REPREZENTAREA SCHEMATICĂ A ORGANIZĂRII SPAŢIULUI GEOGRAFIC PENTRU ORAŞUL URZICENI, JUDEŢUL IALOMIŢA

Radu Georgiana Andreea, Grupa 315

Rezumat: În cadrul acestui articol voi aborda o analiza asupra municipiului Urziceni, din punct de vedere geografic ce va conţine date despre elementele generale ale oraşului analizat, date demografice, o analiza asupra tipului de relief în care oraşul este situat, precum şi analiza organizării spaţiului geografic – realizarea profilului funcţional al oraşului şi zonarea acestuia.

Cuvinte cheie: profilul funcţional, zonă urbană, activităţi economice şi industriale.

Poziţie geografică şi elemente de localizare

Municipiul Urziceni este situat în partea de sud a ţării, făcând parte din categoria oraşelor mici, de asemenea este situat în partea de NV a judeţului Ialomiţa, la o distanţă de 6 km faţă de judeţul Buzău la N şi 17 km faţă de judeţul Prahova.

Ca vecini, oraşul Urziceni are spre S comuna Coşereni, o parte de hotar cu aceasta fiind dată de valea Ialomiţei, spre V comuna Armăşeşti, spre E comuan Manasia care este şi comună suburbană, iar o bună parte din limita dintre Urziceni şi Manasia este dată de Valea Plopului, astăzi secată, spre NE comuna Gârbovi, spre NV comuna Ciocârlia.

Între aceste limite, suprafaţa totală administrativă a oraşului este de 5357 ha, din care oraşul propriu-zis ocupă 578 ha (aprox. 10%).

În continuare vom analiza elementele climatice şi şi de relief, precum şi datele demografice, care au condiţionat transformarea din fostul târg, în acualul oraş Urziceni, analiza localizării spaţiului geografic şi analiza spaţiului geografic al oraşului Urziceni.

Oraşul Urziceni este un oraş de câmpie, situat în Câmpia Română, fiind situată la mijlocul părţii estice a acesteia şi de asemenea la marginea SV a Câmpiei Bărăgan-Bărăganul Padieni, la contactul cu lunca Ialomiţa-Sărata, dincolo de care urmează Câmpia Vlăsiei.

Teritoriul municipiului Urziceni este încadrat în climatul temperat-continental, cu caracter de ariditate, factorii râspunzători de aceste caracteristici fiind: poziţia pe Glob, care trădează situarea în plină zonă a climei temperate, radiaţia solară, caracteristicile structurii suprafeţei active cum ar fi aspectul de relief plat, de luncă, fapt care generează deplasarea rapidă a maselor de aer.

Deoarece relieful centrului Urziceniului şi al zonei înconjurătoare a acesteia, condiţiile fizico-geografice sunt puţin variate, deci clima va prezernta anumite diferenţe locale. Se poate vorbi de un microclimat al luncii Ialomiţa- Sărata, unde umezeala este ceva mai ridicată şi inversiuni termice slabe. Temperatura media anuală este de aproximativ 10-11° C.

1

Temperatura şi precipitaţiile au un rol important asupra activităţilor economice spre deosebire de anumite fenomene meteorologice care produc doar anumite modificări ale acestor activităţi.

Însă în zona nordică a oraşului se poate vorbi de de un sector cu o atmosferă mai poluată, datorită activitâţilor industriale cum ar fi cele de la Fabrica de Ferite şi a Fabricii e Ceramică.

Analiza demografică

În urma analizei recensământului efectuat în anul 2011, se constată că populaţia municipiului Urziceni înregistrează un număr de 17611 locuitori, oraşul fiind situat pe locul al 3-lea în judeţul Ialomiţa, după mărimea demografică. (www.recensamantromania.ro).

În cadrul populaţiei din oraşul Urziceni, ponderea adulţilor este de 51% în anul 2011 (7939 de locuitori), cea a grupei vârstnice este de 29% (4481), grupa populaţiei tinere rămânând pe ultimul loc, ceea ce demonstrează o uşoară îmbătrânire a populaţiei însă nu critică.

Evoluţia de la târg la municipiu a oraşului Urziceni

De-a lungul timpului, oraşul a fost sat, târg, comună rurală, comună urbană, centru de plasă şi de raion, reşedinţă de judeţ, iar în 1995 acesta a fost declarat municipiu.

În de cursul vremii, localitatea a fost alcătuită din mai multe cartiere sau mahalale, cum erau numite mai înainte. În 1838, în oraş exista mahalalele Brătianu şi Rudeanu, care mai tţrziu s-au divizat în mahalalele Brătianu, Sfânta Treime, Sfânta Adormire a Maicii Domnului- În 1878, apoi au apărut satele Cotorca şi cătunul Poşta, care înainte făcuse parte din comuna Bărbuleşti.

Mai târziu, în secolul XX, apar cele patru cartiere: Volna, Târgul, Poşta şi Valea Plopului. Ridicarea oraşului la rangul de municipiu a fost primită cu interes şi satisfacţie de locuitorii din această localitate.

Activităţile economice

Principalele activităţi specifice oraşului Urziceni sunt: activităţile industriale, activităţile agricole şi comerţul. Activităţile economice principale sunt : producerea de confecţii textile, industria alimentară (EXPUR Urziceni, specializte în uleiuri comestibile şi industriale cât şi produse texturate, CRISTAL Urziceni pentru producţia de zahăr), industria chimică (SC. Amonil.SA producătoare de îngrăşăminte chimicecu azot), industria altor produse din minerale nemetalice (fabricarea cărămizilor şi blocurilor ceramice pentru construcţii), producerea de mase plastice, alcool, produse electronice etc.

Industria textilă este o ramură foarte bine reprezentată în oraşul Urziceni, fiind practic, principala activitate, în cadrul căreia se pot număra un număr de companii care îşi au sediul în cadrul teritoriului oraşului: SC.STECOLFLEX TRADE.SRL, aflată pe şăseaua E-85 la o

2

distanţă de aproximativ 55 de km faţă de Bucureşti, Centrul de Consolidare Confecţii DELAMODE, care se află la o distanţă de aproximativ 45 de km faţă de Bucureşti, pe şoseaua E-85, fiind a,plasată într-o zonă unde principala activitate care se desfăşoară este cea de confecţii.

Încă după anul 1989, au apărut o serie de schimbări din punct de vedere al economiei şi industriei care a dus de asemenea şi la dezvoltarea unei infrastructuri din cadrul oraşului, cât şi creşterea nivelului de trai şi numărului locurilor de muncă.

Figura 1. Localizarea principalelor puncte economice şi industriale din Municipiul Urziceni

Sursa: Google Maps

Metodologie

Prima etapă a acestui studiu de prezentare şi delimitare zonală a teritoriului din cadrul oraşului Urziceni, a decurs în urma documentării propriu-zise, analiza de teren precum şi efectuarea schiţei a principalelor zone funcţionale din spaţiul oraşului.Metodologia a constat în anchete, observaţii dar şi metode de laborator.

Rezultate

În urma procesului de observaţie pe teren, am remarcat mai multe aspecte cu privire la organizarea spaţiului analizat :

3

După cum se poate observa în urma analizei hărţii a principalelor zone funcţionale din cadrul oraşului, cel mai predominant este profilul rezidenţial, care se desfăşoară mai ales pe de-o parte şi de alta a arterei principale ce străbate oraşul, numită Calea Bucureşti.

Oraşul este alcătuit din patru cartiere : Volna, Poşta, Târgul şi Valea Plopului, ultimul cartier continuânduţse cu comuna subusrbană Manasia.

În urma analizei pe teren am constat că la periferia oraşului, se a flă zone rezidenţiale de tipul caselor, cu o infrastructură edilitară necorespunzătoare, faţă de restul oraşului, pe lângă care se află cimitirul oraşului, Spitalul Municipal Urziceni, Şcoala Generală Ion Heliade Rădulescu, Şcoala Generală Alexandru Odobescu, toate aceste destinate fiind în mixaj cu zona rezidenţială de la periferia oraşului.

Din punct de vedere al infrastructurii drumurilor din această zonă periferică, acestea nu sunt organizate corespunzător pentru statutul de municipiu, întrucât trebuiesc efectuate anumite lucrări de corectare a anumitor sectoare de drumuri.

De-a lungul Căii Bucureşti, se întâlnec blocuri rezidenţiale cu un regim de înălţime majoritar P+5, predominant deoarece oraşul este încadrat în categoria oraşelor mici din Câmpia Română. În cadrul parterelor acestor blocuri se află centre comerciale, alimentare, medicale, cosmetice, textile etc.

Zonele verzi din cadrul oraşului este puţin întâlnită, dar se află predominant în centru, unde se află Catedrala Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, înconjurată de parcurile Teoharie şi Parcul Catedralei. Un alt spaţiu verde pentru agrement este localizată în extremitatea estică a oraşului, aproape de vecinătatea cu comuna Manasia, şi anume Parcul Tineretului sau “La Plopi” , denumit în felul acesta datorită numărului impresionant de plopi ce alcătuiesc practic întregul parc.

Figura.2 Imagine cu Parcul TineretuluiSursa: Google Maps

În partea centrală se află principala zonă comercială care este alcătuită din 3 sectoare: Hala de Legume, Hala Lactate, Piaţa propriu-zisă şi Hala Bazaar, toate la un loc constituind un centru comercial important. Recent, lângă aceast centru, de-a lungul străzii 13 Decembrie, s-a construit un alt centru comercial Profi Urziceni, încadrată între străzile 9 Mai, Transilvaniei şi 13 Decembrie.

4

Figura.3 Imagine cu o parte din centrul comercial Urziceni, market-ul Profi Urziceni

Concluzii

În concluzie, multe din aceste aspecte prezentate şi analizate necesită o investigare mai atentă prin întocmirea unor studii de specialitate. Pregătirea unor planuri de dezvoltare şi a unor planuri urbanistice pentru zone noi de dezvoltare (industrială, rezidenţială, turistică etc), trebuiesc efectuate în urma unui plan de amenajare a teritoriului zonal pentru întregul teritoriul oraşului Urziceni.

De asemenea s-a constatat un număr mare de zone insalubre care consumă din spaţiul ce putea avea destinaţii necesare pentru dezvoltarea economică sau industrială a oraşului. Munte dintre clădirile care odată constituiau fabrici, în prezent au rămas ruine, pe teritorii fără o anumită destinaţie.

Bibliografie

o Constantin M. (1996) – Monografia Municipiului Urziceni, Editura pentru Literatura Universitară, Bucureşti;

o Google Maps;

o http://opengis.unibuc.ro/index.php? option=com_content&view=article&id=794:evolutia-municipiului-urziceni&catid=35:articole

o http://www.recensamantromania.ro/

o http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/...URZICENI/100199

o http://www.forumtrenuri.com/t2039-urziceni-700

5

6