+ All Categories
Home > Documents > Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 ·...

Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 ·...

Date post: 21-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 16 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
156
Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889) Livrabil nr. 5 Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Educației Naționale Iulie 2018 Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020
Transcript
Page 1: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță

(P156889)

Livrabil nr. 5

Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Educației Naționale

Iulie 2018

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Page 2: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

i

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică

pentru consolidarea capacităţii de planificare şi bugetare şi sprijinirea bugetării

pe criterii de performanţă, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în data de 8 iunie 2016.

Acesta corespunde Livrabilului nr. 5 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilităţii

Acest raport este un produs al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate

în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai

Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu

garantează acurateţea datelor incluse în acest document.

Raportul de faţă nu reprezintă în mod necesar poziţia Uniunii Europene sau a

Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de

autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a

conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în

vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă

rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două

instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București,

România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31,

etaj 6, Sector 2, București, România).

Page 3: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

ii

Cuprins

Listă de acronime ......................................................................................................................... iv

Listă de figuri ................................................................................................................................ v

Listă de tabele ............................................................................................................................... v

Listă de grafice ............................................................................................................................. vi

Rezumat executiv ..........................................................................................................................1

I. Context ..................................................................................................................................3

II. Misiune și viziune...................................................................................................................8

Idealul educațional al sistemului de învățământ ............................................................................ 8

Misiune ............................................................................................................................................ 8

Valorile comune instituționale și principiile promovate de MEN ................................................... 9

Profilul instituțional al Ministerului Educației Naționale .............................................................. 11

Organizarea internă a instituției.................................................................................................... 12

III. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori .......................................................... 14

Obiectivul Strategic 1: Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la educație incluzivă și calitate, la toate nivelurile și formele de învățământ ....... 14

Programul 1.1: Asigurarea accesului la educație și o educație de calitate pentru toți copiii ...... 19

Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar și absolvirea de către toți elevii a învățământului obligatoriu ................................................................................................ 24

Programul 1.3: Reintegrarea persoanelor care au părăsit timpuriu școala în sistemul de educație ....................................................................................................................................................... 27

Obiectivul Strategic 2: Dezvoltarea învățământului terțiar, capabil să impulsioneze dezvoltarea economică și să promoveze coeziunea socială punând fundamentele unei societăți bazate pe cunoaștere ............................................................................................................................. 29

Programul 2.1: Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar ............................................... 33

Programul 2.2: Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața muncii ............................................................................................................................................ 35

Programul 2.3: Angajament strategic față de sectorul economic ................................................. 37

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți; îmbunătățirea participării la învățarea pe tot parcursul vieții ........................................................................................................................ 39

Program 3.1: Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în domeniul formării profesionale .................................................................................................... 43

Program 3.2: Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale ..................................... 45

Program 3.3: Acces și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții; calitate și relevanță; parteneriate pentru o mai bună informare ................................................................. 46

Obiectivul Strategic 4: În 2021, România va avea un sistem de educație și formare care va valorifica pe deplin capitalul uman în direcția unei dezvoltări inteligente și durabile. .............................. 49

Page 4: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

iii

Programul 4.1: Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior ......................................................................................................................................... 53

Obiectivul Strategic 5: Consolidarea capacității administrative ................................................. 56

Programul 5.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale ....................................................................................................................... 59

Programul 5.2: Consolidarea guvernantei TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane în domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC naționale ........................................................................................................................................ 62

IV. Aspecte privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI ........................................ 64

V. Resurse financiare ................................................................................................................ 67

Anexa 1.a: Obiective și programe bugetare pentru perioada 2018-2021 ........................................ 70

Anexa 1.b: Eșalonarea bugetului învățământului pe ani (2018-2021) și măsuri specifice ................ 72

Anexa 2: Tabel rezumativ planificare strategică (obiective strategice și programe) ........................ 83

Anexa 3: Programe, măsuri și indicatori (tabel rezumativ) ............................................................ 90

Anexa 4: Profil instituțional ....................................................................................................... 132

Page 5: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

iv

Listă de acronime

SECȘ

GR

EÎT

FESI

AȘT

MEF

UE

SGG

PIB

PSI

TI

M&E

MEN

MFP

INS

Sectorul Educației

Guvernul României

Educație și Îngrijire Timpurie

Fonduri Europene Sociale și de Investiții

Abandon Școlar Timpuriu

Monitorul Educației și Formării

Uniunea Europeană

Secretariatul General al Guvernului

Produsul Intern Brut

Plan Strategic Instituțional

Tehnologia Informației

Monitorizare și Evaluare

Ministerul Educației Naționale

Ministerul Finanțelor Publice

Institutul Național de Statistică

OCDE

PIRLS

Organizație pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

Progres în Studiul Internațional al Alfabetizării la Citire

SRC

CDITT

ROSE

TIMSS

EFPV

Servicii de Asistență Tehnică

Cercetare, Dezvoltare, Inovație și Transfer de Tehnologie

Proiectul privind Învățământul Secundar în România

Tendințe în Studiul Internațional al Matematicii și Științelor

Educație și Formare Profesională și Vocațională

Page 6: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

v

Listă de figuri

Figura 1. Obiectivul Strategic 1: Structura pe Programe și Măsuri ............................................................... 17

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Impact, rezultate și indicatori .................................................................... 18

Figura 3. Obiectivul Strategic 2: Structura pe Programe și Măsuri ............................................................... 31

Figura 4. Obiectivul Strategic 2: Impact, rezultate și indicatori .................................................................... 32

Figura 5. Obiectivul Strategic 3 : Structura pe Programe și Măsuri .............................................................. 41

Figura 6. Obiectivul Strategic 3: Impact, rezultate și indicatori .................................................................... 42

Figura 7. Obiectivul Strategic 4: Structura pe Programe și Măsuri ............................................................... 52

Figura 8. Obiectivul Strategic 4: Impact, rezultate și indicatori .................................................................... 53

Figura 9. Obiectivul Strategic 5: Structura pe Programe și Măsuri ............................................................... 57

Figura 10. Obiectivul Strategic 5: Impact, rezultate și indicatori .................................................................. 58

Figura 11. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic Instituțional al MEN ............................................ 65

Figura 12. Programe în cadrul direcției strategice învățământ preuniversitar ........................................... 141

Figura 13. Măsuri pentru sprijinirea programului accesul pentru educație................................................ 142

Figura 14. Măsuri pentru sprijinirea programul de furnizare a unor servicii educaționale de calitate ...... 144

Figura 15. Programe în cadrul direcției strategice de învățământ terțiar .................................................. 144

Figura 16. Măsuri pentru consolidarea competitivității universităților românești și calitate în învățământul superior ....................................................................................................................................................... 145

Listă de tabele

Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON) ........................ 19 Tabelul 2. Rate specifice de cuprindere în grădiniţă în funcție de mediiul de rezidență .............................. 20 Tabelul 3. Obiectivul Strategic 2: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON) ........................ 33 Tabelul 4. Ratele de ocupare în muncă a absolvenților învățământului vocațional de nivel ISCED 3, la 1-3 ani după absolvire ............................................................................................................................................... 40 Tabelul 5. Obiectivul Strategic 3: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON) ........................ 43 Tabelul 6. Număr și unități de învățământ pe nivel de învățământ și tipul zonei (2014) ............................. 50 Tabelul 7. Număr de unități de învățământ (cu personalitate juridică și fără personalitate juridică) .......... 50 Tabelul 8. Obiectivul Strategic 4: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON) ........................ 53 Tabelul 9. Obiectivul Strategic 5: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON) ........................ 59 Tabelul 10. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2018-2021 (mii RON) ..................................... 67 Tabelul 11. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice (mii lei) ................ 69 Tabelul 12. Rate de tranziție la învățământul secundar superior (2009 - 2016) în funcție de ruta educațională și sex ............................................................................................................................................................ 137 Tabelul 13. Rata de absolvire a învăţământului liceal, cu examen de bacalaureat .................................... 137 Tabelul 14. Buget multianual bazat pe programe al Ministerului Educației ............................................... 140 Tabelul 15. Principalele direcții strategice ale Ministerului la negocierea bugetului (% din măsuri) ......... 141 Tabelul 16. Ponderea de menționare a măsurilor care susțin programul pentru accesul la educație (% din totalul măsurilor) ......................................................................................................................................... 142 Tabelul 17. Ponderea de menționare a măsurilor care susțin programul pentru furnizarea unor servicii educaționale de calitate (% în totalul măsurilor) ........................................................................................ 143 Tabelul 18. Ponderea din măsuri al căror scop este calitatea/competitivitatea învățământului superior (% din totalul măsurilor) ................................................................................................................................... 145

Page 7: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

vi

Listă de grafice

Graficul 1. Evoluția indicatorului rata de abandon școlar în România și în UE ............................................. 14

Graficul 2. Date comparative privind ratele de părăsire timpurie a școlii în mai multe țări europene – procente la grupa de vârstă 18-24 ani .......................................................................................................... 15

Graficul 3. Evoluția indicatorului PȘT în România, pe regiuni de dezvoltare ................................................ 15

Graficul 4. Evoluția nivelurilor de absolvire a învățământului terțiar în România și UE ............................... 29

Graficul 5. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar – date comparative la nivel european ................ 30

Graficul 6. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar în România, pe regiuni de dezvoltare ................. 30

Graficul 7. Evoluția ratelor de participare în cadrul educației și formării în România și în UE ..................... 39

Graficul 8. Date comparative privind ratele de participare în cadrul educației și formării – selecție de țări europene ....................................................................................................................................................... 40

Graficul 9. Ratele de participare pe grupa de vârstă (6-23, ponderea participanților) ................................. 49

Graficul 10. Ratele de participare pe niveluri de educație și loc de proveniență (an școlar 2014/15) ......... 49

Graficul 11. Structura bugetului ISP, pe surse de finanțare (%, 2018-2021) ................................................. 68

Graficul 12. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice (2018-2021) ....... 68

Graficul 13. Procentul de elevi de 15 ani care ating nivelul minim de competență al PISA pe domeniu (nivelul 2 sau mai sus) .............................................................................................................................................. 133

Graficul 14. Rata de participare la educație și formare (% din grupul de vârstă 18 - 64), țări selectate (2009 - 2015) ......................................................................................................................................................... 134

Graficul 15. Înscrieri în învățământul terțiar în perioada 2009-2015 (cifre absolute) ................................ 138

Page 8: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

vii

Mulțumiri

Acest raport a fost elaborat de o echipă formată din Cătălin Păuna (TTL, Economist Superior), Mihai Păunescu, Mihai Vîlnoiu și Costel Todor și (experți ai Băncii Mondiale). Raportul a beneficiat de îndrumări de ansamblu din partea doamnei Tatiana Proskuryakova (Manager de Țară pentru România) și a doamnei Lalita Moorty (Manager de Practică).

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestui raport, în special d-nei Oana-Elena Pintilei - secretar de stat și d-lui Dragoș Negoiță – director general, precum și d-lui Radu Iacob – consilier și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un management de proiect adecvat.

Totodată, echipa dorește să mulțumească Ministerului Educației Naționale pentru excelenta colaborare, în mod special dlui Director Valentin Popescu și dnei Consilier Rodica Stancu.

Page 9: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

1

Rezumat executiv

Secretariatul General al Guvernului (SGG) s-a angajat în direcția eficientizării cheltuielilor publice. Prin elaborarea de planuri strategice instituționale începând cu ciclul bugetar 2017 – 2020, în cadrul Ministerului Finanțelor Publice și inițial a unui număr de zece ministere de linie (printre care și Ministerul Educației Naționale), selectate în cadrul Proiectului SIPOCA 28, SGG vizează consolidarea capacității de bugetare, planificare și monitorizare a ministerelor. Proiectul a beneficiat de asistența tehnică a Băncii Mondiale.

Planul Strategic Instituțional al Ministerului Educaţiei Naționale (PSI) vizează în primul rând rolul coordonator al ministerului la nivelul sectorului de educație și formare profesională, precum și planificarea politicilor publice și a componentelor bugetare ale acestora, pentru a realiza obiectivele generale asumate prin Strategia Europa 2020, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și prin strategiile sectoriale ale ministerului. Planul vizează, de asemenea, asigurarea guvernanței și exercitarea eficientă și transparentă a atribuțiilor care îi revin Ministerului Educației Naționale (MEN).

Planul este ancorat în obiectivele strategice aferente sectorului educației și formării profesionale (EFP), în prioritățile instituționale urmărite de MEN, în baza Programului de guvernare și a strategiilor sectoriale. De asemenea, PSI furnizează programe și măsuri clare (inclusiv bugete) care sunt necesare pentru a atinge obiectivele pe termen mediu, precum și un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a măsura progresul în îndeplinirea obiectivelor strategice.

Prezentul Plan Strategic Instituțional se adresează perioadei bugetare 2018-2021 și reprezintă o revizuire și actualizare a PSI MEN 2017-2020, asigurându-se o corelare a obiectivelor strategice și a priorităților cu propunerile de acte normative introduse de MEN în Planul Anual de Lucru al Guvernului, precum și prevederile Ordinului Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea controlului intern managerial al entităților publice, cu modificările și completările ulterioare.

Prima parte a Planului Strategic Instituțional prezintă contextul, idealul educațional și viziunea școlii românești, misiunea ministerului, valorile și principiile promovate de acesta și profilul instituțional al Ministerului Educației Naționale.

În partea a doua, sunt prezentate obiectivele strategice și detaliate programele aferente, măsurile stabilite, și indicatorii. Astfel, PSI este structurat pe cinci obiective strategice ale sectorului EFP, după cum urmează:

OS1 – Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la educație incluzivă și de calitate, la toate nivelurile și formele de învățământ

Cele trei programe care sprijină atingerea acestui obiectiv strategic sunt:

i) Programul 1.1 – Asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți copiii

ii) Programul 1.2 - Creșterea participării la învățământul primar și secundar, și absolvirea de către toți elevii a învățământului obligatoriu

iii) Programul 1.3 - Reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala

OS2 – Dezvoltarea învățământului terțiar, capabil să impulsioneze dezvoltarea economică și să promoveze coeziunea socială punând fundamentele unei societăți bazate pe cunoaștere

Page 10: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

2

Cele trei programe care sprijină atingerea acestui obiectiv strategic sunt:

i) Programul 2.1 – Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar

ii) Programul 2.2 - Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața muncii

iii) Programul 2.3 – Angajament strategic față de sectorul economic.

OS3 - Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți; îmbunătățirea participării la învățarea pe tot parcursul vieții

Cele trei programe care sprijină atingerea acestui obiectiv strategic sunt:

(i) Programul 3.1 – Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în domeniul formării profesionale

(ii) Programul 3.2 – Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale

(iii) Programul 3.3 – Acces, facilități și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții; calitate și relevanță; parteneriate pentru o mai bună informare.

OS4 - Valorificarea pe deplin a capitalului uman în direcția unei dezvoltări inteligente și sustenabile

Programul care sprijină atingerea acestui obiectiv strategic este:

(i) Programul 4.1 - Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior.

OS5 – Consolidarea capacității administrative

Programul care sprijină atingerea acestui obiectiv strategic este:

(i) Programul 5.1 - Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale;

(ii) Programul 5.2 - Consolidarea guvernanței TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane din domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC naționale

Partea a treia a Planului se referă la implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI, precum și la resursele financiare necesare.

Anexele PSI conțin: Programe bugetare și resurse financiare 2018 - 2021; Bugetul pe programe și măsuri 2018 - 2021; Eșalonarea bugetului învățământului pe ani și măsuri specifice; Obiective, programe, indicatori, ținte; Programe, măsuri specifice, indicatori de rezultat, ținte; Analiza mediului intern și extern.

Page 11: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

3

I. Context

Planul Strategic Instituțional 2018-2021 a fost realizat pe baza unei metodologii care conține elemente stabilite prin HG nr. 1807/2006 și HG nr. 158/2008, precum și o componentă nouă privind implementarea și monitorizarea. Se realizează astfel un cadru coerent metodologic alcătuit din politici, buget și proces de implementare. Se reunesc astfel într-un singur cadru de management elementele fundamentale ale sistemului de planificare strategică, urmărindu-se îmbunătățirea coerenței și clarității întregului demers de planificarea strategică, precum şi creşterea eficienţei cheltuielilor publice. Planificarea strategică constituie premisa pentru realizarea monitorizării, evaluării și revizuirii anuale a programelor și măsurilor angajate, pe baza indicatorilor de ieșire, de rezultat și de impact. Evaluarea periodică și sumativă a măsurilor și programelor angajate contribuie la creșterea responsabilității utilizării banilor publici pe baza rezultatelor și eficienței cheltuielilor angajate din perspectiva obiectivelor asumate. Pornind de la premisa caracterului limitat al resurselor publice, nicio cheltuială în sectorul public nu trebuie să eludeze evaluarea sistematică a eficienței și eficacității alocărilor veniturilor publice la nivel sectorial, pentru realizarea obiectivelor asumate.

Banca Mondială a oferit asistență tehnică pe parcursul întregului proces de elaborare și revizuire, Direcția Generală Management Strategic și Politici Publice din MEN având rol de informare, facilitare, mediere și integrare, va asigura: analizarea și corelarea materialelor realizate de specialiștii din cadrul grupurilor de lucru; administrarea aplicației IT de monitorizare și atribuirea de drepturi pentru utilizatorii aplicației.

Din dorința de a avea o abordare incluzivă, informativă și participativă, Banca Mondială a organizat o sesiune de formare pentru membrii grupurilor de lucru (inclusiv cei care se ocupă de buget și de resurse umane) între 22 și 27 ianuarie 2018, pentru a-i ajuta să se familiarizeze cu principiile metodologiei de revizuire a PSI, dar și pentru actualizarea obiectivelor strategice, planurilor de măsuri și a indicatorilor.

Planul Strategic Instituțional pentru perioada 2018 - 2021 este elaborat ținându-se cont de obiectivele și termenele de realizare prevăzute și asumate prin Programul de guvernare 2018-2020. De asemenea, responsabilitățile ce decurg din acesta sunt în conformitate cu HG nr.26/2017 privind organizarea şi funcţionarea MEN, cu modificările ulterioare. Nu în ultimul rând, PSI aferent perioadei 2018-2021, în egală măsură cu precedentul, se întemeiază pe setul de 4 strategii sectoriale, condiționalități ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014 – 2020, aprobate prin hotărâri de guvern în perioada 2015 – 2016, și anume: Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, aprobată prin HG nr. 417/2015, Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015 – 2020, aprobată prin HG nr. 565/2015, Strategia de învățare pe tot parcursul vieții 2015 – 2020, aprobată prin HG nr. 418/2015 și Strategia educației și formării profesionale din România în perioada 2014 - 2020, aprobată prin HG nr. 317/2016. Toate aceste strategii au fost validate de Comisia Europeană (COM). Strategia națională privind modernizarea infrastructurii educaționale este finalizată, iar HG-ul de aprobare se află pe traseul de avizare.

Strategiile menționate se constituie într-un Cadru strategic al educației și formării profesionale din România conținând repere majore comune în domeniu, coerente cu Cadrul European ET 2020:

• promovarea bunei guvernanțe; asigurarea autonomiei și asumarea responsabilității publice;

• focalizarea pe un management bazat pe rezultate;

• asigurarea de șanse egale de acces și participare școlară și universitară;

• asigurarea calității educației și formării în educație la toate nivelele de învățământ preuniversitar și superior;

Page 12: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

4

• promovarea unui curriculum/a unor programe de studii și a unor sisteme de evaluare care să permită dobândirea de competențe relevante pe piața muncii;

• îmbunătățirea sistemului de formare inițială și continuă a resurselor umane pentru educație și formare profesională;

• finanțarea corespunzătoare a sistemului, și modernizarea infrastructurii (inclusiv echipamente și laboratoare);

• utilizarea noilor tehnologii (inclusiv manuale digitale și metode interactive de învățare – predare – evaluare, acces la Internet, platforme E-learning);

• dezvoltarea învățământului profesional și tehnic (inclusiv multiplicarea parteneriatelor cu mediul economic);

• recunoașterea calificărilor și competențelor dobândite în toate contextele de învățare și formare;

• stimularea performanțelor instituționale și susținerea tinerilor capabili de performanță;

• îmbunătățirea serviciilor de orientare şi consiliere profesională;

• încurajarea mobilității educaționale și a cooperărilor europene și internaționale.

Pentru coerență și bună organizare, MEN a stabilit un Cadru unitar de coordonare a implementării și de monitorizare-evaluare a măsurilor din strategii, alcătuit ca sistem tripartit de structuri independente, cu atribuții distincte, format din 5 Grupuri tehnice de coordonare a implementării strategiilor (GT) și un grup suport, un Comitet de monitorizare (CM) și un Organism de evaluare (OE). În anul 2018, ministerul a fundamentat și elaborat bugetul pe bază de programe, în scopul orientării politicii fiscal-bugetare spre obiective, rezultate și performanță. În acest sens, au fost utilizate formularele (centralizator al programelor și fișa programului) ministerului de finanțe privind fundamentarea bugetului pe anul 2018 și orizontul 2019-2021, pe programe bugetare.

Prin Nota nr. 2912/7.12.2016, aprobată de ministrul educației, s-a stabilit structura de management a Planului Strategic Instituțional (aria de competență - educație și formare profesională), respectiv 5 Grupuri de lucru (GL), pentru actualizarea și monitorizarea implementării, coordonate de angajați cu funcții de conducere, pentru domeniile:

1. Învățământ preuniversitar;

2. Învățământ universitar;

3. Învățare pe tot parcursul vieții și învățământ profesional și tehnic (VET + LLL);

4. Tranziția și accesul la învățământul superior;

5. Capacitatea administrativă a MEN.

Principalele sarcini ale grupurilor de lucru sunt: elaborarea și actualizarea componentei de politici (stabilirea obiectivelor, adoptarea măsurilor, și inițiativelor subsumate programelor), a componentei de buget (bugetul multianual al programelor 1+3 ani) și a planului de implementare a PSI, comunicarea, monitorizarea și implementarea acestuia. Varianta finală este înaintată secretarilor de stat pentru avizare și ministrului pentru aprobare prin ordin de ministru. Anual, odată cu elaborarea bugetului instituției, se face și revizuirea PSI.

Sistemul de învățământ din România este format din 7.228 de unități de învățământ cu personalitate juridică și 12.157 de structuri aferente precum și din 93 de institutii de invatamant superior acreditate, din care 55 instituții de învățământ superior de stat și 38 instituții particulare acreditate (conform

Page 13: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

5

datelor Direcției Generale Învățământ Universitar. Peste 3 milioane de preșcolari și elevi frecventează școala în prezent și peste 500 de mii de studenți sunt înmatriculați în instituțiile de învățământ superior.

• Analiza sistemului de învățământ din România arată că există decalaje din ce în ce mai mari între zonele de rezidență din perspectiva problemelor europene și globale din domeniul educației, precum și alte tipuri de disparități care afectează negativ șansele de acces la educație.

• Diferenţa pe sexe privind rata de participarea la educație este favorabilă fetelor. Zonele rurale sunt defavorizate comparativ cu zonele urbane din punctul de vedere al participării, infrastructurii școlare și al resurselor umane angajate în sistem, abandonul școlar fiind, în consecință, un fenomen sistemic, ce afectează toate nivelurile și formele de învățământ1.

• Oferta educațională nu răspunde în totalitate cerințelor angajatorilor, dovadă fiind nivelul șomajului în rândul tinerilor cu pregătire profesională. După un proces de desființare în perioada 2009-2014, învățământul profesional a înregistrat creșteri ale ratei de cuprindere, în contextul unor performanțe destul de modeste înregistrate la Evaluarea Națională.

• Educația în ansamblul său este încă sub-finanțată, acestui sector fiindu-i alocat, în 2017, 3,1% din PIB, cel mai scăzut dintre bugetele statelor membre ale UE și semnificativ mai mic decât media UE de 5,5%.2 Fragmentarea finanțării în domeniul educației, mai ales la nivelul învățământului preuniversitar, constituie o problemă majoră, în prezent dovedindu-se dificil de implementat o strategie unitară și politici unitare.

• Deși cea mai mare parte din cheltuielile din educație se alocă pentru salariile personalului didactic, acestea sunt printre cele mai mici în comparație cu salariile personalului didactic din alte state membre UE, existând diferențe de salarizare între debutanți și angajații cu vechime. Astfel, cariera didactică este una neatractivă pentru tineri.

• România, ca stat membru UE, urmărește cele patru obiective strategice stabilite de Consiliul Comisiei Europene din 12 mai 2009, referitoare la cadrul strategic de cooperare europeană în domeniul educației și formării (‘ET 2020’3) până în 2020: realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității cursanților; îmbunătățirea calității și eficienței în educație și formare; promovarea echității, coeziunii sociale și a spiritului civic; dezvoltarea creativității și inovației, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educație și formare.

• Progresul României în direcția obiectivelor stabilite în anul 2011 a fost unul lent. Conform Monitorului Educației și Formării din 2017 România (MEF)4 rata părăsirii timpurii a școlii a scăzut ușor (de la 19,1% în 2015 la 18,5% în 2016), dar rămâne al treilea cel mai ridicat din UE. Dat fiind faptul că media europeană asumată este de 10%, iar ținta stabilită a României este de 11,3%, valoarea curentă a acestui indicator (18,5% în 2016) face dificil de atins această țintă până în anul 2020 (vezi Anexa 1). • Chiar dacă România a înregistrat progrese privind rezultatele la învățătură pentru elevii de 15 ani, măsurate conform Studiului PISA al OCDE, un procent mare dintre elevi nu reușesc să obțină nivelul

1 Media ratei abandonului școlar pentru clasele pregătitoare și I -VIII este 1,5% per fiecare clasă. La nivelul superior al învățământului secundar media ratei abandonului școlar este de 2,8% din cohorta pe fiecare clasă, fiind considerabil mai mare în cazul băieților, unde se înregistrează constant procente mai mari decât în cazul elevelor (de ex. la finele anului școlar 2014, 3,2% din băieți au abandonat în învățământul superior secundar, față de 2,4% din fete). 2 Raport de țară SABER 2017 România Cadre Didactice, Banca Mondială. 3 Document nr. 2009/C 119/02. 4 Monitorul Educației și Formării România 2017 .Textul complet poate fi accesată la adresa: https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017-ro_ro.pdf (accesat 2.02.2018).

Page 14: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

6

minim de competență. Între anii 2006 și 2015, ponderea elevilor care au obținut nivelul 2 PISA sau mai mult, la toate cele trei materii, a crescut. Spre exemplu, în anul 2006, doar 46% din elevi au obținut acest nivel minim de competență pentru citire și înțelegere, iar până în anul 2015, acesta a fost obținut de 61% din elevi. Îmbunătățiri similare s-au produs și la matematică și științe. Cu toate acestea, peste o treime din elevii de 15 ani din România nu obțin nivelul minim de competență. (vezi Anexa 4).

• La nivelul UE, apropierea de ținta asumată a indicatorului privind rata absolvenților de învățământ terțiar (39,1 % în 2016 și 40% în 2020), determină o reorientare a politicii în direcția creșterii calității învățământului superior. Astfel se urmărește corelarea cunoștințelor și competențelor cu cerințele pieței muncii, sprijinirea incluziunii studenților care provin din medii defavorizate, consolidarea cooperării între universități și mediul economic pentru a oferi orientare profesională cât și dezvoltarea unor competențe care să pregătească studenții pentru viitoarea activitatea profesională dar și pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

• Obiectivele de politică în domeniul învățământului universitar românesc se îndreaptă în direcția finanțării multianuale bazate pe calitate și performanță, dezvoltării și consolidării a unui sistem de învățământ superior echitabil și accesibil pentru toți, susținerii corelării și inter-operării sistemelor și instrumentelor actuale de colectare a datelor pentru ÎS.

• În același timp, în România ținta indicatorului, rata absolvenților de învățământ terțiar (30-34 de ani) este destul de aproape de ținta asumată pentru 2020, 26,7%. Valoarea înregistrată de aceasta în 2016 este de 25,6% (MEF 2017)5. O amenințare la menținerea tendinței pozitive este reprezentată de scăderea continuă a persoanelor înmatriculate în învățământul superior. Înscrierile totale la programele de studii universitare de licență au scăzut în mod constant, în cifre absolute.

• În anul universitar 2016/2017, s-a continuat trendul descendent din ultimii ani al numărului de persoane înscrise în învățământul superior. Astfel, în instituțiile de învățământ superior din România erau înmatriculate 531,6 mii persoane, cu aproximativ 3,6 mii persoane mai puțin decât în anul universitar precedent. Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior în anul 2016/2017, 76,3% urmau programe de studii universitare de licență, 19,5% – programe de studii universitare de masterat, 3,6% – programe de studii universitare de doctorat, iar 0,6% – programe de studii postuniversitare (programe postdoctorale, programe de studii aprofundate și academice postuniversitare, programe de studii postuniversitare de specializare).6

• Evoluțiile efectivelor de studenți au fost diferite în învățământul de stat și în cel particular. Astfel, în perioada 2013-2016, a crescut ponderea studenților înscriși la nivelul de licență în învățământul de stat și s-a redus în cel particular. La nivelele de masterat și doctorat, modificarea ponderilor este nesemnificativă. La nivelul programelor postuniversitare, a crescut ponderea studenților în învățământul de stat și s-a redus în cel particular.

• În anul universitar 2016/2017 din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior, 87,4% urmau programe de studiu în instituții de stat și 12,6% în învățământul particular.

• Evoluția înscrierilor în programul terțiar non-universitar s-a îmbunătățit în ultimii 6 ani. În termeni absoluți, conform datelor INS, numărul de persoane înscrise în învățământul terțiar non-universitar a crescut de la 62.575 la aproape peste 99.000 între 2009 și 2015, cu un vârf de 105.557 în 2014. În același timp, cifra absolută de înscrieri în învățământul superior a scăzut dramatic de la 775.319 persoane la doar 410.697 în 2015.

5 Textul complet poate fi accesat la adresa: https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017-ro_ro.pdf (accesat 2.02.2018). 6 Ministerul Educației Naționale -Raport privind Starea învățământului superior în România 2017.

Page 15: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

7

• Conform datelor publicate de INS în luna decembrie 2017, referitoare la educația adulților (persoane cu vârsta cuprinsă între 25-64 de ani), rata de participare la educația formală este de 1,7 %, la educația non-formală este 5,6% și 64,2% la educația informală.7

• Cadrul normativ privind înființarea și funcționarea centrelor comunitare pentru învățarea pe tot parcursul vieții a fost adoptat în august 2017, dar sprijinul în vederea consolidării capacității de formare de profesioniști în învățământul pentru adulți pentru a asigura calitatea și furnizarea de educație diversă nu au fost încă dezvoltate. Adoptarea noului registru național de calificări a fost amânată din nou.

• Date din Monitorului Educației și Formării 2017 indică o participare de 1,2% în 2016 a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, fiind cea mai scăzută din UE.

7 Datele au fost colectate prin metoda interviului față-în-față, pe parcursul lunilor septembrie – octombrie 2016, a persoanelor de 25-64 ani, la reședința gospodăriilor din locuințele cercetate. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/educatia_adultilor_in_anul_2016.pdf.

Page 16: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

8

II. Misiune și viziune

Idealul educațional al sistemului de învățământ

Idealul educațional al școlilor din România constă în dezvoltarea liberă, integrală cuprinzătoare și armonioasă a individualității umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial, participarea cetățenească activă în societate, incluziune socială şi angajare pe piața muncii. Finalitatea principală a educației și formării copiilor, tinerilor și adulților, enunțată în Legea educației naționale nr.1, cu modificările și completările ulterioare, este formarea competențelor, deprinderilor/abilităților și aptitudinilor, necesare pentru: a) împlinirea personală prin realizarea scopurilor lor în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și printr-un angajament de a învăța pe tot parcursul vieții; b) integrarea socială și participarea ca cetățeni activi în societate; c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile; d) dezvoltarea unui concept de viață bazat pe valori științifice și umaniste, pe cultura națională și universală și pe promovarea dialogului intercultural; e) dezvoltarea unei culturi a demnității, toleranței și respectului față de drepturile omului și de libertățile fundamentale ale acestuia; f) sensibilizarea față de problemele umane, față de valorile morale și civice și respectul pentru natură și mediul natural, social și cultural.

Viziunea societății românești în materie de educație se bazează pe imperativele unei societăți a cunoașterii și pe impactul globalizării, axată pe tradiții și valori culturale viabile, iar ministerul trebuie să susțină și să consolideze un sistem de educație națională eficient, echitabil și incluziv, capabil să valorifice resursele umane.

Un învățământ performant înseamnă că potențialul capitalului uman din România poate fi valorificat pe deplin, pentru dezvoltare economică și socială. Acesta nu poate fi construit fără a elabora și a implementa politici publice adecvate, coerente și stabile, care să întrunească consensul cât mai multor părți interesate în domeniul educaţiei și formării profesionale.

Sprijinirea sectorului educației din România este benefică pentru țară și pentru regiune. Cuantificarea acestor beneficii arată că valoarea lor o depășește pe cea a costurilor pe termen scurt și lung, ceea ce confirmă responsabilitatea de a elabora strategii și politici publice consistente și durabile.

Totodată, vor fi urmărite, cu prioritate, dezvoltarea capacității administrative în vederea implementării unor politici bazate pe date și a absorbției de fonduri UE pentru finanțarea obiectivelor politicilor educaționale.

Misiune

Ministerul Educaţiei Naționale, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, elaborează, fundamentează politici şi aplică strategiile educaţiei, formării profesionale și cercetării ştiinţifice universitare, conform Programului de guvernare, pe baza consultării celorlalte instituţii şi ministere interesate.

Misiunea ministerului este să asigure mediul necesar unei educații echitabile, de calitate și incluzivă și să consolideze un sistem național de educație capabil să valorifice, prin formare, resursa umană națională în scopul dezvoltării sociale și personale a membrilor societății și pentru creșterea competitivității economice.

Page 17: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

9

Ministerul își asumă coordonarea educației, formării profesionale și cercetării științifice universitare, în acord cu cerinţele rezultate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene, în contextul globalizării.

Ministerul monitorizează și evaluează măsurile politicilor și strategiilor naţionale în domeniile de referință, precum și diferite măsuri ce derivă din alte strategii și politici publice naţionale. Prioritatea ministerului este aceea de a elabora și implementa politici educaționale în vederea asigurării unei creșteri economice durabile, a competitivității și a dezvoltării sociale. Principalele obiective pentru perioada 2018-2021 se referă la creșterea ratelor de participare și de absolvire prin facilitarea accesului larg la o educație incluzivă, de calitate, coerentă, continuă și relevantă.

MEN trebuie să dezvolte și să implementeze politici publice, în cadrul delimitat de politicile europene. Acesta nu reprezintă o adoptare pasivă a politicilor europene; este, din contră, un proces activ, ce promovează propriile soluții ale României în domeniu, care să corespundă nevoilor țării și care să fie agreate cu partenerii MEN.

Planul Strategic Instituțional ghidează personalul de conducere și de execuție cu privire la direcția în care se îndreaptă ministerul ca organizație şi la rezultatele care trebuie obținute. Planificarea detaliată a activităților la nivelul departamentelor se realizează prin Programele manageriale anuale. Programele manageriale corelează funcţiile şi atribuţiile din ROF cu obiectivele specifice şi obiectivele operaționale proprii, stabilesc termene, activităţi/ acţiuni şi responsabilități.

În realizarea obiectivelor sale, ministerul colaborează și cooperează instituţional cu Parlamentul, Administraţia Prezidenţială și cu celelalte ministere, precum și cu: asociaţiile reprezentative ale elevilor și studenţilor; asociaţiile reprezentative ale profesorilor; structurile asociative reprezentative ale părinţilor; Consiliul Naţional al Rectorilor; structurile asociative ale universităţilor şi ale unităților de învățământ preuniversitar; sindicatele reprezentative din învăţământ; autorităţile administraţiei publice; structurile reprezentative ale mediului de afaceri; autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale reprezentative; organizaţii neguvernamentale.

Misiunea se bazează pe angajamentul de a dezvolta un sistem de învățământ axat pe valori naționale și europene, creativitate, cunoaștere, competențe și abilități de dezvoltare personală, antreprenorială, spirit cetățenesc, incluziune socială și dezvoltare profesională. În calitate de instituție a administrației publice centrale, ministerul se angajează să fie o organizație demnă de încredere, transparentă și responsabilă, care deservește sectorul educaţiei și formării profesionale, comunitatea beneficiarilor educației și societatea per ansamblu.

Ministerul face eforturi pentru a-și consolida capacitatea administrativă și performanțele organizaționale, cu scopul de a-și putea duce la îndeplinire responsabilitățile importante ce i-au fost încredințate. Ministerul răspunde nevoilor cetățenilor, este interesat de problemele și opiniile acestora și își evaluează în mod constant rezultatele acțiunilor întreprinse, pentru a-și ajusta activitățile în funcție de cerințe.

Valorile comune instituționale și principiile promovate de MEN

Valori comune: • Calitate • Responsabilitate • Eficiență • Transparenţă • Echitate

Page 18: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

10

Calitate: MEN îşi desfăşoară întreaga activitate urmărind standarde înalte pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea alinierii la nivelul european comun acceptat;

Responsabilitate: personalul îşi asumă sarcinile pe care le are de îndeplinit, înţelegând că de realizarea acestora depinde buna funcţionare a întregului sistem educaţional şi de cercetare-inovare universitară;

Eficienţă: obţinerea unui raport optim între eforturile depuse (prin implicarea adecvată a resursei umane şi alocarea resurselor materiale şi financiare) şi rezultatele obţinute în activitate;

Transparenţă: cooperare şi parteneriat interdepartamental şi interinstituţional în abordarea şi rezolvarea problemelor intervenite în desfăşurarea activităţii;

Echitate: comportament bazat pe respectarea riguros reciprocă a drepturilor şi a îndatoririlor personalului, pe satisfacerea în mod egal a intereselor, a drepturilor şi a îndatoririlor fiecăruia.

Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii din România sunt:

• principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare;

• principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale;

• principiul relevanţei - în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi socio-economice;

• principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;

• principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în proces;

• principiul răspunderii publice - în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor;

• principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;

• principiul asigurării egalităţii de şanse;

• principiul autonomiei universitare;

• principiul libertăţii academice;

• principiul transparenţei - concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora;

• principiul incluziunii sociale;

• principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia;

• principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare;

• principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ.

Page 19: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

11

Profilul instituțional al Ministerului Educației Naționale

Domeniul de autoritate

Ministerul Educaţiei Naționale este organizat şi funcţionează în baza Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, respectiv în baza prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naționale, cu modificările ulterioare. Personalului din cadrul Ministerului Educaţiei Naționale îi sunt aplicabile prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, Ordonanței de Urgență nr. 92/2008 privind statutul funcţionarului public denumit manager public, Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 7/2004, privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii și Legii 53/2003 privind Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Ministerul Educaţiei Naționale proiectează, fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniile educaţiei și formării profesionale, prin inspectoratele şcolare judeţene/ISMB, instituţiile de învăţământ superior, precum și prin toate celelalte instituții/unități aflate în subordonarea și coordonarea sa, în conformitate cu anexele Hotărârii de Guvern nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea MEN, cu modificările ulterioare.

Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, MEN îndeplineşte următoarele

funcţii:

a) de strategie, prin care se asigură elaborarea Strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniul educaţiei, formării profesionale și cercetării științifice universitare;

b) de administrare, prin care alocă, monitorizează şi evaluează utilizarea resurselor pentru implementarea politicilor în domeniile sale de activitate;

c) de evaluare, coordonare şi control al realizării politicilor în domeniul educaţiei, formării profesionale și cercetării științifice universitare;

d) de reglementare şi sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ metodologic, funcţional, operaţional, instituţional şi financiar necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniile sale de activitate;

e) de autoritate de stat, prin care asigură urmărirea şi controlul respectării reglementărilor din domeniile sale de activitate;

f) de reprezentare, prin care asigură, în numele Guvernului, reprezentarea în organismele/instituţiile şi în organizaţiile naţionale, regionale şi internaţionale, ca autoritate de stat pentru domeniile sale de activitate;

g) de comunicare cu celelalte structuri ale administraţiei publice centrale şi locale şi cu societatea civilă;

h) de cooperare internaţională, prin care asigură aplicarea acordurilor internaţionale în domeniile sale de activitate şi promovarea de noi acorduri.

Page 20: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

12

Organizarea internă a instituției

Structura organizatorică a Ministerului Educației Naționale şi numărul corespunzător de posturi pentru minister sunt prevăzute în HG nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea MEN, cu modificările ulterioare. La nivel central, funcţionează 10 direcţii generale și 50 de direcţii cu serviciile, birourile și compartimentele din subordinea acestora. În subordinea directă a ministrului sunt structurile care gestionează comunicarea publică, inspecția și controlul, auditul public intern, managementul strategic și politicile publice, informatiile clasificate. Celelalte unităţi organizaţionale sunt subordonate celor 5 secretari de stat, secretarului general şi secretarului general adjunct. Structura funcțională a ministerului este formată din unități organizaționale interne, care se clasifică în două mari categorii: departamentele care proiectează politica ministerului în domeniul educației și formării profesionale și departamentele care susțin implementarea acestor politici.

Structura organizatorică pe departamente, precum și funcțiile și atribuțiile acestora sunt prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF) - un instrument de reglementare și de management care servește personalului în vederea atingerii obiectivelor strategice ale MEN.

Structurii organizatorice a MEN i se adaugă consiliile și colegiile consultative – Consiliul Național al Rectorilor, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, Consiliul Minorităților Naționale, Consiliul Național al Elevilor, Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, Consiliul Național al Bibliotecilor Universitare, Consiliul de Etică și Management Universitar.

Instituţiile şi unităţile care funcţionează în subordinea sau în coordonarea MEN sunt cele 41 de inspectorate şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti – servicii publice deconcentrate ale MEN în a căror subordine funcţionează unităţile conexe, unităţi pentru activitatea extraşcolară şi cluburi sportive şcolare. De asemenea, se regăsesc în subordinea/coordonarea ministerului 55 de Instituţii de învăţământ superior de stat, 4 biblioteci centrale universitare, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Agenţia de Credite şi Burse de Studii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, Comisia Naţională a României pentru UNESCO, Autoritatea Naţională pentru Calificări, Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare, Societatea "Editura Didactică şi Pedagogică" S.A., cluburile sportive studenţeşti şi altele.

În cadrul MEN, funcţionează unităţi de management pentru implementarea proiectelor, conform legislaţiei în vigoare - Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă, Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Reţelei Şcolare şi Universitare, Unitatea de Management al Proiectelor Finanţate din Fonduri Structurale – precum şi Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman (OIPOCU).

Pentru învăţământul superior, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) asigură activitatea executivă a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) privind alocarea resurselor financiare de la bugetul de stat şi din alte venituri pentru Învăţământul Superior şi cercetarea ştiinţifică din universităţi. De asemenea, UEFISCDI organizează procesul de evaluare şi monitorizare a proiectelor finanţate în cadrul programelor pe care le coordonează CNCSIS, gestionează baza de date cu experţi evaluatori pentru programele CNCSIS şi elaborează, la cererea şi sub îndrumarea CNCSIS, studii prospective pentru fundamentarea politicilor pe termen mediu şi lung în ştiinţă şi tehnologie, precum şi în învăţământul superior.

Page 21: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

13

În baza OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei au fost înfiinţate două agenţii naţionale având drept scop managementul calităţii educaţiei la nivel naţional: Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) - instituţie publică independentă, de interes naţional, cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, respectiv Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), instituţie publică, de interes naţional, aflată în subordonarea MEN, cu personalitate juridică şi buget propriu de venituri şi cheltuieli.

Conducerea MEN se exercită de către ministrul educaţiei naționale care reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie. Acesta răspunde de întreaga activitate a ministerului în faţa Guvernului. Pentru coordonarea activităţilor pe domenii, ministrul deleagă, prin ordin, competenţe secretarilor de stat, numiţi prin decizii ale prim-ministrului.

Secretarul general și secretarul general adjunct ai MEN, înalți funcţionari publici, numiți în condiţiile legii, asigură stabilitatea funcţionării ministerului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale dintre structurile ministerului, îndeplinind atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului sau prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului. Celelalte funcţii de conducere sunt funcţii publice şi sunt stabilite conform Legii nr. 188/1999: director general, director, şef serviciu, şef birou. În vederea concentrării personalului de conducere asupra unor activități vizând planificarea strategică, monitorizarea și evaluarea acțiunilor, managementul calității, acesta poate să-și delege o parte din atribuții.

La nivelul ministerului se constituie şi funcţionează comisii, comitete și grupuri de lucru permanente sau temporare, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare.

Page 22: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

14

III. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori

Obiectivul Strategic 1: Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la educație incluzivă și calitate, la toate nivelurile și formele de învățământ

România se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește obiectivul strategic principal al educației școlare, respectiv reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii – proporția persoanelor din categoria de vârstă între 18 și 24 de ani care nu au absolvit învățământul obligatoriu (sau au absolvit cel mult gimnaziul – ISCED 2) nemaifiind implicate în nicio altă formă de educație sau formare în mediul formal în ultimele 4 luni înainte de efectuarea anchetei.8

Graficul 1. Evoluția indicatorului rata de abandon școlar în România și în UE

Sursa: Indicator Eurostat, t2020_40, 2018

Valorile înregistrate de România cu privire la indicatorul rata părăsirii timpurii a școlii (PTȘ). Ținta

medie europeană este sub 10% iar cea stabilită pentru România este de 11,3%. Valoarea curentă a

acestui indicator (18,3% în 06.03.20189) face dificil procesul de atingere a acestei ținte până în anul

2020. Mai mult decât atât, se observă o evoluție oscilantă, spre deosebire de tendința la nivel

european de diminuare treptată a ratei către atingerea țintei. Această evoluție fluctuantă indică slaba

eficacitate a măsurilor și soluțiilor aplicate în urma cu câțiva ani.

Corelând informația privind rata de părăsire timpurie a școlii, de peste 10%, cu lipsa progresului în

intervalul de timp cuprins între 2011 și 2015, remarcăm faptul că, pentru țara noastră, există mai

multe motive de îngrijorare.

8Indicatorul statistic al persoanelor ce abandonează de timpuriu școala și cursurile de formare se calculează prin raportarea numărului celor ce abandonează de timpuriu școala și cursurile de formare definit mai sus la populația totală din acea grupă de vârstă preluată din Ancheta Forței de Muncă – http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Early_leaver_from_education_and_training. 9 http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=t2020_40&plugin=1 (accesare 06.03.2018).

Page 23: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

15

Graficul 2. Date comparative privind ratele de părăsire timpurie a școlii în mai multe țări europene – procente la grupa de vârstă 18-24 ani

Sursa: Eurostat

În România, PTȘ înregistrează diferențe mari între regiunile țării, regiunile centrale, nord-estice și sud-estice înregistrând rate ale PTȘ de peste 20%, în timp ce zona Bucureștiului se înregistrează un procent de 10% dintre copiii în această situație.

Graficul 3. Evoluția indicatorului PȘT în România, pe regiuni de dezvoltare

Sursa: Eurostat 2016

Pe lângă inegalitățile între regiuni, inegalități între mediul urban și cel rural și inegalități socio-economice, România se confruntă cu un declin rapid al populației școlare, cu un total de aproximativ 3 milioane de elevi în învățământul preuniversitar, în 2017. Declinul populației școlare este determinat de criza demografică acută din România, caracterizată printr-o forță de muncă îmbătrânită, o rată scăzută a natalității și un număr din ce în ce mai mare de emigranți tineri și bine calificați.10

În 2015 România a adoptat Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii. Cu toate acestea, implementarea, monitorizarea rezultatelor și a acțiunilor cuprinse în aceasta au rămas în urmă. În

10 Raport de țară SABER 2017 România Cadre Didactice, Banca Mondială.

19.116.9

24.2 25.3 24.9

18.7

10.8

16.2

8.5

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

2013

2014

2015

Page 24: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

16

vederea îndeplinirii măsurilor ce rezultă din Recomandările Specifice de Țară11 și din recomandările de țară adoptate de Consiliul European12, există, pe lângă programele sociale anuale finanțate de la bugetul de stat, și propuneri de proiecte, care urmează a fi finanțate din fonduri europene, dar care nu sunt operaționale din motive administrative și financiare.

Eficacitatea sistemului de învățământ din România, se măsoară pe baza rezultatelor la diferite examene și testări naționale și internaționale (PISA13, TIMSS și PIRLS14). Conform datelor publicate de OCDE15 numărul de elevi cu performanțe slabe reprezintă 24,3% dintre copiii de 15 ani, înscriși la toate materiile. În mod individual, la citire-lectură și științe, numărul de elevi cu performanțe slabe este oscilează în jurul a 38,5- 38,7%, matematica înregistrează cel mai mare număr de elevi, 39,9% .

Rezultatele16 ultimelor teste TIMSS și PIRLS, pentru elevii de clasa a patra și a opta la lectură, matematică și științe, arată că aproximativ 73% din elevii de clasa a patra reușesc să atingă cel mai de jos criteriu pentru toate cele trei subiecte comparativ cu elevii din celelalte țări participante.

Monitorul ET 201717 arată că performanța slabă a elevilor din România este influențată de statutul socio-economic al familiilor de proveniență (SSE). Astfel la testarea PISA 2015, 38,5 % din românii de 15 ani nu au reușit să atingă un nivel minim de cunoștințe la științe (UE-28: 20,6 %), 38,7 % la citit-lectură (UE-28: 19,7 %) și 39,9 % la matematică (UE-28: 22,2 %). 24,3 % din elevi au o performanță scăzută la toate cele trei subiecte testate. În timp ce ponderea elevilor cu o performanță scăzută este deosebit de ridicată în cuartila socio-economică inferioară, aceasta este relativ ridicată, în întregul spectru socio-economic. Acest lucru arată că factorii educaționali, cum ar fi predarea și programele de învățământ, au un impact important asupra rezultatelor educaționale.

Două probleme importante pentru sistemul de învățământ din România legate de SSE al familiilor sunt PTȘ și performanța slabă, care influențează atât participarea elevilor la educație cât și rezultatele lor la învățătură. De asemenea sunt influențați și indicatorii privind absolvirea învățământului terțiar, angajarea, participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții.

Structura obiectivului strategic 1 include trei (3) Programe și douăzecișiopt (28) de Măsuri ce corespund rezultatelor anticipate.

11 Raport de Țară România 2016; Bruxelles, 26.2.2016, SWD(2016) 91 final. 12 Bruxelles, 13 iunie 2016 (OR. en) 9226/16. 13 Programul de Evaluare Internațională a Elevilor - The Programme for International Student Assessment (PISA) este o anchetă internațională efectuată la trei ani ce își propune să evalueze sistemele de învățământ la nivel mondial prin testarea competențelor și cunoștințelor elevilor în vârstă de 15 ani. Ancheta PISA este realizată de OCDE. 14 TIMSS și PIRLS sunt proceduri de testare comparativă internaționale, similare PISA. Sunt efectuate pe baza unei metodologii comparative de către Agenția de Evaluare Internațională (IEA) a Colegiului din Boston, Lynch School of Education. 15 OCDE (2018), PISA 2015 Results in Focus, OECD Publishing, Paris, http://www.oecd.org/pisa/pisa-2015-results-in-focus.pdf (accesat 2.04. 2018). 16 Timss and pirls 2011: Relationships Among Reading, Mathematics, and Science Achievement at the Fourth Grade—Implications for Early Learning (2013), disponibilă online: http://timss.bc.edu/timsspirls2011/downloads/TP11_Relationship_Report.pdf (accesat 2.04.2018). 17 Idem 8, pagina 13.

Page 25: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

17

Obiectivul strategic nr 1: Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la educație incluzivă și calitate, la toate nivelurile și formele de învățământ

Programul 1.1. Asigurarea accesului la educație și o educație de calitate pentru toți

copiii

Programul 1.2. Creșterea participării la învățământul primar și secundar și

absolvirea de către toți elevii a învățământului obligatoriu

Programul 1.3. Reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit

timpuriu școala

Măsurile Programului 1.1

Stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor prin servicii de consiliere oferite părinților, programe de educație parentală și mentorat, adresate cu precădere părinților din zone defavorizate Asigurarea de stimulente financiare pentru educatori și plasarea de puericultori în zonele rurale/defavorizate. Revizuirea Cadrului pentru ÎETC, pentru a include și plaja de vârstă 0-3 ani și pentru a îmbunătăți organizarea și funcționarea serviciilor EÎTC Proiectarea de programe de formare inițială/conversie, precum și de programe de formare continuă pentru personalul din EÎTC (profesori pentru învățământul preșcolar, educatori puericultori, consilieri școlari, personal de îngrijire și de specialitate, directori, inspectori) Evaluarea națională a tuturor școlilor Inspecții școlare Servicii de mentorat Stabilirea unui sistem de formare profesională la locul de muncă Revizuirea curriculumului școlar Furnizarea de manuale școlare Participarea elevilor la evaluările și examenele naționale Participarea elevilor la evaluarea internațională PISA Sprijinirea excelenței prin finanțarea suplimentară a instituțiilor acreditate de învățământ Sprijinirea construcției de grădinițe

Măsurile Programului 1.2

Finanțare de bază a școlilor

Subvenții pentru masă pentru elevii cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământ

Măsuri de protecție socială

Burse pentru elevii din Moldova precum și pentru alți români care locuiesc în străinătate

Furnizarea metodologiei, a studiilor de impact ex-ante și a cadrului legal pentru programele de tip școala după școală

Furnizarea unor programe de tip scoală după școală adecvate

Dezvoltarea capacității de prevenire și monitorizare a segregării în școli

Furnizarea de formare pentru profesori în sfera sistemelor de avertizare timpurie, prevenție și intervenție pentru detectarea copiilor cu risc de repetenție și abandon

Completarea și sprijinirea inițiativelor de consiliere existente pentru elevii din cadrul și din afara sistemului de învățământ

Sprijinirea construcției de școli

Măsurile Programului 1.3

Sprijinirea furnizării programului A doua Șansă (la toate nivelurile, inclusiv secundar inferior, cu stagii de practică) disponibil în toată țara, în special pentru grupurile în risc

Elaborarea unor materiale relevante și alternative de predare/învățare, adaptate profilului cursanților ADȘ

Sprijinirea absolvenților programului A doua Șansă pentru integrarea pe piața muncii sau continuarea educației

Elaborarea mecanismelor de încurajare a cursanților adulți să participe la programele A Doua Șansă (vouchere, servicii îngrijire-supraveghere copii, orar flexibil etc.)

Figura 1. Obiectivul Strategic 1: Structura pe Programe și Măsuri

Page 26: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

18

Obiectivul Strategic 1 vizează impacturi pe termen lung asupra învățământului și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt ele prezentate în continuare:

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Impact, rezultate și indicatori

•Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație (populația în vârstăde 18-24 ani care nu a terminat învățământul secundar superior și nueste cuprinsă în sistemul de educație și formare). Ținta 2021: 11,3%; Ținta2018: 15%

• Ponderea elevilor cu performanțe slabe la lectură - Ținta 2021: 30%; Ținta 2018: 35%

• Rata de absolvire a studiilor secundare superioare (procentul de absolvenți de liceu, cu sau fără examenul de bacalaureat, într-un anumit an, din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie); Ținta 2021 - 65%

Impact și indicatori

•(1.1.1) Creșterea participării la educația preșcolară. Procentul populațieide 4-5 ani care participă la educație să crească de la actualul nivel de 85,5%la 92% până în 2021.

•(1.1.2) Calitate crescută a serviciilor de îngrijire și educație timpurie a copiilor. Ponderea elevilor cu performanță slabă la lectură din rândul elevilor care au participat la învățământul pre-primar mai mult de un an, să scadă de la 35 % (nivelul actual de referință) la 30%.

•(1.1.3) Îmbunătățirea calității educației și managementului școlar. Rata de absolvire a nivelului de învățământ secundar inferior (clasa a VIII-a) să crească la 90% până în 2021 de la nivelul actual de referință de 83,7%.

•(1.1.4) Creșterea ratei de participare la examenele și evaluările naționale ale elevilor din învățământul primar și secundar. Ponderea elevilor din clasele terminale de liceu care au participat la examenul de bacalaureat, din totalul absolvenților din anul curent să crească la 87% până în 2021 de la nivelul actual de 79,3%.

•(1.1.5) Construirea, reabilitarea, modernizarea și echiparea de creșe, grădinițe și instituții de învățământ primar și secundar inferior. Numărul de școli reabilitate anual 700 în 2018 și 1200 în 2021.

•(1.2.1) Creșterea participării la învățământul primar și secundar. Rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial (6-14 ani) să crească la 95% de la nivelul actual de 90% și rata brută de cuprindere a elevilor de 15-18 ani să crească de la nivelul actual de 80% la 90% până în 2021.

•(1.2.2) Creșterea nivelurilor de absolvire a învățământului. Rata de promovare a examenului de bacalaureat să crească de la 44% (nivelul actual) la 65% până în 2020.

•(1.2.3) Reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamente pentru infrastructura din licee tehnologice și școli profesionale. Numărul de laboratoare modernizate anual 420 în 2018 până la 600 în 2020.

•(1.3.1) Asigurarea unei oferte adecvate de programe educaționale de tip A doua Șansă (ADȘ).

•(1.3.2) Sprijinirea furnizării de programe A doua Șansă (la ambele niveluri), disponibile în toată țara, în special pentru grupurile dezavantajate.

Obiective specifice

și indicatori

Page 27: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

19

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 65.279.355 (000 Lei).

Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)

Buget pe Programe pentru Obiectivul Strategic 1

TOTAL ,000 RON

Total Valoare/ani

,000 RON

2018 2019 2020 2021

P 1.1 Asigurarea accesului la educație și o educație de calitate pentru toți copiii

1.944.692 459.745 503.759 498.479 482.709

P 1.2

Creșterea participării la învățământul primar și secundar, și absolvirea de către toți elevii a învățământului obligatoriu

63.187.063 15.541.568 15.457.558 15.453.427 16.734.510

P 1.3 Reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala

147.600 39.775 39.775 39.775 28.275

TOTAL OS1 65.279.355 16.041.088 16.001.092 15.991.681 17.245.494

Programul 1.1: Asigurarea accesului la educație și o educație de calitate pentru toți copiii

Justificare: În România, rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar calculată la nivelul anului

şcolar 2016/2017 – reprezentând procentul copiilor cuprinşi în grădiniţă din totalul copiilor de vârstă

corespunzătoare nivelului preşcolar – a crescut ușor față de anul anterior cu 0,7 puncte procentuale,

până la valoarea de 91,6%.

Valorile indicatorului pe genuri înregistrează creșteri față de anul anterior, însă se păstrează

similaritatea valorilor între fete și băieți.

Pe fondul evoluţiei pozitive a valorii indicatorului la nivel general, continuă să se manifeste discrepanţe

pe medii de rezidenţă. Aceste diferenţe au crescut, de la 4,7 p.p. în 2009/2010 la 12,4 p.p. în anul şcolar

2016/2017 . Diferența dintre valorile indicatorului pe cele două medii de rezidență este, totuși, în

scădere față de anul școlar anterior. Mediul rural continuă să înregistreze rate de cuprindere în

învăţământul preşcolar cu mult mai mici decât mediul urban.

Analiza ratelor specifice de cuprindere în grădiniţă din ultimul an reflectă scăderea participării la

învăţământul preşcolar a copiilor din grupa de vârstă 3-5/6 ani, cu excepția vârstei de 4 ani unde

creșterea este de 5,3 p.p.

Pe medii de rezidenţă, mediul rural continuă să fie în dezavantaj, chiar dacă pentru unele vârste se

înregistrează creșteri ale valorii indicatorului. Ca și în anii trecuți, diferenţele pe medii de rezidenţă

sunt de aproximativ 10 p.p. pentru vârstele de 3-5 ani, în favoarea mediului urban.

Page 28: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

20

Tabelul 2. Rate specifice de cuprindere în grădiniţă în funcție de mediul de rezidență

09/10 10/11 11/12 12/13 13/14 14/15 15/16 2016/17

Total 78,4 78,8 78,4 90,2 87,4 90,1 90,9 91,6

Urban 80,7 80,9 81,0 93,2 90,3 97,7 97,8 97,4

Rural 76,0 76,6 75,5 86,7 83,9 81,8 83,4 85,0

F 78,7 79,1 78,8 90,5 87,7 90,2 90,9 91,5

M 78,1 78,5 78,0 89,9 87,1 89,9 90,9 91,6

Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2010-2016.

Motivele pentru aceste diferențe includ:

- rata de angajare a adulților în urban este mai mare decât rata de angajare a adulților din rural;

- în rural, părinții sunt ocupați cu profesii/munci care le permit să petreacă mai mult timp cu copii lor, iar sistemul familiei extinse (bunici, copii mai mari, nepoți etc.) care are grijă de copiii mici funcționează mai bine decât în urban;

- statutul socio-economic al familiilor din mediul rural este mai scăzut, ceea ce conduce la diferențe semnificative față de cei din urban în ceea ce privește cheltuielile care și le permit cu educația copiilor (masă, rechizite, îmbrăcăminte și încălțăminte, transport etc.)

- distanța față de domiciliu (uneori, în rural, vorbim de distanțe mai mari de 2 km, ceea ce e de neconceput pentru un copil de vârstă mică) și infrastructura necorespunzătoare (drumuri impracticabile, greu de accesat în condiții vitrege de iarnă etc.)

Activitatea educațională din învățământul preșcolar, în anul 2015-2016, se desfășura în 1233 de grădinițe (875 din sectorul public, dintre care 7 sunt grădinițe speciale și 358 din sectorul privat) și 10.448 de secții; acestea din urmă funcționând pe lângă alte niveluri de învățământ (primar, gimnazial, liceal etc.). Numărul grădinițelor a cunoscut o descreștere față de aceeași referință, respectiv, anul școlar 1999-2000, când aveam, conform datelor transmise de Inspectoratele Școlare Județene/al municipiului București, 12.580 de grădinițe. Acest lucru se datorează îndeosebi pierderii spațiilor respective, ca urmare a aplicării prevederilor Legii retrocedărilor din 2001.

Conform Raportului privind Starea învățământului preuniversitar 2017, ca urmare a trecerii copiilor de 6 ani în învăţământ primar, începând cu anul școlar 2012-2013 (cf. prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare), a scăzut semnificativ numărul copiilor din învăţământul preşcolar, până la valoarea de 13,9% în 2016/2017. Acest fapt se datorează atât evoluțiilor demografice (conform estimărilor realizate de INS, rata brută a natalității a scăzut în ultimii ani, situându-se sub nivelul valorii indicatorului la nivel UE, cât și fenomenului migrației externe a populaţiei de cetăţenie română.

Participarea la educaţia preşcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu este un indicator european care are ca țintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%. La nivelul anului 2011, media UE-27 privind acest indicator a fost de 93,2%, în creștere față de anii anteriori. Valorile cele mai crescute s-au înregistrat în Franţa și Spania (100%), Olanda, Belgia, Danemarca, Marea Britanie, Italia, Germania, Portugalia, Ungaria. Ţările cu cele mai reduse valori ale indicatorului sunt: Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Grecia, Finlanda, Croaţia. În România s-au înregistrat creşteri importante ale valorii acestui indicator, de la 67,6% în 2000 la 82,8% în 2008, urmate de uşoare scăderi în ultimii ani.

Aceste date semnalează necesitatea implementării unor politici de susținere a participării la învățământului preșcolar, îndeosebi pentru copiii din mediul rural.

Page 29: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

21

Totodată, în România, creșa, ca serviciu pentru copiii sub 3 ani, s-a dezvoltat în perioada anilor 70-80. Expansiunea acestui serviciu s-a înregistrat în anii 80, când existau 902 creșe cu 90.000 de copii (Educația timpurie în România, UNICEF, 2002). Din nefericire, începând cu 1995, numărul creșelor a început să descrească. La nivelul anului 2014, statisticile INS arată că sunt 303 creșe, cu 16.587 copii și că 89% sunt români, 7% sunt maghiari, 3% sunt roma și 1% de alte naționalități.

Studii și analize făcute după 2001 (Educația timpurie în România, UNICEF, 2002; Finalitățile și efectele introducerii educației timpurii în sistemul românesc de educație, MEN, 2006; Educația timpurie și rolul ei în dezvoltarea socio-economică, Univ. București, 2013), ne arată că:

• îndeosebi familiile cu venituri medii și scăzute își trimit copiii la creșă și, în unele județe, autoritățile publice locale oferă anumite facilități/discounturi pentru aceste categorii de familii (îndeosebi pentru familiile sărace și cu cel puțin doi copii sau mai mulți în creșă/grădiniță);

• marea majoritate a părinților care își trimit copiii la creșă lucrează și nu pot să își lase serviciul pentru a beneficia de concediul maternal/paternal legal de 1 an, pe de o parte, pentru că suma primită este foarte mică în raport cu nevoile lor și, pe de altă parte, pentru că și-ar putea pierde slujba;

• mulți factori influențează accesul scăzut al copiilor romi în creșe și anume: lipsa unui serviciu pentru părinți, sărăcia, distanța față de casă și infrastructura necorespunzătoare, prejudecățile și atitudinile discriminatorii ale majorității.

Principalele probleme cu care ne confruntăm în ceea ce privește educația antepreșcolară (copii sub 3 ani) și la care trebuie să reflectăm sunt:

• Ministerului Educației Naționale îi revine pregătirea inițială a educatorului puericultor (cadrul didactic care lucrează cu copiii sub 3 ani), dar angajarea acestuia este lăsată în responsabilitatea autorităților publice locale, cu consultarea inspectoratelor școlare județene;

• necesitatea unei armonizari și revizuiri a cadrului general de organizare și funcționare a serviciilor adresate copiilor sub 3 ani și a asigurării coerenței acestuia cu cel care îi vizează pe copii de 3-5/6 ani;

• în LEN nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, la capitolul Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar, toate prevederile fac referire la preșcolari și elevi, omițând antepreșcolarii. În acest context, nu putem vorbi de aprobarea cifrei de școlarizare pentru grupele de antepreșcolar din creșe sau grădinițe și, implicit, nu putem vorbi de asigurarea plății personalului didactic (singura categorie de personal didactic care nu este plătită de MEN);

• părinții care nu sunt angajați nu își pot permite să își trimită copiii la creșă; în acest context, s-ar putea să fie o mare nevoie de explorare a opțiunilor pentru servicii cât mai flexibile, la nivel comunitar sau în familie;

• încă nu există un sistem structurat pentru formarea continuă a personalului existent în prezent în creșe, care este în mare parte personal medical și care, în proporție de 50%, nu a mai participat la nici un fel de program de formare continuă și care, în acest moment, nu stăpânește noțiunile de bază ale conceptului promovat odată cu Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: educația timpurie.

În acest context, o recomandare importantă care s-a transformat în măsuri specifice în Strategia pentru Reducerea Părăsirii timpurii a școlii este aceea de a sprijini o mai mare participare la îngrijirea și educația timpurie a copiilor (de la naștere la 6 ani). Aceasta este văzută ca promovând condiții egale pentru toți în ceea ce privește șansele pentru parcurgerea și promovarea nivelurilor următoare de învățământ. Dovezile arată că accesul la educația de bună calitate de la o vârstă fragedă facilitează dezvoltarea competențelor cheie și că ÎETC crește rata de succes școlar și reduce riscul de părăsire

Page 30: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

22

timpurie a școlii, la un stadiu ulterior18. Programul se referă în mod specific la creșterea accesului la Îngrijirea și educația timpurie a copiilor (ÎETC) și la un învățământ de calitate pentru toți. Indiferent de volumul de alocări financiare publice pentru școli, acestea rămân ineficiente dacă nu există mecanisme de evaluare și asigurare a calității, care să asigure utilizarea eficientă a fondurilor publice. Legea Educației Naționale Nr. 1/2011, la art. 107, menționează în mod specific că fondurile suplimentare ar trebui alocate școlilor care au performanțe academice înalte sau școlilor care sun foarte incluzive.

Astfel, asigurarea unui nivel înalt de calitate atât în educație cât și în ceea ce privește managementul școlilor ar trebui să promoveze incluziunea. Deja se știe că stratificarea din sistemele școlare, alegerea elevilor pentru anumite „orientări” sau cursuri, este în mod negativ legată de echitate și afectează negativ motivația elevilor.

Obiective: Programul 1.1 are ca scop atingerea următoarelor obiective specifice:

- (1.1.1): Creșterea participării la educația preșcolară. Procentul populației de 4-5 ani care participă la educație să crească de la actualul nivel de 85,5% la 92% până în 2021; 23% - rată brută de înscriere pentru copii de 0-2 ani în serviciile de EÎTC.

- (1.1.2): Calitate crescută a serviciilor de îngrijire și educație timpurie a copiilor. Un cadru complet pentru ÎETC adoptat; 12740 personal din EÎTC (formatori, cadre didactice, directori, inspectori, metodiști, educatori puericultori,personal de îngrijire și de specialitate) formați; 143.609 părinți implicați în activități.

- (1.1.3): Îmbunătățirea calității educației și managementului școlar. Rata de absolvire a nivelului de învățământ secundar inferior (clasa a VIII-a) să crească la 90% până în 2021 de la nivelul actual de referință de 83,7%.

- (1.1.4): Creșterea ratei de participare la examenele și evaluările naționale ale elevilor din învățământul primar și secundar. Ponderea elevilor din clasele terminale de liceu care au participat la examenul de bacalaureat, din totalul absolvenților din anul curent să crească la 87% până în 2021 de la nivelul actual de 79,3%.

- (1.1.5): Construirea, reabilitarea, modernizarea și echiparea de creșe, grădinițe. Numărul de unități de învățământ, inclusiv creșe și grădinițe reabilitate/construite anual 700 în 2018 și 1200 în 2021

Descriere: Programul 1.1 vizează, pe de o parte, toate serviciile de îngrijire și educație timpurie a copiilor, acoperind grupul de vârstă cuprins între 0 și 6 ani, înainte de vârsta de începere a școlii primare obligatorii. Aceasta se adresează atât beneficiarilor programului, prin stimularea participării mai ales a copiilor din familii defavorizate din punct de vedere socio-economic, cât și furnizorilor, prin dezvoltarea ulterioară a curriculei, prin investiții în formarea profesorilor, precum și prin investiții de capital, mai ales în zonele rurale.

Evaluarea și asigurarea calității se adresează în mod specific evaluării naționale a tuturor școlilor, incluzând evaluarea externă realizată de o agenție independentă și asigurarea continuă a calității prin rețeaua de Inspectorate Școlare din subordinea Ministerului. Se urmărește furnizarea de servicii de calitate în educație prin formarea inițială a profesorilor prin programe specifice (Programul de masterat didactic), și dezvoltarea ulterioară a curriculei naționale pentru clasele V-VIII, măsuri care sprijină calitatea și caracterul eficient al educației. De asemenea, recunoaște și semnalizează realizările excepționale prin oferirea de premii pentru elevii cu rezultate excepționale la concursuri și competiții școlare naționale sau internaționale.

18 Strategia pentru Reducerea Părăsirii timpurii a școlii. Textul complet la: http://edu.ro/strategia-privind-reducerea-p%C4%83r%C4%83sirii-timpurii-%C8%99colii-%C3%AEn-rom%C3%A2nia (ultima accesare 2.04. 2018).

Page 31: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

23

Factori de succes: Pentru a putea face față provocărilor legate de participarea copiilor dezavantajați și din zonele rurale la serviciile de îngrijire și educație timpurie a copiilor, ar trebui oferite stimulente financiare directe familiilor, precum tichete valorice pentru grădiniță și creșă, cu scopul de a reduce costurile private de participare la educație. În același timp, dezvoltarea cadrului curricular, în special pentru copiii de 0-3 ani și furnizarea unor profesori calificați prin formare inițială sunt măsuri importante pentru a asigura servicii educaționale de calitate în toate regiunile.

Coordonarea cu ministerele cheie (Ministerul Dezvoltării Regionale), cu autoritățile locale și cu Programul Operațional Regional, respectiv Programul pentru Competitivitate, va fi importantă pentru dezvoltarea infrastructurii preșcolare și dotărilor IT ale acestor școli și grădinițe, în special din zonele rurale care sunt relativ slab acoperite de infrastructura de acest nivel.

Managementul profesional, profesionalizarea carierei de profesor și promovarea activă a incluziunii sunt factori cheie ai succesului acestui program.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și țintele aferente măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(1.1.1) Creșterea participării la învățământul preșcolar:

Măsuri care au în vedere participarea:

1 - Stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor prin servicii de consiliere oferite părinților, programe de educație parentală și mentorat , adresate cu precădere părinților din zone defavorizate

2 - Asigurarea de stimulente financiare pentru educatori și plasarea de puericultori în zonele rurale/defavorizate.

(1.1.2) Calitate crescută serviciilor de îngrijire și educație timpurie a copiilor:

Măsuri care au în vedere calitatea furnizării serviciilor:

1- Revizuirea Cadrului pentru ÎETC, pentru a include și plaja de vârstă 0-3 ani și pentru a îmbunătăți organizarea și funcționarea serviciilor de ÎETC

2 - Proiectarea de programe de formare inițială/conversie, precum și de programe de formare continuă pentru personalul din EÎTC (profesori pentru învățământul preșcolar, educatori puericultori, consilieri școlari, personal de îngrijire și de specialitate, directori, inspectori)

(1.1.3) Îmbunătățirea calității educației și managementului școlar

1- Evaluarea națională a tuturor școlilor

2- Inspecții școlare

3- Servicii de mentorat

4 - Stabilirea unui sistem de formare profesională la locul de muncă

5 - Revizuirea curriculumului școlar

6- Furnizarea de manuale școlare

(1.1.4) Creșterea ratei de participare la examenele și evaluările naționale ale elevilor din învățământul primar și secundar

1 - Participarea elevilor la evaluările și examenele naționale

2 - Participarea elevilor la evaluarea internațională PISA

Page 32: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

24

3 - Sprijinirea excelenței prin finanțarea suplimentară a instituțiilor acreditate de învățământ

(1.1.5) Construirea, reabilitarea, modernizarea și echiparea de creșe, grădinițe

1 - Sprijinirea construcției de grădinițe

Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar și absolvirea de către toți elevii a învățământului obligatoriu

Justificare: România se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește obiectivul strategic principal pentru învățământul preuniversitar și anume reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii – proporția de persoane din grupul de vârstă 18-24 ani care nu și-au finalizat studiile obligatorii (sau au terminat studii secundare inferioare – ISCED 2 – cel mult) și care nu au fost implicate în educație sau formare oficială în ultimele 4 luni de la realizarea acestui sondaj19. Monitorul pentru Educație și Formare 201720(ETM) indică valori scăzute ale indicatorul PTȘ pentru România. Până în 2020 valoarea medie a indicatorului pentru Europa se află sub 10% iar pentru România s-a stabilit 11,3%. Valoarea curentă a indicatorului (18,5%) face ca ținta să fie greu de atins.

În cazul României, PTȘ înregistrează diferențe uriașe între regiunile țării. Regiunile din centru, nord-est

și sud-est înregistrând rate ale PTȘ de peste 20%, în timp ce regiunea București înregistrează o valoare

de doar 10% dintre copii în asemenea situații. Cu excepția regiunii vestice, toate celelalte regiuni

afișează o tendință negativă. De asemenea, disparitățile urban-rural sunt îngrijorătoare, cu zonele

urbane atingând ținta europeană (sub 10%), în timp ce zonele rurale înregistrează niveluri uimitoare

de aproape 30%.

PTȘ este în legătură strânsă cu un alt indicator stabilit de Agenda Europeană pentru 2020: performanțe

slabe în competențele de bază. Aceasta a fost definită drept procentul de persoane cu performanță

slabă în ceea ce privește abilitățile de citire-lectură, matematică și științe la testările comparative

internaționale, precum PISA. Obiectivul stabilit în 2009 este acela de a reduce sub 15% procentul de

performanțe slabe pentru grupul de vârstă de 15 ani. Conform ultimelor date publicate de OCDE21

numărul de persoane cu performanțe slabe reprezintă 24,3 % din copiii de 15 ani, înscriși la toate

materiile. În mod individual, pentru matematică, citire-lectură și științe, numărul de persoane cu

performanțe slabe este mai mare și oscilează în jurul a 38%, cu matematica înregistrând cel mai mare

număr de persoane cu performanțe slabe, 39,9% dintre elevi22.

Peste jumătate din județele României înregistrează în prezent o discrepanță semnificativă între cererea de școlarizare și oferta curentă de spații educaționale în școli. În 15 județe, populația cu vârstă școlară depășește numărul total de locuri din sălile de clasă cu cel puțin 10%, ceea ce arată că infrastructura educațională existentă are o capacitate insuficientă de a răspunde cererii de școlarizare curente. În

19 Indicatorul statistic cu privire la „părăsirea timpurie a educației și formării” este calculat prin împărțirea numărului de persoane care părăsesc timpuriu școala și formarea, după cum este definit mai sus, la populația totală din același grup de vârstă, în studiul Forței de Muncă - http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Early_leaver_from_education_and_training. 20 Textul complet este disponibil la: https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017-ro_ro.pdf (ultima accesare 6.03.2018). 21 OCDE (2018), PISA 2015 Results in Focus, OECD Publishing, Paris, http://www.oecd.org/pisa/pisa-2015-results-in-focus.pdf (accesat 2.04. 2018). 22 Idem 22 https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017-ro_ro.pdf (ultima accesare 6.03.2018).

Page 33: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

25

patru județe (Giurgiu, Galați, Vaslui, și Ilfov), populația cu vârstă școlară depășește numărul total de locuri existente cu cel puțin 30%, ceea ce indică un potențial de supraaglomerare și de folosire intensivă a infrastructurii educaționale. Pe de altă parte, în șase județe se înregistrează o situație inversă – numărul spațiilor depășește populația cu vârstă școlară cu cel puțin 10%. Această capacitate în exces sugerează că investițiile în infrastructură din aceste județe ar trebui să fie mai bine țintite și concentrate pe îmbunătățirea calității mediilor de învățare existente, mai degrabă decât pe creșterea numărului de spații.

Referitor la capacitatea școlilor și performanțele elevilor, în peste 10 județe din România se înregistrează atât săli de clasă insuficiente, cât și o medie slabă a rezultatelor la examenul de bacalaureat, ceea ce indică nevoia unei analize mai aprofundate a posibilei influențe a infrastructurii școlare asupra performanțelor elevilor din aceste județe. Deși datele nu indică o concluziei clară privind legătura între capacitatea insuficientă a sălilor de clasă și performanțele relativ scăzute înregistrate la examenul de bacalaureat, ele sugerează o potențială conexiune ce ar necesita o analiză suplimentară, mai ales în legătură cu calitatea predării. De exemplu, cererea de școlarizare potențială în județele Giurgiu și Ilfov depășește cu 30-40% capacitatea existentă a sălilor de clasă, ceea ce sugerează o supraaglomerare semnificativă în unele școli. În același timp, mediile notelor obținute la examenul de bacalaureat în aceste județe sunt printre cele mai scăzute din țară. Supraaglomerarea și consecințele sale (de exemplu învățatul în două schimburi, timp insuficient pentru instruire, clase cu prea mulți elevi) ar putea fi rezultate importante ale unei infrastructuri școlare inadecvate, ceea ce face necesară o analiză mai aprofundată la nivelul localităților și școlilor.

În același timp, apar diferențe importante în ceea ce privește accesul la infrastructura educațională, legate de mediul socio-economic de proveniență al elevilor. Analiza rezultatelor României la testul PISA din 2012 arată că rezultatele învățării sunt semnificativ legate de calitatea percepută a resurselor și infrastructurii educaționale. Din perspectiva mediului socio-economic de proveniență al elevilor, diferențele de resurse materiale au un impact semnificativ asupra rezultatelor învățării.

Obiective: Programul 1.2 are ca scop atingerea următoarelor obiective specifice:

- (1.2.1) Creșterea participării la învățământul primar și secundar. Rata brută de cuprindere în

învățământul primar și gimnazial (6-14 ani) să crească la 95% de la nivelul actual de 90% și rata

brută de cuprindere a elevilor de 15-18 ani să crească de la nivelul actual de 80% la 90% până în

2021.

- (1.2.2) Creșterea nivelurilor de absolvire a învățământului. Rata de promovare a examenului de bacalaureat să crească de la 44% (nivelul actual) la 65% până în 2021.

- (1.2.3): Construirea, reabilitarea, modernizarea și echiparea de instituții de învățământ primar și secundar inferior. Numărul de școli reabilitate/construite anual 700 în 2018 și 1200 în 2021.

Descriere: Programul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între vârsta de începere a învățământului

primar obligatoriu și vârsta oficială de finalizare a liceului, precum și familiilor acestora, profesorilor,

directorilor de școli și consilierilor, pentru a oferi șanse egale la nivelul educației primare și secundare

și pentru a asigura tuturor nivelul de absolvire a învățământului obligatoriu și achiziția de competențe

de bază.

Factori de succes: Strategia de reducere a părăsirii timpurii a școlii identifică factori legați de cerere și

ofertă care determină fenomenul de părăsire timpurie a școlii. Prin urmare, acțiunea asupra acestor

două categorii de factori ar putea contribui la succesul măsurilor în ceea ce privește reducerea

incidenței acestui fenomen. Factorii de succes legați de cerere țin de furnizarea de stimulente

financiare directe pentru participarea la educație a familiilor cu venituri mici. Factorii legați de ofertă

Page 34: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

26

se referă la furnizarea de facilități adecvate de școlarizare în toată țara și, în special, în zonele

defavorizate, furnizarea de personal de predare și conducere calificat.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului

sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și țintele aferente

măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(1.2.1) Creșterea participării la învățământul primar și secundar:

1 - Finanțare de bază a școlilor.

2 - Subvenții pentru masă pentru elevii cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământ.

3 - Măsuri de protecție socială: Programul Bani de Liceu, Euro 200, Programul de rechizite școlare, Programul pentru școli al României în perioada 2017-2023, Programul – pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat (Masa caldă), Decontarea navetei.

4 - Burse pentru elevii din Moldova precum și pentru alți români care locuiesc în străinătate.

(1.2.2) Creșterea nivelului de absolvire:

1 - Furnizarea metodologiei, studii de impact ex-ante și cadru legal pentru programele de tip „școală după școală”.

2 - Furnizarea unor programe de tip scoală după școală adecvate.

3 - Dezvoltarea capacității de prevenire și monitorizare a segregării în școli.

4 - Furnizarea de formare pentru profesori în sfera sistemelor de avertizare timpurie, prevenție și intervenție pentru detectarea copiilor cu risc de repetenție și abandon.

5 - Completarea și sprijinirea inițiativelor de consiliere existente pentru elevii din cadrul și din afara sistemului de învățământ.

(1.2.3) Construirea, reabilitarea, modernizarea și echiparea instituțiilor de învățământ primar și secundar inferior

1 - Sprijinirea construcției de școli

Page 35: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

27

Programul 1.3: Reintegrarea persoanelor care au părăsit timpuriu școala în sistemul de educație

Justificare: Măsura se adresează adolescenţilor, tinerilor, adulţilor, proveniţi din medii sociale diverse şi cu vârste variate, care nu au urmat sau nu au finalizat învăţământul primar și gimnazial și oferă acestor categorii de persoane posibilitatea continuării şi finalizării învățământului obligatoriu fără a fi nevoite să-şi întrerupă eventualele activităţi profesionale sau familiale în care sunt angrenate.

Obiective: Programul 1.3 are ca scop atingerea următoarelor obiective specifice:

- (1.3.1) Asigurarea unei oferte adecvate de programe educaționale de tip A doua Șansă (ADȘ)

- (1.3.2) Sprijinirea cursanților adulți să participe la A doua Șansă și întegrarea absolvenților pe piața muncii

Descriere: Programul este structurat pe două niveluri: A doua şansă – învăţământ primar şi A doua şansă – învăţământ secundar inferior – acesta din urmă având şi o componentă de pregătire profesională, neexistând limită superioară de vârstă pentru cei care doresc să se înscrie în acest program. Programul ADȘ a fost pilotat de MEN încă din 2001 (cu accent pe grupa de vârstă 14-24 de ani, pentru a-i sprijini în finalizarea învățământului secundar inferior), iar aplicarea sa a fost extinsă, ulterior și spre învățământul primar. Un nou curriculum pentru programul ADȘ (ciclul primar și secundar) a fost elaborat și implementat în 2012 în cadrul proiectului FSE ”Educație, calificare și facilitarea tranziției spre un loc de muncă pentru elevi și tineri cu risc în situație de abandon școlar” (POSDRU/8/2.2./S/4, beneficiar MECS). Programul ADȘ a fost pilotat, până în 2005, pentru a sprijini grupurile aflate în risc, în special populația romă, fiind extins, ulterior, la nivel național, ajungându-se la aproximativ 9.000 de beneficiari finali/anual. Programele ADȘ sunt doar un mod prin care aceste grupuri țintă pot finaliza un nivel minim de educație. Cu toate acestea, programele ADȘ nu sunt egal răspândite geografic și nici nu pot acoperi cererea actuală. În plus, nu au fost elaborate evaluări detaliate care să releve impactul și succesul privind reintegrarea participanților în sistemele de educație și formare sau în sprijinirea lor în găsirea unui loc de muncă.

Factori de succes: Există o serie de provocări care trebuie abordate în programul actual: extinderea programelor, evaluarea rezultatelor și a valorii adăugate a programelor ADȘ, formare profesională specializată pentru cadrele didactice care lucrează cu populații eterogene de cursanți, inclusiv copii și adulți cu niveluri diferite de educație.

A fost proiectată și calculată aria de extindere a programelor ADȘ și a costurilor asociate care să permită sistemului capacitatea adecvată de absorbție a celor 92.000 de elevi cu vârsta cuprinsă între11-17 ani și care riscă să părăsească timpuriu școala. Mecanismul de realizare a unei arii mai extinse de aplicare a programelor de tip ADȘ la nivelul fiecărui inspectorat școlar și al municipiului București și de îmbunătățire a calității prin intermediul unei mai bune programări, al unor materiale calitativ superioare și al unei formări îmbunătățite a cadrelor didactice (inclusiv pentru programele ADȘ - secundar inferior, cu stagii de practică).Această măsură se axează pe accesul la programele ADȘ, dar și pe servicii post-program. În termeni de acces, accentul va fi pus pe asigurarea programelor ADȘ în toate județele și pe implementarea mecanismului de sprijin pentru eliminarea obstacolelor care pot împiedica participarea. Dat fiind faptul că o parte dintre participanții la aceste programe vor fi adulți, inclusiv cei aparținând minorității rome, este de presupus că ei pot avea, uneori, și calitatea de părinți sau se pot confrunta cu diverse alte probleme și, în acest context, pot necesita sprijin pentru copii sau facilități speciale de acces (îndeosebi în cazul persoanelor cu dizabilități). Programul ADȘ nu va fi unul de succes dacă va aborda aceleași materiale de predare și metode utilizate în clasele tradiționale. Provocarea constă, prin urmare, în a se elabora, în continuare, materiale și metode de predare care răspund nevoilor particulare ale cursanților, dar care respectă, în același timp, curriculumul de bază. Programul ADȘ trebuie să includă și o componentă legată de servicii post-program, care să sprijine

Page 36: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

28

cursanții în găsirea unei slujbe adecvate sau în continuarea studiilor. În lipsa unui astfel de sprijin post-program, absolvenții riscă să nu identifice traseul potrivit spre piața muncii.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la realizarea obiectivelor specifice sunt incluse mai jos.

Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și scopurile măsurii sunt indicate în Anexa 3.

(1.3.1) Asigurarea unei oferte adecvate de programe educaționale de tipul A doua șansă (ADȘ)

1 - Sprijinirea furnizării programului A Doua Șansă (la toate nivelurile, inclusiv secundar inferior, cu stagii de practică) disponibil în toată țara, în special pentru grupurile în risc.

2 – Elaborarea unor materiale relevante și alternative de predare/învățare, adaptate profilului cursanților ADȘ.

(1.3.2) Sprijinirea cursanților adulți să participe la A doua Șansă și integrarea absolvenților pe piața

muncii

1 – Sprijinirea absolvenților programului A Doua Șansă pentru integrarea pe piața muncii sau continuarea educației.

2 – Elaborarea mecanismelor de încurajare a cursanților adulți să participe la programele A Doua Șansă (vouchere, servicii îngrijire-supraveghere copii, orar flexibil etc.).

Page 37: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

29

Obiectivul Strategic 2: Dezvoltarea învățământului terțiar, capabil să impulsioneze dezvoltarea economică și să promoveze coeziunea socială punând fundamentele unei

societăți bazate pe cunoaștere

Absolvirea învățământului terțiar este indicatorul la care România se descurcă cel mai bine în contextul

strategiei ET 2020. Progresele României au fost constante și peste media UE (vezi Graficul 6 – Evoluția

nivelului de absolvire a învățământului terțiar în România și Uniunea Europeană), fiind aproape de a

atinge ținta de 26,7% privind absolvenții de învățământ terțiar din grupa de vârstă 30-34 de ani.

Valoarea actuală este de 25,6% în 2016, conform Monitorului Educației și Formării din România.

Graficul 4. Evoluția nivelurilor de absolvire a învățământului terțiar în România și UE

Sursa: Eurostat Code: t2020_41

Printre statele membre ale UE, cu ratele cele mai mici privind nivelul de absolvire a învățământului

terțiar se află Italia, Malta, Slovacia și Cehia (vezi Grafic 7 – Niveluri de absolvire a învățământului

terțiar – date comparative la nivel european), care înregistrează rate similare. Ținta stabilită pentru

România, este relativ joasă comparativ cu cea europeană de 40% stabilită ca medie pentru toate țările

membre ale UE. Prin urmare, îmbunătățirea participării la învățământul terțiar universitar și non-

universitar, ar trebui să rămână o prioritate pe termen lung.

y = 1.0175x + 28.353R² = 0.9844

y = 1.3343x + 11.727R² = 0.9755

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

EU (28countries)

Romania

Linear (EU (28countries))

Linear(Romania)

Page 38: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

30

Graficul 5. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar – date comparative la nivel european

Sursa: Eurostat Code: t2020_41

La nivel regional, diferitele regiuni de dezvoltare prezintă o imagine relativ eterogenă, cu decalaje considerabile între București sau regiunile vestice și regiunile din nord-est sau sud-est; pentru regiunile cu rate mai mici trebuie implementate politici specifice.

Cu toate acestea, principala provocare cu care se confruntă programele din învățământul universitar nu este convergența nominală și atingerea țintei stabilite pentru 2020, ci transformarea calitativă a programelor de studiu și a instituțiilor, în vederea asigurării unei forțe de muncă mai competente, ușor de angajat, eficiente și productive, care să contribuie la realizarea unei economii a cunoașterii. Totodată, rezultatele învățământului terțiar și al cercetării universitare ar trebui să fie mai relevante pe plan internațional pentru a face universitățile din România mai competitive. Calitatea programelor de studii constituie așadar principala provocare, după cum subliniază și Recomandările Specifice de Țară și Programul de reformă națională din România pe 2017: Rata de absolvire a învățământului terțiar este în creștere, dar calitatea și relevanța pe piața muncii a educației superioare sunt limitate.23 De asemenea, în același timp, reducerea barierelor de acces pentru grupurile defavorizate și asigurarea unor oportunități egale rămân o provocare importantă cu care se confruntă sectorul învățământului terțiar.

Graficul 6. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar în România, pe regiuni de dezvoltare

Sursa: Eurostat

23 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-national-reform-programme-romania-en.pdf

43.440.8

44.2

27.3 26.5

54.9

45.6

58.2

54.5

32.330.5

47.1

40.5

45.6

33.9

26.3

46.8

0

10

20

30

40

50

60

70

Greece

Spain

France

Croatia

Italy

Cyprus

Latvia

Lithuania

Luxembourg

Hungary

Malta

Netherlands

Austria

Poland

Portugal

Romania

Slovenia

2017

25.6 27.0 24.615.8 19.9 17.6

48.4

23.5 23.2

0.010.020.030.040.050.060.0

2014

2015

Page 39: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

31

Structura Obiectivului Strategic 2 include trei (3) Programe și douăzecișiunu (21) Măsuri ce corespund rezultatelor vizate.

Obiectivul strategic 2: Dezvoltarea învățământului terțiar, capabil să impulsioneze dezvoltarea economică și

să promoveze coeziunea socială punând fundamentele unei societăți bazate pe cunoaștere

Programul 2.1. Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar

Programul 2.2. Promovarea de programe de studii de înaltă

calitate, flexibile și corelate cu piața muncii

Programul 2.3. Angajament strategic față de sectorul

economic

Măsuri ale Programului 2.1

Promovarea diversității instituționale. Clasificarea instituțiilor de învățământ superior în funcție de misiunea și rolurile lor sociale. Oferirea de diferite stimulente financiare și alocări bugetare pentru fiecare clasă (tip) de universitate.

Extinderea formării de tip dual la nivel învățământului terțiar tehnic

Sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite; burse pentru studenții cu cele mai bune rezultate

Suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenți pe bază de merit cu un program pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel instituțional

Măsuri extinse de sprijin social – subvenții pentru cazare și masă - finanțare complementară

Implementarea unui program de creditare pentru studenți

Încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate și a celor ce au metode non-tradiționale de învățare, inclusiv adulți și persoane de etnie română care locuiesc în străinătate

Creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la reducerea abandonului școlar

Construcția de cămine și cantine pentru studenți

Măsuri ale Programului 2.2

Revizuirea reglementărilor privind evaluarea (autorizarea/acreditarea) programelor

Evaluarea studiilor doctorale

Exercițiul de raportare instituțională a datelor aferente indicatorilor de calitate, pe ramuri de știință, în vederea alocării finanțării suplimentare de excelență

Promovarea excelenței prin acordarea de granturi de studii doctorale

Dezvoltarea de stimulente financiare pentru instituții care sunt considerate a fi dezvoltat noi programe cu un potențial foarte bun în sensul deprinderii de competențe transversale și antreprenoriale

Măsuri ale Programului 2.3

Dezvoltarea unui program național de cercetare pentru inovare și antreprenoriat, pentru a încuraja dialogul dintre învățământ și sectoarele economiei.

Revizuirea curriculei, în vederea concentrării pe competențele și aptitudinile cerute pe piața munci

Fondul de dezvoltare instituțională

Numirea unei persoane de contact cu mediul de afaceri la nivelul fiecărei instituții; universitățile și alte instituții post-secundare dezvoltă planuri pentru a consolida legăturile cu comunitatea de afaceri

Elaborarea unui protocol interinstituțional cu privire la implementarea unui sistem de trasabilitate între sistemul educațional și piața muncii

Sprijin financiar pentru digitalizare și dezvoltarea programelor TIC

Figura 3. Obiectivul Strategic 2: Structura pe Programe și Măsuri

Page 40: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

32

Obiectivul Strategic 2 vizează impacturi pe termen lung asupra învățământului terțiar și asupra economiei și se bazează pe rezultatele generate de programele prezentate în continuare:

Figura 4. Obiectivul Strategic 2: Impact, rezultate și indicatori

• Creșterea nivelului de absolvire a învățământului terțiar (ponderea persoanelor cu vârste între 30–34 de ani ce au absolvit o formă de învățământ terțiar) - Ținta 2021: 26,7%

•Creșterea angajabilității tinerilor absolvenți de învățământ terțiar (rata de ocupare a tinerilor abslovenți de învățământ terțiar (ISCED 5-8), din grupa de vârstă 20-34, ce nu mai urmează cursuri de educare și formare) Ținta 2021: 85%

Impact și indicatori

•(2.1.1) Promovarea diversității instituționale și a participării studenților laînvățământ terțiar, în special a celor provenind din medii dezavantajate:Ponderea populației cu studii superioare în populația în vârstă de 25-34 deani să atingă 29% până în 2021 de la 25,5% referința actuală.

•(2.1.2.): Diversificarea instrumentelor și politicilor de sprijin financiar pentru pentru persoanele înscrise în învățământul terțiar: Ponderea populației care locuiește în zonele rurale și au finalizat programe de învățământ de nivel terțiar în populația în vârstă de 30 -34 de ani să atingă 8.3% în 2021 de la nivelul actual de 7.8%.

•(2.1.3.): Creșterea transparenței informaționale și furnizarea de informații cu privire la oportunitățile educaționale pentru alegeri informate ale studenților și reducerea abandonului școlar la nivel terțiar: Ponderea populației feminine absolvente de învățământ terțiar în știință, matematică și IT să atingă 4.2% în 2021 de la 3,1% referința actuală.

•(2.1.4): Reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamente pentru infrastructura din universități. Numărul de cămine construite anual de la 8 în 2018 până la 12 în 2021

•(2.2.1) Stabilirea unor domenii de studii prioritare și angajamentul finanțării prioritare a acestor domenii (art. 223 alin. 4, Legea educației naționale). Un nou cadru metodologic de finanțare va fi elaborat în 2018.

•(2.2.2) Promovarea principiului finanțării pe criterii de excelență, stabilit în cadrul finanțării suplimentare a instituțiilor de învățământ superior. Creșterea vizibilității internaționale a cercetării instituțiilor de învățământ superior (indicele Hirsch mediu pentru personalul academic din instituțiile de învățământ superior).

•(2.2.3) Ierarhizarea programelor de studii, în conformitate cu cerințele legale; finanțare suplimentară pe criterii de excelență. Numărul de programe universitare (domenii) ierarhizate în primele 200 în clasamentele internaționale (ex. QS World University Rankings by Subject)

•(2.2.4) Revizuirea regulamentelor privind acreditarea programelor; elaborarea și adoptarea unei noi metodologii de evaluare externă. Noua metodologie va fi elaborată și adaptată până la finele anului 2018.

•(2.2.5): Finanțarea granturilor de studii multianuale (în locul oferirii de locuri cu finanțare de la buget); posibilitatea divizării granturilor pentru a permite o mai mare autonomie și flexibilitate instituțională în ceea ce privește politicile legate de înscrieri. Un nou cadru metodologic de finanțare și metodologia aferentă vor fi elaborate în 2018.

•(2.3.1.) Creșterea angajabilității absolvenților de nivel terțiar: rata de ocupare a absolvenților,în vârstă de 15 - 24 de ani, la 1/3 ani după absolvirea învățământului de nivel terțiar să crească de la 50,4% nivelul actual de referință la 55%.

Obiective specifice

și indicatori

Page 41: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

33

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 14.646.052 (000 Lei).

Tabelul 3. Obiectivul Strategic 2: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)

Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 2

TOTAL ,000 RON

Total Valoare/ani

,000 RON

2018 2019 2020 2021

P 2.1

Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar

8.874.406 2.027.595 2.214.526 2.245.411 2.386.874

P 2.2

Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața muncii

3.570.237 862.301 884.819 905.713 917.404

P 2.3 Angajament strategic față de sectorul economic

2.201.409 526.337 542.031 558.196 574.845

TOTAL OS2 14.646.052 3.416.233 3.641.376 3.709.320 3.879.123

Programul 2.1: Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar

Justificare: România se apropie de atingerea țintei în ceea ce privește nivelul de educație al populației

adulte, deși se află încă mult în urma mediei UE - 40% din populația cu vârste de 30 și 34 de ani cu

studii superioare finalizate. Accesul la învățământul universitar devine din ce în ce mai dificil și

înregistrează decalaje în creștere, în funcție de gen și zona de rezidență. Mai mult, se înregistrează

diferențe regionale uriașe; nivelul de finalizare a studiilor depășește 48% în București, și atinge 15%

din populația relevantă în zona de nord-est.

Accesul la învățământul superior este împiedicat de o serie de factori, dintre care cei mai importanți

sunt rata de absolvire în învățământul secundar superior și promovarea examenului de bacalaureat.

Doi din 10 absolvenți de liceu nu se înscriu la examenul de bacalaureat și aproape jumătate din ceilalți

8 promovează examenul; acesta reprezintă un blocaj serios pentru accesul la învățământul terțiar. De

asemenea, lipsa rutelor alternative de învățământ terțiar diminuează și mai mult numărul opțiunilor

tinerilor în ceea ce privește continuarea parcursului lor educațional.

Cu privire la sectorul învățământului superior, tinerii proveniți din zone rurale sau din familii

dezavantajate socio-economic se confruntă încă cu bariere importante. Dezvoltarea infrastructurii de

cămine și cantine studențești reprezintă o componentă esențială a politicilor ce își propun să stimuleze

accesul la învățământul terțiar și să reducă disparitățile regionale.

Page 42: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

34

Obiective: Programul 2.1 vizează atingerea până în anul 2021 a următoarelor obiective specifice:

- (2.1.1): Promovarea diversității instituționale și a participării studenților la învățământul terțiar, în

special a celor provenind din medii dezavantajate: ponderea populației cu studii superioare în

rândul populației de 25-34 ani să atingă 29% până în 2021 de la 25,5% referința actuală.

- (2.1.2.): Diversificarea instrumentelor și politicilor de sprijin financiar pentru persoanele înscrise

în învățământul terțiar: ponderea populației care locuiește în zonele rurale și au finalizat programe

de învățământ de nivel terțiar în râdul populației în vârstă de 30 – 34 de ani să atingă 8,3% în 2021

de la nivelul actual de 7,8%.

- (2.1.3.): Creșterea transparenței informaționale și furnizarea de informații cu privire la

oportunitățile educaționale pentru alegeri informate ale studenților și reducerea abandonului la

nivel terțiar: Ponderea populației feminine absolvente de învățământ terțiar în știință, matematică

și IT (ISCEDF13 - F05) să atingă 4,2% în 2021 de la 3,1% referința actuală.

- (2.1.4) Reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamente pentru infrastructura

din universități. Numărul de cămine construite anual de la 8 în 2018 până la 12 în 2021.

Descrierea programului: Programul 2.1 vizează întregul nivel terțiar al sistemului de învățământ, care

cuprinde atât entitățile universitare, cât și neuniversitare ce oferă programe de studii. Măsurile vizează

cu precădere universitățile, întrucât, în mod tradițional, acestea sunt cel mai bine reprezentat segment

al acestui sector; există doar un număr limitat de instituții ce oferă formare profesională în domenii

specializate precum medicină, educație și diverse domenii tehnice. Măsurile specifice din cadrul

programului vizează îmbunătățirea accesului, și, în același timp, susțin participarea la programele

educaționale de nivel terțiar. Flexibilitatea rutelor educaționale, împreună cu sprijinul financiar și

instrumentele ce vizează creșterea transparenței, ar putea îmbunătăți semnificativ participarea și

sprijini finalizarea studiilor la acest nivel.

Factori de succes: Este necesară flexibilizarea accesului la învățământul terțiar. Îmbunătățirea

accesului la educație și la dezvoltarea carierei pentru persoanele care nu pot promova examenul de

bacalaureat se poate realiza prin furnizarea unor programe de studii alternative nonuniversitare, cu

orientare profesională. Universitățile se confruntă în prezent cu probleme financiare majore, cauzate

în principal de mecanismele de finanțare existente și de scăderea numărului potențialilor studenți;

aceste instituții ar putea, de asemenea, beneficia de pe urma noilor instrumente financiare și a

diversificării programelor educaționale. De asemenea, cadrul legal este foarte important pentru

furnizarea unor programe de învățământ terțiar cu ciclu de studii scurt, de o manieră sustenabilă; de

exemplu, trebuie să existe un cadru specific de asigurare a calității la acest nivel, cât și un cadru clar al

calificărilor.

Coordonarea cu ministerele cheie (Ministerul Muncii), cu autoritățile locale și cu Programul

Operațional Regional, respectiv cu Programul pentru Competitivitate, precum și cu Autoritatea

Națională pentru Calificări, reprezintă un factor important pentru țintele specifice ale programului.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului

sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și țintele aferente

măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

Page 43: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

35

(2.1.1) Promovarea diversității internaționale și a participării studenților la învățământul terțiar:

Măsuri ce vizează diversitatea ofertei educaționale:

1 - Promovarea diversității instituționale. Clasificarea instituțiilor de învățământ superior în

funcție de misiunea și rolurile lor sociale. Oferirea de diferite stimulente financiare și alocări

bugetare pentru fiecare clasă (tip) de universitate.

2 - Extinderea formării de tip dual la nivelul învățământului terțiar tehnic.

(2.1.2) Măsuri ce vizează accesul și participarea la învățământul terțiar:

1 - Sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite;

burse pentru studenții cu cele mai bune rezultate

2 - Suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenți pe bază de merit cu un

program pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel

instituțional

3 - Măsuri extinse de sprijin social – subvenții pentru cazare și masă - finanțare

suplimentară.

4 - Implementarea unui program de credite pentru studenți (asigurarea finanțării, precum și

a reglementării la nivel național.

5 - Încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate și a celor ce au metode

non-tradiționale de învățare, inclusiv adulți și persoane de etnie română care locuiesc în

străinătate.

6 - Creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și

rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la

reducerea abandonului școlar.

(2.1.3) Măsuri ce vizează reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamente

pentru infrastructura din universități.

1-Construcția de cămine și cantine pentru studenți

Programul 2.2: Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața muncii

Justificare: Numărul persoanelor înscrise în învățământul universitar a scăzut semnificativ în ultimii

cinci ani. Între 2009 și 2015, universitățile private au înregistrat o scădere record a înscrierilor, de 81%.

În același timp, numărul locurilor subvenționate de la buget din universitățile de stat a rămas constant,

iar numărul înscrierilor a scăzut, cu un impact negativ asupra cheltuielilor extra-bugetare ale

universităților publice24. Recent, un procent considerabil al absolvenților de învățământ secundar

24 Sursa: Raportul anual privind situația finanțării învățământului superior public, 2014, publicat de CNFIS, disponibil online: http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2014/11/CNFIS-Raport-public2013-2014-08-04_en_ultim.pdf . Potrivit datelor oficiale, procentul studenților înscriși pe locuri cu plată în cadrul universităților publice a scăzut de la 55% la sub 40% în 2013.

Page 44: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

36

superior s-au îndreptat către programe de învățământ terțiar non-universitar. În 2011, singura

evaluare la nivel de sistem a fost efectuată de Ministerul Educației. Din aproape 110 universități

publice și private evaluate, doar 12 intră în categoria educație și cercetare avansată, iar marea

majoritate au fost evaluate ca instituții de educație și cercetare științifică. Totuși, aproape toate

universitățile publice au dreptul de a avea programe de studii doctorale și de a acorda diplome

doctorale, și primesc fonduri în acest sens.

Un pas important în direcția sprijinirii calității în domeniul învățământului universitar îl reprezintă

modificarea metodologiei existente pentru evaluarea externă a calității, prin H.G. nr. 915/2017 privind

modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.418/2006 pentru aprobarea Metodologiei de

evaluare externă, a standardelor, a standardelor de referinţă şi a listei indicatorilor de performanţă a

Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

Standardele și indicatorii de calitate stabiliți prin noua metodologie privind asigurarea externă a

calității, clasificarea instituțiilor de învățământ superior și ierarhizarea programelor lor de studii

constituie bazele bugetului pe programe și finanțării superioare a învățământului.

Obiective: Programul 2.2 vizează atingerea până în anul 2021 a următoarelor obiective specifice:

- (2.2.1) Stabilirea unor domenii de studii prioritare și angajamentul finanțării prioritare a acestor

domenii (art. 223 alin. 4, Legea educației național și OM nr. 5376/2017). Un nou cadru metodologic

de finanțare va fi elaborat și adoptat în 2018.

- (2.2.2) Promovarea principiului finanțării pe criterii de excelență, stabilit în cadrul finanțării

suplimentare a instituțiilor de învățământ superior. Creșterea vizibilității internaționale a cercetării

instituțiilor de învățământ superior (indicele Hirsch mediu pentru personalul academic din

instituțiile de învățământ superior)

- (2.2.3) Ierarhizarea programelor de studii, în conformitate cu cerințele legale; finanțare

suplimentară pe criterii de excelență. Numărul de programe universitare (domenii) ierarhizate în

primele 200 în clasamentele internaționale (ex. QS World University Rankings by Subject)

- (2.2.4) Revizuirea regulamentelor privind evaluarea (autorizarea/acreditarea) programelor;

elaborarea și adoptarea unei noi metodologii de evaluare externă. Noua metodologie a fost

elaborată și adoptată la începutul anului 2018.

- (2.2.5): Finanțarea granturilor de studii multianuale (în locul oferirii de locuri cu finanțare de la

buget); posibilitatea divizării granturilor pentru a permite o mai mare autonomie și flexibilitate

instituțională în ceea ce privește politicile legate de înscrieri. Un nou cadru metodologic de

finanțare va fi elaborat în 2018.

Descrierea programului: programul vizează consolidarea unui cadru instituțional care să permită

universităților să-și îmbunătățească serviciile educaționale. Schimbarea cadrelor metodologice pentru

asigurarea calității, corelarea cu instrumente ce folosesc resurse financiare publice și stabilirea de

priorități de finanțare clare vor permite elaborarea unor strategii organizaționale pe termen mediu și

lung la nivelul fiecărei universități. Concentrarea resurselor pentru a crea poli de excelență în educație,

la nivel de universitate și de cercetare științifică, acolo unde capacitatea organizațională poate fi

demonstrată, sunt importante pentru schimbarea politicilor în domeniul învățământului terțiar.

Factori de succes: Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar, 2015-2020, se concentrează pe o

serie de măsuri importante, precum finanțarea adecvată, guvernanță eficientă, precum și pe condiții

Page 45: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

37

care să faciliteze monitorizarea, și elaborarea de politici bazate pe dovezi. Întrucât sistemele și sursele

de informații s-au diversificat semnificativ în ultimii ani, un factor de succes important pentru acest

program îl reprezintă folosirea datelor existente și, în același timp, concentrarea pe colectarea

constantă de informații relevante din sistem. Elaborarea de politici pe bază de dovezi este un factor

cheie pentru dezvoltarea acestui program și, în același timp, a întregului sector al învățământului

terțiar. Mai mult, promovarea creșterii performanței la nivelul sectorului este importantă pentru a

asigura angajamentul autorităților în direcția recompensării calității și a concentrării resurselor publice

înspre programele și instituțiile cu performanțe înalte.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului

sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și țintele aferente

măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(2.2.1) Creșterea calității și relevanței serviciilor educaționale la nivel de învățământ terțiar:

1 - Revizuirea reglementărilor privind evaluarea (autorizarea/acreditarea) programelor

2.- Evaluarea studiilor doctorale

3 - Exercițiul de raportare instituțională a datelor aferente indicatorilor de calitate, pe ramuri de

știință, în vederea alocării finanțării suplimentare de excelență

3 - Promovarea excelenței prin acordarea de granturi de studii doctorale

4 - Dezvoltarea de stimulente financiare pentru instituții care dezvoltă noi programe pentru

obținerea competențelor transversale și antreprenoriale.

Programul 2.3: Angajament strategic față de sectorul economic

Justificare: Conceptul de „triunghi al cunoașterii” – educație, cercetare și inovație – ocupă un loc

central în cadrul Strategiei Comisiei Europene pentru Educație și Formare 2020 (ET2020) și este

promovat mai departe în cadrul raportului de progres comun privind ET2020. Consiliul European a

stabilit că educația și formarea sunt precondiții pentru un triunghi al cunoașterii funcțional, fiind vitale

pentru impulsionarea dezvoltării și creării de locuri de muncă. Concluziile Consiliului și ale

Reprezentanților Guvernelor Statelor Membre asupra consolidării rolului educației în cadrul unui

triunghi al cunoașterii funcțional prevăd șapte priorități de acțiune, inclusiv reforma pedagogică,

parteneriate cu mediul de afaceri, dezvoltarea unei culturi a inovării în cadrul instituțiilor de

învățământ superior, și noi abordări ale evaluării calității.

Rata de ocupare a forței de muncă în rândul populației cu vârste între 15 și 64 de ani a crescut în ultimii

cinci ani, de la 57,4% în 2009 la 60,8% în 2014, reflectând mai degrabă îmbunătățiri la nivelul sectorului

economic de după criza din 2009-2010. Totuși, rata de ocupare a forței de muncă tinere reflectă o

imagine îngrijorătoare cu privire la relevanța educației și la relația dintre educație și piața muncii. Rata

de ocupare în rândul tinerilor cu studii superioare absolvite (ISCED 5-8), în grupul de vârstă 20-34 de

ani care nu urmează un program de educație sau de formare, este de 77% în 2015, media UE fiind de

82,3%. Creșterea relevanței programelor de educație terțiară poate contribui la reducerea ratei

șomajului, care este relativ ridicată și în creștere în rândul absolvenților de studii terțiare din România.

Page 46: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

38

Rata șomajului oferă argumente suplimentare în sprijinul ideii că, în realitate, nu există o legătură între

rezultatele imediate ale sistemului de învățământ, în termeni de absolvenți și competențe, și nevoile

existente pe piața muncii. Rata șomajului în rândul tinerilor (cu vârste între 15-24 de ani) a crescut în

ultimii cinci ani, de la 20% în 2009 la 24% în 2014. Această creștere se poate observa la aproape toate

nivelurile de educație absolvite, chiar dacă, la drept vorbind, pare să fi afectat mai mult persoanele cu

studii primare și respectiv terțiare – universitare. Încă o dată, absolvenții programelor de studii

profesionale și tehnice par să aibă o situație mai bună, întrucât nivelul șomajului în rândul acestora a

scăzut.

Obiective: Programul 2.3 vizează atingerea până în anul 2021 a următoarelor obiective specifice:

- (2.3.1.) Creșterea angajabilității absolvenților de nivel terțiar: rata de ocupare a absolvenților, în

vârstă de 15-24 de ani, la 1/3 ani după absolvirea învățământului de nivel terțiar să crească de la

50,4% nivelul actual de referință la 55% până în 2021.

Descrierea programului: Acest program vizează consolidarea și operaționalizarea legăturilor existente

între învățământul terțiar și potențialii angajatori. Ar trebui implicate nu doar universitățile, ci și alte

tipuri de organizații care oferă servicii educaționale de nivel terțiar. Studiile de monitorizare a

absolvenților reprezintă o sursă de informații importantă pentru activitățile din cadrul acestui

program, iar expertiza existentă ar trebui folosită, pornind de la datele existente, pentru a sta la baza

politicilor privind ocuparea forței de muncă.

Factori de succes: Elaborarea de politici pe bază de dovezi la nivel de guvern, precum și managementul

profesionist la nivel de universități, sunt factori de succes pentru acest program. Coordonarea cu alte

ministere, mai ales cu Ministerul Muncii, este extrem de importantă pentru atingerea țintelor stabilite

în cadrul programului.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului

sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și țintele aferente

măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(2.3.1) Creșterea angajabilității absolvenților de nivel terțiar

1 - Dezvoltarea unui program național de cercetare pentru inovare și antreprenoriat, pentru

a încuraja dialogul dintre învățământ și sectoarele economiei.

2 - Revizuirea curriculei, în vederea concentrării pe competențele și aptitudinile cerute pe

piața muncii.

3.- Fondul de dezvoltare instituțională

4 - Numirea unei persoane de contact cu mediul de afaceri la nivelul fiecărei instituții;

universitățile și alte instituții post-secundare dezvoltă planuri pentru a consolida legăturile cu

comunitatea de afaceri.

5. - Elaborarea unui protocol interinstituțional cu privire la implementarea unui sistem de trasabilitate

între sistemul educațional și piața muncii

6 - Sprijin financiar pentru digitalizarea și dezvoltarea programelor TIC.

Page 47: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

39

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți; îmbunătățirea participării la

învățarea pe tot parcursul vieții

În pofida unor preocupări legate de modul în care se realizează evaluarea, în sensul că este posibil ca acesta să nu reflecte în întregime situația reală, rata de participare a adulților la educație este extrem de mică în România. ”Participarea la educație și formare reprezintă un indicator al învățării pe toată durata vieții. Rata de participare a adulților la educație și formare acoperă participarea în cadrul educației și formării instituționale și informale. Perioada de referință pentru participarea la educație și formare este de patru săptămâni ce preced interviului”25.

Graficul 7. Evoluția ratelor de participare în cadrul educației și formării în România și în UE

Sursa: Eurostat online data code (tsdsc440)

Participarea adulților la educația formală, în cadrul programelor de formare continuă sau a altor programe formale, este printre cele mai scăzute din UE, fiind comparabilă doar cu cea din Bulgaria. Cu o rată de participare de sub 2% în ultimii 6 ani pentru populația cu vârste între 25 și 64 de ani, România nu arată semne de îmbunătățire, iar ținta stabilită în cadrul Strategiei Europene ET 2020 este de 10%. Deși educația adulților este o preocupare importantă pentru politicile europene în domeniul educației, așa cum se arată în Monitorul Educației și Formării pe 201526, România mai are de recuperat un decalaj din ce în ce mai mare față de țările vecine și față de media UE a participării adulților la educație.

Rata de participare în cadrul educației și formării este strâns legată de nivelul de absolvire a școlii. După cum arată datele provenite de la Eurostat, participarea la educație și formare pe parcursul vieții este strâns corelată cu nivelul studiilor absolvite (nivelul formării inițiale), persoanele ce au absolvit doar învățământul primar sau gimnaziul având rate de participare considerabil mai reduse față de cei care au absolvit nivelul superior de educație secundară, care, la rândul lor, au rate de participare mult mai reduse decât absolvenții de învățământ terțiar.

25 http://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/trng_lfs_4w0_esms.htm. 26 Mai multe detalii pot fi găsite la pag 77-81 ale Monitorului Educației și Formării.

9.6 9.4 9.5 9.5 9.3 9.1 9.2

10.7 10.8 10.7 10.8 10.9

1.5 1.51.8 1.8

1.4 1.6 1.42

1.5 1.3 1.2 1.1

0

2

4

6

8

10

12

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

EU(28countries)

Romania

Page 48: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

40

Graficul 8. Date comparative privind ratele de participare în cadrul educației și formării – selecție de țări europene

Sursa: Eurostat online data code (tsdsc440)

Cu privire la învățământul profesional și tehnic, România stă considerabil mai bine decât rata medie de participare a UE, de 50,4%, pentru populația de nivel ISCED 3. Cu toate acestea, eficiența și relevanța instituțiilor și programelor de învățământ profesional și tehnic sunt destul de reduse, dat fiind faptul că ponderea elevilor care au urmat filiera tehnologică și au promovat examenul de bacalaureat este foarte mică ( în anul școlar 2013-2014, elevii liceelor cu profil tehnic au avut rata cea mai mică de participare (63,72%) și rata cea mai mică de promovabilitate (puțin sub 45%). De asemenea, rata de ocupare în muncă a absolvenților de nivel profesional ISCED 3 într-o perioadă de 1-3 ani de la absolvire este încă redusă (59,6%) comparativ cu media UE (72,8%). Doar câteva țări, Grecia, Spania și Italia, au rate de ocupare în muncă a acestor absolvenți care se situează sub nivelul României. Mai mult decât, dacă în țările menționate se înregistrează un trend pozitiv, în România avem o situați staționară pe ultimii doi ani pentru care sunt raportate date Eurostat.

Tabelul 4. Ratele de ocupare în muncă a absolvenților învățământului vocațional de nivel ISCED 3, la 1-3 ani după absolvire

ȚĂRI/AN 2015 2016 ȚĂRI/AN (cont) 2015 2016

Uniunea Europeană (componența actuală) 70.9 72.8 Italia 37.5 40.9

Belgia 70 69.6 Ungaria 75.0 77.0

Bulgaria 54.6 60.8 Olanda 83.1 85.7

Republica Cehă 81.6 87.2 Austria 85.0 83.4

Danemarca 79.5 80.8 Polonia 65.6 69.2

Grecia 35.8 37.8 Portugalia 61.3 67.8

Spania 54.9 56.8 România 55.6 58.9

Sursa: Eurostat

Structura Obiectivului Strategic 3 include trei (3) Programe și douăzeci și opt (28) de Măsuri ce corespund rezultatelor vizate.

8.5

16.3

6.1

4.5

9.8

18.6

2.5

8.26.8

7.5

5.9

16.8

6.3

9.4

18.8

15.5

3.8

9.8

1.1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Germany

Estonia

Ireland

Greece

Spain

France

Croatia

Italy

Cyprus

Latvia

Lithuania

Luxembourg

Hungary

Malta

Netherlands

Austria

Poland

Portugal

Romania

Page 49: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

41

Obiectivul strategic 3: Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți; îmbunătățirea participării la învățarea pe tot parcursul vieții

Programul 3.1. Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în

domeniul formării profesionale

Programul 3.2. Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale

Programul 3.3: Acces și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții;

calitate și relevanță; parteneriate pentru o mai bună informare

Măsuri ale Programului 3.1

Sprijinirea participării la educație și formare profesională prin plata burselor pentru toți elevii înscriși în acest tip de formare (bursa profesională. Sprijin pentru plata costurilor cu cazarea și masa pentru tinerii din zonele rurale și defavorizate, persoane de etnie romă și persoane cu dizabilități înscrise în formarea profesională în campusuri școlare/școli profesionale și tehnice Dezvoltarea și implementarea unei strategii de promovare și conștientizare cu privire la beneficiile dezvoltării carierei, participarea la formarea profesională inițială și continua și recunoașterea învățării non-formale și informale Campanii de promovare a formării profesionale în rândul elevilor de clasa a VIII a Dezvoltarea coordonării și cooperării între diverse părți interesate la nivel național, regional și local Furnizarea de programe de formare pentru profesioniștii cu responsabilități în ceea ce privește oferirea de informații, orientare și consiliere în carieră

Măsuri ale Programului 3.2 Elaborarea standardelor ocupaționale Elaborarea crriculei și a materialelor curriculare pentru formare Efectuarea de studii și cercetări cu regularitate Crearea unui mecanism național de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților sistemului de educație și formare profesională Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității pentru învățarea la locul de muncă Dezvoltarea unui mecanism pentru monitorizarea, evaluarea și revizuirea calității sistemului de învățământ profesional și tehnic Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității în domeniul formării profesionale Dezvoltarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământul profesional și tehnic Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru formarea continuă a cadrelor didactice, formatorilor, evaluatorilor externi și tutorilor Dezvoltarea și oferirea de programe de formare continuă pentru formatori și cadre didactice Dezvoltarea de mecanisme pentru finanțarea publică și privată precum și a structurilor de cooperare sectorială/ parteneriatelor în domeniul formării profesionale Sprijinirea modernizării laboratoarelor școlare

Măsuri ale Programului 3.3 Finanțare în vederea creșterii cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții Înființarea de Centre Comunitare pentru Învățare Permanentă (CCÎP) pentru a implementa învățarea pe tot parcursul vieții la nivel comunitar Dezvoltarea metodelor de învățare care ajută la dezvoltarea competențelor antreprenoriale Dezvoltarea de mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării non-formale și informale Revizuirea metodologiei pentru recunoașterea învățării non-formale și informale Dezvoltarea unei rețele de centre pentru evaluarea și certificarea cunoștințelor dobândite anterior Formarea personalului responsabil cu recunoașterea și validarea învățării non-formale și informale Extinderea învățării reciproce și a schimburilor de bune practici Sprijinirea participării la programe de mobilitate europene

Figura 5. Obiectivul Strategic 3 : Structura pe Programe și Măsuri

Page 50: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

42

Obiectivul Strategic 3 vizează impacturi pe termen lung asupra învățământului profesional și tehnic precum și a participării adulților la învățarea pe tot parcursul vieții și se bazează pe obiectivele specifice, rezultatele și indicatorii programelor, prezentate în continuare:

Figura 6. Obiectivul Strategic 3: Impact, rezultate și indicatori

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și

impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 2.824.012 (000 Lei).

• Creșterea participării elevilor la învățământul profesional și tehnic(ponderea persoanelor cu vârste între 15–17 de ani ce participă laeducație și formare profesională) - Ținta 2020: 17%

• Creștrea ratei de ocupare în muncă a tinerilor ce au absolvit cursurile învățământului profesional (rata de ocupare a tinerilor absolvenți de învățământ profesional (ISCED 3-4), din grupa de vârstă 20-34, care nu mai sunt înscriși în educație și formare). Ținta 2021: 63%

•Creșterea participării adulților la învățarea pe tot parcursul vieții(ponderea persoanelor cu vârste între 25–64 de ani ce participă la cursuri de învățământ și formare) - Ținta 2021: 10%

Impact și indicatori

(3.1.1.): Facilitarea accesului tinerilor la programe de formareprofesională în cadrul sistemului de învățământ, cu accent pegrupurile defavorizate. Rata brută de participare în învățământulprofesional postliceal și în școlile de maiștri să atingă 25% în 2021 dela 16,2% în prezent.

•(3.1.2.)Dezvoltarea componentelor privind inovarea, creativitatea și antreprenoriatul în cadrul programelor de formare profesională. Numărul anual de elevi înscriși în programe de antreprenoriat și inovație să crească la 50.000 de la 40.000 (referința actuală).

•(3.2.1) Actualizarea instrumentelor folosite pentru a descrie ocupațiile și calificările, curricula și materialele curriculare conexe, pentru a crește relevanța pe piața muncii. Rata abandonul școlar în învățământul profesional să scadă la 2.5% în 2021 de la 4.3% nivelul actual.

•(3.2.2) Îmbunătățirea calității EFP. Rata de promovabilitate a bacalaureatului în rândul absolvenților de învățământ liceal din filiera tehnologică să atingă 60% în 2021 de la 48,6% nivelul actual.

•(3.3.1.): Îmbunătățirea îndrumării profesionale și a consilierii de carieră. Rata de tranziție la învățământul profesional să atingă 22% în 2021 de la 14,9% în prezent.

•(3.3.2.) Dezvoltarea mobilității internaționale în domeniul formării profesionale și pe tot parcursul vieții. Numărul anual de elevi înscriși în programe de educație profesională ce particiă la stagii de mobilitate internațională să crească la 4.600 de la 2.800 (referința actuală).

Obiective specifice

și indicatori

Page 51: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

43

Tabelul 5. Obiectivul Strategic 3: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)

Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 3

TOTAL ,000 RON

Total Valoare/ani

,000 RON

2018 2019 2020 2021

P 3.1

Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în domeniul formării profesionale

1.487.389 326.202 380.083 386.993 394.111

P 3.2 Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale

947.517 134.962 83.039 264.185 465.331

P 3.3

Acces și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții; calitate și relevanță; parteneriate pentru o mai bună informare

389.106 51.963 112.381 112.381 112.381

TOTAL OS3 2.824.012 513.127 575.503 763.559 971.823

Program 3.1: Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în domeniul formării profesionale

Justificare: Politicile europene în domeniul educației și formării se bazează pe un set de priorități prevăzute în documentul Comisiei Europene numit Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale și vocaționale (ET2020)27. S-au stabilit patru obiective strategice în domeniul politicilor privind educația și formarea, pentru orizontul 2020: realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității cursanților; îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării; promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active; stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educație și de formare.

În 2015, în urma unor rapoarte intermediare, Comisia Europeană a reformulat prioritățile pentru educație și formare prevăzute în 200928. Transparența și recunoașterea competențelor și a calificărilor pentru a facilita învățarea și mobilitatea forței de muncă rămâne o arie prioritară, care ar trebui vizată prin diverse politici de cooperare.

Totuși, mobilitatea internațională în domeniul formării profesionale este scăzută. O mică parte din totalul participanților la formare sunt incluși în programe de mobilitate. Furnizorii de formare profesională nu sunt informați suficient cu privire la accesarea fondurilor europene pentru programe de mobilitate în domeniu (ca de exemplu ERASMUS+, Fondul Social European). Angajații multor furnizori de formare au competențe limitate în ceea ce privește redactarea solicitărilor pentru fonduri europene de mobilitate internațională (ca de exemplu ERASMUS+, Fondul Social European). Un număr

27 Documentul nr. 2009/C 119/02. 28 Raportul comun al Consiliului și Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic de cooperare europeană în domeniul educației și formării (ET 2020) Noi priorități de cooperare europeană în domeniul educației și formării (2015/C 417/04).

Page 52: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

44

redus de programe de formare profesională sunt furnizate în cadrul unor programe de cooperare transfrontalieră.

Obiective: Programul 3.1 vizează atingerea până în anul 2021 a următoarelor obiective specifice:

- (3.1.1.): Facilitarea accesului tinerilor la programe de formare profesională în cadrul sistemului de învățământ, cu accent pe grupurile defavorizate. Rata brută de participare în învățământul profesional postliceal și în școlile de maiștri să atingă 25% în 2021 de la 16,2% în prezent.

- (3.1.2.) Dezvoltarea componentelor privind inovarea, creativitatea și antreprenoriatul în cadrul programelor de formare profesională. Numărul anual total de elevi înscriși în programe de antreprenoriat și inovație să crească la 50.000 de la 40.000 (referința actuală).

Descrierea programului: Acest program vizează consolidarea cooperării naționale și internaționale prin învățare reciprocă și schimb de bune practici, pentru a asigura premisele participării la o piață a muncii europeană incluzivă, precum și pentru a promova mobilitatea pentru furnizorii și beneficiarii programelor de formare, cu scopul creșterii calității experienței de învățare și consolidării competențelor transversale dobândite.

Factori de succes: Succesul acestei măsuri depinde de competențele de a accesa diverse programe de finanțare a mobilității, precum Erasmus+, de dezvoltarea capacității de cooperare prin înființarea de platforme și prin facilitatea participării la programe de mobilitate virtuală, precum și de recunoașterea competențelor obținute în străinătate.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și țintele aferente măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(3.1.1) Facilitarea accesului tinerilor la programe de formare profesională în cadrul sistemului de învățământ, cu accent pe grupurile defavorizate

1 - Sprijinirea participării la educație și formare profesională prin plata burselor pentru toți elevii înscriși în acest tip de formare (bursa profesională)

2 - Sprijin pentru plata costurilor cu cazarea și masa pentru tinerii din zonele rurale și defavorizate, persoane de etnie romă și persoane cu dezabilități înscrise în formarea profesională în campusuri școlare/școli profesionale și tehnice.

(3.1.2) Dezvoltarea componentelor privind inovarea, creativitatea și antreprenoriatul în cadrul programelor de formare profesională:

1- Dezvoltarea și implementarea unei strategii de promovare și conștientizare cu privire la beneficiile dezvoltării carierei, participarea la formarea profesională inițială și continuă și recunoașterea învățării non-formale și informale.

2 - Campanie de promovare a formării profesionale la nivelul elevilor de clasa a VIII-a.

3 - Dezvoltarea coordonării și cooperării între diverse părți interesate la nivel național, regional și local.

4 - Furnizarea de programe de formare pentru profesioniștii cu responsabilități în ceea ce privește oferirea de informații, orientare și consiliere în carieră.

Page 53: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

45

Program 3.2: Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale

Justificare: Creșterea accesului și asigurarea participării la sistemele de educație și formare profesională, precum și la educația pe tot parcursul vieții, reprezintă o țintă necesară a intervențiilor publice, care nu va fi eficientă dacă nu se ia în considerare și problema calității și a relevanței pentru piața muncii. Ratele de ocupare ale persoanelor care au absolvit recent (în ultimii 3 ani), un nivel ISCED 3-4, au scăzut de la 69% în 2001 la 59% în 2015. În ultimii 3 ani s-a înregistrat o îmbunătățire a acestui indicator, de la cel mai scăzut nivel, de 55% în 2013 la 57% în 2014 și 59.8% în 2015. Totuși, el are o valoare destul de scăzută, prin comparație cu media europeană, de aproape 71%.

Rata abandonului școlar la nivel educației și formării profesionale, calculată pe baza raportului intrări/ieșiri, este de 4,3% (datele pentru 2013/2014), ridicată prin comparație cu rata medie pentru învățământul secundar superior; acest aspect denotă probleme legate de motivarea elevilor pentru a urma cursurile. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât rata de promovare a bacalaureatului la filiera tehnologică este puțin sub 50%, comparativ cu 84% la învățământul secundar superior la filiera teoretică.

Un pas important în direcția promovării calității la nivelul educației profesionale este implicarea partenerilor sociali. Coordonarea ofertei educaționale între furnizori, beneficiari și angajatori este extrem de importantă pentru oferirea de programe educaționale relevante pentru cerințele pieței muncii. Mai mult, profesionalizarea și cooperarea eficientă la nivel de sector între comitetele sectoriale și Agenția Națională pentru Calificări este necesară pentru a sprijini dezvoltarea calificărilor și a programelor de formare corespunzătoare. În prezent, Registrul Național al Calificărilor nu este încă funcțional, iar standardele și curricula pentru formarea ocupațională și profesională nu sunt pe deplin dezvoltate și/sau actualizate pentru toate ocupațiile/calificările. De asemenea, metodologia pentru dezvoltarea, validarea, aprobarea și gestionarea standardelor ocupaționale nu a fost încă aprobată.

Obiective: Programul 3.2 vizează atingerea următoarelor obiective specifice:

- (3.2.1) Actualizarea instrumentelor folosite pentru a descrie ocupațiile și calificările, curricula și materialele curriculare conexe, pentru a crește relevanța pe piața muncii. Rata abandonul școlar în învățământul profesional să scadă la 2,5% în 2021 de la 4,3% nivelul actual.

- (3.2.2) Îmbunătățirea calității educației și formării profesionale. Rata de promovare a bacalaureatului în rândul absolvenților de învățământ liceal din filiera tehnologică să atingă 60% în 2021 de la 48,6% nivelul actual.

- (3.2.4): Reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamente pentru infrastructura din liceele tehnologice și profesionale. Numărul de laboratoare modernizate anual 420 în 2018 până la 600 în 2021.

Descrierea programului: Programul vizează aspect privind calitatea și relevanța. La nivel de sistem, dezvoltarea cadrului pentru asigurarea calității și a instrumentelor adecvate pentru descrierea standardelor și calificărilor ocupaționale, precum și capacitatea de a elabora curricula în strânsă coordonare cu partenerii sociali reprezintă, toate, activități cheie. Nu în ultimul rând, monitorizarea inserției profesionale a absolvenților și dezvoltarea unor mecanisme de identificare a competențelor cerute pe piața muncii necesită întreprinderea de acțiuni la nivel de sistem.

Factori de succes: Succesul depinde de implicarea reală a partenerilor sociali în toate măsurile, dezvoltarea în parteneriat a instrumentelor și a metodologiei, precum și de direcționarea eforturilor angajatorilor din sectorul public și privat înspre dezvoltarea instituțională a educației și formării profesionale.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și țintele aferente măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

Page 54: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

46

(3.2.1) Actualizarea instrumentelor folosite pentru a descrie ocupațiile și calificările, curricula și materialele curriculare conexe, în scopul creșterii relevanței pentru piața muncii

1 - Elaborarea standardelor ocupaționale

2 - Elaborare curriculei și a materialelor curriculare pentru formare

3 - Efectuarea de studii și cercetări cu regulate

4 - Crearea unui mecanism național de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților sistemului de educație și formare profesională

(3.2.2) Îmbunătățirea calității educației și formării profesionale (EFP)

1 - Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității pentru învățarea la locul de muncă

2 - Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității în domeniul formării profesionale

3 - Dezvoltarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământul profesional și tehnic

4 - Dezvoltarea unui mecanism pentru monitorizarea, evaluarea și revizuirea a calității sistemului de învățământ profesional și tehnic

5 - Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru formarea continuă a cadrelor didactice, formatorilor, evaluatorilor externi și tutorilor

6 - Dezvoltarea și oferirea de programe de formare continuă pentru formatori și cadre didactice

7- Dezvoltarea de mecanisme pentru finanțarea publică și privată precum și a structurilor de cooperare sectorială/parteneriatelor în domeniul formării profesionale

(3.2.3) Reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamente pentru infrastructura din liceele tehnologice și profesionale

1-Sprijinirea modernizării laboratoarelor școlare

Program 3.3: Acces și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții; calitate și relevanță; parteneriate pentru o mai bună informare

Justificare: Deși există preocupări cu privire la modul în care se realizează evaluarea, în sensul că este posibil ca acesta să nu reflecte în întregime situația reală, rata de participare a adulților la educație este extrem de mică în România

Rata de participare în învățământul profesional și tehnic inițial a scăzut drastic între 2009 și 2011, din cauza închiderii școlilor de arte și meserii. Totuși, începând cu anul 2014/2015, ratele de participare au crescut datorită unor politici educaționale recente ce au îndrumat mai mulți elevi către această rută. Participarea elevilor de sex masculin este considerabil mai ridicată decât a celor de sex feminin. Astfel, în 2014/2015, rata brută de participare la educația și formarea profesională în rândul elevilor cu vârste între 15 și 17 ani a fost de 7,8%, dintre care 11,2% pentru elevii de sex masculin și 4,2% pentru cei de sex feminin29.

29 https://www.edu.ro/sites/default/files/Raport%20Stare%20invatamant%20preuniversitar%202015.pdf, p. 35.

Page 55: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

47

Obiective: Programul 3.3 vizează atingerea următoarelor obiective specifice:

- (3.3.1.): Îmbunătățirea îndrumării profesionale și a consilierii de carieră. Rata de tranziție la învățământul profesional să atingă 22% în 2021 de la 14,9% în prezent.

- (3.3.2.) Dezvoltarea mobilității internaționale în domeniul formării profesionale și pe tot parcursul vieții. Numărul anual total de elevi înscriși în programe de educație profesională ce participă la stagii de mobilitate internațională să crească la 4.600 de la 2.800 (referința actuală).

Descrierea programului: Programul 3.3 se adresează beneficiarilor direcți ai sistemului de educație și formare profesională, furnizând informații și îndrumare și reducând astfel asimetria de informație dintre beneficiari și furnizori de programe de formare, pe de o parte, și între furnizori de programe și angajatori pe de altă parte. Existența unor căi de acces mai clare și mai robuste, precum și formularea obiectivelor programelor în termeni de rezultate ale învățării, vor facilita o mai bună corelare între nevoile de învățare la nivel de individ și de comunitate și, respectiv, oferta furnizorilor de servicii educaționale. Asigurarea finanțării adecvate a educației profesionale și a învățării pe tot parcursul vieții este, de asemenea, importantă, și va fi abordată prin intermediul mai multor măsuri.

Măsurile din cadrul acestui program ar trebui să contribuie în mod semnificativ la atingerea obiectivului major al Strategiei Europene pentru Educație 2020, și anume creșterea ratei de ocupare a forței de muncă la 75%.

Factori de succes: dezvoltarea Registrului Național al Calificărilor și folosirea lui eficientă ca instrument de îndrumare pentru cererea și oferta în domeniul formării ar putea contribui semnificativ la atingerea obiectivelor acestui program. Mai mult, cadrul legal pentru acest tip de educație și formare trebuie revizuit în continuare pentru a crea premisele dezvoltării unei piețe autentice în domeniu.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar obiectivele și țintele aferente măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(3.3.1) Îmbunătățirea îndrumării orientării profesionale și a consilierii în carieră

1 - Finanțare în vederea creșterii cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții

2 - Înființarea de Centre Comunitare pentru Învățare Permanentă (CCÎP) pentru a implementa învățarea pe tot parcursul vieții la nivel comunitar

3 - Dezvoltarea metodelor de învățare care ajută la dezvoltarea competențe antreprenoriale

4 - Dezvoltarea de mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării non-formale și informale

5 - Revizuirea metodologiei pentru recunoașterea învățării non-formale și informale

6 - Dezvoltarea unei rețele de centre pentru evaluarea și certificarea cunoștințelor dobândite anterior

7 - Formarea personalului responsabil cu recunoașterea și validarea învățării non-formale și informale.

8 - Extinderea învățării reciproce și a schimburilor de bune practici

9 - Sprijinirea participării la programe de mobilitate europene

10 - Finanțare în vederea creșterii cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții

Page 56: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

48

(3.3.2) Dezvoltarea mobilității internaționale în formarea profesională și pe tot parcursul vieții

1 - Sprijinirea participării la programe de mobilitate europene

Page 57: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

49

Obiectivul Strategic 4: În 2021, România va avea un sistem de educație și formare care va valorifica pe deplin capitalul uman în direcția unei dezvoltări inteligente și durabile.

Sistemul educațional românesc cuprinde 7.228 unități de învățământ cu personalitate juridică și 12.157 structuri aferente precum și 97 instituții de învățământ superior. Peste 3 milioane de preșcolari și elevi frecventează în prezent școala și peste 500 mii studenți sunt înmatriculați în instituțiile de învățământ superior.

Participarea la educație a urmat o tendință descendentă în ultimii 6 ani, cu toate acestea, ratele de participare prezintă semne de îmbunătățire. Ratele de participare pentru băieți sunt mai scăzute comparativ cu cele ale fetelor. Indicatorul este calculat pentru întregul sistem educațional ca procent al elevilor și studenților cu vârsta până la 23 de ani din totalul populației din grupul de vârstă cuprins între 6 și 23 ani. Ultimele cifre arată că 75% din persoanele din grupul relevant de vârstă au fost înscrise în sistemul de învățământ formal în anul școlar 2014/2015.

Graficul 9. Ratele de participare pe grupa de vârstă (6-23, ponderea participanților)

Fetele nu doar că au rate mai crescute de participare ci și petrec mai mult timp în sistemul de învățământ în comparație cu băieții. Speranța medie de participare la învățământ este de 16,5 ani pentru fete, comparativ cu 15,4 ani pentru băieți. Diferența medie de un an între fete și băieți în ceea ce privește participarea la educație se datorează, în mare parte, ratei mult mai bune de participare a fetelor la învățământul superior.

Ratele de participare diferă atunci când se face o comparație în funcție de nivelul de educație și mediul de proveniență al elevilor. Participarea la nivelurile de învățământ primar și secundar inferior este mai mare pentru persoanele care trăiesc în mediul urban față de cele care trăiesc în zonele rurale. Cifrele arată că, pentru nivelul secundar inferior se formează o tendință de migrare din mediul rural către zonele urbane, ratele de participare pentru acest nivel de educație depășind 100% în zonele urbane.

Graficul 10. Ratele de participare pe niveluri de educație și loc de proveniență (an școlar 2014/15)

Prin analiza unor indicatori statistici se poate identifica sursele principale ale inegalităților din sistemul de învățământ. Astfel s-a constatat că: diferența ratelor de participare între cei care locuiesc în mediul

65

70

75

80

85

2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015

%

Total Female Male

0

50

100

pre-primary primary secondary

%

level of education

Urban Rural

Page 58: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

50

urban și cei din mediul rural, rămâne constantă pentru învățământul preșcolar și primar; migrarea elevilor din școlile din mediul rural în cele din mediul urban, este corelată cu resursele financiare pe care familiile le alocă pentru educarea copiilor.

70% din școli, la nivel național, cu nivel primar și secundar sunt predominante în zonele rurale, grădinițele și instituțiile de învățământ secundar superior se află situate, aproape exclusiv, în zonele urbane. Datele trebuie interpretate cu atenție, deoarece școlile din zonele rurale au aproape întotdeauna o unitate subordonată, care reprezintă o grădiniță. Legea Educației Naționale (nr. 1/2011) prevede că, pentru a avea personalitate juridică, o unitate școlară trebuie să aibă înscriși ce puțin 150 de copii pentru grădiniță sau 300 de copii la nivelul primar și secundar inferior, cu unele excepții. În condițiile în care grădinițele din zonele rurale rareori atrag 150 de copii, ele funcționează de obicei ca unități subordonate pe lângă școli mai mari. Prin urmare, ratele de participare corelate cu numărul de unități școlare disponibile, arată că marea majoritate a copiilor născuți în zone rurale este înscrisă în școli care oferă și grădiniță (ratele de participare sunt de 80% pentru zonele rurale pentru ambele niveluri de educație). Unii elevi reușesc să finalizeze nivelul gimnazial, dar nu au o șansă reală de a-și continua studiile liceale sau profesionale din cauza absenței, în proximitate, a unei instituții de învățământ de nivel secundar superior. Cei care își continuă studiile trebuie să migreze către zonele urbane, dacă familiile au resursele adecvate pentru o astfel de mutare (unii copii migrează mai devreme, pe durata învățământului secundar inferior, conform ratelor de participare la nivelul secundar inferior din zonele urbane).

Tabelul 6. Număr și unități de învățământ pe nivel de învățământ și tipul zonei (2014)

Unități de învățământ cu personalitate juridică Nr. unități în

2014 Procentaj în total

Grădinițe Urban 1111 92%

Rural 94 8%

Școli primare și secundare Urban 1215 30%

Rural 2835 70%

Școli secundare superioare (sunt incluse licee și școli pentru EFPV)

Urban 1313 83%

Rural 263 17%

Sursa: date INS, indicator SCL101D, 2016

Tabelul 7. Număr de unități de învățământ (cu personalitate juridică și fără personalitate juridică)

Nivel de învățământ Număr de unități de învățământ

Total Urban Rural

Preșcolar (exceptând creșele) 8.685 2.184 6.501

Școli primare 3.302 75 3.227

Școli gimnaziale 5.565 1.203 4.362

Școli din Nivel Secundar Superior 1.487 1.203 284

Licee 1.474 1.196 278

Școli profesionale 13 7 6

Școli pentru copii cu nevoi speciale 164 142 22

Instituții de învățământ terțiar 83 83 0

Page 59: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

51

Școli profesionale post-secundare 28 28 0

Universități Publice 55 55 0

Total 19.286 4.890 14.396

Sursa: MEN (anul școlar 2014-2015).

Structura Obiectivului Strategic 4 include două (2) Programe și nouă (9) Măsuri ce corespund rezultatelor vizate.

Page 60: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

52

Obiectivul strategic 4: Valorificarea pe deplin a capitalului uman în direcția unei dezvoltări inteligente și sustenabile

Programul 4.1. Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior

Măsuri ale Programului 4.2

Intervenții la nivelul școlilor - granturi necompetitive pentru liceele care necesită îmbunătățirea performanțelor

Revizuirea programelor școlare pentru învățământul secundar superior

Dezvoltare profesională pentru cadre didactice și directori de unități de învățământ

Revizuirea itemilor de evaluare pentru evaluarea națională și examenul de bacalaureat

Evaluarea rezultatelor învățării elevilor la finalul clasei a X-a

Campanii de informare și conștientizare privind importanța educației

Schema de granturi non-competitive pentru universități

Schema de granturi competitive pentru universități - programe de vară de tip punte

Schema de granturi competitive pentru universități – Centre de învățare

Figura 7. Obiectivul Strategic 4: Structura pe Programe și Măsuri

Page 61: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

53

Obiectivul Strategic 4 vizează impacturi pe termen lung asupra învățământului terțiar și asupra economiei și se bazează pe rezultatele generate de programul prezentat în continuare:

Figura 8. Obiectivul Strategic 4: Impact, rezultate și indicatori

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și

impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 511.548 (000 Lei).

Tabelul 8. Obiectivul Strategic 4: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)

Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 4

TOTAL ,000 RON

Total Valoare/ani

,000 RON

2018 2019 2020 2021

P 4.1

Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și creșterea accesului la învățământul superior

511.548 60.398 95.000 108.150 248.000

TOTAL OS4 511.548 60.398 95.000 108.150 248.000

Programul 4.1: Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior

Justificare: Deși rata înscrierilor în învățământul secundar superior este ridicată în România, tranziția către învățământul terțiar este împiedicată de abandonul școlar în creștere și de rezultatele slabe la examenul de Bacalaureat. În medie, rata de promovare a Bacalaureatului a scăzut de la 78% la 58% între 2009 și 2013, cu rate mai scăzute în liceele tehnologice (aproximativ 20% în unele cazuri). În plus, numărul studenților înscriși în învățământul terțiar a scăzut cu 35%, de la 716.464 (în 2005/2006) la 464.592 (în 2012/2013).

Datele arată că, în 2013/2014, aproximativ 100.000 de elevi fie nu au susținut, fie nu au promovat examenul de Bacalaureat, în plus față de cei 20.000 de studenți din învățământul terțiar care se află în situație de risc de abandon în primul an de facultate.

•Rata de înscriere în învățământul superior (raportul dintre populațiatotală de studenți înscriși în instituții de învățământ superior și totalulpopulației cu vărste cuprinse între 19 și 23 de ani) - Ținta 2018: 33%;Ținta 2021: 35%.

Impact și indicatori

(4.1.1) Creșterea calității educației în învățământul secundar superior.Creșterea ratei medii de absolvire de la 86,9% la 91% și a ratei medii depromovabilitate la examenul de Bacalaureat de la 49,6% la 56% înliceele susținute de proiectul ROSE.

•(4.1.2) Creșterea motivației și accesului la educație de calitate pentru studenții provenind din medii defavorizate. Creșterea ratei medii de retenție a studenților în primul an de învățământ terțiar de la 82,3% la 83,5% în facultățile susținute de proiectul ROSE

Obiective specifice

și indicatori

Page 62: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

54

Acest program va fi sprijinit prin ROSE – Proiectul privind Învățământul Secundar din România, finanțat de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu suma de 200 de milioane de euro. Proiectul ROSE are ca obiectiv reducerea abandonului în învățământul secundar superior și primii ani ai învățământului terțiar și sporirea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții și de acces la învățământul superior, un aspect fundamental pentru ca România să poată face față provocării de a-și susține creșterea economică, în condițiile unei populații îmbătrânite și în descreștere. Proiectul propus este în conformitate cu prioritățile UE și complementar acestora în câteva domenii, permițând guvernului României să valorifice și să potențeze efectele Fondurilor Structurale și de Investiții Europene. Programele operaționale pregătite de către Guvernul României pentru perioada de programare 2014-2020 ar urma să fie implementate în principal pentru a răspunde provocărilor întâlnite în învățământul primar, secundar inferior și terțiar. Deși Obiectivul Tematic 10 al Acordului de Parteneriat cu România permite investiții în învățământul secundar, aceste programe operaționale nu includ intervenții care să răspundă provocărilor la nivelul învățământului secundar superior sau al tranziției către învățământul terțiar. Întrucât proiectul ROSE se concentrează pe intervenții în aceste două domenii, el va fi complementar programelor cu finanțare europeană în perioada 2014-2020.

Obiective: Programul 4.1. își propune sprijinirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul terțiar și creșterea ratei de retenție în primul an de învățământ terțiar, în liceele și universitățile de stat beneficiare, și vizează atingerea următoarelor obiective specifice:

- (4.1 .1) Creșterea calității educației în învățământul secundar superior, cu accent pe creșterea ratei medii de absolvire de la 86,9% la 91% și a ratei medii de promovabilitate la examenul de Bacalaureat de la 49,6% la 56% în liceele susținute de proiectul ROSE.

- (4.1.2) Creșterea motivației și accesului la educație de calitate pentru studenții provenind din medii defavorizate, în particular creșterea ratei medii de retenție a studenților în primul an de învățământ terțiar de la 82,3% la 83,5% în facultățile susținute de proiectul ROSE.

Descrierea programului: Programul 4.1. va fi implementat pe o perioadă de șapte ani, între 2015 și 2022, și va fi finanțat printr-un împrumut în valoare de 200 de milioane de euro. Proiectul ROSE, care asigură finanțarea programului, este structurat pe trei componente, primele două vizând abordarea aspectelor de natură academică şi socială care conduc la performanțe scăzute ale elevilor din învățământul secundar superior și ale studenților din primul an de învățământ terțiar. Cea de-a treia componentă acoperă aspecte de managementul proiectului, monitorizare și evaluarea impactului acestuia.

Conform acordului de împrumut nr. 8481-RO, semnat la Washington pe data de 17 aprilie 2015, încheiat între Guvernul României și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Banca Mondială), Proiectul pentru Învățământul Secundar din România (ROSE) a intrat în vigoare la data de 14 octombrie 2015, fiind implementat de către Ministerul Educației Naționale, prin intermediul Unității de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE).

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și țintele aferente măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(4.1.1) Măsuri ce vizează principalii factori ce împiedică tranziția tinerilor din România dinspre învățământul superior secundar înspre cel terțiar, inclusiv abandonul, refuzul de a susține examenul de Bacalaureat, sau notele scăzute obținute la acest examen

Intervenții la nivelul școlilor

Page 63: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

55

1 - Intervenții la nivelul școlilor - granturi necompetitive pentru liceele care necesită îmbunătățirea

performanțelor

Intervenții sistemice:

1 - Revizuirea programelor școlare pentru învățământul secundar superior

2 - Dezvoltare profesională pentru cadre didactice și directori de unități de învățământ

3 - Revizuirea itemilor de evaluare pentru evaluarea națională și examenul de bacalaureat

4 - Evaluarea rezultatelor învățării elevilor la finalul clasei a X-a

5 - Campanii de informare și conștientizare privind importanța educației

Intervenții la nivelul universităților și programe de vară de tip punte

1 - Schema de granturi non-competitive pentru universități

2 - Schema de granturi competitive pentru universități - programe de vară de tip punte

3 - Schema de granturi competitive pentru universități - centre de învățare

Page 64: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

56

Obiectivul Strategic 5: Consolidarea capacității administrative

Ministerul Educației Naționale (MEN) - organ de specialitate al administrației publice centrale – are rol de sinteză și coordonare în aplicarea Startegiei și Programului de guvernare în domeniul educației, formării profesionale și cercetării științifice universitare.

Pe lângă un procent important al bugetului de stat (3,7% în 2015), MEN gestionează și programe naționale de dezvoltare și consolidare a capacității administrative finanțate din Fondurile Social European și de Investiții (FSEI), cu peste 5 miliarde de euro. MEN trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de responsabilitate în ceea ce privește consolidarea și dezvoltarea instituțională.

Reforma instituțională așteptată de părțile implicate din sistemul de învățământ urmând un parcurs clar și predictibil, aliniat cu viziunea și obiectivele strategice la nivel de sector, ar trebui să fie cel puțin la fel de importantă precum definirea adecvată a obiectivelor și priorităților sectorului, sau orientarea adecvată a măsurilor din cadrul politicilor. În viitor, România are nevoie de o administrație a sectorului educației, care să fie flexibilă, bazată pe cunoaștere și informații, care să poată ajuta sectorul învățământului din România să fie orientat către piață și durabil; acest lucru se poate face prin oferirea unui leadership puternic în urmărirea obiectivelor sectoriale, pentru a asigura coordonarea eficace a politicilor și programelor, și pentru a furniza servicii mai bune elevilor, studenților, cadrelor didactice, cercetătorilor, companiilor și cetățenilor.

Prioritățile ce derivă din aceste provocări instituționale țin de:

(i) optimizarea elaborării și coordonării de politici publice și strategii, inclusiv pentru aspectele trans-sectoriale;

(ii) consolidarea instituțională și facilitarea fluxurilor de resurse, informații și date în cadrul întregii administrații SE;

(iii) informații și opinii oferite elevilor, studenților, cadrelor didactice, cercetătorilor și organizațiilor ce au interese în sectorul învățământului;

(iv) folosirea eficace și eficientă a resurselor financiare interne (naționale) și externe (europene) pentru sectorul și administrația SE .

Aceasta se bazează pe Programele 5.1 și 5.2, ce își propun să dezvolte o administrare a SE fiabilă, bazată pe cunoaștere și pe informații, în scopul de a: (i) își îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai bune de formulare a cadrului de politici din sectorul SE ), și (ii) livra mai eficient beneficiarilor săi politici și servicii sectoriale (printr-un mai bun cadru instituțional).

Programul susține măsuri ce vizează dezvoltarea capacității administrative de administrare și implementare a politicilor sectoriale, în vederea obținerii unor rezultate mai bun de către minister și de structurile subordonate sau coordonate de acesta. Printre acestea se numără: (i) rafinarea rolurilor funcționale, a procedurilor și mecanismelor de elaborare a strategiei României în domeniul SE și de livrare a PSI; (ii) eliminarea deficitului de personal; (iii) rezolvarea accesului deficitar la informații și date sectoriale; (iv) abordarea problemei lipsei de instrumente de evaluare a performanțelor sectorului și personalului; (v) o mai bună coordonare cu alte agenții guvernamentale din domeniile cu un impact important asupra performanțelor din sectorul SE ; (vi) transparență sporită și o mai mare angajare a tuturor celor implicați în procesul de politici.

Structura Obiectivului Strategic 5 include două (2) Programe și optsprezece (18) Măsuri ce corespund rezultatelor vizate.

Page 65: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

57

Obiectivul Strategic 5: Consolidarea capacității administrative

Programul 5.1. Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale

Măsuri ale Programului 5.1 Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor aferente, pentru a permite o elaborare mai bună a strategiilor și o implementare fără probleme a PSI Formare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației Sisteme de evaluare a performanței pentru sectorul și administrația SE Elaborarea de programe bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate Transparența în procesul de luare a deciziilor și de elaborare a politicilor publice și a cadrului juridic Informarea elevilor și studenților, a cadrelor didactice, a cercetătorilor și a beneficiarilor de politici publice în legătură cu programele dedicate sectorului SE Operaționalizarea analizelor de impact asupra politicilor publice si a buclelor de feedback în elaborarea de politici domeniul SE Consultarea cu cetățenii și cu părțile interesate din sectorul SE, în vederea elaborării și promovării politicilor publice Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizații naționale și internaționale relevante Asistența tehnică Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului Asigurarea și utilizarea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale Funcționarea eficace și eficientă a departamentelor din structura organizațională a MEN Funcționarea eficace și eficientă a instituțiilor subordonate și coordonate de MEN (inspectorate, biblioteci, ș.a.) Dezvoltarea capacității de a analiza datele existente și de a monitoriza îndeaproape evoluția ESL la nivel național, regional și local, fundament pentru politici specifice și eficiente bazate pe dovezi documentate.

Figura 9. Obiectivul Strategic 5: Structura pe Programe și Măsuri

Programul 5.2. Consolidarea guvernanței TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane din domeniul TIC din sectorul

educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC naționale

Măsuri ale Programului 5.2 Revizuirea și implementarea guvernanței TIC, politicilor privind cybersecurity, precum si a politicilor de resurse umane pentru specialiști TIC

Mentenanța primară și evolutivă pentru infrastructura de comunicații; infrastructură primară: echipamente si software de tip oficiu; infrastructură mare - data center hardware și software de baza (sisteme de operare, virtualizare, baze de date, etc.)

Modernizare Sistemului Informatic de Management al Școlarității

Modernizarea Portalului Național al Educației „Biblioteca Școlară Virtuală”

Page 66: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

58

Obiectivul Strategic 5 vizează impact pe termen lung asupra consolidării și dezvoltării instituționale a MEN și se bazează pe obiectivele specifice și indicatorii programului, prezentate în continuare:

Figura 10. Obiectivul Strategic 5: Impact, rezultate și indicatori

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și

impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 872.674 (000 Lei).

•Creșterea gradului de încredere în instituția și acțiunile MinisteruluiEducației Naționale (încrederea la nivel intern și extern în instituția șiacțiunile MEN). Ținta 2030: 65%; Țintă 2021: 60%.

•Rata de absorbție a fondurilor dedicate sectorului educației, cercetării universitare și științei în cadrul programelor europene (gradul de absorbție a fondurilor disponibile pentru sectorul național de educație și știință prin Programele UE) . Țintă 2030: 90% . Țintă 2020: 50%.

•Respectarea planificării bugetului de stat (gradul de conformare cu bugetul de Stat):

•Diferența dintre Bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31 decembrie, anul curent. Țintă 2030: 0,1% . Țintă 2020: 1,0%.

•Diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară la data de 31 decembrie. Țintă 2030: 0,50%. Țintă 2021: 1,00%.

Impact și indicatori

•(5.1.1) Consolidarea stabilității structurale și funcționale a MEN și ainstituțiilor aflate în subordonearea/coordonarea acestuia: Numărulde modificări anuale ale structurii funcționale - maxim 1 pe an de lamaxim 2 pe an (valoare referință actuală) și menținerea indiceluiprocentual al angajaților în sectorul public care sunt efectiv angajați îninstituții/structuri cu responsabilități funcționale în sectorul educației,cercetării universitare și științei (valoare de referință - 2014) la 0,93%(referință curentă).

•(5.1.2) Creșterea eficacității elaborării de politici în sectorul SE, precum și a procesului de implementare: Penalități plătite pentru FEADRS și FSE, raportat la totalul plăților realizate în anul anterior, maximum 0,00001% de la 5,82% respectiv 2,7 % valoare de referință curentă); Numărul de schimbări la nivel de capitol, și impactul negativ asupra bugetului de stat, până la 20/an, de la 30/an (valoare de referință curentă).

• (5.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MEN: Procentul de cheltuieli de management din totalul bugetului anual al MEN până la 14,70 % de la 14,84 % (valoare de referință actuală); Cheltuieli de management per angajat MEN până la 77,055 lei/persoană de la 74,818 lei /persoană (valoare de referință curentă).

•(5.2.1) Consolidarea guvernanței TIC a MEN și a instituțiilor aflate în subordonare/coordonare.

Obiective specifice

și indicatori

Page 67: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

59

Tabelul 9. Obiectivul Strategic 5: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)

Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 5

TOTAL ,000 RON

Total Valoare/ani

,000 RON

2018 2019 2020 2021

P 5.1.

Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale

557.838 133.217 139.636 141.790 143.195

P 5.2.

Consolidarea guvernantei TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane în domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC naționale

314.836 0 87.584 113.850 113.402

TOTAL OS5 872.674 133.217 227.220 255.640 256.597

Programul 5.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale

Justificare: MEN este autoritatea publică centrală ce coordonează strategiile sectoriale naționale în domeniul învățământului. Întrucât resursele provenind din programele europene oferă fonduri semnificative în beneficiul acestui sector, este o prioritate pentru MEN să își folosească resursele naționale pentru a moderniza administrația și pentru a crește eficiența și eficacitatea elaborării de politici și servicii către elevi, studenți și alți beneficiari.

Modernizarea administrației publice trebuie să reprezinte o prioritate majoră pentru minister. Acest obiectiv poate fi atins prin promovarea de măsuri eficiente în cadrul sistemului administrației publice, pentru a consolida soluțiile tehnologice moderne folosite de către minister, pentru a dezvolta și a consolida relațiile și colaborarea cu partenerii sociali și cu toate părțile interesate din domeniul educației, pentru a simplifica procedurile legislative și administrative în domeniul SE (reducerea poverii administrative) și pentru a optimiza structura organizatorică a ministerului.

În prezent, 3,6 milioane de elevi și studenți și familiile acestora, adică peste 16% din populația României, sunt beneficiarii, direcți sau indirecți, ai politicilor și acțiunilor ministerului. Creșterea încrederii în instituțiile din sectorul SE este o măsură importantă a succesului. Acest lucru se aplică în special următoarelor funcții: i) elaborarea de strategii/politici în domeniul SE ; ii) reglementarea și elaborarea cadrului legal în domeniul SE; iii) gestionarea patrimoniului statului; iv) gestionarea fondurilor naționale și europene în domeniul educație; v) monitorizarea și controlul implementării și conformării la reglementările sectoriale relevante; vi) rolul de autoritate de management pentru programele naționale în sectorul SE ; vii) plata fondurilor și livrarea de programe și servicii în sectorul SE.

Acestea fiind spuse, România are nevoie de o administrație în sectorul SE care să fie flexibilă, bazată pe cunoaștere și pe informații, pentru a atinge următoarele obiective: (i) îndeplinirea mai eficientă a funcției sale strategice (prin mecanisme mai bune de formulare a cadrului de politici în domeniul SE) și (ii) livrarea mai eficientă de politici sectoriale către beneficiarii săi țintă (prin intermediul unui cadru instituțional consolidat).

Page 68: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

60

Domeniile prioritare de îmbunătățit pentru 2018-2021 includ: (i) perfecționarea rolurilor funcționale, a procedurilor și mecanismelor pentru elaborarea strategiilor SE a României și pentru livrarea PSI; (ii) acoperirea nevoilor de resurse umane (precum deficitul de economiști și de manageri în domeniul învățământului implicați în elaborarea de politici, sau de experți IT, care să se ocupe de gestionarea datelor în cadrul MEN); (iii) rezolvarea problemelor legate de accesul insuficient la informații și date în acest sector; (iv) luarea de măsuri cu privire la lipsa unor instrumente de evaluare a performanței pentru sector și pentru personalul acestuia; (v) o coordonare mai bună cu alte agenții guvernamentale din sectoare cu impact important asupra performanțelor din sectorul SE (de exemplu protecție socială, sănătate, cercetare și dezvoltare, transport, mediu).

Misiunea MEN este una ambițioasă, dar ea poate fi dusă la bun sfârșit prin intermediul măsurilor descrise mai jos. În acest sens, ministerul va trebui să-și îmbunătățească propriile performanțe, prin schimbări importante care vor fi realizate în perioada implementării PSI (și ulterior), acoperind domenii de maximă importanță, precum: i) stabilitate organizațională; ii) elaborarea de politici publice; iii) managementul eficient al resurselor umane, financiare și materiale; iv) planificare strategică; v) parteneriate publice și relații publice.

Obiective: Programul 5.1 vizează atingerea următoarelor obiective specifice până în 2021:

- (5.1.1) Consolidarea stabilității structurale și funcționale a MEN și a instituțiilor aflate în subordonarea/coordonarea acestuia: Numărul de modificări anuale ale structurii funcționale30 - maxim 1 pe an de la maxim 2 pe an (valoare referință curentă) și menținerea indicelui procentual al angajaților în sectorul public care sunt efectiv angajați în instituții/structuri cu responsabilități funcționale în sectorul educației,cercetării universitare și științei (an de referință – 2014) la 0,93% (valoare de referință curentă).

- (5.1.2) Creșterea eficacității elaborării de politici în sectorul SE , precum și a procesului de implementare: Penalități plătite pentru FEADRS și FSE, raportat la totalul plăților realizate în anul anterior, maximum 0,00001% de la 5,82% respectiv 2,7% (valoare de referință actuală); Numărul de schimbări la nivel de capitol, și impactul negativ asupra bugetului de stat, până la 20/an, de la 30/an (valoare de referință actuală).

- (5.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MEN: Procentul de cheltuieli de management din totalul bugetului anual al MEN până la 14,70 % de la 14,84 % (valoare de referință actuală); Cheltuieli de management per angajat MEN până la 77.055 lei /persoană de la 74.818 lei/persoană (valoare de referință actuală).

Descrierea programului: Pentru ca implementarea obiectivelor strategice sectoriale să aibă succes, este nevoie ca administrația sectorului SE să fie stabilă, funcțională, transparentă, bine finanțată și evaluată în mod public. Programul 5.1 sprijină măsurile ce vizează consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale, pentru a atinge performanțe funcționale mai bune la nivelul ministerului și al structurilor aflate în subordonarea/coordonarea acestuia. Programul constă în două categorii de măsuri;: i) măsuri specifice, ce sprijină un anumit domeniu sau sub-sector al administrației și au un buget alocat în timpul perioadei de implementare; ii) măsuri nespecifice („soft”), ce oferă sprijin orizontal tuturor domeniilor și funcțiilor administrației, necesitând o colaborare intra- și interinstituțională permanentă; aceste măsuri nu au un buget alocat în mod direct, dar sunt în mod indirect sprijinite de la bugetul de stat, prin natura activității organizației.

Programul 5.1 este dedicat MEN și structurilor aflate în subordonarea sau coordonarea acestuia. Succesul implementării programului se va reflecta într-o mai mare stabilitate la nivelul administrației

30 Termenul de modificare va fi interpretat ca orice amendament adus HG privind reorganizarea și funcționarea MENCȘ și a anumitor structuri aflate în subordinea acestuia, sau oricărui act legislativ care anulează și înlocuiește această decizie (inclusiv actul normativ în sine).

Page 69: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

61

SE, în implementarea cu succes a politicilor publice sectoriale, și în creșterea absorbției fondurilor europene, precum și a eficienței utilizării acestora. Aceste rezultate se vor înregistra cu condiția ca beneficiarii și părțile implicate să le solicite și să se implice în procesul de implementare.

În egală măsură, decidenții și specialiștii din administrație trebuie să întreprindă măsuri constante, cu scopul de a: i) reduce frecvența schimbărilor structurale funcționale; ii) reduce fluctuația personalului specializat și deprofesionalizarea; iii) se asigura că politicile publice sunt elaborate de o manieră coerentă, pe baza unor proceduri bine definite, și sunt fundamentate în mod adecvat pe baza unor date statistice, analize, prognoze etc.; iv) asigura folosirea metodelor participative și consultative pentru elaborarea de politici publice; v) facilita accesul la informații, implicând și consultându-se cu beneficiarii direcți ai politicilor publice sectoriale; vi) manifesta deschidere față de parteneriate și colaborări locale și internaționale; vii) informatiza fluxurile de date, informații și documente; viii) utiliza bugetul operațional al ministerului de o manieră eficientă; ix) asigura procese de monitorizare și evaluare periodică și de revizuire anuală a implementării măsurilor strategice prevăzute în plan, precum și publicarea rezultatelor.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și țintele aferente măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(5.1.1) Consolidarea stabilității structurale și funcționale MEN și a instituțiilor aflate în subordonarea/coordonarea

5.1.1.1 Măsuri ce vizează modernizarea sa instituțională; creșterea eficacității; consolidarea proceselor și procedurilor instituționale

1 - Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor aferente, pentru a permite o elaborare mai bună a strategiilor și o implementare a PSI

2 - Dezvoltarea infrastructurii TIC

5.1.1.2 Măsuri ce vizează personalul specializat din administrație în sectorul SE

1 - Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

2 - Formare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului

5.1.1.3 Măsuri ce vizează evaluarea performanței și managementul financiar

1 - Sisteme de evaluare a performanței pentru sectorul și administrația SE

2 –Elaborarea de programe bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate

5.1.1.4 Măsuri ce vizează transparența și liberul acces la informațiile de interes public, precum și comunicarea/coordonarea cu părțile interesate în ceea ce privește politicile sectoriale

1 - Transparența în procesul de luare a deciziilor și de elaborare a politicilor publice și a cadrului juridic

2 - Informarea elevilor și studenților, a cadrelor didactice, a cercetătorilor și a beneficiarilor de politici publice în legătură cu programele dedicate sectorului SE

(5.1.2)Creșterea eficacității elaborării de politici în sectorul SE, precum și a procesului de implementarea

5.1.2.1 Măsuri ce vizează elaborarea de politici publice și comunicarea cu părțile interesate

Page 70: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

62

1 - Operaționalizarea analizelor de impact asupra politicilor publice si a buclelor de feedback în elaborarea de politici domeniul SE

2 - Consultarea cu cetățenii și cu părțile interesate din sectorul SE , în vederea elaborării și promovării politicilor publice

3 - Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizații naționale și internaționale relevante

4 - Asistență tehnică

(5.1.3) Măsuri ce vizează creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MEN

1 - Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului

2 - Asigurarea și utilizarea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale

3 - Funcționarea eficace și eficientă a departamentelor din structura organizațională a MEN

4 - Funcționarea eficace și eficientă a instituțiilor subordonate și coordonate de MEN (inspectorate, biblioteci, ș.a.)

5 - Dezvoltarea capacității de a analiza datele existente și de a monitoriza îndeaproape evoluția ESL la nivel național, regional și local, fundament pentru politici specifice și eficiente bazate pe dovezi documentate.

Programul 5.2: Consolidarea guvernantei TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane în domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC naționale

Justificare: Domeniul educaţiei trece prin schimbări radicale care vizează reorganizarea infrastructurii existente ale viitoarelor medii de învăţare Utilizarea tehnologiei informației poate juca un rol esențial în menținerea și dezvoltarea interesului pentru carte și bibliotecă al copiilor de vârstă școlară și al tinerilor.

Ținând cont de abordarea tridimensionala a TIC în învățământul preuniversitar (discipline de studiu, resurse educaționale, mediu de consolidare a învățării ) a fost identificată nevoia de gestionare și colectare a informațiilor referitoare la rezultatele școlare și activitatea școlară zilnică curentă din sistemul preuniversitar cu respectarea viziunii MEN asupra gestiunii eficiente a educației.

Având în vedere că tinerele generații, cu precădere cele de vârstă școlară, preferă, inclusive pentru procesul de învățare, să utilizeze, din ce în ce mai mult, tehnologia informației, mai ales aplicațiile de comunicare și colaborare de pe terminalele mobile inteligente, a devenit necesară crearea unui mediu adecvat, care, pe de o parte, să răspundă rigorilor și nevoilor specifice procesului educațional, sa îmbine procesul de stimulare și potențare a interesului elevilor cu posibilitățile pe care le oferă o bibliotecă școlară virtuală și să ajute în procesul de dezvoltare cognitivă, iar, pe de altă parte, să sprijine interacțiunea dintre persoanele de vârstă școlară (interacțiunea dintre copii și tineri), precum și interacțiunea acestora cu societatea, astfel încât abandonul școlar să fie diminuat, iar integrarea lor în societate și pe viitoarea piață a muncii să fie optimă.

Astfel, accesul la resurse și servicii digitale prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor devine o resursă esențială în procesul de predare-învățare, putând facilita gestiunea comunicării și a colaborării, dezvoltarea creativității și accesul la informație prin dispozitive mobile , iar beneficiile se transpun în îmbunătățirea eficienței și eficacității procesului educațional la toate nivelurile.

Page 71: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

63

Obiective: Programul 5.2 vizează atingerea următorului obiectiv specific până în 2021:

- (5.2.1) Consolidarea guvernanței TIC a MEN și a instituțiilor aflate în subordonare/coordonare.

Descrierea programului: Pentru ca implementarea obiectivelor strategice sectoriale să aibă succes, este nevoie ca administrația sectorului SE să fie sprijinită de sistem TIC corespunzătoare nivelului de complexitate al sectorului educație.

În baza priorităţilor europene şi naţionale, intervențiile care urmează a fi implementate cu privire la educaţia prin TIC vor include și următoarele categorii, în conformitate cu specificitatea procesului de învăţare :

• Realizarea/utilizarea la nivel național a unor tehnologii/instrumente digitale educaționale integrate care să permită managementul inovativ, atât la nivelul procesului de predare - învățare – evaluare, cât și la nivel instituțional și al leadership-ului)

• Crearea de rețele și platforme care să faciliteze schimbul de cunoștințe, informații, bune practici și inovarea în educație;

• Asigurarea, la nivelul unităților de învățământ, a infrastructurii , echipamentelor inclusiv a sustenabilității, mentenanței și suportului TIC;

• Crearea unei culturi digitale în procesul de predare – învățare – evaluare, a leadership-ului și managementului școlii prin implementarea de sisteme informatice de suport.”

Programul 5.2 este dedicat MEN și structurilor aflate în subordonarea sau coordonarea acestuia. Succesul implementării programului se va reflecta într-o mai mare stabilitate la nivelul administrației SE, în implementarea cu succes a politicilor publice sectoriale, și în creșterea absorbției fondurilor europene, precum și a eficienței utilizării acestora. Aceste rezultate se vor înregistra cu condiția ca beneficiarii și părțile implicate să le solicite și să se implice în procesul de implementare.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și țintele aferente măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(5.2.1.) Consolidarea guvernanței TIC a MEN și a instituțiilor aflate în subordonare/coordonare

Revizuirea și implementarea guvernanței TIC, politicilor privind cybersecurity, precum si a politicilor de resurse umane pentru specialiști TIC

Mentenanța primară și evolutivă pentru infrastructura de comunicații; infrastructură primară: echipamente si software de tip oficiu; infrastructură mare - data center hardware și software de baza (sisteme de operare, virtualizare, baze de date, etc.)

Modernizare Sistemului Informatic de Management al Școlarității

Modernizarea Portalului National al Educației „Biblioteca Școlară Virtuală”

Dezvoltarea capacității de analiză a datelor existente și de a monitoriza îndeaproape evoluția PTȘ la nivelul național, regional și local, creând fundamentul pentru politici specifice și eficiente pe bază de dovezi documentate

Page 72: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

64

IV. Aspecte privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie corelat cu politicile prioritare și

procesele de planificare financiară ale guvernului. Se observă că, deși bugetul include proiecții ale

cheltuielilor pentru trei ani, oferă detalii legate de activități și cheltuieli doar pentru un an. Totuși, se

anticipează că în timp se va acorda o mai mare atenție celui de-al doilea și celui de-al treilea an.

Responsabilitate: Implementarea planului strategic începe după aprobarea bugetului de stat în

Parlament. Prin intermediul Direcției Generale Management Strategic și Politici Publice și cu ajutorul

direcțiilor tehnice, MEN va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această

activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să

rezolve în avans eventualele provocări.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este descris în Anexele 2 și 3;

acesta prevede indicatori pentru diverse niveluri de planificare (vezi tabelul de mai jos). Anexa 1 oferă

o privire de ansamblu asupra resurselor financiare. În măsura în care este posibil, și pentru a nu

supraîncărca MEN, cadrul de monitorizare al PSI a fost conceput astfel încât să se integreze pe deplin

în Cadrul Comun de Monitorizare și Evaluare (CCME) care se aplică în mod obligatoriu programelor

europene în 2018-2021.

Colectarea și gestionarea datelor: A fost dezvoltat un sistem IT de planificare strategică și evaluare a

performanțelor, urmând formatul structurii propuse a PSI. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI.

Aplicația IT este conectată cu SGG și MFP, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate

nivelurile de execuție și management. Progresul față de indicatori poate fi urmărit de toate părțile

interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportare: Când se decide ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență, este important să nu se

supraaglomereze direcțiile operaționale ale MEN. În general, calendarul de raportare variază în funcție

de indicatorii de performanță. Astfel:

- Indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura lunar, sau cel puțin trimestrial

- Indicatorii de rezultat imediat se vor măsura trimestrial

- Indicatorii de rezultat se vor măsura bi-anual

- Indicatorii de impact se vor urmări anual

În continuare este prezentată o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MEN.

Page 73: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

65

Figura 11. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic Instituțional al MEN

Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice de MEN.

Evaluare: În afară de programele cu finanțare europeană, care fac obiectul unor evaluări ex-ante, intermediare și ex-post riguroase, MEN nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post a celorlalte programe și politici. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face schimbări în ceea ce privește livrarea programelor și a politicilor. Aceste schimbări nu vor afecta planul strategic în mod semnificativ.

Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care MEN le gestionează și care sunt incluse în PSI, și, preferabil, să se sincronizeze cu calendarul de evaluare a programelor europene. Această activitate ar putea fi externalizată către aceiași evaluatori care se vor ocupa de Programul Operațional Capital Uman, creând astfel sinergii în activitatea de evaluare, având în același timp o viziune holistică asupra rezultatelor politicilor SE .

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În intervalul respectiv, MEN va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări ale planului strategic. Această actualizare va presupune trei activități:

• compararea rezultatelor anului anterior cu cele planificate; această comparație se va face pe baza țintelor stabilite în planurile strategice și operaționale;

• efectuarea unei analize a mediului, pentru a vedea dacă trebuie operate schimbări semnificative la nivelul ipotezelor care stau la baza planului curent;

• adăugarea unui an în plus la plan.

IAN. APR. IUL. OCT.

ANALIZĂ ANUALĂ A REZULTATELOR: TOȚI INDICATORII

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/ PRODUS ȘI INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES / PRODUS ȘI INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES / PRODUS ȘI INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES / PRODUS ȘI INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZĂ BI-ANUALĂ A REZULTATELOR: INDICATORI DE

REZULTAT IMEDIAT, PRODUS ȘI INTRARE

Page 74: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

66

Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul în care se face planificarea, planul strategic actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție pe trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de program rămân neschimbate, cu excepția apariției unui eveniment major, precum o criză economică neprevăzută.

An Stabilirea de noi ținte

2017 pentru 2021

2018 pentru 2022

2019 pentru 2023

Page 75: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

67

V. Resurse financiare

Viabilitatea PSI 2018-2021 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru

implementarea măsurilor aferente fiecărui obiectiv specific.

Aderarea la UE a deschis calea către resurse financiare extraordinare pentru sectorul SE din România.

În ciuda pachetului generos de programe europene, asigurarea finanțării adecvate a rămas o provocare

până în prezent, în ceea ce privește urmărirea reformelor instituționale. Anumite domenii și servicii

relevante, fie din administrația sectorului sau din portofoliul altor agenții guvernamentale, rămân

subfinanțate. Este de asemenea important că rămân în continuare multe sectoare de politici cu mare

relevanță și impact semnificativ asupra învățământului, care nu sunt finanțate de la bugetul MEN sau

pentru care trebuie stabilită o complementaritate eficace între resursele și politicile gestionate de

către MEN și cele gestionate de alte agenții guvernamentale (precum infrastructura locală pentru

învățământ, cu un impact ridicat asupra calității educației în orașele mici și zonele rurale).

Atât pentru domeniile de politici, cât și pentru urmărirea priorităților reformelor instituționale, MEN

ar beneficia de pe urma unei tranziții către bugetarea pe programe. Aceasta ar fi utilă pentru a avea o

mai bună coordonare între obiectivele sectoriale generale, planurile de acțiuni aferente și resursele ce

trebuie alocate.

De asemenea, România trebuie să identifice și să prioritizeze în mod clar, pe domenii de politici, un

echilibru adecvat între resursele publice și private care trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului

învățământului.

O schiță a bugetului care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este prezentată

în Anexa 1.

Tabelul 9 de mai jos ilustrează anvelopele financiare anuale necesare pentru operaționalizarea PSI pe

perioada 2018-2021.

Tabelul 10. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2018-2021 (mii RON)

An Total 2018 2019 2020 2021

Sume estimate 84.133.641 20.164.063 20.540.191 20.828.350 22.601.037

Resursele financiare au fost clasificate în trei categorii principale: (i) resurse de la bugetul de stat

pentru politicile naționale și cheltuielile administrative, (ii) resurse de la bugetul de stat pentru

cofinanțarea politicilor UE și (iii) resursele de la bugetul UE. Figura 7 de mai jos ilustrează bugetul PSI

defalcat pe surse de finanțare, mai mult de trei sferturi fiind acoperite de finanțarea programelor

europene.

Page 76: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

68

Graficul 11. Structura bugetului ISP, pe surse de finanțare (%, 2018-2021)

Bugetul pentru 2017 și Strategia Fiscal-Bugetară pe 2016-2018 au fost luate în considerare la planificarea alocărilor de la bugetul de stat pentru politicile naționale și cofinanțarea programelor UE. Plafoanele stabilite au fost luate în considerare atât pentru cofinanțare, cât și pentru celelalte tipuri de cheltuieli - clasificate în categoria bugetului de stat pentru politicile naționale. Cursul de schimb EUR-RON utilizat este acela utilizat pentru fundamentarea bugetului pe 2016.

Numărul de programe a crescut semnificativ față de PSI anterior. În ciuda complexității sale evidente, acest nou PSI demonstrează o mai mare consecvență în termeni de programe, și facilitează procesul de implementare și monitorizare.

Graficul 12. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice (2018-2021)

95%

4%

1%

Structura pe surse de finanțare

Bugetul de stat FEN Co-finanțare buget de stat

0.00

2,000,000.00

4,000,000.00

6,000,000.00

8,000,000.00

10,000,000.00

12,000,000.00

14,000,000.00

16,000,000.00

18,000,000.00

20,000,000.00

2018 2019 2020 2021

OS 1 OS 2 OS 3 OS 4 OS 5

Page 77: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

69

Graficul de mai sus ilustrează defalcarea resurselor financiare pe obiective strategice. Peste 71% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către realizarea obiectivului strategic de reducere a ratei de abandon școlar timpuriu, iar obiectivul strategic aferent învățământului terțiar are alocate fonduri de peste 21% din totalul resurselor. Obiectivele Strategice 1 și 2 acoperă aproximativ 92% din totalul resurselor, celorlalte obiective strategice, aferente învățării pe toată durata vieții, EFP și activități instituționale revenindu-le peste 8% din totalul resurselor.

Tabelul 11. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice (mii lei)

Obiectiv Strategic

2018 2019 2020 2021

OS 1 16.041.088 16.001.092 15.991.681 17.245.494

OS 2 3.416.233 3.641.376 3.709.320 3.879.123

OS 3 513.127 575.503 763.559 971.823

OS 4 60.398 95.000 108.150 248.000

OS 5 133.217 227.220 255.640 256.597

O provocare instituțională importantă o reprezintă capacitatea de implementare a PSI, inclusiv prin execuția bugetară bazată pe programe definite. Din punct de vedere organizațional și managerial, aceasta este principala provocare pentru perioada următoare – tranziția de la 3 programe la 12, precum și urmărirea implementării acestora. Execuția bugetară pe programe va aduce de asemenea schimbări importante la nivelul managementului structurilor MEN, și anume direcția pentru buget.

Page 78: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

70

Anexa 1.a: Obiective și programe bugetare pentru perioada 2018-2021

Obiectiv Strategic/ Program

Valoare totală mii Lei

Credite bugetare - Eșalonare totală pe an - mii Lei

2018 2019 2020 2021

Total 84.133.641 20.164.063 20.540.191 20.828.350 22.601.037

Obiectivul Strategic Nr. 1 65.279.355 16.041.088 16.001.092 15.991.681 17.245.494

Programul 1.1: Asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți copiii

1.944.692 459.745 503.759 498.479 482.709

Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar, și absolvirea de către toți elevii a învățământului obligatoriu

63.187.063 15.541.568 15.457.558 15.453.427 16.734.510

Programul 1.3: Reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala

147.600 39.775 39.775 39.775 28.275

Obiectivul Strategic Nr. 2 14.646.052 3.416.233 3.641.376 3.709.320 3.879.123

Programul 2.1: Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar

8.874.406 2.027.595 2.214.526 2.245.411 2.386.874

Programul 2.2: Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața muncii

3.570.237 862.301 884.819 905.713 917.404

Programul 2.3: Angajament strategic față de sectorul economic

2.201.409 526.337 542.031 558.196 574.845

Obiectivul Strategic Nr. 3 2.824.012 513.127 575.503 763.559 971.823

Programul 3.1: Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în domeniul formării profesionale

1.487.389 326.202 380.083 386.993 394.111

Page 79: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

71

Obiectiv Strategic/ Program

Valoare totală mii Lei

Credite bugetare - Eșalonare totală pe an - mii Lei

2018 2019 2020 2021

Programul 3.2: Îmbunătățirea relevanței si calității formării profesionale

947.517 134.962 83.039 264.185 465.331

Programul 3.3. Acces și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții; calitate și relevanță; parteneriate pentru o mai bună informare

389.106 51.963 112.381 112.381 112.381

Obiectivul Strategic Nr. 4 511.548 60.398 95.000 108.150 248.000

Programul 4.1: Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior

511.548 60.398 95.000 108.150 248.000

Obiectivul Strategic Nr. 5 872.674 133.217 227.220 255.640 256.597

Programul 5.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale

557.838 133.217 139.636 141.790 143.195

Programul 5.2: Consolidarea guvernanței TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane din domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC naționale

314.836 0 87.584 113.850 113.402

Page 80: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

72

Anexa 1.b: Eșalonarea bugetului învățământului pe ani (2018-2021) și măsuri specifice

Page 81: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

73

Cod Obiectiv strategic/ Programe/ Obiective specifice/Măsuri Valoare ,000

RON

Valoare/ani ,000 RON

2018 2019 2020 2021

1. Obiectiv Strategic Nr. 1 65.279.355 16.041.088 16.001.092 15.991.681 17.245.494

1.1. Programul 1.1: Asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți copiii

1.944.692 459.745 503.759 498.479 482.709

1.1.1.1

Stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor prin servicii de consiliere oferite părinților, programe de educație parentală și mentorat, adresate cu precădere părinților din zone defavorizate

80.999 0 30.833 30.833 19.333

1.1.1.2 Asigurarea de stimulente financiare pentru educatori și plasarea de puericultori în zonele rurale/defavorizate

11.232 0 3.744 3.744 3.744

1.1.2.1 Revizuirea cadrului pentru EÎTC, pentru a include și plaja de vârstă 0-3 ani și pentru a îmbunătăți organizarea și funcționarea serviciilor de EÎTC

10.580 5.290 5.290 0 0

1.1.2.2

Proiectarea de programe de formare inițială/conversie, precum și de programe de formare continuă pentru personalul din EÎTC (profesori pentru învățământul preșcolar, educatori puiericultori, consilieri școlari, personal de îngrijire și de specialitate, directori, inspectori).

56.212 14.283 14.283 19.573 8.073

1.1.3.1 Evaluarea națională a tuturor școlilor 35.268 8.817 8.817 8.817 8.817

1.1.3.2 Inspecții școlare 920.398 220.000 226.600 233.398 240.400

1.1.3.3 Servicii de mentorat 30.000 15.000 15.000 0 0

1.1.3.4 Stabilirea unui sistem de formare profesională la locul de muncă 43.636 10.817 10.877 10.939 11.003

1.1.3.5 Revizuirea curriculumului școlar 20.919 5.000 5.150 5.305 5.464

1.1.3.6 Furnizarea de manuale școlare 505 125 125 125 130

1.1.4.1 Participarea elevilor la evaluările și examenele naționale 254.411 70 82.977 85.682 85.682

Page 82: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

74

1.1.4.2 Participarea elevilor la evaluarea internațională PISA 28.600 7.000 7.200 7.200 7.200

1.1.4.3 Sprijinirea excelenței prin finanțarea suplimentară a instituțiilor acreditate de învățământ

0 0 0 0 0

1.1.5.1 Sprijinurea construcției de grădinițe (80,75mil euro împrumut) 371.452 92.863 92.863 92.863 92.863

1.2. Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar și absolvirea de către toți a studiilor din învățământul obligatoriu

63.187.063 15.541.568 15.457.558 15.453.427 16.734.510

1.2.1.1 Finanțare de bază directă a școlilor 58.273.503 14.459.084 14.499.280 14.239.239 15.075.900

1.2.1.2 Subvenții pentru masă pentru elevii cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământ

507 125 125 127 130

1.2.1.3 Măsuri de protecție socială 886.741 197.906 223.700 229.608 235.527

1.2.1.4 Burse pentru elevii din Moldova precum și pentru alți români care locuiesc în străinătate

140.000 35.000 35.000 35.000 35.000

1.2.2.1 Furnizarea metodologiei, studii de impact ex-ante și cadru legal pentru programele de tip „școală după școală”

0 0 0 0 0

1.2.2.2 Furnizarea unor programe de tip scoală după școală adecvate 138.640 37.535 37.535 37.535 26.035

1.2.2.3 Dezvoltarea capacității de prevenire și monitorizare a segregării în școli

1.100.000 200.000 250.000 300.000 350.000

1.2.2.4 Furnizarea de formare pentru profesori în zona sistemelor de avertizare timpurie, prevenție și intervenție pentru detectarea copiilor cu risc de repetenție și abandon

17.632 4.408 4.408 4.408 4.408

1.2.2.5 Completarea și sprijinirea inițiativelor de consiliere existente pentru elevii din cadrul și din afara sistemului de învățământ

30.040 7.510 7.510 7.510 7.510

1.2.3.1 Sprijinirea construcției de școli 1.100.000 100.000 200.000 300.000 500.000

1.2.3.2 Sprijinirea modernizării laboratoarelor școlare 1.500.000 500.000 200.000 300.000 500.000

1.3. Programul 1.3: Reintegrarea persoanelor care au părăsit timpuriu școala în sistemul de educație

147.600 39.775 39.775 39.775 28.275

Page 83: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

75

1.3.1.1 Sprijinirea furnizării programului A Doua Șansă (la toate nivelurile, inclusiv secundar inferior, cu stagii de practică) disponibil în toată țara, în special pentru grupurile în risc

74.818 20.142 20.142 20.142 14.392

1.3.1.2 Elaborarea unor materiale relevante și alternative de predare/învățare, adaptate profilului cursanților ADȘ

0 0 0 0 0

1.3.2.1 Sprijinirea absolvenților programului A Doua Șansă pentru integrarea pe piața muncii sau continuarea educației

0 0 0 0 0

1.3.2.2 Elaborarea mecanismelor de încurajare a cursanților adulți să participe la programele A Doua Șansă (vouchere, servicii îngrijire copii, orar flexibil etc.)

72.782 19.633 19.633 19.633 13.883

2. Obiectiv strategic Nr. 2 14.646.052 3.416.233 3.641.376 3.709.320 3.879.123

2.1. Programul 2.1: Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar 8.874.406 2.027.595 2.214.526 2.245.411 2.386.874

2.1.1.1

Promovarea diversității instituționale. Clasificarea instituțiilor de învățământ superior în funcție de misiunea și rolurile lor sociale. Oferirea de diferite stimulente financiare și alocări bugetare pentru fiecare clasă (tip) de universitate.

4.600 2.300 2.300 0 0

2.1.1.2 Extinderea formării de tip dual la nivel învățământului terțiar tehnic 0 0 0 0 0

2.1.2.1 Sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite; burse pentru studenții cu cele mai bune rezultate

2.884.939 689.578 710.266 731.574 753.521

2.1.2.2 Suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenții cu merite deosebite cu un program pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel instituțional

3.945.022 942.966 971.256 1.000.394 1.030.406

2.1.2.3 Măsuri extinse de sprijin social – subvenții pentru cazare și masă - finanțare complementară

591.983 141.500 145.745 150.117 154.621

2.1.2.4 Implementarea unui program de credite pentru studenți (asigurarea finanțării, precum și a reglementării la nivel național)

0 0 0 0 0

Page 84: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

76

2.1.2.5 Încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate (studenți maturi, din grupa de vârstă 25-29 ani, precum și etnici români cu domiciliu în străinătate sau alte grupuri dezavantajate)

512.430 142.393 176.101 154.468 39.468

2.1.2.6

Creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la reducerea abandonului școlar

35.432 8.858 8.858 8.858 8.858

2.1.3.1 Construcția de cămine și cantine pentru studenți 900.000 100.000 200.000 200.000 400.000

2.2. Programul 2.2: Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața muncii

3.570.237 862.301 884.819 905.713 917.404

2.2.1.1 Revizuirea reglementărilor ministerului și ARACIS, ca organism care reglementează evaluarea programelor de studii

4.600 2.300 2.300 0 0

2.2.1.2 Evaluarea studiilor doctorale 160.618 43.204 43.204 43.204 31.006

2.2.1.3 Exercițiul de raportare instituțională a datelor aferente indicatorilor de calitate, pe ramuri de știință, în vederea alocării finanțării suplimentare de excelență

2.108.991 504.106 519.229 534.806 550.850

2.2.1.4 Promovarea excelenței prin acordarea de granturi de studii doctorale

1.031.276 246.503 253.898 261.515 269.360

2.2.1.5 Dezvoltarea de stimulente financiare pentru instituții care dezvoltă noi programe pentru obținerea competențelor transversale și antreprenoriale

264.752 66.188 66.188 66.188 66.188

2.3. Programul 2.3: Angajament strategic față de sectorul economic 2.201.409 526.337 542.031 558.196 574.845

2.3.1.1 Dezvoltarea unui program național de cercetare pentru inovare și antreprenoriat, pentru a încuraja dialogul dintre învățământ și sectoarele economiei

5.936 1.484 1.484 1.484 1.484

Page 85: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

77

2.3.1.2 Revizuirea curriculumului, în vederea concentrării pe competențele și aptitudinile cerute pe piața muncii

79.582 19.022 19.593 20.181 20.786

2.3.1.3 Fondul de dezvoltare instituțională 2.108.991 504.106 519.229 534.806 550.850

2.3.1.4

Numirea unei persoane de contact cu mediul de afaceri la nivelul fiecărei instituții; universitățile și alte instituții post-secundare dezvoltă planuri pentru a consolida legăturile cu comunitatea de afaceri

0 0 0 0 0

2.3.1.5 Elaborarea unui protocol interinstituțional cu privire la implementarea unui sistem de trasabilitate între sistemul educațional și piața muncii

0 0 0 0 0

2.3.1.6 Sprijin financiar pentru digitalizare și dezvoltarea programelor TIC 6.900 1.725 1.725 1.725 1.725

3. Obiectiv strategic Nr. 3 2.824.012 513.127 575.503 763.559 971.823

3.1. Programul 3.1: Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în domeniul formării profesionale

1.487.389 326.202 380.083 386.993 394.111

3.1.1.1 Sprijinirea participării la educație și formare profesională prin plata burselor pentru toți elevii înscriși în acest tip de formare (bursă profesională)

59.900 14.975 14.975 14.975 14.975

3.1.1.2

Sprijin pentru plata costurilor cu cazarea și masa pentru tinerii din zonele rurale și defavorizate, persoane de etnie romă și persoane cu dizabilități înscrise în formarea profesională în campusuri școlare/școli profesionale.

323.467 53.911 89.852 89.852 89.852

3.1.2.1

Dezvoltarea și implementarea unei strategii de promovare și conștientizare cu privire la beneficiile dezvoltării carierei, participarea la formarea profesională inițială și continuă și recunoașterea învățării non-formale și informale

0 0 0 0 0

Page 86: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

78

3.1.2.2 Campanie de promovare a formării profesionale la nivelul elevilor de clasa a VIII-a

168.473 33.695 44.926 44.926 44.926

3.1.2.3 Dezvoltarea coordonării și cooperării între diverse părți interesate la nivel național, regional și local

343.566 82.121 84.585 87.123 89.737

3.1.2.4 Furnizarea de programe de formare pentru profesioniștii cu responsabilități în ceea ce privește oferirea de informații, orientare și consiliere în carieră

591.983 141.500 145.745 150.117 154.621

3.2. Programul 3.2: Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale

947.517 134.962 83.039 264.185 465.331

3.2.1.1 Elaborarea standardelor ocupaționale 15.987 0 5.329 5.329 5.329

3.2.1.2 Elaborarea curriculei și a materialelor curriculare pentru formare 15.987 0 5.329 5.329 5.329

3.2.1.3 Efectuarea de studii și cercetări pentru anticiparea nevoilor de calificări și de competențe ale pieței muncii pe termen scurt și mediu

3.996 0 1.332 1.332 1.332

3.2.1.4 Crearea unui mecanism național de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților sistemului de educație și formare profesională

11.988 0 3.996 3.996 3.996

3.2.2.1 Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității pentru învățarea la locul de muncă

0 0 0 0 0

3.2.2.2 Dezvoltarea unui mecanism pentru monitorizarea, evaluarea și revizuirea calității sistemului de învățământ profesional și tehnic

15.987 0 5.329 5.329 5.329

3.2.2.3 Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității în domeniul formării profesionale

0 0 0 0 0

3.2.2.4 Dezvoltarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământul profesional și tehnic

15.987 0 5.329 5.329 5.329

3.2.2.5 Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru formarea continuă a cadrelor didactice, formatorilor, evaluatorilor externi și tutorilor

118.068 29.517 29.517 29.517 29.517

Page 87: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

79

3.2.2.6 Dezvoltarea și oferirea de programe de formare continuă pentru formatori și cadre didactice

29.517 5.445 6.878 8.024 9.170

3.2.2.7 Dezvoltarea de mecanisme pentru finanțarea publică și privată și structurilor de cooperare sectorială/parteneriatelor în domeniul formării profesionale

0 0 0 0 0

3.2.3.1 Sprijinirea modernizării laboratoarelor școlare 720.000 100.000 20.000 200.000 400.000

3.3. Programul 3.3. Dezvoltarea cooperării naționale și internaționale în domeniul educației și formării profesionale

389.106 51.963 112.381 112.381 112.381

3.3.1.1 Finanțare în vederea creșterii cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții

0 0 0 0 0

3.3.1.2 Înființarea de Centre Comunitare pentru Învățare Permanentă (CCÎP) pentru a implementa învățarea pe tot parcursul vieții la nivel comunitar

162.342 29.517 44.275 44.275 44.275

3.3.1.3 Dezvoltarea metodelor de învățare care ajută la dezvoltarea competențe antreprenoriale

6.049 1.144 1.635 1.635 1.635

3.3.1.4 Dezvoltarea de mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării non-formale și informale

7.590 0 2.530 2.530 2.530

3.3.1.5 Revizuirea metodologiei pentru recunoașterea învățării non-formale și informale

172.041 0 57.347 57.347 57.347

3.3.1.6 Dezvoltarea unei rețele de centre pentru evaluarea și certificarea cunoștințelor dobândite anterior

177.100 44.275 44.275 44.275 44.275

3.3.1.7 Formarea personalului responsabil cu recunoașterea și validarea învățării non-formale și informale.

13.296 3.324 3.324 3.324 3.324

3.3.1.8 Extinderea învățării reciproce și a schimburilor de bune practici 6.515 1.610 1.635 1.635 1.635

3.3.2.1 Sprijinirea participării la programe de mobilitate europene 6.515 1.610 1.635 1.635 1.635

4. Obiectiv Strategic Nr. 4 511.548 60.398 95.000 108.150 248.000

4.1. Programul 4.1: Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior

511.548 60.398 95.000 108.150 248.000

Page 88: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

80

4.1.1.1 Intervenții la nivelul școlilor - granturi necompetitive pentru liceele care necesită îmbunătățirea performanțelor

361.650 24.500 44.000 48.150 245.000

4.1.1.2 Revizuirea programelor școlare pentru învățământul secundar superior

12.000 3.000 3.000 3.000 3.000

4.1.1.3 Dezvoltare profesională pentru cadre didactice și directori de unități de învățământ

0 0 0 0 0

4.1.1.4 Revizuirea itemilor de evaluare pentru evaluarea națională și examenul de bacalaureat și creșterea capacității instituționale a CNEE

0 0 0 0 0

4.1.1.5 Evaluarea rezultatelor învățării elevilor la finalul clasei a X-a. 0 0 0 0 0

4.1.1.6 Campanii de informare și conștientizare privind importanța educației

0 0 0 0 0

4.1.1.7 Intervenții la nivelul universităților și programe de vară de tip Schema de granturi non-competitive pentru universități

45.966 10.966 16.000 19.000 0

4.1.1.8 Schema de granturi competitive pentru universități - programe de vară tip punte

45.966 10.966 16.000 19.000 0

4.1.1.9 Schema de granturi competitive pentru universități - centre de învățare

45.966 10.966 16.000 19.000 0

5. Obiectiv strategic nr. 5. Consolidarea cadrului instituțional în sectorul educației, cercetării și științei

872.674 133.217 227.220 255.640 256.597

5.1. Programul 5.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale

557.838 133.217 139.636 141.790 143.195

5.1.1.1 Măsuri ce vizează modernizarea sa instituțională; creșterea eficacității; consolidarea proceselor și procedurilor instituționale

0 0 0 0 0

5.1.1.2 Măsuri ce vizează evaluarea performanței și managementul financiar

0 0 0 0 0

Page 89: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

81

5.1.1.3 Măsuri ce vizează personalul specializat din administrație în sectorul SE

0 0 0 0 0

5.1.1.4 Măsuri ce vizează transparența și liberul acces la informațiile de interes public, precum și comunicarea/coordonarea cu părțile interesate în ceea ce privește politicile sectoriale

0 0 0 0 0

5.1.2.1 Măsuri ce vizează elaborarea de politici publice și comunicarea cu părțile interesate

0 0 0 0 0

5.1.3.1 Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului

3.410 2.116 830 231 233

5.1.3.2 Măsuri ce vizează creșterea eficienței utilizării bugetului administrative al MEN

568 135 142 145 146

5.1.3.3 Funcționarea efectivă și eficientă a departamentelor din structura organizatorică a MEN

441.140 104.966 110.214 112.418 113.542

5.1.3.4 Funcționarea eficace și eficientă a instituțiilor subordonate și coordonate de MEN

109.270 26.000 27.300 27.846 28.124

5.1.3.5

Dezvoltarea capacității de analiză a datelor existente și de a monitoriza îndeaproape evoluția PTȘ la nivelul național, regional și local, creând fundamentul pentru politici specifice și eficiente pe bază de dovezi documentate

3.450 0 1.150 1.150 1.150

5.2. Consolidarea guvernantei TIC, cybersecurity și întărirea resurselor umane în domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC naționale

314.836 0 87.584 113.850 113.402

5.2.1.1 Revizuirea și implementarea guvernanței TIC, politicilor privind cybersecurity, precum si a politicilor de resurse umane pentru specialiști TIC

24.150 0 10.350 8.050 5.750

Page 90: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

82

5.2.1.2

Mentenanța primară și evolutivă pentru infrastructura de comunicații; infrastructură primară: echipamente si software de tip oficiu; infrastructură mare data center hardware și software de baza (sisteme de operare, virtualizare, baze de date, etc)

0 0 0 0 0

5.2.1.3 Modernizare Sistemului Informatic de Management al Scolaritatii 134.102 0 26.450 52.900 54.752

5.2.1.4 Modernizarea Portalului National al Educatiei "Biblioteca Scolara Virtuala

156.584 0 50.784 52.900 52.900

Page 91: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

83

Anexa 2: Tabel rezumativ planificare strategică (obiective strategice și programe)

Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Valoare de referință

Țintă 2018 Țintă 2021

Obiectiv Strategic Nr. 1: Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la educație incluzivă, de calitate, la toate nivelurile și formele de învățământ

Indicator de Impact Nr. 1.1: Persoane care abandonează timpuriu sectorul de învățământ și instruire (% din populația cu vârsta de 18-24 ani care a terminat cel mult studii secundare inferioare și care nu a fost implicată în educație sau formare oficială în ultimele 4 luni anterioare realizării acestui sondaj)

%

18,5

15

11,3

Indicator de Impact Nr. 1.2: Cota de performanță slabă la citire în rândul elevilor Indicator de Impact Nr. 1.3: Rata de absolvire a studiilor secundare superioare (procentul absolvenților de liceu, cu sau fără examenul de bacalaureat, într-un anumit an, din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie)

%

%

39

81,31

35

85

30

90

Programul 1.1: Asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți copiii

Indicator de rezultat 1.1.1: Rata de participare la educația timpurie a copiilor (cota din populația cu vârsta între 4 și 5 ani care participă la educație timpurie)32 Indicator de rezultat 1.1.2: Rata de elevi cu performanță slabă la citit din rândul elevilor care au participat la învățământul pre-primar mai mult de un an

%

%

85.5 -

87

35

92

30

Indicator de Rezultat 1.1.3: Rata de absolvire a nivelului de învățământ secundar inferior (clasa a VIII-a)33

% %

83,7 79,3

86 84

90 87

31 Referință din anul școlar 2013/2014. 32 Cod Eurostat: tps00179. 33 Calculat pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în raportul anual privind starea educației.

Page 92: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

84

Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Valoare de referință

Țintă 2018 Țintă 2021

Indicator de Rezultat 1.1.4: Rata de participare a absolvenților de liceu la examenul de bacalaureat34

Indicator de Rezultat 1.1.5: Numărul de școli reabilitate anual Indicator de Rezultat 1.1.6: Numărul de laboratoare modernizate anual

Nr. Nr.

700

420

1200

600

Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar, și absolvirea de către toți elevii a învățământului obligatoriu

Indicator de rezultat 1.2.1: Rata brută de înscriere în învățământul primar și secundar inferior (6-14 ani)35

%

89,9

92

95

Indicator de rezultat 1.2.2: Rata brută de înscriere a elevilor cu vârsta între 15 și 18 ani36 Indicator de Rezultat 1.2.3: Rata de absolvire a examenului de bacalaureat37

% %

80 44

85 53

90 65

Programul 1.3: Reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala

Indicator de Rezultat 1.3.1. Număr și tipuri de programe care îndepărtează obstacolele din calea participării cursanților la programul A Doua Șansă Indicator de Rezultat 1.3.2: Rata de participare/de înscriere în programul A Doua Șansă atât în zonele rurale, cât și în cele urbane

Nr. %

Obiectiv Strategic Nr. 2: Dezvoltarea învățământului terțiar, capabil să impulsioneze dezvoltarea economică și să promoveze coeziunea socială punând fundamentele unei societăți bazate pe cunoaștere

Indicator de Impact Nr. 2.1: Ponderea populației cu studii superioare în populația în vârstă de 30–34 ani38 % 25.6 26 26.7

34 Calculat de Institutul de Științe Educaționale pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. 35 Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în raportul anual privind starea educației. 36 Institutul Național de Statistică. 37 Calculat de Institutul de Științe Educaționale pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. 38 Indicator principal pentru Agenda 2020.

Page 93: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

85

Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Valoare de referință

Țintă 2018 Țintă 2021

Indicator de Impact Nr. 2.2: Gradul de ocupare al absolvenților de învățământ terțiar (rata de ocupare absolvenților în vârstă de 20-34 de ani, la 1/3 ani după absolvire, care au participat la învățământ terțiar (ISCED 5-8), ce nu mai urmează cursuri de educare și formare)39

% 77 80 85

Programul 2.1: Îmbunătățirea participării la învățământ terțiar

Indicator de Rezultat 2.1.1: Ponderea populației cu studii superioare în populația în vârstă de 25-34 de ani40

Indicator de Rezultat 2.1.2: Ponderea populației care locuiește în zonele rurale și finalizat programe de învățământ de nivel terțiar în populația în vârstă de 30 -34 de ani41

Indicator de Rezultat 2.1.3: Ponderea populației feminine absolvente de programe educaționale de nivel terțiar în domeniul științelor, matematicii și informaticii42

Indicator de Rezultat 2.1.4: Numărul de cămine/cantine construite anual

%

%

%

Nr.

25,5

7,8

3,1

27

8,1

4

8

29

8,3

4,2

12

Programul 2.2: Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața muncii

Indicator de Rezultat 2.2.1: Îmbunătățirea vizibilității cercetării instituțiilor de învățământ superior (indicele Hirsch mediu pentru personalul academic din IÎS)

Nr. 2 3 4

Indicator de Rezultat 2.2.2: Numărul de programe de învățământ superior clasificate între primele 200 în clasificările internaționale (de exemplu, Clasificările Mondiale ale Universităților QS în funcție de Subiect)

Nr. - 50 65

Programul 2.3: Angajament strategic față de sectorul economic

39 Indicator Eurostat cod edat_lfse_24. 40 Indicator Eurostat cod edat_lfse_03. 41 Indicator Eurostat cod edat_lfs_9913. 42 Indicator Eurostat cod educ_uoe_grad03 (ISCEDF13 - F05) educ_uoe_grad03.

Page 94: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

86

Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Valoare de referință

Țintă 2018 Țintă 2021

Indicator de Rezultat: Rata de ocupare a absolvenților,în vârstă de 25 - 34 de ani, la 1/3 ani după absolvirea învățământului de nivel terțiar43

%

50,4

52

55

Obiectiv Strategic Nr. 3: Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți; îmbunătățirea participării la învățarea pe tot parcursul vieții

Indicator de Impact Nr. 3.1: Rata de ocupare a tinerilor în vârstă de 20-34 ani, absolvenți care au participat de la învățământ profesional (ratele de ocupare a ponderea tinerilor ocupați în vârstă de 20 -34 ani absolvenților de învățământ profesional (ISCED 3-4), în populația totală de aceeași vârstă)44 de actualizat la pagina 37

% 59,8 63 67

Indicator de Impact Nr. 3.2: Rata de ocupare a tinerilor ocupare a tinerilor în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de educație (ponderea tinerilor în vârstă de 15 -24 ani ocupați în populația totală de aceeași vârstă)45 de actualizat la pagina 37

%

7,8

10

15

Indicator de Impact Nr. 3.3: Rata de participarea a adulților la educație și formare profesională (ponderea persoanelor cu vârste între 25 și 64 de ani care participă la educație și formare)46

%

1,3

4

10

Programul 3.1: Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în domeniul formării profesionale

43 INSSE - AMG110I. 44 Indicator Eurostat cod tps00053

45 Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației 46 Indicator principal pentru Agenda 2020

Page 95: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

87

Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Valoare de referință

Țintă 2018 Țintă 2021

Indicator de Rezultat 3.1.1: Rata brută de cuprindere în învățământul profesional si învățământul postliceal (ponderea persoanelor înscrise în învățământul profesional si învățământul postliceal din totalul populației cu vârsta între 19 și 21 de ani)47 Indicator de Rezultat 3.1.2: Numărul anual de elevi înscriși în programe de antreprenoriat

%

Nr.

16,2

40.000

19.5

45.000

25

50.000

Programul 3.2: Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale

Indicator de Rezultat 3.2.1: Rata abandonului școlar în învățământul profesional48 % 4,3 3 2,5

Indicator de Rezultat 3.2.2: Rata de promovare a examenului de bacalaureat ai absolvenților de învățământ liceal din filiera tehnologică49

% 48,6 55 60

Programul 3.3: Acces și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții; calitate și relevanță; parteneriate pentru o mai bună informare

Indicator de Rezultat 3.3.1: Rata de tranziție în învățământul profesional50 Indicator de Rezultat3.3.2: Numărul anual de elevi înscriși în programe de educație profesională ce participă stagii de mobilitate internațională

% Nr.

14,9 2.800

16 3.700

22 4.600

Obiectivul Strategic 4: Valorificarea pe deplin a capitalului uman în direcția unei dezvoltări inteligente și sustenabile

Indicator de Impact Nr. 4.1: Rata de promovabilitate a examenului de bacalaureat (ponderea elevilor care promovează examenul de bacalaureat într-un anumit an raportat la numărul de participanți la examen)

%

67,8%

70%

73%

47 Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației 48 Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației. 49 Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației. 50 Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației.

Page 96: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

88

Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Valoare de referință

Țintă 2018 Țintă 2021

Impact indicator 4.2: Rata de înscriere în învățământul superior (raportul dintre populația totală de studenți înscrisă în instituții de învățământ superior din totalul populației cu vârsta între 19 și 23 de ani)

%

31 33 35

Programul 4.1: Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior (proiectul ROSE)

Indicator de Rezultat: Rata medie de absolvire în licee susținute de proiect Indicator de Rezultat: Rata medie de promovabilitate a examenului de bacalaureat în liceele susținute de proiect Indicator de Rezultat: Rata medie de retenție în primul an de învățământ terțiar în facultățile susținute de proiect

% %

%

86,9 49,6

82,3

89 52

82,5

91 56

83,5

Obiectivul Strategic 5: Consolidarea capacității administrative

Indicator de Impact Nr. 5.1: Încrederea la nivel intern și extern în instituția și acțiunile MEN Indicator de Impact Nr. 5.2: Gradul de absorbție a fondurilor disponibile pentru sectorul național de educație și știință prin Programele UE Indicator de Impact Nr. 5.3: Gradul de conformare cu bugetul de Stat: diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31 decembrie, anul curent diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară la data de 31 decembrie

% %

%

%

n.a. 31%

0,27%

2,57%

60% 40%

0,20%

2,00%

60% 50%

0,1 %

1,00%

Programul 5.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale

Rezultatul 5.1.1: Consolidarea stabilității structurale și funcționale a MEN și a instituțiilor aflate în subordonarea/coordonarea acestuia

Indicator de Rezultat: Numărul de modificărilor anuale ale structurii funcționale51 Nr/an max.2 max.1 max.1

51Schimbarea va însemna orice modificare a Deciziei nr. 725/2010 privind reorganizarea și funcționarea MADR și a anumitor structuri subordonate, sau la orice regulament care anulează în înlocuiește această Decizie (inclusiv actul în sine).

Page 97: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

89

Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Valoare de referință

Țintă 2018 Țintă 2021

Indicator de Rezultat: Indice procentual al angajaților în sectorul public, care sunt efectiv angajați în instituții/structuri cu responsabilități funcționale în sectorul educației, cercetării universitare și științei (nivel de referință - 2014)

% 0,93% 0,93%

0,93%

Rezultatul 5.1.2: Creșterea eficacității elaborării de politici în sectorul SE, precum și a procesului de implementare

Indicator de Rezultat: Penalități plătite pentru: FEADR raportat la plățile totale efectuate în anul anterior FSE, raportat la plățile totale efectuate în anul anterior Indicator de Rezultat: Numărul de schimbări la nivel de capitol și rectificări negative ale bugetului de Stat

% %

Nr./an

5,82% 2,7%

30/an

0,0001% 0,0001%

25/an

0,0001 0,.0001

20/an

Rezultatul 5.1.3: Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MEN

Indicator de Rezultat: Procentul cheltuielilor de management din totalul bugetului anual al MEN Indicator de Rezultat: Cheltuieli de management per angajat al MEN

%

lei /pers.

14,84%

74.818

14,80%

75.500

14,70%

77.055

Programul 5.2: Consolidarea guvernanței TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane din domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC naționale

Page 98: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

90

Anexa 3: Programe, măsuri și indicatori (tabel rezumativ)

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Programul 1.1: Asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți copiii

1.1.1.1

Stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor prin servicii de consiliere oferite părinților, programe de educație parentală și mentorat, sdresate cu precădere părinților din zone defavorizate. Are scopul de a crește nivelul de conștientizare al părinților, în special din rândul populației rome și din zonele rurale, referitor la beneficiile educației timpurii din copilărie și la serviciile de sprijin disponibile. Această măsură va fi finanțată din axa prioritară 6, obiectivul specific 6.2 al Programului Operațional de Capital Uman

Nr. de părinți/beneficiari

Nr. 0

7850 11500 11500 11500

1.1.1.2

Asigurarea de stimulente financiare pentru educatori și plasarea de puericultori în zonele rurale/defavorizate. Sprijin financiar pentru educatori și îngrijitori pre-școlari care lucrează în zonele rurale, pentru a crește calitatea personalului profesional și astfel calitatea serviciului public în aceste zone.

Nr. de profesori

Nr. 0 350 850 850 850

1.1.2.1

Revizuirea cadrului pentru EÎTC, pentru a include și plaja de vârstă 0-3 ani și pentru a îmbunătăți organizarea și funcționarea serviciilor de EÎTC. Măsura are ca scop revizuirea și extinderea cadrului legal pentru furnizarea de servicii de educație timpurie, pentru a dezvolta ulterior sistemul de asigurare a calității pentru acest nivel de educație, cu scopul de a sprijini calitatea la nivel național, fiind finanțată din axa prioritară 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional Capital Uman.

Cadrul de asigurare a calității adoptat

Nr. 0

0 1 1 1

1.1.2.2

Proiectarea de programe de formare inițială/conversie, precum și de programe de formare continuă pentru personalul din EÎTC (profesori pentru învățământul preșcolar, educatori puericultori, consilieri școlari, personal de îngrijire și de specialitate, directori, inspectori). Măsura are ca scop prevederea de profesori calificați pentru educația preșcolarilor, prin formare inițială și în timpul serviciului, pentru a putea livra servicii de educație publică de înaltă calitate comunității. Această măsură include stimularea mobilității profesorilor prin scheme de mobilitate profesională, precum și programe de mentorat. Măsura este parțial sprijinită de bugetul de stat, doar pentru

Numărul de profesori formați/Numărul de programe

Nr. 0

1200 1800 1800 1800

Page 99: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

91

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

componenta care ține de formare, în timp ce schemele de mobilitate vor fi finanțate prin axele prioritare 6.6 și 6.2 ale Programului Operațional Capital Uman.

1.1.3.1 Evaluarea națională a tuturor școlilor: Evaluarea externă realizată de Agenția Națională pentru Asigurarea Calității în Educație, contractată de Ministerul Educației pentru evaluarea a 3000 de școli în perioada 2017-2018

Numărul de școli 1200 2500 3000 3500

Nr. de școli cu evaluare maximă

-

50 60 65 70

1.1.3.3

Servicii de mentorat:

măsura are ca scop sprijinirea școlilor prin Inspectoratele Școlare pentru îmbunătățirea calității predării și managementului școlar. Măsura este finanțată prin bugetele Inspectoratele Școlare de la bugetul de stat.

Numărul de inițiative de mentorat

-

1.1.3.2 Inspecții școlare

Numărul de vizite

12.000 12500 12750 12800

1.1.3.4

Stabilirea unui sistem de formare profesională continuă

măsura are ca scop profesionalizarea carierei de profesor prin dezvoltarea continuă prin rețeaua Casei Corpului Didactic și prin rețeaua Palatele Copiilor (pentru activități extra-curriculare) ale Ministerului Educației. Fondurile de la bugetul de stat către aceste instituții vor constitui sprijinul financiar, pe lângă fondurile din Programul Capital Uman, obiectivul specific 6.2, din cadrul axei prioritare 6.

Nr. de programe de formare continua

-

5000 6000 7000 8000

1.1.3.5

Revizuirea curriculumului școlare: măsura are ca scop elaborarea noi curricule școlare pentru clasele V-VIII, stabilind grupuri de lucru pentru fiecare zonă tematică, elaborarea de propuneri, supunerea propunerilor la consultare publică, adoptarea acestora. Nu există alocare financiară separată; costurile cu personalul sunt asigurate printr-un procent din timpul plătit. Realizat?

Nr. de grupuri de lucru stabilite

Nr. de curricule revizuite

-

25 35 40 45

Page 100: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

92

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Finalizarea noilor programe şcolare pentru gimnaziu (118 programe pentru clasele V – VIII), aprobate prin OMEN nr. 3393/ 28.02.2017.

1.1.3.6 Furnizarea de manuale școlare: măsura are ca scop stabilirea standardelor de calitate precum și a procedurilor de achiziție publică pentru achiziția și distribuirea manualelor școlare. Se finanțează prin bugetul de stat.

Nr. de manuale noi

Nr de manuale retipărite

50 55 60 62

1.1.4.1

Participarea elevilor la examenele și evaluările naționale: pentru a evalua eficiența educației școlare la diferite niveluri, au loc evaluări naționale cuprinzătoare în clasa a doua, a patra și a șasea, precum și examenele național din clasa a opta și bacalaureatul la sfârșitul învățământului secundar. Participarea elevilor la aceste testări și examene naționale este acoperită prin bugetul de stat

Nr. de elevi/ Rată de participare

Nr.

153000

143000 133000 133000 133000

1.1.4.2

Participarea elevilor la evaluarea internațională PISA: Un eșantion de elevi în vârstă de 15 ani participă la studiul PISA pentru evaluarea măsurii în care elevii au dobândit cunoștințele cheie și abilitățile esențiale pentru participarea completă în societatea modernă. Evaluarea se concentrează pe citire, matematică, științe și rezolvarea de probleme, iar rezultatele sunt comparate la nivel internațional pentru a sublinia eficiența diferitelor sisteme naționale de învățământ. Participarea României la studiul PISA va fi suportată de la bugetul de stat. S-au mutat la programul 1 Evaluarea se realizează periodic la un interval de 3 ani.

Nr. de elevi/

nr

-

1500

1.1.4.3 Sprijinirea excelenței prin finanțarea suplimentară a instituțiilor acreditate de învățământ: măsura are ca scop sprijinirea excelenței în predare, organizarea concursurilor școlare și a premierii elevilor cu realizări la concursurile naționale și internaționale.

Nr. de concursuri școlare

-

12 15 17 19

1.1.5.1 Sprijinirea construcției de grădinițe. Istoric, context, scop, tipuri, dispersie geografica

Valoare proiect conform Acordului de Împrumut cu B.D.C.E. – 80,75 mil EUR

Nr. gradinite

175 40 47 380

Page 101: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

93

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Obiectivele PRET: construirea (numai construcții noi) de grădinițe și dotarea cu mobilier a acestora. Conform înțelegerii cu B.D.C.E. se vor finanța numai grădinițe cu program normal cu 2, 3 și 4 săli de grupă. Proiectul are ca dată de finalizare 31 dec. de prelungire 2019.

În PRET s-au executat până în acest moment (februarie 2018) 179 grădinițe.

Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar, și absolvirea de către toți elevii a învățământului obligatoriu

1.2.1.1

Finanțare de bază a școlilor: Măsura are ca scop furnizarea de servicii de educație publică la nivelul învățământului primar și secundar prin finanțare de bază, conform art. 104 din Legea Educației Naționale 1/2011și art. 39, alin (1) si (2) din Ordonanța de Urgență nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, care prevede faptul că începând cu anul 2018, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației Naționale, se asigură, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite de lege. Creditele bugetare aferente cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se repartizează de către Ministerul Educației Naționale pe inspectoratele școlare în vederea repartizării pe unități de învățământ. Finanțarea de bază este o alocație pe elev, Autoritățile locale pot contribui cu fonduri suplimentare la finanțarea de bază. Măsura este menită să susțină participarea largă la educație și șanse egale pentru toți copiii.

Nr. de școli

Nr.

11078

11078 11100 11135 11175

Nr. de elevi

Nr.

3,000,318

2,961,640

2,924,161

1.2.1.2

Subvenții pentru masă pentru elevii cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământ: măsura sprijină participarea copiilor cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământul obișnuit, prin plăți directe, în bani, familiilor pentru subvenționarea mesei copilului. Elevii înscriși în instituțiile de învățământ special primesc deja o masă caldă, în timp ce elevii cu nevoi speciale din învățământul de masă nu beneficiază de aceeași măsură. Această măsură vizează ca și copiii cu nevoi educaționale speciale din învățământul de masă să aibă aceleași drepturi ca cei din școlile speciale.

Nr. de elevi

Nr.0 100.000 130.000 150.000 175.000

1.2.1.3

Page 102: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

94

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Măsuri de protecție socială: măsurile de protecție socială vizează participarea la educație a copiilor defavorizați, cu venituri mici, prin compensarea unei părți din costurile personale pentru a putea urma școala. Aceste măsuri includ programul bani pentru liceu (burse pentru elevii cu venituri mici care merg la liceu), Euro 200 (stimulent financiar care sprijină achiziția unui nou calculator), programul rechizite școlare (oferă un pachet de bază cu rechizite școlare la începutul anului școlar), decontarea costurilor de transport ale elevilor, programul pentru scoli (ambele finanțate de autoritățile locale, cu sprijin financiar de la bugetul de stat)

Nr. de beneficiari pentru rechizite școlare din programul Euro 200 pentru Școli

Nr.

60659

17086

700000

44792 45000 45000 45000

12041 13000 13000 13000

555234 550000 550000 550000

1.2.1.4 Burse pentru elevii din Moldova precum și pentru alți români care locuiesc în străinătate. Măsura are ca scop încurajarea participării la sistemul de învățământ românesc a românilor care locuiesc în străinătate prin oferirea unei burse acordată de statul român.

Nr. de burse

Nr.

5000

5000 5200 5400 5550

1.2.2.1

Furnizarea metodologiei, a studiilor de impact ex-ante și cadru legal pentru programele de tip „școală după școală”: măsura are în vedere strângerea de dovezi și analiza premiselor pentru o livrare eficientă a serviciilor de tip scoală după școală. Aceasta se adresează celor care creează politici la nivelul ministerului și este finanțată din bugetul de stat

Metodologia adoptată

Nr.

0

1 0 0 0

1.2.2.2

Furnizarea unor programe de tip scoală după școală adecvate: Măsura are ca scop facilitarea absolvirii școlii pentru elevii cu risc de eșec școlare prin furnizarea unor activități de remediere și extra-curriculare pentru deprinderea competențelor cheie. Aceasta va fi finanțată de la bugetul de stat precum și prin axa 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional Capital Uman.

Număr de elevi

Nr.

0

8000 10000 10000 10000

1.2.2.3

Dezvoltarea capacității de prevenire și monitorizare a segregării în școli: Măsura are ca scop sprijinirea școlilor pentru a deveni incluzive și se referă direct la prevederile art. 107 din Legea Educației Naționale nr.1/2011. Va fi finanțată din axa prioritară 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional Capital Uman.

Nr. de proiecte

Nr

0

400 670 670 670

Page 103: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

95

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

1.2.2.4

Furnizarea de formare pentru profesori în sfera sistemelor de avertizare timpurie, prevenție și intervenție pentru detectarea copiilor cu risc de repetenție și abandon: Măsura are ca scop dezvoltarea competențelor profesorilor în ceea ce privește avertizarea timpurie și abordarea elevilor cu risc de repetenție și eșec școlar, și va fi finanțată din axa prioritară 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional Capital Uman.

Nr. de beneficiari

Nr.

0

4000 6000 6000 6000

1.2.2.5

Completarea și sprijinirea inițiativelor de consiliere existente pentru elevii din cadrul și din afara sistemului de învățământ: Măsura are ca scop dezvoltarea serviciilor de consiliere, suport și mediere în școli, a serviciilor de orientare școlară și profesională, în special pentru elevii cu risc. Aceasta va include finanțare pentru Centrele județene de resurse și asistență educațională, prin Consiliile Județene precum și prin finanțare dedicată prin axa prioritară 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional Capital Uman.

Nr. de beneficiari

Nr.

0

15000 25000 25000 25000

1.2.3.1

Sprijinirea construcției de școli

Prin PNDL, aprobat prin OUG 28/2013, cu modificările și completările ulterioare, se finanțează lucrări de investiții la unitățile de învățământ preuniversitar de stat. Prin Protocolul de colaborare nr. 3152/8070/15.01.2015, încheiat între MDRAP și MENCS, s-a stabilit că MEN acordă sprijin MDRAP în ceea ce privește identificarea problemelor de natură investițională cu care se confruntă unitățile de învățământ preuniversitar. Drept urmare, MEN colectează, cu ajutorul aplicației informatice SIIIR (Sistem Informatic Integrat de Învățământ din România), datele privind baza materială a unităților de învățământ preuniversitar existente (clădiri, săli etc.). MDRAP va stabili procedurile de prioritizare și va asigura finanțarea lucrărilor de investiții.

În cele două etape ale Programului național de dezvoltare locală au fost incluse un număr de 3386 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

Nr. școli construite

Nr. școli reabilitate

1.2.3.2 Sprijinirea modernizării laboratoarelor școlare Nr. laboratoare modernizate

Page 104: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

96

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Programul 1.3. Reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala

1.3.1.1

Sprijinirea furnizării programului A Doua Șansă (la toate nivelurile, inclusiv secundar inferior, cu stagii de practică) disponibil în toată țara, în special pentru grupurile în risc

Metodologie ADȘ modificată/completată pentru extinderea programelor ADȘ în toate județele

1.3.1.2 Elaborarea unor materiale relevante și alternative de predare/învățare, adaptate profilului cursanților ADȘ

1.3.2.1 Sprijinirea absolvenților programului A Doua Șansă pentru integrarea pe piața muncii sau continuarea educației

Masuri de sprijin pentru absolvenții de programe ADȘ pentru a se integra pe piața forței de muncă/continuarea studiilor

1.3.2.2 Elaborarea mecanismelor de încurajare a cursanților adulți să participe la programele A Doua Șansă (vouchere, servicii îngrijire copii, orar flexibil etc.)

Burse sociale

Rechizite gratuite pentru cursanții ADȘ

Program 2.1: Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar

Page 105: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

97

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

2.1.1.1

Promovarea diversității instituționale. Clasificarea instituțiilor de învățământ superior în funcție de misiunea și rolurile lor sociale. Oferirea de diferite stimulente financiare și alocări bugetare pentru fiecare clasă (tip) de universitate.

Această măsură este în curs de realizare: Proiectul Metodologiei de evaluare a universităților în scopul clasificării instituționale și ierarhizării programelor de studii a fost postat pe site www.edu.ro, în perioada 03.01.2018 – 03.02.2018, pentru dezbatere publică, urmând ca experții recrutați să contribuie cu inputuri, revizuiri, comentarii la versiunea preliminară a Metodologiei, predată de Banca Mondială în luna decembrie 2017. Proiectul de HG, conținând această metodologie, se va pilota la nivelul universităților. În urma rezultatelor pilotării și a dezbaterilor, se va finaliza proiectul de HG privind aprobarea Metodologiei de evaluare a universităților în scopul clasificării instituționale și ierarhizării programelor de studii și se va publica în Monitorul Oficial. Se va implementa Metodologia și se va finaliza clasificarea instituțională și ierarhizarea programelor de studii. (M.D.)

HG privind aprobarea Metodologiei de evaluare a universităților în scopul clasificării instituționale și ierarhizării programelor de studii. (M.D.) Implementarea Metodologiei până la finalizarea clasificării instituționale și ierarhizării programelor de studii. (M.D.) -

1 - 89 -

2.1.1.2

Extinderea formării de tip dual la nivel învățământului terțiar tehnic.

• Analiza posibilității extinderii formării de tip dual la nivelul învățământului terțiar din domeniul tehnic

• Încurajarea înființării colegiilor terțiare nouniversitare

Nr. de universități în care sunt organizate colegii care desfășoară învăţământ

4

12

15

20

Page 106: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

98

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Această măsură își propune să contribuie la dezvoltarea unui sistem dual educațional și de formare, care ar putea deveni o rută educațională alternativă pentru persoanele care nu au promovat examenul de bacalaureat și ar trebui să aibă o șansă de a-și continua parcursul educațional. În măsura în care aceste programe educaționale ar co-exista la nivel terțiar, atât în organizațiile universitare, cât și non-universitare, acestea ar putea constitui o bază solidă pentru promovarea accesului la educație, în special în zonele în care nivelul de studii este scăzut. Această măsură ar putea fi finanțată în cadrul Programului Operațional Capital Uman, Axa 6, Obiectivul tematic 10. Conform reglementărilor în vigoare, învăţământul terţiar nonuniversitar se organizează în şcoli postliceale, în cadrul liceelor, ori în colegii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate și sunt autorizate să funcţioneze provizoriu, acreditate şi evaluate periodic în condiţiile legii, de către ARACIP.

terţiar nonuniversitar din domeniul tehnic

2.1.2.1

Sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite; burse pentru studenții cu cele mai bune rezultate

Această măsură are ca scop acordarea de sprijin financiar în vederea creșterii accesului la învățământul terțiar pe bază de merit (în funcție de tipurile diferite de admitere stabilite de instituțiile de învățământ superior). În ultimii ani, statul a alocat, în medie, aproximativ 62.000 de locuri finanțate de la buget pentru înscrierile în anul întâi pentru programele de licență și 35.000 pentru programele de master. Această măsură este finanțată de la bugetul de stat, finanțarea de bază pentru programe de licență, cât și de masterat. La cele de mai sus, se adaugă reglementarile din 2017, conform cărora, studenții cu rezultate foarte bune la învățătură, pot beneficia de burse de performanță, pe toata durata anului universitar, din fondurile alocate de MEN. Eligibilitatea studenților este stabilită prin reglementări interne, la nivel instituțional.

Numărul de locuri la buget (licență) pentru fiecare an Nr.

62.000 59.000 58.000 57.000

2.1.2.2

Suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenți pe bază de merit cu un program pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel instituțional

Cercetările arată că persoanele care provin din medii sociale dezavantajate au un nivel de educație semnificativ mai scăzut decât ceilalți; prin urmare, un sistem de burse studențești acordate pe bază

Metodologie nouă de acordare a burselor Nr.

1

14 214

- - -

Page 107: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

99

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

de merit trebuie să fie suplimentat printr-un program de sprijin financiar acordat pe bază de nevoi, pentru a asigura participarea constantă la programele educaționale, chiar și pentru acele persoane care nu ating în mod constant un nivel înalt de performanță academică. Această măsură este finanțată prin finanțarea de bază pentru învățământul terțiar, precum și prin măsuri de asistență socială - burse sociale. Acțiunile afirmative, concretizate prin alocarea unui număr de locuri pentru studenții de etnie romă si pentru absolvenții de licee situate în mediul rural, în instituțiile de învățământ superior, trebuie să fie mai susținute. De asemenea, bursele trebuie să fie acordate pe bază de nevoi, în special pentru studenții din familii cu venituri mici sau din medii defavorizate. În plus, conform reglementărilor emise de MEN, studenții pot cumula bursa de ajutor social cu bursa de performanță, pe toata durata anului universitar.

Număr de burse sociale Număr de burse de studiu Număr burse de merit

49 149

14 749

2.1.2.3

Măsuri extinse de sprijin social – subvenții pentru cazare și masă - finanțare complementară

Această măsură își propune să ofere universităților resurse suficiente pentru a-și dezvolta în continuare serviciile pentru studenți, și anume cazare și masă, și, astfel, să sprijine participarea la învățământul superior, precum și mobilitatea națională a studenților și accesul pentru studenții care provin din zonele rurale sau din orașele unde nu se găsesc instituții de învățământ terțiar. Această măsură este finanțată de la bugetul de stat, prin finanțarea complementară a învățământului terțiar.

Cadru metodologic pentru finanțarea publică a universităților Nr. Număr de subvenții individuale acordate -

1 - - -

Nr. de studenți sprijiniți Nr. 150000

150000 200000 220000 230000

Page 108: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

100

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

2.1.2.4

Implementarea unui program de credite pentru studenți (asigurarea finanțării, precum și a reglementării la nivel național)

Împrumuturile pentru studenți se află de multă vreme pe agenda de politici, chiar de dinainte de adoptarea Legii Învățământului, în 2011. Cu toate acestea, acest program nu a fost operaționalizat din cauza reticenței băncilor de a oferi un astfel de sprijin financiar, în principal din cauza lipsei unui sprijin oficial din partea statului pentru o astfel de schemă de creditare. Întrucât împrumuturile garantate de stat sunt în prezent folosite cu succes în alte domenii, cum ar fi piața de locuințe, o schemă de împrumuturi pentru studenți, garantate de stat, ar putea fi pusă în aplicare pentru a sprijini creditele financiare acordate studenților. Creditele ar putea include, de asemenea, un contract cu caracter obligatoriu pentru studenții care le contractează, prin care aceștia să se angajeze că își finalizează programul de studii curent într-un orizont de timp rezonabil.

Strategie guvernamentală privind subvenționarea programului de credite pentru studenți Nr. -

- 1 1 1

2.1.2.5

Încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate (studenți maturi, din grupa de vârstă 25-29 ani, precum și etnici români cu domiciliu în străinătate sau alte grupuri dezavantajate)

Această măsură vizează oferirea de stimulente prin metodologia de finanțare de bază pentru universități, pentru a atrage studenți care provin din medii defavorizate, studenți non-tradiționali și alte grupuri subreprezentate. Metodologia actuală pentru alocarea de fonduri instituționale către universități include deja un indicator referitor la această măsură; prin urmare, această măsură ar putea fi dezvoltată mai mult. Fondurile ar putea proveni din finanțarea instituțională de bază per student.

Rată de participare pentru studenții netradiționali la învățământul terțiar (corespunzătoare grupului de vârstă de 25-29 de ani, care va deveni grupul de vârstă de 30-34 de ani în anul 2020) % 0

3,91 4,53 4,53 4,53

Burse pentru etnici români

Page 109: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

101

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Numărul total de studenți din grupurile sub-reprezentate (din mediul rural, studenți romi, cu nevoi speciale, maturi etc.)înmatriculați în universitățile din România . Nr. 0

4500 2415 1274

257126

4500 4500

2.1.2.6

Creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la reducerea abandonului școlar

Această măsură își propune să sprijine eforturile actuale ale ministerului de a oferi acces liber la date și informații pentru public, factori de decizie politică și potențiali beneficiari ai sistemului educațional. Această măsură va include Barometre de calitate, studii de monitorizare a studenților, studii Eurostudent și Eurograduate; măsura va fi finanțată prin Programul Operațional Capital Uman, Axa 6.

Platforme de informare publică și date de acces la cele bazate pe audituri independente de audiență Nr. de studii/anchete de opinie 0

0 1 1 1

2.1.3.1

Prin Programul Național de Construcții de interes public sau social – Construire cămine Studențești, Subprogramul Instituții de Învățământ Superior de Stat, gestionat de Compania Națională de Investiții se finanțează lucrările de construire a 30 de cămine studențești ale instituțiilor de învățământ superior de stat. Lista universităților beneficiare a fost aprobată prin OMDRAPFE nr.

Nr .de cămine Nr. de cantine

Page 110: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

102

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

6402/2017. Din lista inițială au fost eliminate SNSPA (neidentificare teren) și ANEF (neidentificare amplasament) și au fost propuse alte 2 universități: Universitatea din Oradea și Universitatea Maritimă din Constanța.

În anul 2017, au fost depuse solicitări pentru finanțarea a 30 de cămine, care totalizează 10.244 de locuri de cazare pentru 30 de instituții de învățământ superior de stat, din 13 centre universitare. Pentru 12 dintre cele 30 de obiective, se află în contractare (achiziție publică) serviciile de proiectare pentru întocmirea documentației tehnice de aprobare a indicatorilor, la nivel de studiu de fezabilitate (sunt avansate: Univ. Vasile Alecsandri din Bacău, Univ. din Arad, Univ. din Pitești, Univ. Ovidius Constanța, Univ. Dunărea de Jos, UPG Ploiești, USAMV Timișoara, Univ. 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, UMF Tg. Mureș, Univ. Transilvania din Brașov, Univ. Politehnică Timișoara și Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava).

În anul 2018, vor demara procedurile de achiziție a serviciilor de proiectare pentru întocmirea documentației tehnice de aprobare a indicatorilor tehnico-economici pentru restul de 18 obiective și se vor aproba indicatorii tehnico-economici pentru cele 12 obiective de investiții, astfel că vor demara procedurile de achiziție publică pentru contractarea de lucrări de execuție.

Programul 2.2: Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața muncii

2.2.1.1

Revizuirea reglementărilor ministerului și ARACIS, ca organism care reglementează evaluarea programelor de studii.

În 2017 sa fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 915 prin care se propune modificarea Metodologei de evaluare externă, Standardele, standardele de referinţă şi lista indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Aceste standarde au fost modificate în 2015, la Conferinţa de la Erevan şi sunt asumate de toate cele 48 de ţări din Spaţiul European al Învăţământului Superior. Modificarea Metodologiei are rolul: a) De a susține întărirea legăturii dintre componentele şi participanţii la viaţa comunităţii academice, cadre didactice, personal nedidactic, studenţi, personal administrativ şi alţi actori interesaţi, în vederea asigurării calităţii educaţiei, precum şi cu beneficiarii din toate sectoarele vieţii economice și sociale pentru integrarea cu succes a absolvenţilor în viața profesională; b) De a pune de acord standardele

Cadre metodologice pentru acreditarea și evaluarea externă de calitate Nr. 0

1 0 0 0

Page 111: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

103

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

de evaluare a calităţii educaţiei în învăţământul superior cu noile standarde Europene; (EXEMPLE: creşterea rolului studenţilor în evaluări, standrade şi indicatorii de performanţă care susţin predare, învăţarea şi evaluarea centrate pe student; ridicarea nivelului de independenţă a evaluărilor); c) De a permite compatibilizarea procedurilor de evaluare cu noi modificări legislative recente, ca de exemplu evaluarea domeniilor de masterat etc.

Menţinerea calităţii ARACIS ca agenţie înregistrată în Registrul European al agenţiilor de asigurare a calităţii în învăţământul superior (EQAR), obligaţie precizată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006 ca obligaţie a ARACIS este condiţionată de adaptarea Metodologiei la noile ESG-2015.

Reglementarea și standardizarea competențelor și calificărilor de învățământ național superior există pentru a promova analiza rezultatelor de învățare în cadrul curricurelor comparabile, așa cum sunt livrate de diferiți furnizori, beneficiari, angajatori, cu privire la competențe și rezultatele de învățare obținute. Așadar, scopul acestei activități va fi să se concentreze pe mecanisme de creștere a relevanței curriculei, respectiv creștere a capacității de încadrare în muncă și a integrării profesionale a absolvenților de facultate, răspunzând astfel la așteptările cetățenilor, ale absolvenților și familiilor lor, precum și ale mediului de afaceri.

2.2.1.2

Evaluarea studiilor doctorale

Prin proiectul SIPOCA 16 –QAFIN, s-a realizat un draft - Versiune de lucru a recomandărilor privind metodologia de evaluare pentru studii post-universitare: Programe doctorale. După pronunțarea Curții Constituționale a României pe Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 96/2016. Va fi pusă în dezbatere Metodologia de evaluare a școlilor doctorale.

Prin Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară Educație și Competențe, OS6.8, OS 6.9, MEN intenționează depunerea unui proiect care vizeză Operaționalizarea sistemului național de asigurare a calității studiilor universitare de doctorat din România prin evaluarea calității a 210 școli doctorale din România. Evaluarea va fi realizată de către o agenție externă de asigurarea calității pe baza unei metodologii care va viza, conform LEN: (a) performanța școlii doctorale şi a capacității

Cadru legal elaborat

1 210

Page 112: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

104

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

instituționale a IOSUD din care face parte școala doctorală (evaluată de către experții agenției externe), (b) calitatea cercetării (evaluată de către experții CNCS) şi (c) calitatea resurselor umane (evaluată de către experții CNATDCU).Evaluarea școlilor doctorale se va realiza în 2 etape: (1) autoevaluare și (2) vizită de evaluare din partea experților (evaluarea externă), în conformitate cu prevederile Metodologiei privind autorizarea, acreditarea si evaluarea periodică a școlilor doctorale, pe domenii aprobată prin HG.

2.2.1.3

Exercițiul de raportare instituțională a datelor aferente indicatorilor de calitate, pe ramuri de știință, în vederea alocării finanțării suplimentare de excelență

Așa cum se precizează în Legea Învățământului Național art. 216, rolul statului este de a stabili o ierarhie a programelor de studii și de a utiliza stimulente financiare pentru a încuraja și a sprijini calitatea. Prin urmare, este important să se investească resurse publice în evaluarea anuală a programelor de studii și să se folosească mecanismul de finanțare suplimentară pentru a direcționa resursele acolo unde se înregistrează cele mai înalte niveluri de calitate. Evaluarea națională în scopul de a elabora clasamentele se va finanța de la bugetul de stat și din Programele Operaționale pentru Capital Uman și Capacitate Administrativă.

Nr. de ramuri de știință evaluate / Nr. -

480 480 500 520

2.2.1.4

Stabilirea unui sistem de formare profesională inițială: măsura are ca scop finanțarea Programelor de masterat didactic pentru a furniza cadre didactice bine pregătit, inclusiv stimulente financiare pentru elevii înscriși în aceste programe. Financiar susținută prin bugetul de stat precum și prin Programul Capital Uman, obiectivul specific 6.2, în cadrul axei prioritare 6. Se are în vedere operaționalizarea masteratului didactic prin măsuri legislative privind creșterea atractivității, astfel încât în luna iulie 2018, universitățile vor avea la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a pregăti dosarele de acreditare a Programelor de masterat didactic (ARACIS) și înscrierea acestora în RNCIS (ANC). În acest fel, pentru masteratul didactic se va putea aplica începând cu anul universitar 2019-2020. Acțiuni de întreprins:

Modificări legislative

Nr de programe -

Page 113: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

105

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Extinderea standardelor profesionale ARACIS pt. funcțiile didactice /masteratul didactic de la domeniul Științele Educației la celelalte domenii de studii

Elaborarea competențelor pentru cariera didactică (ANC)

Elaborarea Planului național de învățământ

Nr. de profesori -

2.2.1.5

Promovarea excelenței prin acordarea de granturi de studii doctorale

Excelența în cercetare în învățământul superior este promovată prin finanțarea celui de-al treilea ciclu Bologna, acordând prioritate domeniilor și universităților care înregistrează cele mai bune performanțe. Studiile de doctorat ar trebui să fie finanțate în principal pe bază de merit; acestea au cel mai ridicat impact atunci când sunt coordonate de către instituțiile cu cel mai ridicat grad de încredere. Este important să se finanțeze studiile doctorale la un nivel care ar permite cel mai mare impact, dar în același timp, este esențial să se acorde finanțarea numai instituțiilor care au capacitatea de a oferi programe de doctorat autentice. In ianuarie 2018, a fost emis Ordinul ministrului educației naționale ce vizează includerea in planurile de învățământ, pentru toate programele de studii universitare organizate în instituțiile de învățământ superior din sistemul național de învățământ, a cursurilor de etică și integritate academică. În esența sa, acest act normativ prevede, începând cu anul universitar 2018 – 2019, obligativitatea cursurilor de etică și integritate academică pentru studiile universitare de masterat și doctorat, deoarece în aceste cicluri de studii universitare creația și cercetarea științifică individuală au pondere majoritară. Prevederile ordinului menționat anterior vin să asigure, în mod structurat, pentru promoțiile viitoare, începând cu anul I de studii, cunoștințele șn esența sa, acest act normativ prevede, începând cu anul universitar 2018 – 2019, obligativitatea cursuriloei universitare. În contextul celor prezentate anterior, ordinul completează cadrul normativ existent care până acum prevedea doar obligativitatea evaluării lucrărilor științifice sub aspectul eticii universitare, fără ca anterior să fie create, în mod obligatoriu, competențele necesare pentru cei care le redactează.

Nr. de granturi de studii doctorale Nr. 9.766

9671 9700 9700 9700

Page 114: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

106

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Dezvoltarea de stimulente financiare pentru instituții care sunt considerate a fi dezvoltat noi programe cu un potențial foarte bun în sensul deprinderii de competențe transversale și antreprenoriale

Creșterea calității programelor de studii, inclusiv prin optimizarea componentei practice a acestora, în vederea îmbunătățirii inserției absolvenților pe piața forței de muncă, presupune oferirea de stimulente financiare instituțiilor în vederea îmbunătățirii integrării curriculare a competențelor transversale și antreprenoriale. In acest sens, prin Ordinul privind alocarea FDI, universităților pot depune proiecte ce vizează corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii, respectiv promovarea unor programe noi de studii. În plus, urmare a aprobării în anul 2017 a Ordinului privind domeniile și specializările/programele de studii universitare corelate cu sectoarele economice cu potențial de creștere în România, acesta a fost utilizat pentru conceperea altor 2 ghiduri, care au parcurs etapa de consultare publica si se afla in proces de consultare cu DG EMPL, respectiv: Ghidul Solicitantului Condiții Specifice „Sprijin pentru doctoranzi și cercetători postdoctorat” AP 6/PI 10.iv/OS 6.13 și Ghidul Solicitantului Condiţii Specifice „Măsuri integrate pentru creșterea participării studenţilor din categorii vulnerabile la programe antreprenoriale” AP 6/PI 10.ii/OS 6.7, 6.9 și 6.10 Finanțarea va veni de la Programul Operațional Capital Uman, prin fonduri care pot fi accesate în mod direct de către instituțiile de învățământ superior.

Ordin privind organizarea și funcționarea societăților antreprenoriale studențești (SAS) Numărul de SAS-uri Nr. 0

1

-

48

-

48

-

Programul 2.3. Angajament strategic față de sectorul economic

2.3.1.1

Dezvoltarea unui program național de cercetare pentru inovare și antreprenoriat, pentru a încuraja dialogul dintre învățământ și sectoarele economiei.

Agenda de cercetare din România, deși substanțială, rămâne în mare parte determinată de curiozitate academică, mai degrabă decât de considerente comerciale. În mod colectiv, părțile interesate de dezvoltarea economică a României (de exemplu învățământ, cercetare, mediul de afaceri, etc.) trebuie să colaboreze mai eficient pentru a se alinia în cadrul unei agende de cercetare și dezvoltare coordonate, bazate pe punctele forte existente și care să abordeze și aspectele de

Nr. de universități participante la exercițiul de evaluare a potențialului antreprenorial și

26 35 .... ....

Page 115: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

107

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

îmbunătățit, în special în legătură cu dezvoltarea coordonată a noii Strategii de Cercetare și Inovare (de exemplu, inclusiv un cadru privind proprietatea intelectuală, procesul de comercializare etc.). Participarea României ( MEN +JAR) la exercițiul HEInnovate, inițiat de către OECD și Comisia Europeană în vederea evaluării potențialului antreprenorial și inovativ al universităților, exercițiu care se va finaliza în 2018 cu un raport de țară. Se estimează că numărul universităților care implementează inițiative instituționale în vederea creșterii potențialului antreprenorial și inovativ va fi în creștere, chiar și după finalizarea exercițiului HEInnovate.

inovativ al universităților 0

2.3.1.2

Revizuirea curriculumului, în vederea concentrării pe competențele și aptitudinile cerute pe piața muncii

Fondul de Dezvoltare Instituțională va fi canalizat către instituții și programe care să demonstreze legătura cu angajatorii și cu asociațiile patronale, în scopul de a oferi programe care includ stagii mai relevante și mai bine organizate. In acest sens, prin Ordinul privind alocarea FDI, universităților pot depune proiecte ce vizează corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii, respectiv promovarea unor programe noi de studii.

Numărul IÎT angajate în procese de proiectare și revizuire curriculară pentru competențele și aptitudinile cerute pe piața muncii Număr de proiecte finanțate prin FDI, pentru revizuirea curriculară și adaptarea programelor la cerințele pieței muncii.

50 100 150 200

Page 116: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

108

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

2.3.1.3

Fondul de dezvoltare instituțională

Conform Ordinului privind metodologia de utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a universităţilor de stat, începând cu anul 2017, universitățile pot depune proiecte ce vizează:

a) echitate socială - creşterea incluziunii sociale şi sporirea accesului la învăţământul superior (inclusiv cele privitoare la consilierea şi orientarea în carieră);

b) internaţionalizarea învăţământului superior din România;

c) asigurarea transparenţei în gestiunea studenţilor şi implementarea Registrului matricol unic al universităţilor din România;

d) asigurarea funcţionării în bune condiţii a grădinilor botanice universitare, a staţiunilor didactice, a bazelor de practică şi a altor infrastructuri de susţinere a activităţilor didactice şi de cercetare;

e) înfiinţarea şi susţinerea activităţilor societăţilor antreprenoriale studenţeşti (SAS) din subordinea universităţilor;

f) creşterea capacităţii instituţionale;

g) îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice, inclusiv a respectării deontologiei şi eticii academice;

h) corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii;

i) promovarea unor programe noi de studii;

j) cultivarea legăturilor cu comunitatea locală şi/sau regională;

k) dezvoltarea programelor de studii;

l) crearea sistemului informatic de gestiune educaţională integrată

Proiecte finanțate prin FDI

2.3.1.4

Numirea unei persoane de contact cu mediul de afaceri la nivelul fiecărei instituții; universitățile și alte instituții post-secundare dezvoltă planuri pentru a consolida legăturile cu comunitatea de afaceri

Cele mai multe instituții au deja un birou cu un tip de funcție de transfer de tehnologie sau de relații cu mediul de afaceri; cu toate acestea, în prea multe cazuri, aceste birouri consumă timp cu

Nr. de poziții ocupate în cadrul organizațiilor educaționale Nr.

48 48 48 48

Page 117: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

109

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

procesarea de contracte, mai degrabă decât cu activitățile de consolidare a legăturilor propriu-zise. Această măsură va fi finanțată prin Programul Operațional Capital Uman, Axa 6.

0

2.3.1.5

Elaborarea unui protocol interinstituțional cu privire la implementarea unui sistem de trasabilitate între sistemul educațional și piața muncii

Se va realiza un protocol privind interconectarea datelor de educație cu cele de piața muncii.

Se vor dezvolta un studiu privind angajatorii și competențele așteptate de aceștia, precum și studii de monitorizare a absolvenților, ce vor fi puse în aplicare cât mai curând posibil, pentru a evalua mai bine performanța în ceea ce privește consolidarea competențelor care facilitează găsirea unui loc de muncă și transferul de tehnologie în rândul studenților. În cele din urmă, obiectivul va fi de a utiliza acest instrument, precum și instrumentele conexe, în cadrul unui observator al pieței muncii, pe deplin realizat, ceea ce va oferi o evaluare constantă și actualizată privind mediul de muncă și piața muncii.

Protocol elaborat Nr. 0

0 1 1 1

2.3.1.6

Sprijin financiar pentru digitalizare și dezvoltarea programelor TIC.

O altă contribuție strategică cheie din partea guvernului României va consta în îmbunătățirea infrastructurii informatice, pe care se bazează programele de studii la distanță și de învățare mixtă, în special pentru a permite o livrare mai bună și mai rapidă a conținutului audio și video. Astfel, programele vor deveni mult mai atractive pentru studenți, dar acest lucru nu ar trebui să aibă loc înainte de revizuirea normelor privind învățământul la distanță. Având în vedere situația prezentă, îmbunătățirea infrastructurii nu ar fi foarte relevantă, având în vedere că există atât de multe reglementări care inhibă exploatarea resurselor de învățare la distanță pe scară largă. Această măsură ar trebui să fie, de asemenea, coordonată cu eforturile de modificare a metodologiilor existente privind acreditarea și finanțarea publică a învățământului superior. Această măsură va fi finanțată prin Programul Operațional Capital Uman, Axa 6.

Se vor încuraja instituțiile de învățământ superior să aplice pentru finanțarea, din Fonduri Europene prin Programul Operațional Capital Uman, a unor proiecte care vizează:

0 Nr. de cereri de finanțare depuse de universități și aprobate pentru stimularea digitalizării în învățământul superior

0 1 1 1

Page 118: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

110

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

- Formarea cadrelor didactice care vor utiliza tehnologii digitale/TIC în predarea disciplinei

- Crearea de conținuturi digitale ale disciplinelor

- Crearea de platforme on-line pentru acces distribuit actorilor interesați de digitalizarea în procesul de predare/învățare

Totodată, informațiile privind impactul utilizării tehnologiilor digitale asupra predării/învățării pot fi rezultatul unor astfel de proiecte care gestionează prin mijloace proprii evaluările de impact.

Programul 3.1: Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în domeniul formării profesionale

3.1.1.1

Dezvoltarea și implementarea unei strategii de promovare și conștientizare cu privire la beneficiile dezvoltării carierei, participarea la formarea profesională initiala si continua și recunoașterea învățării non-formale și informale Dezvoltarea unei strategii de promovare și de sensibilizare cu privire la beneficiile dezvoltării carierei trebuie dublată de o strategie și de o infrastructură pentru recunoașterea rezultatelor învățării formale și informale. Astfel, această măsură va sprijini elaborarea unei strategii care să prezinte beneficiile dezvoltării carierei și oportunitățile recunoașterii cunoștințelor dobândite anterior. În plus, ar trebui prevăzute măsuri pentru a informa potențialii beneficiari cu privire la avantajele procesului de evaluare și certificare, în special pentru cei cu un nivel de calificare mai scăzut, pentru care evaluarea și certificarea competențelor ar putea deveni o oportunitate reală în vederea îmbunătățirii situației lor pe piața muncii. FEN-CNDIPT

Nr. de strategii Nr.0

0 1 1 1

3.1.1.2

Campanii de promovare a formării profesionale la nivelul elevilor de clasa a VIII-a Această măsură își propune: a) dezvoltarea și diseminarea de materiale informative și promoționale; b) diseminarea de bune practici și prezentarea de exemple de absolvenți ai sistemului de formare profesională care au succes în carieră.

Numărul de elevi de clasa a VIII-a Nr.-

25.000 30.000 30.000 30.000

3.1.2.1 Dezvoltarea coordonării și cooperării între diverse părți interesate la nivel național, regional și local.

Numărul de parteneriate Nr.0

15 25 25 25

Page 119: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

111

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Această măsură vizează coordonarea diverselor părți interesate care oferă consiliere în carieră și orientare în învățământul secundar și terțiar non-universitar. Ea va include instituții cum ar fi Centrele de Resurse și Asistență Educațională din județe/din municipiul București. În plus, măsura va avea ca scop dezvoltarea și extinderea rețelei de centre de informare, consiliere și orientare în carieră în zonele urbane și rurale, în vederea creșterii participării la învățământul profesional și tehnic, cu accent pe grupurile dezavantajate

3.1.2.2

Furnizarea de programe de formare pentru profesioniștii cu responsabilități în ceea ce privește oferirea de informații, orientare și consiliere în carieră În cadrul acestei măsuri se vor dezvolta programe de formare profesională în scopul de a forma și profesionaliza un număr de persoane cu responsabilități în ceea ce privește furnizarea de informații, consiliere în carieră, precum și pentru personalul centrelor de consiliere, consilieri școlari și diriginți.

Numărul de participanți Nr.0

750 1000 1000 1000

3.1.2.3

Sprijinirea participării la educație și formare profesională prin plata burselor pentru toți elevii înscriși în acest tip de formare (bursa profesională) Măsura este deja finanțată din bugetul de stat ca stimulent pentru participarea tinerilor la educație și formare profesională. Acest stimulent (bursă profesională) se plătește tuturor elevilor indiferent de veniturile părinților lor, dar cu condiția ca elevii să aibă un anumit număr de prezențe pe lună. Este un mod de a promova în mod direct participarea prin creșterea costului de oportunitate al nefrecventării școlii.

Numărul de burse Nr.48.000

55.000 61.000 61.000 61.000

3.1.2.4

Sprijin pentru plata costurilor cu cazarea și masa pentru tinerii din zonele rurale și defavorizate, persoane de etnie romă și persoane cu dezabilități înscrise în formarea profesională în campusuri școlare/școli profesionale. Această măsură își propune să acopere costurile aferente participării școlare pentru elevii din categoriile defavorizate, pentru a încuraja participarea acestora în număr mai mare și pentru a spori accesul. Măsura va fi finanțată de la bugetul de stat, prin extinderea furnizării efective a unor astfel de servicii.

Numărul de tineri Nr.-

38.000 42.000 42.000 42.000

Page 120: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

112

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Programul 3.2: Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale

3.2.1.1

Această măsură vizează revizuirea periodică a metodologiei pentru dezvoltarea de instrumente pentru descrierea ocupațiilor și calificărilor, indiferent de ruta de formare, în termeni de rezultatele ale învățării educației și formării profesionale inițiale și continue. De asemenea, se dorește ca Registrul Național al Calificărilor să devină operațional și să se dezvolte un mecanism de corelare a calificărilor primite în țară și în străinătate. Numărul de standarde revizuite vor reprezenta principalul indicator de rezultat imediat

Numărul de ocupații românești corelate cu FOE Nr.0

20 50 50 50

3.2.1.2

Elaborarea curriculei și a materialelor curriculare pentru formare Această măsură are ca scop dezvoltarea/revizuirea fundamentelor curriculei actuale a educației și formării profesionale: calificări, standarde de formare profesională, planuri de școlarizare, programele analitice, materiale curriculare auxiliare, din punct de vedere al relevanței pe piața muncii, în primul rând pentru economia „verde” și dezvoltarea sectoarelor naționale prioritare. Măsurarea se va baza pe numărul de standarde de formare profesională, de documente curriculare, precum și de materiale de predare/învățare.

Numărul de curricule Nr.-

1500 2000 2000 2000

3.2.1.3

Efectuarea de studii și cercetări pentru anticiparea nevoilor de calificări și de competențe ale pieței muncii pe termen scurt și mediu Se vor efectua o serie de studii și cercetări de prognoză/predictive, pentru a realiza o evaluare inițială a calificărilor și competențelor cerute pe piața muncii pentru a determina tendințele pe termen scurt și pe termen mediu. Acest lucru este necesar pentru a planifica oferta educațională în direcția formării competențelor cerute de piața muncii. In plus, se vor elabora, revizui și pune în aplicare documente pentru planificarea nevoilor de educație și formare profesională la nivel local, național și regional.

Numărul de studii Nr.-

1 2 2 2

3.2.1.4

Crearea unui mecanism național de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților sistemului de educație și formare profesională Crearea și punerea în funcțiune a unui instrument online pentru realizarea unui sondaj național pe scară largă, compus din mai multe module, cu posibilitatea de a înregistra un număr mare de răspunsuri, pentru a realiza o monitorizare eficientă la nivel național și pentru a putea elabora o

Numărul de mecanisme Nr.-

- 1 1 1

Page 121: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

113

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

bază de date națională cu suficiente date încât să permită comparații și stabilirea unor puncte de referință.

3.2.2.1

Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității pentru învățarea la locul de muncă Valoarea învățării la locul de muncă pentru facilitarea inserției profesionale a tinerilor este recunoscută în mod categoric. Numărul de cursanți înscriși în programele de educație și formare profesională cu o componentă semnificativă de învățare la locul de muncă este în continuă creștere. Asigurarea calității învățării la locul de muncă este extrem de importantă pentru succesul acestor programe. Acest lucru presupune un cadru de reglementare clar, precum și standardele de calitate bine definite și asumate, cu roluri și responsabilități pentru diferiții participanți.

Numărul de mecanisme Nr.-

- 1 1 1

3.2.2.2 Dezvoltarea unui mecanism pentru monitorizarea, evaluarea și revizuirea calității sistemului de învățământ profesional și tehnic

3.2.2.3

Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității în domeniul formării profesionale Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme solide de asigurare a calității, care să asigure furnizarea educației și formării profesionale, sunt esențiale pentru consolidarea încrederii în calificări la nivel național și european. Pentru a aborda această provocare, s-a elaborat un cadru de asigurare a calității în domeniul învățământului profesional și tehnic; acesta este pe deplin implementat la nivel național, în toate școlile care oferă IPTI, începând cu anul școlar 2006-2007. Cu toate acestea, în domeniul învățământului profesional și tehnic, diferitele inițiative în domeniul asigurării calității nu au condus la consolidarea unei abordări coerente la nivel de sistem. Prin urmare, este important să se dezvolte un mecanism de asigurare a calității în domeniul învățământului profesional și tehnic, inclusiv o combinație între autoevaluare și evaluare externă; acestea ar putea ajuta IPTC să fie relevant și eficace.

Numărul de mecanisme Nr.-

- 1 1 1

Page 122: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

114

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

3.2.2.4

Dezvoltarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământul profesional și tehnic Pentru a consolida încrederea în calificările oferite în sistemul de educație și formare profesională, trebuie să se asigure validitatea, fiabilitatea și imparțialitatea proceselor de certificare. Această măsură vizează dezvoltarea și implementarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământul profesional și tehnic inițial și continuu, cu o participare largă și activă din partea angajatorilor.

Numărul de mecanisme Nr.-

- 1 1 1

3.2.2.5

Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru formarea continuă a cadrelor didactice, formatorilor, evaluatorilor externi și tutorilor Această măsură are scopul de a consolida capacitatea de formare a cadrelor didactice în domeniul educației și formării profesionale și al învățării pe tot parcursul vieții, prin înființarea unui centru național de dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice și a formatorilor de programe de educație și formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții. Centrul se va adresa, de asemenea, tutorilor din partea angajatorilor care asigură formarea profesională, pentru a putea asigura dezvoltarea coerentă și consecventă a competențelor persoanelor cu responsabilități în asigurarea formării profesionale. Centrul va stabili standardele și curricula pentru formarea profesorilor. Referitor la Programul 3.2. – măsura Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru formarea continuă a cadrelor didactice, formatorilor, evaluatorilor externi și tutorilor, este necesară decizie la nivel de ministru, întrucât:

1. Conform HG nr. 604/2001 se înființează Centrul Național de Formare a Personalului din Învățământul Preuniversitar (CNFP), instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării;

2. Conform Legii nr. 329/2009, CNFP este instituţie desfiinţată iar atribuţiile acesteia sunt transferate către structura rezultată - Direcţia Generală – CNFP, nou înfiinţată în cadrul MECI, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul MECI.

Numărul de centre Nr.-

1 1 1 1

Page 123: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

115

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

3. Conform HG nr. 1411/03.12.2009 (art.X), se modifică HG nr. 604/2001 şi se aplică reglementările Legii nr. 329/2009: se înfiinţează CNFP care funcţionează la nivel de direcţie generală în structura MECI.

4. Conform HG nr. 81/09.02.2010, privind organizarea şi funcţionarea MECTS, CNFP funcţionează la nivel de Direcţie Generală a MECTS.

5. Prin HG nr. 859/23.08.2010 de modificare a HG nr. 81/2010, privind organizarea şi funcţionarea MECTS, CNFP nu mai funcţionează la nivel de Direcţie Generală a MECTS, iar atribuţiile acesteia sunt preluate de către Direcţia Formare Continuă a Personalului din Învăţământul Preuniversitar din cadrul Direcţiei Generale Management, Resurse Umane şi Reţea Şcolară.

3.2.2.6

Dezvoltarea și oferirea de programe de formare continuă pentru formatori și cadre didactice Măsura își propune să dezvolte o serie de programe de formare a formatorilor și a cadrelor didactice, cu scopul: (1) corelării între standardele ocupaționale, standardele de formare profesională și curriculă, (2) dezvoltării competențelor profesionale prin formare la locul de muncă, (3) dezvoltării cooperării inter-instituționale între furnizorii de formare profesională precum și a parteneriatelor cu angajatorii, în special pentru evaluarea rezultatelor învățării dobândite în contexte de învățare non-formale și informale. Se vor dezvolta o serie de programe și se va oferi formare pentru mai mulți formatori și cadre didactice.

Numărul de profesori, formatori și evaluatori externi incluși în programele de formare Nr.- Din care: profesori sau formatori participanți in mobilități Erasmus+ de formare continua

3500 Din care:

950

5000/ 1200

5000/ 1400

5000/ 1600

3.2.2.7 Dezvoltarea de mecanisme pentru finanțarea publică și privată precum și a structurilor de cooperare sectorială/parteneriatelor în domeniul formării profesionale

Numărul de cadre legale Nr.-

- 1 1 1

Page 124: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

116

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Se vor elabora mecanisme, inclusiv cadrul legal, procedurile și facilitățile de finanțare a cooperării între sectorul public și cel privat în domeniul livrării de programe de formare profesională, incluzând, dar fără a se limita la comitete sectoriale, consorții regionale, comitete locale pentru dezvoltarea parteneriatului social. Astfel, se vor crea cadrul și condițiile legale pentru finanțarea educației și formării profesionale și a învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv prevederi pentru sistemul dual de formare.

3.2.3.1 Sprijinirea modernizării laboratoarelor școlare

Programul 3.3. Acces și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții; calitate și relevanță; parteneriate pentru o mai bună informare

3.3.1.1

Finanțare în vederea creșterii cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții Această măsură vizează sprijinirea participării la educație și formare pentru aproximativ 45.000 adulți, persoane care au abandonat timpuriu școala, cu un nivel de calificare scăzut, în vederea dobândirii de competențe de bază sau transversale;

Numărul de angajați care au competențe reduse și alți adulți care participă la formare pentru competențe transversale cu sprijin din tichete de valoare, subvenții Nr. 0

100000 150000 150000 150000

3.3.1.2

Înființarea de Centre Comunitare pentru Învățare Permanentă (CCÎP) pentru a implementa învățarea pe tot parcursul vieții la nivel comunitar Cadrul legal existent include, de asemenea, cerințe pentru crearea Centrelor Comunitare de Învățare Permanentă, care să pună în aplicare inițiative de învățare pe tot parcursul vieții la nivel de comunitate. Aceste centre ar trebui să fie înființate de către autoritățile locale, în parteneriat cu furnizorii de educație și formare, și ar trebui să fie principalii furnizori de învățare pe tot parcursul

Numărul de CCIP Nr.1

20 30 30 30

Page 125: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

117

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

vieții pentru comunitățile locale. În faza pilot, această măsură își propune să creeze 36 de astfel de centre comunitare; se vor furniza granturi pentru costurile cu personalul și costurile de exploatare, campanii de promovare a serviciilor, parteneri locali, activități de formare a personalului și a beneficiarilor comunității locale. Mai mult, începând cu anul 2018, după etapa pilot, în faza de extindere a proiectului la nivel național, obiectivul este de a crea 219 astfel de centre. Măsura va fi sprijinită prin Programul Operațional Capital Uman, Axa 6. În prezent se realizează grupul de lucru comun MEN-MMJS în vederea elaborării și aprobării instrucțiunilor specifice privind acreditarea și evaluarea periodică a CCIP. Referitor la Programul 3.3. – măsura Înființarea de Centre Comunitare pentru Învățare Permanentă (CCÎP) pentru a implementa învățarea pe tot parcursul vieții la nivel comunitar, precizăm că CCIP pot fi înființate și finanțate conform Hotărârii de Guvern nr. 598/23.08.2017 privind aprobarea Metodologiei de acreditare, evaluare periodică, organizare şi funcţionare a centrelor comunitare de învăţare permanentă: Art. 2. (1) Centrul comunitar de învăţare permanentă, denumit în continuare Centru este entitate publică în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, înfiinţată prin hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, în parteneriat cu furnizorii de educaţie şi formare, la propunerea autorităţilor executive, care implementează la nivelul comunităţii politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii pentru dezvoltarea comunităţii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor. (2) Centrele pot fi înfiinţate ca instituţii publice de subordonare locală sau ca activităţi pe lângă o instituţie de subordonare locală finanţată integral din bugetul local, cu condiţia încadrării în numărul maxim de posturi aprobat unităţii administrativ-teritoriale şi în plafonul cheltuielilor de personal aprobate prin buget.

3.3.1.3

Dezvoltarea metodelor de învățare care ajută la dezvoltarea competențelor antreprenoriale. Această măsură își propune finanțarea organizării de concursuri pentru planuri de afaceri în cadrul programelor de formare, și de asemenea, organizarea și participarea la târguri naționale și internaționale pentru firme pilot/simulate pentru a testa competitivitatea soluțiilor /planurilor elaborate.

Numărul de societăți fictive Nr.-

700 1000 1000 1000

Page 126: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

118

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

3.3.1.4

Dezvoltarea de mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării non-formale și informale Cadrul legal actual de asigurare a calității în educație și formare ar trebui revizuit pentru a include mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării non-formale și informale, ceea ce ar conferi un plus de eficacitate acestei recunoașteri.

Numărul de mecanisme Nr.-

- 1 1 1

3.3.1.5

Revizuirea metodologiei pentru recunoașterea învățării non-formale și informale Recunoașterea rezultatelor învățării non-formale și informale nu se poate face decât dacă există un cadru legal clar, reprezentat de o metodologie operațională ce prevede mecanismele și mijloacele care conduc la recunoașterea și certificarea rezultatelor învățării. Această măsură va viza dezvoltarea metodologiei, consultarea publică și însușirea observațiilor pertinente și adoptarea.

Numărul de metodologii Nr.0

0 1 1 1

3.3.1.6

Dezvoltarea unei rețele de centre pentru evaluarea și certificarea cunoștințelor dobândite anterior Un sistem bine pus la punct de recunoaștere a cunoștințelor dobândite anterior este esențial pentru utilizarea eficientă a unui Cadru Național al Calificărilor. România trebuie să-și perfecționeze modelul de recunoaștere a cunoștințelor dobândite anterior. Această măsură își propune să pună bazele unei rețele de centre de testare și certificare a rezultatelor învățării dobândite în contexte non-formale și informale. Capacitatea administrativă a centrelor de evaluare existente trebuie consolidată, astfel încât acestea să fie în măsură să recunoască învățarea dobândită în contexte non-formale și informale. Acoperirea geografică limitată a acestor centre reprezintă o barieră importantă pentru îmbunătățirea structurii de recunoaștere a învățării. Această măsură își propune să sprijine aproximativ 210 de centre de evaluare și să ofere asistență tehnică Agenției Naționale pentru Calificări, în vederea dezvoltării mecanismului de recunoaștere, validare și certificare a cunoștințelor dobândite anterior (3 etape: proiectare, pilotare și punere în aplicare).

Numărul de centre autorizate, complet funcționale care evaluează recunoașterea învățării sau a cunoștințelor dobândite anterior Nr. -

20

20

20

20

3.3.1.7

Formarea personalului responsabil cu recunoașterea și validarea învățării non-formale și informale. Această măsură va fi aplicată în urma adoptării cadrului legal, pentru a asigura resursele umane și, prin urmare, capacitatea instituțională pentru procesul de recunoaștere propriu-zis.

Numărul de angajați formați Nr. -

- 100 100

100

100

Page 127: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

119

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

3.3.1.8

Extinderea învățării reciproce și a schimburilor de bune practici Această își propune înființarea unei rețele de cooperare regională, în scopul de a face schimb de bune practici în domeniul educației și formării profesionale; aceasta va viza dezvoltatori de programe, formatori, profesori și tutori și va fi susținută de o platformă on-line și de asistență pentru mobilitățile formatorilor.

Numărul de rețele de cooperare Nr. -

23 23 25 28

3.3.2.1

Sprijinirea participării la programe de mobilitate europene Această măsură își propune asigurarea accesului, prin facilitarea informațiilor, la programe de mobilitate ERASMUS +, finanțate prin programul UE Erasmus+, pentru 25.000 de adulți (personal universitar și preuniversitar, directori, consilieri, formatori, inspectori, lucrători în domeniul tineretului etc.). De asemenea, măsura intenționează să ofere acces la alte programe de mobilitate pentru 38.000 elevi, în vederea dobândirii de competențe practice/tehnice

Numărul de studenți care participă la programe de mobilitate Nr. 2800 Numărul de personal didactic si nedidactic din inv. superior care participa in mobilități Erasmus+

8500

3700

9000

4000

9500

4300

10000

4800

Programul 4.1: Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior

4.1.1.1

Intervenții la nivelul școlilor - granturi necompetitive pentru liceele care necesită îmbunătățirea performanțelor. Acest demers ar permite ca aproximativ 80% din liceele de stat din România să beneficieze de această măsură. Valoarea medie estimată a granturilor care urmează să fie alocate pentru fiecare liceu public este de 100.000 de euro, granturile mai mari mergând către liceele publice care au mai mare nevoie. Granturile vor fi acordate pe o perioadă de 4 ani, pentru a permite efectuarea activităților care au ca scop sprijinirea elevilor între clasa a IX-a și XII-a (sau alți ani terminali,).

Numărul de licee care beneficiază de granturi din proiectul ROSE 0

265 265 1070 1070

Page 128: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

120

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

4.1.1.2

Intervenții sistemice. Revizuirea programelor școlare pentru învățământul secundar superior Această măsură va finanța asistență tehnică pentru Institutul de Științe ale Educației (ISE), pentru a revizui programele școlare pentru învățământul secundar superior, inclusiv, peste 350 de programe de studiu pentru clasele IX-XII, pentru toate cele trei filiere. Acest proces se va desfășura în conformitate cu revizuirile curriculare pentru clasele I-VIII.

Nr. de programe școlare revizuite Nr. -

0

0

250 350

4.1.1.3

Dezvoltare profesională pentru cadre didactice și directori de unități de învățământ. Această măsură va sprijini programe de formare și dezvoltare profesională pentru profesorii și directorii din liceele publice din România. Formarea va avea în vedere implementarea și adaptarea curriculumului revizuit la nevoile și abilitățile elevilor (educație incluzivă), aplicarea metodelor de predare centrate pe elev, formarea competențelor interculturale și evaluarea formativă. Creșterea calității formării prin dotarea CCD.

Număr de formatori formați Număr de cadre didactice formate Nr. de Case ale Corpului Didactic echipate cu facilități de formare Nr. 0

0

0

42

0

0

42

46

10.000

42

100

35.000

42

4.1.1.4

Revizuirea itemilor de evaluare pentru evaluarea națională și examenul de bacalaureat și creșterea capacității instituționale a CNEE . Această măsură sprijină revizuirea și modernizarea acestor două evaluări, precum și formarea pentru personalul relevant al MEN și CNEE cu privire la teoria și metodologia de testare.

Nr. de persoane din MEN/ CNEE formate - Număr de discipline de examen pentru care s-au revizuit itemii de evaluare -

0

0

0

0

25

10

50

34

Page 129: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

121

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

4.1.1.5

Evaluarea rezultatelor învățării elevilor la finalul clasei a X-a. Această măsură va sprijini, de asemenea, dezvoltarea și administrarea, de două ori, ale unei testări la nivel național, cu miză mică, pe bază de eșantion de elevi din clasa a X-a, după finalizarea perioadei de învățământ obligatoriu. Această evaluare de tip non-examen, realizată în clasa a X-a, ar permite Ministerului Educației să monitorizeze progresul învățării la finalul învățământului obligatoriu.

Structură și metodologie de organizare a testării Testare administrată

- -

Metodologie

elaborată și

acceptată de MEN

Testare administra

4.1.1.6

Campanii de informare și conștientizare privind importanța educației. Slaba motivare în rândul elevilor și cadrelor didactice a fost identificată ca fiind o constrângere majoră pentru calitatea educației și rezultatele elevilor, în special în licee cu performanțe scăzute. Această subcomponentă va sprijini campanii de informare pe scară largă, destinate sensibilizării elevilor și profesorilor în ceea ce privește importanța școlarizării la nivelul secundar superior și terțiar.

Procedură de achiziție servicii de consultanță Strategie de informare și comunicare Număr de evenimente, newsletters, articole de presă, programe radio, videoclipuri, panouri de afișare, postere etc.

Procedură de

achiziție servicii de consultanț

ă lansată

-

Servicii de consultanț

ă contractat

e Strategie

de informare

și comunicar

e aprobată

20 20

4.1.1.7

Intervenții la nivelul universităților și programe de vară de tip Schema de granturi non-competitive pentru universități. Granturile non-competitive au ca scop sprijinirea facultăților publice eligibile pentru a implementa programe remediale, tutorat, consiliere, servicii de îndrumare și sprijin, servicii de coaching, ateliere de lucru în domenii specifice, precum și campanii de sensibilizare care vizează studenții în situație de risc.

Numărul de facultăți care beneficiază de granturi pentru studenți în situații de risc

60

60

311

251

Page 130: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

122

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Nr. 0

4.1.1.8

Schema de granturi competitive pentru universități - programe de vară tip punte vizează sprijinirea facultăților în organizarea activităților de vară de nivel terțiar pentru elevi de liceu, cum ar fi, dar fără a se limita la cursuri organizate în campusuri pentru elevii din licee publice, cu accent pe studenții în situație de risc / provenind din categorii dezavantajate.

Nr. de programe Nr.0

12752 127 640 513

4.1.1.9

Schema de granturi competitive pentru universități - centre de învățare vizează consolidarea mecanismelor de sprijin disponibile pentru studenții în situație de risc. Fiecare centru de învățare ar urma să fie conceput pornind de la principalii factori care contribuie la performanțele scăzute ale studenților și la abandonul din primii ani de facultate, inclusiv pregătirea slabă din învățământul secundar superior, abilități de studiu insuficient dezvoltate, expunerea limitată la noi discipline academice, precum și lipsa de familiarizare cu normele pedagogice (dimensiunea colectivului de studenți, durata, nivelul sarcinilor de lucru și altele) la nivel universitar.

Numărul de universități care beneficiază de centre de învățare Nr.0

12 24 24 12

Programul 5.1. Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale

Măsuri ce vizează modernizarea sa instituțională; creșterea eficacității; consolidarea proceselor și procedurilor instituționale

Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor aferente, pentru a permite o elaborare mai bună a strategiilor și o implementare a PSI: măsura urmărește să asigure stabilirea unui leadership clar în ceea ce privește elaborarea politicilor SE (cu contribuții din partea departamentelor tehnice) precum și existența proceselelor și procedurilor de planificare, bugetare, monitorizare și de evaluare ce sprijină implementarea politicilor. În acest scop, vor fi consolidate structura, funcțiile și responsabilitățile din cadrul MEN, reglementate în Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF). Intenția este ca toate procedurile de planificare și bugetare,

Organigramă și ROF modificate 2

2

52 Fiecare program de vară presupune participarea a minimum 25 de elevi, pe parcursul unui singur an de proiect. Numărul de programe de vară va fi astfel diferit de numărul de sub-proiecte implementate.

Page 131: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

123

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

precum și procedurile de monitorizare și evaluare, să fie implementate în conformitate cu metodologia aprobată (implementare 100% la un nivel de calitate adecvat), pe parcursul perioadei de implementare a planului strategic. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul administrativ al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu dispune de resurse specifice alocate (fiind o măsură de sprijin).

Dezvoltarea infrastructurii TIC: măsura își propune să asigure informatizarea proceselor și procedurilor instituționale pentru gestionarea integrată a resurselor MEN, a documentelor, a fluxurilor de lucru, informării și relațiilor cu beneficiarii politicilor publice, cu cetățenii și cu instituțiile colaboratoare, pentru gestionarea integrată a informațiilor statistice și a rapoartelor, precum și a întreținerii Bazei de Date Naționale a Educației și pentru dezvoltarea Sistemului de Informații privind Managementul Resurselor Umane. Această măsură vizează ministerul, instituțiile subordonate și angajații acestora care vor utiliza tehnologii informatice în activitățile lor de zi cu zi.

Procese și proceduri computerizate la nivelul ministerului % /1% angajați care folosesc sistemele de IT % 5% fonduri alocate plătite prin intermediul sistemului integrat de IT % 90%

2% 10% 95%

10% 50% 99%

10% 50% 99%

10% 50% 99%

Măsuri ce vizează evaluarea performanței și management financiar

Sisteme de evaluare a performanței pentru sectorul și administrația SE: o astfel de platformă va fi aliniată cu obiectivele strategice pentru sector și pe deplin integrată în procesul de planificare strategică și de monitorizare al MEN. Mai mult, aceasta va fi integrată în sistemul holistic al informațiilor din sectorul SE. Cadrul de evaluare a performanței va fi introdus pentru a răspunde necesității de a monitoriza în mod eficient implementarea PSI și de a sta la baza elaborării politicilor

Nr de accesări de utilizatori Nr. -

5000 5000 5000 5000

Page 132: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

124

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

viitoare. Acesta va fi integrat cu Cadrul Comun de Monitorizare și Evaluare (CCME) pentru programe europene. Operaționalizarea va fi urmărită pe toată perioada PSI (și ulterior acesteia) și va fi finanțată din resursele bugetare naționale. Având în vedere integrarea cu CCME, (unele dintre) activitățile de evaluare pot fi finanțate din FEADR, FSE, componenta de asistență tehnică.

Elaborarea de programe bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate: măsura este menită să consolideze disciplina bugetară, în special în ceea ce privește identificarea nevoilor administrației SE , programarea resurselor bugetare interne (naționale) și externe (UE), și execuția bugetară a programului. Ministerul va consolida procesul de bugetare pe programe în perioada 2018-2021, pentru a fi în măsură să monitorizeze astfel performanțele structurilor interne și subordonate, în raport cu gradul de respectare a programării bugetare anuale. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul administrativ al MEN, în mod continuu, pe întreaga perioadă și nu dispune de resurse specifice alocate (fiind o măsură de sprijin).

gradul de conformare cu programarea bugetară anuală % 100%

100% 100% 100% 100%

Măsuri ce vizează personalul specializat din administrație în sectorul SE

Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației: măsura vizează o componentă extrem de importantă a administrației publice în general, și anume personalul specializat, care trebuie selectat, angajat și menținut în cadrul organizației în funcție de nevoile reale ale ministerului. În acest context, va fi foarte important să se acopere cerințele de specializare ale personalului existent, cum ar fi managerii educaționali, economiști și specialiști TIC în cadrul MEN. Această măsură are ca scop îmbunătățirea structurii personalului, precum și a proceselor, cum ar fi recrutarea și angajarea de personal, repartizarea de activități personalului specializat, motivarea personalului, pentru a reduce fluctuația personalului din cadrul administrației SE la 15 % în 2021 și pentru a crește gradul de ocupare la (90)% din posturi, în același interval. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul administrativ al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021, și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

fluctuația de personal din cadrul ministerului % 30% gradul de ocupare a posturilor cu angajați raportat la lista de posturi % 70%

25% 80%

15% 90%

15% 90%

15% 90%

Formare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului: măsura vizează creșterea calitativă și îmbunătățirea competențelor profesionale și tehnice ale personalului

îndeplinirea planului anual de

100%

100%

100%

100%

Page 133: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

125

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

din administrația SE. Beneficiarii măsurii sunt angajații din administrația SE, care, prin participarea și certificarea lor în programele de formare și specializare, în funcție de nevoile identificate și recomandările stabilite în cadrul procesului anual de evaluare și incluse în planul anual de formare la nivel de organizație, vor determina gradul de pregătire prin cursuri de specialitate. Măsura este finanțată de la bugetul de stat; fondurile bugetare, în valoare de 3.236.000 lei, sunt prevăzute pentru întreaga perioadă 2018-2021.

instruire la nivelul organizației % 100% personal certificat prin programe de formare și specializare din totalul personalului specializat % 12%

16%

22%

22%

22%

Măsuri ce vizează transparența și liberul acces la informațiile de interes public, precum și comuunicarea/coordonarea cu părț ile interesate în ceea ce privește politicile sectoriale

Transparența în procesul de luare a deciziilor și de elaborare a politicilor publice și a cadrului juridic: măsura vizează implementarea și raportarea conform procedurilor legale ce guvernează activitatea administrației SE, în ceea ce privește liberul acces la informații de interes public - Legea 544 /2001, cu completările ulterioare și Legea 52/2003 privind transparența decizională. Transparența este una dintre valorile declarate ale MEN, o valoare care susține activitatea sa de elaborare și implementare a politicilor publice și care va fi respectată și asigurată în mod necondiționat în cadrul implementării PSI, astfel încât să se obțină gradul maxim de conformare cu procedurile legale (100% pentru toate acțiunile care necesită implementarea Legii 544/2001 și a Legii 52/2003), precum și informarea publicului, prin publicarea integrală a rapoartelor prevăzute de lege. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu dispune de resurse specifice alocate (fiind o măsură de sprijin).

respectarea procedurilor legale (numărul de inconsecvențe) % 100% Rapoarte publicate conform Legii nr. 544/2001 Nr. 1 Rapoarte publicate pe Legea nr. 2/2003 Nr . 1

100%

1

1

100%

1

1

100%

1

1

100%

1

1

Page 134: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

126

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Timp mediu de răspuns în zile 15 Cereri privind Libertatea de informare Nr./an - Vizite la rapoartele de evaluare a sectorului și a politicilor ale MEN (on line) -

10

50

500

10

50

500

8

50

500

5

50

500

Măsuri ce vizează elaborarea de politici publice și comunicarea cu părțile interesate

Operaționalizarea analizelor de impact asupra politicilor publice si a buclelor de feedback în elaborarea de politici domeniul SE: măsura vizează aspectul calitativ al elaborării documentelor de politici publice și al analizelor lor de impact în sectorul SE. Analiza de impact se va extinde la măsurile ce nu sunt finanțate de FSE și va include toate programele și măsurile prezentate în PSI. Măsura vizează personalul de specialitate al MEN și toate părțile interesate implicate în elaborarea de documente de politici publice și analize de impact în sectorul SE (alte instituții publice, asociații profesionale, organizații non-guvernamentale, cadre didactice, studenți, cercetători), astfel încât să se asigure că elaborarea documentelor de politici publice și a analizelor de impact respectă în totalitate (100% conformare în ceea ce privește calitatea) procedura aprobată a ministerului și bunele practici internaționale în domeniul evaluării, pe tot parcursul perioadei de implementare a PSI, 2018-2021. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

Gradul de conformare a documentelor de politici publice cu procedura aprobată de minister % 100%

100% 100% 100% 100%

Page 135: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

127

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Consultarea cu cetățenii și cu părțile interesate din sectorul SE , în vederea elaborării și promovării politicilor publice: măsura vizează sprijinirea proceselor consultative în administrație, în general, și în special a celor cu privire la politicile publice din sectorul SE . Beneficiarii documentelor de politici publice sunt elevi, studenți și cadre didactice, cercetători, părinți; impactul politicilor publice ar trebui să fie făcut public, în vederea consultării și promovării. MEN va continua (în 2018-2021), să sprijine procesul de consultare și promovare privind politicile publice între specialiștii ministerului și părțile interesate, astfel încât toate consultările să fie conforme cu procedura aprobată a ministerului. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

Nr. de politici consultate conform procedurii ministerului (100% conformitate) Nr. -

100% 100% 100% 100%

Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizații naționale și internaționale relevante: măsura vizează dezvoltarea capacității instituționale a MEN, în special în ceea ce privește colaborarea la nivel național și internațional; ea urmărește, în egală măsură, consolidarea parteneriatului între agenții, la nivel național, care este esențială pentru succesul și eficiența politicilor în sectorul SE. Beneficiarul direct al măsurii este administrația SE, care intenționează să înființeze, între 2018 și 2021, 19 parteneriate și colaborări cu instituții internaționale, și să aibă o prezență activă la nivelul UE (elaborarea poziției României pentru toate acțiunile Consiliului European și în cadrul ședințelor grupurilor de lucru). Se vor face eforturi pentru a încheia alte parteneriate, cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

Nr. de parteneriate Nr. -

5

5

5

5

Asistența tehnică: o măsură de sprijin ce vizează proiecte și acțiuni majore pentru a crește capacitatea de gestionare a autorităților de management –direcțiile generale/direcții din cadrul MEN, în cadrul implementării programelor finanțate din fonduri europene, rezultate ale politicilor publice din sectorul educației. Asistența tehnică este oferită pe tot parcursul perioadei PSI și se va desfășura până în 2021. Măsura este finanțată din fonduri europene, adică proiecte finanțate ale căror beneficiari direcți este MEN.

Contracte finanțate Nr. 5

5 5 5 5

Page 136: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

128

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului: măsura se referă la o componentă foarte importantă a activității MEN (de audit, de control și de management al riscului) și sprijină dezvoltarea capacității operaționale în domeniu. Beneficiarii sunt direcțiile, agențiile, unitățile, inspectoratele care desfășoară activități ce necesită dezvoltarea unei strategii de management al riscului, în conformitate cu procedurile și standardele internaționale, precum și instrumente și mijloace pentru controlul procesului de implementare. Prin aplicarea măsurii, administrația SE, vizează creșterea conformării acțiunilor entităților controlate cu standardele de prevenire a riscurilor, pe de o parte, precum și respectarea și îndeplinirea tuturor măsurilor din planurile de monitorizare specifice fiecărei unități responsabile cu activități de control, audit și inspecție. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

Gradul de conformitate a planurilor de monitorizare specifice % 100%

100% 100% 100% 100%

Asigurarea și utilizarea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale: măsura vizează utilizarea posibilităților de finanțare din resurse externe și extrabugetare (Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Programul Operațional Sectorial - Capital Uman) pentru a consolida administrația SE și capacitatea acesteia de a elabora și implementa politici publice și programe de dezvoltare a sectorului. MEN vizează consolidarea capacității interne de redactare a cererilor de finanțare și de implementare a proiectelor finanțate din fonduri extrabugetare și externe (fonduri europene, în cea mai mare parte). MEN își propune să solicite fonduri pentru proiectele care duc și la susținerea a cel puțin unei părți din măsurile Programului 4.1, precum și la reducerea poverii bugetului administrativ. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

fonduri utilizate/alocate anual % 92% Fonduri utilizate pentru dezvoltarea capacității instituționale din fonduri (surse de finanțare) externe față de minister (vs. bugetul administrativ)

95%

0,70%

95%

0,75%

95%

0,75%

95%

0,75%

Page 137: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

129

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

% 0,62%

Funcționarea eficace și eficientă a departamentelor din structura organizațională a MEN: măsura este menită să garanteze că fiecare entitate își îndeplinește obiectivele anuale prevăzute în cadrul planului său de activitate proprie, în conformitate cu responsabilitățile incluse în ROF al fiecărei structuri (ceea ce s-a planificat raportat la ceea ce s-a realizat). Grupul țintă al măsurii este reprezentat de structurile organizatorice din cadrul ministerului. Fondurile aferente acestei măsuri, provin de la bugetul de stat (bugetul operațional al MEN), fiind distribuite în funcție de numărul de angajați/structură. Această măsură este continuă și se aplică pe tot parcursul perioadei de punere în aplicare PSI, adică 2018-2021.

Gradul de implementare a planului operațional anual % -

100%

100%

100%

100%

Funcționarea eficace și eficientă a instituțiilor subordonate și coordonate de MEN (inspectorate, biblioteci, ș.a): măsura este menită să garanteze că fiecare entitate își îndeplinește obiectivele anuale prevăzute în cadrul planului său de activitate proprie, în conformitate cu responsabilitățile incluse în ROF al fiecărei structuri (ceea ce s-a planificat raportat la ceea ce s-a realizat). Grupul țintă al măsurii constă în structurile organizatorice din cadrul instituțiilor subordonate și coordonate MEN. Fondurile aferente acestei măsuri, provin de la bugetul de stat (bugetul operațional al MEN și al instituțiilor subordonate și coordonate), fiind distribuite în funcție de numărul de angajați/structură. Această măsură este continuă și se aplică pe tot parcursul perioadei de punere în aplicare a PSI, adică 2018-2021.

Gradul de implementare a planului operațional anual % -

100% 100% 100% 100%

Dezvoltarea capacității de analiză a datelor existente și de a monitoriza îndeaproape evoluția PTȘ la nivelul național, regional și local, creând fundamentul pentru politici specifice și eficiente pe bază de dovezi documentate. Implementarea strategiei va necesita atât elaborarea unor mecanisme de finanțare adecvate pentru asigurarea continuității acestui proces și a standardelor dorite, cât și obținerea unor rezultate îmbunătățite în toate regiunile. Trebuie să se realizeze restructurarea SIIIR astfel încât în următoarea perioadă de programare să existe un sistem îmbunătățit de luare a deciziilor pe bază de date concrete. Se urmărește dezvoltarea următoarelor capacități: (i) de generare de date corecte privind ratele PTȘ, tranziția între ciclurile educaționale,

Număr de rapoarte de M&E pe bază de dovezi documentare și utilitatea lor în planificare și luarea deciziilor Nr.

Page 138: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

130

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

înscriere, frecvență, repetenție, abandon școlar și ratele de absolvire pe toate ciclurile educaționale, dar și privind absenteismul și comportamentul de evitare a școlii – iar aceste informații trebuie să fie disponibile pe criterii de gen, localizare geografică, statut socio-economic și grupuri de risc; (ii) producerea de informații sistematice privind principalele motive care diferențiază PTȘ, în funcție de diferitele grupuri de elevi, școli, tipuri de educație și instituții de formare, municipalități și regiuni; (iii) generarea de cunoștințe care se bazează pe corelarea datelor privind PTȘ cu informațiile socio-economice, pentru realizarea unei mai bune direcționări a măsurilor, programelor și politicilor.

Număr de membri ai personalului formați Nr.

Capacitatea Ministerului Educației de a monitoriza învățământul secundar superior. Ministerul Educației a luat măsuri pentru a îmbunătăți sistemul de management a informațiilor din învățământ (SMIE), precum și pentru a încuraja furnizarea datelor în timp util. Această măsură va sprijini asistența tehnică privind utilizarea informațiilor produse de SMIE cu accentul pe monitorizarea tranziției elevilor din grupuri defavorizate de la învățământul secundar superior către învățământul terțiar.

Nr de instrumente (SMIE) Nr.

1 - -

Dezvoltarea de mecanisme financiare pentru reducarea imprevizibilității finanțării și creșterea repartiției echitabile a finanțării pe toate regiunile geografice corespunzător nevoilor lor specifice

Metodologie Finanțare per capita completată de nevoi speciale ale elevilor

Programul 5.2. Consolidarea guvernantei TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane în domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC naționale

Măsuri

Revizuirea și implementarea guvernanței TIC, politicilor privind cybersecurity, precum si a politicilor de resurse umane pentru specialiști TIC

Organigramă și ROF modificate 2

2

Page 139: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

131

Măsuri

Indicator de output/Unitate/

Valoare de referință 2015/16

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021

Mentenanța primară și evolutivă pentru infrastructura de comunicații; infrastructură primară: echipamente si software de tip oficiu; infrastructură mare data center hardware și software de baza (sisteme de operare, virtualizare, baze de date, etc)

Modernizare Sistemului Informatic de Management al Scolaritati:i măsura își propune să asigure informatizarea proceselor și procedurilor instituționale pentru gestionarea integrată a resurselor MEN, a documentelor, a fluxurilor de lucru, informării și relațiilor cu beneficiarii politicilor publice, cu cetățenii și cu instituțiile colaboratoare, pentru gestionarea integrată a informațiilor statistice și a rapoartelor, precum și a întreținerii Bazei de Date Naționale a Educației și pentru dezvoltarea Sistemului de Informații privind Managementul Resurselor Umane. Această măsură vizează ministerul, instituțiile subordonate și angajații acestora care vor utiliza tehnologii informatice în activitățile lor de zi cu zi.

Procese și proceduri computerizate la nivelul ministerului % /1% angajați care folosesc sistemele de IT % 5% fonduri alocate plătite prin intermediul sistemului integrat de IT % 90%

2% 10% 95%

10% 50% 99%

10% 50% 99%

Modernizarea Portalului Național al Educației „Biblioteca Școlară Virtuală” Nr de accesări de utilizatori Nr. -

5000 5000 5000

Page 140: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

132

Anexa 4: Profil instituțional

Analiza mediului extern și intern

A. Prioritățile și obiectivele politicilor europene cu privire la Educație și Formare

- A.1. Statistici și obiective cu privire la Educație și Formare, până în 2021

Cadrul strategic53 European în domeniul educație și formării până în 2020 abordează următoarele patru obiective strategice:

1. realizarea în practică a învățării de-a lungul vieții și a mobilității cursanților (dezvoltarea cadrului național pentru calificări bazate pe rezultatele relevante ale învățării și legătura acestora cu Cadrul European al calificărilor, stabilirea unor parcursuri educaționale mai flexibile);

2. îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării (creșterea nivelului competențelor de bază, cum ar fi alfabetizarea și aritmetica, creșterii atractivității matematici, științelor și tehnologiei și consolidării competențelor lingvistice);

3. promovarea echității, coeziunii sociale și cetățeniei active; 4. stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului întreprinzător, la toate nivelurile de

educație și formare.

Îndeplinirea acestor obiective strategice este evaluată anual, prin comparație cu câteva criterii statistice cheie, iar rezultatele sunt publicate în „Monitorul Educației și Formării”.

Progresul României în ceea ce privește obiectivele stabilite în 2011 a fost unul lent, dar pozitiv pentru câteva criterii cheie. Cu toate acestea, anumite obiective nu au fost atinse sau sunt de neatins până în 2020.

Rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rata scăzută de absolvire a învățământului superior și numărul ridicat al emigranților au ca efect o penurie de lucrători calificați. Accesul la un învățământ general de calitate este limitat mai ales în zonele rurale și, pentru copiii romi. Dificultatea de a atrage profesori buni în zonele rurale și în școlile cu un număr predominant de elevi romi, combinată cu segregarea și cu atitudini deseori discriminatorii, se numără printre cauzele nivelului scăzut de educație al copiilor romi.

Cel mai îngrijorător aspect este rata ridicată de părăsire timpurie a școlii. La recomandările specifice repetate adresate României, în 2015, a fost adoptată și a început implementarea Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii. Printre măsurile recente se numără intervenții integrate, un program-pilot privind introducerea unei mese calde în școli, o rambursare îmbunătățită a costurilor de deplasare și acordarea de tichete sociale pentru a încuraja participarea la învățământul preșcolar a copiilor săraci. Începând cu toamna anului 2017, pentru îmbunătățirea calității predării în școlile defavorizate sunt promovate măsuri bazate pe proiecte cu finanțare UE, iar procesul de modernizare a programei de învățământ, este în curs de finalizare. A fost îmbunătățită legislația de combatere a segregării, inclusiv prin consolidarea rolului inspectoratelor școlare. Cu toate acestea, nu există încă o metodologie de monitorizare. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a se obține progrese susținute în ceea ce privește

53 Concluziile Consiliului din data de 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (“ET 2020”) Document C 119/2/ 28.5.2009/.

Page 141: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

133

combaterea inegalităților socioeconomice în domeniul educației. Garanția pentru tineret nu a avut până în prezent decât un impact pozitiv parțial asupra abandonului școlar timpuriu, iar programele „A doua șansă” nu sunt ușor accesibile. Sistemul de formare profesională și tehnică nu este suficient aliniat la necesitățile pieței muncii, iar participarea la activitățile de învățare destinate adulților este foarte scăzută.54

Deținerea unor competențe de bază suficiente este un factor esențial pentru a găsi un loc de muncă stabil și de calitate, pentru a-l păstra și a participa cu succes la viața economică și socială. Sondajele internaționale indică faptul că adolescenții din România au deficiențe grave în ceea ce privește competențele de bază. În acest sens, un indicator stabilit de Agenda Europa 2020 îl reprezintă persoanele cu performanțe slabe la nivelul competențelor de bază. Acesta a fost definit ca fiind proporția de persoane cu performanțe slabe la citire-lectură, matematică și științe la teste comparabile la nivel internațional, precum PISA.

Chiar dacă România a înregistrat progrese semnificative, îmbunătățind rezultatele la nivel de învățare pentru elevii de 15 ani, măsurate conform studiului PISA al OCDE, un procent mare încă nu ating nivelul minim de competență.

Graficul 13. Procentul de elevi de 15 ani care ating nivelul minim de competență al PISA pe domeniu (nivelul 2 sau mai sus)

Performanța slabă a elevilor din România este documentată și prin referire la rezultatele din TIMSS și PIRLS55 care testează abilitățile elevilor de clasa a patra și a opta la citire-lectură, matematică și științe. Rezultatele56 ultimelor teste arată că aproximativ 27% din elevii de clasa a patra nu reușesc să atingă cel mai de jos criteriu pentru toate cele trei subiecte în comparațiile internaționale cu țările participante.

PTȘ și performanța slabă sunt două dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă sistemul de învățământ din România. Ambele sunt legate de SSE al familiilor și de influența acestuia asupra participării la educație și la realizările educaționale ale copiilor. Alți indicatori strategici, influențați de PTȘ

54 Recomandare a consiliului privind Programului național de reformă al României pentru 2017, COM (2017) 522 final. 55 TIMSS și PIRLS sunt proceduri de testare comparativă internaționale, similare PISA. Sunt efectuate pe baza unei metodologii comparative de către Agenția de Evaluare Internațională (IEA) a Colegiului din Boston, Lynch School of Education. 56 Timss and pirls 2011: Relationships Among Reading, Mathematics, and Science Achievement at the Fourth Grade—Implications for Early Learning (2013), disponibilă online: http://timss.bc.edu/timsspirls2011/downloads/TP11_Relationship_Report.pdf.

47 465353

60 5959 63 6360 61 61

0

25

50

75

Math Reading Science

2006 2009 2012 2015

Matematică Citire Știință

Page 142: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

134

și performanța slabă la citire-lectură, matematică și științe, sunt: absolvirea învățământului terțiar, angajarea și chiar participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții.

Grupurile vulnerabile, precum copiii care provin din familiile de romi, din zone sărace și rurale, sunt într-o situație mult mai rea. Conform MEF 201757, 29 % din copiii romi primesc educație în cadrul unor școli în care toți elevii sau majoritatea acestora sunt romi. Această proporție este cea mai scăzută dintre țările cu caracteristici similare (Bulgaria: 60 %, Republica Cehă: 30 %, Ungaria: 61 %, Slovacia: 62 %). De asemenea, zonele rurale înregistrează aproape de două ori mai multe abandonuri școlare timpurii decât zonele urbane.

În 2016, 37,5% dintre elevii de clasa a opta din școlile rurale au obținut rezultate slabe la evaluarea națională, comparative cu 15% în școlile urbane. Acest fapt indică o problem mai largă: în timp ce 45% dintre școlarii din România locuiesc în mediul rural, doar 24% dintre aceștia își continuă studiile în învățământul superior. Mai mult, accesul la învățământ de calitate continuă să fie o problemă importantă pentru copiii de etnie romă. Ponderea copiilor de etnie romă care participă în programe de educație timpurie a scăzut de la 45%, în 2011, la 38%, în 2016. Pe lângă aceasta, 77% dintre tinerii romi cu vârsta între 18 și 24 ani au părăsit timpuriu școala. 58

Recomandările specifice țării din 2017 solicită României să îmbunătățească accesul la educația de masă de calitate, în special pentru romi și pentru copiii din mediul rural.

Graficul 14. Rata de participare la educație și formare (% din grupul de vârstă 18 - 64), țări selectate (2009 - 2015)

Sursa: Eurostat, indicator trng_lfs_05, 2016

Deși există o anumită preocupare față de modul în care este măsurată, fapt care poate să nu reflecte în totalitate situația actuală, rata de participare la educație în rândul adulților din România este redusă. Participarea adulților la educația formală, în programe de formare continuă sau în alte programe formale, este printre cele mai joase din UE, comparabilă doar cu Bulgaria. În timp ce educația adulților este o problemă tratată cu seriozitate de politicile UE cu privire la educație, după cum este menționat în Monitorul ET 201759, România, cu o rată de participare 1,2% în 2016, are de eliminat decalajul din ce în ce mai mare față de țările vecine și față de participarea medie la educația adulților la nivel european.

57 MEF 2017 disponibil online: https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017-ro_ro.pdf. 58 Raport de țară SABER 2017 România Cadre Didactice, Banca Mondială. 59 Vezi paginile 77 – 81 ET Monitor 2015.

0.0

5.0

10.0

15.0

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

%

Romania Bulgaria EU 28 (average) Hungary

Page 143: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

135

Rata de absolvire a învățământului terțiar este indicatorul la care România înregistrează cele mai bune valori în contextul strategiei ET 2020, în relație cu propriile obiective stabilite. Cu o rata de absolvire a învățământului terțiar de 25,6 % în 2016, România este destul de aproape de ținta asumată (26,7% în 2020). Cu toate acestea, valoarea ratei este mică comparativ cu alte state UE, Italia, Slovacia și Cehia, care înregistrează rate similare. De asemenea, rata este relativ joasă comparativ cu obiectivul de 40% stabilit ca medie pentru toate țările membre ale UE. Prin urmare, îmbunătățirea participării la învățământul terțiar și la alte programe educaționale terțiare, non-universitare, trebuie să rămână o prioritate pe termen lung.

Relevanța pe piața muncii a studiilor superioare se îmbunătățește, însă rămân provocări. Rata de angajare a noilor absolvenți de studii superioare crește, fiind susținută de evoluțiile înregistrate atât pe piața muncii, cât și în domeniul educației. Indicatorul a ajuns la 80,7 % în 2016, ceea ce înseamnă o reducere a diferenței față de media UE de 82,8 %, însă rămâne sub nivelurile anterioare crizei; rata a fost de 93 % în anul de vârf 2008, atunci când numărul absolvenților a fost, de asemenea, maxim. România a adoptat o strategie pentru perioada 2015- 2020 pentru învățământul superior în scopul creșterii calității, a relevanței pe piața forței de muncă și a participării grupurilor dezavantajate, însă punerea în aplicare este lentă.

Sărăcia educațională este subiectul central de pe agenda studiilor și recomandărilor politicilor educaționale europene, după cum demonstrează analiza furnizată de ETM 2015. Conceptul de sărăcie educațională este folosit în prezent pentru a acoperi o gamă de provocări ce includ atât statutul socioeconomic al familiei cât și problemele legate de educație (participare, acces, realizare). Poate fi înțeles și ca un subiect transversal din politica celor 6 zone prioritare recomandate de CE.

B. Sistemul de învățământ românesc și contextul politicii educaționale

Abandonul școlar joacă de asemenea un rol în participarea la educație, la toate nivelurile. Datele arată că abandonul școlar este un fenomen larg răspândit în sistem, afectând toate nivelurile de învățământ. Cu toate acestea, anumite puncte cheie ies în evidență, subliniind momentele critice din traseul educațional copiilor cu risc crescut de părăsire timpurie a școlii. Este necesară o observație metodologică din moment ce abandonul școlar este calculat în rapoartele naționale pe baza unei metodologii de tipul „intrare-ieșire” pentru fiecare an școlar. În funcție de această metodă, abandonul este calculat drept diferența dintre numărul de copii înscriși la începutul anului (în septembrie) și numărul de copii în continuare înscriși în registrele școlare la sfârșitul anului școlar (în luna septembrie a anului următor).

Rata abandonului școlar în anul 2015/2016 a fost de 1,8%. Pe medii de rezidență, se păstrează diferența

dintre rata abandonului în învățământul primar și gimnazial din urban și cea din rural, în defavoarea

mediului rural (1,4% în urban și 2,3% în rural). În ceea ce privește abandonul pe sexe, se evidențiază o

frecvență mai amplă a situațiilor de abandon în cazul populației școlare masculine (2,0% băieţi și 1,6%

fete).

Rata abandonul şcolar în învăţământul liceal la nivelul ultimilor ani școlari a crescut din nou, ajungând la 3,5% (23354 elevi) la finalul anului 2015/2016. Datele evidențiază faptul că băieții abandonează liceul în proporție mai mare, comparativ cu fetele (4,2% în cazul băieților și 2,8% în cazul fetelor în anul școlar 2015/2016).

Pe filiere de formare în cadrul învățământului liceal, situaţia abandonului la nivelul anului școlar 2015/2016 (calculat ca pondere a elevilor care sunt înregistraţi cu abandon şcolar la finalul anului din totalul elevilor înscrişi la începutul anului școlar) este următoarea:

Page 144: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

136

- Pe filiere de formare, rata cea mai mică de abandon școlar se înregistrează la nivelul filierei

vocaționale – 1,4%. Pe profiluri de formare, rata cea mai mică de abandon școlar se înregistrează la

nivelul profilului umanist – 1,1%.

- Rata cea mai mare se remarcă la nivelul filierei tehnologice – 5,7% (16.634 elevi); în cadrul acestei

filiere, cele mai mari valori ale abandonului se înregistrează la profilurile tehnic (7,3%), și la resurse

naturale și protecția mediului (6,1%);

- La nivelul filierei teoretice, rata abandonului a fost de 1,9% (6.201 de elevi); în cadrul acestei filiere,

profilul real este cel care înregistrează cea mai mare rată a abandonului, de 2,4%.

Analiza abandonului școlar pe cohortă, respectiv a pierderilor şcolare pe cohortă în funcție de mediul de

rezidență evidențiază diferențe mari între mediul rural și urban. Deși aceste diferențe s-au redus de la

un an şcolar la altul, continuă să rămână semnificative, situând mediul şcolar rural într-o situaţie de

defavorizare. Astfel, la nivelul anului 2015/2016, mai puţin de 1 elev din 10 abandona studiile în urban,

comparativ cu 2 elevi din 10, în rural. Aproape o cincime dintr-o cohortă şcolară se pierde pe parcursul

învăţământului primar şi gimnazial în rural, comparativ cu aproximativ 7% dintre elevii din urban.

Ca și în învățământul primar, respectiv în învăţământul gimnazial, se remarcă valori mai ridicate ale

abandonului pe cohortă şi ale pierderilor şcolare, din clasa I până în clasa a VIII-a, în cazul populaţiei

masculine. Pe durata analizată, valorile celor doi indicatori au fost cu 2-3 p.p. mai mari în cazul băieţilor,

comparativ cu fetele.

Un indicator foarte relevant din perspectiva participării la educaţia de nivel post-gimnazial este rata de

tranziţie de la clasa a VIII-a la învăţământul liceal şi profesional. Acesta evidenţiază nivelul accesului la

învăţământul secundar superior, precum şi capacitatea de care dispune sistemul educaţional de

cuprindere a elevilor la acest nivel de studiu.

În ultimii ani, rata de tranziţie în învăţământul secundar superior (învățământ liceal și învățământ

profesional) a înregistrat o evoluţie descendentă, ajungând, la nivelul anului școlar 2016/2017, la valoarea

de 93,7%. Ratele de tranziţie de la învăţământul gimnazial la nivelul secundar superior de educaţie au

valori şi evoluţii diferite în funcţie de filiera de formare.

La nivelul anului 2016/2017, valoarea ratei de tranziţie la liceu a fost de 77,4%. Distribuția valorilor pe gen

este echilibrată; dacă în mod tradiţional rata de tranziţie la liceu era semnificativ mai mare pentru fete

decât pentru băieţi, desfiinţarea rutei profesionale în 2009/2010 a determinat, practic, egalizarea valorii

indicatorului pe sexe. O dată cu reactivarea rutei profesionale, cu începere din anul școlar 2014/2015, s-a

înregistrat o rată de tranziție la liceu semnificativ mai mare a fetelor, în comparație cu băieții. În anul

2016/2017, diferența a crescut la aproape 12 p.p. (83,4% fete față de 71,7% băieţi).

Page 145: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

137

Tabelul 12. Rate de tranziție la învățământul secundar superior (2009 - 2016) în funcție de ruta educațională și sex

Ratele de tranziție către învățământul secundar superior

2009/ 2010*

2010/ 2011*

2011/ 2012*

2012/ 2013

2013/ 2014

2014/ 2015

2016/ 2017

Total învățământ liceal (liceu și ÎPT)

Total 92,6 - - 96,7 96,7 93,7 94,4

Fete 94,2 - - 94,4 94,6 93,8 93,4

Băieți 90,9 - - 98,8 98,7 93,6 95,4

Doar liceu Total 92,8 93,0 92,2 92,2 91,9 77,4 79,6

Fete 93,0 93,2 92,6 92,3 92,4 83,4 84,9

Băieți 92,6 92,8 91,8 92,0 91,5 71,7 74,4

Doar ÎPT Total 2,2 - - 4,5 4,8 16,3 14,9

Fete 3,8 - - 2,1 2,2 10,4 8,5

Băieți 0,8 - - 6,9 7,2 21,8 20,9

* Începând cu anul școlar 2009 / 2010, ruta ÎPT alternativă a fost eliminată, începând cu anul școlar 2014 / 2015 ruta a fost reactivată.

Începând cu anul școlar 2012/2013, rata de tranziție la învățământul profesional a înregistrat valori în creștere, ca urmare a măsurilor tranzitorii de organizare a învățământului profesional. Începând cu anul școlar 2014/2015, rata de tranziție în învățământul profesional a crescut semnificativ, ca urmare a reînființării școlilor profesionale cu durata de 3 ani. În anul școlar 2016/2017, o pondere de 16,3% dintre elevii de clasa a VIII-a au optat pentru învățământul profesional – în creștere față de anul anterior. Diferența pe sexe se menține în favoarea populației masculine, cu peste 11 p.p. în anul şcolar 2016/2017 (21,8% băieţi față de 10,4% fete). Așadar, odată cu reactivarea rutei profesionale, se înregistrează o rată de tranziție la învățământul profesional semnificativ mai mare a băieților decât a fetelor.

Distribuția valorilor pe gen este echilibrată; dacă în mod tradiţional rata de tranziţie la liceu era semnificativ mai mare pentru fete decât pentru băieţi, desfiinţarea rutei profesionale în 2009/2010 a determinat, practic, egalizarea valorii indicatorului pe gen. O dată cu reactivarea rutei profesionale, cu începere din anul școlar 2014/2015, s-a înregistrat o rată de tranziție la liceu semnificativ mai mare a fetelor, în comparație cu băieții. În anul 2016/2017, diferența a crescut la aproape 12 p.p. (83,4% fete față de 71,7% băieţi).

Pe același fond al specificului cohortei de elevi care au finalizat studiile liceale în 2014/2015, rata de absolvire a învăţământului liceal cu examen de bacalaureat în anul 2015/2016 a fost de 41,6%, mult diminuată față de anul anterior. Ca şi în anii precedenţi, populația feminină a înregistrat valori mai mari, diferența ajungând la aproape 15 p.p. în favoarea fetelor.

Tabelul 13. Rata de absolvire a învăţământului liceal, cu examen de bacalaureat

2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016

Total 63,4 42,4 39,2 44,6 44,0 51,7 41,6

Feminin 70,3 51,1 48,1 53,8 53,0 61,9 49,1

Masculin 56,8 34,1 30,7 35,9 35,4 41,9 34,5

Page 146: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

138

În ultimii patru ani şcolari, rata de participare a absolvenţilor de liceu (din anul curent) la examenul de bacalaureat a fost relativ constantă, situându-se în jurul valorii de 80%. La nivelul anului 2015/2016, valorile înregistrate de indicator au fost: 79,1% - total, 83,9% - fete și 74,1% băieți. Putem concluziona că aproximativ o cincime din absolvenții din anul curent nu se prezintă la examenul de bacalaureat. Rata de participare la examenul de bacalaureat este constant mai ridicată în rândul populaţiei feminine, în comparaţie cu populaţia masculină.

În anul școlar 2016/2017, ponderea absolvenților din anul curent care s-au prezentat la examen a crescut cu peste un punct procentual față de anul precedent, atât per total, cât și pe sexe. Corespunzător, au scăzut ponderile absolvenților din anii precedenți. La nivelul anului școlar 2016/2017, din totalul celor care s-au prezentat la examen, 84,4% sunt absolvenţi din seria curentă şi 15,6% sunt absolvenți din anii trecuți.

La nivelul anului școlar 2016/2017, în cazul absolvenților din anul curent, diferența dintre valorile pe sexe este în favoarea fetelor acestea înregistrând un avantaj de 7 p.p. (87,6% fete față de 80,7% băieți) și în favoarea băieților în cazul absolvenților din anii trecuți, aceștia înregistrând un avantaj tot de 7 p.p. (19,3% băieți față de 12,4% fete).

Absolvirea învățământului terțiar la nivelul populației se încadreză în obiectiv, în ceea ce privește atingerea obiectivului ET 2020. Cu toate acestea, ratele de participare la învățământul terțiar manifestă o ușoară tendință descendentă, iar acest fapt reprezintă o amenințare la păstrarea tendinței pozitive înregistrate până astăzi.

Graficul 15. Înscrieri în învățământul terțiar în perioada 2009-2015 (cifre absolute)

Sursa: Baza de date INS Tempo Online, indicatorii SCL103K și SCL103L

Înscrierile totale în învățământul terțiar (universitate, programele de studiu de licență și programele non-universitare de tip ÎPT) au scăzut în mod constant, în cifre absolute; totuși, evoluția înscrierilor în învățământul terțiar nonuniversitar s-a îmbunătățit în ultimii 6 ani. În termeni absoluți, conform datelor INS, numărul de persoane înscrise în învățământul terțiar nonuniversitar a crescut de la 62.575 la aproape peste 99.000 între 2009 și 2015, cu un vârf de 105.557 în 2014. În același timp, cifra absolută de înscrieri în învățământul universitar a scăzut dramatic de la 775.319 persoane la doar 410.697 în 2015. Această reducere a ratei de înscriere în învățământul universitar a fost cauzată, în mare parte, de faptul că universitățile particulare au pierdut aproape 81% din cifra de înscrieri pentru 2009 până în anul 2015.

Ratele de participare la învățământul terțiar au scăzut de la 63% pentru grupul de vârstă 19-23 ani la 47% în 2015 (calcul pe baza datelor INS). În timp ce înscrierile la universitate sunt sursa primară a acestei mari reduceri a participării (Graficul 8), este important de observat și că participarea la programele terțiare

0

200000

400000

600000

800000

1000000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Tertiary non - university Tertiary university first cycle (BA)Terțiar non-universitar Terțiar universitar primul ciclu

Page 147: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

139

nonuniversitar aproape s-a dublat de la 5% pentru populația cu vârste între 19-23 ani în 2009, la 9% în 2015. Acest fapt ne arată clar că în ultimii ani, pe măsură ce ratele de absolvire și promovare a examenului de bacalaureat au scăzut, învățământul terțiar nonuniversitar a devenit o alternativă pentru continuarea studiilor pentru un număr semnificativ de tineri. Această creștere a înscrierilor non-universitare compensează însă doar parțial reducerea înscrierilor în zona universitară (a se vedea Graficul 8).

Ratele de ocupare au crescut în ultimii cinci ani, de la 57,4% pentru populația cu vârste cuprinse între 15-64 ani în 2009 la 60,8% în 2014, reflectând mai degrabă îmbunătățirea sectorului economic după criza financiară din 2009-2010. Cu excepția persoanelor care au absolvit doar învățământul primar, ratele de ocupare au crescut indiferent de nivelul de absolvire.

Ratele de ocupare pentru tineri arată totuși o imagine relativ îngrijorătoare a relevanței educației și a relației acesteia cu piața muncii. Ratele de ocupare a tinerilor (cu vârste între 15-24) au scăzut pentru tinerii cu diplomă universitară, de la 53,7% în 2009 la 35,8% în 2014, în timp ce pentru persoanele care au absolvit învățământul de tip ÎPT au crescut de la 52,3% la 70,4%. Din nou, acest fapt poate semnifica o modificare a structurii pieței muncii, cu o ofertă mai mare de locuri de muncă, orientată profesional, prin comparație cu cele care necesită competențe mai ridicate. Alternativ, acest fapt poate arăta că relevanța programelor din învățământului universitar este destul de scăzută.

Ratele de șomaj oferă chiar mai multe dovezi pentru faptul că nu există prea multe legături între rezultatele sistemului de învățământ în termeni de absolvenți și competențe și nevoile de pe piața muncii. Ratele de șomaj în rândul tinerilor (15-24 ani) au crescut în ultimii cinci ani de la 20% în 2009 la 24% în 2014. Această creștere poate fi observată la aproape toate nivelurile de educație, chiar dacă, pe bună dreptate, pare să fi afectat mai mult persoanele care au absolvit doar învățământul primar decât pe cele care au absolvit învățământul terțiar universitar. Ratele de șomaj în rândul persoanelor care au absolvit programe profesionale, ÎPT, au scăzut.

Analiza sistemului de învățământ românesc arată că există decalaje din ce în ce mai mari de gen și zone de proveniență din perspectiva indicatorilor educaționali la nivel european și global. Persoanele de sex feminin participă mai mult la educație decât cele de sex masculin, în timp ce zonele rurale sunt într-un dezavantaj constant prin comparație cu cele urbane în ceea ce privește participarea, infrastructura școlară și resursele umane implicate în sistem. Legătura dintre educație și piața muncii pare să fie din ce în ce mai puțin vizibilă, din moment ce șomajul în cazul tinerilor absolvenți ai sistemului educație. În anul școlar 2009/2010 învățământul profesional și tehnic a intrat într-un proces de lichidare. În contextul unui nivel scăzut de performanță la evaluarea națională de la sfârșitul clasei a VIII a și la examenul de bacalaureat, ÎPT devine o rută preferată.

Sistemul de învățare pentru adulți din România rămâne fragmentat, iar diferitele componente ale acestuia au evoluat în moduri diferite. De exemplu, validarea antecedentelor educaționale este bine dezvoltată, însă nu există o bază de date cu posibilele cursuri pe care le pot urma adulții pentru a-și completa competențele lipsă, ceea ce ar face posibilă corelarea necesităților și a cerințelor cursanților adulți cu oferta educațională. În plus, există o slabă colectare a datelor și o cultură limitată a participării la învățarea pe tot parcursul vieții, în special în rândul populației largi care trăiește în zonele rurale și care lucrează în agricultura de subzistență și semi-subzistență, unde există o infrastructură educațională redusă și un acces limitat la oportunitățile de învățare.

Educația, în ansamblu, este în continuare subfinanțată, cu aproape 3,70% din PIB alocate educației, prin diverse surse. Fragmentarea finanțării învățământului, în special la nivel pre-universitar, reprezintă o mare provocare, deoarece în această fază sunt greu de implementat o strategie și politici unitare, din cauza unui număr mare de factori administrativi și organizatorici implicați în finanțarea educației. În timp ce cea mai mare parte din cheltuielile cu educația se duce către finanțarea salariilor personalului, salariile sunt în

Page 148: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

140

continuare printre cele mai mici, în comparație cu alte state membre ale UE, iar diferențele salariale între nivelul de intrare și angajații cu vechime sunt mari. Astfel, meseria de profesor este, în continuare, o carieră neatractivă pentru tineri, ceea ce duce la un procent mare de angajări temporare ale personalului în sistemul de învățământ.

Ministerul urmează o serie de priorități și acțiuni, după cum sunt stabilite în Planul Național de Reformă precum și de Strategiile Sectoriale aprobate prin Hotărârea Guvernului:

• Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 417/2015;

• Strategia națională pentru învățământul terțiar 2015-2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 565/2015;

• Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 418/2015;

• Strategia educației și formării profesionale din România 2016-2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 317/2016.

Sinteza Bugetului pentru educație al Ministerului, precum și programele menționate în anexa bugetului de stat sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 14. Buget multianual bazat pe programe al Ministerului Educației

Tip de programe Buget (mii lei)

2013 2014 2015 2016 2017 (estimare)

Buget total Educație 3.430.219 3.990.244 4.291.792 4.381.094 4.216.540

Program rechizite școlare 18.514 13.369 20.000 20.000 20.530

Bani pentru liceu 157.000 126.808 115.406 90.387 103.921

Euro200 20.610 13.642 16.001 16.000 15.928

Asigurarea calității resurselor umane 54.200

Program învățământ terțiar 2.128.049 2.570.883 2.222.593 2.691.120 2.677.931

Întărirea capacității instituționale a ministerului

3.012

Total programe 2.381.385 2.724.702 2.374.000 2.817.507 2.818.310

% acoperirea programului în bugetul de stat

70% 69% 56% 65% 67%

Analiză bazată pe date din partea Ministerului Finanțelor Publice

Analizând prioritățiile strategice menționate de către Minister în documentele strategice bugetare, pe parcursul celor patru ani, 2013-2016, acestea au fost grupate pe trei direcții strategice: învățământ preuniversitar; învățământ terțiar; dimensiunea europeană a învățământului și formării.

În urma analizei de conținut a acestor direcții, utilizând soft-ul Atlas.ti și numărând inițiativele/măsurile pe fiecare dintre acestea, distribuția este următoarea:

Page 149: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

141

Tabelul 15. Principalele direcții strategice ale Ministerului la negocierea bugetului (% din măsuri)

Direcția Strategică 2014 2015 2016 %

Dimensiunea europeană în educație 2% 8% 6% 6%

Învățământ Preuniversitar 67% 59% 61% 62%

Învățământ terțiar 31% 37% 36% 35%

Analiză bazată pe date din partea Ministerului Finanțelor Publice

Numărul cel mai mare de măsuri/inițiative sunt în cadrul direcției strategice de învățământ preuniversitar și, pe de altă parte, procentul cel mai mare de alocare bugetară se îndreaptă către învățământul superior. Este la fel de adevărat că principalul flux pentru finanțarea învățământului preuniversitar este la nivelul autorităților locale, iar ministerul nu își va asuma implementarea politicilor, ci sprijin și orientare. Ministerul trebuie să analizeze resursele aflate la dispoziția sa și impactul obținut ca urmare a utilizării acestora, pentru a ajuta implementarea și a ghida intervenții viitoare pentru sectorul educațional per total.

În cadrul direcției învățământ preuniversitar, la nivelul celor patru documente strategice bugetare studiate (anexele pentru bugetul de stat din 2013, 2014, 2015 și 2016), există diferite programe.

Figura 12. Programe în cadrul direcției strategice învățământ preuniversitar

Sursa: date din documentul de priorități strategice al Ministerului Educației

În cadrul programului pentru acces la educație, cele mai menționate măsuri sunt cele care se referă la politicile sociale, care au ca scop sprijinirea accesului la școlarizarea copiilor proveniți din medii dezavantajate. Educația preșcolară vine pe locul doi în ceea ce privește frecvența cu care sunt menționate măsurile în documentele oficiale. Profesionalizarea managementului școlar este menționat în documente mai recente.

Page 150: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

142

Tabelul 16. Ponderea de menționare a măsurilor care susțin programul pentru accesul la educație (% din totalul măsurilor)

Măsuri/frecvența menționării 2014 2015 2016 %

Îmbunătățirea calității consilierii în școli 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Educație preșcolară 2,38% 2,04% 3,03% 2,55%

Prevenirea și eliminarea corupției 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%

Reducerea violenței în școli 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%

Copiii romi 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%

Inițiativă școlară de tip școală după școală 2,38% 2,04% 1,52% 1,91%

Microbuze școlare 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Inițiativă educațională „a doua șansă” 2,38% 2,04% 1,52% 1,91%

sub-program pentru acces la educație 2,38% 2,04% 1,52% 1,91%

Sprijin pentru copiii cu risc 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Sprijin pentru familiile defavorizate 7,14% 4,08% 4,55% 5,10%

Sprijin pentru cei care părăsesc timpuriu școala 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Sursa: date din documentul de priorități strategice al Ministerului Educației. Analiza autorului a datelor din partea Ministerului Finanțelor Publice

Profesionalizarea managementului în școli, împreună cu inspecția școlară, mentoratul profesorilor și consilierea acestora sunt printre cele mai menționate măsuri care sprijină calitatea educației școlare în două dintre cele mai recente documente. Aceste măsuri au ca scop creșterea calității resurselor umane.

Figura 13. Măsuri pentru sprijinirea programului accesul pentru educație

Page 151: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

143

Tabelul 17. Ponderea de menționare a măsurilor care susțin programul pentru furnizarea unor servicii educaționale de calitate (% în totalul măsurilor)

Măsuri/frecvența menționării 2014 2015 2016 Cotații

susținerea inițiative private în învățământul școlar 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Inovație și creativitate 2,38% 2,04% 0,00% 1,27%

Concursuri naționale pentru inspectorii școlari 0,00% 2,04% 0,00% 0,64%

Concursuri naționale pentru managerii școlari 0,00% 2,04% 0,00% 0,64%

Evaluarea națională a școlilor 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Examene naționale 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Curriculum nou 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Profesionalizarea managementului școlar 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Resurse umane de calitate 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Creșterea ratei de promovare a bacalaureatului 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Inspecție școlară 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Consiliere profesori 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Mentorat profesori 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Analiza autorului a datelor din partea Ministerului Finanțelor Publice

Page 152: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

144

Figura 14. Măsuri pentru sprijinirea programului de furnizare a unor servicii educaționale de calitate

Sursa: date din documentele de priorități strategice ale Ministerului Educației

În cadrul direcției învățământ terțiar, sunt incluse cinci programe.

Figura 15. Programe în cadrul direcției strategice de învățământ terțiar

Sursa: date din documentele de priorități strategice ale Ministerului Educației

Page 153: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

145

Figura 16. Măsuri pentru consolidarea competitivității universităților românești și calitate în învățământul superior

Sursa: date din documentele de priorități strategice ale Ministerului Educației

În cadrul programelor, consolidarea competitivității universităților românești și calitatea în învățământul superior sunt incluse măsurile din tabelul 9.

Tabelul 18. Ponderea din măsuri al căror scop este calitatea/competitivitatea învățământului superior (% din totalul măsurilor)

Măsuri/frecvența menționării 2014 2015 2016 %

Capacitatea de elaborare și implementare a politicilor

0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Investiții de capital în învățământul superior 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Clasificarea universităților 2,38% 0,00% 1,52% 1,27%

Evaluarea domeniilor de studii masterale 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%

Elaborarea de politici pe baza dovezilor 2,38% 2,04% 3,03% 2,55%

Sprijinirea cooperării între instituții 0,00% 2,04% 0,00% 0,64%

Finanțarea ÎS pentru criteriile de performanță 2,38% 2,04% 0,00% 1,27%

Autonomia managementului resurselor umane 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%

Modernizarea managementului universitar 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Finanțare multianuală 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Page 154: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

146

Finanțare pe baza performanțelor 0,00% 2,04% 0,00% 0,64%

Responsabilitatea publică a universităților 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Criterii de asigurare a calității 2,38% 2,04% 3,03% 2,55%

Ierarhizarea programelor de studiu 2,38% 0,00% 1,52% 1,27%

Burse de cercetare pe baza competiției 2,38% 2,04% 0,00% 1,27%

Finanțare suplimentară pentru excelență 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Printre măsurile pentru îmbunătățirea competitivității/calității instituțiilor de învățământ superior și programelor, elaborarea unor noi criterii și indicatori pentru asigurarea calității se află pe primul loc, împreună cu dezvoltarea capacității de monitorizare și evaluare cu scopul obținerii unor date fiabile pentru elaborarea de politici bazate pe dovezi, atât la nivel de instituție cât și la nivel național. Clasificarea universităților, ierarhizarea programelor de studii și modernizarea managementului universitar sunt deseori menționate în documentele strategice ale Ministerului Educației.

Revenind la programele bugetare, acestea includ:

• Inițiativa rechizite școlare;

• Bani pentru liceu;

• Euro200 – sprijin pentru elevi dezavantajați în ceea ce privește achiziționarea calculatoarelor;

• Învățământ terțiar în România;

• Îmbunătățirea capacității ministerului de a gestiona fondurile europene;

• Asigurarea unor resurse umane de calitate.

Obiectivele programelor bugetare se concentrează în mare parte pe politicile sociale pentru asigurarea egalității de șanse, furnizând facilități de acces și stimulente familiilor cu venituri mici. Acestea au ca scop sprijinirea strategiei de reducere a părăsirii timpurii a școlii, sprijinind participarea școlară și suportând o parte din cheltuielile asociate.

Obiectivele programului de învățământ terțiar sunt foarte complexe și variate, fiind mai degrabă neconcentrate și dificil de operat. Obiectivul creșterii capacității ministerului este mai concentrat, însă indicatorii sunt vagi și nu sunt relaționați direct cu acțiunile/măsurile propuse: numărul de propuneri de proiecte primite de Autoritatea de Management.

Indicatorii de rezultat sunt exprimați doar ca indicatori de rezultat imediat: numărul beneficiarilor programelor sociale, cheltuiala/beneficiarul reprezintă indicatorul de eficiență. Nu există indicatori de rezultat final sau de impact și nici corelări cu obiectivele strategice menționate.

Documentele strategice ale Ministerului asociate cu eșantionul de propuneri bugetare pentru ultimii patru ani (pentru 2013, 2014, 2015 și 2016) includ trei mari direcții de acțiune care ar corespunde la trei programe strategice majore: învățământ școlar, învățământ terțiar și, respectiv, dimensiunea europeană în educație și formare. Există diverse sub-programe și măsuri în cadrul acestora. Majoritatea acestora sunt menționate în toate cele patru documente bugetare anuale, iar uneori sub-programul specific în care sunt incluse variază de la un an la altul. Măsurile sunt cuprinzătoare pentru sectorul educației, acoperind de la acces și participare la educați la diferite niveluri/cicluri, la îmbunătățirea calității, descentralizare, profesionalizarea managementului, implicarea părților interesate în gestionarea instituțiilor educaționale

Page 155: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

147

etc. În mare parte, măsurile sunt formulate în termeni dezirabili, ca obiective generale, însă le lipsesc planuri de acțiune și inițiative operaționale. Programele bugetare se referă doar unei părți relativ mici, dar importante, din educație, și anume la politicile sociale care au ca scop sprijinirea elevilor din familii defavorizate. De asemenea, sub-programul pentru învățământ terțiar este inclus într-un singur program bugetare, în mare parte format din finanțarea instituțională a universităților, dar fără să detalieze bugetul pentru fiecare sub-program, fără niciun plan clar de acțiune sau indicatori specifici. Indicatorul de rezultat include doar numărul de absolvenți ai învățământului superior, care este rezultatul învățământului superior ca întreg, fără să măsoare totuși eficiența sub-programelor sau atingerea obiectivelor mai complexe specificate în documentul de politică.

În momentul de față există un decalaj considerabil între setul de scopuri și obiective exprimat pe larg în documentele de politici și un plan de acțiune și mijloacele financiare asociate. Programele bugetare, deși acoperă în jur de 60% din bugetul ministerului, se referă doar la o fracțiune din obiectivele și măsurile specificate. Această fracțiune este mai mică pentru învățământul școlar, în timp ce programul de învățământ terțiar corespunde programului bugetar sinonim, dar fără să aloce din buget pentru măsurile detaliate în document.

Astfel, există o nevoie clară de restructurare a programelor și măsurilor specificate pe larg, în conformitate cu bugetul disponibil, luând în considerare strategiile adoptate prin Hotărâri de Guvern. Suplimentar, trebuie să existe un impact clar și indicatori de rezultat final, precum și indicatori SMART de rezultat imediat pentru măsurile propuse; sursele de finanțare vor fi și ele clar menționate.

Page 156: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și … · 2018-09-19 · Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

148

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din

Fondul Social European

Competence makes a difference! Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the

European Social Fund


Recommended