Asculta-ti pielea

COLECfiIE COORDONATÃ DE

Vasile Dem. Zamfirescu

Pielea 1-195 cc2.qxp 9/7/11 12:01 PM Page 1


Ascultæ°fli pieleaUn program eficient

pentru o piele sænætoasæ

TED A. GROSSBARTCARL SHERMAN

Traducere din englezã de Raluca Hurduc øi Irina Vlædæreanu


EDITORI:Silviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIAL:Magdalena Mãrculescu

DESIGN:Faber Studio

DIRECTOR PRODUCfiIE:Cristian Claudiu Coban

REDACTOR:Raluca Hurduc

DTP:Ofelia Coøman

CORECTURÃ:Rodica PetcuLorina Chiflan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a RomânieiGGRROOSSSSBBAARRDD,, TTEEDD AA..

AAssccuullttææ--flflii ppiieelleeaa :: uunn pprrooggrraamm eeffiicciieenntt ppeennttrruu oo ppiieellee ssæænnæættooaassææ / Ted A. Grossbart øi Carl Sherman ; trad.: Raluca Hurduc øi Irina Vlædæreanu. – Bucureºti : Editura Trei, 2011Bibliogr.

ISBN 978-973-707-518-5

I. Sherman, CarlII. Hurduc, Raluca (trad.)III. Vlædæreanu, Irina (trad.)611.77

Titlul original: Skin Deep: A Mind/Body Program for Healthy SkinAutori: Ted A. Grossbart, PhD, Carl Sherman, PhD

Copyright © 1992 Revised and Expanded Edition by Ted A. Grossbart, PhDPrezenta ediflie s-a publicat prin acord cu Health Press NA Inc., USA

© Editura Trei, 2011pentru prezenta ediflie

C.P. 27-0490, BucureºtiTel./Fax: +4 021 300 60 90E-mail: [email protected]

www.edituratrei.ro


Cuprins

Cuvânt-înainte 9

Introducere la prima ediflie, 1986 11

Introducere la ediflia revizuitæ øi adæugitæ, 1992 15

Prefaflæ 19

Mulflumiri 23

Partea întâi: POVESTEA DIN SPATELE PIELII TALE 27

1 Pielea ta: simte øi reacflioneazæ la lumea din jurul tæu 29

2 Ascultæ°fli pielea 42

3 De ce eu? Pielea are propriile motive 65

4 De ce acum? 89

5 De ce acolo? Identificarea locurilor cu probleme 120

6 Cum te poate ajuta boala 132

7 Dacæ s°ar vindeca? Dacæ s°ar înræutæfli? 144

Partea a doua: CE POfiI FACE ÎN PRIVINfiA BOLII 159

8 Starea vindecætoare. Resursa ta nefolositæ 161

9 Întæriri: mai multe tehnici care sæ te ajute 196

10 Gândirea: duøman sau aliat? 218


11 Descoperirea frumuseflii din interior 228

12 Psihoterapia: ajutor în profunzime 239

13 Întreruperea ciclului mâncærime–scærpinat 246

Partea a treia: FUNCfiIONEAZÆ? 267

14 A rezista / a renunfla: ultimul bastion al simptomului tæu 269

15 Fantomele: i°au încætuøat pe doctori? 280

Partea a patra: INVENTARUL BOLILOR 291

16 Inventarul bolilor 293

17 Un nou ajutor pentru alopecie 334

18 Noul psihopsoriazis 339

19 Verucile øi herpesul: o istorie a douæ boli cu transmitere sexualæ 345

ANEXE 357

I Întrebæri øi ræspunsuri despre metoda „Ascultæ°fli pielea“ 359

II Cæutarea ajutorului de specialitate 370

III Puterea grupului 375

IV Ghidul grupurilor de suport øi ajutor reciproc 380

Note 384

Bibliografie 399


Selmei Fraiberg: a adus luminæ în atât de multe feluri de întuneric.T. G.

Mamei meleC. S.



Cuvânt-înainte„Ascultæ°fli pielea: Un program eficient pentru o piele sænætoasæ“ esteo carte excelentæ care vine atât în sprijinul medicilor ce trateazæbolile dermatologice, cât øi al pacienflilor cu probleme dermato-logice. Le va fi utilæ în special acelor persoane care, din pæcate,suferæ de boli dermatologice cronice.

Autorii acestei cærfli realizeazæ faptul cæ tehnicile psihologicepe care ei pun accentul øi pe care le subliniazæ cu atenflie în carte nu reprezintæ un panaceu, ci o metodæ foarte utilæ, care artrebui folositæ împreunæ cu tratamentul dermatologic conven-flional. De fapt, ei insistæ ca orice pacient care suferæ de dermatitæsæ înceapæ mai întâi un tratament dermatologic. Iar din momentce majoritatea dermatozelor au øi o componentæ emoflionalæ,reprezentând fie cauza, factorul agravant, fie rezultatul, pacienfliivor gæsi în aceastæ carte un ajutor excepflional pentru a°øi înflelegemai bine boala.

Mintea øi corpul funcflioneazæ ca un tot øi când suntem sænæ-toøi, øi când suntem bolnavi. Din moment ce nu pot fi considerateentitæfli distincte, tratarea uneia øi ignorarea celeilalte duce adeseala eøec. O abordare terapeuticæ ce le include pe amândouæ esteaproape întotdeauna necesaræ în cazul majoritæflii bolilor der-matologice cronice. „Ascultæ°fli pielea“ îi va ajuta pe pacienfli sæînfleleagæ diferitele tehnici øi eficacitatea psihoterapiei în cazulbolilor dermatologice.

Este greøit sæ credem cæ orice boalæ somaticæ este doarsomaticæ øi orice suferinflæ psihicæ este în întregime psihicæ?Ciclurile psihosomatice øi somatopsihice sunt prezente la originea


10Ascultæ°fli pielea

TED A. GROSSBART, CARL SHERMAN

multor boli de piele. Tratamentul ar trebui îndreptat nu numaicætre piele, ci øi cætre pacient ca întreg — minte øi corp. O per-soanæ nu poate fi împærflitæ în componente organice øi psihicepentru tratament separat. Anumite boli cutanate ar trebui, în modobiectiv, tratate ca fiind adaptæri dinamice øi constant fluctuantela stresul øi încordarea la care un pacient este expus din exterior,dar øi din interior.

Tratând pacienfli cu probleme dermatologice din lumea în-treagæ, am descoperit cæ tensiunea emoflionalæ este factorul etio-logic cheie nu numai în cazul pacienflilor cu profesii înalt calificateøi foarte stresante din marile oraøe americane øi europene, dar øiîn cazul pacienflilor arabi multimilionari pe care i°am întâlnit învastele deøerturi ale Arabiei Saudite sau la vânætorii dayak pe carei°am tratat în jungla din Borneo. Nimeni nu este imun la stresulemoflional. Pielea este des folositæ, conøtient sau inconøtient, camijloc de eliberare a tensiunii.

Psihoterapia este o metodæ eficientæ de tratament, atunci cândeste folositæ de cætre terapeufli calificafli în tratarea problemelordermatologice de origine funcflionalæ sau organicæ. Folosireagândirii psihologice în tratamentul bolilor dermatologice øi alalergiilor le permite terapeuflilor sæ obflinæ rezultate mult pestecele oferite doar de cætre terapia organicæ. Totuøi, problemelepsihiatrice grave necesitæ asistenflæ din partea psihologilor sau apsihiatrilor.

Este o plæcere sæ recomand aceastæ carte nu numai medicilorpracticanfli, dar în special øi numærului foarte mare de oameni caresuferæ de boli dermatologice cronice.

Michael J. Scott, PhD


Introducerela prima ediflie, 1986

Sunt psiholog clinician: oamenii vin la mine deoarece au o sufe-rinflæ emoflionalæ. Aøa cæ ai tot dreptul sæ te întrebi ce cautæ numelemeu pe coperta unei cærfli despre boli dermatologice. Emofliileprovoacæ multe boli de piele øi agraveazæ altele. Sute de oameniau fost ajutafli de abordærile psihologice, adesea dupæ ani detratamente convenflionale dezamægitoare. Am scris aceastæ carteca sæ te ajut.

Nu mæ înflelege greøit. Dermatologia a fæcut paøi foarte impor-tanfli în ultimele decenii, prin apariflia noilor tehnologii precumlaserul øi criochirurgia øi a noilor medicamente°minune, casteroizii øi derivatele vitaminei A; astfel cæ mulfli suferinzi de bolidermatologice au fost vindecafli de cætre medicii lor.

Mulfli însæ nu au reuøit sæ se vindece. Dacæ ai mers la un spe-cialist sau la un superspecialist pentru o eczemæ persistentæ, niøteveruci încæpæflânate, un psoriazis sau un herpes recurent, dacætoate cremele, lofliunile øi medicamentele au dat greø, cu siguranflæte întrebi dacæ nu este vorba øi despre altceva — øi speri din toatæinima sæ fie. Asta este exact ceea ce vreau sæ îfli împærtæøesc.

În ultimii opt ani am vindecat persoane cu boli dermatologiceaplicând un principiu strævechi, dar adesea uitat: mintea øi corpulsunt un întreg. Bineînfleles, pielea este un organ, la fel de fizicprecum inima sau ficatul, iar o erupflie este la fel de fizicæ precumun atac de cord, dar pielea este øi un extraordinar de sensibil




respondent la emoflii. La fel cum stresul face ca inima sæ îfli batæmai repede øi sæ îfli creascæ tensiunea (øi poate sæ îfli provoace încele din urmæ un infarct), frica te poate face sæ devii palid, ruøineate poate face sæ roøeøti, iar conflictele emoflionale, anxietæflile øiorice alt tip de stres îfli pot provoca sau agrava o boalæ dermato-logicæ. Aøa cum doctorii au învæflat sæ scadæ tensiunea arterialæprin metode psihologice, eu te pot învæfla sæ îfli transformi minteaîn aliatul pielii, øi nu în duømanul ei.

Dacæ la începutul carierei mele mi°ar fi spus cineva cæ într°o zivoi fi un fel de specialist în probleme dermatologice, l°aø fi trimisla un coleg pentru psihoterapie. Ceea ce øtiam eu este probabilceea ce øi tu ai fost învæflat sæ crezi: bolile de piele înseamnæ viruøi,bacterii, inflamaflii øi astfel de chestiuni medicale, fiind foartedeparte de domeniul psihologiei. Puteam sæ sprijin o persoanæ întimp ce aøtepta sæ aparæ un medicament°minune, dar cam atât.

Uitându°mæ în urmæ însæ, chemarea mea (øi aceastæ carte) aapærut pentru prima oaræ în timpul cursurilor din anul terminal.Profesorul meu aræta bine øi avea un temperament formidabil.Seminariile lui constau în prezentarea unui caz de cætre un stu-dent, urmatæ de aprecierile lui nemiloase în privinfla adeværateiprobleme a pacientului øi neajunsurile terapiei aplicate de stu-dent. Nu era deloc o persoanæ sentimentalæ.

Într°o searæ, a prezentat un caz de°ale lui: o consultaflie a unuibærbat spitalizat cu eczemæ severæ, care era imposibil de tratat decætre dermatologia convenflionalæ. L°a adus pe pacient în transæhipnoticæ øi l°a fæcut sæ îøi imagineze cæ pluteøte într°o piscinæ cuuleiuri calmante. La fel ca leprosul din Biblie, a doua zi omul s°atrezit cu pielea vindecatæ.

Ce concluzie putem trage de aici? Aptitudinile psihoterapeuticeale profesorului erau grozave, dar la fel era øi eul lui. În plus, nicieu øi nici colegii mei nu øtiam nimic despre hipnozæ, iar povesteaprofesorului pærea sæ contrazicæ tot ceea ce noi øtiam despre cumfuncflioneazæ psihoterapia. Nu puteam pur øi simplu respinge


13

cazul, însæ nici nu eram capabil sæ realizez în ce fel erau conectatemintea, corpul øi psihologia. Adeværul era acolo, dar eu nu erampregætit pentru el.

Abia peste aproape zece ani am aflat despre hipnozæ, avândprivilegiul sæ particip la un seminar al unei somitæfli internaflionaleîn domeniu, dr. Fred Frankel, de la Facultatea de Medicinæ de laHarvard. Dupæ øase luni de formare, am început sæ punem înpracticæ ceea ce învæflasem din cazurile pacienflilor clinici. Primulmeu caz a fost cel al unei femei ce fusese trimisæ de la secflia dedermatologie, suferind de mâncærimi øi o necesitate severæ de ase scærpina. Succesul a fost extraordinar øi imediat.

Norocul începætorului sau nu, am fost vræjit. Am început sæînvæfl cât de mult am putut despre problemele dermatologice øi sæacumulez experienflæ în lucrul cu pacienflii cu astfel de probleme.În anii ce au urmat am învæflat diferite tehnici psihologice, inclu-zând hipnoza, relaxarea, tehnica imaginafliei øi tipul de psihotera-pie care îi ajutæ pe pacienfli sæ îøi înfleleagæ conflictele referitoarela sex, identitate øi relaflii. Am împærtæøit colegilor succesul meu întratarea eczemei, verucilor, urticariei øi herpesului, iar ei mi°auspus: „Ar trebui sæ scrii o carte pe tema asta“.

Parcurgând jurnalele medicale øi psihologice ale biblioteciiFacultæflii de Medicinæ de la Harvard — datate cu peste un secol înurmæ — am observat cæ astfel de rezultate mai fuseseræ înregistrate.Medicii øi psihologii, folosind tehnici similare, obflinuseræ rezul-tate asemænætoare — însæ nimeni nu observase. Alfli specialiøti aucitit rapoartele de caz øi au dat din umeri, la fel cum fæcusem øi eucu ani în urmæ la seminarul din anul terminal. Nu erau pregætifli sæînfleleagæ, iar publicul — pacienfli cu suferinfle îndelungate, careaveau nevoie sæ audæ despre ceea ce se fæcuse øi ce se putea face —nici mæcar nu øtia de existenfla acestor jurnale øtiinflifice.

Astfel cæ, atunci când am scris despre munca mea, am fæcut°opentru o revistæ de popularizare. „Vindecarea problemelor depiele“ a apærut în revista Psychology Today (Psihologia Azi) în 1982




øi a provocat un aflux de scrisori øi telefoane din toatæ America,din Canada øi din Europa. Era evident cæ atinsesem o zonæ foartesensibilæ. M°au sunat øi doctori, dornici sæ învefle tehnicile mele øisæ mi le împærtæøeascæ pe ale lor. Îøi doreau — cu disperare — sæînvefle tehnicile expuse de mine. Erau dispuøi — neræbdætori — sælucreze mult, însæ nu cunoøteau pe nimeni, psiholog, dermatologsau vraci indian, care sæ îi învefle.

Am scris aceastæ carte pentru ei øi pentru tine.

Ted A. Grossbart, PhD


Introducerela ediflia revizuitæ øi adæugitæ, 1992

Cum s°a schimbat situaflia în ultimii øase ani de la apariflia primeiediflii? Partea negativæ este cæ problemele sunt la fel de persistenteca întotdeauna — mâncærimea ræmâne aceeaøi… chiar øi cutrecerea timpului. Restul poveøtii este însæ pozitiv. Majoritateainformafliilor noi din aceastæ ediflie sunt adeværate veøti bune.

Acum øase ani, væzusem deja rezultatele în cabinetul meu øiauzisem de la colegi cæ tehnicile din aceastæ carte avuseserærezultate uimitoare chiar øi cu probleme vechi de zeci de ani, însæputea avea cineva rezultate concrete doar stând pe canapea, cucartea în mânæ? Mulflimea de telefoane øi scrisori pe care le°amprimit aratæ în mod cert cæ cel puflin unele persoane pot face acestlucru. Este comparabil succesul acestei modalitæfli de a facelucrurile de unul singur cu cel al abordærii profesioniste? Nu avemde unde sæ øtim, atât timp cât oamenii încep cu aceastæ carte øicontinuæ sau combinæ ambele abordæri.

Atât profesioniøtii, cât øi oamenii obiønuifli sunt tot mai deschiøifaflæ de abordærile minte/corp. Cercetærile au demonstrat efica-citatea multor astfel de tehnici. Psihoneuroimunologii continuæsæ analizeze rolul personalitæflii, al gândurilor, sentimentelor øirelafliilor în sænætate øi în boalæ. Nu doar studiile din ziua de azi




documenteazæ legætura dintre, sæ zicem, relafliile benefice sauostilitatea øi rezistenfla ori susceptibilitatea la boalæ; anumiteschimbæri în funcflionarea sistemului imunitar, cum ar fi activi-tatea limfocitelor T sau a celulelor ucigaøe naturale, documenteazæøi ele presupusul mecanism.

Oare diversele probleme îi fac pe oameni sæ vinæ la mine sau îifac sæ se îndrepte cætre aceastæ carte? Eczema, verucile, herpesul,acneea øi urticaria ræmân „primele mari cinci“, dar acum li sealæturæ din ce în ce mai mult o altæ afecfliune: psoriazisul, o boalæcronicæ de piele caracterizatæ prin pete roøii circumscrise, aco-perite de coji albe. National Psoriasis Foundation (Fundaflia Naflio-nalæ pentru Psoriazis) (vezi Anexa IV) a fost o sursæ de mareajutor în privinfla educærii publicului în acest domeniu.

Problema cu probabilitatea cea mai mare de a nu avea beneficiide pe urma acestor tehnici este, dupæ opinia mea, cea a negilorvenerici. Tratamentul medical este frustrant øi nu avem niciun felde studii de cercetare asupra abordærilor psihologice, însæ avemcâteva rapoarte clinice foarte promiflætoare. Cei câfliva oameni cucare am lucrat au avut rezultate bune.

Ce tehnicæ a început sæ fie cel mai mult cercetatæ øi aplicatædirect? Grupurile øi efectul vindecætor al relafliilor umane îøi adju-decæ acest premiu (vezi Anexa III).

Ce ne învaflæ experienfla acumulatæ despre cei care pot folosiaceste mijloace minte/corp în mod eficient? Încæ este greu de spuscine va avea cele mai bune rezultate. Un caz de urticarie saupsoriazis poate fi pur øi simplu mai dificil decât altul, indiferent deabordare. Este posibil ca alegerea tehnicilor (oare tehnica ima-ginafliei ar fi funcflionat mai bine decât relaxarea? hipnoza, maibine decât biofeedbackul?) sæ conteze uneori, dar este vorbadespre o altæ problemæ de care trebuie sæ flinefli cont pentru acreøte øansele de succes.

Aproape tofli cei care apeleazæ la aceste tehnici au fost dezamæ-gifli de tot ce încercaseræ anterior. Mergând la doctor dupæ doctor,


17

au fost doborâfli de ani sau zeci de ani de încercæri de a se adaptaunei boli cronice. Aøa cæ este îmbucurætor faptul cæ scepticismul,dacæ are legæturæ cu deschiderea, nu este un obstacol în caleaprogramului Ascultæ°fli pielea.

Cum ræmâne cu speranfla — adesea un lux pe care rar øi°l permitpersoanele în astfel de situaflii? Sunt credinfla øi speranfla ingre-dientele esenfliale sau afirmaflia „Mæ simt mult mai bine de cândam renunflat sæ mai sper“ este calea corectæ?



Prefaflæ

Depresia, anxietatea øi sentimentele de izolare sunt contagioase.Acum suntem plictisifli, iar în secunda urmætoare devenim ne-liniøtifli cæutând „acfliunea“, însæ, imediat ce o gæsim, stresuldeclanøeazæ o durere de cap sau o iritaflie.

Totuøi, nu sentimentele sunt problema aici. Ele pot provocadisconfort — chiar durere —, dar nu sunt niciodatæ patologice.Problema sunt toate lucrurile pe care le facem pentru a ne protejade sentimentele dureroase. Ne epuizæm alergând pentru ca dure-rea sæ nu ne ajungæ din urmæ sau încercæm sæ distrugem senti-mentul de neputinflæ prin alcool sau pastile. Cæutæm freneticmaøina potrivitæ sau rochia care ne va distrage de la sentimentulcæ nu am fost niciodatæ pe deplin iubifli sau îngrijifli.

Plictiseala øi nefericirea nu sunt sentimente, ci pata murdarælæsatæ în urmæ atunci când sentimentele dureroase dispar: eli-bereazæ°te de furie øi va ræmâne doar senzaflia goalæ cæ nu s°aîntâmplat nimic — sau cæ nu este nimeni acolo. În ceea ce priveøtestresul care provoacæ, declanøeazæ sau accentueazæ problemelemedicale: nici acesta nu este o chestiune de simplæ agravare,tristefle sau frustrare, ci furia øi frustrarea pe care încerci cu dis-perare sæ nu le simfli.

Cunoøti legea conserværii materiei øi energiei: acestea nu pot finici create, nici distruse, îøi schimbæ doar forma. Emoflia — o formæde energie psihicæ — se supune aceleiaøi legi. Alungæ furia, tris-teflea sau frustrarea pe uøæ øi vor intra pe geam sau, destul de des,




prin corp. Inima ta „atacæ“. Astmul de care suferi „gâfâie“. Eczema„se lamenteazæ“.

Conform legii conserværii materiei øi energiei, nu pofli uitafaptul cæ o persoanæ importantæ din viafla ta nu te°a iubit (sau aiubit doar imaginea pe care o avea despre tine; sau imagineapropriei persoane reflectatæ în ochii tæi; sau pe „tine“, cel care aifost de acord sæ nu iubeøti pe altcineva).

Nu faci altceva decât sæ te amægeøti: sæ încerci în continuare sæfaci ceea ce pærea cæ i°ar fi fæcut sæ te iubeascæ; sau sæ încerci særescrii istoria: gæseøti o persoanæ sau o problemæ ca aceea care te°arænit cu mult timp în urmæ øi îfli spui cæ, de data asta, povestea vaavea un final fericit. Când nu are, încerci din nou. Øi din nou. Øi din nou.

Pofli încerca la nesfârøit sæ vii cu lucruri noi, care sæ te ajute sæcâøtigi jocul, povestea s°a încheiat de mult øi nimic nu va schimbarezultatul. Schimbæ locul de muncæ. Mutæ°te în California. Ieøi lapensie. Cæsætoreøte°te. Divorfleazæ. Ia°fli un cal. Cu toate acestea,nu te vei clona în eul tæu ideal. Trecutul tæu nu este negociabil.

Sfatul meu este: renunflæ. Nu ai unde sæ te duci øi nu ai ce sæfaci, ca sæ schimbi lucrurile la acest nivel. fii se pare pesimist?Gândeøte°te mai degrabæ cæ este eliberator. Pofli face acum anumitelucruri doar pentru cæ îfli fac plæcere sau îfli satisfac un capriciu øinimic altceva. Acum pofli fi amabil cu o persoanæ færæ niciun altmotiv — nu pentru a scæpa de durerea îngropatæ øi inaccesibilæ,cum este durerea°fantomæ a unui membru amputat cu mult timpîn urmæ.

Renunflæ la luptæ; acceptæ°fli øi conøtientizeazæ°fli sentimentele.Ieøi din acea vâltoare care nu te duce nicæieri. Într°o zi — poateprin psihoterapie sau printr°o experienflæ personalæ care sæ îflideschidæ ochii — vei înflelege cæ Universul nu fli°a împærflit cærflilegreøite øi vei începe sæ joci cu ce ai. Lentoarea dureroasæ a viefliiîncepe sæ prindæ vitezæ sau ritmul ei ameflitor, obositor se domo-leøte. Devii mai prezent øi mai jucæuø. Relafliile decurg mai uøor.


21

Munca oferæ mai multe satisfacflii. Din afaræ, viafla ta pare ne-schimbatæ — dar e incredibil mai bogatæ.

Când începi sæ descifrezi trecutul, încetezi sæ îl repefli; cândîncetezi sæ pretinzi cæ rænile nu existæ, ele încep sæ se vindece.Când nu mai reiei conflicte ce s°au stins de zeci de ani, atunciræmâi cu… ce? Cu viafla realæ; nici mai mult, nici mai puflin. Poatenu este ca acel desert minunat, cu friøcæ øi cireaøæ în vârf, dar veiavea parte de unele momente magice øi delicioase.


Date post:	09-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	editura-trei-trei
View:	757 times
Download:	130 times

Asculta-ti pielea

Documents