Ascultarea - Manual pentru gradinita si clasele primareA-i asuma
rspunderea personal pentru faptele proprii este un pas preliminar
în dezvoltarea caracterului. Cele cinci „Promit s...” folosite de-a
lungul întregului curs reprezint nite decizii eseniale pentru a-i
determina pe copii s pun bazele caracterului în viaa lor. Pe aceste
afirmaii se întemeiaz povestirile, cântecele i activitile de la
paginile 8-13.
Promit: • s ascult cu
• s îndeplinesc orice se ateapt de la mine.
• s nu m plâng. • s fac mai mult decât
mi se cere.
Oamenii se concentreaz atât de mult asupra neascul- trii încât muli
copii accept pedeapsa crezând c nu sunt în stare de ceva mai bun.
Demonstrai-le c merit s-i formezi caracterul, ludând ascultarea în
viaa copilului. Aprecierea dobândit îi va motiva s continue s fie
asculttori. Pentru a afla mai multe moduri de a-i luda pe copii,
consultai paginile 14 i 15.
© Copyright 1997-2005 Character Training Institute, 520 West Main
St., Oklahoma City, OK 73102. www.characterfirst.com. A nu se
reproduce. Contactai biroul nostru din Bucureti, e-mail:
[email protected]
ASCULTAREA Character First!® Îndrumtor pentru Profesori
coala Elementar Seria 1, Cartea 2
A îndeplini cu bucurie cerinele i dorinele celor ce sunt
responsabili pentru mine.
De 5500 de ani indienii îmblânzesc elefani. Firea supus i fora
neagresiv a elefantului se potrivesc de minune slujirii. De obicei,
un bieel de zece ani începe s dreseze un elefant cam de aceeai
vârst cu a lui i apoi vor lucra laolalt tot restul vieii. De-a
lungul anilor, devin de nedesprit. Biatul hrnete elefantul, îl
îmbiaz, îi îngrijete rnile i îl dreseaz. În schimb, elefantul vdete
o loialitate i o ascultare remarcabile. Aceste trsturi excepionale
sunt ilustrate în povestirea despre natur de la pagina 4.
Aplicaie
Ludare
Definiie
Ilustraie
macmac
Demonstrativ
© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se
reproduce.2
As-cul-ta-re: (s.) 1: calitatea sau atitudinea de a te supune
constrângerilor i ordinelor unei autoriti. 2: actul sau dovada
respectrii constrângerilor sau îndrumrilor primite.
Cuvântul ascultare vine din latinescul auscultare, care înseamn
literalmente „a asculta”. Ascultarea este opus încpânrii prin aceea
c un încpânat nu ascult. Un încpânat face doar ce vrea el, fr s in
seama de ceea ce spun persoanele cu autoritate.
Ce este ascultarea?
Greeli vs. Neascultare Este important s înelegem diferena dintre
greeli, erori i eecuri.
• O greeal este rezultatul unui calcul greit, al unei incapaciti
sau al unei nebgri de seam întâmpltoare.
• O eroare este rezultatul unei informaii greite, al proceselor
greite sau înelegerii greite a unui mesaj.
• Un eec este rezultatul lipsei de caracter.
Dac un elev comite o greeal întâmpltoare, nu-l pedepsi pentru
neascultare. Totui, dac greeala se repet încearc s descoperi o
eroare în procesul su de gândire sau de înelegere a sarcinii.
Dac un elev manifest iresponsabilitate stând treaz pân noaptea
târziu, lucrând apoi apatic i fcând în consecin greeli, s nu te
preocupe în primul rând greelile, ci abordeaz slbiciunea de
caracter care pro- voac iresponsabilitatea.
A îndeplini cu bucurie cerinele i
dorinele celor ce
macmac
Demonstrativ
3
Respect-i cuvântul dat Ca profesor, cuvântul tu este încrcat de
autoritate. Elevii depind de tine. Când îi iei un angajament sau
faci ceva ce poate fi interpretat de copii ca un posibil
angajament, ine minte c nu poi atepta de la ceilali s asculte de
cuvântul tu dac tu însui nu îi respeci cuvântul dat.
Dac îi dai seama c nu poi s respeci un angajament anterior, du-te
la cei crora le-ai promis, explic-le situaia i roag-i s te absolve.
Asta le d sigurana c eti un om de cuvânt.
Demonstreaz-i propria ascultare, prin aceea c nu-i contrazici
vorbele prin fapte.
Mai întâi ascult i apoi vei fi ascultat Ascultarea este probabil
trstura de caracter cea mai important pentru orice lider. Soldaii
au o vorb:
„Un gradat nu trebuie s dea niciodat atenie gradului su; soldatul
nu trebuie
s-l uite niciodat.”
Înainte ca profesorii s atepte ascultare de la elevii lor, ei
trebuie s manifeste o ascultare exemplar fa de superiorii
lor.
Dac cineva din coal te aude plângându-te de director sau de
administrator, acela îi va da seama imediat de spiritul tu de
neascultare chiar dac îndeplineti directivele date. Acest exemplu
le va veni în minte atunci când vor primi instruciuni de la tine.
Dac unei persoane nu îi vor conveni instruciunile date de tine, fie
le va urma cu sufletul îndoit, fie îi va nesocoti complet
autoritatea.
Modalitatea cea mai eficient de a preda ascultarea este ca tu însui
s te ari asculttor fa de cei investii cu autoritate. Decât s impui
ascultarea manifestând o atitudine de superioritate, încearc mai
bine s o impui ca o problem de principiu i ca o unitate de msur a
caracterului cuiva, atitudine care trebuie s porneasc tocmai de la
tine.
Conceptul de autoritate
Autoritile sunt persoanele care au rspunderi în ce ne privete. De
exemplu, prinii sunt responsabili pentru copiii lor, profesorii
pentru elevii lor, patronii pentru angajaii lor, oficialii
guvernamentali pentru cetenii lor, iar antrenorii pentru echipele
lor. Ascultând de autoritate intri sub o protecie, deoarece te afli
sub jurisdicia acelei autoriti.
Când o autoritate emite nite cerine ce intr în conflict cu
programul, stilul sau preferinele cuiva, de obicei justificarea
neascultrii se afl foarte la îndemân. Simptomele unui comportament
de neascultare sunt comentariile de genul ,,asta nu se refer la
mine”, „nu tie ce face” sau „nu îneleg de ce trebuie ca eu s...”.
Dimpotriv, adevrata ascultare implic bunvoina de a-i sacrifica
confortul personal pentru a rspunde la chemarea datoriei.
Totui, ascultarea nu înseamn doar îndeplinirea unei sarcini. Este
posibil ca în afar s te supui înstruciunilor date, dar înluntrul tu
s fii neasculttor, bombnind i plângându-te, chiar dac protestul nu
este exprimat verbal. O ascultare complet înseamn îndeplinirea unei
sarcini cu voie bun.
Rolul liderului
O persoan cu o poziie de lider ia decizii care afecteaz muli oameni
din subordinea sa. De aceea, este vital pentru ca autoritile s fac
tot posibilul ca s-i îmbine responsabilitatea de lider cu însuirile
de bun conductor. Autoritile trebuie s descopere care sunt
interesele majore ale celor din subordinea lor. Aceasta este o
cerin înalt, dar procedând astfel ei vor putea promova în cadrul
grupului ascultarea i cooperarea. Le revine apoi celor din
subordine s aleag ascultarea i nu încpânarea.
A fi un bun lider înseamn s menii fa de tine însui un standard mai
înalt decât cel impus celorlali. În mod natural elevii ateapt mai
mult de la profesori decât de la ei înii. Fiind supus i asculttor
fa de autoritile de deasupra ta, subordonaii vor asculta de tine
mult mai uor.
De asemenea, atitudinile unui lider sunt gritoare prin ele însele.
Senzaia luntric de nemulumire sau frustrare a liderului se va
transfera la toi ca ton negativ. Totui, dac asemenea atitudini sunt
înlocuite cu smerenie autentic i cu ascultare, acest lucru va fi
observat i va fi luat ca model. Dezvoltarea caracterului unui elev
începe cu exemplul oferit de profesorii si.
Învând ascultarea
macmac
Demonstrativ
4 © Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se
reproduce.
Ascultarea în natur
R oi grele stârneau pe drum vltuci groi de praf. Caii se opinteau i
roile scârâiau în
vreme ce vechile crue îi croiau fga spre marginea oraului. Venea
circul! Carele purtau nite animale ciudate cum oamenii din ora nu
mai vzuser pân atunci.
Erau acolo lei, tigri i elefani, cmile, uri i maimue, zebre, girafe
i puni. Copiii se înghesuiau de-a lungul drumului. Ochii lor
sclipeau de nerbdare în vreme ce se îngrmdeau în jurul cruelor
sperând s-i zreasc fie pe maestrul de manej, fie clovnii, fie
acrobaii zburtori.
Oricum, întâmplarea la care aveau s fie martori va fi mai uluitoare
decât orice numr de circ. Erau pe cale s aib parte de un exemplu de
ascultare pe care nu aveau s-l uite niciodat.
În timp ce cruele se pregteau s opreasc într-un vast spaiu gol de
pe malul râului ce curgea în afara oraului, câiva circari întindeau
pe iarb un imens cort rou cu alb. L-au întins
i l-au întins i l-au întins, pân ce a acoperit aproape întregul
spaiu. Alii au înfipt nite rui lungi legându-i de nite inele
lustruite din alam lustruit.
Spre surprinderea copiilor, un tânr, nu mult mai mare decât ei, s-a
apropiat i uitându-se la cort îi încruci braele i cumpni situaia.
Apoi se întoarse fr a scoate o vorb i se pierdu în mulimea
lucrtorilor de la circ. Câteva minute mai târziu tânrul îi fcu din
nou apariia. Lâng umrul lui drept pea un splendid elefant indian!
Cât vreme tânrul a înaintat, elefantul l-a urmat asculttor. Când
tânrul s-a oprit, elefantul s-a oprit i el.
De umerii elefantului atârnau nite hamuri grele de piele. Îi
înfurau partea din fa a gâtului i se prindeau sub piept dincolo de
picioarele din fa. Prea într-adevr puternic! Cum sttea acolo,
circarii i-au legat de hamuri o funie groas i grea. La cellalt capt
al funiei se vedea un nod mare pe care lucrtorii l-au fixat la baza
celui mai gros stâlp al cortului. Dup ce totul a
fost rânduit cu grij, tânrul opti un singur cuvânt la urechea
elefantului. Îi spuse pur i simplu: ,,Îngenuncheaz!” Fr nici o
ezitare, elefantul îi înclin capul i îi ridic piciorul din fa.
Tânrul urc pe genunchiul îndoit al elefantului, fcu un salt i
înclec pe grumazul elefantului, în spatele urechilor.
Apoi tânrul îi opti alt cuvânt. Îi spuse pur i simplu: „Trage!” Fr
cea mai mic ezitare, elefantul se opinti înainte. Hamul scrânea
strângându-se în jurul umerilor si. Funia se întinsese la maximum.
Toi muchii elefantului se opuseser greutii cortului. Încet, dar
sigur baza stâlpului se deplasa pe pmânt. În timp ce baza înainta,
vârful stâlpului începu s se înale. Se înl i se tot înl, pân ce a
ajuns aproape în poziie vertical. Întreaga greutate a cortului era
susinut de acest stâlp, îns elefantul nici c tresrea. Continua s
trag.
Stpânul se aplec înc o dat i îi opti un singur cuvânt. Tot ce i-a
spus a fost:
Elefantul de la circ
5© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se
reproduce.
Ascultarea în natur ,,Oprete-te!” Copiii vzur elefantul oprindu-se
brusc când tocmai pise pe jumtate. Stâlpul sttea perfect drept.
Micat numai cu câiva centimetri în plus, cortul s-ar fi
dezechilibrat în partea opus, prbuindu-se i rnindu-i pe lucrtorii
care îi riscau vieile ori de câte ori înlau „Marele Vârf”. Toat
lumea aplaud în timp ce muncitorii prindeau de zor poalele cortului
fixându-l. Elefantul îi fcuse treaba.
Dup numai câteva ore cortul avea s rsune de vocea maestrului,
,,Doamnelor i domnilor, biei i fete, circul este gata s înceap în
curând!” Mai exista îns o problem, una mic ce putea îns deveni
catastrofal. Lucrtorii, în graba lor de a pregti reprezentaia de
sear, înlaser cortul într-un loc greit. „Marele Vârf” ar fi trebuit
s fie instalat pe cellalt mal al râului, unde cu câteva ore înainte
de sosirea circului în ora fusese depozitat toat hrana animalelor.
Lipsa mâncrii însemna animale flmânde. Iar animale flmânde însemnau
i lei flmânzi, iar leii flmânzi însemnau...Oh, vai i amar!
Din pcate, singurul pod de peste râu se afla prea departe pentru ca
hrana s fie adus înainte de spectacolul din acea sear, iar cortul
era prea greu de demontat i de remontat pe cellalt mal al râului.
Spectacolul trebuia s înceap. Dar cum?
Îndrzne, tânrul, cu elefantul în urma lui, pi în fa. Îi spuse pur i
simplu: „Adu!” Numaidecât, elefantul se întoarse i se îndrept spre
râu. Intr în ap fr s tie cât de adânc era. Se cufunda tot mai
adânc, pân ce doar cu picioarele din spate putea s ating fundul
pietros. Netiind s înoate, se balansa pe picioarele posterioare, ca
s-i in capul la suprafaa apei. În cele din urm iei din ap pe malul
cellalt.
La început, elefantul prea nedumerit. Stpânul îi spusese un singur
cuvânt de comand. Privi înapoi, spre malul opus, la tânrul care îl
trimise. Îi vedea stpânul sprijinit de un copac, ateptând cu braele
încruciate. tiind ce atepta de la el, elefantul îi vârî cu grij
fildeii puternici sub unul dintre paleii cu hran din faa lui i îi
încolci zdravn trompa lung în jurul baloilor cu hran de deasupra,
pentru a-i împiedica s cad. Artând mai degrab a stivuitor decât a
elefant, se întoarse i intr din nou în ap. inând hrana sus deasupra
apei pentru a nu o uda, elefantul îi croi drum înapoi.
Aez paletul de grâne la picioarele stpânului i îl privi contrariat.
Îns stpânul nu scoase o vorb. Se sprijinea cu spatele de copac
inându-i braele încruciate. Elefantul prea din nou nedumerit. Îi
privi stpânul, privi spre malul opus i apoi spre paletul încrcat de
grâne. Ghicind ce se atepta de la el, se întoarse spre râu i intr
în ap. Travers râul pentru a aduce o alt încrctur de grâu.
Pân s se întoarc, primul palet se golise. Lucrtorii grbii împreau
animalelor
hrana, dar stpânul elefantului continua s stea sprijinit de copac
cu braele încruciate. Elefantul privi spre stpânul su, privi spre
hran i privi spre malul opus. Fr vreun alt ordin, intr în râu
pentru a treia oar. i tot aa travers râul dus-întors. Toat
dup-amiaza pân spre sear trudi la transportarea tuturor paleilor cu
hran, care acum zceau la picioarele stpânului su.
Când totul fusese fcut, uluitorul animal care hrnise un circ
întreg, pi lâng stpânul su, îi plec uor capul i începu parc s
susure ceva. Dei nu mâncase nimic, dei muncise o zi întreag, dei
era ud leoarc i înfrigurat, susurul lui plcut îi exprima bucuria.
Oricum, în interiorul „Marelui Vârf”, râsetele copiilor se stingeau
i luminile pleau în timp ce întregul circ rsuna de cuvintele:
,,Doamnelor i domnilor, biei i fete...” i toate acestea se datorau
unui elefant asculttor.
macmac
Demonstrativ
6 © Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se
reproduce.
Promit s ascult cu promptitudine de persoanele în autoritate. Chiar
dac adevrata ascultare înseamn s te supui pân la capt, un copil
asculttor trebuie s cântreasc ce i se cere i s asculte doar dac
cerina este legitim. Un copil asculttor tie c anumite reguli sunt
superioare altora i c el trebuie s urmreasc totdeauna standardul
cel mai înalt. S te supui imediat unui ordin greit este la fel de
duntor ca i a zbovi s faci ceva just. Cu toate acestea, ascultarea
trebuie s fie consecvent. Un copil nu poate s ,,ciuguleasc,”
alegând ce comenzi s asculte i ce comenzi s ignore, pur i simplu
pentru c aa vrea el.
Copiii trebuie totodat s se fereasc de ascultarea oarb a cerinelor
unui strin. Un copil tie pe cine s asculte la fel de bine ca i ce s
asculte.
Promit s am o atitudine voioas. O atitudine plin de voie bun face
mai lesne de îndeplinit chiar i sarcinile dificile. Ceea ce implic,
de asemenea, s-i sprijini pe profesori i planurile lor i s le spui
celorlali s cread în autoritile care au grij de ei i îi
protejeaz.
Promit s îndeplinesc orice se ateapt de la mine. O sarcin dat
clasei înseamn de fapt delegarea autoritii pe termen scurt. De
exemplu, un elev asculttor accept temporar responsabilitatea unei
sarcini pân când aceasta este dus la capt. A nu izbuti s o duci pân
la capt înseamn s îneli încrederea profesorului. Îndeplinirea
sarcinii demonstreaz c elevul merit s primeasc i alte
responsabiliti.
Este de asemenea important s cunoti care sunt competenele celor cu
autoritate fa de tine. Urmând instruciunile date de o autoritate
adesea poi s intri în conflict cu instruciunile altei autoriti. Un
elev asculttor ar trebui s cear respectuos persoanelor cu
autoritate indirect s îi coroboreze instruciunile cu acelea ale
profesorului su. La rândul su, un profesor înelept va respecta
competenele celorlali profesori din coal i nu va contrazice cu
subîneles i nici nu-l va chestiona public pe un alt profesor.
Promit s nu m plâng. Dac bombni atunci când urmezi nite indicaii
înseamn c nu dai dovad de ascultare adevrat. A bombni implic
independen, dezaprobare i îndoial. Dac ai vreo îndoial, trebuie s
te adresezi direct factorului de decizie în spirit cooperant. Dac
sesizarea ta nu este aprobat, dovedeti loialitate, supunându-te
deciziei fr s te plângi i îi câtigi dreptul de a i se asculta
sesizrile pe viitor.
Promit s fac mai mult decât mi se cere. În trecut legea roman
permitea soldailor s recruteze civili care s le care poverile.
Civilului i se cerea s care povara o mil; totui unii îns alegeau s
fac mai mult decât obligaia legal. Atunci când un elev parcurge
,,mai mult de o mil” el îi manifest ascultarea la cel mai înalt
nivel. Actul ascultrii, la fel ca i atitudinea plin de voie bun
transmit sprijin i aprobare profesorului. Îndeplinind ,,liter cu
liter” o însrcinare atrage dup sine laude. Dar a îndeplini intenia
coninut în cerere îi atrage încredere i respect, ridicându-te, ca
elev, pe o poziie de onoare i influen.
Formarea caracterului continu în permanen.
macmac
Demonstrativ
9© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se
reproduce.
Activiti Exerciii de aliniere (joc) Formeaz un „L” cu ajutorul
degetului mare i al arttorului. Folosete-l ca semnal pentru a aeza
copiii în linie dreapt. Spune-le copiilor c vrei s se alinieze cât
de repede pot, fr a scoate un sunet pân nu le dai semnalul.
Cronometreaz-i de câteva ori pentru a le spori viteza de
ascultare.
Variante: • Folosete-i palmele pentru a indica direcia spre
care
copiii s se întoarc. Rsucete-i palmele spre stânga, dreapta, cu faa
sau cu dosul, în sus sau în jos, asemenea unui comandant militar ca
s-i ajui s exerseze ascultarea imediat. Folosete-te de orice ocazie
pentru a le luda ascultarea.
• Jucai împreun „urmeaz-i liderul”, în timp ce mergei în jurul
clasei sau al colii. Salutai-i pe ceilali, atingei obiecte anume
alese sau ocolii spaii anumite de pe hol.
• Testeaz-le ascultarea prin tcere. Laud-i pe cei care nu scot nici
un sunet. Scrie-le numele pe nite bucele de hârtie i pune-le în
buzunarele cu laude. (Vezi pagina 14.)
Cuvinte amestecate (joc) Scrie definiia cuvântului ascultare pe foi
separate de hârtie, plasând câte un cuvânt pe fiecare foaie.
Folosete foi de culori, forme i mrimi diferite, în cazul în care
copiii nu tiu s citeasc. Verific definiia aranjând cuvintele în
ordinea corect. Amestec foile i repet operaia.
(Cântai pe tema muzical ,,Dac eti fericit i o tii”.)
Dac eti asculttor i tii asta bate din palme. Dac eti asculttor i
tii asta bate din palme. Dac eti asculttor i tii asta, Atunci viaa
ta o va dovedi. Dac eti asculttor i tii asta bate din palme.
Dac eti asculttor i tii asta bate din picioare. Dac eti asculttor i
tii asta atinge-i capul. Dac eti asculttor i tii asta învârte-te.
Dac eti asculttor i tii asta, ridic-te i strig. Dac eti asculttor i
tii asta f-le pe toate cinci.
Dac eti asculttor...
Variante: • D o foaie fiecrui copil i aranjeaz copiii
conform ordinii cuvintelor din definiie. • Stârnete entuziasmul
cronometrând cât de
repede pot reconstitui definiia. • Pune deoparte una sau mai multe
foi i vezi
cine îi d seama de cuvântul(-ele) care lipsete(-sc).
• Arat un cuvânt i întreab ce cuvânt îi precede i ce cuvânt îl
urmeaz.
• Jucai „concentrare”, în care câtig cel care descoper dou cuvinte
consecutive.
• Amestec cuvintele din toate definiiile învate în sptmânile
precedente. Înva copiii s aeze cuvintele în definiiile
corespunztoare i în ordinea corect.
• Coloreaz foile i lipete-le cu band adeziv alctuind un ,,poster”
pentru clas.
• Folosete fotografii i simboluri ca s-i ajui pe copiii care nu tiu
s citeasc.
• Nu uita s lauzi copiii pentru efort, atitudine, progres i munca
în echip.
macmac
Demonstrativ
10 © Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se
reproduce.
Activiti Ppua elefant (lucru manual) D fiecrui copil o pung mic de
hârtie. Copiii îi vor scrie numele i cele cinci angajamente pe
spatele pungii de hârtie. Taie din carton cenuiu dou „urechi de
elefant”. Ataeaz-le de marginile pungii pe partea din spate (partea
fr îndoitur). Taie o „tromp” din acelai fel de carton cenuiu.
Lipete-o de mijlocul capacului pungii. Întoarce „trompa” în sus
înfurând-o pe un creion.
Taie doi „fildei” din carton alb i lipete-i sub capacul pungii.
Copiii vor desena ochi pe faa elefantului. F gura elefantului tind
o „limb” din carton roz i lipind-o sub capac.
Materiale: • O pung mic de hârtie • Carton roz, gri i alb •
Foarfece • Lipici sau band adeziv • Carioci sau creioane
Încurajeaz copiii s învee din exemplul elefantului din povestea din
natur.
Amintete-le: 1. Oprirea prompt a elefantului la porunca stpânului.
2. Ducerea pân la capt a sarcinii de a înla cortul
circului. 3. Satisfacia muncii bine fcute, ilustrat prin
susurul
adresat stpânului su. 4. Atitudinea sa de voie bun slujindu-i pe
toi i uitând
de sine. 5. Depunerea unui efort mai mare decât i se ceruse, când
a
trecut râul de mai multe ori pentru a aduce toat hrana.
Aparenele pot fi îneltoare (lecie cu obiectiv) Pregtete dou tvi de
prjituri. Prepar o tav conform reetei, iar la cealalt adaug o msur
de sare în plus (de exemplu, o ceac în loc de o lingur). Poriile
vor arta identic, doar c cea cu mai mult sare va avea un gust
oribil.
Adu cele dou tvi în clas, inând minte care este una i care este
cealalt. Invit un elev în faa clasei i d-i o prjitur. Ofer-i una
dintre cele bune i întreab-l ce gust are. Ofer o alt prjitur dintre
cele bune unui alt elev i înteab-l ce gust are. Dup ce le-ai dat
mai multe prjituri bune, d-i unuia dintre ei o prjitur rea.
Întreab-l ce gust are.
Prezint ambele porii de prjituri. Atrage-le atenia c arat la fel,
doar c au fost preparate cu o mic diferen. O porie a fost preparat
conform reetei – având în vedere c cel care a scris reeta în cartea
de bucate tia ce are de fcut. Indiferent dac cel ce a scris reeta
ne place sau nu, cofetarul este un om cu experiena de a face
prjituri bune, aa c îi ascultm instruciunile. Succesul nostru
depinde de ascultarea noastr. A doua porie s-a abtut puin de la
instruciunile maestrului cofetar. Rezultatele unei „mici”
neascultri par uneori acceptabile, îns lucrurile nu stau nici pe
departe aa.
NOT: Cere aprobare înainte de a servi copiilor mâncare în clas.
Atenie la alergii.
macmac
Demonstrativ
11© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se
reproduce.
Activiti Cardurile despre caracter Caracterul trebuie demonstrat în
viaa de zi cu zi. Împarte cardurile despre ascultare, privindu-l pe
fiecare în ochi i spunându-i: ,,Iat câteva moduri în care tu poi
dovedi c eti asculttor!” Citete angajamentele „Promit s...” de pe
spatele fiecrui cartona. Recapituleaz povestea ele- fantului,
întrebându-i pe copii cum îi manifest ascultarea elefantul indian.
Vezi pagina 8 pentru mai multe detalii despre angajamentele
,,Promit s...”.
Variante: • Prezint un mod greit i un mod corect de a
rspunde unei persoane cu autoritate, pornind de la cele cinci
angajamente „Promit s...”.
• D exemple de ascultare i neascultare din viaa ta personal. Ai
grij s scoi în eviden avantajele de a fi asculttor i consecinele
negative ale neascultrii.
• D-i fiecrui copil ocazia s îi ia angajamentul de a fi asculttor.
Întreab-l ,,Promii s...?” i pune-l s rspund ,,Da, promit s...”
pentru fiecare dintre cele cinci „Promit s...”.
,,Promii s asculi cu promptitudine de persoanele în
autoritate?”
,,Da! Promit s ascult cu promptitudine de persoanele în
autoritate.”
,,Promii s ai o atitudine voioas?” ,,Da! Promit s am o atitudine
voioas.”
,,Promii s îndeplineti orice se ateapt de la tine?” ,,Da! Promit s
îndeplinesc orice se ateapt de la mine.”
,,Promii s nu te plângi?” ,,Da! Promit s nu m plâng.”
,,Promii s faci mai mult decât i se cere?” ,,Da! Promit s fac mai
mult decât mi se cere.”
Voi a - scul - ta cu mult a - ten - i - e; S fac ce se a -
teapt
de la mi - ne; Voi as - cul - ta cu prompti - tu - di - ne i fac
mai mult de - cât mi se ce - re. Când
îmi vd de lu - cru i sunt în - tre - rupt Pro - mit s nu m plâng,
ci cu-n zâmbet s o fac Cu tot ce-am în mi - ne
o voi comple - ta S am un carac - ter de-a a - scul - ta. 1, 2, 3!
Hey! a - scul - ta. 1, 2, 3! Hey!
Ascultarea este...
12 © Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se
reproduce.
Activiti Cele cinci chei ale ascultrii (lucru manual) Închipuii-v o
u ce are cinci închiztori, pentru fiecare dintre ele fiind nevoie
de o cheie diferit. Dei orice cheie ,,se potrivete” la ua
respectiv, ea singur nu o poate deschide. La fel, ascultarea
adevrat presupune mai multe ,,chei”. Una folosit separat de cealalt
nu este suficient.
Pentru a ilustra cele cinci angajamente „Promit s...” ale
ascultrii, confecioneaz inele cu chei pentru toi copiii.
Materiale: • Carton • Sârmulie (fiecare copil primete 1/2 de
sârmuli) • Perforator • Pixuri sau creioane • Foarfece
• Decupeaz o form de cheie dintr-un carton pentru ca elevii s-i
traseze conturul. Spune-le s decupeze cinci chei din hârtie. F câte
o gaur cu perforatorul la captul de sus al cheilor. Copiii vor
scrie pe fiecare cheie, ,,Imediat!”, „Cu voie bun!”, „Complet!”,
„Fr s m plâng!”, „Fac mai mult!”.
• Trece sârmuliele prin gurile din partea de sus a cheilor. Rsucete
capetele ca s obii un inel de chei.
Reamintete-le comparaia cu ua. Aa cum o singur cheie nu este
suficient pentru a deschide ua, tot aa, chiar dac faci cu voie bun
ce i se spune, dar abia peste trei zile, nu înseamn c ai fost
asculttor.
S ducem gunoiul (scenet)
Aplicaie:
Pune în scen o situaie revelant, în care copiii s se confrunte cu
decizia de a fi sau a nu fi asculttori. Compar i pune în opoziie
atitudinile de ascultare i acelea de neascultare. Ajut-i pe copii
s-i dea seama care sunt alegerile corecte, punându-le întrebri
despre scenet. De exemplu:
Subiect: S ducem gunoiul
Scena: Te duci spre u cu intenia s iei afar. Deodat, mama sau tata
te roag s duci gunoiul. Te afli acum în faa unei decizii: S asculi
sau s nu asculi.
Ce vei face? 1. Spui c vei duce gunoiul când te vei întoarce?
sau Îi îndeplineti cu promptitudine sarcina?
2. Accepi s o faci, dar bombni? sau Faci cu voie bun ceea ce i s-a
spus s faci?
3. Duci gunoiul pân la jumtatea drumului spre ghen? sau Faci tot ce
i s-a cerut?
4. Le spui întâmplarea prietenilor i îi plângi de mil în faa lor?
sau Faci ce i s-a cerut, fr s te plângi?
5. Faci numai ce i s-a spus ca s scapi mai repede? sau Aduni i
gunoiul pe care îl gseti în drum i îl arunci?
Subiecte suplimentare: • F curat în camera ta. • Spal vasele (sau
alte treburi). • F-i temele. • Nu face glgie. • Închide
televizorul. • terge tabla. • Aranjeaz-i banca.
Not: Exemplele personale sunt deseori cele mai eficiente.
Ascultare Fr s m plâng!
Imediat! Cu voie bun!
ult!
macmac
Demonstrativ
13
Activiti „Parautitii” (lucru manual) Nici un parautist întreg la
minte nu ar sri dintr-un avion fr sigurana unei paraute de ndejde.
La fel, nici un copil nu ar trebui lsat s se arunce în via fr
îndrumarea unor persoane cu autoritate adecvat.
Parautele ne încetinesc cderea i preîntâmpin prbuirea,
asigurându-ne o aterizare sigur i controlat. Totui, eficiena unei
paraute este zdrnicit dac parautistul refuz s i-o pun în spate i s
îi prind centurile.
Ascultarea este „centura” care ine copilul legat de „parauta”
autoritii, permiându-i s primeasc astfel sfaturi înelepte i
protecie. Pentru a ilustra aceast lecie, copiii îi pot confeciona
propriul lor ,,parautist”.
Materiale: • sârmulie (una pentru fiecare copil) • sfoar (dou buci
de 30 cm pentru fiecare copil) • erveele de hârtie (unu pentru
fiecare copil) • band adeziv • perforator • foarfece
Confecionarea parautei: • Lipete band adeziv la fiecare col al
erveelului
pentru a-l întri. • Perforeaz o gaur în fiecare dintre cele patru
coluri. • Leag capetele sforilor de fiecare gaur.
Confecionarea parautistului: • Taie o treime din sârmulia fiecrui
copil. Partea
mai lung va constitui capul, corpul i picioarele parautistului.
Partea mai scurt va constitui braele acestuia.
• Îndoaie bucata lung de sârmuli în dou, în jurul degetului arttor.
Împletete capetele pentru a forma un „corp”, lsând o bun parte
pentru „picioare”.
Prinderea omuleului de paraut:
• Folosete bucile de sfoar pentru a prinde de erveel omuleul de
sârmuli. Aga un bra al omuleului de mijlocul unei buci de sfoar,
rsucindu-i (,,mâna”) în jurul sforii. Prinde cellalt bra de cealalt
bucat de sfoar.
Elemente de memorat: • S-ar putea ca nu întotdeauna parautele s fie
confortabile,
elegante sau la mod, dar ele sunt necesare. S ai o paraut este o
chestiune de via i de moarte.
• Un copil care îi manipuleaz autoritile plângându-se i ciclindu-le
este ca un parautist care sare cu o paraut legat cu noduri, astfel
încât s nu se poat deschide.
• Cineva care se rzvrtete împotriva autoritii seamn cu unul care
încearc s stea deasupra (în loc s fie sub) parautei sale. La fel ca
i rzvrtirea, a fi deasupra parautei duce la dezastru.
Împletete
Capul
© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se
reproduce.
Bucuros voi face totul, Nu m-opresc pân sfâresc; Voi depune un
efort S ascult i s zâmbesc.
Eu nu voi bombni Chiar dac-s suprat Asculttor eu vreau s fiu i sunt
determinat!
Promisiunea este dreapt S m scape de pedeaps. S-artm c noi le tim,
S le spunem mai rapid!
Exerciiu de memorare
14 © Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se
reproduce.
Activiti Buzunraele cu laude (lucru manual) Confecioneaz „buzunrae
cu laude” îndoind o foaie de hârtie aproape la jumtate i lipindu-i
sau capsându-i marginile. Las o latur deschis pentru a forma un
buzunar. Copiii trebuie s-i coloreze propriul „buzunra cu laude” i
s-i scrie numele pe el. Explic grupului c vor primi distincii dac
vor manifesta trstura de caracter a ascultrii.
Decupeaz buci de hârtie i scrie pe ele cuvântul „Ascultare”. Pune
unul dintre aceste premii în „buzunraul cu laude” de fiecare dat
când vezi c un elev aplic unul dintre cele cinci angajamente
„Promit s...” ale ascultrii. Aceste premii pot avea orice form, pot
fi simple sau mai complicate, în funcie de timpul i resursele de
care dispui.
Variante: • Aga „buzunraele cu laude” pe
perete, în aa fel încât s fie vzute de toat lumea.
• Folosete abibilduri sau decupaje în form de animale în loc de
buci de hârtie.
• Trimite premiile acas împreun cu copiii, în fiecare zi, pentru a
implica i prinii. Nu face comparaii între copii.
• Fixeaz obiective zilnice pentru fiecare copil pentru a-l stimula.
Nu schimba niciodat aceste premii cu obiecte palpabile precum
bomboane sau abibilduri. S ai caracter este important ca fapt în
sine.
• Pe msur ce copiii manifest c au i alte trsturi de caracter sau
procedeaz conform altor angajamente „Promit s...” din leciile
trecute sau din cele viitoare, confecioneaz i alte premii pentru a
le pune în „buzunraul cu laude” al fiecruia.
Începe cu o foaie de hârtie întreag.
Îndoaie partea de jos, lsând 2- 3 centimetri pân la marginea de
sus.
Lipete marginile pentru a închide „buzunraul”.
Ca s obii un aspect îngrijit, ruleaz bucele de band adeziv i
lipete-le de-a lungul marginilor în interior, de fiecare
parte.
Buzunrau l
cu laude!
15© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se
reproduce.
Folosete temele pentru a luda caracterul Natura sarcinilor sau
instruciunilor pe care le dai unui copil comunic mult despre
încrederea pe care o ai în ascultarea lui. Dac un elev a dovedit c
este harnic, îi poi da o sarcin fr a trebui s îl controlezi la fel
de des ca pe ceilali. Dac un copil este caracterizat prin stpânirea
de sine, îi poi lsa o mai mare libertate în ariile de
auto-orientare.
Încrederea este o form important de laud care trece dincolo de
cuvinte. Încrederea îi las pe copii s vad c te bizui pe caracterul
lor, pân acolo încât s-i pui în joc propriul succes. Asta îi va
motiva s manifeste i pe mai departe aceast trstur. Pe msur ce i ali
copii observ încrederea pe care o ai într-unul dintre ei i modul în
care acesta rspunde, ei vor fi stimulai s se dovedeasc nite
persoane demne de încredere, în acelai fel.
Aadar, d copiilor de îneles c, pentru a fi de încredere, trebuie s
fie asculttori. Ai putea s spui: ,,Paul, îmi place cu cât voie bun
ai îndeplinit sarcina pe care i-am dat-o sptmâna trecut, aa c a
dori s primeti...” (un privilegiu dorit sau o sarcin mult
ateptat).
Totui, în situaiile în care copiii îi dovedesc caracterul i
abilitatea de a se descurca în anumite situaii, fii atent s nu
insiti la nesfârit pentru aceleai sarcini, decât dac ei le
îndeplinesc cu sincer bucurie. Este un comandament de caracter s
încredinezi cuiva responsabiliti, îns dac îl încarci cu aceleai
sarcini tot timpul, acela se poate simi pedepsit. D copiilor ansa
de a pune în practic i de a-i dezvolta trsturile de caracter i
abilitile în diferite domenii.
Un alt mod de a luda este s spui: ,,Mihai, lucrez la un proiect
care necesit foarte mult precizie. i imediat m-am gândit la tine.
S-i explic de ce am nevoie.” Astfel, chiar fr a-i recunoate direct
lui Mihai vreo calitate, aceast rugminte îi confirm agerimea, simul
ordinii, discernmântul i alte caliti pretinse de o lucrare de mare
precizie.
Un cuvânt de avertizare: Nu da sarcini pe baza unor realizri din
trecut. Rezultatele din trecut sunt urmarea unor trsturi de
caracter precum sârguina, creativitatea, acurateea. Laud aceste
trsturi i îl vei motiva pentru rezultatele ce vor urma. Dac lauzi
doar rezultatul, copilul îi va forma caracterul folosind tot felul
de „scurtturi”. Aceasta s-ar putea s mearg o vreme, îns
sacrificarea caracterului de dragul rezultatelor are consecine
negative pe termen lung.
Modaliti de apreciere Orice profesor trebuie s îneleag importana
ludrii copiilor care au dovedit c au un caracter bun. Copiii simt c
sunt preuii atunci când li se adreseaz cuvinte sau priviri
încurajatoare. Nu este nevoie de mult pentru a stimula atitudinea
unui copil i pentru a-l motiva s continue s fac ceea ce e bine.
Gsete prilejuri de a folosi ideile din aceast list pentru a luda
chiar i cei mai mruni pai în modelarea caracterului.
Cuvinte de laud:
Gesturi de laud:
Trofee de laud:
Bileele de laud:
Scrie câte un bileel special fiecrui copil, ludându-l pentru c a
dovedit c are o anumit trstur de caracter. Spune-i copilului cât de
bucuros te simi c eti profesorul lui. Scrie bileelul cu sinceritate
i cu onestitate.
Decoreaz bileelele i plicurile în mod creativ i atractiv.
Împarte-le la sfâritul sptmânii.
Recompensarea ascultrii
Coboar-te la nivelul lor • Caut aplicaii i lecii care s
aib legtur cu viaa copiilor.
• Comunic-le concepte folosind un vocabular de adult, dar accesibil
lor, mai degrab decât un vocabular copilresc.
Fii entuziast • Exagereaz-i gesturile.
Fii creativ • Instituie „Ziua elefantului”,
când copiii vor aduce la coal elefani de jucrie, cri i fotografii
cu elefani.
• Cere librarului tu materiale ilustrative pentru elefant sau
ascultare.
© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. Poate fi
reprodus doar în scop educaional.
ASCULTAREA
A îndeplini cu bucurie cerinele i dorinele celor ce sunt
responsabili pentru mine.
Sfaturi pentru predare
Exerciiu de colorare
F fotocopii la imaginea din stânga. Pune-i pe elevi s le coloreze i
s le ia acas.
Instruciuni de fotocopiere:
Alege ,,mrete” de la 8.5 x 11 pîn la 11 x 17 (129%) pentru a
acoperi o pagin de 8.5 x 11.
Asigur-te c ai ales ca format mrimea ,,8.5 x 11”.
Unele copiatoare vor cere repoziionarea paginii de copiat pentru a
putea fotocopia doar ceea ce elevii trebuie s coloreze.
macmac
Demonstrativ