H Activitatea operativa de Investi»»!» H Tema: Noțiunea ASI. 1. Noţiunea activităţii operative de investigaţii Potrivit prevederilor legislaţiei, activitatea specială de investigaţii este una dintre activităţile statului a căror desfăşurare legală este garantată prin lege. Dacă pornim de la clasica structurare a funcţiilor statului în: legislativă, executivă şi judecătorească, atunci activitatea specială de investigaţii se regăseşte în cadrul funcţiei statului ce ţine de asigurarea ordinii de drept, referindu-se la activitatea executivă. Aşadar, în art.l al Legii privind activitatea specială de investigaţii această activitate este determinată ca: un mijloc juridic de stat de apărare a intereselor statului, a integrității lui teritoriale, a drepturilor, libertăților şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, a tuturor formelor de proprietate contra atentatelor criminale. Prin noţiunea de mijloc juridic de stat de apărare se înţelege sistemul de măsuri operative de investigaţii stipulate de lege, desfăşurate de subdiviziunile operative ale organelor de stat cu aplicarea forţelor, mijloacelor şi metodelor, atît publice, cît şi secrete, cu respectarea regulilor de conspiraţie, în scopul prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, căutării infractorilor tăinuiţi şi a persoanelor dispărute fără urmă, precum şi soluţionării altor sarcini prevăzute de lege. ASI, ca şi alte activităţi desfăşurate de organele statului în vederea ocrotirii ordinii de drept, este o activitate strict legiferată, ce se realizează printr-un sistem de măsuri atît publice, cît şi secrete (confidenţiale), avînd propriile trăsături : - posedă un caracter de sine stătător; se manifestă prin faptul că în esenţa sa activitatea investigativ-specială presupune utilizarea unor forţe, mijloace şi metode speciale, care după formă, conţinut şi origine diferă de cele specifice activităţii de urmărire penală, administrative etc.; caracterul autonom este determinat şi de mecanismul reglementării normative a acestei activităţi; - este strict legiferată; prin lege organică sînt stabilite scopul, sarcinile, Principiile, măsurile operative de investigaţii, temeiurile şi condiţiile înfăptuirii lor ; determinate organele abilitate cu drepturi şi obligaţii şi reglementate alte aspecte în domeniul dat; reglementarea strictă şi detaliată permite utilizarea complexă a forţelor şi mijloacelor din dotarea organelor investigativ-operative, precum şl aplicarea unor metode speciale
Transcript
H Activitatea operativa de Investi»»!» H
Tema: Noțiunea ASI.
1. Noţiunea activităţii operative de investigaţii
Potrivit prevederilor legislaţiei, activitatea specială de investigaţii este una dintre activităţile statului a căror
desfăşurare legală este garantată prin lege. Dacă pornim de la clasica structurare a funcţiilor statului în:
legislativă, executivă şi judecătorească, atunci activitatea specială de investigaţii se regăseşte în cadrul
funcţiei statului ce ţine de asigurarea ordinii de drept, referindu-se la activitatea executivă. Aşadar, în art.l al
Legii privind activitatea specială de investigaţii această activitate este determinată ca: un mijloc juridic de
stat de apărare a intereselor statului, a integrităţii lui teritoriale, a drepturilor, libertăţilor şi
intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, a tuturor formelor de proprietate contra
atentatelor criminale.
Prin noţiunea de mijloc juridic de stat de apărare se înţelege sistemul de măsuri operative de investigaţii
stipulate de lege, desfăşurate de subdiviziunile operative ale organelor de stat cu aplicarea forţelor,
mijloacelor şi metodelor, atît publice, cît şi secrete, cu respectarea regulilor de conspiraţie, în scopul
prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, căutării infractorilor tăinuiţi şi a persoanelor dispărute fără urmă,
precum şi soluţionării altor sarcini prevăzute de lege.
ASI, ca şi alte activităţi desfăşurate de organele statului în vederea ocrotirii ordinii de drept, este o activitate
strict legiferată, ce se realizează printr-un sistem de măsuri atît publice, cît şi secrete (confidenţiale), avînd
propriile trăsături :
- posedă un caracter de sine stătător; se manifestă prin faptul că în esenţa sa activitatea investigativ-
specială presupune utilizarea unor forţe, mijloace şi metode speciale, care după formă, conţinut şi
origine diferă de cele specifice activităţii de urmărire penală, administrative etc.; caracterul autonom este
determinat şi de mecanismul reglementării normative a acestei activităţi;
- este strict legiferată; prin lege organică sînt stabilite scopul, sarcinile, Principiile, măsurile operative
de investigaţii, temeiurile şi condiţiile înfăptuirii lor; determinate organele abilitate cu drepturi şi
obligaţii şi reglementate alte aspecte în domeniul dat; reglementarea strictă şi detaliată permite utilizarea
complexă a forţelor şi mijloacelor din dotarea organelor investigativ-operative, precum şl aplicarea unor
metode speciale pentru prevenirea şi descoperire infracţiunilor, căutarea infractorilor tăinuiţi şi a
persoanelor dispărute fara urmă şi soluţionarea altor sarcini prevăzute de lege; acest fapt serveşte ca
garant pentru respectarea legalităţii în procesul exercitării activităţii operative de investigaţii şi
prevenirea încălcărilor drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor;
- se realizează de către subiecţi special împuterniciţi; activitatea specială de investigaţii este exercitată
de către organele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Serviciului de Informaţii şi
Securitate, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciului Vamal, Departamentului Instituţiilor
Penitenciare al Ministerului Justiţiei, Serviciului de Grăniceri şi ale CNA;
- se exercită numai în vederea realizării scopurilor şi sarcinilor prevăzute de lege ; înfăptuirea
măsurilor operative de investigaţii pentru realizarea scopurilor şi a sarcinilor neprevăzute de Legea cu
privire la activitatea specială de investigaţii nu se admite.
2. Esenţa şi importanţa activităţii operative de investigaţii
Ca activitate practică şi social-utilă, activitatea specială de investigaţii, prin utilizarea metodelor, mijloacelor
şi forţelor sale, contribuie nemijlocit la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, asigurarea restituirii
prejudiciului cauzat de infracţiuni, căutarea persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală, de
instanţa de judecată sau se sustrag de la sancţiunea penală şi a celor dispăruţi fără urmă. Practica acumulată
în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii şi asigurării ordinii de drept ne demonstrează că tocmai
prin realizarea măsurilor investigativ-operative este posibilă relevarea oportună a intenţiilor infracţionale, a
acţiunilor de pregătire a infracţiunii, precum şi a tentativelor de infracţiuni. Totodată, ASI ne permite nu
H Activitatea operativa de Investi»»!» H
numai de a depista infracţiuni în curs de pregătire, dar şi pune la îndemînă un cadru legal adecvat pentru a
realiza măsurile operative necesare în vederea curmării şi prevenirii comiterii lor. La fel, prin intermediul
ASI devine posibilă constatarea deplină a circumstanţelor infracţiunii, a motivelor care au condus la
săvîrşirea ei, precum şi obţinerea unor date de valoare probatorie, care ar asigura demonstrarea vinovăţiei
făptuitorilor potrivit participaţiei la comiterea faptei. în cele din urmă, înfăptuirea măsurilor operative de
investigaţii în procesul colectării informaţiilor primare şi documentării lor permite luarea unor măsuri în
procuraturilor specializate, alţi procurori abilitaţi cu această atribuţie) se înscrie şi controlul asupra
executării legilor de către organele care exercită activitate specială de investigaţii (art.19 (1) din Legea
privind ASI), iar activitatea persoanelor care au acordat sau acordă în mod confidenţial sprijin organelor
investigativ-operative se află în supravegherea Procurorului General sau a unui procuror special
împuternicit prin ordinul Procurorului General (art.19 (4) din Legea privind ASI).
Partea II
Atribuţii importante în domeniul activităţii operative de investigaţii posedă
judecătorul de instrucţie:
- examinează plîngerile adresate privind lezarea drepturilor şi libertăţilor persoanei în
activitatea specială de investigaţii, avînd dreptul de a solicita şi a primi, cu această ocazie,
toate actele operative de serviciu, întocmite pe tot parcursul înfăptuirii măsurilor contestate,
cu excepţia datelor privind colaborarea confidenţială (art.5, (2), (3) din Legea privind ASI şi
art.313 CPP);
- în cazul cînd organul (persoana oficială) care exercită ASI încalcă drepturile şi interesele
legitime ale persoanelor fizice şi juridice, este obligat să întreprindă măsuri în vederea
restabilirii acestor drepturi şi interese legitime, a compensării daunei cauzate, în conformitate
cu legislaţia (art.5 (4) din Legea privind ASI);
- autorizează efectuarea măsurilor operative de investigaţii care aduc atingere drepturilor şi
libertăţilor constituţionale ale persoanei, conform prevederilor Legii privind ASI (art.6, 8) şi
Codului de procedură penală al RM (art.303, 305, 306);
- exercitarea controlului judiciar în domeniul activităţii operative de investigaţii (art.19 din
Legea privind ASI şi art.300 CPP).
Controlul exercitat de procuror şi controlul judiciar se efectuează numai în baza plîngerilor depuse
de persoanele ale căror drepturi şi interese legitime au fostîncălcate de organele care exercită ASI
(art.19 (2) din Legea privind ASI şi art.300 CPP).
Potrivit Legii privind activitatea specială de investigaţii (art.6 (5)), organele care exercită astfel de
activitate recurg, după caz, în procesul efectuării măsurilor investigativ-operative, la ajutorul:
- persoanelor oficiale;
- specialiştilor din diferite domenii;
- cetăţenilor (persoane particulare).
Drept temei pentru atragerea acestor persoane în activitatea investigativ- specială serveşte
necesitatea realizării scopurilor şi sarcinilor investigativ-operative fundamentate pe principiile activităţii
operative de investigaţii.
5. Inspectorii (ofiţerii) operativi - funcţionari principali în exercitarea activităţii operative de
investigaţii
Inspectorul (ofiţerul) operativ este funcţionarul organului investigativ-operativ, aflat în statele
subdiviziunii operative, care exercită nemijlocit, în conformitate cu legislaţia în vigoare, activitate
specială de investigaţii.
La munca specială se admit persoane care au urmat o pregătire profesională specială în instituţiile
de învăţămînt de apartenenţă departamentală şi cărora le este permis accesul, după forma prevăzută de
legislaţie, la informaţiile ce constituie secret de stat. Statutul juridic al inspectorului (ofiţerului) operativ
este în funcţie de cadrul legal al ministerului, departamentului, serviciului (adoptat prin lege organică)
din care face parte, desemnate prin lege ca organe care exercită activitate specială de investigaţii -
195
196 Activitatea operativă de Investle«»Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţii Şi Securitate, Serviciul de
Protecţie şi Pază de Stat, Serviciul Vamal, Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Ministerului
Justiţiei, Serviciul de Grăniceri, Centrul
pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, fapt de la care se porneşte la determinarea
competenţei departamentale a inspectorului (ofiţerului) operativ Anume în baza legilor-cadru cu privire
la aceste organe angajaţilor li se acordă grade speciale (sau, după statut, militare), respectiv gradul de
ofiţer.
Atribuţiile, drepturile şi obligaţiile inspectorului (ofiţerului) operativ derivă din competenţa
departamentală a organului investigativ-operativ şi atribuţiile subdiviziunii operative în cadrul căreia
ocupă o anumită funcţie inspectorul (ofiţerul) operativ. Volumul şi cercul de atribuţii, precum şi
domeniul concret, sectorul sau linia de organizare şi desfăşurare a măsurilor operative de investigaţii
sînt determinate de funcţia ocupată.
Un alt atribut esenţial privind statutul juridic al inspectorului (ofiţerului) operativ este calitatea de
reprezentant al autorităţii publice - funcţionar public ce exercită autoritatea de stat; reprezentanţii
autorităţii publice sînt învestiţi cu dreptul de a dispune, a înainta cerinţe şi a lua decizii obligatorii spre
executare de către cetăţeni, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de apartenenţa lor
departamentală.1 Este de precizat că în raport cu unele organe care exercită activitate specială de
investigaţii, precum Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţii şi Securitate, prin lege sînt adoptate
statute speciale ale angajaţilor: Legea privind statutul militarilor, nr.162 din 22.07.2005, Legea privind
statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, nr.170 din
19.07.2007, prin care sînt stabilite drepturi şi obligaţii ale angajaţilor în legătură cu serviciul lor
în aceste organe, dar nu privitor la organizarea şi desfăşurarea activităţii operative de investigaţii.
Totodată, inspectorii (ofiţerii) operativi se bucură de drepturile şi libertăţile omului şi cetăţeanului,
cu unele restrîngeri ale acestora, în condiţiile legii, determinate atîtde specificul serviciului în cadrul
organului (să fie numai cetăţeni ai Republicii Moldova, să depună jurămîntul, interdicţia de a se asocia
în partide politice ş.a.), cît şi de accesul la activitatea specială de investigaţii (care cade sub incidenţa
Legii privind secretul de stat, nr.106 din 17.05.1994). Inspectorii (ofiţerii) operativi se află sub protecţia
statului şi dispun de garanţii juridice şi sociale prevăzute de legislaţia în vigoare (art.14 din Legea
privind ASI).
Nimeni nu are dreptul să intervină în acţiunile legitime ale inspectorilor (ofiţerilor) operativi, cu
excepţia persoanelor nemijlocit împuternicite prin lege. Inspectorul (ofiţerul) operativ se subordonează,
pe parcursul desfăşurării măsurilor operative de investigaţii, numai conducătorului acestor măsuri -
conducătorului subdiviziunii operative (conducător nemijlocit) şi conducătorului organului investigativ-
operativ (conducător direct).
Statutul juridic al inspectorului (ofiţerului) operativ include şi răspunderea juridică a acestora în
legătură cu realizarea sarcinilor, obligaţiilor şi drepturilor ce le revin în cadrul activităţii operative de
investigaţii.
1 Legea serviciului public, nr.443 din 04.05.1995, Anexa nr.l. Autorităţile publice care cad sub incidenţa Legii serviciului public: organele instanţelor judecătoreşti, procuraturii, serviciului diplomatic, serviciului fiscal, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, inspectoratelor de stat, serviciului vamal, securităţii statului, din organele de interne, organele apărării, precum şi persoanele care deţin funcţii publice în autorităţile publice enumerate, a căror activitate nu este reglementata prin acte legislative speciale privind statutul juridic al acestor autorităţi publice.
| a c ţ i u n i l o r ilicite, identificării culpabililor şi tragerii acestora la răspundere; art.18 -
| 1 I
1
I I
I 1 I
ir | o
*Di
1 ii
*D
*[
In
de ir
dre
p 0
spre
mar
în a
obli
I
Pri\
acti
în<
de
op
înv
Ge
I
Pe
I
I
1
196 Activitatea operativă de Investle«»1|9B | Inspectorii (ofiţerii) operativi sînt clasificaţi după anumite criterii.
% 1 Dupâ criteriul apartenenţei departamentale (de organul investigativ-operativ):
I B inspectori (ofiţeri) operativi ai Ministerului Afacerilor Interne (de poliţie);
| inspectori (ofiţeri) operativi ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice
n1 Şi Corupţiei;
inspectori (ofiţeri) operativi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate;
I “inspectori (ofiţeri)operativi aiServiciului deProtecţie şi Pază de
Stat;
- inspectori (ofiţeri) operativi ai Serviciului de Grăniceri;
Ce 1119 ” inspectori (ofiţeri) operativi ai Serviciului Vamal;
H - inspectori (ofiţeri) operativi ai Departamentului Instituţiilor
Penitenciare;
|j9 ” ofiţeri operativi ai serviciului militar de contrainformaţii.
* Dupâ caracterul funcţiilor: ^
m " inspectori (ofiţeri) operativi specializaţi în munca cu confidenţii;
» " inspectori (ofiţeri) operativi specializaţi în filaj;
..8 - inspectori(ofiţeri)
operativi ai subdiviziunilor operative de căutare;
mu - inspectori (ofiţeri) operativi ai subdiviziunilor tehnico-operative ş.a.
* Dupâ volumul obligaţiilor şi drepturilor:
Bli I inspectori operativi;
B|||H - conducători de subdiviziuni operative.
* Dupâ forma de realizare a ASI:
- inspectori (ofiţeri) operativi cu funcţii publice;
- inspectori (ofiţeri) operativi sub acoperire.
în vederea realizării atribuţiilor funcţionale privind exercitarea activităţii operative de investigaţii,
inspectorii (ofiţerii) operativi sînt învestiţi cu anumite obligaţii şi drepturi.
Obligaţiile inspectorilor (ofiţerilor) operativi reprezintă cercul acţiunilor impuse HH spre
executare întru soluţionarea scopurilor şi sarcinilor ASI. Aceste obligaţii în
mare măsură sînt asemănătoare celor ce revin organelor investigativ-operative şi n| în ansamblul lor se
divizează în două grupe: 1 - obligaţii cu caracter general şi 2 —
obligaţii speciale.
Obligaţiile cu caracter general constituie cercul de acţiuni impuse prin Legea privind ASI spre
realizare inspectorilor (ofiţerilor) operativi ai organelor care exercită
HH de a prezenta, la cererea judecătorului de instrucţie sau a procurorului, toate actele operative de serviciu,
m
sn
■
IIBB
a 1.... '
na activitate specială de investigaţii. Obligaţiile cu caracter general sînt formulate atît HfH în art.12, cît şi în alte norme
ale Legii privind ASI, inclusiv în art.5 alin.(B) - obligaţia
■ i
întocmite pe tot parcursul înfăptuirii măsurilor operative de investigaţii contestate în conformitate cu legislaţia; să
prezinte, la cererea Procurorului General, datele despre persoanele care au contribuit în mod confidenţial la
înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii; art.16 alin.(2) - obligaţia ca, în cazul apariţiei pericolului real de
atentat ilicit la viaţa, sănătatea sau bunurile unor anumite persoane în legătură cu concursul dat organelor
investigativ-operative, precum şi membrii familiilor şi rudelor acestora, să întreprindă măsurile necesare în vederea
prevenirii
198 Activitatea operativă de Investiriobligaţia de a prezenta informaţii, în conformitate cu legislaţia, comisiei permanente a Parlamentului RM în cazul
efectuării controlului parlamentar asupra ASI.
Obligaţiile cu caracter special (departamentale) reprezintă acea parte a acţiunilor ce este impusă atît prin lege
(cadrul legal al organului de stat), cît şi prin regulamente şi instrucţiuni departamentale care se referă numai la
- în Regulamentul privind activitatea specială de investigaţii a organelor afacerilor interne;
- în Instrucţiunile privind aplicarea mijloacelor tehnice în activitatea specială de investigaţii a organelor
afacerilor interne.
în mod similar sînt reglementate obligaţiile speciale ale inspectorilor (ofiţerilor) operativi din alte organe
investigativ-operative - CCCEC, SIS, SPPS ş.a.
Drepturile inspectorilor (ofiţerilor) operativi reprezintă oferirea anumitor posibilităţi privind îndeplinirea
obligaţiilor prescrise în vederea realizării scopului şi sarcinilor ASI. La fel ca şi obligaţiile, drepturile inspectorilor
(ofiţerilor) operativi se divizează în drepturi cu caracter general şi drepturi cu caracter special.
Drepturile cu caracter general includ drepturile prevăzute în Legea privind ASI cu care se învestesc inspectorii
(ofiţerii) operativi ai organelor care exercită activitate specială de investigaţii. Drepturile cu caracter general sînt
expuse atît în art.13, cît şi în alte norme ale Legii privind ASI, precum art.6 alin.(4) - dreptul de a utiliza sisteme
informaţionale, aparate de înregistrare video, audio, de filmat, de fotografiat şi alte mijloace tehnice moderne în
procesul efectuării măsurilor operative de investigaţii; art.6 alin.(5) - dreptul de a recurge, după caz, la ajutorul
persoanelor oficiale şi al specialiştilor din diferite domenii de cunoştinţe, precum şi al unor cetăţeni, care
colaborează în mod public sau secret, la înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii; art.7 alin.(3) - sînt în drept,
în limitele competenţei lor, să colecteze informaţii necesare pentru adoptarea unor acte administrative speciale;
art.7, ultimul alineat-să colecteze informaţii în vederea asigurării propriei securităţi; art.9 - dreptul de efectuare a
controlului operativ; art.13/1 - dreptul de a întocmi dosare de evidenţă specială; art.15/1 alin.(l) - dreptul la
asistenţă din partea autorităţilor publice, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor, indiferent de tipul de
proprietate; art.15/1 alin.(2) - dreptul la asistenţă cu condiţiile tehnice necesare din partea întreprinderilor,
instituţiilor şi organizaţiilor prestatoare de servicii poştale şi de telecomunicaţii, indiferent de tipul de proprietate.
Drepturile cu caracter special reprezintă acea parte dintre drepturi care este acordată prin legea-cadru a
organului de stat, precum şi prin regulamentele şi instrucţiunile departamentale, referindu-se numai la inspectorii
(ofiţerii) operativi ai organului investigativ-operativ respectiv.
Aceste drepturi cu caracter special sînt reflectate, spre exemplu:
- în Legea cu privire la Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei;
- în Regulamentul privind activitatea specială de investigaţii a CCCEC;
B în Regulamentul subdiviziunii (direcţiei, secţiei) operative a CCCEC.
.............................. —................................... I-,.11, • H g
Tema 3. MĂSURILE OPERATIVE DE INVESTIGAŢII
I. obiective de referinţă:
- să definească noţiunea de măsură specială de investigaţii şi nomenclatorul acestor măsuri;
- să descrie conţinutul nomenclatorului măsurilor operative; ii Hr.jjj - să explice categoriile
măsurilor operative de investigaţii;
- să
determine regimul juridic al măsurilor operative de investigaţii care nu ^ 1 violează
drepturile ocrotite prin lege; *I H
- să determine regimul juridic al măsurilor operative de investigaţii care violează drepturile
ocrotite prin lege;
U006. - să clarifice competenţele organelor investigative-operative privind efectuarea
măsurilor operative de investigaţii;
- să reproducă temeiurile şi condiţiile de efectuare a măsurilor operative de investigaţii;
- să explice temeiurile şi condiţiile înfăptuirii măsurilor operative de investigaţii;
| ilicitedU ~ descrie procedura autorizării şi controlului măsurilor operative de
investigaţii;
- să determine cerinţele de perfectare a actelor operative de serviciu; să acumuleze deprinderi privind munca
cu informaţiile operative, aprecierea, controlul şi autorizarea măsurilor operative de investigaţii; să formeze
aptitudini privind elaborarea, adoptarea deciziilor şi perfectarea actelor respective.
II. Repere de conţinut
Noţiunea de măsură investigativ-specială şi trăsăturile ei Una dintre componentele de bază ale activităţii operative de investigaţii este sistemul de măsuri operative de investigaţii, al căror nomenclator este expus în textul art.6 din Legea privind ASI. Din analiza prevederilor legii în cauză constatăm că legislatorul nu oferă nici un fel de noţiuni cu privire la măsurile operative de investigaţii. Dar observăm că, în unele cazuri, precum în textul art.6 alin.(l), sînt definite masuri operative de yne6№ investigaţii, iar în alin.(3) al aceluiaşi articol sînt consemnate ca acţiuni. Tratamentul univoc al măsurilor operative de investigaţii are importanţă atît teoretico-normativă, cît şi practică pentru organele investigativ-operative care posedă competenţe în domeniul ASI, dar mai cu seamă pentru funcţionarii acestor organe, care organizează şi desfăşoară astfel de măsuri în activitatea de serviciu. în teoria activităţii operative de investigaţii, masurile operative de investigaţii sînt definite ca anumite acţiuni ale organelor investigativ-operative în cadrul desfăşurării cărora se aplică forţele, mijloacele şi metodele publice şi confidenţiale întru realizarea sarcinilor ASI.2 Măsurile operative de investigaţii sînt determinate ca fiind actele de conduită,
prevăzute de lege, prin intermediul cărora subiecţii împuterniciţi dobîndesc informaţiile necesare pentr
2 Теория оперативно-розыскной деятельности. Под редакцией Горяйнова К.К., Овчинского B.C., Синилова Г.К.-Москва: ИНФРА-М, 2007, стр.281.
judecată.
ul S. Drept
»tezatu §
Moldo
vo.
torului
ti
ныскн
оI
II
uActivitatea specială de Investigat»
realizarea scopului şi sarcinilor ASI.s în legislaţia română nu se întîlnesc măsuri de investigare cu
regimul juridic similar măsurilor operative de investigaţii, dar apropiate acestora sînt actele
premergătoare, reglementate în Codul de procedură penală al României la art.224 şi 224/1. Astfel, în
conformitate cu art.224, (1) CPP al României, în vederea începerii urmăririi penale, organul de
urmărire penală poate efectua acte premergătoare. (2) De asemenea, în vederea strîngerii datelor
necesare organelor de urmărire penală pentru începerea urmăririi penale, pot efectua acte
premergătoare şi lucrătorii operativi din Ministerul de Interne, precum şi din celelalte organe de stat
cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, anume desemnaţi în acest scop, pentru fapte care
constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale. (3) Procesul-verbal prin care se
constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă. în art.224/1 se prevede
efectuarea actelor premergătoare de către investigatorii sub acoperire.
Prin esenţa şi natura lor juridică, considerăm că masurile operative de investigaţii pot fi
definite ca acţiuni extrajudiciare, strict determinate prin lege, care constau în aplicarea de către
subiecţii împuterniciţi a forţelor, mijloacelor şi metodelor publice şi confidenţiale, cu respectarea
regulilor de conspiraţie, în vederea realizării scopului şi sarcinilor ASI.
Trăsăturile specifice măsurilor operative de investigaţii:
a) posedă un caracter social util; sînt destinate să apere contra atentatelor criminale un grup de
relaţii sociale importante-interesele statului şi integritatea lui teritorială, drepturile, libertăţile
şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice, toate formele de proprietate, fapt prin
care se manifestă utilitatea lor pentru societate;
b) se efectuează de către subiecţi împuterniciţi prin lege; spectrul organelor abilitate este
prevăzut în lege, lista lor poate fi modificată sau completată numai prin lege; ansamblul de
competenţe (subdiviziuni, personal, funcţii etc.) privind organizarea şi desfăşurarea ASI se
determină de către conducătorii organelor investigativ-operative şi se adoptă prin ordine şi
acte normative;
c) măsurile operative de investigaţii sînt strict determinate de lege; lista măsurilor operative de
investigaţii este expusă în art.6, fiind determinată ca exhaustivă; modificarea sau completarea
acestei liste nu poate fi decît prin lege;
d) se efectuează numai în vederea realizării scopului şi sarcinilor activităţii operative de
investigaţii; scopul ASI este prevăzut în art.l alin.(l), iar sarcinile -în art.2 din Legea ASI;
înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor
neprevăzute de lege nu se admite;
e) confidenţialitatea şi conspirativitatea privind organizarea, tactica şi metodica desfăşurării
măsurilor operative de investigaţii; cerinţe formulate în lege - art.6 alin.(2) şi art.10 alin.(3);
confidenţialitatea şi conspirativitatea rezidă în procedeele şi metodele aplicate la desfăşurarea
măsurilor operative de investigaţii care permit a păstra în taină de cei din jur, în special faţă de
cei implicaţi în săvîrşirea infracţiunii, tactica, conţinutul, scopul adevărat şi alte aspecte ale
măsurilor în cauză.
Шумилов А.Ю. Комментарий к Федеральному закону «Об оперативно-розыскнои
деятельности». - Москва, 2007, стр. 86.
204И |
<vitatea °Р'3V*fâp
.perat^ de
a) < de
filro
b)
suprav
c) i
ntere»
d)
contre
e)
culege
2) să înfă
a) chesti
b)
culeg
c)
urmă
d) urm
ă modi
e)
colec
f) efect
aflat
g) c
erc
h) i
den
i) cerc
trar
i) ceri
k) ţine
I)
ma
ro)exf
tt) infi
sul
cu idi °) со P)
m 13) U Nlet
. APrei
1 irive.
4\,51 fa
Ptu■ ■
II
1. Nomenclatorul măsurilor operative de investigaţii potrivit prevederilor
art.6 alin.(2) din Legea privind activitatea specială de investigaţii, în scopul soluţionării sarcinilor
prevăzute la art.2, organele care exercită activitatea specială de investigaţii, respectînd regulile de
conspiraţie, sînt în drept:
1) să înfăptuiască, cu autorizarea judecătorului de Instrucţie, următoarele măsuri
operative de investigaţii:
a) cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio, video, de fotografiat, de filmat
etc.;
b) supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice;
c) interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri;
d) controlul comunicărilor telegrafice şi al altor comunicări;
e) culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii.
2) să înfăptuiască alte măsuri operative de investigaţii:
a) chestionarea;
b) culegerea informaţiei;
c) urmărirea vizuală;
d) urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice moderne;
e) colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă;
f) efectuarea achiziţiilor de control şi a controlului livrărilor de mărfuri şi producţie aflate în
circulaţie liberă sau limitată;
g) cercetarea obiectelor şi actelor;
h) identificarea persoanei;
i) cercetarea încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi a mijloacelor de transport;
j) cercetarea corespondenţei condamnaţilor;
k) ţinerea convorbirilor cu aplicarea detectorului comportamentului simulat;
I) marcarea cu substanţe chimice şi alte substanţe speciale; m)
experimentul operativ;
n) infiltrarea specială în organizaţiile criminale a colaboratorilor titulari din subdiviziunile
operative şi a persoanelor care colaborează în mod confidenţial cu organele care exercită
activitate specială de investigaţii, utilizînd acte de identitate şi alte documente de acoperire;
o) controlul transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate; p) monitorizarea
tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare. (3) Lista acţiunilor enumerate la alin.
(2) este exhaustivă şi poate fi modificată sau completată numai prin Lege.
Apreciate în ansamblu, observăm că legiuitorul divizează măsurile operative de investigaţii în: 1)
măsuri pentru a căror realizare este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie şi 2) alte măsuri
operative de investigaţii. Se mai constată şi faptul că legiuitorul nu operează cu nici un fel de noţiuni
în raport cu măsurile stipulate, lăsînd pe seama factorilor responsabili de aplicarea legii să le umple
cu conţinut şi să reglementeze organizarea, metodele şl tactica efectuării măsurilor operative de
investigaţii în acte normative departamentale. Evident, la nivel teoretico-
206 Activitatea operativă de Investigaţii irai
normativ sînt plauzibile o analiză şi o cercetare a acestora, precizarea esenţei şj conţinutului, clarificarea altor
aspecte şi oferirea unor definiţii potrivite, fapt care ar contribui la un tratament univoc şi aplicarea măsurilor
potrivit voinţei legiuitorului.
1) Măsurile operative de investigaţii înfăptuite cu autorizaţia judecătorului de instrucţie
(a) cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio, video, de fotografiat, de filmat etc.,
analiza textului pune în evidenţă prezenţa a două acţiuni corelative: prima - cercetarea domiciliului şi a doua
- instalarea în domiciliu a aparatelor audio, video, de fotografiat, de filmat etc. A cerceta înseamnă a examina
cu atenţie, a observa, a controla3; în sensul măsurii examinate, cercetarea constă în examinarea vizuală
nemijlocită a împrejurărilor, obiectelor din domiciliu, constatarea altor aspecte în acest spaţiu necesare pentru
realizarea acestei măsuri şi atingerea scopului ei. Este cert că nu avem a face cu cercetarea la faţa locului
(art.118 CPP) sau cu un alt fel de cercetare, aplicate de organele de urmărire penală, dar în exclusivitate cu o
măsură specială de investigaţii. Considerăm că cercetarea domiciliului în cazul dat constituie o condiţie
prealabilă pentru îndeplinirea celei de a doua acţiuni - instalarea în domiciliu a aparatelor audio, video, de
fotografiat, de filmat etc., condiţie destinată să asigure camuflarea mijloacelor tehnice şi secretul măsurii
întreprinse. Privitor la domiciliu sînt de arătat reglementările oferite de Codul civil al RM în art.30-
Domiciliul şi reşedinţa4 - şi prevederile art.6 pct.ll din CPP - Domiciliu5, ultimele conţinînd un tratament mai
larg şi adecvat de aplicare pentru domeniul ASI. Instalarea în domiciliu a aparatelor audio, video, de
fotografiat, de filmat etc. determină caracterul tehnico- operativ al măsurii şi, după caz, în funcţie de
caracteristicile tehnice şi constructive ale mijloacelor ce urmează a fi instalate, impune participarea
specialistului, bineînţeles, cu respectarea cadrului legal. Este de observat că legiuitorul nu expune limitativ
spectrul mijloacelor video, audio, de filmat care pot fi instalate în domiciliu, lucru făcut, în opinia noastră,
sub imperiul progresului tehnic vertiginos din motive de raţionament vizavi de procesul legislativ. Totodată,
potrivit cerinţelor, se admite doar aplicarea acelor mijloace tehnice care nu prezintă pericol pentru viaţa,
sănătatea persoanei şi nu dăunează mediului.
în baza principiului îmbinării metodelor publice şi a celor secrete, în doctrina ASI, se deosebeşte
cercetarea publică, cercetarea cifrată - definită şi conspirată - şi cercetarea în secret. Astfel, cercetarea publică
a domiciliului se înfăptuieşte cu acordul în scris al proprietarului (posesorului, chiriaşului) şi în prezenţa
acestuia, condiţie în care se şi instalează şi se camuflează şi mijloacele tehnice. Cercetarea
3Noul dicţionar universal al limbii române, Ed. Litera Internaţional, Bucureşti, 2006, p.224.4Art.30 alin.(l) Cod civil: „Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are locuinţa statornică sau principală. Se consideră că persoana îşi păstrează domiciliul atîta timp cît nu şi-a stabilit un altul. (2) Reşedinţa persoanei fizice este locul unde îşi are locuinţa temporară sau secundară. (3) Persoana al cărei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consideră domiciliată la locul reşedinţei sale. (4) în lipsă de reşedinţă, persoana este considerată că domiciliază la locul unde se găseşte, iar dacă acesta nu se cunoaşte, ia locul ultimului domiciliu".5Art.6 alin.(ll) CPP: „Domiciliu - locuinţă sau construcţie destinată pentru locuirea permanentă sau temporară a unei sau mai multor persoane (casă, apartament, vilă, cameră la hotel, cabină pe o navă maritimă sau fluvială), precum şi încăperile anexate nemijlocit la acestea, constituind o parte indivizibilă (verandă, terasă, mansardă, balcon, beci, un alt loc de uz comun). Sub incidenţa noţiunii de domiciliu cade şi orice teren privat, automobil, navă maritimă şi fluvială privată, birou.
HHI
■I
BB
B| 1
■
locuiesc-
tap
H ,aJpn|
■Bl
Sg1 i
Rjfur
moldova)-
| suprow
BB a o
Supraveghere;
include măsi 1
particip?
Supraveghere cu
supravegh
conformitate de
poliţie (asi
vederea pre\ şi
asigurării:
tehnice, spre
video, de fol
observaţiiloi
roipoace tel
detectarea 1
anumite
«aţe pe
fB§|
^Pozitive
,
El [
^lor m^unea
> te
■
§Ef
■
B
208 Activitatea operativă de investigaţiiti (conspirată) a domiciliului se realizează prin acţiuni publice, în prezenţa c,fra rietarului (posesorului,
chiriaşului), recurgîndu-se la un pretext oficial, ce se H| la soluţionarea unor alte probleme, nelegate de
cauza aflată în lucru, scopul ^devirat. urmărit de către executanţi, fiind cifrat, deci, conspirat sau
conspirîndu-se apartenenţa departamentală a executanţilor.în situaţia cercetării cifrate, posibilităţile
executanţilor privind examinarea vizuală atentă şi detaliată a tuturor împrejurărilor, obiectelor, altor
aspecte din domiciliu sînt destul de reduse, dată fiind prezenţa celor ce locuiesc, fapt care face dificilă
şi instalarea în domiciliu a unor sau altor dispozitive video sau audio. Cercetarea în secret prevede
organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în condiţii de deplină confidenţialitate şi conspiraţie cu
respectarea strictă a temeiurilor, condiţiilor şi procedurii stabilite, date fiind atingerile care se aduc
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei (art.28, 29, 30 din Constituţia Republicii
Moldova).
(b) supravegherea domiciliului cu utilizarea mijloacelor tehnice. A supraveghea înseamnă a
observa, a păzi cu grijă, cu atenţie, cu autoritate; a ţine sub control.9 Supravegherea se realizează prin
utilizarea mijloacelor tehnice, fapt care include măsura dată în categoria celor tehnico-operative,
impunîndu-se, după caz, participarea specialistului, bineînţeles, cu respectarea cadrului normativ.
Supravegherea domiciliului cu utilizarea mijloacelor tehnice nu trebuie confundată cu supravegherea
administrativă, ca metodă poliţienească, ultima fiind exercitată în conformitate cu Legea cu privire la
poliţie, manifestîndu-se prin controlul organelor de poliţie (asigurat cu forţa coercitivă a statului)
asupra persoanelor fizice şi juridice în vederea prevenirii, constatării şi descoperirii infracţiunilor,
menţinerii ordinii publice şi asigurării securităţii publice. Supravegherea domiciliului cu utilizarea
mijloacelor tehnice, spre deosebire de cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio,
video, de fotografiat, de filmat etc., nu prevede pătrunderea în domiciliu, efectuarea observaţiilor şi
ţinerea sub control a domiciliului realizîndu-se prin utilizarea unor mijloace tehnice, care, datorită
capacităţilor sale tehnice şi funcţionale, fac posibilă detectarea acţiunilor produse, vizionarea acestora
şi înregistrarea informaţiei de la anumite distanţe. Legiuitorul n-a determinat limitativ ce mijloace
tehnice pot fi utilizate pentru supravegherea domiciliului, lăsînd acest lucru pe seama organului
investigativ-operativ, care trebuie să pornească, la selectarea unor sau altor aparate, dispozitive, de la
scopul şi sarcinile concrete urmărite, de la împrejurările existente în fiecare caz în parte. Şi în acest
caz, potrivit cerinţelor, se admite doar aplicarea acelor mijloace tehnice care nu prezintă pericol
pentru viaţa, sănătatea persoanei şi nu dăunează mediului. Supravegherea domiciliului cu utilizarea
mijloacelor tehnice se realizează numai în secret cu respectarea strictă a regulilor de conspiraţie.
(c) interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri constituie controlul sonorîn secret,
prin intermediul mijloacelor tehnice, al informaţiilor verbale transmise prin reţelele de
telecomunicaţii (prin fir sau unde electromagnetice), precum şi informaţiilor verbale comunicate
într-un alt mod şi înregistrarea magnetică a acestora. Interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor
convorbiri este o măsură tehnico- specială, fapt care determină necesitatea participării specialistului,
bineînţeles, cu
I Noul dicţionar universal al limbii române. - Bucureşti: Litera Internaţional, 2006, p.1437.
dig
drep1II
respectarea cadrului normativ. Analiza textului legii privind măsura în cauză indică două varietăţi
distincte de interceptare:
1.2.Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice are ca obiectiv informaţiile verbale transmise prin
reţelele de telecomunicaţii, care cu ajutorul mijloacelor tehnice sînt supuse controlului acustic în
condiţii de confidenţialitate şi conspiraţie, şi înregistrarea magnetică a acestora. în contextul
aplicării acestei măsuri este important de precizat că principalele reguli şi condiţii în domeniul
telecomunicaţiilor sînt reglementate prin Legea telecomunicaţiilor, nr.520-XIII din 07.07.1995.
Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice vizează toate informaţiile transmise prin
telecomunicaţii (art.2 din Legea telecomunicaţiilor) - orice transmisiune, emisie sau recepţie de
semne, semnale, înscrieri, imagini, sunete sau informaţii de orice natură prin fir, radio, prin
sisteme optice sau alte sisteme electromagnetice; sub incidenţa telecomunicaţiilor cade şi reţeaua
internet. în conformitate cu prevederile art
asigurării securităţii naţionale, siguranţei publice, bunăstării economice a ţării, menţinerii ordinii şi
prevenirii infracţiunilor, ocrotirii sănătăţii şi a moralei ori protejării drepturilor şi libertăţilor altor
persoane, comunicaţiile pot fi interceptate, în condiţiile legii, de organele autorizate prin lege (art.4
alin.(6
indiferent de tipul de proprietate, sînt obligaţi:
-
-
-
Interceptarea altor convorbiri vizează informaţiile verbale transmise în alte diverse modalităţi,
decît prin reţelele de telecomunicaţii care, la fel cu ajutorul mijloacelor tehnice, sînt supuse
controlului acustic în condiţii de confidenţialitate şi conspiraţie, şi înregistrarea magnetică a
acestora. Nu se consideră interceptare a altor convorbiri intrarea în posesia unor informaţii verbale,
chiar şi prin înregistrarea lor magnetică, care au fost răspîndite în locuri publice - stadion, cinema,
restaurant, transport public etc.
Nu cade sub incidenţa măsurii de interceptare a convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri
demersurile organelor investigativ-operative, organelor de urmărire penală prin care se solicită de
la operatorii de telecomunicaţii date privind semnalele, transmise prin reţeaua de telecomunicaţii,
de intrare şi ieşire a unor persoane concrete. Solicitarea unor asemenea date se înscrie în cadrul
măsurii operative de investigaţii
alin.(
la poliţie,
208 Activitatea operativă de investigaţii
Partea II 209
sînt în drept să ceară şi să primească gratuit de la întreprinderi, instituţii, organizaţii şi persoane
particulare date necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin . Cu dreptul de solicitare şi primire a
unor asemenea date sînt abilitate prin lege şi alte organe de ocrotire a normelor de drept.
Totodată, este de arătat că în legislaţia procesual-penală este prevăzută interceptarea comunicărilor
ca acţiune de urmărire penală (art.135 CPP), care are un alt regim juridic (art.136 CPP) cu referire la
temei, condiţii, procedură şi efectele produse.
Legea cu privire al activitatea specială de investigaţii nu stabileşte spectrul mijloacelor tehnice de
interceptare, nu prevede nici locul, timpul şi alte aspecte legate de organizarea şi desfăşurarea acestei
măsuri, atribuind reglementarea acestora prin acte normative departamentale.
(d) controlul comunicărilor telegrafice şi al altor comunicări vizează alte tipuri de comunicare
interumană decît telecomunicaţiile, şi anume comunicaţiile poştale, reglementate prin Legea poştei,
nr.463-XIII din 18.05.1995. în conformitate cu art.3 al acestei legi, comunicaţiile poştale reprezintă un
sistem tehnologic unic de întreprinderi şi mijloace de transport, care asigură recepţionarea, transportul şi
distribuirea trimiterilor poştale, precum şi transportul mijloacelor băneşti, distribuirea pensiilor,
subvenţiilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu destinaţie specială. Trimiteri poştale, potrivit legii în cauză,
Culegerea informaţiilor se înfăptuieşte atît prin înaintarea unor demersuri către persoanele fizice
sau juridice care deţin sau pot deţine informaţii de interes operativ, cît şi prin adresarea directă a
inspectorului (ofiţerului) operativ către persoanele în cauză şi obţinerea nemijlocită a informaţiilor
necesare pentru soluţionarea sarcinilor AOl. Principiul îmbinării metodelor publice şi a celor secrete
determină culegerea publică şi culegerea cifrată (conspirată) a informaţiilor. Culegerea publică a
informaţiilor, fie prin înaintarea unor demersuri sau prin obţinerea nemijlocită a informaţiilor de interes
operativ, se efectuează în mod deschis, fără a conspira scopul şi faptul colectării informaţiilor necesare.
Culegerea cifrată a informaţiilor, atît prin intermediul demersurilor, cît şi obţinerea nemijlocită a
acestora prin adresările directe ale inspectorului (ofiţerului) operativ către posesori, presupune
conspirarea scopului urmărit sau/şi conspirarea apartenenţei departamentale a solicitantului. Culegerea
informaţiilor de către inspectorii (ofiţerii) operativi poate fi însoţită, după caz, de aplicarea unor
mijloace tehnice în vederea fixării informaţiilor.
Informaţia poate fi obţinută şi din arhive, fişiere de evidenţă dactiloscopică, din evidenţa obiectelor
sau persoanelor dispărute etc.
(c) urmărirea vizuală constă în controlul comportamentului fizic prin supravegherea
exterioară, directă şi nemijlocită, în secret, a unei (unor) persoane, într-o anumită perioadă, în condiţiile
şi temeiul legii, în vederea colectării informaţiilor necesare pentru soluţionarea sarcinilor AOl.
Urmărirea vizuală în literatura de specialitate mai este definită ca filaj, iar executorii - filori. Drept
obiective ale urmăririi vizuale pot fi atît persoane fizice, cît şi anumite edificii, încăperi, locuri publice,
mijloace de transport etc. în funcţie de modul de supraveghere, se diferenţiază urmărirea fizică,
urmărirea electronică şi urmărirea complexă. Astfel, urmărirea fizică presupune controlul
comportamentului persoanei prin efectuarea continuă şi nemijlocită a observaţiilor vizuale asupra
acesteia într-o anumită perioadă de timp. De regulă, urmărirea fizică se realizează în locuri publice, în
mijloace de transport, alte locuri accesibile, invocînd aplicarea de către inspectorii (ofiţerii) operativi a
mijloacelor de transport, de telecomunicaţii, a altor mijloace şi echipamente pentru supravegherea
vizuală a celor urmăriţi. Urmărirea fizică poate fi însoţită de utilizarea mijloacelor tehnice de
fotografiere, de imprimare video, sonoră ş.a. în vederea fixării comportamentului persoanei în timp şi
spaţiu. Urmărirea electronică implică un grad avansat de aplicare a mijloacelor tehnice moderne,
urmărindu-se nu numai controlul şi fixarea comportamentului fizic în timp şi spaţiu, dar şi controlul
acustic al comunicărilor verbale ale persoanei urmărite. Urmărirea electronică implică şi o extindere
mai amplă în spaţiu, incluzînd încăperile de serviciu şi alte încăperi vizitate
ISO Activitatea operativă de investigat»
de persoana urmărită. Dat fiind că urmărirea electronică aduce atingere drepturilor ţi libertăţilor
fundamentale ale omului, efectuarea acesteia cade sub incidenţa art.8 alin.(l) lit e) din Legea privind
ASI 1 se admite doar în scopul culegerii informaţiilor despre persoanele care pregătesc, întreprind
tentative de comitere, comit sau au comis infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de
grave şi numai în baza încheierii judecătorului de instrucţie şi a deciziei motivate a unuia din
conducătorii organului respectiv care exercită activitate specială de investigaţii. în cazurile cînd
urmărirea vizuală se va efectua în cadrul urmăririi penale, iniţierea şi autorizarea acesteia se va face în
conformitate cu prevederile art.57 alin.(2) pct.4), 52 alin.(l) pct.16), 303-306 CPP, iar în limitele
procesului investigativ-operativ, în dosarele de evidenţă specială, iniţierea şi autorizarea
urmăririi vizuale se va face conform Legii privind ASI (art.6, 7, 8) şi regulamentului
departamental al organului investigativ- operativ; urmărirea electronică sau complexă, prin care
se aduce atingere drepturilor şi libertăţilor persoanei, se va autoriza de judecătorul de instrucţie.
Este de arătat că supravegherea electronică este prevăzută şi în Convenţia ONU împotriva crimei
transnaţionale organizate din 15 noiembrie 2000.
Urmărirea complexă reprezintă o îmbinare a urmăririi fizice şi urmăririi electronice şi, în
funcţie de faptul dacă se aduce atingere drepturilorşi libertăţilor fundamentale ale persoanei
supuse urmăririi, se autorizează, după caz, de judecătorul de instrucţie.
Urmărirea vizuală se efectuează de inspectorii (ofiţerii) operativi ai organelor investigativ-
operative, inclusiv de cadre specializate în acest domeniu. în practica activităţii operative de
investigaţii există cazuri cînd efectuarea urmăririi vizuale se realizează şi de colaboratori
confidenţiali, fapt ce nu contravine legii.
(d) urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice moderne
reprezintă activitatea inspectorilor (ofiţerilor) operativi privind controlul comportamentului
persoanei (persoanelor) şi fixarea acţiunilor de semnificaţie juridică cu ajutorul metodelor şi
mijloacelor tehnice moderne. Ţinînd seama de titlu, se relevă un conţinut mai larg, cu caracter
complex, al acestei măsuri. în primul rînd, însăşi „urmărirea" are o semnificaţie mai largă decît
„urmărirea vizuală", implicînd mai multe acţiuni şi procedee în vederea controlului
comportamentului persoanei, în al doilea rînd, „documentarea cu ajutorul metodelor şi
mijloacelor tehnice moderne" presupune depistarea şi fixarea acţiunilor de semnificaţie juridică,
precum şi verificarea, şi evaluarea informaţiilor obţinute în procesul urmăririi şi documentării.
Astfel, urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice moderne prevede
supravegherea comportamentului persoanei (persoanelor) însoţită de fixarea acţiunilor acestora
în timp şi spaţiu, utilizîndu-se metode şi mijloace moderne-supravegherea electronică, controlul
acustic al comunicărilor, interceptarea conversaţiilor prin intermediul microfoanelor îndreptate,
filmarea, fotografierea cu mijloace optice speciale etc., activitate care, potrivit legii, se încadrează
în exigenţele controlului operativ (art.9 din Legea privind ASI), prevăzîndu-se ţinerea dosarului
de evidenţă specială (art.13/1 din Legea privind ASI). Iniţierea, autorizarea şi alte aspecte de
procedură privind urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice
I»
B
0
0
m
i
moderne sînt în funcţie de faptul dacă măsura în cauză se realizează în cadrul urmăririi penale
sau în procesul investigativ-operativ, dacă aduce sau nu atingere
214 Activitatea operativi de ■
H
mm m
cadrepturilor I libertăţilor persoanei ocrotite prin lege; urmărirea şl documentar« I I t-i MBB8I HBBMWb
m î_. HH
Hm ■■
constă I supravegherea electronică, controlul acustic al comunicărilor, intercepta
mmm ; » 4 î 1 1 1 rMÎrmfmnolnr fnrlrontato co arlmito icSSiH I
Mc
rce№
tarea S -
tarul'■HU'
31P
lin
acest H| inedite-
Inle
cercetare3 c
prevăzută co
: penală regie
condiţ»;
pro< (f)
efect ut
aflate în
circ1 constă
în rea
vînzare-
cumi liber
sau lirr
Caracterul
fii intenţia de ;
părţi - orgai de
importar delict
sau îtu poate fi
rea precum cor
n-a stabilit
prevăzut niM de
împreju sa
uînsecr lofiţerul)
c
caracter
ul
netului
vîr
A
In cazul
ac sub nici
o Contre
constă în
circulaţie
îi sub
SL
I
dentific
i cere
au
Hicit de1
culegerii Informaţiilor despre persoanele care pregătesc, întreprind tentative/ comitere, comit sau au comis
infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţ^ de grave şi numai în baza încheierii judecătorului de
instrucţie şi a deciziei motivat a unuia dintre conducătorii organului investigativ-operativ (art.8 alin.(l) |jt.e)
§f legea privind ASI). Legiuitorul n-a determinat strict metodele şi mijloacele tehnice moderne ce pot fi
utilizate în cadrul urmăririi şi documentării, lăsînd acest lucru pe seama organului investigativ-operativ,
care trebuie să pornească la selectarea unor sau altor aparate, dispozitive sau metode moderne, de la scopul
şi sarcinile concrete urmărite, de la împrejurările existente în fiecare caz în parte. Totodată, potrivit
cerinţelor legii, se admite doar aplicarea acelor metode şi mijloace tehnice moderne care nu prezintă pericol
pentru viaţa, sănătatea persoanei şi nu dăunează mediului, Urmărirea şi documentarea cu ajutorul
metodelor şi mijloacelor tehnice moderne se realizează numai în secret cu respectarea strictă a regulilor de
conspiraţie.
(e) colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă constă în descoperirea, ridicarea şi conservarea
unor unităţi, elemente, fragmente, părţi de obiecte, articole, materiale în vederea constatării analogiei lor cu cele
deţinute (corpuri delicte, obiecte materiale ce conţin urme de infracţiuni etc.) de către organele Investigativ- operative,
precum şi întru identificarea semnelor infracţiunii. Legea privind ASI nu prevede nici un fel de limite privind
obiectele şi materialele care pot fi colectate ca mostre pentru cercetarea comparativă, acestea putînd fi oarecare-aflate
în circuitul liber sau limitat, aflate în proprietate publică sau privată; legea nu stabileşte nici regulile de colectare şi
ridicare a mostrelor. în acest context, colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă se efectuează în
conformitate cu legislaţia în vigoare, inclusiv potrivit Legii privind ASI şi regulilor stabilite în regulamentele şi
instrucţiunile departamentale ale organelor investigativ-operative. în baza principiului îmbinării metodelor publice şi
secrete, colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă poate fi realizată în mod public, secret şi cifrat.
Colectarea publică a mostrelor se efectuează în cazurile în care nu este necesar a tăinui acest fapt de alte persoane,
iar ridicarea unor unităţi, elemente, fragmente, părţi de obiecte, articole, materiale se face cu acordul proprietarului,
posesorului, administratorului. Colectarea publică a mostrelor, de regulă, se face în situaţiile ce nu impun măsuri de
precauţie sau cerinţe de conspiraţie. Colectarea în secret a mostrelor pentru cercetarea comparativa presupune
ridicarea în secret, adică în taină faţă de proprietar, posesor, administrator şi de alte persoane, a unor elemente,
fragmente, părţi de obiecte, materiale din diferite locuri, încăperi, inclusiv din locuinţe, cu respectarea strictă a
cerinţelor îem doar în scopul culegerii informaţiilor despre persoanele care pregătesc, întrepfio tentative de comitere,
comit sau au comis infracţiuni grave, deosebit de grave sa excepţional de grave şi numai în baza încheierii
judecătorului de instrucţie şi a decizia motivate a unuia din conducătorii organului investigativ-operativ (art.8 alin.(l)
"ie din Legea privind ASI). Luînd în consideraţie gradul de afectare a drepturilor f nt>rsoanei, ridicarea în secret a
mostrelor pentru cercetarea compara
conversaţiilor prin intermediul microfoanelor îndreptate se admite doar 1
215 Activitatea operativa de Invcititaţ H
plică, ca excepţie, cînd se deţin informaţii care indică cert existenţa obiectelor, ^materialelor în
încăperea sau locuinţa respectivă, numai în cantităţi reduse şi în ^diţii care exclud pe deplin posibilitatea
depistării lipsei, altfel ele pot fi în secret fotografiate/ marcate cu substanţe chimice. Colectarea în secret a
mostrelor pentru cercetarea comparativă se efectuează în condiţii de confidenţialitate şi conspiraţie.
Colectarea cifrată a mostrelor pentru cercetarea comparativă constă în ridicarea tinor unităţi, elemente,
fragmente, părţi de obiecte, articole, materiale cu acordul proprietarului, posesorului, administratorului, în
legătură cu o faptă aparentă sau sub un pretext oficial, cifrîndu-se scopul adevărat sau apartenenţa
departamentală a executanţilor. Conservarea mostrelor rezidă în ambalarea, împachetarea şi păstrarea
acestora în locuri şi condiţii cu regim adecvat, asigurîndu-se integritatea şi calităţile inedite. în legătură
cu măsura specială de investigaţii - colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă - este de arătat că,
în cadrul urmăririi penale, la fel este prevăzută colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă -
acţiune de urmărire penală reglementată în art.154-156 CPP, care, bineînţeles, diferă după temeiuri,
condiţii, procedură şi efectele juridice.
(f)efectuarea achiziţiilor de control şi a controlului livrărilor de mărfuri şi producţie aflate în circulaţie
libera sau limitata. Achiziţia de control (cumpărătura de control) constă în realizarea de către organul
investigativ-operativ a unui contract achizitiv (de vînzare-cumpărare, de schimb, de prestare de servicii
etc.) fictiv în sfera circuitului liber sau limitat de obiecte, mărfuri, servicii în scopul soluţionării sarcinilor
ASI. Caracterul fictiv al contractului de achiziţie rezidă în faptul că el se realizează fără intenţia de a
produce efecte juridice de drept civil, scopul urmărit de una dintre părţi - organul investigativ-operativ -
constînd în obţinerea unor produse, obiecte de importanţă pentru descoperirea infracţiunii, reţinerea
făptuitorului în flagrant delict sau în calitate de mostră pentru cercetarea comparativă. Achiziţia de
control poate fi realizată nu numai prin contractul de vînzare-cumpărare, dar şi prin altele, precum
contractul de schimb, contractul de arendă, contractul de gaj ş.a. Legiuitorul n-a stabilit niciun fel de
condiţii pentru efectuarea achiziţiei de control, precum n-a prevăzut nici suma achiziţiei, atît minimă, cît
şi maximă. Achiziţia de control, în funcţie de împrejurări, de specificul cauzei şi de alţi factori, poate fi
efectuată în mod cifrat sau în secret. Achiziţia de control cifrată, deşi se realizează în mod public,
inspectorul (ofiţerul) operativ - cumpărătorul - acţionînd, în aparenţă cu bună-credinţă, cifrează caracterul
de control al achiziţiei, dînd-o drept una reală. Numai după consumarea actului vînzătorul se informează
despre faptul achiziţiei de control şi scopul acesteia, în cazul achiziţiei de control în secret, faptul
achiziţionării nu se comunică vînzătorului sub nici o formă şi nici după un anumit timp.
Controlul livrărilor de mărfuri şi producţie (livrare controlată, livrare supravegheată) constă în
permiterea transportării, expedierii de mărfuri, producţie, obiecte aflate în circulaţie liberă sau limitată,
pe teritoriul unuia sau mai multor state, cu încuviinţarea şi sub supravegherea organelor abilitate, în
vederea investigării unei infracţiuni şi identificării persoanelor implicate în săvîrşirea ei. Printre primele
acte internaţionale care au prevăzut livrarea supravegheată este Convenţia ONU împotriva traficului
ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope de la Viena (1988). Convenţia împotriva
crimei transnaţionale organizate din 15 noiembrie 2000 (art.2 lit.i)) defineşte livrarea supravegheată ca
metodă care constă în permiterea trecerii pe teritoriul unuia sau mai multor state a unor expedieri
ilicite ori suspecte de a fi ilicite, cu ştirea şi sub controlul autorităţilor competente ale acestor state, în
vederea anchetării unei infracţiuni şi a identificării persoanelor implicate în săvîrşirea ei. Potrivit
Convenţiei, livrarea supravegheată desfăşurată pe teritoriul mai multor state se admite în baza unor
acorduri bilaterale sau multilaterale cu respectarea deplină a principiului suveranităţii statului. La
capitolul Tehnici speciale de anchetă a infracţiunii, Convenţia (art.20 pct.4)) prevede că livrările
supravegheate pot include, cu consimţămîntul statelor-părţi, metode de interceptare a mărfurilor şi de
autorizare a urmăririi dirijate a lor, precum şi sechestrarea acestora ori înlocuirea lor parţială sau deplină.
Regimul livrării supravegheate se subordonează legislaţiei interne a statului pe teritoriul căruia se
desfăşoară. Livrarea supravegheată este reglementată şi la nivel regional: Convenţia Consiliului Europei
din 2000, Convenţia statelor CSI privind asistenţa juridică în cazurile civile, familiale şi penale din 2002.
Afară de Legea privind ASI, livrarea controlată este reglementată şi de Codul vamal; conform art.225,
„Livrările controlate de substanţe narcotice şi psihotrope": (1) în scopul combaterii traficului ilicit
internaţional de substanţe narcotice şi psihotrope şi al depistării persoanelor implicate în astfel de
operaţiuni, organele vamale ale Republicii Moldova folosesc, pentru fiecare caz aparte, în conformitate cu
acordurile bilaterale, cu participarea organelor vamale şi a altor organe competente din ţările respective,
metoda livrării controlate, adică permit introducerea, scoaterea sau tranzitarea, sub supravegherea lor, prin
Republica Moldova a substanţelor narcotice şi psihotrope incluse în trafic ilicit; (2) Decizia privind
aplicarea metodei livrării controlate este emisă de Serviciul Vamal; (3) Dacă ţara de destinaţie a
substanţelor narcotice şi psihotrope este una străină, în Republica Moldova nu se porneşte proces penal, dar
se emite o decizie privind aplicarea metodei livrării controlate, fapt despre care este informat imediat
Procurorul General.
Totodată, potrivit art.226 din Codul vamal, aplicarea metodei livrării controlate vizează şi alte bunuri:
Metoda livrării controlate poate fi aplicată în modul prevăzut la art.225 şi asupra altor bunuri ce constituie
obiectul sau mijlocul săvîrşirii unei infracţiuni.
Livrările controlate sînt divizate în interne (exercitate pe teritoriul Republicii Moldova) şi externe
(desfăşurate pe teritoriul mai multor state), obişnuite (încărcătura supravegheată se lasă fără schimbare pînă
la punctul de destinaţie) şi cu înlocuirea încărcăturii (pentru a evita pierderea drogurilor, armelor sau
ajungerea acestora în mîinile infractorilor sînt înlocuite cu imitaţii). Livrările controlate se efectuează în
secret cu respectarea strictă a regulilor de conspiraţie, fiind însoţite de aplicarea mijloacelor de transport, de
telecomunicaţii, de fotografiere şi imprimare video, a altor mijloace şi metode tehnice moderne.
(g) cercetarea obiectelor şi actelor constă în examinarea tehnico-ştiinţifică a obiectelor şi actelor întru
relevarea însuşirilor de importanţă pentru soluţionarea sarcinilor ASI. Deşi legiuitorul nu stabileşte care
anume obiecte şi acte se supun cercetării, sub incidenţa acestei măsuri cad obiectele şi actele colectate de
organ
215 Activitatea operativa de Invcititaţ H
H tigativ-°Perative i Procesul activităţii operative de investigaţii sau altor activităţi
■ in>ljudiciare. Obiectele şi actele care au fost colectate în procesul urmăririi penale
■ I ■ obiectul constatării tehnico-ştiinţifice (art.139-141 CPP) sau, după caz, al
I Expertizei (art.142-153 CPP), acţiune de urmărire penală ce se deosebeşte în esenţă
H ^ după temeiuri, condiţii, procedură, efecte - de cercetarea obiectelor şi actelora*a ca măsură specială de investigaţii. Astfel, potrivit regimului său juridic, cercetarea
duî obiectelor şi actelor reprezintă un act neprocesual de cercetare criminalistică sau
ţia tehnico-ştiinţifică a obiectelor şi actelor. Cercetarea, ca măsură specială de investigaţii,
tul se referă la obiectele şi actele care au constituit obiectul material al infracţiunii, au
te servit ca mijloc de săvîrşire a infracţiunii sau sînt produsul unei infracţiuni, deci într-
ul un fel sau altul au păstrat urme ale infracţiunii, sau pot furniza alte informaţii utile
ul întru soluţionarea sarcinilor ASI. Sub incidenţa măsurii de cercetare cad şi unităţile,
il: fragmentele, părţile de obiecte, materialele colectate în calitate de mostre. Cercetarea
:a obiectelor şi actelor, ca măsură specială de investigaţii, precedă pornirea cauzei
I, penale, scopul acesteia constînd în relevarea semnelor infracţiunii sau constatarea
e implicaţiei în săvîrşirea ei a persoanelor supuse controlului operativ. Cercetarea
ii obiectelor şi actelor, reprezentînd după conţinut o măsură tehnico-ştiinţifică, se
r realizează de către subdiviziunile tehnico-criminalistice sau de specialişti în domeniul
, respectiv, inclusiv din alte ministere, departamente. Legea nu stabileşte nici un fel de
i cerinţe privind timpul, locul sau durata desfăşurării cercetării.
(h) identificarea persoanei înseamnă a stabili identitatea persoanei6, a considera ca fiind
identice, la fel. Identificarea constituie activitatea prin care se stabileşte identitatea persoanelor
sau obiectelor pe baza trăsăturilor şi particularităţilor dinainte cunoscute. Identificarea
persoanei, ca măsură specială de investigaţii, constă în stabilirea identităţii persoanei după
trăsăturile şi particularităţile sale individuale - semnalmente exterioare, comportament, urme,
produse ale activităţii vitale, alte individualizări — prin intermediul metodelor, mijloacelor şi
forţelor ASI. în legătură cu identificarea persoanei, ca măsură specială de investigaţii, este
plauzibilă trasarea unei paralele cu identificarea criminalistică - problema centrală a
investigaţiilor criminalistice7 — procesul de constatare a identităţii unor persoane, obiecte sau
fenomene, aflate în legătură cauzală cu fapta ilicită, prin metode Ştiinţifice criminalistice, în
scopul stabilirii adevărului în procesul judiciar. Reţinîndu- se multiple aspecte comune ale
acestora - obiectul comun, acelaşi obiectiv, criteriile de identificare aceleaşi, suportul tehnico-
ştiinţific acelaşi ş.a. - rămîn a fi diferite prin regimul juridic, metodele şi mijloacele de
6 Prin identitate se înţelege u/lu' obiect de a fi ceea ce este, da a-şi păstra un anumit timp
caracterele fundamentale, individualitatea, rămînînd el însuşi". Mic dicţionar enciclopedic. Ediţia a H-a.- Bucureşti: Editura Ştiinţifică ţi Enciclopedică, 1978, p,472 | Paul L.Kirk. Crime investigotion, Phyisical Evidence and the Police Laborotory, Interscience Publishers.
7- New York, 1966, p.12
realizare. Identificarea persoanei, după regimul său juridic, constituie un act neprocesual
aplicat în raport cu persoanele luate sub control operativ, date în urmărire specială sau care
prezintă interes operativ se realizează şi prin prisma utilizării procedeelor criminalistice de
identificare, relevîndu- se atît însuşirile comune ale obiectelor, fenomenelor sau fiinţelor, cît şi
însuşirile ce le deosebesc pe unele de altele, pentru ordonarea lor în tipuri, grupe şi subgrupe,
218 Activitateaoperativă deInvestfotn V•ţI$
1
H
H9
iar apoi în vederea deosebirii fiecăruia în parte de toate celelalte cu care există $
anumite asemănări. în particular, o atare identificare se înfăptuieşte prin compararea M | H
desenelor papilare, grupei sangvine, părului, salivei şi altor semne. Este relevantă, 1
în acest context, identificarea persoanei cu ajutorul sistemelor informaţionale de 1
evidenţă exploatate de organele de urmărire penală. |fi ||||1
Există asemănări ale acestei măsuri cu acţiunea de urmărire penală - prezentarea persoanei spre recunoaştere
(art.116 CPP), dar în acelaşi timp trăsătura definitorie a glfH §
carea persoanei poate fi publică şi secretă. Spre exemplu, identificarea făptuitorului “ ^ tffidii
urmărit pe urme proaspete poate fi publică, prin prezentarea portretului subiectiv nistratiN
(fotorobotului), pe cînd identificarea unuia dintre figuranţii controlului operativ se realizează numai în secret, fie după
imaginea foto sau după alte particularităţi distin- ^
ctive. Identificarea persoanei prevede şi asemenea activităţi, precum efectuarea unei razii, organizarea unui filtru în
locurile posibile de apariţie a subiectului. pf°Prl '
Practic, identificarea persoanei include mai multe acţiuni: de chestionare, de culegere de informaţii, de cercetare a
actelor etc., toate vizînd scopul final - stabilirea tipuri de №
identităţii persoanei de interes pentru soluţionarea sarcinilor ASI. Procesul identificării altefflijloac
persoanei decurge de la general spre particular, selectînd prin metoda comparaţiei intra, de aî
trăsăturile caracteristice ale fiinţelor umane, descoperite cu ocazia perceperii lor vagoanele c
nemijlocite sau a urmelor lăsate de ele, pe care subdiviziunile operative le au în lucru. (navele de
De semnificaţie şi valoare probatorie se prezumă atît identificarea persoanei, cît şi p|Upe f|U)
neidentificarea acesteia, deoarece în atare situaţie este scoasă din cîmpul cercetării dirijabilele
identificării persoanei este caracterul confidenţial, fapt incompatibil cu acţiunile de 1,1 (jeflt3^
urmărire penală. Pe baza principiului îmbinării metodelor publice şi secrete identifi- MM
şi,
în
continuare, examinarea se îndreaptă asupra altor obiecte şi împrejurări care interesează cauza concretă.
apartamente), permanente (construcţii capitale) sau temporare (corturi), mobile (container) sau imobile (magazie).1||||
în
categoria încăperilor de locuit - locuinţe - sînt incluse încăperile sau un grup I
?
mcar
căti *
^ J In
baza
(i) cercetarea încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi a mijloacelor de transport jq,
constă în examinarea nemijlocită sau prin intermediul metodelor şi mijloacelor tehnice ^
moderne a unor încăperi, clădiri, porţiuni de teren şi mijloace de transport în vederea ^ 'cer
constatării directe a unor împrejurări, obiecte, documente de importanţă pentru .
soluţionarea sarcinilor ASI, precum şi a localizării persoanelor date în urmărire. . , 1
Din titlul măsurii analizate se conturează clar locurile de realizare -încăperi, clădiri,
lncaPerilo
porţiuni de teren, mijloace de transport - legiuitorul necondiţionînd efectuarea ^Un,pu
cercetării de forma de proprietate, destinaţie, dislocare sau de alte aspecte ale ^Sînd
acestora.
Prin termenul de încăpere se înţelege partea integrantă a unei construcţii, a unui edificiu, destinată pentru
dislocarea oamenilor sau păstrarea bunurilor. încăperile Cţtar,
pot fi de serviciu (edificii administrative, oficii) sau de locuit (case de locuit, cămine, Sli«
. . . » . . . » . . . S i i
C
... —-o-’..WlV>>- .«VMI»...V...VV
...Wf#».. M*. ’o »Mgra
de încăperi destinate traiului permanent sau temporar al persoanelor, în care se află |I|||
208 Activitatea operativă de investigaţiiw . I kUI
o parte sau întreaga avere de care dispun ele. în categoria locuinţa intră şi părţile B |
componente ale acesteia în care oamenii pot să nu locuiască nemijlocit, dar să le Pf 1
utilizeze în diferite scopuri de gospodărie. în afara de aceasta, trebuie considerate
ii drept ,oculnţâ nu numai ^căperile de locuit (camerele, antreurile, bucătăriile), dar
j.. I ^ cele alăturate nemijlocit lor, alcătuind o parte indivizibilă, cum ar fi: balcoanele,
hNlfNi lojeie, în casele individuale - verandele, mansardele, beciurile, cămările etc. în
\\\ acest context, în art .6 pct.ll) CPP se stipulează: „Domiciliu constituie locuinţa sau
ior0 1BH construcţia destinată pentru locuirea permanentă sau temporară a unei sau mai
Jg . m . B multor persoane (casă, apartament, vilă, cameră la hotel, cabină pe o navă maritimă
sau fluvială), precum şi încăperile anexate nemijlocit la acestea, constituind o parte I r6âh^L
indivizibilă (verandă, terasă, mansardă, balcon, beci, un alt loc de uz comun). Sub
!fj| 1 I incidenţa noţiunii de domiciliu cade şi orice teren privat, automobil, navă maritimă şi
Ipa 1 fluvială privată, birou". KflHH
Stî ini ^r*n c^,r/ se în*ele8e construcţiile capitale, locuibile şi nelocuibile, industriale şi1 I administrative (edificiile întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, blocurile de locuit
i ■■
'Cţiiinj. I 1 Prin porţiuni de teren se înţelege loturile de pămînt indiferent de forma de
|B proprietate, destinaţie şi utilizare.
Drin IBi Prin mijloace de transport se înţelege toate tipurile de automobile, tractoare şi alte
ş$|^B tipuri de maşini autopropulsate, tramvaiele şi troleibuzele, precum şi motocicletele şi
Pnn M|S alte mijloace de transport mecanice (art.132 CP). în categoria mijloacelor de transport
I cu o c a z i a i n t r ă , de asemenea, transportul feroviar (locomotivele cu aburi, diesel, electrice,
jjg operj(j||jjj| vagoanele de călători sau de marfa, automotoarele de cale ferată, drezinele), cel nava
(navele de pasageri, de comerţ, de transport, cu pînze, atomice, plutele pescăreşti,
şalupe fluviale şi alte mijloace plutitoare), cel aerian (avioanele, elicopterele, HH [1 cîmpdB
dirijabilele, planoarele şi alte aparate de zbor, utilizate pentru transportarea călătorilor
liecte ji imprşo: şi încărcăturilor pe calea aerului).
în baza principiului îmbinării metodelor publice şi a celor secrete, în doctrina m/iloaislfM ASI, se
poate vorbi de cercetarea publică, cercetarea cifrată şi cercetarea în secret.
Astfel, cercetarea publică a încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi mijloacelor janggflH de
transport se înfăptuieşte cu acordul în scris al proprietarului (posesorului,
detransp administratorului, chiriaşului) şi în prezenţa acestuia. Cercetarea cifrată (conspirată) a
de Bl încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi mijloacelor de transport se realizează prin
itificarea
J R p I r e c u r g î n d u - s e la un pretext oficial, ce se referă la soluţionarea unor alte probleme, |
■ Cercetarea în secret prevede organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în condiţii de
jjK deplină confidenţialitate şi conspiraţie cu respectarea strictă a temeiurilor, condiţiilor
Şi procedurii stabilite, date fiind atingerile care se aduc drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
persoanei (art.28, 29, 30 din Constituţia Republicii Moldova).
$ Cercetarea încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi a mijloacelor de transport,
m [Isjfl soldată cu descoperirea unor obiecte, documente, urme care permit de a presupune
întemeiat că acestea au servit la săvîrşirea infracţiunii sau constituie lucruri dobîndite „.grHe Wa Pe urma
infracţiunii sau ar putea avea importanţă pentru cauza penală, poate servi
I11 drept temei pentru efectuarea percheziţiei şi ridicării în condiţiile art.125-126 CPP.
MS»
208 Activitatea operativă de investigaţiiMMBM acţiuni publice, în prezenţa proprietarului (posesorului, administratorului, chiriaşului),
diţi'OHfl nelegate de cauza aflată în lucru, scopul adevărat urmărit de către executanţi fiind
B cifrat, deci conspirat sau conspirîndu-se apartenenţa departamentală a executanţilor.
în cazul depistării mărfurilor sau a producţiei a căror circulaţie este limitată sau interzisă, sînt
întreprinse măsuri întru păstrarea lor pînă la efectuarea acţiunilor de urmărire penală i percheziţia şi
ridicarea de obiecte şi documente. După caz, pot fi ridicate mostre ale acestora sau pornită urmărirea şi
documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice moderne de transportare şi comercializare a
lor.
în procesul cercetării încăperilor, a clădirilor, porţiunilor de teren şi mijloacelor de transport pot fi
instalate articole (capcane) chimice sau aplicate alte substanţe de marcare, necesare pentru formarea şi
colectarea urmelor.
Iniţierea, autorizarea şi alte aspecte de procedură privind cercetarea încăperilor, a clădirilor, porţiunilor
de teren şi mijloacelor de transport sînt în funcţie de faptul dacă măsura în cauză se realizează în cadrul
urmăririi penale sau în procesul investigativ- operativ, dacă aduce sau nu atingere drepturilor şi libertăţilor
persoanei ocrotite prin lege; urmărirea şi documentarea ce constă în supravegherea electronică, controlul
acustic al comunicărilor, interceptarea conversaţiilor prin intermediul microfoanelor îndreptate se admite
doar în scopul culegerii informaţiilor despre persoanele care pregătesc, întreprind tentative de comitere,
comit sau au comis infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave şi numai în baza
încheierii judecătorului de instrucţie şi a deciziei motivate a unuia din conducătorii organului investigativ-
operativ (art.8 alin.(l) lit.e) din Legea privind ASI).
(j) cercetarea corespondenţei condamnaţilor constă în iniţierea cu textul, conţinutul şi alte aspecte
privind corespondenţa condamnaţilor în vederea obţinerii informaţiilor de importanţă pentru soluţionarea
sarcinilor ASI. Legiuitorul nu determină expres „corespondenţa condamnaţilor" plasată sub incidenţa
acestei măsuri operative, fapt care ne face să apelăm la alte legi, ce conţin reglementări în domeniu. Astfel,
în privinţa condamnaţilor, reglementări normative speciale se conţin în Codul de executare al Republicii
Moldova; art.229 - „Corespondenţa şi convorbirile telefonice ale condamnaţilor" prevede: alin.(2) -
Conţinutul corespondenţei expediate şi primite de condamnat poate fi supus cenzurii. Corespondenţa
condamnatului cu avocatul, cu Comitetul pentru Plîngeri, organele de urmărire penală, procuratura,
instanţa de judecată, autorităţile administraţiei publice centrale, organizaţiile internaţionale
interguvernamentale care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului nu poate fi
supusă cenzurii; alin.(3) - Condamnatul are dreptul la convorbiri telefonice de la telefonul public, din cont
propriu, în modul şi în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către
condamnaţi... Convorbirile telefonice, cu excepţia convorbirilor cu persoanele şi reprezentanţii instituţiilor
şi organelor menţionate în alin.(2) al prezentului articol, pot fi interceptate.
în art.230 al Codului de executare „Primirea şi expedierea coletelor, pachetelor cu provizii şi a
banderolelor" se stabileşte: (1) în modul şi în condiţiile stabilite de Statutul executării pedepsei de către
condamnaţi, condamnatului i se permite să primească pachete cu provizii şi colete în număr nelimitat.
Potrivit cu Statutul executării pedepsei de către condamnaţi (secţiunea a 26-a Primirea şi expedierea
coletelor, pachetelor cu provizii şi banderolelor), aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
nr.583 din 26.05.2006, condamnatului i se permite să primească pachete cu provizii şi colete în
conformitate cu cererea înaintată
I Hg
d* ‘
RHE
BBH n‘
KfBl
■gn
HISH
mm i
131
',re?f>r
mm
• ' i i
r-o so<infracţiun'
lor
persoane (art dacă
administ
(iameninţatăt
altor persoant
lapte ce ar
pu in
aceasta
exi;
controlulu
i sa
legea
privind ft
penitenţi
Este de r
stabilirea
legi
^Pului sau
'^mediul ţ
Si§8
■ ii
rienta a
;>
■
s;: I
>111J3,1
Ve c
i 3
Hfil 2§f o
- î>
208 Activitatea operativă de investigaţiirart 313); deschiderea şi controlul conţinutului coletelor şi pachetelor cu provizii se efectuează de către
deţinut în prezenţa lucrătorului medical şi sub supravegherea reprezentantului administraţiei (art.314);
obiectele şi produsele alimentare ce se conţin încolete, dar nu sînt prevăzute în lista celor admise, sînt
restituite persoanei care le-a transmis, indicîndu-semotiveleînapoierii. Banii găsiţiîn pachetele şi
trimiterile poştale, ascunşi prin diferite metode, sînt ridicaţi şi confiscaţi în conformitate cu prevederile
art.177 al Codului cu privire la contravenţiile administrative (art.315); în cazul ridicării din colete a
obiectelor, articolelor şi substanţelor al căror acces în penitenciar este interzis sau care pot fi folosite de
deţinuţi în scopuri infracţionale, se efectuează un control în modul stabilit şi se sesizează autorităţile
competente (art.316).
în Statutul executării pedepsei de către condamnaţi (secţiunea a 27-a Modul de expediere şi primire o
mandatelor poştale, a scrisorilor şi a telegramelor) se stipulează că corespondenţa deţinuţilor cu rudele şi
alte persoane fizice sau juridice este supusă controlului sau cenzurii doar în cazurile prevăzute de lege şi
dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru apărarea ordinii,
prevenirea infracţiunilor penale, protecţia moralei şi protecţia drepturilor şi libertăţii altor persoane
(art.331); corespondenţa deţinuţilor este supusă controlului sau cenzurii dacă administraţia instituţiei
penitenciare consideră că prin conţinutul scrisorii poate fi ameninţată securitatea statului, securitatea
instituţiei, colaboratorilor acesteia sau a altor persoane, a bunurilor acestora ori că scrisoarea conţine
informaţii despre unele fapte ce ar putea avea un caracter infracţional, precum şi dacă există presupuneri
că în aceasta există un element ilicit (art.332); corespondenţa deţinuţilor poate fi supusă controlului sau
cenzurii în condiţiile stipulate de Codul de procedură penală sau de Legea privind activitatea specială de
investigaţii (art.333); corespondenţa deţinuţilor din penitenciarele de tip deschis nu este supusă
controlului (art.335).
Este de remarcat că cercetarea corespondenţei condamnaţilor contribuie la stabilirea legăturilor celor
condamnaţi cu complicii rămaşi în libertate, cu membrii grupului sau comunităţii criminale, cu alte
persoane de interes operativ. Prin intermediul cercetării corespondenţei pot fi localizate bunurile sau
valorile sustrase şi tăinuite, descoperite episoade ale infracţiunii rămase neprobate, depistate corpuri
delicte sau alte obiecte de semnificaţie probatorie şi soluţionate alte sarcini ale ASI. Experienţa
acumulată în domeniu arată că condamnaţii recurg la diferite codificări ale textului, utilizează metode şi
mijloace speciale pentru transmiterea informaţiilor, fapt care înaintează cerinţe adecvate la efectuarea
cercetării corespondenţei, impune aplicarea mijloacelor tehnice speciale sau participarea specialistului.
Potrivit legislaţiei, cercetarea corespondenţei condamnaţilor se efectuează fără autorizaţia judecătorului
de instrucţie, în condiţii de confidenţialitate cu respectarea regulilor de conspiraţie; în condiţii similare se
realizează şi interceptarea convorbirilor
telefonice.
(k) ţinerea convorbirilor cu aplicarea detectorului comportamentului simulat reprezintă o măsură
tehnico-specială care constă în depistarea comportamentului s,mulatîn baza indicatorilor psiho-fiziologici ai
emoţiei:
modificările activităţii cardiovasculare a pulsului, tensiunii arteriale; modificarea
caracteristicilor normale ale respiraţiei;
225 Activitatea operativă de Investiga^ yr ^I
- modificarea rezistenţei electrice a pielii;
1 modificarea caracteristicilor normale ale vocii;
| modificarea caracteristicilor scrierii;
1 tensiunea musculară, temperatura corpului, activitatea electrică a scoarţei cerebrale.
Unul dintre mijloacele tehnico-ştiinţifice de detectare a acestor indicatori folosite în diverse ţări, ca
satisfăcînd în mai mare măsură cerinţele investigaţiei, este poligraful, cunoscut şi sub denumirea de
„detector de minciuni" şi „detector de comportament simulat" - instrument care înregistrează sub formă
grafică (în funcţie de caracteristicile lui tehnice) următorii indicatori de bază:
a) tensiunea arterială şi pulsul;
b) dereglările respiraţiei;
c) rezistenţa electrotermică.
Aplicarea detectorului de minciuni se face cu respectarea anumitor condiţii:
1. Testarea trebuie efectuată într-o încăpere amenajată în mod special - cabinet de detecţie.
2. Testarea la poligraf, potrivit reglementărilor normative şi practicilor majorităţii ţărilor, se face
numai cu consimţămîntul în scris al persoanei care urmează a fi examinată, fapt care se
soluţionează anume în etapa iniţială.
3. Concomitent se impune studierea materialului cauzei în care este implicat cel testat, cunoaşterea
personalităţii acestuia şi, preventiv, examinarea sa medicală; persoana testată să fie întreagă din
punct de vedere fizic şi psihic.
4. O altă cerinţă este şi aceea ca persoana care urmează să fie testată să nu fi fost supusă anterior
unor interogatorii îndelungare.
După obţinerea consimţămîntului de testare, persoana se familiarizează cu principiile de funcţionare
ale aparaturii, cu regulile de testare, cu drepturile sale în legătură cu acest procedeu.
întregul proces de examinare a stărilor emoţionale se realizează pe etape: pregătirea testării, testarea
propriu-zisă şi interpretarea rezultatelor.
Testarea propriu-zisă constă din formulări de întrebări scurte, clare şi precise la care se răspunde cu
„da" şi „nu". Testele, de regulă pregătite anterior, conţin:
corporale şi a ridicam (art.130 CPP), precum şi pentru percheziţia şi ridicarea de preP*
obiecte sau documente (art.125-128 CPP), deci, pentru începerea urmăririi penale. -corcsPun
Controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate se efectuează aîcU
înregistrările magnetice, banii sau alte bunuri care au format obiectul extorcării, alte ctîtutia
fi
materiale colectate şi ridicate.
în legătură cu controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate, ca măsură specială de
investigaţii, se relevă unele incoerenţe şi controverse. în sensul Legii privind ASI, controlul transmiterii banilor
sau a altor valori materiale extorcate precedă începerea urmăriri penale, dat fiind că anume prin intermediul privind inst
acestei măsuri se prezumă colectarea datelor faptice suficiente pentru întrunirea înfăptui
semnelor conţinutului infracţiunii, or, în situaţia prezenţei semnelor obiective şi bancare
esi
subiective cerute de legea penală, care ar mai fi raţionamentul unei asemenea măsuri ban'î°r ^
operative de investigaţie? în acest context, este de neînţeles semnificaţia sintagmei anumitor
o
conţinute în art.8 alin.(4) din Legea privind ASI: „controlul transmiterii banilor sau efectiv.
In i
altor valori materiale extorcate se efectuează în cazul parvenirii de la o persoană masurile
d
concretă a declaraţiei despre faptul extorcării, în baza deciziei motivate a unuia dintre efectiv:
conducătorii organului care exercită activitatea specială de investigaţii, aprobată de a) pînă
procurorul care conduce sau efectuează urmărirea penală în cauza dată", deoarece ban
în momentul aprobării măsurii respective urmărirea penală nu este pornită şi, deci, b)
la el
nici cauza penală. prei
(p) monitorizarea tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare constă în supravegherea
conturilor bancare prin verificarea tuturor tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare,
in condiţii de confidenţialitate, cu respectarea regulilor de conspiraţie. Rezultatele Jiii3^*3
efectuării controlului privind transmiterea banilor sau a altor valori materiale extorcate 3jată
se reflectă în acte operative de serviciu, iar după reţinerea făptuitorului în flagrant fnsensul I*delict - în procese-verbale privind acţiunile de urmărire penală, la care se anexează ^
tor
cunoscute
modul stat
încălcare a
mii
ope
c)
dac
ind I
dai
ob
incluzînd stabilirea beneficiarului şi verificarea schimbării titularilor contului ori a persoanei împuternicite să
ridice sumele din cont, verificarea circulaţiei banilor din cont, precum şi a altor aspecte ale tranzacţiilor în
vederea soluţionării sarcinilor ASI.
Potrivit prevederilor art.6 pct.2) din Legea privind ASI, monitorizarea tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai
multe conturi bancare se realizează exclusiv de către Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi
Securitate al Republicii Moldova *
şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în condiţiile legii şi be
numai în cazurile în care aceste măsuri sînt necesare pentru asigurarea securităţii da
naţionale, a ordinii publice, bunăstării economice a ţării, pentru menţinerea ordinii pe
de drept şi prevenirea sau descoperirea infracţiunilor grave, deosebit de grave şi ar
excepţional de grave, pentru ocrotirea sănătăţii, protejarea moralităţii ori pentru $o
apărarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane. tr.
Pr
Monitorizarea tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare se
realizează în condiţii de confidenţialitate, cu respectarea regulilor de conspiraţie, şi se
autorizează prin decizia conducătorului organului care exercită activitate specială de
investigaţii. Rezultatele monitorizării tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe
conturi bancare se reflectă în acte operative de serviciu, precum şi în acte specifice
circuitului bancar.
Dreptului organelor investigative-operative de a efectua măsura specială în cauză îi
corespunde obligaţia corelativă a instituţiilor bancare. Astfel, instituţia bancară nu poate ascunde,
converti sau transfera bani sau alte valori, ştiind că acestea provin din activităţi criminale, pentru
mascarea originii lor ilegale, şi nici asista persoana angajată în astfel de activităţi pentru evitarea
consecinţelor legale ale faptelor ei. în sensul legii, se consideră că instituţia financiară ştie de
originea ilegală a banilor sau a altor valori cînd faptul acesta este dedus din circumstanţe de facto
obiective. Instituţia financiară trebuie să aducă la cunoştinţa autorităţilor competente faptele
cunoscute ei, care denotă că banii sau alte valori provin din activităţi criminale, în modul stabilit
de legislaţie. Acordarea unor astfel de informaţii nu este considerată încălcare a prevederilor
Legii privind secretul bancar sau comercial (art.23 al Legii privind instituţiile financiare, nr.550
din 21.07.1995).
înfăptuirea monitorizării tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare este
reglementată şi prin Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării
terorismului, nr.l9Q-XVI din 26.07.2007, inclusiv prin impunerea anumitor cerinţe privind
identificarea persoanelor fizice sau juridice şi a beneficiarului efectiv. în acest sens, potrivit
prevederilor art.5 alin.(l), entităţile raportoare aplică măsurile de identificare a persoanelor fizice
sau juridice, precum şi a beneficiarului efectiv:
a) pînă la stabilirea relaţiilor de afaceri sau pînă la deschiderea conturilor bancare;
b) 1a efectuarea unor tranzacţii ocazionale în valoare de cel puţin 50 de mii de lei, precum
şi la efectuarea unor tranzacţii electronice în valoare de cel puţin 15 mii de lei, indiferent de
faptul dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni;
c) dacă există o suspiciune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, independent de
derogări, scutiri sau limite stabilite;
d) dacă există îndoieli privind veridicitatea şi precizia datelor de identificare obţinute.
în conformitate cu alin.(2) art.5 din legea dată, măsurile de identificare cuprind:
a) identificarea şi verificarea identităţii persoanelor fizice sau juridice, a beneficiarului efectiv pe
baza actelor de identitate, precum şi a documentelor, datelor sau informaţiilor obţinute dintr-o
sursă reală şi independentă, pentru posibilitatea de raportare a activităţilor sau tranzacţiilor în
modul stabilit la art.8. La deschiderea oricărui cont sau la iniţierea relaţiilor de afaceri, se va
solicita prezentarea actului de identitate, iar dacă deschiderea contului sau tranzacţia se efectuează
de către o persoană împuternicită, se va solicita şi procura, legalizată în modul stabilit;
■
234 Activitatea specială de investigat» H
H
■ №5
b) identificarea beneficiarului efectiv şi adoptarea de măsuri adecvate şi bazate
pe risc pentru verificarea identităţii lui, astfel încît entitatea raportoare să aibă certitudinea că ştie cine
este beneficiarul efectiv, pentru a înţelege structura ■
proprietăţii şi structura de control al persoanelor fizice şi juridice;
c) obţinerea de informaţii privind scopul şi natura relaţiei de afaceri, privind tranzacţiile complexe şi
neordinare; | 1| un
d) monitorizarea continuă a tranzacţiei sau a relaţiei de afaceri, inclusiv examinarea jnvestig
tranzacţiilor încheiate pe toată durata relaţiei respective, pentru a se asigura .jţjgaţii
că acestea sînt conforme informaţiilor furnizate de entităţile raportoare
rjbuţiil e 1
referitoare la persoanele fizice sau juridice, la profilul activităţii şi la profilul .
fj eC3
riscului, inclusiv, după caz, la sursa bunurilor, şi că documentele, datele sau informaţiile deţinute sînt
actualizate.
în situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a
terorismului, entităţile raportoare aplică măsuri de precauţie sporită (art.6 din Legea cu privire la prevenirea şi
combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului).
Instituţiilor financiare li se interzice să ţină conturi anonime sau conturi pe nume fictive, să stabilească ori să
continue o relaţie de afaceri cu o bancă fictivă sau cu o propoziţie:
bancă despre care se ştie că permite unei bănci fictive să utilizeze conturile sale (art.6 efectuează
alin.(7) din Lege). Securitate
Entităţile raportoare sînt obligate să se abţină de la deschiderea contului, de la şi Corupţie
stabilirea unor relaţii de afaceri, să înceteze ori să refuze îndeplinirea tranzacţiilor l*ntnj as'
în cazul în care nu au fost prezentate actele stabilite pentru identificarea persoanei (ani,pentr
fizice sau juridice ori datele şi informaţiile obţinute sînt neautentice sau neveridice; grave,deo
despre astfel de cazuri entităţile raportoare sînt obligate să raporteze Centrului pentru moralităţii
Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (art.6 alin.(8) din Lege). JP!»
Entităţile raportoare ţin evidenţa informaţiei şi a documentelor persoanelor fizice şi juridice, ale beneficiarului
efectiv, registrul persoanelor fizice şi juridice identificate, arhiva conturilor şi documentelor primare, inclusiv a
corespondenţei de afaceri, pe masun op
o perioadă de cel puţin 7 ani, după terminarea relaţiilor de afaceri sau închiderea a)cen
contului bancar. Entităţile raportoare ţin evidenţa tuturor tranzacţiilor în decursul a de1
organic
ă | cu
privire
li ale
Servicii
1
3.07.20
07 0
primi
efectua
rea
Economici
cel puţin 7 ani după finalizarea acestora (art.7 din Lege). b) sup
Entităţile raportoare sînt obligate să informeze imediat Centrul pentru Combaterea c) intt
Crimelor Economice şi Corupţiei despre orice activitate sau tranzacţie suspectă, în d) cor
curs de pregătire, de realizare sau deja realizată. Datele privind tranzacţia suspectă e) cui
sînt reflectate într-un formular special, care se remite Centrului pentru Combaterea La fe|
Crimelor Economice şi Corupţieiîn cel mult 24 de ore. Tranzacţiile realizate sauîn proces ^Infern
de realizare printr-o operaţiune cu o valoare ce depăşeşte 500 de mii de lei, precum Crime|0r
şi cele realizate prin mai multe operaţiuni, în decursul a 30 de zile calendaristice, în valoarea menţionată, sînt reflectate
în formularul special, care se remite Centrului coljk
orat
:onf
«id
'alo
■
pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cel tîrziu la data de 15 a lunii imediat următoare lunii de
gestiune (art.8 din Lege). Si _No
Partea N 243
3. Competenţele organelor investigativ-operative privind efectuarea măsurilor
operative de investigaţii
Competenţa organelor investigativ-operative include ansamblul drepturilor şi obligaţi,l°r ce revin acestor entităţi
pornind de la scopurile şi sarcinile cadrului legal de activitate. Potrivit prevederilor Legii privind ASI # abilitarea
organelor investigativ- operative cu obligaţii şi drepturi privind efectuarea măsurilor operative de investigaţii nu este
uniformă, unele organe sînt în drept să efectueze toate măsurile operative de investigaţii, altele nu au prerogativa de a
realiza anumite măsuri operative de investigaţii. Raţionamentul acestei atitudini diferenţiate a legiuitorului faţă de
atribuţiile organelor investigativ-operative este determinat de scopul şi sarcinile ce revin fiecărui organ în parte
potrivit cadrului legal de activitate, stabilit prin lege organică (spre exemplu, pentru organele investigativ-operative
ale MAI - prin Legea cu privire la poliţie, nr.416-XII din 18.12.1990; pentru organele investigativ-operative ale
Serviciului de Grăniceri - prin Legea cu privire la Serviciul de Grăniceri, nr.162 din 13.07.2007 ş.a.m.d.).
O primă divizare a competenţelor organelor investigativ-operative în ce priveşte efectuarea măsurilor operative
de investigaţii este prevăzută în art.6 alin.(2), ultima propoziţie: măsurile operative de investigaţii prevăzute la pct.l)
şi pct.2) lit.n)-p) se efectuează exclusiv de către Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate al
Republicii Moldova şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în condiţiile legii şi numai în
cazurile în care aceste măsuri sînt necesare pentru asigurarea securităţii naţionale, a ordinii publice, bunăstării
economice a ţării, pentru menţinerea ordinii de drept şi prevenirea sau descoperirea infracţiunilor grave, deosebit de
grave şi excepţional de grave, pentru ocrotirea sănătăţii, protejarea moralităţii ori pentru apărarea drepturilor şi
libertăţilor altor persoane.
Astfel, de competenţa exclusivă a Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate al
Republicii Moldova şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei ţine, potrivit art.6 alin.(2) pct.l),
efectuarea următoarelor măsuri operative de investigaţii:
a) cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio, video, de fotografiat, de filmat etc.; :
b) supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice;
c) interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri;
d) controlul comunicărilor telegrafice şi al altor comunicări;
e) culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii.
La fel, în atribuţiile exclusive ale Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii
Moldova şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei intră efectuarea măsurilor operative de
investigaţii prevăzute la art.6 alin.(2) pct.2) - n) infiltrarea specială în organizaţiile criminale a colaboratorilor titulari din
subdiviziunile operative şi a persoanelor care colaborează în mod confidenţial cu organele care exercită activitate
specială de investigaţii, utilizînd acte de identitate şi alte documente de acoperire, o) controlul transmiterii banilor sau
altor valori materiale extorcate, p) monitorizarea tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare.
244 Activitatea operativa d»■
Cu
dreptu
ri
exclusi
ve sînt
abilita
te
subdiv
iziunil
e
operat
ive ale
Minist
er
Afacer
ilor
Intern
e,
Centr
ului
pentru
Comb
aterea
Crimel
or
Econo
mice şi
l||i|§ şi
Servici
ului de
Infor
maţii
şi
Securi
tate,
care,
potrivi
t
preved
erilor
art.13
urmărl
mode'
1 colect
1 efecte
| aflate
1 cerce'
1B | m
trans
1 cerc€ k)
t'ner
I) marc
m) expe
n) infilt
subd
cu o iden
0) cont p)
mor A
doue
drepturilo
r
pct.l)lit.a
a) cer
c de f
b) sup
c) inte
d) con
e) culi
I
245 Activitatea operativa d»f$i
din
Legea
privin
d AOl:
au
dreptu
l să
confec
ţioneze
, să
perfect
eze şi
să
folosea
scă în
confor
mitate
cu
instruc
ţiunea
coordo
nată
cu
Procur
orul
Gener
al şi
aprob
ată de
către
condu
cătoru
l
minist
erului
sau
depart
ament
ului
respec
tiv,
actele
care
codific
246 Activitatea operativa d»i
identit
atea
persoa
nelor
cu
funcţii
de
răspu
ndere,
aparte
nenţa
depart
ament
ală I
subdiv
iziunil
or,
organi
zaţiilo
r,
încăpe
rilor,
mijloa
celor
de
transp
ort ale
organe
lor
care
exercit
ă
activit
ate
special
ă de
investi
gaţii,
precu
m şi a
persoa
nelor
care
colabo
247 Activitatea operativa d»rează
cu
aceste
organe
în mod
confid
enţial.
A
doua
divizar
e
vizeaz
ă
abilita
rea
expres
ă (art.8
ălin.j
Z 1 ) a
Servici
ului de
Infor
maţii
şi
Securi
tate cu
o
prerog
ativă
exclusi
vă:
asigur
area
tehnic
ă a
interce
ptării
convor
birilor
telefon
ice, a
contro
lului
comun
icărilo
248 Activitatea operativa d»rtelegr
afice şi
al
altor
comun
icări
prin
interm
ediul
reţelel
or
electro
nice se
realize
ază de
către
subdiv
iziune
a
special
izată a
Servici
ului de
Infor
maţii
şi
Securi
tate al
Repub
licii
Moldo
va, cu
utiliza
rea
mijloa
celor
tehnic
e
special
e,
conect
ate, în
caz de
necesit
ate, la
249 Activitatea operativa d»echipa
mentul
operat
orilor;
semnal
ul ce
urmea
ză a fi
interce
ptat se
trans
mite în
regim
de
timp
real
organ
ului
împute
rnicit
care
exercit
ă
activit
atea
special
ă de
investi
gaţii
pentru
înregis
trarea
şi
înscrie
rea
convor
birilor
şi
comun
icărilo
r pe
suport
de
hîrtie.
Ce
250 Activitatea operativa d»a de-a
treia
divizar
e
preved
e că
măsuri
le
operat
ive de
investi
gaţii
care
asigur
ă
activit
atea
organe
lor de
intern
e, ale
sistem
ului
penite
nciar,
ale
securit
ăţii de
stat,
ale
Centr
ului
pentru
Comb
aterea
Crimel
or
Econo
mice şi
Corup
ţiei şi
ale
apărăr
ii se
înfăpt
251 Activitatea operativa d»uiesc
în
modul
prevăz
ut de
prezen
ta lege
(art.8
alin.
(3)).
Ce
a de-a
patra
şi
ultima
stipula
re
privin
d
compe
tenţa
organe
lor
investi
gativ-
operat
ive
preved
e că
organe
le care
exercit
ă
activit
ate
special
ă de
investi
gaţii,
în
limitel
e
compe
tenţei
lor,
252 Activitatea operativa d»sînt,
de
aseme
nea, în
drept
să
colecte
ze
inform
aţii în
scopul
asigur
ării
securit
ăţii
propri
i (art.7
alin.
(3)).
4.C
ategoriil
e
măsuril
or
operativ
e de
investig
aţii
Legiuito
rul
divizeaz
ă
măsuril
e
operativ
e de
investig
aţii în
anumite
categori
i.
Categor
ia
II.
Duj
în
baz;
-
mă
inv
U
-
mc
253 Activitatea operativa d»măsuril
or
operativ
e de
investig
aţii
relevă
trăsătur
ile
comune
şi
cerinţel
e
privind
efectuar
ea unor
sau
altor
măsuri.
Divizare
a este în
funcţie
de
anumite
criterii:
- mc
I.
Gradul
de
atingere
a
drepturil
or şi
libertăţil
or
persoane
i în AOl
După
acest
criteriu,
legiuitor
ul
împarte
Potri
v (2)),
înfă
conduc
ăi
adjunct
u
Dinsens
i
indifere
n sau
secrc de
către de
către
investig
a
254 Activitatea operativa d»măsurile
operative
de
investiga
ţii în
doua
grupe:
Prim
a
categorie
de
măsuri
reprezint
ă
măsurile
operative
de
investiga
ţii, cu un
regim
juridic
obişnuit,
legiuitor
ul
prezumî
nd că
prin
înfăptuir
ea
acestora
nu se
aduce
atingere
drepturil
or şi
libertăţil
or
persoane
i. La ele
se referă
(art.6
alin.(2)
pct^l
lit.a-p):
a)
255 Activitatea operativa d» ches
tionarea;
b) cule
gerea
informaţi
ei;
c) urm
ărirea
vizuală;
S urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şl mijloacelor tehnice moderne;
1 colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă;
f) efectuarea achiziţiilor de control şi a controlului livrărilor de mărfuri şi producţie aflate în circulaţie
liberă sau limitată;
g) cercetarea obiectelor şi actelor;
h) identificarea persoanei;
j) cercetarea încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi a mijloacelor de transport;
j) cercetarea corespondenţei condamnaţilor;
k) ţinerea convorbirilor cu aplicarea detectorului comportamentului simulat;
I) marcarea cu substanţe chimice şi alte substanţe speciale; m) experimentul
operativ;
n) infiltrarea specială în organizaţiile criminale a colaboratorilor titulari din subdiviziunile operative şi a
persoanelor care colaborează în mod confidenţial cu organele care exercită activitate specială de
investigaţii, utilizînd acte de identitate şi alte documente de acoperire;
o) controlul transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate; p) monitorizarea tranzacţiilor
efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare.
A doua categorie include măsurile prin efectuarea cărora se aduce atingere drepturilor şi libertăţilor
persoanei ocrotite prin lege. La acestea se referă (art.6 alin.(2) pct.l) lit.a-e):
a) cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio, video, de fotografiat, de filmat etc.;
b) supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice;
c) interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri;
d) controlul comunicărilor telegrafice şi al altor comunicări;
e) culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii.
II. După nivelul de autorizare a măsurilor operative de investigaţii în baza acestui criteriu,
măsurile operative de investigaţii se divizează în:
- măsuri operative de investigaţii autorizate de conducătorul organului investigativ-operativ;
- măsuri operative de investigaţii autorizate de procuror;
- măsuri operative de investigaţii autorizate de judecătorul de instrucţie.
Potrivit prevederilor Legii privind activitatea specială de investigaţii (art.7 alin.
(2) ), înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii se va autoriza prin decizia
conducătorului organului care exercită activitate specială de investigaţii sau a
adjunctului acestuia care se ocupă de problemele activităţii operative de investigaţii.
Din sensul acestor prevederi ale legii reiese că toate măsurile operative de investigaţii,
indiferent de gradul de atingere a drepturilor şi libertăţilor persoanei, de forma publică
sau secretă de realizare, de numărul de participanţi şi alte împrejurări se autorizează
de către conducătorul organului care exercită activitate specială de investigaţii sau
de către adjunctul acestuia care se ocupă de problemele activităţii operative de investigaţii.
în mod expres, conform Legii privind activitatea specială de investigaţii (art.8 alin. (4)), doar
măsura de control al transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate se înfăptuieşte în baza
deciziei motivate a unuia dintre conducătorii organului care exercită activitatea specială de investigaţii
aprobată de procurorul care conduce sau efectuează urmărirea penală în cauza dată.
Măsurile operative de investigaţii, prin efectuarea cărora se aduce atingere drepturilor şi
libertăţilor persoanei ocrotite prin lege, se autorizează de către judecătorul de instrucţie.
III. După regimul de confidenţialitate al măsurilor operative de investigaţii
După acest criteriu se evidenţiază:
- măsuri operative de investigaţii publice (chestionarea publică a unei persoane, cercetarea
publică a unor obiecte sau acte etc.);
- măsuri operative de investigaţii conspirate (chestionarea cifrată a unei persoane, cercetarea
cifrată a unor obiecte sau acte etc.);
- măsuri operative de investigaţii în secret (chestionarea în secret a unei persoane, cercetarea în
secret a unor obiecte sau acte etc.).
IV. în funcţie de asistenţa tehnică a măsurilor operative de investigaţii
- măsuri operative de investigaţii simple;
- măsuri tehnico-operative de investigaţii.
V. în funcţie de participarea agenturii la măsurile operative de investigaţii
- măsuri operative de investigaţii simple;
- măsuri operative agenturale^
VI. în funcţie de sarcinile soluţionate cu ajutorul măsurilor operative de investigaţii
- măsuri investigativ-operative de documentare;
- măsuri investigativ-operative de urmărire;
- măsuri investigativ-operative de căutare;
- măsuri investigativ-operative de identificare; rilp
- măsuri operativ-profilactice;
- măsuri administrative de control în procesul investigativ-operativ.
5. Temeiurile înfăptuirii măsurilor operative de investigaţii Potrivit prevederilor Legii
privind ASI (art.6 alin.(l)), măsurile operative de investigaţii se înfăptuiesc numai în conformitate cu
legea în cauză şi numai în cazurile cînd pe altă cale este imposibil de a asigura realizarea sarcinilor
prevăzute în art.2 al Legii.
Temeiurile12 înfăptuirii măsurilor operative de investigaţii sînt prevăzute la art.7 al Legii privind ASI
şi după natura şi conţinutul lor pot fi clasificate în următoarele categorii:
j) , fonfi'
i Hiac1
precum !
datele g
privind
P1
judecată
<
privind f
neidentif
c) însărcina
instanţei
Temeiuri jui
d) interpe
li temeiur
e) interpe
l ale
alto
Moldo
v
Temeiuri
ji Organele
<
competenţ
ei bănuite:
a)
privind
b) privin
c pentri
c) privim
mater
d) privin
şi des
e) în leg
licenl
Organ
el lor, sînt,
de proprii.
Toate a<
ospe
cont
fără
pret
proi
urrr
u Cuvîntul „temei" înseamnă „motiv, pricină, cauză; prilej" (DEX , Institutul de Lingvistică „lorgu
Iordan", ed. a ll-a, p.1082. - Bucureşti, 1998).
Temeiurijuridico-penale (ort.7 alin.(1)):
B circumstanţele neclare în legătură cu pornirea urmăririi penale;
| informaţiile devenite cunoscute organelor care exercită ASI:
i privind acţiunea contrară legii în curs de pregătire, comitere sau deja comisă, precum şi privind
persoanele care o pregătesc, o comit sau au comis-o, dacă datele pentru pornirea urmăririi penale sînt
insuficiente;
- privind persoanele care se ascund de organele de urmărire penală sau de judecată ori se eschivează
de la sancţiunea penală;
- privind persoanele dispărute fără urmă şi privind depistarea cadavrelor neidentificate.
c) însărcinările ofiţerului de urmărire penală, indicaţiile procurorului sau decizia instanţei de judecată
în cauze penale aflate în procedura lor.
Temeiuri juridico-mixte (art.7 alin.(l)):
d) interpelările altor organe care exercită activitate specială de investigaţii, în temeiurile indicate în
prezentul articol;
e) interpelările organizaţiilor de drept internaţionale şi ale organelor de drept ale altor state, în
conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
