+ All Categories
Home > Documents > Armășești.doc

Armășești.doc

Date post: 09-Jul-2016
Category:
Upload: marian-costin-radulescu
View: 214 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
4
Monografia Parohiei Armășești Arhiepiscopia Râmnicului Protoieria Horezu A. ISTORICUL COMUNITATII PAROHIALE [GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC , ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC, TOPONIMIE, PREZENTAREA] Comuna Cernişoara, aşezată în partea central-sudică a judeţului, pe valea pârâului cu acelaşi nume, la 18 km de Horezu, are o vechime care se pierde în trecutul îndepărtat, unul dintre satele componente fiind atestat documentar de Vlad Călugărul la 23 august 1486. 1 Reprezentative sunt cele cinci parohii: Cernişoara, Armăşeşti, Modoia, Mădulari şi Valea Orlii, în care se desfăşoară o intensă viaţă religioasă. De-a lungul secolelor, localităţile judeţului Valcea au cunoscut numeroase schimbări, trecand de la o formă de organizare la alta, iar unele au dispărut de pe harta judeţului. Aşezările omeneşti – după cum sublinia Iorgu Iordan – ,,işi schimbau uşor numele, nu numai pe cale oficială, cum putem constata foarte des şi in epocile mai apropiate de noi, ci şi prin forţa imprejurărilor (locuitorii unui sat se mutau in altă parte, moşia respectivă işi schimba stăpanul etc.). Este şi cazul satului Cernişoara, care in urma deselor reorganizări administrative teritoriale ale ţării a intrat in componenţa diferitelor comune. Astfel, pană prin anul 1930 a făcut parte integrantă din comuna Pojogi, numindu-se in nomenclatoarele vechi satul Pojogi din Vale Cernişoara, care impreună cu satul Pojogi din Deal – Cerna, erau inglobate in moşia boierească a Stolnicului Constantin Borănescu. Ulterior, acest sat a mai fost arondat in mai multe comune: Mădulari, Armăşeşti şi Oteşani. Ultima reorganizare teritorială, care a avut loc in anul 1968, a dus la infiinţarea comunei Cernişoara, care are in componenţa 1 DRH, B. Ţara Românească, vol. I…, p. 317.
Transcript

Monografia Parohiei Armeti

Arhiepiscopia RmniculuiProtoieria HorezuA. ISTORICUL COMUNITATII PAROHIALE [GENERAL A LOCALITII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC , ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC, TOPONIMIE, PREZENTAREA] Comuna Cernioara, aezat n partea central-sudic a judeului, pe valea prului cu acelai nume, la 18 km de Horezu, are o vechime care se pierde n trecutul ndeprtat, unul dintre satele componente fiind atestat documentar de Vlad Clugrul la 23 august 1486. Reprezentative sunt cele cinci parohii: Cernioara, Armeti, Modoia, Mdulari i Valea Orlii, n care se desfoar o intens via religioas.

De-a lungul secolelor, localitile judeului Valcea au cunoscut numeroase schimbri, trecand de la o form de organizare la alta, iar unele au disprut de pe harta judeului. Aezrile omeneti dup cum sublinia Iorgu Iordan ,,ii schimbau uor numele, nu numai pe cale oficial, cum putem constata foarte des i in epocile mai apropiate de noi, ci i prin fora imprejurrilor (locuitorii unui sat se mutau in alt parte, moia respectiv ii schimba stpanul etc.). Este i cazul satului Cernioara, care in urma deselor reorganizri administrative teritoriale ale rii a intrat in componena diferitelor comune. Astfel, pan prin anul 1930 a fcut parte integrant din comuna Pojogi, numindu-se in nomenclatoarele vechi satul Pojogi din Vale Cernioara, care impreun cu satul Pojogi din Deal Cerna, erau inglobate in moia boiereasc a Stolnicului Constantin Bornescu. Ulterior, acest sat a mai fost arondat in mai multe comune: Mdulari, Armeti i Oteani. Ultima reorganizare teritorial, care a avut loc in anul 1968, adus la infiinarea comunei Cernioara, care are in componena sa apte sate: Armeti, Cernioara, Groi, Mdulari, Modoia, Obaria i Srsneti. ,

B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Aezmntul cu hramul Adormirea Maicii Domnului din satul Armeti a fost construit ntre 1899-1902, prin grija preotului Ioan Predescu. Din punct de vedere istoric, cele mai multe informaii despre el le ofer pisania, din care reiese c a fost restaurat ntre anii 1975-1977, prin truda preotului Nicolae Ionescu, cu sprijinul stenilor din Valea Orlii i Mdulari. ntre anii 2002-2003, la iniiativa preotului Nicolae Cristian Drghici, a fost renovat exteriorul i s-a construit clopotnia. Dup cum constatm, are plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonal i pridvor deschis. O u amplasat pe latura de vest asigur intrarea n interior, precedat de un rnd de scri. Iconografia poart amprenta lui Ilie Dumitrescu din Costeti.

ISTORICUL BISERICII n ctunul Teiuul se afl biserica filial cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construit n 1833 de erban Teiuanu, Stan Mazilu i ali enoriai. Actele istorice menioneaz c pe locul ei a fost una mai veche, pe seama creia a fost hirotonit n 1831 preotul Nicolae Armescu, iar n 1832, Ion erban Perianu. Faptul este confirmat i de crucea din 1798-1799, gsit n Armeti, care amintete de Ludat, Maria, tefan i Oprea. n 1845, ctitoria apare n catagrafia eparhiei, slujbele fiind oficiate de Ion, fiul lui erban Tomanu i Nicolae, fiul lui Nicolae. Prezentnd construcia, Anuarul din 1941 subliniaz c dei este ridicat n 1902, n acele timpuri era n stare mediocr, are nevoie de reparaii. Este de zid, sub form de corabie, cu pridvor deschis i dou turle. La altarul ei a slujit i preotul Alexandru Zamfirescu.

ISTORICUL BISERICII Locaul cu hramul Buna Vestire din satul Armeti a fost construit n 1740 de enoriai. i consemneaz prezena Catagrafia din 1834 care precizeaz c parohia se afla sub oblduirea preoilor erban Ion Armescu, Ion erban Armescu i Niculae Drghici. Dup cum arat i Catagrafia din 1845 numrul ostenitorilor s-a mrit prin apariia diaconului Sima, fiul lui Ion Dican.

C. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM ]Biserica parohial Armeti, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Paroh Pr.Drghici Nicolae Cristian,

Adresa : comuna Roieti, jud. Vlcea.

Cod Iban.RO 36 RZBR 0000060017562274

DRH, B. ara Romneasc, vol. I, p. 317.

Gh.Constantinescu , Monografia Com.Cernioara, Ed.Amanda Buc.2014, p.12

Arhiva Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Armeti.

Laureniu Rdoi, Vlcea, vatr de cultur i spiritualitate romneasc, Sibiu,2012, pag.240


Recommended