+ All Categories
Home > Documents > asigurari reasigurari

asigurari reasigurari

Date post: 18-Dec-2015
Category:
Upload: ancalin
View: 78 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
asigurari reasigurari
80
ASIGURĂRILE DE PERSOANE, DE BUNURI, DE RĂSPUNDERE CIVILĂ. REASIGURĂRILE. ASIGURĂRILE EXTERNE Capitolul I SCURT ISTORIC PRIVIND APARIłIA ŞI EVOLUłIA ASIGURĂRILOR ŞI REASIGURĂRILOR 1. INSTITUIREA ŞI EVOLUłIA ASIGURĂRILOR ÎN ROMÂNIA Forme incipiente de asigurări (asociaŃii de înmormântare, de ajutoare în caz de deces, incendiu etc.) au existat pe teritoriul României încă din secolele XVII-XVIII, atât în cadrul breslelor, cât şi al obştilor săteşti. Astfel, hopşa a fost o formă iniŃială, rudimentară de asigurare a animalelor în cazuri de accidente, practicată în Ńara noastră cu mult timp înaintea secolului al XIX-lea, prin care locuitorii unei comune se întrajutorau reciproc. Dacă o vită se accidenta, aceasta era sacrificată şi carnea ei era distribuită între locuitorii comunei, fiecare plătind o sumă de bani pentru partea care îi revenea, în acest mod, proprietarul animalului sacrificat îşi acoperea, parŃial sau total, dauna suferită. Cele dintâi organizaŃii care au avut şi caracter de mutualitate şi întrajutorare au fost breselele din Transilvania care s-au înfiinŃat în secolul al XlV-lea. Breslele au constituit începutul activităŃii de asigurări de persoane şi în statutele lor se prevedeau, între altele că fiecare membru era obligat să pl ătească o taxă de înscriere şi apoi cotizaŃii periodice, iar din sumele încasate se suportau cheltuielile de înmormântare în caz de deces a membrilor breslei; dacă văduva şi copiii meşterului decedat rămâneau fără mijloace de trai, li se acordau ajutoare din „Lada breslei". Breslele aveau câte o cutie numită „a milelor" în care se aduna un fond alimentat din cotizaŃii, amenzi şi din caritate publică. Dacă în Muntenia şi Moldova exista „cutia milelor", în Transilvania şi Banat pentru întreprinderile forestiere, miniere şi metalurgice existau „lăzi frăŃeşti" (Bruderlade) sau „lăzi miniere" care nu erau altceva decât case de ajutor ce au existat până în anul 1919. Mai târziu s-au instituit şi apoi s-au dezvoltat asociaŃii pentru stingerea incendiilor care erau organizate între mai multe comune vecine, în anul 1744 la Braşov s-a înfiinŃat o „casă de incendii" prin fuzionarea mai multor asociaŃii învecinate şi care au funcŃionat până în anul 1763. Membrii plăteau trimestrial „Casei" o sumă anumită de bani, iar în caz de daună primeau despăgubiri. 2. ASIGURĂRILE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1871-1948 Treptat, pe măsura dezvoltării relaŃiilor capitaliste în economie (apariŃia capitalului comercial, dezvoltarea întreprinderilor de tip capitalist, a transporturilor etc.) şi a participării României la circuitul economic mondial, a devenit necesară instituirea unor forme de organizare pentru prevenirea riscurilor şi compensarea pagubelor provocate de diferite fenomene (calamităŃi ale naturii, accidente, furt ş.a.). A doua jumătate a secolului al XIX-lea, până la începutul primului război mondial, a fost perioada de proliferare a societăŃilor autohtone de asigurări pe teritoriul Ńării noastre. Astfel, dintre cele mai reprezentative societăŃi care practicau diferite forme de asigurare, se menŃionează: în 1868 a luat fiinŃă societatea „Transilvania", în 1871 societatea „Dacia", care la înfiinŃare a avut un capital de 3 milioane de lei, însă s-au lovit de multe dificultăŃi, deoarece nu existau instituŃii care să se ocupe cu prevenirea incendiilor, iar marea masă a cetăŃenilor nu era familiarizată cu asigurările de viaŃă. La această stare de lucruri se adaugă şi nivelul scăzut de dezvoltare economică şi socială a Ńării. în anul 1873 a fost creată societatea de asigurări „România", care iniŃial a avut un capital social de 2 milioane de lei. Rezultatele deosebite înregistrate de societatea „România" au determinat o serie de societăŃi străine să-şi retragă reprezentanŃele de la noi şi să cedeze portofoliile lor societăŃilor româneşti. SocietăŃile „Dacia" şi „România" fuzionează în anul 1871, constituindu-se societatea „Dacia- România", care a fost una dintre cele mai mari şi mai puternice societăŃi de asigurări din Ńara noastră. în anul 1882 a luat fiinŃă societatea „NaŃionala" cu un capital de 3 milioane de lei, iar mai târziu, în 1897 a fost întemeiată, la Brăila, societatea „Generala", specializată în transporturile maritime (cu deosebire de cereale). Ulterior „Generala" şi-a mutat sediul la Bucureşti şi a practicat toate ramurile de PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com
Transcript
  • ASIGURRILE DE PERSOANE, DE BUNURI, DE RSPUNDERE CIVIL. REASIGURRILE. ASIGURRILE EXTERNE

    Capitolul I SCURT ISTORIC PRIVIND APARIIA I EVOLUIA ASIGURRILOR I REASIGURRILOR 1. INSTITUIREA I EVOLUIA ASIGURRILOR N ROMNIA Forme incipiente de asigurri (asociaii de nmormntare, de ajutoare n caz de deces, incendiu etc.) au existat pe teritoriul Romniei nc din secolele XVII-XVIII, att n cadrul breslelor, ct i al obtilor steti. Astfel, hopa a fost o form iniial, rudimentar de asigurare a animalelor n cazuri de accidente, practicat n ara noastr cu mult timp naintea secolului al XIX-lea, prin care locuitorii unei comune se ntrajutorau reciproc. Dac o vit se accidenta, aceasta era sacrificat i carnea ei era distribuit ntre locuitorii comunei, fiecare pltind o sum de bani pentru partea care i revenea, n acest mod, proprietarul animalului sacrificat i acoperea, parial sau total, dauna suferit. Cele dinti organizaii care au avut i caracter de mutualitate i ntrajutorare au fost breselele din Transilvania care s-au nfiinat n secolul al XlV-lea. Breslele au constituit nceputul activitii de asigurri de persoane i n statutele lor se prevedeau, ntre altele c fiecare membru era obligat s plteasc o tax de nscriere i apoi cotizaii periodice, iar din sumele ncasate se suportau cheltuielile de nmormntare n caz de deces a membrilor breslei; dac vduva i copiii meterului decedat rmneau fr mijloace de trai, li se acordau ajutoare din Lada breslei". Breslele aveau cte o cutie numit a milelor" n care se aduna un fond alimentat din cotizaii, amenzi i din caritate public. Dac n Muntenia i Moldova exista cutia milelor", n Transilvania i Banat pentru ntreprinderile forestiere, miniere i metalurgice existau lzi freti" (Bruderlade) sau lzi miniere" care nu erau altceva dect case de ajutor ce au existat pn n anul 1919. Mai trziu s-au instituit i apoi s-au dezvoltat asociaii pentru stingerea incendiilor care erau organizate ntre mai multe comune vecine, n anul 1744 la Braov s-a nfiinat o cas de incendii" prin fuzionarea mai multor asociaii nvecinate i care au funcionat pn n anul 1763. Membrii plteau trimestrial Casei" o sum anumit de bani, iar n caz de daun primeau despgubiri. 2. ASIGURRILE N ROMNIA N PERIOADA 1871-1948 Treptat, pe msura dezvoltrii relaiilor capitaliste n economie (apariia capitalului comercial, dezvoltarea ntreprinderilor de tip capitalist, a transporturilor etc.) i a participrii Romniei la circuitul economic mondial, a devenit necesar instituirea unor forme de organizare pentru prevenirea riscurilor i compensarea pagubelor provocate de diferite fenomene (calamiti ale naturii, accidente, furt .a.). A doua jumtate a secolului al XIX-lea, pn la nceputul primului rzboi mondial, a fost perioada de proliferare a societilor autohtone de asigurri pe teritoriul rii noastre. Astfel, dintre cele mai reprezentative societi care practicau diferite forme de asigurare, se menioneaz: n 1868 a luat fiin societatea Transilvania", n 1871 societatea Dacia", care la nfiinare a avut un capital de 3 milioane de lei, ns s-au lovit de multe dificulti, deoarece nu existau instituii care s se ocupe cu prevenirea incendiilor, iar marea mas a cetenilor nu era familiarizat cu asigurrile de via. La aceast stare de lucruri se adaug i nivelul sczut de dezvoltare economic i social a rii. n anul 1873 a fost creat societatea de asigurri Romnia", care iniial a avut un capital social de 2 milioane de lei. Rezultatele deosebite nregistrate de societatea Romnia" au determinat o serie de societi strine s-i retrag reprezentanele de la noi i s cedeze portofoliile lor societilor romneti. Societile Dacia" i Romnia" fuzioneaz n anul 1871, constituindu-se societatea Dacia-Romnia", care a fost una dintre cele mai mari i mai puternice societi de asigurri din ara noastr. n anul 1882 a luat fiin societatea Naionala" cu un capital de 3 milioane de lei, iar mai trziu, n 1897 a fost ntemeiat, la Brila, societatea Generala", specializat n transporturile maritime (cu deosebire de cereale). Ulterior Generala" i-a mutat sediul la Bucureti i a practicat toate ramurile de

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • asigurri (de via, de accidente, de incendiu, de transport, de furt, de grindin etc.). n anul 1935, Generala" avea un capital de 50 de milioane de lei, volumul rezervelor nsuma 26.225 mii de lei i volumul primelor ncasate era de 136.938 mii de lei. Dezvoltarea asigurrilor din ara noastr a fost facilitat n mare msur, de adoptarea n aprilie 1887 a Codului Comercial Romn, prin care s-a reglementat, n principiu, problema contractului de asigurare i a asigurrilor mpotriva riscurilor navigatorii. La nceputul secolului al XX-lea, i cu deosebire dup primul rzboi mondial, se constituie mai multe societi de asigurri naionale i strine. Astfel, n anul 1907 se nfiineaz societatea de asigurri Agricola", care practica toate formele de asigurri (nu numai agricole); n anul 1930 fuzioneaz cu Fonciera" de la Cluj, nfiinndu-se Agricola-Fonciera". n anul 1911 a luat fiin societatea Prima Ardelean". Societile de asigurri romneti au practicat pn la primul rzboi mondial numai asigurri de incendiu i de via. Asigurarea de transport era limitat la transporturile fluviale, iar asigurarea mpotriva grindinei se practic pe scar restrns. n anul 1920 s-a constituit societatea Steaua Romniei", cu un capital de 2 milioane de lei, care n 1932 a fuzionat cu Ancora", capitalul nsumnd 12 milioane de lei. O alt societate de asigurri constituit n anul 1923 a fost Asigurarea Romneasc", cu un capital de 4 milioane de lei i tot n acelai an a fost constituit societatea Vulturul" la Chiinu a crei activitatea este legat de micarea cooperatist. Dup primul rzboi mondial, n Romnia au fost constituite 22 de societi de asigurri, dintre care unele noi, iar altele succesoare ale unor societi strine de asigurri. ncepnd din anul 1927, guvernul Romniei a autorizat nfiinarea unor societi strine de asigurri, cum au fost: Standard", Norwich", Phonix", Sun" .a. Capitalul strin a ptruns n activitatea de asigurri i prin constituirea de reprezentane ale unor societi (Adriatica", Victoria" .a.). 3. ASIGURRILE N PERIOADA ECONOMIEI PLANIFICATE (1949-1990) Prin actul de la 11 iunie 1948 toate bncile i societile de asigurri au fost naionalizate i deci trecute n proprietatea statului, s-au organizat pe baze noi, ns au continuat s funcioneze n vechea structur pn la l septembrie 1949, cnd n temeiul Decretului nr. 362 toate societile de asigurri au fost puse n lichidare, iar de la 15 septembrie i-au ncetat orice activitate de asigurri i reasigurri. La 30 septembrie 1949, Societatea comercial de stat de asigurri i nceteaz activitatea de asigurri, practicnd n continuare numai operaiuni de reasigurare. Prin actul naionalizrii, societile de asigurri au trecut n proprietatea statului cu toate activele i pasivele lor. In acest timp, capitalul sovietic s-a infiltrat n ara noastr i n domeniul asigurrilor prin crearea societii Sovrom-Asigurare. n anul 1952 a fost nfiinat Administraia Asigurrilor de Stat-ADAS-, cu capital integral de stat romnesc, specializat n operaiuni de asigurri, de reasigurri i comisariat de avarie, nfiinarea ADAS i lichidarea societii Sovrom-Asigurare n 1953 a marcat instituirea monopolului de stat n domeniul asigurrilor, ceea ce nsemna c pe teritoriul Romniei exista un singur asigurtor, n locul tuturor societilor de asigurri care funcionau anterior. Administraia Asigurrilor de Stat-ADAS - i desfura activitatea sub conducerea general a Ministerului Finanelor, care aproba regulamentele de funcionare, precum i condiiile generale i speciale de asigurare. ADAS avea sucursale judeene, puncte de lucru, ageni ncasatori, inspectori de asigurri i inspectori de daune. Asigurrile de stat au fost organizate pe urmtoarele principii: - monopolul de stat; - unitatea asigurrilor de stat; - universalitatea asigurrilor; - integralitatea asigurrilor; - realitatea asigurrilor; - indemnizaiile de asigurare se pltesc numai pentru persoanele i bunurile cuprinse n asigurare;

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • - mutualitatea asigurrilor; - planificarea activitii de asigurare; - eficiena asigurrilor. ADAS practica asigurri de bunuri, de persoane i de rspundere civil sub doua forme: a) asigurri prin efectul legii (obligatorii); b) asigurri facultative (benevole, contractuale). n categoria asigurrilor prin efectul legii se aflau: a) asigurarea cltorilor pentru cazurile de accidente; b) bunurile cooperativelor agricole de producie, ale asociailor agricole i ale persoanelor fizice; c) asigurarea de rspundere civil pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule. Asigurrile prin efectul legii aveau la baz interesul economic i social al ntregii societi pentru aprarea i conservarea avuiei naionale, meninerea continuitii activitii economice i sociale i protejarea victimelor accidentelor. Asigurrile facultative aveau menirea s completeze asigurrile prin efectul legii i cuprindeau: a) asigurrile de bunuri pentru cazuri de avarie, distrugere, furt etc.; b) asigurrile de persoane pentru cazurile de invaliditate, supravieuire, alte evenimente, deces; c) asigurrile de rspundere civil pentru vtmare corporal ori decesul unor persoane, avarierea sau distrugerea unor bunuri etc.

    4. ASIGURRILE N TIMPUL TRANZIIEI LA ECONOMIA DE PIA Revoluia din decembrie 1989 a determinat schimbri eseniale i n sfera asigurrilor i reasigurrilor. Astfel, au fost reorganizate societile de asigurri, s-au reglementat pe baze noi raporturile contractuale n domeniul asigurrilor i reasigurrilor, au fost perfecionate instrumentele i tehnicile de lucru ale societilor comerciale de asigurri, prestarea serviciilor n sfera asigurrilor etc. n acest scop au fost adoptate reglementri juridice noi referitoare la constituirea, organizarea i funcionarea societilor comerciale n domeniul asigurrilor i reasigurrilor, noi reglementri privind asigurrile de persoane, de bunuri i de rspundere civil, a fost constituit Oficiul de supraveghere a activitii de asigurare i de reasigurare, cruia i s-au stabilit competenele. Prin legea nr. 47 din iulie 1991 privind constituirea, organizarea i funcionarea societilor comerciale n domeniul asigurrilor s-a stabilit c activitatea de asigurri-reasigurri din Romnia se desfoar prin trei categorii de societi, i anume: a) societi de asigurri, de asigurri-reasigurri i de reasigurri; b) societi sau ageni de intermediere; c) societi care presteaz diferite servicii n sfera asigurrilor i reasigurrilor. Prin hotrrea nr. 574 din august 1991 a Guvernului Romniei au fost stabilite atribuiile Oficiului de Supraveghere a Activitii de Asigurare i Reasigurare, organ central care a funcionat pn n anul 2000 n cadrul Ministerului Finanelor. Principalele atribuii ale Oficiului au fost: avizarea prealabil a constituirii societilor de asigurri i reasigurri, elaborarea proiectelor de acte normative, stabilirea tarifelor de prime i a normelor de aplicare a asigurrilor obligatorii, supravegherea aplicrii dispoziiilor cu privire la activitatea de asigurri, luarea msurilor pentru prevenirea situaiilor de ncetare de pli sau de faliment al societilor, asigurarea strii de solvabilitate i aprarea drepturilor asigurailor. n temeiul Hotrrii nr. 1279 din decembrie 1990 a Guvernului Romniei, ADAS i-a ncetat activitatea la 31 decembrie 1990 i au luat fiin trei societi comerciale pe aciuni cu capital de stat n domeniul asigurrilor, i anume: Societatea Asigurarea Romneasca - ASIROM -S.A."; Societatea de Asigurri-Reasigurri - ASTRA S.A."; Agenia CAROM - S.A.", care au preluat n anumite cote activele i pasivele fostei ADAS. De asemenea, la constituirea acestor societi s-a delimitat i obiectul lor de activitate.

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • Capitolul II. NECESITATEA EXISTENEI I PRACTICRII ASIGURRILOR. PROTECIA OAMENILOR I BUNURILOR MPOTRIVA'CALAMITILOR NATURII, ACCIDENTELOR I BOLILOR

    1. NECESITATEA EXISTENEI I PRACTICRII ASIGURRILOR MPOTRIVA CALAMITILOR NATURII, ACCIDENTELOR I BOLILOR Existena i dezvoltarea societii omeneti, viaa oamenilor nu sunt de conceput fr munc, fr producerea continu a bunurilor materiale i spirituale. De aceea, omul trebuie s munceasc, s produc bunurile i serviciile necesare, n procesul de producie, omul se folosete de uneltele de munc i cu ajutorul lor acioneaz asupra obiectelor muncii, asupra naturii, n acest fel, ntre oameni i natur are loc o legtur permanent, se constituie anumite raporturi de intercondiionare. n realizarea acestor raporturi, omul se adapteaz activ la natura nconjurtoare. Progresele remarcabile nregistrate de tiin i tehnic au condus la uurarea muncii, la creterea productivitii muncii, la dezvoltarea econo-mico-social, la sporirea considerabil a produciei, n acelai timp ns, tiina i tehnica pot produce unele accidente care s avarieze sau s distrug anumite bunuri i s afecteze integritatea corporal, sntatea i, n unele cazuri, chiar viaa oamenilor. Spre exemplu, dac unele maini i instalaii au defeciuni, acestea pot provoca incendii, explozii, arsuri etc., pot s apar accidente n circulaia rutier, feroviar, naval i aerian; utilizarea energiei atomice n timp de rzboi, accidentele i avariile n centralele atomice pot avea ca efect contaminarea radioactiv a oamenilor, a animalelor, a psrilor, plantelor, apelor, aerului etc. Asigurrile s-au nscut din nevoia imperioas de protecie a omului i a avutului su agonisit cu trud, mpotriva forelor distructive ale naturii, accidentelor i bolilor, din nevoia constituirii unor mijloace de existen n condiiile pierderii sau reducerii capacitii de munc n urma accidentelor, bolilor sau atingerii unei anumite vrste. Dezvoltarea societii a nsemnat o continu strdanie a omului n gsirea celor mai bune soluii de rezolvare a acestor probleme. In organizarea i aprarea vieii lor, ca i n procesul producerii bunurilor materiale i desfurarea altor activiti, oamenii se afl n continu lupt cu unele fenomene ale naturii care pot mpiedica desfurarea normal a activitii umane. Pentru prevenirea, limitarea, combaterea i mai ales pentru compensarea daunelor, persoanele fizice i agenii economici i pot constitui individual, din resursele lor, unele rezerve materiale i bneti. Mrimea acestor rezerve trebuie ns s fie egal cu valoarea bunurilor pe care le posed cetenii i agenii economici respectivi, ceea ce practic este neeconomicos i aproape imposibil de realizat pentru fiecare persoan fizic i agent economic. Aceast cale este puin eficient, deoarece daunele pot surveni cu mult timp nainte de constituirea propriilor rezerve i efortul pentru formarea lor este prea mare. De aceea, n vederea ducerii luptei mpotriva forelor distructive ale naturii, accidentelor, bolilor etc., s-a ivit necesitatea folosirii unei ci mai convenabile i mai eficiente, i anume trecerea riscurilor - n anumite condiii - asupra unor societi specializate n domeniul asigurrilor i reasigurrilor. Reasigurrile sunt o completare fireasc a asigurrilor care favorizeaz meninerea stabilitii rezultatelor financiare ale societilor de asigurri prin omogenizarea, armonizarea i dispersarea riscurilor. Fr asigurri i reasigurri ar putea fi compromis stabilitatea economic intern i internaional.

    2. FORMELE DE PROTECIE A OAMENILOR I A BUNURILOR MPOTRIVA ACIUNII FORELOR DISTRUCTIVE ALE NATURII, ACCIDENTELOR I BOLILOR Fiecare persoan fizic i juridic are nevoie de protecie.

    In vederea prevenirii i combaterii fenomenelor aleatorii i a accidentelor productoare de daune (riscurilor), oamenii pot folosi mai multe ci, i anume: prevenirea sau evitarea riscului; limitarea pagubelor provocate de riscurile produse; crearea de rezerve pe seama resurselor proprii n vederea acoperirii eventualelor pagube; trecerea riscului pe seama unei societi de asigurri.

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • a. Prevenirea sau evitarea riscului presupune luarea de msuri care s fac imposibil producerea anumitor riscuri, n acest sens, pe diverse domenii de activitate, dm cteva exemple, n agricultur: renunarea la cultivarea, n unele zone, a plantelor care sunt foarte sensibile la secet, la grindin sau la atacurile unor duntori, renunarea la creterea unor specii de animale n zonele n care se nregistreaz frecvent anumite epizootii. b. Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse reclam ca dup survenirea riscului, ns nainte de ncheierea lui, agenii economici i persoanele fizice interesate s ia msuri care s reduc la minimum efectele dezastruoase ale acestuia. Ca exemple, menionm: stingerea incendiilor i limitarea extinderii lor; localizarea epizootiilor i lichidarea focarelor epizootice prin aplicarea de tratamente curative, etc. c. Crearea de rezerve pe seama resurselor proprii n vederea acoperirii eventualelor pagube necesit constituirea de ctre persoanele fizice i agenii economici a unor fonduri de rezerv, pe care s le foloseasc pentru prevenirea i compensarea pagubelor provocate de calamiti ale naturii i de accidente. d. Trecerea riscului pe seama unei societi de asigurri const n aceea c persoana fizic sau juridic ameninat de un risc pltete o sum de bani (prima de asigurare) unei societi de asigurri, iar aceasta se angajeaz s suporte dauna, adic s plteasc despgubirea sau suma asigurat.

    3. CONINUTUL JURIDIC, ECONOMIC I FINANCIAR AL ASIGURRILOR Asigurarea are urmtoarele trsturi caracteristice: a) riscurile se compenseaz prin crearea unei comuniti de risc i suportarea daunelor se face potrivit principiului mutualitii. Aceasta presupune existena i producerea unor riscuri preluate de asigurare sub protecia sa; existena unei comuniti de risc; mutualitatea n constituirea i folosirea fondului de asigurare n form bneasc i suportarea daunelor; b) evenimentul trebuie s fie ntmpltor, adic producerea riscului s fie independent de voina asiguratului i asigurtorului; c) evenimentul trebuie s se poat evalua pe baza calculelor statistico-matematice privind frecvena i proporiile valorice ale fiecrui risc; d) asiguraii trebuie s fie egal ameninai de riscurile respective; e) plata primei de asigurare i, respectiv, a indemnizaiei de asigurare. n forma cea mai simpl, putem spune c asigurarea const n protecia financiar pentru pierderi cauzate de o gam larg i variat de riscuri. Asigurarea poate fi definit ca o prevedere legal sau un acord de voin ntre asigurat i societatea de asigurri, prin care asiguratul se oblig s plteasc o anumit sum de bani, numit prim de asigurare, n schimbul creia societatea de asigurri se oblig ca n caz de producere a riscului s plteasc asiguratului despgubirea la bunuri sau suma asigurat n cazul afectrii persoanelor. Asigurrile se examineaz sub aspect juridic, economic i financiar. Asigurrile sub aspect juridic Legea i contractul de asigurare se completeaz reciproc, constituind izvoare de drepturi i obligaii n domeniul asigurrilor. Prin noua reglementare juridic din 1990/1991 a fost lichidat monopolul de stat n domeniul asigurrilor. Legea constituie principala form juridic de reglementare a asigurrilor. n art. 942, Codul civil romn definete contractul ca fiind acordul ntre dou sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge ntre dnii un raport juridic". Contractul de asigurare este cu caracter civil. Asigurarea constituie o activitate comercial pentru societatea de asigurri i, n multe cazuri, i pentru asigurai. Contractul de asigurare este strict bilateral i, de regul, nu se poate ncheia cu titlu gratuit. Din punct de vedere juridic, contractul de asigurare face parte din categoria contractelor aleatorii.

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • Potrivit prevederilor Codului civil romn, art. 1635 contractul aleatoriu este convenia reciproc ale crei efecte, n privina beneficiilor i a pierderilor pentru toate prile, sau pentru una sau mai multe dintre ele, depinde de un eveniment necert". Asigurarea facultativ se realizeaz prin contractul de asigurare. Asigurrile sub aspect economic Fondul de asigurare se constituie, se repartizeaz i se utilizeaz n procesul repartiiei produsului naional brut, cnd ntre asigurai i asigurtor se ivesc i se folosesc anumite relaii social-economice, bneti. Aceste relaii bneti de repartiie se concretizeaz n primele de asigurare pe care le pltesc companiile naionale, regiile autonome i societile comerciale pentru asigurarea unor bunuri ale lor, unitile i organizaiile cooperatiste, private i persoanele fizice pentru asigurarea bunurilor lor sau chiar a persoanelor fizice. Relaiile de asigurare se folosesc i cu prilejul utilizrii fondului de asigurare pentru finanarea diferitelor msuri de prevenire, limitare i combatere a efectelor distructive ale manifestrii forelor naturii, accidentelor, pentru compensarea daunelor survenite i plata sumelor asigurate n cazul accidentrii sau decesului persoanelor asigurate etc. Relaiile de asigurare sunt o component a finanelor, a relaiilor economice. Asigurrile sub aspect financiar Asigurrile sunt considerate o ramur prestatoare de servicii, un intermediar financiar i un activ financiar ntr-o economie de incertitudini. Societile de asigurri pot face depuneri la bnci, pot achiziiona hrtii de valoare, pot face investiii n bunuri imobiliare, particip la operaiuni de burs, pot solicita mprumuturi etc.

    4. MODALITI DE CONSTITUIRE I DE FOLOSIRE A FONDURILOR DE REZERV I DE ASIGURARE

    Exist ase modaliti principale de constituire i folosire a fondurilor de rezerv i de asigurare, i anume: a) formarea i utilizarea de fonduri prin autoasigurare (autoprotecie); b) crearea i folosirea unor fonduri centralizate de rezerv; c) constituirea i folosirea fondurilor de asigurare propriu-zise; d) fondul de protejare a asigurailor; e) fondul de protecie a victimelor strzii; f) fondul naional pentru protejarea productorilor agricoli. a) Autoasigurarea, autoprotecia sau asigurarea individual este metoda de creare autonom, descentralizat i independent a unor fonduri de rezerv n natur de ctre anumii ageni economici sau persoane fizice. Autoasigurarea este folosit, cu deosebire, de ctre gospodriile agricole individuale i unitile agricole prin constituirea unor fonduri de rezerv de semine, de furaje, de alimente, de materii prime etc. Aceste fonduri de rezerv trebuie folosite cu spirit gospodresc, raional i oportun de ctre fiecare gospodrie i unitate economic n cazurile n care se nregistreaz daune ca urmare a calamitilor naturii i accidentelor. Deoarece aceste fonduri de rezerv sunt minime, ele nu permit de regul refacerea integral a bunurilor distruse sau a recoltelor compromise. Desigur, pot fi cazuri cnd aceste fonduri de rezerv, fiind suficient de mari, sunt satisfctoare pentru ca o unitate agricol sau o gospodrie individual agricol s-i refac integral bunurile distruse de fenomenele imprevizibile ale naturii sau de accidente. Experiena confirm ns c unele daune pot surveni cu mult nainte de constituirea acestor fonduri. b) Fondurile centralizate de rezerv sau de asigurare se formeaz i se utilizeaz att n uniti naturale, ct i n bani; ele se constituie, n principiu, pentru agenii economici cu capital de stat. Fondurile centralizate de rezerv se formeaz n principal pe seama bugetului de stat, a bugetelor locale i din veniturile bneti ale unor ramuri, ministere i departamente. Aceste fonduri se alimenteaz pe seama resurselor societii; la alimentarea fondurilor centralizate nu particip, de regul, n mod direct, agenii economici. Fondurile centralizate de rezerv sunt de mai multe feluri, i anume: rezervele de stat materiale formate din materii prime, semine, alimente, combustibil, utilaje, piese de schimb etc.; fondul de rezerv bugetar din bugetul de stat la dispoziia Guvernului; fondul de intervenie pentru nlturarea efectelor calamitilor naturii; fondurile de rezerv la nivelul departamentelor i ministerelor din care se compenseaz daunele provocate de calamitile naturii agenilor economici aflai n subordine;

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • fondurile de rezerv din bugetele locale aflate la dispoziia prefecturilor i primriilor judeene i municipiului Bucureti; excedentul bugetar care se poate crea n timpul anului. c) Fondurile de asigurare propriu-zise se constituie din primele de asigurare ce se ncaseaz de la asigurai, persoane fizice i juridice, i se utilizeaz pentru finanarea aciunilor de prevenire, limitare i combatere a daunelor, pentru plata despgubirilor n caz de pagube provocate bunurilor asigurate, plata sumelor asigurate pentru persoanele afectate n caz de accidente, boli, decese, pentru repararea unor prejudicii de care asiguraii rspund potrivit legii etc. Fondurile de asigurare propriu-zise se formeaz pe principiul mutualitii, n mod descentralizat, i anume prin ncasarea primelor de asigurare de la agenii economici i de la persoanele fizice cuprinse n asigurri. Primele ncasate devin proprietate a societii de asigurri i ele se utilizeaz n mod centralizat pentru compensarea daunelor i plata sumelor asigurate. Utilizarea centralizat a fondului de asigurare propriu-zis permite repartizarea pagubelor pricinuite de fenomenele naturii i de accidente ntre toi asiguraii. Constituirea i utilizarea fondurilor de asigurare aparine societilor de asigurri. Fondurile de asigurare propriu-zise se prezint numai sub form bneasc; ele se constituie pentru asigurrile de persoane, de bunuri i de rspundere civil, asigurri care iau natere pe baz de lege sau contract. d) Fondul de protejare a asigurailor se constituie din cota procentual anual de 0,5% stabilit de Ministerul Finanelor, care se aplic asupra volumului de prime brute ncasate de societile de asigurri i reasigurri, cu excepia asigurrilor de via. Din acest fond se pltesc despgubiri i sume asigurate asigurailor n caz de faliment al societilor comerciale din domeniul asigurrilor. Gestionarea fondului se face de ctre Comisia de Supraveghere a Activitii de Asigurri i Reasigurri. Eventualele disponibiliti rmase nefolosite pn la finele anului se reporteaz pe anul urmtor cu aceleai destinaii. Fondul de protejare a asigurailor n caz de faliment al societilor de asigurri se pstreaz n contul general al Trezoreriei Statului i este purttor de dobnd. Dobnzile ncasate constituie surse de venit ale fondului de protejare a asigurailor i au aceeai destinaie de plat a despgubirilor i sumelor asigurate n caz de faliment al societilor comerciale n domeniul asigurrilor. e) Fondul de protecie a victimelor strzii se constituie pe seama unei cote procentuale ce se aplic asupra volumului de prime brute ncasate pentru asigurarea obligatorie de rspundere civil auto de ctre societi de asigurri autorizate. Fondul se constituie i se administreaz de ctre Biroul Asigurrilor de Autovehicule, care stabilete i cota de alimentare a fondului, cu avizul Ministerului Finanelor. Fondul se folosete pentru protecia victimelor accidentelor de circulaie auto, soldate cu vtmri corporale sau decese, n care autorul a rmas neidentificat, autovehiculul este neasigurat ori societatea la care autovehiculul este asigurat se afl n stare de faliment. f) Fondul naional pentru protejarea productorilor agricoli se constituie din iniiativa Ministerului Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor pentru asigurarea (protejarea) culturilor agricole i a efectivelor de animale mpotriva factorilor naturali de risc (calamitilor naturii). Sunt considerate calamiti ale naturii: grindina, ngheurile trzii de primvar i cele timpurii de toamn, furtuna nsoit de ploi toreniale, vnturile puternice, incendiile provocate de cauze naturale, alunecrile i prbuirile de teren ocupate cu culturi i construcii agricole, secet excesiv i persistent n timp care afecteaz terenurile neirigate, ploile abundente i de durat, topirea brusc a zpezilor care provoac inundaii, revrsri de ruri i bltiri, temperaturile excesiv de sczute, sub limita biologic de rezisten a plantelor pe timpul iernii, uraganul. Sursele de constituire a fondului sunt: 0,5% din veniturile realizate din vnzarea bunurilor i serviciilor de ctre agenii economici, pe ntreaga economie naional; 1% din primele brute ncasate anual de toate societile de asigurri din ar; 5% din suma drepturilor de redeven ncasate de Agenia Domeniilor Statului; cotizaia perceput de la productorii agricoli pentru nscrierea ca membri la fond i taxa anual calculat n funcie de valoarea asigurat; donaii, contribuii ale unor persoane fizice i juridice; cota de 10% din cuantumul anual al taxelor vamale aferente importurilor de produse agroalimentare; cota de 10% din volumul accizelor aferente buturilor alcoolice i tutunului; valoarea taxelor ncasate din eliberarea avizelor sanitar-veterinare i fitosanitare pentru operaiunile de import-export. n situaii excepionale, cnd aciunea fenomenelor naturale se desfoar pe zone ntinse,

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • provocnd pagube economico-sociale majore, se poate utiliza o sum din bugetul statului, nominalizat n mod expres prin hotrre a Guvernului.

    5. PRINCIPIILE, FUNCIILE I IMPORTANA ASIGURRILOR A. PRINCIPIILE ASIGURRILOR

    Astzi, la baza asigurrilor se afl urmtoarele principii: 1. Universalitatea asigurrilor 2. Integralitatea asigurrilor 3. Realitatea asigurrilor 4. Despgubirile i sumele asigurate se pltesc numai pentru bunurile i persoanele cuprinse n asigurare 5. Mutualitatea asigurrilor 6. Realizarea unei eficiente economico-sociale ridicate a asigurrilor - universalitatea asigurrilor, care const n aceea c persoanele i bunurile se asigur mpotriva mai multor i celor mai variate riscuri, cu plata acelorai prime de asigurare; - integralitatea asigurrilor, adic nivelul despgubirilor se determin ct mai aproape de valoarea real a bunurilor asigurate pentru ca aceste despgubiri s permit refacerea bunurilor avariate sau distruse; - realitatea asigurrilor, care cost n faptul c asigurrile de persoane i de bunuri au la baz date reale i nu fictive i temeinic verificate n prealabil; - asigurtorul pltete despgubirile i sumele asigurate numai pentru bunurile, persoanele i riscurile cuprinse n asigurare; - mutualitatea asigurrilor, care presupune existena unei comuniti de risc, ceea ce nseamn c asiguraii ameninai de aceleai riscuri particip, cu primele de asigurare pe care le pltesc, la constituirea fondului de asigurare cu care se apr interesele lor comune. Despgubirile i sumele asigurate se acord asigurailor care au suferit daune sau au fost afectai ca urmare a producerii riscurilor asigurate; - realizarea unei eficiente economico-sociale ridicate n domeniul asigurrilor potrivit cerinelor gestiunii economice i financiare. Activitatea de asigurri trebuie astfel organizat, condus i realizat nct s corespund unor cerine reale ale societii, s contribuie la desfurarea normal, nestnjenit a procesului reproduciei sociale, a vieii spirituale, la creterea produsului naional brut, a avuiei naionale. Activitatea societilor de asigurri trebuie astfel realizat nct cu eforturi materiale, financiare i umane minime s se obin rezultate ct mai bune, un anumit profit i maximizarea utilizrii activitii de asigurare.

    B. FUNCII ASIGURRILOR n literatura de specialitate sunt exprimate opinii diferite cu privire la funciile asigurrilor. Funciile asigurrilor constau n manifestarea coninutului i a menirii (destinaiei) lor n procesul activitii economico-sociale. Asigurrile ndeplinesc urmtoarele funcii: 1. Funcia de compensare a pagubelor pricinuite de calamiti ale naturii i de accidente i plata sumelor asigurate 2. Funcia de prevenire a riscurilor i a daunelor 3. Funcia de repartiie (financiar) 4. Funcia de control a) Funcia de compensare a pagubelor pricinuite de calamiti ale naturii i de accidente pentru asigurrile de bunuri i rspundere civil i plata sumelor asigurate n asigurrile de persoane este cea mai important i const n plata despgubirilor, onorarea obligaiilor n cazul asigurrilor de rspundere civil i plata sumelor asigurate cnd este vorba de asigurri de persoane, n cazurile n care viaa persoanelor asigurate intervin anumite evenimente, nc de la apariia lor, asigurrile au ndeplinit aceast funcie pe plan naional i internaional, ndeplinind aceast funcie, asigurrile contribuie la refacerea bunurilor avariate sau distruse, la repararea prejudiciilor de care asiguraii

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • rspund potrivit legii i pltesc sume asigurate n cazul cnd se produc anumite evenimente care afecteaz integritatea corporal, sntatea i, n unele cazuri, viaa persoanelor asigurate. b) Funcia de prevenire a riscurilor i daunelor. Fiecare societate de asigurri are n programul su de activitate msuri complexe pentru prevenirea, limitarea i combaterea riscurilor, a daunelor. Pierderile mari nu fac dect s srceasc agenii economici, cetenii i colectivitatea n ansamblu. De aceea, interesul este s se elimine sau cel puin s se reduc pagubele. Asiguraii sunt chemai s ntreprind msuri de prevenire a daunelor. Astfel, n cazul incendiilor, asiguraii care nu iau msuri de securitate, de protecie i de prevenire, pltesc prime de asigurare mai ridicate i chiar amenzi. Dac se fac vinovai de producerea daunelor, nu numai c asiguraii nu primesc despgubiri, dar sunt i sancionai, n schimb, asiguraii care iau cele mai eficiente msuri pentru prevenirea daunelor (incendiilor) beneficiaz de importante reduceri la plata primelor de asigurare. c) Funcia de repartiie (financiar) se nfptuiete n procesul repartiiei produsului naional brut, cnd se constituie, se repartizeaz i se utilizeaz fondul de asigurare. Primele de asigurare ncasate de societile de asigurri de la agenii economici asigurai i de la persoanele fizice reprezint relaii de repartiie a produsului naional brut. n situaiile n care asiguraii sunt persoane juridice i persoane fizice romne, plata (ncasarea) primelor de asigurare constituie o repartiie de produs naional brut pe plan intern. Primele de asigurare ncasate (pltite) de persoane juridice i fizice strine reprezint relaii de repartiie a produsului naional brut pe plan internaional, n cadrul acestei funcii, fondul de asigurare este folosit, n primul rnd, pentru finanarea aciunilor i msurilor de prevenire, limitare i combatere a daunelor. Aceast funcie const i n repartizarea i utilizarea fondului de asigurare m scopul compensrii pagubelor provocate bunurilor asigurate, ct i a plii sumelor asigurate n cazul asigurrilor de persoane, n msura n care din fondul de asigurare se refac bunurile care aparin asigurailor romni (din ar), se realizeaz o repartiie de produs naional brut pe plan naional, iar dac se despgubesc bunurile asigurailor strini (din afara granielor rii) se realizeaz o repartiie de produs naional brut pe plan internaional, n acelai mod se pune problema i n eventualitatea unor aciuni de prevenire i combatere a calamitilor naturii. C. IMPORTANA ASIGURRILOR Asigurrile de persoane, de bunuri i de rspundere civil prezint o deosebit importan economic, social i financiar n primul rnd, asigurrile contribuie la dezvoltarea economiei naionale, iau msuri pentru prevenirea daunelor, compenseaz pagubele care survin, asigur desfurarea continu a procesului de producie i reproducie, ocrotesc i mpletesc interesele generale cu cele locale i personale. n al doilea rnd, asigurrile de rspundere civil acord despgubiri pentru repararea prejudiciilor de care asiguraii sunt rspunztori. Persoanele pgubite sau vtmate prin accidente auto sau alte accidente sunt despgubite operativ. n al treilea rnd, asigurrile de persoane - care reprezint un mijloc suplimentar de economisire i prevedere - dau posibilitatea asigurailor i familiilor acestora ca, n caz de producere a evenimentelor asigurate -accidente, mplinirea unei anumite vrste, decesul - s ncaseze sumele asigurate. n al patrulea rnd, asigurrile ndeplinesc un rol educativ. Astfel, asiguraii sunt stimulai i obligai s ia cele mai eficiente msuri pentru buna conservare a bunurilor proprietate public, mixt, cooperatist, privat i personal. Asigurrile cultiv asigurailor spiritul grijii i al rspunderii fa de bunurile personale i cele publice, i stimuleaz s-i ntrein bunurile asigurate n condiii normale, s previn incendiile, s aplice msurile agrotehnice cuvenite i s respecte regulile zootehnice i sanitar-veterinare. n al cincilea rnd, fondurile de asigurare pstrate n conturi la unitile bancare i rezervele de prime constituite la asigurrile de via depuse n cont la bnci sau la CEC sunt folosite ca resurse de creditare a economiei naionale i deci contribuie la realizarea reproduciei sociale. Pe lng latura material legat de compensarea daunelor produse de calamiti ale naturii i accidente, asigurrile cuprind i latura moral care const n aceea c asigurailor li se creeaz o anumit stare psihic, o senzaie de linite, de siguran, care le permite s se concentreze asupra activitii lor specifice.

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • Capitolul III. ELEMENTELE ASIGURRILOR 1. ASIGURTORUL Asigurtorul este o persoan juridic romn sau strin, societate de asigurri autorizat ori societate mutual autorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor care n schimbul primei de asigurare ncasate de la asigurai, i asum obligaia s plteasc acestora (beneficiarilor asigurrii) despgubirea ce li se cuvine, n caz de distrugere sau avarie a bunurilor asigurate, ca urmare a calamitilor naturii sau a accidentelor, s plteasc suma asigurat la survenirea unui eveniment n viaa persoanelor asigurate (beneficiarilor) sau s plteasc despgubirea pentru prejudiciul produs de asigurat unei tere persoane, potrivit normelor de asigurare. 2. ASIGURATUL Asiguratul poate fi oricare persoan fizic sau agent economic care i asigur bunurile mpotriva unor calamiti ale naturii sau unor accidente, precum i orice persoan fizic ce se asigur mpotriva unor riscuri ce ar putea s intervin n legtur cu sntatea, integritatea corporal sau cu viaa sa. Asiguratul poate fi, de asemenea, oricare persoan fizic sau juridic pentru prejudiciul pe care 1-ar putea produce terelor persoane. Pentru dobndirea calitii de asigurat, persoanele fizice i agenii economici trebuie s plteasc anumite prime de asigurare, n schimbul crora se asigur bunurile mpotriva anumitor riscuri sau se asigur persoana fizic n caz de accident, deces etc. Asiguratul poate fi i alt persoan dect aceea care a contractat asigurarea (de exemplu, tutorele ncheie asigurarea pentru minori). 3. CONTRACTANTUL ASIGURRII Contractantul asigurrii este persoana fizic sau agentul economic cu capital de stat, o unitate cooperatist, mixt, privat etc. care contracteaz pentru lucrtorii si asigurri contra accidentelor i a altor riscuri, obligndu-se s plteasc primele de asigurare; n unele cazuri, aceste prime pot fi pltite i de ctre asigurai. De cele mai multe ori contractantul este nsui asiguratul. Sunt i cazuri n care contractantul asigurrii este i beneficiarul asigurrii (de exemplu, la asigurrile mixte de via, n situaia n care asiguratul supravieuiete pn cnd expir valabilitatea contractului de asigurare, el este i beneficiar al asigurrii respective). 4. BENEFICIARUL ASIGURRII Beneficiarul asigurrii este persoana (sau sunt persoanele) desemnat^) prin lege, contractul de asigurare, declaraie scris, testament etc. s ncaseze suma asigurat n cazul n care se produce un accident, invaliditatea sau decesul persoanelor asigurate sau s ncaseze despgubirea la asigurrile de bunuri cnd survin daune. De regul, beneficiarul asigurrii este nsui asiguratul. 5. TERUL PGUBIT Terul pgubit poate fi o persoan fizic sau juridic implicat ntr-un accident rutier, feroviar, naval, aerian, creia i s-au produs pagube materiale sau i-a fost afectat sntatea, integritatea corporal (invaliditatea) sau chiar viaa (decesul). Terul pgubit nu se cunoate dect n momentul producerii riscului (accidentului) i cnd se stabilete indemnizaia de asigurare (despgubirea i/sau suma asigurat). 6. BROKERUL DE ASIGURARE Brokerul de asigurare poate fi o persoan juridic autorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor s intermedieze asigurri ntre o societate de asigurri i asigurai. Brokerul de asigurri lucreaz contra unui comision care - n mod obinuit - se calculeaz asupra primelor de asigurare totale ncasate n baza contractelor de asigurare ncheiate i se pltete de ctre societatea de asigurri. 7. BROKERUL DE REASIGURARE Brokerul de reasigurare poate fi o firm sau o persoan specializat care efectueaz diferite operaiuni de plasare a cedrilor de sume ale reasigurailor n reasigurare. Brokerul de reasigurare i ofer serviciile n ncheierea contractelor de reasigurare, face defalcrile de prime ntre reasigurat i reasigurator, lichideaz diferitele solduri dintre participanii la reasigurare etc.,

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • percepnd pentru aceasta un comision care diminueaz ncasrile din primele cuvenite reasiguratorului. Serviciile efectuate de brokerul de reasigurare sunt avantajoase i pentru reasigurai, deoarece plasarea n reasigurare pe aceast cale este mai ieftin. Activitatea desfurat de brokerul de reasigurare reduce cheltuielile administrative ocazionate de operaiunile de reasigurare. 8. CONTRACTUL DE ASIGURARE Contractul de asigurare este actul juridic ce se ncheie de ctre asigurat i asigurtor, care reglementeaz relaiile lor reciproce n funcie de felul asigurrilor facultative. Asiguratul se oblig prin contract s plteasc primele de asigurare la anumite termene, iar asigurtorul i asum obligaia s acorde asiguratului sau beneficiarului asigurrii, la producerea cazului asigurat, despgubiri pentru bunurile i sumele asigurate n asigurrile de persoane, ncheierea contractului de asigurare presupune existena cererii de asigurare prezentat de asigurat i a poliei de asigurare eliberat de asigurtor. 9. OBIECTUL ASIGURRII Obiectul asigurrii poate fi un bun mobil ori imobil supus asigurrii, un interes, navlul, o persoan fizic sau rspunderea civil acoperit prin asigurare. 10. RISCUL Riscul este o primejdie, un pericol, un inconvenient (eveniment) posibil, o ntmplare neplcut. Riscul este un eveniment viitor, incert (cert), probabil, a crui producere ar putea provoca diferite pierderi de bunuri sau ar putea afecta sntatea, integritatea corporal sau viaa oamenilor, ori ar produce pierderi morale. De asemenea, riscul este o primejdie posibil, un eveniment incert (cert), posibil i viitor, care poate afecta bunurile, capacitatea de munc a oamenilor, sntatea i viaa persoanelor, independente de voina prilor din asigurri. Riscul este i posibilitatea de distrugere parial sau total a bunurilor ca urmare a producerii unor fenomene imprevizibile. 11. EVALUAREA N VEDEREA ASIGURRII Evaluarea n vederea asigurrii este complexul de operaiuni prin care se determin valoarea bunului ce se asigur. Nici un bun nu poate fi cuprins n asigurare fr cunoaterea prealabil a valorii reale a acestuia, deoarece, n caz de daune, despgubirea de asigurare pe care o acord societatea de asigurri se determin pe baza valorii bunului cuprins n asigurare. Operaiunile privind evaluarea n vederea asigurrii trebuie efectuate cu maximum de atenie pentru a nu da natere la fenomene de sub- sau supraevaluare de asigurare cu consecine negative. Evaluarea trebuie astfel efectuat nct s fie ct mai aproape de valoarea real a bunului pentru a permite refacerea lui n caz de daun. O evaluare exagerat slbete interesul asiguratului pentru pstrarea n bune condiii a bunului asigurat, iar subevaluarea nu permite refacerea bunului n caz de daun. Evaluarea se poate face pe baza preurilor de cumprare sau de vnzare; valoarea bunului asigurat poate s coincid cu valoarea de inventar. 12. NORMA DE ASIGURARE Norma de asigurare este valoarea cuprins n asigurare, stabilit prin lege, pe unitatea de obiect de asigurare (ha, mp, animal etc.). Norma de asigurare se folosete numai la asigurrile de bunuri prin efectul legii; ea este difereniat pe feluri de cldiri, pe mediul urban i rural, pe feluri de culturi agricole, pe rase de animale etc. 13. VALOAREA (SUMA) CUPRINS N ASIGURARE Valoarea (suma) cuprins n asigurare este nivelul maxim admis al despgubirii de asigurare care poate fi pltit asiguratului n caz de daun; n asigurrile de persoane, este suma ce urmeaz s fie pltit asiguratului sau beneficiarului asigurrii, n funcie de aceast sum se calculeaz prima de asigurare, n asigurrile obligatorii, suma cuprins n asigurare se obine nmulind norma de asigurare cu numrul unitilor de asigurare pentru care este valabil asigurarea. 14. PRIMA DE ASIGURARE Prima de asigurare este suma de lei pe care asiguratul o pltete, de regul, anticipat societii de asigurri pentru preluarea riscului, respectiv n vederea constituirii fondului de asigurare din care se finaneaz: prevenirea daunelor, se acord despgubiri n caz de daun sau se pltete suma asigurat respectiv atunci cnd au loc calamiti ale naturii, accidente sau survin anumite evenimente n viaa

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • asigurailor. Prima de asigurare este preul proteciei oferite de asigurtor pentru riscurile preluate. Ea poate fi platita lunar, trimestrial, semestrial sau anual. 15. CAZUL ASIGURAT Cazul asigurat (sinistrul) este evenimentul asigurat deja produs, riscul mplinit, accidentul care a avut loc sau survenirea unui alt fenomen pentru care exist asigurarea i din care rezult obligaia societii de asigurri de a plti despgubirea sau suma asigurat. Prin caz asigurat se nelege i valoarea stricciunilor suferite de bunul asigurat de pe urma unui cutremur, unei furtuni, unor inundaii, unui incendiu etc., iar la asigurrile de persoane contractarea unei invaliditi ntr-un accident, supravieuirea pn la vrsta stipulat n contractul de asigurare, decesul. 16. PAGUBA SAU DAUNA Paguba sau dauna reprezint valoarea stricciunilor suferite de bunul asigurat, n expresie bneasc, datorit producerii evenimentului cuprins n asigurare. Paguba poate fi total sau parial din valoarea bunului asigurat. 17. DESPGUBIREA DE ASIGURARE Despgubirea de asigurare este suma de bani pe care societatea de asigurri o pltete asiguratului pentru refacerea bunului avariat sau distrus. Cuantumul despgubirii depinde de mrimea pagubei i el nu poate depi valoarea cuprins n asigurare. Ideal ar fi ca aceste despgubiri s fie ct mai apropiate sau chiar egale cu valoarea bunurilor dunate; dar aceasta presupune, evident, i ncasarea unor prime de asigurri mai mari. 18. FRANIZA Franiza este partea din cuantumul pagubei stabilit n prealabil care se suport de ctre asigurat. Franiza se poate stabili n procente sau n sum absolut din suma asigurat sau din daun. Practicarea franizei urmrete att influenarea asiguratului n luarea tuturor msurilor posibile pentru prevenirea daunei, deoarece el tie c n caz de producere a acesteia va suporta o parte din ea, ct i evitarea cheltuielilor determinate de constatarea, evaluarea pagubelor, stabilirea i plata despgubirilor de asigurare corespunztoare daunelor mici, care nu prezint o importan economic deosebit. Franiza poate fi simpl (nedeductibil sau atins) cnd asigurtorul suport n ntregime dauna pn la nivelul sumei asigurate, n toate cazurile n care aceasta (dauna) este mai mare dect franiza. Franiza absolut (deductibil) se deduce, n toate cazurile, din daun, adic asigurtorul acord despgubirea numai pentru partea din daun care depete franiza. 19. FONDUL DE ASIGURARE Fondul de asigurare se constituie anual, descentralizat, pe baze tiinifice, pe principiul mutualitii, numai sub form bneasc, din primele de asigurare ncasate de la asigurai. De asemenea, fondul de asigurare se constituie i din comisioane de reasigurare i din participarea societii de asigurri la profitul reasiguratorului, din despgubirile ncasate de la reasiguratori. 20. VRSTA DE ASIGURARE Vrsta de asigurare indic vrsta de cnd ncepe i pn cnd poate fi contractat i este valabil asigurarea; vrsta prezint o importan deosebit n asigurrile facultative de persoane i de animale. 21. DURATA ASIGURRII Durata asigurrii exprim perioada de timp (n ani, luni, zile i ore) pentru care se contracteaz asigurarea i sunt valabile raporturile de asigurare. Durata asigurrii precizeaz momentul nceperii i sfritul asigurrii, avnd importan deosebit pentru asigurrile facultative n care rspunderea societii de asigurri ncepe din momentul intrrii n vigoare a asigurrii i nceteaz la expirarea valabilitii contractului de asigurare. Asigurarea prin efectul legii nu are termen de valabilitate, ea fiind n vigoare fr ntrerupere. 22. POLIA DE ASIGURARE Polia de asigurare este documentul eliberat de societatea de asigurri, care atest ncheierea i plata primei iniiale de asigurare. In unele cazuri contractul de asigurare ine locul poliei de asigurare. 23. REASIGURAREA Reasigurarea const n asigurarea unei societi de asigurri la o alt societate de asigurri, mai puternic sub aspect financiar, prin cedarea parial sau total a unor riscuri i a unei cote din primele

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • de asigurare. Prin reasigurare se divizeaz, se disperseaz i se omogenizeaz riscurile n timp i spaiu, avnd loc o nivelare (omogenizare) a rspunderii societilor de asigurri pentru compensarea pagubelor. 24. PRIMA DE REASIGURARE Prima de reasigurare este partea din prima de asigurare pe care reasiguratul (asigurtorul iniial) o cedeaz reasiguratorului. Mrimea primei de reasigurare este influenat de partea de risc pe care o preia asupra sa reasiguratorul i de raportul dintre cererea i oferta pe piaa de reasigurri. 25. COASIGURAREA Coasigurarea const n contractarea n acelai timp a asigurrii de ctre un asigurat cu civa asigurtori care preiau, fiecare asupra lui, o cot stabilit de risc, pn la 100% din valoarea bunului asigurat, pe care o suport n funcie de primele de asigurare ncasate. Coasigurarea este, de asemenea, o cale de dispersare a riscurilor mari sau foarte mari. n caz de daun, fiecare asigurtor acord despgubirea corespunztor cotei de risc preluate, ns de comun acord cu toi ceilali asigurtori, ceea ce genereaz unele dificulti n lichidarea daunelor. Coasigurarea este mult folosit pentru riscurile de incendiu, inundaii, cutremure etc. 26. CLASIFICAREA ASIGURRILOR Din punctul de vedere al ramurii (domeniului) n care se cuprind, asigurrile se clasific astfel: a) asigurri de persoane, care au ca obiect persoana fizic, integritatea corporal i viaa persoanelor supuse unor evenimente care pot provoca boala, invaliditatea sau decesul. Asigurrile de persoane cuprind dou ramuri, i anume: asigurrile de via i asigurrile de accidente, fiecare cu mai multe variante: b) asigurri de bunuri, care cuprind valori materiale de orice fel ce sunt susceptibile de a fi avariate sau distruse de calamiti ale naturii, accidente sau orice alte fenomene: n aceste asigurri sunt cuprinse cldirile, animalele, culturile agricole, transporturile, mainile, instalaiile etc.; c) asigurri de rspundere civil, care au ca obiect o valoare patrimonial egal cu despgubirile (sumele asigurate)pe care societatea de asigurri ar urma s le plteasc asiguratului (persoan fizic sau persoan juridic), ce cauzeaz prejudicii terelor persoane. Formele principale ale acestor asigurri sunt: asigurarea de rspundere civil obligatorie pentru pagube produse prin accidente de circulaie; asigurarea de rspundere civil legal; asigurarea de rspundere civil a conductorilor auto profesioniti pentru pagubele produse prin accidente cu autovehiculele care aparin societilor comerciale etc. Din punct de vedere a riscurilor cuprinse n asigurri, exist: - asigurri mpotriva incendiului, trsnetului, exploziei, micrilor seismice etc. mpotriva acestor riscuri se asigur: cldirile, construciile, mainile i instalaiile, mijloacele de transport, inventarul gospodresc, mobilierul, obiectele de uz casnic etc.; - asigurri contra grindinei, furtunii, uraganului, ploilor toreniale, inundaiilor, alunecrilor i prbuirilor de teren etc., asigurate fiind, de regul, culturile agricole i rodul viilor i al livezilor, cldirile etc.; - asigurri mpotriva bolilor, epizootiilor i accidentelor, care se practic pentru animale; - asigurri contra avariilor i altor riscuri specifice, cum sunt: rsturnri, coliziuni, cderi, derapri etc. mpotriva acestor riscuri se asigur mijloacele de transport i ncrcturile aflate pe acestea, n timpul staionrii i mersului, n traficul intern i internaional; - asigurri de rspundere civil care privesc prejudiciile cauzate terelor persoane ca urmare accidentelor de autovehicule sau prin desfurarea unei anumite activiti; - asigurri contra unor evenimente ce se ivesc n viaa persoanelor, ca de exemplu: accidentele, bolile care pot duce la pierderea temporar sau definitiv a capacitii de munc, invaliditate, decese. Dup tipul i natura riscurilor asigurate, exist: - asigurri de via; - asigurri non-via (generale). Dup sfera de cuprindere n profil teritorial, exist: asigurri interne, care se practic numai pe teritoriul rii unde prile au domiciliul, sediul, obiectele i riscurile asigurate se produc ntre graniele

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • naionale. Primele de asigurare, despgubirile i sumele asigurate se exprim i se pltesc ntotdeauna numai n moneda naional; asigurrile externe n care asigurtorul, asiguratul sau beneficiarul asigurrii au sediul (domiciliul) n alt ar, ori obiectul asigurrii sau riscul asigurat exist i se poate produce n afara granielor rii n care se ncheie asigurarea, ntruct la aceste asigurri primele, despgubirile i sumele asigurate se exprim i se pltesc n valut, ele se mai numesc i asigurri n valut. Dup natura raporturilor juridice care se stabilesc ntre asigurat i asigurtor, exist: asigurri directe, n care raporturile juridice de asigurare ntre asigurai i asigurtori se stabilesc nemijlocit prin lege sau contract, i asigurri indirecte (reasigurri), n care raporturile de asigurri se stabilesc ntre dou societi de asigurri, una aprnd n calitate de reasigurat, iar alta n calitate de reasigurator. La baza reasigurrilor se afl contractul de reasigurare, care deriv din contractul de asigurare. Dup modul de nfptuire (n funcie de naterea raporturilor juridice de asigurare), exist asigurri prin efectul legii (obligatorii) i asigurri facultative (benevole, contractuale). Asigurrile prin efectul legii iau natere direct pe baz de lege, decret, ordonan sau hotrre a Guvernului, indiferent de dorina fiecrui asigurat, avnd la baz voina i interesele ntregii naiuni n meninerea continuitii procesului de producie, protejarea victimelor unor accidente i aprarea integritii avuiei naionale. Asigurrile facultative se pot ncheia pentru bunuri, persoane fizice i diferite riscuri necuprinse n asigurrile prin efectul legii i au menirea s completeze aceste asigurri. Alturi de asigurrile prin efectul legii i cele facultative exist i unele asigurri obligatorii, impuse prin lege, dar care nu intr n vigoare dect dup ncheierea unui contract ntre asigurat i asigurtor, cum este asigurarea personalului navigant al companiilor de aviaie, a personalului i elevilor din aeronautica sportiv etc.

    Capitolul IV CONTRACTUL DE ASIGURARE 1. DEFINIREA I TRSTURILE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE ASIGURARE Contractul de asigurare este actul juridic consensual, aleatoriu, sinalagmatic, cu titlu oneros i cu executare succesiv, prin care asiguratul se oblig s plteasc o anumit sum de lei numit prim de asigurare, n schimbul creia asigurtorul i asum obligaia ca la producerea evenimentului (riscul asigurat) s plteasc asiguratului sau beneficiarului despgubirea de asigurare sau suma asigurat, n limitele convenite, precum i onorarea obligaiilor de rspundere civil ce revin asigurailor fa de teri. Din definiia de mai sus rezult trsturile juridice caracteristice ale contractului de asigurare. Acestea sunt urmtoarele: a) este un contract personal ntruct obiectul asigurrii poate fi o proprietate, un bun sau un interes; prin contractul de asigurare se asigur persoana sau persoanele i proprietatea. b) este un contract consensual, ceea ce nseamn c se ncheie valabil prin simplul consimmnt al prilor, fr s fie nevoie de vreo form special de exprimare a voinei acestora. c) este un contract cu caracter aleatoriu. Aceasta nseamn c la ncheierea contractului prile nu cunosc existena sau ntinderea avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract. Este vorba de un eveniment viitor i incert care poate duce la obinerea de ctig sau pierdere pentru fiecare parte, n cazul asigurrii, evenimentul produce numai pierdere. d) are caracter sinalagmatic, aceasta nsemnnd c prile contractante i asum obligaii i drepturi reciproce i interdependente (art. 943 din Codul civil romn). Asiguratul se oblig s declare exact bunurile i riscurile, s plteasc prima de asigurare, iar societatea de asigurri s ofere protecia pentru riscul asigurat, fapt care se concretizeaz n despgubirea sau suma asigurat pltite pentru pagubele produse de riscul asigurat. Realizarea obligaiei societii de asigurri depinde de ndeplinirea prealabil a obligaiei asiguratului; e) este un contract cu titlu oneros, ceea ce nseamn c fiecare parte urmrete s obin un folos, un avantaj, o contraprestaie n schimbul obligaiei ce-i asum (art. 945 din Codul civil romn).

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • f) este un contract cu executare succesiv, adic se ealoneaz n timp i nu se execut dintr-o dat, fiind valabil pe o perioad mai lung de timp. g) contractul de asigurare este unic pentru ntreaga sa durat. Unicitatea contractului de asigurare se menine pe toat durata prevzut a contractului. Contractul de asigurare este guvernat de condiiile stabilite la semnarea lui, iar prima anual se calculeaz prin raportarea la ntreaga durat a contractului, fapt care determin consecinele juridice ale unicitii. h) este un contract de adeziune, ceea ce nseamn c - dei, de regul, este redactat i imprimat de asigurtor - la el ader i asiguratul. Unele contracte se negociaz, altele nu. i) este un contract de bun-credin, fapt ce presupune ca ncheierea i executarea acestuia s se realizeze cu bun credin ntre pri, nclcarea acestui principiu conduce la decderea din drepturi a asiguratului.

    2. CONDIIILE DE VALABILITATE A CONTRACTULUI DE ASIGURARE Conform prevederilor Codului civil romn (art. 948), pentru a fi valabil, contractul de asigurare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) capacitatea prilor de a contracta; b) consimmntul valabil al prilor semnatare; c) un obiect determinat; d) o cauz licit i moral.

    3. PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA NCHEIERII I DERULRII CONTRACTELOR DE ASIGURARE Contractele de asigurare au la baz urmtoarele principii: interesul asigurabil; maxim bun credin; despgubirea; subrogarea; contribuia. a) Interesul asigurabil Condiia de baz a oricrui contract de asigurare o constituie interesul asigurabil. Contractantul sau asiguratul trebuie s aib o relaie particular n legtur cu obiectul asigurat i aceasta poate fi: proprietatea, viaa sau rspunderea pe care voiete s le asigure. Dac aceast relaie lipsete, atunci este imposibil legalitatea contractului, ducnd la anularea sau imposibilitatea aplicrii lui, n funcie de natura asigurrii. b) Principiul maximei bune credine Principiul maximei bune credine poate fi definit ca fiind datoria pozitiv a asiguratului de a informa voluntar, precis i complet asupra tuturor faptelor materiale privind riscul propus spre asigurare, chiar dac asigurtorul ntreab sau nu. c) Principiul despgubirii La asigurrile de bunuri i de rspundere civil, contractul de asigurare este un contract de indemnizare (de despgubire). Asiguratul nu trebuie s obin beneficii dintr-un prejudiciu rezultat ca urmare a producerii evenimentului asigurat. d) Subrogarea Societatea de asigurri se subrog n toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurrii, contra celor rspunztori de producerea pagubei n limita despgubirilor pltite. Acest principiu se aplic numai la asigurrile de bunuri i de rspundere civil. Asiguratul sau beneficiarul nu are dreptul s ating dreptul de regres al societii de asigurri, ci dimpotriv, s fac toate actele i demersurile necesare pentru pstrarea i valorificarea acestui drept.

    4. NCHEIEREA CONTRACTULUI DE ASIGURARE In vederea ncheierii contractului de asigurare este necesar parcurgerea ctorva etape pe baza crora se stabilesc clauzele i condiiile concrete ale acestuia. Aceste etape sunt urmtoarele: a) ntocmirea declaraiei (cererii) de asigurare Este prima etap n care asiguratul i manifest dorina de a contracta asigurarea i de a oferi informaiile necesare pentru evaluarea riscului. Viitorul asigurat completeaz un formular special tiprit de societatea de asigurri. Prin acest formular (chestionar), societatea de asigurri l identific pe

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • asigurat i ia act de dorinele acestuia. Completarea cererii de asigurare constituie o declaraie cu privire la persoana, bunul sau rspunderea civil, riscul care urmeaz s se asigure. b) Analiza declaraiei (cererii) de asigurare Dup primirea declaraiei de asigurare, societatea de asigurri o analizeaz sub toate aspectele, acordnd o atenie deosebit riscului (riscurilor) care urmeaz s fie preluate n asigurare. Riscul prezint o importan deosebit pentru societatea de asigurri, deoarece, n funcie de acest element esenial al contractului se apreciaz dac se poate accepta preluarea riscului, precum i mrimea primei de asigurare aferente. Evaluarea riscului se face pe baza declaraiei de asigurare i prin constatri a condiiilor n care se gsesc bunurile. c) Momentul ncheierii contractului In conformitate cu normele n vigoare, contractul se consider ncheiat odat cu semnarea lui, plata celei dinti rate a primei de asigurare i emiterea documentului de asigurare, n cazul persoanelor se emite polia de asigurare, iar pentru bunuri se elibereaz certificatul de asigurare.

    5. DURATA CONTRACTULUI DE ASIGURARE Durata contractului cuprinde perioada de timp n care el este valabil i n care se exercit drepturile i obligaiile prilor. Durata contractului precizeaz anul, luna, ziua i ora nceperii i expirrii asigurrii. Din punctul de vedere al ntinderii valabilitii lor, contractele de asigurare pot fi ncheiate pe o perioad determinat (fix) sau nelimitat (nedeterminat). Pentru unele asigurri de persoane, contractul de asigurare se ncheie pe o durat limitats cum este cazul asigurrilor de accidente. Asigurrile de via se ncheie pentru mai muli ani. La asigurrile de bunuri i de rspundere civil, contractele pot fi ncheiate pe maximum un an.

    6. EFECTELE CONTRACTULUI DE ASIGURARE Intruct contractul de asigurare este un contract sinalagmatic, el d natere la drepturi i obligaii corelative pentru prile contractante. Este necesar s se fac deosebiri clare ntre perioada de pn la ivirea evenimentului i cea de dup producerea evenimentului asigurat. n perioada de pn la producerea evenimentului asigurat, asiguratul are urmtoarele obligaii i drepturi: - obligaiile asiguratului sunt: plata primelor de asigurare; ntreinerea n condiii optime a bunurilor asigurate i luarea msurilor pentru prevenirea pagubelor; comunicarea ctre societatea de asigurri a circumstanelor care agraveaz riscul; - drepturile asiguratului sunt: poate modifica clauzele contractului; dreptul de a ncheia asigurri suplimentare; dreptul de rscumprare; dreptul de a obine mprumuturi asupra polielor de asigurare; dreptul de a participa la tragerile lunare de amortizare, prin sistemul combinaiilor de litere, la asigurrile de via etc. Dup producerea evenimentului asigurat, asiguratul are urmtoarele drepturi i obligaii: - dreptul principal al asiguratului este de a ncasa indemnizaia de asigurare; - obligaiile asiguratului sunt: combaterea calamitilor pentru limitarea pagubelor, salvarea bunurilor asigurate, pstrarea i paza bunurilor rmase pentru prevenirea degradrilor ulterioare; avizarea societii de asigurri n termenele prevzute de condiiile de asigurare, cu privire la producerea evenimentului asigurat; participarea la constatarea pagubelor rezultate; furnizarea de acte i date referitoare la evenimentul asigurat; acordarea sprijinului pentru constatarea i evaluarea daunelor. Pn la producerea evenimentului asigurat, societatea de asigurri are urmtoarele obligaii i drepturi: - obligaiile societii de asigurri sunt: obligaia de a elibera, la cerere, duplicatul de asigurare, dac asiguratul a pierdut originalul; obligaia de a elibera, la cererea asiguratului, certificate de confirmare a

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • asigurrii, n cazul de rspundere a cruului fa de pasageri pentru bagajele i mrfurile transportate, precum i fa de teri, cu indicarea sumelor asigurate; - drepturile societii de asigurri sunt: de a verifica existena bunului asigurat i a modului n care acesta este ntreinut; dreptul de a aplica sanciuni legale cnd asiguratul ncalc obligaiile privind ntreinerea, folosirea i paza bunurilor asigurate; dreptul de a ncasa primele de asigurare. Dup producerea evenimentului asigurat, societatea de asigurri are urmtoarele obligaii i drepturi: - obligaii: stabilirea i plata indemnizaiei de asigurare, n care scop va constata i evalua pagubele; - drepturi: s verifice dac asigurarea era n vigoare la data producerii riscului; dac primele de asigurare au fost pltite i perioada pentru care au fost achitate; dac bunurile respective sunt cuprinse n asigurare; dac evenimentul productor de daune este datorat unui risc mpotriva cruia s-a contractat asigurarea.

    Capitolul V ASIGURRILE DE PERSOANE

    1. CLASIFICAREA ASIGURRILOR DE PERSOANE Asigurrile de persoane sunt o msur suplimentar de prevedere i de economisire pe termen lung pentru ceteni i familiile lor n legtur cu producerea unor evenimente n viaa acestora, cum sunt: pierderea parial sau total a capacitii de munc datorit bolii sau unor accidente, atingerea unei anumite limite de vrst, decesul. Sumele asigurate ce se pltesc prin asigurrile de persoane se acord peste cele cuvenite prin asigurrile sociale i prin asistena social. Asigurrile de persoane se pot clasifica din cteva puncte de vedere. Din punctul de vedere al riscului, asigurrile de persoane se clasific astfel: > asigurri de supravieuire; > asigurri de deces; > asigurri mixte de via; > asigurri de accidente. Dup scopul asigurrii exist: > asigurri de via pe timp limitat; > asigurri de via pe timp nelimitat; > asigurri mixte de via cu capitalizare; > asigurri de pensii. In practic exist i alte forme ale asigurrilor de persoane.

    2. ASIGURRI FACULTATIVE DE PERSOANE Pentru a se putea satisface n condiii optime cerinele i preferinele de asigurare ale populaiei este necesar o gam diversificat de forme de asigurri facultative de persoane. Dup forma de reglementare juridic, asigurrile facultative de persoane pot fi mprite n dou mari grupe, i anume: a) asigurri de via i b) asigurri de accidente.

    A. ASIGURRILE DE VIA Asigurrile facultative de via, ca msur de prevedere i de economisire pe termen lung, cunosc n practic o diversitate de forme cu trsturi bine definite. Asigurrile de via se pot ncheia de persoane n vrst de la 16 la 65 de ani. Sumele asigurate se stabilesc, de regul, n funcie de cerinele asigurailor i n limitele prevzute de actele normative care stau la baza contractrii asigurrii. Mrimea primei de asigurare se stabilete n raport cu suma asigurat, vrsta asiguratului n momentul contractrii asigurrii i durata de timp pentru care se contracteaz asigurarea. Prima de asigurare se afl n raport direct proporional cu suma asigurata i invers proporional cu vrsta la care se contracteaz asigurarea. La aceeai sum asigurat, nivelul primei de asigurare este direct proporional cu durata de timp pentru care se ncheie contractul de asigurare. In practic se ntlnesc mai multe forme ale asigurrilor de via.

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • a) Asigurarea de viat pe timp limitat Este o form tipic i cea mai simpl a asigurrii de via, care se contracteaz pe o perioad limitat de timp i acoper numai riscul de deces, n baza contractului de asigurare, asiguratul pltete periodic o anumit sum de bani, numit prim de asigurare, n schimbul creia o alt persoan desemnat de asigurat denumit beneficiar, va ncasa suma asigurat la decesul asiguratului, n perioada inflaionist, prima de asigurare i suma asigurat sunt indexate cu rata inflaiei. b) Asigurarea de via pe timp nelimitat Constituie o form a asigurrii de via pe timp numit nelimitat care acoper riscul de deces pe o perioad mai ndelungat de timp, anume pn la o vrst naintat (spre exemplu pn la 90 de ani) a asiguratului. Condiia este ca asiguratul s plteasc prima de asigurare pn la pensionare. Riscul de deces este acoperit pe toat perioada cuprins ntre data contractrii asigurrii, i mplinirea vrstei respective. In cazul n care asiguratul ajunge la vrsta menionat n contract el va primi suma asigurat actualizat. La aceast asigurare prima este mai mare; la mplinirea vrstei prevzut n contract, asiguratul primete suma asigurat. c) Asigurarea mixt de via Aceast asigurare este una dintre formele cele mai solicitate de ctre asigurai, deoarece ea este n acelai timp att o msur de prevedere, cat i un mijloc de economisire pe termen lung, reprezentnd o combinare a asigurrii de supravieuire cu asigurarea de deces. Asigurarea mixt de via se adreseaz persoanelor care doresc s atenueze consecinele negative ale eventualului deces al lor sau al celor care doresc s primeasc o anumit sum de bani, n cazul n care ar suferi un accident de pe urma cruia ar putea rmne cu o invaliditate permanent, total sau parial. De asemenea, aceast asigurare permite realizarea unei economii pe termen cu un scop bine definit. Asigurarea se poate contracta de ctre persoane n vrst de la 16 la 65 de ani, pe durate care variaz ntre 5 i 20 de ani, astfel nct la sfritul asigurrii persoanele respective s nu depeasc vrsta de 75 de ani. Persoanele n vrst de peste 65 de ani nu pot ncheia astfel de asigurri, deoarece, de regul, de la aceast vrst au loc creteri nsemnate ale mortalitii, chiar de la un an la altul, ceea ce ar determina stabilirea unor prime de asigurare mai mari n sarcina unor persoane ale cror posibiliti materiale sunt, n general, mai reduse. Primele de asigurare se pot plti - la alegere - fie pe aceeai perioad (5- 20 de ani), fie pe perioade mai scurte. Ratele lunare de prime sunt stabilite n funcie de suma asigurat, vrsta la care se contracteaz asigurarea, durata asigurrii, numrul de ani n care se pltesc ratele etc. Societatea de asigurri pltete suma asigurat la expirarea contractului de asigurare dac primele de asigurare au fost achitate la zi i dac asiguratul va fi atunci n via, concomitent cu o indemnizaie de 10%. Suma asigurat se pltete persoanelor prevzute n polia de asigurare n urmtoarele cazuri: - n caz de amortizare a asigurrii - parial sau total - la tragerile de amortizri lunare; - n caz de invaliditate permanent (total sau parial) a asiguratului n urma unui accident; - n caz de deces al asiguratului, nainte de expirarea contractului de asigurare (suma asigurat se pltete beneficiarilor menionai n polia de asigurare). n baza contractului de asigurare i a primelor achitate la zi, societatea de asigurri pltete: - suma asigurat nscris n poli la expirarea asigurrii; - cte o anumit sum pentru fiecare combinaie de litere nscris n polia ieit la tragerile lunare de amortizare; - pn la de 5 ori suma asigurat nscris n polia, n caz de invaliditate permanent din accident, n funcie de gradul de invaliditate; - de 5 ori suma nscris n poli, n caz de deces al asiguratului din accident; - suma asigurat nscris n poli, n caz de deces din alte cauze. La cerere, asiguratul poate primi de la societatea de asigurri un mprumut cu dobnd avantajoas, rambursabil n rate sau dintr-o dat, n cursul contractului de asigurare. d) Asigurarea mixt de via i suplimentar de accidente

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • Caracteristic pentru aceast asigurare este faptul c n caz de invaliditate permanent din accident, societatea de asigurri pltete o sum asigurat de 6 ori mai mare dect suma asigurat nscris n poli - n total sau n parte - dup cum invaliditatea permanent este total sau parial. e) Asigurarea familial mixt de via Aceast form de asigurare este indicat pentru persoanele interesate n a se asigura mpreun cu membrii familiei, lund astfel att o msur de prevedere, ct i una de economisire pe termen mai ndelungat. In contractul de asigurare pot fi cuprinse, pe lng asiguratul principal, dou sau mai multe persoane care, n momentul ncheierii asigurrii, sunt n vrst de la 5 pn la 65 de ani, fr a depi 75 de ani la expirarea asigurrii. Asigurarea se contracteaz pe durate cuprinse intre 5 i 15 ani, pentru sume asigurate care se stabilesc la propunerea asiguratului i n limitele stabilite de actele normative. Asigurarea familial mixt de via particip la tragerile de amortizare, acordndu-se pentru fiecare combinaie de litere ieit la tragere o anumit sum de bani. Suma asigurat se pltete n urmtoarele mprejurri: a) la expirarea contractului de asigurare, dac asiguratul principal (persoana care contracteaz asigurarea) este n via; b) n caz de amortizare a asigurrii; c) n caz de invaliditate permanent a oricruia dintre asigurai, ca urmare a unui accident; d) n caz de deces al oricruia dintre asigurai. f) Asigurarea mixt de via cu pensie pentru urmai Aceast form de asigurare se adreseaz persoanelor care doresc ca de pe urma asigurrii s obin anumite foloase att ei (asiguraii), cat i - n cazul decesului lor - urmaii lor. n ultimul caz, suma asigurat nu se achit beneficiarilor dintr-o dat, ci n mai multe rate. Spre deosebire de asigurarea mixt de via obinuit, la asigurarea mixt de via cu pensie pentru urmai, n cazul decesului asiguratului n decursul perioadei pentru care s-a ncheiat contractul de asigurare, se pltete urmailor desemnai de asigurat o parte din suma asigurat, precum i o pensie pn la sfritul perioadei pentru care s-a contractat asigurarea. Aceast asigurare se contracteaz pentru anumite sume de lei, cu persoane n vrst de la 16 la 50 de ani, pe durate de la 10 ani la 15 ani, cu condiia ca la expirarea asigurrii, asiguratul s nu depeasc vrsta de 60 de ani. Suma asigurat se pltete la expirarea asigurrii, precum i n caz de invaliditate permanent ca urmare a unui accident sau deces din orice cauz. g) Asigurarea mixt redus Reprezint o form a asigurrii mixte de via prin care este posibil rambursarea primelor de asigurare aferente riscului de supravieuire, iar la dispoziia societii de asigurri rmne numai prima corespunztoare riscului de deces. h)Asigurarea cu termen fix Asigurarea cu termen fix este o alt form a asigurrii mixte de via. n aceast asigurare, societatea de asigurri are obligaia de a plti suma asigurat indiferent dac asiguratul supravieuiete sau nu la data expirrii termenului de valabilitate a asigurrii. Caracteristic acestei forme de asigurare este faptul c suma asigurat se pltete n toate cazurile numai la termenul dinainte stabilit i altei persoane dect cea care a ncheiat contractul de asigurare. La expirarea asigurrii, suma asigurat se achit asiguratului, dac acesta este n via sau beneficiarului asigurrii, dac asiguratul a decedat anterior. i) Asigurarea de indemnizaie pe timp limitat Asigurarea de indemnizaie pe timp limitat constituie o alt form a asigurrii mixte de via. Aceast asigurare se adreseaz persoanelor care doresc s asigure copiilor un sprijin material sub form de indemnizaie lunar pe un anumit interval de timp (de exemplu, pe timpul studiilor universitare). Mrimea indemnizaiei lunare - pentru care se contracteaz asigurarea - este difereniat i pltibil ntr-o perioada de 4-7 ani, n funcie de preferina asiguratului.

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • Asigurarea se poate ncheia pe perioade (5,10 sau 15 ani), cu precizarea c la expirarea contractului de asigurare vrsta asiguratului s nu depeasc 65 de ani. Indemnizaia lunar se pltete beneficiarului menionat n polia de asigurare, ncepnd de la data expirrii asigurrii, indiferent dac asiguratul va fi sau nu n via. Dac beneficiarul asigurrii decedeaz dup nceperea plii indemnizaiei, societatea de asigurri achit rezerva de prime motenitorilor acestuia n calitate de beneficiari. ) Asigurarea de economie i de invaliditate permanent din accidente Aceast asigurare este o alt form a asigurrii facultative de via care are caracteristic faptul c suma asigurat se pltete i n cazul decesului asiguratului. Rezult ca aceast asigurare poate prezenta interes pentru persoanele singure sau pentru cele care din motive de sntate nu pot contracta asigurri care acoper i riscul de deces. Suma asigurat se pltete de societatea de asigurri n urmtoarele situaii: a) la expirarea asigurrii dac asiguratul va fi n via; b) la producerea unei invaliditi permanente totale din accidente n perioada plii primelor de asigurare. n cazul n care pe parcursul perioadei de asigurare, societatea de asigurri a achitat sume j) Asigurarea viager de deces cu prim unic (cu plata dintr-o dat a primei de asigurare) Aceast asigurare se adreseaz persoanelor care doresc s-i sprijine familiile i care au posibilitatea de a plti dintr-o dat prima de asigurare. Asigurarea se poate contracta de ctre persoane n vrst de la 16 -50 de ani pentru anumite sume de bani. Prima de asigurare se stabilete n funcie de vrsta asigurat i se achit anticipat, dintr-o dat la contractarea asigurrii. Suma asigurat se pltete de ctre societatea de asigurri numai la decesul asiguratului, i anume persoanelor prevzute n polia de asigurare. k) Asigurarea n caz de deces Este o asigurare care protejeaz asiguratul sau beneficiarul n caz de deces, ntruct decesul este un eveniment viitor i sigur, dar incert ca dat, societile de asigurri folosesc mai multe forme de asigurare care s satisfac cele mai diverse preferine. Astfel, se pot folosi urmtoarele variante: a) asigurarea de via ntreag n care societatea de asigurri se angajeaz s verse capitalul subscris de asigurat beneficiarului n momentul n care va surveni decesul asiguratului, indiferent care ar fi perioada; b) asigurarea de via amnat, care const n aceea c prestaia societii de asigurri nu devine exigibil dect dac asiguratul decedeaz dup o dat stabilit prin contract, n aceast form de asigurare, primele de asigurare sunt mai mici; c) asigurarea temporar, prin care societatea de asigurri se angajeaz sa plteasc beneficiarului o sum de bani determinat, dac asiguratul decedeaz n timpul unei perioade stabilit prin contract. Asiguratul se angajeaz s plteasc prima de asigurare periodic n timpul ntregii perioade de garanie sau pn la decesul su dac acesta survine n timpul acestei perioade. Aceast variant de asigurare se folosete foarte frecvent; d) asigurarea de supravieuire, prin care societatea de asigurri se angajeaz s plteasc la decesul asiguratului un capital sau o rent unui beneficiar desemnat, cu condiia ca acesta s fie n via n ziua decesului asiguratului. Se constat c n aceast asigurare se ia n considerare n acelai timp decesul asiguratului i supravieuirea beneficiarului asigurrii. l) Asigurarea viager de deces cu plata primelor de timp limitat Aceast asigurare se contracteaz de ctre persoane n vrst de la 16 la 60 de ani, care au posibilitatea i doresc s-i sprijine familiile mai trziu. Sumele asigurate sunt variabile. Primele de asigurare se stabilesc n funcie de: suma asigurat, vrsta asigurat, durata asigurrii i sunt pltibile n rate anticipate pe o perioad, la alegere, de 5 - 15 ani. Sumele asigurate se pltesc de ctre societatea de asigurri numai n caz de deces al asiguratului persoanelor nscrise n polia de asigurare. m) Asigurarea de supravieuire

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • n aceast asigurare, societatea de asigurri se angajeaz s plteasc asiguratului, la expirarea contractului, suma asigurat, cu condiia ca asiguratul s fie n via. n perioada de valabilitate a asigurrii, asiguratul, pltind primele datorate, acumuleaz o suma de bani la dispoziia societii de asigurri i care devine exigibil la expirarea contractului de asigurare. Suma economisit urmeaz s fie folosit de asigurat, n momentul ncasrii, pentru diferite scopuri, cum ar fi: s-i achiziioneze o locuin, un automobil sau alte bunuri de valoare mare sau folosin ndelungat, s efectueze o cltorie de agrement, de studii, de afaceri, de tratament medical, balnear etc. n) Asigurarea de rent Asigurarea de rent este o variant a asigurrii de supravieuire, potrivit creia suma asigurat se acord asiguratului sub forma unor pli periodice cu titlu de rent. Prima de asigurare poate fi unic sau pot fi prime periodice (lunare, trimestriale, semestriale sau anuale) pe perioada de valabilitate a contractului de asigurare. Plata rentei se poate face n dou variante, i anume: - plata rentei ncepe imediat dup semnarea contractului de asigurare; - plata rentei ncepe la o dat ulterioar (la mplinirea unei anumite vrste, dup ieirea la pensie etc.). i la asigurarea de rent, societatea de asigurri pltete renta numai dac asiguratul va fi n via la expirarea contractului de asigurare. Decesul anterior al asiguratului o elibereaz pe societatea de asigurri de orice obligaie fa de motenitorii asiguratului. Asigurarea de rent nu este atractiv. o) Asigurarea medical Este o asigurare de persoane, alta dect de via, care nu se refer la riscul de deces, ci la riscuri care creeaz unele suferine fizice sau de alt natur. Asigurarea medical are menirea s acopere parial sau total costurile de spitalizare, dac spitalizarea depete un anumit numr de zile (de regul 3 sau 5 zile) ca urmare a unei boli, vtmri corporale sau i s compenseze veniturile nerealizate pe perioada respectiv, n asigurarea medical riscul de deces nu este asigurat. Primele de asigurare sunt difereniate pentru brbai i, respectiv, pentru femei, avnd n vedere i categoriile ocupaionale. p) Asigurarea medical pentru intervenii chirurgicale Este o asigurarea ce se ncheie pentru orice intervenie chirurgical efectuat asiguratului sau copiilor acestuia ca urmare a unei boli sau a unui accident survenite pe durata de valabilitate a asigurrii. Asiguratul poate fi oricare persoan fizic n vrsta de 16-60 de ani. Contractul se poate ncheia de persoane fizice sau juridice n calitate de contractani. Evenimentul asigurat este orice operaie chirurgical efectuat asiguratului sau copiilor si ca urmare a unei boli sau a unui accident intervenite pe durata asigurrii. r) Asigurarea medical pentru boli incurabile Este o asigurare de persoane, alta dect de via, care nu se refer la riscul de deces, ci la riscuri ce produc unele suferine fizice. Aceast asigurare poate fi principal sau adiional, dup cum se contracteaz i ofer asigurailor protecie pentru bolile incurabile, cum sunt: cancer, infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficien renal, bypass arterial coronarian, transplant de organe vitale, invaliditate total n funcie de ocupaie, pn la vrsta de pensionare. s) Asigurarea de sntate permanent Aceast asigurare urmrete s elimine srcia, asociat adesea cu o incapacitate de munc de durat, provocat de un accident sau de o boal. Primele de asigurare se pltesc anual i de obicei nu se modific de la un an la altul. Dac asiguratul a contractat o incapacitate de munc n urma unei boli sau a unui accident, el are dreptul la o indemnizaie de asigurare (compensaie), care se acord periodic att timp ct se menine starea de incapacitate de munc sau pn cnd asiguratul a atins vrsta de pensionare ori a decedat. ) Asigurrile de deces Aceste asigurri protejeaz asiguratul mpotriva riscului de deces. Decesul este un eveniment viitor i sigur, dar incert n ce privete data survenirii lui.

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • Asigurarea de deces ncheiat pe o durat de timp limitat oblig societatea de asigurri s achite suma nscris n contract, dac decesul asiguratului a avut loc n perioada de valabilitate a asigurrii. Dac la expirarea asigurrii, asiguratul este n via, societatea de asigurri este exonerat fa de asigurat de orice obligaie decurgnd din contractul de asigurare. Rezult c asigurarea de deces nu este o asigurare de economisire (capitalizare), ci una de protecie mpotriva unui risc determinat. t) Asigurarea dotal Asigurarea dotal este conceput ca o modalitate de constituire treptat a dotei unui copil pn la ajungerea lui la majorat. Societatea de asigurri onoreaz asigurarea numai dac beneficiarul asigurrii va fi n via la data atingerii majoratului. La aceast dat, asigurarea devine exigibil. Dac beneficiarul asigurrii decedeaz naintea acestei date, societatea de asigurri este exonerat de rspunderea legat de contractul respectiv. u) Asigurarea de nupialitate Este o form a asigurrii de vi, practicat n Frana, n baza creia societatea de asigurri se angajeaz s plteasc o anumit sum de bani asiguratului, dac el (ea) se cstorete nainte de a mplini o anumit vrst. v) Asigurarea de natalitate Prin aceast asigurare, n schimbul primei de asigurare ncasate, societatea de asigurri se oblig s plteasc o anumit sum de bani asiguratului cruia i sa nscut un copil, pn la o anumit dat. Aceast asigurare se practic n Frana. Asigurrile de nupialitate i de natalitate, practicate n Frana, sunt ntr-un continuu regres, ca urmare a modificrii condiiilor demografice i a comportamentului oamenilor fa de instituia cstoriei i planificarea familial.

    B. ASIGURRILE DE ACCIDENTE Prin asigurrile de accidente se compenseaz urmrile imediate ale efortului fizic excesiv reclamat de cauze de for major n timpul pregtirii programului de producie (invaliditate permanent parial sau total, deces). Primele de asigurare sunt stabilite n funcie de suma asigurat, de vrsta asiguratului i se pltesc periodic. Principalele forme ale asigurrilor facultative de accidente privind persoanele sunt: a ) Asigurarea facultativ a cltorilor pentru cazuri de accidente Acest gen de asigurare facultativ a persoanelor n cazuri de accidente se ncheie pe baza contractului perfectat de ctre o societate de transport a cltorilor (n care scop semneaz o declaraie de asigurare) i o unitate a societii de asigurri. Societatea de asigurri asigur facultativ cltorii (inclusiv copiii care cltoresc gratuit, conform tarifelor de cltorie) n timpul transportului organizat de societatea de transport, cu mijloace de transport la care sunt admii cltori i circul pe drumurile publice, pe ci ferate sau pe ap, precum i n transporturile aeriene publice, utilitare sau de serviciu, pentru: a) cazurile de accidente corporale; b) cheltuielile medicale necesare tratrii invaliditii permanente sau temporare; c) pierderea, avarierea sau distrugerea bagajelor nregistrate i a bunurilor aflate asupra cltorilor.

    b) Asigurarea de accidente a persoanelor care particip la excursii organizate de oficiile de turism Aceast asigurare de accidente este o form de asigurare facultativ care are la baza convenia ntre Ministerul Turismului i societatea de asigurri. In asigurare sunt cuprini att turitii care particip la excursii interne i internaionale, ct i nsoitorii acestora i conductorii autovehiculelor cu care sunt transportai turitii, aparinnd oficiilor de turism.

    c) Asigurarea de accidente a persoanelor care particip la excursiile i taberele organizate de biroul de turism pentru tineret

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • Aceast asigurare de accidente se ncheie n baza conveniei semnate de Biroul de Turism pentru Tineret i societatea de asigurri.

    d) Asigurarea de accidente a persoanelor transportate cu autovehiculele organizaiilor de stat fr plata transportului sau numai cu plata carburanilor Prin aceast asigurare poate fi asigurat personalul organizailor de stat transportai n interes de serviciu, cu autovehiculele proprii, n baza obligaiilor contractuale de munc.

    e) Asigurarea de accidente a personalului din organizaiile de stat Aceasta este o asigurare facultativ de accidente ce poate fi ncheiat cu aprobarea ministerelor sau a organelor ierarhic superioare ce aparin unitilor care contracteaz asigurarea.

    f) Asigurarea de accidente a personalului profesionist, a personalului navigant angajat, a elevilor din aeronautic civil i a sportivilor din cadrul aeronauticii sportive Aceast asigurare este facultativ de accidente care se realizeaz pe baza conveniilor ncheiate de societatea de asigurri cu unitile de aeronautic civil i sportiv. Prin aceast asigurare se acoper riscurile de deces sau de invaliditate permanent, produse ca urmare a accidentelor de zbor.

    g) Asigurarea de accidente i rspundere civil a vntorilor sportivi Este o form combinat a asigurrilor facultative de persoane i a celor de rspundere civil. Specific acestei asigurri este faptul c prin acelai contract de asigurare se acoper att riscurile de deces sau invaliditate permanent pe care le poate suferi asiguratul ca urmare a unui accident de vntoare, ct i rspunderea civil a acestuia fa de teri, pentru prejudicii create printr-un eveniment n legtur i ca urmare a activitii de vntoare.

    h) Asigurarea de sntate pentru cltorii n strintate Este o form a asigurrilor facultative de persoane pentru cltorii n strintate, care acoper cheltuielile medicale efectuate ca urmare a mbolnvirii sau producerii unui accident peste hotare n perioada de valabilitate a asigurrii. Asigurarea se ncheie pe o perioad de minimum 2 zile i maximum un an, naintea plecrii n cltorie; asigurarea ncheiat dup nceperea cltoriei este nul. Asigurarea intr n vigoare la data indicat n polia de asigurare, ns nu nainte de plata integral a primei de asigurare. Prima de asigurare este difereniat n funcie de durata cltoriei, de numrul de ri n care va avea loc cltoria.

    Capitolul VI. ASIGURRILE DE BUNURI

    1.


Recommended