Asociaţia Comunelor din România – 10 ani! (1997-2007) 1I. ActivităŃile statutare ale AsociaŃiei

Comunelor din România în anul 2006

I.1. Sesiunea ordinară a adunării

generale

Adunarea generală s-a înscris în cadrul reuniunii anuale având ca generic „Guvernul României mai aproape de cetăţeni prin Asociaţia Comunelor din România”, organizată, începând cu anul 2003, împreună cu Institutul Naţional de Administraţie (I.N.A.). Lucrările sesiunii ordinare a adunării generale au avut loc la sediul Institutului Naţional de Administraţie, sala Zodiac, în perioada 29 ianuarie – 1 februarie 2006. La eveniment au participat, din fiecare judeţ, 3-5 primari ai comunelor care compun consiliile directoare ale celor 41 de filiale judeţene ale Asociaţiei Comunelor din România, precum şi câte un secretar de comună.

Adunarea generală din acest an a avut

ca temă „NU Discriminării Negative a Comunelor din România!”; alegerea acestei teme a urmărit atragerea atenţiei autorităţilor administraţiei publice centrale asupra discriminărilor existente între mediul rural şi cel urban, discriminări care apar şi la nivelul a foarte multe acte legislative sau decizii ale instituţiilor centrale.

Recunoaşterea importanţei activităţii

desfăşurate de Asociaţia Comunelor din România a fost demonstrată şi de numărul mare de personalităţi care au răspuns favorabil invitaţiei de a participa la eveniment: dl Jonathan SCHELLE, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, dl Vasile BLAGA, ministrul administraţiei şi internelor, dl Mihail HĂRDĂU - ministrul educaţiei şi cercetării, dl Florin Aurelian POPESCU - deputat, membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, dl Liviu RADU - secretar de stat pentru reforma administraţiei publice, dl Mircea Nicu TOADER - secretar de stat pentru comunităţile locale, dl Adrian BĂDILĂ - secretar de stat, directorul

general al Institutului Naţional de Administraţie, dl Cătălin DOICA - secretar de stat în structura Ministerului Finanţelor Publice, dl Dănuţ APETREI - secretar de stat în structura Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, dl Cristian BITEA - subsecretar de stat, directorul general adjunct al Institutului Naţional de Administraţie, dna Diana VOICU - directorul Proiectului „Economia bazată pe cunoaştere” - oportunităţi de dezvoltare locală din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, dna Georgeta SOVIANI - şef serviciu din structura Ministerului Finanţelor Publice, dl Ştefan PALEA - expert în cadrul Direcţiei de asistenţă socială din structura Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, dl Victor RĂDULESCU - din partea Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite în România, dl Corneliu LEU - preşedintele Fundaţiei „Episcopul Grigorie LEU” - Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc, dna Gabriela MATEI - directorul Centrului de Studii şi Programe de Dezvoltare, dra Elena IORGA - asistent programe în cadrul Institutului pentru Politici Publice, dl Bogdan FÂRŞIROTU – preşedintele Asociaţiei Naţionale a Studenţilor în Ştiinţe Administrative, dl Ionuţ IURIA – redactorul şef al Revistei române de administraţie publică locală - Fundaţia Transilvania Expres, dl Dorin-Atanase CIOMAG - directorul general adjunct al Direcţiei generale servicii de interes general şi parteneriat cu asociaţiile aleşilor locali din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, dl Virgil PAMFIL - directorul adjunct al Centrului Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală Bucureşti, dna Irina RAVAC - directorul Centrului Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală Călăraşi, dl Ionel CHIRIŢĂ - preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România şi dna Sirma CARAMAN - preşedintele Asociaţiei Directorilor Economici din cadrul Consiliilor Judeţene din România.

Obiectivele principale aflate în discuţia

participanţilor la adunarea generală au fost: 3.1. consolidarea parteneriatului cu

administraţia publică centrală;

Raportul activităţilor Asociaţiei Comunelor din România în anul 2006 23.2. dezbaterea celor mai importante

probleme cu care se confruntă comunele din România în contextul reformei administraţiei publice şi în cel al integrării europene;

3.3. identificarea nevoilor cu care se confruntă locuitorii comunelor din România, astfel încât să se diminueze decalajele între zonele rurale şi cele urbane, toţi cetăţenii din comune trebuind să aibă acces la servicii publice şi standarde de viaţă asemănătoare cu cei din oraşe;

3.4. propunerea de programe de dezvoltare a infrastructurii din zonele rurale, deoarece numai prin programe speciale se pot diminua decalajele existente – un exemplu fiind Ordonanţa Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural;

3.5. revizuirea sistemului de salarizare pentru întregul personal din administraţia publică locală, inclusiv al indemnizaţiilor acordate primarilor şi viceprimarilor comunelor, astfel încât nivelurile acestora din urmă să fie în funcţie doar de numărul locuitorilor şi nu şi în funcţie de faptul că o unitate administrativ-teritorială este comună, oraş sau municipiu; sistemul actual, creat în sistemul comunist şi menţinut cu mare grijă de toate guvernele post-decembriste 1989, face ca un viceprimar de oraş (categoria III) să aibă o indemnizaţie mai mare decât un primar al unei comune cu peste 15.000 de locuitori, în categoria III fiind oraşe care au chiar sub 2.000 de locuitori; iată doar un exemplu de cum comunele şi implicit autorităţile administraţiei publice locale ale acestora sunt discriminate negativ în raport cu oraşele;

3.6. propunerea de ratificare prin lege a unor documente adoptate la nivel european cu impact deosebit pentru comune şi implicit pentru aleşii locali:

a) Carta europeană pentru zonele rurale - Recomandarea 1296 (1996) a Adunării parlamentare a Consiliului Europei;

b) Codul european de conduită pentru aleşii locali şi regionali - Recomandarea 60 (1999) a Congresului Puterilor Locale şi Regionale şi, prin urmare, document oficial al Consiliului Europei.

3.7. propuneri de modificare a actelor normative care prevăd o discriminare negativă pentru comunele din România şi, implicit, pentru autorităţile administraţiei publice locale ale acestora;

3.8. aprobarea modelului sigiliului şi drapelului, precum şi a imnului Asociaţiei Comunelor din România;

3.9. stabilirea cotizaţiei anuale pe care o datorează comunele care au aderat sau aderă la Asociaţia Comunelor din România;

3.10. aprobarea iniţiativei de aderare a Asociaţiei Comunelor din România la COMITETUL COMUNELOR ŞI REGIUNILOR DIN EUROPA - C.C.R.E.

3.11. înfiinţarea corpurilor profesionale ale funcţionarilor publici din sfera autorităţilor administraţiei publice locale ale comunelor

membre ale A.Co.R., în principalele domenii de activitate, respectiv:

a) Corpul profesional al secretarilor comunelor din România - S.C.R.;

b) Corpul profesional al funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul gestiunii resurselor financiare - G.R.F.;

c) Corpul profesional al funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul gestiunii resurselor umane - G.R.U.;

d) Corpul profesional al funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul informării, relaţiilor publice şi transparenţei decizionale - I.R.P.T.D.;

e) Corpul profesional al funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul informatizării administraţiei publice locale - I.A.P.L.;

f) Corpul profesional al funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul auditului public intern - A.P.I.;

g) Corpul profesional al funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului - U.A.T.;

h) Corpul profesional al funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale - A.S.;

i) Corpul profesional al funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul registrului agricol şi al cadastrului imobiliar-edilitar - R.A.C.I.E.

Marţi, 31 ianuarie 2006, a fost constituit Corpul profesional al secretarilor comunelor din România - S.C.R. şi s-a stabilit componenţa nominală a celui dintâi consiliu director, potrivit regulilor de constituire a consiliului director al Asociaţiei Comunelor din România. Cei prezenţi au hotărât ca, în ceea ce priveşte completarea consiliului director, aceasta să aibă loc în cadrul unui program de perfecţionare cu secretarii comunelor de la nivelul tuturor judeţelor, program ce va avea loc în trim.III/2006, tot în parteneriat cu Institutul Naţional de Administraţie;

3.12. aprobarea acordurilor de

colaborare cu: a) Uniunea Naţională a Consiliilor

Judeţene din România; b) Asociaţia Directorilor Economici din

Cadrul Consiliilor Judeţene din România;

Asociaţia Comunelor din România – 10 ani! (1997-2007) 3c) Mişcarea pentru Progresul Satului

Românesc - Fundaţia „Episcopul Grigorie LEU” - Revista „AAllbbiinnaa rroommâânneeaassccãã”;

d) Asociaţia Naţională a Studenţilor în Ştiinţe Administrative;

e) Fundaţia Transilvania Expres - Revista română de administraţie publică locală. 3.13. Stabilirea indicatorilor de performanţă a filialelor judeţene pentru anul 2007;

3.14. Stabilirea: a) modelului-cadru al hotărârii consiliului

local privind aderarea comunei la Asociaţia Comunelor din România;

b) modelului-cadru al fişei de prezentare a comunei care aderă la Asociaţia Comunelor din România;

c) modelului-cadru al certificatului de membru al Asociaţiei Comunelor din România;

d) procedurilor de înregistrare a documentelor primite, precum şi de evidenţiere a certificatelor emise.

3.15. Acordarea premiilor pentru reportajele efectuate în anul 2005 de către studenţii membri ai Asociaţiei Naţionale a Studenţilor în Ştiinţe Administrative, având ca titlu „TINERI REPORTERI ÎN COMUNA ………….”, respectiv:

A. PREMIUL I, constând în DIPLOMĂ şi 400 lei/echipa de 2 studenţi:

a) Alina CREŢU şi Diana HONCERIU pentru reportajul despre comuna Valea Salciei, judeţul Buzău;

b) Alina ANGHEL şi Cosmin NEAGU pentru reportajul despre comuna Comana, judeţul Constanţa.

B. PREMIUL al III-lea, constând în DIPLOMĂ şi 200 lei/echipa de 2 studenţi:

a) Ionela ARTIMON şi Mihai LĂZURCĂ pentru reportajul despre comuna Sântandrei, judeţul Bihor;

b) Teodor NĂSTASE şi Răzvan ISTRATE pentru reportajul despre comuna Fălciu, Judeţul Vaslui.

3.16. Stabilirea clasamentului pe anul

2005 privind realizarea indicatorilor de performanţă pentru evaluarea filialelor judeţene ale Asociaţiei Comunelor din România, respectiv: a) LOCUL I - Filiala Judeţeană Constanţa;

b) LOCUL II - Filiala Judeţeană Dâmboviţa; c) LOCUL III - Filiala Judeţeană Prahova;

Reprezentanţii Filialei Judeţene Dâmboviţa, dat fiind faptul că preşedintele Asociaţiei Comunelor din România este şi preşedintele acestei filiale şi pentru că se acordă şi premii materiale, au solicitat ca Filiala Judeţeană Dâmboviţa să nu participe la evaluare, astfel că pentru anul 2005 clasamentul final este:

a) LOCUL I - Filiala Judeţeană Constanţa - preşedinte dna Mariana GÂJU, primarul comunei Cumpăna;

b) LOCUL al II-lea - Filiala Judeţeană Prahova - preşedinte dl Cornel NANU, primarul comunei Cornu;

c) LOCUL al III-lea - Filiala Judeţeană Tulcea - preşedinte dl Enache DUMITRU, primarul comunei Stejaru;

Pentru locul I, firma SOBIS Solutions for Business – SIBIU a acordat un laptop, iar pentru locurile al II-lea şi al III-lea alte bunuri materiale. Mulţumim pe această cale firmei SOBIS Solutions for Business care devine partener al Asociaţiei Comunelor din România.

La finalul adunării generale a fost adoptat, în unanimitate, un protest faţă de măsura schimbării destinaţiei impozitului pe terenurile amplasate în extravilanul localităţilor, prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, de la bugetele locale la bugetul de stat; această măsură, fără precedent în istoria fiscalităţii româneşti, constituie un atentat la principiile prevăzute în Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr.199/1997. Participanţii au decis ca, în cazul în care protestul nu va fi luat în considerare de către Guvernul României, prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, astfel încât impozitul pe terenurile amplasate în extravilanul localităţilor să revină ca venit propriu al bugetelor locale ale comunelor şi ale oraşelor, Asociaţia Comunelor din România să se adreseze Comitetului Regiunilor de la Bruxelles, precum şi Congresului Puterilor Locale şi Regionale de la Strasbourg, prin reprezentanţii săi în aceste organisme europene.

Raportul activităţilor Asociaţiei Comunelor din România în anul 2006 4I.2. ŞedinŃa extraordinară a Consiliului

Director cu ocazia aderării la Consiliul

Comunelor şi Regiunilor din Europa

Consiliul Comunelor şi Regiunilor din Europa (C.C.R.E.), a fost înfiinţat în anul 1951 de către un grup de primari europeni sub titulatura de „Consiliul European al Municipalităţilor”, regiunile intrând mai târziu în structura consiliului, forma adoptată atunci menţinându-se până astăzi.

În ziua de azi, C.C.R.E. este cea mai mare organizaţie ce priveşte guvernarea locală şi regională din Europa, membrii săi fiind asociaţii naţionale de regiuni şi autorităţi locale din peste 30 de ţări. Aceste asociaţii reprezintă interesele a peste 100.000 de autorităţi locale şi regionale. Pe plan internaţional, C.C.R.E. este ramura europeană a Organizaţiei Mondiale a Oraşelor şi Municipalităţilor (U.C.L.G. – United Cities and Local Governments ). Asociaţia Comunelor din România a început, alături de Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene (U.N.C.J.R.), demersurile de aderare la C.C.R.E. în anul 2005, atunci când A.Co.R. a depus oficial cererea de a deveni membru al organizaţiei europene la şedinţa Consiliului Director care a avut loc în luna decembrie, la Viena. Candidatura asociaţiei noastre s-a bucurat atât de susţinerea Secretariatului General al C.C.R.E., cât şi de cel al altor asociaţii similare din statele europene. Procedura de aderare prevede completarea şi înaintarea de către asociaţia solicitantă a unei cereri de aderare, care este discutată la nivelul următorului Consiliu Director, care apoi votează respectiva cerere. Votul final legat de aderarea A.Co.R. şi U.N.C.J.R. urma să aibă loc în şedinţa Consiliului Director din data de 10 mai 2006. Şedinţa Consiliului Director coincidea cu şedinţa ordinară a celei de-a XXIII-a sesiuni plenare a C.C.R.E., organizată la Innsbruck în perioada 10 – 12 mai 2006.

Ordinea de zi a şedinţei Consiliului Director de la Innsbruck a fost:

1. Aprobarea procesului-verbal al şedinţei de la Consiliul Director din Viena;

2. Pregătirea documentelor celei de-a XXIII-a Adunări Generale (programul adunării generale şi schimbarea de puncte de vedere legate de materialele care urmau să fie prezentate şi adoptate în cadrul adunării generale);

3. Pregătirea următoarei adunări generale (2009) şi selectarea gazdei acesteia;

4. Aprobarea cererilor de aderare a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţiei Comunelor din România şi Asociaţiei Municipiilor din România;

5. Adoptarea Cartei Europene a egalităţii între bărbaţi şi femei la nivel local;

6. Alegerea preşedintelui Comisiei pentru problemele angajaţilor;

7. Aprobarea proiectului Casa Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa, cu sediul la Bruxelles;

8. Discutarea activităţii C.C.R.E. în cadrul U.C.L.G.;

9. Calendarul întâlnirilor viitoare;

10. Diverse.

Preşedintele C.C.R.E., primarul şi guvernatorul Vienei, dl. Michael HÄUPL, dar şi secretarul general, dl. Jeremy SMITH, au subliniat încă de la început că această adunare generală este cea mai importantă din întreaga existenţă a organizaţiei, la ea participând peste 1.200 de reprezentanţi de autorităţi locale şi regionale din 33 de state. Din acest punct de vedere merită subliniat faptul că, delegaţia României (46 persoane doar din partea A.Co.R.) a fost a doua ca mărime după cea a Portugaliei.

Discuţiile cele mai aprinse au vizat alegerea locaţiei pentru următoarea adunare generală, pentru care şi-au depus candidatura Derby (UK), Groningen (NL) şi Malmo (S), în timp ce alte trei localităţi au trimis scrisori de intenţie pentru organizare, dar au depăşit termenul limită de depunere (Torino şi Bari din Italia, Vasterbotten din Suedia). Consiliul Director a respins cele trei localităţi care au prezentat cu întârziere candidaturile, în competiţie rămânând doar primele trei. Decizia finală în ceea ce priveşte următoarea locaţie a adunării generale va fi luată la Consiliul director de la Sevilla din toamna acestui an.

Prezentarea candidaturii U.N.C.J.R. a fost făcută de secretarul general, dl. Doru Laurian BĂDULESCU, iar candidatura A.Co.R. a fost susţinută de preşedintele asociaţiei, dl. Emil DRĂGHICI. Ambele candidaturi au fost acceptate cu unanimitatea voturilor. Candidatura Asociaţiei Municipiilor din România nu a fost susţinută din cauza lipsei reprezentantului

Asociaţia Comunelor din România – 10 ani! (1997-2007) 5acesteia, votul privind admiterea A.M.R. fiind amânat pentru Consiliul Director de la Sevilla. Tot cu această ocazie, Asociaţia Oraşelor din România şi-a depus şi ea candidatura, care va fi discutată la următorul Consiliul Director.

O altă decizie importantă a fost cea legată de Casa Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa din Bruxelles, unde C.C.R.E. intenţionează să închirieze un fost sediu de bancă, în dorinţa de a oferi tuturor asociaţiilor membre un spaţiu de reprezentare în Bruxelles. Majoritatea asociaţiilor s-au arătat interesate de ideea unui sediu unic pentru asociaţiile de autorităţi locale şi regionale. Costurile legate de sub-închirierea unui spaţiu vor fi de aproximativ 7-8000 Euro pe an pentru o cameră.

Lucrările celei de a XXIII-a adunări generale au început în a doua jumătate a zilei de 10 mai, la deschiderea oficială adresându-se un mesaj video din partea lui José Manuel BARROSO, preşedintele Comisiei Europene, care a subliniat importanţa C.C.R.E. ca partener al instituţiilor europene. În discursul său, BARROSO a punctat ataşamentul său şi al Comisiei pentru principiul subsidiarităţii, arătând că deciziile trebuie luate la cel mai apropiat nivel de cetăţean, dar a subliniat şi faptul că, dacă statele membre cer respectarea acestui principiu de către Uniunea Europeană, trebuie să îl respecte şi ele când vine vorba de autorităţile locale şi regionale. El a apreciat şi tema conferinţei care a avut loc în paralel cu lucrările adunării generale, subliniind că serviciile publice de calitate constituie baza oricărei societăţi europene, cheia solidarităţii între cetăţeni, dar şi o sursă pentru crearea de noi locuri de muncă şi atragerea de investiţii. La finalul discursului, Barroso a asigurat participanţii la conferinţă că, atât el, cât şi Comisia Europeană, vor proteja interesele beneficiarilor de servicii publice şi vor încerca să identifice soluţii pentru a crea un impact pozitiv în ceea ce priveşte creşterea economică, rezolvarea problemei şomajului şi crearea prosperităţii pentru cetăţenii tuturor regiunilor Europei.

La ceremonia de deschidere au mai vorbit şi Hilde ZACH, primarul oraşului Innsbruck, gazda evenimentului, Herwig van STAA,

guvernatorul regiunii Tirol şi membru în Comitetul Regiunilor, Michael HÄUPL, preşedintele C.C.R.E., Wim DEETMAN, primarul oraşului Haga, prim vice-preşedinte al C.C.R.E., Andreas KHOL, preşedintele parlamentului austriac, Kalliopi BOURDARA, primarul oraşului Atena, ş.a. Cu toţii au subliniat importanţa autorităţilor locale şi regionale în cadrul construcţiei europene, rolul acestora pentru crearea condiţiilor de prosperitate economică, socială, culturală, etc. fiind unul fundamental. Întrunirea unui număr atât de mare de reprezentanţi de la nivel european constituie un prilej de schimburi de experienţă între aceştia, dar şi un prilej de a discuta împreună soluţiile pentru viitor.

Pe parcursul celor două zile de conferinţă s-au abordat o serie întreagă de teme, participanţii având ocazia să ia contact cu cele mai importante aspecte ce-i frământă pe toţi reprezentanţii autorităţilor locale şi regionale de la nivel european: promovarea de servicii publice de calitate înaltă pentru cetăţeni; posibilitatea ca serviciile publice locale şi regionale să fie o sursă de coeziune la nivel european şi un mijloc de reducere a disparităţilor existente între diferite zone şi state ale Europei; adaptarea la provocările demografice, etc. În cadrul acestei teme, un membru al delegaţiei A.Co.R., domnul Alexandru DRĂGAN, primarul comunei Taşca din judeţul Neamţ, a ridicat problema depopulării zonelor rurale din România, ca factor generator de scădere demografică. Deşi de cele mai multe ori, când se vorbeşte de scădere demografică, se are în vedere scăderea natalităţii, domnul Drăgan a arătat că o problemă deosebit de importantă cu care se confruntă localităţile din zonele montane, este cea a exodului populaţiei spre zonele urbane sau spre state al Uniunii. S-a ajuns la concluzia că acest fenomen este unul răspândit pe întreg continentul, nefiind o problemă specifică ţării noastre şi s-a luat decizia ca acest aspect să fie introdus în agenda viitoarelor întâlniri.

Raportul activităţilor Asociaţiei Comunelor din România în anul 2006 6Participanţii au subliniat că serviciile

publice trebuie să vină cu predilecţie în întâmpinarea nevoilor categoriilor celor mai vulnerabile şi că autorităţile locale şi regionale trebuie să identifice soluţiile de finanţare optime, indiferent dacă ne referim la accesarea surselor de finanţare existente la nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea unor parteneriate public-privat, privatizare, etc. O soluţie care este promovată de către C.C.R.E., dar şi de către Comisia Europeană, este cea a înfrăţirilor între autorităţile locale şi regionale din Europa, care permite acestora schimbul de experienţă privind bunele practici, utilizarea modelelor care s-au bucurat de succes la nivelul unei anumite autorităţi, dar şi crearea unor parteneriate în vederea promovării în comun a anumitor proiecte. Deşi nivelele de dezvoltare a serviciilor publice oferite cetăţenilor diferă între statele europene, există un consens în ceea ce priveşte principiile care trebuie să stea la baza unor servicii de calitate, dar şi credinţa unanimă că acestea pot constitui motorul dezvoltării locale.

Pentru o mai bună comprehensiune a modelului austriac de servicii publice organizatorii au oferit participanţilor posibilitatea de a participa la o serie de vizite de studiu la nivelul unor servicii publice existente la nivelul Innsbruck-ului: o parte a delegaţiei române a vizitat centrul Ahrental, locul unde se adună tot gunoiul din partea centrală a regiunii Tirol. A fost vizitat şi un centru de extracţie a gazului cu toate unităţile sale. Un alt tip de serviciu public important pentru regiunea Tirol este cel legat de protecţia împotriva avalanşelor, experienţa austriacă din acest domeniu fiind utilă şi pentru comunele aflate în zonele montane din România.

Preşedintele A.Co.R., împreună cu alţi membri ai delegaţiei, s-a întâlnit cu doi reprezentanţi belgieni ai SOMEPRO, asociaţie specializată în sprijinirea organizaţiilor, instituţiilor şi autorităţilor care desfăşoară proiecte în Europa Centrală şi de Est. S-a discutat despre implicarea A.Co.R. ca partener într-un proiect româno-belgian: „Forumul descentralizat al comunelor partenere”, proiect care va fi finanţat de către partea belgiană. Scopul acestui proiect va fi acela de a instrui reprezentanţi ai autorităţilor locale de la nivelul comunelor în vederea pregătirii lor pentru accesarea programelor de finanţare aflate la dispoziţia României după integrarea în Uniunea Europeană.

În cadrul Adunării Generale a C.C.R.E. din acest an s-a adoptat un proiect de declaraţie, intitulat „Viitorul serviciilor publice în Europa – Ieşind în întâmpinarea nevoilor cetăţenilor noştri”, proiect al cărui idei esenţiale sunt următoarele:

� Dorinţa autorităţilor locale şi regionale, dar şi a instituţiilor europene este de a crea o Europă puternică din punct de vedere politic, cu un rol mărit pentru guvernarea locală şi

regională. Tocmai de aceea, C.C.R.E. s-a implicat activ în ultima perioadă în sprijinirea autorităţilor locale şi regionale ale celor 10 state care s-au integrat în U.E. Declaraţia mai pune în evidenţă şi necesitatea adoptării unui Tratat sau a unei Carte europene a guvernării locale, după modelul celei elaborate de către Consiliul Europei (Carta europeană a autonomiei locale).

� În ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor publice pentru Europa de mâine, declaraţia subliniază problemele care există în prezent legat de schimbarea structurii demografice la nivelul Europei, dar şi precaritatea acestor servicii la nivelul unor state europene. C.C.R.E. se opune oricărei încercări de a se impune un anumit model de furnizare a serviciilor publice la nivelul legislaţiei europene şi consideră că serviciile cu caracter non-comercial nu trebuie să se supună legile pieţei interne europene. Cooperarea intercomunală pentru prestarea serviciilor trebuie acceptată ca un mod legitim de furnizare a serviciilor interne, iar pârghiile de control şi de finanţare trebuie să fie la nivelul autorităţilor locale.

� Deşi sistemul de finanţare şi sarcinile îndeplinite de fiecare autoritate locală sau regională variază de la ţară la ţară, Carta europeană a autonomiei locale evidenţiază câteva principii care trebuie respectate, printre care: autorităţile locale au dreptul, în cadrul politicii economice naţionale, să-şi gospodărească şi să dispună de propriile resurse; resursele lor financiare să fie corelate cu responsabilităţile avute; o parte a acestor resurse trebuie să provină din taxe locale stabilite de către autorităţile locale.

� Nu în ultimul rând, C.C.R.E. este conştient că guvernarea locală şi regională joacă un rol foarte important în promovarea democraţiei, păcii şi securităţii prin parteneriatele internaţionale, prin dialogul inter-cultural şi prin diplomaţia locală. Angajamentul C.C.R.E. faţă de autorităţile locale şi regionale nu este limitat numai la nivel european, deoarece Consiliul Comunelor şi Regiunilor din Europa este un bun partener pentru multe organizaţii internaţionale, inclusiv O.N.U., jucând un rol activ pentru descentralizare şi întărirea autorităţilor locale pe întreg globul.

Este de remarcat şi faptul că multe asociaţii membre ale C.C.R.E., dar şi instituţii bancare şi financiare (ERSTE Bank sau Wiener Stadische) au fost prezente cu standuri proprii la conferinţă. Prezenţa asociaţiilor similare din state europene a permis participanţilor din partea Asociaţiei Comunelor din România să discute posibilitatea unor viitoare colaborări, inclusiv înfrăţiri între comune din România şi cele din state ca Austria sau Italia.

Asociaţia Comunelor din România – 10 ani! (1997-2007) 7Pe întreaga perioadă a conferinţei,

delegaţia României a fost însoţită de doi reporteri ai Televiziunii Române, dl Constantin-Ovidiu DINESCU şi Mihai COVRIG, care au făcut să marcheze importanţa evenimentului pentru România, dar şi pentru autorităţile locale şi asociaţiile acestora. De menţionat este şi interviul luat de reporterii TVR domnului Michael HÄUPL, preşedintele CCRE, primar şi guvernator al Vienei. Acesta şi-a manifestat bucuria pentru participarea A.Co.R. la adunarea generală a CCRE şi a felicitat Asociaţia Comunelor din România pentru eforturile făcute în ultimul an şi pentru acceptarea asociaţiei ca membru al CCRE.

Domnul Michael HÄUPL, doamna Hilde ZACH, primarul oraşului Innsbruck, domnul Herwig van STAA, guvernatorul regiunii Tirol, au acceptat să semneze în Cartea de Onoare a A.Co.R., deschisă cu această ocazie.

I.3. ŞedinŃa ordinară pe semestrul al II-

lea a Consiliului Director

În perioada 3 - 5 noiembrie 2006, Asociaţia Comunelor din România a organizat în baza parteneriatului pe care îl are cu Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc – Revista „AAllbbiinnaa RRoommâânneeaassccãã”, pentru al doilea an consecutiv, “Consfătuirea Intelectualilor de la Sate”, conferinţă ce a avut ca tema în acest an “BUGETUL CETĂŢEANULUI ŞI ABUZURILE FACTURĂRILOR MONOPOLISTE – ÎNGRĂDIREA ORICĂREI ÎNCERCĂRI DE AGRESARE MONOPOLISTĂ A DREPTULUI DE OPŢIUNE PE O PIAŢĂ LIBERĂ.” În pararel au avut loc şi lucrările şedinţei ordinare semestriale ale consiliului director al Asociaţiei Comunelor din România. La această întâlnire a partcipat şi domnul Marian PETRACHE, secretar de stat în cadrul Cancelariei primului-ministru, care a discutat cu cei prezenţi despre Ordonanţa de Guvern privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural nr. 7/2006.

Pe parcursul lucrărilor s-au pus în discuţie diferite probleme de natură internă ale asociaţiei, dar şi diverse aspecte legislative privind administraţia publică locală. În urma discuţiilor s-au desprins unele concluzii printre care şi aceea că primarii nu ar trebui să aibă apartenenţă politică pe durata mandatului, asemeni preşedintelui ţării, reprezentarea pluralistă a diverselor orientări politice asigurându-se democratic prin consilieri reprezentînd partidele, giraţi tocmai de imparţialitatea primarului. Ca şi consecinţă a acestui aspect s-a propus ca alegerea primarilor să se desfăşoare odată cu alegerile prezidenţiale, iar alegerea consilierilor locali şi judeţeni să fie concomitentă cu alegerile parlamentare. De asemenea, cu această ocazie s-a analizat parteneriatul dintre Asociaţia Comunelor din România şi Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc – Revista „AAllbbiinnaa rroommâânneeaassccãã”; s-au stabilit unele măsuri pentru realizarea portalului

Raportul activităţilor Asociaţiei Comunelor din România în anul 2006 8internet prin care să se creeze o reţea de susţinere a vieţii culturale din fiecare comună a României pentru dezvoltarea continuă a oricăror activităţi de la nivelul căminelor culturale şi bibliotecilor publice comunale. Se intenţionează şi facilitarea schimburilor de experienţă intercomunale, precum şi între comunele şi instituţiile culturale consacrate.

Au mai fost discutate implicaţiile conexe ale aderării Asociaţiei Comunelor din România la Consiliul Comunelor şi Regiunilor din Europa, analizarea necesităţilor de realizare a unui Protocol de colaborare între Asociaţia Comunelor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, precum şi aspectul nivelului de reprezentare al Asociaţiei Comunelor din România în cadrul Congresului Puterilor Locale şi Regionale – Camera puterilor locale. S-a pus în discuţie stadiul înregistrării filialelor judeţene ale Asociaţiei Comunelor din România, ca entităţi cu personalitate juridică, precum şi a gradului de colectare a cotizaţiilor anuale de la membri, în perspectiva determinării indicatorilor de performanţă a acestora pe anul 2006.

II. Proiecte cu finanŃare internaŃională

ale AsociaŃiei Comunelor din România

în anul 2006 II.1. Contractul PADCO/A.Co.R. privind

instruirea aleşilor locali referitor la

prevenirea gripei aviare

Incidenţa ridicată a cazurilor de gripă aviară din toamna anului 2005 şi din primăvara anului 2006 au determinat Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), prin componenta Programul de Reformă a Administraţiei Locale, să finanţeze instruirea aleşilor locali din România (cu predilecţie cei din mediul rural) în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea cazurilor de contaminare a păsărilor cu virusul H5N1. A apărut astfel o nouă sub-componentă, menită să răspundă nevoii de instruire şi de pregătire a autorităţilor de la nivel local pentru gestionarea cazurilor de gripă aviară

existente şi pentru prevenirea apariţiei unor cazuri noi, care urma să fie derulată de către contractorul USAID pentru reforma administraţiei locale, PADCO (Planning and Developing Collaborative Org).

Gripa aviară reprezintă o ameninţare la adresa sănătăţii umane pentru toate statele, atât pentru cele în care au fost raportate cazuri de infestare la păsări, dar şi pentru cele în care nu au apărut încă astfel de focare. Până în prezent, virusul H5N1 a fost confirmat în România doar la păsări, însă autorităţile locale trebuie să fie pregătite pentru gestionarea răspândirii gripei aviare la păsări şi, în acelaşi timp, să prevină apariţia unei pandemii umane.

Zonele cele mai afectate de gripa aviară sunt cele din mediul rural, unde populaţia are un grad scăzut de informare, de înţelegere a restricţiilor medicale şi un acces limitat la surse de informare. Din acest motiv, autorităţile administraţiei publice de la nivelul comunelor, care se află în contact direct cu cetăţenii, trebuie pregătite pentru a oferi asistenţa necesară acestora.

Primul pas în cadrul acestui proiect a constat în elaborarea unui manual de instruire de către Institutul John Snow, contractorul USAID în cadrul programului de sănătate familială şi PADCO, contractorul USAID pentru componenta de reforma a administraţiei locale, împreună cu Asociaţia Comunelor din România. Responsabilitatea John Snow Institute este de a pregăti materialul de instruire pentru primari, iar cea a PADCO de a organiza activităţile de instruire. Având în vedere că instruirile se adresează primarilor de la nivelul comunelor, PADCO a subcontractat organizarea activităţilor de instruire Asociaţiei Comunelor din România, deoarece A.Co.R. poate, prin intermediul membrilor săi, să asigure organizarea acestor instruiri, mobilizarea unui număr cât mai mare de participanţi şi diseminarea informaţiilor către un număr cât mai mare de primari de la nivelul comunelor. Merită de asemenea subliniat faptul că Asociaţia Comunelor din România a derulat cu succes, în ultimii 4 ani, mai multe proiecte de instruire cu finanţare din partea USAID, ceea ce recomanda A.Co.R. în organizarea acestor întâlniri cu primarii comunelor, pentru asigurarea succesului proiectului. Contractul semnat de către PADCO şi ACoR a fost de 110.000 $, cel mai mare contract de finanţare obţinut de către Asociaţia Comunelor din România în întreaga sa existenţă. Programul activităţilor a cuprins 4 etape succesive, derulate într-un interval deosebit de scurt, după cum urmează: 1. Pregătirea trainerilor: pentru aceasta,

A.Co.R. a contactat Institutul Naţional de Administraţie, şi prin intermediul acestuia, centrele regionale de formare pentru administraţia publică locală, pentru identificarea a opt persoane care să fie

Asociaţia Comunelor din România – 10 ani! (1997-2007) 9pregătite ca viitori lectori în domeniul gripei aviare. Acestea persoane au fost utilizate ulterior de către A.Co.R. pentru instruirea primarilor în cadrul proiectului, şi au rămas, la încheierea proiectului, la dispoziţia INA şi a centrelor pentru cursuri cu alte persoane interesate să obţină informaţii despre gripa aviară. Pregătirea celor 8 persoane recomandate de către centrele regionale de formare continuă pentru administraţia locală a avut loc la Predeal, la sfârşitul lunii iulie, pe parcursul a trei zile.

2. 8 instruiri la nivel regional: Sesiunile de instruire de la nivel regional au durat 3 zile pentru fiecare instruire şi au constat în pregătirea unui număr de 6 primari din fiecărui judeţ, la nivelul centrelor regionale de formare. La sesiunile de instruire au fost utilizate ca lectori persoanele pregătite în prima etapă a contractului. Numărul de primari care au fost instruiţi în cadrul acestei etape a contractului a fost de 240 de persoane. Problema cea mai evidentă care a apărut pe parcursul acestei etape a fost aceia că unele judeţe au beneficiat de un număr mai mare de persoane instruite, în timp ce altele de un număr mai mic decât media de 6 primari pentru fiecare judeţ. Întâlnirile au avut loc pe parcursul lunii august 2006.

3. Instruiri la nivelul a 9 judeţe cu grad de risc ridicat: Cea de-a treia etapă a contractului a constat în organizarea la nivelul fiecărui judeţ cu risc ridicat de apariţie a unor cazuri de gripă aviară a unei sesiuni de instruire de câte două zile, cu aproximativ 30 de primari din fiecare judeţ. Instruirea participanţilor a fost asigurată de aceeaşi lectori ai centrelor care au fost utilizaţi şi la nivelul instruirilor regionale. Judeţele care au fost incluse în această etapă de instruire au fost: Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa, Călăraşi şi Ialomiţa. Numărul total de primari instruiţi în această etapă este de 280 de persoane. Întâlnirile au fost organizate pe parcursul lunii octombrie 2006.

4. Campanie de informare: Ultima etapă din cadrul proiectului a prevăzut trimiterea prin poştă a materialului de instruire către toate comunele din România, această ultimă etapă fiind derulată în luna decembrie 2006.

Impactul acestui contract asupra

Asociaţiei Comunelor din România a fost unul evident pozitiv: pe lângă avantajul evident al instruirii unui număr de peste 500 de primari de comună fără costuri pentru administraţiile locale, el a mai oferit şi posibilitatea sudării filialelor judeţene ale Asociaţiei Comunelor din România.

II.2. Grantul World Learning

„Dezvoltarea instituŃională a AsociaŃiei

Comunelor din România” La sfârşitul lunii iulie 2006 Asociaţia Comunelor din România a obţinut din partea implementatorului USAID World Learning un grant pentru dezvoltarea instituţională a asociaţiei pentru perioada 2006 - 2007. Valoarea finanţării este de 53.000 $, cu o componentă de co-finanţare din partea A.Co.R. de 15.000 $. Activităţile prevăzute în cadrul acestui grant vizează dezvoltarea asociaţiei pe mai multe paliere, conform deciziilor strategice luate în cadrul forurilor statutare ale A.Co.R. Una dintre priorităţile de dezvoltare este aceea legată de dezvoltarea filialelor judeţene ale asociaţiei, dezvoltare care implică creşterea numărului de comune afiliate, a nivelului de încasare a cotizaţiilor, dar şi obţinerea din partea filialelor judeţene a personalităţii juridice proprii. Pentru îndeplinirea acestor obiective, grantul prevede organizarea a 5 întâlniri regionale, cu un număr de patru filiale judeţene. La aceste întâlniri vor participa aproximativ 20 de primari din fiecare judeţ, ceea ce va permite filialei respective să-şi poată structura organe de conducere reprezentative pentru comunele din judeţele respective. Conform programului de activităţi, cele cinci întâlniri regionale vor fi organizate după următorul grafic: în cel de-al doilea trimestru 1 întâlnire (aceasta a avut loc la Gura Humorului, incluzând filialele judeţene Suceava, Iaşi şi Botoşani), două întâlniri regionale în trimestrul al III-lea al grantului şi alte două întâlniri în ultimul trimestru din contractul de finanţare.

Una dintre componentele cele mai importante o constituie dezvoltarea Corpului profesional al secretarilor de la nivelul comunelor din România, activitate începută odată cu adunarea generală din ianuarie 2006. Finanţarea din partea World Learning prevede dezvoltarea Consiliului director al corpului, implicarea unor noi secretari în activităţile corpului profesional, crearea unei baze de date referitoare la secretarii din România, elaborarea documentelor pentru

Raportul activităţilor Asociaţiei Comunelor din România în anul 2006 10funcţionarea corpului profesional, precum şi pregătirea de către membrii corpului profesional a două propuneri legislative în domeniile de interes pentru secretarii comunelor din România. Întâlnirea pentru completarea Consiliului Director a avut loc în perioada 31 iulie – 6 august 2006 la Venus, ocazie cu care cei 40 de secretari prezenţi, reprezentând 38 de judeţe, au ales un nou Consiliu director al corpului profesional şi şi-au stabilit planul de activităţi pentru următorul an calendaristic. Cea mai importantă componentă din cadrul grantului finanţat de către World Learning este aceea a constituirii comisiilor de specialitate ale Asociaţiei Comunelor din România. Constituirea formală a acestora a avut loc cu ocazia şedinţei ordinare a Consiliului director pe semestrul II din anul 2004, care a avut loc la Vatra Dornei. Suportul financiar în baza acestui grant prevede dezvoltarea acestor comisii, dezvoltare care implică nominalizarea membrilor (incluzând pe lângă aleşi locali şi secretari ai comunelor), aprobarea regulamentului de funcţionare, dar şi promovarea a două politici publice de interes pentru asociaţiei şi membri ei. Procesul de dezvoltare al comisiilor va avea loc pe întreaga perioadă a proiectului. Prima etapă, care a constat în nominalizarea membrilor comisiilor, discutarea regulamentului de funcţionare şi fixarea domeniilor de activitate pentru comisii a avut loc în perioada 4 – 6 decembrie 2006 la Sinaia.

Tot cu această ocazie, membrii comisiilor au fost instruiţi în ceea ce priveşte rolul comisiilor în cadrul unei asociaţii şi sfera de competenţă a acestora. Lectorul acestei sesiuni de instruire a fost Alan Beals, fost director executiv al Asociaţiei Municipalităţilor din Statele Unite ale Americii. În cadrul acestui program de instruire au mai fost prezenţi şi alţi experţi din cadrul PADCO, care au prezentat participanţilor propunerea de modificare a regimului de impozitare a proprietăţilor, propunerea fiind ca acesta să fie în funcţie de valoarea de piaţă a respectivei proprietăţi. Merită menţionat şi faptul că în cadrul comisiilor de specialitate au fost implicaţi şi secretari ai comunelor, ceea ce permite asociaţiei să beneficieze şi de expertiza profesională a acestora.

Ultima activitate finanţată în baza grantului obţinut de Asociaţia Comunelor din România din partea World Learning este aceea a dezvoltării paginii de internet a asociaţiei, precum şi a unei baze de date referitor la comunele membre. Această activitate va fi finalizată până în luna iulie 2007, permiţând membrilor A.Co.R. să aibă acces la informaţii utile pentru ei, dar şi la informări actualizate în ceea ce priveşte activităţile asociaţiei.

II.3. Prezentare grantului World

Learning/ A.O.R., A.Co.R., A.M.R. Asociaţia Oraşelor din România ca

aplicant principal, alături de Asociaţia Comunelor din România şi Asociaţia Municipiilor din România, ca parteneri, au câştigat un proiect finanţat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul implementatorului World Learning, cu tema „Campanie de advocacy pentru crearea cadrului legislativ necesar pentru creşterea investiţiilor autorităţilor publice”.

Campania va fi dezvoltată de către o coaliţie de ONG - uri care reprezintă interesele autorităţilor publice locale din România şi societatea civilă: Asociaţia Oraşelor din România (titularul proiectului), Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Municipiilor din România şi Institutul pentru Politici Publice (IPP). Cele trei structuri reprezintă peste 80% din comunităţile locale din România, iar şi IPP este un element cheie în sectorul monitorizării activităţilor autorităţilor publice centrale.

Prin acest proiect se urmăreşte schimbarea legislaţiei actuale şi crearea premiselor pentru constituirea unui consorţiu de investitori care va avea capacitatea să finanţeze proiecte în domeniul infrastructurii şi serviciilor publice. Pentru a atinge acest scop, coaliţia formată de cele trei asociaţii ale autorităţilor locale (AMR, AOR, ACoR) şi Institutul pentru Politici Publice vor iniţia consultări cu toţi actorii implicaţi: autorităţi locale, bănci şi Guvern pentru a face faţă lipsurilor de credit în administraţia publică locală. Acest lucru înseamnă iniţierea de noi prevederi legale şi propunerea de amendamente la legile deja existente în domeniu.

Proiectul îşi propune şi implicarea reprezentanţilor sistemului bancar român pentru ca aceştia să conştientizeze importanţa pe care autorităţile locale o au pe piaţa creditelor de investiţii. Proiectul vizează crearea unor mecanisme pentru co-finanţarea fondurilor structurale şi, de asemenea, pentru a identifica resursele financiare pentru acest scop.

Cele mai importante etape sunt: 1. Stabilirea unei echipe comune pentru a

analiza cadrul legislativ existent (compusă din primari, directori economici, personalităţi politice, experţi ai IPP şi experţi ai autorităţilor locale în domeniul finanţării;

2. Organizarea unor mese rotunde pentru dezbaterea acestor subiecte cu reprezentanţi ai Guvernului (miniştri, secretari de stat), reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României şi reprezentanţi ai băncilor comerciale;

3. Organizarea unor dezbateri naţionale şi regionale cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale;

Asociaţia Comunelor din România – 10 ani! (1997-2007) 114. Dezvoltarea de campanii media; 5. Elaborarea raportului final al proiectului care

va include un pachet propuneri legislative.

Activităţile prevăzute în cadrul acestui proiect sunt: 1. Desfăşurarea unui studiu la nivel naţional

privind evaluarea cadrului politic şi instituţional care favorizează creşterea veniturilor autorităţilor locale. IPP va furniza o analiză a cadrului legislativ existent, a părerilor autorităţilor locale din regiuni diferite ale ţării şi a unor reprezentanţi ai Guvernului. Această activitate se va desfăşura în primele trei luni ale proiectului;

2. Organizarea unui număr de trei conferinţe regionale cu rolul de a discuta şi îmbunătăţi documentele care au fost redactate pe baza studiul efectuat de Institutul de Politici Publice;

3. Organizarea unei conferinţe naţionale de o zi la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai Guvernului, ai băncilor comerciale, ai Băncii Naţionale, ai autorităţilor locale, ai societăţii civile şi ai mass-media.

Proiectul va fi implementat de către un

manager de proiect care se va ocupa de coordonarea activităţilor, un reprezentant advocacy care va fi însărcinat cu promovarea activităţilor şi cu identificarea beneficiarilor, un specialist în politici publice care va redacta tot ce ţine de problemele mecanismelor din grupul de lucru şi de un asistent de proiect care va fi responsabil de probleme organizaţionale.

Fiecare structură asociativă va delega câte un director economic şi un secretar (membri ai corpurilor profesionale) care vor face parte din grupul de lucru si care o să lucreze asupra rapoartelor politice.

Rezultatele prevăzute sunt următoarele: - crearea unui cadru legislativ care să permită creşterea capacităţii de investiţie a autorităţilor publice; - crearea şi folosirea grupului de lucru al proiectului pentru viitoare probleme comune; - evaluarea cadrului legislativ de câtre IPP care să conţină recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei legislative. Trebuie făcută precizarea că în acest moment proiectul se află în a doua fază a implementării şi anume aceea a organizării celor trei întâlniri regionale pentru dezbaterea materialului rezultat din studiul făcut de IPP.

Asociaţia Comunelor din România va organiza prima dintre aceste întâlniri , urmând ca celelalte două să fie organizate de A.M.R., respectiv A.O.R. II.4. Forumul româno - belgian al cooperării descentralizate În perioada 7 - 10 decembrie 2006 o delegaţie formată din 15 reprezentanţi ai

Asociaţiei Comunelor din România, alături de reprezentanţi ai Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţiei Municipiilor din România şi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor s-au deplasat la Bruxelles pentru a participare la Forumul româno-belgian al cooperării descentralizate.

Ideea unui forum româno – belgian al cooperării descentralizate a apărut încă din anul 2004, în timpul unei discuţii dintre prim-miniştrii României şi Belgiei. Ca urmare a acestei întâlniri, Ministerul Afacerilor Externe din Belgia a oferit o finanţare asociaţiei Somepro, organizaţie belgiană cu o activitate bogată în România. Somepro a organizat în luna aprilie 2005 la Bucureşti un prim Forum descentralizat cu ocazia vizitei de stat a ministrului de externe belgian De Gucht. Ulterior, Somepro a aplicat pentru obţinerea unei finanţări suplimentare pentru continuarea întâlnirilor între autorităţile locale şi reprezentanţii societăţii civile din cele două state. În luna mai a anului 2006, la Adunarea Generală a CEMR/CCRE de la Innsbruck, preşedintele A.Co.R. a fost abordat de reprezentanţi ai Somepro şi s-a propus ca A.Co.R. să se implice în proiectul organizării unui nou forum descentralizat, asociaţia noastră urmând să devină partenerul din România pentru acest proiect.

Alături de Somepro şi A.Co.R., în organizarea forumului au fost implicate şi alte asociaţii de autorităţi locale din Belgia (VVSG, UVCW, VSGB) şi ADR Flandra & OVR Valonia, precum şi Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţiei Municipiilor din România, OVR România. Un sprijin deosebit de important a fost acordat de Ministerul Administraţiei şi Internelor din România.

Forumul cooperării descentralizate belgiano-român presupune două etape: prima etapă a avut loc în Belgia în perioada 8 - 9 decembrie 2006, urmând ca în luna aprilie 2007 forumul să fie organizat în România. În urma discuţiilor dintre partea română şi cea belgiană s-a stabilit ca locaţia din România să fie municipiul Timişoara.

Suma alocată de către Ministerul Afacerilor Externe din Belgia pentru derularea acestui proiect este de 145.000 de euro.

Raportul activităţilor Asociaţiei Comunelor din România în anul 2006 12Delegaţia A.Co.R. prezentă la Bruxelles

cu ocazia forumului a fost alcătuită din : Emil DRĂGHICI, Nicolae PANDEA, Enache DUMITRU, Emilian POP, Floare MUREŞAN, Nicolae Traian DAVID, Nicolae CONSTANTIN, Dorinel SOARE, Valerică ZAMFIRESCU, Ionel BADEA, Ferencz KALLO BANDI, Alin-Adrian NICA, Maria NAGY, Veronica IONIŢĂ şi Ovidiu DUMITRACHE.

Prima activitate a avut loc pe data de 8 decembrie la Ministerul Federal al Afacerilor Externe din Belgia şi a presupus o întâlnire între delegaţia română şi Willy De Buck, Ministru Plenipotentiar, Director al Serviciului pentru Europa Centrală şi Orientală. Cu această ocazie s-au pus în discuţie problemele apărute în procesul de descentralizare din Belgia şi similaritatea acestora cu cele apărute în ţara noastră, precum şi acţiunile întreprinse de autorităţile belgiene pentru depăşirea acestora.

În cursul după-amiezii delegaţia română a fost invitată de Asociaţia Oraşelor şi Comunelor Flamande la sediul acesteia. Aici, cei prezenţi, au asistat la o prezentare asupra reformei politiei belgiene ce a avut loc în anul 2002. În urma acestei prezentări au avut loc numeroase discuţii, profitându-se şi de prezenţa unui important reprezentant al poliţiei din Belgia.

Forumul propriu-zis a avut loc în data de 9 decembrie, lucrările acestuia fiind deschise de Adrian Alin Nica, primarul comunei Dudeştii Noi, judeţul Timiş, cel mai tânăr primar din România şi care, cu prilejul acestui eveniment, a reuşit înfrăţirea comunei pe care o reprezintă cu localitatea administrată de cel mai tânăr primar din Belgia.

Dl. Willy de Buck, Ministru Plenipotentiar, Director al Serviciului pentru Europa Centrală şi Orientală, a salutat delegaţia din România, precizând că scopul acestor întâlniri este acela de a stimula activitatea comună româno-belgiană în diferite domenii precum economie, finanţe, activităţi culturale, etc.

În intervenţia avută, dl Liviu Grădinaru, Director General în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a apreciat şi domnia sa eforturile întreprinse pentru acest eveniment şi deosebita importanţă pe care acesta o are pentru relaţiile de la nivel local dintre România şi Belgia.

Dl. Ion Jinga, ambasadorul României în Belgia a specificat în plus că, în practică, colaborările româno-belgiene au început înainte de 1989, prin intermediul înfrăţirilor şi a proiectelor de dezvoltare iniţiate de diverse organizaţii neguvernamentale.

Forumul a continuat apoi cu noua

ateliere de lucru, pe diferite teme: poliţie locală şi management pentru primari, turism, apa potabilă, pompieri, învăţământ şi educaţie, tineret, sănătate şi îngrijirea bătrânilor, înfiinţarea fundaţiilor, înfrăţiri între oraşe.

În cuvântul său de încheiere, domnul Emil Drăghici, preşedintele A.Co.R., a subliniat importanţa pe care o are acest forum în relaţiile româno-belgiene, mai ales că el a fost gândit ca un instrument adresat actorilor din viaţa locală. Reprezentanţii A.Co.R. au asigurat partenerii belgieni de buna desfăşurare a forumului de la Timişoara şi au subliniat faptul că acest proiect nu trebuie să se încheie după un singur an şi că speră ca această experienţă să continue şi după întâlnirea de la Timişoara.

III. Vizita de studiu ”Servicii publice la

standarde europene”,

26 iunie - 2 iulie 2006 Începând cu anul 2006, Asociaţia

Comunelor din România şi-a diversificat gama serviciilor pe care le oferă membrilor săi; una dintre acestea constă în organizarea unor vizite de studii pentru aleşii locali la nivelul unor autorităţi locale similare din state europene, cu intenţia de a le oferi acestora posibilitatea de a vedea modul în care problemele cetăţenilor sunt rezolvate în aceste state. În perioada 26 iunie – 2 iulie 2006, Asociaţia Comunelor din România, în parteneriat cu Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală Bucureşti, a organizat vizita de studiu „Servicii publice la standarde europene”, vizită de studiu care a inclus autorităţi locale din Ungaria şi Austria. La acest program au participat 37 de primari de comune din 4 judeţe (Bacău, Galaţi, Neamţ, Prahova).

Programul a avut ca scop prezentarea modului de organizare şi funcţionare a unor servicii publice din cadrul administraţiilor publice locale ungare şi austriece.

Primul obiectiv vizitat a fost ferma agricolă din localitatea Babolna (Ungaria). Această fermă a aparţinut domeniului public, dar a fost privatizată ulterior, actualul proprietar fiind

Asociaţia Comunelor din România – 10 ani! (1997-2007) 13firma IKR PARK BABOLNA, societate pe acţiuni cu participarea mai multor consorţii interne şi internaţionale. Această fermă este în momentul de faţă cea mai cunoscută de pe teritoriul Ungariei şi constituie un model în ceea ce priveşte modul în care autorităţile locale pot creşte veniturile proprii, dar şi să ofere locuri de muncă localnicilor.

După încheierea vizitei la această fermă, delegaţia română a fost invitată de doamna primar Klara Horvath să viziteze primăria localităţii şi să discute despre modul în care reprezentanţii celor două state percep procesul de administrare locală. Trebuie menţionat că doamna primar este totodată şi membru în Parlamentul Ungariei, fapt pentru care activitatea sa de primar este împletită cu cea de parlamentar.

Etapa a doua a vizitei de studii a inclus

Austria. În următoarele trei zile au avut loc mai multe întâlniri cu funcţionari din cadrul primăriei Viena, fiind de asemenea incluse şi vizite la Serviciul de salubritate al Vienei, la Departamentul de integrare europeană, cât şi un tur al clădirii ce deserveşte primăria Vienei, adevărat monument de arta arhitecturală.

Ca o concluzie a acestei vizite de studiu

putem afirma că experienţa a fost una benefică şi foarte utilă, deoarece a permis participanţilor din România să observe modul în care autorităţile locale din alte state europene soluţionează problemele cetăţenilor.

IV. ActivităŃi de reprezentare

europeană ale AsociaŃiei Comunelor din

România IV.1. Întâlnirea generală a asociaŃiilor

autorităŃilor locale şi regionale din

Ńările membre sau observatoare a

Consiliului Europei

Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa (CPLRE), organ consultativ al Consiliului Europei, este alcătuit din reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale din toate cele 46 de ţări membre ale Consiliului Europei. România este reprezentată în acest for european de o delegaţie formată din reprezentanţi ai tuturor structurilor asociative ale administraţiei publice locale (Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România). Asociaţia Comunelor din România este reprezentată la nivelul Camerei Puterilor Locale, având un membru titular şi doi supleanţi.

La iniţiativa Consiliului Europei a avut loc, în perioada 23-24 februarie 2006, la Strasbourg, prima întâlnire cu asociaţiile autorităţilor locale şi regionale din ţările membre ale Consiliului Europei, dar şi din cele cu statut de observator. Rolul acestei întâlniri, în viziunea reprezentanţilor Congresului, era acela de a stabili un contact permanent cu structurile asociative de la nivelul Europei, în vederea armonizării acţiunilor şi punctelor de vedere între cei doi actori.

Raportul activităţilor Asociaţiei Comunelor din România în anul 2006 14

Din partea Asociaţiei Comunelor din România au participat la această întâlnire: domnul Emil Drăghici, preşedintele A.Co.R.; doamna Mariana Gâju, prim-vicepreşedintele A.Co.R.; domnul Ghiorghe Bute, secretarul general al A.Co.R.; domnul Alexandru Cîrnu, vicepreşedinte A.Co.R.; domnul Ilie Potocea, reprezentantul filialei Prahova; domnul Enache Dumitru, preşedintele filialei Tulcea; domnul Sergiu Ţâra, directorul executiv al A.Co.R. şi domnul Ovidiu Dumitrache, şeful departamentului programe al A.Co.R. Alături de Asociaţia Comunelor din România au mai fost prezente şi Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România.

Întâlnirea a avut ca scop dezbaterea mai multor aspecte legate de rolul jucat de asociaţiile de autorităţi locale şi regionale din Europa şi legătura acestora cu Congresul Puterilor Locale şi Regionale (CPLR). S-a ridicat problema importanţei avute până la acest moment de Congres vis-a-vis de asociaţii şi vice-versa. Au luat cuvântul reprezentanţi din toate ţările Europei, care şi-au exprimat opinia legat de importanţa structurilor asociative de autorităţi locale şi regionale pentru întărirea democraţiei locale. S-au discutat diverse propuneri despre cum se poate coopera şi cum eforturile comune pot aduce plus valoare atât Congresului, cât şi asociaţiilor naţionale. S-au luat în discuţie şi aspecte punctuale, aşa cum ar fi nevoia existenţei unei platforme comune pentru experienţe avute în subiecte de interes comun, cum ar fi, de exemplu, securitatea urbană, indicatorii sociali, traficul de fiinţe umane, migraţiile,etc.

Una dintre cele mai importante concluzii ale întâlnirii a fost nevoia pentru o mai strânsă legătură între asociaţii şi Congres, pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre acestea. De asemenea, s-a agreat ideea ca asociaţiile să fie direct consultate în privinţa textelor importante redactate de Congres aşa cum ar fi convenţiile, cărţile albe, declaraţiile, etc. O altă propunere importantă a fost aceea a permanentizării acestui gen de întâlniri, propunerea agreată de ambele părţi fiind ca acestea să fie anuale.

IV.2. Întâlnirea responsabililor cu

înfrăŃirile între autorităŃile locale din

asociaŃiile membre ale CCRE

În perioada 4 - 5 septembrie a avut loc la Atena o întâlnire a ofiţerilor responsabili cu înfrăţirile între autorităţile locale din asociaţiilor membre ale Consiliului Comunelor şi Regiunilor din Europa. Întâlnirea a fost avut loc la sediul Uniunii Municipalităţilor şi Comunelor din Grecia (KEDKE).

Discuţiile au vizat dezbaterea noului program al Comisiei Europene “Europe for Citizens 2007 - 2013” („Europa pentru cetăţeni 2007 - 2013). La întâlnire au fost invitaţi şi au participat şi reprezentanţi ai Comisiei Europene care au ţinut o prezentare a programului mai sus meţionat şi care au răspuns apoi întrebărilor celor prezenţi. De asemenea, acestora li s-a transmis punctul de vedere şi sugestiile CCRE cu privire la program.

Trebuie făcută precizarea că CCRE este recunoscută ca fiind organizaţie de interes european şi este singura recunoscută de instituţiile europene ca promotoare a înfrăţirilor între autorităţile locale şi regionale. CCRE a câştigat o finanţare de la Comisia Europeană pentru promovarea înfrăţirilor la nivel European.

Următorul punct important de pe agenda întâlnirii a constat în discuţiile despre o reţea de reprezentanţi aleşi (primari, consilieri locali) ai comunităţilor înfrăţite care să lucreze împreună cu ofiţerii de twinning din fiecare asociaţie naţională, această reţea funcţionând ca un permanent grup de lucru al CCRE.

O altă idee analizată a fost aceea a dezvoltării unei “pieţe de twinning” (înfrăţiri). Acest lucru presupune ca în acest loc virtual să se întâlnească cei care doresc să aibă relaţii de înfrăţire. Procedura va fi una deosebit de simplă: cei interesaţi de înfraăţiri vor completa un chestionar care va fi apoi vizibil pe site şi oricine va putea accesa informaţiile despre acea municipalitate. Se doreşte ca întreg procesul să fie unul interactiv.

Punctul cel mai important al discuţiilor a privit organizarea unui congres destinat dezbaterilor legate de problema înfrăţirilor la nivel european, congres organizat de CCRE, cu sprijinul asociaţiilor membre, în luna mai 2007, la Rhodos.

IV.3. ConferinŃa internaŃională:

„8 ways to change the world”

(„8 moduri de-a schimba lumea”)

În perioada 12 - 13 octombrie 2006 Consiliul Comunelor şi Regiunilor din Europa a organizat la Lisabona conferinţa internaţională “8 moduri de a schimba lumea”. Conferinţa s-a

Asociaţia Comunelor din România – 10 ani! (1997-2007) 15bucurat de participarea a peste 200 de reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai agenţiilor internaţionale şi ai ONG-urilor de dezvoltare din Europa şi nu numai, care au ţinut să sublinieze prin prezenţa lor nevoia de acţiune pentru a realiza “The Millennium Development Goals” (MDGs).

“The Millennium Development Goals” (perspectivele de dezvoltare în următorul mileniu) reprezintă o listă mondială de ţinte anti-sărăcie. Aceste ţinte au fost adoptate de liderii din toată lumea la summit-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie 2000. MDGs presupun reducerea sărăciei extreme şi a foametei, atingerea pragului de învăţământ primar la nivel mondial, reducerea ratei mortalităţii infantile, inversarea răspândirii bolilor precum SIDA şi malaria, asigurarea sustenabilităţii mediului înconjurător.

Conferinţa “8 ways to change the world”

a subliniat faptul că MDGs – care au fost aproape unanim acceptate de peste 200 de şefi de state din toată lumea la summit-ul ONU din 2000 – nu pot fi obţinute fără munca activă şi efectivă a autorităţilor locale, fapt recunoscut public în 2005 de Secretarul General al ONU de la vremea respectivă, domnul Kofi Annan.

Printre cei care au luat cuvântul în timpul conferinţei s-au numărat câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace, Dom Carlos Filipe Ximenes Belo, fost Episcop al Timorului de Est, precum şi Evelyn Herfkens, secretarul General al “UN Millennium Campaign” (campania Millenium a ONU). Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a transmis un mesaj video în care a subliniat importanţa MDGs pentru Uniunea Europeană şi, de asemenea, rolul cheie pe care îl joacă guvernarea locală.

Consiliul Europei a fost reprezentat de

Halvdan Skard, preşedintele Congresului Puterilor Locale şi Regionale (CLRAE). CCRE a fost reprezentat la nivel de conducere politică de Andres Knape, primarul oraşului Karlstad din Suedia.

Participanţii la conferinţă au adoptat şi o scurtă declaraţie asupra MDGs care include o chemare pentru un mai mare suport al UE dat guvernării locale şi regionale cu scopul atingerii MDGs.

Asociaţia Comunelor din România a fost reprezentată de Emil Drăghici, preşedintele asociaţiei şi Ovidiu Dumitrache, şeful departamentului programe.