+ All Categories
Home > Documents > Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiecte in ... · Asistenta Tehnica pentru pregatirea de...

Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiecte in ... · Asistenta Tehnica pentru pregatirea de...

Date post: 04-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 41 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
154
Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiecte in domeniul deseurilor, Romania Europeaid/119085/D/SV/RO Masterplan pentru Judetul Bistrita Nasaud Barbarossastraat 35 P.O. Box 151 6500 AD Nijmegen The Netherlands +31 (0)24 3284284 Telephone +31(0)24 3239346- Fax [email protected] E-mail www.royalhaskoning.com Internet ENVIRONMENT
Transcript

Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiectein domeniul deseurilor, Romania

Europeaid/119085/D/SV/ROMasterplan pentru Judetul Bistrita Nasaud

Barbarossastraat 35P.O. Box 151

6500 AD NijmegenThe Netherlands

+31 (0)24 3284284 Telephone+31(0)24 3239346- Fax

[email protected] E-mailwww.royalhaskoning.com Internet

ENVIRONMENT

Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiecte in domeniul deseurilor, RomaniaEuropeaid/119085/D/SV/RO

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

1 iunie 2006Masterplan pentru Judetul Bistrita Nasaud9R3749

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD ii01.06.06 – revizia 1 FINAL

Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiecte in domeniul deseurilor, RomaniaEuropeaid/119085/D/SV/RO

Titlul documentului Asistenta Tehnica pentru pregatirea deproiecte in domeniul deseurilor, RomaniaEuropeaid/119085/D/SV/RO Masterplan pentru Judetul Bistrita Nasaud

Titlul scurt al documentului AT sectorul deseurilor RomaniaSituatie Preliminara

Data 1 Iunie 2006Numele proiectului Asistenta Tehnica pentru 6 Judete in sectorul

deseurilor, RomaniaNumarul proiectului 9R3749

Client Ministerul Mediului si Gospodaririi ApelorReferinta 9R3749/R0001/SdV/Buch

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD iii01.06.06 – revizia 1 FINAL

Drafted by Reinhart Knop

Checked by Sjacco de Vos

Date/initials check …………………. ………………….

Approved by Erik Keupink

Date/initials approval …………………. ………………….

CUPRINS

EXECUTIVE SUMMARY

Abbreviation List Page

1INTRODUCERE................................................................................................16

1.1Cadru........................................................................................................................................................16

1.2Scopul Masterplanului............................................................................................................................16

1.3Principiile managementului integrat al deseurilor ..............................................................................17

1.4Obiective strategice..................................................................................................................................18

1.5Structura, continut si metodologie ........................................................................................................19

2CADRUL LEGISLATIV.....................................................................................20

2.1Cerinte legislative....................................................................................................................................202.1.1La nivel european...............................................................................................................................20

2.2La nivel national in Romania si perioadele de tranzitie ......................................................................262.2.1Standardele din Romania:...................................................................................................................302.2.2Cerinte legislative la nivel local ........................................................................................................30

2.3Documente nationale strategice pentru gestiunea deseurilor .............................................................30

2.4Rolul si responsabilitatile institutionale.................................................................................................322.4.1Cadrul administrativ...........................................................................................................................352.4.2Privire de ansamblu asupra responsabilitatilor legate de gestiunea deseurilor ..................................352.4.3Responsabilitati specifice legate de managementul deseurilor...........................................................40

3SITUATIA CURENTA........................................................................................41

3.1Asezare geografica si relief.....................................................................................................................413.1.1Asezare geografica.............................................................................................................................413.1.2Relief..................................................................................................................................................433.1.3Clima..................................................................................................................................................433.1.4Date hidrologice.................................................................................................................................433.1.5Resurse naturale..................................................................................................................................43

3.2Profilul socio-economic in judetul Bistrita Nasaud..............................................................................433.2.1Populatie si structura administrativa...................................................................................................433.2.2Activitatile economice........................................................................................................................443.2.3Structura salariatilor pe ramuri ale economiei....................................................................................46

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 101.06.06 – revizia 1 FINAL

3.3Organizarea institutionala......................................................................................................................493.3.1Situatia existenta a serviciilor de salubrizare in Judetul Bistrita Nasaud...........................................493.3.2Organizarea legata de Proiect.............................................................................................................51

3.4Managementul deseurilor.......................................................................................................................513.4.1Surse de deseuri solide in cadrul unei comunitati .............................................................................513.4.2Deseurile menajere.............................................................................................................................543.4.3Deseurile provenite din Comert si Institutii........................................................................................563.4.4Salubrizarea strazilor..........................................................................................................................573.4.5Deseurile Industriale Nepericuloase...................................................................................................591.1.1Managementul deseurilor provenite din namolul rezultat din Statiile de Epurare.............................603.4.6Managementul deseurilor provenite din constructii si demolari........................................................61

3.5Depozitele existente..................................................................................................................................623.5.1Principalele depozite existente ce deservesc centrele urbane.............................................................623.5.2Depozitele rurale................................................................................................................................643.5.3Depozitele de deseuri existente si termenul limita pentru inchiderea acestora .................................64

3.6. Tarifele si modul de colectare a acestora.............................................................................................67Generalitati.................................................................................................................................................67Municipiul Bistrita .....................................................................................................................................67

3.4.Cerinte si Constrangeri Critice ............................................................................................................69

3.5.Impactul sistemului actual de gestiune a deseurilor asupra mediului ..............................................72

4CERINTA VIITOARE.........................................................................................73

4.1. Previziuni....................................................................................................................................734.1.1.Factori specifici de productie a deseurilor........................................................................................734.1.2.Compozitia deseurilor.......................................................................................................................75

4.2.Prognoza cantitatilor de deseuri ..........................................................................................................774.2.1.Cantitati de deseuri generate.............................................................................................................774.2.2.Cantitati de deseuri colectate.............................................................................................................79

5SUPORTABILITATEA COSTURILOR DE CATRE POPULATIE.....................81

1.2Glosar........................................................................................................................................................81

5.2.Suportabilitatea costurilor de catre populatie.....................................................................................81

5.3.Venitul pe familie in zonele rezidentiale ..............................................................................................825.3.1.Metodologie.......................................................................................................................................825.3.2.Tendinte.............................................................................................................................................845.3.3.Venitul mediu in mediul urban .........................................................................................................865.3.4.Venitul mediu in mediul rural ...........................................................................................................875.3.5.Rezumatul previziunilor socio-economice........................................................................................87

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 201.06.06 – revizia 1 FINAL

5.3.6.Investitia Maxima ce poate fi suportata de catre populatie prin cresterea tarifelor pentru serviciilede salubrizare..............................................................................................................................................88

6PRE FEZABILITATE.........................................................................................90

6.1.Reducerea cantitatilor de deseuri.........................................................................................................90

6.2.Refolosirea ..............................................................................................................................................92

6.3.Salubrizarea strazilor.............................................................................................................................94

6.4.Colectare..................................................................................................................................................96

6.5.Reciclare..................................................................................................................................................99

6.6.Tratare biologica...................................................................................................................................102

6.7.Statii de transfer si transport..............................................................................................................106

6.8.Tratare termica / Incinerare................................................................................................................109

6.9.Depozitare controlata...........................................................................................................................110

6.10.Reabilitarea depozitelor existente.....................................................................................................1126.11.Organizarea institutionala ................................................................................................................1156.11.1.Cadrul legislativ.............................................................................................................................1156.11.2.Aspecte esentiale pentru dezvoltarea unei structuri institutionale adecvate..................................1176.11.3.Scopul serviciilor...........................................................................................................................1176.11.4.Politici si obiective ale proiectului ...............................................................................................1186.11.5.Optiuni pentru viitoarul cadru institutional...................................................................................1186.11.6.Consideratii institutionale pentru faza de implementare si operare a proiectului..........................1246.11.7.Regionalizarea activitatilor de administrare si luare a deciziilor in faza de Operare a Proiectului ....1256.11.8.Tranferarea managementului sistemului regional la nivelul consiliului judetean .........................1256.11.9.Managementul serviciului de salubrizare......................................................................................125

6.12Cadrul pentru Participarea Sectorului Privat .................................................................................1306.1.2Cadrul legal pentru Parteneriatul Public Privat ...............................................................................1306.1.3De ce s-ar implica sectorul privat in sectorul managementului deseurilor solide ?..........................1316.1.4Forme PPP generale.........................................................................................................................1326.1.5Contract de prestari servicii (sau din surse externe).........................................................................1336.1.6Contractul de management sau contractul de concesiune operationala............................................1336.1.7Leasing-dezvoltare-operare (LDO)..................................................................................................1346.1.8Contracte de constructie-operare-transfer (BOT) ............................................................................1356.1.9Contracte de concesiune sau BOR(constructie-operare-reinnoire)..................................................1366.1.10Privatizari in faza completa ...........................................................................................................1376.1.11PPP si Finantarea UE: posibile conflicte?......................................................................................137

6.13.Campanii de constientizare a publicului..........................................................................................140

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 301.06.06 – revizia 1 FINAL

6.14.Evaluare ..............................................................................................................................................1426.14.1.Metodologie...................................................................................................................................1426.14.2.Etapa 1...........................................................................................................................................1436.14.3.Etapa 2...........................................................................................................................................1436.14.4.Etapa 3...........................................................................................................................................143

7.PLANUL DE IMPLEMENTARE 2006-2026...................................................144

7.1 Strategie....................................................................................................................................144

7.2Parametrii principali de proiectare.....................................................................................................149

7.3Plan de investitii pe termen lung..........................................................................................................149

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 401.06.06 – revizia 1 FINAL

SUMAR

Introducere

Acest Master Plan a fost elaborat in cadrul proiectului Asistenta Tehnica pentru Pregatireade Proiecte in Domeniul Deseurilor, Romania, Masura ISPA nr. 2003 RO 16 P PA 013-61.

In cadrul Strategiei Nationale ISPA privind sectorul de mediu, s-a identificat necesitatea unuiproiect pentru judetul Bistrita Nasaud care are prioritate - printre altele - din urmatoareleconsiderente:

• Proiectul va imbunatati infrastructura existenta inadecvata privind deseurile solide, cuscopul de a se conforma directivelor europene si standardelor romanesti;

• Proiectul va imbunatati calitatea mediului inconjurator si conditiile umane de trai prinreabilitarea infrastructurii in domeniul deseurilor solide;

• Masurile incluse in proiect fac referire la integrarea serviciului de management aldeseurilor solide;

• Sortarea si reciclarea deseurilor au in vedere obiectivele propuse in Planul National deManagemet al Deseurilor privind reciclarea.

Master Plan-ul identifica masurile necesare pentru dezvoltarea unui sistem integrat demanagement al deseurilor in conformitate cu obligatiile legale, pentru o perioada de 20 deani, 2006-2026.

Elaborarea Master Plan-ului s-a realizat pe baza unei cunoasteri detaliate a situatieiexistente privind deseurile solide. O importanta deosebita a fost acordata cantitatii dedeseuri generata de populatie si deseurilor asimilabile celor menajere provenite de lainstitutii publice, societati comerciale si industrie.Unul dintre cele mai importante aspecte privind acest proiect este identificarea locatieicorespunzatore viitorul depozit ecologic si sistem integrat de management al deseurilorsolide municipale. Identificarea unor locatii pentru alte categorii de depozite precum celepentru deseuri periculoase sau deseuri inerte, nu fac obiectul acestui Master Plan.

Obiective strategice

Programul Operational Sectorial elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelorstabileste urmatoarele obiective pentru dezvoltarea unui sistem de management integrat aldeseurilor si ameliorarea problemelor ecologice:

• Cresterea ratei de acoperire cu servicii de salubrizare de calitate superioara lapreturi suportabile pentru populatie

• Reducerea cantitatii de deseuri depozitate in depozite ecologice• Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate• Ameliorarea problemelor ecologice

1 Memorandumul de Finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana a fost semnat pentru asistenta tehnicaprin programul ISPA pentru prepararea de proiecte in perioada 2005-2006, reprezentand baza pentru contractul deAsistenta Tehnica.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 501.06.06 – revizia 1 FINAL

Din cele de mai sus rezulta ca principalul obiectiv strategic al Master Plan-ului este acela dea prezenta un sistem integrat de management al deseurilor in judetul Bistrita Nasaud astfelincat sa respecte legislatia in vigoare cu privire la acoperirea cu servicii si aspecte legate demediu. Masurile propuse trebuie sa fie adecvate, eficiente si suportabile pentru populatie dinpunct de vedere al costurilor data fiind situatia socio-economica actuala.

Situatia existenta

In prezent, sistemul de management al deseurilor in judetul Bistrita Nasaud secaracterizeaza prin colectare si depozitare traditionala care nu corespund legislatieiromanesti in domeniu si recomandarilor europene.

Reciclarea se face la scara restransa, iar tratarea deseurilor nu este practicata; in nici unuldin cazuri nu se respecta cerintele Uniunii Europene. In prezent, modul de prestare aserviciilor de salubrizare este diferentiat de la o localitate la alta, insa toate sunt organizatela nivel de consiliu local. In unele cazuri, se practica tarife ridicate.

Sistemul de management in judetul Bistrita Nasaud prezinta cateva carente privindrespectarea cerintelor europene. Directivele europene impun modificari in modul degestiune a deseurilor in judet.

Aceste modificari vor conduce la schimbari indirecte; de exemplu cerintele directe aleUniunii Europene legate de depozitele ecologice vor impune modificari la nivel institutionalin sensul unei administrari regionale centralizate a noului depozit ecologic. Constrangerilesistemului de management in judetul Bistrita Nasaud asociate respectarii cerinteloreuropene precum si activitatile corespunzatoare acestora sunt prezentate in tabelul de maijos.

Rezumatul constrangerilor actualului sistem de management al deseurilor

Componenta sistemului ConstrangereCerintele ce trebuie

indeplinite pe perioadaMaster Plan-ului

Ce sta la baza cerintelor

Depozitarea temporara adeseurilor

Depozitare neadecvata adeseurilor in zone rurale

Aprovizionarea zonelor ruralecu containere

Depozitare eficace impusade toate optiunile degestiune a deseurilor

Colectare Dotarile existente sunt uzate,ineficiente si necesitaimbunatatiri substantiale

Dotari adecvate necesitatilorlocale de colectare a deseurilorin vederea maximizarii eficienteide operare

Asigurarea dotarilornecesare corespunzatoaresanatatii publice sicurateniei

Reciclare/ Tratare Colectare insuficienta siinsuficienta centrelor decolectare a deseurilorreciclabile

Proiectarea/ implementareainfrastructurii necesarecolectarii materialelor reciclabilesi deseurilor biodegradabile

Directiva 94/62/ECmodificata prin CD2004/12/CEDirectiva 2002/96/EC

Depozitare finala Depozitele existente nurespecta standardele europene

Asigurarea a capacitatilor dedepozitare la nivel de judet inconcordanta cu legislatia invigoare

Directiva 1993/31/EC

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 601.06.06 – revizia 1 FINAL

Componenta sistemului ConstrangereCerintele ce trebuie

indeplinite pe perioadaMaster Plan-ului

Ce sta la baza cerintelor

Finantare/Recuperarecosturi

Capacitate de finantareinsuficientaNerecuperarea costurilor Neaplicarea principiului„poluatorul plateste „

Asigurarea finantarii necesareachizitionarii echipamentelor Dezvoltarea unei politicieficiente de recuperare acosturilor in limita suportabilitatiipopulatiei permitand costuri deinlocuire a echipamenteloruzate

Implementarea unui sistemde management sustenabil

Legal/Institutional Lipsa unor standarde sauconstrangeri Cadru legal institutionalinadecvat atingerii obiectivelorlegate managementuldeseurilor

Dezvoltarea si aplicarea destandarde/constrangeri Proiectarea unor structuriinstitutionale corespunzatoare

Implementarea sustenabilaa sistemului demanagement al deseurilor

Capacitate cladiriadministrative

Lipsa spatiului necesar uneibune coordonari a unui sistemintegrat de management

Dezvoltarea capacitatii demanagement pentru sistemulintegrat de gestiune a deseurilor

Implementarea sustenabilaa sistemului demanagement al deseurilor

Constientizarea publicului Lipsa constientizarii publiceprivind prioritatile si cerinteleunui sistem integrat demanagement al deseurilor Lipsa constientizarii publiceprivind legatura intremanagementul deseurilorsolide si alte prioritati

Campanii de informare apublicului

Implementarea sustenabilaa sistemului demanagement al deseurilor

Analiza de pre-fezabilitate

Master Planul are scopul de a identifica optiunile disponibile pentru implementarea unuisistem integrat de management al deseurilor in judetul Bistrita Nasaud evaluate pe bazaunor criterii calitative si cantitative. Pentru fiecare dintre aceste optiuni sunt evaluaterelevanta si riscurile ce pot aparea.

Analiza de pre-fezabilitate a identificat optiunile disponibile vis-a-vis de implementareanoului sistem, propunand in final solutia potrivita ce va fi inclusa in planul de implementare sianalizata, in detaliu, in Studiul de Fezabilitate. Trebuie mentionat faptul ca pot intervenimodificari cu privire la solutia finala rezultata ca urmare a analizelor detaliate din cadrulstudiului de sezabilitate, studiului de impact asupra mediului, analizei institutionale sianalizei cost-beneficiu.

Consultantul recomanda a se analiza mai departe, in studiul de fezabilitate urmatoarelemasuri:

Nr. Categorie MasuraLA NIVEL DE JUDET

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 701.06.06 – revizia 1 FINAL

Nr. Categorie Masura1A Reducerea cantitatii de

deseuriInformarea si constientizarea publica

5B Reciclare Sortarea deseurilor reciclabile la nivel centralizat 6B Tratare biologica Compostarea deseurilof biodegradabile 6D Tratare biologica Pre-tratare mecanico-biologica7A Transfer si transport Transportul deseurilor catre statia de

tratare/depozitul ecologic 7B Transfer si transport Crearea statiilor de transfer/puncte de colectare7C Transfer si transport Combinarea statiilor de transfer9C Depozit ecologic Constructia unui depozit ecologic pentru a deservi

intreg judetul.11.1C Optiuni de management

financiarFondurile de investitii gestionate de ConsiliulJudetean

11.2B Regionalizarea serviciului Asocierea consiliilor localeURBAN

2C Reutilizare Centre de reciclare a deseurilor3C Salubrizarea strazilor Salubrizarea manuala/ mecanica a strazilor si

golirea manuala a cosurilor de gunoi stradale4A Colectare Colectarea din poarta in poarta (pubele, saci)4B Colectare Pubele de 80,120 si 240 litri4C Colectare Containere 1100 litri5B Reciclare Colectare selectiva a deseurilor reciclabile 10B Gropi existente Lucrari de inchidere si amenajare 10C Gropi existente Remedierea terenurilor in limite acceptabile 13C Informare publica Informare despre serviciile promovate prin proiect

RURAL1C Reducerea cantitatii de

deseuriFurnizarea suficienta de containere care sacorespunda necesitatilor si frecventei de colectare

2A Refolosire Management-ul domeniului informal 3A Salubrizarea strazilor Salubrizarea manuala a strazilor si golirea

manuala a cosurilor de gunoi stradale 4D Colectare Mini-autogunoiere4E Colectare Utilaje transport containere4F Colectare Tractor cu remorca5D Reciclare Colectarea deseurilor reciclabile de catre localnici6A Tratare biologica Compostare individuala10A Gropi existente Lucrari simple de inchidre fara alte remedieri13B Informare publica Actiuni locale, propaganda si educare

Strategia

Programul Operational Sectorial elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelorstabileste prioritatile strategice pentru dezvoltarea unui sistem de management integrat aldeseurilor si ameliorarea problemelor ecologice2.

2 Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Programul Operational Sectorial: Mediu, Pagina 46. Romania, Aprilie 2006.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 801.06.06 – revizia 1 FINAL

‘Este menit sa sustina investitiile care vor contrbui semnificativ la indeplinireaintegrata a cerintelor directivei 75/442/EEC privind regimul deseurilor, directivei99/31/EC privind depozitarea deseurilor si directivei 94/62/EC privind deseurile dinambalaje. Acestea vor sprijini constructia facilitatilor de depozitare ecologica, introducereacolectarii selective in scopul atingerii obiectivelor privind deseurile reciclabile,informarea si implicarea publicului in procesele de colectare selecativa. Oimportanta deosebita trebuie acordata pentru inchiderea gropilor de deseuriexistente ilegale. Constructia facilitatilor privind managementul deseurilor, care saatraga o crestere a cantitatilor de deseuri reciclate, poate fi deasemenea sustinuta.’

Strategia la nivelul judetului Bistrita Nasaud este strans legata si in concordanta cuprioritatile strategice mentionate. O analiza detaliata a fluxurilor de deseuri care sa vizeze atingerea obiectivelor inconformitate cu directivele europene a fost realizata intr-un model excel. Modelul ofera oanaliza detaliata a punctelor critice in scopul respectarii celor trei directive majore demangement al deseurilor si a legislatiei in vigoare. Principalele componente strategice sunt ilustrate in figura ce urmeaza si descrise inparagrafele urmatoare.

Figura 1.1-1 Componente strategice

1. Reducerea cantitatilor de deseuri

O atentie deosebita trebuie acordata controlului (si reducerea daca este posibil) acantitatilor de deseuri ce necesita depozitare. Controlul/reducerea cantitatilor dedeseuri va reduce problemele legate de costuri si va duce la indeplinirea cerintelorlegale.

2. Salubrizarea strazilor si colectarea deseurilor

Pentru a indeplini una dintre cerintele directivei cadru a deseurilor, salubrizareastrazilor si colectarea deseurilor trebui extinsa astfel incat sa acopere intreg judetul.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 901.06.06 – revizia 1 FINAL

1. Reducerea cantitatilor de deseuri

3. Reutilizare si reciclare

2. Salubrizarea strazilor si colectare

5. Transfer si depozitare

6. Constientizarea publicului

4. Tratare biologica

7. Dezvoltarea institutionala

In prezent, serviciile sunt prestate pentru aproximativ 95% din populatie in municipiulBistrita si intre 40%-50% in celelalte localitati urbane. In zona rurala, serviciulacopera aproximativ 10% din populatie.Extinderea serviciului de colectare la nivelul intregului judet se va face in timp.Serviciul in zonele rurale trebuie sa fie de complexitate redusa, adecvat mediuluirural si suportabil pentru locuitori.In zonele urbane serviciul de mangement al deseurilor se va imbunatati treptat prinintroducerea containerelor pentru colectare si inlocuirea progresiva a parcului demasini cu vehicule moderne compactoare.

3. Reutilizare/Reciclare

Dupa cum s-a mentionat mai sus, unul dintre obiectivele strategice este acela de acreste cantitatile de deseuri reciclabile pentru a se conforma cerintelor legale. Modelul de calcul utilizat ia in considerare un aspect critic pentru indeplinireaobiectivelor si politicilor strategice. Tot in acest scop, modelul are o abordareintegrata privind managementul deseurilor si se urmareste sortarea deseurilor dinambalaje. Mai mult, planurile regionale de gestiune a deseurilor trebuie sa fie inconcordanta cu obligatiile stabilite prin lege privind gradul de recupere/reciclare adeseurilor din ambalaje generate de agentii economici. Datorita complexitatiilegislatiei in vigoare, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor trebuie sa acordeasistenta agentilor economici.

4. Pre-tratare biologica

Pre-tratarea biologica a deseurilor municipale sunt esentiale pentru perioada deMaster Plan pentru a indeplini obiectivele directivei privind depozitarea deseurilor. Modelul detaliat al fluxurilor de deseuri corelate cu indeplinirea obiectivelor directivei(anexa 7.2) ridica o serie de probleme strategice.

Cantitatile de deseuri nu sunt sistematic masurate, in plus exista un grad ridicat deincertitudine privind cantitatile curente de deseuri biodegradabile municipale,intreaga cantitate de deseuri fiind colectata, transportata si depozitata in acelasi locfara o selectare in prealabil.

Cantitatea de deseuri biodegradabile in judetul Bistrita Nasaud in anul 20013, a fostde 98,000 tone valoare ce reprezinta pragul limita in functie de care se calculeazacantitatea maxima de deseuri biodegradabile ce poate fi depozitata fara tratare panain anii 2011, 2015 si 2016 dupa cum urmeaza:

• Reducerea la 75% a cantitatii de deseurilor biodegradabile municipale la68,600 t pana in anul 2011

• Reducerea la 50% a cantitatii de deseurilor biodegradabile municipale la49,000 t pana in anul 2015

• Reducerea la 35% a cantitatii de deseurilor biodegradabile municipale la34,300 t pana in anul 2016

3 Cantitatile de deseuri pentru anul 2001 au fost considerate ca cifra de baza pentru directive privinddepozitarea deseurilor in Romania

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 1001.06.06 – revizia 1 FINAL

Modelarea cantitatilor de deseuri conform obiectivelor propuse prin directive arata cain anul 2011 este posibila atingerea obiectivului prin punerea in functiune a uneistatii de tratare cu o capacitate adecvata.

Decizia privind capacitatea statiei de tratare va fi stabilita pe baza cantitatilor dedeseuri colectate, transferate si tratate/depozitate cantarite in prealabil la intrarea incentru.

5. Transfer si depozitare

Dupa cum se prevede in Planul National si in Strategia Nationala de Gestiune aDeseurilor toate depozitele ilegale de deseuri de pe teritoriul deseurilor trebuieinchise si inlocuite cu un depozit ecologic regional integrat in sistemul demanagement al deseurilor.

Locatia de la Valea Scurta a fost identificata ca optiune preferata (de rezerva) pentrudepozitarea finala a deseurilor. Decizia finala privind locatia noului depozit ecologicva fi luata in urma rezultatelor investigatiilor de teren.

Depozitele de deseuri existente vor fi inchise treptat pe masura ce se dezvoltasistemul regional de gestiune a deseurilor. Acest proces se va putea finaliza numaiin conditiile in care se vor construi depozitul ecologic regional si statiile/punctele detransfer.Colectarea si depozitarea deseurilor de pe intreg teritoriul judetului, vor impunemodificari privind practica actuala de gestiune a deseurilor si angajamentesuplimentare din partea municipalitatilor.Deasemenea se impune monitorizarea si controlul la nivel de judet pentruasigurarea ca deseurile generate de catre industrie/comert vor fi tratate si depozitatein cadrul sistemului regional.

6. Constientizarea publicului

Trebuie depuse eforturi pentru constientizarea populatiei privind necesitatea unuisistem de gestiune integrat precum si pentru implicarea acesteia in proiect.

Principalele probleme despre care populatia trebuie sa fie informata se refera lareducerea deseurilor la sursa, separarea la sursa a materialelor reciclabile siachitarea la timp a contravalorii prestarii serviciilor de colectare in vederea sustineriifunctionarii sistemului integrat la nivel de judet.

7. Dezvoltarea institutionala

Implementarea cu succes a masurilor propuse prin Master Plan necesita un cadruinstitutional adecvat pentru monitorizare, supervizare si control.

Desi, toate municipalitatile au semnat hotarari de asociere in vederea implementariipropiectului la nivel regional, inca nu exista cadrul legal care sa oblige

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 1101.06.06 – revizia 1 FINAL

municipalitatile sa colaboreze pentru implementarea proiectului si nici „entitatea”care sa monitorizeze si sa controleze activitatile necesare unui sistem integrat degestiune a deseurilor.

Acesta este o problema de importanta majora care trebuie avuta in vedere inperioada urmatoare. Fara obligatii legale ale municipalitatilor exista riscul cainfrastructura pentru transferul/tratarea/depozitarea deseurilor sa nu fie utilizataeficient.

Roamnia are responsabilitatea legala de a atinge obiectivele prevazute in directiveleeuropene. In acest sens trebuie luata o decizie privind modul in care acesteresponsabilitati vor fi delegate municipalitatilor. Aceste obiective pot fi atinse numaiin conditiile in care exista colaborare intre municipalitati.

Aspecte critice privind implementarea proiectului

Implementarea componentelor strategice prezentate mai sus impune schimbarea modalitatiide lucru vis-a-vis de resursele naturale, materiale si deseuri.

Obiectivele propuse prin directivele europene si Planul/Strategia Nationala de Managemental Deseurilor, vor fi atinse numai prin implementarea unui sistem integrat la nivelul intreguluijudet. Componenta principala a acestui sistem o reprezinta Centrul de Management alDeseurilor, unde deseurile vor fi adunate din tot judetul, vor fi sortate, tratate si depozitate.

Trebuie definitivata o organizare institutionala regionala pentru managementul deseurilor injudetul Bistrita Nasaud, care sa asigure un cadru stabil pentru implementarea noului sistemregional.

Pe parcursul pregatirii si implementarii proiectului, Comitetul de Conducere si Unitatea deImplementare a Proiectului vor conduce activitatile legate de proiect. Pe baza acestora se vaorganiza viitoarea structura institutionala privind planificarea, asigurarea si reglementareasistemului regional de management al deseurilor.

Constientizarea publicului va sta la baza reducerii cantitatilor de deseuri ce necesitacolectare si depozitare si maximizarii reciclarii materialelor introduse in sistem. In acestsens se va acorda o atentie deosebita modalitatilor de informare publica.

Programul de investitii pe termen lung

Programul de investitii pe termen lung pentru judetul Bistrita Nasaud a fost organizat pe treinivele: nivel de judet si la nivelul zonelor urbane si rurale, indicand anul de investitie pentrufiecare nivel.Planul de implementare include costurile aferente constitentizarii publice continue, inlocuiriiechipamentelor uzate si inchidereii primei celule precum si deschideii urmatoarei celule dincadrul depozitului ecologic. Aceste costuri vor fi evaluate in detaliu in cadrul studiului defezabilitate si analizei cost-beneficiu si se vor recupera prin procedeul de amortizare.

Pachetul de masuri propus pentru investitii a fost stabilit avand in vedere capacitateapopulatiei de a sustine costurile de investitii analizata in capitolul 5. Rezultatele analizei

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 1201.06.06 – revizia 1 FINAL

arata ca costurile aferente investitiei primei faze pot fi suportate de catre populatie. Peparcursul studiului de fezabilitate, costurile amintite si modalitatile de recuperare a acestoravor fi analizate in detaliu.

Tabelul E.3 Investitiile aferente fazei intai (2007-2009)

Nr. Categorie Masura Cost[Euro] An

LA NIVEL JUDET1A Reducerea

cantitatilor dedeseuri

Campanii de Informare siconstientizare a publicului 400,000 2007-2009

5B, 6B,6D

Reciclare sitratare biologica

Dezvoltarea unui sistem optimcombinat de tratare mecanico-biologica (faza I)

2,400,000 2007-2009

7C Transfer sitransport

Construirea statiilor de transfersi procurarea vehiculelor detransport

1,800,000 2007-2009

9C Depozitecologic

Construirea celulelor 1 si 2 incadrul depozitului ecologic de laValea Scurta

2,800,000 2007-2009

5B, 6B,6D, 9C

Centru integratdemanagement aldeseurilor

Construirea unui centru integratde management al deseurilor,drum de acces, platforma,utilitati, imprejmuire, pod decantarire etc

1,600,000 2007-2009

11.1C Optiuni demanagementfinanciar

Fonduri de investitii gestionatela nivel de Consiliu Judetean 100,000 2007-2009

11.2B Regionalizareaserviciului

Asocierea consiliilor locale,stabilirea unui operator regional

300,000 2007-2009

Total: 11,000,000URBAN2C Reutilizare Centre de reciclare a deseurilor 200,000 2007-2009

3C Salubrizareastrazilor

Salubrizarea manuala/mecanica a strazilor si golireamanuala a cosurilor de gunoistradale

800,000 2007-2009

4A, 4B,4C

Colectare Procurarea de europubele de80 -240 litri si containere de1,100 litri

500,000 2007-2009

5B Reciclare Sortarea deseurilor reciclabile lanivel centralizat

1,200,000 2007-2009

10B Gropi existente Lucrari de inchidere siamenajare

10C Gropi existente Remedierea terenurilor in limiteacceptabile

4,200,000 2007-2009

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 1301.06.06 – revizia 1 FINAL

Nr. Categorie Masura Cost[Euro] An

13C Informarepublica

Informare despre serviciilepromovate prin proiect

200,000 2007-2009

Total: 7,100,000RURAL1C Reducerea

cantitatilor dedeseuri

Furnizarea suficienta decontainere care sa corespundanecesitatilor si frecventei decolectare

- 2007-2009

2A Reutilizare Management-ul domeniuluiinformal

- -

3A Salubrizareastrazilor

Salubrizarea manuala a strazilorsi golirea manuala a cosurilorde gunoi stradale

100,000 2007-2009

1C, 4D,4E, 4F

Colectare Mini-autogunoiere, utilajetransport containere, tractor curemorca

900,000 2007-2009

5D Reciclare Colectarea deseurilor reciclabilede catre localnici

- -

6A Tratarebiologica

Compostare individuala 200,000 2007-2009

10A Gropi existente Lucrari simple de inchidre faraalte remedieri

1,800,000 2007-2009

13B Informarepublica

Actiuni locale, propaganda sieducare

200,000 2007-2009

Total: 3,200,000Sub-total: 19,700,000Diverse si neprevazute (10%) 1,970,000Costul estimat cu investitia in prima faza 21,670,000

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 1401.06.06 – revizia 1 FINAL

LISTA ABREVIERIABREVIERE ROMANAANRSC

Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie ComunalaDMB Deseuri Municipale BiodegradabileBOR Constructie – Operare – Reinnoire BOT Contracte de Constructie-Operare-Transfer DCE Directiva Consiliului European FC Fondul de CoeziuneSCE Statutul Consiliului European DBO Proiectare – Constructie- Operare BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare CE Comisia Europeana EEE Echipamente Electrice si ElectroniceSIM Studiu de Impact asupra MediuluiVU Vehicule uzate OUG Ordonanta de Urgenta a Guvernului APM Agentia de Protectie a Mediului UE Uniunea EuropeanaCED Catalogul Europeana al Deseurilor DG Decizie de Guvern OG Ordonanta de GuvernIPPC Integrated Pollution Prevention and ControlISPA Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare SIMD Sistemul Integrat de Management al DeseurilorLDO Leasing-Dezvoltare-OperareMAI Ministerul Administratiei si InternelorMEI Ministerul Integrarii EuropeneMMGA Ministerul Mediului si Gospodaririi ApelorMS Ministerul SanatatiiOM Ordin MinisterialMPF Ministerul Finantelor PubliceDMS Deseuri Solide MunicipaleONG Organizatie Non-GuvernamentalaBPB Bifenili PolibromuratiEDP Eteri Difenili PolibromuratiPHARE Ajutorul pentru Reconstructia Economica a Poloniei si UngarieiUIP Unitatea de Implementare a ProiectuluiPPP Parteneriat Privat PublicVA Valoare ActualizataSR Standard RomanescSAPARD Programul de Pre-Aderare in domeniul Agriculturii si Dezvoltarii RuraleSOP ENV Program Sectorial Operational de MediuSWM Sistemul Integrat de Management al DeseurilorWEE Deseuri Electrice si ElectroniceWEEE Deseuri de Echipamente Electrice si Electronice

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 1501.06.06 – revizia 1 FINAL

1 INTRODUCERE

1.1 CadruAcest Master Plan a fost elaborat prin proiectul ISPA Nr: 2003 RO 16 P PA 013-6.

In cadrul acestui programului ISPA, a fost identificat un proiect pentru judetul BistritaNasaud prin care:

• se va defini o infrastructura pentru serviciile de management a deseurilor solide, astfelincat sa se respecte prevederile legislatiei nationale si europene;

• se va contricui la imbunatatirea calitatii mediului inconjurator si a sanatatii umane prinreabilitarea sistemului exuistent de gestiune a deseurilor;

• masurile incluse in acest proiect fac parte dintr-un sistem integrat;

• masurile de sortare si reciclare iau in considerare obiectivele stabilite in Planul Nationalde Gestiune a Deseurilor.

Guvernul Romaniei a semnat un memerandum de finantare cu Comisia Europeana princare se acorda Asistenta Tehnica prin programul ISPA pentru pregatirea de proiecte in anii2005-2006.

• Sa asigure concordanta cu legislatia nationala si europeana cu privire la perioadele detranzitie pentru sectorul de mediu;

• Sa sigure o utilizare optima a fondurilor UE;

• Sa acorde asistenta in dezvoltarea capacitatii institutionale pentru dezvoltarea deviitoare proiecte;

• Sa defineasca un program de investitii pe termen lung.

1.2 Scopul MasterplanuluiAcest Masterplan identifica masurile cerute, pe o perioada de 20 de ani din 2006 pana in2026, necesare pentru realizarea unui sistem integrat de gestiune a deseurilor in JudetulBistrita Nasaud in conformitate cu legislatia in vigoare.

Masterplanul este realizat prin intelegerea deplina a situatiei curente din Judetul BistritaNasaud. Masterplanul vizeaza in principal deseurile municipale, de exemplu cele generatede gospodarii si de asemenea cele provenite de la diverse institutii, din comert si industrieasemanatoare cu deseurile menajere.Informatiile si datele de baza despre alte tipuri dedeseuri sunt de asemenea prezentate.

Acest document trebuie revizuit si actualizat pe masura progreselor facute in implementareamasurilor necesare pentru integrarea deplina a masurilor pentru alte tipuri de deseuri.

Materplanul reflecta caracteristicile economiei romanesti, in special cresterea rapidaasteptata in sectorul veniturilor si standardului de viata, cresteri ale cheltuielilorconsumatorilor si cantitatilor de deseuri.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 1601.06.06 – revizia 1 FINAL

Scopul este de a prevedea si impulsiona dezvoltarea infrastructurii si serviciilor necesarepentru a fi in acord cu legislatia si pentru a face fata variatiei cantitatilor si tipurilor de deseuridin Judetul Bistrita Nasaud.

1.3 Principiile managementului integrat al deseurilor Urmatorul paragraf este instructiv pentru definirea Managementului Integrat al Deseurilor

`Cand toate elementele functionale au fost evaluate pentru a fi folosite, si cand toateconexiunile dintre elemente au fost potrivite pentru eficienta si economie,comunitatea a realizat un sistem integrat de management al deseurilor. In acestcontext sistemul integrat de management al deseurilor (ISWM) poate fi definit caselectia si aplicarea tehnologiilor si programelor de management adecvateindeplinirii obiectivelor specifice gestiunii deseurilor.4’

Cu alte cuvinte, orice ansamblu de activitati din domeniul gestiunii deseurilor la nivel dejudet poate fi privit ca un sistem de management al deseurilor, dar un sistem integrat implicao inter-conexiune functionala, eficacitate si eficienta.

Principiile Managementului Integrat al Deseurilor constituie baza politicii si legislatieieuropene in domeniul gestiunii deseurilor. Directivele europene, asa cum sunt reflectate inlegislatia din Romania, se concentreaza pe asigurarea disponibilitatii unei retele integrate demijloace de tratare si depozitare a deseurilor, promovand reducerea volumului de deseuri,refolosirea, reciclarea si recuperarea lor, si reducerea treptata a depozitarii a deseurilorbiodegradabile. Figura 1.3-1.3.1 Principiile Managementului Intergrat al DeseurilorIerarhia GestiuniiDeseurilor

Se afla la baza politiciieuropene de gestiune adeseurilor si indicaprioritatea diferiteloroptiuni de managemental deseurilor.

• Reducere- prin evitarea sau reducerea la minim a deseurilor

• Refolosire – folosirea obiectelor pentru a intarzia intrarea in fluxul deseurilor

• Reciclare – reprocesarea materialelor in noi materiale si produse brute

• Recuperare – recuperarea energiei din deseuri

• Depozitare –la un inalt standard de performanta in domeniul protectiei mediului

4 Tchobanoglous, Theisen and Vigil. Integrated Solid Waste Management, Engineering Principles and ManagementIssues. McGraw Hill, ISBN 0-07-063237-5

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 1701.06.06 – revizia 1 FINAL

1.4 Obiective strategice

Planul National si Strategia de Gestiune a Deseurilor stabilesc urmatoarele obiectivestrategice:

• Punerea in acord a politicii si legislatiei nationale din domeniul gestiunii deseurilor cupoliticile si prevederile europene, asa cum este prevazut in acordurile si conventiileinternationale in care Romania este implicata. (1.1)

• Integrarea politicii de gestiune a deseurilor in politicile sectoriale si in cele alecompaniilor(1.2)

• Cresterea eficacitatii aplicarii legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor (1.3). • Adaptarea si dezvoltarea unui cadru institutional si structural pentru a indeplini

cerintele legislative nationale si europene in domeniu (2.1) • Asigurarea resurselor umane adecvate din punct de vedere numeric si al calificarii

profesionale (3.1). • Infiintarea sistemelor si mecanismelor operationale economice si financiare pentru

gestiunea deseurilor care sa fie in acord cu principiile generale in domeniu si, inspecial, cu principiul “poluatorul plateste” (4.1)

• Promovarea unui sistem de informare si motivare pentru toti factorii implicati (5.1). • Obtinerea de date si informatii corecte si complete in acord cu reglementarile

nationale si europene in domeniu (6.1) • Cresterea eficientei prevenirii producerii deseurilor (7.1) • Utilizarea eficienta a tuturor posibilitatilor tehnice si economice pentru recuperarea

deseurilor (8.1) • Dezvoltarea activitatilor pentru recuperarea deseurilor materiale si energetice (8.2). • Asigurarea ca sistemele de colectare si transport de deseuri servesc un numar cat

mai mare de generatori de deseuri (9.1). • Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor in

vederea unei mai bune recuperari si depozitari finale ale acestora (9.2) • Promovarea tratarii deseurilor in vederea asigurarii unei gestiuni ecologice rationale

(10.1) • Depozitarea finala a deseurilor in acord cu prevederile legislative in domeniul

gestiunii deseurilor, in vederea protejarii mediului si sanatatii populatiei (11.1) • Incurajarea si sprijinirea cercetarii in domeniul gestiunii deseurilor in Romania (12.1)

Programul Sectorial Operational (PSO) al MMGA stabileste urmatoarele obiective pentrudezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deseurilor si reducerea obligativitatilorinvechite privind mediul inconjurator. :

• Cresterea ratei de acces a populatiei la serviciile publice de salubrizare si asigurareacalitatii la tarife rezonabile

• Reducerea cantitatilor de deseuri depozitate. • Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si reutilizate. • Reducerea numarului obligativitatilor invechite privind mediul inconjurator.

Din cele prezentate anterior rezulta clar ca obiectivul strategic major al Masterplanului esteinfiintarea unui sistem integrat de management al deseurilor (SIMD) in Judetul BistritaNasaud care sa fie in acord cu cerintele legale privind asigurarea serviciilor si respectareastandardelor in domeniul mediului. Masurile cerute trebuie sa fie adecvate, eficiente si

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 1801.06.06 – revizia 1 FINAL

rezonabile din punct de vedere al costului in contextul economiei locale din Judetul BistritaNasaud.

1.5 Structura, continut si metodologie

Masterplanul este structurat ca o asociere intre cadrul legislativ, deficientele actualeigestiuni a deseurilor, tendinte, suportabilitatea tarifului si optiunile de dezvoltare alesistemului.

Concluzia practica a Masterplanului este un Plan de Implementare pentru servicii si utilitatiacoperind o perioada de 20 de ani, concentrat pe masurile din prima etapa sprijinite prinFondurile de Coeziune.

Continutul acestui Masterplan este ilustrat in .

Figure 2.1.1-1.5.1 Continutul Masterplanului

Metodologia folosita in elaborarea acestui Masterplan acopera trei aspecte:

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 1901.06.06 – revizia 1 FINAL

Cadrul Legislativ

Capitolul 2

Situatia Actuala

Capitolul 3

Cerinte Viitoare

Capitolul 4

Suportabilitatea tarifuluiCapitolul 5

Pre-FezabilitateCapitolul 6

Plan de Implementare

Capitolul 7

MasterplanManagementul

Deseurilor pentru JudetulBistrita Nasaud

• Aspecte consultative: Masterplanul a fost elaborat in stransa colaborare intreAutoritatile Judetene, Autoritatile Locale si Consultanti. Ministerul Mediului a urmaritsi observat procesul de elaborare a Masterplanului.

• Aspecte legale: Masterplanul s-a bazat pe o analiza detaliata a obligatiilor legaleromanesti si europene, iar masurile prezentate in continuare sunt in concordanta cuaceste cerinte.

• Aspecte tehnice: Elementele tehnice ale Masterplanului au fost determinate folosindtehnicile analitice contemporane. Au fost colectate date din teren si s-au facutanalize asupra A fost demarata o colectare de date si analiza optiunilor dezvoltariisistemului privind performanta economica si protectia mediului.

2 CADRUL LEGISLATIV

Acest capitol prezinta cadrul legislativ general pentru organizarea, monitorizarea simanagementul serviciului de gestiune a deseurilor la nivel european si national.

2.1 Cerinte legislative

Politica de mediu europeana, asa cum este stabilita in tratatul Uniunii Europene, are ca scopatingerea sustenabilitatii privind protectia mediului in politicile UE, elaborarea de masuripreventive, respectarea principiului “poluatorul plateste”. Acquisul cuprinde aproximativ 200de instrumente legale ce acopera multiple domenii, inclusiv protectia calitatii apei si aerului,managementul deseurilor si conservarea naturii.

2.1.1 La nivel european

Exista un mare numar de Directive privind managementul deseurilor. Acest tabel cuinformatii descrie principalele prevederi ale unor Directive cheie. In plus, exista directivecare nu par relevante imediat cum ar fi Directiva Apelor Subterane sau Directiva Locuintelor.

Informatiile despre Directivele cheie in domeniul gestiunii deseurilor sunt incluse in Tabelul2.1-1.

Tabelul 2.1-1 Directivele Europene privind Gestiunea Deseurilor

Directiva Anulpublicatiei

NumarulDirectivei

Cadru

1.Directiva pe Deseuri (Directiva Cadru pentru Deseuri) 1975 75/442/EEC

2.Directiva pentru Deseuri Periculoase 1991 91/689/EEC

Tratare

3.Directiva pentru Prevenirea si Controlul Poluarii 1996 96/61/EC

4.Directiva pentru Depozitele de Deseuri 1999 1999/31/EC

5.Directiva pentru Incinerarea Deseurilor 2000 2000/76EC

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 2001.06.06 – revizia 1 FINAL

Fluxul de deseuri

6.Directiva pentru Baterii si Acumulatori 1991 91/157/EEC

7.Directiva pentru Deseuri provenite din Ambalaje 1994 94/62/EC

8.Directiva pentru Vehiculele Iesite din Uz 2000 2000/53/EC

9.Directiva pentru Deseurile din Echipamente Electrice si Electronice(WEEE)

2002 2002/96/EC

Sunt oferite detalii despre obiectivele sau cerintele acestor Directive.

Directiva pentru Deseuri (75/442/EEC, revizuita)

Cunoscuta ca Directiva Cadru pentru Deseuri, aceasta stabileste un cadru pentru gestiuneadeseurilor pe teritoriul Comunitatii Europene. De asemenea defineste anumiti termeni, cumar fi „deseu”, „recuperare” si „depozitare”, pentru a asigura o abordare uniforma in cadrulUniunii Europene. Directiva cere Statelor membre sa:

• acorde proiritate prevenirii producerii de deseuri si sa incurajeze refolosirea sirecuperarea deseurilor

• se asigure ca deseurile sunt recuperate sau depozitate fara a periclita sanatateaoamenilor si fara a folosi procese care ar putea dauna mediului inconjurator

• interzica depozitarea necontrolata a deseurilor, sa se asigure ca activitatile degestiune a deseurilor sunt permise prohibit the uncontrolled disposal of waste,ensure that waste management activities are permitted (doar daca nu exista scutiri)

• sa infiinteze o retea integrata si adecvata de instalatii de depozitare • sa elaboreze planuri de gestiune a deseurilor• sa se asigure ca pretul depozitarii este suportat de detinatorul deseurilor in

concordanta cu principiul” poluatorul plateste”• sa se asigure ca mijloacele de transport al deseurilor sunt inregistrate

Directiva pentru Deseuri Periculoase (91/689/EEC, revizuita)

Este deosebit de important ca deseurile periculoase sa se gestioneze adecvat din cauzariscurilor asupra mediului sau sanatatii oamenilor. Diractiva pentru deseuri periculoase esteun alt exemplu de cadru legislativ si completeaza Directiva Cadru pentru Deseuri oferind uncadru pentru controlul deseurilor periculoase.

Directiva prezinta un numar de proprietati ale deseurilor care le fac periculoase (explozive,inflamabile, corozive). Desi Directiva nu creste substantial cerintele directivei cadru pentrudeseuri in ceea ce priveste avizele si inregistarea utilitatilor de gestiune a deseurilor, continetotusi cerinte referitoare la amestecul deseurilor periculoase, tinerea evidentei si transportulnaval international de deseuri.

Directiva cere :

• evidenta fiecarei locatii unde se depoziteaza deseuri periculoase • prevenirea amestecarii deseurilor nepericuloase cu cele periculoase • separarea deseurilor periculoase de alte tipuri de deseuri acolo unde este fezabil

tehnic si economic

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 2101.06.06 – revizia 1 FINAL

• ca deseurile periculoase sa fie transportate, ambalate si etichetate in conformitatecu standardele internationale si europene

• ca deseurile sa fie transferate cu un formular de identificare • inspectia locurilor de producere si depozitare a deseurilor • ca depozitele autorizate sa tina o evidenta a cantitatilor de deseuri primite in ultimii

trei ani.

Deseurile periculoase sunt prezentate in Catalogul European al Deseurilor, stabilit prinDecizia Comisiei 2000/532/EC. Schimbarile la acest catalog au adaugat multe deseuri carenu fusesera catalogate ca periculoase, cum ar fi monitoarele de computer, tuburilefluorescente, frigiderele si vehiculele iesite din uz care nu au fost golite de lichid sau altecomponente periculoase.

Directiva privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (IPPC) (96/61/EC)

Aceasta Directiva introduce un nou regim de autorizare pentru locatiile industriale si pentrudeseuri referitor la poluarea areului, apei si solului. Vizeaza sectoarele industrialeconsiderate ca avand un mare potential de poluare si are ca scop crearea unui nivel inalt deprotectie a mediului facand referire la folosirea energiei, reducerea cantitatilor de deseuri,vibratie si zgomot.

Sectoarele industriei vizate de aceasta directiva cuprind sectorul energetic, producerea siprocesarea metalelor, minereurilor si produselor chimice si gestiunea deseurilor.

Directiva se aplica urmatoarelor facilitati din domeniul deseurilor: • depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone de deseuri pe zi cu o

capacitate totala ce depaseste 25,0000 tone (excluzand deseurile inerte) • incineratoare municipale de deseuri cu o capacitate de peste 3 tone pe ora • facilitati de tratare a deseurilor nepericuloase cu o capacitate de peste 50 de tone pe

zi • facilitati de recuperare sau depozitare a deseurilor periculoase cu o capacitate de

peste 10 tone pe zi

Pentru alte instalatii Directiva contine urmatoarele cerinte referitoare la deseuri: • stabilirea de masuri pentru a preveni sau reduce emisiile din aer, apa si sol,

incluzand masuri privind deseurile • evitarea producerii de deseuri si acolo unde acestea sunt produse, trebuie

recuperate, sau daca acest lucru este imposibil tehnic sau economic, trebuiedepozitate evitand sau reducand orice impact asupra mediului

• identificarea masurilor pentru prevenirea si recuperarea deseurilor generate deinstalatii

Directiva pentru Depozitele de Deseuri (1999/31/EC)Directiva pentru Depozitele de Deseuri contine o legislatie cuprinzatoare care se refera lagestiunea deseurilor in general si la fluxurile de deseuri in special. Directiva isi propune saimbunatateasca standardele de depozitare pe teritoriul Europei, stabilind cerinte specificepentru proiectarea, activitatea si ingrijirea ulterioara a depozitelor de deseuri si pentrutipurile de deseuri care pot fi acceptate in depozite.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 2201.06.06 – revizia 1 FINAL

Directiva:• cere o reducere substantiala a cantitatilor de deseuri municipale biodegradabile

(DMB) care urmeaza sa fie depozitate o pana in 2010 sa se reduca DMB depozitate la 75% din greutatea celor

produse in 1995 o pana in 2013 sa se reduca DMB depozitate la 50% din greutatea celor

produse in 1995 o pana in 2020 sa se reduca DMB depozitate la 35% din greutatea celor din

1995• cere un plan pentru reducerea tuturor deseurilor biodegradabile din depozite

produse pana in 2003 • interzice depozitarea:

o deseurilor corozive, oxidante, foarte inflamabile, inflamabile sau exploziveo deseurilor periculoase lichide, deseurilor infectioase din spitale si clinici o cauciucurilor uzate (din 2003) o deseurilor de cauciuc macinat (din 2006)

Directiva clasifica depozitele in depozite de deseuri periculoase, nepericuloase si inofensivesi previne depozitarea in acelasi loc a deseurilor periculoase cu cele nepericuloase. Deasemenea cere ca deseurile sa fie pre-tratate inainte de depozitare si acel gaz de depozit safie colectat, tratat si folosit pentru producerea energiei. Aceasta inseamna ca daca gazul nupoate fi folosit trebuie sa fie ars.

Directiva pentru Incinerarea Deseurilor (2000/76/EC)

Directiva pentru Incinerarea Deseurilor isi propune sa previna sau sa limiteze pe cat posibilefectele negative ale incinerarii asupra mediului, in special poluarea aerului, solului, apelorde suprafata si subteran si riscurile asupra sanatatii oamenilor.

Directiva:• stabileste limitele emisiilor cerand folosirea unor conditii operationale si tehnice

riguroase

• stabileste reguli privind conditiile operationale normale si anormale, deversarile deape de la curatarea gazelor evacuate, reciclarea cenusei, monitorizarea si controlulstatiei de incinerare, accesul public la informatie

Toate statiile noi trebuie sa indeplineasca cerintele incepand cu 28 decembrie 2002, iar celeexistente incepand cu 28 decembrie 2005. Directiva este implementata prin regimul dePrevenire si Control al Poluarii. Directiva va acoperi circa 2.600 incineratoare, dintre care 70% sunt incineratoare de uleiuriin service-urile de automobile. Trebuie mentionat faptul ca legislatia nu se refera la locul pecare incinerarea il are in strategiile de gestiune a deseurilor, dar asigura ca incineratoareleau un standard ridicat.

Directiva pentru Baterii si Acumulatori (91/157/EEC, revizuita)

Directiva se refera la bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase. Dinianuarie 1993, Directiva originala:

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 2301.06.06 – revizia 1 FINAL

• interzice scoaterea pe piata a bateriilor alcaline de mangan proiectate pentru uzindelungat in conditii extreme si continand mercur mai mult de 0.05% din greutatealor

• interzice scoaterea pe piata a oricarei baterii alcaline cu un continut de mercur maimare de 0.025% din greutate

• cere sa fie luate masuri adecvate pentru a se asigura ca bateriile si acumulatoriiuzati sunt colectati separat, facandu-se referire la recuperarea si depozitarea lor

• cere ca bateriile sa fie marcate pentru a indica colectarea si reciclarea separate sicontinutul de metale grele

• cere Statelor Membre sa elaboreze programe pentru a reduce continutul de metalegrele din baterii si acumulatori

Revizuirile ulterioare au restrans cerintele din ianuarie 2000. Bateriile de tip buton sau celecompuse din elemente de tip buton sunt scutite de prevederile Directivei.

Comisia schiteaza in prezent propuneri pentru a inlocui Directiva pentru Baterii din 1991-consultatia cu depozitarii inceputa in iulie 2003. Dupa un acord initial in 2004, si douaconferinte in 2005, tintele actuale sunt: rate de colectare de 25% in 6 ani, si de 45% in 10ani din volumul vanzarilor de baterii portabile. Tinta de reciclare este fixata la 50%. Bateriilecu cadmiu-nichel vor fi retrase treptat din circulatie; oricum aici nu sunt incluse cele folositein instalatiile de energie, echipamente medicale si sisteme de alarma. Producatorii de bateriivor fi responsabili cu finantarea campaniilor de informare referitoare la baterii si cucolectarea si reciclarea lor.

Directiva pentru Deseuri provenite din Ambalaje (94/62/EC)

Directiva pentru Deseurile provenite din Ambalaje are ca scop armonizarea masurilor privindgestiunea ambalajelor si deseurilor provenite din ambalaje. Directiva acopera toateambalarile de pe piata Comunitatii. Tintele sunt fixate ca procente din ambalajele care intrain fluxul de deseuri.

Directiva:• fixeaza norme pentru recuperare si reciclare • solicita incurajarea folosirii materialelor de ambalat reciclate la fabricarea

ambalajelor si altor produse • solicita ca ambalarea sa fie in acord cu ”cerintele esentiale” care includ reducerea

volumului si greutatii ambalajelor si proiectarea ambalajelor astfel incat sa fiepermisa refolosirea sau recuperarea lor

• solicita implementarea de masuri pentru evitarea producerii deseurilor din ambalaje,masuri de incurajare a refolosirii ambalajelor

Directiva pentru Vehiculele Iesite din Uz (2000/53/EC)

Scopul Directivei pentru Vehiculele Iesite din Uz este sa evite producerea de deseuri de lavehiculele iesite din uz si sa promoveze colectarea, refolosirea si reciclarea componenteloracestora. Fixeaza specifica obiective ce trebuie atinse privind reciclarea si va cereproducatorilor, distribuitorilor si depozitarilor sa stabileasca sisteme de colectare pentruvehiculele iesite din uz.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 2401.06.06 – revizia 1 FINAL

Directiva:• isi propune sa imbunatateasca performantele de protectie a mediului ale tuturor

operatorilor economici implicati in ciclul de viata al vehiculelor si mai ales aloperatorilor direct implicati in tratarea vehiculelor iesite din uz

• restrictioneaza folosirea anumitor metale grele cum ar fi mercurul, cromulhexavalent, cadmiul si plimb, la vehiculele scoase pe piata dupa 1 iulie 2003

• cere ca vehiculele iesite din uz sa fie gestionate cu mijloace autorizate, care trebuiesa fie in conformitate cu standardele de mediu

• introduce un „certificat de distrugere”, care trebuie dat propretarului final candvehiculul este casat

• cere producatorilor sa proiecteze vehicule care sa usureze demontarea, refolosirea,recuperarea si reciclarea

• cere producatorilor sa ofere informatii despre demontare in ceea ce priveste noilevehicule si sa marcheze anumite componente ale vehiculelor pentru a usurareciclarea

• cere ca, pentru vehiculele scoase pe piata dupa 1 iulie 2003 care au o valoarenegativa cand sunt dezasamblate, proprietarii sa fie scutiti de plata scoateriivehiculelor din uz, iar producatorii acestora sa suporte tot sau o mare parte acostului

• prevede ca proprietarii sa poata fi scutiti de costul scoaterii din uz a vehiculelor dupa1 iulie 2007, indiferent de data la care le- au scos pe piata, daca aceste vehicule auo valoare negativa cand sunt dezasamblate

• stabileste tinte pentru operatorii economici – pana la 1 ianuarie 2006 refolosirea sirecuperarea sa creasca la minim 85% (ca greutate) si refolosirea si reciclarea la unminim de 80 % (ca greutate),iar pana la 1 ianuarie 2015, refolosirea si recuperareasa creasca la 95% si refolosirea si reciclarea la 85%

• alte limite vor fi stabilite pentru anii de dupa 2015

Directiva pentru Deseuri provenite din Echipamente Electrice si Electronice (2002/96/EC)

Directiva pentru Deseuri provenite din Echipamente Electrice si Electronice a fost publicatala 13 februarie 2003 si va avea implicatii semnificative pentru importatorii, producatorii sivanzatorii de echipament electric si electronic. Are ca scop reducerea cantitatii de deseuridin echipamente electrice, cresterea gradului de recuperare si reciclare si imbunatatireaperformantelor de protectie a mediului pentru toti operatorii implicati in ciclul de viata alechipamentului electric si electronic. Exemple de echipamente care se afla in aria acesteiDirective: aparate electrocasnice, echipament de telecomunicatii si IT, echipamentaudiovizual (TV, video, hi-fi), echipament de iluminat, instrumente electrice si electronice,echipamente sportive, de petrecere a timpului liber, jucarii.

Directiva specifica :• statelor membre sa incurajeze proiectarea si producerea de echipamente electrice si

electronice care sa ia in considerare si sa faciliteze demontarea si recuperarea,refolosirea si reciclarea deseurilor provenite din aceste echipamente

• sa fie infiintate sisteme de colectare separata • detinatorii finali sa poata returna deseurile gratuitproducatorii sa suporte majoritatea

costurilor de colectare, tratare, reciclare si depozitare a produselor lor odata ce audevenit consumatori de deseuri- se aplica produselor scoase pe piata dupa august2005

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 2501.06.06 – revizia 1 FINAL

• in cazul deseurilor ”istorice” din echipamente electrice si electronice (provenind dinproduse plasate pe piata inainte de august 2005) producatorii sa suporte costurileproportional cu produsele lor de pe piata

• distribuitorilor de bunuri electronice (majoritatea vanzatori cu amanuntul) sa ia inapoigratuit echipamentul vechi cand furnizeaza produse noi (echivalente)

• sa fie atinsa o tinta de colectare in medie de 4 kg pe locuitor pe an pana la 31decembrie 2006

• tintele de recuperare si reciclare sa fie atinse in functie de categoria produsului –tintele se aplica doar fractiilor colectate separat, fiind de 50%-80%

Locuitorii trebuie incurajati sa separe deseurile provenite din echipamente electrice sielectronice, dar nu exista o cerinta obligatorie in acest sens. Directiva nu cere AutoritatilorLocale sa se ocupe de sarcini suplimentare cum ar fi separarea acestor deseuri saucolectarea separata a acestora.

Directiva pentru Restrictia Utilizarii Anumitor Substante Periculoase la EchipamenteElectrice si Electronice (2002/95/EC)

In paralel cu Directiva pentru Deseuri din Echipamente Electrice si Electronice, Directivapentru Restrictia Utilizarii Anumitor Substante Periculoase la Echipamente Electrice siElectronice a fost publicata de asemenea la 13 februarie 2003. Directiva urmareste sarestrictioneze folosirea substantelor periculoase la fabricarea echipamentului electric sielectronic pentru a contribui la recuperarea sanatatii mediului si depozitarea acestor deseuri.

Directiva le cere producatorilor sa se asigure ca produsele pe care le plaseaza pe piataeuropeana de la 1 iulie 2006 nu contin substante periculoase cum ar fi plumb, mercur,cadmiu, crom hexavalent si anumite produse de ignifugare bromurate chiar daca suntfabricate, importate sau depozitate inainte de aceasta data.

Exista exceptii pentru un numar mic de procese unde substantele restrictionate pot fi folositein continuare. Aici sunt incluse cazurile unde eliminarea sau inlocuirea acestor substanteeste impracticabila tehnic sau stiintific sau ar avea urmari negative. Concentratiile maximesunt stabilite la nivel european (vor permite nivele minime care sa existe in produse).

2.2 La nivel national in Romania si perioadele de tranzitie

Legislatia romaneasca este aliniata la standardele legislatiei europene. Practic toateDirectivele legate de managementul deseurilor sunt traduse in limba romana. Romania aobtinut avizul Uniunii Europene pentru a fi in conformitate cu directivele europene. Aceastasectiune descrie legislatia din Romania. Datele de conformitate sunt indicate la sfarsitulacestei sectiuni.

Toate principiile si prevederile legislatiei europene referitoare la deseuri sunt prezente inacte legale romanesti mai ales in acele acte intrate in vigoare in ultimii 4-5 ani.

Echivalenta dintre actele romanesti si Directivele europene este prezentata in Anexa 2.1 aacestui document.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 2601.06.06 – revizia 1 FINAL

Citate si comentarii

Cadrul legislativ din Romania cere ca: • Persoanele juridice care genereaza deseuri sunt obligate sa tina o evidenta a lor in

conformitate cu indicatiile date in Anexa 1 a HG 856/2002. Datele anualecentralizate vor fi transmise, la cerere, autoritatilor locale pentru protectia mediului.

• Orice deseu provenit din demolari este considerat contaminat si este colectat intr-unsistem separat si nu va fi atins de persoane neautorizate; intreprinzatorul esteobligat sa asigure containere adecvate de colectare (MO (MH) nr. 536/1997, Art.39(e)). Aceasta prevedere este in contradictie cu prevederile din MO 95/2005 si HG349/2005 care considera acest tip de deseuri acceptabil pentru depozite dupaanumite teste, daca este cazul.

• Consiliile Locale sa decida conform prevederilor legale punerea la dispozitie aterenurilor pentru depozitarea deseurilor, eliminarea sau punerea lor in valoare(Legea nr. 426/2001, Art.35)

• Zona depozitului pentru deseurile municipale solide trebuie sa fie situata la minimum1 km distanta fata de zonele de locuit, in afara de cazul in care studiul de imapactasupra mediului nu specifica o alta distanta pentru a nu afecta locuitorii sau mediulinconjurator. (Art.11 din MO nr.536/1997 (Ministerul Sanatatii).

• Catalogul European al Deseurilor a fost tradus si inclus in HG nr.856/2002.• Depozitarea necontrolata a deseurilor este interzisa. • Livrarea si primirea deseurilor industriale, menajere sau din constructii precum si a

celor periculoase trebuie sa fie facute doar pe baza de contract cu persoane juridicespecializate (Legea 426/2001, Art.21).

• Legea 426/2001 precizeaza ca EO/2000 se aplica de asemenea si deseurilorindustriale (Art.1 si Anexa I B).

• Persoanele juridice care produc/importa pachete pentru distributia pe piata suntobligate sa raporteze cantitatea acestora autoritatilor competente de mediu pana ladata de 25 februarie a fiecarui an. (MO 860/2004, Art. 1- 8).

• Persoanele juridice sunt obligate sa scoata pe piata doar pachete cu o concentratietotala de plumb, cadmiu, mercur si crom (+6) care sa nu depaseasca 100 ppm (100mg/kg), incepand cu 1 ianuarie 2007 (HG 621/2005, Art.8)

• Persoanele juridice care detin pachete de deseuri sunt obligate sa le valorifice sausa le recicleze prin mijloace proprii sau prin autoritati specializate competente (HG621/2005, Art.20).

• Persoanele juridice isi pot organiza propriile depozite de deseuri (HG 349/2005,Anexa 1 (b)).

• Deseurile din constructii pot fi acceptate in depozitele de deseuri, dupa sortareametalelor, plasticului, materialelor organice, cauciucului etc. (MO 95/2005, Sectiunea2, Paragraful 2.1.1).

• Deseurile provenite de pe terenuri contaminate, nisipul sau pietrisul din apa dinstatiile de epurare pot fi acceptate in depozitele de materiale inofensive, dupatestarea si analizarea lor (MO 95/2005 – Sectiunea 6).

• Testele si analizele caracteristicilor mentionate in MO 95/2005 – Sectiunea 3:o Caracteristici generale: EN 13137, EN 14346;o Teste ale levigatului: EN 14405 (percolation), EN 12457/1-4;o Mineralizarea deseurilor brute (EN 13657 pentru determinarea substantelor

dizolvate prin mijloacele « aqua regia »);

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 2701.06.06 – revizia 1 FINAL

o Mineralizarea deseurilor brute (EN 13656 pentru determinarea substantelordizolvate prin mijloace HF, HNO3, HCl stimulate de microunde).

o pH, As, Ba, Cd, Co, Cr III, Cr VI, Cu, Mo, Ni, NO2, Pb, S, SO4, V si Zn dineluat (Env 12506).

o NH4+, AOX, conductivitate, Hg, indice fenol, TOC, CN-, F- (Env 13 370),hidrocarburi (Pr EN 14039).

• Exista deseuri provenite din constructii si demolari ce sunt acceptate in depozitelemunicipale de deseuri, dar care sunt recomandate pentru refolosire: lemn, materialeplastice, asfalt, cupru, bronz, alama, aluminiu, grafit, zinc, fier si otel, cabluri.Altemateriale sunt acceptate in depozitele municipale de deseuri dar nu pot fivalorificate: materiale ce contin azbest, materiale izolante altele decat celespecificate in Catalogul National cu nr. 17.06.01 si 17.06.03 (MO 95/2005, Sectiunea6).

• Este recomandat ca deseurile din demolari ce contin PCB (scanduri, condensatori,etc) sa fie valorificate (HG 95/2006 – Sectiunea 6). Aceste tipuri de deseuri ar trebuieliminate prin incinerare speciala sau prin depozitare in depozite de deseuriamenajate special pentru deseuri periculoase.

• Agentia Nationala pentru Substante Periculoase este infiintata prin OE 200/2000,Art.23. Agentia are obligatia sa ofere informatii detaliate privind deseurilepericuloase tuturor Agentiilor, Organizatiilor Guvernamentale – autoritatilor obisnuite,directoratelor de sanatate publica, agentiei de protectie a mediului, etc. (Legea451/2001, Art.I, Paragraful 17).

• Perioada de functionare a unui depozit de deseuri municipal trebuie sa fie de minim20 de ani. (HG 349/2005, Anexa 2, Paragraful 1.2.1.b).

• Depozitul de deseuri va fi monitorizat dupa inchidere pe o perioada stabilita deautoritatea competenta de protectie a mediului, dar nu mai mica de 30 de ani (HG349/2005, capitolul V, art.25(2)).

• Materialul din fundatia solului trebuie sa fie omogen. Acest material este analizat maiintai prin studii de teren si analize de laborator in conformitate cu metodele standardexistente.

• Nivelul maxim al apei nu trebuie sa fie situat la mai putin de 1 m fata de cel maiscazut nivel al fundului depozitului (MO 757/2004, art.3.1.2).

Perioadele de tranzitie

Romania a obtinut anumite perioade de tranzitie pentru implementarea Directiveloreuropene.Urmatorul tabel arata datele acceptate pentru conformitate:

Tabel 2.2-2.2.1 Date de conformitate ale perioadei de tranzitie.

DirectivaUE: Descriere: Perioada de tranzitie

1999/31/EC Depozitare temporara a deseurilor industrialepericuloase:

01.01.2007-31.12.2009

Interdictia de depozitare a deseurilor lichide si prevenireainfiltrarii apei in depozitul de deseuri:

- pentru 23 de depozite din industria energetica, chimica simetalurgica

01.01.2007-31.12.2013

- pentru 5 depozite din industria miniera 01.01.2007-31.12.2011

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 2801.06.06 – revizia 1 FINAL

DirectivaUE: Descriere: Perioada de tranzitie

Eliminarea deseurilor periculoase: - stoparea depozitarii pana la 31.12.2006 Depozite de deseuri municipale

Din cele 265 depozite existente, 14 sunt in acord cucerintele directivei sau vor fi pana la 31.12.2006.

pana la 31.12.2006

Din cele 251 depozite municipale neconforme, s-a stabilit :

- 11 depozite si-au incetat activitatea in 2003; 2003 - 139 depozite 01.01.2007-16.07.2009 - 101 depozite 16.07.2009-16.07.2017 2000/76/EC Incinerarea deseurilor

-inchiderea a 236 instalatii de tratare pentru deseurilemedicale periculoase

31.12.2006

-inchiderea a 110 instalatii de tratare pentru deseurilemedicale periculoase

31.12.2006-31.12.2008

94/62/EC Ambalaje si deseuri din ambalaje1)

- 50% tinte de reciclare globala - 15% pentru reciclarea plasticului

pana in 2011

Modificataprin CD2004/12/CE

- 15% pentru reciclarea lemnului pana in 2011- 60% pentru reciclarea sticlei- 22.5% pentru reciclarea plasticului

pana in 2013

2004/12/EC Obiectivele reciclarii 2) -50% tinte de reciclare globala pana la 31.12.2011 Tinte de reciclare individuale: pana la 31.12.2012 - 15% pentru reciclarea plasticului pana la 31.12.2013 - 15% pentru reciclarea lemnului pana la 31.12.2014 Tinte globale: pana la 31.12.2013 - 55% pentru reciclare pana la 31.12.2014 - 60% pentru valorizare pana la 31.12.2015 Tinte individuale: pana la 31.12.2016 - 22.5% pentru reciclarea plasticului pana la 31.12.2017 - 60% pentru reciclarea plasticului pana la 31.12.2018 Colectarea selectiva: - proiecte pilot, constientizarea publica 2004-2006 - extinderea colectarii selective la nivel de tara 2007-2017 - implementarea colectarii selective in zone speciale 2017-2022 Reducerea deseurilor biodegradabile: - cu 25% pana in 2011 - cu 50% pana in 2015 - cu 65% pana in 2016

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 2901.06.06 – revizia 1 FINAL

DirectivaUE: Descriere: Perioada de tranzitie

CR 259/93/EC Supervizarea si controlul transporturilor navale dedeseuri in interiorul, spre si dinspre CE

Notificarea autoritatilor competente despre toatetransporturile catre Romania in scopul reciclarii, prevazutein lista verde a Regulamentului Consiliului 259/93

01.01.2007-31.12.2015

2002/96/EC Deseuri provenite din echipamente electrice sielectronice

-colectarea a minimum 4 kg/locuitor/an pentru deseurile dinechipamente electrice si electronice

01.01.2007-31.12.2008

-obiectivele reciclarii 01.01.2007-31.12.20091) Procentele se refera la totalul deseurilor provenite din ambalaje asa cum se specifica in studiul Eurostat2) Procentele se refera la cantitatile totale de deseuri asa cum se specifica in studiul Eurostat

2.2.1 Standardele din Romania:

Activitatile nationale de standardizare sunt reglementate prin Ordonanta de Guvern 39/1998aprobata prin Legea 355/2002. Art. 6 al acestui act spune:

• Un standard national este aplicat in mod voluntar. • Un standard national este obligatoriu sa fie aplicat total sau partial pe intreg teritoriul,

sau regional, sau local, atunci cand exista motive legate de interesul public, protectiavietii si sanatatii populatiei si asigurarea sigurantei persoanelor fizice, intereseleconsumatorilor si ale mediului. In acest caz, trebuie adoptate Reguli/Norme Tehnicespeciale.

Exista 25 de Standarde care stabilesc parametrii de proiectare ai sistemelor demanagement a deseurilor municipale. O descriere a cestora este prezentat in Anexa 2.2.

2.2.2 Cerinte legislative la nivel local

La nivel local exista:• Decizia Consiliului Judetean de a participa la acest proiect • Deciziile Consiliilor Locale pentru asocierea cu Consiliul Judetean in vederea

implementarii sistemului de management integrat al deseurilor. Aceste decizii au fostemise in noiembrie 2005.

2.3 Documente nationale strategice pentru gestiunea deseurilor

Programul guvernamental stabileste trei principii de baza pentru politica de mediu aRomaniei, in conformitate cu legislatia europeana si internationala: asigurarea protectiei siconservarii naturii, protectia diversitatii biologice si utilizarea durabila a componenteloracestora.

Potrivit cerintelor Uniunii Europene, documentele nationale strategice pentru gestiuneadeseurilor contin doua componente principale, dupa cum urmeaza:

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 3001.06.06 – revizia 1 FINAL

- Strategia de gestiune a deseurilor – cadrul ce stabileste obiectivele Romaniei indomeniul gestiunii deseurilor;

- Planul National de Management al Deseurilor reprezentand planul deimplementare al Strategiei – contine detalii privind actiunile necesare pentruatingerea obiectivelor stabilite in Strategie si modul de aplicare a acestor actiuni,inclusiv termeni si responsabilitati.

Aceste documente sunt instrumentele principale care stabilesc obiectivele pentru caRomania sa fie in conformitate cu politicile Uniunii Europene in domeniul gestiuniideseurilor.

Strategia Nationala de Management al Deseurilor (SNMD) contine cadrul legislativnational si statutul implementarii, date despre situatia existenta in domeniul gestiuniideseurilor, informatii despre activitatile de gestiune a deseurilor, principii si obiectivestrategice. Obiectivele strategice sunt impartite dupa cum urmeaza: obiective generalepentru gestiunea deseurilor, obiective strategice specifice pentru gestiunea anumitor deseurinepericuloase si obiective strategice generale si specifice pentru gestiunea deseurilorpericuloase.

PNMD a fost elaborat pe baza prevederilor legale europene si nationale in domeniu –Directiva Cadru a Consiliului 75/442/EEC pentru deseuri, amendata de Directiva Consiliului91/156/EEC, Directiva Consiliului 91/689/EEC pentru deseuri periculoase, transpuse inlegislatia din Romania prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimuldeseurilor, aprobata cu modificari si amendamente prin Legea Nr. 426/2001.

PNMD are ca scop stabilirea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unuisistem integrat de gestiune a deseurilor care sa fie eficient din punct de vedere economic siecologic. PNMD contine obiective, tinte si masuri pe termen scurt, mediu si lung.

In timp ce elementele cheie ale SNMD sunt principiile pentru activitatile de gestiune adeseurilor precum si obiectivele generale si strategice in domeniul deseurilor, PNMDmentioneaza anumite tinte specifice si prezinta de asemenea unele alternative in vedereaatingerii obiectivelor si tintelor specifice

Prioritatile privind gestiunea deseurilor in Romania se prezinta dupa cum urmeaza:prevenirea si minimizarea producerii deseurilor, valorificarea materiala a deseurilor prinreutilizare si reciclare, valorificarea energetica, tratarea deseurilor pentru a scadeacantitatea lor si apoi volumul depozitarii finale. Printre obiectivele generale pot fi mentionate: dezvoltarea cadrului institutional,constientizarea factorilor implicati, cresterea preocuparilor legate de reducerea cantitatiideseurilor produse, utilizarea posibilitatilor tehnice si economice privind recuperarea sireciclarea deseurilor pentru scaderea cantitatilor depozitate.

Programul Sectorial Operational pentru Mediu (PSO M) este strans legat de obiectivelenationale ale strategiei stabilite in Planul National de Dezvoltare (PND) si in Cadrul NationalStrategic de Referinta (CNSR), care ia in considerare practicile si principiile UniuniiEuropene. PSO se bazeaza pe scopurile si prioritatile politicilor de mediu si infrastructuraale Uniunii Europene si reda obligatiile internationale ale Romaniei, precum si intereselesale nationale specifice. which takes into consideration the European Union’s supportingprinciples and practices. The SOP is fully based on the goals and priorities of the European

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 3101.06.06 – revizia 1 FINAL

Union’s environment and infrastructure policies and reflects Romania’s internationalobligations as well as its specific national interests.

Obiectivul general al PSO este de a proteja si imbunatati standardele de mediu si de viatadin Romania. Scopul este de a reduce diferenta privind infrastructura de mediu care existaintre Uniunea Europeana si Romania, amandoua in termeni de calitate si cantitate.Rezultatul ar trebui sa fie cresterea eficientei serviciilor, tinand cont de dezvoltarea durabilasi de principiul “poluatorul plateste”.

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a elaborat Programul Sectorial Operationalpentru Mediu, coordonat de Ministerul Finantelor Publice si in colaborare cu autoritatilelocale, regionale si centrale si cu alti factori implicati.

Implementarea programului este in responsabilitatea Autoritatii de Conducere pentruProgramul Sectorial Operational pentru Mediu (POS) , care este Directoratul Generalpentru Managementul Instrumentelor Structurale ale MMGA. Pentru derularea mai eficientaa programului, Agentiile Regionale de Protectie a Mediului au fost desemnate ca OrganismeIntermediare pentru Programul Sectorial Operational pentru Mediu .

Planul Regional de Management al Deseurilor (PRMD) este elaborat la nivel regional si: - reprezinta legatura intre obiectivele nationale si posibilitatile si optiunile de

indeplinire a obiectivelor la nivel judetean si local; - permite utilizarea avantajelor locale pentru a indeplini obiectivele nationale la nivelul

intregii regiuni; - reprezinta strategia de gestiune a deseurilor sincronizata la nivelul tuturor judetelor

din regiunea respectiva; - permite compensarea dezavantajelor dintr-un judet (capacitate scazuta de reciclare

dintr-un judet din regiune) cu alt judet din regiune; allows the compensation of thedisadvantages from a county(low capacity of recycling in a county from the region)with other county from the Region;

- poate conduce la o strategie de gestiune a deseurilor ce nu poate fi administrate saufinantata de un singur judet;

- este un instrument prin care se permite Consiliilor sa primeasca ajutor financiarsuplimentar de la Uniunea Europeana. from behalf of EU.

Elaborarea Masterplanului ca si a intregului program este strans legata de obiectivelenationale din Planul National de Management al Deseurilor (PNMD), din Strategia Nationalade Management al Deseurilor (SNMD) si din Planul Regional de Management al Deseurilor(PRMD) care iau in considerare principiile si practicile Uniunii Europene in domeniu. TheMP elaboration as well as the entire application is closely linked to the comprehensivenational objectives of the National Waste Management Plan (NWMP), National WasteManagement Strategy (NWMS) and Regional Waste Management Plan (RWMP) whichtakes into consideration the European Union’s supporting principles and practices.

2.4 Rolul si responsabilitatile institutionale

In sectorul de gestiune a deseurilor participa o gama larga de institutii. Toate aceste institutiiau un rol important, insa unele dintre ele pot avea un rol cheie atat in prezent cat si in viitor.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 3201.06.06 – revizia 1 FINAL

Figura 2.4 prezinta institutiile cheie, relatiile dintre acestea si rolul lor in domeniul gestiuniideseurilor.

Dupa cum se observa in diagrama, consiliile locale sunt responsabile cu asigurareaserviciilor de gestiune a deseurilor, pe care le pot asigura fie direct printr-un department alconsiliului local, fie printr-un agent public sau privat. Institutiile industriale si comerciale suntresponsabile cu asigurarea propriei gestiuni a deseurilor, realizata cel mai adesea princontractarea agentilor publici sau privati. In present, judetele nu au responsabilitati degestiune a deseurilor. Consiliile locale si judetene sunt supervizate de MinisterulAdministratiei si Internelor. Toti factorii locali implicati in sectoarele de gestiune a deseurilorsunt monitorizati de MMGA prin intermediul Agentiei de Protectie a Mediului si Garzii deMediu. Rolul acestor institutii ai al altora este prezentat pe larg in continuare.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 3301.06.06 – revizia 1 FINAL

Figura 2.4Principalele entitati implicate in managementul deseurilor

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 3401.06.06 – revizia 1 FINAL

NIvel national

MInisterul administraiei si internelor

Nivel regional

Nivel local Consiliul Judetean Consiliul Local

Benificiari ai serviciilor

Operarator (public/privat)

Populatie Sectorul industrial/comercial

Agentia Nationala de Protectia Mediului

Garda de mediu – nivel national

Ministerul mediului si gospodariri apelor

Guvern

Garda de mediu – nivel regional

Garda de mediu – nivel local

Agentia Regionala de Protectia Mediului

Agentia Locala de Protectia Mediului

LEGENDA

Monitorizare

Raportare

Asigurarea serviciului de salubrizare catre populatie

Asigurarea serviciului de salubrizare catre sectorul industrial

Supervizare

Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiecte in domeniul deseurilor, RomaniaEuropeaid/119085/D/SV/RO

2.4.1 Cadrul administrativ

Sistemul administrativ din Romania are doua nivele: nivelul national si nivelul local. Nu suntstabilite reprezentante pentru provincii sau zone.

Nivelul local este format din judete (consilii judetene) si municipalitati/comune (consilii locale) caorgane cu guvernare si administrare proprii ale caror reprezentante executive si consilii legislativesunt alese de populatie.

Guvernul national este reprezentat la nivel local de un „Prefect” care nu este ales ci numit deGuvern. In paralel cu administratia judeteana locala, prefectura are o administratie proprie.

Consiliile Judetene sau Locale nu sunt subordonate Guvernului Central. Totusi, toate deciziileadoptate de Judet trebuie inaintate Prefectului pentru aprobare. Asadar, Prefectul supervizeazaprocedurile de luare a deciziilor judetelor, facand uz de functia de control legislativ data deGuvern.

Functiile Consiliului Judetean deriva din nevoile economice si sociale din judet. Aria competenteila nivel judetean se bazeaza pe o varietate de instituitii care au legatura cu administratia publicagenerala, educatia, ocrotirea sanatatii, cultura, serviciile publice si administrarea proprietatilorimobiliare, administrarea retelei de transport, agricultura si silvicultura, precum si cu alte activitatide interes judetean.

Consiliul Judetean este alcatuit din consilieri alesi prin vot public, reprezentati in consiliulconstitutiv. In consiliul constitutiv, consilierii aleg presedintele si vice-presedintii. PresedinteleConsiliului Judetean este conducatorul corpului de administratie publica judeteana si esteresponsabil pentru toate activitatile operationale ale departamentelor subordonate.

Consiliile Locale – incluzand consiliile comunale, orasenesti si municipale – sunt alcatuite dinconsilieri alesi prin votul populatiei din zona administrativa respectiva. Primarii si vice-primariiconduc unitatile de administratie publica locala. Ei trebuie sa informeze Consiliul Judetean despreactivitatile si planurile lor.

Consiliul Judetean si consiliile locale pot adopta si emite decizii, care au caracter normativaplicabil pentru zonele lor administrative sau avand caracter individual cu consecinte legale.

2.4.2 Privire de ansamblu asupra responsabilitatilor legate de gestiunea deseurilor

Cadrul legislativ pentru asigurarea serviciilor pentru gestiunea deseurilor

Principalele reglementari ce definesc responsabilitatile pentru serviciile publice de gestiune adeseurilor sunt:

• Legea 326/2001 referitoare la serviciile publice comunale (“Legea 326”) si• Ordonanta nr. 87/2001 pentru servicii publice pentru deseuri (“Ordonanta 87”).

Legea 326 asigura cadrul legal general aplicabil pentru infiintarea, organizarea, monitorizarea simanagementul serviciilor publice la nivel comunal, in timp ce Ordonanta 87 asigura cadrul specificpentru implementarea cerintelor legale pentru serviciile publice de management al deseurilor.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

35

Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiecte in domeniul deseurilor, RomaniaEuropeaid/119085/D/SV/RO

In plus, urmatoarele acte reglementatoare sunt relevante in acest domeniu:

• Legea nr. 51/2006 privind serviciile publice;• Legea nr. 101/2006 privind serviciile de salubrizare a localitatilor;• Decizia Guvernamentala nr. 246/2006 care aproba strategia nationala de dezvoltare a

serviciilor de utilitati publice;• Ordonanta nr.71/29.08.2002 pentru administratia serviciilor publice;• Legea nr. 215/23.04.2001 pentru administratia publica locala; • Legea nr. 213/1998 pentru proprietatea publica si regimul sau legal; • Legea 219/1998 ce reglementeaza concesiunile; • Ordonanta nr. 16/24.01.2202 ce reglementeaza parteneriatele publice-private • Ordonanta de Urgenta nr. 45/2003 ce reglementeaza finantele publice locale

Autoritati Competente

Figura 2.4.2-2.4.1 prezinta principalii factori administrativi din domeniul managementuluideseurilor, rolurile lor, responsabilitatile si relatiile dintre acestia.

Acestia pot fi impartiti in patru nivele:• Administratia Nationala • Administratia Regionala• Administratia Locala• Operatorii de Servicii Publice

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

36

Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiecte in domeniul deseurilor, RomaniaEuropeaid/119085/D/SV/RO

Figura 2.4.2-2.4.1 Unitati Operationale si Administrative Relevante pentru ManagementulDeseurilor

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

37

Administratia nationalaGuvern

Ministerul Integrarii EuropeneMinisterul Mediului si Gospodaririi Apelor

Agentia Nationala pentru Protectia MediuluiFondul National de Mediu

Autoritatea Reglementatoare NationalaMinisterul Finantelor PubliceMinisterul Administratiei si Internelor

- Autoritatea Reglementatoare NationalaMinisterul Sanatatii

Administratia regionala

Agentia regionala de protectie a mediului Garda de mediu regionala

Administratia localaPrefecturaConsiliul Judetean (legat de gestiunea

proiectului)Consiliul LocalDepartamentul Local de Sanatate PublicaAgentia de protectie a mediuluiGarda de mediu

Operatorii de Servicii PubliceRegia autonoma din cadrul autoritatii publiceCompanii comerciale detinute de autoritatea

publica Departmente di cadrul Consiliilor Locale Operatori privati/Parteneriat public privat

(concesionari)

Administratia nationala

Guvern: • Adopta decizii si ordonante in probleme legate de mediu.

Ministerul Integrarii Europene (MIE):• Rol de consilier in etapa de pre-evaluare a acestei Aplicatii ISPA

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor(MMGA):• Dezvolta politici pentru protectia mediului, inclusiv gestiunea deseurilor;• Pregateste si actualizeaza Strategia Nationala de Mediu; si • Pregateste documente legale.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului:• Este responsabila cu implementarea practica a politicilor nationale de mediu;• Este responsabila cu identificarea si selectia proiectelor proiritare si planificarea in

domeniul protectiei mediului la nivel national; • Elaboreaza planuri nationale de management al deseurilor;• Elaboreaza date statistice legate de mediu; si statistical data related to environment;

and• Consiliaza MMGA

Garda Nationala de Mediu:• Supervizeaza garzile de mediu regionale; • Poate aplica direct penalitati pentru nerespectarea legii pentru operatorii nationali la

scara larga.

Fondul National de Mediu:• Este responsabil pentru managementul Fondului de Mediu; si• Ofera sprijin financiar si de implementare pentru proiecte care au fost declarate

proiritare (ex. deseurile din ambalaje).

Ministerul Administratiei si Internelor (MAI):• Este responsabil cu monitorizarea serviciilor municipale din Romania si cu dezvoltarea

strategiilor si politicilor pentru imbunatatirea calitatii acestor servicii.

Autoritatea Nationala de Reglementare: • Certifica/autorizeaza operatorii de servicii;• Aproba tarifele pentru gestiunea deseurilor, si ajusteaza tarifele la cererea operatorilor

de servicii sau autoritatilor locale; si• Anuleaza licentele de functionare.

Ministerul Finantelor Publice: • Este responsabil cu managementul finantelor publice la nivel national; si • Monitorizeaza activitatile de implementare a Programelor ISPA/CF pentru sectorul de

mediu.

Ministerul Sanatatii• Elaboreaza programe privind sanatatea publica nationala; si• Supervizeaza si monitorizeaza impactul activitatilor de gestiune a deseurilor asupra

sanatatii populatiei.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

38

Administratia regionala

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului:• Implementeaza politicile de mediu la nivel regional;• Este responsabila cu identificarea si selectarea proiectelor prioritare si planificarea in

domeniul protectiei mediului la nivel regional; si • Elaboreaza planurile regionale de gestiune a deseurilor.

Garda de Mediu Regionala:• Este responsabila cu controlul si impunerea cerintelor legale de mediu la nivel

regional; si • Poate aplica direct penalitati operatorilor la scara regionala pentru nerespectarea legii.

Administratia locala

Prefectura:• Este responsabila cu aprobarea tuturor documentelor administrative elaborate de

Consiliul Judetean.

Consiliul Judetean:• Elaboreaza planurile judetene de management al deseurilor; si • Elaboreaza reglementarile judetene legate de Proiect.

Consiliul Local:• Organizeaza si supervizeaza activitatile de gestiune a deseurilor; • In conformitate cu Legea romaneasca nr. 215/2001, este responsabil cu administrarea

publica a zonelor urbane.

Departamentul Local de Sanatate Publica :• Elaboreaza programe legate de sanatatea publica; si • Supervizeaza si monitorizeaza impactul activitatilor de gestiune a deseurilor asupra

sanatatii populatiei.

Agentia de Protectie a Mediului:• Este responsabila cu monitorizarea si emiterea autorizatiilor de mediu; • Este responsabila cu identificarea si selectarea proiectelor prioritare si planificarea in

domeniul protectiei mediului la nivel judetean.

Garda de Mediu• Este responsabila cu controlul si impunerea cerintelor legale de mediu la nivel local. • Poate aplica direct penalitati operatorilor locali pentru nerespectarea legii;

Operatorii de Servicii Publice

• Organizeaza prestarea serviciilor de management al deseurilor in conformitate culegislatia existenta.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

39

2.4.3 Responsabilitati specifice legate de managementul deseurilor

Consiliile Locale

Asa cum reiese din cadrul legislativ schitat mai sus autoritatile administratiei publice locale aucompetenta si responsabilitate exclusive in ceea ce priveste infiintarea, organizarea,monitorizarea si controlul functionarii serviciilor publice de gestiune a deseurilor.

Conform Legii nr.326/2001 referitoare la managementul serviciilor publice din domeniuldeseurilor si Ordonantei de Guvern Nr. 87/2001 referitoare la serviciile publice pentru deseuri,activitatile de gestiune a deseurilor sunt un serviciu public local care trebuie organizat intr-unmod coordonat si reglementat, condus, monitorizat si controlat de catre autoritatile deadministratie publica locala.

Serviciul public de gestiune a deseurilor include in special urmatoarele activitati: activitati depre-colectare, colectare, transport si depozitare a deseurilor solide, cu exceptia celor toxice,periculoase si speciale; infiintarea si managementul depozitelor ecologice si producereacompostului; incinerarea deseurilor si producerea energiei termice; pre-selectia si organizareareciclarii deseurilor si depozitarii finale.

Autoritatile locale pot participa la finantarea investitiilor specifice sistemelor publice degestiune a deseurilor, in functie de bugetul local anual si cu aprobarea consiliului local.

Conform articolului 59 din Ordonanta de Urgenta nr.45/2003 pentru finante publice locale,autoritatile locale pot contracta imprumuturi sau fonduri garantate negociate de companiile dinsubordinea lor, pentru realizarea investitiilor publice de interes local. Aceste imprumuturi,incluzand dobanda si comisioanele, nu pot depasi limita de 20% din venitul total al bugetuluilocal (taxe, cotizatii, impozite).

Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarire Comunala(“A.N.R.S.C.”)

Legea 326 organizeaza de asemenea Autoritatea Nationala de Reglementare pentru ServiciilePublice de Gospodarire Comunala (“A.N.R.S.C.”) ca institutie publica legala, functionand subcoordonarea Primului Ministru.

A.N.R.S.C. este responsabila cu supravegherea tuturor operatorilor/prestatorilor de serviciipublice locale indiferent de tipul de proprietate si organizare sau administrare a prestatoruluide servicii.

Structura ANRSC, sarcinile si responsabilitatile specifice sunt detaliate in Hotararea deGuvern nr. 373/2002, din data de 18/04/2002

In consecinta, principalele atributii ale A.N.R.S.C. sunt:• Certificarea/autorizarea operatorilor de servicii ,• Controlul documentelor si evidentelor prestatorului de servicii, • Stabilirea procedurii pentru aprobarea si ajustarea tarifelor, • Aprobarea si/sau ajustarea tarifelor la cererea operatorilor de servicii sau autoritatilor

locale, • Monitorizarea legalitatii procesului de delegare a serviciilor publice locale; • Rezolvarea oricaror conflicte care pot apare intre operatori si consumatori, • Anularea licentelor de functionare.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

40

Managementul Prestarii de Servicii

Prestarea serviciilor publice de gestiune a deseurilor poate fi organizata in doua moduri,alegerea formei de management fiind facuta prin decizia autoritatilor administrative publicelocale:

• Management direct; Acesta include asigurarea prestarii serviciilor de catre ConsiliulLocal fie prin propriile activitati structurate pe departamente, fie printr-o companiedetinuta de Consiliul Local. Consiliile Locale se pot uni sau pot forma impreunacompanii (detinute de consiliile locale) din departamentele existente si le pot contractaprin negocierea directa a anumitor conditii;

• Management indirect (delegat); Acesta include contractarea firmelor private pentruprestarea serviciilor publice de management al deseurilor, firme care pe baza unuicontract de delegare a gestiunii, se ocupa cu prestarea serviciilor, administrarea siexploatarea serviciului public de gestiune a deseurilor. Daca aleg delegarea serviciilor,legea le cere Consiliilor Locale sa foloseasca doar operatori cu licenta selectati princompetitie oficiala si licitatie deschisa.

Prestarea serviciului delegat trebuie sa fie facuta conform contractului. Acest contract poate fide concesiune, incheiat conform Legii nr. 219/1998 pentru sistemul de concesiuni, saucontract de parteneriat public-privat (PPP) , incheiat conform Ordonantei nr.16/2002 pentrucontracte de parteneriat public-privat. Parteneriatele public-private sunt aranjamente intre parti dinsectorul public si din cel privat in scopul inzestrarii infrastructurii publice si asigurarii serviciilor legatede aceasta. Astfel de parteneriate sunt caracterizate de impartirea investitiilor, riscurilor,responsabilitatilor si recompenselor intre parteneri.

Pentru a incheia un contract de delegare a gestiunii, autoritatatilor publice locale le este cerut saredacteze si sa aprobe:

• un studiu specific (de oportunitate) privind solutia de delegare, • documentatia preliminara a licitatiei publice deschise (in termen de 6 luni de la luarea

deciziei de delegare), • conditiile tehnice ale concesiunii, • un anunt pentru licitatia publica deschisa, care trebuie publicat in „Monitorul Oficial”,

partea a IV- a , intr-un cotidian de circulatie nationala si intr-un ziar local.

Date suplimentare despre metoda de incheiere a contractelor de delegare a gestiunii si/saudespre obligatiile partilor sunt oferite de Legislatia Cadru pentru organizarea si managementulserviciilor publice din domeniul deseurilor, Legislatia Cadru si Contractul Cadru pentruadministrarea delegarii serviciilor publice de gestiune a deseurilor.

Fiecare Consiliu Local elaboreaza si aproba propria organizare locala, propriile strategii sireglementari privind managementul serviciilor publice de gestiune a deseurilor.

3 SITUATIA CURENTA

3.1 Asezare geografica si relief

3.1.1 Asezare geografica

Judetul Bistriţa - Năsaud este situat in nordul Podisului Transilvania si are resedinta laBistrita. Judetele invecinate sunt: Maramures (nord), Suceava (est), Mures (sud) si Cluj (vest).

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

41

Harta 3.1-3.1.1 Judetul Bistriţa - Năsaud Harta fizica.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

42

3.1.2 Relief

Judetul Bistrita Nasaud are un relief divers si complex, organizat ca un larg amfiteatru cudeschidere in platoul inconjurat de Campia Transilvaniei, cuprinzand trei forme de relief.

Zona muntoasa (48% din suprafata judetului) este alcatuita din coroana muntoasa caredescrie arcul Carpatic Oriental, grupele muntoase de Nord si de Mijloc: ( Muntii Tibles in Nord-Vest, Muntii Rodnei in Nord, cu Varful Ineu de 2280 m altitudine, inconjurat de MuntiiMaramures si Bargau, in Nord-Est si Muntii Calimani , in Sud-Est marginit de Moldova).

Dealurile (49.3%), reprezentand a doua grupa de relief , ocupa centrul si partea vestica ajudetului in proportie de 2/3 din suprafata (Platoul Transilvaniei - coline si dealuri apartinandplatoului Somes, Campiei Transilvaniei si Subcarpatilor Transilvaniei), in Sud-Est.

Luncile (2.7% din suprafata judetului), se desfasoara de-a lungul cursului principal de apa, inspecial de-a lungul raului Somesul Mare si afluentilor lui.

3.1.3 Clima

Prin pozitia sa geografica, judetul Bistriţa – Năsaud este plasat in zona climei temperatcontinentale , cu mici variatii climatice, asa ca, in cea mai inalta regiune a muntilor Rodneitemperature anuala este sub 00C, iar in regiunea deluroasa, in Sud-Est, temperatura este de90C, variind in sezonul polios cand vanturile bat dinspre Vest.

3.1.4 Date hidrologice

Teritoriul judetului este strabatut de o retea hidrologica (lungime totala: 3,030 km), centrata peraul Somesul Mare. Alaturi de cursurile principale de ape, pe teritoriul judetului mai suntcateva lacuri, cum ar fi lacurile glaciare din Muntii Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, depozitesubterane de apa sarata si izvoare minerale.In craterul si scoarta muntilor de origine vulcanica exista panze de apa freatice ce continbicarbonate de calciu, magneziu si ape carbogazoase.

3.1.5 Resurse naturale

Apartinand reliefului variat, judetul Bistriţa - Năsaud are un sol bogat in metale neferoaseminereuri neferoase, minereuri nemetalice si roci (andezit, si tuf vulcanic), straturi de argila,depozite de sare, gaze si roca bituminoasa.

Preponderent in zona de deal - munte este existenta unei vegetatii foarte variate . Fauna estede asemenea, bogata in acesta zona, proprie fiecarei forme de relief in parte.

3.2 Profilul socio-economic in judetul Bistrita Nasaud

3.2.1 Populatie si structura administrativa

Conform recensamantului din data de 18 martie 2002, populatia judetului era de 311,657locuitori (1.43% din totalul populatie din Romania) avand o densitate de 58.2 locuitori/ km2.Structura etnica se prezinta in felul urmator: romani (90.2%), unguri (5.9%), aromani (3.6%),germani (0.2%), si alte nationalitati (0.1%).

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

43

Datele statistice furnizate de Directia Judeteana de Statistica Bistrita Nasaud arata camajoritatea populatiei locuieste in mediul rural (64%) si numai 36% in mediul rural dupa cumreiese din figura urmatoare:Figure 3.2-3.2.1 Structura populatiei pe medii de rezidenta (urban/rural)

Structura populatiei - urban/rural 2005

Locuitori in zona urbana - 64%

Locuitori in zona rurala - 36%

Structura populatiei pe medii de rezidenta pentru perioada 2003-2005 este prezentata in tabelul ceurmeaza:

Table 3.2-3.2.1 Structura populatiei pe medii de rezidenta - urban/rural

Judetul Bistriţa - Năsaud 2003 2004 2005

Numar locuitori 319,090 318,558 317,254

Locuitori in mediul urban 115,686 115,459 114,978

Locuitori in mediul rural (56 comune)203,404 203,099 202,276

Din punct de vedere administrativ, judetul Bistrita Nasaud cuprinde 1 muncipiu (Bistriţa), 3orase (Beclean, Năsaud, Sangeorz-Bai), 56 de comune si 235 de sate. Resedinta de judeteste in municipiul Bistrita care are o populatie de 82.080 locuitori.

Numarul de locuitori pentru fiecare localitate din mediul urban este prezentat in continuare: Table 3.2-3.2.2 Populatia in mediul urban

Populatia in mediul urban 2003 2004 2005

Bistriţa 82,478 82,400 82,081

Beclean 11,415 11,446 11,323

Năsaud 11,133 11,058 10,953

Sangeorz-Bai 10,660 10,555 10,621

Sursa: Anuarul Statistic 2003; Date chestionare beneficiari

3.2.2 Activitatile economice

Datorita asezarii geografice, judetul se afla la intersectia unor drumuri de interes regional careleaga Transilvania, Moldova si Maramures.

Municipiul Bistrita, prezinta din punct de vedere economic, cultural si administrativ oimportanta ridicata pentru judet. Pe langa faptul ca orasul Nasaud este un centru cultural

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

44

recunoscut, industria alimentara, textila si a maselor plastice reprezinta deasemeneacaracteristici ale acestui oras.

Industria alimentarea, metalurgica sunt specifice orasului Beclean. Orasul Sangeorz- Bai esterecunoscut ca statiune de agrement renumita pentru apele sale terapeutice.Structura populatiei ocupate pe ramuri economice este urmatoarea: agricultura - 44%,industrie - 22%, constructii 4%, comert si servicii - 10%, administratie – 2%, educatie - 5%,sanatate - 4%, alte domenii – 9%5.

In Figure 3.2-3.2.2. se prezinta proportia populatiei active si inactive in totalul locuitorilorjudetului Bistrita-Nasaud Figure 3.2-3.2.2 Structura populatiei (activa/inactiva)

STRUCTURA POPULATIEI - activa/inactiva 2005

Populat ie act iva39%

Ipopulat ie inact iva61%

Populatie activa Populatie inactiva

In categoria populatie activa sunt cuprinsi salariatii, persoanele liber profesioniste si someriidupa cum reiese din figura urmatoare. Figure 3.2-3.2.3 Populatia activa

Structura populatiei 2005

Populatie inactiva

6%

Populatie activa94%

Populatie activa Populatie inactiva

In tabelul urmator este prezentata evolutia pe structuri a populatiei active si inactive in ultimiidoi ani.Table 3.2-3.2.3 Evolutia structurii populatiei (active/inactive)

5 Site- Institut National de Statistica

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

45

Persoane/ an 2003 2004

Populatie totala 319,090 100% 318.558 100%POPULATIE ACTIVA 126,562 40% 123,568 39%Populatie ocupata 117,100 93% 115,618 94%Someri 9,462 7% 7,950 6%POPULATIE INACTIVA 192,528 60% 192,500 61%Pensionari 77,520 40% 77,525 40%Altii 115,008 60% 114,975 60%

Figure 3.2-3.2.4 ilustreaza populatia ocupata in anii 2003-2004 raportata la populatia totala ajudetului. Figure 3.2-3.2.4 Populati ocupata comparativ cu populatia totala

117,100 319,090

115,618 318,558

- 100,000 200,000 300,000 400,000

Populatia ocupata

Numar delocuitori

Populatia ocupata din totalul populatiei 2003-2004

Populatia ocupata Numar de locuitori

3.2.3 Structura salariatilor pe ramuri ale economiei

In anul 2003 structura salariatilor pe ramuri se prezenta astfel: • 43% din populatia activa este ocupata in activitati agricole;• 22% in activitati industriale;• 10% in activitati comerciale; • 25% in alte ramuri economice dupa cum se vede in figura 3.2-5.

Figure 3.2-3.2.5 Ocuparea populatiei

Ocupatia pe activitati economice - 2003

Agricultura43%

Industrie22%

Comert10%

Alte activitati25%

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

46

Table 3.2-3.2.4 Evolutia ocuparii populatiei pe ramuri economice in perioada 2000-2003 Numar locuitori pe ramuri / an 2000 2001 2002 2003Total 118.800 119.900 114.400 117.100Agricultura 63.700 62.700 54.500 51.300Industrie 20.600 22.500 22.200 25.400Constructii 3.400 3.700 3.200 4.200Comert 7.400 8.500 9.400 11.200Hoteluri si Restaurante 900 500 800 900Transport, comunicatii 4.700 4.100 4.800 4.700Intermedieri financiare 800 600 700 700Tranzactii imobiliare 2.600 2.100 2.700 2.800Administratie publica si aparare 3.200 3.000 2.600 2.700Invatamant 6.000 6.000 6.600 6.000Sanatate si asistenta sociala 3.900 4.700 5.200 5.200Alte activitati economice 1.600 1.500 1.700 2.000

Gradul de ocupare in activitatile agricole a scazut in anul 2003 comparativ cu anul 2000 infavoarea industriei, constructiilor, activitatilor comerciale, imobiliare si sanatatii si asistenteisociale.

Agricultura

Suprafata agricola a judetului Bistrita-Nasaud este de 296.212 ha reprezentand 55,3% dintotalul judetului. Terenurile agricole apartin, in general, persoanelor private majoritatea lor fiindfolosite ca pasuni si fanete acest lucru avand un rol foarte important asupra dezvoltarii ramuriicresterilor animalelor. Terenul arabil se afla cu preponderenta in partea sudica a judetului.Majoritatea agentilor economici sunt implicati in activitati agricole .

Industria

Principalele industriii in Judetul Bistrita Nasaud sunt metalurgia, productia de electrotehnice,mase plastice, procesarea lemnului, textile, exploatarea minelor, prelucrare sticla si industriaalimentara. Unitatile economice principalele sunt localizate in zona urbana a judetului.

Principalele produse industriale sunt: cabluri de otel, electrice si conductori, acumulatori cuplumb, mobilier, textile, electrocasnice, etc.

Table 3.2-3.2.5 Evolutia Indicilor de productie industrialaIndicator 2000 2001 2002 2003 2004

Indicator de productie 99.8% 105.6% 93.6% 104.0% 115.6%Indicatorul Cifra de afaceri 96.1% 106.4% 97.0% 101.0% 128.9%

Sursa: Bistriţa - Năsaud –Departamentul Economic Prefectura 2004

In primul trimestru al anului 2005, productia industriala in juetul Bistriţa - Năsaud County acrescut cu 19.1% comparativ cu primul trimestru al anului 2004.

Numarul agentilor economici pe ramuri ale economiei

Din punct de vedere numeric, majoritatea agentilor economici au ca obiect de activitatecomertul. Industria are deasemenea o pondere importanta privind profilul economic aljudetului Bistriţa - Năsaud. Figure 3.2-3.2.6 Structura numarului de agenti economici pe ramuri ale economiei

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

47

Distributie agenti economici

Servicii8.6%

Industrie 22.8%

Turism 5.5%

Comert 63.1%

Table 3.2-3.2.6 Agenti economici

Sector Agenti economici StructuraIndustrie 1,264 22.8% -industria extractiva 23 0.4% -industria prelucratoare 1,241 22.4% -industria alimentara si a bauturilor 302 5.4% -ind. textila si a prod.textile 103 1.9% -ind. de confectii, imbracaminte 74 1.3% -ind. pielariei si incaltaminte 40 0.7% -ind. prelucrarii lemnului 405 7.3% -productia de mobilier 93 1.7% -ind. celulozei si hartiei 10 0.2% -edituri, poligrafie 38 0.7% -industrie chimica 16 0.3% -ind.produse minerale, nemetalice 33 0.6% -ind. metalurgica 7 0.1% -constructii metalice 79 1.4% -masini si echipamente 10 0.2% -masini si aparate electrice 31 0.6% - servicii, 479 8.6%- Din care 4 0.1% -recuperari deseuri 4 0.1% -energie electrica 5 0.1% -energie termica procesare si distribuire 3 0.1% -distributie gaze 6 0.1% -distributie apa (alimentare apa, canalizare, epurare ) 6 0.1%Alte servicii ( ateliere foto, service auto, service uz casnic etc. ) 451 8.1% - comert 3,504 63.1% - turism 304 5.5%GENERAL TOTAL 5,551 100.0%

Sursa: Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor 2002

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

48

3.3 Organizarea institutionala

3.3.1 Situatia existenta a serviciilor de salubrizare in Judetul Bistrita Nasaud

Zona urbana

In general, in zona urbana, colectarea deseurilor este realizata zilnic de la blocuri sisaptamanal pentru locuintele individuale (poate varia de la oras la oras). Pentru sectorulindustrial, commercial si institutional colectarea variaza de la oras la oras, poate fi realizatasaptamanal, odata la doua saptamani sau chiar la cerere. Frecventa de colectare poate savarieze de asemenea in funtie de sezon. De exemplu in sezonul cald colectarea din locurileaglomerate: piete, orase mari, restaurante poate fi realizata chiar de doua ori pe zi datoritatemperaturilor ridicate si a cantitatilor de deseuri organice care sunt produse.

In zona urbana acoperirea cu serviciul de salubrizare ajunge la aproximativ 87%. Astfel inorasele Năsaud, Beclean si Sangeorz Bai gradul de deservire este de aproximativ 95%.

Majoritatea echipamentelor de colecatare si transport sunt vechi si uzate. Depozitarea finalase realizeaza in depozite care nu indeplines cerintele legale. In zona urbana exista 5 depozite(cate unul pentru fiecare localitate) si mai mult de 200 de gropi de deseuri in zona rurala.

In orasul Bistrita sunt doua companii private: SC Codrisor SRL si SC Urbana SA care asiguraun grad de acoperire cu serviciile de salubrizare de aproximativ 90%. In ultimii trei ani ambelecompanii au investit pentru achizitionarea unor mijloace de colectare: publele (80,120 si 240 lsi chiar containere de 1.1 m3 si 4 m3).

In Orasul Nasaud a fost infiintata o societate comerciala publica pentru a asigura salubrizareaorasului (colectare si depozitare). Aceasta societate este detinuta in totalitate de catre consiliullocal, nefiind prevazuta participarea sectorului privat pana in present. Aceatsa are propriulsistem de evidenta contabila si are ca responsabilitate colectarea tarifelor de la populatie siagentii economici/industriali cu care are incheiate contracte. In orasele Beclean si Sangeorz-Bai, serviciul de salubrizare este asigurat de catre Directiade Gospodarie Comunala respectiv Serviciu Salubrizare, acestea fiind departamente in cadrulPrimariei.

In urmatoarele tabele sunt prezentate informatii despre cei 5 operatori din Judetul BistritaNasaud

Tabel 3.3-3.3.1 Operatori in judetul Bistriţa - Năsăud

Activititati Localitatea Operator Tipul proprietatiiAlte servicii

asigurate

Colectare,transport sidepozitare

BistriţaSc Codrisor srl Sector privat Nu este cazulSc Urbana sa Sector privat Nu este cazul

Năsaud SC GCL SA Sector public NAD

BecleanDirectia de GospodarieComunala – Primaria

Beclean

Departament incadrul primariei

NAD

SangeorzBai

Serviciu Salubrizare –Primaria Sangiorz Bai

Departament incadrul primariei

NAD

Sursa: APM Bistrita- Nasaud

In tabelele urmatoare este presentata pe scurt situatia dotarilor (colectare si transport) aoperatorilor existenti in anul 2005.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

49

Tabel 3.3-3.3.2 Dotari pentru colecatrea deseurilor Operator Tip Numar

SC CODRISOR SRL Pubele 120 l 0Pubele 240 l 180Eurocontainer 1100 l 320

SC URBANA SA

Pubele 240 Pubele 80

100600

Eurocontainer 1100 337Container 4000 135

SC GCL SA Container 4000 Pubele 120

5020

Directia de GospodarieComunala – Primaria Beclean

Pubele 120 50Container 4000 40

Serviciu Salubrizare – PrimariaSangiorz Bai

Container 4000 16

Sursa: APM Bistrita- Nasaud

Tabel 3.3-3.3.3 Dotari pentru transport

OperatorMijloace de transport

Tip NumarCapacitate

(m³)Perioada de viata

(ani)

SC CODRISOR SRL

Autogunoiere 6 18 13 – 15 ani1 6 13 – 15 ani

Tractoare cu remorca 31

53

8 – 10 ani8 – 10 ani

Basculante 1 5 8 – 10 ani

SC URBANA SA

Autogunoierecompactoare 7 15 13 – 15 ani

Autotransportor cucontainer 2 5 13 – 15 ani

Tractoare cu remorca 2 5 8 – 10 aniBasculante 1 7 8 – 10 ani

SC GCL SAAutotransportor cucontainer

1 5 13 – 15 ani

Tractoare cu remorca 1 6 8 – 10 ani

Communal Department forpublic services

Autotransportor cucontainer 2 4 13 – 15 ani

Tractoare cu remorca 2 5 8 – 10 ani

Basculante 1 12 8 – 10 years

Salubrity department –Sangiorz Bai City Hall

Autotransportor cucontainer 1 4 13 – 15 years

Sursa: APM Bistrita- Nasaud

Nu exista informatii privind contractele actuale sau alte documente referitoare la asigurareaservciului de salubrizare in Bistrita Nasaud.

Rural area

In zonele rurale, in general, nu sunt servicii organizate de gestiune a deseurilor. Transportuldeseurilor la depozite este efectuat individual de catre generatorii de deseuri. Doar un numarlimitat de asezari rurale sunt acoperite de servicii organizate de gestiune a deseurilor, inspecial cele aflate in imediata apropiere a centrelor urbane. Nu sunt disponibile alte informatiiprivind aceasta problema.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

50

3.3.2 Organizarea legata de Proiect

Obiectivele Proiectului pot fi rezumate astfel:

• Imbunatatirea serviciilor de management al deseurilor si, foarte important, realizareasustinerii proprii a acestor servicii prin cresterea eficacitatii de operare si minimizareaefectelor influentelor politice;

• Pregatirea serviciilor avand o baza regionala pentru a fi in acord cu cerinteleDirectivelor europene.

Dezvoltarea institutionala este un factor important in realizarea acestor obiective. Infiintareaunei Asociatii a Municipalitatilor, a unui Comitet de Conducere si a unei Unitati deImplementare a Proiectului se afla printre problemele institutionale care trebuie rezolvatepentru indeplinirea obiectivelor proiectului.

Sectiunea a 6-a ofera detalii despre structura institutionala care va fi necesara pentru etapelede planificare, implementare si desfasurare ale acestui proiect.

3.4 Managementul deseurilor

3.4.1 Surse de deseuri solide in cadrul unei comunitati

Cunoasterea sursei si tipului deseurilor solide, impreuna cu datele despre compozitie si ratelede generare sunt de baza in proiectarea si operarea elementelor unui sistem de managemental deseurilor solide.

Deseurile solide municipale (DSM) pot fi definite ca acele deseuri provenite din gospodarii sidin diverse institutii, comert si industrie si sunt similare celor menajere.

Alte categorii de deseuri solide includ deseurile periculoase, deseurile medicale, namolul dinstatiile de epurare, deseurile provenite din constructii si demolari si alte tipuri (echipamenteelectronice, vehicule iesite din uz etc).

Facilitatile specifice, activitatile sau locatiile associate cu fiecare dintre aceste surse suntprezentate in Tabelul 3.4-3.4.1.

Tabelul 3.4-3.4.1 Tipuri si surse de deseuri solide.

SursaAmenajari tipice, activitatigeneratoare de deseuri

Tipuri de deseuri solide

Deseuri municipale solideDeseuri municipalesolide menajere (DMS)

Locuinte si apartamente, etc. Deseuri alimentare, hartie, cartoane,materiale plastice, textile, piele, lemn,sticla, bidoane, aluminiu, alte metale,cenusa, frunze.

DMS provenite de pestrazi, din parcuri sigradini

Strazi, parcuri si alte zone derecreere

Deseuri stradale, deseuri din amanajareapeisajului si taierea copacilor, deseuriprovenite din parcuri si zone deagrement.

DMS comerciale Magazine, restaurante, piete, cladiride birouri, hoteluri, tipografii, serviceauto etc.

Hartie, cartoane, materiale plastice,lemn, deseuri alimentare, sticla, metale.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

51

SursaAmenajari tipice, activitatigeneratoare de deseuri

Tipuri de deseuri solide

DMS institutionale Scoli, spitale, inchisori, institutii destat.

La fel ca si cele comerciale.

DMS industrialenepericuloase

Industria usoara, constructii La fel ca si cele comerciale.

Alte deseuriDeseuri periculoase Industria grea, rafinarii, centrale

electrice, benzinariiDeseuri din procese industriale, deseurispeciale, deseuri periculoase.

Deseuri medicale Spitale, unitati de cercetare silaboratoare.

Deseuri infectioase, patologice,farmaceutice, produse farmaceuticeexpirate sau de care nu mai este nevoie,deseuri genotoxice (utilizate in tratareacancerului), preparate chimicegenotoxice, developatoare de filme,dezinfectanti expirati sau de care nu maieste nevoie, solventi, deseuri cu uncontinut ridicat de metale grele (baterii,termometre sparte, aparate de masuratpresiunea sangelui etc), recipiente subpresiune, deseuri radioactive, articoledin sticla, ambalaje sau hartie sugativacontaminate.

Namol din statiile deepurare

Amenajari pentru tratarea deseurilor,apelor uzate, etc.

Deseuri din statiile de tratare, in principaldeseuri reziduale

Deseuri din constructiisi demolari

Noi santiere de constructii, santierede reparare/renovare a strazilor,pavaj spart

Lemn, otel, beton, etc .

Alte deseuri (dinechipamente electricesi electronice, deseurivoluminoase, vehiculeiesite din uz)

Populatia, activitatile economice, etc. Aparate electrice si electronice stricate,aparate electrocasnice, mobila, copaci,buturugi, vehicule iesite din uz.

Datele si informatiile despre acele categorii de deseuri ce nu sunt incluse in acest Masterplan(de exemplu, deseurile periculoase, deseurile de natura medicala si alte tipuri de deseuri) suntprezentate in Anexa 2.2.

Cantitatile raportate de deseuri municipale solide din zonele urbane, separate in deseurimenajere, deseuri stradale si deseuri comerciale si industriale sunt prezentate in Figura 3.4-3.4.1, si Figura 3.4-3.4.3.Figura 3.4-3.4.1 Deseuri municipale solide in zonele urbane (tone pe an)

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

52

43,220

47,716

14,317

6,404

27,110

22,926

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

45,000

50,000

t/an

Deseuri menajere Deseuri stradale Deseuri asimilabile

Tip de deseuri

Cantitati de deseuri raportate in zona urbana

2004 2003

Figura 3.4-3.4.2 Deseuri municipale solide in zonele urbane (kg/cap de locuitor/an)

374.33 374.33

292

124.00 124.00

54.75

234.80 234.80

73.00

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00

300.00

350.00

400.00

kg/loc/an

Deseuri menajere Deseuri stradale Deseuri asimilabile

Tip de deseuri

Factori specifici de productie ai deseurilor raportati in zona urbana

2004 2003 Factori productie din standard

Figura 3.4-3.4.3 Deseuri municipale solide in zonele urbane (sursa in procente)

Cantitati raportate in zona urbana

374.33

124.00

234.80

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2004

An

kg/loc/an

Deseuri asimilabile

Deseuri stradale

Deseuri menajere

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

53

3.4.2 Deseurile menajere

Deseurile menajere pot fi definite ca deseuri solide care provin din locuinte.

Zonele urbane

Cantitati de deseuri menajereCantitatile raportate de deseuri menajere urbane sunt prezentate in

Tabelul 3.4-3.4.2 Cantitati de deseuri menajere – zona urbana.t/an 2000 2001 2002 2003 2004 2005De la populatie 44,794 51,265 49,693 47,716 43,220 NADTotal **(kg/loc/an) 371.42 427.34 432.24 412.46 374.33 NADStandard (kg/loc/an) 292

Sursa: APM Judetul Bistriţa Năsaud (Planul Local de Management al Deseurilor).- Cantitatea raportata de deseuri se bazeaza doar pe estimari, nu si pe masuratori precise.- NAD = date indisponibile.

Compozitia obisnuita a deseurilor menajere in anul 2003 este prezentata in Tabelul 3.4-3.4.3 si ilustrata in Figura 3.4-3.4.4.

Tabelul 3.4-3.4.3 Compozitia obisnuita estimata a deseurilor menajere in anul 2003Hartie sicarton%

Sticla

%

Metale

%

Plastic

%

Textile

%

Materialeorganice

%

Altele

%

Total

%

11 7 7 4 5 58 8 100Sursa: Operatorii din depozite, Companiile de Management al Deseurilor * cifrele sunt rotunjite

Figura 3.4-3.4.4 Compozitia obisnuita estimata a deseurilor menajere urbane in anul 2004

Plastics4%

Paper and cardboard

11%Glass

7%

Metals7%

Textile5%

Organic58%

Others8%

Sursa: Operatorii din depozite, Companiile de Management al Deseurilor

Managementul deseurilor menajere

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

54

a) ColectareDeseurile menajere sunt colectate de catre operatorii din fiecare municipiu.Punctele de colectare pentru deseurile menajere sunt stabilite pe baza unorconsideratii practice cum ar fi distanta si accesul vehiculelor.

Frecventa colectarii variaza de la un oras la altul si depinde de serviciulcontractat si poate varia si de la un anotimp la altul.

In zonele urbane din Judetul Bistriţa - Năsaud deseurile sunt colectate de lapoarta in cazul caselor si din locatii stabilite adiacente blocurilor cuapartamente.In zonele cu densitati mai mari ale populatiei, deseurile suntcolectate cu ajutorul pubelelor de tip european si micilor vagonete basculante.In suburbii serviciul de colectare utilizeaza containere cu o capacitate de 4 m3.

Frecventa colectarii variaza in functie de tipul locuintei, pentru blocurile cuapartamente serviciul de colectare este efectuat zilnic, iar pentru case,saptamanal. In timpul verii si toamnei, frecventa colectarii este mai mare decatin timpul iernii datorita temperaturilor ridicate si problemei mirosurilor provocatede descompunerea deseurilor biodegredabile.

b) TransportDeseurile menajere sunt transportate de operatorii din fiecare municipiu catrecel mai apropiat depozit de deseuri. Operatorii existenti sunt prezentati inSectiunea 3.3, iar depozitele de deseuri existente sunt prezentate in Sectiunea3.5.

c) RecuperareIn prezent, recuperarea deseurilor colectate consta in activitati de reciclare. InBistriţa - Năsaud, exista cateva companii active de reciclare, dupa cum estestabilit in Planul Judetean de Management al Deseurilor, vezi Tabelul 3.4-3.4.4.

Tabelul 3.4-3.4.4 Companii de recicalre in Judetul Bistriţa - Năsaud

Nr.Crt.

Tipul dedeseuricolectate/reciclate

Cantitatea estimatade deseuricolectate/reciclate(t/an) –in anul 2000

NumeleCompaniei deReciclare

Proprietate ActivitatiPunctedelucru

1. OtelFontaCupruHartieAluminiuPlumb

15514 t422 t85 t626,3 t89,8 t24,3 t

SC REMAT SA De statRecuperareasi reciclareamaterialelorrefolosibile

5

2. OtelFontaCupruAluminiuPlumb

263,69 t5,56 t15,54 t25,372,68

SCCRISTICRINSRL

Privata

Recuperareasi reciclareamaterialelorrefolosibile

1

Sursa: Planul de Management al Deseurilor in Judetul Bistriţa - Năsaud – anul 2002.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

55

d) DepozitareIn Judetul Bistriţa - Năsaud deseurile menajere din zonele urbane suntdepozitate fara pre-tratare in cele patru depozite urbane existente, cate unulpentru fiecare municipalitate. Caracteristicile acestor depozite sunt prezentate inSectiunea 3.5.

Zonele rurale

CantitatiIn prezent nu sunt disponibile date cu privire la producerea de deseuri menajere inzonele rurale ale Judetului Bistriţa – Năsaud.

Managementul deseurilor menajere

In zonele rurale, in general, nu sunt servicii organizate de gestiune a deseurilormenajere. Transportul catre depozitele de deseuri este efectuat individual de generatoriide deseuri. Doar un numar limitat de asezari rurale beneficiaza de servicii organizate degestiune a deseurilor, in special cele localizate in imediata apropiere a centrelor urbane.Nu exista alte informatii disponibile referitoare la acest aspect.

3.4.3 Deseurile provenite din Comert si Institutii

Deseurile Comerciale si Institutionale pot fi definite ca deseuri solide provenite dininstitutii si organizatii de afaceri cum ar fi institutii de stat, scoli, spitale, magazine, piete,cladiri de birouri, restaurante, centre de cumparaturi, teatre etc, deseuri similare canatura celor menajere.

Zonele urbane

CantitatiCantitatile estimate de deseuri comerciale si institutionale urbane sunt prezentate in .

Tabelul 3.4-3.4.5 Cantitatile estimate de deseuri comerciale/institutionale – zona urbanat/an 2000 2001 2002 2003 2004 2005*

Deseuri comerciale siinstitutionale 22,806 16,883 15,006 22,926 27,110 NAD

Total **(kg/loc/an) 189.10 140.74 130.53 198.17 234.80 NADNorma standard(kg/loc/an) 73

Sursa informatiilor: APM Bistriţa Năsaud *) NAD = date indisponibile**) Cantitatea de deseuri raportata se bazeaza doar pe estimari, nu si pe masuratori exacte.

Managementul deseurilor comerciale si institutionale

a) Colectare

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

56

In prezent colectarea deseurilor comerciale si institutionale este efectuata deoperatorii existenti in fiecare municipiu. Serviciul este prestat in functie decontractele individuale. De exemplu, in Municipiul Bistriţa, sunt 2 operatoriprivati: SC Codrisor SRL si SC Urbana SA care au contracte pentru colectareadeseurilor cu institutii publice si agenti economici. Frecventa colectarii variazade la un contract la altul si de asemenea in functie de anotimp.

b) TransportDeseurile comerciale si institutionale sunt transportate de prestatorul de serviciidin fiecare municipiu catre cel mai apropiat depozit de deseuri.O lista adepozitelor urbane de deseuri si a operatorilor este prezentata in Sectiunea 3.5.

c) RecuperareLista companiilor de reciclare a fost prezentata in Tabelul 3.4-3.4.4.

d) DepozitareCea mai mare parte a deseurilor colectate se depoziteaza impreuna cudeseurile menajere in depozitele urbane existente.

Zonele rurale

CantitatileIn prezent nu sunt disponibile date cu privire la producerea deseurilor provenite dincomert si institutii in zonele rurale din Judetul Bistriţa – Năsaud.

Deoarece activitatile comerciale nu sunt bine dezvoltate in zonele rurale, cea mai mareparte a acestor deseuri este produsa de institutiile publice (sediile autoritatilor locale,scoli, spitale).

Managementul deseurilor din comertIn zonele rurale din Judetul Bistrita-Nasaud activitatile de colectare, transport si tratarenu sunt organizate pentru deseurile provenite din comert si institutii. Deseurile suntdepozitate la gropile de gunoi care nu sunt in conformitate cu prevederile legislatiei invigoare.

3.4.4 Salubrizarea strazilor

"Deseuri Stradale" inseamna materiale alcatuite in principal din sol, pietre, asfalt, frunzesi alte materii vegetale produse in timpul curatarii strazilor si spatiilor publice. Potcontine de asemenea cantitati mici din alte tipuri de deseuri solide care se gasesc pestrazi. Aceste deseuri sunt colectate si din parcuri si gradini si din zona pietelor.

Zonele urbane

Cantitatile de deseuri de pe strazi, din gradini si piete sunt prezentate in.

Tabelul 3.4-3.4.6 Cantitatile de deseuri stradale – zona urbana

t/an 2000 2001 2002 2003 2004 2005*Deseuri stradale 3,810 4,669 4,336 4,225 12,045 NAD

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

57

Parcuri sigradini 1,031 616 890 950 905

NAD

Piete 500 1,154 966 1,229 1,367 NADTotal (t/an) 5,341 6,439 6,192 6,404 14,317 NADTotal **(kg/loc/an) 44.29 53.68 53.86 55.36 124.00 62.69Norma standard(kg/loc/an) 54.75Sursa si calitatea informatiilor : APM Judetul Bistriţa Năsaud *) NAD = date indisponibile**) Cantitatea de deseuri raportata se bazeaza doar pe estimari, nu si pe masuratori exacte.

Managementul deseurilor stradale

a) ColectareIn prezent, deseurile stradale, cele din parcuri si gradini sunt colectate deoperatorii existenti in fiecare municipiu, care au printre responsabilitatile lorcuratirea strazilor si spatiilor publice.

In fiecare municipiu sunt furnizati saci de gunoi.

b) TransportTransportul deseurilor stradale colectate este in responsabilitatea autoritatiilocale care duce deseurile la cel mai apropiat depozit. Locatia depozitelorurbane existente este prezentata in Sectiunea 3.5.

c) RecuperareIn Judetul Bistrita-Nasaud nu exista activitati de recuperare a deseurilorstradale, din parcuri, gradini si piete.

d) DepozitareDeseurile colectate de pe strazi, din parcuri, gradini si piete sunt depuse indepozitele existente de deseuri. O lista cu toate depozitele urbane de deseurieste prezentata in Sectiunea3.5.

Zonele rurale

CantitatileNu exista date disponibile referitoare la producerea deseurilor stradale in zonele ruraledin Judetul Bistriţa – Năsaud. Nivelul serviciilor si calitatea strazilor sunt scazute ceeace inseamna ca deseurile stradale sunt estimate a fi prezente in cantitati reduse.

Managementul deseurilor stradaleIn present, in zonele rurale din Judetul Bistriţa – Năsaud activitatile de colectare,transport si tratare a deseurilor stradale nu sunt organizate. Deseurile stradale suntdepozitate la cele mai apropiate gropi de gunoi, care nu sunt in conformitate cuprevederile legislatiei in vigoare.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

58

3.4.5 Deseurile Industriale Nepericuloase

Deseurile industriale solide nepericuloase sunt deseuri provenite din industrie si suntsimilare deseurilor menajere.

Zonele urbane si rurale

Cantitati

Principalele tipuri de deseuri nepericuloase produse de agentii economici in JudetulBistriţa Năsaud sunt prezentate in urmatorul Tabel.

Tabelul 3.4-3.4.7 Deseuri nepericuloase: tipuri si cantitati - 2000. Tipul deseurilor (mii Tone/2000) Produse Reutilizate Prelucrate DepozitateDeseuri din lemn 24.098 11.691 7.517 4.890Deseuri din hartie si carton 0.162 - 0.155 0.007Deseuri din sticla si ceramica 2.106 - 1.125 0.981Metale 9.113 - 9.084 0.029Textile 0.335 0.116 0.080 0.139Industria pielariei 0.006 - 0.006 -Plastic 0.473 - 0.472 0.001Deseuri de cauciuc 0.071 0.026 0.042 0.003

Sursa: Planul Judetean de management al deseurilor 2002.

Managementul deseurilor industriale nepericuloasea) Colectare

In general, deseurile nepericuloase produse in Judetul Bistrita-Nasaud suntcolectate selectiv si recuperate ca materiale brute secundare pentru procesul deproductie.Dezvoltarea activitatilor de prelucrare a lemnului conduce laproducerea unor cantitati mari de rumegus.

b) TransportTransportul deseurilor nepericuloase la companiile de reciclare sau gropile degunoi existente se face cu ajutorul camioanelor cu remorca.

c) RecuperareDeseurile provenite din ambalaje produse de agentii economici sunt recuperatede urmatoarele unitati specializate:

a. Orasul Bistrita: SC GOLDPLAST SRL, SC FITART PLAST SRL, SCPOLIMED COM SRL, SC FRATTELO PETGRUP SRL, SC REMAT SAsi SC REDIVIVUS PRODCOM SRL.

b. Orasul Nasaud: SC SOMPLAST SA, SC DISTRICT GENERAL PRODSRL si SC PROREM PLAST SRL.

Urmatorul tabel prezinta situatia existenta la nivel de judet a materialelorrecuperate din deseurile din ambalaje. O parte din cantitatea de rumegus estefolosita la instalatii de brichetare sau ca si combustibil in statiile energetice.

Tabelul 3.4-3.4.8 Materialele recuperate din deseurile provenite din ambalaje (tone/an2003).

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

59

Materialul

Cantitateacolectata dedeseuri dinambalaje

Reciclarea

organica

Altetipuri dereciclar

e

Recuperarea energiei

Alte tipuride

recuperare

Cantitateatotalarecuperata

Sticla 0 0 0 0 0 0Plastic *PET 0 0 0 0 0 0Plastic *PE 145.41 0 145.41 0 0 145.41Plastic *PVC 0 0 0 0 0 0Plastic *PP 45.42 0 45.42 0 0 45.42Plastic *PS 0 0 0 0 0 0Plastic *Altele 0 0 0 0 0 0Plastic Total 190.83 0 190.83 0 0 190.83Hartie si carton 1474 0 1474 0 0 1474Metale *Otel 0 0 0 0 0 0Metale *Aluminu 0 0 0 0 0 0Metale Total 0 0 0 0 0 0*Amestec 0 0 0 0 0 0*Lemn 0 0 0 0 0 0*Altele 0 0 0 0 0 0TOTAL 1664.83 0 1664.83 0 0 1664.83

In continuare sunt prezentate unitatile economice din Judetul Bistriţa - Năsaud ,care folosesc ca materie prima deseuri:

- S.C. MOPAL S.A. Bistriţa, producator de mobila, foloseste ca materieprima deseurile provenite din lemn si rumegusul;- S.C. CRISTIRO S.A. Bistriţa, producator de sticla mata, foloseste deseuriprovenite din sticla; - S.C. RAPID S.A. Bistriţa, producator de fonta, foloseste propriile deseuriprovenite din procesul de productie;- S.C. ARIO S.A. Bistriţa, producator de valve industriale de otel, folosestefierul vechi si aluminiul colectat de la unitatile REMAT sau de la alti agentieconomici; - S.C. HICART S.A Prundu Bargaului, producator de articole din hartie,foloseste deseurile din hartie si carton colectate de unitatile REMAT sau altiagenti economici; - S.C. NETEX S.A. Bistriţa, producator de textile, foloseste deseurile textilecolectate de la diferiti agenti economici din judet.

d) DepozitareCantitatile de deseuri din lemn sunt depozitate dupa cum urmeaza: 47% pepamant, suprafete deschise, 48% in perimetre inchise si 5% in bene de gunoi .In present, cantitatile de rumegus depuse pe malurile raurilor au un impactnegative asupra peisajului. Celelalte tipuri de deseuri mentionate in Tabelul 3.4-3.4.9 sunt depozitate.Deseurile nepericuloase sunt dispuse in depozitul SC PROMET SA GROUPPROFILMET cu o suprafata de 1.2 ha.

1.1.1 Managementul deseurilor provenite din namolul rezultat din Statiile de Epurare

Namolul provenit din statiile de epurare inseamna orice reziduu solid, semi-solid saulichid acumulat in statiile municipale de epurare sau in canalizari. a apelor in cadrulmunicipiilor sau in canalizarile gospodariilor individuale. Acest tip de namol include, dar

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

60

nu se limiteaza la: materii solide indepartate dupa epurarea primara, secundara sauavansata a apelor uzate si materiilor din canalizari. Namolul rezultat la statiile deepurare nu include pietris, resturi sau cenusa produsa in timpul incinerarii resturilor dincanalizare.

Zonele urbane

CantitatilePrincipalii generatori de astfel de namoluri sunt statiile de epurare a apelor uzate dinJudetul Bistriţa – Năsaud.

Tabelul 3.4-9 Cantitati de namoluri din statiile de epurare (continutul in apa necunoscut).t/an 2000 2001 2002 2003 2004Namol din statiile de epurare 740 660 2330 2234 1118

Sursa: APM Judetul Bistriţa - Năsaud (Planul Judetean de Management al Deseurilor).

Managementul deseurilor provenite din namolul de la statiile de epurare

a) ColectareNamolul din statiile de epurare a apelor uzate este colectat in straturi groase.

b) TransportNamolul deshidratat este transportat cu ajutorul camioanelor cu remorca.

c) RecuperareProcesul de recuperare este deshidratarea.

d) Tratarea/DepozitareaDupa procesul de ingrosare, namolul este transportat la depozitele municipaleexistente. Nu sunt aplicate tratamente in vederea folosirii namolului, deexemplu, ca ingrasamant in agricultura.

Zonele rurale

In zona rurala nu exista instalatii de tratare a apelor uzate astfel ca nu sunt generatenamoluri.

3.4.6 Managementul deseurilor provenite din constructii si demolari

Deseurile provenite din constructii si demolari includ:

• caramida, moloz si beton, placi din constructie • mobila • solul provenind din lucrarile de constructii, inclusiv saparea unor bazine • ferestre si usi • materiale utilizate in construirea acoperiselor• tencuieli si scanduri din lemn • alte materiale de constructii

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

61

Zona urbana

CantitatiCantitatile estimate de deseuri provenite din constructii si demolari sunt prezentate inTabelul 3.4-10.

Tabelul 3.4-10 Cantitati deseuri provenind din constructii si demolarit/an 2000 2001 2002 2003 2004Deseuri provenind din constructiisi demolari, din care:

10013 5842 7500 7061 2896

- Deseuri inerte 0 0 0 0 0- Deseuri mixte 10013 5842 7500 7061 2896Sursa: APM Judetul Bistriţa - Năsaud (Planul Local de Management al Deseurilor).

Managementul deseurilor provenite din constructii si demolari (deseuri C&D)

a) ColectareIn prezent, deseurile provenind din constructii si demolari sunt gestionate defirmele de constructii.

b) TransportNu sunt disponibile detalii privind activitatea de transport a deseurilor dindemolari.

c) Recuperare

Nu sunt folosite nici un fel de tehnologii de tratare si nu se realizeaza nici oseparare intre deseuri provenite din constructii si cele provenite din demolariinainte de depozitarea finala.

d) DepozitareIn prezent, deseurile provenite din constructii si demolari sunt depozitatenecontrolat la gropile de gunoi existente.

Zonele rurale

CantitatileNu exista date valabile cu privire la cantitatile de deseuri generate provenite dinconstructii si demolari in zona rurala.

Managementul deseurilor provenite din constructii si demolari

In zona rurala, sistemul de management al deseurilor provenite din constructii sidemolari nu este organizat. Deseurile sunt depozitate intamplator la gropile de gunoilocale.

3.5 Depozitele existente

3.5.1 Principalele depozite existente ce deservesc centrele urbane

Principalele depozite existente in Judetul Bistriţa - Năsaud sunt:Bistriţa

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

62

BecleanNăsaudSangeorz-Bai

Exista imagini pentru fiecare locatie existenta: Fotografia nr 1-Bistriţa, Fotografia nr 2-Beclean si Fotografia nr 3-Năsaud.Principalele caracteristici ale depozitelor existente din Judetul Bistrita-Nasaud suntprezentate in Tabelul 3.5-1..

Foto nr 1: Depozitul de deseuri existent Bistriţa

Foto nr 2: Depozitul de deseuri existent Beclean.

Foto nr 3: Depozitul de deseuriexistent Năsaud.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

63

Tabelul 3.5-3.5.1 Principalele particularitati ale depozitelor de deseuri existente in zonaurbana in judetul Bistriţa – Năsaud.

Operator LocalitateNr de

locuitori

Suprafatadepozitului

(ha)

Capacitatea(m3)

Cantitatea anualade deseuri

depozitata (m3)

SCCODRISORSRL

Bistriţa

SC URBANASA

Bistriţa82,081

0.5 700000 80000

5.1 336842 48000

PrimariaBeclean

Beclean 11,3231.2 100000 12000

SC GCL SA Năsaud 10,953 0.3 200000 14500PrimariaSingeorz Bai

Sangeorz Bai 10,6211.5 18000 3000

Sursa: Informatii oferite de Consiliile Locale si APM.

3.5.2 Depozitele rurale

Informatii detaliate despre locatiile gropilor de gunoi existente in judetul Bistriţa –Năsaud sunt prezentate in Anexa 3.1.

3.5.3 Depozitele de deseuri existente si termenul limita pentru inchiderea acestora

Conform legislatiei romanesti, toate depozitele de deseuri existente in judetul Bistrita-Nasaud trebuie inchise in anii urmatori.

Depozitele de deseuri municipale prezentate in Tabelul 3.5-3.5.2 vor fi inchise inperioada 2006-2009 in conformitate cu Decizia Guvernamentala 349/2005.

Tabelul 3.5-3.5.2 Inchiderea depozitelor de deseuri municipale:

Judet Locatie depozit An inchidereBistriţa-Năsaud Bistriţa 1985(URBANA)

NăsaudBistriţa 1992 (CODRISOR)

200620082009

Depozitele de deseuri municipale din Tabelul 3.5-3 vor fi inchise in perioada cuprinsaintre 16 Iulie 2009 – 16 Iulie 2017 conform Deciziei Guvernamentale 349/2005.

Tabelul 3.5-3.5.3 Inchiderea depozitelor de deseuri municipale, 2017

Judet Locatie depozit An inchidereBistriţa-Năsaud Beclean 2016

Depozitele existente de deseuri inerte si industriale nepericuloase vor fi inchise pana ladata de 31 Decembrie 2006 conform Deciziei Guvernamentale 349/2005.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

64

Tabelul 3.5-3.5.4 Inchiderea depozitelor de deseuri inerte si industriale nepericuloase, 2006

Depozitele de deseuri industriale periculoase existente trebuie inchise pana la 31Decembrie 2006 potrivit HG 349/2005.

Tabelul 3.5-3.5.5 Inchiderea depozitelor de deseuri industriale periculoase, 2006

Depozitele existente in Judetul Bistriţa – Năsaud sunt prezentate in Harta 3.5-1.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

Judet Locatie depozit Suprafata (ha)Bistriţa - Năsaud SC PROMET SA GROUP

PROFILMET 1.2

Judet Locatie depozit Suprafata (ha)Bistriţa-Năsaud SC ARIO SA 2.4

65

Harta 3.5-3.5.1 Depozite existente in Judetul Bistriţa – Năsaud.

Legenda: Locatie in zona urbana

Locatie in zona rurala

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

66

3.6. Tarifele si modul de colectare a acestora

3.5.4 Generalitati

In acest subcapitol sunt prezentate caracteristicile serviciului actual de gestiune adeseurilor la nivel de judet. Datele prezentate au fost culese de la companiile care seocupa in prezent de prestarea serviciilor de salubrizare. Tarifele raportate de catreoperatori sunt exprimate in RON/m3. Pentru facturarea serviciilor oferite populatiei se calculeaza o cantitate medie anuala dedeseuri generata de o persoana in functie de factorul general de generare a deseurilorrezultand un tarif exprimat in RON/ persoana.Echivalentul in euro al tarifelor a fost calculat pe baza unei rate medii anuale de schimbvalutar raportata de Banca Nationala a Romaniei.

3.5.5 Municipiul Bistrita

In municipiul Bistrita , serviciul de salubrizare este prestat de doua companii localeprivate, SC CODRISOR SRL si SC URBANA SA. Acoperirea cu servicii se face in proportie de aproximativ 90%. Frecventa de colectareeste, de regula, zilnic pentru blocurile de locuinte si saptamanal pentru case, iar pentruagentii economici, industrie si institutii publice frecventa de colectare este de trei ori pesaptamana daca specificatiile contractuale nu prevad altfel. Tarifele practicate si rata de incasare a veniturilor facturate in ultimul an suntprezentate in tabelul ce urmeaza:

LOCALITATE UM 2005Bistrita

Tariful pentru populatia care locuieste la bloc Ron/pers 23.29€/pers 6.43

Tariful pentru populatia care locuieste la case Ron/pers 23.29€/pers 6.43

Rata de incasare a veniturilor % 80%Tariful pentru agentii economici Ron/m3 23.29

€/m3 6.43Rata de incasare a veniturilor % 95%

In prezent, in municipiul Bistrita, nu se aplica principiul “poluatorul plateste”, tarifele fiindaceleasi pentru toti beneficiarii serviciului de salubrizare. Se poate observa ca rata deincasare este ridicata, datorita unui sistem de colectare a veniturilor bine organizat.

Orasul Nasaud

In orasul Nasaud exista o companie publica, SC GCL SA care se ocupa de serviciul desalubrizare constand in colectarea si depozitarea deseurilor municipale generate inoras. Aceasta societate este detinuta in totalitate de Consiliul Local Nasaud.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

67

Serviciul de salubrizare este prestat pentru aproximativ 90% din populatie cu ofrecventa saptamanala de colectare pentru populatie si de doua ori pe saptamanapentru agentii economici si institutii publice.

Societatea are propriul buget si este responsabila pentru incasarea facturilor. Tarifelepracticate precum si rata de incasare sunt prezentate in continuare:

LOCALITATE - OPERATOR UM 2005Nasaud - SC GCL SATariful pentru populatia care locuieste la bloc Ron/pers 34.20

€/pers 9.44Tariful pentru populatia care locuieste la case Ron/pers 34.20

€/pers 9.44Rata de incasare a veniturilor % 70%Tariful pentru agentii economici Ron/m3 36.89

€/m3 10.2Rata de incasare a veniturilor % 95%

Dupa cum se observa, tarifele in anul 2005 sunt mai ridicate pentru serviciul desalubrizare oferit agentilor economici comparativ cu cel pentru populatie.

Orasele Beclean si Sangeorz-Bai

In orasele Beclean si Sangeorz-Bai, serviciul de salubrizare este prestat dedepartamentul public de gestiune a deseurilor din cadrul consiliilor locale.

Acoperirea cu servicii se face in proportie de 95% in orasul Beclean si de 70% in orasulSangeorz-Bai cu o frecventa de colectare a deseurilor zilnica pentru populatia carelocuieste la bloc si saptamanala pentru populatia care locuieste la case si pentru agentiieconomici si institutiile publice.

Tarifele si ratele de incasare pentru ambele orase sunt prezentate in tabelele ceurmeaza:

LOCALITATE - OPERATOR UM 2005Beclean – Departamentul public local de gestiune a deseurilorTariful pentru populatia care locuieste la bloc Ron/pers 25.20

€/pers 6.95Tariful pentru populatia care locuieste la case Ron/pers 25.20

€/pers 6.95Rata de incasare a veniturilor % 65%Tariful pentru agentii economici Ron/m3 28.50

€/m3 7.9Rata de incasare a veniturilor % 95%

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

68

LOCALITATE - OPERATOR UM 2005

In ambele orase, tarifele practicate pentru agentii economici sunt mai ridicate decat celepentru populatie, aplicandu-se partial principiul “poluatorul plateste”. Rata scazuta de incasare a facturilor de la populatie are un impact negativ semnificativpentru sustenabilitatea financiara a activitatii desfasurate.

3.4. Cerinte si Constrangeri Critice

Tabelul 3.7-1 ne furnizeaza o evaluare a componentelor sistemului de management adeseurilor in judetul Bistrita Nasaud. Aceasta evaluare este realizata in functie decerinte ca: (i) stabilirea cadrelor legale; (ii) necesitatea mentinerii sanatatii publice si acurateniei; si (iii) necesitatea de a sustine alte aspecte ale sistemului de management aldeseurilor. Componentele sistemului de management al deseurilor au constrangeri cuprivire la cerintele ce trebuie urmarite pe parcursul desfasurarii Master Planului, astfelse va asigura concordanta fezabila in timp a sistemelor de management a deseurilor cuDirectivele UE.

Ca o caracteristica, in conformitate cu cerintele Directivelor UE (impreuna cuamendamentele urmatoare), sistemul actual de management al deseurilor:

• nu corespunde cu cerintele Directivei de Depozitare a Deseurilor (1999/31/EC),si viitoarele specificatii in conformitate cu Directiva depasesc cu multposibilitatile financiare ale Consiliilor Locale.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

LOCALITATE - OPERATOR UM 2005Sangeorz-Bai - Departamentul public local de gestiune a deseurilorTariful pentru populatia care locuieste la bloc Ron/pers 12.00

€/pers 3.31Tariful pentru populatia care locuieste la case Ron/pers 12.00

€/pers 3.31Rata de incasare a veniturilor % 75%Tariful pentru agentii economici Ron/m3 12.50

€/m3 3.4Rata de incasare a veniturilor % 100%

69

• nu este in concordanta cu cerintele Directivei de Ambalaje si Deseuri deAmbalaje(94/62/EC). Ulterioarele specificatii in conformitate cu aceastaDirectiva depasesc cu mult posibilitatile financiare ale Consiliilor Locale, sinecesita actiuni individuale la nivel de tara cu privire la pregatirea Directiveireferitoare la folosirea ambalajelor reciclabile pentru ambalarea produse noi ,minimizarea greutatii ambalajelor, designul de ambalare si prevenirea deseurilordin ambalaje.

Alte Directive UE (ex. Directiva Deseurilor de Echipamente Electrice si ElectroniceDEEE - 2002/96/EC , si Directiva Vehiculelor Uzate VU -2000/53/EC) se refera laaspecte ale sistemului de management al deseurilor. Cu toate ca nu se specificaactiunile necesare, este clar ca masurile luate la nivel local pot facilita implementareaDirectivelor. Consiliile locale sunt incapabile la momentul actual de a indepliniobiectivele Directivelor si pe viitor nu vor avea capacitatea de a le rezolva. Conformcelor scrise, sistemul actual de management al deseurilor este inapt sa indeplineascacerintele Directivelor UE prezentate mai sus, sau transpunerea lor in legile romanesti.

Aplicarea principiului “poluatorul plateste” este importanta din doua puncte de vedere:

• Largeste sfera de responsabilitate financiara in cadrul managementuluideseurilor. Astfel, se asigura oportunitati de obtinere a veniturilor in urmautilizarii sistemului de management al deseurilor de la cei care au cea mai marenevoie de acesta (in general, cei care isi pot permite sa plateasca pentru acesteservicii de salubrizare). Pot fi incluse si acele persoane care aduc pe piataproduse si apoi acestea devin deseuri ca urmare a aruncarii produselor.

• introduce un sistem de plata care va avea ca efect generarea redusa de cantitatide deseuri, de asemenea reducerea presiunii asociate deseurilor asupramediului.

Multe costuri asociate sistemului actual de management al deseurilor nu sunt platite decatre beneficiari. Nerecuperarea costurilor se asociaza cu utilitatile de depozitare,niciuna dintre aceste utilitati nerespectand normele de protectie a mediului.Nerecuperarea costurilor rezulta atat din lipsa investitiilor necesare de a proteja mediulinconjurator in urma depozitarii deseurilor, cat si din reducerea competitivitatii financiarea altor optiuni. Astfel, apare un esec al adoptarii altor optiuni (ex. atunci canddepozitarea este ieftina, nu exista o motivare din punct de vedere financial pentrureciclarea deseurilor). In prezent, sistemul actual de management al deseurilor ca sicadrul financiar nu este sustenabil conform Directivelor UE, iar astfel costurile nu potdeveni viabile din punct de vedere financiar.

Recuperarea costurilor este inegala in judetul Bistrita Nasaud. Sectorul privat careasigura serviciile de salubrizare ating cele mai ridicate nivele de recuperare a costurilor,spre exemplu, municipiul Bistrita (unde serviciul este asigurat de o Regie Autonoma) aatins un procentaj ridicat de recuperare a costurilor. In situatia in care costurile nu serecupereaza din tarifele platite de catre utilizatori ai serviciilor de salubrizare estenecesar sa se acopere diferentele de costuri din alte venituri. Aceasta poate sa nu fievalabil pentru sectorul privat. Pe de alta parte, institutiile care primesc bani din altesurse decat tarife ( tarifele neplatite se vor compensa din alte surse) nu seconcentreaza pe recuperarea totala a costurilor din tarife ca cele din sectorul privat.Sistemul integrat de management al deseurilor suporta un sistem de plata si orecuperare a costurilor mai mari decat sistemul actual, unde costurile serviciului eraulimitate la colectarea deseurilor.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

70

Indeplinirea obiectivelor sistemului de management a deseurilor poate fi facilitata prinintermediul tarifelor care reflecta prioritatile sistemului; calitatea ridicata a serviciilor desalubrizare presupune tarife ridicate. Nu au fost introduse instrumente economice sifolosirea tarifelor variabile pentru atingerea obiectivelor sistemului de management aldeseurilor. Nu exista tarife pentru depozitare, drept rezultat nu se asigura nici omotivare financiara pentru reducerea, reutilizarea, reciclarea si compostarea deseurilor.

Capacitatile administrative si tehnice sunt limitate; nu exista nici o experienta cu privirela strategiile diferite, tarife, sisteme de recuperare a costurilor si altele in cadrulsistemelor integrate de management a deseurilor.

Exista un nivel scazut de informare a publicului cu privire la problemele sistemului demanagement al deseurilor. Nu este bine inteleasa legatura intre managementuldeseurilor si dezvoltarea economica, intre crearea locurilor de munca si alte prioritati cuprivire la mediu. Mesajele cheie includ, de exemplu, nevoia corelarii unui managementadecvat al deseurilor cu dezvoltarea turismului, impactul semnificativ potential increarealocurilor de munca pentru reciclare si impactul major al reciclarii si compostarii in scopulreducerii emisiilor de gaze cu efect de sera.

In baza acestor constrangeri, se poate evidentia faptul ca modificarile sistemului actualde management al deseurilor in cadrul structurii existente nu sunt fezabile inconformitate cu atingerea Obiectivelor din Directivele UE. Mai mult, solutiile tehnicedate pentru structurile institutionale si managementul financiar depind in cateva cazuride masurile de implementare/operare care depasesc atributiile municipiilor locale.Astfel, este necesar identificarea unei noi structuri institutionale care sa asigure:

• o reducere a costurilor gospodariilor si facilitatilor industriale si comerciale la unnivel fezabil

• o expertiza sumara tehnica si administrativa care sa asigure concentrareaadecvata a sistemului de deseuri si nu dispersia responsabilitatilor la mai multeentitati.

• gestionarea eficienta si eficace a contractelor, acolo unde este nevoie, inconformitate cu cerintele entitatilor financiare.

• coordonarea activitatilor care pot fi implementate la nivel local (ex. colectare) cuactivitatile centralizate (ex. depozitarea si tratarea deseurilor).

• eficienta, eficacitatea si contabilizarea managementului fondurilor de investitii• concentrarea activitatilor de monitorizare si raportare mai bine decat

repartizarea acestora la mai multe entitati mici cu capacitate mica de realizare aacestor activitati.

Tabel 3.7-1 Rezumatul constrangerilor sistemului actual de management aldeseurilor

Componentasistemului

ConstrangereCerintele ce trebuie

indeplinite pe perioadaMaster Plan-ului

Ce sta la baza cerintelor

Depozitarea temporara adeseurilor

Depozitare neadecvata adeseurilor in zone rurale

Aprovizionarea zonelor ruralecu containere

Depozitare eficaceimpusa de toate optiunilede gestiune a deseurilor

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

71

Componentasistemului

ConstrangereCerintele ce trebuie

indeplinite pe perioadaMaster Plan-ului

Ce sta la baza cerintelor

Colectare Dotarile existente sunt uzate,ineficiente si necesitaimbunatatiri substantiale

Dotari adecvate necesitatilorlocale de colectare a deseurilorin vederea maximizariieficientei de operare

Asigurarea dotarilornecesarecorespunzatoare sanatatiipublice si curateniei

Reciclare/ Tratare Colectare insuficienta siinsuficienta centrelor decolectare a deseurilorreciclabile

Proiectarea/ implementareainfrastructurii necesarecolectarii materialelorreciclabile si deseurilorbiodegradabile

Directiva 94/62/ECmodificata prin CD2004/12/CEDirectiva 2002/96/EC

Depozitare finala Depozitele existente nurespecta standardeleeuropene

Asigurarea a capacitatilor dedepozitare la nivel de judet inconcordanta cu legislatia invigoare

Directiva 1993/31/EC

Finantare/Recuperarecosturi

Capacitate de finantareinsuficientaNerecuperarea costurilor Neaplicarea principiului„poluatorul plateste „

Asigurarea finantarii necesareachizitionarii echipamentelor Dezvoltarea unei politicieficiente de recuperare acosturilor in limitasuportabilitatii populatieipermitand costuri de inlocuire aechipamentelor uzate

Implementarea unuisistem de managementsustenabil

Legal/Institutional Lipsa unor standarde sauconstrangeri Cadru legal institutionalinadecvat atingeriiobiectivelor legatemanagementul deseurilor

Dezvoltarea si aplicarea destandarde/constrangeri Proiectarea unor structuriinstitutionale corespunzatoare

Implementareasustenabila a sistemuluide management aldeseurilor

Capacitate cladiriadministrative

Lipsa spatiului necesar uneibune coordonari a unuisistem integrat demanagement

Dezvoltarea capacitatii demanagement pentru sistemulintegrat de gestiune adeseurilor

Implementareasustenabila a sistemuluide management aldeseurilor

Constientizarea publicului Lipsa constientizarii publiceprivind prioritatile si cerinteleunui sistem integrat demanagement al deseurilor Lipsa constientizarii publiceprivind legatura intremanagementul deseurilorsolide si alte prioritati

Campanii de informare apublicului

Implementareasustenabila a sistemuluide management aldeseurilor

3.63.5. Impactul sistemului actual de gestiune a deseurilor asupra mediului

Toate elementele sistemului de gestiune a deseurilor pot avea un impact potentialasupra mediului. Sistemele moderne de management a deseurilor elimina acesteimpacturi potentiale, sau reduc posibilitatea de aparitie a acestora la un nivel acceptabildin punct de vedere social si al mediului. Masurarea impacturilor specifice asupra mediului asociate cu sistemul actual degestionare este complex si mai mult decat simpla pregatire a acestui Master Plan.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

72

Totusi, pot aparea urmatoarele impacturi negative asociate sistemelor de managementa deseurilor:

Stocarea deseurilor: Stocarea inadecvata a deseurilor, mai ales in zonelerurale, ceea ce duce la aparitia unor cantitati mari de deseuri pe strazi. Acestlucru are impacturi economice (ex. slaba dezvoltare in domeniul turismului), sipoate duce la infundarea sistemelor de drenare si drept urmare, aparitiainundatiilor.Colectarea deseurilor: Intretinerea necorespunzatoare a vehiculelor decolectare a deseurilor duce la emanarea unor nivele ridicate de gaze deesapament (inclusiv gazele cu efect de sera - GHG); lichide si odoruri pot fi deasemenea eliberate. Deseurile neacoperite pot fi indepartate din vehiculele decolectare a deseurilor, acest lucru avand impacturi economice (oportunitatearedusa de dezvoltare a turismului), cu aceleasi rezultate ca cele mentionatemai sus.Reciclarea: Gazele cu efect de sera sunt eliberate in timpul transportuluimaterialelor reciclabile catre o fabrica unde acestea pot fi reciclate6.Depozitarea: Levigatul format in depozitele existente de deseuri are un impactnegativ asupra apelor de suprafata si subterane. De asemenea, solurile dinvecinatatea depozitelor pot fi contaminate cu metale grele si alti poluanti toxici.Emisiile necontrolate de biogaz contribuie la formarea gazelor cu efect de sera.Depozitele existente nu sunt in conformitate cu reglementarile romanesti invigoare, reprezentand un factor de risc pentru sanatatea umana.

4 CERINTA VIITOARE

4.1 4.1. Previziuni

4.1.1. Factori specifici de productie a deseurilor

Pentru aproximarea cantitatilor de deseuri ce vor fi generate, necesare in proiectareaviitorului sistem de gestiune a deseurilor, s-au considerat prevederile:

- Planul National de Gestiune a Deseurilor aprobat prin Decizia Guvernului1470/2004;

- Standardul SR 13400/1995.

In ultimii trei ani (2003-2005), numarul populatiei a fost caracterizat de o tendintadescrescatoare datorita ratei mici a natalitatii si a migratiei. Cantitatea generata dedeseuri se calculeaza pe baza numarului de locuitori si a factorilor specifici deproductie. In Planul National de Gestiune a Deseurilor este prevazuta o scadere apopulatiei cu 0.25% pe an pana in anul 2007 si cu 0.2% pana in anul 2022. Ainconformitate cu acesta prevedere, urmatoarele ipoteze au fost considerate:- o scadere a populatiei in zonele urbane dense (peste 50 000 de locuitori) cu

0.58%/an pana in anul 2007 si cu 0.57%/an pana in anul 2026;- o scadere a populatiei in zonele urbane (sub 50 000 de locuitori) cu 0.25%/an pana

in anul 2007 si cu 0.23%/an pana in anul 2026;- o crestere a populatiei in mediul rural cu 0.01%/an pana in anul 2007 si cu 0.02%/

an pana in anul 2026.

Evolutia populatiei este prezentata in Anexa 5.1. Suportabilitatea costurilor de catrepopulatie.

6 Totusi, reciclarea are si beneficii raportate la mediu. Fiecare tona de plastic, hartie saumetal duce la reducerea emanarii gazelor cu efect de sera cu urmatoarele cantitati pentrufiecare material in parte in comparatie cu folosirea noilor resurse: 1.77 tone, 1.66 tone pentru

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

73

Cantitatea de deseuri generata depinde in mod direct de dezvoltarea societatii. InPlanul National de Gestiune a Deseurilor sunt indicati factorii de productie pentru anul2003 si o crestere a acestora cu 0.8% pe an.

Evolutia factorilor specifici de productie in judetul Bistrita Nasaud este indicata in tabelulurmator:Tabel 0-4.1.1 Evolutia factorilor specifici de productie a deseurilor.

Factori specifici deproductie

Year 2003 2006 2010 2015 2020 2025 2026

Zone urbane dense Deseuri menajere kg/loc.zi 1.01 1.03 1.07 1.11 1.16 1.20 1.20

Deseuri stradale kg/loc.zi 0.15 0.15 0.16 0.17 0.17 0.18 0.18

Deseuri asimilabile kg/loc.zi 0.56 0.57 0.59 0.62 0.64 0.67 0.67

Zone urbane

Deseuri menajere kg/loc.zi 0.80 0.82 0.85 0.88 0.92 0.95 0.95

Deseuri stradale kg/loc.zi 0.10 0.10 0.11 0.11 0.11 0.12 0.12

Deseuri asimilabile kg/loc.zi 0.43 0.44 0.45 0.47 0.49 0.51 0.51

Zone rurale

Deseuri menajere kg/loc.zi 0.41 0.42 0.43 0.45 0.47 0.49 0.49

Deseuri stradale kg/loc.zi 0.05 0.05 0.05 0.06 0.06 0.06 0.06

Deseuri asimilabile kg/loc.zi 0.24 0.25 0.25 0.26 0.27 0.29 0.29

Figura 4.1.1-4.1.1 Evolutia factorilor specifici de productie in zonele urbane dense.

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

kg/loc/zi

2006 2010 2015 2020 2025 2026

An

Evolutia factorilor specifici de productie in zonele urbane dense

Figura 4.1.1-4.1.2 Evolutia factorilor specifici de productie in zonele urbane.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

74

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

kg/loc/zi

2006 2010 2015 2020 2025 2026

An

Evolutia factorilor specifici de productie in zonele urbane

Figura 4.1.1-4.1.3 Evolutia factorilor specifici de productie in zonele rurale.

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

kg/loc/zi

2006 2010 2015 2020 2025 2026

An

Evolutia factorilor specifici de productie in zonele rurale

4.1.2. Compozitia deseurilor

In estimarea compozitiei viitoare a deseurilor s-au considerat urmatoarele ipoteze:

• Scaderea deseurilor organice cu 3% pe an;• Cresterea cantitatii de hartie si carton cu 3% pe an;• Cresterea cantitatii de plastic cu 2% pe an;• Scaderea cantitatii de sticla cu 1% pe an;• Cantitatea de materiale feroase se mentine constanta;• Cresterea cantitatii de textile cu 1% pe an.

Evolutia compozitiei deseurilor in judetul Bistrita Nasaud este prezentata in Tabelulurmator.Tabel 4.1-1 Evolutia compozitiei deseurilor

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

75

Compozitia deseurilor Anul 2004 2006 2010 2015 2020 2025 2026Materiale organice % 58% 56% 54% 51% 49% 46% 46%Materiale reciclabile % 34% 35% 37% 40% 43% 46% 46%

-hartie si carton % 11% 12% 14% 16% 18% 21% 21%-plastic % 4% 4% 5% 5% 6% 6% 6%-sticla % 7% 7% 7% 6% 6% 6% 6%-materiale feroase % 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7%-textile % 5% 5% 5% 6% 6% 6% 6%

Altele % 8% 9% 9% 9% 9% 7% 7%

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

76

4.2. Prognoza cantitatilor de deseuri

4.2.1. Cantitati de deseuri generate

Pentru calculul cantitatilor de deseuri menajere s-a utilizat un factor de productie de365:365, iar pentru deseurile stradale si asimilabie un factor de 300:365. Pentru calcululvolumului de deseuri s-au folosit urmatoarele greutati specifice: deseuri menajere - 350kg/m3, deseuri stradale – 1050 kg/m3, deseuri asimilabile – 400 kg/m3.

In tabele prezentate mai jos sunt indicate cantitatile de deseuri generate in judetulBistrita Nasaud.Tabel 4.2-5.2.1 Cantitatea medie de deseuri menajere generate in judetul Bistrita Nasaud.

Deseuri menajere Anul 2006 2010 2015 2020 2025 2026

Bistrita t/an 30,811 31,087 31,439 31,795 32,155 32,228m3/an 88,033 88,820 89,826 90,843 91,872 92,079

Beclean t/an 3,378 3,455 3,554 3,656 3,761 3,782m3/an 9,651 9,870 10,154 10,446 10,746 10,807

Nasaud t/an 3,267 3,342 3,438 3,536 3,638 3,659m3/an 9,336 9,548 9,822 10,104 10,395 10,454

Sangeorz-Bai t/an 3,168 3,240 3,333 3,429 3,528 3,548m3/an 9,053 9,258 9,524 9,798 10,079 10,137

Zona urbana

t/an 40,625 41,124 41,764 42,417 43,082 43,217m3/an 116,072 117,496 119,326 121,191 123,091 123,476

Zona rurala

t/an 31,006 32,033 33,368 34,759 36,208 36,505m3/an 88,589 91,522 95,337 99,311 103,451 104,300

Total judet t/an 71,631 73,156 75,132 77,176 79,290 79,721

Tabel 4.2-5.2.2 Cantitatea medie de deseuri stradale generate in judetul Bistrita Nasaud.

Deseuri stradale Anul 2006 2010 2015 2020 2025 2026

Bistrita t/an 3,761 3,795 3,838 3,881 3,925 3,934m3/an 3,582 3,614 3,655 3,696 3,738 3,747

Beclean t/an 347 355 365 376 386 389m3/an 331 338 348 358 368 370

Nasaud t/an 336 343 353 363 374 376m3/an 320 327 336 346 356 358

Sangeorz-Bai t/an 326 333 342 352 362 365m3/an 310 317 326 336 345 347

Zona urbana

t/an 4,769 4,826 4,898 4,972 5,048 5,063m3/an 4,542 4,596 4,665 4,736 4,807 4,822

Zona rurala

t/an 3,108 3,211 3,345 3,484 3,629 3,659m3/an 2,960 3,058 3,185 3,318 3,456 3,485

Total judet

t/an 7,877 8,037 8,243 8,456 8,677 8,722m3/an 7,502 7,654 7,851 8,054 8,264 8,307

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

77

Tabel 4.2-5.2.3 Cantitatea medie de deseuri asimilabile generate in judetul Bistrita Nasaud

Deseuriasimilabile Anul 2006 2010 2015 2020 2025 2026

Bistrita t/an 14,041 14,167 14,327 14,490 14,654 14,687m3/an 35,103 35,417 35,818 36,224 36,634 36,717

Beclean t/an 1,492 1,526 1,570 1,615 1,662 1,671m3/an 3,731 3,815 3,925 4,038 4,154 4,177

Nasaud t/an 1,444 1,476 1,519 1,562 1,607 1,616m3/an 3,609 3,691 3,797 3,906 4,018 4,041

Sangeorz-Bai t/an 1,400 1,432 1,473 1,515 1,559 1,567m3/an 3,499 3,579 3,682 3,787 3,896 3,918

Zona urbana

t/an 18,377 18,601 18,889 19,182 19,481 19,541m3/an 45,942 46,502 47,222 47,955 48,702 48,853

Zona rurala

t/an 14,918 15,412 16,054 16,723 17,420 17,563m3/an 37,294 38,529 40,135 41,808 43,551 43,908

Total judet

t/an 33,295 34,013 34,943 35,905 36,901 37,105m3/an 83,236 85,031 87,357 89,763 92,253 92,762

Tabel 4.2-5.2.4 Cantitatea totala de deseuri generate in judetul Bistrita Nasaud

Cantitatea totalade deseurigenerate

Anul 2006 2010 2015 2020 2025 2026

Bistrita t/an 48,614 49,049 49,604 50,166 50,734 50,848m3/an 126,718 127,852 129,299 130,763 132,244 132,542

Beclean t/an 5,217 5,336 5,489 5,647 5,809 5,842m3/an 13,712 14,024 14,427 14,841 15,267 15,354

Nasaud t/an 5,047 5,161 5,310 5,462 5,619 5,651m3/an 13,264 13,565 13,955 14,356 14,769 14,853

Sangeorz-Bai t/an 4,894 5,005 5,149 5,297 5,449 5,480m3/an 12,862 13,154 13,532 13,921 14,321 14,402

Zona urbana

t/an 63,771 64,551 65,551 66,571 67,611 67,821m3/an 166,556 168,595 171,213 173,881 176,601 177,151

Zona rurala

t/an 49,032 50,655 52,767 54,966 57,258 57,727m3/an 128,843 133,109 138,657 144,437 150,459 151,693

Total judet

t/an 112,803 115,206 118,318 121,537 124,868 125,548m3/an 295,399 301,703 309,871 318,319 327,060 328,844

Figura 4.2.1-5.2.1 Cantitate totala de deseuri generate in judetul Bistrita Nasaud.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

78

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

60,000

70,000

80,000

t/an

Deseuri menajere Deseuri stradale Deseuri asimilabile

Tio de deseuri

Cantitate totata de deseuri generata in judetul Bistrita Nasaud

20062010201520202026

Asa cum s-a prezentat in prima parte a acestui capitol, compozitia deseurilor variaza intimp. In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de deseuri pe diferite fractii.

Tabel 4.2-5.2.5 Cantitati de deseuri in judetul Bistrita Nasaud.

Cantitati de deseuri 2006 2010 2015 2020 2025 2026Materiale organice t/an 63,482 62,280 60,828 59,421 58,057 57,789Deseuri reciclabile: t/an 39,716 42,636 46,848 51,780 57,559 58,829-hartie si carton t/an 13,559 15,586 18,556 22,097 26,319 27,256-plastic t/an 4,788 5,293 6,002 6,807 7,722 7,919-sticla t/an 7,662 7,517 7,341 7,171 7,007 6,975-materiale feroase t/an 7,896 8,064 8,282 8,508 8,741 8,788-textile t/an 5,811 6,176 6,666 7,197 7,771 7,892Altele t/an 9,604 10,290 10,642 10,337 9,252 8,929

4.2.2. Cantitati de deseuri colectate

In present, serviciul de colectare nu acopera intreg judetul. Avand la baza procentele dedeservire din present, s-au considerat urmatoarele ipoteze, prezentate in tabelul de maijos, in scopul calcularii viitoarelor cantitati de deseuri ce vor fi colectate in judetul BistritaNasaud.

Tabel 4.2-5.2.6 Acoperirea cu serviciul de colectare in judetul Bistrita Nasaud.

Serviciul de colectare – Judetul Bistrita Nasaud

An Prezent 2009 2012 2015 2020 2026

Zona urbana 90% 95% 100% 100% 100% 100%Bistrita 95% 100% 100% 100% 100% 100%Beclean 92% 95% 100% 100% 100% 100%Nasaud 70% 90% 100% 100% 100% 100%Sangeorz-Bai 10% 40% 100% 100% 100% 100%Zona rurala 90% 95% 100% 100% 100% 100%

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

79

In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de deseuri colectate in zonele urbana sirurala a judetului.

Tabel 4.2-5.2.7 Cantitati de deseuri colectate in judetul Bistrita Nasaud.

Cantitati dedeseuricolectate

An 2006 2010 2015 2020 2025 2026

Bistrita t/an 43,752 49,049 49,604 50,166 50,734 50,848m3/an 114,046 127,852 129,299 130,763 132,244 132,542

Beclean t/an 4,956 5,336 5,489 5,647 5,809 5,842m3/an 13,027 14,024 14,427 14,841 15,267 15,354

Nasaud t/an 4,643 5,161 5,310 5,462 5,619 5,651m3/an 12,203 13,565 13,955 14,356 14,769 14,853

Sangeorz-Bai t/an 3,426 4,755 5,149 5,297 5,449 5,480m3/an 9,003 12,496 13,532 13,921 14,321 14,402

Zona urbana

t/an 56,777 64,300 65,551 66,571 67,611 67,821m3/an 148,279 167,937 171,213 173,881 176,601 177,151

Zona rurala

t/an 4,903 30,393 52,767 54,966 57,258 57,727m3/an 12,884 79,865 138,657 144,437 150,459 151,693

Total judet

t/an 61,680 94,693 118,318 121,537 124,868 125,548m3/an 161,163 247,802 309,871 318,319 327,060 328,844

Figura 4.2.2-5.2.2 Cantitatile totale de deseuri generate si colectate in judetul BistritaNasaud.

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

t/an

2006 2009 2012 2015 2020 2026

An

Cantitati de deseuri generate si colectate

Cantitati generate Cantitati colectate

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

80

5 SUPORTABILITATEA COSTURILOR DE CATRE POPULATIE

1.2 Glosar

Populatia activa cuprinde,din punct de vedere economic, toate persoanele cu varstade peste 18 ani care furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri siservicii (include populatia ocupata si somerii, ca si acele persoane ce isi cauta loc demunca pentru prima data).

Populatia inactiva cuprinde toate persoanele care nu sunt someri sau care nu suntpersoane ocupate. Aceasta categorie este impartita in patru grupe:

• Studenti • Pensionari • Casnici• Alte categorii

Populatia ocupata se refera la populatia activa care lucreaza in activitati economicediferite.

Rata de ocupare reprezinta raportul dintre populatia ocupata si populatia totala apta demunca.

Structura venituluiExista urmatoarele venituri banesti dupa sursa:

• salarii, venituri din activitati individuale• ajutoare de protectie sociala (indemnizatii de somaj, pensii, alocatii, burse

scolare si alte alocatii de protectie sociala etc.)• valoarea baneasca echivalenta a bunurilor de consum alimentare si a

produselor non-alimentare obtinute din resurse proprii• alte venituri

Investitia ce poate fi suportata de populatie reprezinta costul maxim al investitieicare poate fi recuperat prin intermediul tarifelor pentru serviciul de salubrizare pana inanul 2026 fara a afecta limita de suportabilitate a costurilor de catre populatie.

5.2. Suportabilitatea costurilor de catre populatie

Scopul analizei de suportabilitate a costurilor de catre populatie, la acest stadiude pre-fezabilitate, este sa se calculeze un cost estimativ al investitiei care poatefi suportat de catre populatie prin cresterea tarifelor. O analiza mai detaliata asuportabilitatii costurilor de catre populatie va fi dezvoltata in cadrul studiului defezabilitate si a analizei economico-financiare.

Scopul analizei suportabilitatii costurilor de catre populatie este de a stabili investitiamaxima pe care populatia o poate suporta, analiza bazata pe veniturile ce revin pegospodarie, atat existente, cat si viitoare. Astfel, se iau in considerare evolutiile sitendintele tuturor indicatorilor demografici relevanti, reprezentativi pentru regiune,inclusiv populatia, veniturile medii in mediile urban si rural, sursele de venit, structuragospodariilor, populatia activa si rata somajului, si proiectiile PIB-ului.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

81

Suportabilitatea costurilor de catre populatie reprezinta capacitatea utilizatorilorserviciilor de management a deseurilor de a plati pentru aceste servicii fara a periclitaabilitatea lor de a face fata cheltuielilor altor nevoi de baza. Este esential de identificat “abilitatea de a plati” a utilizatorilor in analizareasuportabilitatii costurilor de catre populatie in cadrul serviciilor de management adeseurilor (solvabilitatea utilizatorului acestor servicii). Se va folosi un indicator desolvabilitate care va masura capacitatea venitului pe gospodarie de a suporta sau nucresterea costurilor in cadrul managementului de deseuri fara a prejudicia seriosabilitatea de a plati alte cheltuieli asociate nevoilor de baza. O gospodarie esteconsiderata inapta sa acopere costul serviciului de salubrizare in conditiile in careaceasta va fi nevoita sa renunte la consumul altor bunuri si servicii de baza.

Suportabilitatea costurilor de catre populatie depinde atat de costurile serviciilor desalubrizare, cat si de capacitatea gospodariilor de a plati. Serviciile tind sa devina maiaccesibile in conditiile in care ori costurile asociate lor descresc, ori conditiileeconomice se imbunatatesc, ori amandoua cazurile. Pe de alta parte, un declin alpopulatiei poate duce la o crestere a costurilor medii ca urmare a faptului ca o populatieredusa impune acoperirea costurilor fixe.

Ca o conditie generala privind suportabilitatea costurilor de catre populatie, s-apresupus ca costurile medii pe gospodarie pentru serviciul de salubrizare sa seincadreze in limita a 1.5% din venitul mediu pe gospodarie. Aceasta este inconcordanta cu recomandarile UE si cu Termenii de Referinta. Putem observa ca, cutoate ca aceasta conditie este folositoare pentru dezvoltarea, per ansamblu, a uneistrategii de management a deseurilor, formularea politicii tarifelor trebuie sa tina cont defaptul ca veniturile multora dintre gospodarii sunt sub medie. Datorita greutatilorfinanciare care au aparut in cadrul acestor gospodarii, este necesar sa se asigure oformulare adecvata a masurilor politicii pentru a proteja utilizatorii impotriva platii unorcosturi care sunt relativ mai mari decat veniturile lor. Aceasta analiza va face parte dinstudiul de fezabilitate.

5.3. Venitul pe familie in zonele rezidentiale

5.3.1. Metodologie

Datorita diferentelor mari cu privire la veniturile medii si standardul de viata intre celedoua medii, rural si urban, ale judetului veniturile medii pe gospodarie au fost calculateseparat, pentru fiecare zona in parte.

Astfel, s-au definit doua categorii de venituri:• venitul mediu pe gospodarie in mediul urban• venitul mediu pe gospodarie in mediul rural

Datorita faptului ca nu exista date statistice valabile referitoare la venitul pe gospodariela nivel de judet in ultimii trei ani, urmatoarea metodologie a fost folosita pentru ambelezone, urban si rural.

De asemenea, nu exista date statistice valabile pentru a evidentia suma venitului pegospodarie pentru fiecare judet in ultimii trei ani, folosindu-se astfel urmatoareametodologie pentru mediile urban si rural.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

82

Venitul pe gospodarie este calculat in functie atat de sursele monetare, cat sinemonetare, considerate componente ale venitului.

Sursele venitului sunt definite astfel:• salarii si alte venituri monetare obtinute din activitati proprii (preturi monetare

valabile provenite din date statistice, luate astfel ca baza);• veniturile obtinute din productie proprie a bunurilor de consum alimentare si a

produselor animaliere;• venituri din protectia sociala;• alte venituri.

Aceste surse de venit au o contributie diferita la venitul total pe gospodarie in functie demediu (asa cum este definit in studiul “Dezvoltarea rurala”). Separatia intre mediileurban si rural este rezumata in Tabel 5.3-6.1.1 de mai jos.Tabel 5.3-6.1.1 Surse de venit pe gospodarie

Surse de venit Urban RuralSalarii si venituri din surse proprii (Euro/luna) 143 122

Salarii si venituri din surse proprii (%) 61% 28%

Consumul de bunuri din productie proprie, agroalimentare si animaliere 11% 45%

Ajutoare de protectie sociala 19% 20%

Alte venituri 9% 7%

TOTAL 100% 100%Sursa: Studiul “Dezvoltarea Rurala” in Romania - 2003

Cele mai importante surse de venit pe gospodarie in mediul urban sunt salariile siveniturile obtinute din activitati proprii, urmate de ajutoarele de protectie sociala.Bunurile din productia proprie si alte produse agricole au o pondere mai redusa incomponenta venitului total la nivel urban pe gospodarie (11%din total venit).Impartirea surselor de venit a gospodariilor la nivel urban este ilustrata in figuraurmatoare.Figure 5.3.1-6.1.1 Surse venit – Gospodarii la nivel urban

Sursele de venit la nivel urban pe gospodarie

Ajutoarele de protectie sociala

19%

Consumul bunurilor din

productie proprie,

agroalimentare si animaliere

11%

Alte venituri9%

Salarii si venituri provenind din activitati proprii

61%

In mediul rural, sursa de venit cea mai semnificativa este cea obtinuta din activitatileagricole intreprinse de gospodarii (atat in termeni monetari, cat si in natura); aceste

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

83

activitati au o pondere de 45% in total venit. Alte surse principale sunt salariile siveniturile din activitatii proprii (28%), si ajutoarele sociale (20%). Acest lucru esteprezentat in figura urmatoare.

Figure 5.3.1-6.1.2 Surse de venit – Gospodarii la nivel rural

Sursele de venit la nivel rural pe gospodarie

Consumul bunurilor din

productie proprie,

agroalimentare si animaliere

45%

Ajutoarele de protectie sociala

20%

Alte venituri7%

Salarii si venituri provenind din activitati proprii

28%

Veniturile totale pe gospodarie pentru perioada 2003-2005 sunt calculate prin ajustareadatelor referitoare la venit valabile pentru activitati salariale si proprii corelate cuproportia altor surse de venit in total venit.asa cum sunt indicate in Tabel 5.3-1.

5.3.2. Tendinte

Presupunerile care au fost facute in baza previziunilor venitului pe gospodarie suntprezentate in sectiunea urmatoare. Acestea se refera la modificari ale populatiei,structurii gospodariilor, populatiei active si veniturilor reale atat pentru mediul urban, catsi pentru mediul rural. PopulatieIn ultimii trei ani (2003-2005), populatia a suferit un declin datorat atat natalitatii reduse,cat si migratiei acesteia catre alte judete. Aceasta este ilustrata in Tabel 5.3-6.1.2.

Tabel 5.3-6.1.2 Structura populatiei

Populatie UM 2003 2004 2005Numar locuitori loc. 319.090 318.558 317.254

Locuitori in mediul urban loc. 115.686 115.459 114.978Variatia fata de anul precedent % -0,20% -0,42%Locuitori in mediul rural loc. 203.404 203.099 202.276Variatia fata de anul precedent % -0,15% -0,41%

Sursa: INS & Chestionare statistice la nivelul judetului Bistrita NasaudPreviziunile facute de Planul National de Gestionare a Deseurilor cu privire ladescresterea populatiei au fost formulate tinand cont de aderarea Romaniei la UE si deimplicatiile care pot aparea datorita migratiei populatiei. Planul National de Gestionare aDeseurilor previzioneaza o descrestere anuala a populatiei de 0.25% pana in anul 2007si apoi de 0.2% pana in anul 2022.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

84

LocuinteIn ultimii trei ani s-a constatat o crestere constanta in structura locuintelor, in special inmediul urban, fiind construite anual un numar de 500 de locuinte noi. Aceasta cresterea numarului de locuinte se datoreaza veniturilor sporite asociate cu dorinta cuplurilortinere de a detine propria lor casa. Aceasta tendinta a fost mentinuta pe parcursulperioadei desfasurarii proiectului. Efectul ulterior este reducerea gradului de ocupare alocuintelor de la 3.3 persoane pe locuinta in anul 2003 la 2.9 persoane in anul 2026 (pebaza unui numar total de locuinte de 95,489 in anul 2003).

Populatia activa Datele statistice arata ca populatia activa a scazut pe parcursul perioadei 2003-2005,atat in mediul urban, cat si urban. Se presupune ca populatia activa, atat in mediul urban cat si rural, nu va suferimodificari in perioada 2006-2014 datorita sporului natural pozitiv al populatiei. Tinand cont de faptul ca populatia tanara are o tendinta crescatoare mai ales in zoneleurbane, se presupune ca populatia activa va creste in mediul urban cu 0.5% iar inmediul rural cu 0.05% incepand cu anul 2015. Datorita migrarii populatiei din zoneleurbane catre cele rurale, s-a estimat ca populatia activa va creste mai usor in zonelerurale comparativ cu zonele urbane.

Gradul de ocupare in cadrul activitatilor economice In 20037 rata de ocupare in mediul urban a fost de 36%, iar in mediul rural de 37%(procentaj din total numar locuitori care locuiesc in mediile urban si rural), cuprinzandsalariatii si locuitorii cu activitati proprii. Activitatile agricole reprezinta ocupatiaprincipala a persoanelor ce locuiesc la sate – 72.7% din populatia ocupata 1.

Procentual, la nivel de judet, populatia ocupata a crescut de la 93% in 2003 la 94%,avand drept consecinta scaderea ratei somajului de la 7% la 6%.

De asemenea, putem observa faptul ca populatia ocupata in cadrul activitatiloreconomice a scazut semnificativ in perioada 2003-2005. Acest lucru se datoreaza atatdeclinului populatiei, cat si migratiei acesteia catre alte tari. Amploarea fenomenuluieste previzionata a continua in viitor.Tabel 5.3-6.1.3 Structura populatiei active si inactive, 2003-2005

Mediul urban UM 2003 2004 2005POPULATIA ACTIVA loc. 45,200 42,329 42,095Populatia ocupata loc. 41,434 40,065 39,808Variatia fata de anul precedent % -3.3% -0.6%Someri loc. 3,767 2,263 2,286Variatia fata de anul precedent % -39.9% 1.0%POPULATIA INACTIVA loc. 70,486 70,641 71,134Mediul rural 2003 2004 2005POPULATIA ACTIVA loc. 81,362 81,240 80,910Populatia ocupata loc. 75,666 75,553 75,247Variatia fata de anul precedent % -0.15% -0.4%Someri loc. 5,695 5,687 5,664

7 Romania Rurala de Astazi: Studiu Elaborat de CASPIS, Bucuresti 2003

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

85

Variatia fata de anul precedent % -0.14% -0.4%POPULATIA INACTIVA loc. 122,042 121,859 121,366

Calculul facut pe baza datelor statistice privind structura populatiei impartita peactiv/inactiv, ocupata/somera8 arata ca in mediul urban, populatia activa reprezinta39.1% din total populatie in mediul urban (45,200 locuitori).Populatia ocupata9 in activitati economice a fost de 92% din total populatie activa, restulpopulatiei fiind inregistrata ca someri. Intre anii 2003 si 2005 populatia ocupata ascazut mai intai cu 3.3%, apoi cu 0.6% in anul 2004 in comparatie cu anul precedent.

In aceeasi perioada, populatia ocupata in mediul rural a avut o evolutie similara.Activitatile economice in cadrul asezarilor rurale se refera in primul rand la agricultura,activitati agro-forestiere, viticultura, cresterea animalelor si a plantelor.

Structura populatiei salariate este previzionata a se dezvolta dupa cum urmeaza:

• Avand in vedere tendinta de scadere a numarului de locuitori ocupati in activitatieconomice, in zona urbana, s-a previzionat o scadere anuala a numaruluiacestora cu 0.2% pana in anul 2015 datorita tendintei de migrare a populatieidin zonele urbane catre cele rurale si in strainatate. In mediul rural, s-aprevizionat o crestere a ratei de ocupare in agricultura (0.1% anual) si in alteactivitati neagricole (0.2% anual pana in anul 2015 datorita investitiilorasteptate).

• La nivel de judet, dupa anul 2015, se preconizeaza investitii noi, in special inagricultura (cresterea animalelor, viticulture, apicultura) si in agro-turism domeniiin care judetul are potential de dezvoltare ridicat.

Somajul O prima analiza a datelor statistice corelate cu rata de ocupare actuala sugereaza faptulca multi dintre locuitorii judetului declarati ca proprii intreprinzatori pot fi deghizati casomeri. Totusi, in cadrul acestei analize, aceasta clasificare nu este relevanta pentru cavenitul mediu la nivel de suportabilitate a costurilor de catre populatie este calculat lanivel de judet. Se va tine cont de acest factor in fazele viitoare ale proiectului.

5.3.3. Venitul mediu in mediul urban

Datele cu privire la venitul mediu anual pentru gospodariile din mediul urban pentruperioada 2003-2005 sunt prezentate in Tabel 5.3-6.1.4, de mai jos (in echivalent euro): Tabel 5.3-6.1.4 Venitul anual mediu pe gospodarie la nivel urban

Venit (Euro/an) 2003 2004 2005 2009

Venitul anual mediu pe gospodarie la nivel urban 3,238 3,363 3,450 4,200

8 Populatia activa se refera la locuitorii ocupati in diferite activitati economice si la someri9 Institutul Judetean de Statistica Bistrita Nasaud

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

86

Previziunile pentru venitul mediu pe persoana ocupata au tinut seama de prognozeleasupra PIB-ului facute de Comisia Nationala de Prognoza la data de 31 Martie 2006.

In baza celor descrise mai sus in aceasta sectiune venitul mediu pe gospodarie la nivelurban este previzionat pe parcursul desfasurarii proiectului (2006-2026) – vezi Anexa5.1. Acesta este calculat prin (i) inmultirea populatiei totale ocupate cu venitul mediuprevizionat si prin (ii) impartirea numarului astfel obtinut la numarul de locuinte.

5.3.4. Venitul mediu in mediul rural

Datele cu privire la venitul mediu anual pentru gospodariile din mediul urban pentruperioada 2003-2005 sunt prezentate mai jos (in echivalent euro):

Tabel 5.3-6.1.5 Venitul anual mediu pe gospodarie la nivel rural

Venit (Euro/an) 2003 2004 2005 2009

Venitul anual mediu pe gospodarie la nivel rural1,795 1,934 1,999 2,500

Venitul anual mediu al populatiei care locuiesc in mediul rural este mai mic decat alpopulatiei din mediul urban.Previziunea venitului mediu pe gospodarie (2006-2026) s-a bazat pe presupunerileprezentate in cadrul metodologiei.

5.3.5. Rezumatul previziunilor socio-economice

In acest subcapitol sunt prezentate modificarile esentiale ale conditiilor demograficeproiectate pe parcursul desfasurarii proiectului.

Populatie: Planul National de Gestionare a Deseurilor previzioneaza o descrestere apopulatiei cu 0.25% pe an pana in anul 2007 si cu 0.2% pe an pana in anul 2022:

- descrestere a populatiei din zona urbana densa (peste 50,000 locuitori) cu0.58%/an pana in anul 2007 si cu 0.57% pana in anul 2026;

- descrestere a populatiei din zona urbana (mai putin de 50,000 locuitori) cu0.25%/an pana in anul 2007 si cu 0.23% pana in anul 2026;

- crestere a populatiei din zona rurala cu 0.01%/an pana in anul 2007 si cu0.02% pana in anul 2026.

Locuinte: Numarul total de locuinte este previzionat sa creasca de la 97,490 la 107,490.De aici vom avea o crestere a numarului de locuinte in mediul urban de la 36,910 la42,910 si in mediul rural o crestere de la 60,580 la 64,580.

Dimensiunea locuintelor: Numarul de persoane intr-o locuinta pentru perioada 2006-2026 a fost prognozat dupa cum urmeaza: - de la 3.1 la 2.4 de persoane/locuinta pentrumediul urban si de la 3.3 la 3.1 de persoane/locuinta pentru mediul rural.Populatia activa: Populatia totala activa va creste de la 123,005 la 126,088. Populatiaactiva in zona urbana va creste de la 42,095 la 44,691 si in zona rurala va scadea de la80,910 to 81,397.

Populatia ocupata: Populatia totala ocupata va creste de la 115,003 la 119,855. Subforma procentuala aceasta va creste de la 93% la 95% din totalul populatiei active. In

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

87

zona urbana populatia ocupata va creste de la 39,729 to 43,533 iar in zona ruralaaceasta se presupune ca va creste de la 75,274 la 76,322.

Salariul mediu: Salariul mediu pe persoana ocupata la nivel de judet este previzionat acreste de la 162€/luna in 2006 la 456€/luna in 2026, avand o crestere reala deaproximativ 180%. Aceste previziuni au tinut cont de previziunile Comisiei Nationale dePrognoza din 3 mai 2006.

Venitul mediu previzionat pe gospodarie :

Trebuie avut in vedere faptul ca o crestere a venitului mediu pe gospodarie este maimica decat o crestere, in aceleasi proportii, a salariilor medii datorita scaderiipreconizate a dimensiunii locuintelor.

5.3.6. Investitia Maxima ce poate fi suportata de catre populatie prin cresterea tarifelor pentruserviciile de salubrizare

Ca urmare a analizei situatiei socio-economice, tinand cont de cresterea previzionata acantitatii medii de deseuri generate de o gospodarie, a fost calculata investitia maximain cadrul serviciilor de management al deseurilor ce poate fi suportata de catrepopulatia locala. Detalii ale acestor calcule pot fi gasite in Anexa 5.1 – Suportabilitateacosturilor de catre populatie. In general, s-au avut in vedere urmatoarele:

(1) A fost calculat venitul maxim ce poate fi obtinut de la populatie pentru prestareaserviciului de salubrizare in limita pragului de suportabilitate de 1,5% din venitul mediupe gospodarie.

(2) S-a calculat valoarea actualizata a venitului potential maxim in anul 2006, folosind orata de actualizare de 5%10.

(3) S-au estimat costurile operationale anuale pe intreaga durata de desfasurare aproiectului.

(4) Folosind o rata de actualizare de 5%, s-a calculat valoarea actualizata a costuriloroperationale in anul 2006. (5) Diferenta intre valoarea actualizata a veniturilor potentiale obtinute in limitasuportabilitatii populatiei si valoarea actualizata a costurilor de operare reprezintavaloarea actualizata a costurilor cu investitia pe intreaga perioada de desfasurare aproiectului.

10 Ghidul Analizei Cost-Beneficiu pentru proiectele de investitiii

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

Venitul mediu previzionat pegospodarie Mediul urban Mediul rural

An 2006 2026 2006 2026Venitul mediu pe gospodarie 3,620 9,565 2,112 5,688Crestere reala (2006-2026) 164% 170%

88

Avand in vedere cele de mai sus, investitia potentiala maxima care se incadreazain limita de suportabilitate a populatiei, este estimata la aproximativ 19.650.000Euro.Aceasta suma, a fost calculata plecand de la premisa ca populatia poate suportacosturi cu serviciul de salubrizare de maximum 1,5% din venitul mediu.

Mentionam ca acest rezultat va fi analizat mai in detaliu pe parcursul studiului defezabilitate si in cadrul analizei economico-financiare.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

89

6 PRE FEZABILITATE

Referitor la Figura 1.5-1 Continutul Masterplanului, Capitolele 2 – 5 au stabilit bazapentru evaluarea optiunilor diferite vibile pentru dezvoltarea sistemului viitor demanagement al deseurilor in judetul Bistrita Nasaud.

Aceasta sectiune identifica, pune in discutie si evelueaza optiunile disponibile lunad inconsiderare o multitudine de tehnici cantitative si calitative. Riscurile si relevanta suntevidentiate pentru fiecare optiune in parte.

Scopul acestei sectiuni de Prefezabilitate este de e a stabili toate optiunile disponibile siapoi de a identifica cele mai potrivite optiuni ce vor fi incluse in Planul de Implementaresi detaliate mai apoi in Studiul de Fezabilitate. Trebuie specificat de asemenea caacesta sectiune de Prefezabilitate poate fi modificata, daca este cazul, in faza defezabilitate, evaluare a impactului asupra mediului, analiza institutionala si analiza costbeneficiu.

Urmare a evaluarilor fiecarei companente individuale a sistemului integrat demanagement a deseurilor, Sectiunea 6.14 prezinta rezultatele analizelor si facerecomnadari cu privire la pachetul de optiuni cel mai potrivit, atat pentru zona urbanacat si pentru cea rurala. Optiunile „ busines as usual” sau „do nothing” sunt evaluate incadrul Sectiunii 6.14 si nu individual pentru fiecare din componentele sistemului.

6.1. Reducerea cantitatilor de deseuri

Cantitatile de deseuri colectate au tendinta de a creste de-a lungul perioadei deplanificare analizata in Master Plan. Limitarea acestei cresteri este un aspect critic deingrijorare care poate fi rezolvat prin abordarea unei strategii pe termen lung, care vainclude masuri specifice pentru reducerea anumitor tipuri de deseuri sau a unorcomponente. De aceea o atentie deosebita trebuie acordata minimizarii deseurilor.Optiunile valabile include:

1. Incurajarea scaderii cantitatilor de deseuri generate;2. Scaderea cantitatilor de deseuri produse de institutii, comert si industrie;3. Limitarea capacitatilor cotainerelor si a frecventei de colectare.

Eforturi importante sunt necesare pentru cresterea constientizarii populatiei privindmanagementul deseurilor si al resurselor. Nivelul de dezvoltare al societatii are un rolmajor in detrminarea cantitatilor si tipurilor de deseuri generate. Campaniile deinformare si constientizare publica pot avea un impact important pentru diminuareacresterii cantitatilor de deseuriin urmatorii 20 de ani.Exista oportunitati importante pentru reducerea cantitatilor de deseuri in sectoareleinstitutiilor publice, comerciale si industriale. Privitor la institutiile publice, cea maieficienta masura pentru reducerea cantitatilor de deseuri este aceea de a adopta politicipreferentiale.

In cazul institutiilor publice, cea mai eficienta masura pentru reducerea cantitatilor dedeseuri este aplicarea unpor politici speciale.

Cresterea costurilor pentru depozitarea deseurilor va fi un motiv pentru industrie sicomert de a reduce cantitatea de deseuri generate, dar exista de asemenea si un risc:

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

90

acela de a evita sa plateasca. O solutie ar fi sa se cupleze cresterea costurilor cumonitorizarea si sanctionarea.O legatura stransa exista intre volumul containerului pentru un locuitor si cantitatile dedeseuri care trebuie colectate; cu cat containerul are un volum maimare cu atatcantitatea de deseuri va fi mai mare. Este un luru cunoscut faptul ca populatia areobiceiul sa produca deseuri in functie de capacitatile cotainerelor si de frecventa decolectare.De aceea o masura eficienta de reducere a cantitatilor de deseuri este asigurarea unuiserviciu de colectare adecvat.Astfel de masuri sunt relevante atat pentru zona urbana cat si pentru cea rurala dinjudetul Bistrita Nasaud, dar trebuie facuta o distinctie clara intre cele doua zone.

Evolutia calitativa a optiunilor pentru reducerea deseurilor este prezentata in Tablelul6.1-1.

Tabel 6.1-7.1.1 Reducerea cantitatilor de deseuri

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

1A Informarea sicostientizareapublica

EconomicNecesita cheltuieli pentru cresterea constientizarii. Beneficiieconomice vor fi reducerea cantitatilor de deseuri ce necesitacolectarea, tratarea, depozitarea si reducerea costurilorserviciului de salubrizare.

Mediu Reducerea poluarii si a riscului de poluare prin incurajarea laminimizarea cantitatilor de deseuri.

InstitutionalPreluarea selectiva a deseurilor de ambalaje va fi realizata decatre producatori in conformitate cu prevederile legislatiei invigoare.

SocialNu exista opinii negativeprivind colectarea selectiva, dar vortrebui organizate campanii de informare (in scoli).

Mare Mici

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

91

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

1B Reducereacantitatilor dedeseuricomerciale,industriale siinstitutionale

EconomicCresterea tarifelor pentru anumite tipuri de deseuri va avea unimpact preponderent asupra sectorului comercial si industial.

Mediu Cresterea tarifelor pentru deseurile comerciale si industrialeconduce la o incurajare din punct de vedere economic pentrudepozitarea ilegala. Trebuie reglementate astfel incat sa asigureun efect negativ asupra mediului cat mai rdus. InstitutionalLegislatia nu permite cresterea tarifelor pentru deseurilecomerciale in raport cu deseurile menajereNecesita instructiuni din partea autoritatilor responsabile. Optiunivalabile pentru achizitionarea selectiva a produselor de ambalajeinferioare de la sectorul comercial. Necesita suport inimplemetarea cerintelor legale privind responsabilitatileproducatorilor.

Social Se asteapta o doza mica de rezistanta din patrea industriei sicomertului. Cresterea tarifelor trebuie implementata intr-un modadecvat.

Mare Medii

1C

Dimenisionareaserviciului oferitsi a frecventeide colecatre –suficient si nupeste nevoi

EconomicEsential in evaluarea investitiilor, costurilor operationale si asuportabilitatii. Masura pentru reducerea cantitatilor de deseuri sipentru cresterea gradului de acorerire cu serviciul de salubrizare.

Mediu Serviciul trebuie asigurat astfel incat sa asigure o protectie asanatatii publice si a mediului inconjurator. Specificatii asupraconditiilor de asigurare a serviciilor de salubrizare trebuie definitein contracte.

InstitutionalImplementarea legislatiei romanesti. Intalniri cu APM si Directiade Sanatate Publica sunt necesare.

SocialMasura poate intampina opinii negative din partea locuitorilorunde serviciul este asigurat mai mult decat este nevoie de aceeatrebui implementata intr-un mod adecvat.

Mare Medii

6.2. Refolosirea

O parte de deseuri au un potential in a fi reutilizate si repuse in folosinta fara refabricaresau procesare. Materialele care pot fi refolosite includ: sticle, echipamente electronice,mobila si textile.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

92

Trei optiuni sunt disponibile:

• Incurajarea depunerii materialelor ce pot fi reutilizate langa containere astfelincat sa poata fi ridicate de catre entitatile interesate.

• Incurajarea extinderii implementarii sistemului depozit;• Amenajarea centrelor de reciclare dotate cu containere separate pentru diferite

tipuri de materiale ce pot fi refolosite si incurajarea populatiei sa le foloseasca;

Refolosirea materialelor este un procedeu destul de intalnit inprezent. Materialele celemai de refolosite sunt echipamentele, mobila si textilele. Totusi o preoblema apare inmomentul in care persoanele care vor sa aiba acces la container pentru a lua acestemateriale ce pot fi refolosite, trebuie sa goleasca containerul.

O optiune pentru a minimiza acesta problema si de a facilita extragerea materialelorrefolosibile este incurajarea populatiei sa depuna aceste materiale langa container.

Sistemul depozit sau achizitionarea anumitor materiale refolosibile, de exemplu sticlelede bere, este o proctica obisnuita in regiune. Sistemul depozit este eficient asi arerezultate in eliminarea teoretica a unor componente din deseurile generate. Industria siagentii economici trebuie sa fie incurajate sa extinda aplicarea sistemului depozit pentrudiferite tipuri de materiale de ambalaje.

Dezvolaterea centrelor de reciclare astfel incat materialele refolosibile sa fie separatcolectate este o practica intalnita in toata Europa. Aducerea acestro materiale lacentrele de reciclare a devenit o activitate de rutine de-a lungul timpului. Anumitecontainere sau zone sunt disponibile in aceste centre de reciclare pentru diferite tipuride materiale ce pot fi refolosite: textile, sticla (de diferte tipuri), frigidere, masini despalat, mobila si alte materiale. Evaluarea calitativa a optiunilor de refolosire este presentata in in tabelul 6.2.-1

Tabel 6.2-7.1.1 Refolosirea

MEASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

2A Reutilizare decatre localnici

EconomicNu exista optiuni pentru costuri. Imbunatatirea accesibilitatiisectorului interesat la materialele refolosibile si in felul acestaprocentul ce materiale refolosite sunt extrase din deseurilegenerate, conducand la minimiarea costurilor de colectare,taratare si depozitare finala.

Mediu Dezordinea si murdaria din jurul containerelor poate creste. Necesita informarea publica pentru a asigura ca doar materialelerefolosibile sunt lasate langa containere.

Institutional Necesita intalniri cu manageri acestor sectoare.

SocialOptiune ce va fi usor aplicata de populatie.

Mare Mici/Medii

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

93

MEASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

2B Extindereasistemul depozit

EconomicPoate fi extins doar acolo unde producatorii sunt dispusi sarefoloseasca aceste materiale.

Mediu Mijloace de extragere a materialelor refolosibile din cantitaile dedeseuri si astfel reducerea impactului asupra mediului si ariscurilor.

InstitutionalNecesita discutii cu producatorii si comerciantii si incurajareaimplementarii legialatiei in vigoare in vederea asumariirespnsabilitatilor producatorilor.

SocialNu se preconizeaza aparitia unor opinii negative, deoarececonduce la o incurajare financiare prin repunerea in folointa aanumitor tipuri de materiale.

Medie Micii

2C Centre dereciclare

EconomicNecesita investitii si costuri de operare aditionale. Sepreconizeaza ca costurile de operare vor depasi veniturilepotentiale.

MediuEste o alternativa recomandata pentru mediu incanjurator.Beneficiile privind mediul inconjurator se maresc, dar deasemenea se inregistreaza si o crestere a emisiilor vehiculelordatorita cresterii distantelor de transport.

InstitutionalNecesita un management professional, contractarea unoroperatiuni regarding centrele de reciclare.

SocialNu este o optiune foarte viabila. Necesita efort aditional si oschimbare a obiceiurilor producatorilor de deseuri. Pentru caactivitatile de reciclare sa devina o obisnuinta.

Medie Medii

6.3. Salubrizarea strazilor

In general sunt atinse standarde calitative inalte pentru salubrizarea strazilor in zonaurbana din judetul Bistrita Nasaud. Aceasta depinde de calitatea strazilor, nivelul demunca manuala si echipamentele folosite in acest scop.

Deseurile stradale sunt o componenta a deseurilor municipale, motiv pentru caretrebuie considerate in acest MasterPlan. Trei optiuni sunt disponibile:

• Colectare manuala si golirea manuala recipientelor stradale de colectare;• Colectare mecanica si golirea recipientelor stradale de colectare; si

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

94

• Colectarea si golirea mixta a recipientelor stradale de colectare.

In perioada propusa pentru implementare trebuie prevazuta mecanizarea etapizata aserviciilor de salubrizare a strazilor. Procentul de mecanizare a serviciilor de salubrizareva fi diferit in diferite localitati, in special in zonele urbane. Este clar, ca in zona ruralaeste necesara o abordare diferita pentru salubrizarea strazilor (exista inca strazinepavate).

O evaluare a optiunilor este prezentata in Tabel 6.3-7.1.1.Tabel 6.3-7.1.1 Salubrizarea strazilor

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

3A Colectaremanuala sigolireamanualarecipientelorstradale decolectare

EconomicCoisturi mici de investitie si costuri medii de operare. Potentialmare pentru noi locuri de munca.

MediuCalitate medie a serviciilor, calitate medie de salubrizare astrazilor principale.

InstitutionalFavorabil, din punct de vedere al cresterii locurilor de munca noi.

Social Favorabil, din punct de vedere al cresterii locurilor de munca noi.

Marepentruorase silocalitatiruraleMediupentruorasulBistrita

Mic

3B Colectaremecanica sigolireamanuala arecipientelorstradale decolectare

EconomicCosturi medii de investitie si operare. Potential mic pentru noilocuri de munca.

MediuCalitatea serviciilor de salubrizare depinde de calitatea strazilor.

InstitutionalNecesita operare specializata si intretinerea echipamentelor.

SocialPotential mic pentru noi locuri de munca.

Mediu Mediu/Mare

3C Colectarea sigolirea mixta(manual simecanic) arecipientelorstradale decolectare

EconomicCosturi medii de investitie si operare. Potential mare pentru noilocuri de munca.

MediuFlexibilitate in asigurarea calitatii ridicate a salubrizarii strazilor.

InstitutionalNecesita o diferentiere clara sau o uniformizare a contractelor desalubrizare.

SocialPotential mare pentru noi locuri de munca.

MarepentruorasulBistrita Mediupentru alteoraseMic pentrulocalitatirurale

Mediu

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

95

6.4. Colectare

Optiuni pentru imbunatatirea colectarii deseurilor in judetul Bistrita Nasaud includ:

• Colectare „din poarta in poarta”. Aceasta optiune propune colectarea deseurilordin locuinte individuale si apartamente. Sistemul se bazeaza fir pe saci decolectare, fie pe recipiente de colectare. Beneficiile acestui sistem includ: (i)confortul locatarilor; (ii) dorinta locuitorilor de a-si asuma raspundereadepozitarii adecvate a deseurilor inainte de colectarea acestora. Principaluldezavantaj este ca necesita costuri mai mari decat sistemele bazate peeuropubele. In zonele urbane ale judetului Bistrita Nasaud, aceasta optiune estelimitata datorita numarului mare de blocuri cu apartamente pentru care acest tipde colectare nu este adecvat.

• Europubele de 80, 120 sau 240 litrii in vecinatatea locuintelor. Acesta optiunepresupune folosirea pubelelor cu roti pentru colectarea deseurilor. Beneficiileacestei optiuni sunt: (i) uzare mica a containerelor; (ii) manevrare inadecvata apubelelor; (iii) confort imbunatatit pentru locuitori.

• Containere cu roti de 1100 de litrii. Acest sistem permite stocarea unui volummai mare de deseuri. Utilizarea acestui sistem este des intalnita in Europa deEst si este preferat de multi operatori privati. Beneficiile includ rezistentacontainerelor si un confort relativ pentru locuitori. Aceste containere sunt maigreu de manevrat in comparatie cu europubelele.

• Mini-autogunoiere in apropierea apartamentelor. In acest sistem, mini-autogunoierele sunt golite in vehiculele de colectare, permitand stocarea unorvolume mari de deseuri.

• Mini-autogunoiere pentru transfer. In acest sistem, minibsculantele suntincarcate in vehiculele de colectare. Acest sistem este folosit indeosebi inEuropa de Est. Sistemul nu favorizeaza eficienta si calitatea serviciilor.

• Colectarea cu vehicule cu remorca. Tractoarele cu remorca sunt o optiunepractica pentru zonele rurale. Sistemul are avantajul accesului pe strazinepavate, intretinere si reparatii usoare a vehiculelor. Sistemul este maicostiditor decat colectarea cu ajutorul carutelor trase cai.

• Carute trase de cai. Acest sistem este cel mai eficient pentru zonele rurale incare accesul este dificil. Beneficiile aduse de sistem sunt cresterea locurilor demunca in zonele sarace si eliminarea costurilor de reparatii a vehiculelor.

Este evident ca se vor aplica diferite sisteme in diferite zone. O distinctie clara trebuiefacuta intre zonele urbane si zonele rurale.

Zone urbane

In scopul implementarii sistemelor integrate de gestiune a deseurilor si a respectariireglementarilor in vigoare, este necesar ca in zonele urbane sa fie luate urmatoarelemasuri:

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

96

• Cresterea eficientei serviciilor; si• Cresterea gradului de acoperire.

Pentru imbunatatirea calitatii serviciilor este importanta cresterea frecventei decolectare. Prin Ordinul Ministerului Sanatatii, deseurile municipale trebuie colectate lacel mult doua zile in sezonul cald si la cel mult trei zile in sezonul rece.

Reglementarile in vigoare restrictioneaza scaderea frecventei de colectare, dar nustabilesc obiective clare. Trebuie mentionat ca in prezent deseurile de la apartamentesunt colectate zilnic, acest lucru fiind un factor important in cresterea disponibilitatiipopulatiei de a plati serviciile. Pot rezulta economii daca colectarea s-ar face o data ladoua zile, acest lucru facand posibil pentru Autoritatile Locale implementarea unuisistem de management a deseurilor mai eficient.

Un alt factor important in cresterea eficientei serviciilor este modernizareaechipamentelor de colectare. In orasul Bistrita, dotarea cu europubele de catreoperatorul local a condus la rezultate favorabile.

Un alt factor este inlocuirea progresiva a mini-autogunoierelor de colectare si acontainerelor cu alte echipamente mai usor de manevrat.

Modernizarea serviciilor de colectare necesita timp si campanii de informare apublicului.

Zone rurale

Implementarea Directivei Cadru a Deseurilor necesita implementarea sistemelor decolectare in zonele rurale.

Implemnetarea unor sisteme de colectare ce necesita costuri mici, adaptarea acestorala cantitatile de deseuri, gradul de suportabilitate si de plata sunt esentiale in zonelerurale.

Implementarea acestor sisteme trebuie facuta concomitent cu campaniile de informarea publicului.

O evaluare a optiunilor de colectare este prezentata in Tabel 6.6-7.2.1.

Tabel 6.4-7.1.1 Colectare

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

4A Colectare „dinpoarta in poarta”(pubele si saci)

EconomicCosturi medii/mari de investitie si operare.

MediuCalitate mare a serviciilor, adecvat locuintelor individuale.

InstitutionalNecesita un operator specializat

Social Preferat de locuitori

Marepentru zoneurbaneMic/ mediupentru zonerurale

Mediu

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

97

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

4B Europubele de80, 120 sau 240litrii

EconomicCosturi medii/mari de investitie si costuri medii de operare.

MediuCalitate mare a serviciilor, adecvat locuintelor individuale.

InstitutionalNecesita un operator specializat

SocialSistem acceptabil pentru locuintele individuale.

Marepentru zoneurbaneMic pentruzone rurale

Mic

4C Containere curoti de 1100 delitrii

EconomicCosturi medii de investitie si operare.

MediuCalitate medie a serviciilor, adecvat blocurilor de apartamente. InstitutionalNecesita vehicule moderne si operatori specializati.

SocialSistem acceptabil pentru blocurile de apartamente.

Marepentru zoneurbaneMediupentru zonerurale

Mic

4D Mini-autogunoiere

EconomicCosturi medii de investitie si costuri medii/mari de operare.

MediuCalitate medie a serviciilor

InstitutionalPermite folosirea echipamentelor de colectare uzate

SocialSistem preferat in zonele rurale, nu in cele urbane.

Mediupentru zoneurbaneMediupentru zonerurale

Medium

4E Mini-autogunoierepentru transfer

EconomicCosturi medii de investitie si costuri mari de operare.

MediuCalitate medie/mica a serviciilor

InstitutionalPermite folosirea echipamentelor de colectare uzate

SocialNu este un sistem preferat de clientii din zona urbana, aplicabil inzona rurala

Mic/ mediupentru zoneurbaneMediupentru zonerurale

Medium

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

98

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

4F Tractoare curemorca

EconomicCosturi mici de investitie si de operare.

MediuCalitate medie/mica a serviciilor

InstitutionalAr permite extinderea sertviciului in zonele rurale, ajutand laindeplinirea prevederilor legale in vigoare pricind serviciile

SocialNu este un sistem preferat de clientii din zona urbana, aplicabil inzona rurala

Mic pentruzoneurbaneMarepentru zonerurale

Mic

4G Carute trase decai

EconomicCosturi foarte mici de investitie si de operare.

MediuCalitate mica a serviciilor de colectare

InstitutionalAr permite extinderea sertviciului in zonele rurale, ajutand laindeplinirea prevederilor legale in vigoare pricind serviciile

SocialNu este un sistem aplicabil in zona urbana, poate avea potentialde aplicare in zona rurala

Mic pentruzoneurbaneMediupentru zonerurale

Mic

6.5. Reciclare

Materialele reciclabile generate in judetul Bistrita Nasaud includ hartia, cartonul, sticla,plasticul si metalele.

Elementele esentiale pentru managementul acestor materiale includ:

• Prin reciclarea acestor materiale durata de viata a depozitelor se poate prelungi

• Se pot obtine beneficii materiale din reciclarea acestora

• Costul pentru reciclarea acestor materiale este mai mic in comparatie cu alteoptiuni de management

• Conservarea resurselor naturale si protectia mediului inconjurator.

"Reciclarea" se refera la reutilizarea deseurilor intr-un proces de productie. Inmanagementul deseurilor acest termen se refera la separarea materialelor reciclabiledin cantitatea de deseuri generata si vanzarea acetora catre un procesator.

Exista patru optiuni pentru reciclare:

• Colectarea la sursa generatoare a materialelor reciclabile prin colectareaselectiva a fiecarui material

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

99

• Colectarea la sursa a materialelor reciclabile intr-o singura fractie ce va fisortata in centre specializate

• Sortarea deseurilor mixte in centre de sortare specializate

• Sortarea reciclabilelor de catre localnici.

Exista 2 metode ce pot fi implementate pentru colectarea materialelor reciclabile lasursa:

• Colectarea „la trotuar” a materialelor reciclabile sortate la sursa

• Centre pentru colectarea deseurilor.

Colectarea „la trotuar” a fractiilor de deseuri reciclabile a fost aplicata foarte des inEuropa si America de Nord, dar a scazut in ultimii ani in favoarea colectarii materialelorreciclabile ca o singura fractie. In acest sistem, rezidentii sunt rugati sa sortezematerialele reciclabile si sa le predea conform unui orar stabilit in vederea colectarii.Este caracterizata de:

• Motivare mare a rezidentilor.

• Colectarea materialelor reciclabile de la persoanele/familiile care le genereaza

• Eficacitatea acestui sistem variaza. In general, 80% pana la 20% din hartie esterecuperata

Educarea publicului si campaniile de informare sunt esentiale in succesul acestui tip desistem.

Experienta din ultimul deceniu a aratat ca acest tip de colectare este dificil si costisitorla nivelul locuintelor individuale; oricum acest sistem este fezabil pentru anumite tipuride generatori de deseuri reciclabile din sectorul comercial si institutional.

Centre de reciclare necesita sortarea fractiilor de deseuri reciclabile de catre rezidenti siaducerea acestora in centre specializate. Aceste sisteme sunt mult mai eficiente incazul in care materialele reciclabile aduse sunt platite. Acest tip de colectare este largraspandit in Europa si America de Nord.

Din punctul de vedere al colectarii, cea mai simplametoda de obtinere a materialelorreciclabile este colectarea deseurilor mixte si procesarea acestora in vederea sortariireciclabilelor. Acest lucru se poate realiza prin trei metode:

• Sortare mecanica• Sortare manuala• Sortare mecanica/manuala

Sistemele de sortare mecanica sunt eficiente pentru sortarea metalelor din deseurilemixte, dar recuperarea altor materiale la o calitate care sa permita comercializareaacestora este scazuta. In practica aceasta metoda s-a dovedit a fi un risc major inprocesele de reciclare. Acest tip de sortare este considerat a fi inadecvat pentru judetulBistrita Nasaud.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

100

Sistemele de sortare manuala a materialelor reciclabile sunt caracterizate de grademari de sortare in comparatie cu cele mecanice. Absenta mecanizarii implica oproductivitate scazuta.

Sistemele de sortare mecanica/manuala. Un grad de mecanizare poate fi introdus insistemele de sortare manuala. Deseurile mixte pot fi transportate cu benzi rulantepermitand sortartea manuala a deseurilor reciclabile. Acest sistem permiteimbunatatirea eficeintei si a conditiilor de munca. Materiale anorganice sunt sortate infunctie de cerinta pe piata a materialelor reciclate. Colectarea reciclabilelor de catre localnici reprezinta o componenta importanta aactivitatilor de reciclare in judetul Bistrita Nasaud.

O evaluare a optiunilor de reciclare este prezentata in Tabel 6.6-7.2.1.

Tabel 6.5-7.2.1 Reciclare

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

5A Sortarea lasursa sicolectareaselectiva afractiilorindividuale dedeseurireciclabile

EconomicCosturi mari de investitie si de operare.

MediuOptiune preferabila.

Institutional Dificil de organizat, deoarece necesita operatii specializate

SocialNecesita camapanii de constientizare publica cu privire laimpactul asupra mediului.

Mic Mare

5B Colectareaseparata adeseurilorreciclabile

EconomicCosturi mari/medii de investitie si de operare. Necesita investitiiin centre de sortare/reciclare.

MediuPreferabila fata de colectarea deseurilor mixte, dar necesitacampanii de informare a publicului.

InstitutionalOptiune buna pentru indeplinirea obiectivelor de reciclare adeseurilor din ambalaje.

SocialOperatorul trebuie sa se asigure ca exista o piata pentrumaterialele reciclabile, pentru ca in caz contrar acestea ar fidepozitate alaturi de celelalte tipuri de deseuri si publicul nu armai partcipa.

Mediu Mediu

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

101

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

5C Sortarea incentrespecializate adeseurilor mixte

EconomicNecesita costuri mari/medii de investitie si operare pentrucentrele de sortare.

MediuCreste gradul de contaminare a materialelor reciclabile, deciprocentul de reciclare scade

InstitutionalOptiune relativ usoara din punct de vedere institutional.

SocialNu necesita campanii de informare a publicului.

Mic Mediu

5D Sortareareciclabilelor decare localnici

EconomicCosturi de investitie mici, programul de sortare este ales infunctie de necesitatile pietei.

MediuOrice abordare ce conduce la cresterea ratelor de reciclare estepreferabila din punct de vedere al mediului.

InstitutionalExista riscul ca localnicii sa nu doreasca o colaborare cuautoritatile.

SocialExista potentialul imbunatatirii ratelor de reciclare si a conditiilorde munca

Mare Mediu

6.6. Tratare biologica

In judetul Bistrita Nasaud, se estimeaza un procent de 60% de materiale bio-degradabile in deseurile solide municipale. Aceste deseuri pot fi degradate in conditiianaerobe, rezultand:

• Levigat. Procesul de descompunere a materiei organice conduce la formarealevigatului, incarcat cu contaminanti (metale grele, etc) fiind caracterizat si de unconsum biochimic de oxigen ridicat.

• Biogaz. Descompunerea anaeroba a materiei organice conduce si la emisii demetan, dioxid de carbon si alte gaze. Unele dintre aceste gaze (ex. metanul sidioxidul de carbon) sunt gaze cu efect de sera, ce contribuie la fenomenul deincalzire globala. Alte gaze, cum ar fi hidrogenul sulfurat produc mirosurineplacute.

Productia de levigat si biogaz poate fi valorificata prin diverse tehnologii disponibile,acest lucru implicand costuri mai mari.

Patru tehnologii pot fi utilizate pentru tratarea materialelor organice.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

102

• Gazeificare. Este un process ce foloseste caldura, presiunea si aburul in scopultransformarii materialelor intr-un gaz compus in principal din monoxid de carbonsi hidrogen.

• Hidroliza. Este un proces de descompunere chimica ce foloseste apa in scopuldegradarii legaturilor chimice existente in materiale.

• Digestia anaeroba. Este un proces de degradare a materiei organice in absentaoxigenului.

• Compostarea. Este un proces de degradare a materiei organice in prezentaoxigenului.

Desi primele trei tehnologii conduc la rezultate foarte bune in tratarea anumitor tipuri demateriale organice (de exemplu: deseuri din agricultura si lemn), aplicarea la scaramare in tratarea deseurilor solide organice a fost limitata. In prezent, aceste tehnologiisunt considerate a fi in stadiul de dezvoltare si neaplicabile pentru judetul BistritaNasaud. Principalii produsi sunt de natura gazoasa (ex. metan) sau lichida (ex. etanol),ce pot fi utilizati in scopul producerii de energie.

Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la imbunatatireastructurii solului. Locuitorii din zona rurala pot fi incurajati sa-si composteze deseurileorganice proprii. Deoarece in aceasta zona majoritatea deseurilor produse sunt denatura organica, compostarea individuala este cea mai recomandata optiune. Acestaoptiune este limitata de urmatorii factori:

• In centrele urbane, o mare parte a populatiei locuieste in blocuri deapartamente. Aceasta categorie a populatiei nu are acces la spatii in vedereaefectuarii compostarii individuale si in plus nu sunt motivati pentru folosireadirecta a compostului obtinut.

• Cei ce aleg sa utilizeze procesul de compostare vor trata astfel o parte dindeseurile organice generate.

• Unele deseuri (ex. carne si grasimi) nu se preteaza procesului de compostaredeoarece ar putea atrage rozatoare sau alte animale.

• Oportunitatile pentru compostarea individuala exista la doua nivele:

1. Comunitatile pot organiza activitati de compostare. Scolile, de exemplu potimplementa activitati de compostare la nivel educational sau fermierii se potasocia in vederea organizarii compostarii.

2. Autoritatile locale pot efectua activitati de compostare in scopul promovariibeneficiilor acestui proces asupra mediului.

Compostarea individuala sau la nivelul comunitatilor se estimeaza pentru urmatorii 5 ania fi aplicata pentru mai putin de 5% din cantitatea totala de deseuri generata. Esteposibil ca acest procent sa creasca in timp, dar este putin probabil ca acest lucru saaiba un impact semnificativ asupra sistemului de management al deseurilor. O metodapentru extinderea compostarii individuale in cadrul comunitatilor ar fi organizarea decampanii informative si impartirea de pliante informative cu privire la practicile sibeneficiile compostarii. Aceste activitati de informare au rol principal in campaniile decontientizare si educatie a publicului.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

103

Compostarea individuala reduce costurile cu transportul deseurilor la depozitul final;astfel economiile cu costurile de transport cresc odata cu distanta pana la depozitulfinal.

In categoria deseurilor organice sunt incluse si unele deseuri formate preponderent dinmaterii biodegragdabile, cum ar fi: deseurile din piete si gradini, namoluri deshidratate.Aceste tipuri de deseuri pot fi direct transportate catre statiile de compostare, deoarece:

• Nu necesita o pre-tratare ca in cazul altor deseuri de natura organica;

• Se preteaza mai bine procesului de compostare decat alte tipuri de deseuriorganice, compuse din materiale cu diferite rate de degradare in timpulprocesului de compostare.

Aceste tipuri de deseuri pot fi colectate separat si transportate catre statiile decompostare. Sunt disponibile diferite tehnici de compostare. Cele mai avansate dinpunct de vedere tehnologic conduc la o compostare mai rapida. Pe plan local nu existaposibilitatea implementarii acestor tehnologii, datorita costurilor extrem de ridicate.

Compostarea „in brazde” este aplicata in cazul deseurilor provenite din amenajaripeisagistice. Acest tip de compostare a devenit foarte utilizat in multe tari, deoarece:

• Este eficienta in tratarea multor tipuri de deseuri organice, inclusiv a namolurilordeshidratate, deseurilor din piete.

• Mirosurile neplacute pot fi controlate.

• Lichidele generate in acest proces pot fi controlate.

• Materialele reciclabile pot fi recuperate.

• Este un proces competitiv din punct de vedere al costurilor.

Principalele investitii pentru compostarea aeroba „in brazde” includ:

• O constructie acoperita (constructia unor bazine din beton).

• Echipamente pentru amestecarea periodica a compostului.

• Un sistem de aerare fortata.

• Un gratar pentru inlaturarea materialelor de dimensiuni mari;

• Un sistem de control al mirosurilor neplacute.

• Benzi transportatoare si alte echipamente (ex. palnie de alimentare).

Pot fi necesare si alte tipuri de echipamente, in functie de procesul adoptat.

Procesul de degradare a deseurilor biodegradabile intr-un depozit impune adoptareaunor masuri de control a impactului asupra mediului. Tratarea acestor deseuri princompostare conduce la minimizarea problemelor de mediu si la crearea unui produs cepoate fi valorificat. Compostarea deseurilor de natura organica generate in judetulBistrita Nasaud poate fi o optiune fezabila.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

104

In scopul obtinerii unui compost de calitate in cadrul statiilor de compost suntrecomandate urmatoarele operatii:

• Separarea materialelor organice de cele anorganice.

Principala cauza pentru care multe dintre statiile de compostare construitepentru tratarea mai multor tipuri de deseuri organice au fost inefieciente, a fostsepararea neconforma a materialelor anorganice. Astfel, compostul rezultatcontine materiale din plastic, sticla, metale, etc.

Atingerea unui nivel ridicat de separare a materialelor anorganice se face prinsortarea manuala.

• Gestiunea materialelor voluminoase. Operatiile de receptie, sortare, procesare,depozitare si comercializare a compostului sunt mult mai compleze decatoperatiile asociate depozitarii finale a deseurilor. Costurile unei instalatii decompostare pentru materiale oragnice provenite din diferite surse sunt mult maimari decat in cazul compostarii unui anumit tip de deseu organic. Obtinereaunor rezultate optime in cadrul acestui proces depinde de eficienta cu care suntefectuate operatiile zilnice de tratare.

• Comercializarea compostului. Produsul rezultat in urma procesului decompostare trebuie comercializat in vederea valorificarii. Acest fapt necesita unprogram de informare in privinta modurilor de valorificare a compostului catrepotentialii utilizatori. Agricultorii sunt principalii factori interesati in utilizareacompostului. Alti factori interesati sunt cei din domeniul amenjarilor peisagistice.

O evaluare a optiunilor de compostare este prezentata in Tabel 6.6-7.2.1.

Tabel 6.6-7.2.1 Compostarea

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

6A Compostareindividuale

EconomicCosturi mici de investitie pentru compostoare individuale,contribuind la reducerea cantitatilor de deseuri si implicit lareducerea costurilor de operare a sistemelor de colectare,transport, tratare si depozitare a deseurilor.

MediuReduce cantitatea de deseuri necesar a fi colectata. Se obtineun produs ce poate fi utilizat pentru imbunatatirea structuriisolurilor.

Institutional Ajuta la indeplinirea obiectivelor stabilite.

SocialSe preteaza foarte bine in zonele rurale si pentru locuinteleindividuale.

Mare Mic

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

105

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

6B Compostareamaterialelororganice, cupreponderentabiodegradabile

EconomicO buna optiune pentru minimizarea costurilor deinvestitie/operare in vederea indeplinirii obiectivelor de pre-tratare a deseurilor municipale biodegradabile. Trebuie acordataatentie la comercializarea compostului obtinut.

MediuSe poate produce un compost de foarte buna calitate. Se reducein acest fel cantitatea de deseuri ce urmeaza a fi depozitata.

InstitutionalNecesita o perioada de timp mai mare pentru indeplinireaobiectivelor Directivei Depozitarii Deseurilor si a prevererilorlegale romanesti

SocialPentru colectarea diferentiata a deseurilor biodegradabile dindeseurile menajere sunt necesare campanii intensive deconstientizare a publicului.

Mediu Mic

6C Statii decompostare(pentru diversetipuri dematerialeorganice)

EconomicCosturi relativ mari de investitie si de compostare.

MediuSe poate produce un compost de foarte buna calitate. Se reducein acest fel cantitatea de deseuri ce urmeaza a fi depozitata.Conditiile destul de severe pentru obtinerea unui comnpost debuna calitate.

InstitutionalOptiuni pentru indeplinirea obiectivelor de depozitare.

SocialNecesita campanii de informare minime.

Mediu Mare

6.7. Statii de transfer si transport

In judetul Bistrita Nasaud deseurile sunt depozitate in depozite necontrolate localizate inapropiereea oraselor si a localitatilor rurale. In vederea implementarii prevederilor invigoare este esentiala implmentetarea unui sistem regional de gestiune a deseurilor.

Exista trei optiuni pentru transportul deseurilor catre depozitul final:

• Transportul direct la depozitul ecologic cu acelasi vehicul cu care se colecteazadeseurile.

• Transportul deseurilor catre o statie de transfer, pentru depozitarea temporara

• Transportul direct al deseurilor din localitatile vecine catre depozitul final sitransportul cu ajutorul statiilor de transfer

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

106

Decizia transportului direct catre depozitul final ar trebui luata pe criterii economice.Scopul unei statii de transfer este minimizarea costurilor de transport, permitand inacelsi timp vehiculelor sa efectueze alte cicluri de colectare.

Utilizarea statiilor de transfer implica costuri de investitie si operationale care pot fievitate prin trasportul deseurilor direct catre depozitul final. In cazul distantelor mari,costul transportului unor containere mari de deseuri devine mai mic decat costultransportului deseurilor cu ajutorul vehiculeleor de colectare. Alegerea uneia dintreacerste optiuni depinde de localizarea unei comunitati fata de depozitul final.

Statiile/punctele de transfer sunt proiectate astfel incat vehiculele de colectare sa aibaacces la o rampa in vederea desecarcarii deseurilor de pe o platforma betonata.Contaoinerele sunt amplasate sub platforma de descarcare. Deseurile aduse inpunctul/statia de transfer pot sa fie compacatet sau decarcate cum sunt, urmanad a fitransportate catre depozitul final.

In determinarea amplasarii unui punct/statii de transfer, distanta si timpul unui drumdus-intors al unui vehicul de colectare sunt factori cheie. In functie de tipul vehicululuide colectare, o ruta dus-intors ce necesita mai putin de o ora face ca transportul directsa fie mai economic.

Din punct de vedere geographic si demographic, zona rurala a judetului Bistrita Nasaudarata o concentrare a populatiei de-a lungul retelelor rutiere. In acest caz, variantatransportului de deseuri cu ajutporul vehiculelor de colectare de mare capacitate estede poreferat constructiei unui punct de transfer local.

Sistemele de transfer si transport a deseurilor trebuie proiectate in functie decaracteristicile demografice si geografice ale localitatilor, precum si de distanta fata dedepozitul final.

O evaluare a optiunilor de transfer si transport este prezentata in Tabelul 6-7-1.

Tabel 6.7-7.2.1 Statii de transfer si transport

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

107

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

7A Transport directcu vehiculele decolectare catrecentrul detratare/depozitare

EconomicCosturile de investitie si de operare depind direct de distantadintre punctele de generare a deseurilor si centrul detratare/depozitare. Acestea pot fi foare mari, daca distantele detransport sunt mai mari de 30 de km (60 km o ruta dus-intors).

MediuCantitatea de emisii este direct proportionala cu distantele detransport.

InstitutionalAmplasamentul centrului de tratare/depozitare au impact directasupra bugetelor Autoritatilor locale.

Social Nu exista preferinte de ordin social atata timp cat costurile detransport sunt suportabile.

Marepentruzoneleurbane sirurale dinapropiereacentrului detratare/depozitare

Mic pentruzoneleaflate ladistantamare decentrul detratare/depozitare

Mic/Mediu

7B Constructia depuncte/statii detransfer

EconomicCosturi de investitie si de operare medii. Depend de alegereasistemului de transfer; potential mediu pentru noi locuri demunca.

MediuCantitatea de emisii provenite din transport poate fi redusa.Exista un impact potential asupra mediului datoratpunctelor/statiilor de transfer.

InstitutionalPot stabili costuri echitabile pentru trensferul/transportuldeseurilor pe teritoriul judetului.

SocialNu exista preferinte de ordin social atata timp cat sistemul detransport este suportabil din puct de vedere economic.

Marepentruzoneleurbane sirurale aflatela distantamare decentrul detratare/depozitareMic pentruzoneleurbane sirurale dinapropiereacentrului detratare/depozitare

Mic/Mediu

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

108

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

7C Combinatie intre7A si 7B.

EconomicCosturile de investoitie si de transport tind sa maximizezeeficienta economica a proiectului. Potential mediu pentru noilocuri de munca.

MediuCantitatea de emisii provenite din transport poate fi redusa.Exista un impact potential asupra mediului datoratpunctelor/statiilor de transfer.

InstitutionalPot stabili costuri echitabile pentru trensferul/transportuldeseurilor pe teritoriul judetului.

SocialNu exista preferinte de ordin social atata timp cat sistemul detransport este suportabil din puct de vedere economic.

Mare Mic

6.8. Tratare termica / Incinerare

Incinerarea deseurilor, cu sau fara recuperare de energie, a devenit o tehnologie comunintalnita pentru tratarea deseurilor solide municipale din Europa.

Incinerarea are beneficiul reducerii semnificative a volumului de deseuri. Chiar dacasunt contruite incineratoare, este necesara si constructia depozitelor ecologice de ocapacitate mai mica.

Pentru diminuarea imapctului asupra mediului, incineratoarele trebuie dotate cuinstalatii complexe de tratare a gazelor. Indiferent de tipul de tratare a emisiilor de gaze,vor exista emisii reziduale care depind si de tipul deseurilor incinerate, modul deoperare si de locatia instalatiei. Contruirea unui incienrator poate intampina rezistentadin partea populatiei.

Aceste tehnologii de tratare termica a deseurilor solide municipale nu sunt aplicate inprezent in Romania.

In consluzie, avantajele incinerarii sunt:

• Mineralizarea aproape completa a deseurilor

• Conversia aproape completa a materiei organice in gaze, cum ar fi CO2

• Reducerea volumui de deseuri cu 85-90%

• Concentrarea poluantilor persistenti intr-un volum mic

• Necesita un spatiu mai mic decat alte instalatii de tratare pentru aceeasi cantitatede deseuri

Incinerarea deseurilor in Romania prezinta urmatoarele dezavantaje:

• Combustia deseurilor necesita costuri foarte mari de investitie si de operare, in jurde 100 milioane euro

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

109

• Procesul necesita personal specializat pentru operare

• Intretinerea este complexa si costisitoare

• Norme legislative cer ca emisiile gazoase si cenusa generate de incinerare sa fiecaptate si tratate corespunzator.

O evaluare a optiunilor de tratare termica/incinerare este prezentata in Tabel 6.8-7.2.1.Concluzia acestei analize este ca incinerarea deseurilor nu este o optiune recomandatapentru judetul Bistrita Nasaud.

Tabel 6.8-7.2.1 Tratare termica/incinerare

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

8A Constructia unuiincineratorpentru tratareatermica adeseurilor

EconomicVery high Investment and operation cost.

MediuEmissions can be kept to a minimum with contemporary flue gascleaning systems, bottom ash still needs disposal to land

InstitutionalRequires high skills to manage, highly professional operations

Social Potential resistance due to perceived risks of dioxin and otherpollutant emissions

Mic Mare

6.9. Depozitare controlata

In judetul Bistrita Nasaud deseurile au fost depozitate necontrolat pe suprafete de teren,acest lucru avand un impact ridicat asupra sanatatii umane. Aerul si apa sunt alti factoride mediu ce sunt afectati prin emisiile degajate si levigatul ce se formeaza.

Metodele moderne de depozitare a deseurilor sunt depozitele ecologice. Desi presupuntot depozitarea deseurilor nu au caracteristici comune cu depozitele necontrolate dedeseuri. Depozitele ecologice sunt caracterizate de:

• O baza impermeabilizata care previne infiltrarea levigatului in sol.

• Operatii de depozitare a deseurilor pe straturi, cu acoperirea acestora in scopulevitarii mirosurilor neplacute.

• Strangerea apei de ploaie pentru a preveni contaminarea acesteia cu deseuri

• Controlul tipurilor de deseurice sunt aduse la centru

• Dotarea cu echipamente pentru colectarea biogazului

• Tratarea biogazului si levigatului

• Acoperirea depozitului cu un strat vegetal

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

110

Doua amplasamente au fost identificate pentru constructia viitorului deposit ecologic dedeseuri si evaluate intr-un raport depus in Martie 2006. Fiecare amplasamant potentiala fost analizat in functie de criteriile urmatoare:

• Proprietate

• Asezare geografica

• Caracteristici geologice/geotehnice

• Pedologie

• Sensibilitate

• Vulnerabilitate

• Zgomot

• Utilitati

• Opinia publica

• Opinis autoritatilor locale

Amplasamentele posibile pentru viitorul depozit ecologic ce au fost identificate sunt:

• Valea Scurta

• Dumitra

O evaluare a optiunilor privind depozitarea deseurilor este prezentata in tabelul urmator.Tabel 6.9-1 Optiuni pentru depozitarea deseurilor.

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

9A Utilizareadepozitelornecontrolateexistente

EconomicNu exista costuri de investitie. Costurile de operare sunt mici.

MediuImpact semnificativ asupra mediului.

InstitutionalImpact negative asupra Autoritatilor Locale (neconcordanta cuprevederile legislative in vigoare).

Social Impact social negativ.

Mic Mic

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

111

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

9B Reabilitareasau construireade depoziteecologice infiecare dindepoziteleexistente.

EconomicCosturi mari de investitie si de operare.

MediuImpact asupra mediului acceptabil de catre reglementarile invigoare.

InstitutionalNecesita personal specializat pentru controlul sistemului demanagement a deseurilor.

SocialNu exista preferinte de ordin social atata timp cat sistemul detransport este suportabil din puct de vedere economic.

Mic Mare

9C Constructiaunui depozitecologic pentrua deservi intregjudetul.

EconomicCosturi medii de investitie si de operare.

MediuIn comparatie cu optiunea 9B impactul asupra mediului este mairedus.

InstitutionalNecesita personal specializat pentru controlul sistemului demanagement a deseurilor.

SocialNu exista preferinte de ordin social atata timp cat sistemul detransport este suportabil din puct de vedere economic.

Mare Mediu

In urma analizei, amplasamentul din Valea Scurta este cea mai buna optiune.

6.10. Reabilitarea depozitelor existente

In functie de tipul depozitelor necontrolate existente se vor lua masuri pentrureabilitarea acestora. Parametrii pricipali care se considera in determinarea tipului dereabilitare sunt prezentati in tabelul urmator:

Parametru CriteriuSursa Cantitatea de deseuri depozitata

SuprafataTipul de deseuri

Ruta Distanta fata de ape de suprafata/subteraneContactul cu deseurileEmisii de biogaz

Destinatia Extractia apei de suprafata/subteraneFolosinta actuala a terenuluiFolosinte viitoare ale terenului

Masuri de reabilitare:

Parametru Criteriu

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

112

Biogaz Captarea si utilizarea biogazuluiCaptarea si arderea biogazuluiVentilare cu bio-filtreVentilare pasivaNo action

Acoperire Acoperire cu un strat cu permeabilitate micaAcoperire cu argilaAcoperire cu sol

Apa subterana Captare apa subteranaMonitorizarea completa a parametrilorMonitorizarea parametrilor naturaliNo action

Apa de suprafata Captare si tratareMonitorizareNo action

Masurile de reabilitare pentru fiecare dintre depozitele existente trebuie luate avand invedere urmatoarea analiza:

Marimea depozitului, precum si numarul de locuitori deserviti influenteaza tipulmasurilor de reabilitare ce vor fi alese.

• Depozite mici – deservesc mai putin de 3000 de locuitori• Depozite medii – deservesc intre 3000 si 10000 de locuitori • Depozite mari – deservesc mai mult de 10000 de locuitori

Indifferent de tehnologia aleasa pentru inchiderea depozitelor existente, perioada depunere in practica trebuie sa tina cont de gradul de implementare al noii infrastructurede transport si depozitare.

O evaluare a acestor optiuni este prezentata in tabelul urmator.Tabel 6.10-7.2.1 Reabilitarea depozitelor existente

MASURA EVALUARE RELEVA

NTA

RISCURI

10A Acoperire simplafara reabilitare

EconomicCosturi mici de investitieMediuAcceptabila numai pentru locurile de depozitare cu impactminim asupra mediului. Ex. Zonele rurale.

InstitutionalEste necesara constructia unor statii de transfer inainte deinchiderea depozitelor existente.

Social Pozitiv

Mare Mic

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

Depozit existent

Excavare si redepozitare

Reabilitare

Strategie Decizie

Biogaz

Strat de acoperire

Apa subterana

Apa de suprafata

113

MASURA EVALUARE RELEVA

NTA

RISCURI

10B Acoperire si masurisimple dereabilitare

EconomicCosturi limitate de investitie.

MediuOptiune acceptabila numai pentru depozitele cu impactmic/mediu asupra mediului.

InstitutionalEste necesara constructia unor statii de transfer inainte deinchiderea depozitelor existente.

Social Pozitiv

Mare Mic

10C Reabilitare inconcordanta custandardele invigoare

EconomicCosturi medii de investitie

MediuAcceptabila numai pentru locurile de depozitare cu impactmediu asupra mediului.

InstitutionalEste necesara constructia unor statii de transfer inainte deinchiderea depozitelor existente.

Social Pozitiv

High Mic

10D Excavare siredepozitarecontrolata

EconomicCosturi mari de investitie

MediuOptiune potrivita numai pentru depozitele cu impactsemnificativ asupra mediului (ex. Depozite de deseuripericuloase sau zonele cu risc de inundatii).

InstitutionalZonele pentru redepozitarea deseurilor trebuie amenajateinanite de excavarea/transferul deseurilor.SocialPozitiv

Mic Mic

6.1.1

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

114

6.11. Organizarea institutionala

Capitolul 3 a avut ca si concluzie faptul ca pentru a indeplini cerintele UE referitoare lamanagementul deeurilor este necesar o reforma in ceea ce priveste organizareaviitoare. Acest capitol identifica optiunile disponibile si prezinta varianta preferata.Consideratii privind organizarea institutionala in faza de implementre si in faza deoperare sunt prezentate si optiuni privind modalitatile de asigurare a serviciilor suntidentificate.15

6.11.1. Cadrul legislativ

Identificarea optiunilor institutionale pentru asigurarea noului serviciu de managemnt aldeseurilor a fost dezvoltat tinan cont de legislatia romaneasca in vigoare (Capitolul 2).Urmatoarele legi sunt baza legislativa in sectorul institutional.

• Law no. 101/2006• Legea nr. 51/2006• Hotararea de Guvern nr.246/2006• Legea nr. 215/2001• Ordonanta no. 71/2002• Legea nr. 326/2001• Ordonanta no. 87/2001• Ordonanta no. 16/24.01.2002• Ordonanta de urgenta nr. 45/2003• Legea nr. 213/1998• Legea nr.219/1998

Relevanta cadrului legislativ in ceea ce priveste managementul serviciului de slaubritateeste evidentiata in Sectiunea 2.3. Cateva din prevederile importante sunt urmatoarele:

• Sistemul de management al deseurilor;• Consiliile locale pot alege sa organizeze serviciul public de salubrizare in doua

modalitati:- Se pot asocia pentru a organiza serviciul la nivel de judet sau pot sa

asigure individual pentru fiecare localitate;- In ceea ce priveste asocierea, consiliile locale pot organiza sa

organizeze serviciului de slaubritate in mod „direct” sau o pot face inmod indirect prin ”delegare”: fie prin concesionarea serviciului sau printr-un parteneriat public privat (PPP); prevederile legale stabilescmodalitatea de organizare pentru fiecare din aceste cazuri.

Principalele institutii care au responsabilitati in domeniul managementului deseurilorsunt urmatoarele:

• Minsterul mediului si gospodariri apelor: MMGA este responsabil cu elaborareapoliticilor si a cadrului legal in ceea ce priveste gestionarea managementuluideseurilor precum si monitorizarea aplicarii acerstor cerinte;

• Agentia de Protectia Mediului (nationala,regionala,locala) este resonsabila cumonitorizarea si conformitatea cerintelor legale;

• Garda de mediu la nivel local este resonsabila cu urmarirea si obligativitatea inindeplinirea cerintelor legale;

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

115

• Consiliile locale legislatia actuala prezinta clar faptul ca: (i) organizareaserviciului de salubrizare este o responsabilitate a autoritatilor publice locale si(ii) autoritatile publice locale trebuie sa asigure serviciul public de salubrizare.Legtislatia romaneasca indentifica prin servicul de salubrizare publica:colectarea, reciclarea, tratarea, incinerarea si depozitarea finala; autoritatilepublice locale pot alege modalitatea si actiunile pe care le considera necesare.

• Grupuri deservite In contextul managementului deseurilor, aceasta denumireinclude gospodariile, precum si sectoarele industriei si comertului. Depozitareanecontrolata a deseurilor este interzisa.

• Furnizori de servicii. Consiliile locale pot asigura serviciul de salubrizare publicafie prin intermediul propriilor departamentelor, fie prin intermediul unei entitatimunicipale (regie autonoma sau companie publica) sau pot alege sa o facaprinc contractarea sectorului privat. Sectorul privat si agentii economici auobligatia de a organiza gestionarea deseurilor fie ca o fac ei insisi fie potcontracta un operator din serviciul public sau privat.

Alte institutii care au responsabilitati legate de managementul deseurilor suntidentificate in Capitolul 2. O importanta pentru acest proiect o are si organizarea a douaentitati: Comitetul de conducere si Unitatea de implementare a proiectului.

Comitetul de conducere (CC) este nominalizat si aprobat in sedinta ConsiliuluiJudetean, membrii acestui comitet sunt direct implicati in activitatile proiectului, avandintalniri periodice care sunt comunicate de catre presedintele acestiu comitet catre toatepartile implicate.

Comitetul de conducere are ca si responsabilitati: • Are rolul decizional in ceea ce priveste acest proiect;• Isi asuma masurile propuse pentru noul sistem intergart de management al

deseurilor;• Este responsabila cu elaborarea si propunerea subiectelor dezbatute in cadrul

intalnirilor periodice.

Principala responsabilitate a UIP este aceea de a coordona activtatile proiectilui. Acestava avea un role important in implementarea proiectului. Membrii UIP sunt selectati infunctie de activitatile ce trebuie indelinite in cadrul proiectului. UIP va avea printre responsabilitati urmatoarele:

• Va representa si va actiona in numele beneficiarului;• Va colabora cu consultantul pentru asigurarea informatiilor si documetatiei

necesare pentru indeplinirea activitatilor proiectului;• Va asigura comunicarea intre consultant si toate partile implicate in proiect la

nivel local;• Va asista consultantului in vederea indeplinirii activitatilor necesare pentru

realizarea proiectului;• Va identifica si evita riscurile care pot afect proiectul;• Va trimite documentatia si rapoartele catre toate institutiile implicate;

Constrangeri privind structura institutionala existenta au fost identificate in Capitolul 3.7.Pe scurt acestea includ:

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

116

• Sistemul actual nu asigura un management al deseurilor care sa indeplineascacerinetele curente.

• Diferente institutionale la nivel local care nu sunt compatibile cu cerintele UEprivitor la implementarea si gestionarea serviciilor la nivel centralizat;

• Ineficienta coordonarii la nivel local si centralizat a managentului serviciilorpublice de salubrizare;

• Dificultati ale autoritatilor publice locale la nivelul administrativ si tehnic pentruimplementarea adecvata a serviciilor publice de salubrizare

• Imposibilitatea asigurarii unui management eficient al contractelor si afunctionarii la nivel centralizat a serviciului, in concordanta cu cerinteleinstitutiilor financiare avizate;

• Imposibilitatea coordinarii activitatilor care pot fi implementate la nivel local(colectare) cu activitatile prevazute la nivel regional (tratarea si depozitareafinala a deseurilor);

• Dificultati in contabiliazarea fondurilor externe pentru investitii;• Lipsa capacitatii de a asigura functiile de monitorizare si raportare asociate

noului sistem modern de management al deseurilor.

6.11.2. Aspecte esentiale pentru dezvoltarea unei structuri institutionale adecvate

O structura institutionala adecvata pentru noul sistem de management al deseurilortrebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte, in conformitate cu legislatia in vigoare:

• Consideratii de managemnt financiar;• Cerintele instituionale si tehnice al noului sistem de management al de4seurilor

ce trebuie indeplinite;• Obiectivele proiectului si politicilor pe care partile implicate le pot avea si care

sunt definite de catre cerintele serviciului de managemnt al deseurlor solide si aprevederilor legale in vigoare.

Consideratiile privind managementul financiar trebuie sa se adeseze celor doua nivele:

Managementul fondurilor de investitii pe parcursul implementarii proiectului.Fondurile de la UE sunt primite de Ministerul Finantelor Publice si trebuietransferate apoi unei entitati credibila din punct de vedere financiarcare vaavea responsabilitatea investitiei si care va putea asigura rambursareaimprumutului in mod direct precum si alte aspecte privind managementulfinanciar.Managentul recuperarii costurilor in perioada de operare.

Structurile instituionale trebuie sa asigure o legatura intre luarea deciziilor/administrareafinanciara cu luarea deciziilor/administrarea serviciului de salubrizare pentru a asigura ocoordonare adecvata a serviciului si a resurselor disponibile. .

6.11.3. Scopul serviciilor

Scopul institutional si tehnic al proiectului este definirea sistemului regional demanagement al deseurilor, proiectarea si implementare acestuia. Scopul organizariiinstitutionale pentru sistemul de management al deseurilor se refera atat la organizarealocala cat si la cea pe plan regional (Consiliul Judetean) 11. Romania implementeaza in

11

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

117

prezent schimabri majore privind organizarea serviciilor publice. Privind sectorul degestionare a deseurilor este necesar ca la nivel local sa fie crescute performanteleprivind operarea prin realizarea unui serviciu centralizat la nivel regional si prinrecuperarea costurilor in scopul utilizarii beneficiilor economice la scara larga.

Scopul tehnic al serviciului de management al deseurilor face referire la gradul simodalitatile de asigurare a serviciilor de gestionare a deseurilor ce sunt identificate inoptiunile tehnice gasite. Aceasta poate include colectarea, transportul, depozitarea,reciclarea, tratarea sau alte optiuni ce pot fi recomandate pentru implementarea initialasau ulterioara. Identificarea optiunilor institutionale legate de „scopul serviciilor ” pentru sistemul demanagement al deseurilor trebuie sa sa adreseze urmatoarelor aspecte:

• Modalitatea cea mai indicata pentru organizarea viitoare a sistemeului regionalde managemnt al deseurilor;

• Modalitatea cea mai indicata pentru asigurarea unui servciciu adecvat demanagement al deseurilor care sa asigure indeplinirea cerintelor prezente siviitoare.

6.11.4. Politici si obiective ale proiectului

Structura institutionala trebuie sa indeplineasca indeplinirea urmatoarelor obiective sipolitici:

• Guvernul Romaniei a adoptat Planul National de gestionare al deseurilor siStrategia Nationala, care printre altele reflecta cerintele UE in domeniulmanagenetului deseurilor precum si perioadele ce trebuie considerate pentruindeplinirea obiectivelor propuse si negociate de catre Romania cu UE.Organizarea institutionala recomandata in cadrul acestui proiect trebuie deaceea sa fie realizata astfel incat sa fie indeplinite aceste obiective si termenelesa fie respectate.

• Strcutura institutionala trebuie sa reflecte de asemenea rolul Comitetului deconducere si a UIP a caror creare va fi realizata in cadrul acestui proiect. Acesteentitati vor fi implicate indeaproape in prepararea si implementarea proiectului,dar vor fi luate in considerare pentru viitoarea organizare institutionala la nivelregional

6.11.5. Optiuni pentru viitoarul cadru institutional

Optiunile pentru viitoarea organizare sunt prezentate in acest capitol. Pe bazaaspectelor identificate in sectiunea precedenta 6.11.4, sunt identificate optiunile nouluisistem de management al deseurilor, cu tot ce implica acesta, pentru ca apoi sa fieprezentate concluiile si recomandarile finale.

Optiuni pentru managementul financiar

Figura 6.11-1 prezinta cadrul managementul financiar pentru acest proiect. Asa cum seobserva din figura, fondurile vor fi primite de catre Ministerul Finantelor Publice (MFP)si vor fi mai departe directionate catre o „entitate” care va fi responsabila cumanagementul fondurilor destinate investitiei pentru sectorul de management aldeseurilor.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

118

Recuperarea costurilor poate fi realizata deoarece serviciile asigurate din nouainvestitie for fi platite de catre cei ce vor beneficia de aceste servicii.”Entitatea”desemanta pentru managementul financiar va avea ca responsabilitate rambursarea,catre MFP, a creditului aferent cofinantarii investitiei.

Figura 6.11-1 Cadrul managementului financiar

Fondurile externe necesare investitiei vor fi acolcate de catre UE, restul de fondurinecesare putand fi contractate prin intermediul altor institutii. MFP va asiguramanagementul acestor foduri la nivel national. Cu toate acestea „entitatea” care va gestiona aceste fonduri la nivel local necesita odefinire exacta. Aceasta poate exista atat la nivel local cat si la nivel de judet. Un aspect important este credibilitatea „entitatii” care va gestiona fondurile la nivellocal.

In cazul in care „entitatea ” esueaza in indeplinirea obligatiunilor fata de MFP, acestatrebuie sa-si asigure conditiile solicitate pentru rambursarea creditului.

In cazul in care „entitatea” nu0si poate achita obligatiile financiare, MFP trebuie sadispune de resurse efective care sa asigure securitatea fondurilor de investitie siconditiile de rambursare.MFP poate sa livreze fondurile direct catre:

• Optiunea 11.1A: Consiliile Locale• Optiunea 11.1B: Consilul Judetean

Evaluarea acestor optiuni este realizata si detaliata in Tabelul 6.11.-1

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

Fonduri necesare investitiei(ISPA, Suse externe de

cofinantare)

Entitate

Ministerul Finantelor Publice

Investitie

Fluxul recuperarii costurilor/imprumutului

Parcursul fondurilor

Legenda

119

Optiunea 11.1A: Consiliile Locale Alocarea fondurilor direct catre consiliile locale areavatajul ca fondurile ajung direct la autoritatile care au responsabilitatea directa privindasigurarea serviciului public de salubrizare. Aceasta optiune va necesita stabilireaaranjamentleor intre MFP si fiecare consiliu local inparte, lucru care nu este eficient sinici nu asigura un management al fondurilor adecvat si eficient.Mai mult, divizarea fodurilor catre fiecare autoritate locala va conduce la o administrareneadecvata a acestora si la neindeplinirea cerintelor la nivel regional asa cum prevedePlanului National, Strategia Nationala si directivele europene.

Astfel, in locul acestor aranjamente cu fiecare autoritate locala, MFP ar putea sastabileasca aranjamente cu un numar mai restrans de autoritati locale care saactioneze in numele unui grup. Dar si acet tip de „aranjament” are dezavantajeleurmatoare:

• Poate fi aplicat la nivel regional doar daca o singura autoritate localagestioneaza aceste fonduri in numele tuturor celorlalte autoritati locale;

• Gestionarea fondurilor de catre una sau mai multe autoritati locale in numeleunor grupuri conduce la aparitia problemelor legate de incredere sireprezentarelocala a itereselor in faza de implementare a proiectului.

Optiunea 11.1B: Consiliul Judetean Alocarea fondurilor la nivelul Consiliului Judeteanare avantajul ca simplifica obligatiunile administrative privind gestionarea acestora. Incadrul acestei optiuni, MFP stabileste un cadru de gestionare a fondurilor doar cu osingura entitate. Un dezavantaj ar putea fi faptul ca in conformitate cu legislatia invigoare responsabilitatea directa pentru asigurarea serviciului public de salubrizare estea autoritatii locale si de aceea la nivel de judet, Consiliul Judetean nu are autoritatedirecta de a gestiona si investii aceste fonduri.

Acest aspect poate fi rezolvat prin elaborarea unei intelegeri si semnarea acesteia decatre toate autoritatile locale care il desemneaza pe acesta sa actioneze in numele lorin cadrul acestui proiect. Aceata intelegere ar trebui sa faca referire la gestionareafondurilor, cofinantarea investitiei, reglementarea cardrului de recuperarea a costurilorasociat cu asigurarea serviciului intr-un mod cat mai adecvat, precum si la modalitateade reprezentare a intereselor locale in alocarea fondurilor. Astfel, Optiunea 11.1 B este recomandata. Evaluare calitativa a optiunilor privindmanagementului financiar este presentat in abelul de mai jos: Tabel 6.10-7.2.2 Evaluarea optiunilor pentru managemnt financiar

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

11.1A

Consiliile localegestioneaza fondurile

Obligativitatea administrativaMare pentru MFP Regionalizarea obiectivelorNu pote fi indeplinitaReprezentarea intereselor localeSe vor avea in vedere interesele locale

Mare Mari

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

120

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

11.1B

Un numar limitat deconsilii localegestioneaza fondurile

Obligativitatea administrativaAceptabil pentru toate partile implicateRegionalizarea obiectivelorPoate fi indeplinita daca un se limiteaza la unul saudoua consilii locale care sa gestioneze aceste fonduri.Reprezentarea intereselor localeEste putin probabil ca acestea sa nu fie realizate

Mare Mari

11.1C

Gestionareafondurilor de catreConsiliul Judetean

Obligativitatea administrativaAceptabil pentru toate partile implicateRegionalizarea obiectivelorIndeplinitaReprezentarea intereselor localeInteresul local este asigurat prin semnarea contractuluide asociere intre consiliile locale.

Mare Reduse

Optiuni pentru regionalizarea serviciilor de managemnt al deseurilo si politici deprioritizare

Figura 6.11-2 prezinta optiunile pentru regionalizarea serviciului de management aldeseurilor si se adreseaza politicilor de prioritizare identificate in Capitolul 6.11.1

Doua optiuni sunt identificate pentru asigurarea serviciului de management al deseurilorla nivel regional:

• Optiunea 11.2A: Consiliile locale nu se asociaza si continua sa asigure serviciulpe cont propriu

• Optiunea 11.2B: Consiliile locale adopta o modalitate de asociere in vedereaimplementarii si operarii proiectului de management al deseurilor.

Evaluarea acstor optiuni este identificata in Tabelul 6.11-2 de mai jos:

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

Optiunea 11.2A:Fara Asociere

Optiunea 11.2B:Asocierea Consiliilor Locale

Optiunea 2:Managenet indirect/delegat

Optiunea 1: Direct management

Nivel regional

Cosiliile Locale

121

Optiunile 11.2 A si 11.2 B din Figura 6.11 – 2 prezinta diferente in ceea ce privesteeficienta si eficacitatea privind serviciile ce trebuie asigurate. Aspecte importnate privindfiecare optiune sunt analizate mai jos: Optiunea 11.2A – Fara Asociere Optiunea este de fapt ceea ce se numeste „nici o actiune”. Astfel autoritatile publicelocale vor contiuna sa asigure serviciul public de salubrizare asa cum considera fiecare.Principalele advataje ale acestei optiuni sunt:

• Este o modalitate cunoscuta si inteleasa la nivel local;• In cadrul unui sistem regionalizat de managemnt al deseurilor, anumite

componente ale serviciului pot continua sa fie asigurate si administrate la nivellocal.

Totusi aceasta optiune are si dezavantajele ei:

In cadrul unui sistem regionalizat de management al deseurilor eset importantsa fie asigurata o coordonare a componentelor sistemului astfel incet sadeserveasca interesele fiecarei municipalitati. Aceasta optiune nu asigura a coordonare adecvata la nivel regional adepozitarii finale si transportului (transferului) deseurilor. Exista oportunitati limitate privind dezvoltarea capacitatilor tehnice siorganizatorice ale sectorului public necesare asigurarii unui serviciu degestionare a deseurilor la nivel regionalizat.

Aceasta optiune presupune existenta mai multor contracte semnate cu fiecareautoritate publica locala pentru fiecare componenta a sistemului regional demanagement al deseurilor, proces ce va avea efecte negative asupra implementaiiadecvate a proiectului la nivel regional. Astfel in absenta unei „entitati” la nivel regionalcare sa coordoneze implementarea proiectului, regionalizarea sistemului nu esteposibila.

Optiunea 11.2B – Asocierea Consiliilor LocaleAceasta optiune prevede asocierea autoritatilor publice locale in scopul administrarii siasigurarii serviciilor de management al deseurilor la nivel regional. Cea mai potrivitaforma de asociere pentru acest sistem regionalizat de management al deseurilor va fiaceea in care rsponsabilitati clare (implementation and operation) vor fi alocateConsiliului Judetean si includerea UIP la acest nivel in cadrul asocierii. Aceastaabordare prezinta urmatoarele avantaje:

• Poate asigura o coordonare adecvata la nivel regionalizat a serviciului demanagement al deseurilor;

• Contractul de asociere poate face referire la activitati specifice de managemental deseurilor identificate ca pot fi asigurate la nivel local de catre fiecareautoritate locala;

• Va fi posibila cresterea capacitatilor tehnice si administrative asociate sistemuluiregional de managemnt al deseurilor;

• O asociere care atribuie responsabilitatea unei „entitati” privind tranzactiilefinanciare, astfel administrarea fondurilor va fi facilitata prin existenta acestei„entitati ” care va fi responsabila in fata MFP.

Totusi exista si in cazul acestei optiuni cateva dezavantaje ce trebuie mentionate:

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

122

• Constrangeri legale privind gradul de indatorare maxim pe care consiliilelocale/judetene il pot avea;

• Nu se asteapta ca prin acest proiect autoritarile locale sa depaseasca gradul deindatorare maxim admis;

• Autoritatile publice locale nu pot fi obligate sa se asocieze(nu exista bazalegala);

• Exista motivatii pentru autoritatile publice locale privind alegerea aceastei formede asociere (oportunitatile privind investitiile la nivel local nu sunt posibile a fiindeplinite in ale modalitati). Astfel in vederea ideplinirii cerintelor legislativeprivind protectia mediului incaonjurator, autoritatile locale nu vor avea altealternativa decat sa aleaga sa se asocieze pentru regionalizarea sistemului demanagement al deseurilor.

Optiunea 11.2 B este cea mai recomandata optiune pentru noul sistem regional demanagenet al deseurilor.

Evaluarea calitativa a optiunilor pentru regionalizarea serviciilor precum si politicileprioritare pantru acest proiect sun tprezentate in Tebelul 6.11-2 .

Tabel 6.10-7.2.3 Evaluarea optiunilor pentru regionalizarea serviciilor

MASURA EVALUARE RELEVAN

TA

RISCURI

11.2A

Fara asociere Reprezentarea intereselor localeInteresele locale sunt vizateImplementarea la nivel regionalNu poate fi realizataCoordonarea serviciilor de managemnt al deseurilor lanivel regional Nu poate fi relizataPosibilitatea dezvoltarii serviciilor de managemnt aldeseurilorPosibilitate limitataGradul de indeplinire a obiectivelor la nivel regionalMic

Mare mari

11.2B

AsociereaConsiliilor Locale

Reprezentarea intereselor localeInteresele locale sunt vizate (comitetul de conducere)Implementarea la nivel regionalPaote fi realizataCoordonarea serviciilor de managemnt al deseurilor lanivel regionalPoate fi realizata si integrata si la nivel local unde anumiteservicii (colectare) pot fi asigurate de fiecare autoritatelocala.Posibilitatea dezvoltarii serviciilor de managemnt aldeseurilor Mare Gradul de indeplinire a obiectivelor la nivel regionalMare, dar va depinde de vointa consiliilor locale de a seasocia.

Mare Mici

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

123

Organizarea institutionla preferata

Implementarea proiectului este recomnadata a se face la nivelul consililul judetean dinpunct de vedere al managementului financiar si al regionalizarii serviciilor. Acest lucrunecesita ca consiliile locale sa se asocieze, iar in contractul de asociere sa se specificeresponsabilitatile si obligatiile pe care consiliul judetean trebuie sa si le asume.

6.11.6. Consideratii institutionale pentru faza de implementare si operare a proiectului

Implementarea si operarea proiectului se va adresa urmatoarelor:

• Structura si responsabilitatile Comitetului de conducere• Structura si responsabilitatile UIP• Relatiile dintr comitetul de conducere si UIP• Transformarea UIP in faza urmatoare implementarii proiectului • Proprietatea bunurilor

Relatiile dintre Comitetul de conducere si UIP

Asa cum arata si figura 6.11-2, UIP va colaborare cu Comitetul de conducere.Detalierea exacta a acestor relatii dintre cele doua organizatii va fi realizata in faza defezabilitate. UIP va trebui sa asigure implementarea adecvata a proiectului inconcordanta cu parametrii proiectati precum si in funtie de deciziile finale adoptate decomitetul de conducere. Mai mult UIP va trebui sa asigure colaborarea cu toate partileimplicate in acest proiect.

Proprietatea activelor

Echipamentele ce vor fi achizitionate in faza de implementare a proiectului sau care vorfi transferate vor fi in proprietate publica. Acolo unde este cazul implicari sectoruluiprivat, acestea pot fi deasemenea in proprietatea sectorului privat.

Dotarile existente vor fi tranferate catre noua entitate regionala care va asigura serviciulde management al deseurilor, in conformitate cu programul si conditiile aceptate decatre consiliile locale care detin proprietatea12.

Transferarea Activitatilor de managemnt al deseurilor la nivel localToate consiliilor vor contribui la organizarea la nivel regional pentru a asigura unmanagement al deseurilor cat mai eficient si eficace. Va fi necesara impartirea pe fazea anumitor activitati locale si/sau transferul unor activitati existente catre structura nouorganizata la nivel regional:

• Dupa stabilirea noului sistem regional de depozitare, dpozitele ilegale existentevor trebi sa fie inchise in conformitate cu programarea acceptata de legislatia invigoare; Acesta responsabilitate este a autoritatilor publice locale.

• Contractele existente vor fi indeplinite conform specificatiilor existente; • Vor fi elaborate recomandari privind viitoare organizare institutionala, precum si

modalitatile de regionalizare a activitatilor de colectare si de asumare aresponsabilitatilor a consiliilor locale.

12 Acest aspect va fi detaliat in studiul de fezabilitate.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

124

• Echipamentele si dotarile existente ce pot fi folosite vor fi transferate de laconsiliile locale catre entitatea care va fi creata la nivel regional cu respectareaanumitor conditii care sa reflecte valoare de piata.

• Asigurarea serviciului la nivel regional va fi prioritizata tinand cont de cerintele sinevoile locale, precum de contractele deja existente.

• Consiliile locale vor contribui la regionalizarea sistemului in functie de tipul deservicii de care vor beneficia; o atentie deosebita trebuie acordata modalitatii desubventionare a serviciului in cazul in care va fi necesar.

6.11.7. Regionalizarea activitatilor de administrare si luare a deciziilor in faza de Operare aProiectului

Comitetul de conducere si UIP vor fi stabilite pe parcursule elaborarii proiectului si sevor dezvolta ulterior ca baze pentru viitoarea structura la nivel tehnic si administrativ infaza de implementare a proiectului. Acestea vor avea un rol de indeplinit si in faza deoperare a proiectului. Astfel entitatea care este recomandata sa isi asumeresponsabilitatile in faza de operare a proiectului este recomandat sa fie Consiliuljudetean, care va asigura supervizarea activitatilor. Activitatile si responsabilitatile UIP sia personalului acestuia vor fi trensferate catre Consiliul judetean. Astfel ca resultat finalva fi crearea unui personal bine calificat in ceea ce priveste activitiatile de asigurare aserviciului de gestionare a deseurilor, maximizand in acelasi timp competentele UIPpentru viitoarele proiecte ce vor fi implementate.

6.11.8. Tranferarea managementului sistemului regional la nivelul consiliului judetean

Figura 6.11-3 identifica pasii cheie pentru perioada de tranzitie de la organizareaactuala spre organizarea viitore necesara la nivel regional. Urmatoarele aspecte au fostidentificate: (i) cerintele ce trebuie indeplinite in vederea indeplinirii regionalizariisistemului in conformitate cu legislatia in vigoare; (ii) actiunile ce trebuie realizatepentru indeplinirea acestor cerinte; (iii) noi entitati ce pot faicilita trazitia catre noulsistem de management regionalizat; (iv) modalitatile de trazitie a serviciilor actuale.

6.11.9. Managementul serviciului de salubrizare

Firgura 6.11-4 prezinta optiunile pentru viitoarul management al serviciului desalubrizare. Elementele cheie privind serviciul viitor regional sunt presentate pentrufiecare optiune in parte.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

125

Figura 6 11-3Recomandari privind evolutia viitore a organizarii de la nivelul local catre cel regionalizat

Asigurarea serviciuluiPrecolectarea Consiliul local Consiliul local/judetean1,2 Consiliul judetean2

Colctarea Consiliul local Consiliul local/judetean 1,2 Consiliul judetean 2

Tratarea/reciclarea Consiliul local Consiliul judetean 1 Consiliul judeteanTransfer Nu se aplica Consiliul judetean Consiliul judeteanDepozitarea finala Consiliiule locale Consiliul judetean l1 Consiliul judetean

Note 1. Acolo unde consiliile locale asigura in prezent serviciul public de gestionare a deseurilor, transferul activitatilor administartive catre Consiliul judetean va firealizat in perioada de implementare in conformitate cu programarea ce va fi elaborata In faza de fezabilitate.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

Stabilirea Comitetului de Conducere si a UIP. Asigurarea unei colaborari cu toate autoritatile publice implicate

Comitetul de conducere

Unitatea de implementare a proiectului

Luarea Deciziilor Participarea consiliilor locale la elaborarea Master Planului si a Studiului de fezabilitate

Implementarea masurilor recomandate in MP si Studiul de fezabilitate

Asumarea responsabilitatilor privind managementul deseurilor

Actiuni de indeplinitAsociatia Consiliilor locale implementeaza investitiile recomandate pentru asigurarea serviciului la nivel regionalizat.

Aplicarea mecanizmelor de supervizare si constrangere pentru a asigura stabilitatea institutionala a serviciilor de management al deseurilor la nivel regional

Departament de management (la nivel regional)

Noi entitati

Perioada de planificare Perioada de implementare Perioada de operare

126

2. Stabilirea responsabilitatilor Consiliilor locale si conditiile excate de parteneriat cu Consiliul Judetean vor fi detaliata in faza de fezabilitate.

Master Plan – Judetul BISTRITA NASAUD 01.06.06 – revizia 1 FINAL

New EntitiesNew EntitiesNew EntitiesNew EntitiesNew EntitiesNew EntitiesNew EntitiesNew EntitiesNew EntitiesNew EntitiesNew EntitiesNew Entities

127

Termenii „gestiune directa” si „gestiune indirecta” au semnificatii specifice prevazute inlegislatia in vigoare (vezi Capitolul 2). Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de salubrizare se face prin hotărâre aconsiliilor locale sau judeţene, după caz.

În cadrul “gestiunii directe” autorităţile administraţiei publice locale îşi asumă nemijlocittoate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea, conducerea, administrarea şigestionarea serviciilor publice de salubrizare.

“Delegarea gestiunii” sau concesiunea se face în condiţiile respectării contractului-cadru de delegare sau de concesiune şi a regulamentului-cadru de delegare sau deconcesiune a serviciilor publice locale.Termenul „Direct” se refera la modalitatea de delegare a gestionarii serviciului catre oentitate publica (regie autonoma, societate comerciala). „Management indirect/delegat”se refera la modalitatea de gestionare a deseurilor

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de salubrizare se face prin hotărâre aconsiliilor locale sau judeţene, după caz. Alegerea finala a modalitatii de gestionaredepinde si de urmatoarele:

• Tipul de servicii ce trebuie asigurate (daca toate serviciile vor fi asigurate decatre aceeasi entitate sau de mai multe);

• Compententa financiare a entitatii responsabile cu asigurarea serviciului degestiune;

• Competentele tehnice si administrative a entitatii responsabile cu asigurareaserviciului de gestiune;

• Capacitatea sectorului privat de a asigura serviciile necesare;• Interesul sectorului privat de a asigura serviciile necesare;• Organizarea institutionala existenta si alti factori (mecanisem adecvate de

recuperare a costurilor)

Modalitatea finala de asigurare a serviciilor de gestiune va fi definitivata si detaliata inpaza de fezabilitate. Toate optiunile ce vor fi considerate trebuie sa asigure o separarea functiilor si atributiunilor priivnd administrarea serviciului de gestionare pe de o partesi operarea pe de alta parte. Referitor la figura 6.11-4 optiunile de asigurare a serviciului

Master Plan – VRANCEA COUNTY01.06.06 – revision 1 FINAL

128

Master Plan – VRANCEA COUNTY01.06.06 – revision 1 FINAL

Descrierea aspectelor vizateProprietateaactivelor

- sector public - sector public - sector public Public si/sau Privat Public/Privat

FinancialAutonomy

Consiliul Judetean ia decizii privindbugetul;Tarifele trebuie aprobate deautoritatile publice locale si decatre A.N.R.S.C.

Companiile gestioneaza bugetelealocate de catre consiliile locale aiaproba tarife in limitele aprobate deCL si A.N.R.S.C. Are propriul sistemde contabilitate, veniturile sunt si infunctie de tarifele aprobate.

Gestioneaza singuri bugeteleAre propriul sistem de contabilitate;Pentru modificarile de tarif trebuieaporbarea consiliului local si ANRSC;Poate primi subventii de la consiliullocal daca este cazul;O parte din profit se returneazaconsiliului local.

Nivelul de autonomie difera de tipul dePPP, termenii negociati si sursa deinvestii;Tarifele pot fi stabilite prin contract;modificarile ulterioare necesitaaprobarea consiliului local si ANRSC.

Licitatiile competitive asigura eficientacosturilor, termenii contractuali asiguraautonomia financiara;

Pentru modificarile de tarif trebuieaporbarea consiliului local si ANRSC;

Monitorizare/Raportare

Raportarea si evidenta contabilanediferentiata pe servicii reduceeficienta/eficacitatea activitatilor

Activitatile de raportare asigura partialmecanismele pentru crestereaeficientei/eficacitatii.

Activitatile de raportare asigura partialmecanismele pentru crestereaeficientei/eficacitatii.

Diferentierea intre activitatile demonitorizare si raportare precum sispecificatiile contractuale privitoare laplati asigura o indeplinire minima acerintelor.

Diferentierea intre activitatile demonitorizare si raportare precum sispecificatiile contractuale privitoare laplati asigura o indeplinire minima acerintelor.

Analiza

Autonomieoperationala

Scazuta datorita faptului caraportarea se face direct consiliuluilocal;

Nivel ridicat care poate fi limitat decatre interventia politica; Nivel ridicat care poate fi limitat de catre

interventia politica;

Nivel ridicat al autonomiei PPP, caredepinde insa de specificatiilecontractuale si tipul de PPP.

Ridicat

Capacitatea deasigurare aserviciului degestionare

Scazuta Ridicat, dar necesita timp. Ridicat, dar necesita timp. Ridicat Ridicat

Eficientacosturilor

Neclar, creste odata cu stabilireaunor masurile de asigurare acompetivitatii costurilor

Neclar, creste odata cu stabilirea unormasurile de asigurare a competivitatiicosturilor

Neclar, creste odata cu stabilirea unormasurile de asigurare a competivitatiicosturilor

Neclar, creste odata cu stabilirea unormasurile de asigurare a competivitatiicosturilor

Ridicat, modalitari de evaluare siverificare eficiente.

Eficientamonitorizarii

Scazuta, monitorizarea serealizeaza intern

Moderat; Asociatia are posibilitatea dea sanctiona compania daca nu suntrespectate conditiile de performanta.

Moderat; Asociatia are posibilitatea de asanctiona compania daca nu suntrespectate conditiile de performanta.

Ridicat, asociatia are dreptul de amonitoriza conformitatea cu prevederilecontractuale si de a aplica sanctiuni dacaacestea nu sunt indeplinite.

Ridicat, asociatia are dreptul de amonitoriza conformitatea cuprevederile contractuale si de a aplicasanctiuni daca acestea nu suntindeplinite.

Optiunea 2.1. Parteneriat public privat

(PPP)

Optiunea 1.3.Regie autonoma

Optiunea 1.2. Companie comerciala

Optiunea 1.1.Departement in cadrul CL

(Consiliul Judetean)

Optiunea 2.2. Concesionare

Asociatia Municipalitatilor-- Consiliul Judetean --

Consiliile locale

Optiunea 2:Gestiune indirecta

Optiunea 1:Gestiune directa

Figura 6.104 Optiuni pentru asigurarea servciului de gestiune a deseurilor

129

6.12 Cadrul pentru Participarea Sectorului Privat

Aceasta sectiune prezinta cadrul pentru participarea sectorului privat in asigurareaserviciilor de salubrizare, cu scopul de a impulsiona discutia aspectelor cheie inainte deelaborarea studiului de fezabilitate.

Analiza calitativa a riscurilor asociate fiecarei optiuni si a relevantei acesteia nu esteanalizata in cadrul acestei faze.

6.1.2 Cadrul legal pentru Parteneriatul Public Privat

Guvernul Romaniei a demarat in ultimii ani un proces de armonizare si de stabilire aunei noi structuri legale pentru serviciile publice locale, avand ca prinicipal obiectivimplicarea sectorului privat in serviciile publice. Legi, hotarari de guvern si ordonanteimportante care prezinta relevanta in domeniu, sunt:

• Legea Proprietatii Publice (Legea nr. 213/1998), cu privire la statutul legal alproprietatii publice si regimul juridic al acesteia.

• Legea privind regimul Concesiunilor (Legea nr. 219/1998), care descriestructura generala a contractelor de concesiune.

• Legea Administratie Publice (Legea 215/2001), care descrie principiile aplicabileadministratiei publice locale.

• Ordonanta de Urgenta nr. 16/2002 pentru reglementarea unor masuri fiscale,care prezinta cadrul legislativ pentru parteneriatele public-privat, inclusivtransferul facilitatile legate de preluarea de bunuri publice.

• Legea nr. 528/2004 de modificare si completare a Ordonantei de Urgenta nr.16/2002 privitoare la parteneriatele publice-private si a Legii privind regimulConcesiunilor nr. 219/1998.

• Hotararea Guvernului nr. 621/2002, referitoare la normele metodologice pentruimplementarea Ordonantei nr. 16/2002, referitoare la contractele de parteneriatpublic-privat (norme pentru PPP).

• Ordonanta nr. 32/2002, aprobata prin Legea nr. 634/2002, privind organizarea sifunctionarea serviciilor publice de alimentare cu apa.

• Legea serviciilor de gospodarie comunala (Legea nr. 326/2001), care furnizeazacadrul legal general aplicabil pentru infiintarea, organizarea, monitorizarea simanagementul serviciilor publice la nivel comunal, si de asemenea furnizeazacadrul legal necesar pentru managementul delegat.

• Hotararea Guvernului nr. 373/2002 privind organizarea si functionarea AutoritatiiNationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala(A.N.R.S.C.), care stipuleaza functiile de monitorizare si controleaza activitatilelegate de Serviciile Municipale care opereaza ca un monopol firesc.

Daca ne referim la posibilitatile de a implica sectorul privat, exista doua optiuni demanagement delegat permis pentru implicarea sectorului privat: un contract deconcesiune si o intelegere pentru un parteneriat public-privat (PPP). Atat concesiunile,cat si parteneriatele publice-locale sunt guvernatele de o legislative complexa indomeniu, incluzand continutul acestora si procedura de plata. Legea privind regimulConcesiunilor stipuleaza structura generala pe baza careia se dezvolta contractele deconcesiune, in timp ce Ordonanta de Urgenta nr. 16/2002 elaboreaza structuraparteneriatelor public-private (PPP-uri).

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

130

6.1.3 De ce s-ar implica sectorul privat in sectorul managementului deseurilor solide ?

Se simte ca o eventuala implicare a sectorului privat in sectorul serviciilormanagementului deseurilor solide ar avea un potential de imbunatatire a calitatiiserviciilor managementului deseurilor solide. Banca Mondiala, in lista ei de solutiipentru participarea sectorului privat in domeniul apei si reutilizarii (Banca Mondiala ,1997) vede o justificare a participarii sectorului privat in realizarea unuia sau a maimultora din obiectivele:

• Experienta tehnica si manageriala si tehnologizarea sectorului.• Imbunatatirea eficientei economice, atat in ceea ce priveste performantele de

operare, cat si folosirea investitiilor majore.• Atragerea unor investitii la scala majora in acest sector sau dobandirea

accesului la unele piete de capital private.• Izolarea de interventiile politice pe termen scurt in ceea ce priveste folosirea

utilitatilor si limitarea oportunitatilor de interventie din partea grupurilor de interesputernice.

• O reactie mai prompta la cerintele si nevoile consumatorilor.

Totusi, aceste obiective sunt in egala masura valabile pentru sectorul managementuluideseurilor solide si pe cale de consecinta ar putea fi folosite in determinareaposibilitatilor de implicare a sectorului privat in in furnizarea serviciilor managementuluideseurilor solide.

Prin urmare sunt doua motive pentru parteneriatele PPP, respectiv imbunatatirile legatede eficienta operationala si punerea la dispozitie a fondurilor de investitie. Desi acestedoua motive sunt prezente distinct unul de celalalt, ele sunt in acelasi timp legate intreele. Obtinerea castigurilor de eficienta are o influenta pozitiva asupra potentialului de aacoperi nevoile investitiei. In primul rand, prin castiguri de eficienta, operatiunile devintot mai eficiente, si deci pe cale de consecinta va fi necesar tot mai putin capital. In aldoilea rand, deruland operatiunile mai eficient se va obtine o crestere a puteriifinanciare si acesta la randul ei va determina cresterea posibilitatilor fie de a atragesurse de finantare externe, fie finantarea programului de investitii de capital prin surseinterne lichide interne.

In principiu toate cele cinci obiective sunt valabile in furnizarea serviciilormanagementului deseurilor solide in sensul ca in toate acele domenii exista potentialpentru imbunatatire prin implicarea sectorului privat. Acestea fiind spuse, trebuie deasemenea observat ca in sectorul managementului apelor in Romania, companiile isiamana deciziile referitoare la implicarea sau nu a sectorului privat in operatiunile lorpana cand se va sti mai mult despre ce va rezulta din Fondurile de Coeziune. Termenullimita de depunere a aplicatiei este a doua jumatate a anului 2006, iar rezultatul,respectiv daca intr-adevar vor primi sau nu fonduri, nu este asteptat mai devreme desfarsitul anului 2007. Odata ce rezultatul este cunoscut, companiile vor sti ce golfinanciar ramane pentru finantarea privata si daca mai este util sa fie implicat sectorulprivat, iar in cazul unui raspuns afirmativ, sub ce forma.

Pentru sectorul managementului deseurilor solide, Fondurile de Coeziune suntrelevante. Este de competenta Consiliilor Locale sau orice viitoara forma deadministratie precum Parteneriatele Municipalitatilor sa decida daca doresc sa ia odecizie referitoare la PPP chiar acum, sau daca doresc sa amane decizia lor pana cand

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

131

mai multe informatii sunt disponibile referitor la rezultatele aplicatiilor bazate pe Fonduride Coeziune.

6.1.4 Forme PPP generale

Parteneriatul Public Privat (PPP) este un parteneriat intre sectorul public si cel privat inscopul furnizarii serviciilor locale, cum ar fi apa potabila, managementul deseurilorsolide si sanatate publica (?). Serviciile locale sunt in general prestate de municipalitate,iar aceste parteneriate (PPP) sunt menite sa implice sectorul privat, intr-un fel sau altul,in prestarea acestor servicii. PPP-urile vor presupune o schimbare in politica guvernuluisi sunt menite sa indeparteze interventia directa a Guvernului in cadrul acestoroperatiuni si un control activ avand ca scop o mai mare incredere in sectorul privat simecanismele de piata. Masura in care exista o schimbare in politica guvernului vadepinde de forma de parteneriat (PPP) aleasa. Exista un spectru larg de optiuni PPP,variind de la asistenta tehnica in cadrul unui contract de service unde exista un niveloarecum scazut de implicare a sectorului privat, pana la privatizari determinate devanzarea actiunilor, unde sectorul privat preia toate responsabilitatile.

Terminologia folosita sa faca distinctie intre diferitele forme de PPP este deseoriconfuza si difera intre tari si intre parti. Spre exemplu, in anumite cazuri “leasingurile”sunt numite “affirmages” , iar alte ori sunt numite concesiuni operationale si ca sa sefaca confuzia si mai teribila, chiar si termenul de “lease” nu este clar; in anumite tari incazul unui leasing responsabilitatea investitiilor este cedata sectorului privat, dar nu si inalte tari unde aceasta responsabilitate ramane in sarcina guvernului.

Cel mai important este sa se dea o mare atentie specificatiilor optiunilor de PPPprezentate: cine este proprietarul mijloacelor fixe, cine e responsabil de investitii,derularea operatiunilor, colectarea tarifelor si ce rol este dorit pentru sectorul public?

Vom folosi terminologia internationala si vom adauga termenii folositi in Romania pentrua evita confuzia. Exista urmatoarele optiuni de PPP. Acestea sunt tratate cu cu nivel totmai ridicat de implicare din partea sectorului privat:

• Contracte de prestari servicii sau contracte cu surse externe;• Contracte de management sau concesiuni operationale;• Leasing-uri sau LDO-uri (leasing-dezvoltare-operare);• Contracte de transfer, operare, constructie;• Concesiuni sau BOR (constructie-operare-reinnoire);• Privatizari complete sau dispozitii de vanzare a proprietatilor de catre companii;

Figura 6.12-7.2.1 Optiunile PPP si nivelul implicarii sectorului privat

Contractde prestariServicii

Contract deManagement

Contract deLeasing

BOT(constructie-operare-transfer)

Contract deConcesiune

PrivatizareCompleta

Scazut Nivelul implicarii sectoruluiprivat Ridicat

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

132

6.1.5 Contract de prestari servicii (sau din surse externe)

Un contract de prestari servicii este acel contract pentru furnizarea anumitor serviciispecifice la un pret negociat. Un contract de prestari servicii presupune cea maisensibila forma de implicare a sectorului privat. In general, nu implica transferul vreunuirisc catre sectorul privat si nu ar fi un instrument de dezvoltare a unor aptitudinimanageriale si a unor metode private de operare.

Exemple tipice de contracte de prestari servicii sunt:• Contracte de prestari servicii de tip “call-off” – contracte pentru prestarea unor

servicii la un pret fix, cum ar fi intretinerea vehiculelor sau servicii de auditfinanciar.

• Contracte operationale bazate pe risc – platile sunt in stransa legatura curezultatele obtinute, indiferent cata implicare e necesara, cum ar fiaprovizionarea cu echipament in caz de imposibilitate de a functiona a celui dindotare.

Avantajele contractelor de prestari servicii sunt:

• Realizarea unor castiguri de eficienta, din cauza ca operatorul privat va insistape reducerea costurilor si alinierea activitatilor.

• Ar putea fi implementate fara nici o schimbare in actuala structura desupervizare.

Dezavantajele contractelor de prestari servicii sunt:

• Nu exista un capital nou adus in ecuatie;• Inca exista un nivel ridicat de interventie politica;• Pentru operatorul privat, ar putea fi dificil sa influenteze luarea unor decizii de

catre administratia locala;• Sunt castiguri de eficienta numai pentru un anumit domeniu;

6.1.6 Contractul de management sau contractul de concesiune operationala

Un contract de management sau un contract de concesiune operationala reprezinta deasemenea o optiune cu nivel scazut de risc pentru sectorul privat. In schimbul unei taxede management, contractorul furnizeaza servicii de management pentru a sustineserviciile de management al deseurilor solide (SWM) pentru o perioada distincta de 3pana la 5 ani. Pentru aceasta optiune este necesar sa se defineasca cu atentie relatiadintre echipele sectoarelor public/privat implicate in executia contractului demanagement si echipa care este implicata in prezent in managementul deseurilorsolide, pentru a se crea beneficii in sensul unui transfer de experienta manageriala,comerciala si tehnica.

Taxa de management care trebuie platita partii private ar putea fi fixa sau bazata pecriterii de performanta, cum ar fi atingerea unui anumit nivel de service, a unei anumiterate de colectare, etc.

Experienta arata ca exista un mic transfer de riscuri merciale catre sectorul privat si caatentia este necesara pentru a contura un cadru de concesiuni care sa stimuleze

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

133

rezultate mai mari sau investitii mai generoase, care intr-adevar vor rezulta in cresteride eficienta si imbunatatori la nivelul serviciilor.

Exemple tipice de contracte de management sunt: • Contracte de management extern – furnizarea serviciilor de management, cum

ar fi un contract de 3 pana la 5 ani care sa furnizeze o echipa de managementpentru a obtine o rata de colectare de 80% in facturare;

• Contract pentru colectare si/sau transportul deseurilor solide;

The advantages of the management contracts are:• Possibilities to capture efficiency gains through performance-based contractual

provisions;• Full exposure of the utility to private-sector operating methods;• Most potential to improve operational efficiency;• There is leverage to ensure protection against political interference.

Dezavantajele contractelor de management sunt:

• Nu furnizeaza sufieciente fonduri investitionale private;• Dificultatea mai mare de a monitoriza performanta in comparatie cu un contract

de prestari servicii; • Eficienta operationala va depinde intr-o masura ridicata de nivelul investitiilor,

care vor trebui sa provina din surse publice, iar acest lucru este peste putereade control a operatorului privat. Prin urmare, aceasta ar putea pune in pericolexecutarea contractului din cauza unor slabe performante.

6.1.7 Leasing-dezvoltare-operare (LDO)

In cazul unui contract de leasing sau un LDO, sectorul privat cedeaza in regim deleasing mijloacele fixe necesare managementului deseurilor solide si preiaresponsabilitatea de a le opera si intretine. Pentru ca cel care a preluat in sistemleasing cumpara efectiv drepturile asupra veniturilor ce urmeaza a fi realizate de laoperatorul municipal – la o rata de leasing - , absoarbe o mare parte din riscul comercialal operatiunilor. Profitabilitatea celui care a preluat in leasing va depinde in maremasura de abilitatea acestuia de a reduce costurile (mentinand totusi standardele decalitate asumate prin contractul de leasing) si de a culege veniturile. Sub un contractbine structurat, vor fi suficiente motivari si initiative pentru imbunatatirea eficienteioperationale..

In cazul unui contract de leasing, raspunderea pentru finantarea si planificareainvestitiilor ramane in sarcina sectorului public. Prin urmare, daca noi investitii majoresunt necesare, Consiliul Local sau orice alta viitoare forma de administratie va trebui safinanteze si sa coordoneze programele de investitii.

Contractele de leasing sunt deci recomandate atunci cand se presupune ca imbunatatirisubstantiale ale eficientei de operare vor fi realizate, cu mici ajutoare investitionale saucand aceste investitii pot fi finantate prin alte surse.

Un exemplu de contract de leasing este:• Contract de Leasing pentru Groapa de Deseuri – este un contract pentru a

opera groapa de deseuri, spre exemplu un contract semnat pe 5 pana la 10 ani

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

134

pentru a opera mijloacele fixe, a colecta si depozita deseurile si colectareaveniturilor.

Avantajele unui leasing sunt:

• Riscul comercial este transferat catre operatorul privat; • Transparenta totala a asupra metodelor private de utilizare; • Este spatiu maxim pentru castiguri in eficienta de operare, datorate duratei mai

mari a contractului si a initiativelor pentru realizari in domeniul profitabilitatii;

Dezavantajele unui leasing sunt:

• Nici acest contract nu furnizeaza finantare privata sau legaturi investitionale; • Este mai dificil de monitorizat performanta in comparatie cu un contract de

prestari servicii;• Eficienta operationala va depinde destul de mult de nivelul investitiilor, care vor

trebui sa parvina din surse publice si acest lucru depaseste competentasectorului privat. Drept urmare, acest lucru ar putea pune in pericol executareaunui contract din cauza unor slabe performante.

Pana acum, nici una din optiunile prezentate nu implica vreun transfer de fonduriprivate. Urmatoarele optiuni prezinta asemenea ipoteze de transfer de capital privat.

6.1.8 Contracte de constructie-operare-transfer (BOT)

Aceste contracte de constructie-operare-transfer (BOT) sunt in general semnate pe operioada de 20-30 de ani si sunt recomandade atunci cand investitii majore in zone dereciclare, gropi de gunoi si statii de transfer, sisteme de colectare si/sau sisteme detransport sunt necesare. Avantajul unui asemenea tip de contract (BOT) este cainvestitorul privat preia riscul comercial, incluzand riscule determinate de finantare siconstructii. Acest lucru creeaza puternice motivatii pentru initiative in sectorul privatpentru realizarea unei eficiente maxime si o transparenta total asupra metodelor privatede operare. Firma privata preia de asemenea responsabilitatea asupra operatiunilor dinnoua facilitate pentru un numar de ani si la sfasitul contractului de tip BOT cedeazadrepturile asupra mijloacelor fixe catre autoritatile publice locale.

Aceste contracte sunt bine recomandate daca este nevoie de o investitie pentru ounitate relativ independenta din cadrul sistemului (ex. O noua groapa de deseuri). Inalte situatii, alte solutii ar s-ar armoniza mai potrivit.

Exista variante ale contractelor BOT, dupa cum urmeaza:

• Constructie-folosinta-proprietate (BOO), contract in care proprietatile (mijloacelefixe) raman in proprietatea investitorului privat;

• Constructie-folosinta-proprietate-transfer (BOOT), contract in care proprietatile(mijloacele fixe) catre autoritatile publice locale dupa terminarea contractului;

• Design-constructie-folosinta (DBO), contract in care partile publica si privata isiimpart in mod egal responsabilitatile investitiei;

• Reabilitare-folosinta-transfer (ROT), contract folosit pentru statii ce au nevoie deo reabilitare extinsa (majora).

Avantajele acestor contracte (BOT) sunt:

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

135

• Capitalul privat este pregatit pentru finantare;• Un mecanism natural pentru castiguri de eficienta in zona cheltuielilor de

fonduri; • Investitorul privat preia riscul comercial, acesta incluzand riscurile determinate

de finantare si constructie;• Aceste contracte creeaza puternice initiative de partea sectorul investitional

privat in scopul realizarii unor castiguri de eficienta;• Transparenta totala asupra metodelor de operare ale sectorul privat.

Dezavantajele unui contract BOT sunt:

• Numai mijloace fixe luate individual pot fi finantate prin intermediul acestui tip decontract, nu intregi sisteme corelate, spre exemplu;

• Nu exista garantii asupra mentinerii capitalului dupa terminarea perioadeicontractuale;

• Transferul riscului este legat numai de o unitate independenta si distincta dincadrul sistemului.

6.1.9 Contracte de concesiune sau BOR(constructie-operare-reinnoire)

Sub imperiul unui contract de concesiune (sau BOR), partea reprezentand sectorulprivat ar fi nu numai responsabila pentru folosirea si intretinerea mijloacelor fixe, dar sipentru investitii pentru serviciile legate de managementul deseurilor solide (SWM).Perioada de contractare normala este de 20-30 de ani, depinzand printre altele de liniade venit obtinut si de garantiile acordate de sectorul public. Pe perioada concesiunii,partea reprezentand sectorul privat poate uza in totalitate de mijloacele fixe. Dupaperioada concesiunii, toate drepturile asupra bunurilor vor fi transferate catre sectorulpublic.

Cateva exemple tipice sunt:• Contractul de concesiune – un contract semnat pe o perioada de 20-30 de ani

pentru dezvoltarea, intretinerea, si folosirea mijloacelor fixe pentru colectarea,transportarea si depozitarea deseurilor in groapa de gunoi si colectareaveniturilor;

• Contract de operare in parteneriat – un contract de operare (folosinta) aserviciilor legate de managementul deseurilor solide unde diferiti partnerei suntresponsabili de furnizarea unor servicii diferite. In mod alternativ, un operatordin cadrul sectorului privat ar putea prelua responsabilitatea si in locul sau salase anumite servicii cum ar fi colectarea si transportul deseurilor unor terte parti(subcontractare). De asemenea operatorul privat ar putea da in subcontractareserviciile (cum ar fi constructia unei gropi de gunoi) sub formalitatile unuicontract de tip BOT.

Avantajele unui contract de concesiune sunt:

• Furnizeaza finantare privata la o scala larga;• Transfera responsabilitatea operatiunilor si investitiilor operatorului privat si de

asemenea creeaza premize pentru initiative de imbunatatirea eficientei, tocmaidin cauza capitalului privat investit;

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

136

• Un contract de concesiune nu este limitat la unitati distincte privite caindividualitate din cadrul sistemului.

Dezavantajele unui contract de concesiune sunt:• Un contract de concesiune este foarte complex;• Mediul administrativ si legal este mult mai complex decat optiunile prezentate

mai sus, din cauza dificultatii de a masura performanta si de a avea clauze depenalitate;

• Este nevoie de protectie impotriva unei pozitii de monopol detinuta deoperatorul privat;

• Slabe initiative pentru mentinerea fizica a capitalului la sfarsitul perioadei deconcesiune;

6.1.10 Privatizari in faza completa

Aceasta este cea mai putin accesibila optiune. In aceasta situatie bunurile sunt complettransferate prin intermediul unei vanzari catre un operator privat. Astfel, toateresponsabilitatile pentru operatiuni, intretinere si plati de capital sunt transferate, ca siproprietatea bunurilor.

Una dintre dificultatile majore ale acestei optiuni este determinarea pretului de vanzarepentru bunurile (mijloacele fixe) ce urmeaza a fi vandute. Acest lucru este deja dificilcand se aplica un sistem de contabilizare international, cu atat mai mult in tari precumRomania unde sistemul de contabilitate este bazat pe reguli interne romanesti. Cel maiimportant totusi este faptul ca aceasta forma de parteneriat PPP este interzisa inRomania, deoarece Constitutia interzice vanzarea bunurilor publice.

In concluzie, urmatorul tabel arata responsabilitatile sectorului privat in diferitele formede parteneriat PPP.

Tabel 6.12-7.2.1 Alocarea responsabilitatilor in cadrul optiunilor de PPP

ContractPrestari Servicii

Contract de Management

Contract deLeasing

Contract de tipBOT/BOOT

Contract deConcesiune

PrivatizariComplete

Operare Privat Privat Privat Privat Privat PrivatColectareaTarifului

Public Public Public/Privat Public / Privat Privat Privat

Investitii Public Public Public Private Privat PrivatProprietate Public Public Public Public Public Privat

6.1.11 PPP si Finantarea UE: posibile conflicte?

Guvernele locale au folosit finantari prin concesionare din diferite surse in ultimii anipentru a finanta investitii in sectorul serviciilor municipale (apa, sanatate, deseurisolide). Cele mai importante surse pentru servicii municipale au fost fondurile PHAREUE, ale Bancii Mondiale si imprumuturi EBRD. In prezent Uniunea Europeana oferafonduri de coeziune pentru a asista municipalitatile sa realizeze investitiile necesare incadrul sistemelor de management al deseurilor solide pentru a fi armonizate cudirectivele UE. Incepand cu 2008, Fondurile de Coeziune vor deveni disponibile.

UE nu are reguli specifice in legatura cu folosirea fondurilor de coeziune sau a altorfonduri impreuna cu PPP in furnizarea serviciilor de management al deseurilor solide,

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

137

servicii pe care aceste fonduri le sprijina. Totusi, s-a emis o nota interpretativa pe temaconcesiunilor sub imperiul legii comunitare in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene(2000/C 121/02), iar aceasta poate fi privita ca un cadru de actiune.

Comunicatul de mai sus enunta cu claritate faptul ca “comunitatea nu acorda preferintaunui anume fel de organizare a proprietatii, public sau privat: Articolul 295 din Tratatgaranteaza neutralitate cu privire la faptul ca intreprinderile sunt publice sau private”.Totusi, este de asemenea clar enuntat ca orice contract de concesiune trebuie sa fie inconcordanta cu Tratatul, in special cu principiile care interzic discriminarea, acordaegalitatea de tratament, transparenta, recunoasterea reciproca si proportionalitatea. Sepoate deci ca urmare presupune ca daca aceste cerinte sunt intrunite de catreautoritatea locala din Romania in desemnarea unui contract PPP, se poate incamentine statutul de eligibilitate pentru Fondurile de Coeziune pentru contractele delucrari specifice. Principalele cerinte rezultate din principiile de mai sus, sunt listate incele ce urmeaza.

Nediscriminare si Egalitate de Tratament

Uniunea Europeana solicta ca licitatiile sa nu discrimineze sau sa acorde favorurivreuneia din tarile membre. Romania nu este inca o tara membra a UE si intelegem caaceasta conditie va fi indeplinita dupa cum urmeaza:

a) Daca o municipalitate este numita in a desfasura un contract pentru folosinta tuturorcomponentelor serviciilor de management al deseurilor solide impreuna cu o companieprivata, fondurile UE vor fi disponibile numai acelei companii daca a primit contractulintr-o maniera demna de o competitie corecta si transparenta, in concordanta culegislatia romaneasca.

b) Daca un contract PPP este numit ca si parte dintr-un program finantat din fonduri UE,atunci procedurile de licitatie si numire vor trebuie sa respecte atat legislatia UE, cat silegislatia romaneasca.

Egalitatea de tratament implica faptul ca toate potentialele parti contractante PPPcunosc regulile in avans si ca ele se aplica pentru toata lumea in aceeasi masura.Aceasta solicita pregatirea unor documente de licitatii clare, bine definite si detaliate,care asigura faptul ca licitatorii depun oferte in aceeasi baza si li se faciliteaza oevaluare corecta a acestor oferte.

Mai mult, principiul solicita ca autoritatile publice sa ia toate masurile asiguratorii caaccesul la contractarea PPP sa nu fie discriminatorie. Actiunile care ar putea contraveniregulile Tratatului include acceptarea de licitari care nu corespund specificatiilor,acceptarea de oferte care au fost amendate dupa deschidere, acceptarea de alternativenumai daca acestea au fost expres prevazute in documentele de licitatie si schimbareanaturii proiectului pe perioada negocierii.

Avand in vedere natura contractelor PPP, este recunoscut ca solutiile alternative pot fiacceptate, sub conditia ca acestea sa fie expres prevazute la specificatii intr-o manieranediscriminatorie. Cerintele autoritatii de licitatie pot de asemenea fi determinate incolaborare cu cu companiile private ce lucreaza in acest sector de activitate, subconditia ca aceasta sa nu restranga competitia. O firma implicata in pregatireadocumentelor de licitatie nu poate licita pentru acel contract.

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

138

Nu este clar care ar fi cu exactitate cerintele in aceasta situatie practica, dar dacaprocedura este absolut deschisa, fara discriminari si corecta pentru toti participantii laliicitatie, atunci ar fi acceptabila.

Transparenta

UE solicita un minim de transparenta in numirea concesiunilor prin contracte PPP.Aceasta obligatie poate fi intrunita atunci cand intentia de a numi un contract estefacuta publica si aceasta informatie contin suficiente elemente pentru ca un potentialparticipant la licitatie sa se decida daca doreste sau nu sa participe si sa liciteze.Aceasta informatie ar trebui sa includa obiectul contractului, natura si scopul serviciilorcerute si criteriile pentru evaluarea ofertelor.

Proportionalitatea

Documentele de licitatie nu ar trebui sa solicite conditii tehnice, profesionale, saufinanciare care sunt excesive pentru cerintele contractului. Ar fi necesar sa se asigureca specificatiile tehnice nu sunt prea detaliate si ca urmare sa restrictioneze ofertantii.Evident licitatiile nu trebuie sa specific in mod inutil anumiti manufacturieri sau prestatoride servicii.

Recunoastere Reciproca

Statele Membre trebuie sa accepte produse si servicii furnizate de operatorii economicidin alte tari daca acestea corespund cerintelor din statul de desfacere. Aceasta cerintaeste similara cu cerinta proportionalitatii. Documenetele de licitatie nu trebuie salimiteze inutil posibilitatile de alegere a solutiilor tehnice.

Contractorul PPP ca o Autoritate de Numire a Contractelor

Daca un guvern local ar numi un contract pentru prestarea de servicii de managemental deseurilor solide o companie privata in concordanta cu principiile enuntate mai sus,atunci acea companie ar putea deveni autoritatea de numire pentru contracte de lucraricare ar putea fi eligibile pentru finantare din Fonduri de Coeziune. Oricare asemeneacontracte ar trebui sa fie armonizate in totalitate cu legislatia UE in materie de contractede lucrari.

Cerinte pentru alte Surse de Finantare

Cerintele de mai sus se aplica Uniunii Europene. Totusi, principiile pot fi egal aplicabilepentru alte surse de finantare. Procedura de numire a oricarui contract PPP trebuie safie nediscriminatorie si transparenta. Orice contractor PPP actionand ca o autoritate denumire pentru un contract de lucrari beneficiind de o finantare externa, trebuie sa aderela regulile acelei surse de finantare atunci cand administreaza un asemenea contract.

Avand in vedere ca contractele PPP sunt in general pe termen lung, pana la 25 de ani,guvernele locale ar trebui sa asigure ca numirea unui asemenea contract nu excludechiar aceasta autoritate publica fata de orice alte viitoare surse de finantare si nu numaicele de interes imediat.

Asigurandu-se ca Beneficiile Viitoarelor Finantari pentru Concesiuni au fosttransferate catre populatie

Asa cum s-a observat si mai devreme, finantare prin concesiuni poate reprezenta unavantaj substantial pentru o municipalitate confruntata cu problema de a face investitii

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

139

majore care sa fie in concordanta cu standardele nationale si ale UE in materiaserviciilor de management al deseurilor solide. Este esential ca aceste contracte PPPsa stimuleze contractorul sa foloseasca in mod optim orice finantare posibila. Beneficiileobtinute din asemenea finantari trebuie transferate mai departe catre condumatori,traducandu-se in tarife scazute, si nu retinute de contractor ca si profituri ridicate.Clauzele oricarui contract PPP trebuie sa asigure aceasta.

UE acorda mare importanta acestui punct si a adaugat o referinta speciala inMemorandumul de Finantare dintre CE si Romania pentru lucrari ISPA/CF. In general,este o clauza care afirma urmatoarele: “In cazul in care o concesiune este numitapentru furnizarea de apa si servicii legate de apele reziduale sau o alta forma departicipare a sectorului privat este pusa la punct, Comisia isi rezerva dreptul sa verificedaca asistenta Comunitara asigura beneficii directe populatiei”.

Obligatia de a Folosi si Intretine Bunurile finantate prin Fonduri de Coeziune

Este foarte putin probabil ca lucrarile bazate pe Fonduri de Coeziune vor fi contruite deaceeasi parte care a ofertat cu succes si castigat un contract PPP. Pentru a evitaviitoare conflicte, toate contractele, derularea lor, data terminarii, standardele decalitate, folosinta si intretinere, etc. vor fi facute publice in datele tehnice pentru bunuriofertantilor precalificati. In acest fel, toti ofertantii precalificati vor avea acces la aceeasiinformatie completa si pot evalua individual riscurile preluarii utilizarii si intretineriifacilitatilor finantate prin Fonduri de Coeziune. Aceasta asigura egalitate de tratament sitransparenta.

Urmand toate acestea, partea privta ar trebui prin clauzele contractului PPP imediatobligata sa preia utilizarea si intretinerea bunurilor finantate prin Fonduri de Coeziunepe intreaga perioada de concesiune la acelasi nivel care a fost prevazut in contractelede lucrari.

Orice schimbari in conditiile de utilizare vor avea nevoie de o autorizare UE. InMemorandumul de Finantare semnat intre CE si Romania pentru lucrari ISPA/CF inmod normal este afirmat ca:

“Comisia isi rezerva dreptul sa revizuiasca cantitatea de asistenta pentru Fondurile deCoeziune daca, intr-un interval de 5 ani de la data finalizarii lucrarilor, conditiile deutilizare (tarife, venituri, etc) variaza semnificativ fata de presupunerile originale facutein determinarea nivelului grantului si/sau exista o modificare substantiala care:

• Afecteaza natura operatiunilor sau conditiile de impementare, sau asigurasectorului public sau privat un avantaj necinstit; si

• Rezultand fie dintr-o schimbare in natura proprietariatului de orice parte dininfrasctructura finantata, sau o schimbare materiala in conditiile de utilizarestabilite.

Tara beneficiara va trebui sa informeze Comisia de orice asemenea schimbare, si vatrebui sa caute un ex-ante acord al Comisiei pentru aceste schimbari”.

6.13. Campanii de constientizare a publicului

Grija pentru protectia mediului a inceput ca o miscare sociala in anii 1970 si 1980 si adevenit o piesa centrala a politicii europene, a directivelor si legislatiei incepand cu

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

140

atunci. Infrastructura specifica, serviciile sau actiunile sunt necesare pentru a limitaimpactul activitatii umane asupra calitatii mediului.

Directivele Europene traseaza structura de lucru, si conduce implementarea uneistructuri de mediu imbunatatite, servicii si controale. Totusi, in mod fundamental,oamenilor priviti in mod individual le sta in putere sa contribuie la protectia mediului siconservarea resurselor naturale.

Exista o paleta larga de optiuni disponibile pentru cresterea atentiei, fundamental pentrutoate fiind comunicarea creativa a principiilor, conceptelor si informatiilor si intentia de amotiva oamenilor si de a le da puterea sa contribuie pozitiv la dezvoltarea mediului. Waste management, and in particular waste reduction, reuse and recycling are some ofthe main ways in which individuals can make a positive environmental contribution.

De asemenea, crescand atentia si dedicarea spre schimbarea comportamentului esteesentiala pentru introducerea unor noi servicii de management al deseurilor, spreexemplu, in timp ce se implemeteaza noi conteinere si se separa sistemele decolectare. Mai departe, atentia crescanda este de asemenea esentiala pentru succesulunei investitii de mediu cum ar fi un depozit ecologic, statie de transfer, statie de sortaresau compostare.

Odata ce oamenii au inteles importanta managementului deseurilor solide si modul incare ei trebuie sa participe, ei vor fi deseori in pozitia de a sprijini municipalitatea ineforturile sale, iar participarea comunitatii se comporta ca o forta majora de schimbare.

Este important sa nu se promita niciodata imbunatatiri ale serviciilor care nu vor firealizate, deoarece asemenea campanii pot distruge atentia acordata de publicmediului, precum si campaniile de atentionare. Spre exemplu, sprijinul pentru sistemelede colectare segregate se poate prabusi daca oamenii afl ca materialele care suntseparate in realitate nu sunt reciclate/refolosite, ci mai degraba sunt aruncate la fel catoate gunoaiele.

Optiuni pentru cresterea atentiei si schimbarea comportamentului pot fi grupate inurmatoarele categorii:

• Campanii de avertizare mass media; • Actiune pe plan local, educatie si suport public; • Informatii legate de servicii.

Campaniile mass media pot avea un puternic impact asupra normelor sociale sinivelelor de implicare in schimbarea comportamentului. Secretul este sa se asigure camesajele sunt transmise intr-un mod creativ, inteligent si atractiv.

Actiunile locale, educatia si suportul public se refera la interactiunile directe intrepersoane (spre exemplu scoli) la nivel local. Este important sa se produce pacheteinformationale, fluturasi si materiale informationale pentru copii de deferite varste.

Informatia legata de servicii este esentiala cand se implemeteaza noi forme decolectare a deseurilor. Fluturase sau stickere pe tomberoane pot fi folosite pentru acomunica informatii esentiale, spre exemplu diferitele tipuri de materiale ce trebuiescdepozitate in diferitele conteinere pentru a asigura un sistem de colectare separat.

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

141

Este important sa fie recunoscut faptul ca atentia publica asupra problemelor de mediunecesita o implicare pe termen lung daca se doreste o schimbare de mentalitate desucces. O singura campanie nu va ajunge la suficienti oameni, si nu va face nici camesajul sa se imprime decat daca este urmata de alte campanii creative. O mixtura demetode este cea mai adecvata solutie de a pastra mesajul proaspat si distractiv. Qualitative evaluation of the options for awareness raising is presented in Table 6.13-1.

Tabel 6.13-7.2.1 evaluarea masurilor pentru cresterea constientizarii publicului.

MASURA EVALUARE RELEVANTA RISCURI

13A Campaniimassmedia deinformare

Necesita un design profesional si poate fi relativcostisitoare. Este un mijloc foarte eficient de schimbare amentalitatii daca este realizat inteligent, creativ si distractiv.

Mare Mediu

13B Actiuni locale sieducatie

Cea mai eficienta metoda de sporire a atentiei pe termenlung, deoarece ajuta la crearea unei miscari la nivel debaza.

Mare Mic

13C Informare asupraserviciilor

Esentiala pentru acompanierea unor sisteme noi simoderne de colectare si reciclare a deseurilor cu o bunacalitate a informatiilor.

Mare Mic

6.26.14. Evaluare

6.14.1. Metodologie

Scopul evaluarii este de a stabili principalele masuri necesare pentru implementareasistemului integrat de management al deseurilor.

Evaluarea se efectueaza folosind urmatorii pasi si urmand instructiunile din tabelele deevaluare calitativa prezentate in capitolele anterioare:

Etapa 1: excluderea tuturor masurilor care au fost evaluate ca avand o relevanta micasau riscuri mari. Acest lucru defineste pachetul de masuri ce sunt relevante pentruMasterplanul pe 20 de ani.

Etapa 2: evaluarea si ierarhizarea prioritatii fiecarei masuri ramase si stabilirea niveluluiacestora – judetean sau national. Acesta stabileste masurile ce trebuie luate la nivelulstudiului de fezabilitate.

Etapa 3: la nivelul studiului de fezabilitate vor fi stabilite masurile necesare la nivel deJudet, precum si in functie de mediul urban si rural.

Un aspect important trebuie subliniat inca de la inceput: analiza a fost facuta la nivel depre-fezabilitate al detaliilor. De aceea, in timpul elaborarii studiului de fezabilitate,studiul de evaluare a impactului asupra mediului, studiul de evaluare institutionala sianaliza cost-beneficiu, concluziile prezentei analize pot varia.

Optiunea 0 – care inseamna practic sa nu se faca absolut nimic, nu a fost luata incosideratie, deoarece aceasta optiune nu este in concordanta cu prevederile legale invigoare.

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

142

6.14.2. Etapa 1

Urmatoarele masuri au fost excluse ca urmare a evaluarii din Etapa 1. Nr. Categorie Masura3B Salubrizarea Strazilor Salubrizarea mecanica cu golirea manuala a

cosurilor de gunoi 5A Reciclare Separarea la sursa si colectarea materialelor

reciclabile individual 5C Reciclare Sortarea centralizata a gunoiului amestecat 6C Tratare biologica Compostarea centralizata a gunoiului amestecat 8A Incinerare Crearea unui incinerator pentru tratarea termica a

deseurilor 9B Depozit ecologic de deseuri Utilizarea depozitelor necontrolate existente9D Depozit ecologic de deseuri Reabilitarea sau construirea de depozite ecologice

in fiecare din depozitele existente.10D Depozite de deseuri existente Excavarea si re-depozitarea la standarde ridicate

de protectie a mediului 11.1A Management financiar

OptiuniConsiliile locale gestioneaza fondurile de investitii

11.1B Management financiarOptiuni

Un numar limitat de consilii locale gestioneazafondurile de investitii

11.2A Regionalizarea Serviciilor Nu exista o asociere a consiliilor locale

6.14.3. Etapa 2

Urmatoarele masuri au prioritate scazuta sau sunt la nivel national, astfel ca au fostpropuse pentru excludere din viitoarea evaluare detaliata din Studiul de Fezabilitate:

Nr. Categorie Masura Observatii1B Reducerea Deseurilor Evitarea producerii deseurilor ce

provin din institutii, comert siindustrie

Prioritatea este de a leextrage pe acestea dincantitatile de deseuri generateincurajand astfel reducereacantitatilor de deseurigenerale

2B Refolosire Extinderea sistemului depozit Nivel national4G Colectare Colectarea cu ajutorul mijloacelor

de transport cu tractiune animalaSituatia existenta esterelevanta pentru gestiuneadeseurilor

13A Crestereaconstientizarii publice

Campanii mass media deconstientizare publica

Nivel national

6.14.4. Etapa 3

Consultantii recomanda ca urmatoarele masuri sa fie analizate in studiul de fezabilitate.Nr. Categorie Masura

NIVEL JUDETEAN1A Reducerea Deseurilor Informarea si constientizarea publica5B Reciclare Sortarea centralizata a deseurilor amestecate „uscate”,

reciclabile 6B Tratare biologica Compostarea deseurilor biodegradabile 6D Tratare biologica Pre-tratarea bio-mecanica7A Transfer si Transport Transport direct la centrul de tratare/depozitare 7B Transfer si Transport Constructia statiilor/punctelor de transfer 7C Transfer si Transport Combinarea sistemelor de transfer si transport9C Depozit ecologic Constructia unui depozit ecologic pentru a deservi

intreg judetul.11.1C Gestiune financiara

OptiuniFonduri de investitii gestionate la nivel de ConsiliuJudetean

11.2B Regionalizarea Serviciilor Asocierea Consiliilor Locale MEDIU URBAN

2C Refolosire Centre de reciclare

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

143

Nr. Categorie Masura3C Salubrizarea strazilor Curatare manuala/mecanizata cu golirea manuala a

cosurilor de gunoi 4A Colectare Colectarea de la trotuar (cosuri sau saci de gunoi) 4B Colectare Euro-pubele de 80,120 si 240 litri 4C Colectare Containere cu roti de 1100 litri5B Reciclare Colectarea separata a deseurilor reciclabile

amestecate, „uscate” 10B Depozite existente Acoperire si lucrari de amenajare 10C Depozite existente Stabilizare, acoperire si amenajare la standardele

existente13C Cresterea constientizarii publice Servicii de informare

MEDIU RURAL1C Reducerea Deseurilor Furnizare containere si colectare2A Refolosire Colectare de catre localnici3A Curatarea strazilor Salubrizare manuala si golirea pubelelor4D Colectare mini-autogunoiere4E Colectare Mini-autogunoiere pentru trensfer4F Colectare Tractor cu remorca5D Reciclare Reciclare de catre localnici6A Tratare biologica Compostare individuala10A Depozite existente Acoperire simpla fara lucrari de reabilitare13B Cresterea constientizarii publice Actiuni locale, educatie

Etapizarea preliminara pe etape a perioadelor de implementare pentru masurileselectate (de la Etapa 3) este prezentata in Capitolul 7.

7. PLANUL DE IMPLEMENTARE 2006-2026

6.3 7.1 Strategie

Obiectivul strategic major al Masterplanului este definirea unui sistem integrat demanagement al deseurilor in Judetul Bistrita Nasaud, sistem care sa respecte legislatiain vigoare si standardele din domeniul mediului. Masurile necesare trebuie sa fieadecvate, eficiente in privinta costurilor si suportabile de catre populatie in contextuleconomiei locale din Bistrita Nasaud.

Programul Sectorial Operational (PSO) al MMGA stabileste prioritatile strategice pentrudezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deseurilor si reducerea impactuluiasupra mediului13.

‘Se intentioneaza sa fie sprijinite investitiile care vor contribui seminificativ larealizarea conformitatii cu Directiva 75/442/EEC pentru regimul deseurilor, cuDirectiva 99/31/CE pentru depozitele de deseuri, cu Directiva 94/62/EC pentruambalare si deseurile din. Aceasta axa proiritara va sprijini construireafacilitatilor pentru depozitarea deseurilor, introducerea colectarii selective invederea reciclarii, constientizarea publica si implicarea populatiei in procesul decolectare selectiva. Va fi acordata o atentie deosebita inchiderii depozitelor dedeseuri neconforme cu legislatia. Realizarea mijloacelor in vederea cresteriicantitatii de deseuri reciclate poate fi sprijinita de asemenea in cadrul acesteiaxe prioritare.’

Strategia propusa pentru gestiunea deseurilor in Judetul Bistrita Nasaud este inconcordanta cu obiectivele stabilite cu PSO.

13 Ministerul Mediului si Protectiei apelor. Program Sectorial Operational: Mediu, pagina 46. Romania, Aprilie 2006.

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

144

S-a elaborat un model pentru calculul cantitatilor de deseuri ce vor fi generate avand invedere concordanta cu reglementarile legislative. Ipotezele si rezultatele obtinute cuacest model sunt prezentate in Anexa 7.1.

Modelul ia in considerare perioadele de tranzitie necesare pentru stabilirea obiectivelornegociate de Romania in capitolul 22. Ofera de asemenea informatii privind planul deinvestitii.

Principalele masuri ale strategiei sunt indicate in Figura 7.1 si descrise in paragraful demai jos.

1. Reducerea cantitatilor de deseuri

O atentie mare trebuie acordata supervizarii cantitatilor de deseuri ce trebuiedepozitate. Controlul/reducerea cantitatilor de deseuri va reduce semnificativcostul operational si va ajuta la indeplinirea cerintelor legale. Acest lucru trebuiesa fie un obiectiv strategic principal.

Masurile incluse in Masterplan ce vizeaza reducerea cantitatilor de deseuriinclud:

• Campanii de informare si constientizare a publicului• Reducerea cantitatilor la sursa: institutional, commercial si industrial • Furnizarea de containere si colectarea deseurilor in zonele rurale• Aplicarea principiului poluatorul plateste

Figura 0-1 Masurile strategiei

2. Salubrizarea strazilor si colectarea deseurilor

In vederea indeplinirii cerintelor de baza ale Directivei Cadru a Deseurilor,serviciul de salubrizare si colectare a deseurilor stradale trebuie extins progresivin tot judetul Bistrita Nasaud. In present, serviciul acopera aproximativ 95% dinpopulatia orasului Bistrita si 40-50% din celelalte orase. Aproximativ 10% dinzona rurala beneficieaza de servicii de salubrizare.

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

1. Reducerea cantitatiide deseuri

3. Reutilizare sireciclare

2. Salubrizarea strazilorsi colectare

5. Transport sidepozitare

6. Constientizareapublicului

4. Tratarebiologica

7. Dezvoltarea capacitatii institutionale

145

Extinderea serviciului de colectare va necesita timp. Serviciul in zona ruralatrebuie sa fie adecvat si suportabil de catre populatia locala. Serviciile in zonaurbana vor fi imbunatatite progresiv prin dotarea cu containere si vehicule decolecatre moderne.

Masurile care sunt incluse in Masterplan pentru imbunatatirea serviciului desalubrizare si colectare a deseurilor stradale sunt:

• Colectare la trotuar in zonele urbane• Salubrizare manuala/mecanizata in zona urbana• Achizitionarea de mini-autogunoiere si tractoare cu remorca• Salubrizare manuala in zona rurala

3. Reutilizare/reciclare

Un obiectiv strategic este cresterea cantitatii de deseuri reciclate si indeplinireacerintelor legislative privind directiva deseurilor din ambalaje. Pentruindeplinirea acestor oboiective este necesar un efort sustinut in implmentareasistemelor de colectare selective si in constructia centrelor de reciclare inJudetul Bistrita Nasaud.

Respectarea cerintelor directivei deseurilor din ambalaje poate fi posibila numaiprin implemenatarea si operarea unui sistem integrat de gestiune a deseurilormunicipale. Pentru a recicla/reutiliza procentele si cantitatile cerute de directiveeste nevoie de un sistem mixt de colectare a deseurilor din ambalaje dindeseurile menajere, comerciale si asimilabile.

Masurile care sunt incluse in Master Plan sunt:

• Colectarea selectiva a deseurilor mixte “uscate” din zonele urbane.• Crearea unor centre de reciclare;• Constructia unor echipamente de sortare;• Reciclarea de catre localnici in zonele rurale.

4. Biological pre-treatment

Tratarea deseurilor municipale biodegradabile este esentiala pentru indeplinireaobiectivelor de reciclare ale Directivei Depozitarii.

Detalierea fluxurilor de deseuri generate si indeplinirea obiectivelor (Anexa 7.2)pune in evidenta o serie de obiective strategice.

Cantitatile de desuri nu sunt masurate, motiv pentru care exista un grad maredeIncertitudine privind cantitatea de deseuri biodegradabile generate in present.

Parametrul cheie ce trebuie stabilit este cantitatea de deseuri biodegradabilegenerate in anul 2001 in judetul Bistrita Nasaud, 82,000 de tone, care reprezinta

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

146

pragul fata de care se calculeaza cantitatea ce trebuie depozitata inconcordanta cu obiectivele stabilite pentru anii 2011, 2015 si 2016:

• Reducerea cu 75% pana in 2011 = 61,500 t• Reducerea cu 50% pana in 2015 = 41,000 t• Reducerea cu 35% pana in 2016 = 28,700 t

Masurile incluse in Masterplan pentru tratarea deseurilor biodegradabile sunt:

• Compostarea deseurilor organice.• Pre-tratare bio-mecanica.• Compostare individuala in zonele rurale.

Atingerea obiectivelor stabilite pentru anul 2011 poate fi realizata prinimplemnetarea unor instalatii de tratare biologica.

5. Sistemul de transport si depozitare

Conform Planului si Strategiei Nationale a Deseurilor, toate depoziteleneconforme existente din judetul Bistrita Nasaud trebuie inchise si inlocuite deun depozit regional ecologic.

Amplasamentul din Valea Scurta a fost identificat ca fiind cea mai buna optiunepentru viitorul deposit din judetul Bistrita Nasaud, amplsamentul de comunaDumitra fiind cea de-a doua optiune.

Depozitele existente vor trebuie inchise conform unui program etapizat. Acestproces poate fi finalizat numai dupa constructia noului depozit ecologic.

O prioritate fundamentala stabilita in acest Master Plan este colectareadeseurilor din intreg judetul Bistrita Nasaud. Pentru acest lucru, toatemunicipalitatile trebuie sa fie de acord sa colaboreze pentru formarea unui nousistem integrat de gestiune a deseurilor.

Masurile incluse in Masterplan pentru sunt:

• Constructia unui depozit ecologic la Valea Scurta• Constructia de statii de transfer.• Transportul direct al deseurilor la centrul de gestiune.• Reabilitarea depozitelor existente la un nivel care sa minimizeze

impactul asupra mediului.

6. Public awareness

Eforturi sustinute trebuie facute pentru cresterea nivelului de informare siconstientizare a publicului in judetul Bistrita Nasaud.

Obiectivele principale ce fac obiectul acestor campanii de informare suntreducerea deseurilor la sursa, sortarea materialelor reciclabile si plata tarifelorpentru operarea sistemului de gestiune a deseurilor.

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

147

Trebuie acordata atentie asupra legaturii dintre un system integrat de gestiune adeseurilor si dezvoltarea economica.

• Dezvoltarea turismului necesita un management adecvat al deseurilor;• Aceasta activitate creaza noi locuri de munca;• Un management adecvat contriubuie la reducerea cantitatilor de gaze

cu efect de sera

Masurile incluse in Masteplan sunt:

• Campanii de informare prin massmedia• Actiuni locale educative• Dezvoltarea capacitatii institutionale

Sunt recomandate urmatoarele actiuni:

• Instruire tehnica cu privire la tehnologiile ce vor fi implementate• Instruire financiara pentru managementul fondurilor de investitie• Instruire cu privire la licitatiile de achizitii si lucrari• Managementul administrativ al sistemul integrat de gestiune a deseurilor• Capacitatea personalului instruit de a implementa alte proiecte

7. Dezvoltarea capacitatii institutionale

Dezvoltarea cadrului institutional pentru controlul, monitorizarea si supervizareaserviciilor reprezinta un factor cheie in succesul implementarii masurilorprevazute in acest Masterplan.

Desi municipalitatile din judetul Bistrita Nasaud au semnat o scrisoare deintentie in vederea asocierii pentru implementarea acestui proiect, nu exista uncadru legal care sa oblige autortitatile sa coopereze in vedrea crearii unuisistem regional de gestiune a deseurilor.

Fara o constrangere legala, exista riscul ca noua infrastructura regionala sa nufie utilizata 100%. Romania trebuie sa indeplineasca obiectivele stabilite dedirectivele europene. Aceste obiective pot fi atinse numai printr-o cooperare amunicipalitatilor, reprezentand un factor cheie in implementarea unui sistem degestiune regional.

Masurile propuse in Masterplan in vederea implementarii unui sistem degestiune regional sunt:

• Crearea unei Asociatii a Municipalitatilor pentru serviciile regionale degestiune a deseurilor

• Managementul fondurilor de investitie la nivel de judet• Prestarea serviciilor printr-un mecanism care sa respecte legislatia in

vigoare.

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

148

7.2 Parametrii principali de proiectare

Cantitatile de deseuri generate (Anexa 7.2.) ofera informatii cu privire la parametriiprincipali de proiectare ai sistemului integrat de gestiune a deseurilor ce va fiimplementat in judetul Bistrita Nasaud.

Modelul identifica masurile ce trebuie implemenetate in vederea conformarii cuprevederile legislatiei europeane in domeniu. Au fost stabilite mai multe ipoteze in acestmodel, ipoteze ce vor fi reverificate la nivelul studiului de fezabilitate.

Cel mai critic parametru de intrare al modelului este cantitatea de deseuri ce estegenerata in prezent in judetul Bistrita Nasaud. Avand in vedere faptul ca aceste cantitatinu sunt masurate in present, exista un grad de incertitudine cu privire la aceste estimari.

Rezultatele modelului sunt prezentate in Tabelul 7.1-1.

Tabel 7.1-1 Cantitati de deseuri generate - (tone estimate)

Cantitati deDeseuri

2009 2011 2015/16 2019 2026

Generate 119,000 120,000 123,000 125,000 130,000Cantitati reduse lasursa

27,000 27,000 29,000 30,000 32,000

Colectate 55,000 81,000 94,000 95,000 98,000Necolectate 51,000 37,000 0 0 0Colectate selectiv 5,000 35,000 74,000 74,000 73,000Colectate mixt 50,000 46,000 21,000 22,000 24,000Depozitate 53,000 79,000 73,000 74,000 75,000Tratate biologic 5,000 13,000 26,000 27,000 29,000Deseuribiodegradabilecare nu suntdepozitate

2,000 4,000 10,000 10,000 11,000

Reciclate 2,000 6,000 9,000 9,000 10,000Nota: cifrele sunt rotunjite la 1,000 tone

Modelul arata ca anul de conformare cu Directivele EU pentru judetul Bistrita Nasaudeste 2015. La acel moment o parte importanta din deseurile generate trebuie colectateselectiv, reciclate si tratate biologic. Un aspect important este atingerea obiectivelorstabilite printr-un program etapizat, facandu-se in prima faza investitii in reciclare sitratare biologica.

7.3 Plan de investitii pe termen lung

Planul de investitii pentru judetul Bistrita Nasaud are trei etape de investitii: niveljudetean, zone urbane si rurale, indicandu-se anul de investitie pentru fiecare masura(vezi tabele atasate).

Planul de investitie include si costurile pentru campaniile de informare a publicului,pentru inlocuirea echipamentelor, inchiderea primei celule a depozitului si deschiderea

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

149

celei de-a doua. Aceste costuri se vor recupera mecanismul de amortizare si vor fireevaluate in studiul de fezabilitate si analiza economica.

Masurile prioritare de investitie au fost evaluate in concordanta cu analiza suportabilitatiiprezentata in Capitolul 5. Rezultatele arata ca investitiile propuse in prima faza suntsuportabile de catre populatie. Studiul de fezabilitate va reevalua aceste costuri si vastabili un plan de plati. Analiza economica va stabili limita de suportabilitate.

Master Plan –JUDETUL BISTRITA NASAUD01.06.06 – revizia 1 FINAL

150


Recommended