+ All Categories
Home > Documents > Arte Vizuale Si Abilitati Practice

Arte Vizuale Si Abilitati Practice

Date post: 13-Jul-2016
Category:
Upload: puchea-dorel
View: 367 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
Programă clasele: P+I+II
17
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Programa şcolară pentru ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013 Bucureşti, 2013
Transcript

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolarăpentru

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Aprobată prin ordin al ministruluiNr. 3418/19.03.2013

Bucureşti, 2013

Notă de prezentare

Programa disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice este elaborată potrivit unui nou model deproiectare curriculară, centrat pe competenţe. Orientarea demersului didactic pornind de lacompetenţe pune accentul pe dezvoltarea gândirii şi pe extinderea posibilităţilor de comunicareinterumană prin imagine, folosind trăirea artistică şi contribuind astfel la conturarea profilului deformare al absolventului de învăţământ primar.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:1- Notă de prezentare 2- Competenţe generale 3- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 4- Conţinuturi 5- Sugestii metodologice.

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prinînvăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,în contexte particulare diverse.

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice jaloneazăachiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape îndobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.

Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi deînvăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unorcontexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au doar valoare orientativă. Pentru formareacompetenţei specifice, profesorul este cel care îşi alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţiede specificul disciplinei, de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de interesele fiecărui copil, demijloacele şi materialele pe care le are la dispoziţie. Toate acestea presupun personalizareademersului didactic, prin implicarea activă şi creativă a profesorului.

Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentrufamiliarizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate peurmătoarele domenii:

1- Desen 2- Pictură 3- Modelaj 4- Textile şi hârtie 5- Construcţii 6- Foto-video

Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice, precum şielemente de evaluare continuă.

Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivănuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţieitimpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, pe individualizarea învăţării, pe trezireacuriozităţii copilului şi pe dezvoltarea încrederii în sine.

Disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are un caracter de noutate în raport cu disciplinelestudiate până în prezent în învăţământul primar, fiind o disciplină integrată, situată la intersecţia ariilorcurriculare Arte şi Tehnologii. În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Arte vizuale şi abilităţipractice are alocate 2 ore pe săptămână clasa pregătitoare, clasele I, a II-a, a III-a şi 1 oră pesăptămână la clasa a IV-a.

Principalele motive care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale şi a abilităţilorpractice în cadrul aceleiaşi discipline de studiu sunt următoarele:

1- Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie,scenografie, ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică,arta tiparului, sculptură, arhitectură, artă monumentală, artele spectacolului etc. Toateacestea sunt prezente în cotidian şi omul contemporan se raportează la ele. Abordareadoar a artelor plastice limitează sfera preocupărilor şi intereselor copiilor. În secolul pecare îl traversăm, aceştia sunt expuşi unei multitudini de informaţii şi influenţe, cele mai

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 2

multe venind pe cale vizuală. Cu cât se realizează mai devreme explorarea în adâncimea unor concepte-cheie specifice limbajului vizual, cu atât sunt şanse mai mari ca eleviisă facă alegeri pertinente şi corecte.

1- Mutarea accentului de pe însuşirea diverselor tehnici şi dezvoltarea unor abilităţipractice, pe formarea caracterului. Reprezentanţii Şcolii Active considerau căpracticarea îndelungată a lucrărilor manuale este o adevărată şcoală de cultură morală,întrucât realizarea manuală a unor produse presupune combinarea armonioasă depriceperi şi deprinderi, responsabilitate şi inteligenţă.

2- Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum şiîmbinarea acestora cu experienţa concretă a realizării unor produse, au dreptconsecinţă creşterea sensibilităţii pentru frumos, sporirea îndemânării şi încrederii învariate posibilităţi de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiţii şisemeni.

3- Activităţile de învăţare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline integrateajută la dezvoltarea muşchilor mici ai mâini, având implicaţii importante în formareadeprinderilor corecte de scris şi de executare a diverselor tehnici specifice artelorvizuale.

4- Integrarea acestor domenii ajută la înţelegerea concomitentă a două realităţi esenţialepentru dezvoltarea la elevi a spiritului estetic şi practic: utilitatea produsului artistic şivaloarea estetică a lucrurilor utile.

Studiul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice urmăreşte dezvoltarea progresivă acompetenţelor specifice, prin valorificarea experienţelor de învăţare ale elevilor şi prin accentuareadimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora.

Competenţe generale

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbajvizual într-o diversitate de contexte familiare

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau esteticefolosind materiale şi tehnici elementare diverse

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi

abilităţi practice 3

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual 1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui 1.1. Sesizarea diferenţei dintre informaţiasimplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/ mesaj vizual simplu, exprimat printr-o practică transmisă prin limbaj vizual şi mesajulcolaj/ film/ desen animat, care reflectă un context varietate de forme artistice artisticfamiliar - formularea de răspunsuri la întrebări despre - formularea de enunţuri despre posibile trăiri- formularea de răspunsuri la întrebări simple elemente de detaliu dintr-un desen, dintr-o exprimate de autori în picturi/desene/fotografii- formularea de răspunsuri ce presupun alegere pictură, dintr-un modelaj, colaj sau film de desene artistice/sculptură etc.

duală/ multiplă: „În desen este căţelul tău sau animate - participarea la discuţii despre mesaje exprimate înpisica ta?” - formularea de răspunsuri orale şi/sau scrise în diferite momente din filme pentru copii/ filme de

- povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de jocuri de tipul "De două ori cinci” – Exemplu: desene animateevenimente personale, cu ajutorul desenului, „Numeşte/scrie cinci lucruri pe care le observi în - jocuri comparative între mesaje practice transmisepicturii, modelajului, colajului etc. reproducerea Pomi înfloriţi a lui I. Andreescu..... prin limbaj vizual şi mesaje artistice – Exemplu:

- identificarea unor momente din activitatea zilnică, Priveşte din nou şi închipuie-ţi că eşti în livadă, anunţul de la metrou, compus din imagine şi text:când se prezintă imagini corespunzătoare alături de pictor. Numeşte/ scrie alte cinci lucruri Nu vă sprijiniţi de uşi şi Ciobănaş cu câine al lui N.

- punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor, pe care le observi.” Grigorescu sau culoarea roşie de la semafor şi- identificarea dintr-o suită de imagini a aceleia care Macii lui Ş. Luchianmodelajului, colajului cu mesaje orale indicate

conţine un detaliu dat - sesizarea efectelor sugestive ale unei culori- jocuri tip puzzle sau loto cu imagini/fotografii folosite într-o reproducere, prin comparaţia cu- rezolvarea de jocuri pe teme diverse, de tipul zone alăturate, colorate diferit

Găseşte diferenţele/ intrusul; Ghiceşte ce s-aschimbat etc.

- observarea diferenţelor dintre formele plane şicele spaţiale (aceeaşi temă în pictură versussculptură, colaje, felicitări bidimensionale şitridimensionale etc.)

- numirea materialelor, instrumentelor şi tehnicilorutilizate

1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a 1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a 1.2. Identificarea semnificaţiei liniei, punctului,formei în ipostaze familiare, în spaţiul formei în contexte cunoscute culorii şi formei în opere de artăînconjurător - participarea la jocuri de tipul Săculeţul fermecat - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei- precizarea culorilor obiectelor personale (elevii introduc mâna într-un săculeţ cu obiecte, le liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene- realizarea de grafice cu postituri sau bucăţele de pipăie şi recunosc obiectul doar după formă) - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 4

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

hârtie colorată, în care să surprindă: „Culoarea -participarea la jocuri de asociere formă şi/sau punctului în funcţie de domeniul în care estepreferată”, „Culorile preferate ale membrilor culoare-obiect utilizat (pictură, grafică, sculptură etc.)familiei (fraţi, surori, mama, tata, bunicul, bunica - jocuri de tip Obiectul surpriză (ghicirea obiectului - identificarea efectului spaţial al punctului, înetc.)” după caracteristici aflate prin întrebări; fiecare funcţie de mărimea, distanţa sau luminozitatea

- recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte elev va aduce, pe rând, de acasă, un obiect cu acestuiaîntâlnite în mediul familiar semnificaţie personală, o jucărie etc.) - identificarea semnificaţiei culorilor folosite în

- jocuri de recunoaştere, descoperire, sortare, -observarea diferenţelor dintre formele plane şi reproduceri/ desenediferenţiere etc.- Exemple: joc de tipul „Săculeţul cele spaţiale (aceeaşi temă în pictură versus - compararea metaforică a culorilor, formelor,fermecat” (copiii introduc mâna într-un săculeţ cu sculptură, colaje, felicitări bidimensionale şi materialelor, perspectivelor în funcţie de trăireaobiecte, le pipăie şi recunosc obiectul doar după tridimensionale etc.) proprie - Exemplu: Copilul poate vedea uneleformă); joc de tipul „Obiectul surpriză” (ghicirea culori reci ca apa, unele forme rele pentru că suntobiectului după caracteristici aflate prin întrebări; ascuţite, unele obiecte mai mari pentru că suntfiecare elev va aduce pe rând, de acasă un obiect mai importante etc.cu semnificaţie personală, o jucărie etc.); jocuri peteme diverse, de tipul Găseşte diferenţele/intrusul; Ghiceşte ce s-a schimbat etc.; jocuri dejocuri de sortare după formă, culoare, valoareestetică, utilitate etc.

- marcarea elementelor unei mulţimi după formă,culoare, textură, claritate etc.- Exemple:„Marchează obiectele roşii”, „Marcheazăfotografiile clare”, „Alege materialele netede”,„Marchează obiectele rotunde” ;

- gruparea produselor în funcţie de materialele dincare au fost confecţionate - Exemplu: jocuri de tippuzzle, Loto

- descrierea materialelor folosind drept criteriuproprietăţile lor

1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorareade mesaje artistice simple, exprimate vizual de mesaje artistice simple, exprimate vizual de mesaje artistice simple, exprimate vizual

- explorarea mediului înconjurător pentru a -explorarea mediului cultural-artistic pentru a - analiza liberă şi personală a mesajului uneiidentifica forme, culori, materiale, obiecte artistice realizări artistice (exemplu: „Vă recomand… filmul,identifica forme, culori, materiale, tehnici, obiecte

expoziţia etc., deoarece…”)Exemplu: Joc „Cine observă ceva… (roşu, rotund, artistice; discutarea mesajului şi a impresiilorneted, frumos etc.)” Exemple: vizionarea unui film artistic, analiza - discuţii în care se explică preferinţele artistice ale

- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări unor albume foto; răsfoirea unor albume de artă; fiecăruia

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 5

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

artistice şi meşteşugăreşti, pentru a stimula vizită la muzee de artă; participare la expoziţii, - observarea şi analizarea unor lucrări de artăcuriozitatea copiilor (ce reprezintă, cine le-a analiza unor obiecte de cult şi de port popular etc. tradiţională şi modernă românească şirealizat, când, cum, în ce scop?) - identificarea elementelor cu valoare estetică în identificarea mijloacelor de expresie folosite

- exerciţii de identificare a valorilor estetice şi etice diferite reproduceri de artă, în fotografii, filme, - audierea de povestiri sau vizionarea dedin mediul înconjurător (mediul natural, social, costume, construcţii etc. documentare despre artişti români din domeniiconstruit, cultural, religios) - realizarea unor lucrări individuale şi colective diferite

- răsfoirea de albume de artă- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări (grup de elevi, grup de elevi şi părinţii)- participarea la proiecte având ca temă viaţa şivaloroase ale culturii româneşti tradiţionale şi - realizarea de scurte descrieri ale formelor

opera unor artişti români consacraţicontemporane, precum şi ale culturii universale, obiectelor din mediul cunoscutredate pe suport electronic sau în albume - identificarea diferitelor forme pe reproduceri de - participarea la întâlniri cu artişti/ meşteşugari locali

- vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere artă, în fotografii sau în sculpturimeşteşugăreşti, filme documentare - participarea la expoziţii cu caracter artistic

- joc: Mie îmi place să ... (pictez, modelez, cos, organizate în comunitatedesenez, construiesc), pentru că… - vizionarea unor fragmente din filme de desene

- participarea cu lucrări proprii la diverse expoziţii animate, cu caracter educativ şi formularea deorganizate în mediul şcolar sau extraşcolar răspunsuri la întrebări legate de mesaj

- observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi - vizionarea de spectacole de teatru şi teatru desubiect – Exemplu: „Autoportret” – prin desen, păpuşi, adecvate vârsteipictură, modelaj, colaj etc. - participarea la ateliere de lucru comune părinţi-

- vizionarea unor fragmente din filme de desene copii, în care se confecţionează obiecte utile şianimate, cu caracter educativ şi formularea de estetice pentru diferite sărbătorirăspunsuri simple la întrebări legate de mesaj - jocuri de rol: Primesc oaspeţi, Este ziua mea, Este

- vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de ziua ta etc.păpuşi, adecvate vârstei

1- participarea la ateliere de lucru comune părinţi-copii, în care se demonstrează îndeletniciri casnice actuale: amenajarea unei mesei festive, ornarea platourilor, aranjamente florale, ornamente de iarnă, împodobirea braduluietc.

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 6

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

2.1. Observarea unor caracteristici simple ale 2.1. Identificarea unor caracteristici/ proprietăţi 2.1. Explorarea unor caracteristici/ proprietăţi alematerialelor întâlnite în mediul familiar ale materialelor întâlnite în mediul cunoscut materialelor în diverse contexte- exprimarea de mesaje orale simple despre: -descrierea materialelor folosind drept criteriu - selectarea materialelor de lucru, în funcţie de

textura, culoarea, dimensiunea, forma, grosimea proprietăţile lor scopul propusşi utilitatea unor obiecte, strânse într-o colecţie - identificarea materialelor cu care au fost - uscare şi presare de plante în vederea folosirii lorsau la Colţul de Artă amenajat special în clasă confecţionate diferite produse în confecţionarea de colaje, tablouri, felicitări

- gruparea materialelor după criterii date – -gruparea produselor în funcţie de materialele din - crearea unui dicţionar cu definiţii simple aleExemplu: jocul „Cenuşăreasa”: „Ajut-o pe care au fost confecţionate materialelor, bazate pe caracteristicile lor observateCenuşăreasa să pună în coşuleţe diferite, - familiarizarea cu modul în care iau naştere de copii în diverse contextemateriale de acelaşi fel; Grupează materialele - realizarea de jurnale cu dublă intrare: jurnalul uneiobiectele din jurul nostru: Povestea hârtiei,care pot fi tăiate cu foarfecele; Grupează frunze, al unei crenguţe înflorite etc., pornind de laPovestea unui nasture, Povestea unui caiet etc.materialele roşii; Grupează materialele care se texte literare studiate

-organizarea de interviuri în perechi: Ce se poatepot rupe, care sunt transparente” etc. - realizarea de grile de observaţii despre materialeface cu…? La ce este util….? etc.

- enumerarea unor caracteristici observabile ale aflate în stări diferite (frunză verde, uscată,-compararea obiectelor în funcţie de culoare,materialelor şi instrumentelor întâlnite în mediul presată etc.)formă, textură, claritate etc. - Exemplu: dintrefamiliar – Exemplu: jocul „Eu spun ceva, tu spui - exersarea modului de îngrijire / păstrare adouă obiecte care are culoarea mai intensă,altceva” despre creioanele tale, uniforma ta, instrumentelor şi materialelor de lucruforma mai evidentă, care e mai moale, care arepenarul tău etc. - compararea diferitelor tehnici de lucru - Exemplu:conturul mai clar etc.

- sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în Joc „Ce se întâmplă dacă fac aşa…” (copiii sunt- identificarea mai multor texturi, a formelor înfuncţie de proprietăţi/utilizări etc.; depozitarea în încurajaţi să experimenteze diferite tehnici şi sămişcare, a formelor ce au suferit deformări minorespaţii special amenajate şi etichetarea lor – observe ce au descoperit)etc.Exemplu: „Borcanul cu pietricele”, „Găletuşa cu-scoici”, „Coşuleţul cu fire”, „Cutia cu ghinde” etc. gruparea unor instrumente şi materiale în funcţiede domeniu (aceasta foloseşte la desen, pictură,modelaj, construcţii, confecţii, foto-video)

2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în 2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin 2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prinaplicaţii simple, specifice artelor vizuale utilizarea liniei, punctului, culorii şi formei utilizarea liniei, punctului, culorii şi formei- realizarea de aplicaţii ce au la bază iniţiative -realizarea de aplicaţii în oglindă: Chipul meu - realizarea de aplicaţii în oglindă: Chipul meu

spontane, atunci când li se pun la dispoziţie atunci când sunt fericit/Chipul meu atunci când atunci când sunt fericit/Chipul meu atunci cândmateriale şi instrumente diverse, într-un mini- sunt trist; Cum mă simt într-o zi ploioasă/Cum mă sunt trist; Cum mă simt într-o zi ploioasă/ Cum măatelier amenajat în sala de clasă sau în Colţul de simt într-o zi senină simt într-o zi seninăArtă - realizarea de benzi desenate prin care să redea - participarea la lucrări colective – Exemplu: „Mai

- realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în etapele unei întâmplări trăite multe mâini, un singur portret” etc.grup, folosind culori la alegere şi tehnici -participarea la lucrări colective – Exemplu: „Mai - exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţiiimprovizate – Exemplu: stropire, suflare, multe mâini, un singur portret” etc. (motivarea alegerii subiectului, timpul alocat,

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 7

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

ştampilare, tragere şi zgâriere, amprentare cu - explicarea semnificaţiilor propriilor lucrări/creaţii mijloacele şi tehnicile utilizate, sentimente)frunze, fructe, legume, obţinerea formelor - realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în Exemplu: „Am confecţionat păpuşa pe care mi-ospontane prin presarea hârtiei, dactilopictură, doream. Am realizat-o din cârpă. Vreau să mă jocgrup, folosind tehnici variate – Exemplu: stropire,modelaj, decolorare cu pic etc. cu ea/ Vreau să o dăruiesc... etc.”)suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere, amprentare

- folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop cu frunze, fructe, legume, obţinerea formelordecorativ în aplicaţii/compoziţii liber alese spontane prin presarea hârtiei, dactilopictură,

- explorarea modalităţilor de exprimare a ideilor şi modelaj, decolorare cu pic etc.sentimentelor prin mijloacele artei vizuale şi ale - folosirea liniei cu scop de contur şi cu scoptehnologiei- Exemple: Pictez o imagine dintr-un decorativ în aplicaţii/compoziţii liber alesevis, Desenez ce-mi doresc, Autoportretul, Am o - realizarea unor cadouri, felicitări pentru ocaziiidee de construcţie, de joc etc.; Mă desenez pe speciale şi explicarea alegerilor făcutemine când sunt plictisit, construiesc o casă pe caremi-o doresc, pictez şcoala, modelez supărarea etc.

- realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi şiexplicarea alegerilor făcute (exemplu: Decorez unglobuleţ pentru prietenul meu deoarece…)

2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/ 2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind 2.3. Realizarea de produse utile şi/sau esteticeconstrucţii simple, pe baza interesului direct materiale uşor de prelucrat şi tehnici combinând materiale uşor de prelucrat şi tehnici- realizarea de construcţii libere, spontane, atunci accesibile accesibile

când li se pun la dispoziţie materiale şi - realizarea de colaje bidimensionale şi - realizare de felicitări, invitaţii la zile de naştere sauinstrumente diverse, într-un miniatelier amenajat tridimensionale din hârtie de diferite tipuri onomastică, obiecte de design pentru sala deîn sala de clasă sau în Colţul de Artă - utilizarea unor tehnici accesibile de decupare clasă, holurile şcolii, camera proprie etc.

- utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere, după contur, rularea hârtiei, origami, modelaj etc., - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţaînşirare, răsucire, lipire, rupere, tăiere, decupare în funcţie de nevoile/opţiunile copiilor de şcolardupă contur, modelaj, în funcţie de - confecţionarea de jocuri şi jucării din diverse - realizare de machete simple etc.nevoile/opţiunile copiilor materiale, prin tehnici accesibile – Exemplu:

- confecţionarea de jocuri şi jucării simple – „Omida”, „Albina”, „Ţintar”, „Puzzle”, „Cărţi de joc”Exemplu: „Morişca”, „Bărcuţa”, „Cubul”, „Puzzle”, etc.„Cărţi de joc”, „Loto cu imagini” - confecţionarea de păpuşi pe băţ sau pe mână

precum şi decoruri simple pentru o minipiesă deteatru de păpuşi

- realizarea de picturi pe folie de plastic pentrudecoruri utile în serbări

2.4. Transformarea unui material prin tehnici 2.4. Transformarea unui material folosind o 2.4. Transformarea unui material prin tehnici

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 8

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

simple tehnică simplă variate- utilizarea corectă a instrumentelor de lucru: copilul - vizionarea de scurte documentare despre - vizionarea de scurte documentare despre

ţine corect creionul, pensula, aparatul foto etc. obiectele familiare, având ca subiect „Cum se obiectele din mediul cunoscut, având ca subiectExemplu: Joc: „Eu sunt profesorul de ... fabrică?” „Cum se fabrică?”fotografie, pictură, modelaj etc.” (fiecare copil e - vizite la fabrica de mobilă, la moară, la covrigărie - vizite la obiective din zonă în care se prelucrează„profesor” într-un domeniu, iar copiii învaţă, pe - folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obţine materia primărând, unii de la alţii) fâşii de hârtie ce pot fi rulate prin tehnica Quilling - folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obţine

- exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de şi transformate în podoabe sau obiecte de decor fâşii de hârtie ce pot fi rulate prin tehnica Quillingfrământare, coasere, înşirare, împletire etc. - transformarea resturilor textile în podoabe sau şi transformate în podoabe sau obiecte de decor

- exersarea modului de îngrijire / păstrare a obiecte de decor prin diferite tehnici: tăiere în - transformarea resturilor textile în podoabe sauinstrumentelor şi materialelor de lucru fâşii, împletire etc. obiecte de decor prin diferite tehnici: tăiere în fâşii,

- mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi - participarea la jocuri de rol: „La croitorie”, „La împletire etc.diferite; formularea de întrebări simple şi cizmărie”, „La brutărie”răspunsuri despre cele observate - exersarea utilizării corecte a instrumentelor de

- modelarea plastilinei, a lutului etc.; formularea de lucru: creionul, pensula, foarfeca, aparatul foto,întrebări simple şi răspunsuri despre cele camera video, acul etc.(copilul este ajutat să-şiobservate formeze deprinderi corecte)

- tăierea firelor şi a materialului textil; formularea de - exersarea modului de îngrijire / păstrare aîntrebări simple şi răspunsuri despre cele instrumentelor şi materialelor de lucruobservate - exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de

- înşirarea mărgelelor; formularea de întrebări frământare, coasere, înşirare, împletire, caligrafiesimple şi răspunsuri despre cele observate cu degetul pe tabletă etc.

1- lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate

2- identificarea unei operaţii simple la care a fost supus un material, prin comparare cu starea iniţială a acestuia – Exemplu: jocul „Spune ce observi” (hârtie-hârtie ruptă, hârtie-hârtie tăiată, hârtie mototolită, hârtie îndoită, hârtie lipită; fire lungi-fire scurte etc.)

3- jocuri de rol: „La croitorie”, „Lacizmărie”, „La brutărie”

4- confecţionarea de obiecte prin tehnici simple: „Rochiţa păpuşii”, „Pălăria”, „Cizmuliţa”, „Batista” etc.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 9

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

2.5. Exprimarea utilităţii obiectelor realizate prin 2.5. Explorarea de utilizări în contexte variate a 2.5. Explorarea de utilizări în contexte utile şi sauefort propriu obiectelor/ lucrărilor realizate prin efort propriu estetice a obiectelor/ lucrărilor realizate prin efort

- formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări - realizarea de miniscenete în care se utilizează propriudespre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în obiecte realizate individual sau în grup - identificarea unor dorinţe/ nevoi simple, care pot fimediul familiar – Exemplu: „Ajut-o pe Furni să - participarea la jocuri de rol cu jucării şi obiecte îndeplinite prin realizarea de obiecte/lucrări utile şiînţeleagă de ce avem nevoie de şireturi? De ce confecţionate sau esteticeavem nevoie de fular şi căciulă iarna? De ce - participarea la expoziţii cu vânzare sau târguri - identificarea a cel puţin două soluţii pentru aavem nevoie de suporturi pentru creioane?” etc. organizate în şcoală sau în comunitate, cu prilejul îndeplini o dorinţă

- decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin diferitelor sărbători - participarea la conversaţii despre posibile utilizăriefort propriu; ale produselor realizate individual sau în grup

- participarea cu obiectele realizate prin efort - discuţii pentru acordarea de semnificaţii neuzualepropriu la expoziţii şi târguri organizate în şcoală unor obiecte uzuale şi de semnificaţii uzuale unorşi în comunitate cu diferite ocazii: „Zilele şcolii, obiecte artistice; remarcarea neconcordanţelor şiZilele oraşului/comunei/satului”, „Mărţişor”, „Paşti”, inovarea„Crăciun”

2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate 2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate 2.6. Participarea la activităţi integrate adaptatenivelului de vârstă, în care se asociază elemente nivelului de vârstă, în care se asociază elemente nivelului de vârstă, în care se asociază elementede exprimare vizuală, muzicală, verbală, de exprimare vizuală, muzicală, verbală, de exprimare vizuală, muzicală, verbală,kinestezică kinestezică kinestezică

- realizarea unor lucrări în care să se asocieze - realizarea de lucrări în care se asociază elemente - realizarea de machete, colaje, desene, pentru aelemente de exprimare plastică, cu alte forme de de exprimare plastică, cu alte forme de exprimare ilustra o scenă dintr-o poveste – Exemplu:exprimare artistică – Exemplu: ilustrarea unei artistică – Exemplu: ilustrarea versurilor unui căsuţele celor trei purceluşi, fasolea fermecată dinpoveşti cunoscute prin desen sau prin cântec, cântec prin desen etc. „Jack şi vrejul de fasole” etc.ilustrarea mişcării sugerate într-un tablou etc. - realizarea de scurte dramatizări (fragmente din - inventarea unui ritm sau a unei melodii pentru o

- realizarea de scurte dramatizări (fragmente din poveşti) prin teatru de umbre scenă dintr-o povestepoveşti) cu ajutorul păpuşilor pe băţ, pe deget sau - realizarea unor decoruri pentru diverse - mimarea unui personaj de poveste/desen animatpe mână evenimente din viaţa şcolii - confecţionarea unui costum din materiale

- realizarea unor decoruri pentru diverse - punerea în scenă a serbărilor tematice legate de reciclate, care să se potrivească unui personajevenimente din viaţa şcolii viaţa comunităţii îndrăgit

- punerea în scenă a serbărilor tematice specificeanotimpurilor

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 10

CONŢINUTURI

Domenii CP CLASA I CLASA a II-a

Desen Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumentehârtie, diverse obiecte hârtie liniată şi neliniată, diverse obiecte hârtie liniată şi neliniată, diverse obiectecreion grafit, creioane colorate creion grafit, creioane colorate, creioane creion grafit, creioane colorate, creioane(opţional: PC, tabletă) cerate, peniţă, radieră cerate, peniţă, radieră

(opţional: PC, tabletă) (opţional: PC, tabletă)Tehnici de lucru Tehnici de lucru Tehnici de lucruLinie modulată, repetiţie haşurare, linie modulată, repetiţie, caligrafie haşurare, linie modulată, repetiţie, caligrafie,

stilizare, gravurăElemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plasticlinia, punctul, forma (fără terminologie) linia, punctul, forme regulate şi neregulate linia, punctul, forme regulate şi neregulate

(fără terminologie)Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţiidesen liber, decoraţii simple desen liber, decoraţii (ce pregătesc scrisul), desen liber, decoraţii

decoraţii simplePictură Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente

acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, acuarele, tuşuri, guaşe, tempera, hârtie, folie acuarele, tuşuri, guaşe, tempera, acrilice, ulei,burete de plastic, hârtie colorată, cretă, pigmenţi, hârtie, hârtie colorată, pânză, sticlă, lemn,pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, burete ceramică, cretă, pigmenţi, buretePC, tabletă pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate,

PC, tabletă PC, tabletăTehnici de lucru Tehnici de lucru Tehnici de lucrupensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare,tamponare, pulverizare tamponare, pulverizare tamponare, pulverizare

Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plasticpata pata pata plată, pata vibratăSugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţiicompoziţii compoziţii compoziţii

Confecţii şi Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumentejucării hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac,

foarfece, ramă de ţesut, cretă, materiale din foarfece, ramă de ţesut, cretă, tipar, materiale foarfece, croşetă, ramă de ţesut, cretă, tipar,natură (frunze/petale uscate, ghinde) din natură (frunze/petale uscate, ghinde, materiale din natură (frunze/petale uscate,

fructe, legume) ghinde, castane, fructe, legume)

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 11

Tehnici de lucru Tehnici de lucru Tehnici de lucruorigami, tangram, croit, cusut origami, tangram, croit, cusut (cusutul origami, tangram, croit, cusut (puncte de

nasturelui, cusutul înaintea şi în urma acului), coasere), ţesut cu benzi de hârtie/fireţesut cu benzi de hârtie/fire

Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plasticpunct, linie, nod, formă punct, linie, nod, pată, formă, volum punct, linie, nod, pată, formă, volum

Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţiiObiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentrupăpuşi păpuşi păpuşi

Modelaj Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumenteplastilină plastilină plastilină, cocăpresare, modelare liberă presare, modelare liberă presare, modelare liberă, incizie, armături,

gravurăElemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plasticformă formă, volum formă, volum (gol/ plin)Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţiiobiecte decorative, figurine etc. obiecte decorative, figurine etc. obiecte decorative, figurine etc.

Colaj Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumentefoarfece, lipici foarfece, lipici foarfece, lipicifire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecteTehnici de lucru Tehnici de lucru Tehnici de lucrumototolire, rupere, tăiere, decupare după mototolire, rupere, tăiere, decupare după îndoirea, împletirea, origami, tangramcontur, îndoire, răsucire, lipire contur, îndoire, împletireElemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plasticformă, volum formă, volum (gol/ plin) formă, volum (gol/ plin)Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţiiobiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării,instalaţii, figurine etc. instalaţii, figurine etc. instalaţii, figurine etc.

Foto-film Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumenteaparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate de redare şi înregistrare (telefon,aparate foto, PC, tabletă) aparate foto, PC, tabletă) aparate foto, PC, tabletă)filme, fotografii filme, fotografii filme, fotografiiSugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţiivizionarea unor filme şi fotografii; realizarea vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea vizionarea unor filme şi fotografii; realizareaunor fotografii unor fotografii şi filme scurte, neprelucrate unor fotografii şi filme scurte, neprelucrate

tehnic tehnic

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 12

SUGESTII METODOLOGICE

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolarepentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cuspecificul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice.

Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute înschema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Astfel,disciplina Artele vizuale şi abilităţile practice poate sprijini consistent achiziţionarea scrisului, prindezvoltarea muşchilor mici ai mâinii şi coordonarea mână-ochi, prin exerciţiile de caligrafie şi gravură,prin liniatura etaminei. Această disciplină poate sprijini şi Matematica, prin deprinderea de sesizare aformelor şi volumului diverselor obiecte; poate fi utilă disciplinei Dezvoltare personală prin exersareaexprimării în contexte variate, prin sensibilizarea în faţa frumosului şi a obiectelor cu valoare artistică,prin exersarea cunoaşterii de sine şi a celorlalţi, din mediul apropiat. Astfel, copilul va învăţa, prinmetode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă în această etapăşi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.

Strategii didactice

Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc adaptării laparticularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, din perspectiva opţiunilormetodologice ale fiecărui profesor.

În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizareaunor strategii didactice prin care se încurajează iniţiativa şi libertatea deexprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte important accentulpus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă şi creatoare a copiilor. Mediuleducaţional ar trebui să permită o explorare activă şi interacţiuni variate cu resursele materiale, cuceilalţi copii şi cu adulţii.

Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme şi subiecte interesante, dorite deelevi la această vârstă, organizând cunoaşterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizareade secvenţe didactice în care copiii să-şi poată manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce priveşteinstrumentele, cât şi în ceea ce priveşte subiectele realizate. Un Colţ de Artă amenajat în sala declasă, în care materialele şi instrumentele sunt la îndemâna copiilor, ar facilita atingerea acestuiobiectiv.

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării.Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate deînvăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observareasistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal,autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilorşi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contextefireşti, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de evaluare va pune accentpe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobânditede către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fiînregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi

abilităţi practice 13

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare

TEMA: Meşteşuguri populare – olărit şi panificaţie

Ce urmărim? Cum procedăm?- competenţaspecifică -

1.3.

vizionare film desen animat „Turtiţa fermecată”

discuţii libere: Ce imagini v-au impresionat? De ce? (revenire la imaginile din filmindicate de copii); Ce amintiri vă trezesc aceste imagini?

realizarea de descrieri scurte ale persoanelor familiare, ale locurilor, ale lucrurilor şiale evenimentelor din viaţa copiilor care au legătură cu imagini din film (bunici,covată, coacerea pâinii, cuptorul bunicilor, portul ţărănesc, tricotatul ciorapilor etc.)

Notă: diferite imagini din film pot fi folosite ca puncte de plecare în abordarea unor temevariate: Povestea bobului de grâu, Povestea unei linguri de lemn, Motive tradiţionale

întâlnire cu părinţi/bunici/reprezentanţi ai comunităţii;prezentarea unor obiecte confecţionate manualşi utilizate odinioară pentru frământarea aluatului(covată, lingură de lemn, strachină de lut)

observarea ornamentelor/motivelor popularedesenate pe vase/linguri

discuţii despre materialele şi tehnicile princare au fost realizate, despre aspectul şi utilitateaacestor obiecte, despre meşteşuguri populare

2.2.

modelarea unui obiect (farfurie, strachină, cană2.3. etc.)

din plastilină, pastă de modelaj sau lut

formularea de întrebări simple şi răspunsuridesprefenomenele observate

decorarea vaselor modelate cu puncte şi liniiutilizând tehnici simple: amprentarea cu diferiteinstrumente puse la dispoziţie (pix, riglă,furculiţă de plastic, cuţit de plastic etc.)

pictura pe vase din lut

2.6.

desenarea pe saci de rafie a chipului vesel/trist/furios/uimit (înfuncţie de starea fiecărui copil)

scurtă dramatizare –interpretarea unor imagini din film prinredarea mişcărilor turtiţei (copiii folosesc sacii desenaţi dreptrecuzită)

2.1.

sortarea unor materiale de lucru naturale (diferiteseminţe) în funcţie de proprietăţi –mărime, formă,culoare- Exemplu: „Ajut-o pe mama/bunica să facăordine pe raft!”

depozitarea materialelor sortate în spaţiul specialamenajat (Colţul de artă); etichetarea lor - „Castronul cuboabe de grâu”, „Strachina cu boabe de porumb”,„Săculeţul cu boabe de orez” etc.

persoana invitată la activitate (mama/bunica unui elev/opersoană resursă din comunitate) le va explica/demonstra copiilor cum se frământăaluatul (drept recompensă pentru sprijinul acordat)

discuţii despre caracteristicile/proprietăţile făinii

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi

abilităţi practice 14

2.4. realizarea de predicţii orale: Ce crezi că s-ar întâmpla dacă amestecăm făina cu sare?...cuapă? ...cu tempera? 1

identificarea unei operaţii simple la care a fost supusă făina (amestecul cu apă şi sare),prin comparare cu starea iniţială a acesteia 2

copiii primesc o turtiţă din aluat pe care o modelează utilizând diferiteinstrumente alese de ei –sucitor, ciocan, cuţit de plastic, podul palmei, forme deplastic folosite pentru prăjituri etc.

3 observarea diferitelor forme obţinute (prin tehnici alese de copii), din cantităţiaproximativ egale de aluat

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi

abilităţi practice 15

Exemplu de abordare integrată la clasa I

TEMA: Lanul de grâu

CE URMĂRIM? CUM PROCEDĂM? REPERE/RESURSE

1. 1.3. Manifestarea Observarea modului diferit Desen Fotografiecuriozităţii faţă de de ilustrare a aceluiaşi subiectexplorarea de „Lan de grâu” – prin desen,mesaje artistice grafică, pictură, fotografiesimple, exprimate Observarea spicelor devizual grâu naturale

Tablou Van Gogh Tablou Andreescu

2. 1.2 Identificarea Realizarea deelementelor de corespondenţe: culori alelimbaj plastic, în obiectelor din mediulipostaze familiare, în apropiat/trăsături fizice -culorispaţiul înconjurător. din natură (Penarul meu este

roşu ca....macii, Părul meu estegalben ca...spicul de grâu, Ochiimei sunt negri ca...panacorbului, albaştri ca...cerul etc)

3. 2.2. Exprimarea Realizarea deideilor şi trăirilor aplicaţii/compoziţii cu temapersonale prin „Lanul de grâu”, din materiale şiutilizarea liniei, instrumente diverse (făină,punctului, culorii şi acuarele, pânză, spice de grâu,formei hârtie colorată, hârtie de

mototolit etc)

Deschiderea unor ateliere de

lucru în care se utilizează

tehnici variate, în contexte Dactilopictură/amprentare diferite (curtea şcolii, sala de

clasă, holul şcolii), în funcţie de materialele folosite:

1 Dactilopictură,amprentare –pe pânză;

2Desen pe făină;

3Colaj

4 Lucru cu materialedin natură

Copiii optează pentruparticiparea la unul dintre

ateliere. Desen pe făină La activitate participă cel puţin 2

părinţi sau voluntari pentru a sprijini cadrul didactic.

Lucru cu materiale din natură

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi

practice 16

Exemplu de abordare integrată la clasa a II-a

TEMA: Atelier cu spice de grâu

CE URMĂRIM? CUM PROCEDĂM? REPERE/RESURSE

Dacă nu există persoană resursă în comunitate poate fi vizionat filmul1. 2.4. Transformarea

Organizarea unei întâlniri cu „Crişeni- Muzeul pălăriilor din paie”

părinţi/bunici/reprezentanţi ai http://www.youtube.com/watch?v=YWHDv41RaVgunui material princomunităţii; aceştia pot prezentatehnici variatecopiilor obiecte făcute de mână dinpaie de grâu, care le sunt foartedragi (pălării, coşuri); prezentareamaterialelor şi a tehnicilor prin careau fost făcute. Demonstraţie practică ameşteşugului de împletire a paielor.

2. 2.1. Explorarea unor

Observarea unor proprietăţicaracteristici/ simple ale paielor de grâu, prinproprietăţi ale experimentare (reacţia în contactmaterialelor în cu apa, aplatizare prindiverse contexte presare,scurtare prin tăiere,

proprietatea de a se lipi pe unsuport);

Sortarea paielor de grâu înfuncţie de caracteristici (grosime,lungime)

3. 2.4. Transformarea

Utilizarea unor tehnici simpleunui material prin de răsucire, înnodare, tăiere, lipiretehnici variate a spicelor de grâu (în grupuri mici,

în funcţie de nevoile/opţiunilecopiilor)

2.3. Realizarea de Realizarea de construcţii/lucrăriproduse utile şi/sau din spice de grâu şi instrumenteestetice combinând diverse puse la dispoziţie într-unmateriale uşor de mini-atelier amenajat în sala deprelucrat şi tehnici clasă.accesibile

Sprijiniţi de părinţii/voluntariiprezenţi la activitate, copiii potrealiza coroniţe din spice de grâu,pentru completarea de tablourirealizate pe pânză

Expunerea lucrărilor realizate,a obiectelor confecţionate din paieaduse de copii/invitaţi în cadrulMuzeului tematic al spicelor degrâu organizat în sala de clasă şiaprecierea lucrărilor proprii sau alealtora, pe baza unor criterii claredate.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi

practice 17


Recommended