .2003 ºi cea din19 .11.2003 – cu reprezentanþii Prim ã riei Municipiului Braºov(Serv iciul C IC , A s ociaþii de Proprietari, R egistraturã , Serv iciul Buget,Biroul de relaþii cu O N G -urile, Serv iciul Public Patrim oniu) ºireprezentanþi ai A PD , a fost elaborat un proiect de m odificare aR egulam entului priv ind derularea partneriatelor de tip public-priv at(civ ic) între Municipiul Braºov ºi A s ociaþiile de Proprietari. A s tfel, onouã h otã râ re m ai transparentã (H C L 112/2004 ) a fost adoptatã lasfâ rºitul lunii m artie. În principal a fos t adaptat regulam entul lanecesitã þile existente, ses izate în 2003 de asociaþii. Totodatã , s-aînlocuit term enul “public-priv at” cu “public-civ ic”.

D escrierea parteneriatului public-priv at (civ ic)

Scopul acestor parteneriate

Sprijinirea, prom ov area ºi im plem entarea unor proiecte com unitarede interes public iniþiate de cã tre cetã þeni - m em brii ai asociaþiilorde p ro p rietari braºov en e – ºi care p riv es c am enajare ºiream enajarea spaþiului public din zona as ociaþiilor de proprietari.Prin parteneriate de tip public-priv at se doreºte s ã s e consolidezecapacitatea cetã þenilor, organizaþi în asociaþii de proprietari, de ajuca un rol sem nificativ în v iaþa publicã a com unitã þii ºi de a contribuila dezv oltarea ºi înfrum useþarea Municipiului Braºov . Prin acestprogram se urm ã reºte ºi responsabilizarea cetã þenilor braºov enifaþã de dom eniul public.


5 8

• D om enii de interes:- Locuri de joacã p entru copii- Spaþii v erzi- Mobilier urban- A lte tem atici propuse de cetã þeni ºi aprobate de C onsiliul Local

Braºov• Partenerul public:

- Muncip alitatea Braºov (Prim ã ria Municip iului Braºov ºiConsiliul Local Braºov )

- finanþator

• Partenerii priv aþi:- A s ociaþiile de proprietari cu sediul în m unicipiul Braºov –

beneficiar- posibili inv estitori / sponsori - finanþatori

• Consultant în relaþia cu partenerii:- Asociaþia Pro D em ocraþia club Braºov

• Av antajele parteneriatelor public – priv ate pentru com unitateabraºov eanã :- dezv oltã spiritul de solidaritate în m icrocom unitã þile braºov ene- pune asociaþiile de proprietari la lucru, întã rind capacitatea

cetã þenilor, organizaþi în asociaþii de proprietari, de a juca unrol sem nificativ în v iaþa publicã a com unitã þii

- conduce la dezv oltarea ºi înfrum useþarea Municipiului Braºovprin im plicarea locuitorilor

- responsabilizarea cetã þenilor braºov eni faþã de dom eniulpublic

- m unicipalitatea contribuie la realizarea unor obiectiv e doritede cetã þeni

Studiu de caz

5 9

D etalii despre pã rþile im plicate:

• MUNICIPALITATEA Braºov - FinanþatorInform eazã cetã þenii despre finanþare

- inform eazã asociaþiile de proprietari despre posibilitatea definanþare

- v erificã dosarele depuse de cã tre asociaþii- conv oacã com isia de ev aluare a proiectelor

Prin Serv icul Public Patrim oniu acordã finanþarea ºi realizeazãproiectele în parteneriat

- Propune bugetul program ului anual- V erificã teh nic proiectul apelâ nd ºi la D irecþia A rh itecturã

Urbanism- Corecteazã bugetul proiectului îm preunã cu reprezentanþii

asociaþiilor de proprietari în v ederea înaintã rii cererii cã treCom is ia de Ev aluare

- Propune ºi acordã s um a ce v a fi inv estitã în fiecare proiect- Monitorizeazã des fã þurarea p roiectului þi þin e ev iden þa

ch eltuielilor efectuate de Prim ã rie colaborâ n d cucom partim entele financiare

• ASO C IAÞIILE de proprietari - beneficiari- propun un proiect cã tre m unicipalitate de îm bunã tã þire a

dom eniului public din jurul asociaþiei de proprietari în urm aconsultã rii m em brilor;

- participã la realizarea proiectului cu 20 % contribuþie dinbugetul iniþial propus, contribuþia în naturã

Ce problem e au apã rut în cadrul proiectuluiServ iciul Public Patrim oniu ºi baza legala - 2003 - disfuncþiile dinadm inistraþia localã

Una dintre piedicile im portante în cadrul cooperã rii dintre D IA L O Gºi adm inistraþia localã a constat în conflictul existent între Prim arulMunicipiului Braºov ºi Consiliul L ocal Braºov .


6 0

O parte din departam ente erau subordonate Consiliului Local directiar celelalte Prim arului Municipiului Braºov . A s tfel, personalulD IA L O G a trebuit s ã coordoneze program ul av â n d în v ederedisfuncþiile existente la niv elul adm inistraþiei locale.L ip s a de colaborare în tre s erv iciile locale, în cazul n o s truMunicipalitatea Braºov , a fã cut ca în prim ul an de proiect (2003) s ãabordã m cu paºi m ici iniþierea de proiecte în parteneriat publicpriv at. Totodatã s -a constatat ºi necesitatea m odificã rii cadruluilegal.

Alegerile locale- 2004

C am pania electoralã a început oficial cu o lunã înainte de ziuaalegerilor locale.Practic, cam pania a început ºi m ai dev rem e. Cu toate cã personalulD IA L O G a încercat s ã n u angajeze program ul de parteneriatepublic-priv ate în dezbaterile politice, rezultatele program ului aufost folosite de câ þiv a dintre candidaþi. Totuºi trebuie s ã rem arcã maspectul pozitiv al acestei problem e, care a condus la creºtereav izibilitã þii Program ului D IA L O G în com unitate. D e as em enea,angajam entele politice fã cute în tim pul cam paniei au apã rut înstrategia localã .A s tfel, au fost realocate fonduri publice cã tre proiecte com unitareav â ndu-se în v edere interesul arã tat de cetã þeni acestor tipuri deprogram e.

Încã o problem ã de depã ºit

Anum ite activ itã þi prev ã zute în planul de acþiune au fos t întâ rziatedatoritã alegerilor locale. A s tfel, licitaþia publicã organizatã deServ iciul Public Patrim oniu pentru m aterialele necesare proiectelorcom unitare a fost am â natã de douã ori.

Studiu de caz

6 1

V II. Înch eiere

Sperã m cã prin tot ce am expus în acest curs am reuºit s ã v ã insuflã mdorinþa de a-I im plica pe cã tã þeni în treburile publice. A ºa cum amm ai arã tat, dem ocraþie fã rã participare publicã nu exis tã . R elaþiadintre alegã tori ºi reprezentanþii lor în diferite instituþii nu trebuie s ãse reducã doar la m om entul în care prim ii îi v oteazã pe cei dinurm ã , ci trebuie s ã fie una perm anentã . A m încercat, ºi sperã m cãam reuºit, s ã dem onstrã m cã de aceastã relaþie au de câ ºtigat nunum ai alegã torii, dar ºi persoanele aflate în funcþii de rã s p undereîn instituþii publice.

Totuºi, trebuie av ut în v edere cã participarea publicã are anum itelim ite. C etã þenii trebuie s ã -ºi apere ºi s ã -ºi prom ov eze interes ele,utilizâ nd m ijloacele descrise în capitolele precedente. D ecizia în s ã ,aparþine celor care au fos t aleºi sau num iþi s ã adopte decizii. Unconsilier local sau un prim ar, spre exem plu, a fost ales pe o listãpentru care au v otat câ tev a zeci sau sute de m ii de alegã tori, iarlegitim itatea pe care i-o conferã acest lucru, îi dã dreptul, ºi totodatãobligaþia, de a lua decizii. Moral este ca el s ã consulte, prin diferitem etode, cît m ai m ulþi oam eni sau cît m ai m ulte grupuri înainte de alua h otã râ ri im portante. L egal însã are dreptul s ã adopte aces teh otã râ ri, fã rã s ã consulte pe nim eni.


6 2

V III. Bibliografie

- Participarea cetã þenilor în procesul de adoptare a deciziilorpublice ºi legislaþia în v igoare care in s tituþionalizeazã aces tprincipiu- Suport de curs- Asociaþia Pro D em ocraþia

- h ttp://europa.eu.int/com m /europeaid: A id D eliv ery M eth ods, V olI: Project Cy cle Managem ent G uidelines , European Com m is-sion, 2004

6 3

IX. ON G resursã pentru aplicarea înpracticã a principiului particip ãrii

cetã þenilor la luarea deciziilor publice:

• Centrul de Resurse JuridiceStr. A rcului nr. 19 , Sector 2, Cod 021034 , BucurestiTel.: + 4 0 21 212 06 9 0, 212 06 9 1, 212 05 19Fax: + 4 0 21 212 05 19E-m ail: office@ crj.roh ttp://w w w .crj.ro

• APAD O R-CH (Asociatia pentru Apararea D repturilor O m uluiin Rom ania – Com itetul H elsinki)Str. N icolae Tonitza 8Sector 3 – Bucuresti704 012 Rom aniaTel.: (4 0) (21) 312.4 5 .28Fax: (4 0) (21) 312.37 .11e-m ail:office@ apador.orginternet: h ttp://w w w .apador.org

• Transparency International – Rom aniaC entrul de R esurse Anticorupþie în JustiþieStr. N .Balcescu, nr 21, etaj 2, Sector 1 BucurestiTel: + 4 0-21-317-7170,Fax: + 4 0-21-317 -7172Em ail: office@ transparency .org.ro + 4 0 21 212 1101 + 4 0 21 2121032

• Institutul pentru Politici PubliceBulev ardul H risto Botev nr. 3, etaj 2, apartam ent 3, Sector 3,BucureºtiTel: + 4 0 21 314 15 4 2Fax: + 4 0 21 314 15 4 2


6 4

Prezentul gh id a fost editat în cadrul proiectului “Susþinerea dem ocraþieiparticipativ e în com unitã þile m ici” în cadrul cã ruia au av ut loc, pâ nã acum ,sem inarii de participare publicã în judeþele Braºov , V â lcea, V rancea, G orjºi Suceav a, proiect derulat de Fundaþia Konrad A denauer, care a asiguratsprijinul financiar ºi A s ociaþia Pro D em ocraþia C lub Braºov .

O rganizaþiile partenere:

• Fundaþia Konrad Adenauer este o fundaþie politica germ an ã ,independentã ºi non-profit, care se rev endicã de la principiilem iºcã rii creºtin-dem ocrate.

C ooperarea in tern ationalã es te un punct cen tral al activ itã þiiFundaþiei. Prin activ itatea în intreaga lum e, ea susþine unificareaeuropeanã , prom ov eazã consensul internaþional ºi cooperarea înpolitica de dezv oltare. Fundaþia im pulsioneazã educaþia politicã ,elaboreazã analize ºtiinþifice ca bazã a acþiunii politice, acordãburs e ºi contribuie la cercetarea istoriei m iºcã rii creºtin-dem ocrate.

Fundaþia Konrad A denauer a stabilit prim ele contacte cu Rom â niaîncã din 19 9 1. Prin interm ediul biroului din Sofia au fos t organizateprim ele m anifestã ri destinate asistenþei în proces ul de construcþie aculturii politice ºi a societã þii civ ile. Incepâ nd cu jum atatea anului19 9 8, Fundaþia are o reprezentanþã la Bucureºti.D in anul 2005 , biroul din Bucuresti al Fundatiei Konrad A deanuercoordoneaza program ul regional Statul de D rept, care are drepts cop consolidarea s tatului de drept în R om â nia ºi în Sud-Es tulEuropei.

Proiectele Fundaþiei sprijinã ev oluþia politicã , econom icã ºi socialãa societã þii rom â neºti, av â nd drept obiectiv e:

• dezv oltarea ºi consolidarea dem ocraþiei;• consolidarea statului de drept;• dezv oltarea econom iei sociale de piaþã .

6 5

Alte obiectiv e s unt in ten s ificarea dialogului rom â n o-germ an ,prom ov area ºi susþinerea cooperã rii regionale ºi transfrontaliere însud-es tul Europei ºi continuarea dialogului des p re integrareaeuropeanã ºi nord-atlanticã a þã rii.

In activ itatea Fun daþiei, o aten þie deo s ebitã es te acordatãprom ov ã rarii tinerilor, includerea acestora în program ele derulateurm ã rind atâ t form area lor interdisciplinarã , câ t ºi im pulsionareaangajam entului civ ic.

In anul 2005 , activ itã þile Fundaþiei s-au concentrat în atingereaurm ã toarelor scopuri:

• s urm ontarea deficienþelor procesului de construire a uneis o cietã þi dem ocratice: în tã rirea p artidelor politice,dezv oltarea p arlam en taris m ului, creºterea gradului departicipare politicã , dezv oltarea spiritului civ ic, libertatea deexprim are;

• consolidarea statului de drept funcþional în Rom â nia ºi în Sud-Estul Europei

• integrarea european ã

• im bunatã þirea m odului de funcþionare a adm inistraþiei localeºi centrale;

• susþinerea dialogului pe tem a rolului Marii N egre în v iaþapoliticã ºi econom icã a Rom â niei ºi a regiunii;

• colaborarea cu R epublica Moldov a.

Contact:Fundaþia Konrad-Adenauer

Sf. Elefterie 27 , C P 05 05 24 , Bucureºti, Rom â niaTel./Fax:

+4 0-(0)21-4 108235+4 0-(0)31-4 05 5 014+4 0-(0)31-4 05 5 015

E-m ail: office@ kas .ro


6 6

• Asociaþia Pro D em ocraþiaCine suntem ?

A s ociatia Pro D em ocratia (A PD ) es te o organizatieneguv ernam entalã , non-profit ºi nepartizanã , înfiinþatã în anul 19 9 0.A PD are în prezent 31 de cluburi în care activ eazã peste 1200 decetã þeni (v oluntari ºi m em bri).

Ce v rem ?Misiunea A s ociatiei Pro D em ocraþia este de a întã ri dem ocraþia înRom â nia prin stim ularea participã rii civ ice. D om eniile de interesale A s ociaþiei Pro D em ocraþia sunt: îm bunã tã þirea relaþiei întrealegã tori ºi aleºi, corectitudinea procesului electoral, educatiaciv ica, participarea cetã þenilor la procesul de elaborare a politicilorpublice, transparenþa institutiilor publice ºi controlul societã þii civ ileasupra acestora, respectarea drepturilor om ului.

Ce facem ?Prin v oluntarii s ã i, care activ eazã în cele 31 de localitã þi, A s ociaþiaPro D em ocraþia a determ inat m odificarea legii electorale în ceeace priv eºte statutul observ atorului intern, a observ at alegerile locale,parlam entare ºi prezidenþiale din 19 9 2 p â n ã în prezent (în þarã ºiîn regiune), a organizat forum uri de candidaþi (pentru prim a oarã înRom â nia), întâ lniri între politicieni ºi grupuri de interes e pentruelaborarea unor proiecte de lege, sem inarii pe tem a educaþiei ºiparticipã rii civ ice.

A ctiv itatea de educaþie civ icã a A s ociaþiei include publicarea ºidis tribuirea de m ateriale inform ativ e - aproxim ativ 100.000 deexem p lare p e an . Un a din tre cele m ai im portan te as tfel depublicaþii realizate de A PD este “C artea albastrã a dem ocraþiei”,un gh id care conþine date ºi coordonate ale parlam entarilor ºiinform aþii des p re cele m ai im portante in s tituþii ale s tatului ºim ecanism ele dem ocratice. A cest m aterial are deja trei ediþii, adicãpentru legislaturile 19 9 2-19 9 6 , 19 9 6 -2000 ºi 2000-2004 .

A PD se im plicã în program ele de educaþie ºi participare civ icã ,atâ t la niv el local câ t ºi naþional, v izâ nd indeosebi acele acþiunicare conduc la creºterea gradului de dem ocratizare la niv elulcom unitã þilor locale ºi al societã þii.

6 7

Ce v om facePentru urm ã torii trei ani, A s ociaþia Pro D em ocraþia are ca obiectiv e:creºterea transparenþei actului decizional la niv elul adm inistraþieipublice locale, im bunã tã þirea participã rii cetã þenilor la proces ulde adoptare a deciziilor la niv el local, reducerea gradului depolitizare a funcþionarilor ºi a serv iciilor publice, îm bunã tã þireaprocesului educaþional prin elaborarea unui m anual de educaþieciv icã pentru liceu, elaborarea ºi prom ov area unui proiect de legepriv ind com baterea extrem ism ului

Contact:

APD C entrul Naþional de CoordonareB-dul Mareºal A l. A v erescu nr.17 , Pav ilion 7, Et. 3, Sector 1,

Bucures tiTel./fax:

021 222.82.4 5021 222.82.5 4

Mobil:0723 15 2 4 9 3074 4 6 88 16 30788 25 1 04 8

E-m ail: apd@ apd.ro

Contact APD Braºov :Str. Mih ail Sadov eanu nr. 3, etaj 2, cam era 19 , CP 5 00030, Braºov ,Judeþul BraºovTel./fax:

026 8 4 7 5 9 9 2026 8 4 10 9 9 2

Mobil:074 4 320 16 10722 5 6 6 5 190788 25 1 04 7

E-m ail: apdbv @ brasov ia.ro

Date post:	25-Aug-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

Asociaþi a Pro Democraþi a Cl ub Braºov · Publicaþi a “Ghi d ul funcþi onarul ui d i n ad...

Documents