+ All Categories
Home > Documents > ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Date post: 05-Jul-2015
Category:
Upload: adriana-gafencu
View: 447 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
46
Asigurarea riscurilor catastrofice Cuprins: I. Introducere.................................................. .........................................................3 II. Clasificarea dezastrelor.................................................. ...................................6 III. Evaluarea riscurilor de catastrofă şi predispoziţia la dezastre...................12 III.1. Caracterizare generala..................................................... .........................12 III.2. Caracteristicile asigurării riscurilor catastrofice....................................15 III.2.1.Frecvenţa de apariţie a riscurilor................................................... .....15 III.2.2.Mărimea evenimentului................................................ ......................16 III.2.3.Locaţia................................... ............................................................1 6 III.3. Evaluarea riscurilor catastrofice din perspectiva Swiss Re..................17 2
Transcript
Page 1: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

Cuprins:

I. Introducere...........................................................................................................3

II. Clasificarea dezastrelor.....................................................................................6

III. Evaluarea riscurilor de catastrofă şi predispoziţia la dezastre...................12

III.1. Caracterizare generala..............................................................................12

III.2. Caracteristicile asigurării riscurilor catastrofice....................................15

III.2.1.Frecvenţa de apariţie a riscurilor........................................................15

III.2.2.Mărimea evenimentului......................................................................16

III.2.3.Locaţia...............................................................................................16

III.3. Evaluarea riscurilor catastrofice din perspectiva Swiss Re..................17

III.3.1.Modulul riscului..................................................................................18

III.3.2.Modulul Vulnerabilităţii.......................................................................19

III.3.3.Modulul Distribuţiei valorii..................................................................20

III.3.4.Modulul condiţiilor de asigurare.........................................................21

III.3.5.Combinarea celor 4 module...............................................................23

IV. Aspecte ale reasigurării riscurilor catastrofice............................................24

IV.1. Pagubele potenţiale maxime...............................................................24

IV.2. Reasigurarea riscurilor catastrofice.....................................................25

V. Riscul de catastrofă în România şi asigurarea acestuia..............................26

V.1.Riscul de catastrofă în ţara noastră.......................................................26

V.2.Asigurarea clădirilor, a altor construcţii şi a conţinutului acestora

împotriva pagubelor produse de calamităţile naturale.................................28

VI. Bibliografie......................................................................................................30

2

Page 2: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

I. Introducere

Calamităţile naturale au un potenţial foarte ridicat de a produce pagube

materiale şi pierderi de vieţi omeneşti de mari proporţii. Expunerea la aceste riscuri

a crescut din ce în ce mai mult. Potenţialul de catastrofă determinat de cresterea

populaţiei, înfiinţarea unor localitaţi în zone anterior nelocuite, cresterea numărului

de construcţii, de locuinţe, de unităţi economice pentru producţie, comerţ, servicii,

dezvoltarea economică în regiunile mai expuse, apariţia de aglomerări urbane,

dezvoltarea tehnologiei, densitatea mare a valorilor în oraşe şi zone industriale

preocupă tot mai mult întreaga comunitate. Din acest motiv este nevoie de o

documentare detaliată asupra tipurilor şi forţei catastrofelor naturale cu rol în

luarea deciziilor economice şi politice.

Pericolul de catastrofă este potenţat şi de schimbările mediului datorită

activităţii oamenilor, modificarea climei cu implicaţii asupra creşterii nivelului mării,

modificarea vegetaţiei, cresterea volumului precipitaţiilor şi reaşezarea zonelor cu

precipitaţii foarte ridicate sau foarte scazute. Pagubele materiale, pierderile de vieţi

omeneşti, şocul psihologic puternic suferit de populaţie, efectul producerii acestora

pe termen lung, determină cresterea interesului pentru elaborarea unor studii

privind riscurile de catastrofă, studierea atentă a fenomenului şi sub aspectul

asigurării care ar putea prin rolul şi natura ei să facă mai puţin simţite pagubele

materiale şi să repună pe cei afectaţi în situaţia patrimonială existentă înainte de

producerea dezastrului.

Deoarece riscurile de catastrofă sunt în general asigurabile este necesară o

analiză şi o documentaţie detaliată a asigurărilor care să prezinte tipurile,

dimensiunile şi intensitatea dezastrelor şi implicaţiile lor în scopul adoptării

deciziilor optime.

Bazându-se pe situaţiile anterioare, în ultimele decenii s-au elaborat hărţi

pentru zonele cu potenţial de catastrofă în funcţie de care se fac estimări pentru

viitor. Catastrofele naturale cu mare potenţial distructiv sunt cutremurele, tsunami,

eruptiile vulcanice, cicloanele, tornadele, furtunile extratropicale, furtunile

regionale, furtunile musonice, ploaia, grindina, fulgerul, înghetul, inundatiile,

3

Page 3: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

alunecările de teren, schimbarea climatului, incendiul, deriva icebergurilor. Dintre

acestea cutremurul, tsunami, tornadele şi cicloanele sunt cele mai distructive forţe

ale naturii, care alături de pagubele materiale pe zone foarte întinse, au şi un

impact psihologic profund şi de lungă durată pentru populaţie.1

În ultimele două decade dezastrele de mediu au constituit cauza a peste 8

milioane de decese şi a peste 800 milioane de oameni îmbolnaviţi de diferite

maladii. Totodată acestea au condus la un volum impresionant de pierderi şi

distrugeri de bunuri materiale a căror valoare depaşeşte 30 miliarde de dolari.

În raportul prezentat de Gerard LeClaire consultant la Centrul Naţiunilor

Unite pentru Asistenţă în caz de urgenţă de mediu (UNCUEA) la 1 octombrie 1983

privind “urgenţele de mediu” termenii de “urgenţa”, “accident” şi “dezastru” nu sunt

definiţi în mod special. Totuşi dezastul este definit de către departamentul

Afacerilor Umanitare în cadrul Naţiunilor Unite (DHA) ca o serioasă şi gravă

ruptură a funcţionării unei societaţi ce cauzează pierderi umane, materiale sau de

mediu depăşind posibilităţile societăţii afectate de a face faţă situaţiei folosind

resursele proprii. Ministerul Sănătăţii şi al Bunăstării din Suedia defineşte dezastrul

ca un dezechilibru între nevoile acute şi resursele disponibile.

Potrivit raportului menţionat mai înainte urgenţa se poate transforma într-o

veritabilă criză atunci când în activitatea de raspuns la o astfel de situaţie există

aspecte în neregulă. Urgenţa poate fi transformată într-un dezastru datorită

depăşirii posibilităţilor de a face faţă situaţiilor. Termenul răspuns se referă la orice

acţiune ce are loc în cazul unei urgenţe pentru a reduce efectele negative ale

acesteia asupra activitaţilor economice, sanătăţii umane şi mediului înconjurator.

Acest termen este parte componentă a ciclului de management a dezastrului care

include prevenirea, pregatirea, raspunsul şi redresarea.

Organizaţia Mondiala a Sănătăţii defineşte dezastrul ca fiind orice

eveniment care cauzează pagube, distrugeri ecologice, pierderi de vieţi omeneşti,

deteriorarea sănătaţii la o scară suficient de mare încât să justifice un extraordinar

raspuns sau intervenţie din afara comunităţii afectate.

1 Exemple în acest sunt cutremurul din zona Armenia ( Columbia ) din 25 ianuarie 1999 care a dus la dispariţia a peste 1000 de oameni izolare si foamete, tsunami din zona Asiei de sud-est din 25 decembrie 2004, inundaţiile din Europa Centrala şi de Est din vara anului 2005

4

Page 4: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

Legislatia din România privind apărarea împotriva dezastrelor defineşte

dezastrele ca fiind fenomene naturale distructive de origine geologică sau

meteorologică sau îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale

produse în mod brusc ca fenomene de masă. Aici sunt incluse cutremurele,

alunecările de teren, prabuşirile de teren, inundaţiile, fenomenele meteorologice

periculoase, epidemiile şi epizootiile. Tot în categoria dezastre intră şi

evenimentele cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate

de accidente cum ar fi: accidentele chimice, biologice, nucleare,în subteran,

incendiile de masă şi exploziile, accidentele majore pe căile de comunicaţie,

accidentele majore la instalaţiile şi utilajele tehnologice periculoase, căderea de

obiecte cosmice periculoase, accidentele şi avariile la reţelele de instalaţii şi

telecomunicaţii.

Necesitatea practicării asigurarilor împotriva catastrofelor naturale

Asigurările s-au născut din nevoia acută de protecţie a omului şi a bunurilor

sale împotriva forţelor distructive ale naturii, accidentelor şi bolilor, din nevoia

constituirii unor mijloace de exstenţă în condiţiile pierderii sau reducerii capacităţii

de muncă.

Dezvoltarea societăţii a însemnat o continuă strădanie a omului în găsirea

celor mai bune soluţii în rezolvarea acestor probleme.

Diferitele fenomene imprevizibile şi distructive ale forţelor naturii au avut şi

mai exercită încă influienţe dăunătoare asupra valorilor materiale şi chiar spirituale,

create de munca oamenilor. Calamităţile naturale pot provoca mari prejudicii

materiale economiei unei ţări, deopotrivă agentilor economici şi cetăţenilor.

Cu toate că oamenii au obţinut mari succese în reducerea pagubelor

provocate de fenomenele naturale, ei sunt încă neputincioşi în faţa unor calamităţi

ale naturii pentru care stiinţa nu a găsit încă mijloacele tehnice suficiente de luptă

aducând societăţii mari prejudicii.

Din acest motiv, omului i-a rămas calea solidarizării şi ajutorării reciproce

pentru suportarea în comun a efectelor calamităţilor naturii, şi anume , calea

5

Page 5: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

asigurării prin care pagubele provocate de un eveniment sunt suportate de mai

multe persone fizice sau juridice cuprinse în asigurare.

Pentru prevenirea, limitarea, combaterea şi compensarea daunelor,

persoanele fizice şi agenţii economici îşi pot constitui din resursele lor unele

rezerve materiale şi băneşti. Însă acest lucru este ineficient deoarece volumul

rezervelor trebuie să fie egal cu valoarea bunurilor pentru care aceştia contituie

rezervele, ceea ce duce la o imobilizare a resurselor şi o gestionare ineficientă a

acestora. Aceasta a dus la ivirea necesitaţii folosirii unei căi mai convenabile şi mai

eficiente şi anume trecerea riscurilor asupra unor societăţi specializate în domeniul

asigurărilor şi reasigurărilor, care constituie la nivelul lor fonduri de rezervă şi de

asigurare.

Reasigurările sunt o completare firească a asigurărilor care favorizează

menţinerea stabilităţii rezultatelor financiare ale societăţilor de asigurare prin

omogenizarea şi dispersia riscurilor.

II.Clasificarea dezastrelor

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătaţii dezastrele sunt clasificate în felul

următor:

a. După natura acestora:

Dezastre naturale;

Dezastre datorate activităţilor umane.

b. După perioada de instalare dezastrele pot fi:

Cu o perioadă de instalare scurtă ( inundaţii, cutremure, tsunami);

Cu o perioadă de instalare lentă (secetă şi foamete).

c. După origine dezastrele pot fi:

De origine meteorologică (uragane, cicloane, tornade taifunuri, ploi

torenţiale, furtuni, viscole, inundaţii, secete, canicule, geruri);

De origine topografică (alunecări de pământ, prabuşiri de teren, avalanşe);

De origine tectonică şi telurică (cutremure de pământ, erupţii vulcanice);

De origine tehnologică produse de acţiunea omului (accidente chimice

industriale, incendii, explozii, razboaie, conflicte civile, avarii de structuri);

6

Page 6: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

De origine epidemiologică (febra galbenă şi alte boli virale, holera,

meningita).

În unele ţări, riscurile de catastrofă naturală sunt extrem de ridicate,

determinând o anumită politică de asigurare privind acoperirea parţială sau chiar

excluderea anumitor riscuri. În mod normal statul trebuie să se implice deşi nu

poate să ofere protecţia totală pentru pierderile catastrofale. De aceea este

necesar un parteneriat în domeniul riscului în care să fie implicaţi asiguraţi,

asigurători, reasigurători alături de stat, fiecare parte asumându-şi o cotă din risc şi

finanţând unele măsuri adecvate de management al riscului. Acesta este singurul

mod fezabil de acoperire cuprinzătoare şi eficientă a riscurilor de catastrofă.

Trebuie acceptat ca progresul nu se poate concepe fără un sistem de asigurări şi

reasigurări la nivel naţional bine organizat şi condus. În cele mai multe ţări

implicarea guvernului în cazul catastrofelor este o condiţie “sine qua non” pentru

protejarea economiei şi bunul mers al societăţii.

1. Cutremurul şi mişcarile tectonice

Privit la nivel mondial, riscul de cutremur ocupă detaşat locul întâi

comparând pierderile materiale pe termen lung şi numarul victimelor cauzate de

dezastrul natural. Frecvenţa de producere a cutremurelor se poate determina în

funcţie de “istoria seismică”, în timp ce potenţialele pierderi economice şi de vieţi

omeneşti sunt putin previzibile. Într-un interval scurt de timp pierderile datorate

cutremurelor au crescut datorită evoluţiei rapide a economiei şi societăţii. Factorii

care au contribuit la acestea sunt:

cresterea de patru ori a populaţiei mondiale la începutul secolului ceea ce

înseamnă o expunere mult mai mare la risc a populaţiei, a locuinţelor, a

locului în care îşi desfăşoară activitatea;

cresterea investiţiei pe locuitor;

cresterea densităţii şi numarului construcţiilor cu caracter commercial şi

privat. Tebuie subliniat că durata medie de viaţă a unei cladiri moderne este

de 50 de ani, dar multe au o vechime mai mare expunându-se astfel la un

risc mai mare.

7

Page 7: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

Cresterea cheltuielilor cu reparaţiile este determinată de faptul că părţile

componente au preţuri din ce în ce mai mari. În medie ele reprezintă 80%

din daunele fizice generate de cutremur şi solicită o cantitate mare de

muncă, salarii şi directe legate de salarii în crestere în ultimii ani în cele mai

multe ţări, fapt ce conduce de multe ori la luarea deciziei de a distruge

clădirile avariate şi nu de a le repara;

Preţurile ridicate ale terenurilor precum şi dorinţa de a limita transportul au

adus la aglomerări considerabile.

Unii asigurători corelează riscul de cutremur cu intensitatea acestuia la care se

produc pagubele (de exemplu 6 grade pe scara Mercalli). Peste 90 % din

cutremure se produc în regiunile în care se întâlnesc mari plăci tectonice, în zonele

de convergentă în special în mijlocul oceanelor.

Expunerea la cutremur este clasificată în 5 zone conform urmatorului tabel:

ZonaIntensitatea maximă probabilă odată la

50 de ani (cu o probabilitate de a depăşi 10% )

0 V sau sub1 VI2 VII3 VIII4 IX sau peste

Tabelul nr.1 Zonarea seismică în funcţie de intensitatea maximă probabilă2

2. Erupţiile vulcanice

Erupţiile vulcanice sunt riscuri din care decurg şi alte evenimente numite

riscuri asociate: căderi şi nori de cenusă,maree, scurgeri de lavă şi noroi,

cutremure vulcanice. Riscurile diferă ca intensitate şi dimensiune de la un vulcan la

altul. Căderile de cenusă şi mereele crează pagube pe suprafeţe mari în timp ce

scurgerile de lavă şi noroi, norii de cenusă şi cutremurele vulcanice, au efecte

2 Sursa: Munich Re, World Map Of Natural Hazards, 1998

8

Page 8: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

numai în vecinatatea imediată. Aceste tipuri de risc sunt greu de cuantificat

deoarece frecvenţa erupţiilor este redusă ceea ce nu permite o evaluare bine

fundamentată şi desprinderea unor tendinţe clare pentru viitor. Astfel din punctul

de vedere al asigurărilor, clasificarea în funcţie de intensitate nu este relevantă.

3. Valurile seismice - Tsunami3

Tsunami este o catastrofă naturală ce afectează în special coastele Asiei

aparând după producerea cutremurelor sau ca urmare a unor alunecări de teren

ale fundului mării deseori induse de cutremure sau erupţii vulcanice în mare sau pe

uscat. Valurile se propagă în toate direcţiile şi cu mare viteză. Ele depind de

adâncimea apei şi de dimensiunea bazinului maritim, astfel că în bazinele maritime

mari viteza valurilor poate atinge 700 km/h.

Valurile seismice se pot deplasa pe distanţe de 10.000 de km sau chiar mai

mari fără să se atenueze ca intensitate afectând zone aflate în reguni îndepartate.4

Magnitudinea tsunami-urilor se măsoară cu ajutorul unei scări de 5 grade ( de la 0

la 4), luându-se în considerare şi adâncimea apei. Riscurile de tsunami sunt

datorate extinderii activităţii industriale şi comerciale, aglomerărilor urbane, şi a

dezvoltării turismului în zonele afectate.

4. Inundaţiile

Inundaţiile afectează aproape toate ţările lumii cu excepţia celor deşertice.

Aceste riscuri au cea mai mare frecvenţă de apariţie şi sunt responsabile pentru

mari pierderi materiale şi moartea unui număr mare de oameni. Rezervele totale

de apă ale pământului sunt de 1.6 miliarde km cubi, circa 450.000 km cubi de apă

se evaporă annual, din care peste 90% revin în oceane şi sub 10% ajung pe

continent luaţi de curenţii de aer.5

5. Ploile torenţiale

Precipitaţiile medii anuale la nivel mondial se situează în jurul valorii de

1000 l/m pătraţi. Ele diferă de la o regiune la alta în funcţie de latitudine, altitudine

şi alţi factori cu caracter local. În definirea potenţialului de inundaţie de o mare

importanţa este cunoaşterea valorii medii anuale a precipitaţiilor.

3 Denumire din limba japoneza, Japonia fiind mult afectata de acest risc4 Japonia a fost afectata in 1960 de valurile produse ca urmare a cutremurului din Chile5 Sursa: Flooding and Insurance, Munich Re, 1997

9

Page 9: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

6. Furtunile

Furtunile sunt la nivel mondial printre cele mai importante calamităti din

punctul de vedere al daunelor şi al zonelor afectate. În perioada 1988 -2002 două

treimi din totalul daunelor plătite în valoare de aproximativ 150 miliarde de dolari au

reprezentat despăgubiri plătite ca urmare a furtunilor. În categoria furtunilor există

două categorii mari de catastrofe grupate în funcţie de viteza vântului, zona şi

perioada de producere:

Furtuni tropicale ( uragan, taifun, ciclon ) – ating 12 grade pe scara

Beaufort, adică peste 118 km/h. Acestea au denumiri diferite în funcţie de

zona de producere, şi anume: uragan în zona oceanului Atlantic şi a

Pacificului de nord-est, ciclon în zona Oceanului Indian, Mările Australiene

şi Pacificul de Sud şi taifun în zona pacificului de nord-vest. Furtunile

tropicale afectează zone largi, 200 - 250km lăţime, de-a lungul coastelor şi

în zonele insulare atingând viteze chiar de 300 km/h. Ca efecte indirecte ale

furtunilor tropicale amintim ploile şi inundaţiile;

Furtunile extratropicale – apar în zonele de tranziţie dintre regiunile

subtropicale. Intensitatea furtunilor depinde în mod direct proporţional de

diferenţa de temperatură dintre masele de aer rece polar şi masele de aer

subtropical, fiind mai frecvente toamna şi iarna. De aceea aceste furtuni se

mai numesc şi furtuni de iarnă. Potenţialul ridicat de catastrofă rezidă în

viteza mare a vântului de aproximativ 140 – 200 km/h ajungând chiar la 250

km/h şi afectând suprafeţe mari până la 2000 km.

7. Tornadele

Tornadele sunt vânturi foarte puternice care se deplaseaza pe distanţe de

mai mulţi km au formă cilindrică sau conică, cu un diametru al coşului de circa 100

de metri. La capătul tornadei, viteza maximă poate atinge 500 km/h deşi frecvent

depăşeşte cu putin 100 km/h. O singură tornadă poate crea singură pagube de

sute de milioane de dolari.

10

Page 10: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

8. Fulgerul şi trasnetul

Fulgerele sunt cauza multor pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti,

evaluate la aproximativ 1500 concomitente pe pământ. Uneori sunt cauza

incendiilor provocate pădurilor, cauza arderii echipamentelor electrice şi

electronice, a transformatoarelor de înaltă tensiune şi a releelor de transmisie şi

traficul aerian este supus acestui risc, motiv pentru care se încearcă evitarea pe

cât posibil a acestor regiuni. Zonele cu cel mai mare risc sunt Europa Centrala şi

de Est şi Florida.

9. Grindina

Este un fenomen atmosferic care constă în formarea unor bucăţi de gheaţă

de formă, dimensiune, greutate, densitate diferită care pot cadea pe obiectul

asigurat avariindu-l sau distrugându-l. Ca risc de catastrofă produce mari pagube

agriculturii, vehiculelor, clădirilor, etc. Viteza grindinei depinde de dimensiunea

bucăţilor şi variază între 50 km/h pentru bucăţi de 1 cm şi de 150 km/h pentru

bucăţi de 9 cm. Severitatea pagubelor depinde nu numai de dimensiunea şi

greutatea lor ci şi de viteza vantului în timpul grindinei. Alături de cutremur

considerat ca fiind cel mai mare risc potenţial de catastrofă şi nivel al pierderilor, şi

grindina poate determina pierderi ce pot fi comparate ca nivel şi întindere de cele

produse de cutremur. Cele mai afectate zone de grindină sunt Europa, Orientul

Mijlociu, Asia de Est şi de Sud-est, Australia şi zona Central-Sudica a Americii de

Sud.

10. Alunecările de teren

Reprezintă miscarea în jos a terenului, pietrelor şi solului, avându-şi originea

în miscarea de gravitaţie. Sunt cauzate de alte riscuri precum: ploi torenţiale,

inundaţii, cutremure sau de distrugerea echilibrului pe termen lung al plantelor,

suprafeţei pământului consecinţa operaţiunilor industriale sau a lucrărilor de

construcţii. Întâlnite frecvent în Noua Zeelandă, acestea au un mare potenţial de

catastrofă.

11. Avalanşele

Sunt cantităţi de zăpadă sau gheaţă care încep să se mişte brusc pe pantă

şi se prăbuşesc la vale. Sunt determinate de greutăţile maselor mari de zăpadă cu

11

Page 11: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

umiditate ridicată la care se adaugă interacţiunea mai multor factori cum ar fi:

teren, cantitatea de zăpadă, vânt, structura zapezii de suprafaţă, temperatura. Se

întâlnesc în zonele de munte în Franţa, Elveţia, Austria, Nordul Italiei casele din

zonele expuse avalanşelor fiind construite astfel încât să reziste la presiunea

zăpezii. Avalanşele pot determina şi producerea şi a altor calamităţi precum

inundaţiile şi alunecările de teren.

12. Deriva icebergurilor

Afectează în principal traficul maritim având efecte pe o durată îndelungată

iar datorită schimbării climei previziunile în privinţa manifestării lor sunt dificil de

făcut.

13. Incendiile

Incendiile au provocat de-a lungul timpului şi continuă să provoace şi astăzi

importante pierderi materiale. Declanşate de trasnete, creşterea temperaturii peste

anumite limite, explozii, scurtcircuite, neglijenţă sau acţiuni criminale, incendiile

sunt un factor perturbant ce afectează activitatea economică, viaţa oamenilor şi

echilibrul ecologic. Pagubele produse de acestea sunt valori materiale utile uneori

greu sau imposibil de înlocuit, întrerup activitatea de producţie, afectează

transporturile, pun în pericol viaţa şi integritatea corporală a oamenilor.

Ca exemplu, numai în perioada 1970-1995, în lume s-au produs 637 de

mari incendii care au provocat pagube de 12.589 milioane de dolari, localizate în

proporţie de 47,3% pe continentul nostru.

III.Evaluarea riscurilor de catastrofă şi predispoziţia la

dezastre

III.1. Caracterizare generala

Estimarile privind predispoziţia la dezastrele serioase ale unei anumite ţări

sau zone sunt de obicei determinate de cunosterea din trecutul apropiat. Aceste

previzuni nu sunt nici cantitative nici obiective. Din acest motiv este nevoie să se

stabilească un mijloc de determinare cantitativă a riscului naţional asociat cu

efectele dezastrelor.

12

Page 12: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

Efectul unui dezastru dintr-o ţară depinde în mare masură de nivelul

economic al acestei ţări. Un eveniment care afectează un anumit număr de

persoane cauzator de pagube poate avea un efect dezastros asupra unei ţări cu

economie slabă, în timp ce un dezastru cu un grad de distrugere similară într-o

ţară cu o economie puternică, poate fi trecut cu vederea. Cu toate acestea, chiar în

cazul unor economii puternice, frecvenţa şi severitatea dezastrelor sunt luate în

considerare în funcţie de pierdere.

Efectele catastrofelor naturale sunt puternice şi constau, alături de

distrugerile imediate, în efecte de lungă durată dintre cele mai diverse, cum ar fi:

crearea şi menţinerea efectului de seră pe o perioadă nedeterminată, ploi de lungă

durată, inundaţii, furtuni pe Coasta Pacificului din America de Nord şi Sud şi în

zona Africii de Est, cresterea activităţii ciclonului din Pacificul de Est, uragane în

Atlanticul de Nord şi Caraibe, secete şi incendii pt păduri în partea vestică a

Pacificului, în Australia, Indonezia, Filipine şi în subcontinentul Indian, Africa de

Sud, zona Sahelului şi America de Sud Est.

În 1990, “Organizaţia Naţiunilor Unite pentru rezolvarea dezastrelor” a

efectuat aşa numitul “Studiu preliminar asupra identificării ţărilor predispuse la

dezastre pe baza impactului economic” în care au fost analizate 195 de ţări în

vederea stabilirii impactului evenimentelor dezastroase asupra economiilor

acestora.

În funcţie de impactul dezastrelor asupra economiilor, primele 10 ţări cele

mai predispuse aşa cum reiese din studiu sunt date în clasamentul următor:

Poziţia Ţara

123456789

10

MontserratVanuatu

NicaraguaBurkina Faso

DominicaInsulele Cook

CiadBolivia

Santa LuciaYemen

13

Page 13: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

Pentru multe dintre ţările incluse în studiu rezultatele au confirmat

expunerea acestora la dezastre pe baza experienţei UNDRO în acele ţări. Cu toate

acestea, unele rezultate au fost totuşi destul de surprinzătoare deoarece gradul în

care unele ţări au fost afectate de dezastre a fost neaşteptat.

Pentru domeniul asigurărilor, este important să se urmarească evoluţiile

acestor fenomene cu puternic potenţial distructiv în scopul adoptării unor măsuri

adecvate pentru o evaluare corectă a riscurilor. Ca urmare a schimbării climei, este

posibilă existenţa unor valori extreme pentru un număr mare de parametri care

sunt relevanţi pentru asigurări în aproape toate regiunile lumii.

Metodele uzuale de evaluare şi stabilire a primelor de asigurare pentru

riscurile de catastrofă nu pot fi utilizate datorită frecvenţei rare, din punct de vedere

statistic şi al apariţiei, acestor riscuri. Cu toate că pot să survină pagube imense la

care asiguratorii se expun prin asigurare, ele sunt considerate riscuri asigurabile.

În procesul de asigurare a riscurilor catastrofice se disting 3 etape:

Determinarea frecvenţei evenimentului, pe baza datelor disponibile, a

măsurătorilor sau descrierilor istorice de acest tip; acest lucru face

posibilă o estimare a probabilităţii de apariţie a riscurilor.

Evaluarea localizării riscurilor, care are o influienţă mare asupra

ratelor de primă.

Posibilitatea de apariţie a daunelor. În mod deosebit este vorba de

catastrofe mari de la mijlocul anilor ’80 , cum a fost cazul

următoarelor evenimente:

o Cutremurele din Chile şi Mexic din 1985;

o Nortridge în 1994;

o Kobe în 1995;

o Furtunile din Europa anilor ‘90

o Taifunul Mireille din 1991;

o Uraganul Andrew din 1992 şi altele6.

6 Violeta Ciurel “Asigurări si reasigurări-Abordări teoretice si practice internaţionale”, Editura All Beck, 2000, Bucureşti, pg.396-397

14

Page 14: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

III.2.Caracteristicile asigurării riscurilor catastrofice

Rolul asigurătorului este de a-şi asuma riscul şi acoperirea eventualelor

pagube dacă acesta are loc in schimbul unei prime. Pentru ca acesta să poată să

işi indeplinească obligaţiile sale financiare in urma producerii riscului, trebuie să

evalueze cât mai exact posibil riscul care il ia asupra sa, de exemplu prin stabilirea

pagubelor potenţiale şi frecvenţa de apariţie a acestuia. In aceasta analiză sunt

luaţi in considerare doi parametri:

Pierderile anuale estimate; asigurătorul trebuie să estimeze cât de

mare vor fi pagubele anuale de acoperit pentru un anumit risc sau

pentru intreg portofoliul de riscuri. Aceasta are rol in calculul primelor.

Pierderile cauzate de evenimente extreme; asigurătorul trebuie să

estimeze cât de mari vor fi pierderile in urma producerii unui

eveniment extraordinar cum sunt catastrofele. Această informaţie

poate fi folosită pentru prevenirea lipsei de lichidităţi de exemplu

pentru a defini capitalul de bază pentru companii pentru a determina

gradul de acoperire prin reasigurare.

Aceşti doi parametri sunt calculaţi in moduri diferite pentru că depinde de

tipul de risc asigurat. De exemplu sunt diferenţe majore intre riscuri comune cum

este focul, şi catastrofe naturale care presupun o abordare diferită din punct de

vedere analitic.

III.2.1.Frecvenţa de apariţie a riscurilor

Probabilitatea ca o singură cladire să sufere un incendiu este scăzută. Dar

in cazul unui intreg portofoliu de asigurare pierderile in urma unor incendii sunt

relativ frecvente şi sunt consistente intr-o anumită perioadă. Datorită presei şi

televiziunii se creaază impresia că catastrofele naturale sunt frecvente. La nivel

global acest lucru este adevărat. Dar probabilitatea ca un portofoliu să fie afectat

de un asemena eveniment este scazută. Acest lucru inseamna că după zeci de ani

fără pagube se poate ca deodată să fie un an cu pagube foarte mari. Astfel faţă de

incendii, pagubele cauzate de riscurile catastrofice fluctuează radical de la un an la

altul.

15

Page 15: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

In cazul asigurărilor de incendii, pagubele produse in câtiva ani la rând sunt

analizate folosind metode statistice pentru a se prognoza viitoarele pierderi. In

cazul catastrofelor naturale datele despre pagubele produse nu sunt reprezentative

şi prin urmare nu pot fi folosite in analize datorită fluctuaţiilor ce au loc in frecvenţa

de apariţie a acestora. Pentru a se determina totuşi asemenea catastrofe naturale

trebuie să se folosească tehnici stiinţifice specializate.

III.2.2.Mărimea evenimentului

Un incendiu afectează in mod normal o clădire, un complex de cladiri sau

capacitate de productie industrială. Sistemele de prevenire şi stingere a incendiilor,

efortul pompierilor şi distanţa dintre cladirire şi celelalte clădiri din vecinătate pot

limita extinderea incendiilor şi potenţialele pagube. Pe de altă parte, o catastrofă

naturală cauzează pagube pe arii geografice extinse, intre 10000 şi 100000 km

pătraţi, şi implică o multitudine de riscuri individuale. In acest caz asigurătorul are

deaface cu o “acumulare catastrofică” Suma pagubelor individuale poate atinge

proporţii enorme, putând depăşi de câteva ori veniturile anuale din prime. Dacă

asemenea evenimente nu au avut loc de foarte mult timp, este prezentă o tendinţă

de a subestima primele de asigurare necesare pentru acoperirea acestor

evenimente. Pentru a se asigura echilibrul financiar al firmei de asigurare este de

preferat ca riscurile din portofoliul să facă parte din regiuni geografice diferite

pentru a se impărţi riscul.

Cu experienţă, expertize şi inspecţii la faţa locului este posibil să se facă o

evaluare exactă a pagubelor ce ar putea fi provocate de un incendiu de proporţii,

atâta timp cât incendiul râmane intre anumite limitele. Dar este mult mai dificil să

se estimeze pagubele in urma unei catastrofe naturale. Cantitatea de riscuri a

catastrofelor naturale necesită modele care analizează regiuni geografice intinse şi

un număr mare de obiecte asigurate.

III.2.3.Locaţia

In asigurarea catastrofelor naturale, riscul poate varia foarte mult pe distanţe

scurte. Astfel atenţia trebuie indreptată şi asupra factorului locaţie, la fel de mult ca

şi asupra fluctuaţiilor extreme ale pagubelor şi asupra pericolului acumulărilor

catastrofice. In asigurarea incendiilor locaţia clădirilor nu este aşa de importantă,

16

Page 16: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

pentru un asigurător nu are importanţă dacă cladirea este situată intr-un colţ sau

altul al ţării. Insă in ceea ce priveşte catastrofele naturale, locaţia are o importanţă

foarte mare. Uraganele sunt o ameninţare mare in Florida in lunile de vară iar

populaţia din California este supusă permanent riscului de cutremur.

Foarte importante pentru asigurători sunt datele privitoare la catastrofele

naturale. Inregistrarea datelor in diferite regiuni geografice şi alte informaţii

referitoare la un potenţial de producere de pagube legat de obiectele asigurate se

numeşte controlul acumulărilor. Controlul asigurărilor este o precondiţie esenţială

in evaluarea riscului financiar ce poate fi produs de catastrofele naturale. Este

imposibil să se estimeze un nivel mediu al pagubelor sau un nivel maxim pe o

perioadă de câţiva ani sau prin inspecţii la faţa locului. Trebuie implementate

modele speciale pentru a se obţine asemenea rezultate.

III.3. Evaluarea riscurilor catastrofice din perspectiva Swiss Re7

Experienta Swiss Re in domeniul asigurărilor şi reasigurărilor a condus la

binemeritata asemanare a riscurilor catastrofice cu jocurile cu zaruri.

Imprevizibilitatea producerii catastrofelor naturale i-au influienţat in realizarea unor

modele simplificate reprezentând realitatea, modele in care fac uz de lumea

virtuală a calculatoarelor pentru a simula catastrofele naturale şi pierderile aferente

acestora.

In concepţia Swiss Re. Riscul la care un asigurător al riscurilor catastrofice

se expune depinde de 4 seturi de informaţii de bază privind:

Riscul

Vulnerabilitatea

Distribuţia valorii

Condiţiile asigurării

Această analiză poate fi aplicată tuturor formelor de dezastre naturale. Cea

mai simplă modalitate de a evalua pierderea potenţială a unui portofolil de asigurări

este aceea de a simula producerea catastrofelor naturale individuale. Dezavantajul

acestui mod de analiza este acela că deşi permite evaluarea unui singur

7 http://www.swissre.com/

17

Page 17: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

eveniment ce poate provoca pagube, nu mai este valabil atunci când se iau in

considerare toate celelalte evenimente care pot aparea.

Astăzi pentru a evita analize „probabilistice” se utilizează analize

intermadiate de calculator. Swiss Re Cat Peril a dezvoltat pe această bază modele

care conduc la analiza probabilistică a celor mai riscante catastrofe: cutremurul,

furtuna şi inundaţiile. Cu ajutorul acestor modele riscul asociat catastrofelor

naturale poate fi estimat atât pentru portofolii de riscuri cât şi pentru riscuri

individuale de asigurat. Modele au la bază 4 module, amintite şi mai sus: riscul,

vulnerabilitatea, distribuţia valorii şi condiţiile asigurării.

III.3.1.Modulul riscului

Baza modului o reprezintă cataloage de date istorice, arhive de date in

legatură cu diferite riscuri catastrofice. Cu cât aceste date sunt mai vechi şi mai

complete, cu atât conduc la estimări cât mai fiabile ale respectivelor riscuri.

Daca o societate de asigurări doreşte să ajungă la o evaluare a riscului cât

mai realistă, se impune simularea in modulul riscului selecţiilor reprezentative ale

tuturor evenimentelor posibile. Analizale, studiile trebuie să fie susţinute de

cercetări stiinţifice ale genezei şi dinamicii riscurilor naturale.

Misiunea de a construi un set de evenimente sigure reprezintă o provocare

stiintifică majoră.

Intensitatea catastrofelor naturale depinde de mulţi factori care pot fi definiţi

diferit, in funcţie de analiza realizată. Scopul simulării riscurilor naturale este acela

de a permite evaluarea pierderilor ulterioare.

In modelul probabilistic, diferiţi parametri sunt luaţi in considerare când sunt

descrise intensităţile evenimentelor. In cazul cutremurelor este vorba de scala

intensităţii Mercalli modificata (MMI) , in cazul furtunilor de viteza cea mai mare a

rafalei şi viteza susţinută a vantului sunt luate in considerare iar in cazul inundaţiilor

nivelul cel mai mare al apei, cantitatea depunerilor, acumulărilor, şi durata lor sunt

măsuri cheie ale intensităţii.

Datele istorice au arătat că există o corelaţie strânsă intre intensitatea

acestor parametri şi nivelul pierderilor.

18

Page 18: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

Swiss Re oferă clienţilor şi persoanelor interesate o gamă variată de

informaţii pe „CatNet”, inclusiv informaţii despre catastrofele produse in trecut şi

analize ale diferitelor comportamente ale societăţilor de asigurare privind aceste

dezastre.

III.3.2.Modulul Vulnerabilităţii- ilustrează proporţia pagubelor.

Orice producere a unei catastrofe generează niveluri diferite de pagube care

pot varia chiar şi in cazurile când intensitatea evenimentelor ramâne constantă.

Felul in care o clădire va fi afectată depinde de tipul constructiei, vechimea

acesteia, inălţimea sa.

Rata medie a pagubelor ( Mean Damage Ratio (MDR)) este determinată nu

numai de intensitatea evenimentelui dar şi de caracteristicile obiectului asigurat.

Rolul modulului vulnerabilităţii este acela de a defini rata medie a pagubelor pentru

diferite bunuri asigurate pe baza intensităţii unui eveniment simulat.

Bunurile sunt grupate pe clase, iar pentru fiecare clasă este trasată o

anumită curbă a vulnerabilităţii:

Vulnerabilitatea pierderii variază mult intre segmentele de clienţi, bunuri

asigurate. In cazul cel mai fericit, curbele vulnerabilităţii ar trebui să fie bazate pe

date autentice a cât mai multe evenimete posibile şi cu cât aceste evenimente sunt

19

Page 19: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

mai recente cu atât mai bine. Asigurătorii şi reasigurătorii folosesc adesea date

tehnice pentru a-i ajuta in evaluarea pe care o realizează.

Curbele vulnerabilităţii cele mai precise joacă un rol cheie in procesul

modelării riscurilor naturale deşi o atenţie semnificativă este adesea indreptată

spre dezvoltarea modulului riscului prezentat anterior.

Este important să se inţeleaga bine că toate cele 4 module au impact

asupra rezultatelor evaluării riscurilor catastrofice, iar curbele vulnerabilităţii sunt la

fel de importante in calitate de set de evenimente reprezentativ.

III.3.3.Modulul Distribuţiei valorii

Localizarea şi tipul bunului asigurat sunt factori importanţi in estimarea

pierderilor, dar pentru a afla valoarea acestor pierderi este necesar a fi cunoscută

valoarea bunurilor asigurate.

Este esenţial pentru companiile de asigurare să obţină informaţii, valori cât

mai precise pentru intreg portofoliul de riscuri asigurate pentru a fi capabile de a

modela, analiza catastrofele naturale. Sunt utilizate in acest caz standarde precum

CRESTA şi UNICEDE in furnizarea informaţiilor necesare.

Trebuie accentuat că atunci când este vorba de a testa un model al

pierderii, se foloseşte intotdeauna costul de inlocuire (RC) a bunului distrus

indiferent de valoarea asigurată iniţial (SI). Acesta este mai ales relevant pentru

asigurările industriale sau comerciale unde suma asugurată este de obicei mai

scăzuta decât totalul valorii.

In graficul urmator sunt ilustrate diferenţa dintre costul de inlocuire (RC) şi

suma asigurată(SI) pe exemplul a trei companii din domeniul industrial A, B, C,

care deţin fabrici identice dar se asigură in mod diferit. Un eveniment cauzator de

pagube determină o pierdere de 30% din valoarea fiecărei cladiri. Astfel se poate

arată că rata pierderii in costul de inlocuire rămâne constantă in timp ce rata

pierderii in suma asigurată variază continuu.

20

Page 20: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

III.3.4.Modulul condiţiilor de asigurare- furnizează informaţii legate de

proporţia pierderii asigurate.

Condiţiile asigurării incluzând limitele şi deducerile sunt instrumente

importante ce dau posibilitatea asigurătorilor şi reasigurătorilor să-şi păstreze in

limite rezonabile partea din fiecare pierdere.

Aceste instrumente au două efecte cheie:

Restricţionează suma pe care asigurătorul /reasigurătorul este obligat

să o platească in eventualitatea unei pierderi;

Reduce povara administrării de către asigurător/reasigurător prin

evitarea nevoii de a prelucra valori mari a unor revendicări minore

Chiar şi deducerile minime au un impact semnificativ asupra responsabilităţii

valorii ce trebuie asigurată de asigurător. La fel de important este şi faptul că astfel

de deduceri reduc dramatic numărul de cereri de despăgubire necesare a fi

realizate. Asigurătorii se confruntă deseori cu numeroase cereri de despagubire de

21

Page 21: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

mică valoare care suportă un cost de administrare foarte mare in comparaţie cu

paguba respectivă. Acest lucru se poate observa şi in graficul urmator:

Astfel, suma pe care asiguratul trebuie să o platească poate fi redusă şi

asigurarea limitată acolo unde acoperirea nu se poate realiza altfel.

Rolul modulului condiţiilor de asigurare este acela de a calcula pierderea netă

a asigurătorului in raport cu pierderile de bază.

Condiţiile variază in funcţie de piaţa riscurilor catastrofice şi bunul asigurat şi

cele mai frecvent aplicate sunt:

Deducerile ca :

Procentaj din suma asigurată;

Procentaj din pierdere;

Sumă fixă;

Franciza( pierderile sub cuantumul francizei nu sunt

despăgubite, pierderile care depăşesc franciza sunt

despagubite in totalitate fără nici o deducere)

Limitele ca:

Procentaj din suma asigurată;

Sumă fixă.

Aceste condiţii se aplică unei asigurări individuale (de exemplu a unei cladiri)

sau mai multor bunuri asigurate in acelaşi timp (de exemplu cladirea şi conţinutul

acesteia, etc). Mai mult, anumite condiţii implică componenta timp ( de exemplu

limitele anuale de pierdere) sau localizarea riscului pentru stabilirea limitelor unui

eveniment anume.

22

Page 22: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

Dupa cum condiţiile de asigurare sunt prezentate intr-o varietate largă şi pot

avea un impact major in pierderea asigurată, este vital să se asigure ca informaţiile

sunt fiabile, corecte.

In plus, pentru a impărţi povara pierderii cu asiguratul, asigurătorul poate utiliza

şi alte tehnici de limitare a pierderilor potenţiale, a riscurilor individuale cum ar fi

reasigurări facultative sau coasigurări proporţionale cu alte societăţi de asigurare.

III.3.5.Combinarea celor 4 module

Ultimul pas in procesul de estimare a peirderilor implică combinarea celor 4

module definite, şi numite: risc, vulnerabilitate, distribuţia valorii şi condiţiile de

asigurare.

Aceasta dă posibilitatea reasigurătorului/asigurătorului să furnizeze

răspunsuri la intrebările apărute cu privire la pierderile anuale aşteptate şi

cuantificarea pierderilor extreme. Rezultatele unei analize a pierderilor sunt

frecvent prezentate in forma curbei frecvenţei pierderii (loss frecvency curve

(LFC)). Fiecare din cele 4 module poate influienţa rezultatele modelului in mod

dramatic.

In procesul analizei pierderilor datorate riscurilor catastrofice, modului riscului

este de obicei sigur, fix şi nu poate fi modificat de utilizator. De asemenea, curbe

standardizate sunt de obicei sugerate pentru modulul vulnerabilităţii. Cu toate

acestea, distribuţia valorii şi condiţiile de asigurare ale portofoliului supus analizei

trebuie să fie stabilite, apreciate de utilizator.

In concluzie, in ultimele decenii s-a inregistrat un progres substanţial in

evaluarea riscului potenţial al catastrofelor naturale. O serie de societăţi

comerciale, brokeri sau reasigurători au dezvoltat instrumente software pentru

simularea asigurării pierderilor generate de riscurile catastrofice.

Swiss Re utilizează propriile programe de modelare, simulare probabilistică

pentru riscurile catastrofice precum cutremure (la nivel global), cicloane tropicale

(la nivel global, incluzând furtuni, inundaţii), furtuni de iarna (vijelii in Europa),

inundaţii in zone precis stabilite, grindină (Europa Centrală).

23

Page 23: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

IV.Aspecte ale reasigurării riscurilor catastrofice

IV.1.Pagubele potenţiale maxime

Are loc o creştere a numărului obiectelor supuse riscului datorită creşterii

populaţiei dar şi datorită concentrării valorilor şi un nivel ridicat de vulnerabilitate.

Aceasta inseamnă că industria asigurărilor este expusă unor pierderi in urma unor

asemenea evenimente mult mai mari decât oricare dintre cele care au avut loc

deja. Swiss Re foloseşte modelul său pentru catastrofe naturale pentru a

monitoriza câteva zeci de scenarii ale catastrofelor naturale din lume şi, publică

evaluări ale potenţialelor pagube anual atât pentru piaţă cât şi pentru propriu

portofoliu.. Cel mai complet scenariu cuprinde cutremure şi furtuni in SUA, Japonia

şi Europa. In ceea ce priveşte pagubele asigurate, densitatea asigurărilor, ce

reprezintă procentul asigurat din totalul obiectelor asigurabile impotriva unei

catastrofe naturale, este factorul cheie ce trebuie luat in considerare pe lângă

expunerea la risc. California este acum zona cu cel mai mare potenţial de

producere al pagubelor cu o densitate a asigurării de 20%, un cutremur in Los

Angeles produce industriei asigurărilor costuri estimate la 75 de miliarde de dolari.

Zonele din lume cu potenţial foarte mare de pierderi in urma unor fenomene

catastrofice

24

Page 24: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

IV.2.Reasigurarea riscurilor catastrofice

Asiguraţii, asigurătorii, reasigurătorii şi in unele cazuri statul sunt responsabili

de pagubele produse in urma unei catastrofe naturale. Rolul reasigurătorului este

de a-şi asuma responsabilitatea pentru a acoperi pagubele apărute in urma

evenimentelor extreme dar rare.

Sunt multe soluţii de reasigurare destinate să protejeze impotriva catastrofelor

naturale. Când se reasigură intreg portofoliul, aşa numitele acoperiri proporţionale,

sunt comune pe pieţe.

Acoperirea neproporţională numită şi pierderi catastrofice excesive, devin din

ce in ce mai folosite din moment ce sunt facute speial pentru catastrofele naturale.

In acest sistem reasiguratorul se pune de acord cu asiguratul să platească

acestuia, pe eveniment, acea parte din totalul pagubelor care depăşeşte un anumit

nivel. Această modalitate de reasigurare implică un volum mare de bani, costurile

sunt impărţite pe nivele.

Prima cerută de un reasigurător are mai multe componente. Pagubele

estimate ale evenimentului ce sunt generate cu ajutorul unor modele de catastrofe

naturale şi formează baza pentru calculul pagubelor anuale asteptate pentru

acoperirea dorită, sunt importante in totalul primei. In plus la aceasta se adaugă

comisionul reasigurătorului pentru că acesta să işi acopere costurile interne şi

externe şi costul capitalului, cât şi o marjă de profit.

Diagrama acoperirii non-proporţionale care acoperă segmental dintre 50 şi 75

de milioane de dolari pe eveniment:

25

Page 25: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

a) pagubele in evenimentul A până in 50 de milioane trebuie suportate de

asigurătorul direct;

b) pagubele in evenimentul B sunt cuprinse intre 50 şi 75 de milioane prin

urmare ce depăşeşte 50 de milioane este suportat de reasigurător;

c) pagubele in evenimentul C depăşesc limita superioară de acoperire, prin

urmare reasigurătorul plăteşte maxim 25 de milioane şi ce depăşeşte 75 de

milioane cade in sarcina asigurătorului.

V.Riscul de catastrofă in România şi asigurarea acestuia

V.1.Riscul de catastrofa in ţara noastră

Cel mai distructiv dintre catastrofele naturale in ţara noastră este

cutremurul, urmat de inundaţie şi fenomenele atmosferice de mare amploare dar

care se manifestă local (grindina, furtuna, ploaie torenţială şi altele).

Ciclicitatea cutremurelor puternice din ţara noastră cu epicentrul in Vrancea

este de circa 30-40 de ani. Aproape jumatate din teritoriul României se află in

această zonă seismică unde există potenţial economic ridicat şi sunt concentrate

mari aglomerări urbane inclusiv capitala Bucureşti, Ploieşti, Brăila, Galaţi, Focşani.

In istoricul cutremurelor din Romania există informaţii care datează incă din

sec.al XV-lea privind producerea cutremurelor de peste 6 grade pe scara Richter.

Sunt menţionate cutremure mari in anii 1471,1620,1738,1802 ( “cutremurul cel

mare”) 1838,1868,1908, 10.noiembrie 1940 (7,4 grade pe scara Richter), 4 martie

1977 (7,2 grade pe scara Richter).

Incepând cu anii 1800, frecvenţa de producere a cutremurelor puternice

având epicentrul in zona Vrancea este cuprinsă intre 30 şi 50 de ani şi aproximativ

100 de ani in alte zone.

La cutremurul din 1977 s-au inregistrat 1570 pierderi de vieţi omeneşti,

11.300 răniţi, şi pagube materiale in valoare de 2 miliarde de dolari.

Inundaţiile sunt o a doua cauză a pagubelor catastrofice din România.

Datorită reliefului echilibrat şi a unui număr mare de ape care ii strabat teritoriul,

aproape in fiecare an au loc inundaţii in special primăvara odată cu topirea zăpezii.

26

Page 26: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

Zonele cele mai afectate sunt văile, depresiunile, dealurile şi câmpiile in Moldova,

din sud şi din zona centrală şi vestică.

Din istoricul inundaţiilor din ţara noastră, cauzatoare de pagube importante

pot fi menţionate cele care au avut loc in anii 1926, 1927 in zona Dunării când au

murit aproape 1000 de persoane, in luna mai 1970 in nordul ţării când au murit

aproape 200 persoane, iar pierderile materiale au fot de 525 milioane de dolari,

iulie 1975 in partea de nord şi nord vest a ţării când au murit 62 de persoane iar

pierderile au sărit peste 50 milioane de dolari.

In anul 2005, in urma inundaţiilor au decedat 69 de persoane din 23 de

judete: 16 in judeţul Harghita, 15 in judeţul Vrancea, câte 5 in judeţele Bacau, Dolj

şi Olt. In restul judeţelor unde s-au produs pierderi de vieţi omeneşti, au fost

inregistrate câte unul, două sau trei decese.

Conform evaluărilor, valoarea totală a pagubelor produse de inundaţii in

perioada aprilie - august 2005 este de 54.447 miliarde lei vechi, astfel:

10.447 miliarde lei vechi in domeniul infrastructurii rutiere şi

feroviare;

aproximativ 6.000 miliarde lei vechi - valoarea estimată a caselor

avariate, distruse şi a celor in pericol de prăbuşire ;

9.462 miliarde lei vechi in agricultură, silvicultură şi imbunătăţiri

funciare;

351 miliarde lei vechi in domeniile educaţiei şi culturii;

591 miliarde lei vechi la unităţile sanitare;

6.770 miliarde lei vechi pagube inregistrate la lucrările de apărare

impotriva inundaţiilor (diguri, baraje, aparări de maluri, regularizări

cursuri de apă).

Au fost salvate peste 6.400 de persoane, au fost evacuate peste 12.100

persoane sinistrate şi a fost asanată apa din peste 5000 gospodarii şi 1.400

fântâni.

27

Page 27: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

V.2.Asigurarea clădirilor, a altor construcţii şi a conţinutului acestora

impotriva pagubelor produse de calamităţile naturale

In poliţele de asigurare a cladirilor şi a conţinutului acestora, unele societăţi

stabilesc condiţii particulare de asigurare pentru riscurile civile şi pentru riscurile

comerciale şi industriale, iar alte societăţi emit condiţii unice indiferent dacă

acestea se referă la bunuri cu destinaţie civilă (cladiri, anexe) sau la bunuri cu

destinaţie comercială sau industrială (magazine, depozite de mărfuri, unităţi de

producţie, prestări de servicii, ateliere). In ambele cazuri, cotele de primă se

diferenţiază in funcţie de felul şi destinaţia bunurilor respective. Există şi societăţi

care practică poliţe de asigurare ce acoperă toate riscurile ce pot afecta bunurile

incluse in asigurare.

In cazul incheierii unei asemenea poliţe, dacă asiguratul doreşte să fie

protejat doar impotriva unora dintre aceste riscuri, se va face menţiune specială in

poliţă, urmând ca prima să se reducă proporţional. Unele societăţi practică poliţe

de asigurare prin care se despăgubesc doar daunele directe şi materiale produse

bunurilor asigurate de un anumit tip de catastrofă. In cazul incheierii unei astfel de

poliţe se acoperă şi alte riscuri decât cel menţionat numai dacă in poliţă s-au

prevăzut clauze speciale cu privire la asemenea riscuri şi dacă s-a plătit in

prealabil o primă de asigurare suplimentară.

De obicei in cadrul asigurării cladirilor, a altor construcţii şi a conţinutului

acestora impotriva pagubelor produse de calamităţi naturale sunt cuprinse

următoarele tipuri de bunuri:

a) Cladirile şi alte contrucţii care servesc drept locuinţe, birouri,

magazine, restaurante, bufete, depozite de mărfuri, ateliere, teatre,

cinematografe, cluburi, muzee, expoziţii, dependinţe, ( se au in

vedere atât clădirile şi construcţiile propriu-zise, cât şi instalaţiile fixe

de incălzire, electricitate, instalaţii sanitare, ascensoarele incorporate

in acestea), clădirile in curs de construcţie, imprejmuirile etc.

b) Maşinile, utilajele, instalaţiile, motoarele, uneltele, inventarul

gospodăresc şi alte mijloace fixe;

c) Obiectele de inventar;

28

Page 28: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

d) Mărfurile, materiile prime şi auxiliare, materialele, semifabricatele,

produsele finite şi alte mijloace circulante.

Riscurile cuprinse in asigurare sunt: incendiul, trăsnetul, exploziile, ploaia

torenţială, grindina, inundaţiile, furtuna, uraganul, cutremurul de pământ,

prăbuşirea sau alunecările de teren, greutatea stratului de zăpadă sau de gheţă,

avalanşele de zăpadă, cadere pe cladiri sau alte construcţii a unor corpuri etc.

Sumele asigurate se stabilesc după cum urmează:

Separate pentru fiecare cladire sau altă construcţie;

In cazul bunurilor:

a) Global pentru toate bunurile care se incadrează in aceeaşi

grupă prevazută in tarifele de prime;

b) Separat pentru fiecare bun sau pentru bunuri din aceeaşi

grupa prevazute in tarifele de prime.

Primele datorate de asigurat la incheierea unei asigurări impotriva

calamităţilor sunt diferenţiate pe tipuri de localităţi şi pe grupuri de bunuri.

29

Page 29: ASIGURAREA RISCURILOR CATASTROFICE

Asigurarea riscurilor catastrofice

VI.Bibliografie:

1. Dan Anghel Contantin, Radu Odiatiu, Radu Constantin, Asigurarea

riscurilor din mediul inconjurător, Colectia Naţională, Bucureşti, 2002

2. Ghe Bistriceanu, Sistemul asigurărilor din România, Editura

Economică, Bucureşti, 2002

3. Iulian Văcărel, Florian Bercea, Asigurări şi Reasigurări, Editura Expert,

Bucureşti, 2004

4. Marinică Dobrin, Asigurări şi Reasigurări, Editura Fundaţia “România

de mâine”, Bucureşti, 2000

5. Violeta Ciurel, Asigurări şi Reasigurări, Abordări teoretice şi practice

internaţionale, Editura All Beck, Bucureşti, 2000

6. www. swissre.com

7. Munich Re, World Map of Natural Hazards, 1998

30


Recommended