aserlof

et

Selma Lagerlof

/\

I-paratulPortugaliei

Tladucere din suedezi de

LILIANA DONOSE SAMUELSSON

HUMANITASBUCURE$TI

Cuprins

IBitiile inimii . 7

KlaraFinaGulleborg ....... 13

Botezul 16

Vaccinul 19

Ziua de nagtere 22

Dimineaga de Criciun 25

Scarlatina 30

Yizitala ferml.Exa-menul gcolar .+ilntrecerea $colaraLa pescuit

AgrippaFructul interzis

II

LarsGunnarsson.,.Rochia rogie .

Noulproprietar...la StorsnipaSeara pleciriiLadebarcader....Scrisoarea

August Diir Nolintiioctombrie...$i visul incepe

Comori de familie

343742475t56

63677075

7982

8589

9298

102

221

Cu haine de mitase 107109Stele

{;teptarea ,

Implrlteasa....... 113

Impiratul .. 119

mCAntecul lmpiratului ......125$aptesprezeceaugusr .......130JangiKattrina;... ..135lnmormintarea... ..lljgCu inimapemoarre .......145Detronarea . . MgIrcEia de catehism . . .154Unspiridup.bitrln ..160Duminica dupi sAnziene . . . .

foapte de var[ .........,..17gSo,tialmpiratului. ..1g5

IVPrimireadebunvenit. .....1g9Fug" . .....,1g6Relinuti ..,.ZOzCuvintelede ri.mas-bun ....207Moartea Kattrineiiffi;ffi;;;il;;;il ::: ::::: :: : : ': '3i:^

Bdtdile inimii

Jan Andersson din Skrolycka imbitrinea gi tot nu se maisitura si vorbeasci despre ziua cAnd ii venise pe lume fetita.

Plecase in zori dupi moagi gi alte ajutoare, dar restuldiminegii gi o buni parte a dupi-amiezii nu mai frcuse nimicaltceva decit si a$tepte, agezat pe butucul din magazia de

lemne.

Turna cu galeata gi, cu toate ci gedea sub acoperig, Jannu era scutit pe de-a-ntregul de ploaia de afari. Umezeala

pitrundea prin scAndurile prost imbinate ale perefllor, apa

picura prin giurile acoperigului gi, cAnd nici nu se a$tepta,

vAntul arunca peste el rafale de ploaie prin intrarea firi ugia magaziei.

- Stau gi mi-ntreb daci cineva chiar ipi inchipuie ci

eu mi bucur de copilul ista, mormii Jan gi trase atAt de

tare cu piciorul lntr-o surcea, c-o zburi pind,arfard,, in curte.Aproape ci nici nu mi se putea intimpla o nenorocire maimare ca asta. Noi ne-am luat, Kattrina gi cu mine, ci ne

situraserim si fim slugi la Erik din Falla. Voiam gi noi sine agezi.m la o masi care si fie a noastri, dar nici vorbi sifacem copii.

Jan igi ginea capul plecat intre mAini gi ofta adinc. Eralimpede ci frigul, umezeala gi agteptarea asta indelungati,obositoare ii ttezeau multi amiriciune, dar nu erau nicipe departe singura pricini.. Avea el alt motiv serios de tAn-guiali.

- "D,. muncit", igi zicea ,,muncesc de diminea,ti pAni seara,dar cel pugin nopgile am parte de odihni. D._"iciinainre, osi. fipe copilul, ata ci nici noaptea n_o si. mai am linigte,,.

.l..".Ti 1l -cuprinse

o dezni.dejde gi mai *"r.. i9i l,rim6.inile de pe fagi gi incepu si gi le fri,mAnte de_i trosneaulncheieturile.

- Pi.ni acum, noi doi ne-am descurcat binigor, fiindcia putur gi Kattrina si mai srpere de lucru. Dar acum, trebuiesi stea acasi gi si aibi griji de copil.

Privea abitut, cu ochii pierdugi, de parci gi vedea foameteastribitand tiptil-tiptil ograda,gata sr pitrundi in coliba lor.

- Sigur, ziseJan gi izbi cu amAndti pumnii in butuc casi dea tirie vorbelor, dac-ag fi gdut eu atunci, cAnd mi_a zisErik din Falla ci mi.lasi si-mi ridic 9i eu o colibi pe pe_mAntul lui gi mi-a dat nigte resruri de cherestea ca sa mi_ofac, dac-ag fi gtiut eu arunci qi asta o sd fie urmarea, ag fispus nu, Si al fi rimas roari viata in odiita aia din grajjuldin Falla.

igi didea prea bine searna ce vorbe mari zicea, dar nicic-ar fi, vrur sd.le ia inapoi.

- $i daci... incepu Jan, care ajunsese intr_un aseme_nea hal, c-ar fi vrut si spuni ci nu l-ar supi.ra daci s-ar in_tAmpla o nenorocire cu pruncul inainte d. ,r"gr.r..

Dar nu apuci" si-gi rosteasci gindul. Fu intrerupt de ungipit firav ce venea din spatele piretelui. Magaziaj.l.*rr.era lipiti de colibi $i, ascultindmai cu arenr[, auzi cum ti_petele se dneau lant. Desigur ci. Jan pricepu de indati ceinsemna asta, aga cd acum gedea nemigc"t gi ,r.l i se citea pechip nici rristege, nici bucurie. in cele din urmi. ridici puindin umeri.

, . _ Ei, acum gata, asosit. lqadar, pot gi eu, pentru numelelui Dumnezeu, si. intru in casi gi ,e *e incalzesc.

insi nici de mAngAierea asra nu avu pane imediat, pen_tru ci. trebui si mai a$tepre vreo cAteva ore. ploaia giroia c"

mai inainte, vintul se integise gi, cu toate ci nu era deci't sfir-git de august, vremea erilta ca in noiembrie.

$i, cuknea, peste puEin tirnp ii trecu prin cap ul alt gand'

care nu frcea decit si-i sporeasci amiriciunea. Incepea sise simti dispreluit, dat la o Parte.

- in afari de moagi, mai sunt trei femei pe lingi Kat-

trina, zise Jan Andersson cu jumitate de glas. Micar una

dintre ele putea si catadicseasci si vini gi si.-mi spuni daci

e biiat sau fati"

$edea qi asculta cum ftceau focul in sobi. Le vedea aler-

gAnd la frntini dupi api", dar parci nici una nu observa ciera gi el prin preajmi.

$i aga, dintr-odati, igi duse miinile la ochi, incepu si se

clatine inainte gi inapoi gi-gi zise: ,,Oare ce-gi lipsegte Eie, Jan

Andersson? De ce-gi merg toate pe dos? De ce atitea ghini-

oane? $i de ce nu gi-ai luat gi tu o nevasti tAniri gi frumoasi,

gi te-ai insurat cu Kattrina, viciriga asta bitrini dela grai'

durile lui Erik din Falla?'

Era nespus de intristat, gi cAteva lacrimi i se prelinserS'

printre degete.

,,Bietul de tine, Jan Andersson! Oare de ce epti atit de

neinsemnat printre sitenii din parohie? De ce epti mereu inurma tuturor? $tii prea bine ci mai sunt 9i alEi nevoiagi ca

tine, tot ftri multi putere de munci, dar numai pe tine nu

te baga nimeni in seami. Ce au algii gi gie-gi lipsegte, drag6,

Jan Andersson?"

intrebarea asta gi-o mai pusese el gi ln alte rinduri, dar

degeaba. l'$".n n-avea nici cea mai mici speranli si giseasci

rispunsul acum. La urma urmelor, poate nu-i lipsea nimic?

Poate ci pricina era pur gi simplu ci gi Durnnezeu, 9i oamenii

erau nedrepgi cu el?

Cend ii veni in minte gindul ista nou, igi ridici faga din

palme gi ciuti si. se arate ceva mai cuteziltor.

,,Ei bine, dragaJan Andersson,,, igi zise, ,,dac-o si te maivezi vreodati in coliba ,", n-ai si-i arunci nici micar o privirecopilului. Ai si te duci direct lavatr|si te incalzegti pi n_aisi scogi o vorbi. Sau ce-ar fi si-gi pui coada pe qpinare gis-o-ntinzi? N-ai de ce si mai zibovegti cind gtii ciiotul s-aterminar cu bine. Si le arigi gi Kattrinei, gi femeilor ilorlalteci epti birbat, nu glumi... . "

Tocmai didea si se ridice c6"nd stipAna din Falla aplruin pragul magaziei. Ficu un ,.-r, ,.rp.ctuos din cap giJpofti in casi si-9i vadi copilul.

_ /l$a supirat cum era el, nu e sigur c-ar fi intrat in casidaci nu l-ar fi chemat sti.pdna din faila in persoani.. Dar cuea se duse, micar ci nu gribi deloc pasul. ipi didu toati si_linga si aibi 9i aerul, 9i mersul lui Erik din ialla pe podeauacasei comunale ca si-gi puni in urni. buletinul de vot, gi izbutidestul de bine sd. arare la fel de solemn gi de acru.

- Poftirn, Jan, intri! il indemni stipina din Falla. Des_chise larg u;a colibei, dAndu-se gi pugin L o p"rr., ca sil lasepe el si intre mai intAi.

Ianvlzuin primul rind cAt de frumos era in odaie gi citiordine. Ibricul cu cafea a$repra pe marginea sobei si se maird.coreasci, gi pe masa de lingi fereastri se aflau cegtile decafea ale stipAnei din Falla, aranjate cu dichis pe o fagi ie mase

{bi ca zipada. Kattrina era lungiti in pat, iar doui dintrefemeile care o ajutaseri stiteau Iipit. d. perere, penrru cael sI poati vedea bine toate pregitirile.

!n faga mesei, stitea moaga Jr o legd"turi in brate.Jan nu se indoia ci de data asta el, ginu altcineva era per_

soana cea mai insemnati dintre togi cei prezenEi. Kattrinail privea cu blindete, intrebAnduJ parci din o"hi daci" eramultumit de ea. Dar gi celelalte femei igi intoarseri privirilespre el gi nu era greu de ghicit ci voiau sd audd .rlrrirrt. d.laudi penrru ror ce flcuseri de dragul lui.

10

Dar chiar ugor nu-i era si fie vesel dupi ce stituse cLuL'nit gi degerase o zi intreagi. Expresia grav| a lui Erik dinFalla nu i se gtergea de pe faEi, aga ci Jan Andersson rimase

locului, ftri si poati scoate vreun cuvint.Atunci moa$a frcu un pas inainte. Dar coliba era aga de

mici, ci nu-i trebui mai mult decit acel singur pas ca siajungi bxact fagi-n fagi cu Jan 9i si-i puni in brage copilul.

- Ia uiti-te, Jan, la fetiga asta! $i e, cum se zice, a$a cumtrebuie.

Jan se pomeni Einind in mAini ceva cald gi moale, in-velit intr-un pal mare, dar astfel incit si-i poati vedea

copilului fegigoara zbArciti gi minulele ofilite. Stitea inge-

penit gi nu pricepea deloc ce a$teptau femeile alea de la el,

sau ce trebuia si faci cu ce-i pusese in braEe moaga, cAnd,

deodati, simEi cum il trece un fior gi cum amAndoi, gi

el, gi copilul, se cutremurari. Nu venise de la femeile dinodaie, gi nu gtia daci pornise de la fetigi spre el sau de

la el spre fetigi.Imediat dupi aceea, incepu si-i bati inima cum nu-i mai

bituse niciodati de cand se gtia el pe lume, gi in clipa urmi-toare nu mai era nici degerat, nici trist sau necijit, nici su-

pirat. Se simgea cit se poate de bine. Singurul lucru care-l

nelinigtea erau bitiile puternice din piept, nu inEelegea de

unde i se trigeau, fiindci nici nu dansase, nici nu alergase

gi nici nu urcase vreun munte.

- Figi bun5., ii spuse el moagei, gi punegi mina aici. Cred

ci-mi bate cam anapoda inima.

- Da, bate foarte tare, zise moa$a. Vi se mai intimpliaga uneori?

- Nu, niciodati, o asiguri el. Niciodati in felul ista.

- Ve e riu? Vh. doare ceva?

Nu, nu-l durea nimic.Moaqa nu gtia nici ea ce i se intimplase lui Jan Andersson.

- Oricum, eu vi iau copilul din brage.

11

Dar Jan simgi atunci ci nu voia si-i dea drumur fetitei.

- Nu, mai lisagi-rni-o!$i poate ci atunci ftmeile citiri ceva in ochii lui Jan, sau

ii deslugiseri in glas ceva care le bucuri, fiindci d;hi;lmoaqei apiru un zAmbet, iar celelalte femei pur ii ,i_pt,,izbucniri. in ris.

. - Oare lui Jan Andersson nu i_a plicut niciodari atitde mult de cineva incit si-i bati inima iin pricina asta? spusemoa$a.

- Nuuu, rispunse Jan.

^. D"r in aceeagi clipi pricepu gi el ce anume ii iugise inima.

$i nu numai atit. Pricepu ce-i lipsise toati viata. Fiindci eIimpede ci acela care nu simte cL toati inima nici tristeEe,nici bucurie nu e om cu adevirat.