Date post: | 15-Apr-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | taniusha-lua |
View: | 17 times |
Download: | 3 times |
H Activitatea operativa de Investi»»!» H
Tema: Noțiunea ASI.
1. Noţiunea activităţii operative de investigaţii
Potrivit prevederilor legislaţiei, activitatea specială de investigaţii este una dintre activităţile statului a căror
desfăşurare legală este garantată prin lege. Dacă pornim de la clasica structurare a funcţiilor statului în:
legislativă, executivă şi judecătorească, atunci activitatea specială de investigaţii se regăseşte în cadrul
funcţiei statului ce ţine de asigurarea ordinii de drept, referindu-se la activitatea executivă. Aşadar, în art.l al
Legii privind activitatea specială de investigaţii această activitate este determinată ca: un mijloc juridic de
stat de apărare a intereselor statului, a integrităţii lui teritoriale, a drepturilor, libertăţilor şi
intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, a tuturor formelor de proprietate contra
atentatelor criminale.
Prin noţiunea de mijloc juridic de stat de apărare se înţelege sistemul de măsuri operative de investigaţii
stipulate de lege, desfăşurate de subdiviziunile operative ale organelor de stat cu aplicarea forţelor,
mijloacelor şi metodelor, atît publice, cît şi secrete, cu respectarea regulilor de conspiraţie, în scopul
prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, căutării infractorilor tăinuiţi şi a persoanelor dispărute fără urmă,
precum şi soluţionării altor sarcini prevăzute de lege.
ASI, ca şi alte activităţi desfăşurate de organele statului în vederea ocrotirii ordinii de drept, este o activitate
strict legiferată, ce se realizează printr-un sistem de măsuri atît publice, cît şi secrete (confidenţiale), avînd
propriile trăsături :
- posedă un caracter de sine stătător; se manifestă prin faptul că în esenţa sa activitatea investigativ-
specială presupune utilizarea unor forţe, mijloace şi metode speciale, care după formă, conţinut şi
origine diferă de cele specifice activităţii de urmărire penală, administrative etc.; caracterul autonom este
determinat şi de mecanismul reglementării normative a acestei activităţi;
- este strict legiferată; prin lege organică sînt stabilite scopul, sarcinile, Principiile, măsurile operative
de investigaţii, temeiurile şi condiţiile înfăptuirii lor; determinate organele abilitate cu drepturi şi
obligaţii şi reglementate alte aspecte în domeniul dat; reglementarea strictă şi detaliată permite utilizarea
complexă a forţelor şi mijloacelor din dotarea organelor investigativ-operative, precum şl aplicarea unor
metode speciale pentru prevenirea şi descoperire infracţiunilor, căutarea infractorilor tăinuiţi şi a
persoanelor dispărute fara urmă şi soluţionarea altor sarcini prevăzute de lege; acest fapt serveşte ca
garant pentru respectarea legalităţii în procesul exercitării activităţii operative de investigaţii şi
prevenirea încălcărilor drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor;
- se realizează de către subiecţi special împuterniciţi; activitatea specială de investigaţii este exercitată
de către organele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Serviciului de Informaţii şi
Securitate, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciului Vamal, Departamentului Instituţiilor
Penitenciare al Ministerului Justiţiei, Serviciului de Grăniceri şi ale CNA;
- se exercită numai în vederea realizării scopurilor şi sarcinilor prevăzute de lege ; înfăptuirea
măsurilor operative de investigaţii pentru realizarea scopurilor şi a sarcinilor neprevăzute de Legea cu
privire la activitatea specială de investigaţii nu se admite.
2. Esenţa şi importanţa activităţii operative de investigaţii
Ca activitate practică şi social-utilă, activitatea specială de investigaţii, prin utilizarea metodelor, mijloacelor
şi forţelor sale, contribuie nemijlocit la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, asigurarea restituirii
prejudiciului cauzat de infracţiuni, căutarea persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală, de
instanţa de judecată sau se sustrag de la sancţiunea penală şi a celor dispăruţi fără urmă. Practica acumulată
în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii şi asigurării ordinii de drept ne demonstrează că tocmai
prin realizarea măsurilor investigativ-operative este posibilă relevarea oportună a intenţiilor infracţionale, a
acţiunilor de pregătire a infracţiunii, precum şi a tentativelor de infracţiuni. Totodată, ASI ne permite nu
H Activitatea operativa de Investi»»!» H
numai de a depista infracţiuni în curs de pregătire, dar şi pune la îndemînă un cadru legal adecvat pentru a
realiza măsurile operative necesare în vederea curmării şi prevenirii comiterii lor. La fel, prin intermediul
ASI devine posibilă constatarea deplină a circumstanţelor infracţiunii, a motivelor care au condus la
săvîrşirea ei, precum şi obţinerea unor date de valoare probatorie, care ar asigura demonstrarea vinovăţiei
făptuitorilor potrivit participaţiei la comiterea faptei. în cele din urmă, înfăptuirea măsurilor operative de
investigaţii în procesul colectării informaţiilor primare şi documentării lor permite luarea unor măsuri în
vederea asigurării restituirii prejudiciului material.
Progresul tehnico-ştiinţific şi realizările în sfera cunoaşterii umane din ultimele decenii impun ASI să-şi
focalizeze eforturile întru valorificarea acestor realizări, adaptîndu-le la necesităţile obiectivizării actului de
justiţie şi înfăptuirii dreptăţii, ea însăşi devenind mai tehnicizată şi mai complexă.
1.3 Corelația ASI cu alte activități și discipline.
Privită prin prisma scopului (apărarea intereselor statului, și integrității lui teritoriale, a drepturilor și
intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice a tutuor formelor de proprietate contra atentatelor
criminale (art.l alin.(l) din Legea cu privire la ASI) și a sarcinilor ce îi revin:
a) relevarea atentatelor criminale, prevenirea, curmarea, descoperirea infracţiunilor şi a persoanelor
care le organizează, le comit sau le-au comis, precum şi asigurarea compensării daunei cauzate de
infracţiune;
b)căutarea persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală şi judecată sau care se sustrag
de la sancţiuni penale şi a celor dispărute fără urmă;
c) colectarea de informaţii despre evenimentele sau acţiunile care pun în pericol securitatea de stat,
militară, economică sau ecologică a Republicii Moldova (art.2 din Legea privind ASI), activitatea specială
de investigaţii se înscrie în şirul activităţilor statale care exprimă cele mai esenţiale atribute, natura şi esenţa
puterii de stat(executive) şi reprezentînd dreptul de poliţie al statului1 (expresia „poliţie" include nu doar
organele de poliţie propriu- zise, din cadrul MAI, ci şi alte organe cu atribuţii poliţieneşti: Ministerul
Apărării, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, CNA ş.a.). Activitatea
specială de investigaţii (subliniind regimul ei juridic special) se încadrează fără rezerve în activitatea
poliţienească, care, la rîndul ei, constituie un gen specific şi deosebit de important al activităţii statale,
orientate spre menţinerea ordinii publice şi asigurarea securităţii publice, însoţită de aplicarea puterii
coercitive a statului, astfel întemeindu-se legătura organică existentă dintre toate genurile de activităţi
cumulate sub incidenţa funcţiei poliţieneşti a statului.
O corelaţie evidentă există între activitatea specială de investigaţii şi procesul penal (procesul
penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti cu participarea
părţilor în proces şi a altor persoane, art.l alin.(l) CPP). Scopurile acestor activităţi se află şi ele în strînsă
conexiune: ASI are ca scop apărarea intereselor statului, a integrităţii lui teritoriale, a drepturilor,
libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, a tuturor formelor de proprietate contra
atentatelor criminale, iar procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societăţii și statului de
infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de
răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvîrşite, astfel ca orice
persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să
nu pe trasă la răspundere penală şi condamnată. Aspecte comune se relevă în sarcinile Şi obiectivele
acestora. Astfel, prin activitatea specială de investigaţii se urmăreşte relevarea atentatelor criminale,
prevenirea, curmarea, descoperirea infracţiunilor şi a persoanelor care le organizează, le comit sau le-au
comis, căutarea persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală şi judecată sau care se sustrag
de la sancțiunea penală etc., iar activitatea de urmărire penală (prima fază a procesului Penal) are ca obiect
colectarea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorului, pentru a se
constata dacă este sau nu cazul să se trimită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se
stabili răspunderea acestuia.
H Activitatea operativa de Investi»»!» H
Multiple asemănări există între măsurile operative de investigaţii şi acţiunile d» urmărire penală.
Totodată, este cert că există diferenţe principiale între activitatea specială de investigaţii şi procesul
penal, în speţă activitatea de urmărire penală: în ASI se aplică pe larg forţele, mijloacele şi metodele
confidenţiale, ceea ce este inadmisibil în procesul penal; activitatea specială de investigaţii este exercitată
de subiecţii indicaţi în Legea privind ASI, iar procesul penal se realizează exclusiv de către organele de
urmărire penală şi instanţele de judecată; prin efectuarea acţiunilor de urmărire penală se dobîndesc probe,
iar prin intermediul măsurilor operative de investigaţii se obţin date faptice, care pot fi admise ca probe
numai în cazurile cînd au fost administrate şi verificate prin intermediul mijloacelor de probă (art.93 CPP);
ASI se înfăptuieşte în conformitate cu Legea privind activitatea specială de investigaţii şi în modul
prevăzut de regulamentele şi instrucţiunile departamentale, de regulă, secretizate, iar procesul penal -
numai în baza Codului de procedură penală; efectele juridice produse de activitatea specială de investigaţii
diferă esenţial de cele survenite în urma procesului penal. Există, bineînţeles, şi multe alte diferenţe între
activitatea specială de investigaţii şi procesul penal, inclusiv privitoare la participanţi, procedură, mijloace
etc.
Există o corelaţie şi între activitatea specială de investigaţii şi activitatea administrativă a organelor statului
- reprezentînd activităţi publice de interes general şi servicii publice ce au ca scop satisfacerea necesităţilor şi
cerinţelor de interes general al cetăţenilor. Această legătură se manifestă şi prin interferenţa activităţilor
înfăptuite de către organele investigativ-operative, inclusiv în vederea colectării informaţiilor ce
caracterizează anumite categorii de persoane: care pretind accesul la informaţii ce constituie secret de stat;
care pretind angajarea în serviciu obiectivele de pericol sporit pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, precum şi
pentru mediu; care pretind licenţă pentru activitate particulară de detectiv şi pază ş.a., potrivit art.7 alin.(3)
din Legea privind ASI. Tocmai datorită spectrului de mijloace şi metode, legea privind ASI prevede
posibilitatea de a soluţiona astfel de sarcini care prin natura şi caracterul lor ţin de activitatea administrativă.
În context constatăm totuşi că prin conţinutul lor, prin mijloacele, metodele şi forţele disponibile aceste
două activităţi - activitatea specială de investigaţii şi activitatea administrativă - rămîn a fi diferite.
Anumite elemente comune există între activitatea specială de investigaţii şi activitatea particulară de detectiv
şi pază. în acest sens printre obiectivele Legii privind activitatea particulară de detectiv şi pază se prevede
asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor (art.2 lit.b) din Lege) şi contribuirea la
respectarea intereselor statului şi la menţinerea ordinii publice (art.2 lit.d) din Lege). Diferenţele existente
între activitatea specială de investigaţii şi activitatea particulară de detectiv şi pază sînt evidente şi principiale:
ASI are ca scop apărarea intereselor statului, a integrităţii lui teritoriale, a drepturilor, libertăţilor şi intereselor
legitime ale persoanelor fizice şi juridice, a tuturor formelor de proprietate contra atentatelor criminale, iar
activitatea particulară de detectiv şi pază are ca obiect prestarea serviciilor particulare de investigare şi de
piază clienţilor pe bază de contract; ASI este exercitată în exclusivitate de către organele de stat indicate în
lege, pe cînd activitatea particulară de detectiv şi pază se realizează de către persoane private - detectivi.
Locul cursului „Activitatea specială de investigaţii" în sistemul disciplinelor socio- umane este
determinat de scopul şi sarcinile ASI, care, fiind apreciate în ansamblu, denotă natura juridică a cursului
prezent şi apartenenţa lui de grupul de discipline ,,antiinfracţiune", avînd ca fundament dreptul penal.
Făcînd parte din sistemul disciplinelor juridice, remarcîndu-se ca una „de specialitate", ASI are strînse
legături cu teoria generală a statului şi dreptului, cu dreptul constituţional, dreptul penal, dreptul procesual-
penal, criminalistica, criminologia, dreptul administrativ, psihologia judiciară etc.
Teoria generală a statului şi dreptului, făcînd parte din categoria ştiinţelor juridice de maximă
generalitate, care cercetează aspecte generale şi esenţiale ale statului şi dreptului, îi atribuie ASI o
semnificaţie metodologică şi conceptuală. Studiul relaţiilor de drept, al izvoarelor dreptului şi normei de
drept, al categoriilor dreptului, al noţiunilor de ordine de drept, al principiilor legalităţii şi altor teze
fundamentale stă la baza teoriei ASI.
Dreptul constituţional, reprezentînd ansamblul de reguli şi principii după care se organizează şi se
guvernează un stat, consfinţeşte suveranitatea şi puterea de stat, drepturile şi libertăţile omului, democraţia şi
pluralismul politic, principiile fundamentale privind proprietatea, alte valori şi instituţii politice fundamentale
ale statului, pe care se întemeiază asigurarea ordinii de drept, inclusiv prin exercitarea activităţii operative de
investigaţii.
Dreptul penal, fiind ştiinţa care studiază infracţiunea, conţinutul infracţiunii, etapele activităţii
infracţionale, răspunderea penală, participaţia penală, circumstanţele atenuante şi agravante etc., are impact
şi semnificaţie la realizarea măsurilor investigativ-operative în vederea depistării semnelor infracţiunii şi
documentării elementelor constitutive ale faptei. Aceste teze permit să se determine corect ce acţiuni ale unor
sau altor persoane pot fi calificate ca infracţionale, fapt care oferă inspectorilor (ofiţerilor) de investigație
posibilitatea de a elabora şi a realiza măsuri concrete şi adecvate pentru prevenirea, curmarea şi descoperirea
acţiunilor ilicite. Tezele dreptului penal privind infracţiunea şi conţinutul infracţiunii, participaţia penală stau
la baza aprecierii juridice a rolului fiecărei persoane implicate în infracţiune şi, respectiv, a pornirii
controlului operativ ori a prelucrării operative sau efectuării unor sau altor măsuri operative de investigaţii.
Tezele privind etapele activităţii infracţionale favorizează tactica de prevenire şi descoperire a infracţiunilor
prin mijloace şi metode investigativ-operative.
Dreptul procesual-penal, ca ramură a dreptului, consemnează desfăşurarea Procesului penal prin
activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor Judecătoreşti cu participarea părţilor şi a altor
persoane. ASI, prin natura sa juridică nu este o activitate procesual-penală, dar prin scopul şi sarcinile sale
este în strînsă legătură cu soluţionarea obiectivă şi sub toate aspectele a cauzelor penale. Măsurile operative
de investigaţii, desfăşurate de organele investigativ-operative, în unele cazuri precedează deschiderea
dosarului penal, în alte cazuri se înfăptuiesc concomitent acţiunile de urmărire penală, dar dintotdeauna sînt
orientate spre stabilirea circumstanţelor care urmează să fie dovedite în procesul penal (art.96 CPP). Drept
temeiuri pentru înfăptuirea măsurilor speciale de investigaţii, împreună cu altele servesc circumstanţele
neclare în legătură cu pornirea dosarului penal (art.7 alin.(i) lit.a) din Legea privind activitatea specială de
investigaţii), însărcinările ofiţerului de urmărire penală, indicaţiile procurorului sau decizia instanţei de
judecată în cauzele penale aflate în procedura lor (art.7 alin.(l) lit.c) din Legea privind activitatea specială de
investigaţii). Totodată, măsurile operative de investigaţii sînt pe larg aplicate în pregătirea şi efectuarea
acţiunilor de urmărire penală, iar rezultatele activităţii speciale de investigaţii, în conformitate cu art.10 alin.
(l) al Legii sus-numite, pot fi utilizate şi în calitate de probe în procesul penal.
ASI se află în strînsă conexiune cu criminologia, care studiază legităţile şi tendinţele apariţiei şi
dezvoltării criminalităţii, a cauzelor şi condiţiilor ei, a personalităţii infractorilor, a mecanismului
comportamentului infracţional, alte aspecte ale fenomenului criminalităţii. Utilizarea tezelor şi
recomandărilor ştiinţei criminologice, îndeosebi privind prevenirea şi combaterea criminalităţii (ca fenomen
social), referitoare la personalitatea infractorului, elaborarea prognozelor criminologice sporeşte suportul
metodologic al ASI şi contribuie la elaborarea măsurilor investigativ- operative complexe în combaterea
mai eficientă a criminalităţii. Totodată, sînt utilizate pe larg principiile ştiinţifice despre cauzele şi condiţiile
ce favorizează anumite tipuri de infracţiuni, precum şi tendinţele, dinamica şi structura ansamblului
infracţional.
Criminalistica, fiind ştiinţa care operează cu tehnica criminalistică, cu tactica şi metodica cercetării
infracţiunilor, pune la îndemînă ofiţerului operativ cunoştinţe privind urmele infracţiunii, semnele
infracţiunii, precum şi metode, procedee de cercetare a lor. Există multe asemănări în ceea ce priveşte tactica
criminalistică (tactica audierii, percheziţiei, confruntării, reconstituirii) şi tactica investigativ-specială (tactica
audierii în secret, a audierii conspirate, tactica experimentului operativ ş.a.). Astfel, studierea în cadrul ASI a
subiectelor privind organizarea, tactica şi metodica descoperirii infracţiunilor derulează ulterior însuşirii
compartimentelor ştiinţei criminalistice.
4. Conţinutul activităţii operative de investigaţii
172 9 Activitatea operativi de Investigaţii
În sens restrîns, conţinutul activităţii speciale de investigaţii este reprezentat de ansamblul de
competenţe, stabilite prin acte normative, privind organizarea şi desfăşurarea unui sistem de măsuri speciale
de investigaţii, determinate exhaustiv prin lege, în vederea realizării scopului şi sarcinilor ASI. în sens larg,
conţinutul ASI denotă caracterul multiaspectual al activităţii şi evidenţierea mai multor componente
constitutive în cadrul acesteia. La diverse aspecte ale ASI se referă: aspectul practic al activităţii operative
de investigaţii manifestat prin aplicarea forţelor, mijloacelor şi metodelor ASI; aspectul informaţional-
analitic al ASI exprimat prin colectarea, prelucrarea, analiza, sistematizarea, depozitarea, evidenţa,
furnizarea şi utilizarea Informaţiilor; aspectul managerial al ASI realizat prin dirijarea forţelor şi mijloacelor
»ASI; acoperirea specială a sectoarelor, obiectivelor şi liniilor de activitate; aspectul știinţifico-didactic al
ASI ş.a. Componenta principală a activităţii operative de investigaţii o reprezintă investigaţiile operative
efectuate în vederea apărării contra infracţiunilor şi realizate în cadrul procesului investigativ-operativ. în
calitate de componente facultative ale activităţii operative de investigaţii se manifestă activitatea specială de
urmărire, căutare şi identificare şi controlul administrativ în procesul investigativ-operativ.
5. Sarcinile şi principiile activităţii operative de investigaţii
Potrivit prevederilor legii (art.2 din Legea privind ASI), sarcinile activităţii operative de investigaţii sînt:
a) relevarea atentatelor criminale, prevenirea, curmarea, descoperirea infracţiunilor şi a persoanelor care
le organizează, le comit s-au le-au comis, precum şi asigurarea compensării daunei cauzate de
infracţiune;
b) căutarea persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală sau de judecată sau care se sustrag
de la sancţiunea penală şi a celor dispăruţi fără urmă;
c) colectarea de informaţii despre evenimentele sau acţiunile care pun în pericol securitatea de stat,
militară, economică sau ecologică a Republicii Moldova.
Relevarea atentatelor criminale constituie, în sensul legii, descoperirea semnelor unor fapte ilicite, fie deja
comise, în curs de săvîrşire sau în faza de pregătire ori de tentativă, care prezintă un pericol social sporit
prin intermediul forţelor, mijloacelor şi metodelor ASI.
Prevenirea infracţiunilor are la bază conceptele criminologiei preventive şi tezele dreptului penal privind
etapele activităţii infracţionale. Prevenirea infracţiunilor, în sens strict, vizează reacţia prin măsuri de drept
penal împotriva făptuitorilor, iar în sens larg, presupune şi definirea cauzelor care determină şi a condiţiilor
ce favorizează infracţionalitatea, precum şi promovarea unor măsuri profilactice în vederea înlăturării
acestora; anume aceste cauze şi condiţii precedă încălcarea legii, iar fără să se acţioneze asupra lor,
prevenirea infracţiunilor ar fi nerealistă.
Prevenirea nu înseamnă doar preîntîmpinarea săvîrşirii pentru prima dată a unei infracţiuni (prevenirea
predelictuală), dar şi împiedicarea comiterii repetate a infracţiunii de către acelaşi făptuitor, fiind realizată
prin măsuri de resocializare (prevenirea postdelictuală) a persoanelor cu antecedente penale.
Prevenirea infracţiunilor reprezintă un proces neîntrerupt, care include un complex de măsuri luate în
temeiul legii de către organele de specialitate, în conlucrare cu diferite organizaţii, cu societatea civilă, în
vederea preîntâmpinării şi eliminării resurselor eventuale de comitere a infracţiunilor, prin identificarea,
neutralizarea şi înlăturarea factorilor subiectivi şi obiectivi susceptibili să determine, să înlesnească sau să
favorizeze săvîrşirea acestor fapte antisociale, măsuri destinate să contribuie în mod esenţial la educarea
membrilor societăţii în spiritul respectării legii şi ordinii de drept (prevenirea generală); prevenirea
individuală vizează aplicarea unor măsuri profilactice, în limitele legii, faţă de o persoană concretă (grup de
persoane), orientate să influenţeze pozitiv comportamentul, urmîndu-l pe cel legal.
în doctrina ASI se evidenţiază trei direcţii principale de prevenire a infracţiunilor
1 identificarea cauzelor care determină şi a condiţiilor ce favorizează săvîrşirea infracţiunilor, precum şi
realizarea unor măsuri profilactice în vederea înlăturării acestora;
- identificarea persoanelor de interes operativ, predispuse la săvîrşirea unor infracţiuni şi aplicarea, în
temeiul legii, a unor măsuri profilactice în privinţa acestora;
- curmarea infracţiunilor în etapa de pregătire sau de tentativă.
Curmarea infracţiunilor presupune intervenţia organelor de specialitate în cazul infracţiunii în curs de
săvîrşire, deci, neconsumate, sau în etapa de pregătire ori de tentativă şi împiedicarea producerii rezultatului
şi a consumării faptei. Curmarea infracţiunii, în cele mai frecvente cazuri, se realizează în situaţiile de
reţinere a făptuitorului în flagrant delict. într-o accepţiune mai largă, neutralizarea unui grup organizat
format în scopuri criminale constituie, totodată, şi curmarea activităţii infracţionale a acestuia.
Expresia „descoperirea infracţiunilor" are mai multe semnificaţii, nefiind definită prin lege. în unele
situaţii, descoperirea infracţiunii este înţeleasă ca relevarea semnelor unei infracţiuni săvîrşite în condiţii
latente, în alte cazuri descoperirea infracţiunii semnifică stabilirea circumstanţelor şi a participanţilor la
infracţiune în baza probelor administrate şi trimiterea cauzei în judecată. Este de remarcat că în cele mai dese
cazuri, potrivit doctrinei ASI, dar şi practicilor existente pînă în prezent, infracţiunea se consideră
descoperită din momentul punerii sub învinuire a făptuitorului (făptuitorilor), completarea fişei statistice
respective şi includerea ei în baza de date privind evidenţa infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor
care au săvîrşit infracţiuni (cantitatea cărora determină procentul de descoperire a infracţiunilor).
Evident, descoperirea infracţiunilor este un proces destul de îndelungat, incluzînd în sine atît activităţi
judiciare, specifice procesului penal (procesul penal se realizează în trei faze:
1. Urmărirea penală (activitatea desfăşurată de organele de urmărire penală întru colectarea probelor cu
privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora pentru a se
constata dacă este sau nu cazul de a se dispune trimiterea lor în judecată);
2. Soluţionarea cauzei pe baza materialului probatoriu administrat (judecata);
3. Aducerea la îndeplinire prin executare a soluţiei date cauzei penale (executarea hotărîrilor judiciare,
cît şi măsuri şi activităţi extrajudiciare, ce se încadrează, în cea mai mare parte, în regimul juridic al
activităţii operative de investigaţii, unele pot fi acte de constatare, altele se înscriu în arsenalul activităţii
poliţieneşti).
Măsurile extrajudiciare, avînd menirea să contribuie la descoperirea infracţiunii, pot fi aplicate într-o cauză
atît pînă la pornirea urmăriri penale, precum în procesul desfăşurării ei, cît şi posturmărire penală, fapt
potrivit căruia spectrul de măsuri şi procedura lor este diferită, la fel şi efectele juridice produse.
Dacă ar fi sl operăm cu limitele procesului de descoperire a infracţiunii, atunci limita lui iniţială nu
coincide cu aceea a urmăririi penale care corespunde cu începerea
Irtrii, dispusă prin ordonanţa respectivă. Limita iniţială a procesului de descoperire deplasează înaintea
momentului de pornire a urmăririi penale, fiind în coincidenţă, f„tr-un caz, cu timpul efectuării măsurilor
operative de investigaţii, prin care au fost «levate semnele infracţiunii şi documentate acţiunile Infracţionale
ale făptuitorilor, i HCaz I cu timpul efectuării actelor de constatare.
Limita finală a procesului de descoperire a infracţiunii, la fel, nu coincide cu aceea a procesului penal,
procesul penal fiind încheiat odată cu realizarea ultimei sale faze I executarea hotărîrii judiciare, pe cînd
descoperirea se prezumă a fi finalizată din momentul rămînerii în vigoare a hotărîrii sau a sentinţei
definitive a instanţei.
în concluzie, descoperirea infracţiunilor cuprinde un ansamblu de măsuri - organizaţional-administrative,
investigativ-operative, criminalistice, procesuale şi penale - desfăşurate în temeiul legii de către organele de
stat abilitate cu constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, soluţionarea
cauzelor penale printr-un proces judiciar echitabil, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o asemenea
infracţiune să fie sancţionată potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la
răspundere penală.
Asigurarea compensării daunei cauzate de infracţiune vizează un complex de măsuri operative de
investigaţii desfăşurate în temeiul legii prin îmbinarea metodelor publice şi secrete orientate spre stabilirea
daunelor cauzate de persoanele luate sub control operativ/prelucrare specială, identificarea şi localizarea
bunurilor care au constituit obiectul, mijlocul sau produsul infracţiunii şi asigurarea restituirii acestora.
Căutarea persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală sau de judecată sau care se sustrag de
la sancţiunea penală şi a celor dispăruţi fără urmă reprezintă un complex de măsuri operative de investigaţii
0fi de
şi informativ-operative, în special de căutare şi identificare, inclusiv criminalistice şi procesual-penale,
întreprinse în scopul localizării persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală (a bănuiţilor,
învinuiţilor), de judecată (a inculpaţilor), sau care se sustrag de la sancţiunea penală (a condamnaţilor) şi a
persoanelor dispărute fără urmă. Analiza atentă a prevederilor sarcinii în cauză pune în evidenţă statutul
juridic diferit al persoanelor determinate ca obiect al căutării:
1. Căutarea persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală vizează bănuitul - în sensul art.63
CPP, este persoana fizică faţă de care există anumite probe că a săvîrşit o infracţiune pînă la punerea ei sub
învinuire - şi învinuitul - persoana fizică faţă de care s-a emis, în conformitate cu prevederile legii, ordonanţa
de punere subînvinuire (art.65 alin.(l) CPP).în temeiul art.288 CPP, procurorul, în baza propunerii organului
de urmărire penală sau din oficiu, dispune prin ordonanţă motivată căutarea învinuitului. Căutarea
învinuitului poate fi dispusă atît în cadrul exercitării urmării penale, cît şi concomitent cu suspendarea ei.
Investigaţiile în vederea găsirii învinuitului se efectuează de către organele abilitate prin lege cu asemenea
atribuţii. Procurorul care dispune efectuarea investigaţiilor în vederea găsirii învinuitului conduce această
activitate şi verifică periodic desfăşurarea ei.
2. Căutarea persoanelor care se ascund de judecată vizează inculpatul - învinuitul în privinţa căruia cauza
a fost trimisă în judecată (art.65 alin.(2) CPP). Instanţa, în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la
judecarea cauzei, este în drept să dispună
ata);
■c
uta
rea
I,
în
cea
e
pot
fi
icţi
ur*
roc
esu
l
ăsu
ri
şi
atu
nö
Activitatea operativa de lnwuHp^ HI
aducerea silită a inculpatului şi 1 aplice o măsură preventivă
sau să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura
prezentarea lui în instanţă, iar la demersul procurorului să
dispună darea inculpatului în urmărire. încheierea privind
darea inculpatului în urmărire se execută de către organele
afacerilor interne.
3. Căutarea persoanelor care se sustrag de la
sancţiunea penală vizează condamnatul I persoana în privinţa
căreia sentinţa este, parţial sau integral, de condamnare şi a
devenit definitivă. Căutarea acestor categorii de persoane se
iniţiază în condiţiile Codului de executare al Republicii
Moldova şi ale altor acte normative.
4. Căutarea persoanelor dispărute fără urmă este în
corelaţie cu descoperirea infracţiunilor: relevarea semnelor
infracţiunii, stabilirea împrejurărilor faptei şj a persoanelor
implicate, constatarea altor circumstanţe de importanţă
pentru soluţionarea cauzei, date fiind situaţia neclară,
necunoaşterea împrejurărilor şi motivului dispariţiei şi
probabilitatea implicăriiîntr-o infracţiune a persoanei
dispărute, în susţinerea acestei concluzii, se arată şi cerinţele
Instrucţiunilor privind activitatea specială de căutare şi
identificare aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr.583-28 din 31 mai 2004, şi anume: examinarea
cererilor şi declaraţiilor referitoare la persoanele dispărute
fără urmă se efectuează în mod obligatoriu, în conformitate
cu art.274 CPP-începerea urmăririi penale.
Colectarea de informaţii despre evenimentele sau
acţiunile care pun în pericol securitatea de stat, militară,
economică sau ecologică a Republicii Moldova derivă din
scopul activităţii operative de investigaţii - apărarea
intereselor statului, a integrităţii lui teritoriale, a drepturilor,
libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi
juridice, a tuturor formelor de proprietate contra atentatelor
criminale. Sarcina de colectare a informaţiilor, în acest
context, vizează alte evenimente sau acţiuni de natură să
producă stări de pericol, decît cele ce cad sub incidenţa legii
penale şi sînt incriminate ca infracţiuni.
Conturarea relaţiilor sociale şi a valorilor ce urmează a fi
ocrotite prin intermediul acestei sarcini, susţinute cu forţele,
I I176
l Conflictul
2. Riscurile
3. Ameninţi
4. Ameninţ
i I Ameninţ;
| Ameninţ 7.
Ameninţ |
Factorii t I
Ameninţ
Potrivit legi
respectării dre
metodelor pu
nepartinităţii.
Principiul I şi
presupune s
legalităţii se p
fundamentală
prevederilor ;
activitate se
normative adc
ASI este e: de
lege, şi do a
principiului
provocării din
Respectare
operative de i
judiciar, contrl
Totodată, I
cazurile încăld
neîntemeiat i
superior, fie p
Principiul n de
investigaţii) au
o dimensiil
securitatea şi
urmărire pen
funcţionarilor
exercitarea at
sau acte de vi
cetăţenilor pr
consacră că ,
Personalităţii
garantate de Î
j-egea privi
măsurile care
H
mijloacele şi metodele ASI, impune apelarea la reglementările
de drept în domeniul securităţii de stat, militare, economice sau
ecologice, inclusiv la Concepţia securităţii naţionale a Republicii
Moldova. Astfel, potrivit Legii privind Concepţia securităţii
naţionale a Republicii Moldova, nr.112 din 22.05.2008,
securitatea naţională reprezintă condiţia fundamentală a
existenţei poporului din Republica Moldova, a statului
moldovenesc, şi este un obiectiv al ţării. Obiectivele securităţii
naţionale a Republicii Moldova sînt: asigurarea şi apărarea
independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, ordinii
constituţionale, dezvoltării democratice, securităţii interne,
consolidarea statalităţii Republicii Moldova. Un loc aparte în
acest sens revine apărării şi promovării valorilor, intereselor şi
obiectivelor naţionale. Securitatea naţională nu este numai
securitatea statului, ci şi securitatea societăţii şi a cetăţenilor
Republicii Moldova, atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi
peste hotarele ei.
Colectarea informaţiilor, în contextul acestei sarcini, va avea
în vizor ameninţările la adresa securităţii naţionale (bineînţeles,
şi a componentelor ei: securitatea externă, securitatea militară,
securitatea economică, securitatea ecologică, securitatea internă
şi a altor sectoare) a Republicii Moldova stipulate în lege:
| conflictul transnistrean;
2 Riscurile apariţiei unor tensiuni interetnice;
3. Ameninţarea terorismului internaţional;
4. Ameninţările de origine economică;
5. Ameninţările de origine socială;
6. Ameninţările din domeniul tehnologiilor
informaţionale;
7. Ameninţările care derivă din activitatea umană;
8. Factorii tehnogeni şi calamităţile naturale;
9. Ameninţarea crimei organizate şi a corupţiei.
Potrivit legii, activitatea specială de investigaţii se
bazează pe principiile: legalităţii, respectării drepturilor şi
libertăţilor persoanei, oportunităţii şi ofensivităţii, îmbinării
metodelor publice şi secrete, cooperării cu alte organe de stat,
deideologizării şi nepartinităţii.
Principiul legalităţii este unul dintre principiile
fundamentale într-un stat de drept şi presupune supremaţia
legii în toate domeniile sociale. Prin consacrarea principiului
legalităţii se prevede că întreaga ordine de drept se bazează pe
Constituţie - legea fundamentală, superioară tuturor actelor
normative. în raport cu ASI, potrivit prevederilor art.4 din
Legea privind activitatea specială de investigaţii, această
activitate se efectuează conform Constituţiei, cu legea
menţionată şi alte acte normative adoptate în conformitate cu
legea fundamentală.
ASI este exercitată numai în scopul şi în vederea
soluţionării sarcinilor prevăzute de lege, şi doar de către
subiecţi împuterniciţi prin lege. Promovarea consecventă a
principiului legalităţii urmăreşte prevenirea unor eventuale
abuzuri, falsificări şi provocării din partea funcţionarilor care
exercită activitate specială de investigaţii.
Respectarea principiului legalităţii este asigurată atît prin
controlul activităţii operative de investigaţii exercitat de
organele ierarhic superioare, cît şi prin controlul judiciar,
controlul efectuat de procuror şi controlul parlamentar.
Totodată, legalitatea este asigurată şi prin dreptul
cetăţenilor de a se adresa, în cazurile încălcării drepturilor lor,
cu un recurs împotriva funcţionarilor care au aplicat neîntemeiat
măsuri operative de investigaţii în privinţa lor, fie organului
ierarhic superior, fie procurorului sau instanţei de judecată.
Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor persoanei.
Atît activitatea specială de investigaţii, cît şi cadrul legal al
organelor investigativ-operative,într-un stat de drept, au o
dimensiune clară. Apărînd ordinea de drept, proprietatea publică
şi cea privată, securitatea şi liniştea publică, într-un cuvînt,
asigurînd supremaţia legii, organele de urmărire penală şi
investigativ-operative sînt învestite cu anumite prerogative, iar
funcţionarilor acestora le sînt conferite anumite drepturi şi
îndatoriri, strict legate de exercitarea atribuţiilor de serviciu,
interzicîndu-se colectarea informaţiilor prin tortură sau acte de
violenţă, precum şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie. Or, legea
fundamentală a statului (art.l alin.(3)) consacră că „demnitatea
omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a
personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă
valori supreme şi sînt garantate de stat".
Legea privind activitatea specială de investigaţii stabileşte un
regim special pentru măsurile care aduc atingere drepturilor şi
libertăţilor persoanei ocrotite prin lege,
II fiind admise doar în scopul culegerii informaţiilor despre
persoanele care pregătesc, întreprind tentative de comitere, comit sau au comis infracţiuni
grave, deosebit de grave sau excepţional de grave şi numai în baza încheierii judecătorului de instrucţie
şi a deciziei motivate a unuia din conducătorii organului care exercită activitate specială de investigaţii.
Totodată, persoana care consideră că acţiunile organului ce înfăptuieşte măsuri operative de
investigaţii au condus la lezarea drepturilor şi libertăţilor sale poate face un recurs împotriva acestor
acţiuni către organul ierarhic superior, procuror sau judecătorul de instrucţie. La cererea judecătorului
de instrucţie sau a procurorului, organul operativ este obligat să prezinte acestuia toate actele operative
de serviciu, întocmite pe tot parcursul înfăptuirii măsurilor respective contestate (cu excepţia datelor
despre persoane care au contribuit în mod confidenţial la înfăptuirea măsurilor operative; aceste date pot
fi prezentate numai Procurorului General).
ii
In cazul cînd organul (persoana oficială) care exercită activitate specială de investigaţii încalcă
drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice, organul ierarhic superior, procurorul
sau judecătorul de instrucţie sînt obligaţi să întreprindă măsuri în vederea restabilirii acestor drepturi şi
interese legitime, compensării daunei cauzate în conformitate cu legislaţia.
Astfel, în contextul celor menţionate este de accentuat că înţelegerea conştientă a relaţiei de simetrie
şi reciprocitate dintre drepturi şi îndatoriri (obligaţii) reprezintă garanţia primară şi cea mai solidă de
realizare şi existenţă a statului de drept în totalitatea elementelor sale caracteristice, deoarece, în
condiţiile organizării sociale actuale, individul nu-şi poate exercita drepturile, decîtîn situaţia în care
alţii membri ai societăţii şi statul îşi îndeplinesc îndatoririle reciproce ce le revin. în consecinţă,
îndeplinirea îndatoririlor constituie o premisă a asigurării şi exercitării corespunzătoare a drepturilor.
Principiul oportunităţii şi ofensivităţii. Caracterul ofensiv şi oportun al activităţii operative de
investigaţii se manifestă prin organizarea şi planificarea acestei activităţii în funcţie de starea şi evoluţia
situaţiei operative, prin gradul de intensitate al măsurilor într-un anumit sector, prin linia de activitate,
condiţionată de situaţia criminogenă, prin orientarea permanentă a reţelei de confidenţi spre dobîndirea
informaţiei de interes operativ, prin restructurarea şi regruparea forţelor, a mijloacelor şi metodelor
activităţii operative de investigaţii - corespunzător situaţiei create într-un anumit sector, raion sau într-o
anumită linie de activitate. Măsurile operative se promovează activ pentru a anticipa acţiunile
infractorilor în vederea prevenirii şi curmării actelor pregătitoare şi a tentativelor de infracţiuni,
depistarea la timp şi înlăturarea cauzelor şi a condiţiilor ce favorizează comiterea lor. în cazurile cînd
infracţiunea s-a consumat, se impune realizarea unor măsuri care ar exclude posibilitatea distrugerii
urmelor infracţiunii sau a probelor de către infractori.
Principiul dat presupune, de asemenea, că informaţia specială trebuie colectată şi furnizată la
momentul potrivit, ţinînd cont de faptul că, de regulă, informaţia se referă la o activitate umană, deşi
ilegală, dar care implică un anumit dinamism, ea trebuind să fie recepţionată într-un timp util de către
lucrătorul operativ care urmează să o valorifice. Multe dintre activităţile cu caracter infracţional se
succed, prin natura
178 Activitatea specială de investigaţii H
h °y
gag*8âi
Jw»st
■
e5te
Mţ
ffl
■ CU 9
B
3erativâ 1 !
| juridic
I obligaţi
|
legitime,
oonştientă
reprezintă i
drept în arii
sociale Iţii
membri
onsecinţă,
unzătoare
activităţii
activităţii
nasurilor
inogenă,
laţiei de
îtodelor
anumit
loveaza
actelor
îuzelof
;urnat
meW
^ctatâ
B
B
■
H cu mare repeziciune (traficul de droguri, plasarea de monedă falsă etc.) | orice întfrziere în
transmiterea, prelucrarea şi valorificarea informaţiei face ca aceasta să
devină inoportună. ||H§j
Ca atare, asigurarea operativităţii în ASI constituie un principiu fără de care aceasta devine
inoperantă.
Principiul îmbinării metodelor publice şi secrete (în literatura de specialitate se asociază cu
principiul conspirativităţii) exprimă caracterul complex al utilizării forţelor, mijloacelor şi metodelor
ASI.în practică, există situaţii cînd se cere realizarea imediată a unor măsuri pentru descoperirea
infracţiunii pe urme proaspete, neavîndu-se timp pentru pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de urmărire
penală adecvate, recurgîndu- se la metodele operative publice (chestionarea publică, cercetarea publică a
obiectelor, documentelor etc.). în alte situaţii, informaţiile de importanţă pentru prevenirea, descoperirea
sau curmarea infracţiunii, pornind de la împrejurările existente, pot fi obţinute doar prin aplicarea metodelor
operative secrete (chestionarea în secret, achiziţia de control în secret, cercetarea în secret a obiectelor,
documentelor etc.). Nu rareori, informaţia obţinută în mod confidenţial se cere a fi verificată prin
intermediul măsurilor operative publice şi viceversa. Acest fapt este binevenit în procesul valorificării
(legalizării) datelor operative (verificarea lor prin intermediul mijloacelor de probă sau al procedeelor
probatorii), racordării lor la cerinţele procedurii penale.
Principiul conspirativităţii în ASI prezumă un anumit regim al muncii operative, selectarea anumitor
procedee de obţinere a informaţiei, aplicarea anumitor reguli de exploatare a mijloacelor ASI, respectarea
unor exigenţe şi restricţii în munca cu confidenţii, modul de verificare a informaţiei etc.
Experienţa demonstrează că mijloacele şi metodele secrete sînt destul de eficiente la stabilirea locului
de tăinuire a bănuitului, învinuitului căutat, a corpurilor delicte, la reţinerea infractorului şi ridicarea
obiectelor sustrase etc. Conspirativitatea constituie o măsură specifică, care permite cifrarea scopurilor
urmărite de ofiţerii operativi, a caracterului măsurilor întreprinse chiar şi în cazurile cînd ele se desfăşoară
în public; conspirativitatea este impusă de caracterul confidenţial al majorităţii metodelor activităţii
operative de investigaţii, a cărei respectare este o condiţie obiectivă şi necesară pentru efectuarea măsurilor
operative de investigaţii.
Conspirativitatea şi asigurarea strictă a secretuluiîn activitatea investigativ-specială constituie un
principiu unitar; orice atingere adusă acestui principiu periclitează întreaga activitate, iar consecinţele pot
fi atît de grave, îneît devin imprevizibile.
Principiul cooperării cu alte organe de stat se referă la prevenirea şi combaterea criminalităţii,
asigurarea ordinii de drept şi presupune un efort comun al tuturor organelor de stat abilitate. Astfel,
determinarea direcţiilor de bază, a formelor principale de cooperare şi a priorităţilor constituie un
imperativ al timpului de natură să sporească eficienţa executării sarcinilor de către organele implicate.
Cooperarea constă în coordonarea în timp, spaţiu şi pe misiuni a tuturor forţelor şi mijloacelor
antrenate într-un proces, operaţiune întreprinsă în scopul concentrării şi însumării eforturilor acestora
pentru îndeplinirea acţiunilor în comun şi în timp scurt.
Sarcinile de colaborare şi cooperare a organelor de ocrotire a dreptului în prevenirea şi combaterea
criminalităţii sînt: sporirea eficacităţii activităţii profilactice, depistarea,
179
ISO Activitatea operativă de investigat»
curmarea şi cercetarea infracţiunilor, urmărirea infractorilor, recuperarea pagubei
cauzate prin infracţiune, executarea pedepselor, perfecţionarea cadrului instituţional şi a actului
managerial.
Direcţiile principale de colaborare şi cooperare a organelor de specialitate includ: analiza comună a
stării, structurii, dinamicii şi consecinţelor criminalităţii, precum şi a rezultatelor prevenirii şi combaterii
acesteia; îndeplinirea în comun, în limitele competenţei, a programelor privind combaterea criminalităţii
sau a unor anumite categorii de infracţiuni; efectuarea în comun a acţiunilor de urmărire penală,
operative de investigaţii şi a altor operaţiuni, în cazurile instrumentate care necesită eforturi coordonate;
generalizarea practicii privind executarea acordurilor internaţionale; acumularea, prelucrarea şi
generalizarea informaţiilor privind combaterea criminalităţii şi informarea organelor puterii de stat;
elaborarea propunerilor de perfecţionare a reglementărilor normative în activitatea comună a organelor
competente de drept în lupta cu criminalitatea atît pe plan naţional, cît şi internaţional; schimbul de
experienţă, pregătirea profesională şi perfecţionarea cadrelor.
Exercitînd ASI, subdiviziunile operative conlucrează atît cu alte unităţi ale organului, cît şi cu alte
organe de stat, pe plan naţional şi internaţional.
Principiul deideologizării şi nepartinităţii prevede că atît organele, cît şi funcţionarii care exercită
activitate investigativ-specială nu sînt în drept să reprezinte (direct sau indirect) interesul partidelor
politice, al organizaţiilor şi al persoanelor în legătură cu exercitarea ASI; funcţionarilor organelor
investigativ-operative le este interzisă implicarea în activitatea organelor administraţiei publice, a
procuraturii, a instanţelor judecătoreşti, a organizaţiilor politice şi religioase, în scopul determinării unor
acţiunii sau influenţei asupra lor, cu excepţia cazurilor de relevare, prevenire şi descoperire a
infracţiunilor. în conformitate cu acest principiu, în cadrul organelor care exercită activitate investigativ-
specială nu pot fi formate structuri ale partidelor politice, iar persoanele cu funcţii de răspundere ale
acestor organe nu sînt în coerenţă sau dependenţă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu interesele
acestor partide sau formaţiuni politice.
6. Baza juridică a activităţii operative de investigaţii
Potrivit prevederilor Legii privind activitatea specială de investigaţii (art.4), baza juridică a acestei
activităţi este formată din:
- Constituţia Republicii Moldova;
- Legea Republicii Moldova privind activitatea specială de investigaţii, nr.45-XIII din 12.04.1994;
- alte acte normative.
Constituţia, ca lege fundamentală, stabileşte principiile şi normele de bază ale statului, modul de
organizare a puterii supreme a statului şi exerciţiul acesteia. Constituţia consfinţeşte democraţia şi
pluralismul politic, separaţia şi colaborarea puterilor, relaţiile dintre popor şi guvernare, precum şi
drepturile şi libertăţile cetăţenilor. în calitate de act de organizare al puterii publice, Constituţia oferă
structură şi semnificaţie societăţii. Astfel, Constituţia este actul prin care cetăţenii unei naţiuni definesc
condiţiile exercitării puterii politice, reglementează mecanismul
■MHHHMMMI
ISO Activitatea operativă de investigat»
181
reprezentării lor, modul de control asupra guvernării, precum şi suma drepturilor şi
libertăţilor proprii. •' v
Cu toate că Constituţia Republicii Moldova nu reglementează direct ASI, dar stabileşte şi descrie
puterea de stat, competenţa organelor puterii de stat, baza economică şi proprietatea de stat,
precum şi alte relaţii statale ce influenţează funcţionarea tuturor organelor, a instituţiilor, inclusiv a
celor care exercită ASI. Constituţia stabileşte statutul juridic, drepturile şi libertăţile cetăţenilor
Republicii Moldova, consacră apărarea lor prin toate mijloacele de care dispune statul. în acest sens,
pornind de la definiţia ASI „ca mijloc juridic de stat de apărare a intereselor statului, intereselor
legitime ale cetăţenilor", există o legătură directă între Constituţie şi legile ce reies din ea (Legea
privind activitatea specială de investigaţii. Legea cu privire la poliţie ş.a., care sînt adoptate în
conformitate cu Constituţia şi se bazează pe ea).
Activitatea specială de investigaţii, prin caracterul său preponderent confidenţial şi conspirat, aduce
atingere drepturilor şi libertăţilor omului, fapt în legătură cu care este cazul să precizăm că, în
conformitate cu art.4 din Constituţie, dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului
se interpretează şi se aplică în conformitate cu Declaraţia universală a drepturilor omului, cu pactele şi
cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte; dacă există neconcordanţe între pactele şi
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile
ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.
La capitolul Acte internaţionale, pe lîngă convenţiile, pactele şi tratatele consacrate drepturilor
fundamentale ale omului, în baza activităţii operative de investigaţii se înscriu şi tratatele, convenţiile,
acordurile internaţionale privind prevenirea şi combaterea unor anumite tipuri de infracţiuni, precum şi
de asistenţa juridică în materie penală şi cooperare anticrimă, la care Republica Moldova este parte.
Printre principalele acte internaţionale de acest fel sînt: Convenţia ONU contra traficului ilicit de
stupefiante şi substanţe psihotrope (1988); Convenţia europeană privind spălarea banilor, depistarea,
sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională (1990); Convenţia ONU
privind reprimarea finanţării terorismului (1999); Acordul de cooperare a statelor din bazinul Mării
Negre în combaterea criminalităţii, în special a manifestărilor de crimă organizată (1998); Acordul de
cooperare a statelor CSI în combaterea terorismului (1999); Acordul de cooperare pentru prevenirea şi
combaterea infracţionalităţii transfrontaliere (1999); Convenţia ONU împotriva criminalităţii
transnaţionale organizate (2000); Convenţia europeană asupra cybecriminalităţii (2001); Rezoluţia
nr.1.373/2001 a Consiliului de Securitate al ONU contra terorismului; Convenţia CSI privind asistenţa
juridică în cauzele civile, familiale şi penale (2002); Convenţia ONU împotriva corupţiei (2003) ş.a.
Baza juridică specială în domeniu este reprezentată de Legea privind activitatea specială de
investigaţii, nr.45-XIII din 12.04.1994, constituită din 6 capitole şi 19 articole, în care sînt definite
noţiunea, sarcinile şi principiile ASI, măsurile, temeiurile şi condiţiile înfăptuirii măsurilor operative de
Pagub*j
■tuţionai
I includ;
precum
limitele
anumit
e
oerativ
e
eforturi
ţionale;
inalităţi
i onare
a e
drept
ibul de
panului,
rţionari
i 'ect
sau
egătură
iterzisă
:anţelor
acţiunii
operire
•xercită
olitice,
iţă sau
de sau
*, baza
111
:ă ale
steia.
rarea
tăţile
oferă
Iţenii
smul
investigaţii, efectuarea controlului operativ şi utilizarea rezultatelor ASI, drepturile şi obligaţiile
organelor care exercită ASI, concursul cetăţenilor la ASI, asigurarea financiară şi controlul ASI.
182 Activitatea operativă de investiga«»Regimul juridic al măsurilor operative de investigaţii în procesul penal este reglementat de Codul de
procedură penală al Republicii Moldova. Astfel, în Codul de procedură penală sînt stabilite atribuţiile
organului de urmărire penală privind efectuarea măsurilor operative de investigaţii (art.55 CPP),
atribuţiile procurorului (art.52, 298 CPP) şi judecătorului de instrucţie (art.300, 303,306 CPP) în
domeniul activităţii operative de investigaţii, procedura utilizării datelor care au fost obţinute prin
activitate specială de investigaţii în calitate de probe în procesul penal (art.93 alin.(4) CPP), precum şi
alte implicaţii ale forţelor, mijloacelor şi metodelor investigativ- operative în procesul penal.
Privită prin prisma scopului şi a sarcinilor ce-i revin, activitatea specială de investigaţii se
fundamentează în mare măsură pe principiile şi instituţiile dreptului penal: principiile legalităţii,
umanismului, caracterului personal al răspunderii penale; instituţiile infracţiunii, răspunderii penale,
participaţiei penale ş.a., reglementate în Codul penal al Republicii Moldova.
Anumite reglementări privind activitatea specială de investigaţii conţine Codul vamal al Republicii
Moldova, în cadrul căruia - capitolul IX, cu titlul „Activitatea specială de investigaţii, de urmărire penală
a organelor vamale" - sînt stipulate atribuţiile organului vamal în calitate de subiect al activităţii
operative de investigaţii (art.219), acţiunile operative de investigaţie ce asigură securitatea organelor
vamale (art.220) şi alte prevederi în domeniul ASI.
Legea cu privire la poliţie, nr.416-XII din 18.12.1990, stabileşte atribuţiile (art.12) şi drepturile
(art.13) organelor de interne la desfăşurarea măsurilor operative de investigaţii. Poliţia este obligată să ia
măsuri de investigaţie specială şi alte măsuri necesare pentru stabilirea, prevenirea, curmarea
infracţiunilor, pentru identificarea şi punerea sub învinuire a persoanelor care le-au săvîrşit şi a
persoanelor ce se ascund de organele de urmărire penală şi judecătoreşti, se sustrag de la executarea
pedepsei penale, precum şi a persoanelor date dispărute sau a altor persoane. în scopul sesizării, curmării
şi descoperirii la timp a infracţiunilor, poliţia este în drept să aplice toate măsurile de procedură cu
caracter de cercetare specială, inclusiv să atragă cetăţeni la colaborare în mod confidenţial. Pentru
descoperirea infracţiunilor deosebit de grave şi excepţional de grave, să asculte convorbirile telefonice, să
aplice alte mijloace tehnice din dotarea poliţiei în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Cu referire la baza juridică a activităţii operative de investigaţii există şi alte legi şi acte normative
care conţin anumite reglementări în domeniul avizat, inclusiv: Legea cu privire la Serviciul Protecţie şi
Pază de Stat, nr.134 din 13.06.2008; Legea privind protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul
penal, nr.105 din 16.05.2008; Legea cu privire la concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova,
nr.112 din 22.05.2008; Legea cu privire la statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, nr.170 din
19.07.2007; Legea cu privire la Serviciul de Grăniceri, nr.162 din 13.07.2007; Legea cu privire la
comunicaţiile electronice, nr.241 din 15.11.2007; Legea privind securitatea aeronautică, nr.92 din
05.04.2007; Legea privind statutul ofiţerului de urmărire penală, nr.333 din 10.11.2006; Legea cu privire
la procuratură, nr.118 din 14.03.2003; Legea privind sistemul informaţional integral automatizat de
evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, nr.216 din
29.05.2003; Legea cu privire la apărarea naţională, nr.345 19.09.2003; Legea cu
■ Di HHI Partea II 183privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, nr.1104 din 06.06.2002;
Legea privind accesul la informaţie, nr.982 din 11.05.2000; Legea privind Serviciul de Informaţii şi
Securitate, nr.753 din 23.12.1999; Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată,
nr.1545 din 25.02.1998; Legea privind sistemul penitenciar, nr.1036 din 17.12.1996; Legea privind
organele securităţii statului, nr.619 din 31.10.1995; Legea privind statutul judecătorului, nr.544 din
20.07.1995; Legea privind telecomunicaţiile, nr.520 din 07.07.1995; Legea privind secretul de stat,
nr.106 din 17.05.1994; Decretul Preşedintelui Republicii Moldova privind aprobarea nomenclatorului
informaţiilor atribuite la secret de stat, nr.1184 din 26.06.2007; Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova privind crearea unor subdiviziuni speciale de protecţie de stat a părţii vătămate, a martorilor
şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal, nr.964 din 19.07.2002; Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova privind aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului, nr.95 din
10.05.2006.
Conform Legii privind activitatea specială de investigaţii (art.4 alin.(2)), organele care exercită
activitatea investigativ-specială emit în limitele competenţei lor, în conformitate cu legislaţia şi de
comun acord cu Curtea Supremă de Justiţie şi Procuratura Generală, acte normative departamentale,
care reglementează organizarea, metodele şi tactica efectuării măsurilor operative de investigaţii.
III. Sugestii metodice
A. Activităţi de predarjg-învaţgrg
Sarcini didactice de niveiul 1 - cunoaştere şi înţelegere Modalităţi de realizare
1.Definiţi activitatea specială de investigaţii;
2.Definiţi trăsăturile activităţii operative de investigaţii;
3.Determinaţi conţinutul activităţii operative de investigaţii;
4.Delimitaţi activitatea specială de investigaţii de alte activităţi statale;
5.Identificaţi sarcinile activităţii operative de investigaţii;
Prelegere / analiză
comparativă
Sarcini didactice de nivelul II - aplicare
1. Argumentaţi importanţa principiului îmbinării metodelor publice şi a
celor secrete pentru ASI;
2.Determinaţi formele cooperării cu alte organe de stat în procesul
exercitării ASI;
3.Relevaţi semnificaţia oportunităţii şi a ofensivităţii ASI;
Dezbateri Analiză
comparativă Studiu de caz
Brainstorming
Sarcini didactice de nivelul III - integrare
1- Apreciaţi locul şi rolul ASI în prevenirea şi combaterea
criminalităţii;
2. Poziţionaţi disciplina „Activitatea specială de investigaţii" în spectrul
altor discipline;
Studiu de caz Brainstorming
Expunere argumentată
i ÜH
ilal >3Q
■H
■
Sgl1,3,6Sa %
H
■
|y KJ
IBMarnale'.,
Hfl
■B
SH
^surilor m
'perativifiit
Bl
a I I
EH
■
fl
m m
ţBm
3 p B
H
irt ü9 ■ a
f i
fl
■
81
- 189
Tema 2. SUBIECŢII ACTIVITĂŢII OPERATIVE DE INVESTIGAŢII
I. obiective de referinţă:
_ să identifice subiecţii care exercită ASI;
_ să determine competenţa organelor investigativ-operative;
- să clarifice statutul juridic al subdiviziunii operative în domeniul ASI;
- să delimiteze subiecţii ASI după statutul lor juridic;
- să definească noţiunea de funcţionar al organului investigativ-operativ şi să explice care
sînt categoriile respective de funcţionari;
- să determine subiecţii funcţionari ai organelor investigativ-operative, alţi funcţionari şi persoane
care participă la activitatea specială de investigaţii;
- să determine poziţia juridică, atribuţiile procurorului în domeniul ASI;
- să determine poziţia juridică, atribuţiile judecătorului de instrucţie în domeniul ASI.
II. Repere de conţinut
1. Noţiunea de subiect al activităţii operative de investigaţii, spectrul şi clasificarea
organelor care exercită activitate specială de investigaţii
A
In calitate de subiecţi ai activităţii operative de investigaţii se manifestă participanţii la această
activitate, titulari ai unor drepturi stabilite prin lege şi obligaţii corelative, precum şi răspunderea
ce derivă din exercitarea acestora.
Din sensul Legii privind ASI, în calitate de subiecţi ai acestei activităţi sînt:
1) Organele care exercită activitate specială de investigaţii (organe investigativ- operative);
2) funcţionarii acestor organe;
3) alte persoane abilitate prin lege cu atribuţii în acest domeniu.
Aşadar, potrivit prevederilor art.ll din Legea privind activitatea specială de
investigaţii, activitatea în cauză este exercitată de către organele:
1. Ministerului Afacerilor Interne;
2. Ministerului Apărării;
3. Serviciului de Informaţii şi Securitate;
4. Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
5. Serviciului Vamal;
6. Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei;
7. Serviciului de Grăniceri;
8. Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
Organul care exercită activitate specială de investigaţii (organul investigativ- operativ) reprezintă
entitatea abilitată prin lege cudrepturi şiobligaţii privind
190 Activitatea operativa de tm,«.<«n||exercitarea activităţii operative de investigaţii, precum şi funcţionarii acestor organe
care adoptă decizii, desfăşoară nemijlocit sau (şi) controlează activitatea specială de Investigaţii.
Subiecţii activităţii operative de investigaţii nu sînt egali în ceea ce priveşte drepturile şi
obligaţiile ce le revin în domeniul ASI potrivit legii şi pot fi clasificaţi după anumite criterii în
următoarele grupe:
190 Activitatea operativa de tm,«.<«n||Dupâ volumul exercitării activităţii operative de investigaţii:
a) Subiecţi care realizează activitate specială de investigaţii în deplin volum:
i Ministerul Afacerilor Interne;
i Serviciul de Informaţii şi Securitate;
1 Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
b) Subiecţi care realizează activitate specială de investigaţii în volum limitat:
1 Ministerul Apărării;
I Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat;
B Serviciul Vamal;
- Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei;
i Serviciul de Grăniceri.
Dupâ divizarea persoanelor în fizice şi juridice:
a) Subiecţi-persoane juridice:
- organe investigativ-operative;
- subdiviziuni operative.
b) Subiecţi - persoane fizice:
- inspectori (ofiţeri) operativi;
- alţi funcţionari;
- alţi participanţi.
Dupâ conţinutul drepturilor şi obligaţiilor ai câror titulari sînt:
a) Subiecţi care exercită nemijlocit ASI (organele investigativ-operative ale Ministerului Afacerilor
Interne, Ministerului Apărării, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciului de Protecţie şi
Pază de Stat, Serviciului Vamal, Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei,
Serviciului de Grăniceri, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, conform
art.ll din Legea privind ASI).
b) Subiecţi care participă la ASI (persoanele oficiale ale organelor care exercită activitate specială de
investigaţii pot recurge, după caz, la ajutorul persoanelor oficiale şi al specialiştilor din diferite
domenii de cunoştinţe, precum şi al unor cetăţeni care colaborează benevol, în mod public sau
secret, cu organele care exercită activitatea specială de investigaţii, conform art.6 alin.(5) din Legea
privind ASI).
c) Subiecţi care controlează ASI (controlul din partea Parlamentului asupra activităţii operative de
investigaţii se exercită de către comisiile permanente respective ale Parlamentului, conform art.18
din Legea privind ASI; controlul asupra executării legilor de către organele care exercită activitate
specială de investigaţii se efectuează de către Procurorul General, adjuncţii lui, procurorul unităţii
teritoriale Găgăuzia, procurorii municipiilor, raioanelor şi sectoarelor mun. Chişinău, procurorii
procuraturilor specializate, de alţi procurori abilitaţi cu această funcţie, iar în cazurile prevăzute de
legislaţia procesuală penală - şi de către judecătorul de instrucţie. Activitatea persoanelor care au
acordat sau acordă în mod confidenţial sprijin organelor care înfăptuiesc măsuri operative de
investigaţii se află în supravegherea Procurorului General sau a unui procuror, special împuternicit
190 Activitatea operativa de tm,«.<«n||prin ordinul Procurorului General).
2. Competenţa organelor investigativ-operative
Competenţa organelor investigativ-operative include ansamblul drepturilor şi obligaţiilor ce revin
acestor entităţi pornindu-se de la scopurile şi sarcinile cadrului legal de activitate, precum şi de la
răspunderea subiecţilor antrenaţi pentru exercitarea atribuţiilor de funcţie.
Astfel, competenţa este constituită din următoarele elemente:
I Obiectivele legislaţiei privind ASI;
U Obligaţiile impuse subiecţilor ASI;
III Drepturile acordate subiecţilor ASI;
IV Răspunderea subiecţilor ASI.
I. Obiectivele Legii cuprind totalitatea scopurilor şi sarcinilor activităţii operative de investigaţii
(art.l şi 2 din Legea privind ASI).
II. Obligaţiile reprezintă cercul acţiunilor impuse spre executare organelor investigativ-operative
de către legislator întru soluţionarea scopurilor şi sarcinilor ASI (art.12 din Legea privind
ASI):
- să întreprindă, în conformitate cu competenţa lor, toate măsurile necesare pentru protecţia
drepturilor şi libertăţilor omului, a tuturor formelor de proprietate, ocrotite de lege, pentru
asigurarea securităţii publice şi a statului;
- să exercite însărcinările în scris ale ofiţerului de urmărire penală, indicaţiile procurorului şi
hotărîrile instanţei de judecată referitoare la îndeplinirea măsurilor operative de investigaţii în
dosarele penale primite de către ei în procedură;
- să acorde în baza contractelor (acordurilor) asistenţă juridică organelor de drept respective ale
altor state;
- să informeze alte organe care exercită ASI cu privire la faptele de activitate ilicită, devenite
cunoscute, ce ţin de competenţa acestor organe şi să le acorde ajutorul necesar;
- să respecte regulile de conspiraţie la exercitarea ASI;
- să contribuie la asigurarea securităţii şi păstrării bunurilor colaboratorilor, a membrilor
familiilor acestora, a rudelor, precum şi a participanţilor la procedura penală, a membrilor
familiilor acestora, a rudelor contra atentatelor criminale şi a altor acţiuni ilicite.
III. Tnvestirea organului investigativ-operativ cu anumite drepturi pentru executarea obligaţiilor
prescrise de lege (art.13 din Legea privind ASI):
- să înfăptuiască măsurile operative de investigaţii enumerate în lege;
- să stabilească relaţii cu persoane care şi-au dat consimţămîntul să colaboreze în mod
confidenţial cu organele care exercită ASI;
- să creeze şi să utilizeze sistemele informaţionale care asigură realizarea sarcinilor ASI;
~ să folosească pe parcursul efectuării măsurilor operative de investigaţii, în bază de contract sau
prin acord oral, încăperile de serviciu, birourile întreprinderilor, organizaţiilor, unităţilor
militare, precum şi locuinţele, mijloacele de transport şi alte bunuri ale persoanelor particulare;
190 Activitatea operativa de tm,«.<«n||B să confecţioneze, să perfecteze şi să folosească | în conformitate cu instrucţiunea coordonată cu
Procurorul General şi aprobată de către conducătorul ministerului sau departamentului respectiv,
actele care codifică identitatea persoanelor cu funcţii de răspundere, apartenenţa departamentală a
subdiviziunilor, organizaţiilor, încăperilor, mijloacelor de transport ale organelor care exercită
activitate specială de investigaţii, precum şi a persoanelor care colaborează cu aceste organe în
mod confidenţial. Măsurile operative cu privire la confecţionarea şi perfectarea actelor menţionate
se efectuează numai de către subdiviziunile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, Centrului
pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Serviciului de Informaţii şi Securitate al
Republicii Moldova;
- să înfiinţeze, în modul stabilit de legislaţie, întreprinderi, organizaţii şi subdiviziuni întru
soluţionarea sarcinilor ASI.
IV. Activitatea specială de investigaţii exercitată cu încălcări, abateri atrage după sine răspunderea
prevăzută de legislaţie (art.5 alin.(5) din Legea privind ASI).
3. Subdiviziunea specială - subiect principal al activităţii operative de investigaţii
Subdiviziunea specială reprezintă unitatea structural-organizatorică a organului investigativ-operativ
care are drept atribuţii funcţionale exercitarea ASI. Subdiviziunea specială este parte componentă a
organului investigativ-operativ şi poate fi constituită, în baza prevederilor Legii privind ASI (art.13 lit.f),
ca unitate structural-organizatorică în mai multe forme: grup, birou, serviciu, secţie, direcţie,
departament. Atribuţiile funcţionale ale subdiviziunii operative determină profilul de activitate: specială
de investigaţii, specială de căutare, tehnico-specială, de contrainformaţii, informaţional-analitică, de
securitate internă, etc. Profilul de activitate, atribuţiile, forma structural-organizatorică, efectivul
numeric, alte aspecte ale subdiviziunii operative sînt în funcţie de scopul, sarcinile şi specificul activităţii
organului investigativ-operativ şi diferă de la un organ la altul, fiind determinate de conducerea
organelor care exercită activitate specială de investigaţii.
Atribuţiile subdiviziunii operative se înscriu în perimetrul competenţelor organului investigativ-
operativ, reflectă statutul subdiviziunii în raporturile interne şi externe şi sînt consemnate în
regulamentul de activitate aprobat de conducătorul organului investigativ-operativ.
4. Funcţionari ai organelor investigativ-operative, alţi funcţionari şi persoane care participă la
activitatea specială de investigaţii
Funcţionar al organelor investigativ-operative este persoana care temporar sau permanent, cu orice
titlu, exercită funcţii de reprezentant al autorităţii în domeniul organizării, desfăşurării sau controlului
departamental al ASI.
Funcţionarii organelor investigativ-operative, în procesul exercitării funcţiilor lor, se manifestă ca
reprezentanţi ai autorităţii şi se află sub protecţia statului. Funcţionarul este abilitat cu atribuţii de
autoritate, inclusiv cu dreptul de a lua decizii şi a întreprinde acţiuni obligatorii pentru persoanele fizice
şi juridice, indiferent de
192 Activitatea operativă de InvestigaţiiPartea H
statutul şi apartenenţa lor departamentală. Aceste atribuţii cu caracter autoritar sînt posedate permanent
sau temporar, în virtutea funcţiilor exercitate de către funcţionar în cadrul organului investigativ-
operativ, dar pot fi delegate şi cu titlu de însărcinare specială, în condiţiile legii.
Toţi funcţionarii organelor investigativ-operative sînt însărcinaţi cu anumite obligaţii şi posedă
anumite drepturi stipulate atîtîn Legea privind activitatea specială de investigaţii, cît şi în actele
normative departamentale ale organelor investigativ- operative şi fişele de funcţie.
Volumul acestor drepturi şi obligaţii este diferit, de aceea funcţionarii organului investigativ-
operativ pot fi clasificaţi după anumite criterii în:
* după atribuţiile funcţionale:
- funcţionari care exercită nemijlocit activitate specială de investigaţii (inspectorii operativi,
ofiţerii operativi);
- funcţionari care organizează şi dirijează activitatea specială de investigaţii (conducătorii
organului investigativ-operativ, conducătorii de subdiviziuni operative);
- funcţionari care exercită controlul departamental asupra activităţii operative de investigaţii
(conducători ai organelor investigativ-operative);
- funcţionari care exercită activitatea specială de investigaţii în volum deplin (inspectorii
operativi, ofiţerii operativi);
- funcţionari care exercită activitatea specială de investigaţii în volum limitat (inspectori ai
subdiviziunilor tehnico-operative, inspectori ai Direcţiei de Informaţii şi Evidenţe Operative,
inspectori ai subdiviziunii de filaj, ofiţeri de urmărire penală ş.a.);
* după statutul funcţional:
- funcţionari ai corpului de conducere (conducători ai organului investigativ- operativ,
conducători ai subdiviziunii operative);
- funcţionari ai personalului operativ (inspectori operativi, ofiţeri operativi);
* după implicaţiile funcţionale în ASI:
- funcţionari ce deţin funcţiiîn organul investigativ-operativsauîn subdiviziunea specială legate
nemijlocit de exercitarea ASI (conducători, inspectori, ofiţeri cu atribuţii directe privind
exercitarea ASI);
- funcţionari ce deţin funcţii în organul investigativ-operativ nelegate de exercitarea nemijlocită a
ASI (adjuncţi ai conducătorului organului investigativ- operativ pe alte direcţii de activitate,
funcţionari şi specialişti auxiliari).
Potrivit legii, la exercitarea activităţii operative de investigaţii participă şi alţi funcţionari în limitele
competenţelor stipulate prin lege.
Astfel, controlul parlamentar în domeniul activităţii operative de investigaţii se exercită de Comisia
permanentă a Parlamentului Republicii Moldova pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică,
iar organele investigativ-operative sînt obligate să prezinte funcţionarilor acestei comisii informaţii în
conformitate cu legislaţia (art.18 din Legea privind ASI). Spectrul problemelor supuse controlului
parlamentar nu este determinat, precum nu sînt stabilite prin Legea privind ASI nici anumite exigenţe
193
sau restricţii la acest capitol.
192 Activitatea operativă de InvestigaţiiDin cercul funcţionarilor care participă la activitatea specială de investigaţii fac parte procurorii.
Formele de participare sînt diverse şi reglementate prin lege şi alte acte normative.
Potrivit Legii privind ASI (art.5 alin.(2) şi (3)), instituţia procurorului contribuie la respectarea
drepturilor şi libertăţilor persoanei în activitatea specială de investigaţii prin controlul exercitat;
persoana care consideră că acţiunile organului investigativ- operativ au condus la lezarea drepturilor şi
libertăţilor sale este în drept să înainteze o plîngere, inclusiv procurorului, care, pentru a asigura
examinarea deplină şi multilaterală a acesteia, poate solicita, iar organul este obligat să prezinte toate
actele operative de serviciu, întocmite pe întreg parcursul înfăptuirii măsurilor respective contestate (cu
excepţia datelor despre persoanele care au contribuit în mod confidenţial la înfăptuirea măsurilor
operative de investigaţii, ce se prezintă numai la cererea Procurorului General).
Procurorul, în cazurile cînd organul investigativ-operativ sau funcţionarii acestuia încalcă
drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice, este obligat să întreprindă măsuri în
vederea restabilirii acestor drepturi şi interese legitime, a compensării daunei cauzate, în conformitate
cu legislaţia.
Indicaţiile procurorului, în cauzele penale aflate în procedura lui, adresate organului investigativ-
operativ, servesc drept temei pentru înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii (art.7 alin.(l) lit.b)
din Legea privind ASI). în acest context se înscrie şi dispunerea de către procuror a investigaţiilor în
vederea căutării învinuitului (art.278 CPP) şi inculpatului (art.321 CPP), intervenind, în condiţiile legii,
cu verificări în ce priveşte realizarea acestora.
O altă formă de participare a procurorului la ASI este autorizarea unor măsuri operative de
investigaţii; controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate se efectuează în cazul
parvenirii de la o persoană concretă a declaraţiei despre faptul extorcării, în baza deciziei motivate a
unuia dintre conducătorii organului investigativ-operativ, aprobată de procurorul care conduce sau
efectuează urmărirea penală în cauza dată.
De prerogativa procurorului ţine înaintarea demersurilor (art.52, (16) şi 304 CPP) în instanţa de
judecată, pentru obţinerea autorizării privind interceptarea comunicărilor, urmărirea fizică şi prin
mijloace electronice a persoanei, controlul video şi audio al încăperii, instalarea în încăpere a
mijloacelor tehnice de înregistrare audio şi video, controlul comunicărilor cu caracter informativ
adresate bănuitului, acţiuni pentru care se cere autorizaţia judecătorului de instrucţie.
în şirul formelor de participare a procurorului la ASI (Procurorul General, adjuncţii lui, procurorul
unităţii teritoriale Găgăuzia, procurorii municipiilor, raioanelor şi sectoarelor mun. Chişinău, procurorii
procuraturilor specializate, alţi procurori abilitaţi cu această atribuţie) se înscrie şi controlul asupra
executării legilor de către organele care exercită activitate specială de investigaţii (art.19 (1) din Legea
privind ASI), iar activitatea persoanelor care au acordat sau acordă în mod confidenţial sprijin organelor
investigativ-operative se află în supravegherea Procurorului General sau a unui procuror special
împuternicit prin ordinul Procurorului General (art.19 (4) din Legea privind ASI).
Partea II
Atribuţii importante în domeniul activităţii operative de investigaţii posedă
judecătorul de instrucţie:
- examinează plîngerile adresate privind lezarea drepturilor şi libertăţilor persoanei în
activitatea specială de investigaţii, avînd dreptul de a solicita şi a primi, cu această ocazie,
toate actele operative de serviciu, întocmite pe tot parcursul înfăptuirii măsurilor contestate,
cu excepţia datelor privind colaborarea confidenţială (art.5, (2), (3) din Legea privind ASI şi
art.313 CPP);
- în cazul cînd organul (persoana oficială) care exercită ASI încalcă drepturile şi interesele
legitime ale persoanelor fizice şi juridice, este obligat să întreprindă măsuri în vederea
restabilirii acestor drepturi şi interese legitime, a compensării daunei cauzate, în conformitate
cu legislaţia (art.5 (4) din Legea privind ASI);
- autorizează efectuarea măsurilor operative de investigaţii care aduc atingere drepturilor şi
libertăţilor constituţionale ale persoanei, conform prevederilor Legii privind ASI (art.6, 8) şi
Codului de procedură penală al RM (art.303, 305, 306);
- exercitarea controlului judiciar în domeniul activităţii operative de investigaţii (art.19 din
Legea privind ASI şi art.300 CPP).
Controlul exercitat de procuror şi controlul judiciar se efectuează numai în baza plîngerilor depuse
de persoanele ale căror drepturi şi interese legitime au fostîncălcate de organele care exercită ASI
(art.19 (2) din Legea privind ASI şi art.300 CPP).
Potrivit Legii privind activitatea specială de investigaţii (art.6 (5)), organele care exercită astfel de
activitate recurg, după caz, în procesul efectuării măsurilor investigativ-operative, la ajutorul:
- persoanelor oficiale;
- specialiştilor din diferite domenii;
- cetăţenilor (persoane particulare).
Drept temei pentru atragerea acestor persoane în activitatea investigativ- specială serveşte
necesitatea realizării scopurilor şi sarcinilor investigativ-operative fundamentate pe principiile activităţii
operative de investigaţii.
5. Inspectorii (ofiţerii) operativi - funcţionari principali în exercitarea activităţii operative de
investigaţii
Inspectorul (ofiţerul) operativ este funcţionarul organului investigativ-operativ, aflat în statele
subdiviziunii operative, care exercită nemijlocit, în conformitate cu legislaţia în vigoare, activitate
specială de investigaţii.
La munca specială se admit persoane care au urmat o pregătire profesională specială în instituţiile
de învăţămînt de apartenenţă departamentală şi cărora le este permis accesul, după forma prevăzută de
legislaţie, la informaţiile ce constituie secret de stat. Statutul juridic al inspectorului (ofiţerului) operativ
este în funcţie de cadrul legal al ministerului, departamentului, serviciului (adoptat prin lege organică)
din care face parte, desemnate prin lege ca organe care exercită activitate specială de investigaţii -
195
196 Activitatea operativă de Investle«»Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţii Şi Securitate, Serviciul de
Protecţie şi Pază de Stat, Serviciul Vamal, Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Ministerului
Justiţiei, Serviciul de Grăniceri, Centrul
pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, fapt de la care se porneşte la determinarea
competenţei departamentale a inspectorului (ofiţerului) operativ Anume în baza legilor-cadru cu privire
la aceste organe angajaţilor li se acordă grade speciale (sau, după statut, militare), respectiv gradul de
ofiţer.
Atribuţiile, drepturile şi obligaţiile inspectorului (ofiţerului) operativ derivă din competenţa
departamentală a organului investigativ-operativ şi atribuţiile subdiviziunii operative în cadrul căreia
ocupă o anumită funcţie inspectorul (ofiţerul) operativ. Volumul şi cercul de atribuţii, precum şi
domeniul concret, sectorul sau linia de organizare şi desfăşurare a măsurilor operative de investigaţii
sînt determinate de funcţia ocupată.
Un alt atribut esenţial privind statutul juridic al inspectorului (ofiţerului) operativ este calitatea de
reprezentant al autorităţii publice - funcţionar public ce exercită autoritatea de stat; reprezentanţii
autorităţii publice sînt învestiţi cu dreptul de a dispune, a înainta cerinţe şi a lua decizii obligatorii spre
executare de către cetăţeni, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de apartenenţa lor
departamentală.1 Este de precizat că în raport cu unele organe care exercită activitate specială de
investigaţii, precum Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţii şi Securitate, prin lege sînt adoptate
statute speciale ale angajaţilor: Legea privind statutul militarilor, nr.162 din 22.07.2005, Legea privind
statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, nr.170 din
19.07.2007, prin care sînt stabilite drepturi şi obligaţii ale angajaţilor în legătură cu serviciul lor
în aceste organe, dar nu privitor la organizarea şi desfăşurarea activităţii operative de investigaţii.
Totodată, inspectorii (ofiţerii) operativi se bucură de drepturile şi libertăţile omului şi cetăţeanului,
cu unele restrîngeri ale acestora, în condiţiile legii, determinate atîtde specificul serviciului în cadrul
organului (să fie numai cetăţeni ai Republicii Moldova, să depună jurămîntul, interdicţia de a se asocia
în partide politice ş.a.), cît şi de accesul la activitatea specială de investigaţii (care cade sub incidenţa
Legii privind secretul de stat, nr.106 din 17.05.1994). Inspectorii (ofiţerii) operativi se află sub protecţia
statului şi dispun de garanţii juridice şi sociale prevăzute de legislaţia în vigoare (art.14 din Legea
privind ASI).
Nimeni nu are dreptul să intervină în acţiunile legitime ale inspectorilor (ofiţerilor) operativi, cu
excepţia persoanelor nemijlocit împuternicite prin lege. Inspectorul (ofiţerul) operativ se subordonează,
pe parcursul desfăşurării măsurilor operative de investigaţii, numai conducătorului acestor măsuri -
conducătorului subdiviziunii operative (conducător nemijlocit) şi conducătorului organului investigativ-
operativ (conducător direct).
Statutul juridic al inspectorului (ofiţerului) operativ include şi răspunderea juridică a acestora în
legătură cu realizarea sarcinilor, obligaţiilor şi drepturilor ce le revin în cadrul activităţii operative de
investigaţii.
1 Legea serviciului public, nr.443 din 04.05.1995, Anexa nr.l. Autorităţile publice care cad sub incidenţa Legii serviciului public: organele instanţelor judecătoreşti, procuraturii, serviciului diplomatic, serviciului fiscal, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, inspectoratelor de stat, serviciului vamal, securităţii statului, din organele de interne, organele apărării, precum şi persoanele care deţin funcţii publice în autorităţile publice enumerate, a căror activitate nu este reglementata prin acte legislative speciale privind statutul juridic al acestor autorităţi publice.
| a c ţ i u n i l o r ilicite, identificării culpabililor şi tragerii acestora la răspundere; art.18 -
| 1 I
1
I I
I 1 I
ir | o
*Di
1 ii
*D
*[
In
de ir
dre
p 0
spre
mar
în a
obli
I
Pri\
acti
în<
de
op
înv
Ge
I
Pe
I
I
1
196 Activitatea operativă de Investle«»1|9B | Inspectorii (ofiţerii) operativi sînt clasificaţi după anumite criterii.
% 1 Dupâ criteriul apartenenţei departamentale (de organul investigativ-operativ):
I B inspectori (ofiţeri) operativi ai Ministerului Afacerilor Interne (de poliţie);
| inspectori (ofiţeri) operativi ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice
n1 Şi Corupţiei;
inspectori (ofiţeri) operativi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate;
I “inspectori (ofiţeri)operativi aiServiciului deProtecţie şi Pază de
Stat;
- inspectori (ofiţeri) operativi ai Serviciului de Grăniceri;
Ce 1119 ” inspectori (ofiţeri) operativi ai Serviciului Vamal;
H - inspectori (ofiţeri) operativi ai Departamentului Instituţiilor
Penitenciare;
|j9 ” ofiţeri operativi ai serviciului militar de contrainformaţii.
* Dupâ caracterul funcţiilor: ^
m " inspectori (ofiţeri) operativi specializaţi în munca cu confidenţii;
» " inspectori (ofiţeri) operativi specializaţi în filaj;
..8 - inspectori(ofiţeri)
operativi ai subdiviziunilor operative de căutare;
mu - inspectori (ofiţeri) operativi ai subdiviziunilor tehnico-operative ş.a.
* Dupâ volumul obligaţiilor şi drepturilor:
Bli I inspectori operativi;
B|||H - conducători de subdiviziuni operative.
* Dupâ forma de realizare a ASI:
- inspectori (ofiţeri) operativi cu funcţii publice;
- inspectori (ofiţeri) operativi sub acoperire.
în vederea realizării atribuţiilor funcţionale privind exercitarea activităţii operative de investigaţii,
inspectorii (ofiţerii) operativi sînt învestiţi cu anumite obligaţii şi drepturi.
Obligaţiile inspectorilor (ofiţerilor) operativi reprezintă cercul acţiunilor impuse HH spre
executare întru soluţionarea scopurilor şi sarcinilor ASI. Aceste obligaţii în
mare măsură sînt asemănătoare celor ce revin organelor investigativ-operative şi n| în ansamblul lor se
divizează în două grupe: 1 - obligaţii cu caracter general şi 2 —
obligaţii speciale.
Obligaţiile cu caracter general constituie cercul de acţiuni impuse prin Legea privind ASI spre
realizare inspectorilor (ofiţerilor) operativi ai organelor care exercită
HH de a prezenta, la cererea judecătorului de instrucţie sau a procurorului, toate actele operative de serviciu,
m
sn
■
IIBB
a 1.... '
na activitate specială de investigaţii. Obligaţiile cu caracter general sînt formulate atît HfH în art.12, cît şi în alte norme
ale Legii privind ASI, inclusiv în art.5 alin.(B) - obligaţia
■ i
întocmite pe tot parcursul înfăptuirii măsurilor operative de investigaţii contestate în conformitate cu legislaţia; să
prezinte, la cererea Procurorului General, datele despre persoanele care au contribuit în mod confidenţial la
înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii; art.16 alin.(2) - obligaţia ca, în cazul apariţiei pericolului real de
atentat ilicit la viaţa, sănătatea sau bunurile unor anumite persoane în legătură cu concursul dat organelor
investigativ-operative, precum şi membrii familiilor şi rudelor acestora, să întreprindă măsurile necesare în vederea
prevenirii
198 Activitatea operativă de Investiriobligaţia de a prezenta informaţii, în conformitate cu legislaţia, comisiei permanente a Parlamentului RM în cazul
efectuării controlului parlamentar asupra ASI.
Obligaţiile cu caracter special (departamentale) reprezintă acea parte a acţiunilor ce este impusă atît prin lege
(cadrul legal al organului de stat), cît şi prin regulamente şi instrucţiuni departamentale care se referă numai la
inspectorii (ofiţerii) organului investigativ-operativ vizat.
Aceste obligaţii sînt reflectate, spre exemplu:
- în Legea cu privire la poliţie;
- în Regulamentul privind activitatea specială de investigaţii a organelor afacerilor interne;
- în Instrucţiunile privind aplicarea mijloacelor tehnice în activitatea specială de investigaţii a organelor
afacerilor interne.
în mod similar sînt reglementate obligaţiile speciale ale inspectorilor (ofiţerilor) operativi din alte organe
investigativ-operative - CCCEC, SIS, SPPS ş.a.
Drepturile inspectorilor (ofiţerilor) operativi reprezintă oferirea anumitor posibilităţi privind îndeplinirea
obligaţiilor prescrise în vederea realizării scopului şi sarcinilor ASI. La fel ca şi obligaţiile, drepturile inspectorilor
(ofiţerilor) operativi se divizează în drepturi cu caracter general şi drepturi cu caracter special.
Drepturile cu caracter general includ drepturile prevăzute în Legea privind ASI cu care se învestesc inspectorii
(ofiţerii) operativi ai organelor care exercită activitate specială de investigaţii. Drepturile cu caracter general sînt
expuse atît în art.13, cît şi în alte norme ale Legii privind ASI, precum art.6 alin.(4) - dreptul de a utiliza sisteme
informaţionale, aparate de înregistrare video, audio, de filmat, de fotografiat şi alte mijloace tehnice moderne în
procesul efectuării măsurilor operative de investigaţii; art.6 alin.(5) - dreptul de a recurge, după caz, la ajutorul
persoanelor oficiale şi al specialiştilor din diferite domenii de cunoştinţe, precum şi al unor cetăţeni, care
colaborează în mod public sau secret, la înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii; art.7 alin.(3) - sînt în drept,
în limitele competenţei lor, să colecteze informaţii necesare pentru adoptarea unor acte administrative speciale;
art.7, ultimul alineat-să colecteze informaţii în vederea asigurării propriei securităţi; art.9 - dreptul de efectuare a
controlului operativ; art.13/1 - dreptul de a întocmi dosare de evidenţă specială; art.15/1 alin.(l) - dreptul la
asistenţă din partea autorităţilor publice, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor, indiferent de tipul de
proprietate; art.15/1 alin.(2) - dreptul la asistenţă cu condiţiile tehnice necesare din partea întreprinderilor,
instituţiilor şi organizaţiilor prestatoare de servicii poştale şi de telecomunicaţii, indiferent de tipul de proprietate.
Drepturile cu caracter special reprezintă acea parte dintre drepturi care este acordată prin legea-cadru a
organului de stat, precum şi prin regulamentele şi instrucţiunile departamentale, referindu-se numai la inspectorii
(ofiţerii) operativi ai organului investigativ-operativ respectiv.
Aceste drepturi cu caracter special sînt reflectate, spre exemplu:
- în Legea cu privire la Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei;
- în Regulamentul privind activitatea specială de investigaţii a CCCEC;
B în Regulamentul subdiviziunii (direcţiei, secţiei) operative a CCCEC.
.............................. —................................... I-,.11, • H g
Tema 3. MĂSURILE OPERATIVE DE INVESTIGAŢII
I. obiective de referinţă:
- să definească noţiunea de măsură specială de investigaţii şi nomenclatorul acestor măsuri;
- să descrie conţinutul nomenclatorului măsurilor operative; ii Hr.jjj - să explice categoriile
măsurilor operative de investigaţii;
- să
determine regimul juridic al măsurilor operative de investigaţii care nu ^ 1 violează
drepturile ocrotite prin lege; *I H
- să determine regimul juridic al măsurilor operative de investigaţii care violează drepturile
ocrotite prin lege;
U006. - să clarifice competenţele organelor investigative-operative privind efectuarea
măsurilor operative de investigaţii;
- să reproducă temeiurile şi condiţiile de efectuare a măsurilor operative de investigaţii;
- să explice temeiurile şi condiţiile înfăptuirii măsurilor operative de investigaţii;
| ilicitedU ~ descrie procedura autorizării şi controlului măsurilor operative de
investigaţii;
- să determine cerinţele de perfectare a actelor operative de serviciu; să acumuleze deprinderi privind munca
cu informaţiile operative, aprecierea, controlul şi autorizarea măsurilor operative de investigaţii; să formeze
aptitudini privind elaborarea, adoptarea deciziilor şi perfectarea actelor respective.
II. Repere de conţinut
Noţiunea de măsură investigativ-specială şi trăsăturile ei Una dintre componentele de bază ale activităţii operative de investigaţii este sistemul de măsuri operative de investigaţii, al căror nomenclator este expus în textul art.6 din Legea privind ASI. Din analiza prevederilor legii în cauză constatăm că legislatorul nu oferă nici un fel de noţiuni cu privire la măsurile operative de investigaţii. Dar observăm că, în unele cazuri, precum în textul art.6 alin.(l), sînt definite masuri operative de yne6№ investigaţii, iar în alin.(3) al aceluiaşi articol sînt consemnate ca acţiuni. Tratamentul univoc al măsurilor operative de investigaţii are importanţă atît teoretico-normativă, cît şi practică pentru organele investigativ-operative care posedă competenţe în domeniul ASI, dar mai cu seamă pentru funcţionarii acestor organe, care organizează şi desfăşoară astfel de măsuri în activitatea de serviciu. în teoria activităţii operative de investigaţii, masurile operative de investigaţii sînt definite ca anumite acţiuni ale organelor investigativ-operative în cadrul desfăşurării cărora se aplică forţele, mijloacele şi metodele publice şi confidenţiale întru realizarea sarcinilor ASI.2 Măsurile operative de investigaţii sînt determinate ca fiind actele de conduită,
prevăzute de lege, prin intermediul cărora subiecţii împuterniciţi dobîndesc informaţiile necesare pentr
2 Теория оперативно-розыскной деятельности. Под редакцией Горяйнова К.К., Овчинского B.C., Синилова Г.К.-Москва: ИНФРА-М, 2007, стр.281.
judecată.
ul S. Drept
»tezatu §
Moldo
vo.
torului
ti
ныскн
оI
II
uActivitatea specială de Investigat»
realizarea scopului şi sarcinilor ASI.s în legislaţia română nu se întîlnesc măsuri de investigare cu
regimul juridic similar măsurilor operative de investigaţii, dar apropiate acestora sînt actele
premergătoare, reglementate în Codul de procedură penală al României la art.224 şi 224/1. Astfel, în
conformitate cu art.224, (1) CPP al României, în vederea începerii urmăririi penale, organul de
urmărire penală poate efectua acte premergătoare. (2) De asemenea, în vederea strîngerii datelor
necesare organelor de urmărire penală pentru începerea urmăririi penale, pot efectua acte
premergătoare şi lucrătorii operativi din Ministerul de Interne, precum şi din celelalte organe de stat
cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, anume desemnaţi în acest scop, pentru fapte care
constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale. (3) Procesul-verbal prin care se
constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă. în art.224/1 se prevede
efectuarea actelor premergătoare de către investigatorii sub acoperire.
Prin esenţa şi natura lor juridică, considerăm că masurile operative de investigaţii pot fi
definite ca acţiuni extrajudiciare, strict determinate prin lege, care constau în aplicarea de către
subiecţii împuterniciţi a forţelor, mijloacelor şi metodelor publice şi confidenţiale, cu respectarea
regulilor de conspiraţie, în vederea realizării scopului şi sarcinilor ASI.
Trăsăturile specifice măsurilor operative de investigaţii:
a) posedă un caracter social util; sînt destinate să apere contra atentatelor criminale un grup de
relaţii sociale importante-interesele statului şi integritatea lui teritorială, drepturile, libertăţile
şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice, toate formele de proprietate, fapt prin
care se manifestă utilitatea lor pentru societate;
b) se efectuează de către subiecţi împuterniciţi prin lege; spectrul organelor abilitate este
prevăzut în lege, lista lor poate fi modificată sau completată numai prin lege; ansamblul de
competenţe (subdiviziuni, personal, funcţii etc.) privind organizarea şi desfăşurarea ASI se
determină de către conducătorii organelor investigativ-operative şi se adoptă prin ordine şi
acte normative;
c) măsurile operative de investigaţii sînt strict determinate de lege; lista măsurilor operative de
investigaţii este expusă în art.6, fiind determinată ca exhaustivă; modificarea sau completarea
acestei liste nu poate fi decît prin lege;
d) se efectuează numai în vederea realizării scopului şi sarcinilor activităţii operative de
investigaţii; scopul ASI este prevăzut în art.l alin.(l), iar sarcinile -în art.2 din Legea ASI;
înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor
neprevăzute de lege nu se admite;
e) confidenţialitatea şi conspirativitatea privind organizarea, tactica şi metodica desfăşurării
măsurilor operative de investigaţii; cerinţe formulate în lege - art.6 alin.(2) şi art.10 alin.(3);
confidenţialitatea şi conspirativitatea rezidă în procedeele şi metodele aplicate la desfăşurarea
măsurilor operative de investigaţii care permit a păstra în taină de cei din jur, în special faţă de
cei implicaţi în săvîrşirea infracţiunii, tactica, conţinutul, scopul adevărat şi alte aspecte ale
măsurilor în cauză.
Шумилов А.Ю. Комментарий к Федеральному закону «Об оперативно-розыскнои
деятельности». - Москва, 2007, стр. 86.
204И |
<vitatea °Р'3V*fâp
.perat^ de
a) < de
filro
b)
suprav
c) i
ntere»
d)
contre
e)
culege
2) să înfă
a) chesti
b)
culeg
c)
urmă
d) urm
ă modi
e)
colec
f) efect
aflat
g) c
erc
h) i
den
i) cerc
trar
i) ceri
k) ţine
I)
ma
ro)exf
tt) infi
sul
cu idi °) со P)
m 13) U Nlet
. APrei
1 irive.
4\,51 fa
Ptu■ ■
II
1. Nomenclatorul măsurilor operative de investigaţii potrivit prevederilor
art.6 alin.(2) din Legea privind activitatea specială de investigaţii, în scopul soluţionării sarcinilor
prevăzute la art.2, organele care exercită activitatea specială de investigaţii, respectînd regulile de
conspiraţie, sînt în drept:
1) să înfăptuiască, cu autorizarea judecătorului de Instrucţie, următoarele măsuri
operative de investigaţii:
a) cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio, video, de fotografiat, de filmat
etc.;
b) supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice;
c) interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri;
d) controlul comunicărilor telegrafice şi al altor comunicări;
e) culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii.
2) să înfăptuiască alte măsuri operative de investigaţii:
a) chestionarea;
b) culegerea informaţiei;
c) urmărirea vizuală;
d) urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice moderne;
e) colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă;
f) efectuarea achiziţiilor de control şi a controlului livrărilor de mărfuri şi producţie aflate în
circulaţie liberă sau limitată;
g) cercetarea obiectelor şi actelor;
h) identificarea persoanei;
i) cercetarea încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi a mijloacelor de transport;
j) cercetarea corespondenţei condamnaţilor;
k) ţinerea convorbirilor cu aplicarea detectorului comportamentului simulat;
I) marcarea cu substanţe chimice şi alte substanţe speciale; m)
experimentul operativ;
n) infiltrarea specială în organizaţiile criminale a colaboratorilor titulari din subdiviziunile
operative şi a persoanelor care colaborează în mod confidenţial cu organele care exercită
activitate specială de investigaţii, utilizînd acte de identitate şi alte documente de acoperire;
o) controlul transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate; p) monitorizarea
tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare. (3) Lista acţiunilor enumerate la alin.
(2) este exhaustivă şi poate fi modificată sau completată numai prin Lege.
Apreciate în ansamblu, observăm că legiuitorul divizează măsurile operative de investigaţii în: 1)
măsuri pentru a căror realizare este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie şi 2) alte măsuri
operative de investigaţii. Se mai constată şi faptul că legiuitorul nu operează cu nici un fel de noţiuni
în raport cu măsurile stipulate, lăsînd pe seama factorilor responsabili de aplicarea legii să le umple
cu conţinut şi să reglementeze organizarea, metodele şl tactica efectuării măsurilor operative de
investigaţii în acte normative departamentale. Evident, la nivel teoretico-
206 Activitatea operativă de Investigaţii irai
normativ sînt plauzibile o analiză şi o cercetare a acestora, precizarea esenţei şj conţinutului, clarificarea altor
aspecte şi oferirea unor definiţii potrivite, fapt care ar contribui la un tratament univoc şi aplicarea măsurilor
potrivit voinţei legiuitorului.
1) Măsurile operative de investigaţii înfăptuite cu autorizaţia judecătorului de instrucţie
(a) cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio, video, de fotografiat, de filmat etc.,
analiza textului pune în evidenţă prezenţa a două acţiuni corelative: prima - cercetarea domiciliului şi a doua
- instalarea în domiciliu a aparatelor audio, video, de fotografiat, de filmat etc. A cerceta înseamnă a examina
cu atenţie, a observa, a controla3; în sensul măsurii examinate, cercetarea constă în examinarea vizuală
nemijlocită a împrejurărilor, obiectelor din domiciliu, constatarea altor aspecte în acest spaţiu necesare pentru
realizarea acestei măsuri şi atingerea scopului ei. Este cert că nu avem a face cu cercetarea la faţa locului
(art.118 CPP) sau cu un alt fel de cercetare, aplicate de organele de urmărire penală, dar în exclusivitate cu o
măsură specială de investigaţii. Considerăm că cercetarea domiciliului în cazul dat constituie o condiţie
prealabilă pentru îndeplinirea celei de a doua acţiuni - instalarea în domiciliu a aparatelor audio, video, de
fotografiat, de filmat etc., condiţie destinată să asigure camuflarea mijloacelor tehnice şi secretul măsurii
întreprinse. Privitor la domiciliu sînt de arătat reglementările oferite de Codul civil al RM în art.30-
Domiciliul şi reşedinţa4 - şi prevederile art.6 pct.ll din CPP - Domiciliu5, ultimele conţinînd un tratament mai
larg şi adecvat de aplicare pentru domeniul ASI. Instalarea în domiciliu a aparatelor audio, video, de
fotografiat, de filmat etc. determină caracterul tehnico- operativ al măsurii şi, după caz, în funcţie de
caracteristicile tehnice şi constructive ale mijloacelor ce urmează a fi instalate, impune participarea
specialistului, bineînţeles, cu respectarea cadrului legal. Este de observat că legiuitorul nu expune limitativ
spectrul mijloacelor video, audio, de filmat care pot fi instalate în domiciliu, lucru făcut, în opinia noastră,
sub imperiul progresului tehnic vertiginos din motive de raţionament vizavi de procesul legislativ. Totodată,
potrivit cerinţelor, se admite doar aplicarea acelor mijloace tehnice care nu prezintă pericol pentru viaţa,
sănătatea persoanei şi nu dăunează mediului.
în baza principiului îmbinării metodelor publice şi a celor secrete, în doctrina ASI, se deosebeşte
cercetarea publică, cercetarea cifrată - definită şi conspirată - şi cercetarea în secret. Astfel, cercetarea publică
a domiciliului se înfăptuieşte cu acordul în scris al proprietarului (posesorului, chiriaşului) şi în prezenţa
acestuia, condiţie în care se şi instalează şi se camuflează şi mijloacele tehnice. Cercetarea
3Noul dicţionar universal al limbii române, Ed. Litera Internaţional, Bucureşti, 2006, p.224.4Art.30 alin.(l) Cod civil: „Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are locuinţa statornică sau principală. Se consideră că persoana îşi păstrează domiciliul atîta timp cît nu şi-a stabilit un altul. (2) Reşedinţa persoanei fizice este locul unde îşi are locuinţa temporară sau secundară. (3) Persoana al cărei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consideră domiciliată la locul reşedinţei sale. (4) în lipsă de reşedinţă, persoana este considerată că domiciliază la locul unde se găseşte, iar dacă acesta nu se cunoaşte, ia locul ultimului domiciliu".5Art.6 alin.(ll) CPP: „Domiciliu - locuinţă sau construcţie destinată pentru locuirea permanentă sau temporară a unei sau mai multor persoane (casă, apartament, vilă, cameră la hotel, cabină pe o navă maritimă sau fluvială), precum şi încăperile anexate nemijlocit la acestea, constituind o parte indivizibilă (verandă, terasă, mansardă, balcon, beci, un alt loc de uz comun). Sub incidenţa noţiunii de domiciliu cade şi orice teren privat, automobil, navă maritimă şi fluvială privată, birou.
HHI
■I
BB
B| 1
■
locuiesc-
tap
H ,aJpn|
■Bl
Sg1 i
Rjfur
moldova)-
| suprow
BB a o
Supraveghere;
include măsi 1
particip?
Supraveghere cu
supravegh
conformitate de
poliţie (asi
vederea pre\ şi
asigurării:
tehnice, spre
video, de fol
observaţiiloi
roipoace tel
detectarea 1
anumite
«aţe pe
fB§|
^Pozitive
,
El [
^lor m^unea
> te
■
§Ef
■
B
208 Activitatea operativă de investigaţiiti (conspirată) a domiciliului se realizează prin acţiuni publice, în prezenţa c,fra rietarului (posesorului,
chiriaşului), recurgîndu-se la un pretext oficial, ce se H| la soluţionarea unor alte probleme, nelegate de
cauza aflată în lucru, scopul ^devirat. urmărit de către executanţi, fiind cifrat, deci, conspirat sau
conspirîndu-se apartenenţa departamentală a executanţilor.în situaţia cercetării cifrate, posibilităţile
executanţilor privind examinarea vizuală atentă şi detaliată a tuturor împrejurărilor, obiectelor, altor
aspecte din domiciliu sînt destul de reduse, dată fiind prezenţa celor ce locuiesc, fapt care face dificilă
şi instalarea în domiciliu a unor sau altor dispozitive video sau audio. Cercetarea în secret prevede
organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în condiţii de deplină confidenţialitate şi conspiraţie cu
respectarea strictă a temeiurilor, condiţiilor şi procedurii stabilite, date fiind atingerile care se aduc
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei (art.28, 29, 30 din Constituţia Republicii
Moldova).
(b) supravegherea domiciliului cu utilizarea mijloacelor tehnice. A supraveghea înseamnă a
observa, a păzi cu grijă, cu atenţie, cu autoritate; a ţine sub control.9 Supravegherea se realizează prin
utilizarea mijloacelor tehnice, fapt care include măsura dată în categoria celor tehnico-operative,
impunîndu-se, după caz, participarea specialistului, bineînţeles, cu respectarea cadrului normativ.
Supravegherea domiciliului cu utilizarea mijloacelor tehnice nu trebuie confundată cu supravegherea
administrativă, ca metodă poliţienească, ultima fiind exercitată în conformitate cu Legea cu privire la
poliţie, manifestîndu-se prin controlul organelor de poliţie (asigurat cu forţa coercitivă a statului)
asupra persoanelor fizice şi juridice în vederea prevenirii, constatării şi descoperirii infracţiunilor,
menţinerii ordinii publice şi asigurării securităţii publice. Supravegherea domiciliului cu utilizarea
mijloacelor tehnice, spre deosebire de cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio,
video, de fotografiat, de filmat etc., nu prevede pătrunderea în domiciliu, efectuarea observaţiilor şi
ţinerea sub control a domiciliului realizîndu-se prin utilizarea unor mijloace tehnice, care, datorită
capacităţilor sale tehnice şi funcţionale, fac posibilă detectarea acţiunilor produse, vizionarea acestora
şi înregistrarea informaţiei de la anumite distanţe. Legiuitorul n-a determinat limitativ ce mijloace
tehnice pot fi utilizate pentru supravegherea domiciliului, lăsînd acest lucru pe seama organului
investigativ-operativ, care trebuie să pornească, la selectarea unor sau altor aparate, dispozitive, de la
scopul şi sarcinile concrete urmărite, de la împrejurările existente în fiecare caz în parte. Şi în acest
caz, potrivit cerinţelor, se admite doar aplicarea acelor mijloace tehnice care nu prezintă pericol
pentru viaţa, sănătatea persoanei şi nu dăunează mediului. Supravegherea domiciliului cu utilizarea
mijloacelor tehnice se realizează numai în secret cu respectarea strictă a regulilor de conspiraţie.
(c) interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri constituie controlul sonorîn secret,
prin intermediul mijloacelor tehnice, al informaţiilor verbale transmise prin reţelele de
telecomunicaţii (prin fir sau unde electromagnetice), precum şi informaţiilor verbale comunicate
într-un alt mod şi înregistrarea magnetică a acestora. Interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor
convorbiri este o măsură tehnico- specială, fapt care determină necesitatea participării specialistului,
bineînţeles, cu
I Noul dicţionar universal al limbii române. - Bucureşti: Litera Internaţional, 2006, p.1437.
dig
drep1II
respectarea cadrului normativ. Analiza textului legii privind măsura în cauză indică două varietăţi
distincte de interceptare:
1.2.Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice are ca obiectiv informaţiile verbale transmise prin
reţelele de telecomunicaţii, care cu ajutorul mijloacelor tehnice sînt supuse controlului acustic în
condiţii de confidenţialitate şi conspiraţie, şi înregistrarea magnetică a acestora. în contextul
aplicării acestei măsuri este important de precizat că principalele reguli şi condiţii în domeniul
telecomunicaţiilor sînt reglementate prin Legea telecomunicaţiilor, nr.520-XIII din 07.07.1995.
Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice vizează toate informaţiile transmise prin
telecomunicaţii (art.2 din Legea telecomunicaţiilor) - orice transmisiune, emisie sau recepţie de
semne, semnale, înscrieri, imagini, sunete sau informaţii de orice natură prin fir, radio, prin
sisteme optice sau alte sisteme electromagnetice; sub incidenţa telecomunicaţiilor cade şi reţeaua
internet. în conformitate cu prevederile art
asigurării securităţii naţionale, siguranţei publice, bunăstării economice a ţării, menţinerii ordinii şi
prevenirii infracţiunilor, ocrotirii sănătăţii şi a moralei ori protejării drepturilor şi libertăţilor altor
persoane, comunicaţiile pot fi interceptate, în condiţiile legii, de organele autorizate prin lege (art.4
alin.(6
indiferent de tipul de proprietate, sînt obligaţi:
-
-
-
Interceptarea altor convorbiri vizează informaţiile verbale transmise în alte diverse modalităţi,
decît prin reţelele de telecomunicaţii care, la fel cu ajutorul mijloacelor tehnice, sînt supuse
controlului acustic în condiţii de confidenţialitate şi conspiraţie, şi înregistrarea magnetică a
acestora. Nu se consideră interceptare a altor convorbiri intrarea în posesia unor informaţii verbale,
chiar şi prin înregistrarea lor magnetică, care au fost răspîndite în locuri publice - stadion, cinema,
restaurant, transport public etc.
Nu cade sub incidenţa măsurii de interceptare a convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri
demersurile organelor investigativ-operative, organelor de urmărire penală prin care se solicită de
la operatorii de telecomunicaţii date privind semnalele, transmise prin reţeaua de telecomunicaţii,
de intrare şi ieşire a unor persoane concrete. Solicitarea unor asemenea date se înscrie în cadrul
măsurii operative de investigaţii
alin.(
la poliţie,
208 Activitatea operativă de investigaţii
Partea II 209
sînt în drept să ceară şi să primească gratuit de la întreprinderi, instituţii, organizaţii şi persoane
particulare date necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin . Cu dreptul de solicitare şi primire a
unor asemenea date sînt abilitate prin lege şi alte organe de ocrotire a normelor de drept.
Totodată, este de arătat că în legislaţia procesual-penală este prevăzută interceptarea comunicărilor
ca acţiune de urmărire penală (art.135 CPP), care are un alt regim juridic (art.136 CPP) cu referire la
temei, condiţii, procedură şi efectele produse.
Legea cu privire al activitatea specială de investigaţii nu stabileşte spectrul mijloacelor tehnice de
interceptare, nu prevede nici locul, timpul şi alte aspecte legate de organizarea şi desfăşurarea acestei
măsuri, atribuind reglementarea acestora prin acte normative departamentale.
(d) controlul comunicărilor telegrafice şi al altor comunicări vizează alte tipuri de comunicare
interumană decît telecomunicaţiile, şi anume comunicaţiile poştale, reglementate prin Legea poştei,
nr.463-XIII din 18.05.1995. în conformitate cu art.3 al acestei legi, comunicaţiile poştale reprezintă un
sistem tehnologic unic de întreprinderi şi mijloace de transport, care asigură recepţionarea, transportul şi
distribuirea trimiterilor poştale, precum şi transportul mijloacelor băneşti, distribuirea pensiilor,
subvenţiilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu destinaţie specială. Trimiteri poştale, potrivit legii în cauză,
constituie: corespondenţă (scrisori, cărţi poştale, imprimante, pachete mici, telegrame), colete
(documente, valori, bunuri materiale), mijloace băneşti (mandate poştale şi telegrafice, pensii, subvenţii,
indemnizaţii etc.) prezentate operatorilor de poştă pentru a fi transportate şi distribuite destinatarului atît
din interiorul ţării, cît şi din afara ei (art.2 din Legea poştei). Astfel, prin măsura specială de investigaţii
prevăzută în art.6 alin.(2) pct.l) lit.d), se înţelege iniţierea în mod confidenţial şi conspirat cu conţinutul
comunicărilor telegrafice şi altor comunicări, identificarea subiecţilor comunicării, precum şi
soluţionarea altor sarcini ale ASI. Utilizarea mijloacelor tehnice pentru efectuarea controlului
comunicărilor telegrafice şi altor comunicări determină caracterul tehnico-operativ al măsurii şi, după
caz, implică participarea specialistului. în procesul controlului comunicărilor telegrafice şi altor
comunicări pot fi făcute copii, fotografii ale corespondenţei, colectate mostre pentru cercetarea
comparativă. Totodată, este de arătat că în legislaţia procesual- penală este prevăzută interceptarea
comunicărilor ca acţiune de urmărire penală (art.135 CPP), care are un alt regim juridic (art.136 CPP)
cu referire la temei, condiţii, procedură şi efectele produse. Din analiza prevederilor art.135 alin.(l) CPP
constatăm că interceptarea comunicărilor vizează convorbirile telefonice, prin radio sau alte convorbiri
cu utilizarea mijloacelor tehnice, iar textul de la alin.(3) al acestui articol - interceptarea comunicărilor
poate fi efectuată în cazul unor ameninţări de aplicare a violenţei, de estorcare sau de comitere a altor
infracţiuni împotriva părţii vătămate, martorului sau membrilor familiilor lor - denotă că comunicările
includ nu numai convorbirile telefonice, prin radio sau alte convorbiri, dar şi cele ce se referă la alte
tipuri de comunicare interumană - inclusiv comunicaţiile poştale.
(e) culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii reprezintă demersurile organelor
investigativ-operative prin care se solicită de la instituţiile de
210 Activitateaoperativa de InviMg^telecomunicaţii date privind semnalele (de intrare şi Ieşire) transmise prin reţeaua de
telecomunicaţii, informaţii privind consumatorii (persoane fizice şi juridice) serviciilor de
telecomunicaţii, precum şi alte informaţii necesare pentru soluţionarea sarcinilor ASI sau iniţierea
nemijlocită a inspectorului (ofiţerului) operativ, în condiţiile legii, cu astfel de informaţii în cadrul
instituţiilor de telecomunicaţii. Este de precizat că asemenea demersuri către instituţiile de
telecomunicaţii pot fi adresate şi în temeiul altor legi; spre exemplu, organele de poliţie, în baza
prevederilor art.13 pct.33) din Legea cu privire la poliţie, sînt în drept să ceară şi să primească gratuit
de la întreprinderi, instituţii, organizaţii şi persoane particulare date necesare pentru îndeplinirea
sarcinilor ce le revin. O prerogativă similară au SIS-ul, CCCEC-ul ş.a. organe de stat abilitate prin lege
cu dreptul de solicitare şi primire a unor asemenea informaţii.
Culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii, ca măsură specială de investigaţii, nu
trebuie confundată cu interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri. în primul caz,
realizarea măsurii are drept obiectiv informaţiile privind utilizatorii serviciilor de telecomunicaţii,
privind semnalele de intrare şi ieşire la anumiţi utilizatori, identitatea unor utilizatori şi numerele de
telefon ce le aparţin, alte informaţii, iar interceptarea convorbirilor telefonice şi altor convorbiri are un
alt obiectiv - informaţiile verbale transmise prin reţelele de telecomunicaţii (prin fir sau unde
electromagnetice), precum şi informaţiile verbale comunicate într-un alt mod şi controlul sonor în
secret, prin intermediul mijloacelor tehnice, şi înregistrarea magnetică a acestora. Culegerea
informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii, după conţinutul său, nu este o măsură tehnico-specială,
pe cînd interceptarea convorbirilor telefonice şi altor convorbiri fără mijloace tehnice speciale este
imposibil de realizat. Măsurii operative de culegere a informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii îi
corespunde o obligaţie corelativă a instituţiilor de telecomunicaţii. Astfel, potrivit art.201 din Legea
telecomunicaţiilor, întreprinderile şi operatorii de telecomunicaţii, indiferent de tipul de proprietate,
sînt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii, organelor împuternicite care exercită activitate specială de
investigaţii informaţii despre utilizatorii serviciilor de telecomunicaţii şi despre serviciile de
telecomunicaţii prestate acestora, precum şi alte informaţii necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce le
revin conform legii. Totodată, instituţiile de telecomunicaţii au obligaţia să întreprindă acţiuni pentru
neadmiterea divulgării conţinutului, metodelor şi tacticii măsurilor operative de investigaţii înfăptuite
de organele împuternicite.
în raport cu măsurile pentru a căror realizare este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie
este de arătat că, afară de Legea privind activitatea specială de investigaţii, nr.45-XIII din 12.04.1994,
acestea sînt reglementate şi prin Codul de procedură penală - art.52 (1) pct.16), art.57 (2) pct.4),
art.303-306, 313 dat fiind că aplicarea lor limitează inviolabilitatea vieţii private, a domiciliului,
secretul corespondenţei - drepturi fundamentale ale persoanei. Măsurile în cauză se efectuează în
condiţiile legii şi numai în cazurile în care aceste măsuri sînt necesare pentru asigurarea securităţii
naţionale, a ordinii publice, a bunăstării economice a ţării, pentru menţinerea ordinii de drept şi
prevenirea sau descoperirea Infracţiunilor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, pentru
ocrotirea sănătăţii, protejarea
oralităţii ori pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane (art.6 alin.(2) din legea
privind ASI). Potrivit Legii privind ASI, înfăptuirea acestor măsuri se admite doar în scopul
culegerii informaţiilor despre persoanele care pregătesc, întreprind tentative de comitere, comit
sau au comis infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave şi numai în baza
încheierii judecătorului de instrucţie şi a deciziei motivate a unuia din conducătorii organului
respectiv care exercită activitate specială de investigaţii (art.8 alin.(l) lit.e).
Condiţiile, procedura şi alte aspecte legate de regimul juridic al acestor măsuri operative de
investigaţii sînt în funcţie de faptul dacă acestea se realizează în cursul urmăririi penale, caz în care se
urmează normele, indicate mai sus, din Codul de procedură penală sau se desfăşoarăîn procesul
investigativ-operativ,în cadrul dosarelor de evidenţă specială, caz în care declanşarea măsurilor
operative, prevăzute la art.6 alin.(2) pct.l) din Legea privind ASI, se va face în conformitate cu legea în
cauză, cu prevederile regulamentelor şi instrucţiunilor departamentale, iar în partea care ţine de
atribuţiile procurorului şi judecătorului de instrucţie - conform prevederilor respective ale Codului de
procedură penală.
în conformitate cu prevederile art.6 alin.(2) din Legea privind activitatea specială de investigaţii, în
scopul soluţionării sarcinilor prevăzute la art.2, organele care exercită activitatea specială de
investigaţii, respectînd regulile de conspiraţie, sînt în drept:
2) Alte măsuri operative de investigaţii:
(a) chestionarea înseamnă a pune întrebări, a întreba; ca măsură specială de investigaţii
chestionarea prevede iniţierea şi ţinerea unor convorbiri cu persoanele care pot deţine informaţii privind
anumite fapte, persoane şi împrejurări de interes operativ, în scopul cunoaşterii acestora şi utilizării
întru soluţionarea sarcinilor ASI. Avînd la bază principiul îmbinării metodelor publice şi secrete,
chestionarea poate fi realizată în mod public, secret şi cifrat. Chestionarea publică se aplică în cazurile
în care nu este necesar de a tăinui faptul convorbirii, scopul urmărit sau conţinutul de alte persoane.
Chestionarea publică, de regulă, se aplică pentru obţinerea mai rapidă a informaţiilor, în situaţiile ce nu
impun măsuri de precauţie sau cerinţe de conspiraţie, spre exemplu, chestionarea unor persoane care s-
au aflat la locul faptei sau au văzut făptuitorul. Chestionarea în secret constă în realizarea unei
convorbiri de către inspectorul (ofiţerul) operativ, în legătură cu o cauză aflată în lucru la organul
investigativ-operaţiv, interlocutorul fiind determinat să păstreze în secret cele discutate sau/şi
consemnate, cît şi însuşi faptul convorbirii. Chestionarea cifrată constă în convorbirea iniţiată de
inspectorul (ofiţerul) operativ, în legătură cu o faptă aparentă sau sub un pretext oficial, dar care în
realitate nu prezintă interes operativ, urmărindu-se, de facto, relatarea sau/şi consemnarea de către
interlocutor a acelor aspecte, împrejurări care prezintă interes operativ. O trăsătură definitorie a
chestionării rezidă în contactul nemijlocit al inspectorului (ofiţerului) operativ cu persoana chestionată
în procesul dialogului întreţinut. în timpul chestionării pot fi aplicate mijloace tehnice, atît standarde, cît
şi special adaptate, pentru înregistrarea magnetică a convorbirii întreţinute. Chestionarea, după caz,
ISO Activitatea operativă de investigat»
poate fi efectuată şi de către altă persoană din însărcinarea inspectorului(ofiţerului) operativ.
(b) culegerea informaţiei constă în colectarea datelor cu privire la persoane, fapte şi
împrejurări de interes operativ şi importanţă pentru soluţionarea sarcinilor AOl. Legea privind
AOl nu stabileşte expres spectrul informaţiilor şi nici sursele din care pot fi colectate, acestea
putînd fi cu caracter comercial, fiscal, de producţie, tehnologic, managerial etc. Dar anumite
limitări, în funcţie de regimul juridic al informaţiilor, sînt prevăzute în alte legi organice, precum
Legea cu privire la secretul de stat, secretul comercial, secretul bancar, secretul medical, secretul
militar, secretul asigurării, secretul înfierii, confidenţialitatea urmăririi penale, secretul de avocat
ş.a.
Culegerea informaţiilor se înfăptuieşte atît prin înaintarea unor demersuri către persoanele fizice
sau juridice care deţin sau pot deţine informaţii de interes operativ, cît şi prin adresarea directă a
inspectorului (ofiţerului) operativ către persoanele în cauză şi obţinerea nemijlocită a informaţiilor
necesare pentru soluţionarea sarcinilor AOl. Principiul îmbinării metodelor publice şi a celor secrete
determină culegerea publică şi culegerea cifrată (conspirată) a informaţiilor. Culegerea publică a
informaţiilor, fie prin înaintarea unor demersuri sau prin obţinerea nemijlocită a informaţiilor de interes
operativ, se efectuează în mod deschis, fără a conspira scopul şi faptul colectării informaţiilor necesare.
Culegerea cifrată a informaţiilor, atît prin intermediul demersurilor, cît şi obţinerea nemijlocită a
acestora prin adresările directe ale inspectorului (ofiţerului) operativ către posesori, presupune
conspirarea scopului urmărit sau/şi conspirarea apartenenţei departamentale a solicitantului. Culegerea
informaţiilor de către inspectorii (ofiţerii) operativi poate fi însoţită, după caz, de aplicarea unor
mijloace tehnice în vederea fixării informaţiilor.
Informaţia poate fi obţinută şi din arhive, fişiere de evidenţă dactiloscopică, din evidenţa obiectelor
sau persoanelor dispărute etc.
(c) urmărirea vizuală constă în controlul comportamentului fizic prin supravegherea
exterioară, directă şi nemijlocită, în secret, a unei (unor) persoane, într-o anumită perioadă, în condiţiile
şi temeiul legii, în vederea colectării informaţiilor necesare pentru soluţionarea sarcinilor AOl.
Urmărirea vizuală în literatura de specialitate mai este definită ca filaj, iar executorii - filori. Drept
obiective ale urmăririi vizuale pot fi atît persoane fizice, cît şi anumite edificii, încăperi, locuri publice,
mijloace de transport etc. în funcţie de modul de supraveghere, se diferenţiază urmărirea fizică,
urmărirea electronică şi urmărirea complexă. Astfel, urmărirea fizică presupune controlul
comportamentului persoanei prin efectuarea continuă şi nemijlocită a observaţiilor vizuale asupra
acesteia într-o anumită perioadă de timp. De regulă, urmărirea fizică se realizează în locuri publice, în
mijloace de transport, alte locuri accesibile, invocînd aplicarea de către inspectorii (ofiţerii) operativi a
mijloacelor de transport, de telecomunicaţii, a altor mijloace şi echipamente pentru supravegherea
vizuală a celor urmăriţi. Urmărirea fizică poate fi însoţită de utilizarea mijloacelor tehnice de
fotografiere, de imprimare video, sonoră ş.a. în vederea fixării comportamentului persoanei în timp şi
spaţiu. Urmărirea electronică implică un grad avansat de aplicare a mijloacelor tehnice moderne,
urmărindu-se nu numai controlul şi fixarea comportamentului fizic în timp şi spaţiu, dar şi controlul
acustic al comunicărilor verbale ale persoanei urmărite. Urmărirea electronică implică şi o extindere
mai amplă în spaţiu, incluzînd încăperile de serviciu şi alte încăperi vizitate
ISO Activitatea operativă de investigat»
de persoana urmărită. Dat fiind că urmărirea electronică aduce atingere drepturilor ţi libertăţilor
fundamentale ale omului, efectuarea acesteia cade sub incidenţa art.8 alin.(l) lit e) din Legea privind
ASI 1 se admite doar în scopul culegerii informaţiilor despre persoanele care pregătesc, întreprind
tentative de comitere, comit sau au comis infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de
grave şi numai în baza încheierii judecătorului de instrucţie şi a deciziei motivate a unuia din
conducătorii organului respectiv care exercită activitate specială de investigaţii. în cazurile cînd
urmărirea vizuală se va efectua în cadrul urmăririi penale, iniţierea şi autorizarea acesteia se va face în
conformitate cu prevederile art.57 alin.(2) pct.4), 52 alin.(l) pct.16), 303-306 CPP, iar în limitele
procesului investigativ-operativ, în dosarele de evidenţă specială, iniţierea şi autorizarea
urmăririi vizuale se va face conform Legii privind ASI (art.6, 7, 8) şi regulamentului
departamental al organului investigativ- operativ; urmărirea electronică sau complexă, prin care
se aduce atingere drepturilor şi libertăţilor persoanei, se va autoriza de judecătorul de instrucţie.
Este de arătat că supravegherea electronică este prevăzută şi în Convenţia ONU împotriva crimei
transnaţionale organizate din 15 noiembrie 2000.
Urmărirea complexă reprezintă o îmbinare a urmăririi fizice şi urmăririi electronice şi, în
funcţie de faptul dacă se aduce atingere drepturilorşi libertăţilor fundamentale ale persoanei
supuse urmăririi, se autorizează, după caz, de judecătorul de instrucţie.
Urmărirea vizuală se efectuează de inspectorii (ofiţerii) operativi ai organelor investigativ-
operative, inclusiv de cadre specializate în acest domeniu. în practica activităţii operative de
investigaţii există cazuri cînd efectuarea urmăririi vizuale se realizează şi de colaboratori
confidenţiali, fapt ce nu contravine legii.
(d) urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice moderne
reprezintă activitatea inspectorilor (ofiţerilor) operativi privind controlul comportamentului
persoanei (persoanelor) şi fixarea acţiunilor de semnificaţie juridică cu ajutorul metodelor şi
mijloacelor tehnice moderne. Ţinînd seama de titlu, se relevă un conţinut mai larg, cu caracter
complex, al acestei măsuri. în primul rînd, însăşi „urmărirea" are o semnificaţie mai largă decît
„urmărirea vizuală", implicînd mai multe acţiuni şi procedee în vederea controlului
comportamentului persoanei, în al doilea rînd, „documentarea cu ajutorul metodelor şi
mijloacelor tehnice moderne" presupune depistarea şi fixarea acţiunilor de semnificaţie juridică,
precum şi verificarea, şi evaluarea informaţiilor obţinute în procesul urmăririi şi documentării.
Astfel, urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice moderne prevede
supravegherea comportamentului persoanei (persoanelor) însoţită de fixarea acţiunilor acestora
în timp şi spaţiu, utilizîndu-se metode şi mijloace moderne-supravegherea electronică, controlul
acustic al comunicărilor, interceptarea conversaţiilor prin intermediul microfoanelor îndreptate,
filmarea, fotografierea cu mijloace optice speciale etc., activitate care, potrivit legii, se încadrează
în exigenţele controlului operativ (art.9 din Legea privind ASI), prevăzîndu-se ţinerea dosarului
de evidenţă specială (art.13/1 din Legea privind ASI). Iniţierea, autorizarea şi alte aspecte de
procedură privind urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice
I»
B
0
0
m
i
moderne sînt în funcţie de faptul dacă măsura în cauză se realizează în cadrul urmăririi penale
sau în procesul investigativ-operativ, dacă aduce sau nu atingere
214 Activitatea operativi de ■
H
mm m
cadrepturilor I libertăţilor persoanei ocrotite prin lege; urmărirea şl documentar« I I t-i MBB8I HBBMWb
m î_. HH
Hm ■■
constă I supravegherea electronică, controlul acustic al comunicărilor, intercepta
mmm ; » 4 î 1 1 1 rMÎrmfmnolnr fnrlrontato co arlmito icSSiH I
Mc
rce№
tarea S -
tarul'■HU'
31P
lin
acest H| inedite-
Inle
cercetare3 c
prevăzută co
: penală regie
condiţ»;
pro< (f)
efect ut
aflate în
circ1 constă
în rea
vînzare-
cumi liber
sau lirr
Caracterul
fii intenţia de ;
părţi - orgai de
importar delict
sau îtu poate fi
rea precum cor
n-a stabilit
prevăzut niM de
împreju sa
uînsecr lofiţerul)
c
caracter
ul
netului
vîr
A
In cazul
ac sub nici
o Contre
constă în
circulaţie
îi sub
SL
I
dentific
i cere
au
Hicit de1
culegerii Informaţiilor despre persoanele care pregătesc, întreprind tentative/ comitere, comit sau au comis
infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţ^ de grave şi numai în baza încheierii judecătorului de
instrucţie şi a deciziei motivat a unuia dintre conducătorii organului investigativ-operativ (art.8 alin.(l) |jt.e)
§f legea privind ASI). Legiuitorul n-a determinat strict metodele şi mijloacele tehnice moderne ce pot fi
utilizate în cadrul urmăririi şi documentării, lăsînd acest lucru pe seama organului investigativ-operativ,
care trebuie să pornească la selectarea unor sau altor aparate, dispozitive sau metode moderne, de la scopul
şi sarcinile concrete urmărite, de la împrejurările existente în fiecare caz în parte. Totodată, potrivit
cerinţelor legii, se admite doar aplicarea acelor metode şi mijloace tehnice moderne care nu prezintă pericol
pentru viaţa, sănătatea persoanei şi nu dăunează mediului, Urmărirea şi documentarea cu ajutorul
metodelor şi mijloacelor tehnice moderne se realizează numai în secret cu respectarea strictă a regulilor de
conspiraţie.
(e) colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă constă în descoperirea, ridicarea şi conservarea
unor unităţi, elemente, fragmente, părţi de obiecte, articole, materiale în vederea constatării analogiei lor cu cele
deţinute (corpuri delicte, obiecte materiale ce conţin urme de infracţiuni etc.) de către organele Investigativ- operative,
precum şi întru identificarea semnelor infracţiunii. Legea privind ASI nu prevede nici un fel de limite privind
obiectele şi materialele care pot fi colectate ca mostre pentru cercetarea comparativă, acestea putînd fi oarecare-aflate
în circuitul liber sau limitat, aflate în proprietate publică sau privată; legea nu stabileşte nici regulile de colectare şi
ridicare a mostrelor. în acest context, colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă se efectuează în
conformitate cu legislaţia în vigoare, inclusiv potrivit Legii privind ASI şi regulilor stabilite în regulamentele şi
instrucţiunile departamentale ale organelor investigativ-operative. în baza principiului îmbinării metodelor publice şi
secrete, colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă poate fi realizată în mod public, secret şi cifrat.
Colectarea publică a mostrelor se efectuează în cazurile în care nu este necesar a tăinui acest fapt de alte persoane,
iar ridicarea unor unităţi, elemente, fragmente, părţi de obiecte, articole, materiale se face cu acordul proprietarului,
posesorului, administratorului. Colectarea publică a mostrelor, de regulă, se face în situaţiile ce nu impun măsuri de
precauţie sau cerinţe de conspiraţie. Colectarea în secret a mostrelor pentru cercetarea comparativa presupune
ridicarea în secret, adică în taină faţă de proprietar, posesor, administrator şi de alte persoane, a unor elemente,
fragmente, părţi de obiecte, materiale din diferite locuri, încăperi, inclusiv din locuinţe, cu respectarea strictă a
cerinţelor îem doar în scopul culegerii informaţiilor despre persoanele care pregătesc, întrepfio tentative de comitere,
comit sau au comis infracţiuni grave, deosebit de grave sa excepţional de grave şi numai în baza încheierii
judecătorului de instrucţie şi a decizia motivate a unuia din conducătorii organului investigativ-operativ (art.8 alin.(l)
"ie din Legea privind ASI). Luînd în consideraţie gradul de afectare a drepturilor f nt>rsoanei, ridicarea în secret a
mostrelor pentru cercetarea compara
conversaţiilor prin intermediul microfoanelor îndreptate se admite doar 1
215 Activitatea operativa de Invcititaţ H
plică, ca excepţie, cînd se deţin informaţii care indică cert existenţa obiectelor, ^materialelor în
încăperea sau locuinţa respectivă, numai în cantităţi reduse şi în ^diţii care exclud pe deplin posibilitatea
depistării lipsei, altfel ele pot fi în secret fotografiate/ marcate cu substanţe chimice. Colectarea în secret a
mostrelor pentru cercetarea comparativă se efectuează în condiţii de confidenţialitate şi conspiraţie.
Colectarea cifrată a mostrelor pentru cercetarea comparativă constă în ridicarea tinor unităţi, elemente,
fragmente, părţi de obiecte, articole, materiale cu acordul proprietarului, posesorului, administratorului, în
legătură cu o faptă aparentă sau sub un pretext oficial, cifrîndu-se scopul adevărat sau apartenenţa
departamentală a executanţilor. Conservarea mostrelor rezidă în ambalarea, împachetarea şi păstrarea
acestora în locuri şi condiţii cu regim adecvat, asigurîndu-se integritatea şi calităţile inedite. în legătură
cu măsura specială de investigaţii - colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă - este de arătat că,
în cadrul urmăririi penale, la fel este prevăzută colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă -
acţiune de urmărire penală reglementată în art.154-156 CPP, care, bineînţeles, diferă după temeiuri,
condiţii, procedură şi efectele juridice.
(f)efectuarea achiziţiilor de control şi a controlului livrărilor de mărfuri şi producţie aflate în circulaţie
libera sau limitata. Achiziţia de control (cumpărătura de control) constă în realizarea de către organul
investigativ-operativ a unui contract achizitiv (de vînzare-cumpărare, de schimb, de prestare de servicii
etc.) fictiv în sfera circuitului liber sau limitat de obiecte, mărfuri, servicii în scopul soluţionării sarcinilor
ASI. Caracterul fictiv al contractului de achiziţie rezidă în faptul că el se realizează fără intenţia de a
produce efecte juridice de drept civil, scopul urmărit de una dintre părţi - organul investigativ-operativ -
constînd în obţinerea unor produse, obiecte de importanţă pentru descoperirea infracţiunii, reţinerea
făptuitorului în flagrant delict sau în calitate de mostră pentru cercetarea comparativă. Achiziţia de
control poate fi realizată nu numai prin contractul de vînzare-cumpărare, dar şi prin altele, precum
contractul de schimb, contractul de arendă, contractul de gaj ş.a. Legiuitorul n-a stabilit niciun fel de
condiţii pentru efectuarea achiziţiei de control, precum n-a prevăzut nici suma achiziţiei, atît minimă, cît
şi maximă. Achiziţia de control, în funcţie de împrejurări, de specificul cauzei şi de alţi factori, poate fi
efectuată în mod cifrat sau în secret. Achiziţia de control cifrată, deşi se realizează în mod public,
inspectorul (ofiţerul) operativ - cumpărătorul - acţionînd, în aparenţă cu bună-credinţă, cifrează caracterul
de control al achiziţiei, dînd-o drept una reală. Numai după consumarea actului vînzătorul se informează
despre faptul achiziţiei de control şi scopul acesteia, în cazul achiziţiei de control în secret, faptul
achiziţionării nu se comunică vînzătorului sub nici o formă şi nici după un anumit timp.
Controlul livrărilor de mărfuri şi producţie (livrare controlată, livrare supravegheată) constă în
permiterea transportării, expedierii de mărfuri, producţie, obiecte aflate în circulaţie liberă sau limitată,
pe teritoriul unuia sau mai multor state, cu încuviinţarea şi sub supravegherea organelor abilitate, în
vederea investigării unei infracţiuni şi identificării persoanelor implicate în săvîrşirea ei. Printre primele
acte internaţionale care au prevăzut livrarea supravegheată este Convenţia ONU împotriva traficului
ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope de la Viena (1988). Convenţia împotriva
crimei transnaţionale organizate din 15 noiembrie 2000 (art.2 lit.i)) defineşte livrarea supravegheată ca
metodă care constă în permiterea trecerii pe teritoriul unuia sau mai multor state a unor expedieri
ilicite ori suspecte de a fi ilicite, cu ştirea şi sub controlul autorităţilor competente ale acestor state, în
vederea anchetării unei infracţiuni şi a identificării persoanelor implicate în săvîrşirea ei. Potrivit
Convenţiei, livrarea supravegheată desfăşurată pe teritoriul mai multor state se admite în baza unor
acorduri bilaterale sau multilaterale cu respectarea deplină a principiului suveranităţii statului. La
capitolul Tehnici speciale de anchetă a infracţiunii, Convenţia (art.20 pct.4)) prevede că livrările
supravegheate pot include, cu consimţămîntul statelor-părţi, metode de interceptare a mărfurilor şi de
autorizare a urmăririi dirijate a lor, precum şi sechestrarea acestora ori înlocuirea lor parţială sau deplină.
Regimul livrării supravegheate se subordonează legislaţiei interne a statului pe teritoriul căruia se
desfăşoară. Livrarea supravegheată este reglementată şi la nivel regional: Convenţia Consiliului Europei
din 2000, Convenţia statelor CSI privind asistenţa juridică în cazurile civile, familiale şi penale din 2002.
Afară de Legea privind ASI, livrarea controlată este reglementată şi de Codul vamal; conform art.225,
„Livrările controlate de substanţe narcotice şi psihotrope": (1) în scopul combaterii traficului ilicit
internaţional de substanţe narcotice şi psihotrope şi al depistării persoanelor implicate în astfel de
operaţiuni, organele vamale ale Republicii Moldova folosesc, pentru fiecare caz aparte, în conformitate cu
acordurile bilaterale, cu participarea organelor vamale şi a altor organe competente din ţările respective,
metoda livrării controlate, adică permit introducerea, scoaterea sau tranzitarea, sub supravegherea lor, prin
Republica Moldova a substanţelor narcotice şi psihotrope incluse în trafic ilicit; (2) Decizia privind
aplicarea metodei livrării controlate este emisă de Serviciul Vamal; (3) Dacă ţara de destinaţie a
substanţelor narcotice şi psihotrope este una străină, în Republica Moldova nu se porneşte proces penal, dar
se emite o decizie privind aplicarea metodei livrării controlate, fapt despre care este informat imediat
Procurorul General.
Totodată, potrivit art.226 din Codul vamal, aplicarea metodei livrării controlate vizează şi alte bunuri:
Metoda livrării controlate poate fi aplicată în modul prevăzut la art.225 şi asupra altor bunuri ce constituie
obiectul sau mijlocul săvîrşirii unei infracţiuni.
Livrările controlate sînt divizate în interne (exercitate pe teritoriul Republicii Moldova) şi externe
(desfăşurate pe teritoriul mai multor state), obişnuite (încărcătura supravegheată se lasă fără schimbare pînă
la punctul de destinaţie) şi cu înlocuirea încărcăturii (pentru a evita pierderea drogurilor, armelor sau
ajungerea acestora în mîinile infractorilor sînt înlocuite cu imitaţii). Livrările controlate se efectuează în
secret cu respectarea strictă a regulilor de conspiraţie, fiind însoţite de aplicarea mijloacelor de transport, de
telecomunicaţii, de fotografiere şi imprimare video, a altor mijloace şi metode tehnice moderne.
(g) cercetarea obiectelor şi actelor constă în examinarea tehnico-ştiinţifică a obiectelor şi actelor întru
relevarea însuşirilor de importanţă pentru soluţionarea sarcinilor ASI. Deşi legiuitorul nu stabileşte care
anume obiecte şi acte se supun cercetării, sub incidenţa acestei măsuri cad obiectele şi actele colectate de
organ
215 Activitatea operativa de Invcititaţ H
H tigativ-°Perative i Procesul activităţii operative de investigaţii sau altor activităţi
■ in>ljudiciare. Obiectele şi actele care au fost colectate în procesul urmăririi penale
■ I ■ obiectul constatării tehnico-ştiinţifice (art.139-141 CPP) sau, după caz, al
I Expertizei (art.142-153 CPP), acţiune de urmărire penală ce se deosebeşte în esenţă
H ^ după temeiuri, condiţii, procedură, efecte - de cercetarea obiectelor şi actelora*a ca măsură specială de investigaţii. Astfel, potrivit regimului său juridic, cercetarea
duî obiectelor şi actelor reprezintă un act neprocesual de cercetare criminalistică sau
ţia tehnico-ştiinţifică a obiectelor şi actelor. Cercetarea, ca măsură specială de investigaţii,
tul se referă la obiectele şi actele care au constituit obiectul material al infracţiunii, au
te servit ca mijloc de săvîrşire a infracţiunii sau sînt produsul unei infracţiuni, deci într-
ul un fel sau altul au păstrat urme ale infracţiunii, sau pot furniza alte informaţii utile
ul întru soluţionarea sarcinilor ASI. Sub incidenţa măsurii de cercetare cad şi unităţile,
il: fragmentele, părţile de obiecte, materialele colectate în calitate de mostre. Cercetarea
:a obiectelor şi actelor, ca măsură specială de investigaţii, precedă pornirea cauzei
I, penale, scopul acesteia constînd în relevarea semnelor infracţiunii sau constatarea
e implicaţiei în săvîrşirea ei a persoanelor supuse controlului operativ. Cercetarea
ii obiectelor şi actelor, reprezentînd după conţinut o măsură tehnico-ştiinţifică, se
r realizează de către subdiviziunile tehnico-criminalistice sau de specialişti în domeniul
, respectiv, inclusiv din alte ministere, departamente. Legea nu stabileşte nici un fel de
i cerinţe privind timpul, locul sau durata desfăşurării cercetării.
(h) identificarea persoanei înseamnă a stabili identitatea persoanei6, a considera ca fiind
identice, la fel. Identificarea constituie activitatea prin care se stabileşte identitatea persoanelor
sau obiectelor pe baza trăsăturilor şi particularităţilor dinainte cunoscute. Identificarea
persoanei, ca măsură specială de investigaţii, constă în stabilirea identităţii persoanei după
trăsăturile şi particularităţile sale individuale - semnalmente exterioare, comportament, urme,
produse ale activităţii vitale, alte individualizări — prin intermediul metodelor, mijloacelor şi
forţelor ASI. în legătură cu identificarea persoanei, ca măsură specială de investigaţii, este
plauzibilă trasarea unei paralele cu identificarea criminalistică - problema centrală a
investigaţiilor criminalistice7 — procesul de constatare a identităţii unor persoane, obiecte sau
fenomene, aflate în legătură cauzală cu fapta ilicită, prin metode Ştiinţifice criminalistice, în
scopul stabilirii adevărului în procesul judiciar. Reţinîndu- se multiple aspecte comune ale
acestora - obiectul comun, acelaşi obiectiv, criteriile de identificare aceleaşi, suportul tehnico-
ştiinţific acelaşi ş.a. - rămîn a fi diferite prin regimul juridic, metodele şi mijloacele de
6 Prin identitate se înţelege u/lu' obiect de a fi ceea ce este, da a-şi păstra un anumit timp
caracterele fundamentale, individualitatea, rămînînd el însuşi". Mic dicţionar enciclopedic. Ediţia a H-a.- Bucureşti: Editura Ştiinţifică ţi Enciclopedică, 1978, p,472 | Paul L.Kirk. Crime investigotion, Phyisical Evidence and the Police Laborotory, Interscience Publishers.
7- New York, 1966, p.12
realizare. Identificarea persoanei, după regimul său juridic, constituie un act neprocesual
aplicat în raport cu persoanele luate sub control operativ, date în urmărire specială sau care
prezintă interes operativ se realizează şi prin prisma utilizării procedeelor criminalistice de
identificare, relevîndu- se atît însuşirile comune ale obiectelor, fenomenelor sau fiinţelor, cît şi
însuşirile ce le deosebesc pe unele de altele, pentru ordonarea lor în tipuri, grupe şi subgrupe,
218 Activitateaoperativă deInvestfotn V•ţI$
1
H
H9
iar apoi în vederea deosebirii fiecăruia în parte de toate celelalte cu care există $
anumite asemănări. în particular, o atare identificare se înfăptuieşte prin compararea M | H
desenelor papilare, grupei sangvine, părului, salivei şi altor semne. Este relevantă, 1
în acest context, identificarea persoanei cu ajutorul sistemelor informaţionale de 1
evidenţă exploatate de organele de urmărire penală. |fi ||||1
Există asemănări ale acestei măsuri cu acţiunea de urmărire penală - prezentarea persoanei spre recunoaştere
(art.116 CPP), dar în acelaşi timp trăsătura definitorie a glfH §
carea persoanei poate fi publică şi secretă. Spre exemplu, identificarea făptuitorului “ ^ tffidii
urmărit pe urme proaspete poate fi publică, prin prezentarea portretului subiectiv nistratiN
(fotorobotului), pe cînd identificarea unuia dintre figuranţii controlului operativ se realizează numai în secret, fie după
imaginea foto sau după alte particularităţi distin- ^
ctive. Identificarea persoanei prevede şi asemenea activităţi, precum efectuarea unei razii, organizarea unui filtru în
locurile posibile de apariţie a subiectului. pf°Prl '
Practic, identificarea persoanei include mai multe acţiuni: de chestionare, de culegere de informaţii, de cercetare a
actelor etc., toate vizînd scopul final - stabilirea tipuri de №
identităţii persoanei de interes pentru soluţionarea sarcinilor ASI. Procesul identificării altefflijloac
persoanei decurge de la general spre particular, selectînd prin metoda comparaţiei intra, de aî
trăsăturile caracteristice ale fiinţelor umane, descoperite cu ocazia perceperii lor vagoanele c
nemijlocite sau a urmelor lăsate de ele, pe care subdiviziunile operative le au în lucru. (navele de
De semnificaţie şi valoare probatorie se prezumă atît identificarea persoanei, cît şi p|Upe f|U)
neidentificarea acesteia, deoarece în atare situaţie este scoasă din cîmpul cercetării dirijabilele
identificării persoanei este caracterul confidenţial, fapt incompatibil cu acţiunile de 1,1 (jeflt3^
urmărire penală. Pe baza principiului îmbinării metodelor publice şi secrete identifi- MM
şi,
în
continuare, examinarea se îndreaptă asupra altor obiecte şi împrejurări care interesează cauza concretă.
apartamente), permanente (construcţii capitale) sau temporare (corturi), mobile (container) sau imobile (magazie).1||||
în
categoria încăperilor de locuit - locuinţe - sînt incluse încăperile sau un grup I
?
mcar
căti *
^ J In
baza
(i) cercetarea încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi a mijloacelor de transport jq,
constă în examinarea nemijlocită sau prin intermediul metodelor şi mijloacelor tehnice ^
moderne a unor încăperi, clădiri, porţiuni de teren şi mijloace de transport în vederea ^ 'cer
constatării directe a unor împrejurări, obiecte, documente de importanţă pentru .
soluţionarea sarcinilor ASI, precum şi a localizării persoanelor date în urmărire. . , 1
Din titlul măsurii analizate se conturează clar locurile de realizare -încăperi, clădiri,
lncaPerilo
porţiuni de teren, mijloace de transport - legiuitorul necondiţionînd efectuarea ^Un,pu
cercetării de forma de proprietate, destinaţie, dislocare sau de alte aspecte ale ^Sînd
acestora.
Prin termenul de încăpere se înţelege partea integrantă a unei construcţii, a unui edificiu, destinată pentru
dislocarea oamenilor sau păstrarea bunurilor. încăperile Cţtar,
pot fi de serviciu (edificii administrative, oficii) sau de locuit (case de locuit, cămine, Sli«
. . . » . . . » . . . S i i
C
... —-o-’..WlV>>- .«VMI»...V...VV
...Wf#».. M*. ’o »Mgra
de încăperi destinate traiului permanent sau temporar al persoanelor, în care se află |I|||
208 Activitatea operativă de investigaţiiw . I kUI
o parte sau întreaga avere de care dispun ele. în categoria locuinţa intră şi părţile B |
componente ale acesteia în care oamenii pot să nu locuiască nemijlocit, dar să le Pf 1
utilizeze în diferite scopuri de gospodărie. în afara de aceasta, trebuie considerate
ii drept ,oculnţâ nu numai ^căperile de locuit (camerele, antreurile, bucătăriile), dar
j.. I ^ cele alăturate nemijlocit lor, alcătuind o parte indivizibilă, cum ar fi: balcoanele,
hNlfNi lojeie, în casele individuale - verandele, mansardele, beciurile, cămările etc. în
\\\ acest context, în art .6 pct.ll) CPP se stipulează: „Domiciliu constituie locuinţa sau
ior0 1BH construcţia destinată pentru locuirea permanentă sau temporară a unei sau mai
Jg . m . B multor persoane (casă, apartament, vilă, cameră la hotel, cabină pe o navă maritimă
sau fluvială), precum şi încăperile anexate nemijlocit la acestea, constituind o parte I r6âh^L
indivizibilă (verandă, terasă, mansardă, balcon, beci, un alt loc de uz comun). Sub
!fj| 1 I incidenţa noţiunii de domiciliu cade şi orice teren privat, automobil, navă maritimă şi
Ipa 1 fluvială privată, birou". KflHH
Stî ini ^r*n c^,r/ se în*ele8e construcţiile capitale, locuibile şi nelocuibile, industriale şi1 I administrative (edificiile întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, blocurile de locuit
i ■■
'Cţiiinj. I 1 Prin porţiuni de teren se înţelege loturile de pămînt indiferent de forma de
|B proprietate, destinaţie şi utilizare.
Drin IBi Prin mijloace de transport se înţelege toate tipurile de automobile, tractoare şi alte
ş$|^B tipuri de maşini autopropulsate, tramvaiele şi troleibuzele, precum şi motocicletele şi
Pnn M|S alte mijloace de transport mecanice (art.132 CP). în categoria mijloacelor de transport
I cu o c a z i a i n t r ă , de asemenea, transportul feroviar (locomotivele cu aburi, diesel, electrice,
jjg operj(j||jjj| vagoanele de călători sau de marfa, automotoarele de cale ferată, drezinele), cel nava
(navele de pasageri, de comerţ, de transport, cu pînze, atomice, plutele pescăreşti,
şalupe fluviale şi alte mijloace plutitoare), cel aerian (avioanele, elicopterele, HH [1 cîmpdB
dirijabilele, planoarele şi alte aparate de zbor, utilizate pentru transportarea călătorilor
liecte ji imprşo: şi încărcăturilor pe calea aerului).
în baza principiului îmbinării metodelor publice şi a celor secrete, în doctrina m/iloaislfM ASI, se
poate vorbi de cercetarea publică, cercetarea cifrată şi cercetarea în secret.
Astfel, cercetarea publică a încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi mijloacelor janggflH de
transport se înfăptuieşte cu acordul în scris al proprietarului (posesorului,
detransp administratorului, chiriaşului) şi în prezenţa acestuia. Cercetarea cifrată (conspirată) a
de Bl încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi mijloacelor de transport se realizează prin
itificarea
J R p I r e c u r g î n d u - s e la un pretext oficial, ce se referă la soluţionarea unor alte probleme, |
■ Cercetarea în secret prevede organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în condiţii de
jjK deplină confidenţialitate şi conspiraţie cu respectarea strictă a temeiurilor, condiţiilor
Şi procedurii stabilite, date fiind atingerile care se aduc drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
persoanei (art.28, 29, 30 din Constituţia Republicii Moldova).
$ Cercetarea încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi a mijloacelor de transport,
m [Isjfl soldată cu descoperirea unor obiecte, documente, urme care permit de a presupune
întemeiat că acestea au servit la săvîrşirea infracţiunii sau constituie lucruri dobîndite „.grHe Wa Pe urma
infracţiunii sau ar putea avea importanţă pentru cauza penală, poate servi
I11 drept temei pentru efectuarea percheziţiei şi ridicării în condiţiile art.125-126 CPP.
MS»
208 Activitatea operativă de investigaţiiMMBM acţiuni publice, în prezenţa proprietarului (posesorului, administratorului, chiriaşului),
diţi'OHfl nelegate de cauza aflată în lucru, scopul adevărat urmărit de către executanţi fiind
B cifrat, deci conspirat sau conspirîndu-se apartenenţa departamentală a executanţilor.
în cazul depistării mărfurilor sau a producţiei a căror circulaţie este limitată sau interzisă, sînt
întreprinse măsuri întru păstrarea lor pînă la efectuarea acţiunilor de urmărire penală i percheziţia şi
ridicarea de obiecte şi documente. După caz, pot fi ridicate mostre ale acestora sau pornită urmărirea şi
documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice moderne de transportare şi comercializare a
lor.
în procesul cercetării încăperilor, a clădirilor, porţiunilor de teren şi mijloacelor de transport pot fi
instalate articole (capcane) chimice sau aplicate alte substanţe de marcare, necesare pentru formarea şi
colectarea urmelor.
Iniţierea, autorizarea şi alte aspecte de procedură privind cercetarea încăperilor, a clădirilor, porţiunilor
de teren şi mijloacelor de transport sînt în funcţie de faptul dacă măsura în cauză se realizează în cadrul
urmăririi penale sau în procesul investigativ- operativ, dacă aduce sau nu atingere drepturilor şi libertăţilor
persoanei ocrotite prin lege; urmărirea şi documentarea ce constă în supravegherea electronică, controlul
acustic al comunicărilor, interceptarea conversaţiilor prin intermediul microfoanelor îndreptate se admite
doar în scopul culegerii informaţiilor despre persoanele care pregătesc, întreprind tentative de comitere,
comit sau au comis infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave şi numai în baza
încheierii judecătorului de instrucţie şi a deciziei motivate a unuia din conducătorii organului investigativ-
operativ (art.8 alin.(l) lit.e) din Legea privind ASI).
(j) cercetarea corespondenţei condamnaţilor constă în iniţierea cu textul, conţinutul şi alte aspecte
privind corespondenţa condamnaţilor în vederea obţinerii informaţiilor de importanţă pentru soluţionarea
sarcinilor ASI. Legiuitorul nu determină expres „corespondenţa condamnaţilor" plasată sub incidenţa
acestei măsuri operative, fapt care ne face să apelăm la alte legi, ce conţin reglementări în domeniu. Astfel,
în privinţa condamnaţilor, reglementări normative speciale se conţin în Codul de executare al Republicii
Moldova; art.229 - „Corespondenţa şi convorbirile telefonice ale condamnaţilor" prevede: alin.(2) -
Conţinutul corespondenţei expediate şi primite de condamnat poate fi supus cenzurii. Corespondenţa
condamnatului cu avocatul, cu Comitetul pentru Plîngeri, organele de urmărire penală, procuratura,
instanţa de judecată, autorităţile administraţiei publice centrale, organizaţiile internaţionale
interguvernamentale care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului nu poate fi
supusă cenzurii; alin.(3) - Condamnatul are dreptul la convorbiri telefonice de la telefonul public, din cont
propriu, în modul şi în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către
condamnaţi... Convorbirile telefonice, cu excepţia convorbirilor cu persoanele şi reprezentanţii instituţiilor
şi organelor menţionate în alin.(2) al prezentului articol, pot fi interceptate.
în art.230 al Codului de executare „Primirea şi expedierea coletelor, pachetelor cu provizii şi a
banderolelor" se stabileşte: (1) în modul şi în condiţiile stabilite de Statutul executării pedepsei de către
condamnaţi, condamnatului i se permite să primească pachete cu provizii şi colete în număr nelimitat.
Potrivit cu Statutul executării pedepsei de către condamnaţi (secţiunea a 26-a Primirea şi expedierea
coletelor, pachetelor cu provizii şi banderolelor), aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
nr.583 din 26.05.2006, condamnatului i se permite să primească pachete cu provizii şi colete în
conformitate cu cererea înaintată
I Hg
d* ‘
RHE
BBH n‘
KfBl
■gn
HISH
mm i
131
',re?f>r
mm
• ' i i
r-o so<infracţiun'
lor
persoane (art dacă
administ
(iameninţatăt
altor persoant
lapte ce ar
pu in
aceasta
exi;
controlulu
i sa
legea
privind ft
penitenţi
Este de r
stabilirea
legi
^Pului sau
'^mediul ţ
Si§8
■ ii
rienta a
;>
■
s;: I
>111J3,1
Ve c
i 3
Hfil 2§f o
- î>
208 Activitatea operativă de investigaţiirart 313); deschiderea şi controlul conţinutului coletelor şi pachetelor cu provizii se efectuează de către
deţinut în prezenţa lucrătorului medical şi sub supravegherea reprezentantului administraţiei (art.314);
obiectele şi produsele alimentare ce se conţin încolete, dar nu sînt prevăzute în lista celor admise, sînt
restituite persoanei care le-a transmis, indicîndu-semotiveleînapoierii. Banii găsiţiîn pachetele şi
trimiterile poştale, ascunşi prin diferite metode, sînt ridicaţi şi confiscaţi în conformitate cu prevederile
art.177 al Codului cu privire la contravenţiile administrative (art.315); în cazul ridicării din colete a
obiectelor, articolelor şi substanţelor al căror acces în penitenciar este interzis sau care pot fi folosite de
deţinuţi în scopuri infracţionale, se efectuează un control în modul stabilit şi se sesizează autorităţile
competente (art.316).
în Statutul executării pedepsei de către condamnaţi (secţiunea a 27-a Modul de expediere şi primire o
mandatelor poştale, a scrisorilor şi a telegramelor) se stipulează că corespondenţa deţinuţilor cu rudele şi
alte persoane fizice sau juridice este supusă controlului sau cenzurii doar în cazurile prevăzute de lege şi
dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru apărarea ordinii,
prevenirea infracţiunilor penale, protecţia moralei şi protecţia drepturilor şi libertăţii altor persoane
(art.331); corespondenţa deţinuţilor este supusă controlului sau cenzurii dacă administraţia instituţiei
penitenciare consideră că prin conţinutul scrisorii poate fi ameninţată securitatea statului, securitatea
instituţiei, colaboratorilor acesteia sau a altor persoane, a bunurilor acestora ori că scrisoarea conţine
informaţii despre unele fapte ce ar putea avea un caracter infracţional, precum şi dacă există presupuneri
că în aceasta există un element ilicit (art.332); corespondenţa deţinuţilor poate fi supusă controlului sau
cenzurii în condiţiile stipulate de Codul de procedură penală sau de Legea privind activitatea specială de
investigaţii (art.333); corespondenţa deţinuţilor din penitenciarele de tip deschis nu este supusă
controlului (art.335).
Este de remarcat că cercetarea corespondenţei condamnaţilor contribuie la stabilirea legăturilor celor
condamnaţi cu complicii rămaşi în libertate, cu membrii grupului sau comunităţii criminale, cu alte
persoane de interes operativ. Prin intermediul cercetării corespondenţei pot fi localizate bunurile sau
valorile sustrase şi tăinuite, descoperite episoade ale infracţiunii rămase neprobate, depistate corpuri
delicte sau alte obiecte de semnificaţie probatorie şi soluţionate alte sarcini ale ASI. Experienţa
acumulată în domeniu arată că condamnaţii recurg la diferite codificări ale textului, utilizează metode şi
mijloace speciale pentru transmiterea informaţiilor, fapt care înaintează cerinţe adecvate la efectuarea
cercetării corespondenţei, impune aplicarea mijloacelor tehnice speciale sau participarea specialistului.
Potrivit legislaţiei, cercetarea corespondenţei condamnaţilor se efectuează fără autorizaţia judecătorului
de instrucţie, în condiţii de confidenţialitate cu respectarea regulilor de conspiraţie; în condiţii similare se
realizează şi interceptarea convorbirilor
telefonice.
(k) ţinerea convorbirilor cu aplicarea detectorului comportamentului simulat reprezintă o măsură
tehnico-specială care constă în depistarea comportamentului s,mulatîn baza indicatorilor psiho-fiziologici ai
emoţiei:
modificările activităţii cardiovasculare a pulsului, tensiunii arteriale; modificarea
caracteristicilor normale ale respiraţiei;
225 Activitatea operativă de Investiga^ yr ^I
- modificarea rezistenţei electrice a pielii;
1 modificarea caracteristicilor normale ale vocii;
| modificarea caracteristicilor scrierii;
1 tensiunea musculară, temperatura corpului, activitatea electrică a scoarţei cerebrale.
Unul dintre mijloacele tehnico-ştiinţifice de detectare a acestor indicatori folosite în diverse ţări, ca
satisfăcînd în mai mare măsură cerinţele investigaţiei, este poligraful, cunoscut şi sub denumirea de
„detector de minciuni" şi „detector de comportament simulat" - instrument care înregistrează sub formă
grafică (în funcţie de caracteristicile lui tehnice) următorii indicatori de bază:
a) tensiunea arterială şi pulsul;
b) dereglările respiraţiei;
c) rezistenţa electrotermică.
Aplicarea detectorului de minciuni se face cu respectarea anumitor condiţii:
1. Testarea trebuie efectuată într-o încăpere amenajată în mod special - cabinet de detecţie.
2. Testarea la poligraf, potrivit reglementărilor normative şi practicilor majorităţii ţărilor, se face
numai cu consimţămîntul în scris al persoanei care urmează a fi examinată, fapt care se
soluţionează anume în etapa iniţială.
3. Concomitent se impune studierea materialului cauzei în care este implicat cel testat, cunoaşterea
personalităţii acestuia şi, preventiv, examinarea sa medicală; persoana testată să fie întreagă din
punct de vedere fizic şi psihic.
4. O altă cerinţă este şi aceea ca persoana care urmează să fie testată să nu fi fost supusă anterior
unor interogatorii îndelungare.
După obţinerea consimţămîntului de testare, persoana se familiarizează cu principiile de funcţionare
ale aparaturii, cu regulile de testare, cu drepturile sale în legătură cu acest procedeu.
întregul proces de examinare a stărilor emoţionale se realizează pe etape: pregătirea testării, testarea
propriu-zisă şi interpretarea rezultatelor.
Testarea propriu-zisă constă din formulări de întrebări scurte, clare şi precise la care se răspunde cu
„da" şi „nu". Testele, de regulă pregătite anterior, conţin:
- întrebări neutre (pentru liniştirea subiectului);
- întrebări de control (pentru stabilirea răspunsurilor afirmative „da" şi negative „nu", necesare
comparării cu răspunsurile la întrebări critice);
- întrebări cu conţinut afectogen.(referitoare direct la faptă, la cauza cercetată), întrebările sînt adresate
într-o anumită ordine, urmărindu-se o încărcătură
emoţională crescîndă.
Rezultatele testării sînt interpretate de specialişti pe baza comparării caracteristicilor grafice ale
răspunsurilor sincere la întrebările neutre şi la răspunsurile nesincere cu
ii H
caracter de control, cu răspunsurile nesincere la întrebările cu încărcătură emotiva.
Procedura,condiţiile şi alte aspecte ceţin de aplicarea detectorului sînt reglementate în acte normative
111 ta
■§1 ■ M
■§
IB
1111
potrivit p'
I investigat
comPortame
l la pre£
2, laînfă
desco
3. în
caii Dacă
refe
de
investiga
de probe
a în
vigoare)
in cauzele
f
Moldova;
îi probe.
în a fapt
obţine in
care ele
alin.(2)
art unor
drep1 Şi,
în al nu
poate
prezumţia
Bineîn
există şi a
excesivă,
convorbii
- prr
pu
- d
a
al
in
’
a
di
| te
si
226 Activitatea operativă de Investi»*«departamentale privind organizarea, tactica şi metodica efectuam măsurilor de investigaţi».
Valoarea probantă a concluziilor desprinse în urma testării la poligraf, ca, în genere.
| i a|tor rezultate ale activităţii operative de investigaţii, se apreciază în conformitate I principiile şi regulile
legislaţiei de procedură penală.
Testarea la poligraf reprezintă un mijloc tehnico-ştiinţific modern, fundamentat pe principii ştiinţifice,
dar care posedă un regim juridic diferit în raport cu constatarea tehnico-ştiinţifică şi, în viziunea noastră,
prin prisma procedurii penale, nu pot fi plasate I acelaşi nivel; constatarea tehnico-ştiinţifică şi medico-
legală, potrivit prevederilor art.139 CPP, se efectuează în cazul în care există pericol de dispariţie a unor
mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt şi este necesară explicarea urgentă a unor fapte
sau circumstanţe ale cauzei.
Potrivit prevederilor Legii privind ASI (art.10), rezultatele măsurilor operative de investigaţii la care se
referă şi ţinerea convorbirilor cu aplicarea detectorului comportamentului simulat pot fi utilizate:
1. la pregătirea şi efectuarea acţiunilor de urmărire penală;
2. la înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii în scopul prevenirii, curmării şi descoperirii
infracţiunilor;
3. în calitate de probe pentru cauzele penale.
Dacă referitor la primele două direcţii de utilizare a rezultatelor activităţii operative de investigaţii nu pot
fi invocate nici un fel de rezerve, apoi în ceea ce priveşte calitatea de probe a acestora (bineînţeles că
bazîndu-ne pe prevederile legislaţiei procesuale în vigoare) sînt necesare anumite precizări şi interpretări. în
primul rînd, procedura în cauzele penale este strict determinată de Codul de procedură penală al Republicii
Moldova; în art.93 „Probele" sînt expuse limitativ datele care pot servi în calitate de probe. în al doilea rînd,
utilizarea în calitate de probe în procesul penal a datelor de fapt obţinute în cadrul activităţii operative de
investigaţii se admite numai în cazurile în care ele au fost administrate şi versificate prin intermediul
mijloacelor prevăzute în alin.(2) art.93 CPP, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanei sau cu
restricţia unor drepturi şi libertăţi autorizată de către instanţa de judecată.
Şi, în al treilea rînd, avînd în vedere testarea la poligraf, organul de urmărire penală nu poate obliga
bănuitul, învinuitul, inculpatul să probeze vinovăţia sa (art.8 CPP - prezumţia de nevinovăţie).
Bineînţeles că în ceea ce priveşte aplicarea detectorului comportării simulate există şi alţi factori de
natură să influenţeze negativ testarea, printre care nervozitatea excesivă, starea fiziologică proastă,
deficienţe psihice etc. Concluzii privind ţinerea convorbirilor cu aplicarea detectorului comportamentului
simulat:
- prezenţa reglementărilor normative din Legea activităţii operative de investigaţii pune la îndemînă un
cadru legal adecvat privind aplicarea testării la poligraf;
- datele obţinute în urma testării la detector se înscriu în regimul juridic al informaţiilor operative
(art.10 al Legii privind activitatea specială de investigaţii), putînd servi ca orientative, de importanţă
la direcţionarea corectă a investigaţiilor, necesară fiind colaborarea lor cu celelalte elemente de fapt
dispuse în cauză;
testarea cu ajutorul detectorului comportamentului simulat are un profund suport ştiinţific, ceea ce
justifică caracterul obiectiv şi necontestabil al rezultatelor;
228 Activitatea operativă de Investi»*«în cea mai mare măsură testarea la detector vizează identificarea autorului faptei 1 obiectiv de
urgenţă şi condiţie care favorizează şi accelerează constatarea adevărului;
majoritatea specialiştilor teoreticieni şi practicieni consideră aplicarea mijloacelor tehnico-
ştiinţifice de detectare a tensiunii psihice, a simulării ca valoroase metode de investigare
extrajudiciare, care oferă posibilităţi preţioase la conturarea elementelor constitutive ale
infracţiunii, inclusiv de corupţie; în virtutea perfecţionării reglementărilor procesual-penale,
aplicarea detectorului comportamentului simulat poate fi admisă la efectuarea (l) expertizei,
precum şi la efectuarea unor acţiuni de urmărite penală cu (2) participarea specialistului; legea nu
limitează expertul şi specialistul în ceea ce priveşte alegerea mijloacelor tehnico-ştiinţifice
necesare la soluţionarea cauzei, cerinţa de bază fiind în acest sens recunoaşterea şi aprobarea lor ca
metode tehnico-ştiinţifice de investigare, bineînţeles că în condiţiile şi potrivit procedurii
normative stabilite.
ipoteza aplicării detectorului comportamentului simulat în calitate de test anticorupţional pentru
funcţionarii publici am exprima o viziune proprie cu anumite precizări. în Legea privind prevenirea şi
combaterea corupţiei, nr.90-XVI din 25.04.2008, se prevede stabilirea unor exigenţe speciale, restricţii şi
interdicţii, criterii de angajare, de numire şi de promovare în funcţie, necesare excluderii conflictelor de
interese, apărării regimului constituţional, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi
juridice (art.6 lit.e)). Această prevedere legislativă oferă perspective de elaborare şi implementare a unui
cadru juridic privind testarea anticorupţională a anumitor categorii de funcţionari publici, cu efecte strict
limitate (demisionarea, nepromovarea în carieră etc.).
Ne dăm bine seama că subiectul abordat atinge probleme majore în primul rînd cu referinţă la
drepturile şi libertăţile omului, suscitînd numeroase discuţii, soluţia, în cele din urmă, fiind în discreţia
societăţii, în funcţie de nivelul dezvoltării instituţiilor democratice.
(I) marcarea cu substanţe chimice şi alte substanţe speciale constă în depunerea prealabilă a substanţei
pe obiect în scopul de a crea particularităţi specifice care ar permite evidenţierea acestuia dintr-un grup de
obiecte omogene. Legiuitorul nu determină în mod expres substanţele chimice sau speciale utilizate pentru
marcare, precum nu stabileşte nici care anume obiecte pot fi marcate cu aceste substanţe. Potrivit cerinţelor
generale, se admite doar marcarea cu acele substanţe care nu prezintă pericol pentru viaţa, sănătatea
persoanei şi nu dăunează mediului. Alegerea substanţelor pentru marcare depinde în mare măsură de
sarcinile operative care urmează a fi soluţionate prin utilizarea acestor substanţe, de împrejurările
existente, de caracteristicile obiectului marcat, de alţi factori; după caz este şi participarea specialistului. în
practica ASI se utilizează substanţe colorante, substanţe indicatoare, substanţe luminescente, substanţe
odorologice ş.a., care în condiţii obişnuite sînt invizibile. Alte substanţe speciale se folosesc la
confecţionarea capcanelor chimice instalate şi camuflate în locurile posibile de săvîrşire a sustragerilor
sau/şi a altor infracţiuni. Identificarea obiectelor marcate şi a urmelor produse de substanţele
■h un
■
MB
Ba
MB
■M
i 8 sH I
BP ■ 1 ESI
wmm mH
■
RflB§
■H
săvîrşire sau |
II verifiîn
g
sarcinilor
ASI. -
condiţii
adecve
pentru a
sever
versiunilo
r în d
dateimpor
tan
întreprins
e de
folosirea
cond |
către
perse
Qruiaesteî
nc |
Criticarea
ioanei (pe
^ânăricu
^rimentui
^tivedet
lm
Wîllicrarij
Hi*. 1 ■
Hi
HI
■
Wm
Ijcate se înfăptuieşte cu ajutorul unor aparate speciale sau al reactivelor chimice, parcarea cu
substanţe chimice şi alte substanţe speciale se efectuează în condiţii He confidenţialitate, cu
respectarea regulilor de conspiraţie. De obicei, marcarea cu substanţe chimice se aplică la colectarea
mostrelor pentru cercetarea comparativă, la cercetarea încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi
a mijloacelor de transport I într-o mai mare măsură, în cadrul controlului transmiterii banilor sau al
altor valori materiale extorcate. Faptul marcării obiectului cu substanţe chimice se consemnează
într-un act sau proces-verbal, iar rezultatele aplicării se reflectă în raportul adresat conducătorului
organului investigativ-operativ.
(m) experimentul operativ constă în crearea în mod artificial şi dirijarea de către organul investigativ-
operativ a unor situaţii, condiţii şi împrejurări apropiate la maximum de realitate, în scopul de a determina
producerea unor anumite evenimente, fapte, acţiuni de natură să confirme sau să infirme informaţiile
deţinute privind pregătirea sau săvîrşirea unei infracţiuni sau/şi implicarea sau neimplicarea în această
infracţiune a persoanelor supuse controlului operativ (prelucrării operative). Experimentul operativ
presupune deţinerea de către organul investigativ-operativ a unor informaţii operative care se referă la fapte
infracţionale în curs de pregătire sau săvîrşire sau în care se indică persoana (persoanele) ce le pregăteşte
sau săvîrşeşte şi a căror verificare, în virtutea împrejurărilor, pe altă cale nu va asigura realizarea sarcinilor
ASI. Sensul experimentului operativ constă în imitarea unei situaţii şi a unor condiţii adecvate cu angajarea
reală a persoanei controlate (prelucrate) operativ, pentru a se verifica implicarea acesteia în comiterea
infracţiunii sau pentru clarificarea versiunilor în dosarele de evidenţă specială, precum şi în vederea
obţinerii unor noi date importante pentru soluţionarea sarcinilor ASI. Esenţa acţiunilor experimentale
întreprinse de organul investigativ-operativ constă în crearea, reproducerea sau folosirea condiţiilor
favorabile existente pentru manifestarea intenţiilor infracţionale de către persoana bănuită angajată în
experiment, descoperirea obiectivului asupra căruia este îndreptată acţiunea ilicită şi luarea acestuia sub
control operativ, precum şi verificarea informaţiei operative deţinute cu fixarea concomitentă a conduitei
persoanei (persoanelor) interesate. în aparenţă experimentul operativ ar avea unele asemănări cu
experimentul în procedura de urmărire penală (art.123 CPP), şi anume: experimentul operativ, pe de o
parte, se efectuează în scopul verificării informaţiilor operative deţinute privind pregătirea sau săvîrşirea
unei infracţiuni sau/şi implicarea sau neimplicarea în această infracţiune a persoanelor supuse controlului
operativ (prelucrării operative), iar experimentul prevăzut la art.123 CPP, pe de altă parte, se face în scopul
verificării şi precizării datelor ce au importanţă pentru cauza penală; atît în situaţia experimentului operativ,
cît şi în cazul celui de procedură penală atingerea acestui scop, în virtutea împrejurărilor existente, este
posibilă prin reproducerea unor situaţii şi condiţii; în cele mai frecvente cazuri, experimentul, atît cel
operativ, cît şi cel de procedură penală, vizează angajarea persoanei bănuite de săvîrşirea infracţiunii.
Totodată, experimentul operativ şi experimentul în procedura de urmărire penală se deosebesc conceptual,
au un regim juridic diferit, conţinutul lor este diferit, precum f efectele juridice produse. Experimentul în
procedura de urmărire penală se face n scopul verificării şi precizării datelor ce au importanţă pentru cauza
penală prin
, ■§
partid
pers°J _
se in** Şi
con exper
, nuse
artif
ic , nu
S® de ir
expei
inten
artifi -
nu s
perie
inter
Experir
r către
subdi
comerci
ali; de
droguri
artificial
e ţ ţi a
orga ni
în prac
experim
er ţi
condiţii
comit
frec un
anumi
potenţia
li
operativ
pregătir
e; care
prin
dacă
con' în
leg
corelaţii
investiga
°perativ<
tactice şi
«Uce,
în sau
dese
“fcrati
v; ScoPuri|
230 |g Activitateaoperativă de Investigaţi»
reproducerea unor acţiuni, situaţii sau împrejurări ale unei fapte, urmărindu-se diferite obiective:
posibilitatea perceperii anumitor împrejurări sau săvîrşirii anumitor acţiuni, producerea anumitor fapte şi
consecinţe, constatarea consecutivităţij acţiunilor faptei şi a mecanismului de formare a urmelor etc.
Experimentul operativ, la rîndul său, prin aria situaţiilor, a condiţiilor artificiale create sau folosite este mult
mai complex, precum mult mai larg este şi spectrul de sarcini soluţionate în cadrul acestuia. Potrivit
prevederilor art.123 alin.(2) CPP, în caz de necesitate, organul de urmărire penală este în drept să antreneze
în efectuarea experimentului bănuitul, învinuitul, martorul, cu consimţămîntul acestora, specialistul şi alte
persoane şi să utilizeze diferite mijloace tehnice; experimentul operativ prin esenţa sa exclude cu
desăvîrşire posibilitatea informării persoanei bănuite privind angajarea ei în acţiuni experimentale sub
controlul organului investigativ-operativ, iar cercul de colaboratori, inclusiv confidenţiali, precum şi de
specialişti implicaţi în organizarea şi desfăşurarea experimentului operativ, mijloacele tehnice necesare sînt
determinate de conducătorii organului. O trăsătură esenţială a experimentului operativ constă în conspirarea
faptului desfăşurării lui, în cifrarea scopului şi a sarcinilor urmărite, în camuflarea inspectorilor (ofiţerilor)
operativi participanţi; planul, scopul urmărit şi alte date privind experimentul operativ sînt cunoscute doar
de către un cerc restrîns de persoane responsabile de organizarea, desfăşurarea şi autorizarea
experimentului operativ. Diferenţele dintre experimentul operativ şi experimentul în procedura de urmărire
penală se referă şi la forma de definitivare a rezultatelor: în cazul celui operativ, rezultatele se consemnează
în acte operative de serviciu (notă, raport, act), iar rezultatele experimentului în procedura de urmărire
penală se reflectă în procesul- verbal, potrivit cerinţelor art.124 CPP. Efectele juridice ale rezultatelor
experimentului operativ se înscriuîn limitele prevederilor art.10 din Legea privind ASI, pe cînd procesul-
verbal privind experimentul în procedura de urmărire penală constituie un mijloc de probă (art.93 alin.(2)
pct.4) al CPP). Privit prin prisma principiului îmbinării metodelor publice şi a celor secrete, nu se exclude
nici desfăşurarea în public a experimentului operativ, deşi, după cum susţin specialiştii în domeniu şi
demonstrează practica ASI, este susceptibil de reuşită şi eficient doar experimentul operativ desfăşurat în
secret, cu respectarea strictă a regulilor de conspiraţie. Legea privind ASI nu evidenţiază nici un fel de
temeiuri sau condiţii speciale pentru efectuarea experimentului operativ, prezumîndu-se întrunirea celor
generale, prevăzute pentru măsurile operative de investigaţii indicate în art.2 alin.(2) pct.2) din lege. în
situaţiile în care experimentul operativ va implica acţiuni de cercetare a domiciliului, de supraveghere
electronică a bănuitului sau alte acţiuni de natură să aducă atingere drepturilor şi libertăţilor persoanei
ocrotite prin lege, legalitatea înfăptuirii se va asigura prin autorizarea acestora de către judecătorul de
instrucţie. Totodată, prin natura şi conţinutul său, experimentul operativ conţine un grad avansat de
probabilitate de a se aduce atingere drepturilor şi libertăţilor persoanei, fapt în legătură cu care considerăm
oportună formularea unor cerinţe, desprinse din baza juridică, principiile, temeiurile şi condiţiile înfăptuirii
ASI, a căror respectare ar menţine experimentul operativ în albia legalităţii. Astfel, principalele cerinţe
prind efectuarea experimentului operativ sînt:
1 experimentul se admite în condiţiile în care nu va dăuna vieţii sau sănătăţii participanţilor sau
mediului înconjurător, nu va leza onoarea şi demnitatea persoanelor implicate şi nu le va cauza
prejudicii materiale;
B se interzice crearea în cadrul experimentului operativ a unor asemenea situaţii şi condiţii
Partea H 231artificiale care ar lipsi sau ar limita dreptul persoanei angajate în experiment de a urma conduita
dorită, inclusiv legală;
- nu se admite efectuarea experimentului operativ însoţit de formarea pe cale artificială a
probelor privind săvîrşirea infracţiunii;
- nu se admite efectuarea experimentului operativ care ar conţine elemente de instigare
(provocare) la săvîrşirea infracţiunii a persoanei angajate în experiment, precum se interzic şi
metodele de natură să determine formarea intenţiei infracţionale în procesul evoluării situaţiei
sau al condiţiilor create artificial de către organul investigativ-operativ;
- nu se admite efectuarea experimentului operativ în situaţiile cînd există pericolul de a cauza
daune considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice şi juridice.
Experimentul operativ, spre exemplu, încadrează situaţiile şi condiţiile create de către subdiviziunile
specializate antidrog în vederea controlului acţiunilor ilicite privind comercializarea unor partide de
droguri în scopul anihilării întregii reţele de trafic de droguri; în limitele experimentului operativ se
încadrează situaţia şi împrejurările artificiale privind înscenarea unui omor la comandă în scopul
demascării beneficiarului şi a organizatorului infracţiunii.
în practica ASI, în funcţie de scopurile urmărite se evidenţiază două tipuri de experimente operative.
Primul tip de experiment operativ vizează crearea unor situaţii şi condiţii privind controlarea unor
„obiecte-capcană" plasate în locurile în care se comit frecvent infracţiuni sau este posibilă săvîrşirea lor;
spre exemplu, parcarea într- un anumit loc a unui autoturism şi controlul staţionării lui în scopul reţinerii
unor potenţiali infractori care ar intenţiona să-l fure. Cel de-al doilea tip de experiment operativ vizează o
anumită persoană (anumite persoane) bănuită (bănuite) de pregătirea sau săvîrşirea infracţiunii sau/şi
supusă (supuse) controlului operativ şi care prin situaţia şi împrejurările create în mod artificial sînt
documentate în sensul dacă comit sau nu acţiuni infracţionale, iar după caz, reţinerea în flagrant delict.
în legătură cu experimentul operativ, este de arătat existenţa unei anumite corelaţii cu combinaţia
specială - tratată ca metodă a activităţii operative de investigaţii şi ca mijloc de soluţionare a sarcinilor
controlului operativ şi prelucrării operative; prin combinaţie specială se prezumă un sistem de măsuri
organizaţional- tactice şi investigativ-operative întrunite în baza unui plan-intenţie şi a unei legende unice,
înfăptuite în scopul soluţionării unor sarcini concrete de prevenire, curmare sau descoperire a
infracţiunilor. Comun pentru experimentul operativ şi combinaţia specială este crearea artificială a unor
situaţii şi condiţii de natură să asigure realizarea scopurilor urmărite. Deosebirea esenţială se exprimă prin
faptul că experimentul operativ constituie o măsură specială de investigaţii prevăzută de lege, pe cînd
combinaţia specială este produsul experienţei practice şi al unor cercetări ştiinţifice, fără a fi reglementată
normativ; combinaţia specială poate preceda experimentul
232 Activitatea operativă de investigaţii ftIt
sau poate înlesni desfăşurarea lui ori contribuie la camuflarea acţiunilor experimentale prin
dezorientarea persoanei supuse controlului operativ şi angajate în experiment.
în cea ce priveşte experimentul operativ, se impune cu certitudine delimitarea acestuia de provocarea
de infracţiune, cerinţă care invocă determinarea anumitor limite (sub aspectul legalităţii) privind
organizarea şi desfăşurarea experimentului operativ sau a combinaţiei operative. Legiuitorul autohton nu
defineşte în mod expres provocarea de infracţiune, dar a stabilit anumite principii, temeiuri şi condiţii
privind efectuarea măsurilor operative de investigaţii, a conturat baza juridică a acestei activităţi,
respectarea cărora va asigura prevenirea şi eliminarea unor eventuale provocări. Doar anume abaterile de
la prevederile legale sînt pe măsură de a determina provocarea unor sau altor fapte ilegale. Aşadar, la
organizarea şi desfăşurarea experimentului operativ, a combinaţiei operative este inadmisibilă crearea
artificială a unor astfel de situaţii şi condiţii care ar bloca alegerea conduitei dorite de persoana supusă
controlului (prelucrării) operative. La fel, este inadmisibilă stimularea de a săvîrşi acţiuni infracţionale sau
atragerea unei persoane într-o activitate infracţională în scopul demascării sale ulterioare; iniţiativa de
săvîrşire a infracţiunii dintotdeauna trebuie să aparţină persoanei supuse experimentului operativ sau
combinaţiei operative.
(n) infiltrarea operativa în organizaţiile criminale a colaboratorilor titulari din subdiviziunile operative
şi a persoanelor care colaborează în mod confidenţial cu organele care exercita activitate operativa de
investigaţii, utilizînd acte de identitate şi alte documente de acoperire, reprezintă introducerea unui
colaborator titular sau a unei persoane care colaborează în mod confidenţial cu organele investigativ-
operative în mediul infracţional (grup, organizaţie criminală) sau la obiective (întreprinderi, organizaţii,
instituţii) în scopul colectării informaţiilor despre persoane, fapte şi împrejurări de interes operativ şi al
îndeplinirii altor misiuni operative în vederea realizării sarcinilor ASI. Infiltrarea specială posedă un
caracter complex, îmbrăcînd forma unei operaţiuni speciale, ce include măsuri organizaţionale, tactice,
tehnice, materiale, de investigaţie specială, de securitate etc., precum şi de perfectare a actelor de identitate
necesare şi altor documente de acoperire. Operaţiunea specială de infiltrare specială se realizează pe etape,
fiind precedată de desfăşurarea altor măsuri operative de investigaţii, precum chestionarea, culegerea de
informaţii, urmărirea, experimentul operativ şi, după caz, alte măsuri necesare infiltrării operative. Drept
obiective ale infiltrării operative, în sensul Legii privind ASI, pot fi: 1 - grupurile criminale organizate şi
organizaţiile (asociaţiile) criminale, în ipoteza prevederilor art.46-47 CP; 2 - întreprinderi, organizaţii şi
instituţii afectate de infracţiuni, indiferent de forma juridico-organizatorică şi tipul de proprietate; 3 -
persoane private, mediu de afaceri, grupuri financiare etc. în calitate de subiecţi ai infiltrării operative sînt
colaboratorii titulari din subdiviziunile operative ale organelor care exercită activitate specială de
investigaţii şi persoanele care colaborează în mod confidenţial cu organele în cauză. Colaboratorii titulari
sînt funcţionari ai subdiviziunilor operative care ocupă anumite funcţii, posedă drepturi şi obligaţii şi sînt
salarizaţi potrivit legii. în ce priveşte persoanele care colaborează în mod confidenţial cu organele
investigativ-operative, este de arătat că, potrivit prevederilor Legii privind ASI, unii cetăţeni, cu acordul
lor, pot
Ц SH|
p* „venit curниаcare care a'■ Ш
|la organiza
sC interzice a
s
din partea
deţ
în legătura
plari din si
confidenţial
c precizat că
în
investigator
si specială de
i organele de
ui
controverse.
Ş activităţii
opei funcţii
în orga
colaboratori
ti în acest
conte:
potrivit
Codul sub
acoperire
numai pe o p
colaborează î
că, potrivit
L< masurilor
op drepturile
şi
investigativ-
c a
persoanei:
inspectorii (<
Sintagma ut
cu organele
fiind că nu t
spre exemp
dar anume în
organiza
Persoane c;
Infiltrări
Convenţiei
H fiece
Prevăzutei
1 D co
fi atraşi la pregătirea măsurilor operative de Investigaţii în mod confidenţial, Inclusiv prin contract.
Aceste persoane sînt obligate să păstreze secretul informaţiilor care le- au devenit cunoscute în mersul
activităţii operative de investigaţii şi nu au dreptul să prezinte organelor care exercită o astfel de activitate
informaţii vădit false. Organele care exercită activitate specială de investigaţii pot încheia contracte cu
persoane adulte care au capacitate de exerciţiu, indiferent de cetăţenie, naţionalitate, sex, situaţie socială,
oficială şi patrimonială, convingeri politice şi religioase, apartenenţa lor la organizaţii obşteşti. Organelor
care înfăptuiesc măsuri operative de investigaţii li se interzice a se folosi în activitatea lor de concursul
confidenţial, pe bază de contract, din partea deputaţilor, judecătorilor şi procurorilor (art.15 din Legea
privind ASI).
în legătură cu infiltrarea specială în organizaţiile criminale a colaboratorilor titulari din subdiviziunile
operative şi a persoanelor care colaborează în mod confidenţial cu organele care exercită activitate specială
de investigaţii este de precizat că în Codul de procedură penală, art.6 pct.20), este utilizat termenul de
investigator sub acoperire - persoană oficială care exercită confidenţial activitate specială de investigaţie,
precum şi altă persoană care colaborează confidenţial cu organele de urmărire penală. Din analiza acestei
noţiuni se relevă unele incoerenţe şi controverse. Şi anume, potrivit legii, titulari de drepturi şi obligaţii
privind exercitarea activităţii operative de investigaţii în deplin volum pot fi doar persoanele care deţin
funcţii în organele investigative-operative, deci funcţionarii acestor organe, definiţi şi colaboratori titulari,
care se încadrează sub incidenţa de investigator sub acoperire, în acest context sînt şi practicile
internaţionale şi legislaţiile altor state; spre exemplu, potrivit Codului de procedură penală al României
(art.224/1 alin.(2)), investigatorii sub acoperire sînt lucrători operativi din cadrul poliţiei judiciare şi pot fi
folosiţi numai pe o perioadă determinată, în condiţiile legii. în ce priveşte persoanele care colaborează în
mod confidenţial cu organele investigativ-operative, este de precizat că, potrivit Legii privind ASI, unii
cetăţeni, cu acordul lor, pot fi atraşi la pregătirea măsurilor operative de investigaţii în mod confidenţial,
inclusiv prin contract. Astfel, drepturile şi obligaţiile ce le revin acestor persoane sînt determinate de
organul investigativ-operativ, în limitele Legii privind ASI, în funcţie de capacitatea de exerciţiu a
persoanei şi de alţi factori, în vederea îndeplinirii misiunilor operative formulate de inspectorii (ofiţerii)
operativi, respectiv evoluînd în calitatea de agent sub acoperire. Sintagma utilizată în art.6 pct.20) CPP-
„altă persoană care colaborează confidenţial cu organele de urmărire penală” - nu este în concordanţă cu
legislaţia în vigoare, dat fiind că nu toate organele competente în acest domeniu exercită şi urmărirea
penală; spre exemplu, Serviciul de Informaţii şi Securitate nu este organ de urmărire penală, dar anume
acest organ, împreună cu MAI şi CCCEC, este abilitat să infiltreze operativ în organizaţiile criminale
colaboratorii titulari, deci investigatori sub acoperire şi persoane care colaborează în mod confidenţial.
Infiltrarea specială este prevăzută şi de normele dreptului internaţional. Potrivit Convenţiei ONU
împotriva criminalităţii transnaţionale organizate din 15 noiembrie 2000, fiecare stat-parte, ţinînd seama de
posibilităţile sale şi conform condiţiilor prevăzute de dreptul său intern, ia măsurile necesare pentru a
permite să se recurgă în mod corespunzător la livrările supravegheate şi, cînd consideră potrivit, la alte
H
230 Activitatea specială de Investteatli vr
™ ~ -
yfflî
tehnici de anchete speciale, cum sînt supravegherea electronică sau alte forme de RH
supraveghere şi operaţiunile de infiltrare (art.20 din Convenţie). Convenţia împotriva SH
P
I I
imunitate de urmărire (penala) unei persoane care cooperează în mod substanţial la
>44 ,
anchetă sau la urmăriri referitoare la fapte de crimă organizată; la fel, fiecare stat- $^
parte prevede posibilitatea, în cazurile corespunzătoare, micşorării pedepsei de e^c jte
care este pasibil un învinuit care cooperează în mod substanţial la anchetă sau la
urmăriri referitoare la crima organizată. Convenţia prevede, totodată, cooperarea internaţională între
serviciile de investigaţii şi de reprimare în materia operaţiunilor agenturale; instrumente normative de
cooperare în domeniul dat există şi la nivel d^3
regional: Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie penală din 1959, ert°rcar
Convenţia statelor CSI privind asistenţa juridică în cazuri civile, familiale şi penale din bani
sau
2002 ş.a.
extorchi
Actele de identitate şi alte documente utilizate pentru acoperirea persoanelor cu
orgai
infiltrate în organizaţiile criminale şi la alte obiective se perfectează în condiţiile potrivit
legislaţiei în vigoare. sau a a
O condiţie esenţială pentru infiltrarea specială a colaboratorului titular sau a Afacerii
persoanelor care colaborează în mod confidenţial cu organele investigativ-operative Centrul
în organizaţiile criminale şi la alte obiective este acordul prealabil (exprimat în scris) al jnC3Zur
acestora, date fiind riscul sporit şi responsabilităţile asumate de subiecţi. aor(jjnj
O altă condiţie specifică, ce evidenţiază infiltrarea specială din rîndul măsurilor operative de investigaţii
enumerateîn art.6 pct.2) din Legea privind ASI, constă în faptul că acestea se efectuează exclusiv de către
Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi Centrul pentru
Combaterea Crimelor Qup
Economice şi Corupţiei în condiţiile legii şi numai în cazurile în care aceste măsuri 0peraţji
sînt necesare pentru asigurarea securităţii naţionale, a ordinii publice, bunăstării mjj|oaq
economice a ţării, pentru menţinerea ordinii de drept şi prevenirea sau descoperirea înţocmj
criminalităţii transnaţionale organizate mai spune că fiecare stat-parte prevede feCtl
posibilitatea, conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, acordării de 9 R
№
preveni
grave, p
infracţiunilor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, pentru ocrotirea marcar,
sănătăţii, protejarea moralităţii ori pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor altor
persoane. , ,t, ' .
careex
Infiltrarea specială a colaboratorilor titulari sau a persoanelor care colaborează în mod confidenţial
cu organele investigativ-operative se autorizează prin decizia conducătorului organului care exercită
activitate specială de investigaţii. Informaţiile colectate de persoanele infiltrate, inclusiv fixate cu
ajutorul mijloacelor tehnice speciale, se reflectă în acte operative de serviciu (colaboratorul titular - în
raport, persoana care colaborează în mod confidenţial - în comunicare agenturală), inclusiv în
documente de sinteză - note-memorandum, la care se anexează înregistrările magnetice, alte obiecte şi
materiale dobîndite în mod operativ; actele operative de serviciu se supun secretizării în conformitate
cu actele normative în vigoare şi se păstrează în dosarele de evidenţă specială sau în alte materiale
operative ţinute conform procedurii stabilite.
(o) controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate reprezintă activitatea
inspectorilor (ofiţerilor) operativi, cu participarea altor colaboratori, privind controlul
comportamentului persoanei de la care se extorchează bani sau alte valori,
precum şi a celui (celor) ce săvîrşeşte (săvîrşesc) fapta de extorcare şl fixarea acţiunilor icestora cu ajutorul
metodelor şi mijloacelor tehnice moderne. Potrivit Legii privind ASI (art.8 alin.(4)), controlul transmiterii
banilor sau a altor valori materiale extorcate se efectuează în cazul parvenirii de la o persoană concretă a
unei declaraţii despre faptul extorcării, în baza deciziei motivate a unuia dintre conducătorii organului care
exercită activitatea specială de investigaţii, aprobată de procurorul care conduce sau efectuează urmărirea
penală în cauza dată. Declaraţia despre faptul extorcării de bani sau alte valori, privită prin prisma legii,
constituie un act de sesizare a organului de urmărire penală ce se înscrie în prevederile art.262, 263 şi 265
CPP, astfel, la primirea şi examinarea declaraţiei urmînd să se respecte aceste norme procesuale. Asemenea
declaraţii apar în legătură cu infracţiunile de şantaj (art.189 CP), de corupere pasivă cu extorcarea de bani,
bunuri (art.324 alin.(2) lit.c) CP şi de luare de mită cu extorcarea de bani sau alte valori (art.333 alin.(2) lit.c)
CP), în situaţiile cînd persoanele de la care se extorchează bani sau alte valori declară aceste fapte şi sînt
disponibile să coopereze cu organele competente la demascarea şi reţinerea făptuitorilor în flagrant delict.
Potrivit prevederilor art.6 pct.2) din Legea privind ASI, controlul transmiterii banilor sau a altor valori
materiale extorcate se efectuează exclusiv de către Ministerul Afacerilor Interne, de Serviciul de Informaţii şi
Securitate al Republicii Moldova şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în
condiţiile legii şi numai în cazurile în care aceste măsuri sînt necesare pentru asigurarea securităţii naţionale,
a ordinii publice, a bunăstării economice a ţării, pentru menţinerea ordinii de drept şi prevenirea sau
descoperirea infracţiunilor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, pentru ocrotirea sănătăţii,
protejarea moralităţii ori pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane.
După caracterul şi conţinutul său, controlul transmiterii banilor constituie o operaţiune tactică specială, elaborată şi
planificată din timp, cu calcularea forţelor şi mijloacelor necesare, repartizarea rolurilor între participanţi şi
instructajul acestora, întocmirea unui desen-schiţă al locului transmiterii banilor sau valorilor extorcate, marcarea cu
substanţe chimice sau cu alte substanţe speciale a banilor sau valorilor extorcate şi perfectarea actului de marcare,
coordonarea acţiunilor membrilor grupei care exercită controlul transmiterii banilor, valorilor extorcate, dirijarea
acţiunilor de reţinere a făptuitorului şi a altor complici.
După cum s-a remarcat, controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate vizează atît
comportamentul celui supus extorcării, cît şi al celui (celor) care extorchează bani, bunuri. în raport cu persoana supusă
extorcării, după înregistrarea declaraţiilor făcute şi marcarea banilor sau a altor valori ce urmează a fi transmise, este
determinată linia ei de comportare şi comunicare cu persoana căreia (persoanele cărora) urmează să transmită banii sau
valorile extorcate. Este oportună şi tactic recomandată asigurarea cooperantului, după caz, cu magnetofon,
radiomicrofon sau minivideocameră, camuflate la corp, în vederea fixării acţiunilor ce vor urma pentru încadrarea lor
juridică. Din punct de vedere tactic, atît comportamentul celui supus extorcării, cît şi al celui (al celor) care extorchează
bani, bunuri trebuie să fie în vizorul fi sub controlul neabătut al ofiţerilor operativi, inclusiv al specialiştilor,
asigurîndu- se fixarea neîntreruptă a tuturor acţiunilor şi convorbirilor în procesul controlului transmiterii obiectului
extorcat.
■g
232 Activitatea specială de investleatii V ,i
■ . —————————————————
8 Di
Probe directe şi incontestabile vor fi obţinute prin fixarea actului de transmitere a 0
I -------------------' ---------------------------------r --------' '■■»vv.i c d HK
--------------------n
banilor sau bunurilor şi descoperirea lor asupra celor reţinuţi, acţiuni înregistrate cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice
moderne. Reţinerea făptuitorilor în flagrant ■i
delict serveşte drept temei pentru declanşarea acţiunii de cercetare la faţa locului EH &
(art.118 CPP), efectuarea examinării corporale (art.119 CPP), înfăptuirea percheziţiei ■
corporale şi a ridicam (art.130 CPP), precum şi pentru percheziţia şi ridicarea de preP*
obiecte sau documente (art.125-128 CPP), deci, pentru începerea urmăririi penale. -corcsPun
Controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate se efectuează aîcU
înregistrările magnetice, banii sau alte bunuri care au format obiectul extorcării, alte ctîtutia
fi
materiale colectate şi ridicate.
în legătură cu controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate, ca măsură specială de
investigaţii, se relevă unele incoerenţe şi controverse. în sensul Legii privind ASI, controlul transmiterii banilor
sau a altor valori materiale extorcate precedă începerea urmăriri penale, dat fiind că anume prin intermediul privind inst
acestei măsuri se prezumă colectarea datelor faptice suficiente pentru întrunirea înfăptui
semnelor conţinutului infracţiunii, or, în situaţia prezenţei semnelor obiective şi bancare
esi
subiective cerute de legea penală, care ar mai fi raţionamentul unei asemenea măsuri ban'î°r ^
operative de investigaţie? în acest context, este de neînţeles semnificaţia sintagmei anumitor
o
conţinute în art.8 alin.(4) din Legea privind ASI: „controlul transmiterii banilor sau efectiv.
In i
altor valori materiale extorcate se efectuează în cazul parvenirii de la o persoană masurile
d
concretă a declaraţiei despre faptul extorcării, în baza deciziei motivate a unuia dintre efectiv:
conducătorii organului care exercită activitatea specială de investigaţii, aprobată de a) pînă
procurorul care conduce sau efectuează urmărirea penală în cauza dată", deoarece ban
în momentul aprobării măsurii respective urmărirea penală nu este pornită şi, deci, b)
la el
nici cauza penală. prei
(p) monitorizarea tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare constă în supravegherea
conturilor bancare prin verificarea tuturor tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare,
in condiţii de confidenţialitate, cu respectarea regulilor de conspiraţie. Rezultatele Jiii3^*3
efectuării controlului privind transmiterea banilor sau a altor valori materiale extorcate 3jată
se reflectă în acte operative de serviciu, iar după reţinerea făptuitorului în flagrant fnsensul I*delict - în procese-verbale privind acţiunile de urmărire penală, la care se anexează ^
tor
cunoscute
modul stat
încălcare a
mii
ope
c)
dac
ind I
dai
ob
incluzînd stabilirea beneficiarului şi verificarea schimbării titularilor contului ori a persoanei împuternicite să
ridice sumele din cont, verificarea circulaţiei banilor din cont, precum şi a altor aspecte ale tranzacţiilor în
vederea soluţionării sarcinilor ASI.
Potrivit prevederilor art.6 pct.2) din Legea privind ASI, monitorizarea tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai
multe conturi bancare se realizează exclusiv de către Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi
Securitate al Republicii Moldova *
şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în condiţiile legii şi be
numai în cazurile în care aceste măsuri sînt necesare pentru asigurarea securităţii da
naţionale, a ordinii publice, bunăstării economice a ţării, pentru menţinerea ordinii pe
de drept şi prevenirea sau descoperirea infracţiunilor grave, deosebit de grave şi ar
excepţional de grave, pentru ocrotirea sănătăţii, protejarea moralităţii ori pentru $o
apărarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane. tr.
Pr
Monitorizarea tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare se
realizează în condiţii de confidenţialitate, cu respectarea regulilor de conspiraţie, şi se
autorizează prin decizia conducătorului organului care exercită activitate specială de
investigaţii. Rezultatele monitorizării tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe
conturi bancare se reflectă în acte operative de serviciu, precum şi în acte specifice
circuitului bancar.
Dreptului organelor investigative-operative de a efectua măsura specială în cauză îi
corespunde obligaţia corelativă a instituţiilor bancare. Astfel, instituţia bancară nu poate ascunde,
converti sau transfera bani sau alte valori, ştiind că acestea provin din activităţi criminale, pentru
mascarea originii lor ilegale, şi nici asista persoana angajată în astfel de activităţi pentru evitarea
consecinţelor legale ale faptelor ei. în sensul legii, se consideră că instituţia financiară ştie de
originea ilegală a banilor sau a altor valori cînd faptul acesta este dedus din circumstanţe de facto
obiective. Instituţia financiară trebuie să aducă la cunoştinţa autorităţilor competente faptele
cunoscute ei, care denotă că banii sau alte valori provin din activităţi criminale, în modul stabilit
de legislaţie. Acordarea unor astfel de informaţii nu este considerată încălcare a prevederilor
Legii privind secretul bancar sau comercial (art.23 al Legii privind instituţiile financiare, nr.550
din 21.07.1995).
înfăptuirea monitorizării tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare este
reglementată şi prin Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării
terorismului, nr.l9Q-XVI din 26.07.2007, inclusiv prin impunerea anumitor cerinţe privind
identificarea persoanelor fizice sau juridice şi a beneficiarului efectiv. în acest sens, potrivit
prevederilor art.5 alin.(l), entităţile raportoare aplică măsurile de identificare a persoanelor fizice
sau juridice, precum şi a beneficiarului efectiv:
a) pînă la stabilirea relaţiilor de afaceri sau pînă la deschiderea conturilor bancare;
b) 1a efectuarea unor tranzacţii ocazionale în valoare de cel puţin 50 de mii de lei, precum
şi la efectuarea unor tranzacţii electronice în valoare de cel puţin 15 mii de lei, indiferent de
faptul dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni;
c) dacă există o suspiciune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, independent de
derogări, scutiri sau limite stabilite;
d) dacă există îndoieli privind veridicitatea şi precizia datelor de identificare obţinute.
în conformitate cu alin.(2) art.5 din legea dată, măsurile de identificare cuprind:
a) identificarea şi verificarea identităţii persoanelor fizice sau juridice, a beneficiarului efectiv pe
baza actelor de identitate, precum şi a documentelor, datelor sau informaţiilor obţinute dintr-o
sursă reală şi independentă, pentru posibilitatea de raportare a activităţilor sau tranzacţiilor în
modul stabilit la art.8. La deschiderea oricărui cont sau la iniţierea relaţiilor de afaceri, se va
solicita prezentarea actului de identitate, iar dacă deschiderea contului sau tranzacţia se efectuează
de către o persoană împuternicită, se va solicita şi procura, legalizată în modul stabilit;
■
234 Activitatea specială de investigat» H
H
■ №5
b) identificarea beneficiarului efectiv şi adoptarea de măsuri adecvate şi bazate
pe risc pentru verificarea identităţii lui, astfel încît entitatea raportoare să aibă certitudinea că ştie cine
este beneficiarul efectiv, pentru a înţelege structura ■
proprietăţii şi structura de control al persoanelor fizice şi juridice;
c) obţinerea de informaţii privind scopul şi natura relaţiei de afaceri, privind tranzacţiile complexe şi
neordinare; | 1| un
d) monitorizarea continuă a tranzacţiei sau a relaţiei de afaceri, inclusiv examinarea jnvestig
tranzacţiilor încheiate pe toată durata relaţiei respective, pentru a se asigura .jţjgaţii
că acestea sînt conforme informaţiilor furnizate de entităţile raportoare
rjbuţiil e 1
referitoare la persoanele fizice sau juridice, la profilul activităţii şi la profilul .
fj eC3
riscului, inclusiv, după caz, la sursa bunurilor, şi că documentele, datele sau informaţiile deţinute sînt
actualizate.
în situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a
terorismului, entităţile raportoare aplică măsuri de precauţie sporită (art.6 din Legea cu privire la prevenirea şi
combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului).
Instituţiilor financiare li se interzice să ţină conturi anonime sau conturi pe nume fictive, să stabilească ori să
continue o relaţie de afaceri cu o bancă fictivă sau cu o propoziţie:
bancă despre care se ştie că permite unei bănci fictive să utilizeze conturile sale (art.6 efectuează
alin.(7) din Lege). Securitate
Entităţile raportoare sînt obligate să se abţină de la deschiderea contului, de la şi Corupţie
stabilirea unor relaţii de afaceri, să înceteze ori să refuze îndeplinirea tranzacţiilor l*ntnj as'
în cazul în care nu au fost prezentate actele stabilite pentru identificarea persoanei (ani,pentr
fizice sau juridice ori datele şi informaţiile obţinute sînt neautentice sau neveridice; grave,deo
despre astfel de cazuri entităţile raportoare sînt obligate să raporteze Centrului pentru moralităţii
Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (art.6 alin.(8) din Lege). JP!»
Entităţile raportoare ţin evidenţa informaţiei şi a documentelor persoanelor fizice şi juridice, ale beneficiarului
efectiv, registrul persoanelor fizice şi juridice identificate, arhiva conturilor şi documentelor primare, inclusiv a
corespondenţei de afaceri, pe masun op
o perioadă de cel puţin 7 ani, după terminarea relaţiilor de afaceri sau închiderea a)cen
contului bancar. Entităţile raportoare ţin evidenţa tuturor tranzacţiilor în decursul a de1
organic
ă | cu
privire
li ale
Servicii
1
3.07.20
07 0
primi
efectua
rea
Economici
cel puţin 7 ani după finalizarea acestora (art.7 din Lege). b) sup
Entităţile raportoare sînt obligate să informeze imediat Centrul pentru Combaterea c) intt
Crimelor Economice şi Corupţiei despre orice activitate sau tranzacţie suspectă, în d) cor
curs de pregătire, de realizare sau deja realizată. Datele privind tranzacţia suspectă e) cui
sînt reflectate într-un formular special, care se remite Centrului pentru Combaterea La fe|
Crimelor Economice şi Corupţieiîn cel mult 24 de ore. Tranzacţiile realizate sauîn proces ^Infern
de realizare printr-o operaţiune cu o valoare ce depăşeşte 500 de mii de lei, precum Crime|0r
şi cele realizate prin mai multe operaţiuni, în decursul a 30 de zile calendaristice, în valoarea menţionată, sînt reflectate
în formularul special, care se remite Centrului coljk
orat
:onf
«id
'alo
■
pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cel tîrziu la data de 15 a lunii imediat următoare lunii de
gestiune (art.8 din Lege). Si _No
Partea N 243
3. Competenţele organelor investigativ-operative privind efectuarea măsurilor
operative de investigaţii
Competenţa organelor investigativ-operative include ansamblul drepturilor şi obligaţi,l°r ce revin acestor entităţi
pornind de la scopurile şi sarcinile cadrului legal de activitate. Potrivit prevederilor Legii privind ASI # abilitarea
organelor investigativ- operative cu obligaţii şi drepturi privind efectuarea măsurilor operative de investigaţii nu este
uniformă, unele organe sînt în drept să efectueze toate măsurile operative de investigaţii, altele nu au prerogativa de a
realiza anumite măsuri operative de investigaţii. Raţionamentul acestei atitudini diferenţiate a legiuitorului faţă de
atribuţiile organelor investigativ-operative este determinat de scopul şi sarcinile ce revin fiecărui organ în parte
potrivit cadrului legal de activitate, stabilit prin lege organică (spre exemplu, pentru organele investigativ-operative
ale MAI - prin Legea cu privire la poliţie, nr.416-XII din 18.12.1990; pentru organele investigativ-operative ale
Serviciului de Grăniceri - prin Legea cu privire la Serviciul de Grăniceri, nr.162 din 13.07.2007 ş.a.m.d.).
O primă divizare a competenţelor organelor investigativ-operative în ce priveşte efectuarea măsurilor operative
de investigaţii este prevăzută în art.6 alin.(2), ultima propoziţie: măsurile operative de investigaţii prevăzute la pct.l)
şi pct.2) lit.n)-p) se efectuează exclusiv de către Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate al
Republicii Moldova şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în condiţiile legii şi numai în
cazurile în care aceste măsuri sînt necesare pentru asigurarea securităţii naţionale, a ordinii publice, bunăstării
economice a ţării, pentru menţinerea ordinii de drept şi prevenirea sau descoperirea infracţiunilor grave, deosebit de
grave şi excepţional de grave, pentru ocrotirea sănătăţii, protejarea moralităţii ori pentru apărarea drepturilor şi
libertăţilor altor persoane.
Astfel, de competenţa exclusivă a Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate al
Republicii Moldova şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei ţine, potrivit art.6 alin.(2) pct.l),
efectuarea următoarelor măsuri operative de investigaţii:
a) cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio, video, de fotografiat, de filmat etc.; :
b) supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice;
c) interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri;
d) controlul comunicărilor telegrafice şi al altor comunicări;
e) culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii.
La fel, în atribuţiile exclusive ale Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii
Moldova şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei intră efectuarea măsurilor operative de
investigaţii prevăzute la art.6 alin.(2) pct.2) - n) infiltrarea specială în organizaţiile criminale a colaboratorilor titulari din
subdiviziunile operative şi a persoanelor care colaborează în mod confidenţial cu organele care exercită activitate
specială de investigaţii, utilizînd acte de identitate şi alte documente de acoperire, o) controlul transmiterii banilor sau
altor valori materiale extorcate, p) monitorizarea tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare.
244 Activitatea operativa d»■
Cu
dreptu
ri
exclusi
ve sînt
abilita
te
subdiv
iziunil
e
operat
ive ale
Minist
er
Afacer
ilor
Intern
e,
Centr
ului
pentru
Comb
aterea
Crimel
or
Econo
mice şi
l||i|§ şi
Servici
ului de
Infor
maţii
şi
Securi
tate,
care,
potrivi
t
preved
erilor
art.13
urmărl
mode'
1 colect
1 efecte
| aflate
1 cerce'
1B | m
trans
1 cerc€ k)
t'ner
I) marc
m) expe
n) infilt
subd
cu o iden
0) cont p)
mor A
doue
drepturilo
r
pct.l)lit.a
a) cer
c de f
b) sup
c) inte
d) con
e) culi
I
245 Activitatea operativa d»f$i
din
Legea
privin
d AOl:
au
dreptu
l să
confec
ţioneze
, să
perfect
eze şi
să
folosea
scă în
confor
mitate
cu
instruc
ţiunea
coordo
nată
cu
Procur
orul
Gener
al şi
aprob
ată de
către
condu
cătoru
l
minist
erului
sau
depart
ament
ului
respec
tiv,
actele
care
codific
246 Activitatea operativa d»i
identit
atea
persoa
nelor
cu
funcţii
de
răspu
ndere,
aparte
nenţa
depart
ament
ală I
subdiv
iziunil
or,
organi
zaţiilo
r,
încăpe
rilor,
mijloa
celor
de
transp
ort ale
organe
lor
care
exercit
ă
activit
ate
special
ă de
investi
gaţii,
precu
m şi a
persoa
nelor
care
colabo
247 Activitatea operativa d»rează
cu
aceste
organe
în mod
confid
enţial.
A
doua
divizar
e
vizeaz
ă
abilita
rea
expres
ă (art.8
ălin.j
Z 1 ) a
Servici
ului de
Infor
maţii
şi
Securi
tate cu
o
prerog
ativă
exclusi
vă:
asigur
area
tehnic
ă a
interce
ptării
convor
birilor
telefon
ice, a
contro
lului
comun
icărilo
248 Activitatea operativa d»rtelegr
afice şi
al
altor
comun
icări
prin
interm
ediul
reţelel
or
electro
nice se
realize
ază de
către
subdiv
iziune
a
special
izată a
Servici
ului de
Infor
maţii
şi
Securi
tate al
Repub
licii
Moldo
va, cu
utiliza
rea
mijloa
celor
tehnic
e
special
e,
conect
ate, în
caz de
necesit
ate, la
249 Activitatea operativa d»echipa
mentul
operat
orilor;
semnal
ul ce
urmea
ză a fi
interce
ptat se
trans
mite în
regim
de
timp
real
organ
ului
împute
rnicit
care
exercit
ă
activit
atea
special
ă de
investi
gaţii
pentru
înregis
trarea
şi
înscrie
rea
convor
birilor
şi
comun
icărilo
r pe
suport
de
hîrtie.
Ce
250 Activitatea operativa d»a de-a
treia
divizar
e
preved
e că
măsuri
le
operat
ive de
investi
gaţii
care
asigur
ă
activit
atea
organe
lor de
intern
e, ale
sistem
ului
penite
nciar,
ale
securit
ăţii de
stat,
ale
Centr
ului
pentru
Comb
aterea
Crimel
or
Econo
mice şi
Corup
ţiei şi
ale
apărăr
ii se
înfăpt
251 Activitatea operativa d»uiesc
în
modul
prevăz
ut de
prezen
ta lege
(art.8
alin.
(3)).
Ce
a de-a
patra
şi
ultima
stipula
re
privin
d
compe
tenţa
organe
lor
investi
gativ-
operat
ive
preved
e că
organe
le care
exercit
ă
activit
ate
special
ă de
investi
gaţii,
în
limitel
e
compe
tenţei
lor,
252 Activitatea operativa d»sînt,
de
aseme
nea, în
drept
să
colecte
ze
inform
aţii în
scopul
asigur
ării
securit
ăţii
propri
i (art.7
alin.
(3)).
4.C
ategoriil
e
măsuril
or
operativ
e de
investig
aţii
Legiuito
rul
divizeaz
ă
măsuril
e
operativ
e de
investig
aţii în
anumite
categori
i.
Categor
ia
II.
Duj
în
baz;
-
mă
inv
U
-
mc
253 Activitatea operativa d»măsuril
or
operativ
e de
investig
aţii
relevă
trăsătur
ile
comune
şi
cerinţel
e
privind
efectuar
ea unor
sau
altor
măsuri.
Divizare
a este în
funcţie
de
anumite
criterii:
- mc
I.
Gradul
de
atingere
a
drepturil
or şi
libertăţil
or
persoane
i în AOl
După
acest
criteriu,
legiuitor
ul
împarte
Potri
v (2)),
înfă
conduc
ăi
adjunct
u
Dinsens
i
indifere
n sau
secrc de
către de
către
investig
a
254 Activitatea operativa d»măsurile
operative
de
investiga
ţii în
doua
grupe:
Prim
a
categorie
de
măsuri
reprezint
ă
măsurile
operative
de
investiga
ţii, cu un
regim
juridic
obişnuit,
legiuitor
ul
prezumî
nd că
prin
înfăptuir
ea
acestora
nu se
aduce
atingere
drepturil
or şi
libertăţil
or
persoane
i. La ele
se referă
(art.6
alin.(2)
pct^l
lit.a-p):
a)
255 Activitatea operativa d» ches
tionarea;
b) cule
gerea
informaţi
ei;
c) urm
ărirea
vizuală;
S urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şl mijloacelor tehnice moderne;
1 colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă;
f) efectuarea achiziţiilor de control şi a controlului livrărilor de mărfuri şi producţie aflate în circulaţie
liberă sau limitată;
g) cercetarea obiectelor şi actelor;
h) identificarea persoanei;
j) cercetarea încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi a mijloacelor de transport;
j) cercetarea corespondenţei condamnaţilor;
k) ţinerea convorbirilor cu aplicarea detectorului comportamentului simulat;
I) marcarea cu substanţe chimice şi alte substanţe speciale; m) experimentul
operativ;
n) infiltrarea specială în organizaţiile criminale a colaboratorilor titulari din subdiviziunile operative şi a
persoanelor care colaborează în mod confidenţial cu organele care exercită activitate specială de
investigaţii, utilizînd acte de identitate şi alte documente de acoperire;
o) controlul transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate; p) monitorizarea tranzacţiilor
efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare.
A doua categorie include măsurile prin efectuarea cărora se aduce atingere drepturilor şi libertăţilor
persoanei ocrotite prin lege. La acestea se referă (art.6 alin.(2) pct.l) lit.a-e):
a) cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio, video, de fotografiat, de filmat etc.;
b) supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice;
c) interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri;
d) controlul comunicărilor telegrafice şi al altor comunicări;
e) culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii.
II. După nivelul de autorizare a măsurilor operative de investigaţii în baza acestui criteriu,
măsurile operative de investigaţii se divizează în:
- măsuri operative de investigaţii autorizate de conducătorul organului investigativ-operativ;
- măsuri operative de investigaţii autorizate de procuror;
- măsuri operative de investigaţii autorizate de judecătorul de instrucţie.
Potrivit prevederilor Legii privind activitatea specială de investigaţii (art.7 alin.
(2) ), înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii se va autoriza prin decizia
conducătorului organului care exercită activitate specială de investigaţii sau a
adjunctului acestuia care se ocupă de problemele activităţii operative de investigaţii.
Din sensul acestor prevederi ale legii reiese că toate măsurile operative de investigaţii,
indiferent de gradul de atingere a drepturilor şi libertăţilor persoanei, de forma publică
sau secretă de realizare, de numărul de participanţi şi alte împrejurări se autorizează
de către conducătorul organului care exercită activitate specială de investigaţii sau
de către adjunctul acestuia care se ocupă de problemele activităţii operative de investigaţii.
în mod expres, conform Legii privind activitatea specială de investigaţii (art.8 alin. (4)), doar
măsura de control al transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate se înfăptuieşte în baza
deciziei motivate a unuia dintre conducătorii organului care exercită activitatea specială de investigaţii
aprobată de procurorul care conduce sau efectuează urmărirea penală în cauza dată.
Măsurile operative de investigaţii, prin efectuarea cărora se aduce atingere drepturilor şi
libertăţilor persoanei ocrotite prin lege, se autorizează de către judecătorul de instrucţie.
III. După regimul de confidenţialitate al măsurilor operative de investigaţii
După acest criteriu se evidenţiază:
- măsuri operative de investigaţii publice (chestionarea publică a unei persoane, cercetarea
publică a unor obiecte sau acte etc.);
- măsuri operative de investigaţii conspirate (chestionarea cifrată a unei persoane, cercetarea
cifrată a unor obiecte sau acte etc.);
- măsuri operative de investigaţii în secret (chestionarea în secret a unei persoane, cercetarea în
secret a unor obiecte sau acte etc.).
IV. în funcţie de asistenţa tehnică a măsurilor operative de investigaţii
- măsuri operative de investigaţii simple;
- măsuri tehnico-operative de investigaţii.
V. în funcţie de participarea agenturii la măsurile operative de investigaţii
- măsuri operative de investigaţii simple;
- măsuri operative agenturale^
VI. în funcţie de sarcinile soluţionate cu ajutorul măsurilor operative de investigaţii
- măsuri investigativ-operative de documentare;
- măsuri investigativ-operative de urmărire;
- măsuri investigativ-operative de căutare;
- măsuri investigativ-operative de identificare; rilp
- măsuri operativ-profilactice;
- măsuri administrative de control în procesul investigativ-operativ.
5. Temeiurile înfăptuirii măsurilor operative de investigaţii Potrivit prevederilor Legii
privind ASI (art.6 alin.(l)), măsurile operative de investigaţii se înfăptuiesc numai în conformitate cu
legea în cauză şi numai în cazurile cînd pe altă cale este imposibil de a asigura realizarea sarcinilor
prevăzute în art.2 al Legii.
Temeiurile12 înfăptuirii măsurilor operative de investigaţii sînt prevăzute la art.7 al Legii privind ASI
şi după natura şi conţinutul lor pot fi clasificate în următoarele categorii:
j) , fonfi'
i Hiac1
precum !
datele g
privind
P1
judecată
<
privind f
neidentif
c) însărcina
instanţei
Temeiuri jui
d) interpe
li temeiur
e) interpe
l ale
alto
Moldo
v
Temeiuri
ji Organele
<
competenţ
ei bănuite:
a)
privind
b) privin
c pentri
c) privim
mater
d) privin
şi des
e) în leg
licenl
Organ
el lor, sînt,
de proprii.
Toate a<
ospe
cont
fără
pret
proi
urrr
u Cuvîntul „temei" înseamnă „motiv, pricină, cauză; prilej" (DEX , Institutul de Lingvistică „lorgu
Iordan", ed. a ll-a, p.1082. - Bucureşti, 1998).
Temeiurijuridico-penale (ort.7 alin.(1)):
B circumstanţele neclare în legătură cu pornirea urmăririi penale;
| informaţiile devenite cunoscute organelor care exercită ASI:
i privind acţiunea contrară legii în curs de pregătire, comitere sau deja comisă, precum şi privind
persoanele care o pregătesc, o comit sau au comis-o, dacă datele pentru pornirea urmăririi penale sînt
insuficiente;
- privind persoanele care se ascund de organele de urmărire penală sau de judecată ori se eschivează
de la sancţiunea penală;
- privind persoanele dispărute fără urmă şi privind depistarea cadavrelor neidentificate.
c) însărcinările ofiţerului de urmărire penală, indicaţiile procurorului sau decizia instanţei de judecată
în cauze penale aflate în procedura lor.
Temeiuri juridico-mixte (art.7 alin.(l)):
d) interpelările altor organe care exercită activitate specială de investigaţii, în temeiurile indicate în
prezentul articol;
e) interpelările organizaţiilor de drept internaţionale şi ale organelor de drept ale altor state, în
conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Temeiuri juridico-administrative (art. 7 alin.(3)):
Organele care exercită activitatea investigativ-specială sînt în drept, în limitele competenţei lor, să
colecteze informaţii necesare ce caracterizează persoanele bănuite:
a) privind accesul lor la informaţii ce constituie secret de stat;
b) privind admiterea lor la muncă la obiectivele care prezintă un pericol sporit pentru viaţa şi sănătatea
oamenilor, precum şi pentru mediu;
c) privind admiterea lor la activitatea investigativ-specială sau accesul la materialele primite pe
parcursul executării ei;
d) privind stabilirea sau întreţinerea cu ele a unor relaţii de colaborare la pregătirea şi desfăşurarea
măsurilor operative de investigaţii;
e) în legătură cu examinarea de către Camera de Licenţiere a cererii de eliberare a licenţei pentru
activitate particulară de detectiv şi/sau de pază.
Organele care exercită activitate specială de investigaţii, în limitele competenţei lor, sînt, de asemenea,
în drept să colecteze informaţii în scopul asigurării securităţii proprii.
Toate aceste temeiuri juridice includ două aspecte:
- aspectul faptic, care reiese din scopurile ei şi sarcinile ASI (prezenţa semnelor conţinutului
infracţiunii, cauza penală în procedură, dispariţia unei persoane fără urmă, depistarea unui cadavru
neidentificat ş.a.);
— pretextul, care reflectă datele concrete expuse în actele operative de serviciu, procesuale ori
administrative, care sînt formalizate (însărcinarea ofiţerului de urmărire penală, indicaţiile
procurorului, comunicarea confidentului ş.a.).
261 Activitatea operativă de Investigat» rbirilor6. Condiţiile înfăptuirii măsurilor operative de investigaţii Condiţiile de
înfăptuire a măsurilor operative de investigaţii reprezintă anumite stări, împrejurări sau situaţii
prevăzute de legislaţia în domeniu a căror prezenţă determină posibilitatea efectuării unor sau altor
măsuri investigativ-operative.
Potrivit Legii privind AOl, anumite condiţii de înfăptuire a măsurilor operative de investigaţii
sînt prevăzute expres în textul art.8, iar altele se conţin în diferite norme ale legii. După caracterul
lor, aceste condiţii se divizează în: i condiţii generale;
| condiţii speciale.
Condiţii generale de înfăptuire a măsurilor operative de investigaţii:
S măsurile operative de investigaţii se înfăptuiesc numai în conformitate cu legislaţia în vigoare şi doar în
cazurile cînd pe altă cale este imposibil de a realiza sarcinile activităţii operative de investigaţii (art.6
alin.(l) din Legea privind AOl);
S înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii pentru soluţionarea scopurilor şi sarcinilor
neprevăzute de Legea privind AOl nu se admite (art.5 alin.(l) din Legea privind AOl);
S înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii se autorizează prin decizia conducătorului
organului investigativ-operativ sau a adjunctului acestuia, care se ocupă de problemele
activităţii operative de investigaţii (art.7 alin.(2) din Legea privind AOl);
S măsurile operative de investigaţii se înfăptuiesc cu respectarea regulilor de conspiraţie (art.6
alin.(2) din Legea privind AOl);
S măsurile operative de investigaţii care asigură securitatea proprie a organelor investigativ-operative se
înfăptuiesc în condiţiile legii.
Condiţii speciale de înfăptuire a măsurilor operative de investigaţii:
y înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii ce violează drepturi ocrotite de lege (art.8 alin.
(l) din Legea privind AOl):
a) cercetarea domiciliului şi instalareaîn el a aparatelor audio, video, de fotografiat, de filmat
etc.;
b) supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice;
c) interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri;
d) controlul comunicărilor telegrafice şi al altor comunicări;
e) culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii
se admite doar în scopul culegerii informaţiilor despre persoanele care pregătesc, întreprind
tentative de comitere, comit sau care au comis infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de
■B
’specială de 1
din H pn!
asigurare„a..
comunica rilo
electronice
de informaţ
tehnice spec
Semnalul ce
organului înr
înregistrare«
(art.8 alin.(: /
măsurile o
interne, ale
Combatere;
modul prev /
controlul tr în
cazul p;
extorcării, i
exercită aci
sau efectui
AOl);
S ordonanţa
demersul
materialei
păstrează
AOl);
^ înfăptuire
de cel mi
acest terr
investigaţ
/
1
li
7.
Proc
Potrivii
decizia
co se
ocupă
Privind
AC I
regimt CO
nîinutu
B§§
^stigati
|re8ulame
JstlgaţiP
r°cedură
| 1 | 262grave şi numai în baza încheierii judecătorului de instrucţie şi a deciziei motivate a unuia din
conducătorii organului respectiv, care exercită AOl. Lista categoriilor unor astfel de conducători se
stabileşte de actele normative departamentale.
H *n cazul apariţiei pericolului pentru viaţa, sănătatea, proprietatea unor persoane aparte, la cererea lor sau
cu acordul lor în scris, se permite interceptarea
| 1 | 263convorbirilor prin telefonul acestora sau prin alte aparate de intercomunicaţii în baza hotărîrii
aprobate de conducătorul organului care exercită activitatea specială de investigaţii cu autorizarea
judecătorului de instrucţie (art.8 alin.(2) din Legea privind ASI); 11HhHI
1 asigurarea tehnică a interceptării convorbirilor telefonice, a controlului comunicărilor telegrafice şi a
altor comunicări prin intermediul reţelelor electronice se realizează de către subdiviziunea
specializată a Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, cu utilizarea mijloacelor
tehnice speciale, conectate, în caz de necesitate, la echipamentul operatorilor. Semnalul ce urmează a
fi interceptat se transmite în regim de timp real organului împuternicit care exercită activitatea
specială de investigaţii pentru înregistrarea şi înscrierea convorbirilor şi comunicărilor pe suport de
hîrtie (art.8 alin.(21) din Legea privind ASI);
S măsurile operative de investigaţii care asigură activitatea organelor de interne, ale sistemului
penitenciar, ale securităţii de stat, ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
şi ale apărării se înfăptuiesc în modul prevăzut de Legea privind ASI (art.8 alin.(3) din Legea privind
ASI);
S controlul transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate se efectuează în cazul parvenirii de la
o persoană concretă a declaraţiei despre faptul extorcării, în baza deciziei motivate a unuia dintre
conducătorii organului care exercită activitatea investigativ-specială, aprobată de procurorul care
conduce sau efectuează urmărirea penală în cauza dată (art.8 alin.(4) din Legea privind
Am
S ordonanţa motivată privind înfăptuirea măsurii operative de investigaţii, demersul procurorului şi
încheierea judecătorului de instrucţie, precum şi materialele care au servit drept temei pentru luarea
unei astfel de hotărîri se păstrează în conformitate cu legislaţia în vigoare (art.8 alin.(5) din Legea
privind ASI);
S înfăptuirea măsurii operative de investigaţii se autorizează pentru o durată de cel mult 30 de zile. Pentru
motive temeinic justificate, în aceleaşi condiţii, acest termen poate fi prelungit. Durata totală a
înfăptuirii măsurii operative de investigaţii nu poate depăşi 6 luni (art.8 alin. (6) din Legea privind
ASI).
7. Procedura autorizării şi înfăptuirii măsurilor operative de investigaţii
Potrivit legii, înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii se autorizează prin decizia conducătorului
organului investigativ-operativ sau adjunctului acestuia care se ocupă de problemele activităţii operative de
investigaţii (art.7 alin.(2) din Legea privind ASI). Procedura autorizării măsurilor operative de investigaţii este
în funcţie de regimul juridic al acestora (extrajudiciare sau se realizează în procesul penal), de conţinutul
măsurilor, de temeiurile şi condiţiile de înfăptuire a acestora. Procedura autorizării măsurilor operative de
investigaţii de către conducătorul organului investigativ-operativ este reglementată prin acte normative
departamentale (regulamente, instrucţiuni, ordine). Procedura autorizării măsurilor operative de investigaţii de
către procuror şi judecătorul de instrucţie este prevăzută de Codul de procedură penală (art.304-306 CPP).
192 Activitatea operativă de Investigaţii
Procedura de autorizare a măsurilor operative de investigaţii de către procuror şi judecătorul de
instrucţie se iniţiază în temeiul ordonanţei motivate a organului investigativ-operativîn baza căreia
procurorul care conduce sau efectuează nemijlocit urmărirea penală în cauza respectivă întocmeşte
demersul prin care se solicită acordul pentru efectuarea măsurii respective (art.304 alin.(l) CPP). în
demers procurorul trebuie să menţioneze cauza penală în cadrul căreia se solicită autorizarea măsurii
operative de investigaţii respective, persoana care înaintează demers şi cui este adresat demersul, dosarul
penal în baza căruia se solicită autorizarea respectivă, pentru ce măsură specială concretă se solicită
autorizare, date care confirmă necesitatea efectuării măsurii respective. La demers se anexează ordonanţa
motivată a organului care exercită activitatea specială de investigaţii şi materialele ce confirmă necesitatea
efectuării acestei măsuri.
Ordonanţa organului care exercită activitatea specială de investigaţii trebuie să corespundă cerinţelor
prevăzute de art.255 CPP, adică, să fie motivată şi să includă: data şi locul întocmirii, numele, prenumele
şi calitatea procesuală a persoanei care o întocmeşte, cauza la care se referă, obiectul măsurii operative al
cărei acord se solicită, se descrie fapta incriminată, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrşirii acesteia,
forma vinovăţiei, consecinţele infracţiunii, pe baza cărora se stabilesc măsurile operative de investigaţii
necesare pentru a fi efectuate, rezultatele care urmează a fi obţinute în urma efectuării acestei măsuri,
termenul de efectuare a măsurii respective, locul efectuării, responsabilii de executare, modul de fixare a
rezultatelor şi alte date relevante pentru autorizarea măsurii de către judecătorul de instrucţie.
în scopul asigurării confidenţialităţii măsurilor operative de investigaţii, demersul şi materialele ataşate
urmează să fie prezentate nemijlocit judecătorului de instrucţie, care le va înregistra într-un registru
special.
Demersul referitor la efectuarea măsurilor operative de investigaţii se examinează de către judecătorul
de instrucţie în şedinţă închisă, cu participarea procurorului şi, după caz, a reprezentantului organului care
exercită activitatea specială de investigaţii (art.305 alin.(l) CPP).
Demersul referitor la efectuarea cercetării operative a încăperii, interceptarea convorbirilor telefonice şi a
altor convorbiri trebuie să fie examinat de către judecătorul de instrucţie imediat, dar nu mai tîrziu de 4 ore
de la primirea demersului (art.305 alin.(3) CPP).
în termenul fixat, judecătorul de instrucţie deschide şedinţa de judecată, anunţă ce demers va fi examinat
şi verifică împuternicirile participanţilor la proces (art.305 alin.(4) CPP).
Procurorul care a înaintat demersul argumentează motivele şi răspunde la întrebările judecătorului de
instrucţie (art.305 alin.(5) CPP).
După efectuarea controlului temeiniciei demersului, judecătorul de instrucţie, prin încheiere, autorizează
efectuarea măsurii operative de investigaţii sau respinge demersul (art.305 alin.(7) CPP).
încheierea judecătorului de instrucţie, adoptată în condiţiile prezentului articol, este definitivă, cu
excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod (art.305 alin.(8) CPP).
în încheierea judecătorească privind efectuarea măsurilor operative de investigaţii seva indica: data şi
locul întocmirii ei, numele şi prenumele judecătorului de instrucţie, persoana cu funcţie de răspundere şi
organul care a înaintat demersul, organul care efectuează măsurile operative de investigaţii, cu indicarea
scopului efectuării acestor măsuri şi a persoanei la care se referă ele, precum şi menţiunea despre autorizarea
acţiunii sau respingerea ei, termenul pentru care este autorizată acţiunea, persoana cu funcţie de răspundere
sau organul abilitat de a executa încheierea, semnătura judecătorului de instrucţie certificată cu ştampila
instanţei judecătoreşti (art.306 CPP).
Procedura înfăptuirii măsurilor operative de investigaţii cuprinde totalitatea regulilor, temeiurilor şi
condiţiilor de iniţiere, autorizare şi executare a acestor măsuri, precum şi de perfectare a actelor operative de
serviciu. Procedura privind măsurile operative de investigaţii este în funcţie de regimul, conţinutul măsurilor,
de temeiurile şi condiţiile de înfăptuire a acestora şi diferă de la un caz la altul.
în faza de pregătire a măsurilor operative ofiţerul operativîndeplineşte următoarele activităţi:
- perfectarea raportului motivat pe numele conducătorului organului investigativ- operativ privind
necesitatea şi oportunitatea efectuării măsurilor operative de investigaţii solicitînd autorizarea acestora;
- îndeplinirea ordonanţei motivate în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi ale
Legii privind ASI referitoare la autorizarea efectuării măsurilor operative de investigaţii;
~ identificarea persoanei, obiectului, locului sau mediului în privinţa cărora se vor efectua măsurile
operative de investigaţii respective;
- prognozarea informaţiilor ce vor fi colectate cu ocazia desfăşurării măsurilor operative de investigaţii;
~ verificarea persoanei (persoanelor), obiectului, faptei de interes operativ pe sistemele informaţionale de
evidenţă;
- stabilirea surselor din care urmează să se obţină datele şi informaţiile ce prezintă interes operativ;
- determinarea locului, timpului, tacticii, metodelor, a altor aspecte şi condiţii de efectuare a măsurilor
operative de investigaţii;
- după caz, se recurge la perfectarea documentelor de acoperire cu ocazia efectuării măsurilor operative
de investigaţii;
- se documentează cu privire la domeniul, profesia, activitatea prezentată prin actele şi echipamentul de
acoperire;
- se contactează sursele necesare (inspectorul de sector, serviciul de exploatare a locuinţelor, oficiul
poştal, policlinica şi medicul de familie etc.), pentru a obţine anumite date sau informaţii utile cu
privire la obiectiv ori pentru a însuşi anumite recomandări cu privire la alte surse ce pot fi contactate;
- se verifică persoanele ce vor fi folosite ca surse de informare şi natura relaţiilor acestora cu subiectul,
fapta supusă controlului (prelucrării) operative;
- întocmirea unui plan în baza căruia se vor efectua măsurile operative corespunzătoare, care va include
atît activităţile de pregătire, cît şi măsurile concrete ce urmează a fi realizate de fiecare participant la
ASI.
192 Activitatea operativă de Investigaţii
Desfăşurarea măsurilor operative de investigaţii include ansamblul de activităţi realizate de către
inspectorul (ofiţerul) operativ în scopul culegerii informaţiilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor
ASI, precum şi în vederea clarificării aspectelor specifice cauzei concrete aflate în lucru.
8. Perfectarea actelor de serviciu privind rezultatele măsurilor
investigativ-operative
Potrivit Legii privind ASI, rezultatele măsurilor operative de investigaţii se reflectă în actele operative
de serviciu şi se sistematizează (art.9 alin.(2)). în Legea privind ASI nu sînt stipulate actele operative de
serviciu, acestea urmînd a fi reglementate prin actele normative departamentale ale organelor care exercită
activitate specială de investigaţii. în conformitate cu regulamentele şi instrucţiunile departamentale privind
organizarea şi desfăşurarea activităţii operative de investigaţii de către organele împuternicite prin lege,
rezultatele măsurilor investigativ-operative sînt reflectate în următoarele acte operative de serviciu - note,
rapoarte, acte, sinteze, memorandumuri, ordonanţe etc. - întocmite în temeiul prevederilor Legii cu privire la
activitatea specială de investigaţii şi potrivit procedurii, formei şi cerinţelor actelor normative
departamentale privind activitatea specială de investigaţii a organelor abilitate.
Se recomandă respectarea următoarelor reguli de perfectare a actelor operative de serviciu:
- se indică constituentele obligatorii ale documentului: denumirea actului întocmit; data, locul şi
timpul perfectării; apartenenţa departamentală a inspectorului (ofiţerului) operativ executant,
funcţia, gradul, numele şi prenumele lui; date despre participanţii la măsurile efectuate; cadrul
normativ al măsurilor acţiunilor realizate; textul de bază; concluzii şi anexe; semnătura
executantului şi, după caz, a participanţilor;
- după caz, în funcţie de natura şi caracterul măsurilor înfăptuite şi regimul juridic al informaţiilor
obţinute, documentul perfectat se supune secretizării cu indicarea parafei de secretizare şi este
obligatorie înregistrarea lui cu respectarea prevederilor Legii cu privire la secretul de stat din
17.05.1994, precum şi a ordinelor şi instrucţiunilor departamentale privind asigurarea regimului
secret;
- actele operative de serviciu se acumulează, se sistematizează şi se păstrează în dosarele de
evidenţă specială (ori alte materiale operative aflate în lucru), cu respectarea cerinţelor regimului
secret.
pefinjt
!
B
j flvestig3
Identific«
Explicat'
investiga
5
|
Determir
investiga
2. Deter
mir
investiga
3. Deli
mitai
privind e
4. Clasif
icaţi
investiga
5. Ident
ifica
operative
6. Ident
ificai
operative
Sa
1. Argu
mer
măsurilo
2. Argu
mer
investiga
3. Stabiliţ
i*
serviciu
;
4. Prezen
t:
actelor i
B. Actr
Măsuri
op
regleme
nt
internaţ
io
Tipolog
ia Î
! |§§ mm
BH
să definească mijloacele ASI; ap№ 3 o0fi
să identifice spectrul mijloacelor ASI; Bg Bl
să determine sistemele informaţionale utilizate în activitatea de prevenire şi I i|
combatere a infracţiunilor; I hI;
------,---------o-------------------------------- 7--------------------------------------- • ' B
juridic al informaţiilor utilizate pentru soluţionarea cauzelor aflate în lucru; '
- să cunoască posibilităţile sistemului informaţional al Biroului Naţional Central | ^ j.
să explice regimul sistemelor informaţionale de evidenţă, semnificaţia şi efectul /
Ba* * B , ------------------------------------ aga g inf
alte
. —l^’ll
II. Repere de conţinut pupădestîVli
1. Mijloacele activităţii operative de investigaţii - noţiunea, elementele
constitutive şi clasificarea Ca activitate practică şi social-utilă, activitatea specială de investigaţii, pe lîngă ^
utilizarea unor forţe şi metode specifice acestei activităţi, care o deosebeşte de alte " mijloace
activităţi statale (activitatea de urmărire penală, activitatea administrativă etc.), ' mijloace
presupune şi aplicarea unor mijloace în vederea realizării sarcinilor ASI, mijloace - mijloace
menite să contribuie nemijlocit la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, asigurarea - mijloace
restituirii prejudiciului cauzat de infracţiuni, căutarea persoanelor care se ascund de - mijloace
organele de urmărire penală, de instanţa de judecată sau se sustrag de la sancţiunea - mijloao
penală şi a celor dispăruţi fără urmă, precum şi la soluţionarea altor sarcini ale ASI. Dupăreg/r
De altfel, realizarea acestor sarcini fără utilizarea mijloacelor de transport, fără - mijloac
mijloace electronice de comunicare, fără mijloace tehnice de înregistrare magnetică, - mij|oac
fără mijloace computaţionale, fără sisteme informaţionale, fără evidenţe, fără alte . mjj|oa(
Tema 4. MIJLOACELE ACTIVITĂŢII OPERATIVE DE INVESTIGAŢII KL M .
252 Activitatea specială de Investiga ţii I H utili*I. Obiective de referinţă:
. . n .
Interpol al MAI al Republicii Moldova şi accesul la acest sistem; nifti3le 's
- să identifice cadrul normativ şi metodologic privind aplicarea mijloacelor ' ^ţgpţe
tehnice (a tehnicii speciale, a tehnicii operative) în activitatea specială de " j |0i
investigaţii.
- mijloa
ce
- mijloa
ce
- mijloa
ce
192 Activitatea operativă de Investigaţiimijloace moderne este practic imposibilă. |f| gjj £
Astfel, prin mijloace ale ASI se auîn vedere anumite elemente, obiecte, instrumente ^5^ ar
prevăzute de legislaţie, de natură să asigure executareaactivităţii operative de
inclusivînso'
investigaţii şi să sporească eficienţa ei. fye($eadm
Admisibilitatea utilizării diferitelor mijloace în activitatea specială de investigaţii Aprindte
este stipulată atît în Legea privind ASI, cît şi în alte legi care servesc drept bază ^
juridică pentru exercitarea acestei activităţi. Potrivit prevederilor art.6 alin.(4) din ^. . tu
Legea privind ASI, în procesul efectuării măsurilor operative de investigaţii se face uz de sisteme
informaţionale, de aparate de înregistrare video, audio, de filmat, de fotografiat şi de alte mijloace tehnice
moderne. Legiuitorul nu determină limitativ spectrul şi categoria mijloacelor care pot fi utilizate în procesul
desfăşurării ASI, dar stabileşte anumite cerinţe generale privind aplicarea acestora:
i ||
- se admite doar aplicarea acelor mijloace care nuprezintă pericol pentru viaţa B
şi sănătatea persoanei; 1
jB Iii
■ HI
n
aplicarea unor sau altor mijloace nu va dăuna mediului.
Mijloacele utilizate în procesul activităţii operative de investigaţii după funcţii, destinat*^
regimul de aplicare, după alte criterii sînt clasificate în diverse grupe. Astfel, după caracterul
funcţiilor şi calităţi se evidenţiază mijloacele:
I tehnice (aparate, dispozitive, alte obiecte special construite sau adaptate şi aplicate în vederea
realizării sarcinilor ASI);
- de transport (automobile obişnuite sau speciale, alte feluri de transport);
- arme şi muniţii;
- financiare;
- documente;
- sisteme informaţionale (baze integrale de date, fişiere, colecţii de obiecte
etc.);
- animale (spre
exemplu, cîinii dresaţi); ■
- substanţe chimice şi alte substanţe speciale;
- alte mijloace, inclusiv speciale (cătuşe, bastoane de cauciuc, gaz lacrimogen etc.).
După destinaţie, mijloacele pot fi clasificate în:
- mijloace de colectare a informaţiei;
- mijloace de interceptare a informaţiei;
- mijloace de control acustic;
“ mijloace de cercetare a obiectelor şi documentelor;
- mijloace de vizualizare;
- mijloace de fixare a informaţiei;
- mijloace de identificare;
“ mijloace de curmare a acţiunilor infracţionale;
* mijloace de asigurare financiară, logistică etc.
După regimul de aplicare, se evidenţiază:
- mijloace publice;
- mijloace speciale;
- mijloace confidenţiale.
Este de arătat că prin Legea privind activitatea specială de investigaţii sînt prevăzute anumite
condiţii privind efectuarea măsurilor operative de investigaţii, inclusiv însoţite de aplicarea
mijloacelor tehnice, care violează drepturi ocrotite de lege (se admit doar în scopul culegerii
informaţiilor despre persoanele care pregătesc, întreprind tentative de comitere, comit sau care au
comis infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave şi numai în baza încheierii
judecătorului de instrucţie şi a deciziei motivate a unuia dintre conducătorii organului respectiv,
192 Activitatea operativă de Investigaţii
care exercită ASI -art.8 alin.(1); în cazul apariţiei pericolului pentru viaţa, sănătatea, proprietatea
unor persoane aparte, la cererea lor sau cu acordul lor în scris, se permite interceptarea
convorbirilor prin telefonul acestora sau prin alte aparate de intercomunicaţii în baza hotărîrii
aprobate de conducătorul organului care exercită activitatea specială de investigaţii cu autorizarea
judecătorului de instrucţie (art.8 alin.(2)).
în legătură cu utilizarea anumitor categorii de mijloace tehnice mai este de arătat că, potrivit
prevederilor art.8 alin.(21) din Legea privind ASI, asigurarea tehnică a
192 Activitatea operativă de Investigaţii|g infor"
n KBH
H Ba
* aţiona'e'
■ >"cadl 2
al Leg" c
■ potrivit
leg
■
E
|
j(t-
(art-
3):3)
evidenţi
le-au să
b) înre
gist
c) atrib
uir
d) utiliz
ări
e) teme
in
f) accesul
g) proted
h) con
tro
Sistemul
<
1) colect
e caract
2) asi
gură a)
a infre
Moldc pedej
cau;
bj ac) aobi
i
d) a
per
e)
I n
6) a alte
per
pera
3) asigu
Sarti4) asigu
^riatne
juHr;r(9li6rs°a
>
2. Sisteme informaţionale în activitatea specială de investigaţii
Activitatea organelor abilitate cu prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, asigurarea restituirii
prejudiciului cauzat, căutarea persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală, de instanţa
de judecată sau se sustrag de la sancţiunea penală şi a celor dispăruţi fără urmă, pe lîngă efortul
factorului uman, susţinut de utilizarea mijloacelor tehnice moderne, invocă şi o asigurare
informaţională adecvată, pe măsură să contribuie la soluţionarea acestor sarcini. Drept bază juridică
pentru asigurarea informaţională a organelor investigativ-operative şi a altor entităţi abilitate în
domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii şi ocrotirii ordinii de drept servesc următoarele legi:
- Legea cu privire la sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a
cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, nr.216 din 29.05.2003;
- Legea cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, nr.467 din
21.11.2003;
- Legea cu privire la înregistrarea dactiloscopică de stat, nr.1532 din 12.12.2002;
- Legea cu privire la informatică, nr.1069 din 22.06.2000;
- Legea cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali,
nr.220 din 19.10.2007;
- Legea cu privire la registre, nr.71 din 22.03.2007;
- Legea cu privire la statistica oficială, nr.412 din 09.12.2004;
- Legea cu privire la actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, nr.273 din
09.11.1994;
- alte legi şi acte normative.
în conformitate cu prevederile legii, în procesul efectuării măsurilor operative de investigaţii se
face uz de sisteme informaţionale (art.6 alin.(4) din Legea privind ASI). Prin sistem informaţional,
potrivit legislaţiei în vigoare, se subînţelege totalitatea de resurse şi tehnologii informaţionale
interdependente, de metode şi de personal, destinată păstrării, prelucrării şi furnizării informaţiilor
(art.3 al Legii cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, nr.467 din 21.11.2003).
Printre
interceptării convorbirilor telefonice, a controlului comunicărilor telegrafice şl a altor comunicări
prin intermediul reţelelor electronice se realizează de către subdiviziunea specializată a Serviciului
de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, cu utilizarea mijloacelor tehnice speciale,
conectate, în caz de necesitate, la echipamentul operatorilor.
în ceea ce priveşte procedura concretă, regulile de aplicare a unor sau altor mijloace, metodele şi
tactica utilizării mijloacelor tehnice şi a altor categorii de mijloace în procesul desfăşurării activităţii
operative de investigaţii, acestea sînt reglementate prin regulamente şi instrucţiuni departamentale
adoptate în condiţiile legii.
Abaterile şi încălcările prevederilor legii privind utilizarea unor sau altor mijloace în cadrul
exercitării ASI afectează valoarea probatorie a datelor faptice obţinute şi determină survenirea
răspunderii juridice în privinţa factorilor care s-au făcut vinovaţi de comiterea lor.
192 Activitatea operativă de Investigaţii
partea II 257
Hj| sistemele informaţionale utilizate în domeniu se evidenţiază Sistemul informaţional
|H I integral automatizat de evidenţa a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor
care au sâvîrşit infracţiuni, care include totalitatea resurselor şi tehnologiilor informaţionale,
mijloacelor tehnice de program, metodologiilor şi personalului, aflate '^u M în interconexiune şi destinate
păstrării, prelucrării şi utilizării informaţiilor cu caracter
criminal în cadrul băncii centrale de date, precum şi evidenţei unice a infracţiunilor (art.2 al Legii cu privire
la sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor
care au săvîrşit infracţiuni, nr.216 din 29.05.2003).
Potrivit legii, Sistemul se creează şi funcţionează în baza următoarelor principii (art.3):
H
a) evidenţa unică şi înregistrarea centralizată a infracţiunilor şi a persoanelor care le-au săvîrşit;
b) înregistrarea informaţiei în ordine cronologică;
c) atribuirea fiecărei informaţii a unui număr în ordinea înregistrării ei;
d) utilizarea formularelor-tip ale actelor de evidenţă primară;
e) temeinicia, plenitudinea, veridicitatea şi oportunitatea prezentării informaţiei;
f) accesul sancţionat şi limitat la informaţie;
g) protecţia şi securitatea informaţiei;
h) controlul asupra utilizării informaţiei.
Sistemul are următoarele funcţii (art.4):
1) colectează, acumulează, prelucrează, păstrează şi actualizează informaţia cu caracter
criminal;
2) asigură la nivel de stat evidenţa unică:
a) a infracţiunilor şi a persoanelor care le-au săvîrşit (inclusiv locuitorii Republicii Moldova
care au săvîrşit infracţiuni pe teritoriul altor state), precum şi a pedepselor aplicate lor;
b) a cauzelor penale şi acţiunilor de urmărire penală;
c) a obiectelor marcate;
d) a persoanelor dispărute fără urmă şi persoanelor date în urmărire;
e) a persoanelor deţinute şi celor aflate în instituţiile penitenciare;
f) a persoanelor eliberate din locurile de detenţie;
g) a altei informaţii cu caracter criminal;
3) asigură cu informaţie specială şi statistică conducerea ţării, a ministerelor şi
departamentelor interesate şi a organelor de urmărire penală;
4) asigură schimbul de informaţie cu caracter criminal între organele de urmărire penală şi alte
autorităţi publice (schimb reciproc de date între sistemele informaţionale departamentale), precum şi
cu organele similare din alte ţări;
11
192 Activitatea operativă de Investigaţii
5) supraveghează respectarea disciplinei de înregistrare şi evidenţă a infracţiunilor şi a
persoanelor care le-au săvîrşit, a altei informaţii cu caracter criminal, elaborează şi realizează măsuri
de reacţionare oportună la tendinţele şi manifestările negative;
6) asigură din punct de vedere organizatoric, normativ şi metodic activitatea organelor de
urmărire penală care exercită nemijlocit funcţiile de evidenţă a informaţiei cu caracter criminal;
7) asigură funcţionarea complexului tehnic de program şi a reţelelor informaţionale utilizate în cadrul
Sistemului.
Participanţi la Sistem sînt organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti şi organele de executare
a pedepsei privative de libertate (art.5 din Lege).
Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a
persoanelor care au săvîrşit infracţiuni este constituit din banca centrală de date şi din bănci locale de date;
banca centrala de date - totalitatea informaţiilor parvenite din băncile locale de date şi a produselor de
program pentru dirijarea bazelor de date, precum şi a masivelor informaţionale manuale cu caracter
criminal; banca locala de date - totalitatea bazelor de date ale participantului la Sistem şi a produselor de
program pentru dirijarea lor.
Componentele principale ale băncii de date sînt baza de date şi sistemul de dirijare a bazei de date. Bază
de date constituie totalitatea datelor cu caracter criminal, organizate conform unei anumite structuri
conceptuale, cu descrierea caracteristicilor acestor date, ţinîndu-se cont de conexiunea dintre părţile lor
componente, care se utilizează la combaterea criminalităţii. Sistemul de dirijare a bazei de date reprezintă
un sistem informatic-ansamblu de programe şi echipamente care asigură prelucrarea automată a datelor.
Administrarea băncii centrale de date, înregistrarea şi evidenţa centralizată a informaţiei cu caracter
criminal, precum şi eliberarea rapoartelor statistice generalizate privind starea infracţionalităţii în ţară se
efectuează de către Ministerul Afacerilor Interne, care este deţinătorul băncii centrale de date (art.7 alin.(l))
în persoana Direcţiei de Informaţii şi Evidenţe Operative).
Alte autorităţi publice, care nu sînt participante la Sistem, sînt obligate să prezinte băncii centrale de
date informaţia cu caracter criminal în volumul şi în termenele stabilite de către administratorul băncii
centrale de date (art.7 alin.(2)).
Administrarea băncilor locale de date se efectuează de către fiecare participant la Sistem de sine
stătător. Acumularea, prelucrarea, păstrarea şi utilizarea informaţiei primare cu caracter criminal în cadrul
băncilor locale de date se efectuează de către fiecare participant la Sistem în conformitate cu actele
normative departamentale (art.7 alin.(B)).
înregistrarea centralizată şi evidenţa unică a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni şi a pedepselor ce le-
au fost aplicate, precum şi evidenţa centralizată specială a altor categorii de persoane se efectuează după
principiile teritorial şi departamental (art.19).
Conform prevederilor legii, organizarea şi ţinerea evidenţei unice a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a
persoanelor care au săvîrşit infracţiuni se realizează conform Instrucţiunilor elaborate de către Ministerul
Afacerilor Interne, coordonate cu ceilalţi participanţi la Sistem şi aprobate de către Procurorul General
(art.10).
în cadrul Sistemului se trec în evidenţă centralizată următoarele categorii de persoane (art.20):
1) persoanele care au săvîrşit infracţiuni:
a) persoanele condamnate pe teritoriul Republicii Moldova şi pe teritoriile altor state;
$'■
persoan
«
1 in
ie Presc
aplicare
în caz |
I Bg
e) Persoan
Republi
1
persoar
extrădă 1
persoar 2)
persoan
Înregistră
ri ja
infracţiuni
elaborează
de
participanţi
la Organele
c privind
AOl) d de
Informaţii
Stat,
Serviciu
Justiţiei,
Servi ji
Corupţiei, î
legea-
cadru,
categorii
de o'
constituie
şi e
profilaxie
şi ir
- persoa
- infrac
ţi **
bunuri
-
armed
* auto,
n
192 Activitatea operativă de Investigaţiiţio^ H persoanele puse sub învinuire;
c) persoanele absolvite de răspundere penală: în legătură cu expirarea termenului
S 5i de prescripţie; ca urmare a unui act de amnistie, dacă prin acesta a fost anulată
aplicarea pedepsei pentru infracţiunea săvîrşită; dacă persoana a fost graţiată; ,u2elor în caz de
deces; în legătură cu schimbarea situaţiei;
-ntralâ d) persoanele aflate în stare de iresponsabilitate;laţîilor e) persoanele date în urmărire generală de către organele de urmărire penală ale
hjarea Republicii Moldova sau ale altor state;
roinal; f) persoanele reţinute şi arestate pe teritoriul Republicii Moldova cu scopul
m ş i a extrădării;
g) persoanele reţinute ca fiind bănuite de săvîrşirea unei infracţiuni;
Hrijore 2) persoanele trecute în evidenţă specială în scopul profilaxiei infracţionalităţii.
minai, înregistrarea şi evidenţa centralizată a altor date cu caracter criminal referitoare
sticilor la infracţiuni se efectuează în conformitate cu instrucţiunile respective, care se
are se elaborează de către Ministerul Afacerilor Interne şi, după coordonarea lor cu ceilalţi
ezintă participanţi la Sistem, se aprobă de către Procurorul General (art.18).
crarea Organele care exercită activitate specială de investigaţii (art.ll alin.(l) din Legea
privind ASI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Serviciului zată a de
Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Serviciului de Protecţie şi Pază de
alizate Stat, Serviciului Vamal, Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului
cerilor Justiţiei, Serviciului Grăniceri şi ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice
•soana şi Corupţiei, în limitele competenţei ce revine fiecăruia în parte, în conformitate cu
legea-cadru, pot crea şi exploata sisteme informaţionale de evidenţe ale anumitor ezintecategorii de
obiecte, fapte, evenimente, persoane.în acest context, MAI, spre exemplu,
îenele constituie şi exploatează sisteme de evidenţe operative de căutare, criminalistice, de
profilaxie şi informative:
3ant la - persoanele de interes operativ pentru organele afacerilor interne;
maţiei - infracţiunile înregistrate nedescoperite;
Î către - bunuri sustrase, bunuri fără stăpîn, obiecte numerotate;
entale - arme de foc;
- auto, moto furate, răpite şi fără stăpîn;
3Cţjuni - persoane dispărute fără urmă şi date înurmărire;
a a|tor ~ fişierul dactiloscopic central;
nent3f - colecţii: de arme albe, balistică, traseologică, de bani falşi, de reţete medicale
false, de ştampile false, de droguri, de portrete subiective, de substanţe
unilor, explozive etc.
. ^ Sînt supuse evidenţei obiectele de anticariat, de importanţa deosebită şi altele ce
11pot fi utilizate pentru descoperirea sau profilaxia infracţiunilor.
Informaţiei trecute în evidenţă îi sînt aplicate indicii care individualizează obiectele I j supuse
verificării sau determină apartenenţa de gen sau grup, ori determină alte
§| caracteristici importante de natură să contribuie la soluţionarea sarcinilor ASI. Astfel,
în cadrul MAI sînt exploatate sisteme informaţionale automatizate (SIA) construite | după genul de
informaţii: SIA „ICS" - Sistem Criminologie Integrat, SIA „Automobil",
e |J| SIA „Document" şi alte sisteme informaţionale automatizate.
262 Activitatea operativâ deInvestigaţii
Organele investigativ-operative, pe lîngă propriile sisteme informaţionale de evidenţe, la
soluţionarea sarcinilor ce le revin, pot recurge şi folosi, în condiţiile legii, evidenţele altor organe
de stat, precum evidenţa bolnavilor şi a altor categorii de persoane din cadrul instituţiilor
medicale, evidenţele comisariatelor militare, evidenţa organelor de statistică, evidenţa organelor
fiscale, sistemele informaţionale ale Ministerului Dezvoltării Informaţionale etc.
3. Evidenţele Biroului Naţional Central Interpol
Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale - Interpol (abreviat - OIPC) - constituie un
instrumentar de colaborare internaţională a organelor poliţieneşti în activitatea de prevenire şi combatere
a infracţiunilor, în speţă de coordonare a acţiunilor comune de căutare, depistare şi reţinere a
infractorilor. în acest mecanism de colaborare, OIPC Interpol activează ca un centru mondial unic, care,
datorită structurii sale unice, bazei informaţionale şi dotării moderne tehnico-materiale, asigură eficient
şi raţional cooperarea poliţienească internaţională.
La 28 septembrie 1994, în conformitate cu decizia Adunării Generale a Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale
(OIPC; Interpol), Republica Moldova devine membru al OIPC. Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
nr.294 din 10.05.1995 este constituit Biroul Naţional Central (BNC) Interpol cu statut de serviciu al aparatului central în
cadrul Ministerului Afacerilor Interne, menit să asigure cooperarea organelor de drept ale Republicii Moldova cu organele de
aceeaşi competenţă din alte ţări în problemele combaterii criminalităţii cu caracter internaţional, activitate reglementată prin
Instrucţiunile interdepartamentale cu privire la modul de cooperare a organelor de drept ale Republicii Moldova cu Biroul
Naţional Central Interpol în Republica Moldova (Ordinul comun al MAI, CCCEC, SIS, Procuraturii Generale,
Ministerului (
Justiţiei nr.508 din 30.12.2004). Urn
OIPC Interpol şi BNC Interpol al Republicii Moldova sînt abilitate cu
următoarele persoa
competenţe: Moldo
- anunţarea şi declanşarea urmăririi internaţionale a persoanelor puse sub Interp-
învinuire, a inculpaţilor, condamnaţilor, cînd cererea de extrădare a acestora Nu
urmează a fi înaintată; infratf
- darea în urmărire internaţională a persoanelor dispărute fără urmă; Ur
- întreprinderea măsurilor de identificare a cadavrelor cu identitatea Interj:
necunoscută; în prc
- solicitarea informaţiei despre persoanele care figurează în cauze penale în căror
calitate de subiecţi ai infracţiunii sau ca martori, precum şi despre persoanele Ui
care au săvîrşit infracţiuni cu caracter internaţional sau sînt bănuite de comiterea acele
lor; arest
- solicitarea localizării persoanelor puse sub învinuire, a inculpaţilor sau Li
condamnaţilor, în cazurile cînd înaintarea cererii de extrădare a acestora nu prin
- s
este posibilă; cum
- declanşarea urmăririi internaţionale şi difuzarea informaţiei detaliate despre bunurile (obiectele)
sustrase;
T solicitarea informaţiei cu privire la conturile bancare ale persoanelor fizice
şi juridice, la circuitul mijloacelor băneşti în aceste conturi, la datele despre
192 Activitatea operativă de Investigaţii259
înregistrarea firmelor şi activitatea lor, precum şi o informaţie referitoare la procurarea de
bunuri imobile;
I difuzarea informaţiei referitoare la modurile distincte de operare ale infractorilor,
inclusiv de tăinuire a infracţiunilor săvîrşite. în contextul acestor competenţe, BNC
Interpol, la solicitarea organelor de drept, asigură îndeplinirea următoarelor sarcini:
I întocmirea şi expedierea informaţiilor în cauzele penale referitoare la actele operative de serviciu
şi la alte materiale aflate în procedură;
| schimbul de informaţii operative cu privire la infracţiunile ce se pregătesc, se săvîrşesc sau au fost
deja săvîrşite şi la persoanele implicate în comiterea lor;
- schimbul de experienţă, de acte normative şi literatură de specialitate vizînd activitatea
poliţienească;
- acumularea, generalizarea şi difuzarea practicii judiciare avansate privind descoperirea
infracţiunilor, inclusiv a celora cu caracter internaţional.
Urmărirea internaţională a persoanelor
Cu ajutorul sistemului informaţional din cadrul OIPC Interpol, organele de drept ale Republicii
Moldova au posibilitatea de a solicita şi a primi de la ţările membre ale OIPC Interpol:
- Informaţii despre locul aflării şi ocupaţiile persoanelor date în urmărire internaţională ca
învinuite, inculpate şi condamnate, care se eschivează de la executarea sancţiunilor de drept
penal;
- informaţii referitoare la persoanele date în urmărire ca dispărute fără urmă;
- stabilirea controlului asupra activităţii şi deplasării persoanelor ce se ascund de organele de
drept ale Republicii Moldova.
Urmăririi pe canalele Interpol se supun învinuiţii, inculpaţii, condamnaţii; persoanele dispărute fără
urmă; persoanele străine aflate pe teritoriul Republicii Moldova şi date în urmărire internaţională de
către una din ţările membre ale OIPC Interpol.
Nu se supun urmăririi internaţionale pe canalele Interpol persoanele care au comis infracţiuni cu
caracter politic, militar, religios şi rasial. :
Urmăririi internaţionale, în scopul arestării şi ulterioarei extrădări pe canalele Interpol, sînt supuse
persoanele ce au săvîrşit infracţiuni grave (care au cauzat daune în proporţii deosebit de mari), deosebit
de grave şi excepţional de grave, în privinţa cărora a fost aplicată măsura preventivă de arest.
Urmăririi internaţionale, în scopul localizării pe canalele Interpol, sînt supuse aceleaşi categorii de
persoane în privinţa cărora nu s-a aplicat măsura preventivă de arest.
La iniţiativa organelor de drept ale Republicii Moldova, urmărirea internaţională prin intermediul
Interpolului se declanşează doar în cazurile cînd sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
- se dispune de informaţie precisă cu privire la plecarea persoanei urmărite peste hotarele ţării;
| §1 dispune de informaţie privind traversarea frontierei de stat de către persoana urmărită;i
ce
jr
e
192 Activitatea operativă de Investigaţii9 se dispune de descifrările convorbirilor telefonice peste hotare ale persoanei urmărite;
1 s-au stabilit legături de rudenie, relaţii amicale sau de alt gen ale persoanei urmărite peste hotarele
ţării.
Persoana este dată în urmărire internaţională după întreprinderea tuturor măsurilor operative de
investigaţie pe teritoriul Republicii Moldova.
în cazul deţinerii unor informaţii precum că persoana dispărută fără urmă sau pusă sub învinuire se
află pe teritoriul unui stat membru al CSI, ea este dată în urmărire interstatală. După realizarea unor
activităţi de verificare fără rezultat în spaţiul CSI, persoana în cauză urmează a fi dată în urmărire
internaţională.
în cazul deţinerii unor informaţii precise despre aflarea persoanei dispărute fără urmă sau învinuite,
inculpate, condamnate pe teritoriul unui stat membru al OIPC Interpol, ea este dată imediat în urmărire
internaţională.
Drept temei pentru declanşarea urmăririi internaţionale a unei persoane serveşte interpelarea
organelor de drept ale Republicii Moldova, care împreună cu ordonanţa de dare în urmărire
internaţională se expediază pe adresa BNC Interpol în Republica Moldova.
După darea persoanei în urmărire internaţională, ordonanţa se semnează de către şeful BNC
Interpol şi în timp de 24 de ore se expediază Direcţiei Informaţii şi Evidenţe Operative (în continuare -
DIEO) a MAI pentru evidenţă centralizată.
Declanşarea urmăririi internaţionale a persoanelor de către BNC Interpol se efectuează în baza
interpelării parvenite de la iniţiatorul urmăririi, care trebuie să cuprindă:
- informaţia obiectivă şi deplină despre persoanele urmărite, evenimente, fapte, modul de
operare, cu indicaţia denumirilor geografice şi adreselor corecte;
- numărul dosarului penal, data deschiderii acestuia, denumirea organului de urmărire penală,
încadrarea juridică a acţiunilor conform prevederilor Codului penal cu indicarea sancţiunii
faptei incriminate;
- măsurile ce urmează a fi întreprinse în cazul cînd persoana a fost stabilită.
La interpelare se anexează 2 fotografii sau fişa personală a persoanei, amprente digitale, copia
mandatului de arest (în cazul cînd persoana urmează a fi arestată în scop de extrădare).
Mesajele de dare în urmărire a persoanelor, parvenite din partea ţărilor membre ale OIPC Interpol,
servesc drept temei pentru urmărirea cetăţenilor străini pe teritoriul Republicii Moldova.
Extrădarea persoanelor date anterior în urmărire internaţională şi arestate pe teritoriul altor state se
efectuează conform prevederilor Codului de procedură penală (art.541-550), Convenţiei europene cu
privire la extrădare şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Competenţa în materia extrădării persoanelor puse sub învinuire şi a inculpaţilor aparţine
Procuraturii Generale, iar în materia extrădării condamnaţilor-Ministerului Justiţiei.
La primirea informaţiei din partea unui stat străin privind reţinerea persoanei date anterior în
urmărire internaţională, BNC Interpol informează organul care a solicitat urmărirea şi Procuratura
Generală a Republicii Moldova sau, după caz, Ministerul
în
sta
l
Ur
r
Ur
r
Repu
b
intro
d
Dr
c
sustr
a
trans
p a
MAI
sustr
a
Fiş
iniţiat
A
n *n
mo tran$|
1 de
câ
Int
justiţie*/ în scopul întocmirii de urgenţă a actelor necesare pentru iniţierea procedurii
H extrădare.
Organul iniţiator al urmăririi, prin intermediul BNC Interpol, confirmă faptul aflării în urmărire a
persoanei arestate timp de 24 de ore.
în cazul în care extrădarea persoanei a fost acceptată de către organele de drept ale statului în care
aceasta a fost arestată, BNC Interpol, în termenii stabiliţi de autorităţile statului respectiv, organizează
şi efectuează escortarea persoanei.
în cazul reţinerii de către organele de drept ale Republicii Moldova a unei persoane date în
urmărire de către un stat străin, organul care l-a reţinut anunţă neîntîrziat BNC Interpol, care, la rîndul
său, anunţă iniţiatorul urmăririi, solicitînd remiterea mandatului de arest sau a altui act care ordonă
plasarea în detenţie a persoanei reţinute.
Modul şi data transmiterii persoanei reţinute vor fi coordonate între serviciile respective ale
statelor implicate în procedura de extrădare prin intermediul BNC Interpol.
Odată cu încheierea procedurii de extrădare a persoanei date în urmărire internaţională, BNC
Interpol informează organul iniţiator care, la rîndul său, expediază pe adresa BNC Interpol informaţia
cu privire la anularea urmăririi persoanei, însoţită de ordonanţa de clasare a urmăririi internaţionale.
în cazul clasării procesului penal sau al reţinerii/arestării pe teritoriul Republicii Moldova a
persoanei date în urmărire internaţională, organul iniţiator al urmăririi informează BNC Interpol prin
expedierea unei informaţii cu privire la reţinerea/ arestarea persoanei, însoţită de ordonanţa de clasare
a urmăririi internaţionale. Informaţia în cauză trebuie să cuprindă date despre data, locul
reţinerii/arestării persoanei, motivul anulării urmăririi şi circumstanţele localizării persoanei.
După anularea urmăririi internaţionale a persoanei ordonanţa de clasare a urmăririi internaţionale,
semnată de către şeful BNC Interpol, se expediază pe adresa DIEO a MAI pentru evidenţă
centralizată.
Urmărirea internaţională a mijloacelor de transport
Urmăririi internaţionale se supun mijloacele de transport sustrase de pe teritoriul Republicii
Moldova, cît şi cele sustrase din statele membre ale OIPC Interpol şi introduse ilegal pe teritoriul
Republicii Moldova.
Drept pretext pentru declanşarea urmăririi internaţionale a mijloacelor de transport sustrase de pe
teritoriul Republicii Moldova serveşte fişa de evidenţă a mijlocului de transport sustras sau fără stăpîn,
care se expediază pe adresa BNC Interpol şi DIEO a MAI în termen de 24 de ore din momentul primirii
comunicării despre săvîrşirea sustragerii mijlocului de transport.
Fişa se semnează de către executor cu aprobarea ulterioară de către şeful organului iniţiator al
urmăririi.
Anularea urmăririi internaţionale a mijloacelor de transport sustrase se efectuează în mod analogic
cu darea în urmărire, cu completarea înştiinţării despre mijlocul de transport depistat sau identificat şi
sublinierea tipului de urmărire.
înştiinţarea cu privire la mijlocul de transport depistat sau identificat se semnează
HI Activitatea operativă deInvestfeatli mde către conducătorul organului iniţiator al urmăririi şi se expediază pe adresa BNC Interpol şi DIEO a
MAI.
Mesajele organelor de drept ale statelor membre ale OIPC Interpol parvenite pe adresa BNC
Interpol servesc drept temei pentru urmărirea pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de
transport sustrase.
Urmărirea internaţională a obiectelor j
Urmăririi internaţionale pot fi supuse obiectele de valoare culturală şi anticariat, Jr .
C
arme, muniţii şi substanţe explozive.
Obiectele de valoare culturală şi anticariat urmează a fi date în urmărire
internaţională prin expedierea pe adresa BNC Interpol a unui formular în care sînt prevăzute categoriile
de obiecte (covoare, ceasuri, documente, broderii, gravuri, picturi, obiecte din sticlă, icoane,
instrumente muzicale, timbre, sculpturi, arme de foc). La formular se anexează fotografia (color) sau
schiţa obiectului.
Anularea urmăririi internaţionale a obiectelor de valoare culturală şi anticariat se efectuează prin
expedierea, de către organul iniţiator al urmăririi, pe adresa BNC Interpol a înştiinţării de încetare a
urmăririi în care se indică data, locul, circumstanţele depistării obiectului, identitatea persoanei la care
a fost găsit obiectul.
în caz de sustragere şi existenţă a unor date concrete privind transferul lor peste hotarele ţării,
armele, muniţiile şi substanţele explozive, care pot fi identificate după număr sau alte caracteristici, sînt
date de către organele de drept ale Republicii Moldova în urmărire internaţională. La interpelarea
adresată BNC Interpol urmează a fi prezente expunerea succintă a cauzei penale, marca, tipul armei,
seria, numărul de înmatriculare, anul fabricării, capacitatea încărcătorului, lungimea ţevii, culoarea
metalului, alte semnalmente.
Anularea urmăririi internaţionale a armelor, muniţiilor şi explozivelor se efectuează prin
expedierea, de către organul iniţiator al urmăririi, pe adresa BNC Interpol a înştiinţării de încetare a
urmăririi în care se indică data, locul, circumstanţele depistării obiectului, identitatea persoanei la care
a fost găsit obiectul.
Verificarea internaţională a persoanelor
Persoanele sînt supuse verificării prin canalele Interpol în scopul identificării după amprentele
digitale şi fotografie, al stabilirii antecedentelor penale, stabilirii identităţii persoanei, stabilirii aflării în
urmărire internaţională.
Organele de drept ale Republicii Moldova, cît şi cele ale statelor membre ale OIPC Interpol, pot
verifica prin intermediul BNC Interpol persoanele (cetăţeni ai Republicii Moldova şi cetăţenii străini)
bănuite de comiterea unor infracţiuni şi/sau de apartenenţa lor la unele structuri criminale sau
organizaţii teroriste, dacă au comis pe teritoriul anumitor state infracţiuni şi au antecedente penale.
Organele de drept ale Republicii Moldova, cît şi cele ale statelor membre ale OIPC Interpol, pot verifica prin
intermediul BNC Interpol persoanele fizice, dacă acestea sînt subiecţi ai urmăririi internaţionale sau dacă
Drei
HI Activitatea operativă deInvestfeatli m
urmărirea internaţională a acestora a fost clasată.
Drept motiv pentru solicitarea verificărilor nominalizate pot servi:
- prezenţa unor date cu privire la plecarea acestor persoane peste hotare şi la activitatea lor
criminală (atunci cînd lipsesc datele personale exacte);
I dispunerea de informaţii referitoare la faptul că amprentele digitale descoperite la locul infracţiunii aparţin unor
cetăţeni străini;
1 necesitatea identificării persoanei bănuite după fotografie, acte de identitate sau amprentele digitale.
în interpelarea adresată BNC Interpol este necesar să se indice denumirea organului solicitant; denumirea organului
solicitat; motivul verificării sau identificării persoanei, numărul dosarului de urmărire penală sau al dosarului operativ;
expunerea cauzei penale cu indicarea datelor complete ale persoanei care urmează a fi verificată sau
identificată.
La interpelare se anexează fotogramele urmelor papilare, fişele dactiloscopice, fişa personală şi fotografia.
Identificarea cadavrelor
Verificarea cu scopul identificării cadavrelor depistate pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează de către BNC
Interpol în baza interpelării parvenite de la iniţiatorul urmăririi, care trebuie să cuprindă:
- informaţia cu privire la depistarea cadavrului (data, locul, circumstanţele, cauza posibilă a decesului);
- informaţia referitoare la sexul, vîrsta aproximativă, rasa, grupa de sînge;
- descrierea fizică a cadavrului (inclusiv a odontogramei), îmbrăcămintei, bijuteriilor etc.
La interpelare se anexează 2 seturi de fotografii (faţă şi profil), fotografiile tatuajelor, cicatricelor, deficienţelor
fizice, în cazul în care acestea există, şi amprentele digitale.
La momentul identificării cadavrului, iniţiatorul urmăririi informează BNC Interpol despre încetarea verificărilor pe
canalele Interpol.
Verificarea internaţională a mijloacelor de transport
Mijloacele de transport sînt supuse verificării prin canalele Interpol în scopul:
- identificării proprietarului mijlocului de transport înregistrat peste hotare;
- identificării mijlocului de transport străin (numărul de înmatriculare, numărul agregatelor, data trecerii şi
scoaterii din evidenţă);
- verificării mijlocului de transport pentru a se stabilii dacă acesta este subiect al urmăririi internaţionale sau dacă
urmărirea internaţională a acestuia a fost anulată;
- verificării autenticităţii documentelor de înmatriculare a mijlocului de transport şi a permiselor de conducere.
Drept motiv pentru solicitarea verificărilor nominalizate pot servi:
- depistarea unor semne de falsificare a titlului de achiziţionare, posesie şi utilizare a mijlocului de transport;
- stabilirea unor divergenţe între numerele agregatelor şi notele din certificatul de înmatriculare (alte documente) al
mijlocului de transport.
- existenţa unor semne de modificare a numerelor pe agregatele sau piesele mijlocului de transport prin metode
rudimentare;
i rezultatul pozitiv (stabilirea mijlocului de transport ca fiind sustras) al verificării în baza de date a DIEO a MAI.
264 Activitatea operativa de Investigaţii eic**u
iotei* latc*
)ten
râ i№pom
infra
| deţi»
între
în dom'
bancnote
BNC
interi I
cu privi
informaţi
i
La des
Moldova
de BNC li
de date r
în caz
ale Repu
importai
persona
date a C
La dc
Republi
şi posib
Moldov
Pen'
interpe
identifi
(legitir
care a
a fost
căreia
falsific
La
*
In
Repul
posib
ţărilo
Cooperarea internaţională a organelor de drept prin intermediul BNC Interpol Organele de drept
ale Republicii Moldova, în procesul desfăşurării măsurilor operative de investigaţie şi al acţiunilor de
urmărire penală în descoperirea infracţiunilor, pot coopera prin intermediul BNC Interpol cu organele
de drept ale altor state în următoarele domenii:
în sfera economico-financiară. Organele de drept ale Republicii Moldova, în cadrul examinării
cazurilor economice, pot solicita de la Secretariatul General sau Birourile Naţionale Centrale ale
ţărilor membre ale OIPC Interpol următoarea informaţie: denumirea oficială a agentului economic
rezident străin; adresa juridică, numărul şi data înregistrării; numele de familie, prenumele
fondatorilor şi al conducătorului agentului economic; domeniile principale de activitate; volumul
capitalului statutar; date despre încetarea activităţii comerciale; informaţii cu caracter criminal privind
activitatea agentului economic.
Prin intermediul BNC Interpol este posibilă solicitarea informaţiei cu privire la contractele
încheiate între agenţii economici rezidenţi ai statelor membre ale OIPC Interpol şi agenţii economici
din Republica Moldova.
Datele referitoare la deschiderea de către anumite persoane juridice şi fizice a unor conturi
bancare în străinătate, precum şi despre circulaţia mijloacelor financiare, procurarea obiectelor de
imobil, cît şi altă informaţie cu caracter analogic, în conformitate cu legislaţia ţărilor membre ale
OIPC Interpol, pot fi obţinute numai în baza unei comisii rogatorii în modul stabilit de Codul de
procedură penală al Republicii Moldova.
în procesul desfăşurării măsurilor operative de investigaţie şi urmărire penală în privinţa unor
infracţiuni transnaţionale în sfera economico-financiară, al localizării în străinătate a unor persoane
bănuite de săvîrşirea unor astfel de infracţiuni, organele de drept expediază pe adresa BNC Interpol
interpelări în care se vor indica date primare necesare la identificarea persoanei interesate, fabula
cauzei investigate cu indicarea organului care efectuează urmărirea penală, temeiurile ce au justificat
sesizarea organelor de drept ale altor state, denumirea firmelor străine.
la verificarea întreprinderilor străine, inclusiv a celor ce activează pe teritoriul Republicii
Moldova, în interpelare se indică denumirea întreprinderii (cu transcrierea în original); adresa
juridică, telefonul, faxul; motivul şi scopul controlului; formularea laconică a întrebărilor care cer
răspuns.
La interpelare, în caz de necesitate, se anexează copiile documentelor ce se referă
în interpelarea de verificare a mijlocului de transport adresată BNC Interpol este necesar să se
indice modelul; anul fabricării şi culoarea mijlocului de transport; numărul motorului, caroseriei,
şasiului, numărul de identificare al mijlocului de transport format din 17 cifre şi litere ale
alfabetului latin; locul reţinerii şi datele colaboratorului răspunzător de caz; starea tehnică; motivul
efectuării controlului; datele complete ale proprietarului mijlocului de transport.
la interpelare se anexează copiile documentelor mijlocului de transport (fişa tehnică, procura,
actul de vînzare-cumpărare etc.), expertiza tehnică a agregatelor mijlocului de transport cu
semnalmente de falsificare.
partea // 265
partea // 266la cazul investigat. în cazul solicitării verificării unei operaţiuni concrete (import, export etc.), la
interpelare se anexează copiile documentelor suspectate a fi frauduloase.
Drept temeiuri de solicitare a informaţiei referitoare la activitatea economico- financiară a unui
agent economic pot constitui:
8 pornirea cauzei penale în privinţa angajaţilor unei întreprinderi care au săvîrşit infracţiuni din
domeniul economico-financiar;
- deţinerea de date operative cu privire la activitatea ilegală a angajaţilor unei întreprinderi cu
prelucrarea acestora în cadrul unui dosar operativ, în domeniul combaterii infracţiunilor de fals.
Falsul de monedă. La depistarea unor bancnote false, organele de drept ale Republicii Moldova pot
obţine prin intermediul BNC Interpol informaţii despre cazuri analogice de falsificare a bancnotelor,
precum şi cu privire la persoanele implicate în astfel de infracţiuni (în cazul deţinerii unei informaţii
autentice despre aflarea acestora peste hotarele Republicii Moldova).
La descoperirea unor bancnote false ale altor state, organele de drept ale Republicii Moldova
informează BNC Interpol (anexa nr.10). Informaţia parvenită este prelucrată de BNC Interpol şi
remisă ulterior Secretariatului General, pentru a fi inclusă în baza de date respectivă.
în cazul reţinerii unui cetăţean străin pentru fals de bancnote, organele de drept ale Republicii
Moldova, în scopul stabilirii antecedentelor penale şi a altei informaţii importante cu privire la
persoana investigată, expediază pe adresa BNC Interpol datele personale complete ale acesteia pentru
efectuarea verificărilor respective în baza de date a OIPC Interpol.
La descoperirea infracţiunilor de falsificare a documentelor, organele de drept ale Republicii
Moldova pot să verifice prin intermediul BNC Interpol autenticitatea, cît şi posibilitatea folosirii
acestor documente de către infractori pe teritoriul Republicii Moldova şi al altor ţări.
Pentru verificarea autenticităţii documentelor, pe adresa BNC Interpol se expediază interpelarea în
care sînt prezentate circumstanţele sustragerii documentelor, identificării falsului sau utilizării lor;
temeiul apelării la BNC Interpol; tipul documentului (legitimaţie, paşaport, permis, certificat,
adeverinţă, diplomă etc.); ţara şi instituţia care a eliberat documentul; numărul şi data eliberării; datele
persoanei de la care a fost sustras documentul, ale persoanei căreia i-a fost eliberat documentul asupra
căreia acesta a fost găsit, precum şi ale persoanei pe numele căreia documentul a fost falsificat.
La interpelare se anexează copia documentului care urmează a fi verificat, în domeniul combaterii
traficului de fiinţe umane. Organele de drept ale Republicii Moldova, în cadrul cercetării cazurilor ce
ţin de traficul de fiinţe umane, au posibilitatea de a primi de la Secretariatul General şi Birourile
Naţionale Centrale ale ţărilor membre ale OIPC Interpol informaţii referitoare la:
- persoanele traficate (datele personale, timpul şi locul recrutării, scopul traficului, perioada şi
modalitatea traversării frontierei, locul aflării);
“ abonaţii posturilor telefonice internaţionale pe adresa cărora se presupune a fi localizată victima
(în caz că nu este solicitată o comisie rogatorie);
~ datele cu privire la persoanele bănuite de comiterea traficului, rolul lor în săvîrşirea infracţiunii
(autor, organizator, instigator, complice);
267 Activitatea operativă de investiga«»//
I
a
nt
e
c
e
d
e
nt
el
e
p
e
n
al
e
al
e
p
er
s
o
a
n
el
o
r
i
m
pl
ic
at
e
în
c
o
■ ■
ţar<
, car
e*f ,
Po: ,
tirr
; p o
- af
l
ex
de
-
co în
caz
II
268 Activitatea operativă de Investigaţii
m
it
er
e
a
in
fr
a
cţ
iu
ni
i
şi
in
f
o
r
m
aţ
ii
d
e
s
p
re
a
ct
iv
it
at
e
a
lo
r
in
fr
a
cţ
io
n
al
ă
p
e
te
ri
to
ri
ul
al
to
r
st
at
e;
I
r
u
te
le
d
e
tr
a
fi
c;
1
p
ra
ct
ic
a
în
ai
nt
at
ă
a
ţă
ri
II
270 Activitatea operativă de Investigaţii
lo
r
m
e
m
b
re
al
e
O
I
P
C
I
nt
er
p
ol
în
c
o
m
b
at
er
e
a
tr
af
ic
ul
ui
il
ic
it
d
e
fi
in
ţe
u
m
a
n
e,
st
at
is
ti
c
a
şi
a
ct
iv
it
at
e
a
s
er
vi
ci
il
o
r
re
s
p
e
ct
iv
e
al
e
di
fe
ri
te
lo
II
272 Activitatea operativă de Investigaţii
r
st
at
e
în
d
o
m
e
ni
ul
d
at
.
O
r
g
a
n
e
l
e
d
e
d
r
e
p
t
a
l
e
R
e
p
u
b
l
i
c
i
i
M
o
l
d
o
v
a
s
o
l
i
c
i
t
ă
i
n
f
o
r
m
a
ţ
i
a
n
e
c
e
s
II
274 Activitatea operativă de Investigaţii
a
r
ă
p
r
i
n
i
n
t
e
r
m
e
d
i
u
l
B
N
C
I
n
t
e
r
p
o
l
.
O
r
g
a
n
e
l
e
d
e
d
r
e
p
t
a
l
e
R
e
p
u
b
l
i
c
i
i
M
o
l
d
o
v
a
i
n
f
o
r
II
276 Activitatea operativă de Investigaţii
m
e
a
z
ă
,
p
r
i
n
i
n
t
e
r
m
e
d
i
u
l
B
N
C
I
n
t
e
r
p
o
l
,
S
e
c
r
e
t
a
r
i
a
t
u
l
G
e
n
e
r
a
l
ş
i
B
i
r
o
u
r
i
l
e
r
e
s
p
e
c
t
II
278 Activitatea operativă de Investigaţii
i
v
e
a
l
e
ţ
ă
r
i
l
o
r
m
e
m
b
r
e
a
l
e
O
I
P
C
I
n
t
e
r
p
o
l
c
u
p
r
i
v
i
r
e
l
a
t
o
a
t
e
c
a
z
u
r
i
l
e
d
e
t
r
a
f
i
c
II
280 Activitatea operativă de Investigaţii
d
e
f
i
i
n
ţ
e
u
m
a
n
e
c
u
c
a
r
a
c
t
e
r
i
n
t
e
r
n
a
ţ
i
o
n
a
l
,
r
u
t
e
ş
i
f
i
l
i
e
r
e
n
o
i
.
î
n
d
o
m
e
n
i
u
l
c
o
m
b
a
traficul
i
Hepub
lic
capitol
ul
cauză
dii
în di
operat
iv
infracţ
iu
organe
li
verific
ăr
acesto
r Orga
OIPC
M
in care:
- a
II
282 Activitatea operativă de Investigaţii
t
e
r
i
i
t
r
a
f
i
c
u
l
u
i
i
l
i
c
i
t
d
e
s
u
b
s
t
a
n
ţ
e
n
a
r
c
o
t
i
c
e
,
p
s
i
h
o
t
r
o
p
e
ş
i
p
r
e
c
u
r
s
o
r
i
.
O
r
g
a
n
e
II
284 Activitatea operativă de Investigaţii
l
e
d
e
d
r
e
p
t
a
l
e
R
e
p
u
b
l
i
c
i
i
M
o
l
d
o
v
a
s
î
n
t
î
n
d
r
e
p
t
s
ă
s
o
l
i
c
i
t
e
d
e
l
a
S
e
c
r
e
t
a
r
i
a
t
u
l
II
286 Activitatea operativă de Investigaţii
G
e
n
e
r
a
l
ş
i
B
N
C
I
n
t
e
r
p
o
l
a
l
e
ţ
ă
r
i
l
o
r
m
e
m
b
r
e
a
l
e
O
I
P
C
I
n
t
e
r
p
o
l
u
r
m
ă
t
o
a
r
e
a
i
n
f
o
r
m
a
II
288 Activitatea operativă de Investigaţii
ţ
i
e
:
- des
p
re
p
er
s
o
a
n
el
e
c
ar
e
s
e
af
lă
s
u
b
s
u
p
ra
v
e
g
h
er
e
şi
c
ar
e
sî
nt
i
m
pl
ic
at
e
în
tr
af
ic
ul
il
ic
it
al
s
u
b
st
a
nţ
el
o
r
n
ar
c
ot
ic
e,
p
si
h
ot
r
o
p
e
şi
II
290 Activitatea operativă de Investigaţii
al
p
re
c
u
rs
o
ri
lo
r;
- des
p
re
g
r
u
p
ăr
il
e
cr
i
m
in
al
e
i
m
pl
ic
at
e
în
tr
af
ic
ul
il
ic
it
al
s
u
b
st
a
nţ
el
o
r
n
ar
c
ot
ic
e,
p
si
h
ot
r
o
p
e
şi
al
p
re
c
u
rs
o
ri
lo
r;
- des
p
re
c
a
II
292 Activitatea operativă de Investigaţii
z
u
ri
le
c
o
n
cr
et
e
re
fe
ri
to
ar
e
la
s
e
c
h
e
st
ra
re
a
s
u
b
st
a
nţ
el
o
r
n
ar
c
ot
ic
e,
p
si
h
ot
r
o
p
e
şi
al
p
re
c
u
rs
o
ri
lo
r,
p
re
c
u
m
şi
a
la
b
o
ra
to
ar
el
o
r
cl
a
n
d
II
294 Activitatea operativă de Investigaţii
e
st
in
e
d
e
s
c
o
p
er
it
e;
- des
p
re
ti
p
u
ri
le
p
ri
n
ci
p
al
e
d
e
s
u
b
st
a
nţ
e
n
ar
c
ot
ic
e,
p
si
h
ot
r
o
p
e
şi
p
re
c
u
rs
o
ri
c
e
s
e
af
lă
în
ci
rc
ul
aţ
ie
il
ic
it
ă;
- des
p
re
n
oi
II
296 Activitatea operativă de Investigaţii
le
ti
p
u
ri
d
e
s
u
b
st
a
nţ
e
n
ar
c
ot
ic
e,
p
si
h
ot
r
o
p
e
şi
p
re
c
u
rs
o
ri
c
ar
e
a
p
ar
p
e
pi
aţ
a
m
o
n
di
al
ă;
-
d
e
s
p
r
e
n
o
il
e
m
et
o
d
e
d
e
f
a
b
ri
c
a
r
e
a
II
298 Activitatea operativă de Investigaţii
l
o
r,
f
el
u
ri
le
d
e
a
m
b
al
aj
;
-
d
e
s
p
r
e
r
u
te
le
d
e
tr
a
fi
c
şi
f
o
r
m
el
e
d
e
c
a
m
u
fl
a
r
e
a
a
c
e
st
o
r
a;
- doc
u
m
e
nt
el
e
f
o
r
u
ri
lo
r
in
te
r
n
aţ
io
n
al
II
300 Activitatea operativă de Investigaţii
e
c
e
vi
z
e
a
z
ă
c
o
m
b
at
er
e
a
tr
af
ic
ul
ui
il
ic
it
al
s
u
b
st
a
nţ
el
o
r
n
ar
c
ot
ic
e,
p
si
h
ot
r
o
p
e
şi
al
p
re
c
u
rs
o
ri
lo
r;
- pu
bl
ic
aţ
ii
le
p
er
io
di
c
e
c
u
p
ri
vi
re
la
c
II
302 Activitatea operativă de Investigaţii
o
nt
ra
c
ar
ar
e
a
in
fr
a
cţ
iu
ni
lo
r
le
g
at
e
d
e
d
r
o
g
u
ri
,
e
di
ta
te
d
e
S
e
cr
et
ar
ia
tu
l
G
e
n
er
al
;
- dat
e
st
at
is
ti
c
e
p
ri
vi
n
d
re
z
ul
ta
te
le
a
ct
iv
it
ăţ
ii
d
e
c
o
m
b
II
304 Activitatea operativă de Investigaţii
at
er
e
a
c
at
e
g
o
ri
ei
d
at
e
d
e
in
fr
a
cţ
iu
ni
d
e
c
ăt
re
o
r
g
a
n
el
e
d
e
d
re
pt
di
n
di
fe
ri
te
ţă
ri
.
î
n
c
a
z
d
e
d
e
ţi
n
e
r
e
a
i
n
f
o
r
m
a
ţi
e
i
c
u
p
ri
v
ir
e
II
306 Activitatea operativă de Investigaţii
l
a
i
m
p
li
c
a
r
e
a
u
n
o
r
p
e
r
s
o
a
n
e
î
n
tr
a
fi
c
u
l
i
n
t
e
r
n
a
ţi
o
n
a
l
il
i
c
it
d
e
s
u
b
s
t
a
n
ţ
e
n
a
r
c
o
ti
c
e
,
p
s
i
h
o
tr
o
p
e
ş
i
p
r
II
308 Activitatea operativă de Investigaţii
e
c
u
r
s
o
ri
,
o
r
g
a
n
e
l
e
d
e
d
r
e
p
t
a
l
e
R
e
p
u
b
li
c
ii
M
o
l
d
o
v
a
p
o
t
s
o
li
c
it
a
p
ri
n
i
n
t
e
r
m
e
d
i
u
l
B
N
C
I
n
t
e
r
p
o
l
i
n
f
o
r
II
310 Activitatea operativă de Investigaţii
m
a
ţi
a
n
e
c
e
s
a
r
ă
r
e
f
e
ri
t
o
a
r
e
l
a
p
e
r
s
o
a
n
e
l
e
î
n
c
a
u
z
ă
d
i
n
b
a
z
a
d
e
d
a
t
e
a
S
e
c
r
e
t
a
ri
a
t
u
l
u
i
G
e
n
e
r
a
l.
D
e
s
p
II
312 Activitatea operativă de Investigaţii
r
e
fi
e
c
a
r
e
c
a
z
d
e
tr
a
fi
c
,
d
e
p
i
s
t
a
r
e
s
a
u
f
a
b
ri
c
a
r
e
a
s
u
b
s
t
a
n
ţ
e
l
o
r
n
a
r
c
o
ti
c
e
,
p
s
i
h
o
tr
o
p
e
ş
i
a
p
r
e
c
u
r
s
o
II
314 Activitatea operativă de Investigaţii
ri
l
o
r,
o
r
g
a
n
e
l
e
d
e
d
r
e
p
t
a
l
e
R
e
p
u
b
li
c
ii
M
o
l
d
o
v
a
i
n
f
o
r
m
e
a
z
ă
,
p
ri
n
i
n
t
e
r
m
e
d
i
u
l
B
N
C
I
n
t
e
r
p
o
l,
S
e
c
r
e
t
a
II
316 Activitatea operativă de Investigaţii
ri
a
t
u
l
G
e
n
e
r
a
l
ş
i
B
ir
o
u
ri
l
e
r
e
s
p
e
c
ti
v
e
a
l
e
ţ
ă
ri
l
o
r
m
e
m
b
r
e
a
l
e
O
I
P
C
I
n
t
e
r
p
o
l.
I
n
d
o
m
e
n
i
u
l
c
o
m
b
a
t
e
ri
i
tr
f îbtj
H
II
318 Activitatea operativă de Investigaţii
a
fi
c
u
l
u
i
il
i
c
it
d
e
a
r
m
e
,
m
u
n
iţ
ii
ş
i
s
u
b
s
t
a
n
ţ
e
e
x
p
l
o
z
i
v
e
.
î
n
p
r
o
c
e
s
u
l
î
n
tr
e
p
ri
n
d
e
ri
i
u
n
o
r
m
ă
s
u
ri
o
p
e
r
a
ti
II
320 Activitatea operativă de Investigaţii
v
e
d
e
i
n
v
e
s
ti
g
a
ţi
e
ş
i
u
r
m
ă
ri
r
e
p
e
n
a
l
ă
p
e
n
tr
u
descoperirea unor infracţiuni ce ţin de traficul ilicit de arme, muniţii şi substanţe explozive, organele de
drept ale Republicii Moldova pot solicita, prin intermediul BNC Interpol, informaţii vizînd:
1 ţara şi uzina producătoare;
I caracteristicile tehnice principale ale armelor, muniţiilor şi substanţelor explozive;
- posibilitatea procurării acestora de către persoanele fizice şi juridice;
I timpul şi locul comercializării armelor de către societatea comercială;
H |■ - posibilităţile de exportare a armelor;
- aflarea în urmărire a unor arme, muniţii ori substanţe explozive;
- existenţa unor date cu caracter infracţional referitoare la persoanele care deţineau aceste
arme;
■ - comiterea unor infracţiuni analogice în alte ţări.
în caz de deţinere de informaţii cu privire la legăturile unor persoane concrete cu traficul
internaţional de arme, muniţii şi substanţe explozive, organele de drept ale atefnt Republicii
Moldova pot solicita, prin intermediul BNC Interpol (conform secţiunii I,
capitolul V al prezentei Instrucţiuni), informaţia necesară referitoare la persoanele în cauză din baza de date a
Secretariatului General.
în domeniul combaterii terorismului. în procesul întreprinderii unor măsuri operative de investigaţie şi
urmărire penală în cadrul descoperirii şi combaterii infracţiunilor ce ţin de comiterea unor acte de terorism cu caracter
internaţional, organele de drept ale Republicii Moldova pot solicita BNC Interpol efectuarea verificărilor necesare şi
urmărirea internaţională a persoanelor bănuite de comiterea cursoricese acestor infracţiuni.
Organele de drept ale Republicii Moldova informează Secretariatul General al
ri careapar OIPC Interpol despre actele de terorism cu caracter internaţional comise în cazurile
în care:
- activităţile organizaţiei teroriste se răsfrîng asupra mai multor state;
- infracţiunea este planificată, pregătită sau iniţiată pe teritoriul unui stat şi săvîrşită sau continuată pe
teritoriul altui stat;
- sînt utilizate substanţe explozive sau mijloace tehnice de provenienţă străină;
- victimele infracţiunii sînt cetăţeni străini sau persoane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul
unor organizaţii internaţionale;
- ca rezultat al infracţiunii a fost cauzat un prejudiciu material mai multor state sau organizaţii
internaţionale;
- infracţiunea a fost săvîrşită de către o organizaţie teroristă bănuită de comiterea £■№ unor
acte de terorism cu caracter internaţional;
e(je^ | finanţarea sau spălarea banilor organizaţiei teroriste se efectuează pe teritoriul
altui stat;
1 reţelele suportului tehnico-material al infracţiunii se află pe teritoriul mai
multor state;
una sau mai multe persoane bănuite de comiterea infracţiunii nu sînt cetăţeni ai statului pe
or"»COtits
§11
i m ■
Ii
II
322 Activitatea operativă de Investigaţiiteritoriul căruia a fost săvîrşit actul de terorism.
In domeniul informaticii şi tehnologiilor avansate. Organele de drept ale Republicii
jj, Moldova, în procesul întreprinderii unor măsuri operative de investigaţie şi urmărire
H a
penală în cadrul descoperirii şi combaterii unor infracţiuni în domeniul informaticii şi tehnologiilor avansate, pot
solicita asistenţa OIPC Interpol în cazurile:
I accesului ilegal la site-urile organizaţiilor de stat şi la informaţia confidenţială computerizată;
I modificării programelor tehnice ale sistemelor sau reţelei informatice, care este însoţită de distrugerea,
deteriorarea, blocarea sau copierea informaţiei, precum şi de dereglarea funcţionării calculatoarelor;
I escrocheriilor ce ţin de transferul mijloacelor băneşti prin intermediul sistemelor de transferuri bancare
internaţionale;
I utilizării ilegale a sistemului de calculatoare, a reţelei informatice şi a Internetului pentru plasarea sau
schimbul unor programe interzise, a pornografiei cu copii etc.
H spionajului industrial.
Organele de drept ale Republicii Moldova pot solicita, prin intermediul BNC Interpol, informaţii cu privire la:
- adresa reţelelor, numele domeniului şi al serverelor unor organizaţii şi utilizatori;
- conţinutul protocoalelor, tracingurilor, fişierelor logice;
- informaţia electronică acumulată în cadrul desfăşurării operaţiunilor de contracarare a infracţiunilor
transfrontaliere;
- providerii şi distribuitorii serviciilor de telecomunicaţii şi reţele;
- persoanele fizice şi juridice bănuite de comiterea unor infracţiuni în domeniul tehnologiilor avansate;
- particularităţile combaterii infracţiunilor ce ţin de utilizarea computerelor şi sistemelor de telecomunicaţie,
publicaţiile periodice, buletinele specializate, statistica şi activitatea serviciilor respective din diferite state
în domeniul dat.
Mesajele (interpelările şi răspunsurile) ce urmează a fi expediate pe adresa BNC Interpol trebuie să conţină
următoarele recuzite: denumirea organului, adresa sa deplină, numărul de telefon/fax, numărul de ieşire, numărul
de referinţă, numele de familie şi telefonul executorului.
Numele şi prenumele cetăţenilor străini, adresele, denumirile întreprinderilor, organizaţiilor sau instituţiilor se
scriu în original.
Interpelările şi răspunsurile se dactilografiază şi se semnează de către conducătorul organului sau adjuncţii lui.
Termenele de executare a mesajelor BNC Interpol pentru organele de drept ale Republicii Moldova sînt
următoarele:
„imediat" - executare în decurs de 24 de ore;
„foarte urgent" - executare în decurs de 3 zile;
„urgent" - executare în decurs de 5 zile;
„normal" - executare în decurs de 10 zile;
„obişnuit" 1 executare în decurs de 30 de zile.
Responsabilitatea pentru executarea calitativă şi în termenele stabilite a mesajelor BNC Interpol o poartă
conducătorul organului de drept căruia i-au fost adresate.
C3
*‘
H
B
9
Mesajul poate fi scos din evidenţă sau termenul executării lui poate fi schimbat (în cazul existenţei unor
circumstanţe obiective) numai de către conducătorul care a dispus indicaţia de executare sau persoana care îl
înlocuieşte.
Anularea sau suspendarea executării mesajului poate fi admisă doar de către şeful BNC Interpol şi adjunctul lui,
de către şeful BNC Interpol al ţării solicitante şi adjuncţii lui sau de către Secretariatul General, cu informarea
solicitantului.
BNC Interpol refuză complet sau parţial admiterea mesajelor:
- ce nu ţin de competenţa Interpolului;
- legate de infracţiunile cu caracter politic, militar, religios şi rasial;
- a căror îndeplinire va atrage după sine încălcarea legislaţiei Republicii Moldova sau a ţării solicitante, a
drepturilor omului, suveranităţii şi securităţii Republicii Moldova;
- dacă acestea nu sînt întocmite în corespundere cu cerinţele indicate în prezentul capitol;
- parvenite de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii ce nu sînt organe de drept, precum şi de la persoane
particulare;
- ce ţin de contravenţiile administrative.
Notă: BNC Interpol admite executarea mesajelor parvenite din partea persoanelor particulare, a instituţiilor şi
organizaţiilor ce nu sînt organe de drept în anumite cazuri, cînd aceste mesaje ţin de o infracţiune de drept comun şi
nu atrag după sine întreprinderea unor acţiuni de urmărire penală şi a unor măsuri operative de investigaţie.
Organele de drept sînt obligate să asigure protecţia informaţiei primite şi expediate de accesul persoanelor
străine, precum şi de denaturarea sau divulgarea ei. Toată informaţia primită în procesul cooperării cu BNC Interpol
este destinată utilizării numai de către organele de drept. Serviciile interesate pot obţine cele solicitate doar în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Informaţia expediată către BNC Interpol sau de către BNC Interpol poate fi dată publicităţii numai cu autorizarea
conducerii BNC Interpol sau a organelor de drept care au emis informaţia. Gradul de nerăspîndire a informaţiei se
stabileşte de către emitent.
Dacă informaţia nu este autentică (total sau parţial), atunci organele de drept trebuie să se adreseze BNC Interpol
cu rugămintea de a o preciza sau anula.
4. Mijloacele tehnice (tehnica specială, tehnica specială) în activitatea specială de investigaţii
Potrivit prevederilor art.6 alin.(4) din Legea privind ASI, în procesul întreprinderii unor măsuri operative de
investigaţii se face uz de sisteme informaţionale, de aparate de înregistrare video, audio, de filmat, de fotografiat şi de
alte mijloace tehnice moderne.
Procedura, regulile, metodele, tactica şi alte aspecte privind aplicarea mijloacelor tehnice în ASI sînt reglementate
prin acte normative departamentale.
După regimul şi principiile de utilizare a acestora, mijloacele tehnice speciale Pot fi clasificate în următoarele
tipuri: Tehnică specială; Tehnică specială; Tehnică
criminalistică.
Tehnica specială reprezintă ansamblul de mijloace tehnice, instalaţii, materiale precum şi procedeele
tactico-tehnice utilizate de către organele investigativ-operative fn vederea realizării sarcinilor ce le revin.
Tehnica specială reprezintă ansamblul de mijloace tehnice, instalaţii, materiale utilizate în procesul desfăşurării
măsurilor operative de investigaţii potrivit principiilor şi procedeelor tactice operative în vederea soluţionării eficiente
a sarcinilor ASI.
Tehnica criminalistică reprezintă un compartiment al criminalisticii care conţine metode şi procedee
argumentate ştiinţific, aplicate la descoperirea, examinarea şi administrarea probelor necesare pentru stabilirea
adevărului în procesul penal în vederea prevenirii şi descoperirii infracţiunilor.
Rolul şi semnificaţia mijloacelor tehnice în combaterea criminalităţii constă în crearea unor condiţii prielnice
pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor. Aplicarea tehnicii operative asigură realizarea principiului
oportunităţii şi ofensivităţii la aplicarea măsurilor operative de investigaţii, creează astfel de condiţii în care
infractorul, în mod obiectiv, „lasă" informaţii despre sine şi despre acţiunile sale ilicite. Informaţia obţinută cu
ajutorul mijloacelor tehnice se deosebeşte printr-un grad sporit de autenticitate şi obiectivitate.
Latura profilactică privind aplicarea mijloacelor tehnice se relevă prin faptul că cu ajutorul acestora deseori pot fi
obţinute date de interes operativ referitoare la persoanele care intenţionează sau pregătesc săvîrşirea unor infracţiuni
şi care, la rîndul lor, pot fi luate sub control (prelucrare) operativ în vederea documentării acţiunilor lor concrete,
pentru a nu admite survenirea unor consecinţe grave, sau prejudicii considerabile. în unele cazuri, chiar şi informarea
unor potenţiali infractori despre existenţa, spre exemplu, a unor substanţe speciale chimice ori a unor mijloace tehnice
de pază creează premise care-i determină să se abţină de la comiterea faptei.
Condiţiile şi regulile de aplicare a mijloacelor tehnice în activitatea specială de investigaţii
în conformitate cu Legea privind ASI şi potrivit prevederilor Instrucţiunilor departamentale privind aplicarea
mijloacelor tehnice în ASI, subdiviziunile operative, la întreprinderea unor măsuri investigativ-operative, aplică
mijloace tehnice şi substanţe chimice dacă aceasta nu dăunează sănătăţii cetăţenilor, în scopul relevării,
preîntîmpinării, curmării şi descoperirii infracţiunilor, al urmăririi persoanelor ce le-au comis, precum şi pentru
recuperarea prejudiciului cauzat de infracţiune. Mijloacele tehnice se aplică în strictă conformitate cu legislaţia în
vigoare, pentru a asigura protecţia intereselor statului, a integrităţii lui teritoriale, a drepturilor, libertăţilor şi intereselor
legitime ale persoanelor fizice şi juridice, a tuturor tipurilor de proprietate contra unor atentate criminale.
Practica prevenirii şi descoperirii infracţiunilor indică următoarele direcţii de utilizare a tehnicii operative:
- la întreprinderea unor măsuri investigativ-operative privind depistarea persoanelor care sînt bănuite întemeiat de
pregătirea sau comiterea unor infracţiuni;
1 la documentarea acţiunilor infracţionale în cadrul dosarelor de evidenţă specială;
op*
I ţn procesul realizării materialelor operative;
1 |a depistarea, examinarea şi fixarea conţinutului, particularităţilor obiectelor şi documentelor care pot servi ca
probe;
■ |a depistarea surselor de sustragere, a canalelor de comercializare şi a stocurilor bunurilor sustrase ilicit în
scopul asigurării ulterioare a restituirii pagubei materiale produse în urma infracţiunii;
- la constatarea cauzelor infracţiunii şi a condiţiilor ce au favorizat comiterea ei.
Alegerea anumitor mijloace tehnico-operative este condiţionată de situaţia
respectivă, de caracterul măsurilor întreprinse, de alte împrejurări. Aplicarea tehnicii operative presupune
respectarea strictă a următoarelor cerinţe:
- legalitatea şi necesitatea obiectivă a aplicării acesteia;
- aplicarea acesteia într-un anumit scop şi pentru obiective determinate;
- neadmiterea lezării onoarei şi demnităţii cetăţenilor sau cauzării unor pericole sănătăţii acestora;
- conspiraţia;
- aplicarea mijloacelor tehnice de către persoane competente;
- consemnarea documentară a utilizării acestora;
- fixarea exactă şi obiectivă a evenimentelor, fenomenelor, faptelor.
în funcţie de metodele utilizării tehnicii speciale (secrete sau publice) sînt aplicate diverse măsuri organizatorice şi
procedee tactice. înseşi metodele de aplicare a tehnicii speciale sînt foarte diferite, în ansamblu alcătuind o totalitate
de procedee tactico-tehnice menite să asigure în mod operativ şi pe deplin realizarea scopurilor măsurilor operative de
investigaţii ori a acţiunilor de urmărire penală. Se recomandă formarea unor experienţe şi deprinderi privind aplicarea
mijloacelor tehnice, inclusiv prin practicarea antrenamentelor eventuale în condiţii similare celor real existente.
III. Sugestii metodice
A. Activităţi de oredare-învătare
Sarcini didactice de nivelul 1 - cunoaştere şi înţelegere Modalităţi de realizare1. Definiţi mijloacele activităţii operative de investigaţii.
2.Determinaţi spectrul mijloacelor operative de investigaţii.
3.Identificaţi criteriile de clasificare a mijloacelor operative de
investigaţii.
4.Explicaţi destinaţia mijloacelor în activitatea specială de
investigaţii.
Analiză selectivă Expunere
Studiu de caz