ASIGURAREA CALITÃÞII – QUALITY ASSURANCE“Cel puţin un curs în ......

AASSIIGGUURRAARREEAA CCAALLIITTÃÃÞÞIIII –– QQUUAALLIITTYY AASSSSUURRAANNCCEEOctombrie – Decembrie 2017 Anul XXIII Numãrul 92

AASSIIGGUURRAARREEAA CCAALLIITTÃÃÞÞII II –– QQUUAALLIITTYY AASSSSUURRAANNCCEEAASSIIGGUURRAARREEAA CCAALLIITTÃÃÞÞII II –– QQUUAALLIITTYY AASSSSUURRAANNCCEE

CUPRINS – CONTENTS

� 45 de ani de învăţământ tehnic postuniversitar în calitate şi fiabilitate în RomâniaIoan C. Bacivarov

� Automotive Systems Optimization Based on Safety RequirementsMohamed Slim Dhouibi, Laurent Saintis, Mihaela Barreau, Jean-Marc Perquis

� Reliability Evaluation of Socio-Technical Systems Considering Human FactorAngelica Bacivarov, Gabriel Petrică, Ioan C. Bacivarov

� Prognostics Methods and Reliability of Electrolytic CapacitorsTitu-Marius I. Băjenescu

All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system, photocopied,recorded or other wise, without written permission from the editor. When authors submit their papers for publication,they agree that the copyright for their article be transferred to the Romanian Society for Quality Assurance (SRAC),if and only if the articles are accepted for publication. The copyright covers the exclusive rights to reproduce anddistribute the article, including reprints and translations.

Permission for other use. The copyright owner's consent does not extend to copying for general distribution, forpromotion, for creating new works, or for resale. Specific written permission must be obtained from the publisher forsuch copying.

Disclaimer. Whilst every effort is made by the publishers and the Editorial Board to see that no inaccurate ormisleading data, opinion or statement appear in this journal, they wish to make it clear that the data and opinionsappearing in the articles, as well as linguistic accuracy, are the sole responsibility of the author.

The materials in this publication is for general information only and is not intended to provide specific advice orrecommendations for any individual. The publisher disclaims all liability in connection with the use of informationcontained in this publication.

2

11

19

25

-1-


45 de ani de învăţământ tehnic postuniversitar 45 de ani de învăţământ tehnic postuniversitar în calitate şi fiabilitate în Româniaîn calitate şi fiabilitate în România

Ioan C. BACIVAROV*

*EUROQUALROM – TEF, University “Politehnica” of Bucharest, Romania

45 Years of Postgraduate Technical Education 45 Years of Postgraduate Technical Education in Quality and Reliability in Romaniain Quality and Reliability in Romania

Abstract

This paper analyses the evolution of Romanian postgraduate technical education in the field of quality andreliability during the last five decades, especially for the domain of electronics and telecommunications. It ismentioned that the first graduate and postgraduate courses in the field were introduced at the faculty ofElectronics and telecommunication of the Polytechnic Institute of Bucharest, under the coordination of the newchair of Electronic Technology and Reliability.The main stages that marked the evolution of the high-level technical education in the field of quality andreliability in electronics and telecommunication, – mainly through the achievements of the Department ofElectronic Technology and Reliability of the Polytechnical University of Bucharest – are analysed, namely: thepostgraduate academic program "Quality, reliability and maintainability of complex systems” (1972-2008), theEuropean educational project TEMPUS S-JEP 11300 "EUROQUALROM" (1996-1999), and the Master'sprograms "Quality and Reliability Engineering” – ICF (1996-2006) and "Quality and Dependability Engineeringin Electronics and Telecommunications” – ICSFET (since 2006).After almost five decades of achievements in higher technical education and scientific research in the field ofquality and reliability in electronics and telecommunications, it is concluded that there is today a real "Romanianschool" in the field, whose achievements are known and appreciated at national level, as well as internationally.

Keywords: Quality, Reliability, Electronic Technology and Reliability, Technical education, High-leveleducation, Postgraduate, TEMPUS.

*Correspondence to Prof. Ioan C. BACIVAROV, PhD, Director of EUROQUALROM-TEF -UPB, e-mail: [email protected](1)AGREE - Advisory Group on Reliability of Electronic Equipment

-- 22--

Calitatea şi fiabilitatea sunt domenii relativ noi,comparativ cu domeniile tehnice tradiţionale: actul denaştere al calităţii datează de la mijlocul anilor ’20 aisecolului trecut (când Shewhart a elaborat primele dia-grame de control pe flux al calităţii), iar cel al fiabilităţiidin anii ’50 ai secolului trecut, când au fost elaborateprimele normative militare americane, datorate specia-liştilor din celebrul grup de reglementare în domeniulfiabilităţii AGREE(1).

Tot din anii ’50 datează şi primele programe deinstruire în domeniu, cursurile în domeniul calităţiipentru manageri ţinute în Japonia de către cei doi

“guru” ai calităţii – J.M.Juran şi E. Deming – fiindfaimoase în acest sens.

Pe plan mondial, primele programe educaţionale îndomeniul fiabilităţii apar de abia la începutul anilor ‘60ai secolului trecut. Programul de Master în domeniulingineriei fiabilităţii, demarat în 1962 la US Air ForceInstitute of Technology din Dayton, Ohio, S.U.A. –destinat personalului militar şi din administraţia ame-ricană – este considerat drept primul program educa-ţional în domeniu pe plan mondial.

După 1965 sunt dezvoltate mai multe programeeducaţionale în domeniul fiabilităţii la diverse univer-


(2)La înfiinţare, în 1971, catedra de Tehnologie Electronică şi Fiabilitate din IPB avea trei colective principale: Calitate şi fiabilitate, Materialeşi Tehnologie electronică; în cadrul acestei lucrări vor fi avute în vedere doar activitatea şi realizările primului colectiv.

-- 33--

sităţi americane, între care Air Force Institute ofTechnology Dayton, Ohio, US Naval Post-GraduateSchool Monterey, California, University of Phoenix,Arizona, Princetown University, New Jersey şi Colum-bus University, New York. “Cel puţin un curs înstatistică şi probabilităţi şi unul în domeniul fiabilităţiitrebuie inclus în curricula tuturor universităţilortehnice”, menţiona profesorul american D. Kececiogluîntr-un articol publicat în prestigioasa revistă IEEETransactions on Reliability în 1984 [14].

Învăţământul tehnic superior în domeniul calităţii şi fiabilităţii în electronică şi telecomunicaţii în România – câteva repere istorice

În conformitate cu tendinţa manifestată pe planmondial, cercetările în domeniul calităţii şi fiabilităţiiîn domeniul electric (şi cu precădere cel al electronicii)au devansat cu 10…15 ani pe cele din celelalte domenii.

În România, pionierii domeniului fiabilităţii suntprofesorii Vasile M. Cătuneanu (pentru domeniul elec-tronic şi de telecomunicaţii) şi Vasile Nitu (pentrudomeniul energetic).

În continuare, în această lucrare, ne vom referi doarla domeniul electronicii şi al telecomunicaţiilor.

Profesorul Cătuneanu a publicat – la mijlocul anilor’60 – primele articole în domeniul fiabilităţii [1], bazate,în principal, pe literatura tehnică rusă; tot el a introdusla sfârşitul anilor ’60 şi primele capitole de fiabilitate încursul de “Materiale” predat studenţilor facultăţii deprofil din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (IPB,devenit după 1990 UPB).

În 1971, profesorul V. M. Cătuneanu – din poziţiade decan al facultăţii de Electronică şi telecomunicaţii(ElTc) din IPB – are excelenta idee, şi totodată pârghiilenecesare înfiinţării catedrei de Tehnologie Electronicăşi Fiabilitate (TEF), începând cu 1 octombrie 1971. Înacest scop, a selecţionat pe cei mai buni absolvenţi aipromoţiei 1971 ai facultăţii de electronică, tineri cudeschidere totală spre studiu şi cercetare, vorbitori aimai multor limbi de circulaţie internaţională, după cummenţionează D. Stoichiţoiu şi V. Vodă în excelenta lorIstorie a calităţii [12].

Dintre cei care au fost chemaţi în 1971 să “desţe-lenească” educaţia şi cercetarea în domeniul calităţii şial fiabilităţii în noua catedră, menţionăm pe Ioan C.Bacivarov (şeful de promoţie al secţiei de “Teleco-municaţii” a facultăţii), precum şi pe Angelica Dogaru(viitoare Bacivarov) şi Adrian Mihalache – unii dintrecei mai buni absolvenţi ai secţiei de “Electronicăaplicată”.(2)

Aceştia au început o muncă de pionierat, bazată înprimul rând pe studierea lucrărilor fundamentale dinliteratura tehnică de specialitate anglo-saxonă, ce exis-tau în acea perioadă în cele mai “bogate” bibliotecitehnice din ţară: INID şi IFA.

Fig. 1 – Profesorul Vasile Cătuneanu alături de câţiva dintre colaboratorii din catedra

TEF, între care Angelica Dogaru, Ovidiu şi MarietaDragomirescu, Paul Svasta şi Ioan Rusu (1972)

Fig. 2 – Profesorii Ioan Bacivarov, Angelica Bacivarovşi Adrian Mihalache participând la o conferinţă

internaţională în domeniul IT (2002)


(3)O listă selectivă a principalelor contracte de cercetare ştiinţifică, naţionale şi internaţionale în domeniul calităţii şi fiabilităţii realizate încadrul departamentului TEF, precum şi a lucrărilor elaborate de către membrii colectivului de calitate-fiabilitate din departament, este dată pesite-ul laboratorului EUROQUALROM, www. euroqual.pub.ro/

-- 44--

În afară de cei menţionaţi anterior, în colectivul deCalitate-fiabilitate al catedrei au mai fost incluşi şiMarieta Georgescu (viitoare Dragomirescu) – absol-ventă a facultăţii ElTc din 1966 şi, spre sfârşitul anilor’70, Florin Popenţiu. Începând cu anul 1974 şi până lapensionarea sa, în 1981, s-a alăturat acestui colectiv şiprofesorul ieşean Vasile Corlăţeanu, care a avut înaceastă perioadă responsabilităţi legate de programulpostuniversitar de calitate-fiabilitate derulat sub coor-donarea catedrei TEF.

Profesorul Cătuneanu şi colaboratorii săi au meritulde a fi înţeles că pregătirea viitorilor ingineri elec-tronişti nu poate fi completă, decât dacă în programaanalitică a facultăţii este avut în vedere întregul ciclu deviaţă al sistemelor, iar conceptele de bază ale inginerieicalităţii şi siguranţei în funcţionare (fiabilitate, men-tenabilitate, securitate) precum şi noţiunile privindproiectarea pentru calitate, fiabilitate, testabilitate şiproiectarea tehnologică trebuie învăţate încă de pebăncile facultăţii.

Pentru această idee au militat în întreaga loractivitate, în ciuda multor constrângeri şi opiniicontrare, unele venite chiar din partea unor colegi sauchiar factori de decizie din facultate.

Primele capitole de curs în domeniul calităţii şifiabilităţii fuseseră deja introduse în programa analiticăa facultăţii de electronică la începutul anilor ’70 (încadrul cursului de Materiale). Tinerele cadre didacticeale catedrei TEF pregătesc noi cursuri, corespunzătoarespecializării fiecăruia: Fiabilitatea sistemelor detelecomunicaţii, Fiabilitatea aparaturii electronice ş.a.),care sunt succesiv introduse la secţiile de specialitate.

De menţionat că, spre deosebire de domeniile teh-nice “tradiţionale” (cum sunt matematica, fizica,electrotehnica ş.a.), pentru care exista deja un back-ground serios şi numeroase lucrări fundamentale dejapublicate, domeniul calităţii şi fiabilităţii era undomeniu nou, care a fost efectiv “desţelenit” de cătremembrii colectivului de profil din catedra TEF: de laelaborarea programelor didactice, până la scrierea unorcărţi şi manuale de specialitate.

În perioada dificilă a anilor 1975-1990, se conturea-ză deja germenii unei şcoli româneşti de fiabilitate, încare membrii colectivului de fiabilitate ai catedrei TEFau avut un rol important: sunt publicate lucrărifundamentale în domeniu [2]…[9] şi sunt realizatecontracte de cercetare ştiinţifică prin care suntsoluţionate probleme reale de fiabilitate ale industriei şi

cercetării de profil, cum ar fi creşterea fiabilităţiitelevizoarelor şi calculatoarelor electronice, analiza şicreşterea fiabilităţii echipamentelor electronice dintransportul naval şi industria chimică, realizarea deechipamente pentru testarea componentelor electroniceşi a sistemelor de calcul etc.)(3)

Printre noile domeniile didactice şi de cercetareştiinţifică pe care le-au dezvoltat şi impus în Româniacadrele didactice amintite anterior menţionăm: fiabili-tatea sistemelor de telecomunicaţii, analiza fiabilităţiişi securităţii sistemelor de mare răspundere funcţiona-lă, managementul siguranţei în funcţionare, fiabilitateumană (Ioan Bacivarov), fiabilitatea şi securitateasistemelor de calcul – atât la nivel hardware, cât şisoftware, sisteme/calculatoare tolerante la defectări,testare automată şi diagnoză tehnică (AngelicaBacivarov), teoria incertitudinii (Adrian Mihalache),optimizări în fiabilitate (Florin Popenţiu).

Fig. 3 – Simpozionul naţional Tehnologie electronicăşi fiabilitate (3-5 noiembrie 1977) a reprezentat primamanifestare ştiinţifică de amploare la nivel naţional

coordonată de către catedra TEFa. Profesorul D.F. Lăzăroiu

vorbind în cadrul sesiunii plenare a simpozionului;b. Câţiva dintre specialiştii români participanţi

la simpozion: prof. V. Cătuneanu, prof. G. Cartianu,prof. V. Corlăţeanu, N. Necula, E. Diatcu, U.Wiener,Angelica Bacivarov, D.G. Stoichiţoiu, A. Mihalache,

R. Tomescu ş.a.

a.

b.


-- 55--

Noua catedră TEF îşi consolidează prezenţa şi rolulde leader al domeniului în peisajul ştiinţific românescal acelei perioade şi prin organizarea mai multor mani-festări ştiinţifice, dintre care cea mai importanta este,desigur, Simpozionul naţional “Tehnologie electronicăşi fiabilitate”. Prima ediţie a simpozionului a fostorganizată la IP Bucureşti în noiembrie 1977(preşedinte – V.M. Cătuneanu, coordonare ştiinţifică –Ioan C. Bacivarov), în deschiderea sa vorbind maimulte personalităţi ştiinţifice şi administrative alemomentului; o vastă selecţie din cele peste 120 delucrări prezentate în cadrul simpozionului a fost inclusăîntr-un amplu volum publicat de către EdituraDidactică şi Pedagogică [9]. Simpozionul “Tehnologieelectronică şi fiabilitate” mai este organizat în încă 10ediţii, în diferite centre universitare, până în anul 1990,când îşi încetează existenţa, locul său fiind luat de alteconferinţe în domeniu, între care cea mai importanta vafi Conferinţa internaţională de calitate şi fiabilitate –CCF.

În perioada anilor ’80, profesorul Cătuneanu şi alţimembri ai colectivului de specialitate din catedra TEFsunt implicaţi în organizarea şi coordonarea unorsecţiuni de calitate-fiabilitate din cadrul diverselor con-ferinţe şi simpozioane naţionale (sesiuni ale AcademieiRomâne, conferinţele naţionale de electronică şitelecomunicaţii, simpozioanele SACEP ş.a.).

Cu toate restricţiile din acea perioadă, membri aicolectivului de fiabilitate din catedra TEF încep să fietot mai vizibili şi pe plan internaţional, publicândarticole în reviste ştiinţifice internaţionale de prestigiu,cum sunt IEEE Transactions on Reliability, ReliabilityEngineering & System Safety, Microelectroncs and

Reliability ş.a., sau trimiţând lucrări la conferinţe inter-naţionale de fiabilitate cunoscute, organizate în Anglia,Franţa sau Ungaria.

Ca editori ai puţinelor reviste ştiinţifice româneşticare mai apăreau până în 1989, prof. V. Cătuneanu(Automatică şi Electronică, Telecomunicaţii) şi dr.Ioan Bacivarov (Calitate, fiabilitate, metrologie) aucontribuit la popularizarea celor mai importanterezultate ale cercetării ştiinţifice autohtone în domeniu.

După 1990, profesorul Ioan Bacivarov s-a implicatîn înfiinţarea şi coordonarea editorială a unor revisteinternaţionale de specialitate (între care AsigurareaCalităţii – Quality Assurance, începând cu 1995 şiInternational Journal of Information Security andCybercrime – IJISC, începând cu 2012). În calitate deEditor/membru al Editorial Board al unor prestigioasereviste internaţionale în domeniu între care QualityEngineering (S.U.A) şi Reliability Engineering &System Safety (Elsevier, Marea Britanie) a contribuit lao mai bună vizibilitate internaţională a cercetărilorromâneşti în domeniul calităţii şi siguranţei în func-ţionare.

Programul academic postuniversitar “Calitatea, fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor complexe”

Un moment important pentru dezvoltarea învăţă-mântului de profil l-a reprezentat lansarea în 1972 –sub coordonarea profesorului Cătuneanu, şi cu contri-buţia substanţială a tinerilor săi colaboratori – aprogramului didactic postuniversitar în domeniu, primapromoţie obţinând diplomele de absolvire în anul 1973.

Acest program postuniversitar, s-a desfăşuratneîntrerupt pe parcursul a 36 de ani (1972-2008), fiindabsolvit de circa 1400 de cursanţi, specialişti cu studiisuperioare, în principal din domeniul tehnic (peste 95%dintre absolvenţi), dar şi din domeniul economic; elreprezintă, fără îndoială, unul dintre programele deînvăţământ tehnic postuniversitar de succes cu cea maiîndelungată existenţă în România.

În perioada 1976-1981, coordonatorul cursurilor afost prof. univ. dr. Vasile Corlăţeanu, iar începând cuseptembrie 1981 cursurile au fost coordonate de cătredr. ing. Ioan C. Bacivarov.

Dacă iniţial acest program postuniversitar avea învedere în special domeniul fiabilităţii (fiind, de altfel,denumite iniţial “Cursurile postuniversitare de fiabili-tate”) şi, parţial, pe cel al mentenabilităţii, după 1982sfera acestora s-a extins, succesiv, spre toate laturilesiguranţei în funcţionare (fiabilitate, mentenabilitate,

Fig. 4 – Simpozionul SACEP, desfăşurat în anii ’80, a inclus şi mai secţiuni de calitate-fiabilitate: între

participanţii de la ediţia 1983 a SACEP îi remarcămpe profesorii G. Moisil, O. Stănăşilă, Angelica

Bacivarov, M. Drăgulinescu, I. Bacivarov, O. Oltu ş.a.


-- 66--

securitate), iar după 1990 în cadrul său a început să fieabordată întreaga problematică a calităţii, privită însinergia laturilor sale.

Mulţi dintre specialiştii români de prestigiu îndomeniul calităţii şi siguranţei în funcţionare aufuncţionat, de-a lungul anilor, ca profesori în cadrulprogramului academic postuniversitar “Calitatea,fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor complexe”.

Ne face o deosebită plăcere să amintim – pentruprima perioadă a cursurilor – numele profesoriloruniversitari Vasile Cătuneanu, Vasile Corlăţeanu,Vasile Nitu, Cezar Ionescu, Tudor Baron, precum şicele ale profesorilor asociaţi Dan Stoichiţoiu, EugeniuDiatcu, Ulrich Wiener, Dumitru Niculescu ş.a.

Dintre specialiştii care – pentru o perioadă mailungă sau mai scurtă – au predat cursuri în cadrulprogramului postuniversitar în domeniul calităţii şisiguranţei în funcţionare, organizat sub egida catedreiTehnologie electronică şi fiabilitate, amintim, întrealţii, pe: prof. univ. dr. Angelica Bacivarov (testare şidiagnoză tehnică, toleranţă la defectări), dr. ing.Marius Bâzu (fiabilitatea componentelor), prof. univ.dr. Marieta Dragomirescu (fiabilitatea aparaturiielectronice), prof. univ. dr. Adrian Mihalache (teoriareînnoirii, fundamentele matematice ale calităţii şifiabilităţii), prof. univ. dr. Gheorghe Oprişan, conf.univ. dr. Rodica Tomescu (fundamentele matematiceale calităţii şi fiabilităţii), dr. ing. Dan Stoichiţoiu(asigurarea şi certificarea calităţii), prof. univ. dr. SorinIonescu, dr. ing. Traian Teodoru (managementulcalităţii), prof. univ. dr. Ioan Bacivarov (bazele calităţiişi fiabilităţii, abordări moderne în fiabilitate şi mente-nabilitate, asigurarea şi certificarea calităţii şi siguran-ţei în funcţionare).

Din enumerarea acestor nume, se remarcă faptul cămajoritatea specialiştilor români importanţi ai dome-niului din ultimele 5 decenii au contribuit la instruireacursanţilor din industrie şi cercetare şi ceea ce estepoate mai important, la sensibilizarea acestora asupraimportanţei calităţii şi siguranţei în funcţionare.

O influenţă deosebit de pozitivă asupra acestuiprogram academic postuniversitar, ca şi asupra progra-melor de master care i-au urmat, l-au exercitat proiectuleducaţional european TEMPUS S_JEP-11300"EUROQUALROM" şi ulterior programul educaţionaleuropean ERASMUS/SOCRATES. Astfel, curriculum-ul / syllabus-urile au fost restructurate pentru a fi înconcordanţă cu cele ale unor universităţi de prestigiuale Uniunii Europene (şi în special cu cele ale EuropeanProgramme in Quality of Complex Integrated Systems– EPIQCS).

De altfel, având în vedere nivelul acestor cursuri

postuniversitare, şi – ulterior – a masterului în dome-niu, Universitatea “Politehnica” din Bucureşti a fostacceptată ca membru asociat în cadrul ProgramuluiEuropean EPIQCS, finalizat prin Master-ul Europeanîn domeniul Calităţii Sistemelor Integrate Complexe.

Proiectul TEMPUS – EUROQUALROM – ancorarea învăţământului postuniversitar de specialitate la coordonate europene

Cel mai vast şi important proiect dezvoltat în cadrulcatedrei de Tehnologie Electronică şi Fiabilitate în anii’90 a fost desigur proiectul european TEMPUSS__JEP-11300 “EUROQUALROM” (coordonatorinternaţional: prof.dr.ing. Ioan Bacivarov, contractor:prof.dr.ing. Marin Drăgulinescu), program ale căruirezultate au fost apreciat pozitiv şi de către organismeleîn domeniul educaţiei ale Comisiei Europene.

Proiectul educaţional “EUROQUALROM” a fostdezvoltat în cadrul programului european TEMPUS -PHARE în perioada 1996-1999 şi la acesta au parti-cipat parteneri cu realizări de marcă în domeniulcalităţii şi siguranţei în funcţionare, în principal dinmediul universitar; interfaţa cu sfera industriei şi aserviciilor a fost asigurată prin intermediul a douădintre principalele organizaţii nonguvernamentaleromâneşti în domeniul asigurării şi managementuluicalităţii de la acea vreme, respectiv Societatea Românăpentru Asigurarea Calităţii (SRAC) şi FundaţiaRomână pentru Promovarea Calităţii (FRPC)

Dacă ne referim la universităţile autohtone, trebuiemenţionata participarea principalelor universităţi româ-neşti din domeniul tehnic (Universitatea ,,Politehnica”Bucureşti – Facultatea de Electronică şi Telecomu-nicaţii şi Facultatea de Energetică – ambele facultăţiavând realizări notabile în sfera ingineriei şi asigurării

Fig. 5 – Vizita de evaluare a proiectului şi laboratorului EUROQUALROM în cadrul

programului educaţional European TEMPUS (1997)


-- 77--

calităţii şi fiabilităţii) şi din cel economic (Academia deStudii economice Bucureşti, de asemenea cu contribuţiiimportante în domeniul controlului şi managementuluicalităţii), precum şi a altor doua universităţi tehniceactive în acest domeniu, respectiv universităţile dinOradea şi Piteşti.

Dintre universităţile de prestigiu din UniuneaEuropeană participante la proiectul european TEMPUS“EUROQUALROM” merită amintite Institutul Naţio-nal Politehnic din Grenoble (Franţa), coordonatorulProgramului Educaţional European în domeniul cali-tăţii sistemelor integrate complexe – EPIQCS,Universitatea din Pireu (Grecia), coordonatorul Pro-gramului Educaţional European în domeniul Manage-mentului Total al Calităţii – EMPTQM, Institutulpentru Managementul Strategic al Calităţii din cadrulUniversităţii Erasmus din Rotterdam (Olanda), Insti-tutul Politehnic din Torino (Italia) precum şi auniversităţilor din Angers şi Paris – ENSAM (Franţa),Barcelona (Spania), Lisabona (Portugalia), Paisley(Marea Britanie).

Obiectivul principal al proiectului TEMPUS“EUROQUALROM” l-a constituit restructurarea pla-nurilor de învăţământ din facultăţile cu profil tehnic (înspecial electric-electronic şi energetic) şi economic, înscopul includerii în programele educaţionale a proble-maticii calităţii, şi în particular a asigurării, certificăriişi managementului calităţii, în conformitate cucerinţele organizaţiilor economice şi cu deziderateleRomâniei de participare la structurile euro-atlantice,ceea ce a implicat şi o aliniere la standardele europeneîn acest domeniu vital.

De asemenea, s-a urmărit restructurarea cursurilorîn domeniul calităţii şi siguranţei în funcţionare, înconformitate cu cele predate în universităţi de elită dinţările Uniunii Europene (UE), ca şi modernizarea me-todelor de predare utilizate în acest domeniu (înprincipal, prin utilizarea intensivă a instruirii asistatede calculator şi a sistemelor multimedia).

S-a avut în vedere, de asemenea, problema asigu-rării şi managementului procesului educaţional dinînvăţământul superior, inclusiv elaborarea de modeleşi metrici adecvate monitorizării şi evaluării acestuia.

Acest proiect a fost unul dintre acelea prin care s-aupus bazele sistemului autohton de asigurare şi certifica-re a calităţii învăţământului superior tehnic şi economic.

Într-o primă etapă a proiectului, s-a avut în vedereelaborarea, în cooperare cu partenerii din UE, a uneistrategii de abordare a calităţii (în special asigurareacalităţii – QA şi managementul calităţii – QM) înînvăţământul superior – tehnic şi economic – din Ro-mânia în conformitate cu sistemul utilizat universităţile

de profil din Uniunea Europeană.

În scopul realizării obiectivelor proiectului TEMPUS“EUROQUALROM” au fost formate mai multe grupede lucru având obiective legate de elaborarea unorstrategii optimale pentru introducerea problematiciicalităţii în învăţământul superior. Între grupele de lucrucele mai active, menţionăm pe cele având ca obiect destudiu: implementarea calităţii în învăţământul superiortehnic, respectiv economic; asigurarea calităţii; ingine-ria calităţii; managementul calităţii; interfaţa industrie-învăţământ; probleme specifice universităţilor mici şimijlocii, probleme specific ale asigurării calităţii în în-văţământul superior etc. Concluziile rezultate în urmareuniunilor de lucru au fost prezentate în cadrul maimultor reuniuni organizate sub egida proiectuluiTEMPUS S_JEP-11300-96 “EUROQUALROM”,între care menţionăm workshop-urile “Strategiaabordării calităţii în învăţământul superior tehnic şieconomic românesc” (Bucureşti, 30 noiembrie 1997).“Strategii pentru universităţile din România şi UniuneaEuropeană privind învăţământul superior în domeniulcalităţii” (ENSAM Paris, 3-4 Aprilie 1998) “Programeuniversitare şi postuniversitare româneşti şi europeneîn calitate şi fiabilitate” (Oradea, 17-18 mai 1999).

De menţionat că în atenţia Comitetului Director alProiectului TEMPUS “EUROQUALROM” a stat înpermanenţă o cât mai bună diseminare a rezultatelorobţinute, atât la nivel naţional, cât şi la nivel inter-naţional, fapt realizat atât prin cele 5 cârti şi peste 60 dearticole şi comunicări ştiinţifice publicate ca urmare aacestui proiect.

Din punct de vedere educaţional s-a realizat restruc-turarea – în conformitate cu exigenţele europene ac-

Fig. 6 – Coordonatorul proiectului educaţionalEuropean TEMPUS, profesorul Ioan Bacivarov,

deschizând unul dintre workshop-urile TEMPUS-EUROQUALROM alături de profesorii Ioan Constantin, Marin Drăgulinescu,

Vasile Cătuneanu, Bernard Dumon şi Tudor Baron(1998)


-- 88--

tuale – a cursurilor universitare şi postuniversitare dinuniversităţile partenere. În particular – ca urmare aacestui proiect – în Facultatea de Electronică şi Tele-comunicaţii din UPB au fost modernizate programulacademic postuniversitar în domeniu şi a început săfuncţioneze, începând cu 1996, primul program destudii aprofundate (master) “Ingineria calităţii şifiabilităţii”.

Curricula programelor educaţionale postuniversitarşi de master coordonate de catedra TEF au fost per-fecţionate în mod continuu, astfel încât să fie înconcordanţă cu normativele şi reglementările existentepe plan naţional şi internaţional în domeniile calităţii şisiguranţei în funcţionare. S-a pus un accent deosebit peproblematica asigurării, certificării şi managementuluicalităţii, fiabilităţii şi securităţii fiind introduse maimulte cursuri cu această tematică. Au început să fiestudiate – în acest context – normativele din seriile ISO9000, ISO 14000, ISO 27000, CEI 300, sistemele inte-grate de management al calităţii, mediului şi securităţii,instrumentele moderne ale managementul calităţiitotale, metoda six sigma ş.a.

De menţionat că în anii ’90 – inclusiv prin inter-mediul unor programe europene de tip TEMPUS – suntintroduse cursuri (universitare şi postuniversitare) decalitate şi fiabilitate la majoritatea facultăţilor din UPBşi în majoritatea universităţilor tehnice importante dinRomânia; aceasta a contribuit desigur, la o pregătiremai completă a studenţilor în raport cu cerinţele siste-melor tehnice reale, precum şi cu cele ale întreprin-derilor/companiilor.

Programele de Master în domeniul calităţii şi siguranţei în funcţionare

Începând cu anul 1996 – pe baza experienţei acumu-late prin programul postuniversitar în domeniu şi aprogramului TEMPUS-EUROQUALROM – a fostimplementat în facultatea ETTI programul de master(studii aprofundate) “Ingineria Calităţii şi Fiabilităţii”– ICF, primul master în acest domeniu din România(cu durata de 1 an). Acest master a funcţionat cu succestimp de un deceniu şi a fost coordonat de către profe-sorul Ioan Bacivarov.

Începând cu anul 2006, avându-se în vedere noilecerinţe ale învăţământului superior, legate de imple-mentarea “ciclului Bologna”, a început să funcţionezeîn facultatea ETTI masterul “Ingineria Calităţii şiSiguranţei în Funcţionare în Electronică şi Tele-comunicaţii“ – ICSFET, coordonat succesiv de cătreprofesorii Angelica Bacivarov şi Ioan Bacivarov;

acesta s-a bazat pe experienţa şi pe îmbunătăţirile aduse– timp de un deceniu – masterului ICF. Avându-se învedere concurenţa ridicată de la admitere, precum şievaluările favorabile privind satisfacţia masteranzilor şiangajatorilor, masterul ICSFET poate fi consideratdrept unul dintre masterele de succes dezvoltate încadrul facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Teh-nologia Informaţiei (ETTI) din UPB. Masteranzii auapreciat faptul că acest master le asigură cunoştinţelede specialitate în domenii puţin sau deloc abordate încadrul studiilor de licenţă, dar absolut necesare pentrupregătirea exhaustivă a viitorilor ingineri. Este impor-tant de menţionat faptul că majoritatea absolvenţiloracestui master au fost angajaţi – în special în compar-timentele Calitate-Fiabilitate şi/sau Testare-Diagnoză –din întreprinderi şi companii româneşti sau multina-ţionale, pregătirea lor fiind favorabil apreciată de cătreangajatori.

Dintre cadrele didactice din departamentul deTehnologie electronică şi fiabilitate din cadrul ETTI-UPB care şi-au adus contribuţia la succesul acestorprograme de master, menţionăm pe profesorii Ioan C.Bacivarov, Angelica Bacivarov, Adrian Mihalache,Norocel Codreanu, Orest Oltu, Iulian Năstac, LucianMilea ş.a.

De menţionat faptul că unele dintre cursurile de spe-cialitate privind asigurarea şi certificarea calităţii şifiabilităţii, managementul calităţii, securitatea sisteme-lor informatice, standardizare şi legislaţie în domeniu,controlul calităţii proceselor tehnologice ş.a. au fostţinute de către cunoscuţi specialişti în domeniu dinSocietatea Română pentru Asigurarea Calităţii – SRAC(dr. ing. Dan Stoichiţoiu, dr. ing. Cristinel Roncea, dr.Gabriel Ionescu ş.a.), Institutul pentru Microtehnologii-IMT (dr. ing. Marius Bâzu), Academia de Poliţie “Al.I. Cuza” Bucureşti (conf. dr. ing. Ioan Cosmin Mihai),Asociaţia Română pentru Asigurarea SecurităţiiInformaţiei – ARASEC (dr. ing. Costel Ciuchi şi dr.

Fig. 7 – Promoţia 2015 a Masterului ICSFET, ETTI-UPB


-- 99--

mat. Luminiţa Copaci). Aceasta a permis ancorareacursurilor predate la problemele reale ale economiei şisocietăţii europene, în general, şi româneşti, în specialşi a favorizat integrarea rapidă a absolvenţilor în com-paniile de profil.

De menţionat că, graţie programelor educaţionaleeuropene de mobilitate ERASMUS/SOCRATES, unnumăr de circa 40 de masteranzi ICSFET au pututefectua stagii educaţionale de câte 3 luni la universităţidin Uniunea Europeană (cu precădere la ISTIA – Uni-versitatea din Angers, Franţa, cu care laboratorulEUROQUALROM – ETTI – UPB are excelente relaţiide colaborare educaţională şi ştiinţifică), unde şi-auelaborat şi lucrările de disertaţie. În acelaşi timp, 16studenţi francezi de la Universitatea din Angers şi-auefectuat stagiile ERASMUS în cadrul laboratoruluiEUROQUALROM în ultimul deceniu.

Doctoratul în domeniul fiabilităţii

Primii profesori care au primit după 1971 dreptul săconducă doctorate în fiabilitate în I.P.B. în domeniulelectronicii şi respectiv al automaticii au fost profesoriiVasile Cătuneanu (Electronică), şi ulterior, Dumitru F.Lăzăroiu (Automatică).

Sub conducerea acestora şi-au finalizat doctorateletinere cadre didactice din mediul universitar: IoanBacivarov (1978), Adrian Mihalache (1979), AngelicaBacivarov (1980), Ioan Hohan ş.a., dar şi tineri cerce-tători în domeniu, între care Dan Stoichiţoiu, EugenieStăicuţ şi Ioan Tutoveanu.

După schimbările politice din decembrie 1989, seremarcă şi un reviriment în învăţământul superior: dupăun deceniu de stagnare, avansările în învăţământulsuperior sunt deblocate şi cadre didactice performanteprimesc dreptul de a conduce doctorate în domeniulfiabilităţii începând cu 1991: Ioan Bacivarov întelecomunicaţii (sub egida ICTc), Angelica Bacivarov

şi Adrian Mihalache în electronică (sub egida ICPE,respectiv ICE). Sub conducerea acestora îşi finalizeazătezele de doctorat cercetători importanţi în domeniu în-tre care Marius Bâzu, Traian Teodoru, Marcu Buşe ş.a.

După anul 2000, în contextual restructurării învă-ţământului superior tehnic în conformitate cu “ciclulBologna” are loc şi o restructurare a doctoratelor şi –din păcate – fiabilitatea dispare ca specialitate de doc-torat. Totuşi, profesorul Ioan Bacivarov a fost acreditatca, începând cu anul 2000, să conducă doctorate îndomeniul “inginerie electronică şi telecomunicaţii”, iarsub conducerea sa sunt finalizate – mai multe teze dedoctorat valoroase în domeniul fiabilităţii şi securităţiiIT, cum sunt cele elaborate de către Alin Mihalache,Răzvan Lupan, Florina Babus (teze de doctorat coor-donate în co-tutelă împreună cu profesori de la depar-tamentul Calitate-fiabilitate al Universităţii din Angers,Franţa), Ioan Cosmin Mihai, Costel Ciuchi, LuminiţaCopaci ş.a.

Fig. 8 – Juriul comisiei din cadrul ETTI-UPB pentru susţinerea examenului de disertaţie din cadrul Masterului ICSFET, prezidat de către prof. Ioan Bacivarov (iunie 2016)

Fig. 9 – Profesorii B. Dumon şi A. Kobi (ISTIA – U. Angers, Franţa) şi I.C. Bacivarov (U.P. Bucureşti)alături de doi dintre doctoranzii pe care i-au coordonatîn co-tutelă, R. Lupan şi A. Mihalache (Angers, 2004)

Consideraţii finale

La acest moment de bilanţ putem afirma că dincolode cunoştinţele tehnice, economice sau manageriale pecare le-au transmis cursanţilor, cursurile postuniversi-tare şi programele de masterat în domeniul calităţii şisiguranţei în funcţionare organizate sub egida colecti-vului de specialitate din catedra/departamentul TEF aumeritul de a fi sensibilizat un mare număr de cursanţidin domeniile tehnic şi economic sau din sfera servi-ciilor, asupra importanţei instrumentelor şi abordărilormoderne, precum şi a legislaţiei din acest domeniuinterdisciplinar de mare actualitate.

După aproape cinci decenii de învăţământ tehnicsuperior şi cercetare ştiinţifică în domeniul calităţii şifiabilităţii în electronică şi telecomunicaţii se poatevorbi astăzi de o adevărată “şcoală românească” în

domeniu, ale cărei realizări sunt cunoscute şi apreciateatât la nivel naţional, cât şi internaţional: au confirmat-o,în cadrul unor importante conferinţe internaţionale îndomeniu (între care ESREL, QUALITA, CCF) impor-tanţi specialişti internaţionali în domeniu, între careprofesorii A. Birolini, A. Barreau, Ton van der Wiele,E. Zio, Michele Cano, A. Goncalves, A. Kobi ş.a. Celepeste 40 de cărţi şi 800 de articole şi comunicări ştiin-ţifice publicate în ţară şi străinătate de către membriicolectivului de calitate şi fiabilitate din departamentulTEF, precum şi cele peste 50 de contracte de cercetareştiinţifică naţionale şi internaţionale coordonate decătre aceştia, sunt un dovadă în acest sens. În plus,numeroasele reviste tehnice pe care le-au creat/coordo-nat, conferinţele naţionale/internaţionale de specialitatepe care le-au iniţiat şi condus, sunt un argument înaceastă direcţie.


-- 1100--

Fig. 10 – Doctoranzi în domeniul siguranţei în funcţionare alături de profesorii IoanBacivarov (conducător ştiinţific), AlesandroBirolini (Elveţia) şi Angelica Bacivarov,participanţi la sesiunea “Cyber-security”organizată în cadrul conferinţei internaţionaleCCF 2016

Bibliografie

[1] V. Cătuneanu, Calculul siguranţei în funcţionare a aparaturii electronice, Telecomunicaţii, no. 2, 1966, pp. 10-14.[2] V. Cătuneanu, O. Iancu, I.Bacivarov ş.a., Teoria fiabilităţii şi control statistic, Ed. IPB, 1973.[3] V. Cătuneanu, I.Bacivarov, Fiabilitatea sistemelor de telecomunicaţii, Ed. Militara, 1985.[4] V. Cătuneanu, Angelica Bacivarov, Structuri electronice de înaltă fiabilitate. Toleranţa la defectări, Ed. Militara, 1989.[5] V. Cătuneanu, O. Iancu, M. Drăgulinescu, P. Svasta, I. Bacivarov, Angelica Bacivarov ş.a., Materiale pentru electronică, EDP, 1982. [6] V. Cătuneanu, A Mihalache, Bazele teoretice ale fiabilităţii, Ed. Academiei, 1984.[7] V. Cătuneanu, F. Popenţiu, Optimizarea fiabilităţii sistemelor, Ed. Academiei, 1989.[8] I. C. Bacivarov, L. Balme, A. Goncalves, Quality Management, Assurance and Education. European Dimensions, Inforec Press, 1999.[9] V. Cătuneanu, P. Svasta, I. Bacivarov (coordonatori), Cercetări în tehnologie electronică şi fiabilitate, EDP, 1979.

[10] Angelica Bacivarov, I.C. Bacivarov, A.Mihalache, Fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor electronice, Ed. Electronică 2000, 2003.[11] I. Bacivarov, T. van der Wiele, Special Issue: Modern Approaches in Quality Engineering, Assurance, Management and Education. European

Dimensions, Asigurarea calitatii-Quality Assurance, no. 12-13, 1998.[12] D. Stoichiţoiu, V. Vodă, Istoria calităţii, Mediarex, 2002.[13] I. Bacivarov, L. Balme (coord), Quality Efforts in Europe, Special issue of the journal Quality Engineering, vol. 8. no. 4, 1996.[14] D. Kececioglu, Reliability Education. An Historical Perspective, IEEE Transactions on Reliability, vol. R-33 , pp.20-24, 1984.

Asigurarea Calitatii - Quality Assurance, ISSN 1224-5410

Vol. XXIII, Issue 92, October-December 2017

Pages 11-18

Automotive Systems Optimization Based on

Safety Requirements

Mohamed Slim DHOUIBI1, Laurent SAINTIS2, Mihaela

BARREAU2, Jean-Marc PERQUIS1 1 VALEO Angers, France; 2 ISTIA, Université d’Angers, France

[email protected]

Abstract

An approach for system design and architecture optimization driven by safety and cost constraints is

proposed in this paper. It consists of an architecture synthesis and mapping approach that takes into

account the safety constraints in the ISO 26262 context. This approach makes possible to reach a

system preliminary architecture by choosing the best component that reduce the overall cost. On the

other hand, it leads to a mapping that respects the safety constraints related to safety levels and to

dependent failures. Exhaustive and genetic algorithm based approaches are used for the optimization.

The use of these two approaches depends on the size of the considered problem. The authors

demonstrate that these approaches can be used efficiently to reach an optimal design.

Keywords: Safety, Functional Safety, Architecture Optimization, Automotive, Genetic algorithm

References:

[1] ISO 26262: Road Vehicles – Functional safety, International Organization for Standardization

(2011)

[2] H. Nikolov and M. Thompson, “Daedalus: toward composable multimedia MP-SoC design”.

Proceedings of the 45th annual Design Automation Conference. ACM, 2008. p. 574-579.

[3] J. Keinert, M. Streubūhr, T. Schlichter, J. Falk, J. Gladigau, C. Haubelt, J. Teich, and M. Meredith,

“SystemCoDesigner – an automatic ESL synthesis approach by design space exploration and

behavioral synthesis for streaming applications”, ACM Trans. Des. Autom. Electron. Syst., vol. 14,

no. 1, pp. 1-23, Jan. 2009.

[4] R. Dömer, A. Gerstlauer, J. Peng, D. Shin, L. Cai, H. Yu, S. Abdi, and D. Gajski, “System-on-

Chip Environment: A SpecC-Based Framework for Heterogeneous MPSoC Design”, EURASIP J.

Embed. Syst., vol. 2008, no. 1, p. 647953, 2008.

[5] A. Gerstlauer and C. Haubelt, “Electronic system-level synthesis methodologies”. Computer-

Aided Design of Integrated Circuits and Systems, IEEE Transactions on, 2009, vol. 28, no 10, p.

1517-1530.

[6] A. Aleti and S. Bjornander, “ArcheOpterix: An extendable tool for architecture optimization of

AADL models”, Model-Based Methodologies for Pervasive and Embedded Software, 2009.

MOMPES'09. ICSE Workshop on. IEEE, 2009. p. 61-71.

[7] Y. Papadopoulos, M. Walker, D. Parker, E. Rüde, R. Hamann, A. Uhlig, U. Grätz, and R. Lien,

“Engineering failure analysis and design optimisation with HiP-HOPS”, Eng. Fail. Anal., vol. 18, no.

2, pp. 590–608, Mar. 2011.

[8] M. Dhouibi, J. Perquis, L. Saintis, and M. Barreau, “An Optimization Approach for Automotive

Systems Architecture Driven by Safety and Cost”, Accepted Paper, Lambda Mu 19, 2014.



Pages 11-18

[9] M. Dhouibi, J. Perquis, L. Saintis, and M. Barreau, “Automatic Decomposition and Allocation of

Safety Integrity Level Using System of Linear Equations”, … Complex Syst. …, no. c, pp. 1-5, 2014.

[10] K. Meffert, N. Rotstan, C. Knowles, and U. Sangiorgi, “Jgap-java genetic algorithms and genetic

programming package”, URL http//jgap.sf.net, 2012.



Pages 19-24

Reliability Evaluation of Socio-Technical

Systems Considering Human Factor

Angelica BACIVAROV, Gabriel PETRICĂ,

Ioan C. BACIVAROV EUROQUALROM, Faculty of Electronics, Telecommunications and Information Technology,

University POLITEHNICA of Bucharest, Romania

[email protected]

Abstract

The problem of complex socio-technical systems reliability evaluation taking into consideration the

hardware, software and human components of those systems is analyzed. In this paper we developed

two mathematical models for the reliability analysis of redundant systems in the presence of hardware

failures and human errors. Reliability, steady state availability, mean time to failure (MTTF) and

variance of time to failure formulas are developed for both models. Markov techniques were used to

obtain the resulting expressions. For both repairable and non-repairable systems, a Matlab code was

written to solve differential equations implied in this analysis.

Keywords: System, socio-technical system, repairable system, reliability, availability, reliability

evaluation, Markov model, Matlab

References:

[1] Catuneanu V., Bacivarov I. C., "Fiabilitatea sistemelor de telecomunicatii", Editura Militara,

Bucuresti, 1985.

[2] Swain A.D., "THERP", SC-R-64-1338, Sandia National Laboratories, Albuquerque, NM, August

1964.

[3] Rook L. W., "Motivation and Human Error", SC-TM-135, Sandia National Laboratories,

Albuquerque, September 1965, p. 5.

[4] LaSala K.P., "A Practical Guide to Developing Reliable Human Machine Systems and Processes",

RAC Publication, January 2002.

[5] Swain A.D., Guttman H.E., "Handbook of Human Reliability Analysis with Emphasis on Nuclear

Power Plant Applications", (NUREG/CR-1278, SAND800 200, RX, AN), Sandia National

Laboratories, Albuquerque, NM, August 1983.

[6] Dougherty Ed M., "Is human failure a stochastic process", Reliability Engineering & System

Safety, Volume 55, Issue 3, March 1997, pages 209-215.

[7] Dhillon B. S., Rayapati S. N., "Probabilistic analysis of redundant systems with human errors and

common-cause failures", Stochastic Analysis and Applications, Volume 4, Issue 4, 1986, pages 367-

398.

[8] MATLAB documentation, www.mathworks.com

[9] MATLAB Examples on the use of ode23 and ode45, www.eng.auburn.edu/~tplacek/courses/

3600/ode45waterloo.pdf



Pages 25-32

Prognostics Methods and Reliability of

Electrolytic Capacitors

Titu-Marius I. BĂJENESCU La Conversion, Switzerland

[email protected]

Abstract

The paper takes a fresh look at new studies, and results obtained, lessons learned and where things

stand today. The industry applications are currently at a much more vulnerable position than it

appears, regardless of how wonderful its future may look like. A full understanding of the physics

and statistics of the defect generation is required to investigate the ultimate reliability limitations for

electrolytic capacitors. Reliability and lifetime have to fulfil strong demands.

Keywords: electrolytic capacitors, metallized polymeric film, accelerated aging, failure mechanisms,

health monitoring, reliability

References:

[1] M. Pecht, Integrated Circuit, Hybrid, and Multichip Module Package Design Guidelines - A Focus

on Reliability, John Wiley & Sons, New York, 1994.

[2] C. S. Kulkarni, A physics-based degradation modeling framework for diagnostic and prognostic

studies in electrolytic capacitors, Ph. D. Thesis, Vanderbilt University, May 2013.

[3] M. Talmor and S. Arueti, “Reliability prediction: The turn-over point”, Proceedings of the Annual

Reliability and Maintainability Symposium, pp. 254-262, 1997.

[4] C. Leonard, “MIL-HDBK-217 - it’s time to rethink it,” Electronic Design, pp. 79-82, 1991.

[5] S. F. Morris, “Use and application of MIL - HDBK-217”. Solid State Technology, pp. 65-69, 1990.

[6] N. Vichare, and M. Pecht, “Prognostics and health management of electronics,” IEEE Transactions

on Components and Packaging Technologies, vol. 29, pp. 222-229, 2006.

[7] C. Leonard, and M. G. Pecht, “Improved techniques for cost effective electronics”, Proceedings

of Reliability Maintainability Symposium, pp. 174-182, 1991.

[8] M. Karyagina, “Designing for fault-tolerance in the commercial environment”, Proc. of Reliability

Maintainability Symp, pp. 258-262, 1996.

[9] R. Xu, A. Berduque, Z. Dou, “Further electrolyte development for high temperature aluminum

electrolytic capacitors,” CARTS USA 2009

[10] S. Mishra, S. Ganesan, M. Pecht, and J. Xie, “Life consumption monitoring for electronics

prognostics”, Proceedings of the IEEE Aerospace Conference, vol. 5, pp. 3455-3467, 2004.

[11] P. Hansen and P. McCluskey, “Failure models in power device interconnects”, European

Conference on Power Electronics and Applications, pp. 1-9, 2007.

[12] Z. Dou, R. Xu, A. Berduque, “Low ESR Aluminum Electrolytic Capacitors for Mid-to-High

Voltage Applications”, CARTS USA 2011.

[13] A. A. Shapiro, S. X. Ling, S. Ganesan, R. S. Cozy, D. J. Hunter, D. V., Schatzel, M. M. Mojarradi,

and E. A. Kolawa, “Electronic packaging for extended mars surface missions”, Proc. IEEE Aerospace

Conf, vol. Vol 4, pp. 2515-2527, 2004.



Pages 25-32

[14] S. Mishra, S. Ganesan, M. Pecht, and J. Xie, “Life consumption monitoring for electronics

prognostics”, Proceedings of the IEEE Aerospace Conference, vol. 5, pp. 3455-3467, 2004.

[15] P. Hansen and P. McCluskey, “Failure models in power device interconnects”, European

Conference on Power Electronics and Applications, pp. 1-9, 2007.

[16] M. Pecht and A. Dasgupta, “Physics-of-failure: An approach to reliable product development”,

Journal of the Institute of Environmental Sciences, vol. 38, pp. 30-34, 1995.

[17] J. Snook, J. Marshall, and R. M. Newman, “Physics of failure - as an integrated part of design

for reliability”, Annual Reliability and Maintainability Symposium, pp. 46-54, 2003.

[18] M. Pecht, Prognostics and health management of electronics, J. Wiley, 2008.

[19] J. M. Albella, C. Gómez-Aleixandre and J. M. Martinez-Duart, J. Appl. Electrochem. 14 (1984)

9.

[20] T. I. Băjenescu, and M. Bâzu, Component reliability for electronic systems, Artech House,

Boston and London, 2010.

[21] M. Bâzu, and T. Băjenescu, Failure analysis – A practical guide for manufacturers of electronic

components and systems, J. Wiley, Chichester, 2011.

[22] Erik Reed, “Characterization of tantalum polymer capacitors”, NASA NEPP reports (2005,

2006).

[23] Erik Reed, J. Kelly, L. Paulson, Reliability of low-voltage tantalum polymer capacitors, CARTS

USA 2005, 189-198.

[24] A. Shrivastava, “Reliability evaluation of liquid and polymer aluminium electrolytic capacitors”,

Ph. D. Dissertation, Univ. of Maryland, 2014.

[25] T. I. Băjenescu, and M. Bâzu, Reliability issues of electrolytic capacitors, Asigurarea calităţii,

78(2014), pp. 26-32.

[26] T. I. Băjenescu, and M. Bâzu, Failure modes and mechanisms of electrolytic capacitors,

Proceedings of the 14th International Conference on Quality and Dependability, Sinaia, Romania,

September 17th-19th, 2014, pp. 186-191.

[27] C. S. Kulkarni, et al. “Physics based electrolytic capacitor degradation models for prognostic

studies under thermal overstress”, European Conf. Prognostics and health management society, 2012,

1-9.

[28] *** “Reliability of aluminium electrolytic capacitors”, http://www.ieca-inc.com/images/

Relaibility_of_Aluminum_Electrolytic_Capacitors.pdf

[29] Technical note, Judicious use of aluminum electrolytic capacitors, https://www.chemi-

con.co.jp/e/catalog/pdf/al-e/al-sepa-e/001-guide/al-technote-e-170401.pdf

[30] Panasonic, Aluminum electrolytic capacitors conductive polymer hybrid aluminum electrolytic

capacitors, https://industrial.panasonic.com/content/data/CP/PDF/Alumi/AL_technical_guide_E.pdf

Date post:	05-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	hatuyen
View:	223 times
Download:	1 times

ASIGURAREA CALITÃÞII – QUALITY ASSURANCE“Cel puţin un curs în ......

Documents