Articol_978

7/23/2019 Articol_978

http://slidepdf.com/reader/full/articol978 1/14

AE Securitatea şi protec ţ ia consumatorului

Amfiteatru Economic476

SECURITATEA ŞI PROTECŢIA CONSUMATORULUI

Cristina Burghelea

Universitatea Hyperion, Bucure şti, România

RezumatScopul acestui articol este de a analiza conexiunea dintre raţionalitate şi

emotivitate în formarea comportamentului de cumpărare şi incidenţa asupra acestora a unorstimuli externi cum sunt recomandările specialiştilor sau publicitatea. Aceşti stimuli externi

pot fi utilizaţi pentru a manipula comportamentul de cumpărare şi consum în defavoareaintereselor legitime ale consumatorului.

Articolul presupune o perspectivă structurată a cercetării comportamentuluiconsumatorului dar şi asupra calităţii vieţii tr ăite. Scopul lucr ării este de a atrage atenţia

asupra comportamentului raţional al oamenilor puşi să aleagă nu de puţine ori între calitateaunui produs şi nevoia de satisfacţie a trebuinţei imediate, individuale. Proiectivitateamotivaţională a comportamentului eului consumatorului exercită o for ţă deosebită asupraindividului care se lasă atras spre o sursă provocativă având drept rezultat faptul că o dată cu orientarea selectivă spre sursa de atracţie, ea asigur ă dirijarea conduitei în conformitatecu iradierea exercitată de această sursă. Identificarea numeroaselor variabile care duc laapariţia ideii de achiziţie determină schimbarea centrului de polaritate care este constituitdin predispoziţii care stau la baza receptivităţii produsului şi implicit sugestiei decumpărare. Fidelizarea faţă de produse creează anumite stări tensionate care stau la bazaexistenţei universului incertitudinii alegerii oferindu-i o anumită stabilitate în timp.Calitatea produselor poate duce la creşterea sănătăţii individului dar şi a societăţii căreia îiapar ţine. Sănătatea înseamnă viaţă şi o viaţă în care nivelul de alegere a ceea ce este mai

bun pentru individ şi organizaţia din care provine duce la absolutizare atunci putem spune

ca ne-am îndeplinit misiunea de a da o şansă la reuşită şi generaţiilor care vin din urmă.

Cuvinte-cheie: satisfacţia consumatorului, calitatea produselor, manipulareaconsumatorului, siguranţă alimentar ă, activitate de consum

Clasificare JEL: D18, D63

Introducere

În interiorul oricărei activităţi economice trebuie să existe dorinţa de satisfacere acerinţelor dar şi anticiparea trebuinţelor prin urmărirea sistematică şi proiectarea unui

instrumentar de investigare adecvat.

∗ Contact autor: e-mail: [email protected]

7/23/2019 Articol_978


Protec ţ ia drepturilor şi intereselor consumatorilor AE

Vol XII • Nr. 28 • Iunie 2010

477

Plecând de la conceptul că nu tr ăim decât o dată şi atunci să tr ăim sănătos, amîncercat să pun în valoare importanţa respectului faţă de consumator prin crearea unor

produse sănătoase. De asemenea am implementat ideea de achiziţionare a unor produse proprii, rezultate din nevoia personală şi nu din influenţe externe. Gândirea umană nutrebuie influenţată, consumatorul trebuie să se relaxeze şi să preia în propriile mâini frâieledeciziei care au ca rezultantă sănătatea vieţii tr ăite dar şi împlinirea umană.

Analiza comportamentului consumatorului din sfera fenomenelor pieţei cere şiefectuarea unor studii în profunzimea comportamentului economic al oamenilor, dar şistudii din prisma fenomenului anticipării şi motivării văzut ca un rezultat al acumulării uneiexperienţe de viaţă, aflate sub influenţa mobilităţii şi plasticităţii nevoilor acesteia.

Subiectul economic are un comportament îndreptat spre satisfacerea necesităţilorindividuale sau ale microgrupului de apartenenţă. Comportamentul este direct determinat de

procesul sugestiv care s-a dezvoltat în strânsă legătur ă cu cercetările motivaţionale, menitesă explice mecanismul deciziilor de cumpărare şi de consum.

Independenţa consumatorilor este dată şi de dorinţa de a cumpăra dar şi decercetarea atitudinilor care trebuie să fie subordonate nemijlocit categoriei de produse caresatisfac diferite clase de nevoi.

De-a lungul articolului am urmărit crearea unei interfeţe dintre consumator şinivelul mesajului receptat de acesta dar şi dezvoltarea unui comportament atitudinal cu

ajutorul căruia se manipulează mintea colectivă

1. Puterea deciziei în comportamentul de cumpărare

Fenomenul cerinţei de produse incubă existenţa unor atitudini bine conturate şi înconsecinţă derivă o stare afectivă relativ stabilă faţă de un anumit „produs”.

Chiar dacă la începutul existenţei nevoii de dorinţă accentul se punea pe motivaţie,ca rezultat al resurselor energetice intelectuale ale omului, treptat, ele s-au îndreptat sprecuprinderea componentelor cognitive ale comportamentului uman, reprezentând mai multdecât un simplu mecanism de comandă (Cătoiu & Teodorescu, 1997).

Trebuie luate în considerare aşa-numitele dispoziţii sau predispoziţii la dorinţa deachiziţionare a unor produse de bună calitate. Factorii de esenţă atitudinală pot avea rol în

potenţarea caracterului provocativ al situaţiei de protecţie a celui ce cumpăr ă sau,dimpotrivă, în dinamica sau neutralizarea for ţei ei de acţiune.

Trebuie să existe o acţiune de expectan ţă faţă de excitant (produs): atitudinile,motivele joacă rol de potenţare a caracterului provocativ al situaţiei. Produsul trebuie să vină în întâmpinarea aşteptărilor şi nevoilor (trebuinţelor) cumpăr ătorului.

„Ideea-directoare” este una din caracteristicile fundamentale ale sugestibilităţii.Aceasta trebuie formulată în termeni precişi şi să se impună în campania de promovare.

Se impune de fapt o analiză a nevoii de cumpărare a produselor, nevoie ce scoateîn evidenţă dorinţa de mai bine a fiecăruia dintre noi, dorinţă din care se naşte protecţiacelui ce cumpăr ă produsele la nivel global dar şi la nivel individual.

Un loc aparte în explorarea nevoilor de achiziţie a produselor de bună calitate îlreprezintă protecţia consumatorului dar şi comportamentul eului al cărui obiectiv esteinvestigarea unor zone ale proceselor comportamentale inaccesibile de facto prin abordări

clasice. Se explorează astfel zone ale psihicului uman care sunt strâns legate de personalitatea subiecţilor, iar abordările directe ar putea fi considerate indezirabile de cătreaceştia.

7/23/2019 Articol_978




O mai rapidă schimbare a atitudinilor faţă de un produs, se produce atunci cândapare o mai mare discrepanţă între atitudinea originală şi cea pe care dorim să o implantăm.Discrepanţa nu trebuie să fie atât de mare încât să producă lipsa de credulitate sau atitudinenegativă faţă de comunicator:

• subiecţii care au fost solicitaţi să fie mai atenţi la conţinutul comunicării au putut fimai uşor influenţaţi pentru că ei şi-au deplasat atenţia de la procesul confirmării interne al

constructelor persoanelor existente;• pentru a fi mai uşor influenţat subiectul trebuie să devină pasiv pe plan interior.

R ăspunsul sugerat reprezintă veriga finală a demersului sugestiv, respectiv reacţiasubiectului în sensul celor sugerate. Acest r ăspuns nu este întotdeauna vizibil şi controlabil,marea majoritate a influenţelor sugestive r ămânând ascunse (Burghelea, 2009).

Oamenii sunt manipulaţi prin diverse tactici să facă parte din fenomenul de„cumpărare”, sunt injectaţi cu serul indiferenţei atunci când vine vorba de achiziţionarea de

produse. Ei nu ţin cont de calitate, ci au grijă ca alţi factori sa primeze în faţa celor care potaduce sănătatea.

Fenomenul comportamental adecvat faţă de calitatea unui produs este o situaţie provocată care indică un drum de urmat (realizarea unui anumit tip de comportament /cumpărarea unui anumit produs), solicitând persoana să se conformeze f ăr ă a putea apela la

instanţele critice ale raţiunii. Cercetarea modului de acţiune a acestor variabile esteîngreunată de faptul că procesele mentale ale umanului nu pot fi observate în mod direct, ci pot fi doar deduse din postularea unor variabile ipotetice prezente în mintea eului şi în urmacărora rezultă un anumit comportament. Inputurile senzoriale sunt cele care determină fenomenul motivaţional perceptibil doar la un anumit nivel de experienţă şi vorbim deaceea experienţă a plăcerii gustative şi nicidecum acea experienţă a calităţii dar şi asănătăţii celui de lângă noi, prin folosirea unor produse de o calitate ridicată.

Aceste aspecte trebuie luate în calcul atunci când vorbim de calitate dar şi de protecţia consumatorilor, în care se urmăreşte diferenţierea componentelor pentru anumitesegmente de consumatori vizat.

Procesul decizional al cumpăr ătorului poate fi simulat dar mai ales sugestionat prin testarea reacţiilor posibile ale acestuia în confruntarea cu diferite mesaje(promoţionale), dar şi din punct de vedere al raporturilor dintre acesta şi mediul ambiant.

Oamenii au diferite sisteme valorice care le orientează şi le dezvoltă în mod diferit predilecţiile pentru anumite bunuri dar mai ales pentru crearea şi perpetuarea nevoii deconsum. Ca atare, preferinţele vor fi diferite atât de la individ la individ, cât şi pentru unulşi acelaşi individ, în condiţii spaţio-temporale diferite. Practic, preferinţele se manifestă diferit în raport cu nivelul utilităţii totale.

Preferinţele se manifestă în funcţie şi de nivelul dezvoltării nevoii de a cumpăra produse de orice natur ă, bune sau rele din punct de vedere al sănătăţii şi nu al calităţii, carese dezvoltă în mod diferit de la o persoană la alta. Unii dintre noi au un puternic simţ alimunizării faţă de cumpărarea oricărui fel de produs dar alţii nu sunt dispuşi la o imunizaretotală şi de aceea apare fenomenul de achiziţie situat pe trepte diferite.

Satisfacerea diferitelor nevoi de bunuri pune, de cele mai multe ori, în eviden ţă caracterul cvasisaturabil şi repetabil al nevoilor de consum. Cu toate acestea, există uneleelemente cvasicomune pentru un anumit grup social legat de maniera în care sunt

structurate predilecţiile pentru anumite bunuri sau servicii.Ele se află, în general, sub semnul emblematic al unor tradiţii, obiceiuri, cutume,care depind de specificitatea unui anumit areal geografic sau de factori de natur ă

7/23/2019 Articol_978




479

psihosocială complexă care interferează cu gradul de cultur ă şi civilizaţie al unui grupsocial.

Satisfacţia consumatorului este în conexiune directă cu utilitatea sau inutilitateaunui produs. Utilitatea unui produs are însă şi o puternică încărcătur ă subiectivă, careinfluenţează în mod diferit şi relativ consumatorii.

Diversitatea nevoilor de consum pune astfel în evidenţă marea diversitate a

preferinţelor oamenilor şi implicit varietatea modelelor de consum.Există la orice produs un punct cantitativ care, odată atins, maximizează satisfacţia

consumatorului. Continuarea consumului după acel segment cantitativ, va aduce o scăderetreptată a satisfacţiei, până la atingerea unui nivel limită, echivalent cu insatisfacţia.

Consumatorul reprezintă un univers de motivaţii, care nu pot fii observate direct,fapt ce face dificilă observarea lor. Celelalte sunt generate de convieţuirea în societate aconsumatorului şi au ca obiectiv satisfacerea nevoilor psihologice ale acestuia. Orice omare nevoie nu numai de bunurile materiale care asigur ă supravieţuirea, ci şi de aspiraţia laconsideraţie sau nevoia de a nu fii desconsiderat, astfel încât să poată devenii un totuniversal.

Mobilurile care fundamentează comportamentul de cumpărare dar şi cel deconsum pot fi aproximate cu ideea de raţionalitate şi emoţionalitate.

Vectorul raţionalitate fiind asociat cu raţiunea consumatorului, dezvoltă la un nivel

superior dorinţa de achiziţie a unor produse slab calitativ care devine funcţională, durabilă şi nu în ultimul rând economă. Emoţionalitatea este strâns legată de satisfacerea unor nevoi

psihologice ale individului, acestea fiind dominante în cazul produselor noi sau de lux.Reuşita apariţiei unui produs pe o piaţă şi vânzarea lui în termeni nelimitaţi constă

de fapt în reuşita influenţării indirecte a consumatorului în achiziţionarea acestuia.Indiferent de abordarea avută, consumatorul, privit ca un beneficiar al reuşitei

poate fi observat numai în contextul economico-social ale consumatorului de bunuri şiservicii, aflat într-un sistem de relaţii tridimensionale dintre percepţie, atitudine, motivaţie,ce evidenţiază integritatea grupului din care individul face parte în macrospaţiul format dintotalitatea bunurilor de consum şi serviciilor existente (Albu et Nedelea, 2006, p.131).

2. Siguranţa calităţii vieţii trăite de consumator

În societatea noastr ă, unde structurile sociale au o complexitate ridicată,consumatorul are un statut aparte, dictat în mare măsur ă de venituri, starea de sănătate,educaţie etc.

Studiile de evaluare a nivelului de supravieţuire au demonstrat nivelul decompatibilitate a consumatorului în condiţiile impuse de Uniunea Europeană, au ar ătatnivelul de trai al acestuia, exemplificat cu nivelul de săr ăcie.

Comportamentul consumatorului este motivat de o complexitate de factori careinfluenţează direct sau indirect procesul de cumpărare şi de consum, situaţiaconsumatorului din ţara noastr ă trebuie urmărită nu numai în context economic ci şi modulde trai.

Dacă în mintea consumatorului intervine incertitudinea, atunci putem spune că seajunge la fenomenul de trezire din starea de empatie, trezire care duce la acea alegere de

produse benefice nu numai corpului ci şi minţii; astfel consumatorul fuge practic de riscmizând astfel nu pe o „idee=produs preluat” ci pe calitate. Categoriile de risc pot scoate înevidenţă existenţa incertitudinii la nivel de alegere umană.

7/23/2019 Articol_978




Din cadrul riscurilor fundamentale, care pot pune în pericol viaţa, consider că oimportanţă deosebită o reprezintă riscul chimic, microbian, fizic dar şi cel biologic. (Figuranr. 1)

Unele substanţe chimice cu ajutorul cărora ne înfrumuseţăm viaţa cum ar fi produsele cosmetice, farmaceutice, produsele care contribuie la siguranţa alimentar ă prezintă numeroase beneficii pentru consumatori, creând locuri de muncă şi aducând în

prim plan ideea de inovare. Dar, aceleaşi produse benefice pe de o parte, prezintă şinumeroase riscuri pentru sănătatea umană dar şi pentru mediu. Substanţele toxice care se

pot acumula în organism şi metalele grele care pot fi deversate în râuri otr ăvind peştii, suntun adevărat pericol pentru calitatea vieţii. Consumatorul este dator să cunoască produsele

pe care le consumă ca să poată minimiza efectele nedorite. Astfel, se poate observa şi lanivelul Uniunii Europene o deosebită preocupare spre garantarea unui prag ridicat desecuritate a sănătăţii umane dar şi a mediului prin evaluarea toxicităţii compuşilor chimicidar şi cei biologici şi microbieni care trebuie utilizaţi în scopul protecţiei vieţii umane şi asănătăţii globale. Speranţa de viaţă a comunităţii umane se bazează în primul rând peînlăturarea factorilor de risc, de la cei fizici până la cei de mediu. Consumatorul trebuie să fie ferit de expunerea la produşi chimici, biologici etc. care ar putea dăuna sănătăţii.

Risc chimic

Risc biologic

Risc microbian Risc fizicRiscuri

Figura nr. 1: Tipurile de risc a consumatorilor

Sursa: propunerea autoarei

Consumatorii priviţi din perspectiva gradului de calitate a produselor, sunt ocategorie exclusivistă pe care economiştii i-ar putea analiza. Ei pot alege produsele înfuncţie de calitatea sau noncalitatea acestora; pot privi siguranţa hranei din mai multeunghiuri. (Figura nr. 2)

7/23/2019 Articol_978




481

Figura nr. 2: Cerinţele consumatorilor pentru calitatea produselor


Abordând consumatorul din perspectiva analizei gradelor de calitate privind produsele care afectează sănătatea, se remarcă faptul că la baza scalei de importanţă vitală sunt produsele realizate corespunzător, acestea reprezentând minimul de calitate acceptat deconsumator. Maximul acestei scale, adică produsele cele mai căutate din punct de vedere alcalităţii, este reprezentat de produsele care nu îmbolnăvesc oamenii.

În cele mai multe cazuri consumatorii se confruntă cu numeroase situaţii în care produsul are eticheta care pare în regulă dar de fapt poate conţine declaraţii înşelătoare carenu pot fi verificate. Astfel, pe multe produse apare mesajul că sunt bune deoarece întărescsistemul imunitar dar, de fapt se vrea doar o vânzare cât mai mare a produsului pe fundalulunei informaţii înşelătoare. Echipele de marketing realizează etichete atr ăgătoare care odată citite ofer ă informaţii false cu privire la calitatea şi proprietăţile benefice ale

produsului, dar de fapt aceste informaţii sunt doar pur comerciale şi nu pot fi verificate sauatestate de vreun organism certificat sau recunoscut de Ministerul Sănătăţii.

În aceeaşi categorie, a informaţiilor ambigue se încadrează şi produsele pe a căroretichetă este marcat „testat pe animale” ca şi cum producătorul ar garanta prin acest lucru

7/23/2019 Articol_978




viabilitatea produsului. Organismul animal este diferit de cel uman şi deci, prin urmare produsul nu e întotdeauna benefic sănătăţii umane. (Figura nr. 3)

Figura nr. 3: Produse etichetate cu informaţii înşelătoare


Specialiştii în nutriţie recomandă consumatorilor alimente f ăr ă „E”-uri, dar ceea ceni se ofer ă pe piaţă la ora actuală face imposibilă dorinţa acestora de mai bine; oriunde teuiţi există aditivi alimentari cu grade diferite de periculozitate. Cei mai importanţi care

prezintă un grad de risc destul de ridicat sunt: conservanţii şi coloranţii sintetici şi aditiviicare determină alimentele să aibă un gust bun: aromele de carne ( E621, E634); aditivifolosiţi pentru pâine (E210) dar şi cele folosite pentru a da culoare produsului (E102 –galben). Cu toate că Europa interzice numeroşi aditivi (E231) caracterizaţi drept otr ăvuri,România încă tolerează peste 200 de aditivi alimentari. Aceste substanţe sunt nocive, duc laapariţia tumorilor; a durerilor de cap şi a altor dereglări ale sistemului imunitar. De aceea artrebui să se informeze consumatorul asupra pericolelor existenţei în hrana vie (Gugiu, et al.,1993).

În ziua de azi, consumatorii au anumite drepturi care să le liniştească temerilelegate de siguranţa alimentelor; drepturi care sunt cuprinse în Codul Consumatorului intrat

în vigoare în anul 2007 care evidenţiază obligaţiile comercianţilor. Legislaţia actuală interzice reclama mincinoasă, manipularea consumatorilor cu informaţie falsă şi încearcă să se alinieze la un regim de calitate a vieţii tr ăite de care generaţiile viitoare să fie mândre.Prin garantarea folosirii unor produse şi servicii sigure, printr-un comportament corect înrelaţiile cu consumatorii, comercianţii îşi asigur ă astfel statutul singular de lider al calităţiitransmiţând astfel un mesaj sănătos al vieţii. (Figura nr. 4)

7/23/2019 Articol_978




483

Figura nr. 4: Obligaţiile comercianţilor


La nivel de ţar ă, Uniunea Europeană interzice produsele contraf ăcute la toatenivelele: import, fabricare, distribuţie şi comercializare. (Figura nr. 5) Se urmăreşte protejarea produselor originale, a mărcilor de renume înregistrate, garantându-se astfel undrept fundamental al consumatorului: CALITATEA. Se găsesc pe piaţă produsecontraf ăcute ale unor mărci de renume, în special produse textile, dar şi produse de ocalitate îndoielnică a unor producători cu denumiri similare cu a unor branduri consacrate.

Figura nr. 5: Activităţi interzise


7/23/2019 Articol_978




Toate acestea sunt periculoase, putând afecta viaţa, sănătatea dar şi securitateaconsumatorilor.

3. Directive naţionale şi internaţionale care protejează consumatorul

La începutul anului 2008, a intrat în vigoare legea 363 care stipulează noi directiveîn combaterea practicii incorecte ale comercianţilor în relaţia lor cu consumatorii. Ele suntgrupate în 2 categorii: practici înşelătoare şi practici agresive. (Figura nr. 6.) Celeînşelătoare conţin informaţii false sau induc în eroare consumatorul. Informaţiile false potface referire la:

Figura nr. 6: Falsitatea informaţiilor


Dacă consumatorul este invitat să cumpere, atunci produsul trebuie să conţină informaţii esenţiale, astfel încât să se decidă cumpărarea sau nu.

Informaţiile trebuie să privească principalele caracteristici ale produsului, datelede identificare ale comerciantului, preţul produsului, modalităţile de plată dar şi prezentărilecomerciale, inclusiv publicitatea nu sunt deloc de neglijat. Practicile agresive limitează ţiîngr ădesc alegerea unui produs specific, prin constrângere şi astfel determină consumatorul

să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar lua-o. (Figura nr. 7.)Următoarele elemente pot aprecia dacă o practică comercială este agresivă:

Figura nr. 7: Caracteristicile practicilor comerciale agresive


7/23/2019 Articol_978




485

La nivelul anului 2009, a fost emis Ordinul Autorităţii Naţionale pentru ProtecţiaConsumatorului nr. 433/2009 privind unele masuri de informare a consumatorilor publicatîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444, din 29 iunie 2009 care prevede:

• în articolul 1 aliniatul 1: pentru buna informare a consumatorilor şi pentru a leacorda acestora posibilitatea să îşi exprime opinia cu privire la produsele şi serviciile ce lesunt puse la dispoziţie de către operatorii economici, este obligatorie afişarea de către

operatorii economici, la loc vizibil în spaţiul de comercializare sau, după caz, de prestare aserviciilor, a unui anunţ cu numărul de telefon TEL INFO — CONSUMATOR: 0800 080999 — linie telefonică cu apelare gratuită precum şi adresele, numerele de telefon/fax şiadresele de e-mail ale comisariatelor judeţene pentru protecţia consumatorilor, respectiv aleComisariatului pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti, în a cărui razateritorială se află operatorul economic. De asemenea, placheta va conţine adresa site-uluioficial al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor: www.anpc.gov.ro;

• în articolul 2. — placheta prevăzuta la art. 1 va fi realizată prin grija operatoruluieconomic;

• în articolul 3. — operatorii economici care administrează site-uri de e-commerce(comer ţ electronic) sunt obligaţi să prezinte pe prima pagina a site-ului (home page) un linkcătre adresa oficială de web a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor:

www.anpc.gov.ro;• în articolul 4. — Prezentul ordin intr ă în vigoare în termen de 30 de zile de la data

publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

• în articolul 5. —la data intr ării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 535/2001 privindunele masuri de informare a consumatorilor, publicat în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 4 din 7 ianuarie 2002.

Siguranţa în domeniul alimentar se ghidează după principiile sănătăţii naţionale.Un om sănătos poate da societăţii mult mai multe decât un om bolnav. Dacă cetăţenii nusunt priviţi ca organisme de sine stătătoare care gândesc şi concep o dezvoltare naţională care să se bazeze pe sănătatea întregului viu comun, atunci este pusă în pericol sănătateaîntregii planete.

Conceptul de sănătate este preluat şi la nivelul Uniunii Europene unde setangenţiază cu siguranţa care serveşte protecţiei şi promovării sănătăţii consumatorului.Trebuie atinşi anumiţi indicatori calitativi şi de siguranţă conform priorităţilorconsumatorilor europeni: produsele trebuie să fie sigure şi cu un prag ridicat de calitate caresă confere protecţia vieţii.

Politica europeană privind protecţia consumatorilor reflectă nevoile şi aşteptărilecetăţenilor. Sistemul legislativ din Uniune reglementează standardele de siguranţă,securitate şi sănătate de aşa natur ă încât să sporească încrederea consumatorilor.

Uniunea Europeană a adoptat în decembrie 2006, un nou program de protecţie aconsumatorilor pentru perioada 2007-2013, cu un buget total de 157 milioane de euro.Acesta are două linii directoare principale:

• ridicarea nivelului de protecţie a consumatorilor prin îmbunătăţirea informaţiilor, prin consultări mai strânse şi printr-o reprezentare mai eficientă a intereselor

consumatorilor;

7/23/2019 Articol_978




• aplicarea eficientă a regulilor în domeniul protecţiei consumatorilor, în special princooperarea în domeniul controlului aplicării legislaţiei, prin informare, educaţie şi căi derecurs.

Unele categorii de produse care prezintă un risc pentru siguranţa sau pentrusănătatea oamenilor pot fi interzise complet pe piaţa Uniunii Europene. Folosirea şiutilizarea plastifianţilor numiţi ftalaţi, care pot fi toxici atunci când sunt ingeraţi de către

copiii mici, a fost interzisă în fabricarea jucăriilor încă de la sfâr şitul anilor 1990. Din anul2006, Comisia Europeană a interzis comercializarea brichetelor de unică folosinţă care nuerau prevăzute cu un mecanism de protecţie în cazul în care ajungeau să fie folosite decopii.

Fiecare ţar ă membr ă a Uniunii Europene are responsabilitatea de a se asigura că produsele respectă cerinţele de siguranţă. În caz contrar, autorităţile le pot retrage de pe piaţă, pot cere retragerea acestora din magazine, pot emite avertismente sau pot lua oricealtă măsur ă corespunzătoare.

Dacă într-o ţar ă este depistat un produs periculos, celelalte ţări ale ComunităţiiEuropene sunt înştiinţate despre produsul respectiv printr-un sistem de avertizare rapidă denumit „RAPEX”. Sistemul facilitează cooperarea dintre autorităţile naţionale şi europeneîn vederea depistării produselor periculoase şi a retragerii lor rapide de pe piaţă. Pentru

produsele alimentare există un sistem asemănător denumit „RASFF”.Comisia Europeană colaborează şi cu ţările ter ţe pentru a le ajuta în demersul lor

de a asigura respectarea standardelor europene pentru produse. Ca de exemplu acorduldintre China şi Uniunea Europeană, de cooperare pentru produse mai sigure, în special înceea ce priveşte jucăriile. O cooperare de o asemenea anvergur ă este profitabilă pentruambele păr ţi deoarece ofer ă consumatorilor europeni o mai mare gamă de produse de bună calitate şi ajută ţările ter ţe să aibă acces la cea mai mare piaţă unică din lume.

Când achiziţionăm un produs nou, acesta ar trebui să arate şi să funcţioneze exactaşa cum i s-a f ăcut publicitate. Dar dacă totuşi sunt probleme atunci când produsul ajungela destinatar în urma cumpăr ării lui trebuie să ştim că fiecare dintre noi avem nişte drepturi.

Majoritatea achiziţiilor şi tranzacţiilor din Europa se desf ăşoar ă f ăr ă motive de plângere. Dar, cu toate acestea, în cazul în care avem motive să depunem o plângere, artrebui să ştim că următoarele drepturi şi responsabilităţi se aplică peste tot în UniuneaEuropeană:

• atunci când articolul pe care l-am cumpărat nu arată sau nu funcţionează aşa cum i s-a f ăcut publicitate sau în cazul în care nu este satisf ăcător, avem dreptul de a ni se înlocuiarticolul sau de a ni se returna banii în cazul în care înlocuirea nu a fost efectuată în timputil, f ăr ă costuri suplimentare.

• atunci când cumpăr ăm bunuri care se dovedesc a fi deteriorate, producătorii trebuiesă ne despăgubească pentru orice leziuni corporale sau daune materiale.

• când cumpăr ăm bunuri sau servicii prin poştă, telefon, fax sau prin internet, de la uncomerciant profesionist, avem aceleaşi drepturi în ceea ce priveşte garanţiile ca şi atuncicând le cumpăr ăm dintr-un magazin.

Azi, consumatorii primesc mai multe oferte comerciale ca niciodată, prin poştă,telefon sau internet. Toate aceste modalităţi de vânzare numite „la distanţă” se pot ivi sub

pretextul de a oferi consumatorilor posibilitatea de a economisi. Dar, atunci când vânzările

nu se fac direct există mai puţine posibilităţi de a pune întrebări şi de a ne asigura că suntemîntr-adevăr mulţumiţi de ceea ce cumpăr ăm. Legislaţia europeană privind comercializareala distanţă a serviciilor financiare are drept scop să ne protejeze prin următoarele mijloace:

7/23/2019 Articol_978




487

• interzicerea practicilor de comercializare abuzive care obligă consumatorii să cumpere un serviciu nesolicitat;

• restricţionarea altor practici, cum ar fi apelurile telefonice şi mesajele electronicenesolicitate („coldcalling” şi „spamming”);

• obligarea societăţilor de servicii financiare să ofere consumatorilor toate informaţiile

necesare înainte de încheierea unui contract, inclusiv datele de contact ale furnizorului, preţul şi modalităţile de plată, drepturile şi obligaţiile contractuale, performanţele serviciiloroferite;

• în ceea ce priveşte consumatorul, acordarea dreptului de se retrage din contract într-oanumită perioadă de gândire, în mod normal de 14 zile, dar care ajunge până la 30 de zile încazul asigur ărilor de viaţă şi al pensiilor individuale.

Comunitatea Europeană ne ofer ă posibilitatea cumpăr ării de produse şi serviciioriunde dorim la cele mai mici preţuri, f ăr ă a trebui să fim preocupaţi de vamă, taxe sau, înzona euro, de cursurile de schimb.

Numărul de persoane care fac cumpăr ături în afara graniţelor şi prin internet esteîn permanentă creştere. Se încearcă asigurarea protecţiei drepturilor noastre în calitate deconsumator, indiferent de locul de unde decidem să cumpăr ăm.

Dezvăluirea mecanismelor de manipulare, poate îmbunătăţi discernământul

consumatorului şi poate favoriza luarea de măsuri preventive sau corective împotriva practicilor comerciale abuzive.

Uniunea europeană încearcă să îşi protejeze cetăţenii. Protecţia şi sănătatea lorînseamnă bunăstarea a ceea ce vrea să se devină: Naţiunea Europei Unite, în care legilecare guvernează bunăstarea aproapelui să fie ridicate la rang de icoană. În Uniune,consumatorul acţionează pe baza unor principii sau microlegi care guvernează sănătatea darşi calitatea vieţii. Analizând recomandările f ăcute de Uniunea Europeană privind protecţiaconsumatorului, există un îndrumar care stă la baza desf ăşur ării unei vieţi sănătoase.(Figuranr. 8) Din acest îndrumar care asigur ă de fapt şansa la viaţă a unor generaţii viitoare amspicuit câteva principii definitorii:

Figura nr. 8: Principiile de bază ale consumatorilor în Uniunea Europeană


7/23/2019 Articol_978




Concluzii

Reuşita tr ăirii unei vieţi sănătoase rezidă şi din calitatea produselor cumpărate.Mulţi dintre noi, aflaţi sub reflexul ideii de cumpărare dar şi sub manipularea sugestiva adiverselor spoturi publicitare achiziţionează produse de care nu au nevoie. Nu numaicumpărarea este nesănătoasă ci şi o parte din produsele aflate pe piaţă creează o dependenţă

emoţională. Oamenii în general nu ştiu ce să achiziţioneze şi de aceea se lasă influenţaţimai mult sau mai puţin de către cei din jur. Bine ar fi ca fiecare dintre noi sa putem decideasupra a ceea ce cumpăr ăm şi să încercăm în primul rând noi ca şi consumatori să ne

protejăm de incertitudinile calitative a ceea ce ni se ofer ă pe piaţă. Dacă noi decidem să cumpăr ăm calitate şi nu cantitate atunci şi fabricanţii vor încerca să ne ofere respectul pecare îl căutăm prin oferirea unor produse net superioare calitativ. Iar cei care ne insuflă înmod repetat mesaje de „perpetuă cumpărare’ nu fac altceva decât să creeze în noi un reflexal refuzului ideii de achiziţie de produse proaste, produse care ne pun în pericol viaţa.

Azi, consumatorii sunt respectaţi, nu în totalitate, dar măcar au idee despre cecumpăr ă, li se dă posibilitatea unei alegeri şi se pot încrede într-o protecţie asemănătoare cua altor consumatori din Uniunea Europeană. Ei sunt cei care pot cere pedepsireacomercianţilor care încalcă legea.

Bibliografie

Albu, A. & Nedelea, A., 2006. Consumer protection as beneficiaries of services. Amfiteatrul Economic, VIII(20), pp. 131-138.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor [Online] Disponibil la:www.anpc.gov.ro [Accesat 20 Mai 2010]

Bauman, Z., 1999. Globalizarea şi efectele ei sociale. Oradea: Editura Antet.

Burghelea, C., 2009. Economic behaviour faced with the suggestologic phenomenon. Bulletin of Oil and Gas University of Ploiesti, Economic Series, LXI(3/2009)

Cătoiu, I. & Teodorescu, N., 1997. Comportamentul consumatorului. Bucureşti: EdituraEconomică.

Dima, D., et al., 2005. Fundamentele ştiin ţ ei mărfurilor. M ărfurile alimentare. Bucureşti:Editura ASE.

European Comission, Consumer Affairs [Online] Disponibil la:ec.europa.eu/consumers/cons_int/safe_shop/guarantees/index_en.htm,ec.europa.eu/consumers/cons_int/safe_shop/timeshare/protection_en.htm,ec.europa.eu/consumers/cons_int/fina_serv/dist_mark/index_en.htm [Accesat 20 Mai2010]

European Comission, Enterprise and Industry. Chemicals [Online] Disponibil la:ec.europa.eu/enterprise/reach/index_en.htm [Accesat 20 Mai 2010]

Güegüense, N., 2006. Consumer Psychology. Factors that influence our consumer

behaviour. Bucharest: Polirom Publishing House.

Gugiu, I., et al., 1993. Cercet ări privind remanen ţ a unor substan ţ e chimice: adjuvan ţ i şi

conservan ţ i în carnea de pasăre şi ouă , Simpozion: Studiul leg ăturilor cauzale întreunele îmbolnăviri umane şi gradul de poluare a alimentelor , Ministerul Cercetării,Academia de Ştiinţe Medicale, Bucureşti.

7/23/2019 Articol_978




489

Iliescu, D. & Petre, D., 2004. Psihologia consumatorului. Psihologia reclamei şi a

consumatorului. Bucureşti: Editura Comunicare.ro.

Monitorul Oficial [Online] Disponibil la: www.monitoruloficial.ro [Accesat 20 Mai 2010]

Tout, J. & Ries, A., 2004. Pozi ţ ionarea. Lupta pentru un loc în mintea ta. Bucureşti:Editura Curier Marketing.

Zaltman, G., 2007. Cum gândesc consumatorii. Aspecte esen ţ iale pentru studiile de pia ţă.Bucureşti: Editura Polirom.

Date post:	17-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	dragos
View:	218 times
Download:	0 times

Articol_978

Documents