Home > Documents > Ascultarea - Manual pentru gradinita si clasele primare

Ascultarea - Manual pentru gradinita si clasele primare

Date post: 31-Oct-2021
Category:
Author: others
View: 6 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 14 /14
A-ţi asuma răspunderea personală pentru faptele proprii este un pas preliminar în dezvoltarea caracterului. Cele cinci „Promit să...” folosite de-a lungul întregului curs reprezintă nişte decizii esenţiale pentru a-i determina pe copii să pună bazele caracterului în viaţa lor. Pe aceste afirmaţii se întemeiază povestirile, cântecele şi activităţile de la paginile 8-13. Promit: • să ascult cu promptitudine de persoanele în autoritate. • să am o atitudine voioasă. • să îndeplinesc orice se aşteaptă de la mine. • să nu mă plâng. • să fac mai mult decât mi se cere. Oamenii se concentrează atât de mult asupra neascul- tării încât mulţi copii acceptă pedeapsa crezând că nu sunt în stare de ceva mai bun. Demonstraţi-le că merită să-ţi formezi caracterul, lăudând ascultarea în viaţa copilului. Aprecierea dobândită îi va motiva să continue să fie ascultători. Pentru a afla mai multe moduri de a-i lăuda pe copii, consultaţi paginile 14 şi 15. © Copyright 1997-2005 Character Training Institute, 520 West Main St., Oklahoma City, OK 73102. www.characterfirst.com. A nu se reproduce. Contactaţi biroul nostru din Bucureşti, e-mail: [email protected] ASCULTAREA Character First! ® Îndrumător pentru Profesori Şcoala Elementară Seria 1, Cartea 2 A îndeplini cu bucurie cerinţele şi dorinţele celor ce sunt responsabili pentru mine. De 5500 de ani indienii îmblânzesc elefanţi. Firea supusă şi forţa neagresivă a elefantului se potrivesc de minune slujirii. De obicei, un băieţel de zece ani începe să dreseze un elefant cam de aceeaşi vârstă cu a lui şi apoi vor lucra laolaltă tot restul vieţii. De-a lungul anilor, devin de nedespărţit. Băiatul hrăneşte elefantul, îl îmbăiază, îi îngrijeşte rănile şi îl dresează. În schimb, elefantul vădeşte o loialitate şi o ascultare remarcabile. Aceste trăsături excepţionale sunt ilustrate în povestirea despre natură de la pagina 4. Aplicaţie Lăudare Definiţie Ilustraţie
Transcript
Ascultarea - Manual pentru gradinita si clasele primareA-i asuma rspunderea personal pentru faptele proprii este un pas preliminar în dezvoltarea caracterului. Cele cinci „Promit s...” folosite de-a lungul întregului curs reprezint nite decizii eseniale pentru a-i determina pe copii s pun bazele caracterului în viaa lor. Pe aceste afirmaii se întemeiaz povestirile, cântecele i activitile de la paginile 8-13.
Promit: • s ascult cu
• s îndeplinesc orice se ateapt de la mine.
• s nu m plâng. • s fac mai mult decât
mi se cere.
Oamenii se concentreaz atât de mult asupra neascul- trii încât muli copii accept pedeapsa crezând c nu sunt în stare de ceva mai bun. Demonstrai-le c merit s-i formezi caracterul, ludând ascultarea în viaa copilului. Aprecierea dobândit îi va motiva s continue s fie asculttori. Pentru a afla mai multe moduri de a-i luda pe copii, consultai paginile 14 i 15.
© Copyright 1997-2005 Character Training Institute, 520 West Main St., Oklahoma City, OK 73102. www.characterfirst.com. A nu se reproduce. Contactai biroul nostru din Bucureti, e-mail: [email protected]
ASCULTAREA Character First!® Îndrumtor pentru Profesori
coala Elementar Seria 1, Cartea 2
A îndeplini cu bucurie cerinele i dorinele celor ce sunt responsabili pentru mine.
De 5500 de ani indienii îmblânzesc elefani. Firea supus i fora neagresiv a elefantului se potrivesc de minune slujirii. De obicei, un bieel de zece ani începe s dreseze un elefant cam de aceeai vârst cu a lui i apoi vor lucra laolalt tot restul vieii. De-a lungul anilor, devin de nedesprit. Biatul hrnete elefantul, îl îmbiaz, îi îngrijete rnile i îl dreseaz. În schimb, elefantul vdete o loialitate i o ascultare remarcabile. Aceste trsturi excepionale sunt ilustrate în povestirea despre natur de la pagina 4.
Aplicaie
Ludare
Definiie
Ilustraie
macmac
Demonstrativ
© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se reproduce.2
As-cul-ta-re: (s.) 1: calitatea sau atitudinea de a te supune constrângerilor i ordinelor unei autoriti. 2: actul sau dovada respectrii constrângerilor sau îndrumrilor primite.
Cuvântul ascultare vine din latinescul auscultare, care înseamn literalmente „a asculta”. Ascultarea este opus încpânrii prin aceea c un încpânat nu ascult. Un încpânat face doar ce vrea el, fr s in seama de ceea ce spun persoanele cu autoritate.
Ce este ascultarea?
Greeli vs. Neascultare Este important s înelegem diferena dintre greeli, erori i eecuri.
• O greeal este rezultatul unui calcul greit, al unei incapaciti sau al unei nebgri de seam întâmpltoare.
• O eroare este rezultatul unei informaii greite, al proceselor greite sau înelegerii greite a unui mesaj.
• Un eec este rezultatul lipsei de caracter.
Dac un elev comite o greeal întâmpltoare, nu-l pedepsi pentru neascultare. Totui, dac greeala se repet încearc s descoperi o eroare în procesul su de gândire sau de înelegere a sarcinii.
Dac un elev manifest iresponsabilitate stând treaz pân noaptea târziu, lucrând apoi apatic i fcând în consecin greeli, s nu te preocupe în primul rând greelile, ci abordeaz slbiciunea de caracter care pro- voac iresponsabilitatea.
A îndeplini cu bucurie cerinele i
dorinele celor ce
macmac
Demonstrativ
3
Respect-i cuvântul dat Ca profesor, cuvântul tu este încrcat de autoritate. Elevii depind de tine. Când îi iei un angajament sau faci ceva ce poate fi interpretat de copii ca un posibil angajament, ine minte c nu poi atepta de la ceilali s asculte de cuvântul tu dac tu însui nu îi respeci cuvântul dat.
Dac îi dai seama c nu poi s respeci un angajament anterior, du-te la cei crora le-ai promis, explic-le situaia i roag-i s te absolve. Asta le d sigurana c eti un om de cuvânt.
Demonstreaz-i propria ascultare, prin aceea c nu-i contrazici vorbele prin fapte.
Mai întâi ascult i apoi vei fi ascultat Ascultarea este probabil trstura de caracter cea mai important pentru orice lider. Soldaii au o vorb:
„Un gradat nu trebuie s dea niciodat atenie gradului su; soldatul nu trebuie
s-l uite niciodat.”
Înainte ca profesorii s atepte ascultare de la elevii lor, ei trebuie s manifeste o ascultare exemplar fa de superiorii lor.
Dac cineva din coal te aude plângându-te de director sau de administrator, acela îi va da seama imediat de spiritul tu de neascultare chiar dac îndeplineti directivele date. Acest exemplu le va veni în minte atunci când vor primi instruciuni de la tine. Dac unei persoane nu îi vor conveni instruciunile date de tine, fie le va urma cu sufletul îndoit, fie îi va nesocoti complet autoritatea.
Modalitatea cea mai eficient de a preda ascultarea este ca tu însui s te ari asculttor fa de cei investii cu autoritate. Decât s impui ascultarea manifestând o atitudine de superioritate, încearc mai bine s o impui ca o problem de principiu i ca o unitate de msur a caracterului cuiva, atitudine care trebuie s porneasc tocmai de la tine.
Conceptul de autoritate
Autoritile sunt persoanele care au rspunderi în ce ne privete. De exemplu, prinii sunt responsabili pentru copiii lor, profesorii pentru elevii lor, patronii pentru angajaii lor, oficialii guvernamentali pentru cetenii lor, iar antrenorii pentru echipele lor. Ascultând de autoritate intri sub o protecie, deoarece te afli sub jurisdicia acelei autoriti.
Când o autoritate emite nite cerine ce intr în conflict cu programul, stilul sau preferinele cuiva, de obicei justificarea neascultrii se afl foarte la îndemân. Simptomele unui comportament de neascultare sunt comentariile de genul ,,asta nu se refer la mine”, „nu tie ce face” sau „nu îneleg de ce trebuie ca eu s...”. Dimpotriv, adevrata ascultare implic bunvoina de a-i sacrifica confortul personal pentru a rspunde la chemarea datoriei.
Totui, ascultarea nu înseamn doar îndeplinirea unei sarcini. Este posibil ca în afar s te supui înstruciunilor date, dar înluntrul tu s fii neasculttor, bombnind i plângându-te, chiar dac protestul nu este exprimat verbal. O ascultare complet înseamn îndeplinirea unei sarcini cu voie bun.
Rolul liderului
O persoan cu o poziie de lider ia decizii care afecteaz muli oameni din subordinea sa. De aceea, este vital pentru ca autoritile s fac tot posibilul ca s-i îmbine responsabilitatea de lider cu însuirile de bun conductor. Autoritile trebuie s descopere care sunt interesele majore ale celor din subordinea lor. Aceasta este o cerin înalt, dar procedând astfel ei vor putea promova în cadrul grupului ascultarea i cooperarea. Le revine apoi celor din subordine s aleag ascultarea i nu încpânarea.
A fi un bun lider înseamn s menii fa de tine însui un standard mai înalt decât cel impus celorlali. În mod natural elevii ateapt mai mult de la profesori decât de la ei înii. Fiind supus i asculttor fa de autoritile de deasupra ta, subordonaii vor asculta de tine mult mai uor.
De asemenea, atitudinile unui lider sunt gritoare prin ele însele. Senzaia luntric de nemulumire sau frustrare a liderului se va transfera la toi ca ton negativ. Totui, dac asemenea atitudini sunt înlocuite cu smerenie autentic i cu ascultare, acest lucru va fi observat i va fi luat ca model. Dezvoltarea caracterului unui elev începe cu exemplul oferit de profesorii si.
Învând ascultarea
macmac
Demonstrativ
4 © Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se reproduce.
Ascultarea în natur
R oi grele stârneau pe drum vltuci groi de praf. Caii se opinteau i roile scârâiau în
vreme ce vechile crue îi croiau fga spre marginea oraului. Venea circul! Carele purtau nite animale ciudate cum oamenii din ora nu mai vzuser pân atunci.
Erau acolo lei, tigri i elefani, cmile, uri i maimue, zebre, girafe i puni. Copiii se înghesuiau de-a lungul drumului. Ochii lor sclipeau de nerbdare în vreme ce se îngrmdeau în jurul cruelor sperând s-i zreasc fie pe maestrul de manej, fie clovnii, fie acrobaii zburtori.
Oricum, întâmplarea la care aveau s fie martori va fi mai uluitoare decât orice numr de circ. Erau pe cale s aib parte de un exemplu de ascultare pe care nu aveau s-l uite niciodat.
În timp ce cruele se pregteau s opreasc într-un vast spaiu gol de pe malul râului ce curgea în afara oraului, câiva circari întindeau pe iarb un imens cort rou cu alb. L-au întins
i l-au întins i l-au întins, pân ce a acoperit aproape întregul spaiu. Alii au înfipt nite rui lungi legându-i de nite inele lustruite din alam lustruit.
Spre surprinderea copiilor, un tânr, nu mult mai mare decât ei, s-a apropiat i uitându-se la cort îi încruci braele i cumpni situaia. Apoi se întoarse fr a scoate o vorb i se pierdu în mulimea lucrtorilor de la circ. Câteva minute mai târziu tânrul îi fcu din nou apariia. Lâng umrul lui drept pea un splendid elefant indian! Cât vreme tânrul a înaintat, elefantul l-a urmat asculttor. Când tânrul s-a oprit, elefantul s-a oprit i el.
De umerii elefantului atârnau nite hamuri grele de piele. Îi înfurau partea din fa a gâtului i se prindeau sub piept dincolo de picioarele din fa. Prea într-adevr puternic! Cum sttea acolo, circarii i-au legat de hamuri o funie groas i grea. La cellalt capt al funiei se vedea un nod mare pe care lucrtorii l-au fixat la baza celui mai gros stâlp al cortului. Dup ce totul a
fost rânduit cu grij, tânrul opti un singur cuvânt la urechea elefantului. Îi spuse pur i simplu: ,,Îngenuncheaz!” Fr nici o ezitare, elefantul îi înclin capul i îi ridic piciorul din fa. Tânrul urc pe genunchiul îndoit al elefantului, fcu un salt i înclec pe grumazul elefantului, în spatele urechilor.
Apoi tânrul îi opti alt cuvânt. Îi spuse pur i simplu: „Trage!” Fr cea mai mic ezitare, elefantul se opinti înainte. Hamul scrânea strângându-se în jurul umerilor si. Funia se întinsese la maximum. Toi muchii elefantului se opuseser greutii cortului. Încet, dar sigur baza stâlpului se deplasa pe pmânt. În timp ce baza înainta, vârful stâlpului începu s se înale. Se înl i se tot înl, pân ce a ajuns aproape în poziie vertical. Întreaga greutate a cortului era susinut de acest stâlp, îns elefantul nici c tresrea. Continua s trag.
Stpânul se aplec înc o dat i îi opti un singur cuvânt. Tot ce i-a spus a fost:
Elefantul de la circ
5© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se reproduce.
Ascultarea în natur ,,Oprete-te!” Copiii vzur elefantul oprindu-se brusc când tocmai pise pe jumtate. Stâlpul sttea perfect drept. Micat numai cu câiva centimetri în plus, cortul s-ar fi dezechilibrat în partea opus, prbuindu-se i rnindu-i pe lucrtorii care îi riscau vieile ori de câte ori înlau „Marele Vârf”. Toat lumea aplaud în timp ce muncitorii prindeau de zor poalele cortului fixându-l. Elefantul îi fcuse treaba.
Dup numai câteva ore cortul avea s rsune de vocea maestrului, ,,Doamnelor i domnilor, biei i fete, circul este gata s înceap în curând!” Mai exista îns o problem, una mic ce putea îns deveni catastrofal. Lucrtorii, în graba lor de a pregti reprezentaia de sear, înlaser cortul într-un loc greit. „Marele Vârf” ar fi trebuit s fie instalat pe cellalt mal al râului, unde cu câteva ore înainte de sosirea circului în ora fusese depozitat toat hrana animalelor. Lipsa mâncrii însemna animale flmânde. Iar animale flmânde însemnau i lei flmânzi, iar leii flmânzi însemnau...Oh, vai i amar!
Din pcate, singurul pod de peste râu se afla prea departe pentru ca hrana s fie adus înainte de spectacolul din acea sear, iar cortul era prea greu de demontat i de remontat pe cellalt mal al râului. Spectacolul trebuia s înceap. Dar cum?
Îndrzne, tânrul, cu elefantul în urma lui, pi în fa. Îi spuse pur i simplu: „Adu!” Numaidecât, elefantul se întoarse i se îndrept spre râu. Intr în ap fr s tie cât de adânc era. Se cufunda tot mai adânc, pân ce doar cu picioarele din spate putea s ating fundul pietros. Netiind s înoate, se balansa pe picioarele posterioare, ca s-i in capul la suprafaa apei. În cele din urm iei din ap pe malul cellalt.
La început, elefantul prea nedumerit. Stpânul îi spusese un singur cuvânt de comand. Privi înapoi, spre malul opus, la tânrul care îl trimise. Îi vedea stpânul sprijinit de un copac, ateptând cu braele încruciate. tiind ce atepta de la el, elefantul îi vârî cu grij fildeii puternici sub unul dintre paleii cu hran din faa lui i îi încolci zdravn trompa lung în jurul baloilor cu hran de deasupra, pentru a-i împiedica s cad. Artând mai degrab a stivuitor decât a elefant, se întoarse i intr din nou în ap. inând hrana sus deasupra apei pentru a nu o uda, elefantul îi croi drum înapoi.
Aez paletul de grâne la picioarele stpânului i îl privi contrariat. Îns stpânul nu scoase o vorb. Se sprijinea cu spatele de copac inându-i braele încruciate. Elefantul prea din nou nedumerit. Îi privi stpânul, privi spre malul opus i apoi spre paletul încrcat de grâne. Ghicind ce se atepta de la el, se întoarse spre râu i intr în ap. Travers râul pentru a aduce o alt încrctur de grâu.
Pân s se întoarc, primul palet se golise. Lucrtorii grbii împreau animalelor
hrana, dar stpânul elefantului continua s stea sprijinit de copac cu braele încruciate. Elefantul privi spre stpânul su, privi spre hran i privi spre malul opus. Fr vreun alt ordin, intr în râu pentru a treia oar. i tot aa travers râul dus-întors. Toat dup-amiaza pân spre sear trudi la transportarea tuturor paleilor cu hran, care acum zceau la picioarele stpânului su.
Când totul fusese fcut, uluitorul animal care hrnise un circ întreg, pi lâng stpânul su, îi plec uor capul i începu parc s susure ceva. Dei nu mâncase nimic, dei muncise o zi întreag, dei era ud leoarc i înfrigurat, susurul lui plcut îi exprima bucuria. Oricum, în interiorul „Marelui Vârf”, râsetele copiilor se stingeau i luminile pleau în timp ce întregul circ rsuna de cuvintele: ,,Doamnelor i domnilor, biei i fete...” i toate acestea se datorau unui elefant asculttor.
macmac
Demonstrativ
6 © Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se reproduce.
Promit s ascult cu promptitudine de persoanele în autoritate. Chiar dac adevrata ascultare înseamn s te supui pân la capt, un copil asculttor trebuie s cântreasc ce i se cere i s asculte doar dac cerina este legitim. Un copil asculttor tie c anumite reguli sunt superioare altora i c el trebuie s urmreasc totdeauna standardul cel mai înalt. S te supui imediat unui ordin greit este la fel de duntor ca i a zbovi s faci ceva just. Cu toate acestea, ascultarea trebuie s fie consecvent. Un copil nu poate s ,,ciuguleasc,” alegând ce comenzi s asculte i ce comenzi s ignore, pur i simplu pentru c aa vrea el.
Copiii trebuie totodat s se fereasc de ascultarea oarb a cerinelor unui strin. Un copil tie pe cine s asculte la fel de bine ca i ce s asculte.
Promit s am o atitudine voioas. O atitudine plin de voie bun face mai lesne de îndeplinit chiar i sarcinile dificile. Ceea ce implic, de asemenea, s-i sprijini pe profesori i planurile lor i s le spui celorlali s cread în autoritile care au grij de ei i îi protejeaz.
Promit s îndeplinesc orice se ateapt de la mine. O sarcin dat clasei înseamn de fapt delegarea autoritii pe termen scurt. De exemplu, un elev asculttor accept temporar responsabilitatea unei sarcini pân când aceasta este dus la capt. A nu izbuti s o duci pân la capt înseamn s îneli încrederea profesorului. Îndeplinirea sarcinii demonstreaz c elevul merit s primeasc i alte responsabiliti.
Este de asemenea important s cunoti care sunt competenele celor cu autoritate fa de tine. Urmând instruciunile date de o autoritate adesea poi s intri în conflict cu instruciunile altei autoriti. Un elev asculttor ar trebui s cear respectuos persoanelor cu autoritate indirect s îi coroboreze instruciunile cu acelea ale profesorului su. La rândul su, un profesor înelept va respecta competenele celorlali profesori din coal i nu va contrazice cu subîneles i nici nu-l va chestiona public pe un alt profesor.
Promit s nu m plâng. Dac bombni atunci când urmezi nite indicaii înseamn c nu dai dovad de ascultare adevrat. A bombni implic independen, dezaprobare i îndoial. Dac ai vreo îndoial, trebuie s te adresezi direct factorului de decizie în spirit cooperant. Dac sesizarea ta nu este aprobat, dovedeti loialitate, supunându-te deciziei fr s te plângi i îi câtigi dreptul de a i se asculta sesizrile pe viitor.
Promit s fac mai mult decât mi se cere. În trecut legea roman permitea soldailor s recruteze civili care s le care poverile. Civilului i se cerea s care povara o mil; totui unii îns alegeau s fac mai mult decât obligaia legal. Atunci când un elev parcurge ,,mai mult de o mil” el îi manifest ascultarea la cel mai înalt nivel. Actul ascultrii, la fel ca i atitudinea plin de voie bun transmit sprijin i aprobare profesorului. Îndeplinind ,,liter cu liter” o însrcinare atrage dup sine laude. Dar a îndeplini intenia coninut în cerere îi atrage încredere i respect, ridicându-te, ca elev, pe o poziie de onoare i influen.
Formarea caracterului continu în permanen.
macmac
Demonstrativ
9© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se reproduce.
Activiti Exerciii de aliniere (joc) Formeaz un „L” cu ajutorul degetului mare i al arttorului. Folosete-l ca semnal pentru a aeza copiii în linie dreapt. Spune-le copiilor c vrei s se alinieze cât de repede pot, fr a scoate un sunet pân nu le dai semnalul. Cronometreaz-i de câteva ori pentru a le spori viteza de ascultare.
Variante: • Folosete-i palmele pentru a indica direcia spre care
copiii s se întoarc. Rsucete-i palmele spre stânga, dreapta, cu faa sau cu dosul, în sus sau în jos, asemenea unui comandant militar ca s-i ajui s exerseze ascultarea imediat. Folosete-te de orice ocazie pentru a le luda ascultarea.
• Jucai împreun „urmeaz-i liderul”, în timp ce mergei în jurul clasei sau al colii. Salutai-i pe ceilali, atingei obiecte anume alese sau ocolii spaii anumite de pe hol.
• Testeaz-le ascultarea prin tcere. Laud-i pe cei care nu scot nici un sunet. Scrie-le numele pe nite bucele de hârtie i pune-le în buzunarele cu laude. (Vezi pagina 14.)
Cuvinte amestecate (joc) Scrie definiia cuvântului ascultare pe foi separate de hârtie, plasând câte un cuvânt pe fiecare foaie. Folosete foi de culori, forme i mrimi diferite, în cazul în care copiii nu tiu s citeasc. Verific definiia aranjând cuvintele în ordinea corect. Amestec foile i repet operaia.
(Cântai pe tema muzical ,,Dac eti fericit i o tii”.)
Dac eti asculttor i tii asta bate din palme. Dac eti asculttor i tii asta bate din palme. Dac eti asculttor i tii asta, Atunci viaa ta o va dovedi. Dac eti asculttor i tii asta bate din palme.
Dac eti asculttor i tii asta bate din picioare. Dac eti asculttor i tii asta atinge-i capul. Dac eti asculttor i tii asta învârte-te. Dac eti asculttor i tii asta, ridic-te i strig. Dac eti asculttor i tii asta f-le pe toate cinci.
Dac eti asculttor...
Variante: • D o foaie fiecrui copil i aranjeaz copiii
conform ordinii cuvintelor din definiie. • Stârnete entuziasmul cronometrând cât de
repede pot reconstitui definiia. • Pune deoparte una sau mai multe foi i vezi
cine îi d seama de cuvântul(-ele) care lipsete(-sc).
• Arat un cuvânt i întreab ce cuvânt îi precede i ce cuvânt îl urmeaz.
• Jucai „concentrare”, în care câtig cel care descoper dou cuvinte consecutive.
• Amestec cuvintele din toate definiiile învate în sptmânile precedente. Înva copiii s aeze cuvintele în definiiile corespunztoare i în ordinea corect.
• Coloreaz foile i lipete-le cu band adeziv alctuind un ,,poster” pentru clas.
• Folosete fotografii i simboluri ca s-i ajui pe copiii care nu tiu s citeasc.
• Nu uita s lauzi copiii pentru efort, atitudine, progres i munca în echip.
macmac
Demonstrativ
10 © Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se reproduce.
Activiti Ppua elefant (lucru manual) D fiecrui copil o pung mic de hârtie. Copiii îi vor scrie numele i cele cinci angajamente pe spatele pungii de hârtie. Taie din carton cenuiu dou „urechi de elefant”. Ataeaz-le de marginile pungii pe partea din spate (partea fr îndoitur). Taie o „tromp” din acelai fel de carton cenuiu. Lipete-o de mijlocul capacului pungii. Întoarce „trompa” în sus înfurând-o pe un creion.
Taie doi „fildei” din carton alb i lipete-i sub capacul pungii. Copiii vor desena ochi pe faa elefantului. F gura elefantului tind o „limb” din carton roz i lipind-o sub capac.
Materiale: • O pung mic de hârtie • Carton roz, gri i alb • Foarfece • Lipici sau band adeziv • Carioci sau creioane
Încurajeaz copiii s învee din exemplul elefantului din povestea din natur.
Amintete-le: 1. Oprirea prompt a elefantului la porunca stpânului. 2. Ducerea pân la capt a sarcinii de a înla cortul
circului. 3. Satisfacia muncii bine fcute, ilustrat prin susurul
adresat stpânului su. 4. Atitudinea sa de voie bun slujindu-i pe toi i uitând
de sine. 5. Depunerea unui efort mai mare decât i se ceruse, când a
trecut râul de mai multe ori pentru a aduce toat hrana.
Aparenele pot fi îneltoare (lecie cu obiectiv) Pregtete dou tvi de prjituri. Prepar o tav conform reetei, iar la cealalt adaug o msur de sare în plus (de exemplu, o ceac în loc de o lingur). Poriile vor arta identic, doar c cea cu mai mult sare va avea un gust oribil.
Adu cele dou tvi în clas, inând minte care este una i care este cealalt. Invit un elev în faa clasei i d-i o prjitur. Ofer-i una dintre cele bune i întreab-l ce gust are. Ofer o alt prjitur dintre cele bune unui alt elev i înteab-l ce gust are. Dup ce le-ai dat mai multe prjituri bune, d-i unuia dintre ei o prjitur rea. Întreab-l ce gust are.
Prezint ambele porii de prjituri. Atrage-le atenia c arat la fel, doar c au fost preparate cu o mic diferen. O porie a fost preparat conform reetei – având în vedere c cel care a scris reeta în cartea de bucate tia ce are de fcut. Indiferent dac cel ce a scris reeta ne place sau nu, cofetarul este un om cu experiena de a face prjituri bune, aa c îi ascultm instruciunile. Succesul nostru depinde de ascultarea noastr. A doua porie s-a abtut puin de la instruciunile maestrului cofetar. Rezultatele unei „mici” neascultri par uneori acceptabile, îns lucrurile nu stau nici pe departe aa.
NOT: Cere aprobare înainte de a servi copiilor mâncare în clas. Atenie la alergii.
macmac
Demonstrativ
11© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se reproduce.
Activiti Cardurile despre caracter Caracterul trebuie demonstrat în viaa de zi cu zi. Împarte cardurile despre ascultare, privindu-l pe fiecare în ochi i spunându-i: ,,Iat câteva moduri în care tu poi dovedi c eti asculttor!” Citete angajamentele „Promit s...” de pe spatele fiecrui cartona. Recapituleaz povestea ele- fantului, întrebându-i pe copii cum îi manifest ascultarea elefantul indian. Vezi pagina 8 pentru mai multe detalii despre angajamentele ,,Promit s...”.
Variante: • Prezint un mod greit i un mod corect de a
rspunde unei persoane cu autoritate, pornind de la cele cinci angajamente „Promit s...”.
• D exemple de ascultare i neascultare din viaa ta personal. Ai grij s scoi în eviden avantajele de a fi asculttor i consecinele negative ale neascultrii.
• D-i fiecrui copil ocazia s îi ia angajamentul de a fi asculttor. Întreab-l ,,Promii s...?” i pune-l s rspund ,,Da, promit s...” pentru fiecare dintre cele cinci „Promit s...”.
,,Promii s asculi cu promptitudine de persoanele în autoritate?”
,,Da! Promit s ascult cu promptitudine de persoanele în autoritate.”
,,Promii s ai o atitudine voioas?” ,,Da! Promit s am o atitudine voioas.”
,,Promii s îndeplineti orice se ateapt de la tine?” ,,Da! Promit s îndeplinesc orice se ateapt de la mine.”
,,Promii s nu te plângi?” ,,Da! Promit s nu m plâng.”
,,Promii s faci mai mult decât i se cere?” ,,Da! Promit s fac mai mult decât mi se cere.”
Voi a - scul - ta cu mult a - ten - i - e; S fac ce se a - teapt
de la mi - ne; Voi as - cul - ta cu prompti - tu - di - ne i fac mai mult de - cât mi se ce - re. Când
îmi vd de lu - cru i sunt în - tre - rupt Pro - mit s nu m plâng, ci cu-n zâmbet s o fac Cu tot ce-am în mi - ne
o voi comple - ta S am un carac - ter de-a a - scul - ta. 1, 2, 3! Hey! a - scul - ta. 1, 2, 3! Hey!
Ascultarea este...
12 © Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se reproduce.
Activiti Cele cinci chei ale ascultrii (lucru manual) Închipuii-v o u ce are cinci închiztori, pentru fiecare dintre ele fiind nevoie de o cheie diferit. Dei orice cheie ,,se potrivete” la ua respectiv, ea singur nu o poate deschide. La fel, ascultarea adevrat presupune mai multe ,,chei”. Una folosit separat de cealalt nu este suficient.
Pentru a ilustra cele cinci angajamente „Promit s...” ale ascultrii, confecioneaz inele cu chei pentru toi copiii.
Materiale: • Carton • Sârmulie (fiecare copil primete 1/2 de sârmuli) • Perforator • Pixuri sau creioane • Foarfece
• Decupeaz o form de cheie dintr-un carton pentru ca elevii s-i traseze conturul. Spune-le s decupeze cinci chei din hârtie. F câte o gaur cu perforatorul la captul de sus al cheilor. Copiii vor scrie pe fiecare cheie, ,,Imediat!”, „Cu voie bun!”, „Complet!”, „Fr s m plâng!”, „Fac mai mult!”.
• Trece sârmuliele prin gurile din partea de sus a cheilor. Rsucete capetele ca s obii un inel de chei.
Reamintete-le comparaia cu ua. Aa cum o singur cheie nu este suficient pentru a deschide ua, tot aa, chiar dac faci cu voie bun ce i se spune, dar abia peste trei zile, nu înseamn c ai fost asculttor.
S ducem gunoiul (scenet)
Aplicaie:
Pune în scen o situaie revelant, în care copiii s se confrunte cu decizia de a fi sau a nu fi asculttori. Compar i pune în opoziie atitudinile de ascultare i acelea de neascultare. Ajut-i pe copii s-i dea seama care sunt alegerile corecte, punându-le întrebri despre scenet. De exemplu:
Subiect: S ducem gunoiul
Scena: Te duci spre u cu intenia s iei afar. Deodat, mama sau tata te roag s duci gunoiul. Te afli acum în faa unei decizii: S asculi sau s nu asculi.
Ce vei face? 1. Spui c vei duce gunoiul când te vei întoarce?
sau Îi îndeplineti cu promptitudine sarcina?
2. Accepi s o faci, dar bombni? sau Faci cu voie bun ceea ce i s-a spus s faci?
3. Duci gunoiul pân la jumtatea drumului spre ghen? sau Faci tot ce i s-a cerut?
4. Le spui întâmplarea prietenilor i îi plângi de mil în faa lor? sau Faci ce i s-a cerut, fr s te plângi?
5. Faci numai ce i s-a spus ca s scapi mai repede? sau Aduni i gunoiul pe care îl gseti în drum i îl arunci?
Subiecte suplimentare: • F curat în camera ta. • Spal vasele (sau alte treburi). • F-i temele. • Nu face glgie. • Închide televizorul. • terge tabla. • Aranjeaz-i banca.
Not: Exemplele personale sunt deseori cele mai eficiente.
Ascultare Fr s m plâng!
Imediat! Cu voie bun!
ult!
macmac
Demonstrativ
13
Activiti „Parautitii” (lucru manual) Nici un parautist întreg la minte nu ar sri dintr-un avion fr sigurana unei paraute de ndejde. La fel, nici un copil nu ar trebui lsat s se arunce în via fr îndrumarea unor persoane cu autoritate adecvat.
Parautele ne încetinesc cderea i preîntâmpin prbuirea, asigurându-ne o aterizare sigur i controlat. Totui, eficiena unei paraute este zdrnicit dac parautistul refuz s i-o pun în spate i s îi prind centurile.
Ascultarea este „centura” care ine copilul legat de „parauta” autoritii, permiându-i s primeasc astfel sfaturi înelepte i protecie. Pentru a ilustra aceast lecie, copiii îi pot confeciona propriul lor ,,parautist”.
Materiale: • sârmulie (una pentru fiecare copil) • sfoar (dou buci de 30 cm pentru fiecare copil) • erveele de hârtie (unu pentru fiecare copil) • band adeziv • perforator • foarfece
Confecionarea parautei: • Lipete band adeziv la fiecare col al erveelului
pentru a-l întri. • Perforeaz o gaur în fiecare dintre cele patru coluri. • Leag capetele sforilor de fiecare gaur.
Confecionarea parautistului: • Taie o treime din sârmulia fiecrui copil. Partea
mai lung va constitui capul, corpul i picioarele parautistului. Partea mai scurt va constitui braele acestuia.
• Îndoaie bucata lung de sârmuli în dou, în jurul degetului arttor. Împletete capetele pentru a forma un „corp”, lsând o bun parte pentru „picioare”.
Prinderea omuleului de paraut:
• Folosete bucile de sfoar pentru a prinde de erveel omuleul de sârmuli. Aga un bra al omuleului de mijlocul unei buci de sfoar, rsucindu-i (,,mâna”) în jurul sforii. Prinde cellalt bra de cealalt bucat de sfoar.
Elemente de memorat: • S-ar putea ca nu întotdeauna parautele s fie confortabile,
elegante sau la mod, dar ele sunt necesare. S ai o paraut este o chestiune de via i de moarte.
• Un copil care îi manipuleaz autoritile plângându-se i ciclindu-le este ca un parautist care sare cu o paraut legat cu noduri, astfel încât s nu se poat deschide.
• Cineva care se rzvrtete împotriva autoritii seamn cu unul care încearc s stea deasupra (în loc s fie sub) parautei sale. La fel ca i rzvrtirea, a fi deasupra parautei duce la dezastru.
Împletete
Capul
© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se reproduce.
Bucuros voi face totul, Nu m-opresc pân sfâresc; Voi depune un efort S ascult i s zâmbesc.
Eu nu voi bombni Chiar dac-s suprat Asculttor eu vreau s fiu i sunt determinat!
Promisiunea este dreapt S m scape de pedeaps. S-artm c noi le tim, S le spunem mai rapid!
Exerciiu de memorare
14 © Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se reproduce.
Activiti Buzunraele cu laude (lucru manual) Confecioneaz „buzunrae cu laude” îndoind o foaie de hârtie aproape la jumtate i lipindu-i sau capsându-i marginile. Las o latur deschis pentru a forma un buzunar. Copiii trebuie s-i coloreze propriul „buzunra cu laude” i s-i scrie numele pe el. Explic grupului c vor primi distincii dac vor manifesta trstura de caracter a ascultrii.
Decupeaz buci de hârtie i scrie pe ele cuvântul „Ascultare”. Pune unul dintre aceste premii în „buzunraul cu laude” de fiecare dat când vezi c un elev aplic unul dintre cele cinci angajamente „Promit s...” ale ascultrii. Aceste premii pot avea orice form, pot fi simple sau mai complicate, în funcie de timpul i resursele de care dispui.
Variante: • Aga „buzunraele cu laude” pe
perete, în aa fel încât s fie vzute de toat lumea.
• Folosete abibilduri sau decupaje în form de animale în loc de buci de hârtie.
• Trimite premiile acas împreun cu copiii, în fiecare zi, pentru a implica i prinii. Nu face comparaii între copii.
• Fixeaz obiective zilnice pentru fiecare copil pentru a-l stimula. Nu schimba niciodat aceste premii cu obiecte palpabile precum bomboane sau abibilduri. S ai caracter este important ca fapt în sine.
• Pe msur ce copiii manifest c au i alte trsturi de caracter sau procedeaz conform altor angajamente „Promit s...” din leciile trecute sau din cele viitoare, confecioneaz i alte premii pentru a le pune în „buzunraul cu laude” al fiecruia.
Începe cu o foaie de hârtie întreag.
Îndoaie partea de jos, lsând 2- 3 centimetri pân la marginea de sus.
Lipete marginile pentru a închide „buzunraul”.
Ca s obii un aspect îngrijit, ruleaz bucele de band adeziv i lipete-le de-a lungul marginilor în interior, de fiecare parte.
Buzunrau l
cu laude!
15© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. A nu se reproduce.
Folosete temele pentru a luda caracterul Natura sarcinilor sau instruciunilor pe care le dai unui copil comunic mult despre încrederea pe care o ai în ascultarea lui. Dac un elev a dovedit c este harnic, îi poi da o sarcin fr a trebui s îl controlezi la fel de des ca pe ceilali. Dac un copil este caracterizat prin stpânirea de sine, îi poi lsa o mai mare libertate în ariile de auto-orientare.
Încrederea este o form important de laud care trece dincolo de cuvinte. Încrederea îi las pe copii s vad c te bizui pe caracterul lor, pân acolo încât s-i pui în joc propriul succes. Asta îi va motiva s manifeste i pe mai departe aceast trstur. Pe msur ce i ali copii observ încrederea pe care o ai într-unul dintre ei i modul în care acesta rspunde, ei vor fi stimulai s se dovedeasc nite persoane demne de încredere, în acelai fel.
Aadar, d copiilor de îneles c, pentru a fi de încredere, trebuie s fie asculttori. Ai putea s spui: ,,Paul, îmi place cu cât voie bun ai îndeplinit sarcina pe care i-am dat-o sptmâna trecut, aa c a dori s primeti...” (un privilegiu dorit sau o sarcin mult ateptat).
Totui, în situaiile în care copiii îi dovedesc caracterul i abilitatea de a se descurca în anumite situaii, fii atent s nu insiti la nesfârit pentru aceleai sarcini, decât dac ei le îndeplinesc cu sincer bucurie. Este un comandament de caracter s încredinezi cuiva responsabiliti, îns dac îl încarci cu aceleai sarcini tot timpul, acela se poate simi pedepsit. D copiilor ansa de a pune în practic i de a-i dezvolta trsturile de caracter i abilitile în diferite domenii.
Un alt mod de a luda este s spui: ,,Mihai, lucrez la un proiect care necesit foarte mult precizie. i imediat m-am gândit la tine. S-i explic de ce am nevoie.” Astfel, chiar fr a-i recunoate direct lui Mihai vreo calitate, aceast rugminte îi confirm agerimea, simul ordinii, discernmântul i alte caliti pretinse de o lucrare de mare precizie.
Un cuvânt de avertizare: Nu da sarcini pe baza unor realizri din trecut. Rezultatele din trecut sunt urmarea unor trsturi de caracter precum sârguina, creativitatea, acurateea. Laud aceste trsturi i îl vei motiva pentru rezultatele ce vor urma. Dac lauzi doar rezultatul, copilul îi va forma caracterul folosind tot felul de „scurtturi”. Aceasta s-ar putea s mearg o vreme, îns sacrificarea caracterului de dragul rezultatelor are consecine negative pe termen lung.
Modaliti de apreciere Orice profesor trebuie s îneleag importana ludrii copiilor care au dovedit c au un caracter bun. Copiii simt c sunt preuii atunci când li se adreseaz cuvinte sau priviri încurajatoare. Nu este nevoie de mult pentru a stimula atitudinea unui copil i pentru a-l motiva s continue s fac ceea ce e bine. Gsete prilejuri de a folosi ideile din aceast list pentru a luda chiar i cei mai mruni pai în modelarea caracterului.
Cuvinte de laud:
Gesturi de laud:
Trofee de laud:
Bileele de laud:
Scrie câte un bileel special fiecrui copil, ludându-l pentru c a dovedit c are o anumit trstur de caracter. Spune-i copilului cât de bucuros te simi c eti profesorul lui. Scrie bileelul cu sinceritate i cu onestitate.
Decoreaz bileelele i plicurile în mod creativ i atractiv. Împarte-le la sfâritul sptmânii.
Recompensarea ascultrii
Coboar-te la nivelul lor • Caut aplicaii i lecii care s
aib legtur cu viaa copiilor.
• Comunic-le concepte folosind un vocabular de adult, dar accesibil lor, mai degrab decât un vocabular copilresc.
Fii entuziast • Exagereaz-i gesturile.
Fii creativ • Instituie „Ziua elefantului”,
când copiii vor aduce la coal elefani de jucrie, cri i fotografii cu elefani.
• Cere librarului tu materiale ilustrative pentru elefant sau ascultare.
© Copyright 1997-2005 Character Training Institute. Poate fi reprodus doar în scop educaional.
ASCULTAREA
A îndeplini cu bucurie cerinele i dorinele celor ce sunt responsabili pentru mine.
Sfaturi pentru predare
Exerciiu de colorare
F fotocopii la imaginea din stânga. Pune-i pe elevi s le coloreze i s le ia acas.
Instruciuni de fotocopiere:
Alege ,,mrete” de la 8.5 x 11 pîn la 11 x 17 (129%) pentru a acoperi o pagin de 8.5 x 11.
Asigur-te c ai ales ca format mrimea ,,8.5 x 11”.
Unele copiatoare vor cere repoziionarea paginii de copiat pentru a putea fotocopia doar ceea ce elevii trebuie s coloreze.
macmac
Demonstrativ

Recommended