Aristotel - Despre Suflet (Humanitas)

8/15/2019 Aristotel - Despre Suflet (Humanitas)

http://slidepdf.com/reader/full/aristotel-despre-suflet-humanitas 1/414





ESPE SFE





ARISE

Despre sufletrdcr d grc d

ALXAR AMGAR

•S

BUUT



Coperta

IOANA DRAGOMRESCU MARDARE

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiARISTOTELES

Despre suflet / Aristotel; trad., note, îngrijre de ed de AlexanderBumgaten - Bucureşti: Humanitas 2005

ISBN 973-50-10259

Baumgrten, Alexaner (trad)

128821.14'0296=1351

sttes De was originally publhd n Th Grklaguag txt n ths dton s publshd by arrangmnt wth OfordUnvrsty Press.

Acastă dţ Arstotl, a fost publcată pma dată în956 Txtul grc al acst d st publcat cu acordul OxfordUnvrsty Prss

© HMANTAS 005 pntru prznta d

EDITURA HUMANITASPiaţa resei Libere 1, 013701 Bcureti Roâniael 21/317 18 19 fax 01/317 18 4whmanas.roComenz ART RIN OŞTĂ el 21/311 23 30,ax 021/3·3 50 35 14, Bucureşti

�mail cpp@humanitasrowlibrariehumantasro

[SBN 9730059



NOTĂ INTRODUCTIVĂ

usa şi opţiunil traducrii Vrsiua d aţă atratatuui Dsr sut a ui Aristot urmazădiţia Aristot D anima, ditd ith Itroductioad Commtary by sir avid Ross, Oxord i-vrsity rss Oxord N York 161 Î acătuira acsti vrsiui am urmărit şi am comtatc mai smiicativ oţiui a diţii omit

comarîdo rmat cu critica ioogică modră a txtuui tţia rimă car a soţit acastăvrsiu a ost raizara uui txt car să iustrzcî mai car i mai comrhsibi at robmorigiar a autoruui acstui tratat t şi xcţioaa sa cariră iozoică di Atichitata gracă şi

vu diu arab si ati Ittia scudă a acstivrsiui şi a comtariior i ost argumtaraidii că txtu ui Aristol st o maric d robm a cări miză istoria iozoi costă divrsiicara arior origiar a aristotismuui cocra subictivităţii da ugu rctărioristoric a tratatuui

Î ruara txtuui grc am ora o sri dmodiicări mior am imiat aratz drt situaţii car avid Ross a orat mutări d



6 NOTĂ NTRODUTIVĂ

xrsii sau rooziii d a u asaj a atu amăstrat aratz î ocu iiţia a cuvitor mutat dar u si î ocu î car odată acctat am

şi tradus Îărţira aiat a txtuui grc aarţi şi corsud subtiturior car am daticăruia î margia txtuui româ tru o cîtmai accsibiă îţgr a tratatuui i acstmotiv am îgăduit scrira cu majuscuă aîcutuui aiator acoo ud txtu stabii dRoss marca îchira ri ut a razi şi dbuuui raz oi Î situaii rar î car am cosidrat că u ou aiat îc î itrioru uiraz a txtuui am ăstrat miuscua a îcutuaiatuui tru a u modiica uctuaţia origi-auui

Î txtu româ am ruţat a aratz

drt rous d Ross cu xcţia situaţiior îcar am ăstrat oi îşi o rzrvă aţă d txtcomată î o ; uori am socotit aratzrotud rous d Ross aşzîdu î xt duăcum şi dacă o cra ogica razi tradus aratzughiuar < marchază adăugiri a oastr caru sut crut d gramatica txtuui grc dar sutimus d ogica msajuui î schimb adăugiriimus atît d gramaica cît şi d ogia txtuui aarî traducr ără a i smaat I cazu uorxrsii cu ss igurat a ui Aristot am oositghiim iar î cazu uor citat am oositghiim şi am marcat txtu cu itr cursiv

I ot car îsoţsc traducra am ăcutrcv rriri a divrşi comtatori grci arabi şiatii şi a o sri d ditori şi xgţi modri ai



NOTĂ NTRODUTVĂ

txtuui Rriţa rscurtată a i coţi umautoruui a ditoruui au ditării agia şi îcazu ui Albrt c ar datorită mărimii orma

tuui ci mai rct ditii a comtariuui său amrcizat şi rîdu asajui citat Î cazu comtariuui tomist am idicat doar carta lectio şiumăru asajuui uivrsa acctat î coveţiiacadmic Î cazu scia a ui oa hioo amrrat două diţii îă a comarii sa a Despre suet, I 3 am urmat vrsiua gracă a

txtuui său dar ru comtariu a catourmătoar ddicat d Aristot itctii amurmat vrsiua aiă tradusă d uiam diorbk coscvţi riciiuui d hrmuticăistorică uţat mai sus rimitri comt a toatacst diţii s aă î bibiograia d a i vou-muui Rriţa comtă a rscurtării " di o s aă î bibiograi a oziţia III 1rscurtara covţioaă ar î vdra diţia

Die Fragmente der Vosokratiker a ui Hrmais aărută a Bri î au 13.

rmioogia car am oosito î traducr aost suusă î tim mai mutor dcizii cosidrîd

că ssu acstui txt î oart mut situati stcostituit di cotxt divrs car dau uorissuri dosbit trmior caiicati ai iozoii uiAristot am socoit riciiu rităţii trmio-ogic strict xmu au ost situaţii cîd amrrat tru trmu O<L traducra risţă" atori ri substaţă" duă cum am

îţs cotxtu asajuui a doia riciiu a oţiuior trmiologica ost acaş ida hrmutic ormuat mai sus şi



8 NOTĂ NTRODUTIVĂ

ca am îcrcat să î iustăm î o) dacă stadvărat că î cazul articuar a acstui txtaristoic mult din ssu său st u rzutat a

itrrtărior car i sau dat atuci utm actrasartă acastă siuaţi asumîd ca maitradiţioaă trmioogi xisttă at cît mai sta osibilă tru imba româă) ast, vomrra îtotdaua traducra trmnului vaJ;ri otţă" sau acuat", a trmior Vp€a sau v€ÂX€a ri ac", a ui "v ri

artă" tc Acastă oţiu tradiţioaistă" orăcrdm, u mar avataj a rmit îţgratxuui acsta ca odator a ui istorii a gîdiii îitrioru căria îi rctăm txtu şi utm avaxriţa comrhsiuii i îmruă cu txtuorigia Î us rdîd istorii gîdirii txtu uiAristot ri acasă rativă comuitat rmioogică cu tradiţia atiă itgrăm imicit şiacastă traditi î istoia auttică a aristotismuuişi utm ava ocazia d a îdi raţia ditr oi şiacastă isori a st o rugir a txtuui î caradsa robm rămas car î cous găssc odzgar sau o dzvotar sţiaă a or, aşa cum

am sciicat îtro buă art a otor caz scia dosbit sub acst asct dicar ditr traducril car am consultatst ruara sitagmi ivtat d Aristotl ntrua dumi sţa angajaă î matri car imrimăcomusuui o iaitat c costă î maistara

f nt seţ aum "O " v € va ca c ra4 tru a i" ca c s cocordat strict gramaticaxuui grc şi traducrii ati ri "quod quid rat

ss raducra ri sţă" a trmuui st



NOTĂ INTRODUTVĂ

corctă şi uzitată, dar a u rdă ssul ra sicomt a siagmi doarc u aată ud-mtul coctuui d sţă agajată î dvir"

xus d Aristot î Mafizica, VII a triariciiu car am urmat î traducr a ostrzrva costată aţă d uitata timoogică aaradigmi xica tru car am otat, sîdîtotdaua că î um carităţii şi simităţiitxtuui ui Aristot um oosi d xmugîdir" tru O€ dar itct" tru O şi

îţgr" tru Ât; chiar dacă trmiiromâşti u ac art di acaşi amii xicaăÎtru caz uic am văzut uşi î situaţia d aărgi ssul d bază a uui trm tru că Aris-tot dosbşt îtr acutata ssibiă car rc-ază o sci ssibiă şi caitaa ssibiă aobictuui dar imba româă u iustrază xactacst coct ritro disticţi xicaă amrrat să otăm tru cuu coctua gust savoar" î chivaar a cuuui grcsc r€; 448

U ărgid ast smiicaţia savorii" d assu strict d caita gustativă ăcută" acaitat gustativă î gra"

Mizim 4,1029b 3

f.

54

f

Txtu lui Arisotl. Îtrg tratatu Dspr sutridică u umăr imrsioat d robm d criicăiologică şi iozoică acă u xistă ici o îdoialăasura atrităţii ui aristotic robma uităţiicomoziii şi a îcadrării î ora ui Aristot aost soutioată î c mai divrs furi a tu-

ziasmu u car oma di Aquio î tratatu Dsprunitata intlctului 15 arcia rativ a com-oziţia Cărţii a III a "îngrijira şi ordina uimitoar

2000p.



Trtrk86

ppX-XI

R,96pp8

Nye948pp. 66

10 NOTĂ INTRODTIVĂ

xpunrii ristotlic ş pnă a opna u orstrkconform cărea n Cartea a III a sar ascunde douăredactăr, fndcă numa aşa am putea expca

mutpele e necartă, dstana este aprecabă. efapt, nu putem şt dacă textu acestu tratat este osumă de note de curs redactate de Arstote suscha unu tratat, dar este cert că modu n caretrada nată de Andronkos dn hodos prnedtarea texteor ezoterce ae u Arstote a prmttratatu ntro stare reatv apropată cee n care no avem astăz, ar dn acest motv este mportant sănerogăm ntena orgnară a textuu arstotecdar a fe de mportant ese să constatăm faptu cătratatu a nfuentat dversee teor antce s mede-vae ae subectvăt n forma n care a onservattradta manuscrsă.

ta probabă a redactăr textuu a fost propusăde oss n uru anor 35-34 după revenrea uArstote a Atena, smutan redactăr tratateorFizic, Dspr gnrr şi corupr MtJizic Argu-mentu prncpa a u oss are n vedere ctăreprobabe ae unor opere arstotece tmpur sauauze a ee (D philosophi Eudos) n acest

tratat, sau ctarea u n atee (ma aes n cee cu-prnse n Prv nturli) Ipoteza ese n conso-nană cu etapee medtae arstotece asuprasufetuu propuse de Nuyens: una patoncană, ncare avem o teore a sufetuu separat de corp unantermedară n care ntnm un duasm nstrumental n raportu dntre corp ş suet ş, n fne unapropre, n care sufetu este act a corpuu. tmaetapă ar f reprezentată de tratatu Dspr sut efapt, lucrarea pare să ustreze att de ntm concepa



NOTĂ INTRODTIVĂ

matură a u Arstote nct J aeger a aşezato prntreultmee ucrăr ae Fozofuu espngnd schema(consderată rgdă") a u Nuyens Martha Nuss-

baum ş Ame orty consderă că fe lucrarea arămas nencheaă fe manuscrsu este seros coruptdeş toate acestea nu ne mpedcă să renem tratatudrept una dntre cee ma mportante opere dematurtate ae u Arsote

ar ndferent care ar f fost adevăru faptu cămanuscrsu a crcuat n această formă a fost decsv

pentru stora arstoesmuu Opunea noastră ntraducere pentru ea oss nu nseamnă abandonarea ceorae e c medtarea asupra sou-or or a ma pauzbuu aşa cum am făctoadesea n note pentru a reconstru stora deorarstotece egate de natura sufetuu ş pentru acompeta astfel necartăe textuu nsuş putemmedta a fecare varantă pe care eda oss oabandonează dar care a fost cttă de comentatorgrec arab sau atn ş dezvotată a rndu e.

Aşa cum atestă att oss ct ş Nussbaum ce mareevant manuscrs adevărat reper a edormoderne este Prisinus Grcus 1853 numt con-

venona manuscrsu E care a stat ş n centruede lu mmanue ekker dn 1 8 3 1 (numt neda u Prisinus Rgius 1853) Totuş eda uoss conne numeroase opun dverse faă deeda u ekker ar oss atrage atena asupraexstene a ce pun ouă graf dstncte n manu-scrsu E, ceea ce rdcă probema unor surse dverse

ae coper u comentarea acestor dferene trebuesă nsemne regîndrea posbtăor de neegeremutplă a textuu arstotec ş a destnuu său

Jaegr,i[ccBein1923p. 354 sq<

Nubum19956

Ro961p2

Nubu1995p1

Bkc1831

Ro196pl



Nubbdem

1 NOTĂ INTRODTIVĂ

storc Pe de ată parte dsputa foogcă pare nencheată : n 15 Martha Nussbaum atrage atena că,desi cee ma vech manuscrse nu coboară sub

seou a Xea, dverstatea manuscriseor exstentear putea ofer preu une no ed a textuuTotuş exstă cteva repere floogce ferme

Prmu repreznă gra deosebă a parafrazeor uThemstus redactate n secou a IV ea faă desensu auentc al fraze arstotece Foosrea u Themstus ca autortate se contnuă pentru umea atnă,

cu Guaume dn Moerbeke care traduce dn greacăn atnă pentru prma oară n anu 168 tratatu Dspr sut, deş atn cunoşteau dea de ctevadecen textu n traducerea u dn arabă mpreunăcu comentaru u Averroes. Opera u Moerbeke nua fost reuată deocamdată dec n edte moderneae comentaruu tomst a textu u Astote sau nedte u Gerard Verbeke a versune atne alecoentaror u Themstus ş Phopon traduse deaceas Moerbeke. Tous textu u Moerbeke are omportană captaă petru stora tratatuu Dsprsut: e a dat o termnooge atnă precsă probemeor egate de fozofa arstotecă a subectvtă

fxnd tparee termnoogce atne o dată cu traducerea nsăş. e aceea textu u Moerbeke ar puteasu ca reper a orcăre traducer ntro mbă a căretermnooge fozofcă este consttută pe tparuatn, de vreme ce traducerea atnă a format o term-nooge pe cnd traducere moderne asumă aproapentotdeauna o termnooge dea exstentă

Comnttorii Textu u Arstote contneambigută ar n nterpretarea or comentatr



NOTĂ INTRODTIVĂ 3

sunt dvergn n acest motv dstrburea ordupă crteru ceor care ar f nees" deoseb dece prva de neegere, este arbtrară ş bochează

expunerea store fozofe mpotrvă seszareamodeeor expcatve dverse sugerate de aceeaştexte competează magnea problemeor tratatuu

O prmă probemă ar f raportu dfc de stabtdntre noetca acestu tratat ş statutu anaogordntre dvn ş uman sugerate de MtJizic, XII n Dspr sut, III, 5-8 Arstote se referă n mamute rndur a un regm strct predcatv a gndr

Metizic aXII79

noaasocate mereu cu o magneca o dovadă a prezenegndr ntrun corp vu In pasaee MtJizicii,apartenena sporadcă a omuu a actu de auto 615

gndre a dvnuu prezntă o noetcă absout dstnctă care vaorzează mpct conceptu ntueTextee pot f greu coreate ar expcae comen-tatoror au fost dverse, nsttund fozof aeumanuu dverse

La fe dn Dspr sut, III 4 nu este mpedecum are oc abstractzarea este ea un proces noaneurofzoogc sau este un proces pst de un suport 604

matera ? Înseamnă ea crearea une spec ntegbe

prn experenă sau preuarea unea exstente rea?Are ea ca obect speca sau ndvdualu? In toateaceste stua Averroes ş apo Toma dn Auno acreat ş au determnat conceptu dezgor" (du-dtio) operate de aparatu cogntv uman ar acestconcept a competat ferct noetca arstotecă

Apo sunt probemee egate n ma multe rndur

non tratat de dentfcarea unu organ corpora alsmuu tact ş a unu organ corpora a smuu 465

comun este e nma sau nma este o smpă anaoge



1 OTĂ TRODTVĂ

a snez sensbe, care n ma necestă un organcrpora Comentare au avut opun dverse ş audzvotat arstotesmu n var rect.

Apo ne putem nreba acă fa probemă ah: e nenonată născută în foofa u Avcennal ' ntention- dar consrută n verse modee medevae prnn al t au comentarea exuu u Arstoe ese o preungreMoynAg, esentaă a doctrne tratatu sau ese o dezvotarecdJ d d

ot 376

ş

2003 a perpatesmuu greu e pus n acor cu eea

Despe sufetII 412b 35ş II3 414b20

receptvtă pasve pe care se bazează noetcaarsotecă.Sau ne putem întreba dacă defna cu care debu-tează Cartea a IIa acoperă sau nu ş eora nteec-e sau dacă teora nteece ese acceptabă nnteroru defne sufetuu doar dn punctu devedere a anaoge dntre nscrptbtatea fguror

smpe n cee compex cu nsererea facutăorMet a fzic a smpe n cee compexe In acest caz oare avem deaIV 2 1003 face cu un nou tp de unate a unor sensur purae3334 ae aceuaş termen o untate dfertă de modeu pu

rată semnfcaor fne dn MetJizic, IV Apo deş Arstote dvde magnaa ntrun

Des e sufet pasa dn Cartea a IIIa n magnae sensbă şIII

magnae ntegbă absena une taxonom a433b 30 magnae n capoee dedcate e a susctat o ot 72 asemenea casfcare n comenaru u Abert ce

Mare nfuenat probab de teore arabe aemagnae.

Pe de ată parte ne putem ntreb dacă ceebrucapto 5 a Căr a IIIa care dstnge ntre douătpur de nteect fără a fxa o termnooge a or sereferă n fnau său cu adevărat a o formă de pas-vate coruptbă a nteectuu sau a una ncorup



OTĂ ITRODTVĂ

tbă atfe spus dacă rebue să renem cnteecu care devne toate ucrre" este sau ndenc neectuu pasv" dn utmee rîndur a

capouu Comentare au fos dvergente n acespunc ş au cret o termnooge compexă de aneecu posb" a ce adopta" habua" nact" acv" pasv" deosebnd aesea ferm nreposbtatea ş pasvatea propruzsă a nteectuu

DUI

2000p33

n funce doar de cum a ntees fecare comentator ef vaoare de conunce sau averb a une smpe par 626

tcue dn text. fertee eor ae neectuuprezente a comentator au fost posbe ş datortăreatve obscurtă a corpusu prvnd onoogaproru zsă a neectuu.

In fne o probemă egaă de receptarea arsto-tecă a presocratcor: oare ctm n Cartea atratatuu un capto de sore a fozofe sau osmpă dspunere a remnsceneor unor doctrnevech după crteru ntenor de cunoaştere fxatede Arsote ? eş nc comentare ance nc ceemedevae nu au rdcat o asemenea nerogae eaeste egtmă ş contnuă comentara dvergentă atratatuu u Arstote

Totuş spectacou aceste dverstă aese de nodoar pentru a exempfca tensune atente aetextuu este ordonat de nente de cunoastere aefecăre genera de comentatr. Prmu dntre eTheophrast este cunoscut para dn comentaruu Themstus Apo Aexandru dn Afrodsa a ăsattre ucrăr despre textu u Arstote: o ucrare

Dspr sut, o adăugre a ea egată de teoranteectuu ş o cuegere de Dicultăţi şi soluţiiInfuena stocă a determnat să nterpreteze teora



ef noa354

DU

200 p 71qq

1 6 NOTĂ INTRODTIVĂ

nteectuu n drecta recunoaster n natura u acombnăr eemeneor ceea ce a atras crtcavehementă a u Averroes Generata următoare a

comentatoror a cunoscut o putrncă nfuenăneopatoncană: ntre foosrea ntensă a textuuarstotec n End a IVa a u Potn s ecturateore arstotece a nteectuu dn perspetva unusstem emanatst n Prfrzl u Themstus (secou al IVea) exstă o certă untate preungtă pnă acomentaru foarte extns a u Smpcus ş a utmu

comentaru mportant a Antchtă greceşt compusde Ioan Phopon n secou a VIea cărua maurmează Sophonas, n trada greacă medevaă asecoluu a XIIIea

Această ntene de cunoaştere proventă dnreprezentarea erarhcă asupra um propusă deneopatonsm a fost mbogătă de nterpreproven dn cutur monoteste de o ată nterpretare :pentru a adapta cutur propr textu u Arstotel etrebuau să regăsească n noetca arstotecă deea căsufetu uman este smutan ş sub aceaş raportndvdual ş etern pentru a putea f compatbleschatooge musumane sau cele creştne Astfe n

secou a XIIea Avcenna a plecat de apresupoz arstotece dar a construt o teore asufetuu dfertă de premsee sale perpatetce Înschmb, Averroes a preferat comentarea d littrma textuu u Arstote ndepărtnduse radca deavcennsm ş de presupoze propre cutur : e aofert una dntre cee ma mpresonante construc

ae une coerene pobe a tratatuu asumnd deeaexstene unu nteect unc pentru to oamen camode expcatv a dfcutăor noetc arstotece



NOTĂ INTRODTIVĂ

Preua iniţia cu entuziasm de Abert ce Mardar apoi cu prudenţă de teoogia catoică recepătextu ui Averroes a sugerat în mediu fiozofic

parizian a utimeor decenii ae secouui a XIIIeao serie de comentarii care ni sau păstrat doar parţiai care îi continuau ideie : Sger din rabant i o serede comentaori anonimi aici care au încercatprelungirea ideior averroiste n acest mediufiozofic au apărut ce puţin trei tpuri de reacţii unadintre ee venită din mediu dominican, a fost

comentariu lui Toma n Aqino, exrem de atentîn dovedirea unei coerenţe sperate a doctrineiarisoeice cu teooga cretină a persoanei ; o a douareactie a fost vaorificarea noeticii aristoteice îndireţia unei teoogii a ntuiţiei umane i a reveaţieidivine în opera ui Eckhart ceea ce deschideadrumu inerpretării noeicii din Dspr sut înumina teoriei cunoateri divine din MtJizic,XII; în fine a treia reacţie a aparţinut mai aes franciscanior care au renunţat treptat a modeucogniiv bazat pe concepu pasivităţii receptivepropus de Aristote formuînd pe baze avicennieneo teorie a subiectivitătii active intentionae Este

cazu ui Pierre de J ea O ivi unu intre primiimedievai dispui să critice radica fundamenteenoetici arstoteice i să propună un mode a subiec-tivitătii active foarte înrudit teoriior subiectivtătiimodrne din secoee următoare '

ei modernitatea este reativ săracă în preocupărie faţă de tratatu ui Aristote, trebue să

amintim pubicarea traducerii ui Ioan Argyro-pouos a Lyon în 1558 a traducerii atine a textuuiarisoteic împreună cu comentariu ui A verroes a

ef note6236

QuaestoP arisiens ed ADdan96

Su mm aquaestionu m q 72

ed ane1926



1 8 NOTĂ INTRODTIVĂ

Veneia în 156 i apariia primuui comentarumodern a tratatuui pubicat de Iacoppo abareatot a Veneia în 165

Renasterea" aristoteică a secouui a XIXeagerman determinat reuarea studiior dedicatetratatuui i editarea ui n ai me rîndri nforme diverse : I eer onitz A Tostri sauA. Trendeenburg au propus adoptarea unor ecţiunifundamentae care au constituit reperee principaeîntre care a putut opta ediia ui avid Ross Ea a

fost însă precedată în anu 1 de aparia uneiimpresionante i acuae sinteze a comenariiorantice si moderne semnată e G Roer.

Cee ce ipsete însă aproape ota din comen-tariu ui Rodier este apeu a tradiia medievaă.Este foarte adevărat că ista comentariior medievae(mai aes Averroes Abert i Toma) este prea puinutiă critcii textuae deoarece ee sunt adeseaireevante sau doar secundare în munca de stabiire atextuui. În schimb în aceste texte există cea maimare diversitate creatoare a interpretărior ratatuuii una dintre cee mai profunde meditaii asuprasensuui posibi a textuui aristoteic Ignorarea or

poate pune ectoru modern în ipostaza îneătoare aredescoperirii anacronice a souţiior medievale: deexempu ctirea tratatuui din perspectva întemeierii subiectivitătii intentionae trebuie să treacăprin construcia avcennian i prin tradiia avicen-nismuui atin care sa distanta considerabi detratatu Despre suet; sau pentu a oferi un at caz

distincia curentă rudimentară i imprecisă dintreinteectul pasiv i ce activ trebuie să treacă prinasumarea discuiior subtie dar necesare ae anao



NOTĂ INTRODTIVĂ 19

giior averroste dintre transparenţă ca mediu aactuui vederii i inteectu posibi ca mediu a actuuicunoaterii pentru a se decide penru o deosebire

între inteectu posibi i ce pasiv In fond aceastaeste miza particuară a noteor care însoţesc versiu-nea prezentă: discutarea concepteor aristoteice ametaforeor a auziior i a echivocităţior tratauuiîn umina diversităţii comentariior greceti arabe iatine întrun posibi efort de recuperare a conti-nuităţii tradiţiei aristoteice i de înţeegere a fiozo-

fiior posibie conţinute în trata. Am dorit astfeprin această traducere să oferim un insrument deucru atî ceor care studiază fenomenu originar aaristoteismuui antic cît i medievitior preocupaţide dezvoarea aristoteismuui din cee trei maricuturi menţionate

Planul trttului incoo de incoerentee uifertie indiferent faţă de numeroasee pasae crupte Dspr sut este un tra unitar cu un pan estue impede deimitat. Incercnd o sinoptică a uiputem observa mai mute momente egate ogic întree. Nu ne propunem pentru rîndurie următoare

mai mut de o schiţă a textuui uat ca întregăsînd pe seama noteor marginae i a comentariiorexpicarea deaiată a pasaeor.

in tabea tiinţeor aristoteice ipsete o iinţădedicată sufetuui dei Aristote paradoxa îiedică un tratat rept expicaţie tratatu debueazăcu un capito în care Arisote afirmă extensiunea

maximă a conceptuui ( studiu despre sufet conducea cunoaterea întregului adevăr) dar obiectu carerebuie studiat nu este propriu unei singure tiinţe

Depe u l et 1

4a



Depe

u e III 9a 16

NOTĂ NRODTVĂ

deoarece manifestarea lui este împărţită în acte carepresupun un suport organic i acte care nu îl pre-supun Această sciziune a obiectului mpune două

tiinţe care studiază suetul : fizica i, respectiv, filozofia primă Sufletul urmează a fi analizat astfel caprincipiu al vieţii" Capitolul următor nalizezăgîndrea presocratică după două criteii modul încare aceti gînditor au definit sufletul prin micarei, respectiv, prin cunoatere e fapt, putem reţinedin structura întregului tratat, răspunzînd provi-

zoriu uneia din întrebările de mai sus că acestcriteriu nu ese unul de clasificare exclusivă a presocraicilor, ci un cadru de gîndire aristoelică: astfel,presocraticii sunt clasificaţi după două presupoziţii,conforme criteriilor de mai sus: cei care apelează laconceptul micării pentru a defini sufletul ar fisupui preudecăţii asemănătorul mică asemă-nătorul", iar ci care apelează la cunoatere în acelaiscop ar fi supui preudecăţii (preluate de la Empedocle) asemănătorul cunoae asemănăorul" Cutoae acestea, cele două criterii alcătuiesc si cele douăfinaltăţi ale Cărţii a III a, unde capitlle 1-8 seocupă de cunoatere, iar 13 de micare In plus i

Aristotel recunoate compatibilitatea dintre agent ipatient în cazul celor două procese, dar numai încazul în care unul este în act, iar celălalt este înpotenţă Toate acestea înseamnă, de fapt, că intenţiaunitară a lui Aristotel din întreaga sa critică la teo-riile presocratice ar avea în vedere critica ideii căfiinţa se reduce la act i impunerea lărgirii dome-

niului ei prin introducerea distincţiei dntre fiinţa înact i cea potenţă O excepţie constantă de laaceastă critică îl are în vedere pe Anaxagoras, a cărui



NOĂ NRODVĂ

teorie este integrată în teoria inteectuui în Carte a. Capitou 3 a Cărţii continuă anaizapresocraticior i se ocupă de probema micării

snsu ui ar putea fi surprins de a o minimă obser-vaţie asupra structurii sae : Aristote poemizează cuideea atribuirii miscării sufetuui si încearcă săimpună ideea că sufetu poate fi înţes ca o cauză amiscării fără ai atribui miscarea Pentru aceasta, eeiină treptat sufetu din 'toate ocurie" ierarhieiuniversae în care iar fi fost proprie micarea: în

discuţia asupra imposibiităţii micării a niveuceruui, e se îndreaptă contra diaoguui TimaiosCapitou 4 a acestei cărţi respinge înţeegerea sufetuui ca armonie i conţine ceebru pasa a identi-ficării autoruui unei acţiuni în compusu dintre corpi sufet, pasa fundamenta în înţelegerea definiţieidin debutu cărţii următoare tima parte a acestuicapito i primee aineate ae ceui următor respingteoria sufetuui înţees ca număr automotor, îndrep-tînduse contra ui Xenocrate tima parte a capitouui enumeră consecintee absurde ae reduceriisufetuu a o natură eeentară Cartea se încheiecu o discuţie asupra distribuţiei facutăţior sufe-

tuui i raporturior acestora cu părţile corpuuiCartea a a debutează cu definiia sufetuui,construită în mai mute etape. Marea probemă adefiniţiei conform căreia sufetu este "acul prim alcorpului naural doa cu organe este univocitateasa dacă inteectu este o parte a sufetuui, dar nu areun organ corpora, e rupe unitatea definiţiei. Fără a

da aici o expicaţie, Aristote insistă pe unitatea dintresufetu ca esenţă a compusuui i corpu ca materie aacestuia. Suetu este, în urma ecturii acestui caito



NOĂ NTODVĂ

forma întemeietoare (act prim) a nei poteneactaizate în viaă, tot aa cm somn este posi-biitatea stării de veghe. În capitou întînim

pentr prima oară în text enun metodei obinitearistoteice: cercetarea înseamnă a a ca pnct depecare ceea ce este prim în cunoatere i tim înreaiate si a obtine ceea ce este utim în cunoastere siprim în reaitat e aceea, evidena vieii conuce acercetarea factăor sufeti. Vizinea asprafacltătior este ierarhică: hrănirea, sensibiitatea

dorin, micarea i gînirea snt posedate devieuitoare în fncie de gru or de compexitatePantee a doar hrănire ar dintre vieitoareesb unare om are toate factăie . Modecumativ a factător este vaabi doar în measb unară, deoarece iinee divine ceeste a inteectfără ceeate factă Capito se închee c oiscue asupra istriie factăior i a statticorpu Capto 3 reia dscia aspra stri-e mai press e pante animaee efinite desensitate sunt ierarhizate pă cmpextateasimui posedat: toate dein pipăit, cee compexea i văz. in expnerea terioară a smrior, am

Cf. ntee ptea dedce că ornea dpă care sunt ierarhizate377 şi 36 simtrie are doă criterii: natra intermediarifiecri sim i acces progresiv a exprimareanegaie. Capto conne ca o concuze a acesteiierarh o anaogie între compexitatea figriorgeometrice care e ncd pe cee simpe tot aa cmfactăe compexe e incd pe cee smpe Anao-

gia treie reintă findcă ea poate fi un modeexpicativ a defniiei din prim capito, iar prin eaar putea fi evtată echivocitatea Anaogia ar ptea fi



NOTĂ NTODTVĂ 3

considerată astfe, un tip aparte de uniate definiţiei, comparabi dar nu identic cu modeumutipicităţii sensurior fiinţei din M eaJca V, .

Capitou următor este dedicat teoriei hrănirii i reiateme ae crticii presocraticior din Cartea Aici,creterea i escreterea apar ca funcţii derivate aehrănirii Capitou 5 deschide teoria senzaţiei cuopţiunea fermă a ui Aristote pentru o concepere asenzaţiei ca pasivitate i receptivitate Acest capito ef oconţine un important pasa pentru construcţia 34

teoriei inteectuui care a fost sursa principaă aterminoogie inteectuui n tradiţia comentatorior.ef oPe e ată parte teoria receptivităţii sensibie nte-

meiază anaogia dintre sensiiitate i gndire, mar 3

cată n tratat e mai mute diferenţe. Capitou 6introduce tema simtuui comun si eosebeste ntresensibiee proprii, ee comune

i cee accdentae

Capitoee -11 prezintă p rnd fiecare senzaţie ntro orine care peacă de a ce mai compex simţvăzu, pnă la ce mai simpu, pipăitu. Actu senzaţiei este expus n fiecare caz, după cum e estecompus din patru eemente obiectu receptat,organu receptor, mediu disponibi pentru transmi

terea speciei sensibie i forţa care aduce n act acestmediu. e pidă, n cazu mirosuui există nărie,aromee, aeru i respiraţia care actuaiează acestsimţ Pentru văz aceste eemente sunt ochiucuorie transparenţa i umina. Compexitatea prezentei acestor eemente si accesu simturior a formerudmentare de nega

ie ordonează prezentarea ;

acestor simţuri: faptu că pipăitu este utimu arputea fi semnificativ, fiindcă, n cazu ui, intermediaru este intern, fiind corpu nsui raţie acestei



R96pp3336

ef nta6

4 NOTĂ NRODTVĂ

pariuarităţi, e devine în finau ratatuui definitriu pentru prezenţa vieţii Carea a a se îheieu disuţie nuzivă despre natra senzaţiei.

artea a a ninuă prin duă prime apieanaiza senzaţiei: în tradiţia arabă, aese duăapte figurau a finee Cărţii a a Ee expunprbema simţuui mun, are nu este un nu smţ,i dar dă sinteza sensibiă, desebeşte între bie-tee simţurir, are a biet sensibiele mune şiee aidenae şi prdue ştiinţa sensibiă Capi-

u 3 este dediat imaginaţiei şi pasează deasuprasenzaţiei în funţie de aesu ei speia a erareCapitu defineşte imagaţia şi desebeşe desezaţie şi se îheie u pemiă u teriapatniiană a imaginaţiei văzute a pinie Cuurmătru apit înepe anaza neetuui, îninsăpe ini apite În aest apit 4 după e risttearifiă prbema purităţii şi a inrpraităţii inte-etuui drept ndiţie a naurii sae reeptive şifundamentează neptu reeptivităţii neaetateprin ape a aributee ineetuui de a Aaxagrase nstruieste terie a abstratiei rămase în shită, dar dezvtată în enarii în mai mute diretii n

apitu5

nsent prinipiuui anagiei dintregîndre şi realitate întemeia pe egăura dintrepredaţia giă şi asierea rmei u materia,Aristte distinge între un inteet psibi şi unuai fără a fa, ttuşi, termingie ară a aesteidesebri Capitu ridiă numerase prbeme demprehensiune figiă şi este riginea unei

diversifiări maxie a menariir tradiinaeCapitu următr shiţează terie a nep'tuui şiuna predaţiei, prezenîn tipgie reaiv dezr



NOTĂ NTODTVĂ 5

dnată a gîndirii indivizibiuui" : de fapt apite5-6 par a i ee mai deterirate de tradiţia manu-srisă i ee mai greu de renstituit în sensu r

preis. Capitee -8 reaizează egătură ntre si-teza smţuui mun, imaginaţie i inteet i insstăasupra neesităţii prezeţei imaginaţiei în inteetCapitele -1 1 revin a prbema miării i, după anaiză a mai mutr fautăti si iete ae r are arputea expia miarea ritte ptează pentrurintă si bietu drit, în nsnată u un eebrupasaj 'Meafiicii are fixa drinţa imitării mt-ruui prim a sursă a miări tuturr reaităţirinferiare ui timee duă apite revin aprema pipăituu i î deară deinitriu pentruvaţă, prpunînd siteză între ee duă unţii aesuetuui are par să rgazeze bună parte di

panu tratatuui sub semnu autăţi tatie.Am reaizat aeastă versiune a tratatuui înarmne u ritmu ursurir prgramuui de mas-terat în izfie antiă si meevaă a niversitătiiBabeByai" din Cuj , rdat de prfesrVasie Musă Îi muţumes pentru amabiitatea u

are a susţinut aeastă eretare i pentru meditaţiiemune pe are eam avut asupra mai mutr pţi-uni termigie Sunt reunsătr dmnuuiAndrei Crnea pentru etura i bservaţiie saefăute asupra manusrisuui, egir meipresru de figie asă Vasie Rus e niversitatea din Cuj u Caudiu Mesar de aniversitatea di Timiara ui Adrian Murru e aniverstatea din a ui Ştefan Vianu MarieneiVad preum i ui dra Sandu de a vestatea



6 NOTĂ INTOTVĂ

Bucureşt precum şi ui nrei Beech uian Săviecu e aacuc eie Bzg uiMihai Maga ee Cîmpean ş ui ria Luuşa,

ctraz şi maternzi care, pn ateţia şicuzitatea , pri muca aupra textuuiaritteic ş pietea r miau ferit ervaţimprtate petu frma actuaă a acestei vesunimpreuă cu abrie Chindea, traucătr antebl dutate dee uet ae u Tma qu a cvenit aupra uei reative uni-

frtăţ cu aceată verune a reuăr textuu uritte î ctăre tmte Sut recucătrediturii uata etru amabtatea cu care aacceptat echirea cecţe Sue clace prntratatu ui rtte

A Baugaten



De ama•

Dese sulet



0 n � 10) l) 5 ln 3 n 3 �l

'

1

-

, .

"

,

:

, . � r

�ogon � 3 � �0 3 '51 3s�11 x n ll) � l) d3. �l0

:

. � l�� l

n oo

� d3 ��l ll) l � . 0 n

l�13 5 ln 1 �l l ' 3

. ;7:

. . 1 O l) �lO � d3 0 V 510d33. . : . 5100 l) l 0 o�10) �0 dl l

' /,

/c / ,5l d3 � l� � 13l �l3l � . . 3 Ml l �13dl 51C 50 ) �� . : A -13)3 1g 3g l '13)Og l�13 5 lg . .�3n l � �l d3

x rn

lO • 13 '�l0 �

. � l) l �m 3 � l� l) l.d

c /

1/

. '

.

3 OC 13 �C

� dl �010 dl 13- ,

:

A

, . A _ ' , � , .'

�9m � d g l pn '13 pn l p -3n ql 1 �ll �l13 d l) g 3)og �331 510 d � � 5 Q3 �ldO. d3 � ll ld30mnl 1g 'l� 3 . �d3ll l) 3 ��01

V r

�1 r1d)l

. . l l) 5ld �ld �on '53�0� pnx-0 �g13 � �T 1 l) �l) � .

l

NI88



CE

0a Admitem că ştiinţa face parte dintre <activităţie>

mase şi nbie, şi încă ştiinţă mai mut dect ata,ie după rigare, ie după cum ea este ma aeasă şi maidemnă de admiraţie2 Atunci crm mber<criterii>, ni am aşeza studierea suetuui pe bună

dreptate între cee de prim rang Cunaşterea ui pare s ctribue î mare măsuă a cuaşteea înteguuiadevăr3, şi mai aes a cunaşterea nturi pentru căsuetu este ca un principiu vieţuitarer. Niurmărim să stuiem si să cunstem natura si substantasa precum şi prpretăţie aceteia4. it ee uneepar să ie afectări prprii suetuui, atee par să revinăprin intermediu ui ş vieţuitarer Este însă cu ttusi cu ttu dific să se btină arecare ceritudine în

0 rivinţa suetuui. Si chiar dacă această cercetare, adică a substante si a

eseţei, est cmună mai mutr <ştiţe> diferie, mpute ttuşi să credem că eistă metă unică pet

tate cee a cărr substanţă drim să cunaştem, ca şidemnstraa în cazu prprietăţir6 rn urmare, se cuve cercetat dacă asemenea metdă eistă. r,dacă u există metdă unică şi cmună privind

Sutut atnţ

Prmauntmetd



3 ARISTT

€P T T L ' L A€T€p0' r'€L T PrT€Ui'L S€€L r A€ ' €P XO' T�

TPO�, S <'€p' f T€P0' S€L �

L

L' f Sp€� f X TL� ăAA1 Ji, TLOAA Op� €L X Ad'�, X T'W' S€

0 1T€ ăAA r ăAAW' p, xid€p pL i' X L '.

pTO' S W� 'rXO' SL€A€' ' T' T'-

, / )i

/1

/ /

1

,r€'W' XL TL €TL, rW OT€PO' TO T X

O f OL' f O', f X TL� ăAA 1 T'5 SLLP€i€L' XT1ropL', TL S T€P0' T' 'SU'dJ€L 'TW' f JAAo' 'T€A€Ld TL� SLP€L r o TL JLXP'. X€TO' S X €PL f J€p, X T€P0' J0€LS*

0

)1

, (1

/ / )/1

U1

1 ou € J10J0 L, OT€P0' L L

SLPO f r'€L.N' J' r L ArO'T€� X T'T€� €P� €P T'ipW '1� J'1� OX' L

5 XO€ ' €ATO' S I J A'id' T€P0' ( / - /

L"€L� O AOr U €L, Xi€P WOU, 1 Xi

/L

) /€XO' €T€P, OLO' L OU, XU', 'iPWOU,

i€O T S 0' T XiAOU TOL oi' L' fo', J0W� S x TL XO '' ăAAO XrOpOLTO

0 TL S, J OAA U AA JPL, T€P0'S€ � T€ ' lPOT€P0' n' A 1' tuX' f Td JPL<.A€' S X TOTW' SLOPL O UX€'T€P< AA AW', X< T€P0' Td JPL< P � T€ '

/ ' )/

-

pOT€P0' 1 T €pr UTW', OLO' TO 'O€' 1 TO'- , , _

/_

" , _

/ ( /'OU', XL TO ' L 1 TO 1TLXO'

0J0L

, , ) , -)/

i i

1

, , )/ XL €L TW' W'.

€ T €pr



DSR SFT I 402a 16 1 3

esena îneprinderea nasră devine şi mai difiiăăi ar rebui auni să ereăm <meda> prpriefieărui az ar daă ese evident ă ea ese demnsraie sau dviziune sau vre aă medă7 mai rămîn numerase difiuăi si răăiri de aare rebuie înepuă ereara. Căi penru <dmeni> diferie exsă prinipii diferite a şi în azunumerer şi a suprafeer.

ae ă ar rebui mai înîi să arifiăm în aredinre enuri <ese sufeu> ş e ese e anume daă

5

ese un individua şi subsană sau aae sau anae sau vreuna dinre eeae aerii pe areni eam desebi; api daă fae pare dinreurure în penă sau ese mai derabă un a eea e

Ib nu ese de n.ea .. r ai rebui erea ş dae ese sau nu db daă nreu sufe are aeeaşspeie sau nu. ar daă nu are aeeaşi spee <rebueerea> daă are diferene de spee au de en9

e fap e are dsuă despre sufe î ereează par să se refere dar a e uman. Trebuie să5 avem însă mare riă să nu mem <înrebarea> daă

exsă sinură defnie a u aşa um ese penruveur sau daă exsă îe una penru feare înpare de pdă penru a penru îine penru m şipenru zeu. ar auni fe ă veuiru în sensuniversa va fi psi de semnfiaie fie ă va fipserir <er ndividuae> 2, ş a fe penru eeare sar mai predia în sens enera.

p

i daă nu exsă ma mue sufee i dar ări 0 <ae ui> are rebuie erea mai înîi înreu sau

părie ? Ese api di să ereăm are dinre aesea se desebes înre ee naura si daă rebuie să ereăm mai înîi părie sau peaie r de pdăîneeerea sau neeu ? Simrea sau simu ? Ş ae în eeae azur. aă <rebuie ereae> mai

Clicracncpului căua

Eniune cncpuluicu

Orincercrii



3 ARSTTL

p6€po', dA' ' � OP€l€' 5 / / / / a'X€lJ€'a po€P0' OUW' 1€O', OlO' O

{1' O {1lXO, xa '01' O '0 /OlX€ S O J6'0' l yv'a PlJ0''al P {€Wpal a a� ' UJ

€6w' a� Oal� €P ' O� Ja{

"

Jal l o U

U xal oxaJUO', 1 l rpaJJ1

0 xa €So', P� xalS€ ' 6al� p{a� al / / /

/

OU p rw'ou rW'lal al ,aa xa a

V

aal' a

UJ€x6a UJdAA€al Jra Jpo P� S'al l '. €Sa ra WJ€' oSlS6'al xa ' <a'aa' €P ' UJ€X6W', d'w' ' A€W', 6€ xa €P

5 / / /

/ Ola� € 0J ' r l' xa la a rap aO

/

/ _

I l W� ap1 o l €l ', W€ xa oou� W'PlJ' J Ua'€ uJ€6a YVWP

03a €l', AA J da €P a' €Jap�, AO'l SlaA€xlx� P1'a xa X€'� a'€�.

lOpa' S €l xa d{1 � u�,/ /

o€p0' €l a'a XOl 'a xal ou 0'o� 1l l xa u� SlO' a�· oo ra

5 Aa€ v J' 'ayxaO', o SlO' S . <a'€al S

' J' A€W' O{' '€u o Jao/ LI

' /

_

_

a€' O Ol€l', OlO' oprl al, app l', €l {UJ€ v, AW� {d'€{al , JdAla S OX€'

lS 'O€ ' S xa oo <avaa l� J '€u <a'aa�, ox 'SOl OS / / . /

0 ou a'€u wJa €l 'al J€' OU' €l W'� u� prW'

a{dw' SO', 'SOl I

/

_

_

/ /a' aU' Wpl

al· € J1 €' €l' lO'

a, ox 1 WPl, AA xa{d€p



DSR SFT 42 14 4 2 33

n peraiie sar puea n shmb rdia nre 5 barea : are rebuie sudiae ma ni bieee r de

pidă sensbu nanea auăii sensibie sau

ineiibu nainea ineeuui ?Se are ă nu ese siare dar unaşereaesene sueuui penru sudiu auzer prprieăir are revin subsaner, aşa um nmaemaiă <ese uiă unaserea> esenei iniei

0 drepe si a ee urbe sau iniaşi supraaa enru adeermna e unhuri dree sn eae u <suma>unhiurir unui runhi si invers <unaserea>prrieăir nribue mu a unaşerea esenei<u> ar nd vm puea eri desriere aprprieăir privi r r z nării <nasre d sr

ee> ie despre aei despre majriaea r

auni vm puea să ne reerim are bine asubsană Căi prini

iu riărei demnsraii eseesena asfe n r e ri deiniie nu ndu

I03a a unaşerea prr ăir s nii nu eră unşină ma a sibiă despre ee ese evden ă taesn rsie a vrbărie si ă sn vide

Exsă nsă şi diuae prvind aeăre su euui anume daă sn mune ae şi eui are deine<su e> sau daă exisă vre aeare prprie su euui nsuşi4 Este neesar să neeem aeasa dar nu eseuşr Căi sar părea ă penru ee mai mue azuri<sufeu> nu ese aea şi nu ainează n ipsarpuui: de exempu mna ndrăzneaa drina şinreaa sensibiitae Tuşi ma aes ndirea pare aii prprie ar daă ea ese un anume ip demainaie sau daă ea nu are ără imainaie ea

0 nu sar puea reaiza nii n ipsa rpuui rin urmaredaă una dinre peraiie sau aeărie su euui ese prprie auni e ar i separabi ar daă nu arenimi prpriu auni nu ese separabi i ar i a

uiuleeni şiprpeăil

Orfecelufeuluin ş cpului ?



34 ARSTTL

, _

- ) _

/

/ t U iU l, UU, O Ul l, l € l

� [AX] < p� x- lr , O -Ol rU

,

1

U _

/ _

/ ) / /5 - Ou-w� WPl

€ - UU WPlO rp,)/ ) / / )

€l €P €l €- W - -l €l /OlX€ S X - � udi1 dv- l / _

/ / /

/

€- W-,U, PO, <O, ,

idp, -l p X - A€ v -E X l€ r -O-O� d€ - - 1€l S -

2 O- } lUP X pr id-wv U}

v-W } PO€il O€il, /o-€ S }XP X }upv Xl €il , -) - - c/ / U c/ /opr -o W} Xl Ou-w� € W€P O- oprl-l o -l S }AAov -o-o €P }€ r<o€PO U} Ov- -O� di€l r O-l

25 -O� -o <OOU}OU S o- €l, SAO -l -/_

6

)/

/ ) U C U - t

1 rOL UOl €l W€ Ol OpOl -OlOU-Ol OlOl - pr€il X� -l� - -OlO }- }PO Suvd}€w� -o€ €X -O,

X Sl -- S1 <lXO - i€Wp €Pu, d � -Ol Sl€P-w� S Plv-o <lX [-€] X SlA€X-XU ) t / ) (

30 €XO u-W, OO opr1 -l €l v o }€ rpP€l v-lAu€ -l -OlO-O, S l -o€P XpS }- X i€p}o. -o-wv S

03b U

1:

/

1:

(

1:

1:

" }€ u1 OW, o -o l Xl -ovArO } r Ar S€ -o pdr}-, vdrX11:

- ) U

1:

/ » / €l -ou-ov €

u

-OL

, € € W€P /

'

/ /OXl� O }€

Or -OlOU-, O-l €} XWU

5 -lX <iop� v}wv X }PW X xu}d(

1:

'

/

/ _

'

_

,

/

-W, O €l lO X lO

Xl U,



DSR SFT , 1 40 13 35

ine dreapă are mră a aare mai mue aidene de x mu să fe anenă înrun pun u sferă [de aramăJ deşi inia dreapă nsiderată sepa

5

ra nu va avea un na. Căi ea nu pae fi separaă daă ese mereu asaă u un anume rpSar părea ă ae afeărie sufeuui sîn asaeu un rp: anu amu fria ma îndrăzneaabuuria iar ai drasea şi ura: în aese azuri şirpu ese af a u eva O dvadă a aestui fapese ă uneri au afeări inense şi vzbie, fără a

20

e să fie uprins de mînie sau de eamă iar aeri eese misa de <afeări> mărune s neînsemnae înd?u

' ese uprins de mîne ş se afă înr saresimIară eei în are se mînie ar aă înă eva si maeviden hiar daă nu exisă nii un mv de amăse ivi î re afe ări s ărie e eamă ar aui es eeden a afeae sn nse fre uns n

maerie asfe înî s defni'ie rebuiermua

asfe de pidă : fap de a se' mînia ese mişare aunui anum rp sau a une păr sau fauăidinr anume auză şi u un anume sp" .

Şi mai dn aese mive sudu sufeuui îrevne fizanuui fie în înreme fie în aes dnurmă sens. Căi fiziianu si diaeiianu1 e vrdefni difer pe fieare dinr ee de exempu e ese

\O mînia nu va spune ă ea ese drină de răzbunaresau aeva de aes fe pe înd eăa va spune ă eaese aiaie a sîneu şi a eemenuu ad în jurunimii inre ei unu ia în nsiderare maera peînd eăat frma şi niunea. Căi niunea reprenă frma uui dar daă ea urmează să fie aunirebuie să se afe înr anumiă maerie e exempu

defnia unei ase sună asfe: un adăps are îmi

dă disruerea prvaă de nur pi şi ădur

nu se va refer a piere a ărămzi şi a bîrne

Răpun şiumt

ciziuneşiinicăuate



36 ARSTTL

0 LLOO� S €P uO, JSOpv� €P v €OP€ v S€ p€A6v�, v p0PW � UJpAJ€L v OLL €P €vv, Ap' AwJ€, S L J A�, O €AJ€ P S €w� POL JAL Oov p€ v <L v

Juv S u S JAL SLP€ v

SO€, XL €L € v€L P€LA<J€ S p py€€PW €S €P u



DSR SFT , 2 4 2 3

pe nd eăa a frma reaizaă n ee penru aeeaşspuri ei are din ei ese fiziianu ? Oare e arensideră maeria innd niunea sau e are n

sderă dar niunea? Sau mai derabă e are nsderă <mpusu> amber ? Ce se pae spune desprefieare dinre ei ? e fa nu exisă un s iais>

uni0 are să se upe de a ăr ins parab ae materie

fără a e nsera separabie i fiziianu se upă deae peraiie s afeărie unui anum r şi ae uneianumte maeri Tae e nu sn astfe tn de un a<s iais> iar unee prives pe arizan 'evenua depiă pe nsrur sau pe med Cee neseparae are nu sn afeare a unui anume rp ş are prvindnr absraie revn maemaianuui ar eeseparae in de e e uivă fizfia primă7

20

Să revenm nsă a nepuu expunerii nasre:spuneam ă afeărie sufeuui sn inseparabe demaeria nauraă a vieuarer n măsura n are eae aparine um sn ndrăzneaa şi fria iar nu aşaum sn inia şi suprafaa

În erearea sufeuui ese neesar să expunem

difiuăie a ărr suie rebuie feriă dar să sianaiă inii predesr nşri are sarefe a suf nru a ne nsuş spusee r reeşi enru a e

nr pa pe ee evenua reşie untu de peare ereării nsiuie

pr

ri t

d sr are e au rezu ă revn naura ma aes25 suf uu Căi e nsufei se desebese mai aes

se pare de e nensufei

rin duă pr

rieă : prnmişare şi prn sensibiiae2 iar ni am prim şi2din parea predeesrir ideea ă sufeu are amaese duă rieăi

Trii şicrieriil

efiniriiutli



38 ARSTTL

<a ra lOl xa JdAla xa P u' )

q /

" /€l 'al o Xl 'OU', o €'€� O J1 Xl 'OUJ€'O'30 a J S€ial Xl '€ ' €PO', ' X 'OU

/ , 1

C /

UJl 1

/

J€W' l ' U1' U ao' €l 'a . O €'U

0Xpl J: p xa i€PJ' l' a' 'al) / )/ / ) /

0 a€lpw' rap O'W' aw' xal aoJw' a<al p0€lS p xa u' Ar€l OO' ' &Pl

/ / c /

a xaouJ a Jaa, a <al '€al € al� la

' iUPSw' &Xl ', ' ' J' a'€pa'O€a A€ A € J0W� S xa

€Xl , ow' S <alpO€lS u', Sl JdAla Sl a' S'aial Slab'€l ' OOlOO J0 xa Xl '€ ' AOl , Xl 'O€

) / C

/ 1

, 'a xa aua, UoaJa'o' � '

u1'

€l 'al oapo' O� O� ' X '1l ' Sl xa o ' L ] / / -

0 OpO' €l 'al ' a'a01' u'aro'o� rap ou€PlO'O� Jaa xa XiAO' 'dw' apo'a O� Ol� ' X'1l ' _ L / Sla o J� aua 1P€J€l' J1€o€, oi€la'r'€ial ipai€' €ll'W' ăAAW' OlOW - -

" )€' w a'a€l ' XW l' rap aua xal a €'U/ L ) _ / ) / / ap0'a €' OL� WOl� €XXPl '€ial, u'a'€lp

/ /

ro'a o U'ar0' xa r'UO' xal1' €W� a'

S'w'al OO Ol€ ' OlX€ S xa a W' arOp€W' AqJ€0' ' a' €l' d'Ola' <a' rdp l '€�) -

1

- / / C auw'

U €l 'al a € W a€pl Jaa, O o_ _ " / L )/ C/ -0

ama X 'ou', €Pl S€ W' €lPa O U'€/ / /

/ )

<al '€al Xl 'OuJ, xa' ''€la a' €la S <p0al xa OL AOl ' u'

c - ) / /

.auo Xl'OU' €OLXl rap OUOL a'€� U l'al

X'' X€lao' 'al n, xa J'

L �I

L



SR SFLT 2 4 2 44 2 39

Căi unii22 spun ă sufetu este în e mai înatgrad şi în prmu rînd e are pune în mişare Cnsi

derînd ă un uru are nu se mişă pe sine este

inapabi să î mişte pe un atu ei aeptă faptu ăsufetu fae parte dintre ee are se pun în mişarernind de ai emrit spune ă e este eva ad

0aş un anme f dearee nfiguraie2 sîntinfinite şi indivizbe (iar pe ee sferie e e numeşte f şi sufet24) aşa um sînt în aer aşazisee fire depraf are se văd în razee de umină are tre prin

uşi2 E spune despre aeste semine universae ăsîn eementee întregii natur şa spune ş Leup tre ee eementee sferie respund sufetuui

findă ee pt e ma bine străbate re medi şi ptmşa ate2 ururi mbie şi pe ee însee Ei presupuneau ă sufetu este e ar feră vieutarermişarea e aeea spueau ă respiraia este def

ntre pentru viaă ă deşi medu înnjurătrntrată rpure27 ş rs şt aee nfigura arepun în mşare v utar fndă ee ndată nusînt în repaus ttuşi <rpure> sînt ajutate de ate<nfgurai> de aeaşi fe2 are prvn din afarăprin respirae Căi ee pres prn rezstenă a ntraie ş a ndensare eiminarea er prezenteîn vieutare înît e trăies ît timp pt respra29• in spusee ăstrat

de pthagrei se pare ă şie Ind au

af Că un dntre e spuneau ă

suf tu este identi firer de praf dn aer pe îndai spuneau ă e e pune în mişare espre ee se

sun ă par să reaizeze mişare ntnuă hardaă întreaga <atmsferă> este iniştită La aeeaşinuzie ajung şi ei are susn ă sufetu semişă pe sne însuşi Ti aeşta par să presupuă ămişare î este ea mai prpre sufetuui iar tate

CriteulmiriiDm i t

Culmişcriiprşi [Pl



40 ARISTOT

Aa a X €a b tu a b au b pv Xl O xa o X €l a

•

1

î

O xal va

aropa u €l r n X voav xa ăAA P€ v€ vo· O a€A r €P 6X . X€v v ra A av tU xa

, î

oq

U o rapa

€ €lval o <a 0€O lO

0 aA O a [v] O lxwp lX€

ApOW· O b pa v bU€ L L

0bP A€av AA a Ar€ tU xaOv· lvaar6pa b O blaa<€ €Pav· OAAaO ra lO o xaA xa opW ov vouv A€r€ €€PW b€ ov OU €l vaav tU al ra P€ v av

O O, xa €rAO xa XpO, xa lO L xal aopO· OU <a €al ° r xaa<pvl v AEr€\O vo l v O pl vO o, AA O O vpOl l v Ol

L € OU € o X €al o €tUO a€A€ta

"

"

î

.

1

"OUOl o X XWaovU aov

U·

Q

Q

OO €l o r WX€l xal o a av al W OO b ArOl tUv a ,

î

"

apa O € 0U OOU€ aua O

av a, €P €bOXA X

u.

1

OElW avwv € va

xa €xaov

U

oW ArW ow ra ra raav L € a b UbWP a€p b a€pa bav aap

P P bAO, opr b opr €XO b€ E lX€ AUrpw· ov auov b€ POO

L



SR SF 2 404 24 b 15

celelalte sînt mişcate de suflet p e cînd el s e mişcă psine iar aceasta pentru că ei nu văd32 nici un motorcare să nu se miste si pe sine33 •

ru

Tot aşa spun şi Anaxagoras, că sufletul este cel care pune în mişcare, precum şi oricine ar susţine că mş

intelectul pune universul î mişcare, dar nu chiar aşa x

ca Democrit34, care3 spunea că, în general sufletul

30

· b

este identic intelectului36 • Pentru că aparenţa ar fiidentică adevărului37 foarte bine ar fi spus Homer că"Hectr zăcea cu mintea pierduta38 căci Demo

crit> u se referea doar3> la iteect ca la o facultate care are ca obiect advărul ci spuea că sufletulsi intelectul sît idetice să Anaxagors este si40>ai puţin limpede în priviţa acestora În ultepasaje4 el spune că itelectl este cauza frumuseţii şi a ordinii, pe cînd î altee că intelectul este identiccu sufletul42 care se află î toate vieţuitoarele43 în

cele mari şi în cele mici, în cele superioare si în cele inferioare Nu sar părea însă că intelectu, î sensde gîndire4, ar revei la fel tuturor vieţuitoarelor şiici măcar tuturor oamenilor Asadar cei ce se referăa fiinţa însufeţită din punctul e vedere al mişcăriisusi că sufletul este prin excelenţă cel care mişcă

nsă cei care iau în cosiderare cunoasterea si

simţirea realităţilor spun că sufletul se idetifică c principiile Cei care consideră că sît mai multe principii, spun că sufletul> este acestea, iar cei careconsideră că există unul singur îl identifică> cuacesta De exemplu, Empedocle susţine că sufletul>constă din toate elementee si că fiecare dintre eleeste suflet, spunînd "noi �edem pămîntul prin

pămînt apa prin apă diinul eter prin eter iar focul mistuitor prin foc iubirea prin iubir şi ura

prin jalnica ură4 La fel compune sfet di

ritru

unşrEmpe Pn



ARISO

xa AW" " laW tu" " o L (

€lW" O € r "WX€al rap W 00W o L L(0O" a b€ paraa €X W" apw" €l "a . 00

W b xa " O €P AOa A€rO"OblWp a " o" aT T O20 lba xa O Po xO xa Ao

Q

� '" "

xal ao

a aa

0OlOTPO €T xa

u 1

,' 1

"OU" o €l" Ta0

o"a ra " b TO l OU Pl "ba" " b " TO T€P€O l " ra

25

_Q

,

"

ap0l a aua xal al apa rO"O €lb " o€W" Xp€al b praTa T

"

' 1 €" "W a €l a 0 a

a L ' L € €lb b Ol ap 0l OUOl TW" paraTW" .

'

1

'

I

:

(

.

1

l €l xal Xl \lxo" X l

u1 €l "a xar\WplX\ o "lOl UA€a" <O "

"€"Ol " tU" Pl " Xl "Oau0 " ba<pO"Ta b €P T" P" "€ xaal Aa " d Walxa OlO"€ O

05 WTO TOTOl b l a"T€ xa <O" Pa o<"€"ol. bla<po"al b xa€P O Ao l " ra a" b A€O

AOU O" b TOTOl xa tU"Olal " ra Xl "TX" " <" "5 PW" €lAal" ox Ar.

u

_

.

'

I

'

' ' , -

€ l UP €"a xa rap TOUO A€TO€paT" T€ xa Aa " Ol €W"aTO\ l b Xl "€ Ta € xa Xl"€ T AAa

PW. XP o b xa AUPWP PX€, " 1

("

1

aa "O€" a OUW" €XaT€po

U1"

'

€ rap €"a auo xal "OU TOUO €l "a W"



DESPRE SFE 2 404 16 40 9 43

elemente Platon în Timaios46 întrut asemănătoruleste cunoscut prin asemănător47, ir lucrurile provindin principii De asemenea i î tratatul Despre filo

zofie48 se afirmă faptul că vieţuitorul în sine provine0 din însăi ideea de unu i din lungimea lăţimea iadîncimea prime4, i tot aa celelalte vieţuitoare>ar pe de altă parte, intelectul corespunde unului pend tiinţa dyadei (căci ea doar se raportează la unu)opinia corespude umăruli suprafeţei iar senzaţiacorespnde volumului0 Căci patoicieii> spuneau

că nmerele sînt idei în sine i pricipii dar că sîtcopse din elemete nele lucruri sînt distinse deitelect, altele de tiinţă, altele de opiie, altele desesibilitate, iar aceste numere sînt ideile lucrurilor

Dar, pentru că sufletul părea să aibă i o facultate> motoare i na cogitivă, unii constituie sufletuldi aceste doă fcltăţi>, ssţind că sufletl este un

măr atomotor Dar, î priviţa pricipiilor ei se deosebesc după natra i nmărl lor, i mi alesii le cosideră cor orale iar alţii icorporae iar peîgă acetia sît cei care ssţi2 mestecl amelorrincipii3 Ei se deosebesc i în privinţa numărlipricipiior> căci nii spn că el este uul singur,

alţii că sît mai mlte, i ei expică sufletl urmndaceste afirmaţii> Ei au considerat pe ă dreptate4, că natura care mobilizează face parte ditre cele prime

De aceea, unora li sa părut că el este un foc fiindcompus din cele mai subtile particule, fiind cel maiincorporal dintre elemete i fiindcă se mică imobilizează restul în mod originar Democrit se

xprimă mai rafinat6, recizîd cauzele fiecăreiadintre aceste proprietăţi> căci sufletul estepentru e>, identic c intelectl i face parte dintr

Amelriterii

Em cminr arriir



44 ARSOE

0 PW" Xa apW" WW" X "X" lXP0p€a" Xa a " W €Xl "ao" <alpO€ Ar€l OO

O" "a " € "O" xa p l"aarpa OlX€ " €PO" Ar€l" tU" € xa "O"€P O€" xa P€PO" Pal <o"

5 €l A" p" r€ " "O" €a "

20

aAla aw o"o" rOU" l" auo" W""

"o"WaOU"

€l "a xal al r € xaxaapo"

,

Owl ă<w a p € r" X€" xal o Xl "€l " A€ŢW" "OU" Xl "a o a" 1

' -

<

t

, €OX€ xal a

€

W" a0"0"€ X"lX" l " tu" OAa€" €P Ao" tU €l" " O" Xl"€ Or" "

'

o

q

W€P xa €€POl l "€ a€pa ouO"0

V €l" " "

a"w o p ao" €l "al xal ap xal Oo rl"€" € xa Xl "€" tU " " "€" PWo" €l xal €X OUOU aOla rl t

" "W€l" T oao" Xl "lxo" €l "al xal25 HpcXA€l� 6 �" px" i "a( <1Ol tUT" , E(€P

"

t5

"

a"aUlal"

aa U"l 1l " xal " " " "

"

awawao" € xal P€O" a€l o

Xl"OU€"O"" " " Xl "OU€" rl"wX al

€" Xl "€l €l "a a"a XX€" €o xa OAAO apaA

0 € OUOl xal Axalw" €OlX€" UOAa€l" €Pl

tU ra a" "ao" val OlXal O a"Ol oo P€l" a w a€l Xl"OU€" Xl "€lal rap xal a €la

"a U"€ € €A" Ao" o pa405 xa " op"" AO"



ESPRE SFE 2 405 1 0 405 1 45

0 corpurie prime şi indivizibile care sînt mişcătoardatorită micimii şi conturului r7 (căci spune el,ditre contururi, cel sferic este cel mai mobil şi aşa

este intelectul şi foc8 ) Anaxagoras nsă pare săfacă o deosebire ntre suflet şi intelect cum am spusşi mai ainte5 însă el se referă la ambele ca la o

5 sigură atură, cu excepţia faptului că el presupunemai cu seamă intelectul ca pricipiu al tturor Elspune că numai acesta dintre realităţi, este simplu,

neamestecat şi pur60 El acordă aceluiaşi principiuambele funcţii, cunoaşterea şi mişcarea spunînd că"inteleul mişcă unersul61 Sar părea că şi Thales62,după cum l evocă unii, concepea sufletul ca pe o sur

0să a mişcării el spune că magnetu63 are suflet pentrucă mişcă fierul Diogene asemei altora spune căsfletul> este aer, că el este cel mai subtil dintre toateşi principiul tuturor, ia di acest motiv, sufletulcuoaşte şi mobilizează n măsura în care este primşi din el derivă şi celelalte aerl> coaşte, iar

5 măsura n care este cel mai subtil, el pune î mişcareŞi Heraclit a spus că principiul este suflet pentr căel este suflarea caldă din care sînt alcătuite celelalte

lucruri, iar el este tr totul icorporal şi n permanentă rgere, şi că lucrul aflat în mişcare ar fi cunosct prin lucrul aflat n mişcare, căci el şi cei mai mulţigînditori> susţin că realităţile se află n mişcare64• Sar

0 părea că şi Alkmaion a avut o concepţie despre sufletapropiată de ei El spue că sfletul este nemuritor

pentru că seamănă celor nemuritoare, fiid n perpetuă mişcare, iar toate cele divine se mşcă permanent: luna, soarele, astrele şi tot cerul b



6 ARSOE

" 8 <OplXWPW" Xa p l ' €"ao xa€p Lw €l"al 8 Oxal" ro" "w rp. xa ra Ar€l

Ue a)a <axo"ae T" ,UXT , Ol T rO"T ou t " ' , "

. 1

" Ual)a· aut" o € "a " PW" ,

UX

T

.

€€POl5 S a a xa€p Kp a €al tU

X€ao" oAa"o"€ oo 8 P€l"S ' o aa <l" . "a ra ol€a XPl" A€ A" r· a" 8 o

€ o<a"al A" l a" p€" X aW' €l "al W" Ol€lW" a"a.C OpL'o"Tal 8 c,€e " tUX" Pl" <e

€ " X "€l €l wW· ow" 8 L L

xao' "r€al P a P. 8 xa rl"X€l" Pl €"Ol a" 1 Ol€O" 1

" Ol€W" OlO ArO"€ apaAW AAAO A" <a ra rl "€a OlO" OW· €l8 ra tU "a

/ L L rl "W€l U"lal" au" €X aw" W"

'

apw" OOl €" OU" la" l "a rOUl" ala"

c

Q

xal TOl€lO" €" xal

U

" € l al"

00 p 1 pa l 8 A€O ArO"€ p xa " tU" A€W OlOl " ., A

'

' "-

Q .- ,l "aaropa o aa

l" €l "al o"2

Q �

Q

'"OU" xal XO0OU

€" O l w" aw" €€"TOlO 8 w r"Wpl€ xa 8l aO x€" P€" O X " pw" U

<a"€ €l".Ol 8 "a"l€ Ol" " a Pa

x tU" X " "a"W" u"ll ". l 8



DESPRE SFE 2 40 2 24 4

Dintre îditorii> mai rudimentari6, unii aussţinut că sufletul este apă, precum Hippon66• Se parecă ei sau convins de aceasta rnd modelul> semin

e căci ea este umedă la toate vieuitoarele Hippon>ia respis pe cei care spneau că sufletul este sîge, fiindcă sămţa u este înge ci ea sar identica cusuetul prim Alţii înă lau identicat cu sgele,precum ritias67, considerînd că simirea este cea maiproprie sufletului iar acest ucru îi revie datorităaturii sîgelui68• Toate elementele şiau găsit apărăto

rul cu excepţia pămîtului6 e el nu la indicat nimeni, î afară de cel care, eventua , ar fi spus că ufletul>provine din sau se idetică cu toate elementele°>Însă toţi definesc sufletl pentru a spune astfel,

prin trei trăsături7 > mişcare sesibilitate2, incorporalitate iar fiecare ditre ele se reduce73 la principiiDe aceea cei care definesc fletl pri cnoasteresun fie că el este u elemet fie că este alcătui

di

m nt exprimînduse asemănător unii faţă deceilalţ, cu excepţia unuia ingur7• Căci ei sp căasemănătoru este cunoscut prn asemănător75 iaretr că sufletul cunoaşte toate lcrurile, ei îl alcătuiesc din toate principiile Aşadar cei care spun căexistă n singur element şi o cauză unică a lui>,r supun

şi unsingur element al sufletului de pildăfocl sa aeru ă cei care sutin existenta mai torrincipii, alcătuiesc şi sufletul dntro plualitate

Numai Anaxagoras a spus că intelectul esteneafectat si că nu are nimic în comun cu n unaditre cellalte realităţi76 El nu a spus însă şi nici nue înţeege clar din spusele lui cum ar

ut a

itelectul> să cuoască şi din ce cauză, dacă l are oasemenea naturăCei care presupun existenţa contrariilo întrerincipii, alcătuiesc şi sufletul din contrarii77 nsă cei

A oralrad

Sufleul,defn pnemn

xepadAn-gor



06

48 ARISOE

€O b "o € € o o t€ "l " O "O ' O AO tU

, - ( '

' t

- ,

U

€ "o OU €u"o u O € AA

€" " Mu" " X€ "

_ L " ,

€V OU o O "o OU x u"o € l "€O " .

X b ouOU " 1 x

Q

Q

t

'

/ U

5 €"€O x u"o x €"€O AO

o € " " € OU€ € OO A€

L L

O O l o" " AO " L L r

- x

u"o € " O " € ou€ €

bAO b " 0 € o b x &UX X€ b "o A "b€.

X b A€OOU "O €l l 0 OO€V € tUX x l € "

x €"X€ € . "€ b €



DESPRE SFE 23 40 2 406 12 49

5 care se decid pentru> uul dintre cotrarii, de pidăcaldl sau recele sau vreun alt, presupun că şi sufletl este de asemenea, unul ditre ele De aceea ei se

folosesc de cuvinte cei care spu că sufletul> estecaldul, iau ca motiv faptl că termenul provne deaici pe cînd cei care spun că sufletul> este recele,susţin că el este numit de la respiraţie şi de la

răcire8 Acestea sînt aşadar tradiţiile privind sufletul şi cauzele pentru care ei se exprimă astfel

5

.

Noi ar treui să tratăm mai îtîi despre mişcare7Căci sar putea să nu fie doar alsă afirmaţia celor80care susţi că sufletul> este8 principiul motorpentru sine însuşi sau că este capabil să [se 82 mişte,ci sar putea> să fie chiar imposibil faptul că lui iarreveni miscarea83 Am sps si> mai înainte84 că nueste necesr ca un principiu al mişcării să se mişte pesine8

Dar orice lucru mişcat are două sensuri, fie pritrun altul, fie prin sine86 Spuem că sînt mişcate>

printrun altul cele care se mişcă fiindcă se află îceva miscat, asa cum sît corăbierii87 Căci ei nu semişcă el c şi corabia ci corabia> este mişcatăprin sine, pe cnd ei se mişcă> fiindcă se află n cevamiscat Acest ucru este evident în cazul membrelor micarea proprie picioarelor este mersul, aşadar şi aoamenilor, dar acest lucru nu li se înmplă corăbierilor

0

Prin urmare88, fiindcă faptul de a fi mişcat are douăsensuri noi cercetăm acum despre suflet dacă el semişcă pri sine şi dacă ia parte la mişcare8 Deoarece

po:ul

molo

Suflulprpumol

Mrp lulŞ p

Mrpr mp



5 ARSOE

OV, <OP &AAO€ <i€ cu€, 1 / / - ,

/ / 1

J

lV

OUV l VOl V lO �. €

V€ xc €, €l & pO

/ -5 l V� UT· OO, l rc l A€€ll V€l� V V O � uX l '€ v U, xc € c l V€l p€l, €P A€U 1 p X€l ·

- , - � , � , � / tl V€l rcp l U, AA xcc € rc p0 v, € VO l V€ l , 0O l cV· � uX , €P

/ / /€l l V€� €€X€l ./ 1 /

R

/

/ l € €l V€l l, xcvl l' €l V

R

/ / 1

/ ,

l € OV UOV pOO' X l, � / / -€P P€l�· €� rcp lV€l l €l, l P€€l

/ / 1 , R/€V OU €l· 00l� l €� V€l l l,

5 €€ V O Ol lOl ��

u� V€� O P€l, O

.

R

/

,.

I

I

�

-

/ 1

V 0u0 VO� PlOV OUV l

V vw l V€l, p l, xw, / / / t

1

U' rcp wv V l l V€l� Ul

c Ar €P V €c30 l € V€l lVO , �

€AOrOV l V€ V l V€l� c l V€ l OO, &VlPV € v &A� lV T lV€ l, cv c

06b lV€ l p· €

huX €cAAl

& xc c 1 A 1 xc Pl €l O X€l, Acv



DESRE SE 3 406 3 406 3 5

eisă par tipuri de mişcări translaţia, alterarea,coruperea şi creşterea90 <suletul> sar mişca ie nunul sinur dintre acese <ipuri>, ie n mai multe,

5

ie n toate ar dacă mişcarea lui nu este accidentală,nseamnă că mişcarea iar reveni n chip natural91 Dacă este aşa, atunci i revine şi locul, căci toatemişcările pomene se desăşoară nrun loc92 ardacă esenţa suletului este apul de a se mişca pe sine,atunci mişcarea nu i revine accidental, aşa cum sepetrece cu albul sau cu o lunime de trei coţi Căci şi

acesea se mişcă, dar prin accident, pentru că, de apt, se mişcă cel căruia ele i sn aribuie, şi anume corpulDe aceea, ele nici nu au un loc anume, pe nd suetulva avea unul, dacă participă natural la mişcare

Pe urmă, dacă sar mişca natural, el sar puteamişca <şi> silit, iar dacă se mişcă silit, <sar puteamişca> şi natural93. La el şi n cazul repausului, căci

locul sr care ceva se miscă natural este si cel n care25 el şi aă r ausul natura. La el, locul sre care cevase miscă

silit ese si cel n care el si ală r

ausul

silit94. i nici celor e ar dori să abulze95, nul ar

iuşor să spună ce el de mişcări şi ce el de repausurisite ale suletului eistă Apoi96, dacă sar mişca nU97, ar i oc, dacă sar mişca n jos, ar i pămnt, căci

acestor corpuri le revin aceste mişcări Acelaşi arument ese alabil şi pentru <locurile98> intermediare. Apoi, deoarece se pare că <suletul> pune nmişcare corpul, ar corect să l mişe cu mişcările cucare se pune şi el nsuşi n mişcare. Dacă este aşa,atunci este adevăraă şi reciproca9, anume că mişcarea

b corpului este şi a suletului0. nsă corpul se mişcă

prin transaţie, astel nct şi suletul sar preschimba10 asemeni02 corpului, ie n ntreime, ieparţial Dacă acest lucru ar i posibil, atunci <suletul>

Lcu

2 Cnţiulunră

3 Trnrţ



5 ARSTOTE

//

1 / / /1

€l€V aV O av OU

€Ol av / }aVlaal a €v€wa wv V

5 V O xa J€ LVl V xav

POU lVO €L ra av La OV. € t c c / € O €aUOU l V€lal €V Ola, OU AAOU l V€al , A V J xa UJ€,

,

1

Q c

Q

1 ' c / w€P O

xa au

ara

OV l au, O1

/

1

c /

1

0

J€V l a € val , O €€POU €V€€V V

UXV Ala aL le av V v

l V€al , L €P lV€ al AA Jv xa lV€ r€ a v, xa al VO v, a LVe aLe l O

/ t . , c 1 .

"

/ , , lVOUJOU lV€lal, xal UX lal av Lae, J xa J€e auv l V€,

5 a V LVle OLa a xa av.

/VOl O xa l V€ V al v uX' a, t , c - t A /€V €l V, w au V€l al , OlOV

Opl,apaAL ArV lALw laA· r v aLA l VUV Oalv UALVV lpLV, rXav prupv XUVc /

1

A

/'

/ /OO xal Pl r

VOU€V rap

/ /1

/0 l a lalp u al pa , la

U€ValO€ V€ V, V€A€l V xa V ' av € pwO€V xa plV O€ , / -

1

/

/OUO au· Ol €l, a OV

al uva

v € V A O OX w aLv€a l V€ V uX OV, a O PP€ l V a

5 VO€

v av O POV xa Lal lOAOr€v uXV '€ V a ra l V€alaV V€ V l €Aal



DESPRE SFE 3 406 4 28 53

care a părăsit corpul sar putea ntoarce n el Ar urma de aici că vieţuitoarele care au pierit ar putea nvia103

Pe de altă parte 0, o mişcare accidentală <a sule

tului> ar puea proveni de la un altul, cnd 05 vieţuitorul ar i mpins sili Dar lucrul care are n esenţăaptul de a se mişca de la sine nu trebuie să ie mişcatde altul (dect prin accident) 106, tot aşa cum nici

binele n sine 07 sau prin sine nu poate i printrunaltul sau n vederea altuia Dacă <am admite că> semişcă, ar i mai bine să airmăm că el este mişca de

obiectele sensibile08ar dacă el se mişcă pe sine, atunci se mişcă şi elnsuşi, iar dacă orice mişcare este o ieşire din sine 09a celui care se miscă n măsura n care se miscă,atunci şi sueul ar ieşi din sine părăsinduşi proria

substană 0, dacă el nu se mişcă prin accident, cimişcaea ese a subsanei sale prin sine

nii, de pildă Democrit, spun că suletul pune nmişcare corpul n care se ală tot aşa cum se mişcă şiel l voreşte ca şi Philippos 1 , auorul de comedii,care zicea că Dedalos a ăcu stauia de lemn a Aroditei să se mişte, punnd n ea arint viU 2 ot aşa

2 spune şi Democrit, pentru că el zice că atomii sericise mişcă iindcă ei nu pot i niciodată n repaus

naural, suscitnd şi punnd ntre corpul n mişcareNoi, nsă, ne vom ntreba dacă tot ei snt şi cei careproduc repausul ste diicil sau chiar imposibil despus cum ar puea să l realizeze Căci n nici un caznu sar părea că suletul mobilizează vieţuitorul, ci<mişcarea are loc> datorită unei anumite aleeri şi2 ndiri 3

i Timaios se reeră n acelaşi sens izic la sulet,spund că el mobilizează corpul, căci el se mşcă pesine şi pune copul n mişcare ntrut se mpleeşte 4

Cumcă

prin cci-dent

o concne mcăriipn e:4 redin in

5t

corp momognDmo

Pton mcccură



54 ARSOE

/ - /P aUTO €Ula' rap € TW' TOX€lW'xa €€Pl'' xaT TO PJOlO pl iO W� i' T€ UTO' P'a� 30 / / / L

07

xal TO C' €PTal UJW'O pa�, '

/ /i

/

1

i

'

U pla' €� UO' aT C '

xal l W'

€ T ' 6 AO laXn 'J'

- L aA TO' a l€lA€' €� €m UAO, a�C O pa' pa Ta u l '€l� .

pTO' O' O CA� T Ar€l' ' UX'

r€i a ' ra O a'T A0' Tl .R

/

i

t / i

/OaU' €l al U Tal OO' OT €l' O xu

-

' 'O ra 6' r diTl 05 t

/ / OlO' l U Tl· OUTW rp '� U/ ) (

' - t , , (/ ,

Upla

O 'O €� xa X W€P Ci 6�· '6l� T 'aTa· TaTa T

€ ', � p i6�, AA X T r€i·6€p 0 'O OTW U'X, AA Ol €p0 1 � Jr€i Tl X � ra xa

'O, r€i ', 6€p' ' ' pw'T' aT pw' TOl xaT r€ 1 xaT

/ - .Tl r , € l xa TOUTO OplO' €l ' € J€' OU' t 1

/1

i

1

/

xaTa Tl r', aUTal a€pOl, O' W� OU OT€ll xaT r€�, AAxl� 1 / / /

1

a€lpa� '0€l TO aUTO. al 'Ta xal aa

5 '€X6€0'. C'' l r€ ' TWO' T'pwv, T € AW l '€a , 1 xa A J€ € 'CO' 'al AW AW

/ / _ / / / l rOTC, ; Tl' TO� 0PO� l � €Tl € / 0€ O )€PlTO' a)€p€l O a)€p€�



DESPRE SET 406b 29 40a 9 55

cu el <Suletul ar i ost> alcătuit din elemene si ar iost divizat conorm numerelor armonice, penru ca

3 el să aibă simul nnăscut al armoniei şi pentru ca

universul să aiă mişcări armonioase. De aceea,<demiurul> a preschimbat mişcarea rectilinie nmişcare circulară ş apoi a divizat nitatea n douăcercur care se ain n două punce In ine, a mpăiun cerc n <alte> şapte, asel nt deplasările celestesă corespundă mişcăilor suletului1 5 •

' 107a

Dar, mai nti, este incorect să se spună că suletul

ese o mărime. ste clr că <Platon> vrea să se reere la<suleul> lumii ca şi cum el ar i, de ap, ceea ce numm intelect, căci <suletul lumi> nu seamănă sensibilităii ş

nici acultăi dorinei, căci mişcarea acestora nu estecirculară6. Dar intelectul este unul şi continuu, ca şindirea, iar ndirea este totuna cu concepele7 Or,ele au o untate a succesiunii asemănătoare numărului,

ia nu mărimii De aceeea, intelectul nu este continuu îaces sens, ci ieî sensul nu are pă, e î seul nu este contnuu o mărime 8 Cum ar ma ndi dacă ari o mărime, oare n ntreime sau prin vreuna dinpările sale 9 ? Prin pări mă reer ie la criteriul mărimii, ie la cel al punctului, dacă si el trebuie numitparte Căci dacă ar i după criteriu punctului, acesteasnt ininite ese evident atunci că <intelectul> nu leva parcur nicodată 2. Dacă ar i duă criteriulmăimii,

ar ndi de mai mule ori sau d nenumă rate ori acelaş lucru, deşi este evident că acest aptese posibil o sinură dată2 . Dar dacă i ajune sărealizeze atinerea prin vreuna din pările sale, e ceare nevoie de mişcarea circulară, sau să ie n eneral omrime ? ar daă el este

silit să le ndas

.că e cele

anse cu toată crcumena, care a ma atn r an cazul părtilor22 ? Aoi, cum va ndi divizibilul

prin indiviziil şi indivzibilul prin divizibil

2

3 ?

Concnţ tou Pton ntecu r f omărme



56 ARSOE

" , / iav O OU € va O UO OU0 - / / / i

l O OU J€ p ; O; UOU €P/

.

( / / , - , )/ pa uv O; €ppa, xa O av € /

i

t( /

,/

1

1

/U u Ou €ppa O;. a€

0 O€ b€ rp, €P (b� €pp ra pa OW paa ara POU XP v, a b €WPxa O� ArO�

JOW� pva Ar b P 1

1 /

- , L L� a € OU aO � xa a ap xa)/ / /i i i

XOC W� O�, O UOrO U 1

-

i i

"

paa € J €pauva, a OU ava/ /

/

i '

i

R

xaO r€CLv € apXv, pOaava

1

/ , )/ Q

-

1

, a€ €O x axpv UUOpO v €P

30 p A v pXv vx€ · b POv€� pa.

)/ . ( , i i /1

u €ppa OaL�, L Oi i / - / )/

1 ( / )/ ax� O€ v au . €

O� €O€ P€ / -

i i

C a O € Oav b PO xa UOr. AA

07b Ob axpv r€ bO AA aO b , / - t / , / € � au�

Oa, apa v av

O . OO b xa €a a

/

i Q

- / / uva O aOUva, xa pO€ €UO,€P AO v J a va, xa €p (W € Ar€a xa OAAO� UbO€.

)b b C xAW p€a v Op

a € ra Oa a AW/

Q

i i

,R R

u p a, aa xaa OUW €a, O, uX v €( .



0

ESPRE SUE 3 0 2 0 b 8 5

<Apoi>, intelectul rebuie să corespundă acelui 24cerc, iindcă mişcarea intelecului este ndirea, pe nda cercului ese mişcarea circulară Prin urmare, dacă

ndirea ar i circulară atunci intelecul ar i cecul acărui mişcare circulară ar i această ndire Dar ce andi el mereu ( căci aşa ar trebui, dacă işcareacirculară este eternă) ? Căci raionamentee practicesnt limitate iindcă toate se realizează n veerea a

5 ceva, iar raionamentele teoreice se deinesc la el ca şienunurile2 Dar un enun ese ie o deiniie, ie o

demonstraie Demonstraiile pornesc de la un nceputşi şi ăsesc inalitaea, ntrun sens, n siloism sau nconcluzie. Chiar dacă ele nu cunosc un srsit totusinu revin la puncul lor de plecare, ci naineză drep,prin adăuarea nentreruptă a unui ermen mediu şi a

0 unui erem. nsă mişcarea circulară revine la oriineaei pe nd oae deiniiile au un caacer limia26.

, b

Pe urmă, dacă miscarea circulară are loc de mai multeori, <şi intelectul> ir trebui să ndească de mai muleori acelaşi lucru2. n plus ndirea părea mai derabăun anumit repaus şi o anumiă opire dect o mişcae îaceeaşi situaie se ală şi siloismul28 Apoi, ceea ce areloc cu reutate şi silit nu este ceva plăcut şi, dacămişcarea ar ine de esena <suetului29>, e sar mişca

mporiva esenei sale30. Apoi, ar i eu de nduratpentru el amestecul cu corpul, dacă nu se poate desprinde de el şi, n plus, el ar rebui evitat, de vreme ceeste mai bine penru inelect să nu ie alăura corpului,

aşa cum se spune de obicei şi cum muli consideră3 .i cauza pentru care cerul are o mişcare circulară

este neclară32. Căci nici subsana suleului nu estecauza mişcării circulare (ci <ceul> se mişcă astelprin accident33), nici corpul nu este cauza ci maierabă suletul ar i cauza <mişcării corpului3>,

2 Mceccurănu xpcăgnd

RepuuŞ ncopolttntct- opmşcărcrcur

Excurceru u

Pton



58 ARSOE

A V 0 n AOV Ar€a XaO r PV OO V €V XXAW O€ v <p€a V

0 / / /U, O €A OV aU o XV€a OU €V€ V, 1 U '

i i

1

XV a

O a €€ €V /

, 1

.

( / i OU X ;

€€PWVIorwv

OX€o€pa, auv €V <w€v O vuv. 1

R / '

/ i /X€VO aOOV

JA

V l xa ow w Iorw

, / , / � � �xa O« A€O« wv €P u vao rap

5 xa l aV a V uv, ov pO

paV€« V av xa 0V o / I.< 1 a XaO EV av ou avarxaov €lVa a

ra V XOVWVav v O€ € xa

1

/ Q c /O V Xl V€ a O

X€ OUWV O EV Uap

€ ăa O« U V. l 6vov € 0 p A€ V O6v u, €P o €OvOU

/ _ , )/ 1

v

U' / wa OU

EV plOpl lV, €P EVO

EVOV xa O uaropXO o V UOav UV « UV V€a a. X€ raU '/

1

/

/ i

€Xaov lOV E€ V xa 0PV, mpIOV

5 ArO V €P « OV xv UAo v€a € ra VV paO« prVO«, V uV

a.

Ka ăAA l« a apaOa €P u, av V OAAO« O€« ov V

A€rOVWV, A6rov €P €VO« €wXUa xvO« V XOl v r€r€VVO« A6rO« povav rp30 va aV ArOU xa ra povav xpV



ESPRE SU FLET , 34 407 9 3 59

deşi nu ni se spune că ar i mai bine aşa. otuşi,0 acesta trebuie să i ost motivul pentru care zeul a

ăcut suletul să se mişte circular, iindcă este mai

bine pentru el să se mişte det să ie n repaus, şi<este mai bine> să se mişe astel dect altel Dar,pentru că o asemenea cercetare este mai proprie altordiscilin

3

5, să o lăsăm acum e o pateAltc va

36 este ciudat n acest raionamen, ca şi la cei mai multi cercetători ai suleului ei mină

suletul cu crul şi l inroduc n el, ără a analiza

cauza acesui apt şi starea37 acelui corp. otuşi,acest lucru ar părea necesar, pentru că, datoriăcomuniunii, unul acionează iar celălal este aectat,unul un n mişcare iar celălal se mişcă38, iar niciuna inr acese relaii reciproce nu are lo ntretermeni ntmplători 9 Căci unii se străduiesc să

indice doar calitatea suletului, ără a determina apoi

corpul receptiv, aşa cum, n miurile pyhaoreice40,esep

rmis ca orice sule să părundă n orice corp.De ap

4

, se pare că iecare <corp42> deine ospecie şi o ormă proprie. i se eprimă ca şi cum

5 cineva ar spune că arta consruciei se ală n laue.De apt, arta trebuie să se servească de <anumie>instrumente, iar suletul de <un anumit> corp

V.

A mai ost apoi ransmisa ncă o opne despresulet, cu nimic mai puin credibilă pentru mulidet cele spuse. <Susinătorii ei> şiau ormulatarumentele asemeni unor jusiicări şi chiar unor discursuri publice43 i spun că suletul este oanumită armonie44, căci şi armonia este un amesec

Sutu copldtmnt

Teorirmon



6 ARISOEL

_

I 5 X V€l €VaVlWV €l Val , )al 0 wjaUrX€al VaVwv.

KO r€ jV pjova Âroe l V

jl VWV v€le, V b UV Ob€POVOV val oV. l b X V€ V OX l v8 pjovae, u b v€e &OVjOUl oO

( jaÂl we €€l v . apjO€l b€ jaÂÂov )c

rl €ae Ârl v pjovcV, XC Âwe VWjClXV &pv, xa ue. <av€pa

ov b le OblbVCl €l PC€ )a5 pra e ue pjova l V aÂ€V ra<apj€l v .

l b Âroj€V V pjovav e bO&OÂOve, )upaa jV v j€r€v VOe OUl Vl v )a l v, V V€l v

auwv laV ouw uvapjo Wlv w€ j Vurr€Ve apab€al, v€€V b )a v

î

WV j€jl rj€VWV 0rOV OU pWe j€V OUV €UÂorov b V€le V o aoe j€PVî î î

,

(

lav U €aOe. Oa € rap al UV € le WV j€PWV )al OÂÂaWe l VOe OUV Weî

5 UOa l

v ov VOUV PUV

€l v €l val )al 0 /

5 a lOV 0P€)l)OV; OjOlWe aOOV )al 0v ÂrOV e j€We val V Uv o rav av €l ÂrOV jle V Ol €WV

, ( , < ' , (" A

')a V ap )al )a

V OOUV.Uj al

ov OÂÂe € ue €l v )a )a v /

W ja, €l P aVa j€V €) wv Ol €lWVj€jl rjVWV, o b e j€We Âroe pjova )au



08a

DESR SLE 32 61

şi o combinar a contrariilor, iar corpul constă dincontrarii

Deşi armonia este o anumită proporţie sau o

combinare14 a <elementelor> amestecate, totusisuletul nu seamănă nici unuia dintre aceste ucruriApoi, aptul de a mişa nu este speciic armoniei,deşi toţi o atribuie, pentru a spune astel, mai alessuletului 146 ste mai derabă potrivit să se vorbească despre armonie n raport cu sănătatea şi, neneral, n ra

ort

cu virtuţile corporale, dect n

raport cu su tul Acest lucru devine ntru totulevident dacă cineva sar strădui să eprime aectele şi5 operaţiile suetului printro anumiă armonie, căci

ele ar i reu de armonizat.Pe urmă, dacă ne reerim la armonie, atunci am

avea n vedere două sensuri sensul cel mai impor-tant, reeritor la <combinarea> mărimior care deţin

mişcarea şi poziţia147, iindcă ele se potrivesc una cualta astel nct să nu mai inre <ntre ee> nimic deaceeaşi specie148 ; iar de aici provine şi ceălalt <sens,

0 anume> proporţia celor amestecate Nici unu dintreaceste sensuri nu este acceptabil, iar <aptul căsuletul> ar i combinarea părţilor corpului este uşorde respins, căci aceste combinaţii ale părţior snt

numeroase şi de multe eluri A cărei <părţi> şi ce elde combinatie ar trebui să se considere că este inte-ectul, sau snsibilitatea, sau acultatea dorinţei ? otaşa de ciudat este ca suletul să ie proporţia ames

tecului, pentru că nu eistă aceeaşi proporţie namestecul elementeor ce constituie carnea sau osulSar ntmpla n acest caz să eiste mai multe sueten ntre corpul, dacă <toate părţie lui> provin dinelemente amestecate şi dacă proporţia amestecului<ar i> armonie şi sue149.

Actft

nu înt oamo

Amonacomna mopopoîn nc

cpta



62 ARSOE

al €l€ f - -o- r€ )a ap lj€bOAO )aov ra a-v ArW -l v( l v

5 ( L ( €l val ' TO-€POV OUV o AOr� €<l v 1 IuX1, 1

.

0jaIOV €-€POV -l ua €l V€-al -Ole j€P€l v;-l b -€POV <lAa UO -a j(€ 1 )a -v ArOV, )a a -€POV b

u Ior €l v apa -ov 0rOV €-€POV -l -au-a

" ' uj€V OUV €€l -Olau-ae aoplae €

€l V €-€POV1 \UX j(�€w, -( b1 TO-€ eja -� ap)L

val valP€ -al )a - -Oe AAOle j0p(Ole -oou p b -00le (€P j aov -v jop(wvuv €l, l v u b Ar j(€, -( l v o <{€(p€-al U OAl0

5ZC

Q

( 5 l -l j€V ouv apjOVlav OlOV - €l val

UV o-€ )xAW €Pl<p€{al bAov -V

pvWV )a-

j€ b )lV€{al )a{€p30 " _

Q€lOj€V, €l, )al l V€l v €auv, OlOV lV lal

jv € t l -o-o b l V€{al - IU L a b ou OlOV -€ l V€l{al )a-a -OOV aUv

AOr-pOV b OP€l€V v -le €P a(

A

1

w l vouj€V, €e -a -Olau-a aOae <aj€V0 b ra V uV AU€{al a(p€l v, {app€ v

A Q " c

Q Q

Q

O lal, -l oprl

al -€ )al a av al)a 8aVO{al -a-a b v-a l V€le valbo) V QV {€( -le aV lV€{al -c

' OU) €l v avar)alOV € rap )al o-l jala

-o AU€{al 1 a(p€l v 1 8aVO€{al l V€le ,

)a xaov l V€{a( -l -o-wv, - b l V€{a( ( ,

" 1 ,

"

_

Q

-l v UO U, OlOV -o oprl

al 1O€{al - V )apb(av b l V€{al , - bblaVO€{al -l -OlO-OV ( 1 €PV -l,



PRE ULET r 3

Această obiecţie iar putea i adusă şi lui mpe-docle50 căci el spune că iecare dintre aceste părţi alecoului reprezintă o aumită proporţie să ie oare

sul tul această proporţe sau alceva care apare lanivelul părţilor5 ? Pe urmă, oare prietenia să ie cauza 0 uni aeste nplător sau al unuia care respectă oproporie? ar această retene52 nseamnă proporţie sau atceva, n aara proporţiei 53 ? Aceste <opinii> conţin, aşadar, asemenea diicultăţi54 Dar, dacăsuletul este altceva dect amestecul de ce anume piere,

simultan <cu pieirea> esenţei cărnii, şi esenţa altorpărţi ale vieţuitorului55 ? Pe lnă acestea, dacă suletulnu este proporţia amestecului ( de vreme ce <nici> iecare dintre părţi nu are sulet56) ce este ceea ce piereo dată cu desprinderea suletului57 ?

ste evident din cele spuse că este imposibil ca suleul să fie asemeni unei armonii sau să realizeze o

mişcare circulară58 Dar, precum am pU59, el sepoate mişca prin accident şi chiar se poate mişca pesine n măsura n care se mişcă n <corpul> n care seală, ntruct acesta este pus n mişcare de către suletDar el nu posedă deloc miscarea locaă

Întrebarea dacă suletuse miscă ar avea mai multsens dacă ar i luate n considerre următoarele as-

ct Căci noi spunem că suetul se ntristează şi sebucură, resimte curajul şi teama, pe urmă că se n

Hh

urie, că simte şi ndeşte. ar toate acestea par a inişte mişcări, şi de aici sar putea crea impresia că el

se mişcă, deşi acest lucru nu este necesar Căci, dacămai ales ntristarea, bucuria sau ndirea ar i niştemişcări, iar iecare dintre ele ar i mişcate, iarmişcarea este rodusă de sulet (de pildă, uria şiteama sar

mobiliza datorită inimii, ndirea prinmişcarea aceuiaşi <oran> sau a atuia 60), ar nsemna

cc

Conczuetu nue ncaoca

Doacompaconez



4 ARITOTL

-oV b jC( V€l - jV )c- <opdv -l VWV )lVOjVWV, - b )C- AAO(WlV OC b )C €P A6Ţ, - b AŢ€l V pŢ(€Cl

V V jOlOV ) E - AŢOl V UVC € V 1 00j€ V A -lOV Ţc We j AŢ€l VV V A€€ V 1 jcvdV€l V 1 blCVO€Cl,AA -v vPWOV

r

-o-o b j G )€( v � l V€ U &

AA

'

- jV jP L €lV o-€ b C €€lV, OlOV j€V Cle

WVb, b vdjve )€(v -c V -Oe P(Ole l V€le 1 jovde.

_

I 5

vo €Ol)€V €lV Cl OlC -le OC)C o <€P€Cl. jdAlC Ţc €P€-

� - ŢPC jcp€We, VV b €P -V (W jC(V€l Ţc AdOl P€A

A

u

(

- OjjC-OlOVl, Ol

CV W€P )Cl O V€€ - ŢPce O - V v -l €oVvCl,

_

I I

CI €v

CC P

€V j Cle )Cl VOle )Cl -OVO€ V b )C - €WP€ V jCPC V€-Cl AAOU -l v

)

€W<

€l P0j€VOU, Cu-o CC €e €l V. -o

blCVO€Cl )C lA€ V 1 jl€ V O) l V €(vo d, AA -o -o ov- € VO, € vo L

€€ . blO )Cl -o-o <€l P0j€VOU o-€ j V0V€U€lo-€ lA€ O Ţc x€(vo v, AA -o )O vo, 3

_

I

COWI V O

vo lWe €lO-€POV -l )Cl CCe l V. _

I

'

l l j€V OUV OU OlOV -€ lV lCl TV V,

CV€Pv -o-WV b A j l V€ -Cl , bov

0 c OA b -V pvWV AOŢ-c-OV - AŢ€l V Pl jv VCl V V l vovc-v dp€l Ţc C-Oe bVC-C p-c jv -



EPE FLET r 4 4 34 5

atunci că, dintre aceste mişcări determinate, unele sntdeplasări, iar altele alterări <ae unor orane> Dar cali-tatea si modul <acestor miscări> ac obiectul alteidiscuţi6 Însă a sune că suletul se nurie este ca şicum cineva ar sustne că suletul tese sau construiesteAr i mai bine să e spună că nu uletul resimte ila,nvaţă sau ndeşte, ci mai derabă omul prin inter mediul suletuui62 Aceasta nu nseamnă că el eistămişcare, ci <nseamnă că mişcarea> ajune uneori pnăla el, alteori porneşte de la el de pildă, senzaţia porneştedinspre anumite <obiecte către sulet>, pe cndreamtirea63 peacă de la sule către mişcările saurestuie64 alate n oranele de simţ

nsă intelectul are a se ivi <n om> ca o substanţă65 şi

ar

a n i ritor l sar utea dstruemai cu seamă

datorită slăbiciunii bătrneţi, dar, de apt,acest lucru e petrece la el ca şi cu oranee de simţ66Căci, dacă un bătrn ar primi un ochi bun, el ar vedeaca un tnăr, astel nct bătrneţea nu nseamnă oaectare a suletului, ci a celui n care el se ală, aşa cumse petrece la beţie şi la boală. ar ndirea ca şi contemplarea decade cnd <un oran> interior sa corupt,

desi <intelectul> este neaectabi ndirea discursi-vă67, iubirea sau ura nu snt aectări ale lui, ci ale<corpului> care l deţine, n măsura n care l deţine68De aceea, cnd corpul piere, <intelectul> nici nu şi maiaminteşte69 nici nu mai iubeşte pentru că acestea nuerau ale lui, ci ale com

usului

care ai rit, pe cnd

intelectul este ceva mai ivin

si este n a ctat7

30 ste asadar evident din cestea că suletul nu semişcă daă el n eneral nu se mişcă, este evident cănici pe sine nsuşi nu se mişcă Dar, dintre celeenunţate, de departe cea mai lipsită de sens esteairmaţia că suletul ar i un număr care se mişcă esine7 Cei care susţin acesea pain la primele

Autonomntec-tu

uftu,număatomotono

ct]



9

ATOTEL

) O l vE{l Uja( vov-c (blC b ) -OÂŢl V CV Pl { jv ŢC P VOCl

r jOV l VOUjEVv, )Cl UO -l Vo, )Cl ,, '

'

L

CE )al lC<OpOV OCV; ŢCp El l V-l))C l V, blCPEl V bE -l b E( <C l vEcv ŢPcjjV (EOV olE V l ŢjV bŢpajv, )C l -v jovv l VEl ŢPCjjCov-Cl ŢCp lŢj jov l {l V OCb b Pl { � u O l )C {l V

El -l b Pl {jo jV C Â -l Pl {jvL jov, ÂE( E-Cl ăÂÂo Pl {j - b <u-)C -v wv OÂÂ blClPOVC )C O)Ev cv uV El V - (bEl .

LElE b v o{V blCPEl V jovc ÂŢEl V

Wj-lc jlp )C Ţc ) -V Op( -ou

<clp(wV C ŢVWV-Cl l ŢjC, jvov b jv- V, Cl [-l ] V c- - jv l VOV - b L l VOUjEVOV, wEp EV - UVEEl ou ŢCp blC -o

jEŢ{El blCPEl V jl)p-l Ujc( VEl - ÂE_I

î î

r

EV, C O-l OOV lO CVCŢClOV El VCl -l -olVOV -c jov. b V - - )lVOV

L L L u, )Cl EV -w Cpl {jw, WE ou -o Xl VOUV )Cl

L ) L l VOUj€VOV u, cÂÂc -o lvouv jOVOV €VbEE-Cl b b jov -c VCl bE ŢcPEl V - v c 8a<o - ăÂ,

lj b jovc8l -( ( blC<Op ÂV_I

E; E j OUV El V E-El al €V -w wjC-lj0v )C l l ŢjC(,

- c- OV-C l

L Lj0v )C{El ŢC ] v l Ţj î

r

)Cl O -l )WUEl

€V - Cu- El VCl, E0 )Cl



EPE FLET 4 4 35 4 23

imposibtăţi att din consecinţele <ideii că suletul> se 09a mişcă, ct şi din cele proprii aptuui de a spune că el este

un număr. Căci cum ar trebui să ndim că o unitate se

ală n mişcare, şi datorită cui şi n ce el, deşi ea este ărăpărţi şi nedierenţiată 72 ? Căci ea ar trebui să seierenţieze, dacă este mişcătoare şi mişcată Pe urmă, eispun că o linie n şcare enerează o suprafaţ un punct <n mişcare enerează> o linie Dar mişcăreunor unităţi vor i, atunci, nişte inii, pentru că un puncteste o unitate care detine o poziţie. Atunci şi numărul

suletului ar avea un oc şi o poziţie73 Pe urmă dacădintrun număr ar i scăzut un alt număr sau o unitate,ar răne aunci un număr dierit, n timp ce numeroaseplante şi animae secţionate continuă să trăiască şi sar

1 0 părea că au acelaşi sulet n sens seciic74.Sar părea atunci că nu ese nci o deosebire ntre a

numi <suletele> unităţi sau corpuscule 75, căci dacă

<atomii> sferici ai lui Democrit sar reduce la nistepuncte, dar sar păstra cantitatea or, n ele sar ivi pe deo parte mişcătol şi pe de altă parte mişcatul, ca şi ncazu unui contuu, pentru că dierenţierea omenită

I nu are oc datorită mărimii sau mici mii, datorităcantităţii76. De aceea, ar trebui să eiste un motor alacestor unităţi <ale suletului>. Dar dacă ntrun

vieţuitor miscătol este suletul, aşa va i şi ntrunnumăr, aste nct suletul nu va i miscăor si misca, civa i doar mişcător. Însă cum de ar ptea i l, awnci, ounitate ? Căci el ar trebui să se deosebească prin ceva de

0 ceelalte <unităţi>, nsă ce deosebire are o unitate

punctuală, n aară de

oziţia lui77 ? Aşadar, dacăunităţile, adică punctele din corp ar i dierite <de celedin sulet>, atunci att unităţile <suletului ct şi cele alecorpului> vor i n acelaşi loc, iar unitatea va ocupa loculpunctului. Dar ce mai mpiedică eistenţa n acelaşi loca iinit de multe <puncte>, dacă ele deja snt două78?

mnteconta ueno

cae]



9

8 ATOTEL

ujC(V€l b, )C{P EOj€V, D jV c

AŢ€l V Oe j l A€Oj€pe CV l {€l, b, €p Plo l V€{C( lV

ue, (blOV OOV. E€P Ţp l V

u V C V {cvojVW jcl, L L _ CVŢXClOV €V W CUW bUO €l VCl wjcc, € wjc _ L L _ _l 1 u Ole b Cpl { jOV A€ŢOl V, €V jl

l Ţj OAA l Ţje, )C v jC uVL€lV € j blCPWV le Pl{j ŢŢ(V€Cl)C AAo le v CPov V jcl L

l ŢjWV jCl V€l € l V€l{Cl 0 0v UO ouPl { jo )C{€P )C )Pl ov c Cj€Vl V€ v ( Ţcp blCP€l <c(pce AŢ€l V jlPC 1jOVbCe j€ŢACe, 1 AWe jOVbCe €jVCej<oPWe Ţc VCŢXCOV l V€ V ov _ L L

l V€l{Cl cce.

O b jACl V e c )( Vl V )cP {jv c € jC(V€l )c OAA €PColac u Ţc jvov pljv u MVCOV



EPE FLET 45 4 24 3 9

Căci si ucrile a căror loc este indivizibil snt indi vizibie. ar dacă punctele eistente n corp reprezintă

numărul suetului, sau dacă numărul punctelor din

corp este suletul, atunci de ce nu au suet toate corpurie ? Căci sar părea că n toate eistă puncte, şi ncăiinie 79 Apoi, cum ar i posibiă desprinderea punc

0telor de corpuri, dacă iniie nu se divid n puncte 8 ?

vPrecum am spus, pe de o parte, <Xenocrate> ajune

să reia <ideea că suetul> ar i un corp subti , iar pede altă parte, să <enune> o ciudăenie proprie82,asemeni spusei lui Democrit că <suetul> este mişcat de

<suet. Căci, dacă suetul se ală n tot cou dotat cusensibilitate <şi> dacă el este un anume corp, atunci ar inecesară eistena n acelaşi <loc> a două corpuri. Darpentru cei care susin că el este un nmăr, ar i necesarăeistenţa mai muor puncte n unul sinur, şi prezenţasuetului n orice corp, de u cumva ar apărea <n vieui tor> un număr dierit, şi anume deosebit de

punctele eistente n corpuri Atunci rezultă căvieuitoru este pus n mişcare datorită număruui, aşacum spuneam că l ace să se mişte şi Democrit Cedeosebire mai eistă atunci ntre a spune mici seresau unităţi mari, sau, n eneral, unităţi care semişcă ? Fiindcă, n ambee cazuri, mişcarea vieui torului trebuie să aibă drept cauză mişcarea acestora 83•

<Aşadar,> cei care compun n aceaşi lucru mişcareaşi numărul ajun la aceste <consecine> şi la multe altelede acelaşi el Nu numai că deiniţia suletului devine

o gmnteconta uno-cae

Sunu et unmă



ATOTEL

R R

/C

c /OOU' €l'al aAAa Xa cUJ . 0' €ll� l€lP€l€' X A6you OOU 5 xa pra tU l'al, oo' Aorl

/ _

Q /

M

/ / v)/

J0 1 l� ' IUT , a aa "Olau"a·v , / /

c /

_

QW€P rap €O€' po€po', O Jav acal

/

c

plO €

aw'p' w' apa€Jvw' xa O

0 pval n' uV, J' Xl 'lxao'€<va'o Xl '€ ' a, l Ja A€

/ / /

oJ€p€ao' T o awawao' W' aAAw'.aa b Op € xa €'l€� €l,€AaJ €' A€al laal

/ , / , A€al o W' O €lW' auv €l 'al rOl J' rp, ' 'a € ' 'w', v

/

C

R

/5 xal €xao' r'Wpl a'arxalO' cU

.

al'€l ', , /

/ / ,

OAAa xal abu'aa w AOrW l €'al rapVWp€l' JoW OO', €P € n' uv praa l '€ ox l J'aaa OAA xa €pa AAo' b €lpa

, _

Q

, / O'

aplJ0' Ţ €X ouw' € W' J€' OU' €l '30 v / )/ /

' ,

€xao' oUW', €W rl 'W€l ' 'u' xal

)-

Q / Q

, / / " "

ac av cal aa o cu'OO' l 'l VWpl € T _

Q / / _

Q / _

Q ac

al, OO' l 1

€ T a'

PW ap T

40a o'; JoW xa AAO lO' ' U'w' / , / Vou rap Oou' €0'a a o€la OUW' €xa

O' AA ArW l ' xa U'€l xa€p c�

C

-

Q

/ xal J X o ooU' WV €l €

5 ' €P'Ol� 'O' w 06 ' X J€PW'A€ Vl rA, apa H<aOlO C

I

)

/

, /L

c

/

O€a a €'O'O. O ' OU' 0< D €'€l 'al



SP SFLT 5 40 14 4 0 6 1

astel imposibilă, dar şi proprietăţile <sale>84 5 Fatul este evident entru cine ar ncerca să indice

pn această deiniţe aectele şi operaţiile 85 sule-

tului, de pildă raţionamentele, senzaţiile, plăcerile,tristetile si attea altele de acelasi el. Asa cum ams

us

ai nainte 86, nu ar i uşr nici ăcar să leicim pornind e la asemenea <criterii>

istă, aşadar 87, trei moduri tradiţionale potriitcărora a ost deinit suletul, unii au spus că el este0 mai cu seamă cel care pune n mişcare, pentru că el se

mişcă pe s ine nsuşi 88 , alţii că el este corpul cel maisubtil89 sau că este cel mai necorporal dintre <toate>celelalte90. Am cam lămurit care snt diicultătile scontradictile acestor teorii. Rămne de cercetatn esens9 se pune că el este constituit din elemente

i susţn aceasta pentru ca <suleul> să simtă5 realităţile ş să le cunoscă pe iecare; dar astel ei ajun

,

n mod necesar, a multe lucruri imposibile raţional.Căci ei presupun cunoaşterea asemănătorului prinasemănător92, ca şi cum ar presupune că suleul seidentiică cu obiectele. Dar <n realitate9> nu eistădoar <elementele>, ci şi multe altele, mai derabă uneleineinte numeric, adică cele care rezultă din aceste<elemente94>. Să Fr supun m, aşaar, că suletul cu

30 noaste si simte < m nt l >

din care este alcătuit iecare ditre aceste lucruri. Dar cum va ajune el săcunoască sau să simtă un anumit ntre, de pildă ce esteun anumit zeu, sau un om, sau carnea, sau osu ? i totaşa despre iecare dintre cele

comus ,

căci elementelenu le alcăuiesc oricum pe iecare dintr acestea, ci după

0

o anumită raţiune şi o anumită com oziţie, cum spuneşi mpedocle despre os pămîntu primit în dîn

5 curile pieptului ău rditr duă din cele opt părţi del trălucitre N eti 9 ir ptru def

Hephit i tfel u năcut lbele e 96 Deci, prezenţa

Un nouctru:emn

Sfeu-mn nu

cunondvduu



2 ATOTL

T Ol €a ' u, € J xa l AOl 'OC xa €l� WPl€ a xao' T ,

c

, /_

Q

)_

Q

/ ,0J0l TO OTOU' TO' av

v

PWO' OU €', € J, /

c U 2

c

/ _

Q

0 XC UT €'€al TOUO OTl U'CTO', OU '€ A€l ' T� a Op€l€' € '€l' ' uD A 1 'PWO�; J0W xa a'

"_

Q , c

, "xal TO Jaao'

TO' aUO' TPOO xal €PlT' ăAAW'

/ Tl OAAa A€OJ'ou TO T

Ja '€l a T J' T€ Tl , T ' Ol' xa Tl a ăAA' T' 8alp€€l' XaTOPl'5 / / / / O€P0 € aa'TW' €al

U OU; a OUOX€ XOl ' 'TW' i'al Ol €a p O' a

/ / /TW' OUl W' , €X TOUTW' J0'0'; OU l 'X€lXC T' AAW' xao'; 1 <OU xou

'O 'al Ol€a xa pc lba�, G' T' / / / , , 0

U' U'€Ta'al; €al apa OO' xal OlO'xa Oa AA M'aTO' X T' TO O TOl €W' OC i'l xa ' O bAOUl' X 'TW' aT T€ xa TOla T€paUJa €l

/

Ac

, , / "

-

Q , ,

TOO' xal TO <a'al J€' aa€ €l'al TO / _

Q / _

Q

C , /OOlO' UO TOU OOlOU, aa' al TO 0J0l0' / , / / c/ ,TOU 0J0l0U XCl l '€l ' TW 0J0lW TO 0J0l0' TO5 '€al €l ' xa

LXl '€al Tl

a J0W� b xa T 'O€' T€ xa l 'x€l 'OAAa Opa xa u€p€a O'T TOA€ ' xa€p €OXA, � TO� WaTlX TOl€Ol� xaa wp€Tal, xa,P, 0W ap-up€ T '' A€ a p

L L



ESRE SFLET 40 7

elementelor n sulet este inutilă dacă ele nu conţinşi anumite proporţii şi o combiaţie. Căci iecare<elemet> şiar recuoaşte atuci asemănătorul dar

nu osul sau omul, de nu vor i şi acestea prezete nsule. Or, nu mai este nevoie să spunem că acest 0 lucru este imposibil. Cine oare sar ntreba dacă

există n sulet piatra sau omul ? La el stau lucrurileşi cu biele şi cu ceea ce u este biele, precum şi cualele 97

Apoi, deoarece iinţa are mai mule semniicaţii 98,

pent că ea semniică iiviualul catitatea calitateasau oricare dintre celelalte cateorii care au ost dja 5 distinse99, oare suletul constă din toate sau nu? Dar

nu sar părea că elementele st comue tuuror <cate-oriilor>. Oare <suletul se compue> atuci doar dinacele <elemete> care aparţin substaţelor ? Dar cum leva cunoaşte el pe iecare intre celelalte ? Sau se va

spue că iecare e şi are elemetele şi pricipiileproprii di care est alcătuit suletul ? Atuci el va i0 catiate, clitate şi substaţă. ar <sueul> u poate

i o susaţă alcătuită din elemeele catităţii, ără cael să ie o catitte° Aşaar, cei cre susţi că<suletul> este alcătuit din toate <elemetele> nmpină att aceste <diicultăţi>, t şi altele e acelaşi el20 .

Pe urmă este ciudat să se spuă că asemănătol nueste aectat de asemănător, dar, pe de altă parte că ase-mănătorul este at simţit, t şi cunoscut prin asemă

5 nător202 Căci ei susti că senzatia nseamnă a i aectatcu ceva şi mişcat, i la el şi (nirea şi cuoaşterea.istă nsă multe dicultăţi şi iconveiete n a spue,precum mpedocle0, că iecare lucru este cunoscutpri itermediul elementelor corporale şi raport cuasemăătorl Drept dovadă stă ceea ce vom speacum204 căci tot ceea ce ţie doar de ăm couril

. nucunotecategol

nu anzaţ



4 ARSTTEL

30 l V O� v V alV A , oov40 V€pa P€�, O€V V€al OX€,

O v 0WV XaOl Px€V.

l b X v pv ăVOla A€WV �V€l P€l V€al V a V x,OAA b V0€l va a AAa UaV€l

5 b l€bOXA€ € xa POVaov ival V€V· VO� a v Ol €WV V o VWPl€ ,

.

'

_

Q , / / ,V€X0, a va

ava €X avwv ap

€Xaov.lAW € bl V av o ava uV€ va, €b V 0l Ol €OV X Ol€O V A€VWV vwv vaaov p / o €l V €V l l VX€l V l va ava Op€l€ b ăv l� xa O VO

OlOV a· A a OlX€ € Ol€a, XUPl�aov b X€ vo UVOV, O V b u iva l XP€ ov xa ăpov bvaov·buva€poV b l o vo €AOOV a oov

, / , / ,€ val PO€V€aov xal XUPlOV xaa < v, a 5 b O € <al pa V VWV ival.

v€ b xa l bl VWP€lv xaV€al va V UV X V Ol/

/ , /€WV OV � aUv, xal Ol o Xl vlxwaov,

o € AOUl u. o€ a av €va va Xl Vlx <aV€al a0 iva l va Va v wv xa ov xaol

/ / bOX€ € auv 0VV wv Xl V€WV Xl V€ V u ov 0W b xa Ol v vov xa

" � / /o axOV €X wv Ol €WV OOUl v . <al



ESRE SFLET 5 4 10 0 b 23 5

JO vieţuitoarelor, de pildă oasele, tendoanele, părul, nu l o pare să aibă vreo senzaţie, astel nct ele nu le simt nici

pe cele asemănătoare, chiar dacă aşa sar i cuveit205.

Apoi, iecare ditre principii va avea mai multăinoranţă det ţeleere, căci iecare va cunoaşte unsinu lucru dar va inora multe, adică pe toate cele-lalte Inseamnă că, pentru mpeocle, zeu}2° este ş cel

5 mai lipsit e cunoaştere, căci doar lui i va lipsicunoaşterea unuia dintre elemente, şi anume ura07, ped cele pieritoare le vor cuoaşte pe toate, căci

iecare intre ele este alcătuit di toate <elementele>.Pe urmă208, care este eneral motivul petru careu toate iiţele au sulet dacă toate ie snt un element,ie snt alcătuite ditru element, ie di mai multe, iein toate? Căci <iecare> trebuie să cunoască ie u

0sinur <elemet>, ie pe ele, ie e toate.

Sar mai putea să riica ntrebarea209 cie le ni-ică, de apt, pe acestea ? Căci elemetele par să aibărolul materiei, nsă cel mai de semă este acela, oricarear i el e apt care le reuneşte. otşi u poateeista ceva mai uteric ca suletul şi care să l stăp-nească, şi este că mai cu neputiţă să eiste <cevamai puternic> ca intelectul Căci, pe bună dreptate,

5 el este cel născut mai nti şi stăpn natural, chiar dacăunii spun că elemetele st cele dii intre realităţi.Dar nici cei care spun că suletul este alcătuit dinelemente iindcă el cunoaşte şi simte realităţile, nici ceicare <susţin că el este> cel mai mobil, nu se reeră laorice el e sulet. Căci u toate cele care au sensi-bilitate au şi mişcare, pentru că sar părea că uneledintre vietuitoare snt imobile du

ă loc210, chiar dacă

0

sar părea că, dintre mişcări, su etul oeră vieţuitorului doar deplasarea. Acelaşi lucru se petrece şi cu ceice alcătuiesc in elemete intelectul şi sensibilitatea,

4couc

gno-ranţ

5 conducla panph

6 prind

un noupnpunfcator

7 nu ree loric u



6 ARSTTEL

'€al a € <u ' o J€ova [<0Le i ] _

/

/

/O

, Xal W' WW' a Oa la'Ola'» / C

/ / 5 OUX €€l' €

l� xal aua awp€l€ xal

€ ' 'o' l u, Jo xa lX', 0 ow AOl€V xaAou €P u O €P A O€Jl

oo O"€ xa o v oî� llXO� xaAv0l� €l A a n' ' o AOU / / / > /€l€Val a'a€oW', €p0J€V" UO W' a'€W',

30 O o' € o <mo� oo UJa '€l ' O4 ' ' v0l, € J a vaO'·oo AA € 0 O €lA.

€ b b€ n' u' X ' Ol €W' Ol€ ',O' € 'w' la'' a €Po' JP / / / €'a'l€ €auo € Xl '€l v xal o

'lX€J€'0' a ra €€ xa a xa 5 XaJAo' l 'O€'· xl a J<o' xa'v b XaAo' O auo O€ o€O� .

Ka ' AW l '€� an' J€J a <al ',€' Xa aA a AP €''al oo

0 €l l 'a opa l 'a a

a' ' J' l UP oa u o Ol€l o', €' € Ol JlXOl� xal aua €AlW'' OOl� 'al oxoa; l €l€ 0 ' l�xa l ' a" ' pl u ' o0l� €AW' xa a"awpa. Ua'€l

0J<opW Oo' xa aAOo'· xa a

A€l o' p ' pa ' apaAO/ / / 1 5 jW"€PW' €O l , xal -o J A€j€l' wa u�



ESRE SFLET, 5 4 10 24 41 15

căci sar părea că platele trăiesc ără a lua parte ladeplasare sau la senzaie, iar dintre ieuitoare, celemai multe nu au ndire. Chiar dacă cinea ar

concede asupra acestor aspecte şi ar presupune căintelectul este o parte a suletului2 1 , şi tot aşa ncazul sensibilităii, tot nu sar reeri n eneral laorice el de sulet212 şi nici la ntreul sulet213

De acelaşi <neajus> este aectată şi doctrina aşanumitelor poeme orice24, căci ele spun că suletul,iind purtat de nturi, intră din uniers prin

respiraie <n corp25>. Dar acest lucru nu se poate30 petrece n cazul plantelor şi al unor animale pentru· l că nu toate respiră26 ceea ce au omis susinătorii

acestor idei.Apoi, dacă suletul ar trebui alcătuit din elemente,

totuşi el nu ar trebui <alcătuit> din toate, pentru căeste suicientă una dintre pările unei contrarietăi

pentru a putea judeca att despre ea, t şi despre ceacontrarie Căci prin linia dreaptă noi o putem cuoaşteatt pe aceasta t şi liia curbă Reula este decisiă pentru ambele, să liia curbă <u are aloare dereulă> ici pentru sine, ici pentru cea dreaptă217.

nii au mai spus şi că <suletul> este amestecat n totuniersul, şi poate că de aici şi hales era de părere că

toate snt pline de zei218 Acest lucru conine nsă aul mite dicultăti. Căci de ce suletul din aer sau din oc nuproduce u eui tor, ci <l produce suletul eistet> namestecuri, iar <ieuitol> pare a i mai bine realizatn ele ? Sar mai putea ntreba cinea de ce suletul dinaer este mai bun şi ai apropiat de nemurire det celalat n ieuitoare? n ambele cazuri se nmplă nsăcea ără sens şi neraional. Pentru că a spune că oculsau aerul este un ieuitor ace parte dintre lucrurile neraionale29, iar a u spune că snt ieuitoare cele

Corolrorfu

8 nu renevoe deoelentl

Thale ipanpihiul



8 ARSTTEL

'O OO'. OAa€ ' b OXa V 'al n'uV ' TOOl� Tl T AO' TO J0pOl J0€lb� T 'axaO' aTO� A€l V xa n'

uV J0€l TO 0pOl 'al, T OAaJ'€a Tl TO €PlO'T ' TO� 0l� Jtu a T '€Tal b o J' P blaJ€'oJ0€lb, b u 'o J0l0 J€p, T J' Tl

a €l bAO' Tl , T b O p€l . 'a " /xalO' OU' a' 0J0l0€ € 'al J €'uap

/ /

€l' €' OTU' J0Pl TOU a'To av€p' o' X T' p'w' � OT€ T l '€l ' €l u b X T' 0

l €WV 'al OT Xl '€al an' xaA 0A A€al . € b l '€l ' u

-

Q

/-

Q

/ c

/

/€Tl )al TO aa' al T€ xa Oo a l

', €Tlc

"

_

Q

"

R

/

î

_Q

/

î

(

TO lU€l ' xal OU al xa O alp€l '€Tal b xa XaT TO' X'l� TOOl� u, Tl b a T€ xa XJ xa

L / / V / v<ll OT€P0' OA u OUTW' XaO'€l, xa P' T )a a'J€axa Xl 'oJ€a xa T' ăAAW' XaTOV OlOJ'

/ , / / V T€ xaL aoJ€', J0pLOL €T€POL €T€pa xaL TO' b T€' TL 'L OTW' T' v xa

/ /

/ LL'

al ', xaL ao T aL TLOVOL b TL '€� J€pL' a', xa ăAAW

, / " / / L

J€' VO€L' aAAw b€ €L UJ€L ' TL OU' b OT€L

U'€L n' U' J€pL UX€' o a bT € bOX€ a To'a'O' JAAo' UT Ja U'€L ' €AO O' bLa€ TaLxa €al. o' T€' TL Ja' an'



ESRE SFLET , 4 1 1 1 6 b 9 9

nzestrate cu sulet este ără sens. Părea nsă căpresupoziţa eistenţei suletului n acestea provine din<ideea că> universul este omoen n părţile sale Dar

atunci cei care sustin acestea ar trebui să admită că sisuletul are ărţi moene dacă, <entru ei,> vieţu0

toarele nsu ţit se nasc prin aptu că este preluat nvieţuitoare ceva din mediul nconjurător Iar dacă aerulepirat este omoen, dar suletul nu are părţi asemă-nătoare, atunci este evident că o parte a <suletului> seva ala n aer, pe nd altă parte nu Deci, suletul trebuie

sau să ie alcătuit din părţi asemănătoare, sau să nu seale n iecare parte a universului220.Pri urmare, rezultă din cele spuse că nici cunoaş

5 terea nu aparţine suletului datorită aptului că eleste compus din elemente, şi nici aptul că acesta semişcă nu este un enunţ corect şi adevărat22 1 • Dar,dacă att cunoaşterea ct şi opinarea şi sensibilitatea

aparţin suetului, pe urmă năzuinţa, deliberarea şi neneral dorinţele, apoi dacă mişcarea locală este.0

b

cauzată pentru vieţuitoare de sulet,a

oi creştereamatritatea şi pieirea, oare iecare dintr acesteaaparţie ntreului sulet ? Oare noi ndim, simţim,sntem mişcaţi şi le realizăm pe iecare dintre cele-lalte prin ntreul sulet sau iecare <operaţie revine>

unor părţi dierite? Iar viaţa se ală, oare, n unadintre acestea, sau n mai multe, sau n toate, sau eistă o altă cauză <a ei> ?

nii spun că <suletul> este divizibil şi că printro<parte> are loc ndirea, iar prin alta dorinţa222. Dar cemai ţine suletul laolaltă, dacă el este n mod naturaldivizibil? Desiur, nu corul, căci dim

p

otrivă, sarpărea că mai derabă uniică suletul d ct corpul,pentru că el se distrue şi se descompune cnd<suletul> l părăseşte Aşadar, dacă ar mai i altceva

sriuţiafacultăţilosufltului

ufleuleseunifcator



8 ARSTTEL

0 l€ , X€ vo Al tu. S€€l SAl v XX€ vo € v €POV V 1 OAU€P. € C

�

,

_

Q

, ( 1

.

' c , €V Ţp €V, l l oux

€ xal �

U €V €

S €PlV, Al v o AŢ €l uVOV€ VO, xa OW S P€ll v €lPOV OP€l€ S I v l xa €P V 0pWV

5ah, VI €l Svl v xOV v al€ ra r A tU v uV€l, pox€l

� X WV OplWV €XOV uV€€l v l OU w

OO S I OlX€V buvw OOV ra PlOV 1L

o vo uV€l , aA€V x Aal <aV€Tal0 S x <U Sllpo€Va v xa V wv

Lla v vwv W v UV OVa tUv S€l € xa pl x€pov Ţ V0pWV l v €l xa Xl V€ al X OV /

/ , ' ' e

.

�

L

Q

, )/

€l lVa poOV € la IOlV, 0 V aOOV prava Ţa ox Ol v € €l V V

, , 1 L

t /<l V aI OV

OV €V €xa€pw WV OplWV5 aV VUP€l 6pla tU, xa O€l S l v AAAOl xa A , AAAOl v W o

L LWPl Va,

SI A tUD u Slalp€T

o OlX€ S a r v O UO p tUL l €l val OV rap au XOl VWV€l xal L

0 xa <u, xa a V wp€al l p, l v SI oUV v€u a€l.



ESRE SUFLET 1 1 10 0 81

care iar da uniae, aunci acesa ar i mai cu seamăsuleul Dar ar rebui să ne nrebăm iarăsi dacăacesa ese unul sau are mai mule părţi Căi, dacă

ese unul, de ce nu ar i şi sueul nru oul unul ?Dacă ese divizibil, raţiunea va rebui să cerceteze ceanume i dă uniae, şi sar naina ase la inni

Ar puea nsă cineva ormula o nrebar şi n

0

privinţa părţilor acesuia, şi anume ce puere are iecareasupra corpului. Căci, dacă nre suleu uniică22nre corpul, urmează că iecare dinre părţi uniică

ceva din corp Dar aces lucru pare cu nepuinţă, căciese reu chiar şi să ne imainăm cum şi cărei părţi i vada uniae ineecu22• se eviden că a planele, cşi, dinre vieăţi, unele insece răiesc după ce au ossecţionae, ca şi cum ar avea acelaşi sule n sens spe-ciic, iar nu n sens numeric Căci iecare dinre părţiare senzaţie şi posedă o vreme o mişcare locală ardacă ele nu supravieţiesc, nu ese nimic ciuda, penrucă ele nu maj au orane prin care să şi păsreze sareanauraă225. nsă oae părţile sueului sn nu mai

puţin prezene n iecare pare <a corpului> şi snomoene una aţă de aa şi aţă de nre <sulel>una aţă de ala iindcă nu sun separabile, şi aţă de

nre sule iindcă e nu ese226 divizibil. Sar păreacă şi n plane principiul ese un anumi sule, căcinumai el ese comun a animalelor, şi planelor. ar

w <suleul> poae i separa de principiul sensibiliăţii,dar nici un <vieţuior> nu are senzaţie n lipsa acesia

Părţsutuu prţcorpuu



BIBIN B

a

4 2a T jv S "v "€ov aaS€Sojva€ uX W l v S € aX

/ / c

/ /

1

.

aVwj€V €Wj€VO oa " € uX a5 " av 1 O va r a yOj€V S

/C / / /

c

Ţ€V €V wv ovwv V Oav au 0/ (

U

(Q ( /

Cj€V �UV o a

auo OU € €€OV

c ,

,

�

�Q

,

/

.

j0V al a 1V

1 Ţ a

a ov o"wv S jV 1 Svaj S V€X€a a oo Sl X " 0 jV 1 " S €W€ V /

c

/

1 "

�

, /al jal €Val O a wja"aa "o"WV < aa Ţa v WV / c

/

/

aa wv lWV a j€V €X€ W1V a

O X€ wv S rOj€V v Sl ao "oV

5 € a a V a < V € v jalV j€XOV W oa v oa SC ( Q

/

c OU"W WUV €1 €€ €l al wja al

"OVS€ wv Ţa XOV O v 1 ja uXo r l V a O€l jVOU ja

c ( ( / u

jaov � UO€j€VOV a U



CAA a a

Să lăsăm deopate227 cele tansmise de naintaşi

despe sulet şi să o luăm iaăşi de la ncepu, stră-duindune să delimiăm ce ese suleul si care ar i

5 cea mai enerală deiniţie228 cu privire la el Noispunem că ubstanţa este un en unita al celor ce

nt229, iar un <sens> al ei ese maeria, care n sine nuese un individual n aul ese orma şi specia,porivit cu care se roseşe individuaul. Al reileaese cel <realiza> din acesea20 Materia ete

0 poenţă, iar specia ese ac (şi acesa n două sensuri ca şiinţă <posibilă> şi ca exerciiul ei acua}2 )

In cea mai mare măsură corpurile pa să iesubsane, iar dinre ele <mai ales> cele naurale22Căci acesea sn principiile celorlalte2 Da, dintecorpurile naturale, unele au viaţă, altele nu auNumim iaţă hăniea prin sine, creşteea şidescreşerea2 Astel, nteul corp naual cae ia

5 pare la viaţă ese substanţă, n sens de substană

compusă Deoaece şi corpul ese ceva anumi25,iindcă are viaţă <neamnă că> nu el ar i suletul.Corpul nu ace pare dinre cele <rosie> despresubiec, ci mai derabă el ese ca subiec şi materie26

ensuriessţi

Cp

naa u



84 ARSTTEL

, AvaŢxaov ăa V uv oav va b a <O buvE WV XOV.

b Oa VEXEla OOOU ăa a V

EXEa. a b ArEa bX V

�Q

, O l EWE V. <aVEov OUV O V ra XE v V UXV xa V xa ŢO v &vOrOV b v ro; EWE v b b XE v xa L

/ ,

/

EVErEV· 0Ea bE rEVEE E OU auOU

. b UX v VEXEa a <O buvE WV XOV. OOOV

, , , / U

.

E o av T OraVOV. orava E xa a W <UWV/ L . t , /E aa aVE aa OOV O <UOV E

aOU aa b EOV xaO· b a a &vOrOV· ă<w ra E

V v. € b Ovv uX bE rE v & VEXEa a

<UOU OraVOU xa o bE E v € V uX xa a

E uS V V xa a uS I W V / U

t U EaOU UV xa O ou U O ra EV xa O

va E EOVa rEa U VEXE VK �Q

/

U/

1 .

/

aOOU

EV OUV Ea E V UX·

/ ,

/ .

/ Oa ra xaa OV 0rOV OUOE

O Vva OWb a xaE V /

L L . t / ,oravwv <OV V wa OOV EE· V EV, ,

/ / ra av O EEE E va OUa auOU xa UX OO XWE b a O &

/

I / .

/ /

EE

V a 0WVU vuv E EE.



ESRE SUFLET , 2 6 85

Aşadar ese necesar ca suleul să ie subsanţă ca specie a corpului naural avnd n poenţă viaţa2 ar

subsanţa ese ac, aşadar ac a unui asemenea corp

ar acul se spune n două euri ca şiinţă <posibiă2 8> si ca eerciiu ei acual se sel ca că<suleul ese <ac n sensul şiinţei <posibile>

Cci somnul şi veghea sn sări ale suleului iarveghea corespunde cu eerciţiul acual al şiinţei, pecnd somnul cu apul de a avea <şiinţa>, dar ără ao pune n ac iinţa <posibilă>, n ordinea devenirii,

ese primordială, n cazul aceluiaşi <individ>29 Deaceea, suleul ese acu pim al copului nauralavînd ca poenţă viaa20 Aşa ese cel care deţine

organe21 Organe sn şi părţile planeo, dar cuotul s imple, ca runza care cuprinde nvelişul rucului, sau ca nvelişul care cuprinde rucul Rădă-cinile corespund gurii, căci amndouă cauă hrana

Dacă însă rebuie să spunem ceva general22 despre nregul sule, el ar i acu prim al corpului nauraldoa cu ogane2

ar din aces moiv nu ebuie să cerceăm dacăsuleul şi coul sn una, aşa cum <nu cerceăm dacă>ceara <ese una> cu amprena <din ea>2, şi nici <nucerceăm> n general maeria iecăruia şi pe acla a cui

maerie ese Căci unul şi iinţa se spun n mai mulesensuri, <dine care> cel mai imporan ese acu25 Aşadar, sa arăa n sens universal ce ese

suleul subsană n sens de ormă26 Aceasanseamnă ceea ce ra penru a i27 penru un anumicor

aşa cum corpu ar i, dinre insrumene (depildă, un topor28), ce naural Căci ceea ce erapenru a i a oporului este esenţa29 acesuia, şi acesta ese suleul Dacă nsă acesa era separabil, nu maiera aunci un oor dec rin omonimie Dar e,

d

nttdntrsulet şcorp

utul nţ



8 RSTTEL

/ / ' / (ou ra OOUOU W Ja O v € va xa oAr UX A <O OO XOV , ( aXv V€W xa a€ €V €au

€W€ v b xa V J€v b€ €X{V€ ra V o {aJ OV UX V aO L

ara Oa {aJO a V rOV20 o b {a € O€ O /

� /

( / (

/OU O<a V OJWVUJ xaa o

{ V xa o r€raJJV b€ b a€ v

JO OU O V Ja vorovra X€ J J OW OV Ja d{xv

)/ L

25 OOUOV € b€ ou O aO€O V UXV vJ€ V € v OV b Jaxa o xa buvJ€ OOVb Ja JV

(

(

OUV J xa oa OUW xa €rrO V€X€a b xa bVaJ O / (

1

/

c

c

/ ravou

UX O

wJa O UvaJ OV a

€ {aJ xa € UXxa Ja ov

L JV ov O v UX XW O

/ /

/

wJa J€ va au € J€€U€V5 ox ăbAOV VWV ra V€AX€a V J€V , " ' ,

)

/

�

Q

/€ V auWv ou Va €Va r€ O €V WU

c

q

/ /a

OJ V €Va wJa V X a. €

b ăbOV € O V€X€a O Ja 1

u

/ /UX W€ W OOU. U J€V OUV au

0 bW{W xa 1r€rp<{w €P UX·



ESPRE SUFLET 2 17 1 1 0 8

de ap, ese un opor Căci suleul nu ese orma şiceea ce era penru a i al unui anumi corp, ci alunui asemenea corp turl, care are n el nsuşi

principiul mişcării şi al săriiar ceea ce am spus rebuie cercea pe părţi Dacăochiul ar i un vieţuitor, suleul ar i vederea lui25Aceasta ese esenţa ochiului, adic <subsanţă> n

sens de ormă Ochiul ese maeria vederii dar, dacăaceasă <vedere> lipseşe, ochiul nu mai ese <ochi>dect prin omonimie, ca şi ochiul de piar şi cel

desena251 ar ceea ce <sa sfus> despre părţi rebuiereţinu cu privire la nreu corp al vieţuiorului Opare se raporează la ala to aşa cum nreaa sensi-biliae se raporează la nreul corp sensibil, al cuianume ese252. Dar <corpul> care şia pierdu suleul

nu ese o iinţă n potenţă asel n să ie vie, ci acelacare are <sule> Căci săna si rucul snt unaseenea corp n potenţă Preum sn tăietura<oorului> şi apul de a vedea <al ochiului>, toast l

şi vehea ese un ac, pe cnd suleul ese cavăzu şi ca poenţa oranului Corpul ese o iinţă n 3 a

poenţă, dar aşa cum ochiul ese upila şi văzul, toasel vieţuitorul ese corpul şi sul ul.

te clar atunci că nici suletul nu se poae separade corp şi nici unele părţi ale lui, dacă ar i natural separabile Căci n cazul unora, acul ese al părţilor<corporale> Dar pe alele nu le mpiedică nimic,deoarece ele nu sn acele nici unui corp25 Apoi,nu ese limpede dacă suleul este acul corpului as-el sau dacă el ese ca şi corăbierul penru corabie25Aşadar, suleul să ie deinit şi schiţa n acese linii

sumare.

Analogasutulucu dr

Păţ

sepailşi nespaal



88 ARSTTEL

€ S WV a<wv J <avww SrV€a a< xa a V rOV ŢVW J€OV €aOV OW r €{€ V €au� · o ra JVOV S€ V VrOV SOV € €O V wv rOU

5 V xa V a VUX€V xa J

<a V€{a . vv S € U€Ja{ rO

/ t / ( / WV oWV € v· OOV € V o €arWVJ O/ ( /

Q

/ /

(OV €€OJ€ OrWVO € a O UOV oS OOo O r O uJ€JaO SrW V €arWV J €€O rJaO r€ OV

rOJ€V OV XV aV€ � €SW9{a uov O ou v €Oa S O €rO Jou x V Ow / /

v

/ t €vuaX JOVO !V auO <a€V OOV VO/

�Q

/ / ( / /a V xa a xaa OOV €V a OV xa <{ € xa a

xa <J€va a € v <aV€ara V aO XOVa SVaJ V xa XV Oa

t

/

<

/

'

�Q

/

R

/V aUV € a <V aJaVO

/ / / /aa O €VaO OO OU ra avw J au<

/ /

( / / / a aW

OUa

OJO € aJ<w xa av a € <€a € xa S O W &0 SVal aJ€ v XW€{a S OO



ESRE SUFLET, , 2 41 a 1 1 89

II.

Fiindcă evidenţa şi ceea ce poae i cunoscuraional n mai mare măsură provin din cele ce snobscure, deşi par mai maniese255, rebuie să ne srăduim la rndul nosru să reorienăm256 asel cerce-area> despre sue Căci enunul unei deiniii nurebuie să clariice numai sarea de ap, aşa cum ac

1 5 cee mai mue dinre ele, ci rebuie să conină şi să

evidenieze şi cauza De ap, enunurie deiniiilorsn ca25 nişe concuzii. De pildă, a nrebarea> ceese cvadraura? răspundem> eaiaea dinreun drepunhi echilaeral şi unul oarecare Dar oasemenea deiniie ese ormularea unei concluziiÎnsă cel care spue despre cvadraură că ea ese des-copeirea unei medii proporionale, enună cauza ei258

Să spunem, aşadar, păsrnd aces lucru caprincipiu a cerceării, că deoseirea dinre nsulei şinensulei ese viaa. Desi ermenu de> viaăare mai le acceii259, chiar şi prezena uniadinre acesea nrun subiec ese suicienă>penru ca noi să l numim viu, de eemplu inelecu,sensibiliaea, mişcarea şi repausul locale, sau

mişcarea relaivă la hrană, sau pieirea şi creşerea260. Din aces moiv, chiar şi oae planele26 1 par să ievieuioare, căci sar părea că n ele se ală o poenăşi un principiu de aces el, daoriă cărora ee deincreşerea şi descreşerea porivi unor direciiconrare Căci ele nu cresc n sus ără a crese si njos, ci n ambee direcii n acelaşi el şi n aesensurie262 , şi ele se hrănesc şi coninuă26 să răiască pnă cnd şi po procura hrana Aceasă acuae>poae i daă separa de celeae, nsă celelae nu po

Mtod studu şundn

Facultţlultulu via

Plantl hrnre



RSTTE

, )

/

i i \

/

i i

/2

/

V WV WV UVOV OUOU UV

V V e VOe V€v b v vwv·€ rc Oe X€l bVle ă1 tuX

3b V ov v bl V Xv cV X€le , b <v bl V l V · rc l vo€V Ov 0VXvc b l V rO€V O V

5 VOV d€ b V X€l l V € b €mlV bVl XW€l - d€We r v)

i i

_

/

(

_

i

/

CWV c WV mOV ro V o 0

OV lOV - tu o €V €X€l b c vc V€l V mlV _

/ / /lV €XOV l 1V V €K€0V OUWV u€V €OV O€V

v b OV W VV l V rtUX v VWV OWV X OOlell € d1l bCV01l l V

/ \

/ U / ) , 1

/€l 0€V UWV €OV €l UX 1 0lov tu lOV €OV OWe Vl

5 .XWlV rW VOV 1 W € V l vwv

/

/ /

OUWV OU X€V lb€l V €Vl b€ lV €X€l lQ€ rc v uV Vl bllO€VV€ V XW €V WV O � V e tUX V€€X€ V leV W u bUV€l b €lWV O

0 €V € e blO - tu

U vv V VWV V e bl€ VOVle· r l V €OV V €V X€lx Vl V xc 0V b l V



I

ESPRE SFLET 2 413 32 b 23 91

i date n lips ei, n cazul iinţelor muritoare264Acest apt este limpede n cazul plantelor, căci ele nuau vreo altă acultate a suletului

Aşadar, viaţa revine vieţuitoarelor datorită acestuiprincipiu, nsă animalul <este viu> n primul rnddatorită sensibilităţii Căci şi despre lucrurile care nuau mişcare şi deplasare locală, dar au sensibiitate, spu-nem că snt animale, nu doar că snt vii265. n privinţa

5 simţului, toate au n primul rnd pipăit. ot aşa cumacultatea hrănirii poate eista separat de simţultactil şi de orice alt simţ, tot aşa simţul tactil poateeista n lips celorlalte simţuri. Numim acultate dehrănire acea parte a suletului la care partcipă şiplantele, nsă toate animalele par să aibă simţul

1 0 tactil266. Vom spune nsă ulterior din ce cauză li sepetrece acest lucru iecăreia dintre ele267

Privitor la aceasta, să ie precizat acum doar aptulcă suletul este principiu pentru cele dej a enunţate şică este deinit de <acultăţile> de hrănire, sensibilitate, ndire, mişcare Oare iecare dintre acesteaeste suletul sau o parte a suletului? ar dacă esteparte, este oare separabilă astel numai după deiniţie 5 sau şi după loc268? Nu este reu să nţeleem unele269

dintre acestea, nsă altele contin o diicultateCăci tot aşa cum unel dintre plante, deşisecţionate, par să trăiască şi după ce <părţile> au ostseparate ntre ele, ca şi cum n iecare dintre acesteplante ar inţa act cte un sinur sulet, pe cndprin potenţă mai multe, tot astel vedem că se

20 ntmplă n cazul iecărei <părţi> dierite a suletuluila unele insecte, dacă snt secţionate. Căci iecaredintre părţi deţine sensibilitate şi mişcare după locDacă <au> sensiilitate, atunci <au> i imainaie270 i

aleleş ppăl

Drţa

faclăţlr

epaaafaclăţlr



92 ARSTTEL

/ , )/ C/ ,

.

,)/ _

<VV l OP lV OU V I cle

/

/ ut

) /

jv OU € U Vcrx

25 (c P V - WPx

vwe OV W <cv6v &AA Ol / , / t

/ _

rV POV Vl UO VOV €V€X€l

Xw(l xc &(OV O <cO AO 6l <VPV OWV lO l wl xc Ve < V

/ ( / ) AOrW Ol P <VPV lW rc Vl l

30 POV P C

Vl Ol v (we C v AAWV KOV V

VV V(le V V wV V / ' " / / , ,

a

UPX CU ll VC OUV Ole V6v O C<PC v wV l(vc (v POV lmOv PCA OV C P c Ele UEV V rcXEl e lve (cv v / /VŢlOCV V W EV v6c lX

t ) / / "AErE CEP W ECE AErOEV E 5 V lV v PW rc wv, ) /

_

) /t

t /<EVEl OOlW E Cl

Urll VOEV

V rE( (w l V O 1

O

OWV EV El E Kl UrlEl,

A

'

' / , t ) / P l El l Cl r OlOV EVrEl 0 l V O lVlO

r E r V XOVl ll V

V O lV XEl v Vrl

UX W EV C V6E lVE PW E A6re le &



DESPRE SUFLET, 2 4 24 4 4 93

dorintă. Căci unde eistă sensibilitate, eistă sidurer şi plăcere, iar unde eistă acestea, n monecesar este prezentă dorina27 (Dar despre intelectşi potena contemlativă272 nu este ncă nimic clar Separe că este vorba despre un alt en273 al suletului, şinumai acesta poate i separat, ca şi eternul de coru-tbl274) Rezultă din acesea că celelalte pări alesuletului nu snt separabile, aşa cum spun unii275, deşieste clar că ele se deosebesc după raiune Căci sensiblitatea şi acultatea opinei snt dierite, după cum

a <sunt deosebite> atul de a simi şi atul de aopina276 i tot astel despre iecare dintre cele maisus spuse Însă unele dintre vieuitoare dispun detoate acestea, altele de unele dintre acestea, ir altelede una sinură Acest lucru ace deosebirea dintrevietuitoare Rămne de cercetat mai trziu din ce

1 · 1 cază277 Situatia simturilor este asemănătoare

unele <animale le au e toate, altele e cteva iaraltele pe unul sinur, nsă pe cel mai necesar şianume simtul tactil

<presa> cel rin care trăim ş simim aredouă sensuri, ca şi cel rin care ştm (numim pe de

o parte ştiina şi e dealta suletul, iindcă sunem că

ştim prin amndouă), şi tot aşa <sunem> despre

cel prin care ne nsăătoşim, pe de o arte <cănseamnă> prin sănătate, pe de alta rintro parteanume a corpului sau rin ntreu <corp> Deaceea, dintre acestea, ştiina şi sănătatea snt ormă,o anume specie şi raiune şi snt ca un act al celuil a care poate recepta adică al celui ce poate şti sau sepoate nsănătoşi (Căci actul producătorilor pare a in cel care este aectat şi care este dispus) Darsuletul este cel prin care trăim şi simim şi desă-şurm ndirea mai nti278, ca şi cum ar i o raiune şi

uule lprin "



94 ARSTTEL

.t

) u

( /€l 0 OUX U

Kal O UOKlVOV PlXra ArOV � 0ae Ka 0V v

15 , , .

�

t

u,

' t )) " / O V €l

O € U O € � a<ol V OUWV

t

U

'

t

/ t

.

/

T

V U vale, O € €l €V€€X€a €€l

)/

1

\

/ O � a<ol V €UXOV OU O W V VAla X AA a a lV

a l Oo KaA oAavol V Oe K20 ăvU a val l UX

» / / t / t

wa V ra OUK l wa € l Kal la

/ ( / / /

OUO V Wal UaXl Kal V Wal OlOUKa OX P l POV e a Poov /

_

t /

/ /aUv OU

V lOl Ov€e V l Vl Ka lWKa P O <al V 0VOU O "UXv a "UXV OW r Val Ka Ka ArOV· KU

25 ra VAXa V UVl PXOVl Ka / U

/ / _

U , )

OKl U UKV lV€al Ol V OUV VAXl e l Ka Ar o Vl V XOV / , ) /l val OlOUU <avV K OUWV

r

v UVWV � UX l AXa Oe30 V Pl al, Ka 0V, Oe

/ t / / t /t lVe awv VlOle € la 0V va€le

/_

/ _ / /l 0€V PlKOV alKOV 0PlKOV, Kl VlKV Ka V laVOlKV

YPXl Oe v <UOe PlKV ( / t /" )

'

/ t VOV, e € OUO Kal o alKOV

.

€

_

/ / /

o alKV Kal o 0PlKOV OP �l V ra



DSPRE SLET , 2 41 4 14 b 2 95

o specie, dar nu o materie şi un subiect. Căci ter-menul substanţă are trei semniicaţii, aşa cum am

5 pU279, iind pe de o parte specie, p e de alta materie,

apoi <compusul> acestora Dintre ele, materia estepotenţa, iar specia este actul Deoarece nsuleţituleste <compusul> acestora, actul suletului nu estecorpul, ci uletul este actul unui anumi corp

i, din acest motiv, ndesc bine cei care consideră auul

20 că suletul nu eistă ără un corp, dar nici nu este un crpului

anume corp280 Căci el nu este un corp, ci este al unui

corp anume, şi din acest motiv se ală ntrun corp, şincă ntrun corp de un anume el. Nu aşa cumspuneau predecesorii28 1 <noştri>, care lau adaptatpe acesta unui corp, ără să deinească dinainte cui şicărui el de corp, deşi nu orice <corp> pare receptiv

25 la orice <sulet>. Aşa reiese şi d in arumentul actul

icăruia are loc natural n cel care este n po tenţă şin materia proprie Aşadar, din acestea este limpedeaptul că <suletul> este un anumit act şi o raţiune acelui care are potenţa de a i ceva anumit282

I

Dintre acultăţile suletului indicate, unele <vie ţuitoare> e au pe toate, precum am spus, altele

numai pe unele dintre ele, pe cnd altele numai peuna sinură28. Numim acultăţi 284 hrănirea,dorinţa, sensibilitatea, mişcarea locală, ndirea285

Plantele dispun numai de acultatea de hrănire, pe

cnd alte <vieţuitoare> o au pe aceasta mpreună cusensibilitatea. ar dacă au sensibilitate, au şi acultatea dorinţei286 Căci dorinţa nseamnă şi apetit

aculăileufleului

Diriua

faculilr



96 ARSTTEL

l U U Al T XOl ' r T' W' ' '

l Xl TOT ' T A

"

"t

t ' , )

5 TO U T l UPO' Ol € TUT, l lU TO rc Pl T TP l' XOl ' rc TP rc rO PO UXPO TPTl T 'T 'T TOTW' l < T' AAW' T' KT

10 ��K, Ou{' rcp TPO<' UJ�aAATCl w6- O XPc XU ' Tl T'T' l' ' C l U ' ' O C r

1

t '

t

" " ) "UXOU € XU OlO' Tl TOUTW' l '

l<TO' P T' TPO' '' 5 TOOTO' PW Tl T' 'TW' TO XOl '

<' KC Pl P <'T) t

t

) t

O',

UP' TO' 'Ol€ P

" " " "TUT UPX Cl T TC TO' K 'TlO' "

t '

" tTPO € Cl TO 'O' T l 'O , ') v Vv PWOl l l T TOUTO' TP0' l' T TP0'

A

;

t 0!

\O' U' OTl TO' UT' TO' ' l!A6r T T OT ra lXc T TrW'O' l T OT'T UX T P' r'Ol TO &V T' TW' Ar Ol ' D l ' l' l ' l c

T OW T P'l UX5 l rA' ' T' Ol '' A6r' TOTW' TPW' D O' Tl TW'



DESPRE SUFLET , 414 3 26 9

şi năzuinţă şi voinţă, dar toate vieţuitoarele posedăunul dintre simţuri, adică pe cel tactil Cine re sen-zaţie, resimte plăcerea şi durerea, areabilul şi dezare-

abilul <vieţuitoarele> care o au, au şi apetit, pentru că el reprezintă dorinţa areabilului Aoi, ele mai au şisenzaţia hranei, căci simţul tactil este sesizarea hranei,iindcă toate vietuitoarele olosesc alimente ucate siumede, calde şi reci, iar sesizarea acestora reviepipăitului, pe cnd celelalte lucruri sensibile <sntsesizate> numai prin accident, căci nu ajută cu nimic

hranei nici sunetul, nici culoarea sau mirosul, pe cndsavoarea287 este un el de pipăit Foamea şi setea sntdorinte oamea este dorinta a ceea ce este cald siuscat: iar setea <este dorinţ> a ceea ce este rece iumed, pe cnd savoare este ca o delectare288 <produsăde> aceste <calităţi> n privinţa acestora vor trebuioerite lămuriri mai trziu289; acum nsă să spunem că

vietuitoarele care au simt tactil au si dorintă Persistăo eclaritate n privinţ imainaiei, da ea va icercetată mai trziu290. Pe lnă aceste <acultăţi>,unora le aparţine şi acultatea mişcării locale, pe cndaltele mai au şi acultatea ndirii discursive şi intelect,ca de pildă oamenii şi, dacă eistă, vreo <iinţă>asemenea lor sau de un ran mai nalt291 .

.'0 Prin urmare, este evident că deiniţia suletului292are o unitate asemeni <deiniţiei> unei iuri eometrice29, căc n cazul acela nu eistă nici o iură naara triunhiului şi a celor care i urmează, tot aşacum aici nu eistă nici un sulet n aara celor mentionate294 Sr putea nsă realiza o deiniţie comuă aiurilor care să se aplice tuturora, dar ea nu ar i

ro-

rie nici uneia dintre iuri ; n aceeaşi situaţie se ală şi suletele enumerate Dar, att n cazul acestora, ct şi nl celorlalte, este ridicol să căutăm o deiniţie comună

Suf furmr



98 ASTTL

/t

/Z

) OVTWVll 0r, O

Kaa OK€lOV Kal)/

) / av

l

a<€Vae OV OOUOV aa

X€l €P V XWV Ka Ka

tX· € rap V W <€ TePXl bveJl " / ) / / ) 30 €v €l € wv XaWV Kal l WV , 1

/ / / )UX OlOV €V €arWV €V l rWVOV, €V

_

_

/ KW mlKOV

u U / /Q Ka €Kav €OV le Ka1

,

t / / _ / _

/UX, lOV le <UOU Kal le avPWOU lOU

5a l va av <€ we XOl/ - , ) K€m€OV av€U €V ra mlKU alKV K l v· KO Xw€al mKV Oe <UOe Al v v v mlKO V AAWV wv Oa PXl

5 < v V AAWV PXl OAA ra V

/ /

1

/ / ) V OU 0lV OU aKv XOl v OU C

t

{lV Ka V lKV v Xl , / /

'

»

-

Kaa OV K VlKOV a OUK Xl· €€alOV

t

,

/

'

t

/ t €

Kal€aXla 0rlOV

KalaVOlav· Ole €V

ra PX AOr v <av OOle Ka

, / tt

/ U a0la ava Oe

€K€l vwv Kav, al 0 AOrl AA Oe V O <ava a

a v l v P €WPlKO VOU � / � U ( , / /€€ Ar Ol €V OUV €Pl wv KaAr o Kla Ka P UX AV

lVKaV V AAva P WVKl al Aa v Kav av v



DESPR SUFLT 4 414b 26 415 14 99

care să nu ie

ropri nici uneia dintre realităţi, <n locsă căutăm>, lăsnd deoparte acea deiniţie, specia lorindivizibilă295 şi caracteristică Dar ntre cazul iurilor

eometrice şi cazul celor privitoare la sulet eistă oasemănare mereu termenul anterior este continu t nposibilitate de cel posterior, att n cazul urilora eometrice, ct şi n cel al animatelor, aşa cum triunhiul se aă n pătrat, iar hrănirea n sensibilitate

Aşadar, trebuie să cercetăm n iecare caz ce el desulet are iecare, aşa cum este n cazul plantei, al

omului sau al animalului. rebuie să cercetăm si cauzapentru care <acultăţile> snt ntro asemenea erie296.Căci, pe de o parte, sensibilitatea nu eistă ără hrănire,dar, pe de altă parte, n cazul plantelor, ea este separatăde sensibilitate La rndul său, ără piăit nu estă niciunul dintre celelalte simţuri, dar el estă n lipsa celor-lalte Căci multe dintre vieţuitoare nu au nici vedere,

5 nici auz, nci miros Apoi, printre cele care au sensibilitate unele au, dar altele nu au acultatea mişcăriilocale n ultimul rnd si n număr oarte mic snt celecare au raţionament şi ndire discursivă Dintreiinţele pieritoare, cele care au raţionament au şi toatecelelalte acultăţi, dar nu toate cele care le au pe iecarel a dintre celelalte au şi raţionament, ci unele nu au nicimăcar imainaţie, pe cnd altele nu trăiesc dect raţieacesteia Ct despre intelectul teoretic, <el necesită> oaltă arumentare297 Prin urmare, este evident căstudierea iecăreia dintre aceste <acultăti> este oarteproprie298 şi299 pentru <deinirea> sulewlui

V

Aşezarea erie afaculă�lr

a dCine urmează să realizeze o cercetare a acestor la c<acultăţi> trebuie să ale ce este iecare dintre la fcultţ



1 ARSTTL

o" € "V XOvWV € "V ăWV

-

'

'

U , - t€l "€l v � X lV "l €OV U"WV OlOV ' _<

<

"l "o V0lOV "o "lOV "o €"lOV,,

'

" o"€V €"l " OV "l "o VO€l V l "l "odV€cl "€l l "V Uv€WV l (

'

€V€€ll l l

€l� ov0OV €

0 " OU"W� "OU"WV l o"€c " V"l€l EV l

_< '

" €WEVl, €l €€lVWV w"OV V Ol lO

t - ll l V cuV "lV, OlOV €l " l

d0 V0"oQ€ "OV € " EVV€ €"OV €l UX "O� ăOl� X€l , Ol vo V� l uX,

_<

1

( -

U t "5 V UX€l "o l V €l V €

€VVl "T Xl

<l""OV "V WV "Ol� l V '

" I l

l W" V €V€lV U"0 - U t - V €X€l, "o Ol l €"€OV OlOV U"o, OV €V

OV <UV <UV V "O € "O €OU5b L t €Xl V T UVV"l V" €€l VOU 0€€

U U "l , l €€l VOU €V€ c€l O €l "

t U

t

<l V "o ou €V€ lOV, "o €V ou, "o € ov Ol VWV€ V UV€ "O € "O €OU uV€X€, l " V vX€l "V <c

5 l L , ( ,_

-t ' t

t

"WV "U"o l €V l l V lV, TUV"l

€"X€l V OV, Ol VWV€ "c, " V OV'

l t

"

I

t

"o OV, l lEV l oux cu"o I OlOV cu"o,,

_<

- U

U

lW €V OUX €V, l l EV uX "o v " d" "c"c OX l 0



ESPRE SUFLET 4 4 5 5 11

ele ş apo să le studeze astel propretăţle30 ş cele-lalte301 <aspecte> ale lor ar dacă trebue spus ce esteecare dntre ele, de pldă ce este <acultatea> nte-

lectuală, sensblă sau nutrtvă302, ar trebu spus n-ţal ce sînt îndirea ş simţrea, căc actele ş ăpturlesnt anteroare dn punct de vedere loc poten-telor303 Dacă este a a, atunc trebue studate ma

0 nt obectele acestor <acultăţ>, ar în prvnţaacestor <obiecte> ar trebu ma ntîi să oerm, dnacelaş motv, o denţe a hrane, a lucrulu sensibl

ş a ntelblulu304Astel, se cuvne să vorbm ma n despre hranăşi despre

n rar

3

0

5. Căc suletul nutrtv aparţneşi c lorlat <vieţutoare>, dar este ş acultateaprimă ş cea ma comună306 a suletului, căc prn ea

are loc viata tuturor s ei revine unca enerări solosirea rane

Căci dntre uncţle vieţutoarelor desăvrşite,nrei307 sau care se enerează spontan308, cea manaurală ese nasterea unu alt <ndivd> asemenealor un anmal <aşte> alt anmal, o plantă altă plantă,

astel nct ele să a parte la eerniate şi la divin pe cpo309 Căc toate doresc acest lucru ş ac tot ceea ceac n mod naural n vederea lu, ntrut estă un

sens dublu al scopulu unul ultim ş altu ner-medar3 10. Aşadar, indcă ele nu pot partcpa laeterntae ş la dvn n mod contnuu, pentru că nicuna dintre cele pieritoare nu poae perssta unc ş

ndvdua , iecare ia parte la acestea pe ct poate3 12,unele ma mult ş altele ma puţin Persstenţa nu estea lor, c este ca şi cum ar a lor, <adcă> ele nu sntunul n sens ndvdual, c unul ca spece313Suletul vetuitorulu este cauza s

prncuP

1

4

corpulu Însă cest lucru are ma mules mnicaţ :

Hră

Rcr

Suftcu



1 ARSTTEL

0 X xa 0 lWPlvO PO P€� / " VQ ( / v ( xal ra

O V

l Vl� xal u €V€xa xal a v wv Wwv uX a l

, ( ) / �

/ -

€V uv w� Oa, OV· " ra llOV u €lva ( ) / - - / )l V Oa, 0 € V Ol� l €l val € v,a xa u uX l UV€

15 )/ / (

/ t

OV" r v X la

<av€v xal uV€€V uX a· €P ra o VO v€x uO€, v av POV xa <l�, xa

l v a A OO"OV V O� O� u xa" < v· va ra " <lx a"a uX rva, xa€ "v v, O"w

,. ,. 20 xal a wv <uwv, €v€xa u V"a·

t

/ ) '

lW�

€v€xa, " u xal w aa

V xa €V P"OV xa" "OV Vl�,

X· l X€ "O� l v Val� ) ' )

"

/ ' )

c

au €l xl aOlw� xal al� xaa1

/ ( , )/ _

) / .

uXV €V ra all� awl "l� € va25 O€ V€"al V o €"X€l uX,

6a

( / t

/

_<

/00 xal €Pl au

€ xal<l

X€l OV ra <V€l 0 a€"al <l�

P€€VOV, "<€al OV o Ol VWV€W l€A xaA P€ P0

l€�, V a v uaV€l v O� <UO� xwV l uV� l V rV w <

_

<

t

t

' [ ' - al xaa <lv, avw la 0 0 ( ) ) /

-

wau u€ r " vw xal xaw xa a

R

) ) - ) / -av u ra l 0 avw xal x"w xal waV, €aA "V WV, Ow� al



ESPRE SUFLET 4 41 5 1 0 4 6 3 13

astel, suletul este cauză conorm celor trei modurideinite315. l este cauza de la care se realizează maini mişcarea, <scopul> n vederea căruia eistă, r -

cum şi substanţa corpurilor nsuleţite. ste vid nt,deci, că <suletul este cauză> n sens de substanţă,ntruct cauza atului de a i al tuturor este sub-stanţa, pe cnd

aptul de a i al vieţuitoarelor esteviaţa, iar cauza şi principiul acestuia este suletu16 Apoi, raţiunea <de a i317> a unei iinţe n potenţă esteactul ste limpede, de asemenea, că suletul este

cauză şi n sens de scop, căci aşa cum acţioneazăintelectu1 8 n vederea unui scop, aşa <aţionează> şinatura, ş i aceasta este inalitatea ei Aşa este suletuln mod natural la vieţuitoare oae corpurile natu-rale319 snt instrumentele suletului şi, aşa cum este n

cazul animalelor, tot aşa este şi n cazul plantelor,iindcă ele eistă n vederea suletului Căci eistă un

sens dublu al scopului unul n sens ultim şi altul nsens intermediar Ba chiar şi nceputul de la care are locmiscarea locală este suleul, chiar dacă nu oate vietuitoele au aceasă acultae. Dar si altrarea si creseeaau loc n uncţie de sulet, căci sezaţia parea i anu

25 mită alerare, iar cel care nu are sulet nu are nici sensi-bilitate Aşa este şi cu creşterea, şi cu pieirea, căci nimicnu piere şi nici nu creşte n mod naural ără să se hră-nească şi nmic nu se hrăneşte ără să paricipe a viaă

mpedocle nu sa eprimat corect nd a susţinut

că, n cazul plantelor, creşterea ar avea loc n jos prindezvoltarea rădăcinilor iindcă pămnul ese purtat nmod naural n jos, şi ea ar avea loc n sus datorităapului că ocul se mişcă n sus320 Căci susul şi josulnu au os concepute corect ss şi js nu au acelaşisens pent toate <vieţuitoarele> şi pent ntreulunivers32 1, ci tot aşa cum este caul enru animale, tot

Cca uEmpcd



14 ARSTTEL

l , XP raa ArEl Ea5 xa a O� rOl� OOl� U

, , -XO E� aa" <EEa xa Tl ;c _

/'

laaE ra, E l Eal W

C

I / - /,

1

.

, , - Eal, u El UX, xal " al "lO "u auEal xa <Eal

OE l P <l A da- - , - / 5 )

" xal aE El al xa ra au"<a E"al 0 WW [ " "Ol XEW]

"PE<EO xa aEO, l xa "O� <U"O�, -

/

/

R

- xal E Ol

O� UOaOl

l� a u" El al "

/

c

/ / Era0EO

" E

Ual "lO E W� El, OU A� rE "lO, AA AAO uX

ra " P al� ElPO, W� " -

C / / xa "W E <El UlaEW a"W El

,

_

<

'

/

Ea xal r ErEO "E xal auE"a"a , AA P xa ArO AAO A

E I a al Elxa rE"l EP " arxa lWal

20 P"O <OEal ra P a AAa El- c

- C I 5 ( Er "ou". X

El o

Elal o Ea- aw, a, AA a

Ea"lW 00 rEl E aW EXOl

)

' ' )

'

)

)

/

aa xal a

l rl E"al ra Oa E aW,

)

" ( , u aa a OlO UrlE� E xa "

"C

I

c

- , , 25 al Eal O EEl a "O au OO

)

)

, , Vc. ,O� Elal P, aa E " l

" c

-) " ,

V

c

.

)

, 5, " E u "PEEl

E E OU




aşa snt rădăcinile pentru plante, de vreme ce trebuie5 să considerăm oranele ca iind dierite şi corespon-

dente unciilor lor Pe de altă parte, ce leătură este

nre oc şi pămnt, dacă ele snt duse n direcţii con-trare ? Căc ele se vor dispersa, dacă nu le va mpie-dica nimic Dar dacă touş i ceva le mpiedică, atunciacesta este suleul, cauză a cresterii si a hrănirii

În schimb, unora322 li se pre c natura focului0 ese cauză n mod absolu a hrănirii şi a creşterii,

ntruct el pare a i sinurul dintre corpuri sau ele-

mene2 care se hrăneşe şi creşe. De aceea, sarpuea chiar pr suun că un anume <oc> este orţaacivă a n caul planelor, c şi n cel al animaelor.De ap el ese o cauză oarecum colaboratoare24, iarnu una n sine, căci acest rol i revine mai derabă

suleului Creşerea ocului mere la ininit, attimp ct exisă combusibiul, nsă oate cele alcăuie

n mod naural au o limiă si o raiune <de a i> amărimii şi a creşerii25 Acste lururi snt propriisuleului, iar nu ocuui, şi mai derabă raţiunii <dea i> dect maeriei.

Fiindcă aceeasi aculate a suletului are attuncţia hrănirii, ct şi pe aceea a creşterii, este necesar

2 să tratăm mai nti despre hrănire, căci ea se

deosebeşte de celelalte acultăţi prin această uncţiexisă impresia că un lucru este hrană penruconrariul ăU326, dar nu penru orice, ci numai aceleadintre contrarii care nu numai că provin unele dincelelalte, ci ş i cresc <unele din celelale> Căci multeprovin unele din altele, dar nu toate nrun senscantitativ, de exemplu, sănătatea din boală se

25

limpede că acestea <din urmă> nu snt hrană unelepentru altele n elul acesta, căci apa este hranăpenru oc pe cnd ocul nu hrăneşte apa Aşadar, pe

Teafcuucauă

Traăprin

cnraru



6 ARSTTEL

T� AO� al TaT val O€ Ala TV TT TP€€VOV

av X€l < ra l V T 0l0V T(

_

<

_

) _

-

30 0Ol " < al, aa xal auaV al, TOl�

35

€P 0€V TOaAlV €, T VaVTOV T) ) _ ) ( €aV"W, � aa OVT TOU 00l0U UO TOUOOU v TPV € v €TaAA€l v xa

/ _

'R

,

- ) , ) € al "aA al v €� TO aVTl

) €VOV T TO TaU

€Tl aX€l Tl 1 " UO

TO "P€<VOU, AA "O" � TP,L

t

( - )

,

( ) W€P 0 ° "€"WV O UA, aAA U €€l VOU

( t

R

/

»a" ° "€TWV "aaAA l 0VOV €� €V

r€laV ra� "€POV TV TP T"€A€UTaOV Ol V€VOV T PTO, X€l la<v ă<w, AA v ă€

5 €€V, <"W� V XOl TO V "PV ) )€r€l T €V ra a€m, " €Vav"OV " €vav t

t

Tl "€<€"a €€€V, " 00V "( ,

/ °l W€ <avOV O"l A rOl "l va TPOO<T€Ol xa xa x

€ OV T<€Tal €TXOV W, T0 ) . 1 ) ) . 1

Xv av €l wa " "P€<€Vv, T Xv,

u ) 1

) ) W€ xal TP P UXv €l, xal xa"aU€ "l T€POV " xa aTl

). 1

)

€lal T €V ra OOV Tl TOUXOV, auTlOV,

t

)

/

T T

"l xal la, TP W €l ra V) ) U

lav, xal €Xl TOUTOU €l V €W� av T€Tal , 5 xa r€V€W Ol TlV, O TO TP€0vu, AA




de o parte, sar părea că mai cu seamă n corpurilesimple hrana şi cel hrănit snt <contrarii>

Dar, pe de altă parte, <aici> eistă o diiculate Tra ră

nii spun că asemănătorul se hrăneşte cu asemănă mr toru27, şi că to aşa are loc şi creşterea, pe cnd alţii, asmănărsă spunem astel, susţin invers, anume că un contrariuse hrăneşte din contrariul lui, deoarece asemănătorulnu este aectat de asemănător328, pe cnd hrana produce o scmbare şi este dieraă Dar, n toate cazurile,schimbarea are loc n vederea termenului contrar sau

5 a celui mediu Apoi, hrana ese aectată de ce care se hrăneşte, dar <el nu este aeca> de hrană, tot aşacum nu consrucorul <este aeca> de maerie, cimateria de el, iar consructorul produce doar schim-barea de la repaus la activitate se

im

ortant

de şiutdacă reprezintă o hrană" ceea ce este la nceputul saula srsiul <hrănirii>. Dacă ea ese n ambele cazuri

<hran>, n primul caz n di raă, n celălalt caz die-rată, atunci ambele ar puteai

numie hrană n sens de hrană nedierată, conrariul se hrăneşe prin conrariu,

iar n sens de hrană dieraă, asemănătorul prinasemănăor se astel evident că şi unii, şi ceilalţi seeprimă nrun sens corect, iar n al sens, incorect329

Fiindcă nimic nu se hrăneşe dacă nu participă la Hrănra

0 viaţă, cel nsuleţi ar i corpul, care se hrăneşe n ş ceşamăsura n care este nsuletit, astel nt si hrana esten vederea celu nsuleţit, ia nu ntrun ses accidenta.istă nsă o dierentă de esenă ntre hrană si acultaea creşterii, căci <hrana> corespunde cultăţiicresterii nd vieuitol este considera o anumiă cantita

e, şi este hr

nă cnd <vieţuitol> este considerat

un individual si o substantă33 Căci <hrana> mentine substanţa, care eistă t timp <vieţuitorul> sehrăneşte331 el reaizează şi eneza dar nu a celui care



1 1d13 3DID '13(D,

(13X .D D 3

r. �

:

(

/

/ ,a

JD{!3( 1 ( 1{JD g 4 3{.P 3 (10 (3 (90 g (\

.100v 10130/ \ (10 (3 SD 3 (O3 ( 13 g (03UDg ( Du13 (13 1 uc (0 (3 DO( ( , ) / /

- 1 (OX" (D 01 (0,d o (1"

a

r

/(

' 1

/ . ,

/

' 1

( g D3 p d 'D{.3? D{.D(9g (od(ODD(D (D.D (0(0 (0(30(1 3g O '(0(390( 1 D (O( 1 (, '(O p Dd3X 4 D (d3 D 3. '(1g 13?f

0

1 3 [cd� u 'lD�33� 0

f 'D . (OD�[

� / )

(OX? { ( 0(393d� , g {� 'Xor U� d 1 4 (�-3 (03d (3 O '03d O D D33d D l] / / (0(3,03 O 'Dd

1 133] OD (010 l/ / 7 , u((3 Xr d 4 U3 'CD (O Dt(3O

v '(OD 133d0D.od D(DDov , ,

/ / : / /? \

O OD

133 od u 'D33d 'D . ( / ) /

� (9D ( oX � ( 033d� , g � 'Xr l d1

u ( 13 (03d (3 O '(03 O 1D D3) ' ( " "-3 (0(3 03 O 'Dd 13

°

13 � , / , /

(D( 13 DD( l

- g 0 c (3{d3. 01g ( 133(3 133)/ -D ud

u '(0010 (D (OX3 O (1 , , ) � ' ( h

D ( . D(9g Xd Xr 9D10 tI

I1.(

13 . DvvD

'0�D3 O�D (310 1 l3

J , \

( 'D0 OD ( 1.3 D U

i (0(3,03d O 010



ESPRE SULET , 45 4 16 1 7 36 19

se hrăneşte, ci a unei iine asemănăoare celei care sehrăneşte. Căci substanţa celei <dinti> este dej a dată,şi nimic nu se enerează vreodaă pe sne, ci se men-

ine Astel, un asemenea princiu al suletulu este opotenă de a menine ca atare iina pe care o deine,pe nd hranar ăt şt realizarea acestui apt De

20 aceea, lipsit de rană, <vieutorul> nu poate existaFiindcă există trei <aspecte ale hrănirii, adcă> cel Hea

care se hrăneşe, cel prin care se hrăneşte ş acul ca

tatea hrănirii, aunci acultatea hrănirii" cores pm

punde suletulu prim332, cel care se hrăneşte" estecorpu33 care deţine această <aculae>, iar cel princare se hrăneşte" nseamnă hrana334 Dar pentru că,pe de o parte, este corec ca toate lucrurle să iedenumie după scopul lor, ar pe de altă parte scopul<vietuioarelor> este cel de a da nastere une iinte aseenea lor, atunci suletul prim a i acultatea e

a nste o intă asemeea siesi. Pe urmă, <expresia>cel prin car se hrăneşte" ae două sensuri, tot aşacum este cel prin care se realizează conducerea uneinave, adică mna si crma una pune n miscare si esteşi mişcată, pe cn cealaltă pune doar n işcar stenecesar ca orice hrană să poată i d erată, iar căldura

w realizează diestia, şi de aceea orice ină nsuleită

deine căldură Sa spus, aşaar, n mod schematic ceanume este hrana, iar o cunoasere amănuntită aaceseia va trebui realizată n nişt tratate specile335

v

După ce am deinit acestea, să ne reerim la Snai ntreaa senzaie n eneral Simirea constă n a i pat

mişcat şi aectat, precum am pU336, ntrut ea pare



47a

1 1 ARISTOTEL

i i

,C

, ,apIIOlWl� l� €lval al lV€� Kal 0

JOl O JOOU X€lV O"O UVaV vav, PKaJ€V V O� KaAOU

AOl €P O Ol € v Ka X€l v X€l Oav Ka v d€wv av V€al

-

Q

, C

, ,

all�, Kal la

l aV€U WVW u OlOl V

l v, vv U Ka Ka "v AAWV (

Q Q ( , Ol €lWV, WV €l V all� Ka aua aUJKa OOl�

Â -Q

OV OUV Ol 0 alKOV OUK €l v €V€P i i

C

C

Q

l, aa uvaJ l J0VOV, lO OUK aa al

Q

, "

-

Q ( ,

Kaa 0 Ka"OV u Kal €"al au" Ka au,

.

, ,a€u "OU KalKOU· al€ aa €au" Kal

OV € "0 "O v€A€a U V €lL

" €al AOJ€ lX " T€ auvJ€l KOV Ka V KO€l v Ka vi

Q

>

OJ Kav Ka OV, Kal 0 €V€POV, lX AOl"0 Ka ' ; ' JV

(

( (

,

uaJ l, 1 €V€P€l 0J0l Kal 0

Q

,

,aO "0 "€ uvaJ l OV Kal "0 €V€P€l , ( ,

PW"OV J€V OUV u auu OV" u aX€l vKa "O Kl €al Ka O V€P€ v AWJ€V· Ka

i

,a €l v 1 Kl Vl� €V€P€la l�,a J€V"Ol

Q

( C

,

Kaa V €POl� €lPa aV"a aX€l KalKl V€ al "O OllKO Ka €P€a V" lLl V "O JOOU X€l l

-

Q

, ,

UO "U aVOJOlOU, Kaa €lOJ€V· aX€l J€V2 , " , _

, U " a " aOJOlO, OV

JOlOV €l V



1 7a

DESPRE SULET II 16 1 1 1 1 1

a f o alterare n spun că asemănătorul esteafectat de asemănător dar no am ndcat în ce sensacest lucru este posbl sau mposbl în screrle care

se referă în general la faptul de a acţona la fapul dea f afectat8 Exstă însă o dfcultate prvnd motvulpentru care <organele> de smţ însele nu sînt smţte9 motl pentru care senzaţa nu are loc fără <obec-tele> exteroare de n sensbltate> ar exsta foculpămînul celelalte elemente, cărora le corespunde o

5 senzaţe at prvnţa lor însele, t a accdentelor lorPrn urmare este evdent că sensbltatea nu esteo realtate în act, c doar una în potenţă ar dn acest

motv nu se produce senzaţa40, tot a cum ncobectul care poate arde nu se aprnde de la sne fărăcombustbl4 altmnter el ar arde sngur nu arma avea nevoe de un foc cae să fe în act Dar no

0

rostm faptul de a smţ în două sensur căc spunemcă aude vede atît despre cel care aude vede înpotenţă, de <acum> se întîmplă să doarmă42,precum despre cel care ealzează acestea în actacum De aceea, senzaţa ar putea f rosttă în douăsensur, după cum este în potenţă sau după cum esteîn act4 La fel despre obectul sensbl el este fe

în potenţă fe în act Aadar, să ne exprmăm ma 5 înî ca s cum a f afectat, a f mscat s a f în act ar funul cela lucru căc marea este un anumtact, de ncomplet, aa cum am spuso în altepărţ44. Insă toate sînt afectate puse în mcare deo realtate actvă aflată în act4 De aceea, afectaeaare loc întrun sens dn partea a ceva asemănător, arîn alt sens, dn partea a ceva neasemănător, precum

0 am pU46 Căc este afectat un neasemănător, dar deîndată ce a fost afectat el devne asemănător4

Senaţa nac ş Înpenţă



1 12 ARSTOTEL

lP€OV Ka €P UVJ Ka VA€€a� VV ra A AOJV €P ah l JV ra O lV l (OlJ€V" ) / U C )/ . )

avPWOV €lva O"l O avPWO� W €l/ ) / ) / )/ 1

OVWV Kal €XOVWV €lV €l �

2 ArOJ€V lva v va v raJJa/ / 1

'

/ ) ) /"lKV €Ka€

uWV OU v auv 0OVUVa l V AA JV "l " rV "OlOOVKa

'A , "l OUA €� uva €WP€

/ /

_Q

C

_Q

.

)

J l KWI "wv € W €V

€WPWV €V

/ / ) / AI X l

wv Kal KUPl €l"aJ€V

) / C '

1 /

30 aJO"€Ol J€V OUV Ol PW"Ol a"a

UvaJlV €l30 / [ ) / / / ]a 0€� OV"« €V€rl rl v"al €lOV€«

AA JV l Ja€W� AAOlW€� Ka OAAKl� vaV" J€"aAV €

X€l V

7 v lJ"lKV V raJJalv J V€Pr€ � " €r€ v ăAAOV "Pv

» /1 C

Le

/ ' UK €l aOUV O "0 aX€l

aa "0,

Q

/ c , " ) /c

' /JV

a "l� UO "u aV"lOU "0 WPaJAAOV V"€A€X€ v" " UVJ€l" ' c / U C

c

/ " , )v" Kal OJOlOU u UvaJl� €X€l €

/_

Q

/ )/ )

5€I X laV €WPOUV ra rl V€"al "0 €XOV V €lV, €P OK l v AAOlal � a" raC /

�_

/ ) " U /

1 1l

u

l� Kal €� V

"

I€

X€

la

V 1 €"€POV r€V ) î

î

c

'

)

î

-

î

/

,

-

aIOlW W�

lO OU KaIW� €Xl r lV 0 POVOUV"av POVU AAOlOal €P O

)�

)�

�

) )OK

JOV "avOK

J "0 J€V OU €� €V"€0

A€laV ăr€l V UVJ€l V [Ka] VV,- )

c

I

î

/ )î î

1 C / )Kal POVOUV u lKalav aI €€av €WVU/

/Jlav €X€l VlalOV



DESPRE SULET II 1 b 1 1 13

Dar potenţa actul ar tebu defnte, căc acumneam refert la ele în sne Întrun sens, cneva estetutor în sensul în care no am spune că un om te,

adcă un om face parte dntre ce <capabl8> detnţă dntre ce care <pot> deţne tnţa În <al dolea> sens, îl numm tutor

cel care deţnetnţa gramatc. Dar nu fecare dntr aceta se aflăîn potenţă în acela mod, c unul fndcă genul matera9 <lu> sînt astfel, ar celălalt ntru că estecapabl să practce această tnţă dacă dor t

dacă

nmc dn cele exteroare nu îl împedcă In al<trelea> sens, este cel care tocma cunoate ceva înmod actual, el este cel cae te sgur despre ceva determnat că este un A" 50 Prn urmare, rm do

fnd tutor în potenţă, e devn tuto în act5 ,dar unul întruct el devne altul graţe învăţătur trecînd adesea de la o dspozţe la cea contrară2, pecînd celălalt întrun alt mod, întruct el <trece> de la

> faptul de a poseda artmetca5 sau gramatca, dar nuîn act, la faptul <de a le avea> în act5.Nc fa

p

ul de a f afectat nu are doa un sens ene-ral c e d o parte, <el înseamnă> o anumtă dstru-gere dn partea unu contrar dar, pe de altă parte, <elînseamnă> ma degrabă menţnerea une fnţe aflate înpotenţă de către o fnţă aflată în act asemenea e,întrun raport asemănător celu dntre potenţă act55 Căc tutorul se nate prn faptul de a avea tnţa, aracest lucu fe că nu este o alterare (căc el înanteazăs

r sne însu6 către act), fe că este un gen dfertd

alterare De aceea, nu este bne să se spună desprecel ce gîndete că se alterează cnd gîndete, tot aa cumnu sunem <aceasta> despre un constctor nd con

struete Dec trecerea de la fnta în potenţă la cea înact în cazul ntelectulu al gînr nu este nutăcorect învăţare", c mertă un alt nume58

sensu eşulu

Descerenefacăţ ngenea ()



14 ARSTOTEL

c -

Q

R

O €K UVa l 0V aavv Kal aa

( -

c cOV €lV UO u V" I X la v Kal l

aAlKO l O X€l VLaOv [€P

c

.

15 lPal 1 0 POO €l val aIIO v € a €PlKa la€l� €"aAV Ka V,

u

" "

c I _

Q

- l "a� l� Kal v l V "OU alKOU 1

V P €"aA V€"al O €VVV"av €VVU X€l €P lV Ka" dV€al

Ka VP€laV Ow� A€"al " U _ L

€WP€l V la€€l € Ol OU € a Ol "lKa 20

"

Q

, ( V€P€la�

w € av Kal aKOOV

c ,

, ' _

Q

IO0lW�

Kal "a 0la "WVawv al lOV

l "V Ka K"O Ka" VP€la l� I l "V KaAu a"a I V a

L

"l un

l VOal V a" "aL L L

OAal dV€al I OK I a aKaOV25

a X€lv " d" O "" X€l

30

418a

Kv � ll� "a� v d"V Ka U

_

Q

_

Q I Uv auv a"lav Ol "a a

"a "wvKa €Kaa

-

Q

Kal wv W v aa

€Pl €V u"wvlaaal Kal vOl "I Ka �

Nv lWPW v l AO v" uV €l A€O vu AA V €P Ol €V v a vaal a€ v U "

_

Q

v €V lKl va u €X€l a

lKv€ I vvu av la llal €P a"v "l € Ka €a XPalVaKaV " €l V Ka AAlal L

I _

Q

c

UPlOl� OOl V " alKOV uva l €l v



DESPRE SULET I 1 1 1 1 15

Căc despre cel care, pornnd de la starea deposbltate, învaţă î însuete tnţa de la cnevacare îl învaţă care o deţne în act, fe că nu trebue

enunţat că este afectat, precum am spus, fe că exstădouă modur de alterae, adcă o schmbare în 5 funcţe de stărle prvatve una în funcţe de stărle<pro

ruzs > de natură9. n prvnţa facultăţs nsbl ,

cel dntî60 mod de schmbae este cauzatde părnte, ar cînd <o fnţă> este născută, ea deţnedeja sensbltatea, asemen tnţe6 1

Iar <sensbltatea> în act se rosteste la fel ca s încazul gîndr <în act>6. Ele sînt totu dfete,20 fndcă agenţ actulu <sensbltăţ> sînt exteror,

<de pldă> vzblul sonorul, ca celelalte sensble Cauza este că senzaţa se raortează la lucrurndvduale actuale, pe cînd tnţa la cele unver-sale, de aceea ele se află oaecum6 în suflet De

aceea, gîndrea să în puteea unu <om> atunc cîndel o doreste, pe nd sensbltatea nu depnde de el, c sensbul tebue să î fe dat Este la fel s în cazultnţelo refetoae la lucrule sensble, încă dnacela motv, fndcă sensblee fac pate dntrelucrurle ndvduale s exteroare Dar ocazacunoaster acestora se v ma v s altădată6

Decamdată să lămurm fa

tul că fnţa înpotenţă nu are doar o s ngură semnfcaţe6, c esteW ca cum, pe de o parte, am spune despre un copl căpoate f strat

,

ar pe de altă parte, <am spune la fel>espre un adult Aa este în cazul facultăţsensble Dar pent că deosebrea dntre acestea nuare un nume, e am lămurt în prvnţa lor că sîntdferte s în ce sens sînt dferte, este atunc necesarăfolosre termenlor a f afectat a f alterat"întrun sens strct Căc facultatea sensblă aflată înpotenţă seamănă cu sensblul care se află tocma în

H

Apcaţa suuprcpţie

Rapru

dnesmţu şnlec

Descreea

unefacuă� ngenea (II)



1 16 ARISTOTEL

C

> '

'

, OlOV 0

OV I

1 V I X l )a€P €l al ,

c IX€l J€V OUV UX OJOlOV OV OV

5 , ,, WJOlWl )al €l v OlOV €€l VO

'

l e , -

,€€OV )a

€)av all v €Pl WV V Ar€al " PlX c

'

l e ,

c

wv0 J€V )

aua aJ€V aV al 0

c , R R ' c c c €V )aa uJ O�

.

WV lV 0 J€V llOV c _

'

, -

10 €l v )aa

€ "0 )O VO awv

'c

c

c

'

_ IW

llOV J€V O J V X "al €"P a€l,

_

Q.

_Q

.

c

' aaV al )l €Pl O J V X l aa-

1

,

1

al, OlOV 0l� wJa )al a)0 u )alr� XUJO ' I A€O v] X€l la

,

î

l

,

a� aI €)a r€ l V€l €Pl OU"WV )al OU)1 5 al "l XJa 0 I l AA "

)€XJVOV 1 O 1 OV 1 OT

'

c ca J€ OUV Olaua

I r€"al lla €)a)OlV )(Vl�, p€J(a, pl{J, cxTa, Jr€-_

c

c ' a a Olaua O Jl €l v lla aa

)O va aal� )al ra a l Vl� l� €l V

-

, 1

a

)al l

20 K R R

C

'

aJ al av OlOV € 0

A€U)V €( 1 Âlpo l )a" CJ€1 ra' "u V€al, l A€U J€ OOt

'

_Q

.

C

,

.

' t -OUaV al lO

)al O V a€l OlOV L

UO au WV € )aI aua aWV a c c ,lla Pl €l v aa )al a 1 Ola

25 u)€ d€



DESPRE SULET I 6 1 6 1 1

act, precum am pU366, dar este afectată n măsura ncare nu seamănă cu <sensblul>, char dacă, de ndată

ce este afectată, devne asemenea este ca acela

VI

Ar trebu să tratăm ma nt36 despre lucrle Sens eesensble368 n raport cu fecare dntre smur Lucul prpsensbl ae tre semnfca, dntre care pe două le

numm smte prn sne, ar pe unul prn accdentDntre cele două, unul esteropru fecă sm, ar celălalt este comun tuturoa

l numesc propru" pe celcare nu poate f smt prntun at smţ cu prvre lacare nu este posblă eroarea369 De pldă, culoareaentru och, sunetul pentru auz s savoarea pent gustIn schmb, ppătul are ma mute <tpur e obecte>

dverse3 Dar fecare <smţ> dscerne prvtor la aces-te <sensble propr> nu se nală asu

ra culor sau a sunetulu31 , c asupa natu3 sau a oculu obec-tulu coorat, sau a natur s a loculu obectulu sonor

Aadar, se spune că aseenea <sensble> snt pro Sensepr fecă <smţ>, pe cnd mcarea, repausul numă cmunel, coguraţa, mărmea snt comune33 Cele de felulacesta nu snt deloc propr, c snt comune tuturorCăc o anumtă mscare revne s p

ătulu, s văzulu În schmb, se sune despreunucru că ste sens Sensele

bl prn accdent, de pldă acest alb este ful lu accdene

Dares" el este seszat prn accdent, pentru că albuleste prn accdent acest obect care este smţt3 Dnacest motv, <smul> nu este afectat cu nmc de unsensbl n această caltate <accdentaă>3 Dntresensblele n sne, snt sensble n sens ruros cele

propr, ar substana fecărua dntre smţur seetermnă natural n raort cu acestea36



1 1 8 ARISTOTEL

1

U , c, 1

-

" , c J€V OU €l V 1 0� OU €l V 0POV

PV b XPJ "€ K â DW J V , , _ L , €€ VWVUOV b€ XV€ OV· bOV b€ € OOJ€ PO€ . PDV "l XJo"O b O K " pO K

c

-

V

,30 UO

o

OU 10Ţt

, <

I O € €U"t €X€ "0 l -"lOV "O V PDV . v b XPJ K vKDV

4 o K" vP€V VO K "O" V"O <;· bD€P oX P" ăv€u <w" v " Kou XPJ V <W" ". bl€P <w ov €K"OV "L .

01 l<V �. < � W O (l

5 JV P"D O K " b P"V �

€ V bl D"OV XJ. "OO"OV b "l V P K K O V €P€v· o

Y

.

v WP O P < � I O"l €l � ,<� €VUXO 1 U€V "OU"O� J<O"€PO�

K V bLW " W J"l. < b "lV , L , L L _ _ , OUOU €V€P€l "OU bl<O b<V€�.

L ,

bUVJ€l b€ € W OU € K "0 0" "0 b€ L" - V < OOV XWJ € "OU bl<VO OV €V

c I X l<V � UO 1 OlOUOU OOV "0 L c c VW WJ· K OU UPX€l €V Kl

-UOV. " J€V OU "0 <V � Kl 0 <L Pl O"€ o W� J 0 OO

5 J" O€V L1 v J "l K O"w« 1 OOOU l V POL V v bV€· OU€ b WJ J bUVO €V



0

DESPRE SULET II 18 1 1 19

VII

Aadar <obectul> văzulu este vzblul

Vzbul este culoarea, precum ceva care trebueluat în consderare, dar care se întîmplă să nu abă unnume propru8 Ceea ce spunem va deven clar maales prn cle umătoare <Ma ales9> vzblul esteculoarea, ar aceasta este ceea ce învălue> lucrulcare este în sne vzbl. El nu este <vzbl> în sneprn defnţe, c în măsura în care are în sne cauza de

H a f vzbl80 Orce culoare poate moblza trans-parenţa în act, aceasta este natura <cuo>8 . Dnacest motv, nu exstă un lucru vzbl făă lumnă82,c orce cuoae a fecă luc este vzblă în lumnăDe aceea, trebue să spunem ma întî ce este lumna.

Exstă, desgur, ceva transparent8 Numesc trans parent ceva ce este vzbl, dar nu în sne în sens

absolut, c prntro culoare strănă <de el>. De felulacesta sînt aeul, apa, multe dntre solde8 Dar elenu sînt transpaente în caltate de apă sau în caltate deaer c entu că în ambee estă aceea natură, tot aaca în corpu eten dn zona superoară <a um8>

La îndul e lumna este actul aceste transparenţe catansparenţă86. Dar acolo unde se află ea, acolo se află

întunercul în potenţă8. Lumna este ca o culoare atransparene, atunc cînd transparenţa se află în actdatortă foculu sau datortă vreunu lucru de felulcorpulu dn zona superoară <a lum>, căc în ele seaflă una aceea <propretate88> Am spus, aada,ce anume este transparenţa lumna, căc ele nu întnc foc s nc în general vreun corp s nc emanata89

vreunu corp (căc aceasta ar f, la îndul e, to uncorp), c

r z nţa în transparenţă a foculu sau a cevae acest l, căc este mposblă coexstenţa smultană

Nevoia d

ntr

mdir

Lumin şans

pţ



12 ARISOEL

"W auw €l al OK€l "€ "0 < €aV"lO € val "W6"€l· l b " 6" P� � "ola€ K bla<o "€ bÂO "l Ka "o"ou

aOla "0 < €l .a OK ţ� lJ€bOKÂ 0 "l� ăÂÂ OU"W� €€ W� €POJ€ou "ou <W" Kal rl rvOJVOU O" J€"a � Ka "o €PXo" � b Âaţvov" "o"o r Kaa v "o Â6rou r€aV Ka a "

<av6J€va· lKP JV ra baa"l Âţolăv va"oÂ b ba " ÂavţV€l vJra Âav " a l b XPa" JV

" ,

1

' , ',

1

" K"lKOV "o aouv

ou

"oaov

aouvb " bla<aV� Ka " 6a"ov f " J6Âl�

OW€VOV OlOV OK€ "o KO"€ vov . "OlOU"O "o

v

'

la<aV � J€V aI ou o"av1

v" I X a<a

30 v� ÂÂ "av buvJ€· ra a <l� " JVK6"0� " b < l v

41a v"a b a" V <W" v ÂÂ J6vov €KOU "o OK€lOV wJa· €Vl ra €V J€V "<W" OX "a V b " K6"€l Ol€ ţl v

L OlOV "a UPWb <al vOJ€va Ka ÂaJOV"a

avwvua € "au"a €Vl OVOJa"l OlOV JUK KP K€<aÂa l Xţv Ka Â€b€� Ka ţaÂJo ·ÂÂ O€V "al "o"WV " K€OV XPJa. bl( ( -

V J€V ouv a"lav "au"a oa"a a Ior·

vv b "oo"ov <av€v l v "l " JVv <w" J€VOV ja bl Ka OX "al

av€u <W"· "ou"o ra V au" "o WJa"l € val10 " l VK val "O Ka" vr€aV bla<avo b v"€ÂX€la "O ba<avo <� lV. €OV



DESPRE SUFLE I 1 1 1 1 12 1

a două corpuri n acelaşi <loc> Deşi s e crede că lumi-na este contrariul ntunericului, totuşi nunericul esteprivaia unei anumite dispoziii din transparenă, astel

0 nct este evident că lumina este prezena eii reşesc att mpedocle, ct şi oricare altul carear spune că lumina se naşte şi ajune390 la un momentdat n intervalul dintre pămnt şi ceea ce nvăluie<universu91>, deşi nouă ne scapă <acest enomen39>Dar acest lucru este cotrar adevărului raional sievidenelor <sensibile>. Această situaie ar

uea ă

5 ne scape pe un interval scur, nsă ar i o presupoziieprea tare <să se spună că aces lucru ne scapă> de larăsărit pnă a apus393 Receptorul culorii ese incolo-rul, cel al suneului este insonorul ncolorul estetransparena, precum şi invizibilul sau ceea ce abiadacă poate i văzut, ca de pildă ceea ce pare a i ntu-

necos. De elul acesa este ransparena, dar nu cnd30 este transparenă n act, ci cnd ese n potenă, căciaceeasi natură este uneori nuneric, aleori lumină.

Dr nu toae lucrurile sn vizibile n lumină, cinumai culoarea proprie iecăruia. Căci unele dinre elenu se văd n lumină, ci ele provoacă o senzaie nntuneric, aşa cum snt apariiile purtătoare de oc şi

I 1 9a

5 strălucitoare, deşi ele nici nu poartă un nume unicAşa este o <anumită> ciupercă, <apoi> carnea39,capetele, ochii şi solzii unor peşti Dar ici unuiadintre aceştia nu i se vede culoarea proprie nsă cauzacare le ace pe ele vizibile este o altă chestiune395

ste clar deocamdată aptul că ceea ce se vede nlumină este culoarea De aceea, ea nici nu se vede nabsenta luminii, iindcă esena culorii era aceea de a mobiliza transparena n act, iar actul transpareneinseamnă lumină. Dovada acestui at este evidenă

Cntateieippagăiiuminii

Oiectffcente

Rucuii i a

intmediauui



122 ARSOEL

b "oou <av€v· V r "l� " XOV XPJa, "

1

1 '

€ aUv V0lV OU 0 "al aa "o J€V XW

Ja V€l "0 la<aV �

OlOV "OV a€a UO "OU"OU

b uVXO V" lV€ "al " lOV ra xaÂ "o"O Âr€ l " 0 " ( -

J€V € r€VOl"O €VOV "o J€"a U oaal avxl xa € JJ V " oav · "o"O ra bva"v l V . ov" r "l "o "O rV€a " v a"o V OV "o

w JVOU XP Ja" bva"OV Â€€"al b 20 "ou J€au W aVaraOV "l € valJ "au· €

2

vo b r€VOVOU OX "l x ÂÂ ÂoV €al bl v V OV "av " XPJavaxaOV V <W" a P"a. b V

aJ<O v oa"al xa €V O"€l xal €V <W" xal

"o"o vx " ra ba<aV� "o"our V€"al ba<aV� O b a"� Âro� xa €P <ou xa J�l v oV ra a"v €vov "o OU Ol€ l v ÂÂ V Jxa 0u " J€"a V€ "a b "o"ou "V

Q

Q

aWV

€xa"€ov o"av € au"o "l�

n

" PlOV " 0V f " OV O Ja

30 l V Ol€ . €P b < xa r€€W� X€l

J€V 0J0l ou <a V€ala· l V a a"aV

€POV al bOV " b J€"a wv JVP J b vvuOV· OVV r " a a" V €P " ba<aV�

WJal OU"W " €XOV"l OJV O €V aJ<o"€ POl� X€ "O"O� <aV€"a ra xa " vuba



DESPRE SUFLE 19 1 3 3 123

fndcă, dacă cneva î pune pe och un o bect co-lorat, nu lar vedea396 Insă culoarea moblzează transparenţa, ca de pldă aerul, care moblzează organul

de smţ, fnd în contnutate cu elCăc Democrt nu sa exprmat corect cînd a fost1 5 de părere că, dacă spaţul ntermedar ar f vd39, sarputea vedea dstnct pe cer char o furncă398 Aaceva este mposbl, fndcă vederea se realzazănuma dacă ceva afectează facultatea de smt399 Insăacest <agent> nu oate f doar culoarea văzută

20 rămîne aadar ca e să fe ntermedaul, aa încîtexstenta unu ntermeda devne necesară00 Dacăar exst vdul, depate de a se vedea dstnct ceva, defapt nu se va vedea nmc. Am arătat aadar motvul

ntru care culoarea este în mod necesar vzblă înlumnă Focul este însă vzbl în ambele, at înlumnă cît s în întunerc, ar acest lucu în mod nece

sar, fndc numa graţe lu transparenţa devnetransparenţă0 5 Acela raţonament se aplcă sunetulu mro

sulu, căc nc unul dntre acestea nu realzează osenzaţe cînd se află în contact cu organul de smţ, c,sub actunea sunetulu s a mrosulu, ntermedaruleste ps în mcare ar l, la îndul lu, moblzează

fecare dntre organele de smţ Dar, cînd cneva araeza pe aceste organe de smţ obectul sonor sau3 0 mrostor, nu sar realza nc o senzaţe. In prvnţa

ppătulu a gustulu lucrurle stau la fel, char dacănu pare să fe a va deven ma tîrzu clar motvulacestu fapt02. In cazul sunetelor, ntermedarul esteaerul, pe cînd în cazul mrosulu el nu are un nume,

c este o afectare comună aerulu ape ceea ce este35 transparenţa faţă de culoare, este această caltate

comună a celo două î aot cu obectul mosto

Dmctş vdaîn vd

Intmdau a atsmu



124 ARSOEL

4 "V V X€lV (lV j. ÂÂI b jV) L aVW Kal "WV €WV oa aVa€l UVa"€ljal j VaOV"a. b "La Ka €P

"O"WV "€POV Â€€"a.

�.

b P"OV €P ou Ka KO blOPL

�

� . 1

/ ( , , ) / WJ€V . €"l a

al

"" O 'O<

O j€V ra €V€P-

r€ "l� b b bajl� " jV ra O <aj€V"

.1

/ ) � ) €X€ V O<OV

OOV OrrOV €a "a €X€l V OOVaÂKV Ka a €€ Ka Â€a "l bVa"ala "oO b "V a"o €"a Ka �KO jO a o V€r€L rV€"al b b

0Ka Vr€aV €L V P "l Ka V"l Vl Âr r l V Ooa b Ka Ma"OVV V" r€Val o "€POV ra "OV Ka j€VOV· € 0V P"l € Â r b o rLV€"al V€U <o.

Q€P b LOj€V O "V XV"WV Âr b oa ra Ol€ o la Âr

ÂÂ aÂK Ka a Â€a Ka KOÂa b jaÂK "l Â€ " b KOÂa VaKÂ€l

LoÂÂa Ol€ Â ra j€" PV MUa"o" €Â€ V "o K VV". "l KO€al» )

{

�

�

I

» �

'

. I

/€V a€l Ka"l a

OV OUK €l OU

KPlb

O " ÂÂ bE "€P€V ÂrV r€Va P ÂÂÂ Ka P " a.

"o"O b rLV€"al "a OjV Âr€� b Ka



DESPRE SUFLE 19 1 1 125

· J Se par nsă că anmalele acvatce au smţul mro-sulu. nsă omul anmalele terestre dotate cu resp-raţe snt ncapable de mros dacă nu respră Dar

motvul acestu fapt va f epus ulteror03

V.

Ma nt0, să ne referm acum la sunet la auz Eemente5 Sunetul se a n două sensur ca act ca potenţă0 necesae

Despre unele dntre lucrur spunem că nu sntsnet

sonore, de

lă buretele, lna, pe cnd despre altele căsnt, de pdă

arama toate cele solde netede,pentru că pot produce sunete, adcă ntermedaruldntre ele auz produce un sunet n act Căc sunetuln act este ntotdeauna prousul cuiva n raport cu

0 ceva n ceva fndcă l prouce o lovtură06. Dn

acest motv este mposbl ca un sngur obect săproducă un sunet, pentru că este necesară estenţacelu care loveste s a celu lovt astfel nct obectulsonor produceun sunet n raport cu ceva, ar snetulnu a nastere n absenta une translat0

Prec�m am spus, snetul nu se produce prn lov Pceearea orcăror crpur, fndcă lovrea ln nu produce snet

5 nc un sunet, spre deosebre de aramă de toate<corpurle> netede goale pe dnăuntru08 Arama<este sonoră> fndcă este netedă, ar cele goale nnteror produc ma multe <sunete> n urma celudnt <sunet>, datortă repercutăr <sunetulu> carenu poate e dn cel care la pus n mcare Pe urmă,el poate f auzt n aer char n apă09, dar ma slabDar nc aerul, nc apa nu snt decsve pentru sunet,

20c este necesară lovrea recprocă contra1 0 aerulua unor corpur solde Acest lucru se ntmplă cnd



25

30

126 ARISOEL

J b bl a a xa <p Â€ bE ra <al V Vl v o aov V pl v o p €P € wpv

pav Jou Ol � €pJ€vOV a. H b rV€l av, p V r€V0JVOU b rr€OV bopav xa xwÂav pvalÂl v P wn, €P <apa Ol€ b €rV€{a ÂÂ o a< € JaV€l r€ o ou xa€p xa o <w xa

ra <� € vaxÂal O ra rV€ov <� ÂÂ w o ÂOUJVOU, ÂÂ o o vaKÂal €P < aÂxo xa l v ÂÂOU v Â€WV, € a Ol€ v, (

o <w� Op0 V

b €VV p Âr€a PlOV o O€l v � �

)

(O rap €l va €VOV o ap ou €l V O

35 - ) , V

-

.

- , , tOWV aOU€ v oav lV ! UV€X al €l� .

420a

ÂÂ b aup iVa o r€WV€ JÂ€OV Â rV. € b €� r V€al Ja bl

L

€OV V ra o Â€OU €OV. lV ) J€V OUV o l VKOV €V a€p V€€la J€X

_L

Pl� axo. xo b UJ<u� l v p b b V pl

5 €l val l VOU€VOU OU W

o €lw l V€l al � )

) )�

"

�

O p ou aV o OV aOU€l, OU aVl p

€al p o rp v X€l pa l VJ€VOV JPO� xa Juov a JV b

1

,

( ) �

�

a0<ov o aP la o UPUOV oav WU

p€a , oou V� b V O�



DESPRE SUFLE I, 8, 41 9 22 420 8 12

aerul rezistă loviurii, nu se risipeşe şi, de aceea, elrăsună dacă lvirea este

u rni

�

ă şi rap!dă ăci esenecesar ca mşcarea de lovIr sa e ma rapdă dect

risipirea aerului, ca şi cum ar lovi cineva o rămadăsau un vrtej de nisip alat n mişcare rapidă2 coul41 se naşte datorită aerului care, rămascompact n cavitatea care l imiează şi l mpiedicăsă se risipească, iese la rndul lui aară, ca o serăSar părea că ecoul are loc mereu, dar acest lucru nueste clar, pentru că n privinţa unetului se ntmplă

la el ca şi n privinţa luminii n ond, şi lumina serelectă nentrerupt, deoarece altminteri nu sar0 răspndi preuindeni, ci n aara locului nsori, a i

ntuneric Dar <suneul> nu se relectă ca pe apă, saupe aramă sau

p

vreun alt cor

neted, astel nct săproducă o umbră, aşa cum d inim noi lumina

Apoi, se spune n mod corec că vidul ese decisiv

pentru a auzi Se pare că vidul este aeru42, iar el pro-duce aptu de a auzi cnd este mobilizat continuu şi5 compact Dar, din cauza inconsisenţei sale el nu ăsu

nă n lipsa unui corp nee care să ie lovit n aces caz,el devine ceva uniar, raţie totodată supraeţei, iindcăsupraaţa unui obiect neted ese una sinură Aşadar,obiectul care poate mobiliza o <cantitate> unitară de

aer şi continuă pnă la oranul auzului este sonorDar auzl ese n mod natural continuu cu aeru413,iar pentru că acesa se ală n aer, el este mişcat năunrude aerul care a ost mişcat aară414 Din acest motiv,

vieţuitorul nu aude pe toată <supraaţa corpului>, niciaerul nu părunde pese tot <n el>, căci o parte acorpului care este nsulţită şi urmează să se mişte nuconţine aer peste tot n sine, aerul nu este sonor,iindcă el se risipeşte uşor, dar cnd ese mpiedicasă se risipească, mişcarea lui produce sunetul Apoi,

c

Ae şitansmisiasnet

Ae şeceanten



128 ARSOEL

, �

I

" , w V rKaWKjal

P o aKl v €l Val 1o W� Kpl dţval a bla<opa

Kl v€ b aa b Ka l Ko

v " " Oj€V O OUK €€p€"al P auov ov Uj<U,

,

l

,

.

1

U

'a€pa aI O €� o O a lKa� oav

oo Ujn, OK KO€l 0 jVlr KjL L€P KP bpja av Kj] ÂÂ oL L L " " " v

15 €lOV OU aKOU€l V j o X€l V o O W€P" " " " ( "o K€pa� a€l rap OK€aV l va Kl Vl V o aP

Kl V€ al V O� V ÂÂ ÂÂpKa OK bl Ka b o <a V KO€l V _ , v " _

LK€V Kal XOUV aKOj€V €XOVl WPl

" j€VOV ov a€pa 1

.

1

,

, o€POV l o umoj€VOV o mov 2 Ka ăJ<W, PTOV b' -€POV; l rap 16�

K Vl� o buvajVOU Kl V€ţal V pOVoOV V€P <aÂÂj€va V Â€WV av� KP0 o b v €P pal €

mo€VOV Kal mov OOV €av aa 1 OV

1

-

'

IOVV aa l

o Oj€VOV ojaov € va25 € V pa pov <ÂÂ€ţal Ka €€ţal

l b bla<opa V 0vWV Ka Vpr€laV bÂoval €P ra V€U <wo pal Xpjaa, o 0 V€U ou Ka ap aa b Âr€-al Kaj€a<opa V mv jv ra Kl V€

30 V ţl V V Â rw XVW OÂ, b ap, _ "

L

" " €V OÂÂW € OÂl rOV ou b au o ou o b€ apuLPab ÂÂ rV€al o jv bl



DESPRE SUFLE I 8 0 129

aerul este găzdut în urech pentru a rămîne nemcat 0 pentru a percepe dstnct toate dferenţele mcăr

De aceea, no auzm în apă, căc ea nu ajunge pînă la

aerul care este connuu în mod natural cu acel <organal auzulu>, nc char în ureche, datortă labrntulu Cînd se întîmplă aceasta, nu ma auzm, ncnd este rănt tmpanul, ca atunc cînd <nu mavedem fndcă> este răntă corneea Char s dovada

1 5 'faptulu că exstă sau nu un auz este întotdeauna faptulcă urechea seamănă cu un corn, fndcă aerul dn

urech este întotdeauna mcat întrun mod pro

p

ru,pe nd sunetul rămîne străn nu este al <ur ch>

De aceea se spune că auzul se produce graţe vdulu unu <corp> cu rezonanţă, căc no auzm datortăunu <organ> ce conţne o canttate defntă de aer

Dar oare sunetul este rodus de obectul lovt sau20 de cel care lovete ? Sau de ambele, dar în mod dfert ?

Căc sunetul este o mcare a celu capabl de a fmcat, asemen unor obecte ce rcoează de pesuprafeţele netede nd cneva le aruncă <pe ele> Prnurmare, aa cum am spus16, nu orce obect lovt saucare lovete este sonor, de pldă atunc cînd un ac arlov un alt ac, c este necesar ca obectul lovt să fe

plan, pentru ca aerul compact să rcoeze să vbreze

Dferentele dntre obectele sonore devn evdenteîn cazul suetulu în act Căc tot asa cum culorle sîntnvzble în absenţa lumn, tot a gravul ascuţtulnu pot f p rc

ut în absenţa sunetulu Acet <ter-men> înt pr luaţ metaforc de la obectele ppăte,căc pe de o pare ceva ascuţt moblzează smţul în0 scurt tmp pentru o peroadă îndelungată, pe ndceva grav <moblzează smţul> lent pentru untmp scurt1 Dar ascuţtul nu este ceva rapd, ncgravul ceva lent, c <ascuţtul> se nate datortă

Cinepdcsnt?

A ngcppăi



420b

3 ARISOEL

LV� TOa TO b b pabTa a O€VvÂorov X€l v T €P V v € a

Â€l TO € rap ou OOV €VT€l TO b aÂu OlOV

<

- , ,

a O V€V O €V €V OrW TO €V_ v oÂÂw W€ ua V€ TO €V au TO b€ pabU

€ val €P €V OUV oOU TauT blWPW b <W TL� V oU TV rawv oV WV€ ÂÂ a 0la

-

' '

'

v

r Ta W€l v OOV aU

alupa a a aa

v wv Ta V X€ a Â a,

" , v ( , - " a TOV €Ol€ rap O al <wv aUT €X€

Oa

TVV OU €XOl <WVV OlOV Ta €

Vaa a V vaLV X€� a TOT

" ( 1

f U

IOr

W�

,

€ €P a€ ) V� T� € V O"

,ÂÂ Â€VOl WV€ v oOV [ v T X€Â

TO� parLo� V PW TOOW wv b u o T TUXVT 0pLW

ÂÂ € v € mOVT T V aL T a

€V V TOUO € V a OrW�

av <WVO TaTa Va a bX€Tal TV pa T ra Va€OVW aapa

� b pra

a€p rÂT L € V rv a V - blaÂ€ov wv €V r� avaaOV SlO al

(

( v - 20

V UapX€ €pV€la €v€a ou €UOTW a T €aTl T€ V €pa Vv vaaOV [v b LTlOV v POl�p€a a P V <WVV

pX T €

pravov S vaOn <pur o S v€a T _ _0pOV €Tl OUTO €UWV TOUT rap T



DESPRE SULE I 33 b 1 3 1

rapdtăţ aceste mcăr pe nd <gravul> datortăI caracterulu e lent ar părea car că exstă o analoge

cu obectul ascuţt cu cel toct n caul ppăulu unsunet ascuţt este ca cum ar înţepa

cînd cel tocteste ca cum ar apăsa fndcă ele mobl ază <organul de smţ> întrun tmp scurt r s

ctv ntruntm

lung astfel încît se întîmplă ca unu

să fe rapd arc lăalt să e lent ă defnm aadar auzul asfel

Glasul este un anumt sunet al celu însufleţt85 căc nc unul dntre cele neînsufleţte nu au glas c se

spune despre ele

rntro asemănare că glăsuesc ca depldă flautul lra toate cele care au un regstrusonor s o modulate s car o artculare sonoră 9ar păea că

lasul

re ceste <propretăţ> Dar multedntre anma nu au glas de exemplu cele lpste de

s

ng dntre cele cu sînge pet Iar acest lucru esteîndr

p

tăţt dacă <este adevărat că> sunetul rereztăo moblzar a aerulu Pe de altă parte

t

desprecare se spune că au glas cum sînt ce dn lous scotsunete prn bran sau rn altceva asemănător20

Glasul este sunetul veţutorulu nu <este ems>rn ntermedul orcăre părţ Dar pentru că orce

15lucru este sonor dacă el îl lovete pe un altul înaltul adcă în aer sînt îndreptăţte să ab glas numaacele <veţutoare> care nspră aerul Intradevărnatura se folosete de respraţe în vederea a douăfuncţ to aa cum <se foloseste> de lmbă pentrugust pentru vorbre dntre ee gustul este necesar<supraveţur> (de aceea apare la multe <veţu toare»

cînd exprmarea are loc în vederea veţbune2

Tot aa <natura se folosete> de suflare învederea <menţner> temperatur nterne întrucîteste necesar (dar cauza acestu fapt o vom expune înalte lucrăr22) precum în vederea

g

lasulu

care areloc în numele desărr Organu respraţe este

Glasl

Glasl spa



12 ARISOEL

2 0pL OV X€l T €pV T € TWVwv . € T T� vaVO� Ka €P TVKapLav O� PO�. VarKaOV LW va

v€6€vOV l'al TV pa. € r o aVa€o€VOU a€p UO €V TOUTOl� O�0pLO� \u P V KaoUVV pTLaV

, , <wv € v30 o ra u \ <WV Ka€p LO€V

ra Ka rT € V Ka

21a

R

'

� /

ov � a a uov € € val TO umovKa €T <avaL T v aVT ra � V W' Ka o o Va€0VOU €P , TOTW m€ TV pTLa av €OV vaa

_ WV€ v aVa€Ova €V€Ova aa KaT€

XOVTa K'€l rap TOUT o KaT€XWV. <av€pov KalT X€� <WV0 o ra XO <purra.

OUO o 0pO' OUK €XOl V O ou XOVTa TOV

a€p OU aVa€Ol V. V €V OUV aaV €P r.

€P Ka <paVTO TOV €l

P6V l v pVWV o ra ov o6v TLTlV , OT \ Xpa

_

< ' al TOV OT V aV Tauv OUK €X0€V 0 Kp X€LPW Ov V <a ravpW a Ka o€V V€Ta TV



DESPRE SUFLE II 20 25 42 a 1 1 33

5 larinl423, ar acastă parte are drept scop <servea>plănului, căc raţie aceste părţ anmalele terestreau mai mută căldură dect atele Respraţa este

ncesară n primul rnd loculu aat n jurul nm, şde aceea este necesar ca aeru să pătrundă nnteroru ceu care respră. Aste asul este ovreaaerului respirat de suetu dn aceste părţ aecorpului de aşanumta trahee.

Căc nu orc sunet al unu anmal este un as precum am pU42 (ndcă se poate scoate un sunet şi

cu lmba sau cum ac cei care tuşesc), c este necesar caacea care produce ovirea <aeruu> să e o nţănsueţt ş <să acă>rn ntermedu une anutemanaţ425 ă asu este un sunet care poarta osemncaţ şi nu doar aerul care este resprat cum

U l a este tusea, ci prn acest <aer> este ovită traheeadnăuntru e. Dovada acestu apt este că ăsurea nu

ete posbă entru l car <doar> nsră sa. epră, pentru ce car reţne <respraţa> ndcă emobzează aerul reţnut ste evdent ş de ce peştnu au las ndcă ei nu au arne. nu deţin acest

5oran ndcă nu au nevoe de aer ş nu respră. nsăcauza acestu apt st obectul unei ate epuner426

0

X.

ste nsă mai dicil de tratat despre miros şiobctul ăU427 dect dspre cee amntte, ndcă nust car de ce el428 est mirosul, aşa cum era n cazulsuntulu sau n cel al culor Motivu st că noi nu

avm o acutat29 a acstu smt c e est nerormultor veţuitoare, căc omul are un mros nşeătorşi nu resmte nici unul dintre obectele mirostoare

Rspraţaşi imju

Mrsu şmu



ARISOEL

<paV v TO Â T Pl T (OU €ÂOrOV S W KaT a TV v val Ka

Sa8 aO� val a 15 TWV ÂV € Ka W Ka€P T T TV âV r

" )

, , " OlK€ €V rap avaorOV

€X€l v V r€ vKa 0L T (S TV XUV TO� �

,

, ,, , " "

a aKpl pav €X0€V V r€l v a TO € Val

aV <V T va, TaTV S X€l V V L vTV vpWOV âKp€TV V v ra a� ÂÂa� Â€(€Ta OÂÂV V WV Ka S V

. .

,, ; ,.

a<1v oÂÂw TWV aÂÂwv Sa<€povTw� aKpo SlO L . .

Ka <povwaTov € wv v €lOV S€ TO . L , "Kal €V w r€V€ wv avpwWV apa TO

, L

aOV OUTO € va €U€� Ka a<U€� ap ÂÂo S v V ra KÂ 1PapKo â<U€�25 , ' ( '

) . V aVOav O aaKoapKO €U€� S €P XU V rÂUK S K

ow Ka a( âÂÂ T v XO v,

' , , ,

'

'

t .

avaorOV 1V Ka XU0V w OlOV rUK aV

Ka rÂUKV XUV, S ovav(ov.

0LW� S Ka Sp€a Ka a Ka €a Ka

v lapa € v 1. 0 W€P €O€V la O 1

421b

<pa Sla8o Val Ta €P TO XU,

,<

0 aO TOUTWV

Ta OVOaTaKa 00

l6TTa TV parwv V rÂUK€a KPKOU KaÂ T S Sp€a 0U Ka TV OOTWV

" 6 , .

TOV aUTOV Tp OV Kal € WV awv.l S € âKO Ka TV 5

€WV 1 €V TOU aKOTOU Kal avoOU 1



DESPRE SUFLE II 21 12 b 5 15

fără sufernţă sau plăcere pentru că organul de smţeste lpst de acutate Pe de altă parte este normal ca<veţutoaree> cu och uscaţ să perceapă culore

dar pentru ee dferenţee dntre culor să nu se clar fce în prezenţa sau absenţa frc30 La fel sînt<percepute> mrosurle de speca umană

Sar părea că exstă o aaloge <a mrosulu> cugustul a tpurlor de savor cu cele de mrosurnsă no avem un gust dotat cu ma multă acutatepetru că el este ca un fe de ppăt ar acet dn urmă

smt are la om o foarte mare acutate43 In celelate cazr <omul> este d

ăst de mute anmale dar încazu ppătuu, e se

d �

s b t

cu mult în acutatede altee De aceea <omu> este cel ma ntegetdntre anmale432 Dovaa acestu fapt este că înspeca umaă ce dotaţ ce nedotaţ se deosebesccoform acestu organ sensb în nc un caz

conform altua Căc acea cae au o care rgdă u sînt c dotaţ ntelectua, pe cîd ce cae au o carnemoale sînt s dotat <nteectual>433

Tot aa cum gustu este uneor dulce, alteoramar tot aa este cu mrosure434 Dar uneelucrur au char un gust un mros anao

g

c mărefer de pldă la un mros duce la un gust

duc

La

ate lucrur, se petrece contrarul De asemeea exstă mosu amar acru înţepător sau ras Dar,aa cum am pU435, deoarece mrosurle nu sînt totaa de uor de dstns ca gusturle ele au luatumele de la cele dn urmă potrvt cu asemnarea lucruror Mrosul dulce ve de la sofran s de amere pe cînd ce amar de la cmbr de la celeasemănătoare lu ar cu celelalte mrosur este a fel

5 De fapt este la fel ca cu auzul cu celelatesenzaţ <auzul> are n vedere ceea ce poate ceea

Om acuaamrsuui

Anagiaguslcu msu

Smţu n\



16 ARISOEL

" , TOU OOU OPTOU 1 <p� TOU<PO V<pVTOU. VPVTOV b T

v

!

, ] €V OOW� UVTOV

€lVl €X€lV 1v

T b P XOV ÂV 0L b Tr€ Âr€. !

' T

1 Op� TOU TU OlOV O p a ra T vpa bO v

V€al 0LW� a T Vaa a T " , " ,avaa W€P a Ta €V TW a€p al rap OUTWVVa PW€V av P

V pV a

LrV€va b a opoV <aLV€Ta € va vo(w� Ta b vpw VaWV V VVWV b ÂÂ WV 1 awv T

€a O a O€ Ppw€v OT €v0 o UTP VT T€n a T v , L € aUTW T €€VOV W a1Tlw ava1TOV

L"

L"

€ va O VOV aVTWV aÂÂa TO av€u ou aVa€ v V€a LblOV TV vpWV bÂOV b€PW'O� € val a €b O

20 ' , ( ," , " _

<

,aVa€O v €€pav av T v a V €XO apaa Â€rOVa�. ÂÂ bvaTOV L€P V€a ra O <pavo L� a

b0 a €0 <pL� v Tl b a<€lP€Va <aLV€a TV XUPV V \ _

<

t

_

<

' WV€PavPW OOV a<aTou a

€OU a " , , " WV TOOUWV. <pa V€a €V OUV avaalOVÂÂ O VaOVTa.

O€ b TO� vpO� ba<p€ v T 1

POV TOO P T TV ÂÂwv V €P TaTa P v Â0<Âwv Vra X€l <pr a a €P ÂUTPOV T Â<apa



DESPRE SUFLE II 6

ce nu poate f auzt <văzul are în vedere> vzbul snvzblul ar mrosul ceea ce poate sau nu să f{emros436 Ceva nu poate f mrost fe ent ă437mrosul lu nu poate f obţut deloc fe petru că<smţu> este prea slab deţnut este îneător Acealucru se spune despre ceea ce u poate f gusat

Ş mrosrea are loc prtrun ntermedar, de pldă0 prn aer sau prn apă438 căc se pare că s vetăţle

acvatce smt mrosu Este la fel s în cazu vetătorcu sîge în a celor lpste de sîn

precum ş îcazu ceo aerene nele dnte ele char se îndreaptăspre hrană de departe cînd î smt mosu. De aceeaapare o dfcultate de toate <vetăţe> au unmros a fe <de ascuţt>, totu omul <smte mrosul>

5 doar dacă nspră439 Dacă u nspră c

ră sau îreţne sufarea e nu smte mrosul nc d departenc de aproape nc măcar dacă <obectu> mrostorî

este

us în na

ă. Este un fapt comun t

turor

<smţuor> ca oectul aezat pe orgaul de smţ sănu fe smţ440 Isă faptu de a nu putea avea osezaţe <de mros> în psa nspraţe este cevapropru oamenor ceea ce este evdet pentu ce careîl încearcă Ar urma atunc că vetăţe lpste de sînge,

deoarece nu espră ar trebu să abă un alt smt înafara ceor ndcate Dar acest ucru este mposb44dacă ee smt mrosul pentru că smţul care revneobectuu mrostor fe că este păcut sau neplăcuteste mrosul442 Pe urmă este lmpede că mrosurletar care ucd <vetăţle> ucd omul aa cum estebtumul sulful s atee asemeea Asadar ele resmt25 în mod necesar rosul, dar nu

rn

espraţeSar părea că acest organ d

smţ dferă de laoame a alte veţutoare aa cum sînt oc<omuu> fată de och uscat a ator vetutoare<Och omuu> au o pelţ pleoapel cu o

Miu �du

ţu

�i pv\



8 ARSOEL

l va� va OX p T SÂaÂa Ov € O OOV ÂÂ € r v6€Va a<aV€ o OV Ka

422a T p'TKV OV TO� V KaÂ�va €P T a TO� S v p S€XOVO�€' KÂua va€6vwv OKaÂT€TalSpUVOvWV TV <Â€(WV Ka TV PWV KaS OO T VaVOVa OK a T rp avaKaOV rap <pavval avaaVTa OUO

5 S Ol€' T rP vaov. S TO OU €P XU ou urpou TO S€ <pVKV O' SUV€l OOOV

x



DESPRE SUFLE II, 9-10 421b 30 - 422 8 139

0 protector, ş el nu vede dacă nu ş le mşcă ş nu lendepărtează443. Dar veţutoarele cu och uscaţ nu auaşa ceva, c văd nstantaneu ceea ce se veşte n transpa-renţă Aşadar, la unele <vetăţ> ş

oranul mrosulu·Ua este de asemenea neacopert, ca ş oc, pe nd celecare nspră aerul au o membrană care se nd ărt ază

n tmpul respraţe, datortă dlatărv nor

ş aporlor De aceea, <veţutoarele> care respră nu otmros n umezeală, căc ele trebue să perceapă mro-sul

rn respraţ, ar ele. nu ot ace aceasta ntrunm du

umed. Mrosul ţned

uscăcune (aşa cumsavoarea ţne de umezeaă444), pe cnd mrosul npotenţă are acest caracter <uscat>445.

x

Obectul care poate ustat este un el de obect Gustu ppăbl446 ndcă el ca s n cazul ppătulu, nu este umda

smţt rntrun corp ntrmedar care să e străn447. ()Corpu

n care se ăseşte o savoare448, adcă obectul0 care poate ustat se ală ntrun medu umed, ca

ntro ma.tere 49 ar aceta este un oect ăbl. Deaceea char daca am n apă, am smţ

uc l

caresar aa acolo, dar senzaţa noastră nu sar produceraţe unu ntermedar c raţe amesteculu umedul umed, aşa cum este n cazul une băutur4 nschmb cuoarea nu poate astel văzută adcă nmăsura n care este amestecată, ş nc prn nşte emanaţ45 Aşadar, n cazul ustulu> nu estă ncun ntermedar52, nsă tot aşa cum culoarea este vzblul tot aşa savoarea este ceea ce poate ustat Darsavoarea nu produce o senzaţe n lpsa umezel ar

obectul care poate ustat> deţne umezeală n actsau n potentă asa cum este un obect sărat el este usordzolvabl ş pote descompus de lmbă ără ert



20

14 ARISTOTEL

€v € ra a xa Vxv rA lQ€P xa "o "€ "o xa

"o op"ou " ra " pa"ov, P V€l b

xa "o"o ) " "€ "o Aav AapO xara "O"o pa"ov, AAOV b "pOV "O x"o,OW b a O OU "€ xa r, v " V OV " b O xo"V, xa €Aou

25 OU xa€p \l "O AapO €P ra lP \ VxOU "POV "l v xa

)

u €ra "€ l o alO , aopa"ov "0 €V O

l

,

r "al W€P xal € av "o uva"ov, "o

a €U aAW«, €P " OUVxa " Pvov o"W b xa r "Or€UO "€ a r€OU "O"O b " lPV

f

30

<aAOv XOV XUV <ap"lV

�€€

422b

-

. ' Ol €l va apX1 "o o"ov xa ao"ovr€l rp "l« <o"pOU AA "o V <aA xa <ap"l ["« r€€W«] "o b xa" <

) ,

( . l V €"l Olvov a< xal r€U€W "o o"ov

,

( , , €€l

urpov "0 r€U"OV, avarx xa "oa , ( ,

"1ploV aU"ou 1"€ urpov €l val V" X l

"€

bva"ov rpa(V€al X€l rp "l r€l ,UO OU r€UOU, 1 r€UOV avarxalov aparpavva " bUV €VOV V rpaV€al W €VOV, rpV b, " r€U"lV "

5PlOV

€OV b? " "€ a"0V oav VrAav V€al € Aav rpv a ra( ( - u ua< rl V€"al "OU PW"OU urpOU, W€P o"av



DESPRE SUFLET; II 1 1 8 1 4 1

Tot asa cum este vederea fată d e vzbl s nvzbl(căc înunercul este nvzl dar acest lucru îl0 judecă53 vederea) apo faţă de ceva prea străluctor

(căc acesta este nvzbl dar altfel5 det întunercul) tot aa se raportează auzul la zgomot lalnte dntre care unul poate f auzt pe nd celălaltnu asemen unu zgomot puternc aa cum estevăzul faţă de ceva <prea> străluctor Căc la fel cum

un sunet slab nu poate f auzt întrun sens este la fel cu unul ntens puternc55. Spunem despre ceva

că este nvzbl fe în sens absolut (aa cum desprealtele enunţăm mposblul) fe dacă el este nvzblsau greu de văzut în mod natural (aa cum spunem<despre un veţutor> că este fără pcoare sau<despre un fruct> că este fără sîmbure)56 Tot aa serayortează gustl la lucrul are poate f gustat lace care nu poate f gustat adcă la unul slab cu o

Els

]0 savoare înelătoare sau la unul ce dstruge gustul.Sar părea însă că prncpul <gustulu> este pota-blul sau nepotablul45 fndcă ambele ţn de gustînsă unul este înelăto dstructv al gustulu58 pe (II)

cînd altul este natural Insă potablul la ndul lu estecomun gustulu ppătulu. Dar pentru că obectulgustat este umed este necesar ca organul de smţ

care î corespunde să nu fe umed în act dar nc să

Gs smdia

nu î fe mposbl să se umezească Căc gustul esteafectat întrucîtva d obectul gustat întrut estegustat. Aadar organul gustulu trebue să devnăumed fnd însă capabl să se umezească rănd<totu> ntegru dar fără a f umed în act>59. Dovada acestu fapt este că lmba nu percepe osenzaţe nc dacă este prea uscată nc dacă este preaumedă Căc smtul tactl <al lmb> se naste datortăaceste umdtăţ prmare6 ca atunc cnd cneva,

Ecsu

gusu



142 ARISTOTEL

/ ) - - /pOrU a"l " XUPOU XUOU r€U"al €"€poU, / / /

�

,xa OV "Ol xa VOl lpa av"a al V €"a l la

rA AP€ "ola rp" d0 V€ . " b b "V XUV, €P xa "V/

) /

XPW"WV, a €V "avaV"la, "0 rUU xal "0lpV, D €Va b "O V " AlPDV, "O b "(

/ �

/ /�

apov ·

"au "OU"WV "0 "€ plU xal "0) )

/� a ov xal pVOV xal o

u V rp aU"l - u bOOU V €l val blaopal XU WV . W"€ "O5 r€lDV l " buv €l "OlO"OV, r€UV b " )

) -Ol "lOV V" I l au"ou.

€P b "O O €P b a" ADr€ ra a "V l AA A€OU,

/ "VarxalOV xal "a aa a"a I lW

€lV €X€�

) / /

/ ) / / OPlV O"€poV I lOU €l V la, xal "l "0

20 dlOV " "O lO, D"€poV s .

)

/

)

, )/ )

,

- /V "OlaOl "0 avaOrOV, ou, "OU"O €V

)

/ ,

�

/

/

€"l "O "au, "0 pw"OV lOV ao l" v V"D ra l l / ,

�

t)

/

1 .

- vavlW€W €l val , OOV

0l I UOU xal AV, 0 xa ap, r

25 lPO xa rAU b " Q OAA v€ll v) /

1

.

/ ( /€VaV"lW€l,

€p OVUXpOV, POV urpOV,

APV aAaDV, "V AAWV a Olaa"�

/ / / ) /€X€l

"lva IUl

v pO r€ "au"v "V OpaV,"l xa "V AAWV



DESPRE SUFLET I 10 1 1 4 8 8 143

după ce ar încerca o savoare foarte puterncă ar magusta altceva Aceasta seamănă cu stuaţa bolna-vlor cărora toate l se par amare datortă faptulu că

e resmt senzaţle prn ntermedul lmb încărcate 0 de o asemenea umdtate Ca s în cazul culorlortpurle de savoare461 sînt smpe contrare anumedulcele amaru ar unul dntre ele conţne caracterul gras pe cînd celălalt pe cel sărat Gustul uteacru astrngent acd sînt ntermedare întrecestea Cam acestea par a f dferenţele dntre savor

In felul acesta facultatea gustulu exstă ca atare în potenţă pe cînd obectul care poate f gustat esteagentul care îl aduce în act

XI

aţonamentul este dentc în cazul ppătulu alobectulu care poate f ppăt462 De vreme ceppătul nu este un smţ unc c de ma multe felureste necesar463 ca obectele ppăte să fe ma multe

0 Dfcultatea este de <a afla> dacă acest smt este unulsngur sau sînt ma multe dar care este rganul desmţ propru facultăţ tactle oare este carnea ceea

ce î este analogc la alte <veţutoare>464 sa nu cea este doar ntermedarul pe cînd organul de smţprmar este un <organ> ntern465 ? Căc sar părea căorce smţ corespunde une sngure perech decontrar de exemplu văzul <corespunde> albulu negru lu auzul <tonurlor> înalte grave ar gustul amarulu dulcelu Dar în cazul ppătulu sînt

prezente ma multe contrar: cald rece uscat umed tare moale precum altele asemenea466Exstă însă o rezolvare a aceste probleme pentru că

Desaeasmuuac





DSPR SUFLET II 1 1 4 9 43 1 8 145

n cazul altor senzaţ exstă o pluraltate de co tra aa cum n cazul glasulu nu exstă doar tonul

nalt grav c cel ntens cel subţre cel lent

cel rapd altele asemenea Ş n

rvnţa

culorexstă ma multe dferente de acest f l46 Însă nu esteclar n cazul ppătulu cne este subectu468 lu uncaa cum este sunetul pentru auZ

Pe urmă oare organul de smţ este sau nu ntern or el este propruzs carnea? Căc nu exstă nc o

dovadă că senzaţa se produce o dată cu atngerea

obectelor Char dacă cneva ar nvălu acum carneacu ceva ca o membrană senzaţa ar f semnalată me-dat ce ea ar f atnsă de este evdent că nu n ea exstăorganul de smţ Iar dacă această <membrană> ar f

naturală469 atunc senzaţa sar transmte ma rapd.De aceea sar părea că o asemenea parte a corpuluseamănă aerulu care ne cuprnde de jurmprejur n

od natural Căc no am consderat40 că att sunetult culoarea mrosul erau resmţte ntrun sngur 0 <organ de smţ> că vederea auzul mrosul const-

tuau o senzaţe untară De fapt deoarece <medle>n care se produceau mcărle erau dstncte <de corp>este evdent că organele de smţ pomente erau dferteDar acest lucru nu este evdent n cazul ppătulu

fndcă este mposbl ca un corp să fe alcătut dn aersau dna

ă fndcă el trebue să fe ceva sold ăneca el să f un amestec ntre pămnt41 aceste <ele

mente> asa cum tnde a f carnea s ceea ce este analo-gc În acst fel corpul trebue să fe un ntermedarnatural al smţulu tactl prn ntermedul cărua serealzează

mult

l senzaţ4 Smţul tactl al lmb ar

putea clarfca faptul că ele snt multple căc toateobectele care snt ppăble snt smţte prnntermedul acelea părţ <corporale> ca savoarea.

Ipcanea cinme



146 ARISTOTEL

€ } a A a v€o TO XU}O, C €O€l av aUT al }la €l val all r

20 -xa vuv T } &VTlP€l v

€l€ v Tl, € V }a X€l,

)

_Q

1:

:

TOUTO €l TO Tpl TOV } r WV €l 0

W}TV }€Ta } Tl, ox VX€Ta TaTa)

1

/ _Q

:

C

WV aT a, TO urpOV OU €l V av€u

L

I:

:

" ) ,

)

�

I:

25 W}aT, O TO l POV, a avaalov WP

" ), �<

I

: .

'

1:

' c " ,

1

)€val €X€lV p, Ta am0}€va a

WV €V

T Tl, } V TV pwv VTWV, &vaaovu L ) ) Up €X€l V }€Tau, OU aVaA€a Ta €aTa, € €TOT &A, vaTov aal &AO AAOU �<

� :

, Tl, TOV aUTov TPOOV al V TW a€pl 0}0lWra Xl o &P P T V aT a T wp p

, C u0 Ta €V TW Tl , AaVaV€l € }aAAov a €P

a T V T aT € l€P' l€PO T€al42 L ) () _Q OT€POV ouv aVTW' 0}0lW €l V 1 all,

AAWV AAW, xa€p vv € }V r ( / _Q

:

) �

Q

,:

xal 1 a T aT al,

al aal a

TO

O l V, &AA xa T ApV a T }aAaV: )

_Q

_Q

u

5

l €T€PWV aav0} a, €P al TO 1TlOV

( ) "

)

'

al TO opaTov xal TO paVTov aa Ta }6ppw, T rr, l Aavv€l € d_Q

_Q

:

- " ) ,

)

avo} a r€ aVTWV la TOU }€ou, a l

TOTWV Aavv€l a(TO a€p (0} xapT€POV, v € l }V d{avo(}€a TV

0 TV VTWV AavvoVT Tl l€(pr€l, }o(W

av XO} €P xa vv T aTl a T&Pl O} ra VV aTV T€al a oV:

€ val a

}€ou



DESPRE SUFLET II 1 1 , 43 1 9 1 14

Aşadar, dacă ş restul cărn ar resm savoarea,ppătul ş ustul ar părea că snt unul ş acelaş sm

De apt, ele snt două, căc nu se pot ocu recproc47

Sar putea nsă ntreba cneva dacă orce corp areadncme adcă a trea dmensune s dacă ntredouă corpur se aşază un al trelea ca ntermedar,atunc ele u sar putea ppă recroc474 nsă umedul

nu estă n lps unu cor ş nc aptul. de a f ud ceste necesară estena ape sau a aptulu de a conneapă. Dar nd două <corpur> au o eperenă tactlă

recprocă n aă, ar supraeele lor nu snt uscate,atunc ntre > trebue să este apa ca ntermedarcare e aco ră

etremtăe Dar dacă acest lucru esteadevărat,

nu ar putea avea eperena tactlă n apăş nc n aer Căc tot aşa se raportează aerul la cel pe

.10 care le conne

r cum apa la cele connute n ea nsăeste ş ma n clar pentru no cum de pot avea o epe

renă tactlă recprocă două corpur ude, aşa cum snt vetăle acvatce Atunc, oare senzata este la el ntoate cazurle, sau este altel pentru ecare, aşa cumcrculă astăz părerea475 că ustul ş

pătul au loc prncontact, pe nd celelalte au loc la

dstană ? Dar acest<dn urmă> apt nu este adevărat, ndcă no smmprn ntermedar der att ceea ce este tare, t ş ceeace este moale, la el ca ş n cazul sonorulu, al vzb

lulu ş a ceea ce poate mrost, char dacă pe unelede a

roa ar pe altel.de dpare. e ceea <nterm daru> ne scapă, ndca n le mm e toateprntrun ntermedar, dar n aceste cazur e nu esteevdent Char dacă, aşa cum am spus ş ma nante476,no am sm rntro membrană toate obectele

tactle, ără a t că ea n termedază, am avea aceeaşsenzae cnd <ppăm> n apă sau n aer, căc nouă<doar> n se pare acum că le ppăm pe acestea ş că nuar exsta nc un ntermedar

Ap ainemeduu



14 ARSTOTEL

AA bP€l " V "V pa"v xa "V"V, l €(VWV }V dav}€a " "}€a Ol € V "l , V b mv OX "O

5 }€" AA }a " }€"a €P bl aCA € o a aC A r€a "a€V, AA } }w V ArVal AW b Ol€V axa rAa, a xa " p P V)/

1

,

)

0l xal V axov xal V P

VXOlV,

U )/ )_Q

/ u ) /ou" €X€l V P "oa

PlOV €P €€l vwv20 u

) �

- )_Q / ( /

€xaov au"ou "ou aPOU ao }€VOU OU"> / ) -_Q

/ , )/ _Q

t )/€€l OU"v"aUa r€VOl" av al l, OlOV €l "l

} "l A€UV "o }}a" €(1 " a"ovt

'

;

u ) - ( - ) /Ţ xa b yOV O"l €V" "0 "OU aOU a"lxOVu ' R

"

U ) OU"W ap av

U}alVOl O€P xal €l "WV awv

)-Q / > Q /

-Q

/€l"l €}€VWV rap €l "0 aT OV oux a

25 V€"al, b n pa l"l€}vWV v€"al€ " }€"a "o mlxo p ma }V ov V al blaopa "o }a"1 ArW b blaop a " OlX€a

�

/

l

-Q

.

1 .

/<

' tlOp Ol, €P}OV UXpOV, OV urpv, €Pl wv

) / / > - - /€P1a}€V pO"€POV €V "Ol €Pl "WV Ol X€lWV

� ) _

Q / ) / t

30 "0 aPlOV au"wv "0 alOV, xa €V

424a

xaAOU}V PX€l (l p"W "/ -

> / /buva}€l "OOU"OV €l }0PlOV "0 ap aa_Q

> / U - tV al a€l V "l €l V W€ "0 OlOUV, OlOVa" V€pr€(a, "OlO"OV € VO Ol€, buv}€l V bl O }o(w €P}O xa upo, AO xa

}aAaxo, ox dav}€a, "V €POAV, d€W ov }€ "l v 0 V "O d"O Vav"l€W xa bl



1 5

DESPRE SULET II 43 3 44 4 149

Extă totu o dferentă ntre obectul tact cevzble ş cele onore, fdcă pe acetea <dn rmă>le mţm prn acţunea pe care ntermedarl o are

aupra noatră, pe cnd obectele tactle nu nt mţteprn acţunea ntermedarulu, c multan cu el,aemen celu lovt prntrun cut4• Căc nu cutullovt loveşte la ndul lu, c ambele <corpur> aungă fe lov te deodată Sar părea că n general, attcarnea, ct ş lmba e raportează la organul de mţaemen aerulu ş ape n raport cu vederea, cu auzul

ş cu mroul Iar dacă organul de mţ ar ntra n20 contact <nemedat cu obectul enbl>, nc ntruncaz, nc n celălalt, nu e poate nate enzaţe ca şcum ar pune un corp alb pe uprafaţa ochulu rnaceata ete evdent că organul de mţ tactl ete ntern48 căc numa aşa el ar funcţona aemen celor-lalte Obectele aşezate pe organul de ţ nu prdc

5 enzaţ479 dar dacă ele nt pue pe carne nt mţteatfel ct ntermedarul mtulu tactl ete carneaAşadar, dferenţele unu c n caltate de corp nt

tactle: mă refer la dferentele care determnă eemen-tele : cald ş rece, ucat ş �med d

r care am tratatanteror n tudul dedcat l m nt lr

4

8• Organul demţ care le receptează corepunde facultăţ tactl ş

30 el ete partea <corporală> n care mţul numt ppăt"e află n en prm, ş ete n poenţă aemenea <derenţe> A mţ neamnă a f afectat cu ceva48 , ar dnacet motv, cel care acţonează n act aupra unuaemănător, acţonează de fapt aupra ue fnţe caatare n potenţă De aceea no nu mţm <un obect>la fel de cald, rece, tare au moale <ca no>, c<mţm> doar exceele acetor <caltăţ> pentru cămtul ete ca o medetate4 ntre lucrur enbleconrar Dn acet motv, el ş dcerne enblele,

Cze:e n

trultctil al



15 ARSOEL

S OU KPV€l -. Ţa }ov KPlKVŢv€ Ţa P -€pov av -€pov -văKP' Ka b€ €P }AAOV €al

A€UK Ka }Aav }€pov av val v€PŢ€, buv}€l b ă}<w ow b Ka v ăAAwvKa < }€ €P}v }-€ up6v

0 b €P pao Ka op-ou v l�, }OW� b Ka l AOla v v-K€l}VWV c e e ) / ouw Kal a< ou amou xal avamou avamov

b € }lKpa XOV }av bla<opa ve t / e e eamw', OOV €ov€V O ap, Kal -wv amwv ale

A

/ U,

_

/_

e / U Pa , WP a <

ap-a.Ka

€Kav }€V

/ S ouv WV a Wv

€pal .

}.aou b €P €W� b€ Aa€ v

}' � l - b€KlKV -vv bV ăv€u A, oov KP -obaKAou ăv€u o lbPOu Ka -o Xpo

20 b€-a €OV, Aa}v€l b Xpov aAKov €OV, AA oX Xp aAK}OW� b Ka l� ou -oxov- XPw}a T XU}v T 6ov cx€, AA ' oux /

/

tr

€Kaov €K€ vwv Ţ al a OlOV, Kal / /

) e

Ka-a OV AOŢOV aPlOV b€ pw-OV €V / r

/

) / r

2 -Olauuva}l�. €l }€V OUV -auov, -o € val€po }€ }V Ţa ăv l av}€VoV, u }v Ţ€ -lK val 0



DESPRE SUFLE 1 1 1 44 1 5

fndcă un termen medu are facutatea d e a dcern,căc e devne pe nd un termen opu faţă de fecaredntre termen extrem Iar ce care urmează ă abă

enzaţa de negru au de ab nu trebue ă fe nc unadntre ee n act, c ambee n potenţă, ş a fe depreceeate <mţur>, precum ş depre ppăt, care nu

poate f nc cad, nc receApo, aşa cum e raporta oarecum văzu a vzb

ş a nvzb483, tot aşa <e aportează> ş ceeate<ţur> a obectee or, ş tot aşa ş ppătu a

obectu care poate ş a ce ce nu poae f ppăt Ete deneppăt obecu care are n foarte mcă măură o propretae ce aparţne ceo ppăbe, de pdă aeru, darş cee care o au n exce, de pdă cee dtructve Am pezenta, aşadar, tpooga fecăua dnre mţur

XII

Paaac

rebue reţnut, în genera484, depre orce mţ, că Emne ete o facuae receptvă a pecor enbe, ăînd snaii

deoparte matea485, tot aşa cum ceara recepteazăurma neuu fără fer ş fără aur Ea prea urma

0 auruu au a arame, dar nu n catate de aur au dearamă, tot aşa cum ş mţu ete afecat de tot ceea ceconţne o cuoare, o avoare au un unet, dar nu nenu n care nt denumte fecare dntre aceea, cntruct ea are aceaă caate486 ş porvt une anumte raţun8 Apo, un organ prma488 de mţ eteceva n care extă o aemenea potenţă, ar <organu de

mţ ş obectu enb> nt, prn urmare, dentce,de eena or dferă489 Ce ce remte enzata are oanmtă ărme, dar nc eena facută nbe



152 ARISOEL

(l� }€ V AA A6Ţ l� Ka}l� €( vou

av€pV oWV Ka l O€ V

dv l €p0Aa <€(POl Pla a Ţa upopa o d(ou K( Vl�L

424b

A€al A6Ţ oO V l� €Px }<wv(a Ka 6v KPO}VWV <pa' Xopv, Ka l ( O€ <u OK

)/ / / 1

/ /V, €ova }OplOV UXlKOV Ka aXOVa l

V mV Ka Ţa €a Ka €p}a(Va OV Ţa } X€l V }€Da, }OlV pXV oav X€al v v, AA X€l V }€ A

OP€€ v l� € ol v } 'aov <paVVa,

XP}a }

u'}€'o' l€ v OW� Ka V AAWV € <pavv }, l Ol€, v Pl V } O€ · € V uvwv <paVValOV o6v € X€V } a A6ŢKa V AAWV O V uvav, AA

L,

_

.

valKOV Kaov

l}a AOV Ka OW� O€ Ţa < Ka K6 O€ € } OV Ol€ /

t / t c w}aa, a €V Ol� €l V OlOV aP o }€apov l AOV AA m Ka lXU}O Ol v € Ţa } (V XOl

,

1 .

'

. " , ' , / "

aua Kal OlOl0 ap OUV KaK€l va Ol €l o v alKV } Ka ou Ka / / t / a aOV aopla, Kal ou }€V€l OlOV aP



DESPRE SUFLE 44 b 1 5 15

nc enzaţa nu nt o mărme, c o anumtă raţune şo potenţă a ceu ce <remte enzaţa>

eee dn acetea ş motvul

ntru care, de fapt,

ntentatea prea mare a nb or dtge organelede mţ490 Căc, dacă mşcarea ete prea puterncă pentru organul de mţ, pere raţunea de a f, adcă

ceea ce era enzaa, tot aşa cum <per> armona ştonul cnd corzle nt lovte prea tare De aemenea,<reee> ş motvu pentru care plantee, de fapt, nu auenzaţe, char dacă ele au o anumtă parte a ufle

tulu49 ş nt ntructva afectate de obectele tactle, fndcă ele e răcec e ncăzec Motvul ele nuau un termedar, ş4 nc un aemenea prncpuprn care ă fe receptate pece obecteor enble,c nt afectate mpreună cu matera <enbleor>493

Sar putea nă ntreba cneva dacă <un veţutor>ncapabl de mro poate f afectat de un mro, au

nevăzătoru de o culoare, ş a fel depre celeateDar, fndcă obectul mrotor ee char un mro,dacă e produce ceva, atunc e produce mrorea Deaceea, ete

mob

fapu de a mro fără a f afectade un mro,

la

fe ca ş la celealte <mţur494> Charş cele capabe <de enzaţe reazează acet fapt>doar dacă au fecare aceată facutate de mt

otodată, acet lucru ete evdent ş n feul următor Nc umna ş ntunercul nc unetul, ncmroul nu acţonează aupra corpurlor, c acele<corur> n care ee e află <acţonează495>, aemen� ruu care, mpreună cu trănetul, nt că un copacInă obectee care pot f păt ş c l care au un gutacţonează, căc de nu ar f aşa, ub acţunea cu ar maf afectate ar ma atera obectee nenufette?

5Oare cealte <obecte enble> actonează? ' Sau<poat că> u orce corp poate f afect de mro ş

Cncntle '

enza�

Senzata sfacltt

de smţ

Acnabectlsen



154 ARSTOTEL

€ Ţa € av n; " ov " al a " €l V "l " jv jaldV€a b a av "aW d

Ţ€"al



DESPRE SUFLE 6 155

unet, dar cele care nt afectate nt nedefnte ş nupertă, aemen aelu, care mroae n enul căete afectat Aşadar, ce altceva neamnă a mro decta f afectat cu ceva ? Sau a mro neamnă a avea oenzaţe, pe cnd aerul afectat devne rapd enbl ?



ON r

a.

l OK v L� pa ap a

(

, 1 , €V€ ŢW

aua� OV, aKOV, O<P V,Ţ V, v, '€ l€€V v �

25 Ţa v� o V Ll� < Ka VV( V XO }€V Va Ţp o O v V d l V, vŢK , L€P K€L€l � (l�, Ka dPlV V KA€(€ V, Ka WV }V av}€VOl dav}€a, d l V,

L L

V UŢXVO}€V XOV�, l V }€a0 Ka } av }€VOl, O« Ao�, AŢW

25a

t , ,

u

OlOV a€p Kal

a, €X€l OUW� W € }€V l

V� A€(W d €pa va AAwv L

ŢV€l, vŢK V ova OlOOV d .

t , ,POV a}<Ol'

alKOV €l Val OOV € € a€po� €

_

Q

c , 1

'

l 0 aPlOV, Kal €l V o aP Kal O<OUKa pa«, € A€W o ao, oOV Xp6a� Kap Ka WP }<w Ţa la<a', Ka



CATEA a IIIa

496Orcne ar putea ncrednţa dn cele următoare49

că nu extă un alt mţ n afara celor cnc, adcă văzul,auzul, mroul, guul ş ppătul498 Căc, dacă tot ceeace tne de mtul tactl ete nradevăr obectul enza

25 ţe noatre (căc toate caltăţle499 obectuu tactl ca

atare devn enble pentru no prn ntermedulppătulu) atunc ş abenţa une enzaţ trebue ămplce penru no lpa organulu de mţ , ar toatecte le mţm prn contact <drect2> nt nşte enble graţe mţulu tactl pe care n e ntmplă ă lavem Dmpotrvă, pe toate cele mţte prntrun ntermedar

ş nu prn contact <drect> le mţm prn

o ntermedul unor <corpur> mple3, de pldă prnaer au prn apă Aceata e petrece atfel nt, dacă unngur <ntermeda> preface n enble ma multeobecte dferte ca gen, poeorul unu aemenea organde mţ trebue ă abă facultatea de a le eza peambele de pldă, dacă organul de mţ ete contut

d aer, căc04

aerul corepunde ş uneulu, ş culor Iar dacă lu <ar corepunde> ma mulţ <ntermedar> ( de pldă, culor < corepund> att ael, tş apa, ambele fnd tanparente), neamnă că

Smtl nmănemd-l



15 ARSTOTEL

€POV awv XWV VOV €al ou Sl <ol V

v S AV oWV la VOV

V s Ka v Ţa KP 5

/

/ 'C, T aKOT a€, T <P� v a" pou

ou-

, , /

,WV o p OU €V KOl VOV avwv OU€VŢa V€U €P lKV S o€ ala Kal lS Sl

/ ,

q ,

/

y

Ol av

€

l va alOV W

a aa Ka VV XOl v Vla a Lal ăpa l €l� ova v €

1 o AV €VWV <a V€al Ţa Ka Aas Spa oa aAo € l €POV a Ka o €V l v vaa wwv O€a v A€ Ol

� .)A

,

/ a V O wv KOl VWV OlOV €l val

) _

.

/ /

t c /

/

aplOV l OV WV a a l aa

/ t L / / V0€a Kaa U€ OOV Kl V€ a€ a €Ţo p o aa ŢaVa [Kl V€l ] av€a ov r€ K

€l € Ka a r€ Ţp l Xa S p€0V KlV€a b pl €l o UV€XO Ka oî� lSO�

L

(€� Ţa € {V€Lal d{l�) € SAOV 20

/

/ /

/ uvaov OOUV llav llV €Val ou / V , / V WV OlOV Kl V€ OUW Ţap €al €P vuv

€ ŢAUK av€a oO S l <o v / /

t v /XOV€� Xavo€V alv 1 oav U€



DESPRE SUFLE 1 45 15

posesorul unua sngur dntre aceşt <ntermedar>va smţ <ceea ce se transmte> prn ambele506

Dntre <corpurle> smple, numa dn două se

realzează organe de smţ, anme dn aer ş dn apă5 Pupla este formată dn apă pe cnd auzul dn aer, armrosul dn orcare dntre acestea n schmb focleste fe otal absen fe comun tuturora, căc nc ofacultate sensblă nu exstă n absenta căldur50Pămntul, nsă, fe că lpseşte cu tot�l fe că esteamestecat ntrun mod propr ma ales n ppăt508

De aceea ar rămne faptul că nu exstă nc un organde smţ n afara celor <consttute> dn apă ş dn aernele veţutoare le ş au de fapt pe <toate> acesteapentru că cele ntreg ş mature deţn toate senzaţle Sar părea că ş crtţa are oc sub pele Aşadar, dacănu exstă nc un alt corp <smplu509> ş nu exstă nco altă afectare a corpurlor <smple> dn aceastălue5 0, atunc nu near putea lps nc o senzaţeDar nc <sensblele> comune5 (cum snt mşcarea, repausul, confguraţa, mărmea, numărl, ntatea) nu pot corespunde n organ de smţ prorufndcă leam smt atunc accdental5 No le smtm

1 5 pe toate acestea p'rn ntermedl mşcăr5 3, aşa cmno <smtm> mărmea prn mscare Asa este s cuconfguraţa fndcă ea este un el de mrme po,un obect aflat n repaus <este seszat> prn absenţamşcăr Numărul <este p rc

ut>

prn negareacontnuulu5 4 ş prn <s nsbl l > propr căcfecare smţ are un sngur <tp de obect> Astfel esteevdentă mposbltatea exstenţe cte unu smţ

0 corespondent fecărua, de pldă pentru mşcare, căcaceasta ar f ca ş cm am smţ acum dulcele prn văzAceasta n se ntmplă fndcă avnd senzaţaambelor no le dstngem char ş atunc cnd ele se

Sml element

Selelene n m



6 ARISTOTEL

WV j WpOj€V € b j j v AA x j€ Vj€ oo ' AW

v

v

5 ' UlO' OUX Ol W' Ul Ol U

0

45b

O b Uj€' U AW' 'l ' bOl 'V 0j€' l' O 'V o ' , "

'

:

� ,

I

�

- '

U

j

€

1

�

· OUX p €l' l

lC

Ou

j

rp '

Vj€ AA o €P Pl 'AWV ' � p'].

T bAAAW' 5l j€ d

Q , t "

t vvo'al al l�, X 1 Ul j 0'j r'l (� o, oo' oA "l lp a' o r b p� r€

v V )

:

'

1

.

€' O j<W €' lO l l l

Q

'OV XO'

Ol€l € 'l .

Z : '

v

€€o

' l� l ' €' lO €X0j€V, '

v t

5 l� OU jl' j0''. OW� 0'

Q

"

Q

- t '' OOU

ouv l Ol ' OlO' l 'l� jy€ plj € ra ' l�

v

,

Q

,

j0' l U UOU ''€V ' j0' '5€l ' 'l ' bL OAOU€ '

AAAOl� j XPj jy€ '' b € PW d Ol ' pX€l 5A0' Ol€0 l AA l O' '

.

l€ b d'j€a l pj€V xoj€'vyx €l d'€l l p P



ESPRE SUFLET 12 425 24 12 1 1

su

rapun Dacă nu ar f aşa no nu am percepe sensibl l <comune et

rn accent Deldă nu lamf <perceput pe ful lu Kleon ca fu a lu Kleon c

2 5

oar ca pe un obect alb care este în mod accidentalful lu Kleon Dar smtul nostru comun este rezerat sensblelor comn5 5 ş nu n mo accdentalPrn urmare nu estă <smur ropr <acestoracăc altmnter no nu leam smt ect asa cum am

spus că l eem pe ful lui Kleo Simurle rein n mo acciental proprietă care

ren recproc altor <smur dar nu în măsura încare sunt ele nsele c n măsura în care <mai mute aconeaă ca un sngur <sim cnd are loc sesiza

rea smultană a aceluaş obiect e pilă faptul căferea este amară ş galbenă Căc nu revine unui<sm ifert să enune faptul că ambele <calităiconsttue o untate De aceea <simul56 comun se

înşală ş dacă vee cea galben crede că este fereSar

ut a nsă ntreba cneva: în ce scop avemma

mult

simur ş nu doar unul singur ? Oare nu5 cumva pentru a lăsa ma pUin neobservate sensibi

lele nsoitoare ş comune cum sunt mişcarea mărimea numărul5 ? Dacă am f avut oar verea siacă obectul e ar f fost albul atunc <sensibilee

comune ar f rămas ma egrabă ascunse ş n sar fipărut că toate sunt ientice eoarece culoarea şimărmea se nsoesc recproc Dar faptul5 8 că sens

blele comune se ma află s ntrun alt obiect sensiblclarfcă faptul că fecare ntre ele este unul iferit59

II

ncă smm faptul că veem sau că auzim520smrea faptulu e a eea trebue să aibă loc fie

Sinzsnsbiă

Czapaliăţisimţilor

Consisns

'



162 ARSTOTEL

AA i -l � € -O O€lOU15 XpW J- € 1 b -OD -o O'-l 1 n

-l b 1 € -p i � €W�

) ) ) l�, €� €lpO' €ll' U -l� €l U � P -O-O Ol o'.

X€l b op' € r - €l '€-l' p', p-l b Xp - ov € €-l� - p' p €l - p' p-O'

20 <'€p' -O 'U' -l OX ' - -n €lL

{dV€}l X r -' J" opw J T €l p'O€' - 6- - < AA 1 OX

c

'

, wu- €-l l -o opW' €l ' w� €Xpw

)_

Q

C

'

)

_

Q-ll -o rp lO' -lO' -OU u

uC

)

_

Q

-OU v€u U €O'lO l

O'-w'

25 -' -' '€ll ' €l� <'-l ' -O� POl� H b -O -o 'pr€l � €( )

C

I

u €' €l l l -o l'l OU -O U-O

) - ' C

I

t

(

1

1 U rW

OlO' O o< O - €'€pr€l' l( ) ( " ) O - €'€pr€l' €l rp O' €Xo'-

) "

1 I OU€l ', l -O €Xo' o<O' OU €l l

0 -' b 1 '€P - bu'€'o' O€l' \ -bu'€'o' O€ ' --€ i x- pr€l' xo

42a

u 1 ) ,

�

I

t c rl '€-l l O x- €'€pr€l' W' " ,

c

'

I €l€l€V ' -l� -o €l'l Ol' -o

-

l'

b l' i 'l� i Ol� - v - l 'OU 'r -' 0' ' ' ' x- 'pr€l' - xc-L



ESPRE SUFLET 45 1 426 6

prn ntermeul văulu fe prn ntermedul altu<smt5> Dar atunc acelas <smt> va smt at

5 vee;ea ct ş culoarea obecul52 sfel nct fe că

vor f două <smţur> pentru acelaş lucru fe smţulse va smţ pe sne nsuş Apo dacă ar ma f un altsmţ al veer fe că se va merge aşa la nfnt52 fecă el se va smţ pe sne Atunc trebue să afrmămacest lucru espre cel dn <smţ54>

Exstă nsă o dfcultae Căc dacă smţrea prnntermeul văulu nseamnă a vedea ar culoarea

sau lucrul care o eţne snt văue ş dacă văzătorul0 va f la nul lu văzu atunc ş acest văzător orgnar va aea o culoare525 Prn urmare este evdentcă fapul e a smţ prn ntermedul văzulu nu are<o semnfcate> uncă56 Căc s atunc cnd nu veem no eosebm lumna ş nunercul prn nermeul văulu ar n al sens52 Pe urmă char ş

văătorul ste ca ş cum ar f colorat căc fecareorgan e smţ ese recepv al sensblulu fără matera <acestua>58 Dn acest motv char ş după nde

părtarea obectelor sensble senzale ş magnerămn n organele e smţ529

Actul sensblulu este unul s acelas lucru cu actulsmţulu

cn esena lor ese fertă50 Mă refer

e plă la sunetul n act ş la auzul n act fndcăpoate exsta cneva otat cu auz care să nu audă ar şun obect sonor care să nu sune permanent Dar cn

\ 0 cel capabl e a auz se află n act ar obectul sonorsună atunc se naşte smultan auzul n act ş sunetul nact care sar

ut a num pe de o pare faptul de a az ar pe alta faptl de a emte un sunet.

Dar acă mşcarea acţunea ş afectarea exstă ncel asu

ra cărua se aconează5 ese necesar ca şsun tul ş auzul n act să se afle n <auzul> n poenţă

Apoicsiin;b

Unia<imrii

Ac Slzai în c



6 ARSTOTEL

UVal V €l val rap "ou Ol "lOU xal l VlOU5 ) ) , ) ,

'

)€V€p€la €V " aoV"l €l V€al lO OU) ,

-

Q avaY "O l VOUV lV lal. €V OUV "OU

"lO vP€ "l l� "Oolo xo ăOl� l V a xoa lV a" A a "VăAAWV €WV a v. €P a a

10 Ol� a l� V " OV"l AA oxV " OlOV"l O"W a "O o vp€la

L

15

a "O lO V " "l ) ) ) ) L L AA €VlWV €V WV0aal OlOV l� ) ) C )

_

Q xal axo € €VlWV

avwvu0Va" pov

pal� a A€"al � € vp€la ) "OU XPWa avwvu xal €l� "OU

€lO O XU0 &vU

€ a V l v vp€la "O oa "O "lO, " ăvl "€POV vxu

_

_

_

Q

uaa p al

xalW al "V ou"w

'

1

'

' 0 VV

cxOV xal ov xal XU0V l.

(

'

' '

€l v, xal "a aa 00lW� "a xa"a uvalv

)2

0 Va OUK vax

0 AA l p"€pov lOAOl "O"o o xaA

�

,Q

,

)

'

€OV O €V €VOl OU"€ UOV OU"€ av

"

1

�

c

, €lVal V€U 0 O XU0V av€U €€. ) ) ) ) L

€V rap €A€0V opw� OU op l X rapA€Ov � € "o "o "v

'

) ) €V " uval

v "wv xa" €V€p€laV €l

R

'

-

Q )

' "ou"wv €V alV€l "o X €V €l "WV5 ( )

R

.

(

€€PWV ou

lV€l a €€l VOla 0V

€P "V A€0VWV OX A



ESPRE SUFLET 4 165

căc actul celui ce produce ş pune în mişcare se5 realizează n cel afectat De aceea nu este necesar ca

motorul să fe mişcat5 Aşadar acul unui obiect

sonor este sunetul sau emterea unu sunet pe cînd<acul> celui capabil de a auzi ese auzul sau fatulde a auz căci aît auzul ct şi sunetul au o semnifcaie dublă Acelaş argument se aplică ş celorlale

0 simturi si obecte sensbile Căci tot asa cum actiuneaşi aectaea se găsesc în cel afectat ş u în aget totaşa ş acul obiectului sensibil şi acul celu capabl de

senzaie se află în cel caabil de senzae.Dar, în unele cazuri <ambele> poartă cîte unnume, cum este emiterea unui sunet şi auzirea ecînd în altele unul din ele este anonm. <De pildă>,acul văzului se numeşte vedere, dar cel al culorii nuare un nume ar <acul> faului e a gusta se

5numeşe gust, pe cnd cel al savorii nu are denumire

Fiindcă exstă un sngur act al obiectulu sensibilşi al facultăi sensibile deşi esena lor ete dferită,ese necesar ca disrugerea sau mennerea celor ecare leam numit auz s sunet să aibă oc simlan, ca şi savoarea îmre�nă cu gustul şi la fel penrucelelalte Acest lucru nu este necesar n cazul<aceloraşi> ermeni considerai în oenă

20 Vechii cercetători a naurii5 nu au exrmat

25

corect acest lucru fiindcă ei credeau că nici albulnici negrul nu exstă în

li

sa

vederii nici savoarea înafara simuui cor spond n lui Înrun sens, e seexrmau corect ar în alul nu Căc fiindcă smulş obectul sensbil au un sens dublu adică în sens depotenă ş n sens e act în aces <din urmă sens>

expresia era întemeiaă dar în cel <dini> nu eraîntemeată Dar acei <filozofi> se refereau în sensabsolut la termeni care nu au un sens absolt.

Primaconcină:nml

A doaconcinara rmnă

rcaoriico vi



166 ARSTOTEL

<W' <W' � l ' <W' U [ " xo €l ' €' €l l €l ' OUX € -o

]

C

'

( u-o O U<W'l ' l ' xo'

'

_Q

'

u

00' -l ' €l 'l l -OU-O l < €lP€l €0R

'

' '

R

' -0' U pO' l -o O

U l -o pU, '2b xo' o ' XUO� ' €l'

pl ' l' - <pa AP' o<€ '

p' l €' <P€l lUPC lU l

lp, � AOU -l' '-

�€.

c

, ( '

. ," "

lO l

€' 0-' lPl' l l- O'-

t

"

'

' (

- €� -0' OO' OlO' -o OU UU U

,U

C '

' p' p -o-€ O 0' -o l-O'U<W'C - P, D - €P'-' ux-' l A €pAAo'-

A€l <€P€l. -

Q €' O' l l� -ou UO€l €'OU _

Q

, , _

Q

t ,V T

-OU €l ', UCpXO< €' -t <v P

lt

1 <

0 pl' C P'€l - -O O€l 'OU

_

Q C

t

' ,"

-OU l<PC�, OlO' O' €' l '

l AU C lP' l� OL X€l

-o-o ' ăAAW' € - A€U' - AU O' -' ' PO' xp'O€' -l ' '€ -l l

,

_

Q

_

Q

'

t €P€l ' €l - p €l' 0' -l ox l - -o'

-

Q

lo' 'rx p ' ' o€'o' u-o

PL'€l' - P 'o' o-€ x€Xwpl'Ol� 'X€-l P'€l' -l -€po' - AU -O A€UO AA




Dacă glasul este un fel de armonie pe nd lsul şiauzul sînt denice înrun sens şi diferite în altul <şidacă> armonia este o proporţie54 aunci şi auzul

trebue să fie o anumiă proporţie Acesta şi este motiUl55 penru care orice exces <sonor> atît tonul înalt30 ş cel grav disrug auzul La fel şi în cazul savoriloraceste exese disrug> gusul În cazul culorii văzulese suprimat de un întuneric56 sau de o lumină reaintensă, iar în cazul mirosului <acest rol îl are> un· bmiros prea uternic fie el dlce sau amar fiindcă

simţul este o anumită roorţie e aceea, el produceplăcere cînd <comonentele lui> se îndreapă5 distincte şi neamestecate către o roorţie cum este

iutele dulcele sau amaru Căci aunci devine elplăcu Dar în general amestecul este mai degrabă oarmonie decît tonul înalt sau cel grav, iar în raport cupipăitul, ceea ce se poate încălzi sa răci Senzaţia este

nsă o roporţie iar excesele dăunează sau distrugPrin urmare fiecare senzaţie se raorează lasensibil care îi ese obiect căci ea rezidă în organul

0 de simţ ca organ de simţ şi discerne diferenţele sensibilului care îi ese obiect57 e exemplu, vederea<dscerne> albul de negru iar gustul dulcele deamar La el si n cazul celorlale <simuri> Dar ntru că noi discernem aît albul ct şi

dulcele şi

f car

dinre sensibile în raort cu fiecare noi simţim printro anumită <facultate> aptul că ele diferă

5 Acest fap este necesar penru simţ, fiind vorba delucruri sensibile Prin aceasta ese limede că nucarnea ese cel din urmă organ de simţ58 căci atunciar f fos necesar ca aceasă <faculate> care discernesă dscearnă <doar> prin atin r Însă nici nu eseposibil să deosebim dulcele d alb prin <simţuri>deosebie, ci ambele ar trebui să fie clarificate rin

Sim\ul cproqie

Snzaimlcomn



68 ARSTOTEL

€ -l 'l ă<w Aa ă'al ow ' ra x

€ -O ' r -o (OlO AOV ' -lu

)

(

u u€-€pa W' l

-o €' i l' O-l €€po'u

"

.

! €-€p' rap -o rUU -ou Uou i l pa -o au-ou( ' u ) _

Q

' uW€ � r l OU-W xal 'O€l xal aa' al O-l

) " ,€' OU' OUX OlO' -€ €XWPl€'Ol� pl'€l' -a€XWp'a Ao'

) C I ? C I

) ) -Q l O €' €XWPl€V XPO' V- u€'.25 u

' u u ) _

Q

W€P rap -o au-o r l

O- €€po' -oara O' xal

- xax', o-w xa -€ -€po' A€l -l -€po'xa €po' o xa- € - -€ AW

u u ) OO' V' A€rW O-l €-€PO' ou €'-Ol O-l 'U'-€po', AA I ow Ar€l xa '' xa -l '' a

u

apa. W€ aXWplO' xal €V X

WP

lO

-

t

XPO't.)

'

L e '

) a ' u'a-ov

aa -a� €'a'-la� l '€l�30 _ ) Le ' Le 'lV al -O au-o lalp O' xal €V lalp -t

XpVW. € ra r AU, l'€L T ' dO{l' 1 T ' L C

) 7 vO V o xpo' €Vav-W�, xal -o uxo

€-€PW�. I 5 , )

_

Q Le '

P OU' aa €V apl alp -OV al aw 5

C

,

PlOV -o pl VO' - €l 'al €XWpl€'O' €l [w�] - lalp€-' -' lPvW' _

Q C

I Le '

Y

a' -al, €l �

lalp O' - l'al €'ra lalp€' -w xa pl lap€-o'

5 L L C

) ouX OlO' -€ 'a l €' rap -o au-o alLe '

) C I

,

)

)ap O' -a'a'-la - €l 'al OU

aa - €P

_

C

'

'

r al lap O' xal ouX OlO' -€ aa UO'

5 ILc

C

)a av

€ 'al W -a l a€l' au



ESPRE SUFLET III 2 426b 42 8 169

unul sngur Căc d nu le ar contnua să f dstnschar dacă u laş smţ p unul ar tu p clălalt Prn

20 urmar, est necsar ca un sngur <smţ> să nunţe

dfrnţa lor fndcă dulcele est dosbt d alb.Aşadar aclaş <smţ> l nunţă astfl încî,nunndul el le ş gîndeşe ş l smt Est aşadarvdn că <obc snsbl> nu po f deosbeprn <smţur> dfrt.

To d ac rs că <acst lucru nc nu s ptrec>25 în momn dfr Căc o asa cum acas <facul

ate> nunţă dferenţa dntre bne ş rău ot aşa cîndea enunţă faptul că una se dferă <o nunţă> ş ecealaltă <ca dfrtă>, ar această clă nu este accdnală <Ar f accdentală dacă>, de pdă aş

sune

acum că sînt dfrt ş nu că ele snt acum d rt

D fapt se enunţă acum că l sînt acum <dferte>dc smutan59 Aşadar <le dscerne un smţ> ndvzbl întrun tmp ndvzb Dar un lucru dentcnc nu poae f moblzat d mscăr contrar înmăsura în care el ste ndvzb s întrun tm0ndvzbl Căc dacă dulcele pune în mşcare sen

!7a zaţa sau îndra amaru <l mşcă> înrun snsconrar ar albul întrun sens dfert

Atunc să f oar acasă facua d dscrnrsmultană ndvzblă numrc ş nsparablă <înmp> dar sparată ca snţă540 ? Ar f aun ca şcum cva dvzbl ar ava senzaţa celor dvat darp d ală part, <acest lucru sar ptrce> ca ndvzbl căc l st dvzbl ca senţă dar ca loc ş ca

5 număr este ndvzb Or poat că nu s aşa ? Căcdoar în

oenţă

ndfrţat cva s. l îns

ş

contrare sal ar nu pn snţă, C el dvndvzb cnd s află în ac ş nu poa f smulan albş ngru Astfel secl acstora nu ot f afectate

Smlcomns

smannzao

Unaadnrimr smţ

comn



170 ARSTOTEL

", € "OlO"OV ({l� )a V6l�. ÂÂ

, , t ,

10W €P V )aO l "l V€� l rJV 1 Jla )al 0,

, ['

e

] '

e ' t , "a )al lalp " )al lalp . 1 €V OUV

e

c t

nP€"OV €V "o pl VOV €l )al aa

lap€V pX€l � " a" XPal €(WL L V ov � p"al " pal )p( V€lL L c t

)a €XWplOJ€Va, €l V � )€XWPlOJ€VW�· 1 o c c t €Vl, €V )al aa €Pl €V OUV ap 1 a€V

y

_<

_< "oWOV a"l)OV

€l vallWPlW "ov "pOOV

L"ouOV

r

l€

laopa� p(OVal Âl"a V

tuv l V€l "E )a OV )a " VO€ vL L)a POV€ v a {V€{a )€ )a VO€ v )a POV€ v €P {€{a l ăval

2 V o"pOl� ra "OOl� )p( V€l l tUX )aYVWp(€l v vwv )a O r€ paol po

_<

_< V€l v )al

a aV

al "auo €l val al v €P )a l€)Â (P€ lP ap€v ra

"l� a€ €"a aVPWOll v )al €Vaol� l €V

(lv € )a " POV€ v ÂÂoa apaa "2 " "OOl� oÂ€"al )a " Opou O ra

, " , t V € v av€� rap OUOl O VO€l v WalOV _<

_<

R

W€P o a aV al UOaaVOUlV )alv€{a( € )a POV€ v o(w OlOVL L€P )a V O� a pa ÂrOl� lwp(a€v



DESPRE SUFLET III 427 9 1 1

<ultan> dacă att ndrea, ct ş enzaa nt atfel Aceata e ntplă aşa cu pun un depre

0 punct, fie că ete unul au că nt două, că el ete rn

aceata ş dvzbl, ş ndvzbl41 Find nă ndivzblă, <facultatea> de dcernere ete una ş <dcerne> ultan, dar, conderată ca dvzblă, <ea u a

ete una> căc foloeşte acela fapt de două orAşadar, n măura n care e fooeşte de o lmtă ndouă enur, ea dcerne două lucruri eparate ca fndeparate Dar n ăura n care <oloeşte aceată

lmtă> ntrun ngur en, <ea dcerne> un ngur lucru ş ultan Aşadar, ă defn afel prncipulprin care une că vieuitorul are enibltate

III

Ce vech au defn4 ufletul ai ale prn douătrăătur dtnctve, anume rn mşcare locală şprin gndre teoretică, gndre practică543 ş enib

0 ltate căci at gndirea teoretic, ct şi cea practicăeaănă senbltă, fndcă n abele cazurufletul dicerne ş cunoaşte vreuna dn realită44)De aceea, ş e puneau că gndrea practcă ş en

bltaea nt aceleaş, cu a pu ş Eedocle scusinţa sporete în oameni prin ceea ce le estedisponiil5 ar n altă parte "de aici vine mereu faptul că ei îndesc lucruri diferite4 Acelaş lucru

vrea ă l pună ş <verul> lu Homer "de felulacesta este îndirea Căc to aceşta preupun căndrea ete ceva corporal48, aeen enbltăi,ş <cred> că aeănătorul te ş ndeşte rnaeănător, aşa cu a afrat la nceutuluelor noatre49

Defnrsfpd ş ş



427b

2 ARISTOTEL

)aO €l J )a €P o a{al aoÂr€l v )€l€V ra O� l� )a Â€W ?vov € 'ou'w bla'€Â€ 1 tUXi· bL "drxT Ol

€P €VOl Âol aVa a alO€Va €l val

"

"

- _

f

aA

v v OU avoOlOU 1 l l V aav €l val- " - , u - ( OUO rp €VaVlOv W 0 OOlOV W OOlW pl

€l v O)€ b )a )a l v €VaVV aU € l val Ol €V OU OU auov {V€{al )a V€ v av€pv o

v ra €l o b Â rOl� v v .

I�

c

t "

_

f - ' aA O o VO€l v €V €l o Op� )al O p{ v p{ pVl� )a )a

10c L

�

'

'

_

f

o

aA

V

I

o Op� avaVl a OUWV O l a {V€{al v ra� V lbWV € Â )a v pX€lO� l� aVO€{al b vbal )a t

)al O€Vl UapX€l W )al Âoravaa ra €POV )a {€w� )a lavOa a E o rrV€al ăv€u {€ )a" ,

'

1

.

U "

1 5 av€u au OU) €l v UOAl�. Ol OU) €l V

20

a Vl�] )a Âtl� av€pv . oo Vra { I V l v av ouÂ€{a , _f pO oawv rap €l l Olaa W€P OlV O� v0V)O l {€VOl )a ÂOOlOV'€�, bo€lV b ou) e LV · CvdrxT ra 1 t€-

_

f

"

'

U C

a aA V €U€l V . €l

oav €Vo aw€V

b€l V l o€PV € Uo€V Ob ) {appaÂOv )a b V aVaav aW� 0€V €P v {€EVOl V rpan



DESPRE SLET III 47 9 b 13

E erau, totu, dator ă e refere la fapul de a427 cădea n eroare fndcă ea ete ma propre

veţutoarelor, ar ufletul tărue n ea ma mult tmp

Ar f fot atunc necear, aa cum pun un55, fe catoate aparenţele ă fe adevărate, fe ca eroarea ăcontea n contactul cu neaemănăorul, căc aceta

5 ar f conrarul cunoater aemănătorulu prnaemănător, ar at eroarea, t tnţa contrarlorpar a f acela lucru55 1 Aadar, ete evdent căenbltatea gndrea practcă dferă, căc una eteprezentă la toate veţutoarele, pe cnd alta la puţnedntre ee55 Nu este dentcă senbltă nc

0 gndrea n care e află corectul ncrectulcorectul nd ndre practcă, tnţă opneadevărată, pe nd ncorectul contrarul acetora).Căc enzaţa obectelor propr ete ntotdeauna

·adevărată ete prezentă la toate veţutoarele, pecnd ndrea poate f fală553 nu extă la<veţutoarele> lpte de raţune

Dar magnaţa dferă de mţre, de gndre,5 de ea nu e nate n lpa mţr, ar fără ea nu

extă nţelegere554 Ete nă evdent că ea nu etenc ndre555, nc nţelegere, căc ea ete o afectarecare depnde e no, atunc nd o dorm : ea neamnă a crea ceva dnantea ochlor, aemen celor care rnduec n mnte poduc reprezentăr ncadrul artelor mnemonce556 In chmb, a forma o

20 opne nu depnde de no, căc ete necear ca ea ă feau adevărată au fală Pe urmă, nd ne formăm

depre un ucru părerea că ete terfant au npămntător, no ntem totodată afectat, la fel dacăceva este ncurajator. n cazul magaţ, ntem ca

îJj ccs l .f"

Suulimginţ



14 ARSTOTEL

€l v {cppaÂc. ) c O2 Ât€ lOpa( l ) c ) p

Vl� ) vcv(c owv, €P GV lO

€"€ W OŢ� .

€p o VO€ v € €v o {_

'

V

l ouou o €V Vl l €lVl oc

1

c

'

v UO

l�

€Pl Vl lOPlV� ouw €P {u Â€ov. 0 l v cvc(c

)c{ v ÂŢO€V vc l v Ţ( ŢV€{l, , , , [ )l €l l )cc €"copV ŢO V cpc l

c

' " V

<

_

l� €l ouwvUVl� € l� ) � pl VO€V

) Â €€V 1 t€€{c Oll V

_

c

�

<

ll,

€l, VO.5 O

_

c

;

l €V OUV OU) €l Vll � OV € V

€. ({l V Ţ Ol Vl� 1 vPŢ€lt

1 v c

'

.OlOV l� )l Opal� l V€"l l )l

j

t v€POU UPXOV OUV OlOV €V Ol� UOl�.

_

c

, " €l l l� €V €l P€l Vl OU. € V€PŢ€( c l v â VOl O O�L L_

' . , " t

10 lOl� VlV UPX€l v ) l ou OlOV

c

'

JUpJl T J

l

l

T

W

I

r

l

o

ou. €l C Cl J€V

Â €� €( l V(l Ţ(VOVl l Â€(ot€€�. €l O ÂO€V V v€PŢ€V xPl €P {V l c(V€"l OO Văv{pw ÂÂ ÂÂov V vPŢ

15 {cv€{c €v Â t€. ) €P 0

ŢO

€

€V l V€"l )l l V opa. ÂÂ V O V € Â€v O€( €l OlOV €l VO €l Ţp Vl





6 ARSTOTEL

xa t€. A(€al ăpa l€ V a r(V€alra a xa Â xa t€ ÂÂ jvu

c

,C-

v t20 €al ll� oux V X al rapaova Ol�

bo€ j l€€l V V f {(wv O{€V pX€l (l� <a'a(a OÂÂO� l jv OÂOU{€ l� €l f €€{al€l {O f Â6rq v f {(wv V(Ol� <ava(a

( , '

c

u � , c 'j€V UapX€l rq ou. <av€v O vuv Ol O

6a j€ d{€ Of l d{€ Of

�

" 25Ujox xal a <aVala av €l

0428b

c

- ,c 6

, (la € aua al l l oux aou l Vq €al c�

" " t ,

_

a a €€lVOU €l €P €l v ou xal al

l� ÂrW , � o Â€UO 6 xa d{€ UjÂox <ava(a al o ra

�6

jfV � o ra{o d{€ - - - , _

, -

ou uxou. o ouv <alV al €al O a

_

"

'�

l

V O€P aO

aV

'a

l ,

j1 xaa OUjp

p

T

q

.

c

,.

1

c

- , t u ( aV€al r€ xal €Pl wv aja UO

.

1

_

t

lV a

€X€l OlOV <al V€al j€V o lq

_

c

- c

lalq l€U€al €l val j€l

WV oxou,

'

'

'

j€V UjlV€l OUV ol ao Val V5 aUO Â av V X€ wOjvOU O,

_

<

' .

' _

' lpar ja'q, j1 Tl/

a

oj€VOV j r

j

La

lO

€V-

, ,

q

- a, 1 € €l €X€l, avarx1 v auv /

I

1 €l val xa t€ ÂA t€ V€O € Â{Ol j€a€V prja O ăpa l oWV V

OU OUWV <aVala



DESPR SULET 428 1 8 b 177

nt ştna au ntelectul, fndcă magnaa ete şeonată ămne de aat dacă <ea ete> o opne, căcextă at opne adevăată, ct ş fală Da pn op

20

ne ete povocată cedna, fndcă ce cae pa ă nuceadă nmc nu pot fomula o opne. Faele nu paă abă cednă, da multe au magnae Apo, ocepne et notă de cednă, pe cnd cedna dpeuaune, a aceata dn umă de raune. nelednte fae au magnae, da <nc una> nu ae aune Aşada, ete evdent că magnaa nu ete o

opne alătuată569 une enza, nc una datoată25 enzae ş nc o mplete nte opne ş enzae570

30. Jb

Dn acete motve, ete <claă> ş cauza pentu cae,dacă ea a f totuş <o mplete>, opna nu a avean vedee altceva dect enzaa, mă efe la faptul cămagnaa a f mpletea dntre opna ş enzaapvnd albul, a nu <mpletea> dnte opnadepe bne ş enzaa de alb57 . Aşada, faptul de amagna a nemna ă avem o opne aupa aceluaş<obect> cae ete upu enzae, dar nu accdenal

Sar păea nă572 că extă ş <magnae> eronatădepe lucu ce fac, multan, obectul une opnadevărate De exemplu, oaele pae a avea <un da

metu de> un pco, da ntem ncredna că eema mare det pămntul locut Pn umae, fe5 ezultă că n e nfmă opna adevăat pe cae am

avuto depe acel lucu, făă ca obectul ă echmbe, au făă ca el ă fe utat, au făă ca no ăne f chmbat păeea fe <ezultă> că, pătrndunepăerea ea a rebu ă fe multan adevăată ş fală

Da ea devne fală dacă ete omă modfcaeaobectulu57 Pn umae, magnea nu cont n ncuna dn acetea nc n mbnaea lo

Rp-greaeoe [lao



18 ARISTOEL

ÂÂ €l l l'1{' O l '€{al10 €P0 oOU <'aa '� l�

c

. ) " )_

/ _

) • O) l € al )al OU a'€u a€ rV al a

) _

t ) _

) � a€'ole )a W' all� €l ' €

r'€{l 'l � '€pr€a� �{€� )a a' 0a' 'rx 'al -

)_

/ ) U ( ) )a €l1 a' au l 'l� ou€ a'€u

1 5 {€� '€X0'1 o€ {a'O'ol�(

) UapX€ al oa )a aU' )al Ol€l' )al . )

.

.

.

.

c

a€ X0' )al €l 'al )al a

V 1 )al

o Ua'€l ®€ {l� '' l' Â 1{ l' 1 l Ârlo' oa t€ €€p0' U€'al aa

2� UJ€ O� d{TOe · )a 'a{a 'c

/

.

<

c _

u

' /

)

X a la

al Ol rap UO' ou•

. <

c ) c

'

" )/

•

. <

c

al € oUo UO' ao l

a PO' ' )O'' )a O'wv O� UR R t

)

/

�

(

t

Ol' Oe UapX€l a lla W OlO''l� )a r€{ [ U€ O� {

25 O�] €P l JÂla 1 l' a"'al )a' {l' 'l� '€pr€

e{1€� rl 'OJ'T lO€l, " a ouW' ' Pl' {€W' )a p apO {€W� Â l €pal )a apo

, ) / ,

.

c

. /

u)al ao €lEV a' l� )al ala oa' )

_

.OPPW

1o' r

)

/

)

/

0 c OUV ao €X€l a p 'a <a'ala42

9a

oo Â€{ <a'aa 'l� {€W� )a 'pr€la'rl YV'1 € tl� Âla {�



DESPRE SULET II 4 9 49 19

Dar un obect e poate mşca atfel înt ă îl mşte0 ş pe altu57 apo, magnaţa pare a f o anumtă

mşcare ce nu e naşte fără enbltate575, c ete pre

zentă la <vetutoarele> cu enbltate e referă laaceleaş lucrur ca ş enzaţa ; ş apo, mşcarea <e> epoate naşte datortă actulu enzaţe, ar aceata eteîn mod necear mlară enzate. Dn acetemotve576, aceată mşcare nu ar putea produce în

5 abenţa une enzaţ ş nc nu poate f prezentă lafnţele care nu au enbltate Cne o are, poate

poduce ş poate f afectat de multe <aemeneamşcăr> în ne, ar ele pot f aît adevărate, cît ş faleAceata e înîmplă prn următoarele <etape577>

Sezarea apectelor propr Aete adevărată aucontne un mnm de eroare578 In al dolea înd <ur

20 meaă> ezarea proretăţlor579 care revn en20- blelor580, ar în cazu lor eroarea devne poblă

petru că no nu ne înşelăm aupra extenţe albulu,c ne înşelăm aupra faptuu că acet alb ete unanumt obect au un altul In al trelea înd, are locezarea <enblelor> comune dervate dn celeaccdentale cărora le aarţn cele propr Mă referde pldă la mşcare ş la

mărme58 cu prvre la ele25 apare ma cu eamă eroarea în urma enzaţe Iar

mcarea năcută în urma actulu enzate e dverfcă în funcţe de acete tre <etape al> enzaţePrma, în prezenţa enzaţe, ete adevărată, pe ndcelelalte, atît în prezenţa t ş în abenţa e, pot f şfale, ş ma cu eamă atunc nd obectul enblete îndepărtat Prn urmare dacă nc o altă <facultate> nu deţne

9 d ce e enumerate acă magnaţa ete cea enunţată,atunc ea ar f o mcare năcută de o enzate în actFndcă ma ale vă zul ete o enzaţe, <mgnaţa>

m\ J dJ ds

Sleo îze

Nrgn

ţ



8 ARISTOTEL

l Kc " 'O "o < A "l

�

- ,�

, €U <W" OUK €l' l l'. Kl l "0 € €V€l ' , -

Q

' 5 K 0 0l� €l 'l "l� l O K"

P€l " " v bl " X€l ' t'

_

Q

,�

,

�

"

_

Q'' OO' " l

" l "0 lKIU l

, - "

_

Q

v t (" 'OU' €'lO"€

€l 'W UW OlO' Ol , ,

L , L ,{PWOl €Pl €' OU' <'"l "l € Kl� ,

Q

-l "l € ', pW

€l "OU"O'

8 0 €P 8 "O 0pOU "O � \u G rl 'K€l

"€ \UX K <PO'€, "€ XWPlO '" € XWPl"O K r€{ AA K" ArO'

�

, -

K€€O' "l' €X€l l<Op' Kl O"€ rl '€, - ,

�

, , - v , _

Q

,l 0 'O€l'. €

€ "0 'O€l' €P "0

'€{l, 1 €l ' "l O 'OO "l15

- v_

Q

, "�

- .�

,"OlOU"O' €"€PO'

€ cpc l €l 'l KlO'

8 "O l8 K bU' €l "OlO"O' AA "O"O, v ,

_

Q

, , ,Kl O O €X€ ' €P 0 "lKOV "

{, O"W "' 'O' P " 'O". ' , - - v cc €€l " 'O€l l €l 'l €P l 'l'ccrp, ' KP, "oo 8 V ' W

20 P P€<l ' €Vo' rc KWA€l " AA"plO', v

- ,Kl V"l€l € cou €l Vl <l '.

' ,

,

, v ( " ' II "U', O"l U'" o cpc K

A €' � \u '0 AyW b 'O' G 8lL

'€ "l K OA '€l \UX o{v l ' ,

-€€pr€ O' pl' O€v ·



ESRE SULET II 4 4 1 8 1

şa luat ş ea numele de la luiă582 deoarece nuexstă vedere fără lumnă Iar pentru că <magnle>persstă ş seamănă senzaţlor multe veţutoare

5

acţonează conform cu ele unele dn cauza faptulucă nu au ntelect precum farele altele fndcăntelectul lor este ntunecat uneor de vreo patmăde bol sau de somn aşa ca n cazul oamenlorAşadar să ne lmtăm la att n prvnţa magn a ceanume este ea ş dn ce cauză a naştere

1 0

IV

Cu prvre la partea sufletulu583 prn care e584 areo cunoaştere teoretcă ş practcă585 fe că este sepa-rablă <după mărme> sau nu după mărme c dupăoţune586 se cuvne cercetat ce anume are dfert587

ş cum a naştere de fapt ndr a Dacă gndreaeste ca ş smţrea588 atunc f că ea ar f afectată cuceva dn partea ntelgblulu fe că este altceva de

15 felul acesta589 Aşadar ea trebue să fe neafectatăprmtoare59 a spece ş ceva de felul e n

p

ot nţă

dar nu <dentcă> e, c aşa cum este s nsbltat a

faţă de sensble tot aşa să fe ntelectul faţă de

ntelgble Prn urmare, el trebue să fe astcat deoarece le cugetă pe toate cum spune Ana-xagoras pentru a ava putr adcă pentru acunoaşte59 Căc un obect străn manest năuntru

0 ar mpedca <ntelgblul> ş sar pune n cale59asa nct natura <ntelectulu> nu este altceva dectptenţă Aşadar ceea ce se numeşte ntelect alsufletulu59 (mă refer la ntelectul prn care sufletulgndeşte ş nţelege) nu este deloc o fnţare n actnante de a gnd

Pricu[ps



182 ARISTOTEL

€ X{l €AOŢO' c' "w cl 25 Ol "L ŢC <v ŢeŢ'Ol "0, 1 up� 1 {€pJ,

<V PC'6' "l €P " {"l '' Z

-Q

.

' (

O €' l' . l €U Ol I ŢO'" ' UX'

.

v " v

(€ ' "O'W', I' O"l OU"€ OI II '0

v"l o"€'" I X II U' " l

O" OX O {€l "o {O "O

0 'OlO, <'€p' "' {Pw' {€.

' Ţ { o '"l

29b {'€{C O <pc {O, 00' 6<ou ' €ŢAW' 6<w', 0 "' lXUP' XPWw' C ' O€ p' O"€ {l AA v

tO 'O O' l '0 <pC '', OUX O''O€ " €€pc &AA AAO' " ' Ţ

5 -Q

, , ( ' ,

"lO' OU ' U W O XWPl. .

v ( l "' OUW € Ţ€'"l W O €lW'AŢ€"C vPŢ€l' o"O U '€l "c'. -

.

" "U'l €'€PŢ€' l cuou , €l €' Cl o"€U'€l W, O ' ow c P' {€' 1€P€ ' c c l c"o "6"€ '"l 'o€'.

10 '

.

,Q

" ,Q

€€l IIO €l "0 Ţ l "0 Ţ €l €l 'l

( l

WP l u"l

€ 'l OU"W l € €"€PW'

'

, " , " " ,

OIIW' II OU €l '"W' € €'lW' Ţp

U"O' €l "o Pl €l 'l l cpc t

ăAAW XO'"l p('€l Ţ c O ă'€u

v .

.

UI CII W€P 0 lO' " €' . " €'1 5

Q

- Q

OU' l 0 €PO' Cl 0 UXPo' Pl '€l



ESRE SULET III 4 4 4 b 5 183

De aceea se spune corect că el nu este amestecat cu corpul, căc ar deven o caltate ar f rece sau cald sau ar f char ş un oran, ca ş <oranul> sensbl.

De fapt, el nu este deloc <aşa ceva> Ş bne spun cecare spun că sufletul este un loc al speclor594, dar nun ntreul lu, c doar facultatea ntelectuală ş nu caspec n at, c n potenă ar deosebrea dntre nea-fectarea acultăt sensble s neafectarea cele nte

lectuale rezultă n <cercetaea> oranelor de sm şa.sezae �ăc, pe d orarte, sezaa nu m

p

oat

sm595 dupa un sensb foarte ntens de pIldă un49b sunet după atele puternce, ar n urma seszărculorlor sau a mrosurlor foarte tar, nu estă vede-re sau mros596 Pe de altă art , ntelectul, de te ora ndt un anume

nt lbl

ntens, nu e ndeşte nma mcă măsură cele ma pun ntense, ba charma mult. Căc facultat a sensblă nu estă fără

corp, pe cnd <ntelectul> este separat597.Dar cnd el devne598 fecare <dntre ntelgble>,aşa cum se spune că este ştutorul n act99 ceea ce sentmplă cnd el poate să ntre n act prn sne), charş atunc el ncă este oarecum n potenă, dar nu charca ş nante de a achzona ş a descoper60 aratunc el poate nd prn sne60 • Mărmea dferă de

esena mărm60, ar apa dferă de esena ape (ş lafel n cazul multora, dar nu al tuturor, căc n cazulunora este denttate60 ) De aceea, esena cărn şcarnea snt deosebte fe de <facultă> dverse, fe de<aceeaş facultate>, dar sub un alt raport604, ar car-nea nu estă n lpsa matere, c asemen une crn,adcă ceva determnat n ceva determnat605• Prn fa-cultatea sensblă deosbm caldul ş recele, precum ş <caltăle> a căror proor este carnea606• Daresena cărn ar f judecată prntro altă <facultate>

nups

Taasac



184 ARISTOTEL

a V A6r "le p ăAA "Ol XWPl1 WC €)AaCj'T �€l pOe aU' o"a' "a{n,

, '

0 apl €l 'al Pl '€l . al' €l "w' €' a<al

P€l 'w' € e " lj6' j u'€XO

" v , _rap· "0 "l ' €l 'a, €l' €"€PO' "0 U €l

20

l'l €{, ăAAO W rc 5 "PW ăpc1 pWe XO'"l p '€l . AW ăpc XWpl "prjca A o"w c " €P "' 'o'.

OP€l€ ă' "le€ b

'o Ao' c

-

Q q q

6 vaa €e l j €'l j €' €X€l Ol V ' €P' l'ccr6pce 'O€l € " 'O€'

25 (t ,

2

c X€l' €"l' rcp "l Ol 'O' j<Ol'

UPX€l j' Ol€' o€ " X€l' l €'O" c6 1 rc Oe ăAAOle 'o p€l

2

' ' c € j

c IO U" '0" €' "l "o '0"O'

(€l, j€jl rj'o' "l €l Ol€ 'O"' c"'v

' '

6W€P I

o j€' X€l' c"c Ol' ' "l

30 Pal po€PO', Ol U'j l W €l "c '0"c

' '

'

L

'

o '0, II '" I X l

«

O ' pl' ' '0 U'

v , t

q j€l ou"W W€P €' rpjj"€l j

€' €'U

30a PX€ '€A€X€( r€Pcjj'o'· €P uj'€l

v € "o 'ou l cu"o '0" €l V W€P "c'o j' ra "' ă'€u A " c6 l

c "o 'U' l "0 'ujo' rcp €l €Wpl " o"W l' " c"6 l '(

'5 ou j €l 'O€' "0 l "lO' €l€€O'

"Oe Ol ' A' U'j€l xOV l "''ov. €'Ole jv OX p€l 'o ă'€u



ESRE SULET III 4 49 16 40 7 185

separată, fe <prin aceeai, dar deosebită> ca liniafrîntă faţă de aceeai linie cînd este dreaptă607. nschimb, în cazul realităţilor abstracte, faptul de a fi

dreaptă <pentru linie> este ca cîrnia, deoarece esteînsoţită de o continuitate608 Dar dacă esenţa faptuluide a fi drept i faptul de a fi dr t sînt diferite, atunci20 ea va fi ceea ce era pentru a fi"

6

0

9

,

i atunci este odualitate Astfel, udecăm fie printro altă <facul-tate>, fie prin aceeai, dar sub alt raport Şi, în ene-ral, aa cum sînt lucrurile separable de materie, tot

astfel sînt i cele privitoare la intelectDar ar putea cineva să întrebe : dacă intelectul estesmplu i neafectat i nu are nimic comun <cu alt-ceva>, cum spune Anaxaoras6 0, atunci cum vaînd, de vreme ce îndirea este o anumită afectare6 ?

25 Căc două lucruri au ceva în comun, parese pentruca unul să aţioneze6, iar altul să fe afectat. Apoi,

oare acest <ntelect> este ntelibil? Căci fie alterealităţi ar avea intelect (dacă <intelectul> nu estentelibil prin altul i dacă inteliibilul este ceva unicca spece ), fie că <intelectul> ar conţine ceva ameste-cat ( care îl face pe acesta inteliibil, ca i pe ceelalte),fie că afectarea rostită mai sus are valoare enerală,

0 anume că ntelectul este oarecum în potenţă inte-

libil, iar nu în act înainte de a îndi6 Dar el esteîn potenţă ca o tablă pe care nu este scris nimic în O act614 Aa se petrece cu ntelectul i, astfel, el este

intelibil, ca i celelalte nteliible65 Căci în cazulcelor lpsite de materie, este totuna intelectul i ceeace este îndit66 Căc tiinţa teoretcă67 este identicăcu obiectul care poate fi cunoscut astfel (Dar trebuie

5

cercetată cauza pentru care îndirea nu este perma-nentă68) Dar în cazul celor ce conţin o materie,fiecare dintre intelibile se află în potenţă. Astfel,

Puriicuî fciii



186 ARISTOTEL

ra U 'aj 'O ' OlOW' E'W ,

( <0 '0o' uap El

€

0 l€ [Ep] ' <El [l] j' A r'El oo 'a U'jElE 'a EP0' lO' a Oll6',

, t , V

OlEl' a'a, OlO' EX' P ' U'

EO'

{E', Vr a ' \u pXE' aa aa<op· a l ' j' olo 'o '

a r '€{al , 'a OlE ' l,t " OlO' o W pOO' rap l 'a al o <w OEl a

U'j€l 'a pjaa 'EprEa pjaa. aL

o 'o XWP a a{ a jl r, , , O W' E'EprEla aEl rap ljlWEpO' o

OlO' o XO' a pX A 20 a6 ' a 'prEa' l L

prjal a 'aj' Xp6'w popa 'L

', AW O Xp6'], AA UX j' 'OE

o 'OE. XWPl{E j6'0' 0 EP) , ) -Q , ,

El al OUO j0'0' aa'ao' al allO' ouj'OV€ojV , l oO jv a{,

25a{Tl" 'O� <{ap) · "a ă'EU omou o{' 'OEl



0

ESRE SULET 45 40 8 18

intelectul nu va reveni inteliibilelor, căci el este opotenţă imaterială a lor, dar inteligibilul va reveniintelectului.

v

Asa cum69 n toată natura60 esta ceva ca omateie pentru fiecare en (şi ea este toate acele<enuri n potenţă) şi altceva drept cauză şi

producător, prin care toate se produc, ca şi arta faţăde materia din care urmează să producă6, atuncieste necesar ca şi n suflet să persiste acestediferente6 : există un intelect care devine toate

5 lucruril6 şi altul care le produce pe toate, aşa ca ostare, de pidă lumina6 Căci, ntrun anume fel65,şi lumina preface n culori n act culorile existente npotenţă Şi66 acest intelect este separat şi neafectat şineamestecat, fiind prin esenţă n act67 Căcintotdeauna este mai nobil cel ce actionează dect celafectat, şi principiul <este mai nobi ca materia

20 [Acelaşi lucru este ştiinţa n act şi obiectul ei<Ştiinţa n potenţă este anterioară temporal ntrun

individ dar considerată n sens absolut, nu mai estedupă timp <anterioară68]. Aceasta nu <nseamnăcă <intelectul care le produce pe toate uneorindeşte, alteori nu ndeşte69 El este, fiindseparabil, numai cel care este60, şi doar aşa estenemuritor şi etern. ar noi nu ne amintim <cu el,fiind neafectat, pe cnd intelectul pasiv63 este

25 muritor, iar fără acesta, el nu ndeşte nimic

nectups ce ac

Ineecupas



18 ARSTOTEL

.

H ' o' ' lcl Pw' '6 OOle e

L

)

t

'

" 1 €P O €l O

\

€' Oe l O U A{e '{€(e le '0W' ,

_

Q

,

) tW€P €' O'W' €P l O € l

OAV 6Pl 'X€'€e A €l c UV( {€{l <lA(, ow c cc €Xw

L L, ,

_

Q

t ) , (pl€V U'l €Cl, OlO' O cU€po' l ' , ) , lC p C' r€'o€'w' €o€'w', O'

Xpov P€''' [c] u'( {l . rc \€ V u'{€l €( c rc A€U'

[ '

] '

'I UOV O I UO' Cl O I UO'

U'{€' '€l c l(P€l' <'l, )

'

)

1 M

,.

"C' I

OU'

l r€ ou o'' O

)

v

K

. ) , ) ' ' v 5I €e Ol U IW' €l ', II l l '1 C. ' OO' CO', OO '0.

T MlC(P€O' € X, 1 U'€ 1 '€P

_

Q

[

' t ]

r€l, OU €' WIU l

'O€l' OllP O' llP

Lt v } O', OlO' O' '0 O lCP€O' rcp

'€pr€(, ' p6'w lclpW o(W rc L , I

p6' llP€ Cl llP€ W €l ouoU'" ) ) , ) e

L ) , €l' €€' €' W l€l €'6€l €K€PW ou rcpL L

l', llp€{n, AA 1 u'€l. we K€p' '' ' (€w' lP€ '

v

,

e , . ,

e ) XPo'OV CC € O OO'€ € O W €<o', c ' p'w <ov [

L L )

2

' .

. )

cc O 0' lClp O'

U

II l l 'O€l €'5 MlP XP' cp � \X]. C



ESRE SULET III 6 40 6 b 1 5 189

VI

Cunoasterea indivizibilelor6 se aă n cazul celor

despre cae nu există eroare6 , pe cnd n situaţiacelor despe care există att adevăr ct şi eroare, aparedeja o compunere a conceptelor, ca şi cum ele ar iunul singur Aşa spunea Empedocle u plulor u crscu fără "63, ele au ost ulterior

30 reunite de prii . Tot aşa, aceste <concepte>separate intră n compunere asemeni incomensu-

rabilităţii cu diagonala <pătratului635> ar n cazulno lucrurilor trecute şi viitoare, se adaugă şi intră n com-punere conceptul de timp636 Intradevăr67, eroarease ală ntotdeauna ntrun compus, căci, chiar dacăspui că albul nu este alb, totuşi albul şi68 nonalbulerau <deja> compuse Atunci, toate acestea pot inumite si diviziune Asadar, eroarea sau adeărul nuse reer numai la apul că Kleon s alb, ci şi la

5 aptul că e r sau că v fi astel ar cel care le uni-ică pe iecare dintre acestea este intelectul69

Deoarece indivizibilul are două sensuri, ca act sica potenţă640, nu există nici o piedică pentru a gniindivizibilul ca indivizibil61 , de pildă cnd este con-

cepută lungmea, (căci este divizibilă n act) şi ntruntimp indivizibil Şi timpul este divizibil şi indivizibil,la el ca lungimea64 Prin urmare, nu se poate spune

ce este gndit n iecare jumătate <a timpului>, căci<jumătatea> există numai n potenţă, naintea divi-ziunii <ntregului> Dar, dacă iecare dintre jumătăţieste gndită separat, şi timpul ajunge să ie simultandivizat, iar atunci <jumătăţile timpului snt gndite> ca nişte jumătăţi <ale lungimii> Apoi, dacă lungimea este gndită ca <o sumă> a două <jumătăţi>, ea

:f

v

divizlucia



ARISTOTEL

€ b C OX K€ 'C, blClp€T 'O€ t / t ) )/ €V W XPO'W, cÂÂ I €€l 'C] Cb p€"C €'€l� � �, /

.

/)

,

,

)

/ )p C' TOUTOl� Tl lClP TO', Cff l OU XW/

C v /

POV, O O €l €'C TO' XPO'O' Cl TO ClTI O( ' C'T( l T U'€X€, KC XP2 /

�' KC €l

222

b KCT T O' lc(p€"O' ÂÂ T€l VO€ ' lcl PTW XP'W C lcl PTW TW� � � �

tUX b l r KC c blC(p€l�, C

T OT lc(p€TO', bÂOTCl €P pl� Ol Âr T' ăÂÂw', OO' TC' YVWp(€l T ÂC'· T 'C'T(W rp �

y

!

-! ! / . /

y

r'Wpl L U'C l €l 'Cl TO r'WplO' Cl

+ ) ! / )/ ) /, ' l'Cl €' c € Tl 'l ' €l' €'C'TlO'[ -

) / ] ) ' c / " / /25 TW' CTlW' CUTO €CUTO rl 'W€l KCl €'€pr€lC) /€l Cl XWplTO'.

/l I ' <l� Tl CT Tl ', €P C < C Â t€ c b 'O

) -)

, e / ) / . .OU C�Cff

O TOU Tl €l CTC TO Tl 1' €l 'Cl)

/ ' / ) I V ' C

C

KCl OU Tl CTC Tl 'Cff W€P TO Opa'

lb(OU Â� € b ă' T Â€UK' ) )

) / V )/ V )/ vOUK C �

C€l, OUT €X€l C C'€U Uf

41 a b I CT l' CT I 'pr€lC' l 1 T�/ c !

'

! / / / )

pCrCTl CTC U'Cl' XPO' pOT€pa €' C V

'?

' / )/ )

)T €'l, Of

�

O XPO' €Tl rcp 'T f



DESPE SUFLET III 67 4 1 4

este <ndtă> ş ntrun tm care conţne ambee<umătăţ. ndrea> dvde accdenta ceea ce gndeşte ş tmpu n care gndeşte ar nu n sne fndcă

ee snt ndvzbe n sne Căc exstă n ee s cevandvzb dar totodată nseparab care nfcă20 tmpu ş ungmea, ş e se afă a fe n tot ce este

contnuu at n tmp, t ş n ungme20 Dar ndvzbu specfc (ş nu ce canttatv) este20 ndt ntrun tmp ndzb ş <prntrun act> nd20 vzb a sufletuu64 Insă punctu, precum ş orce

dvzune ş ceea ce este astfe ndvzb poate fnţees ca o prvaţe. Argumentu este asemănător ncazu atora, de pdă cum anume snt cunoscute răuş negru, căc ee snt cunoscute oarecum prn contraru o Cunoscătoru trebue să se afe n potenţă şsă conţnă n sne aceste contrar dar dacă unu

25[dntre prncp644] nu are contraru, atunc e se va

cunoaşte pe sne se va afla n act ş va f separabEnunţarea este a ceva despre atceva645, ca ş n

g

a

ţa646, ş orce <enunţare> este fe adevărată, fe fasă.

Totuş nu ntregu nteect <este astfe> c <aceacare enunţă> ceea ce este" despre ceea ce erapentru a f"647 este adevărată ş <acea care enunţă>ceva d sr atceva648 Dar tot aşa cum vederea<ob ctuu> ropru este adevărată deş fatu căun om este ab sau nu nu este ntotdeauna a vărat

0 tot asa este <s nteectu> fată de cee materae64" ,

VII650

'1.Ha Ştnţa n act ş obectu <e> snt dentce pe cndcea n potenţă este anteroară tempora n cazu unusngur <ndvd> dar n genera ea nu este anteroară

ndvizib eifinvi n ine

Prediii ielneeli

Oitl ifaltnoi



5

192 AISTTEL

) " C

"X€l O- C'-C -C rlO€'C <Cl €Cl -o

' {-' K bu'€l '-o� -O {-lKO '€pr€C OlO' o rc X€l 0 ÂÂOlo-Cl bl

)/ . (

cÂÂo €l -OU-O Kl v€ rcp Kl 'l� -OU-€Âo 'pr€lC, b I Â 'pr€lC PC, -o -€-€Â€'OU

Ţ . )_

_

v . O €' OU' C C' Cl OOlO' - <C'Cl v

C

'

tO'O' Cl 'O€l ' o-c'

•

U IUO, OlO' KC-c<c c bK€l <€r€l KC l -

10 €{Cl KC ÂU€{Cl - '€pr€ ' {-lKn ) t L €O-l P -o crc{o' KCKO', -OlCU-C KCl(

c

( 1 <ur1 o KCl 1 OP€ l� -CULO T KC- €'€pr€lC',

V KCl OUX €-€PO' -o OP€K-lKO' KCl -o €UK-lKO', I )

' '

. ) . )' '

.OU CII

yW' ou-€ -OU ClKOU CIIC -O €l 'Cl1

ăÂÂo b lC'0lK tUX - <c'-c-c OO'

) _

Q

vC

)

_

Cc-c UCPX€l, o-c' cro' KCKO' <€r€l lK€l bl Oo-€ 'O€ ă'€u ,h '

vc

' ( ) <c'-Cc- T UXT·

W€P o O C L ' KOP' -OlC' O€', C b €PO', C xo

c

V [ ] wcu-� -o o €c-o' €', KCl JlC T J€O,

C

I

. )

'-o €l 'Cl CU lW

20 Ţ C I

) C '

_

l 'l €lKpl '€l -l lC P l rUKU KCl pO',

c

t

c€lPCl €' KCl po-€PO',1

- 0' KCl W

" ' v vc

'

V €l rcp €' -l OU-W O O, KCl -CU-C, €'- 'Âoro' KC - p { '-c, X€l €K-€po'] -€po' K€ 'C P ăÂÂÂc -( rcblCP€l - Op€ ' � - Or€' KP '€l

) t'

c -c €'C-lC OlO' I UKO' KCl IC' €W -o2 A - Â€UK' P - - Âc', - r -



ESPE SUFLET II 4 1 4 6 13

tempora, fndcă toate cee care devn provn de a ofntă n act651 eese că obectu sensb determnă

factatea sensbă să treacă de a potenţă a act, fără

ca e să fe afectat sau să se altereze De aceea, aceastaeste o spece de mşcare dfertă65 Căc mşcareaera65 actul a ceva nedesăvrşt, nsă actu n sne esteatcea ş aparţne une <reatăţ> desărşte

Prn urmare, faptu de a avea o senzaţe seamănăenunţăr smple654 ş ndr Dar nd <un obectsensb> este păcut sau nepăcut, e este acceptat sau

respns, ca ş cum ar f afrmat sau negat655. Faptu de apăcea sau de a dspăcea snt acte ae meder656sensbtăţ n raport cu bnee sau cu răul ca atareAceasta nseamnă respngerea ş dornţa, ca acte, arfacutatea dornţe ş a respnger nu deră nc una deata, nc de facutatea sensbă, deş esenţa or dferă Imagne snt ca nşte senzaţ ntru sufetu

nteectv, ar nd e afrmă sau neagă aptu că obectueste bun sau rău, de fapt e acceptă sau respnge Deaceea65, suetu nu ndeşte deoc n psa magn658.Tt aşa determnă ae o anumtă catate a pupe, area determnă altceva, ş a fe n cazu auzuu65 Dar<facutatea6> utmă este uncă s ntermeda esteunu sngur, deş n esenţa u estepura66

A spus ş ma nante66 ş ar ma f de vorbtdespr <fautatea> care dscerne ş face dferenţadntre duce ş cad Ea este cea unc, ca ş mta66,ar aceste <catăţ sensbe>, fnd una n proporţeş număr664, se raportează una a ceaată tot aşa cumse raportează recproc <magne or corespondente665 Apo,> ce deosebre666 este ntre a ne ntrebacum dscerne cee omogene sau cee ous , ca abu ş negru ? De pdă, fe faptu că abul A se rapor-tează a negrul B tot aşa cum se raportează C a D66.

cnzi

inziicn



14 AISTOTE

[

)

)

/

.

]

v

)

/

c

' €K€lv P I

W€ Kl v �

A ( )/ ( /

€Vl €l upov, OU l €P Kl A

B

' C I

� ) ) / o uo €V Kl €V, o lvl ou o uo) ( / (

C I

)

/ ) "

KK€l v o0l o u I0r Kl € o €VA

)'

c

' '

/o rIUKU

€l, o o I UKOV

. )/C

'

) / €V ouv l

o v01lKOV €V O� <v » / V ) l VO€l Kl €V €K€l VOl� wpll u o

blWKV K <€KV, K K � d{€ ) / . ov €l wv <vwv KlV€l l OlOV,

{v€V V <PUKV l p KOlvn pV Kl VO€VOV ŢVWp(€l l OAl b Oe V t <vlV volV €P pV,AOr €l K OUA€€l AAov

/ V )/ ( )

4>

'

/pov Kl ov €l we €K€l o U IUTV,

) -_

Q

c

V

/

vu <€Ur€l lWK l Kl O €Vp €l

1

)/

c '

' )

q

'

"

,h

\

>Kl o v€u p €, o

V €e Kl o ,

V rV€l r{ K KK AA r€ A bl<p€l K l V(

V <lp€l A€€V [VO€] €P, ([ ] )/ /

C

'l� lOV €V lOV ou, K€XWPl€V

KOAOV [( l�] v€l €V€pr€( ăv€ � pK2 ) / -

_

Q

/ V €VO€l €V o KOlOV OUW

J

lK,

o K€XWPlv V], K€XWPlv 'O€, vVon [] K€ v A b VO l v, K VP

/ .C

I

)

I

-r€lV, pr p V X "l WV K€XW/ )/ ) " /pl€VWV l VO€l v ov uov K€XWpl€VOV

€{0 o K€OV €pov



l H b

ESPRE SUFLET III 4 - b 15

Astfe, <raportu poate fi> ş nversat668 Căc, dacC şi D ar aparţne aceuaşi subect, ee vor avea unraport asemeni ceui dintre A şi B Ee snt dentice

ş snt un singur ucru, desi snt deosebite ca esenţă,si a fe n ceăat caz Aceasi rationament si n cazun care A ar f ducee, iar B ab� Prin urmare66, facutatea inteectvă gndeşte

speciie n magin Şi tot aşa cu acceptabu saurespingătou se defneau pentru această <facutate>n aceste <speci, tot aşa> ea se mobiizează cnd se

af n preama maginior ciar şi n ipsa senzaţieiDe eempu, nd simte o torţă ca fiind foc, e ştie5 prin <smţu> comun, văzndu că se mşcă faptu

că este un namic60 Ateori, <nteectu> gndeşte şideberează prin magnie sau conceptee din sufet,ca ş cu ear vedea, asupra ceor vtoare raportatea cee

r nt

Iar cnd afrmă faptu că acoo estă

ceva păcut sau nepăcut, e respinge sau acceptă,şi n genera e nfăptuieşte unu singur <dintre aces te ucruri> Adevăru şi eroarea, afate n afara acţiu

ni6 , snt n aceaş gen cu binee şi frumosu , dar sedeosebesc <de ee> fiind consderate ntrun sens ab-sout, <pe nd ceeate> ntrun sens reativ

Cee numite abstracte snt gndite asemenfatuu ca atre de a f rn, fără ca e să fie separat<d nas6> Dar, dacă cineva ar nd n act conca-vtate a, ar gnd fără carnea n care se afă această

ccavtate a fe ş reatăţie matematice neseparate <de matere>, nd snt ndite, <inteectu> endeşte ca separate În genera, nteectu est dentc ucruror <gndte>, nd e ndeşte n act Va

trebui să eamnăm nsă uteror dacă este posb saunu ca un obect separat să fie ndit fără ca e să fieseparat de mărme6

n�iln iinletl

Gne

teei ibeele be



20

16 ARISTOTEL

{.

N' b €P tU T A€{'TC U€CAC)/ /

' U

( ,h

' )/ /

C'T€� €l W €' l' OTl 1 uX1 TC O'TC W) / )Q

)/ / )/€l C'TC 1 rcp Cc TC O'TC 1 VOTC, €lc

) / ) / (

C

)/

_

Q

1 €l €' TC €lTC , Cl

l� T {T � b TOTO, b€ 1T€ ' T'€TCl o' l KC ({l� � T

25 / , C

/ )'

c

(

C ,

)pCr CTC, 1 €'U'C l €� TC U'C l, €

432a

'T€A€X€( T 'T€A€X€(· b tUX T{TlK' KC T lO'lK' U'€l TCT , , ] ) " c

[ '] ) �

/ l €' TO €lO' TO v

1

1 O

c

,

)

,

J

,. ) " C

)/C'C1

1 CUTC 1 TC l1 €l 'Cl CUTC €' 1 OUo r b A({ ' tUXU &AA T € tuX €P X€(p l ' KC rc X€P prc''

Tl' pr'w' KC b '0 ' KC )/_

Q

C

)_

Q

-Cll� l CTW' .

€ ob prC o{' l CP T €r{1 � K€, T {T K€XWPlVO', ' TO

5 (€l TO� {O T 'T l, T T€ '&<ClP€l A€€'C KC C T' {1T' €l�

KC { KC l TOTO O€ {c'€'q

)

-

Q

'

/

_

Q

/

U v €V OU

€' C' COlO

U'€l 1 OTC' T€{€Wpn, &'Ţ ăJC <'TCJ Tl {€WP€L ' T rc U )

_

Q

/ / '

/<C'TCCTC W€P CCTC €l,

1' C'€U10 U

'

( / U / U €l

1 <C'TlC €T€PO' <C€ KCl&€ UAOK rc '0TW' T &A

{� t€ T b PTC 'OCTC T( blO(€l TO / , "l - / 1 <C'TCCTC €l 'Cl 1 O TCUTC <C'TCCTC

&AA OK ă'€u <C'TCTW'.



20

25

)2a

DESPE SUFLET III 8 4 0 4 19

VIII.

ecapitund64 acum cee spuse despre sufet, să

spunem ncă o dată faptu că sufetu est oarecumtoate reaităţie65. Căci reaităţie snt fie sensibie,fie inteigibie, iar ştiinţa este oarecum66 cee og-noscibie pe nd senzaţia este cee sensibie. Insătrebuie să cercetăm cum anume se nmpă aceastaŞtiinţa şi senzaţia se mpart după obiectee <or>,cee n potenţă după <obiectee> n potenţă, iar ceen act după <obiectee> n act Facutatea sensibiă şicea inteectuaă ae sufetuui snt n potenţă obiectee or, adică sensibiu şi inteigibiu77 Dar snt fieee nsee, fie speciie or Ee nsee nu snt, fiindcănu piatra se afă n suet68, ci specia <ui> Sufetueste asemeni minii, căci na este un instrument a

instrumenteor, iar inteectu este o secie a speciior,pe nd senzaţia este o specie a <speciior> sensibie69Dar fiindcă sar părea că nici un oiect nu există

separat, cu excepţia mărimior sensibie680 atunci5 inteigibiee există n speciie sensibie, iar ee snt

rostite ca abstracţiuni n măsura n care snt dispo-

ziţii şi afectări ae obiecteor sensibie68 De aceea, nabsenţa unei senzaţii, nimic nu poate fi nvăţat saunţees, iar cnd <sufetu> ndeşte, ndirea se

asociază n mod necesar cu o imagine682 Căci imagi-nie seamănă senzaţiior, deşi snt ipsite de materie,

0 iar imaginaţia este distinctă de afirmaţie şi negaţie,fiindcă adevăru şi fasu snt o mpetire a concepte-

or68 Dar prin ce se deosebesc conceptee primare684de imagini, de nu ntruct ee nu se produc n ipsaimaginior685, deşi nu snt imagini ?

Rl

llfmă noşt

Meanot



8 AISTOTE

L

l€ b tUX KcT b PlCl bU'€l�

T' w' T T€ KPl TlK blC'OLC� PO' L / L / Cl c{€ KCl €Tl TW Kl '€l ' ' CTC T6o'L'l ' €P ' d{€ KC 'o blWPL{WTCTC, €P TO Kl 'O'T TL OT l UX €0', T€P0' ' Tl PlO' c

XWPl' '

€{€l

Â

c

tUX

KC Pl' Tl , T€P0' Lbl' Tl cp T W{TC'

/_ ' " /

I

Cl KCl TC €P€'C 1 TOUTW' €V TlX€l b OPLC' €{ T€ € PlC Â€l '

tu C c Tp6O' p Tl 'C ă€PC/ " /

'

C /

y

<Cl '€TCl KCl OU 0'o' C Tl '€ I Ol lOPl :'

'

" _e

' _e / cT€, 0lO' KCl UlKO' KCl lU1TKo' Ol

c '

/ )/ "

TO 0o' €X0' KCl TO Coo'

·

KCTC Cp TlC<O l TCTC XWPLOl, KC ăÂÂc <CL

/

y

c

/'€Cl 0PlC €l W lCl' €X0'TC TOUTW', /

_e / c €Pl W' KCl 'U' €p1TCl, TO T€ P KO',

° KCl TO� UO pX€l KC l TO� Ol�, KC T

_e / C

c / )/

C1TlKo' ° OUT€ W� Coo' OUT€ W 0o' €X0'_e

/ h

C

/ C ' / C € 1 C' T� l €l TO <C'TClKO' ° T

. / /C '

/ €' € 'C C'TW' €T€P0' Tl 'l TOUTW' TCUTO' ' '

"

/ _e /1 €T€P0' €X€l O' COPlC', €l Tl�

vT

l K€XW-

PlVC PlC tUX P b T0TOl� T c

'

/'

c

"

c

oP€KTlKO' ° KCl 0 KCl U'C l €€PO' C' u �

c

c

l€' €l 'Cl C'TW' KCl CTOO' 1 TO TOUTO l v ' T€ T ÂOlK C 0Âl L'€



DESPRE SUFLET, III, 9 b 6

IX.

Sufletul animalelor este definit prin două facultăţi,

cea care discerne a cărei funcţie revine ineectuui şisenzaţiei şi aceea care produce mişcare locală686 Deaceea, păstînd definiţiile date deja> inteectului şisenzaţiei urmează să cercetăm ce anume estefacultatea motoare a sufletului? Oare este o singură parte a lui, separabilă după mărime sau după

noţiune sau ea ete întregul uflet687? Iar dacă este o

parte este oare ceva deosebit de cee care sînt deobicei enunţate şi pe care leam pomenit sau esteuna dintre acestea

Există apoi o dificutate privind sensu în caretrebie enunţate părţile sufletuui, precum şi numărulor Intrun anume ens, ele par a fi infinite688 şi nu

par a se reduce> doar la facuatea raţională voi

tivă şi apetitivă cum le definesc unii au la cea raţională şi la cea iraţionaă cum spun> aţii689. Căciurnd dfeenţele după care se dvid acestea, maiapar şi alte părţi care se deosebesc şi mai mut de eleşi despre care am vorbit chiar aici690: facultatea

nutritivă care apare a plante şi la toate animalee,facultatea sensibilă despre care nu a fi uşor să se

spună dacă este sau nu raţională691 Pe urmă,facutatea imaginaţiei diferită ca eenţă de toatecelelalte> prezintă o mare dificultate este ea oare

identică vreuneia dintre acestea sau este diferită dacăse presupune existenţa unor părţi separate alesufetului Pe lngă acestea, mai ete facutateadorinţei, care pare diferită de toate, atît dupănoţiune t şi după potenţă Ar fi şi ciudat să

dividem această facultate> n facultatea rationalăse naşte voinţa pe nd n cea iraţională apeitul şi

M

Dbfsf



ARISTOTEL

Tal, Ka V TW AŢW l UJ(a Ka UJ· L L

� , / ( / ) ( / )/ /

€ Tpla 1 UX1, €V €KaCT €Tal oP€�.

K � , t -(

/

) / al1

Kal €Pl ou VUV ° IOŢ €V€€ T TO

Kl VOV KaT TOV T < V CTl V; V JV Ţa)/

'

_

Q/ / ( / KaT l V Kal <l V Kl V V, aal V Uap- oa, T l V pOV €€V â Kl V€ V, T

Ţ€VV1TKV Ka P€lKV· €P b ao KaKO, Ka OU Ka PP€, T€POV m-

/ )/ , , -

'

) / K€€OV· €X€l Ţap Ka TaUTaOIV aOpla

AA €P KaT TOV Kl V€, T( T Kl VOV,.,

- , , / / TOWOV

TV OP€UTlK1V Kl Vl V €€OV. OT,

L ( , / _ /

J€V OUV OUX 1 P€lK1 bUaJl�, bAOV a€l T€ u / / U , Ţap €V€Ka TOU 1 Kl Vl� aUT, Kal J€Ta <a-

/ , )/

/ ) )

Q , , , ) / Tala� KalOP€€

€CTlV·OU€V

Ţap J1 0Po J€VOV €ŢOV Kl V€Tal AA (a· Tl K T

, , / /L

,

<UTa Kl VlKa 1V, Ka €lX€ Tl J0PlOV 0PŢaVlKo, , / / P TV Kl Vl V TaUTV / �

�, , )

Q /'

'

, )/ 0€ O€

TO

1TlKOV·o Ţap €CTl

TV wV â (l V JV X€l, JVlJa b CT, )

L/ , / ) ( / / Kal aK 1Ta bla T€AO. € ou 1 <l� J1T€ Ol€l

JTV J V J€ OA€( € Tl TV aŢKa(w,

AV V TO� Jal Ka V TO� T€Al V, Tb TOlaa TV WV TA€la Ka o 1PJaT

L

CTl V €OV b Tl CT Ţ€VV1TlK a KJV)/

'

_

Q U " ) , €X€l Kal <

ll V WT €l X€V a Kal Ta 0PŢaVlKa/ / J€P1 Op€la�)A

'

,L

�,'

" (

/I

J1V O€ TO 0ŢlCTlKOV Kal °K ouJ€V

o CTl V Kl V· Ţa €WP1Tl O €WP€ paKTV, O AŢ€l €P €UKTO Ka blWK-



DESPRE SUFLET III, 9 432 7 2

avîntul Dacă sufletul ar avea trei <părţi>, în fiecare<din ele> ar exista dorinta

Dar în ceea ce priveşte' obiectul discursului nostru

actual, oare cine provoacă mişcarea locală a vieţui

10 torului? De vreme ce toate dispun de mişcarea con-

formă creşterii şi pieirii, sar putea crede că facultateagenerativă şi cea de hrănire, prezente la toţi, ar provoca mişcarea Va trebui să cercetăm ulterior atîtinspiraţia şi expiraţia, cît şi somnul şi veghea692,fiindcă si acestea contin multe dificultăti. Trebuie săcercetă, în privina mişcării local, ce anumedetermiă întrun vieţuitor deplasarea. Este evident

că aceasta u este facultatea utitivă, deoarecemişcarea aceasta are întotdeauna un scop şi estemereu însoţită de imaginaţie şi de dorinţă693, fiindcăcine nu doreste sau evită ceva se miscă numai silitCăci atuci hiar şi plantele ar avea o facultate demişcare şi ar avea o anumită parte orgaică în

vederea acelei miscăriDe asemenea această <facultate> nu este nici

20 sesibilitatea, căci există multe vieţuitoare dotate cu 7:sensibilitate, dar stabile şi emişcate dea ungul

vieţii lor Natura nu produce nimic î van694 şi nu

lasă deoparte nimic din cele necesare, cu excepţia<vietuitoarelor> infirme si nedesăvîrsite Dar <noine rferim> la cele desăvîrşite şi care n sît ifirme,iar dovada acestui fapt este că ele se pot reproduce,

ajung la maturitate şi pier, astfel încît ar avea şi orga-ne proprii deplasării.

Dar pricipiul motor nu este nici facultatea raţioală si nici ceea ce se numeste intelect695. Căci faculta ... tea t�oretică nu gîndeşte ce�a ce este de împlinit practic, nici nu se referă la ceea ce trebuie evitat sau urmat, ci



ARISTOTE

TO o, € b 1 K(Vl� <€rOVT Tl bl KOVT T( CTl V. AAI 0 I TaV €Wpn Tl TOL OTOV,

L '

/ /

,

�

/

t''

/�

30 I K€I€U€ <€Ur€l V WK€l

V, OlOVO Kl� l -

VO€ Tal O€PV T , O K€A€€l b <O€al,33 ( �

,

�

/

-" �

I

/ U / /a € K pl Kl V€ Ta, a

I

U,

€T€P0' Tl 0PlOV.Tl Ka l TTIOVT TO VO Ka A€O �

/ / �

/ )

''

l VOl

<€Ur€l V Tl lWK€l

V OU K V€l Tal,

/ / t ( ) / , KaTa TV lUl V

paTI€l, OlOV ° aKpa KalAW� b p €V Tl XWV V laTplKV OK - ( ( / , / )/ - -

laTal, €T€POU Tl V KUPlOU OVT TOU Ol€l V KaT V lV, AAI o l

AA V 0 I 1 P€l� Ta Kup(a Kl V €· l ra KpaT€� p€r€VOl Ka l U-

- ) / t , < '' I 0UVT€ ou paTIOl V w €XOl V OP€

l V,I

KoAOU T .L L

K

a(V€Tal b r€ bO TaTa Kl oTa P€l� O, Tl� V <aVTa(a Tl €( � V( V

Tl a· OAAO ra ap V lV KoAou Ol Ta <aVTa(al�, Ka V TO� ăAAOl� Ol�

L) /

L

�'

'

, )/ )'' ' / ou VOl�

O€ 0rl

€Tl V <aVTala.

)/ )/ - " / - , a <w apa TaUTa Kl VTlKa KaTa TOO', 0 KalP€, VO b €K TOU AOrl€V Ka

paKTK· bla<p€l b TO €WPlKO T TA€l , <

[

�

I

] U / t (L)/ < Kal

0P€l

€V€Ka TOU aa· ou rap 0P€l�,



DESPRE SUFLET III 90 432 29 433 6 3

mişcarea aparţine cuiva care evită sau urmăreştceva Dar, cînd <intelectul> contemplă ceva, el nuimpune deja urmărirea sau evitarea a ceva De pildă,

30

el gîndeşte frecvent ceva de evitat sau de dorit, însănu impune faptul de a evita, ci este pusă în mişcare696inima, iar dacă este vorba despre ceva plăcut, atunci'D3a

o altă pare <corpului> Pe urmă, chiar dacă inte-lectul porunceşte iar gîndirea îi dictează <vieţu-itorului> să evite sau să urmărească ceva, el nu semobilizează, ci acţionează conform dorinţei, asemeni

celui nestăpîit Şi costatăm că <medicul>, în gene-ral, u vindecă fiindcă posedă medicina, ci pentru că5 există un alt principiu care îl determiă să acţioneze

cform şiinţei, dar nu datorită ştiinţeiInsă nici doriţa697 nu este acest principiu al

mişcăii: de pildă, cei înfrîna ţi doresc şi năzuiescspre ceva, dar nu le

înfătui sc

pe cele a căror dori-

ţă o au, ci dau curs int l ctului.

Este evident acum că principiile deplasării sînt10 două, aume dorinţa şi intelectul698, dacă se cosi-

deră că şi imaginaţia este un fel de intelecţie. Sîntmulti cei care lasăd oart

stiinta dînd curs ima-ginaţiilor, ar în cazul

altor

aimae699 nici nu existăintelecţie sau raţionament, ci <doar> imaginaţieAşadar, acestea două sînt

priciiil deplasăriilocale, intelectul şi dorinţa. <Mă

r f r

la> inelectulcare raţionează în vederea unu scop, adică la <inte-

lectul> practic, care se deosebeşte prin scop de cel15 teoretic7 0 La fel, orice doriţă există î ederea

uui scop, iar scopul doriţei este tocmai pricipiu

• dorinţanu sutpricpmotore.

Dor sitelec�u

prcticcorespumşă



4 ARISTOTEL

aT PX TO paKTlKO VO T b XaTOV pX p€. € €AŢW� bO TaTa <aV€Tal

, . )/<

,

�

/ / Ta Kl VOUVTa 0P€l� Kal al vol paKTlK

T p€KTV Ţa Kl V€, Ka b TOTO blvola u ) ' ) . ) , ) / , (

0 Kl V€l, OTl apX au €l TO 0P€KTOV Kal <av-

/ �

U

)/ /

< , �

/ Talaa€

OTav Kl V OU Kl V€l av€u OP€

€ €V a

Tl T Kl VOV, T p€KTlKV Ţa bO, vo Ka)/

<

) / , , / )

0P€l�, €Kl VOUV, KaTa KOl VOV av Tl €Kl VOUV €l·

VV b jV vo o <a V€Tal Kl vv ăv€u p-< (

R

)/ < U � , "€ Ţap

.

OUIl� OP€;, OTav a€ KaTa TOV5 AOŢlCjV KlVTal Ka KaT 0AlV KlV€Tal),

b P€ KlV€ Ka ap TV AOŢlCjV· Ţp l Uja P€� T� CTl V vo jv ov � p) /

< �

" / , )Q

€CTl V0P€l

(

a€

Kal <aVTaCla Kal op Kal OUK

p bl € Kl V€ jV T p€KTV AA TOT -

, " / )-

/ )€CTlV TOŢ ov

TO <alVoj€VOVŢ ov OU

�

/ )

, )-

,�

)

,ava€,

TO paKTOV Ţ

OV paKTOVa €l

30 T Vb€Xj€VOV Ka ăAAW X€l Vl jv ov TOla bvajl� Kl V€ u

33b KaAoUjV P€l�, <aV€pv TO� b blalpol

T jP u, a KaT Ta buvj€l� blal-. ,/

'

/

/-

/ PWCl Kal XWplWCl, jO

Ţl V€Tal, P€lKOV,

Q

/ /R

/ )/ ) /CTlKOV, VOTlKOV, OUI€UTlKOV

€Tl 0P€KTlKOV TaTa Ţp AOV bla<p€l AAAWV lUj-

Q

/ ) ,� ) /<

/ ) TlKOV KalUjlKOV

€€l a 0P€€l� ŢlVOVTal €vav Tal AAAal, TOTO b jaV€l TaV AŢ

Q

/ ) / /

�

) .

Kal al lUjl l €VaVTlal l, Ţl V€Tal a €V TOl� XPVOU Cl V XOl V jV Ţa vo bl T



DESPRE SUFLET, II 0 433 7 b 7 5

al intelectlui practic, iar limita <li> ltimă este prin-cipiu al acţinii7 01 Astfel, reiese pe buă dreptate cădorinţa şi ntelectl practic sît pincipiile deplasării

Obiectl dorit pune în mişcare, iar prin interme0 dil li <şi> intelectl mobilizează, fiindcă princi- pil acestia este obiectl dorit ar imaginaţia, cîndmobilizează, n face acest lcr în lipsa dorinţeiPrincipil mobil este însă unul sigr, adică obiectuldorinţei Dacă acestea doă, adică intelectl şi dorinţa,ar mobiliza, ele ar provoca deplasarea conform ni

aspect comn Dar, de fapt, intelectl n pare să fie principi al deplasării î lipsa doriţei, iar voiţa este5 dorinţă7 02, astfel încît, cînd <oml> se mişcă potrivit

uni act al raţinii, el se mişcă şi potrivit ui act al voiţei. n schimb, doriţa <poate> mobiliza ş contraraţionării, fiindcă apetitl este şi el o anumită dorin-ţă Aşadar intelectl este întotdeana jst, însă do-rinţa şi imaginaţia sînt neori juste, alteori injsteDin acest motiv, cel care mobilizează întotdeanaeste obiectl dorinţei, însă acesta este fie binele, fiebiele aparent, dar oricare bine, ci doar cel prac

30 tic, iar <biele> practic este cel care poate fi şi altfe03Aşadar, este evident că o asemenea facltate care

43b miscă sfletl se nmeste dorintă7 04 Cei care dividsletl î părţi7 0, dacă divid şi efinesc aceste părţiconform facltăţilor, ajng la foarte mlte <facltăţi> nutritivă, sensibilă, intelectivă, volitivă,

precum şi na a dorinţei Căci acestea se deosebescreciproc ai mlt decît facultatea apetitlui de cea

5 implsivă Deoarece exită, însă, <şi> dorinţecontrarii, ee a loc cînd raţinea şi apetitl sîntcontrarii, ceea ce se petrece la fiinţele care au senzaţiatimplui Căci intelectl îţi pornceşte să rezişti în

Obidorit prncipimcăr

Purait-

t tldorii



6 ARISL

JAAO Ax€l K€A€€l, b l UJ(a b T <a €a Ţa T Ka A Ka

Ţa' A, b T J p T JAAO), (b€

r. )/

- /t

J €' € TO KOU, TO 0P€KTlKO', 0P€K- TlK - pTO be TW T p€KT TOTO Ţa Kl € O Kl OJ€O T oal <a'Taa- P J be A€(W T K oTa.L

) ,�

)/ / -�

/� €

a € Tpla, €' J€' TO K OU,a€UT€pO a

t - / / / �

- Kl €l, € Tpl TO TO Kl OUJ€'O, TOa€

K OU� / ) / �, - /a TIO, TO J€ aKl o , TO a€ Kl OU Kal Kl OU-)/ � ) / )

5 J€'o €la

TO J€' aKl TO TO paKTO aŢa- /

� - / ) /

0, TOa€

Kl OU Kal K OUJ€'O TO Op€KTKO - " / t / Kl €l Tal Ţap TO K OUJ€'O 0p€Ţ€Ta, Kal )/ < / / ) ) / '

�, /0P

€�

(

Kl" r� T � € Cl ", €'€ PŢ€l T O a

€ K" OU-

J€'o T be K € pŢw P€�, L L L

TOTO WJaTK - bl TO� KOl O� -0 JaT Ka uX PŢOl� €WPTO €P aTo.

N be � K€<aAa(w € T Kl OL u ) '

) / t 0PŢalK OOU apX Kal T€I€UT TO aUTO - OlO Ţl AUJ Taa Ţa T KUPT Ka T KOAO T J T€A€UT T b pX b T Je p€J€ Tbe Kl € Tal), AŢ J €pa Ta, J€Ţ€l b

U < �

5 aXWpa aTa Ţap W€l Ka

€I€l

Kl '€ TaaO

b€, €P KKAW J€l T, Ka T€')/ / U pX€ l

T Kl O

J€' OU €P)/ t ) ".,-

/ -€lPal, 0P€KTlKO TO � TaUT aUTOU K - / ), �

) )/

TlKO 0p€KTlKO a€ OUK a€u <aTaa� <a- Ta(a be a AOŢllK dK Ta30 , "

)/

.,

/ J€ OU' Kal Ta �t

J€€X€.



DSPR SUFL III 10 433b 8 - 31 7

numele viitorului06, pe cîd apetitul <te îndreaptăspre> ceea ce este imediat, căci

lăc r a

de momet pare a fi o plăcere absolută şi un

bin absolut, fiindcăea nu vede viitorul. Aşadar, principiul mişcării ar fi

10 unul ca specie, anume facultatea ca atare a dorinţei(deşi primul dintre toate este obiectul dorinţei, căciel mişcă fără a fi mişcat, fiind gîndit sau imaginat), însă rincipiile motoare ar fi numeric plurale

indcă există trei <aspecte ale mişcării0> dintrecare unul este principiul motor, altul este cel prin careel miscă, iar al treilea este cel mişcat, principiul motoreste e două feluri: unul nemişcat, altul mişcat şi miş

15 cător08 Binele car trebuie realizat'ractic este <prin-cipiu motor> nemişcat, pe cînd facultat a dorinţeieste un <principiu> miscător si miscat (căci miscatuleste mişcat pentru că dreşte,iar orinţa este anumită mişcare, în sens de act°9), iar vieţuitorul este celmişcat Dar organul

rin

care dorinţa mobilizeazăeste deja ceva corporaF0 şi, de aceea, el ar trebui stu0 diat ître funcţiile comune corpului şi sufletului

Săsu m însă acum, pentru a recapitula, că

înc putul

ş sfîrşiul coincid în cazul unui prncipiuorganic al mişcării De pildă, în cazul unei articulaţii,convexul şi concavul coincid, unul fiind începutul şicelălalt sfîrşitul <mişcării> De aceea, <cînd conca-

vul> este în reaus, <convexul> se mişcă, iar ele sîntdiferite ca noţune, dar inseparabile ca mărime Căci5 toate sînt mişcate fie rin împingere, fie ri trac-

ţiune De aceea, trebue să existe ceva stabl, ca şi încazul cercului, iar acolo să se origineze mişcarea7 11Asadar, precum sa spus, în general vieţuitorul semscă în măsura în care <detine> facultatea doriteiD;r această facultate nu eistă fără imaginaţie, iar

30 orice imaginaţie este fie raţională, fie sensibilă, şi pecea <din urmă> o deţin şi celelalte aimale7 1

Tpoogmscrdoe

Ceru mcogc



3a

8 ARISL

A

K€OV b Ka €P v €AV Kl VOV t / ( / )/

Q

/

€l V, Ol� a J0VOV UapX€l �, o€p0v) .

/ / ( / / , )/ ,€V€X€ l

<avalav UapX€ V OUOl�, OU, Kall uav <a v€a Ţa A Ka voa)

.

'

- , )

Q / ) / / �

€€ aua, Kal €lUJl v avaŢK. <avala

, ) / U , - ) / , av €V€l ; W€P Kal K V€al aoPl, Kal / / ) /

.

)/ ( ,

5

au €V€l J€V, aopl

€V€l V J€V OUVdl < ava, €P pal, Ka v O�ăAAOl� l� pX€l, 1 b OUA€UlK O� AO-

L

ŢllKO €POV Ţa pa€l € €, AOŢl- JO V PŢov Ka vK V J€P€ v

'

. / U .

/ (, )

/ J€lOV ap lWK€l € uv l €K

€lOVWV

<avaJwv Ol€ v)0 a lOV Oo o av J 8K€V €lVl V K AAOŢlJO OK €l, a b Kl V€ ' ' R

, ) )/ ( / <

.

/lO O

OUI€UlKOV

OUK €X€l 0P€l�

VKa

€Vl- _ U ) / ( , L

) / O€ Kal Kl V€l O€ J€V au €K€l VV, O€ b €K€l VaV, €P <apa <a pav] 1 P€� V)/ < U ) / /

.

'

) ( )/

OP€l v, oav aKpala Ţ€Va € € a€ avw5 pXlKwpa Ka K V€ € P€� <opa K V€al b l 0VKV O K V€ a, AA

/ )'

.

( ,

Q

(

'

/ J€V€l €€

J€VK oou UOI� Kal

0Ţ,

1 b O Ka Ka ov 1 Jv a AŢ€ b€, - , .

/ (

U �OV OlOUOV O OlOV€

pa€ V, €

O€



4a

DSPR SUFL II 11 433 32 434 19 Y

X

Ar trebu să cercetă care este prncpul mşcăr

ş în cazul <anmalelor> nedesăvîrşte7 13

, care nu audecît sm actl, <ş> dacă ele pot avea magnaţe saunu, pecum ş apett Căc este evdent că ele resmt plăcerea durerea7 14 ar dacă acestea exstă estenecesară ş exstenţa apettulu Dar cum ar putea elesă abă magnaţe? Sau le au ş pe acestea, însă tot atîtde nedetermnat pe cît de nedetermnat se mşcă.

5 ar, precum am pU7 15, magnaţa sensblă exstă la alte anmale, pe cînd cea delberatvă <numa> lacele raţonale, fndcă <a şt> dacă să facă ua sau altaeste deja funcţa raţun Ş este necesar ca ele sămăsoare cu o măsură uncă, întrucît ele urmărescceea ce este ma bne, ş astfel ele pot realza o s-gură <magne> dn ma multe magn.

1

ar ele nu par să abă opne pentru că nu au <magnaa> care provne dn raţonamente, deş tocmaea oblzează7 16 De aceea, facultatea delberăr nuconţne dornţa neor <dornţa> învge ş moblzează delberarea, pe cînd alteor aceasta <o învnge>

cealaltă Asemen une sfere <care o loveşte> pe ala7

1

7, o dornţă <Învnge altă> dornţă, cînd se

naşte nestăpînrea Dar, în mod natural, o <facul-ate> superară are un rang ma prncpal este15 a derabă otoare, astel încît ar exsta, atunc,

tre spec de mşcare 18 nsă facultatea cunoaşternu se mşcă, c stă pe loc 19 Deoarece exstă, pe de o parte, înţelegerea 2 ş 21 raţunea care are ca obectunversalul, ar pe de altă parte cea care are ca obect

ndvdualele (căc întrun caz n se spune că trebuesă acem ceva anue, în celălalt, că acum acţuneaeste astfel ar eu sînt astfel <încît să o împlnesc», ar

Prîr

'

linf

Princpulcrume



1 ARISL

'c c

c

c C

"OlOV€

xar€ "OlO€

, 0l

au l V€l o ,

o xaAOU, ăj<w AA jv p€joa jAAov, b o

j

' jV OV p€lV t UXV vx avX€l' "l p v n xa t UX' , i€V€ xa jXl op

vx ia " i€vj€VOV a

l v X€l V xa xjV xa <l v, "a"a b ăVU "P &"o' vx ăpa '€ val V p€ "l bVal v V l O jVOL xa < VOl V l V b ox vaixaov V al "Ol V o"€ ra wv " ja AO' VbX€"al

) , ,, [ " , t , ? , � au l v ou"€ avU "au OlOV "€O

EV €l val

v] o"€ a j bE"lx "V V ăv€u 30 \A " b V vaixaV cl v X€l v, Oa

b

�t ) , � - av€u "au OlOV "€ OUEV €lVal V, € jEV j V Ol€ < v ou ia

v"a p

X€l "a €l, jwjaa € al "wv EVa "ou OV v ja OU"lV, j XOV c-

, ,

_

Q

l ', €l pOL "0 av xal € "€ oux av € Ol O € "l € iOV ia pt€"al; "O jv ia O'jOl pX€l "o"o EV €<xal v OX o' "€ b ja X€lV jv t UXV xa vov l"l x' cl v b j X€l v, j jVljOV V, iEV- "v b AA jV O iv"ov bl " ia o

'€l; 1 i p - t U X n � A l O V 1 " w j a "l, v u v b � � o€V jv ia O AAOV vo€l, " b oV�



DSPR SUFL I 111 44 0 b

atunci opinia pune n mişcare, iar nu universalul Sau, poate, amele, dar una aflnduse mai mult n repaus, pe nd cealaltă nu72

XII

şadar7 2, orice fiinţă vie treuie să aiă un sufletnutritiv, de la naştere şi pnă la moarte, fndcă celnăscut treuie să crească, să se maturizeze şi să piară,

iar aceste lucruri snt imposle fără hrană7 24 Decifacultatea nutritivă treue să existe n fiecare dintrecele ce se nasc7 25 şi per. n schim, nu toate veţuitoarele treuie să aiă senzaţie, fiindcă nu 7 pot aveanici cele care au un corp simplu, nci cele care nu pot

3 recepta specii fără mterie77. Dar un animal treuie să3 aiă senzaţe, iar fără ea el nu poate fi un animaF28, de

vreme ce natura nu produce nimic n zadar79. Căcitoate cele existente natural snt n vederea unui scopsau urmează să fie coincidenţe7 3 ale unor scopuri

IHb

Prin urmare, dacă nici un corp care se deplaseazănu ar avea senzaţie, el ar pieri şi nu şiar atine sco

pul propriu>, care cade n sarcina naturii Căci n ce

fel sar mai hrăni entru vieţuitoarele> sedentare,hrana se ală n locul de unde ele provin7 31 poi, esteimposiil pentru un corp să aă suflet şi ntelectcare discerne, dar să nu aiă senzaţie, dacă el nu estesedentar fiind vora despre unul> născut, şi nudespre unul nenăscut32 Dar cu ce scop să nu aăsenzaţie r putea fi n vederea unui avanta, fe al

sufletului, fie al corpului Dar, de fapt, nici unul dintre aceste avantaje nu există>, căci sufletul nu va

nd ma ine7 33, ar corpul nu va fi superior daortă

Dsibthr ş sz

Dsbmc a sza



2 2 ARISL



DSPR SUFL III 12 44 29 3

cestei lipse>. rin urre, nici un corp cre nueste sedentr nu este lipsit de senzţie.

Dr, dcă re senzţie, el trebuie să fie su splu,

su copus34• El nu pote f splu, căci nu r ive siţ tctl, deşi trebuie să îl ibă. cest lucrueste evident din urătorele. Deorece vietuitoruleste un corp Însufleţit, ir orice corp este tgibl şieste stfel grţe siţulu tctl, tunci corpu5

vieţuitorului trebuie să bă o fcultate tctilă, dcă vietuitorul ureză să se conserve. Căci celelle

siţuri, precu irosul, văzul ş auzul, se exercită prin lţi36 nterediri>. Dr, dacă este tins delt obiect> şi nu re cest sţ, e nu v putedeosebi> cele de evitt de cele de dorit, ir tunci

veţuitorul nu se ai pote conserv De cee, şigustul este un fel de siţ tactil, fiindcă el re n

vedere limentul, ir lintul este corpul pipăit Dr sunetul, culore şi irosul nu hrănesc şi nu produc nic creşterea, nci piere Astfel, ş gustul

trebuie să fie un fel de pipăt, findcă el este senzaţiunui obect tngbil ş nutriv. Aşdr, aceste lucrurisînt necesre pentru un veţuitor şi este evident că elnu există n bsent stulu tctl

Celellte situri>

snt în vedere existentei bune7 37 şi nu exist l oricre gen de viţuioare, c'lesnt necesre nui celor cre u facultte deplsării. Căci, dcă ureză să se conserve, ele nu trebuiesă ibă nu senzţi cee ce pote fi tins, c trebue să stă> şi l distnţă cest lucru sr petrecedcă ele r ve o fcultte sensibilă cre să se exer

cite printrun interedir, stfel încît> cest să fefectt şi obilizt de obiectul sensbil, r vieţuitorul să fie obilizt şi fectat> de interedr

lII;lI

Mdmu dpjs



30

24 ARSL

Q a " l 'O' xa" "6O' jXl "ouA

, ,

" � j€" El' OlEl, xal 0 WCa' E"EpO' OlEl EE ', xa l bl jCOU 'l xa " jv

"O' l 'O' E O OjVO', b a"o' Q

� ,1

j0'0'W

El "al oux Wa', "oaE

jECO' aj<w, OAA b " jCa, o"w xa AAOlCE, A'"l jO'" v " a" "6W AAolo, 00' � � ' E "l, jXl o"ou l, aEv· A b ub', AA p jXl 6ppw·

b AECO' l 'E "al xa OlE xa CXEl," , t �

1

, ",

Ea' jE' xal El alO

al Epl' CE

A"lOV ' l' loa' 'aACal "'" " aEpa aEl ' UO "OU a xal XW ja",

t � t

1

,

t jEXl Ep OU a' El ElaE

"OU ElOU El' El·

'

,

t 1

aO l' OU" "' ol' 'El WCE a' E "o E ' "� CEO' bl Eb"O jXl "o pa"

'.

, O 1

t, " � "

l "l a OUX OlO' "EOU'

El 'al "o "OU �U '

1

t CWa a'Epo',ew a OlO' Upl 'O' aEpl 'O'

ă'EU j' p < OEja' b €"al ăAA 'Cl' XEl' " a C a l' " juXO' ', E "al) " b ăAAa w

15 , , 1

1

C E' a' Ol "o, a'"a aE " al E"EpOU

Q ,1

C 'EC l OlEl "' lCCl',

alal



DESPRE SUFLET I 2 44b 0 45a 6

Aceasta este tot aşa cum un motor produc odeplasare locală pînă la un punc, iar cel împins îdetermină pe un altul să împingă şi mişcarea are loc

printrun ntermediar Dar motorul prim împingefără a fi împins, iar ceălalt termen extrem al mşcări>este împins fără a împinge, pe nd intermediarul le

realizează pe amele, ar intermediari pot fi> maimuli38. şa e în cazul alterării, cu deoseirea că unoiect se alterează, dar rămîne în aceaşi loc, de pildă,dacă cineva asă o amprentă în ceară, ea este mşcată

în măsra în care este apăsată amprena piatră3nu primeşte amprenta> deloc, ar apa o prmeşte în prea> mare măsură, aerl poae fi n cea ma mare

măsură mişcat şi poate să acţioneze sau să fe afectatdacă rămîne compact40 De aceea, ş în prvinareflexei lumni, decît să spunem> că vederea porneşte dn och ş se reflectează7 4, ma bne spunem>că aerul este afectat de o confgurae şi o culoare cîtimp el rămîne compact. Dar pe o suprafaă netedă elrămîne astfel şi, de aceea, la rîndl lu, el poae pune în mişcare astfe vederea, tot aşa cum sgul mpr

mat> răzate în ea pînă la margnea ei.

XIII.

Evident, corpul animaluli7 4 nu este simplu,adică nu este din foc sau dn aer Inradevăr7 43, fără pipăit, este imposibilă exstena oricărui alt simţ, arfiecare corp însufleit are ppăi, precum am p7 44.

Cu excepia pămîntului, celelate elemente> potdeveni organe de sm, însă oate acestea producsenzaa prin mijlocirea altcuva, adcă prin unu

C\ intcrH' -Jiaul

?gnl �imedirpipăluisînoplex



2 6 ARSL

"WV j€a b « " a"v €{a l V,c

, - "

alO

al "ouvoja OU"O X€l alOL xal "a

d{la <n d{v€"al, AA bL "POU a

b € jV bl . € "V jV "O-O"WV20

l

Q

, -

l

,

c

'

OlX€lVO€V

av €l wja "OU tU. O€ a

5

, , - l VOV. av"wv ap a< "WV aWV "l vv , ,

c

' I

'

W€P €O, xal a€"lOV

"olOV ou

jVOV al bla<opa V AA xa {€PjO xa upo xa "V fAAWV V v"wv xa

bl "OO "O O xa "a Pl xa "O "OlO"OL j0pOl ox d{avj€{a, "l l v, xa " u" bl "O"o O€jav €l {l v,

435 "l l v fv€u b < O€jav Ov "E

, , -

I

V UapX€l v, "OU"O a€

"olOV

oux €- " V O"€ O"€ fAAOU "V Ol X€WV O€V

"

, , v€pOV "OL VUV O"l avai jOV "au "€Plxj€Va d{€ " a o{v-

5 t �

,

€l v oU€ ap "uv €X€l v OlOV "E jtV OV,

O"€ oV DV fAA V X€l v vi A V "av xa bl "O"O " jv fAAa d{" "a €PoAa o bla€p€l " ov, OOV XPja xa

o xa AA jvov " dPla

A A

1

�10 j' x a"

OJ

T

o

,

OlOV a v a j a " t'

c

t

W lC

V"al x A), xa paj"wv xa j"€pa l V€ al n {€P€l xa XUj b� �t

A

Q

aja Uj

l

V€l alOV €l val, "au <

€l P€l ,

b "V V €PA, OOV {€PV xa upv xa APV val P€ ov av" jV a



DSPR SUFLT III 13, 43 17 b 14 2 7

dintre intermediari Dar pipăitu constă în atingeredirectă, de aceea si are acest nume7 4• Desi sînt si ateorgane de simţ are produc simţirea prin co c

totuşi o fac printrun intermediar, pe înd pipăitu pare că face aceasta> prin sine însui7 46 stfe, nici0 unu dintre eementee de eu acesta nu ar putea fi

corpu animauui Dar e nu poate fi ici doar4>din pănt, fiindcă pipăitu este ca o medietate acaităţior tactie, iar organu de simţ poate receptanu doar caracteristicie pămîntuui, ci şi cadu, receeşi toate ceate caităţi tactie7 48. De aceea, noi nusimţim prn oase, prin păr şi prin ate> părţ de feu

acesta, fiindcă ee sînt din pănt De aceea, panteenu au nici o senzaţie, întrucît sînt dn pămînt Dar,fără pipăit, nu există nici o ată senzaţie>, iar acestb

organ de smţ nu este compus> nici din pămînt şi

nc din ate eemente.şadar, este evdentă necesitatea ui, fiindcă estesuficientă absenţa aestu simţ pentru ca ea să ducă a pieirea animaeor. Insă nmen nu poate avea acest

simţ dacă nu este un anima şi, în mod necesar, unanma nu poate avea un at simţ în ocu acestuia. Iardin acest motiv ate caităţi> sensibie, cum sînt

cuoarea, sunetu şi mirosu, nu distrug prin excesuor anima, ci doar organu de simţ Ee ar distru10 ge numai prin accident, de exempu dacă o ovitură

însoţită de un sunet ar provoca o rană, sau dacă înurma unor senzatii vizuae si ofactive sar mobiizaatee care ar istruge pin contact 9 Ş gustupoate> f distruciv în măsura n care este însoţit deo catate tactiă Dar excesu caităţior tactie, de pidă a ceor cade, reci sau dure, distruge animau.Excesu tuturor caităţior sensbie distruge organu

Ppăeseesnţiaei





15

0

5

DSPR SUFL III 13 35 5 5

de simţ, tot aşa cum obiectul tangibil distruge pipăitul Dar prin pipăit am definit animaluF50, căci amarătat că, ără pipăit, el nu poate exista De aceea,

excesul calităţilor tactile nu distruge doar organul desimţ, ci şi animalul, fiindcă acesta este singurul simţ>care îi aparţine în mod necesar

Precum am pu5, animalul nu are celelalesimţuri în vederea existenţei, ci doar> în vedereaunei existenţe bune75 De exempu vederea, căci

pentru a vedea, animalul> trăieşte în aer şi în apă,

adică în general întrun mediu ransparent. El aregust în vederea plăcutulu şi a neplăcutului, pentru afi simţit în aiment, iar aoi

pentru ca animalul> să îl dorească şi să se

mobiliz z

Apoi, auzul există pentru ca animalu să primească anumite semne, iarimba, pentru a trimite semne753 altcuiva75

Celellimţu şia ab





N

1 ermenul , folost în aces conex de Arsoel pare săabă sensul de şnţă" văzuă ca proces cogntv ş trebue pusîn legăură cu ocurenţa ermenulu TOC de la 1 1 402a 4Roder ( 1 900 p 2) a remarca caracel neobşnu al prezenţeacesu een rar la Arsoel aşa cum rezulă ş dn H Bonz(1870 p 217) care nu ma ndcă nc o ală ocurenţă a ermenulu în cous aisoelicum Roder propune char o analogecu sensul verbulu lCl rezen la începuul Meafizicii

11

980a 1 ) accenuînd caracel grau al acese cunoaşer opuscelu pracc sau poec Verbul reapae ş în debutul Fizicii 1 1 184a 1) Dnre comenato gec reţne aenţa hemsus(ed Henze 1890 p 1) care explcă sensul ermenulu prncunoaşere ş şnţă l\ C Fapul căhemsus foloseşte aceşt do ermen în comentarul săudovedeşe ambguaea votă a ocurenţe arsoelce Movul

cel ma robabl al foosr temenulu ese fapul că Arsoelvoa să î dea consstenţa unu domenu foarte onorabl alcunoaşter făă a se folos de sensul src al une şnţe(l) ocma pen că în aces capol assăm la sczunea fundamentală a omenulu suda daoraă caraceluscnda al obeculu sudat (f 1 1 403a 27 403b 16 ) Problema erarhe snelor ese formulaă de Arsoel înMeafizica V 1 105b '3 s Pen că în aces pasaj al

Meafizicii Asoel dă ca exemplu înre alele geomera şasronoma un comenaor anc ş medeval au lega acesasaj dn Meafizica cu cel dn Despe sue ş au da ca exemplual celor două crer de ordonare cele două ştţe De pldă



22 N

esus (ed Henze 1 890 p 1 ) susţne că în ordnea rgorgeoera înrece sronoma pe cînd în ordnea noblăţastrnoma întrece geomera fndcă una deţne un adevăr mafoal e cînd cealală se ocupă de un obec ma înal în ordne

earhcă xemplul ese relua de Averroes (ed Craword1 953 4)3 Această afrmaţe poae f nepreaă în ma mule sensurhestus (ed Henze 1 890 p 1 ) a consderat că Arstoel serefeă la toate părţle flozofe în vreme ce Averroes (edCraford 1953 p 4) crede că se referă doar la şnţele speculave o Averres susţne însă înr-un pasaj mul ma nere

san (ed Crawford 1953 pp 409-410) că prezenţa în suet une faculăţ neangajate în maere sudate de floofa prmă(cum afrmă Arstoel la fnalul acestu caol I, 1 403 b 16)dovedeşe ultatea şnţe despre sufle în sudul fozofeprme ceea ce înseamnă că sudul sufleulu ese relevan pencunoaşerea metafzcă înrucît el se raportează la to ceea ceese prn faculaea sa de cunoaşere Probabl în uma observaţe lu Averroes am uea să legăm rezena afrmaţe a lu

Arsotel de o ală afrmaţe dn III, 5 430a 14 în cae ntelectulosbl devne toae lucrle" dar ş de o afmaţe dn III, 843 1 b 20-22 unde sufletul ese dentfca cu toae lucrurle devreme ce accesul gîndr la adevăr presupune o relaţe dedenttae înre gîndre ş obecul gînd ar orce fenomenofer sufletulu cunoscător este component al lum ş de faî conste mea Graţe ure recepvăţ a nelectulu faţă

de orce realate cunoaşerea lu poate conduce a cunoaştereaadevălu ca înreg Înrun mod analogc se exprmă Plotn înEnneade, I, 3 (27) 1 unde spune că sudul sufetuludezvălue oae reatăţle e care e se înemează împreună cucele pe care le înemează adcă domenul îneg realăţ Lteral expesa înseamnă i cîe i se peec De fa aşa cumreese dn rîndurle de ma jos Astoel are în vedere roreăţle une esenţe dar nu în măsura în cae ele sînt accdentalefndă accidentul n poate f obectul une şnţe (f Meafizica,, 2 1025a 14) Aces fapt a fos observa de Rode (1900 7 care traduce ermenul dscua rn caracere" Propreă



N 3

ţle sînt esenţale fără a face pae dn defnţe aşa cum de pldăsuma fxă a unghurlor unu trungh ese o propreate atrunghulu dar nu face pare dn defnţa esenţe sale De fatacese propreăţ reapar ma jos (I, 2 403 b 25) sub expresa Ţ

€ cele ce î revn) unde Arsotel enumeră două dntreele sensblaea ş mşcarea de ac utem deduce că ermenulfnal pe care îl va adopa Arsoel pen a denum acesepropreă" este cel de faculăţ (€) aşa cum ezulădn enumerarea lor completă (II, 3 4 14a 28 ) Cf infa, III, 4 429b 12 deş esenţa cărn ş carnea sîndere sufleul nu poate f dfer de esenţa lu fndcă el ese o

esenţă aşada expresa esenţa sufleulu" a f doar o meaforăde ac dscursul lu Arsoel se refeă la esenţă în generalPenru traducerea termenulu am folos fe "subsanţă"fe "esenţă" după cum am consdera că ese ma adecva conform sensurlor sablte de Asotel ma jos (f II, 1 4 12a 6 s) Acese propreăţ accdenale" sîn aceleaş cu cele ndcaede Arsoel în Topice, 128b 16 eoda pent Arstoel rebue dsrbuă după nauraobeculu studat Amntrea în acest conex a dvzunlaoncene are un rol conjunctual căc Arsoel nu opereazăprn dvzune în sudul dedcat sufletulu a veo altă meodăposblă ar putea f nducţa Averoes comenează aces pasajofernd re exemple de meodă uum demonsaio udiceba Ypocas au divisio u Plao dii au al v u viacomposiionis quam Aisoeles dedi in Poseioibus" (ed

Craford 1953 p 9) Penru crca meode plaoncene focma pasajul cat de Averroes ş anume Analiicele Pose-ioae, 92b 5 s Apo dn sudiul înregulu traa Despe suereese că prncpul meodc ese unc (pornm de la ceea ce esema evdent pen no dar ma obscur în ordnea devenr ş neîndepăm spre ceea ce ne ese ma obscur nouă dar ma orgnaîn naură f II, 2 413a 1113) da ese aplcat dvers deoarecesudul sensblăţ porneşte de la obece spre faculăţ pe cîndsudu neleculu porneşte de la faculăţ spre obece8 Cea ma comleă lsă a caegorlo a fost enunţată deAroel în Caegoii, 1 b 25 s Desgur nc una dnre



224 N

varantele propuse în acest pasaj nu fos adopaă de Arstoeldeoarece sufletu dacă receptează toate caegore nu poate fnc una dnte ee a jos ntelecul este descrs de Astoe ca un a gen de

suflet" (f infa, II, 2 13 b 26) ceea ce rdcă probleme unăţdefnţe sufletulu dae la începutu cărţ a IIa0 xpresa nu poate avea un sens temporal (aşa cumcrede He 1936 p 11) pe că ar genera o contradcţe cuumăoaree capoe unde se vorbeşte de înantaş De aceeaam consdera expesa ca avînd o valoare emfacă. Spre deosebre de prmele tre exemple zeu posedă nelectufără celeae faculăţ nferoare (f. infa II, 2 413a 32 II, 3414b 9 ş noee aferene). ul de untae descrs de Arstoelnu trebue dentfca cu o untae genercă ce poae prm odefne în forma e clască Poseroraea logcă faţă de sensul ndvdualelor a semnfcaţe unu concep ndcă posblatea sa de a f obţnut pecalea nducţe Fapul de a porn de la obectele ş manfesarea sufletuu spe

defnţa lu concordă cu afrmaţa lu G Verbeke prvnd nauraorcă obect care ar f în cazul lu Arsoel to ceea cedevenrea lu dezvălue" prn operaţle ş obecele sale supusedeven f G. Vebeke (ed.) noduion, în J PhloponCommenaie Pars 1957 p 25) Poblema deschsă de Arsoel în aces pasaj are în vedereposblatea une afecăr a sufleulu care să nu prendă unsupor maera ş care să nu consume suportu vzat. Răspunsul

apare în III, 429b 2225 unde î revne ntelectulu posbl oasemenea funce Ncăer în aes traat gîndea nu apae dept un anume tpde magnaţe dar gîndrea este condţonată permanen demagn ( I, 7 3 1a 116 ş II, 432a Daleccanul este de fap ogcanu care se refeă la fomadesprnsă de maere a obecelor se foarte puţn pobabl catermenul dn acest pasaj să abă vreo legătură cu temenul LCAXnxw«, folost ma sus 1 1 403a 2) pen a desemna vorbăra lpsă de conţnut. Pen sensul deprecav al termenuluf. Ross 1 961 p 16



N

Pasajul ămureşte stautul de ştnţă scndaă a şnţe despsufle scndare daorată scndăr naur proprulu obect careconţne manfestăr materale ş maerale Nu exsă o ştnţăuncă desre suflet fndcă manfesărle lu trebue studae de

ma muţ secalş Arstotel propune mplci în aces pasaj oadevărată erarhe a secalăţlor în funcţe de modul în carerapotează concetul matere la obecu lor de sudu Asfelarzanul ae n vedere maera obectelor fzcanul re în vedee matera comusă cu foma lor ar logcanul (daleccanul)doa forma lor atemacanul se ocupă cu realăe nseparable de coul lor (de ldă fgurle geomerce) dar nu au omatee a realăţle maeale sîn sudae de flozofa prmăhemstus (ed Henze 890, 8) ssemazează în urmăorulmod aceasă erarhe Tebuie s einem de la începu fapul ceis mai mule iine cae se efe la fom pe cînd fomaes fie fizic fie maemaic fie ehnic Pe cea fizic o sudzfizicianul i dlecicnul da unul pe aceea lipsi de maeie cellal pe cea meeu angaja în maeie Celelale evincl ca culiv iina i aizanilo unii penu a le conem

pla alii penu a i aciona în maeie de aceea unii se apo-eaz la ele împun cu mae alii f maeie Pine oiace ese mai pesus cel cae se ocup cu fomele eisene cuadeva cae sîn cu oul sepaae de maeie aî în modaional c i în alia acesa ese filozoful pim ntraducerea exprese care desemnează specalsul în flozofarmă am f avut la dsozţe expes care îl aproxmează (deexemp metafzcan" cum oează Barbon 989, p 3 sau

fozof rm" cum opează He 936, 9, urmînd de faptraducerea u hal Scous dn Comenarul lu Averroes latratatul lu Arstoe f ed Cawford 953, p 9) Am preferatotuş o perfrază deoarece rma opţune angajează un gradmare de nerpretare a extuu ar uma ese nadapablă lm omâne Pent o dscuţe asura stauulu flozofe prmea Arstoel f Meafizica, I, 2 ş comenaul lu Perre

Aubenue Poblema fiinei la Aisoel(962,

trad rom998)

ed eora Bucureş p 50-68. Aceasă dsrbuţe a suduluduă gradul de separaţe de maere al obectulu studa revne



226 N

la Asoel în izia II, 2 193b 22 s ş Meafizia XIII, 3107b 17 s Ao psa de unae a obeculu suda puneprolema unciăţ defnţe sufletulu dn II, 1 405b 23 8 Snsul acese comparaţ efuzate de Arstoel are n vedere o

radiţe pythagecă reluaă de Plaon în Timaios 35a s ş deArsoel n Despe sue 1 2 404b 19 s) presa Ţ Xl coresnde propreăţlo enunţae laîncel aptll 1 ş are în vedere (f noa nr 6) tocmauncţle sufleuu enumerae ma jos II, 3 414a 280 Crerul aceste clasfcăr ţne de opna comună dar ş de oposblă taxonomie a presocraclo (conform cărea sînt consrue ş caoele ce urmează) dar ş de un unc de lecare aldvefcăr docne arsoelce ee fncţile sfleldeoarece traal se închee cu o tatre a nteleculu s a mscăr veţuol ( infa III, 3 427a 1 7-19 ş II, 9 432 1 51)

21 Advebu ş" ndcă după păreea l Roder (1900 p 43)fatul că Aristoel vede o smltaneae înre dfcultăţle generce ivnd sfet năcte de simţul comun şi cele soriceexpuse de predecesor asemenea sore a de văzue ca

reconscţe conceptuală a une pobleme ese prezenă ş îndebul Meafiziii 1 7 988a sau în Despe e 1 3 270b 10 22 Cele re alineae cae urmează connuă rguros cele douăcer enunae astfe ncî rm coresunde analze celocae au gînd sufletul conform mşcăr al dolea corespundecelor care l-au gînd conform sensblăţ ar al elea celcare au combna acese prncip Aces fap a fos dea remaade hemsus (ed Henze 1 890 p 9) ) AlŢC l l bOl uX un au defnt sufleul ma ales conform mşr alconform sensblăt" ermenl folos în aces conex are n vedereatom ar Arstoel se foloseşe frecven de această snonme(f de ex izia III, 4 203a 21) aşa cum emarcă ş Roder( 1900 45 ermenul are sns de confguraţe fgură realaedeermnaă doar de proprul conur dar raducerea lu prnformă (forms" la He 1936 p 19) ar f un abuz deş elefncţona pent Democt ca pncp de ntelgbilate alucrrlor Fragmentul a fost nclus în DK A 101



N

Am folost paantz asn n xul gc pn a uaclafca faptu că suaţa paculaă a aomo sfc nu stxmplfcaă suaţa flo pafn lumnă, oac acsxmplu s fă la atom n gnal (ca acă aclaş xmplu

apa, cu cva nu ma jos, lav la naua sufulu,f nota afntă). Aşa a nţls, alfl, ş Lucus (De eumnaua II, 2-20) acst xmplu Consn nclaă fazalu Asol, o (900, p 5) a f pă că mplul af tut să f ansotat a sfşul ng faz Un xmplufoa nsan ctuă noplaoncană a of nsă msus ( nz, 890, p 9) consn xmpul lumnrfo la aom sufluu, l amnş c soa (ox vCV J OVT TO ou nu stăluc acă nua f lumna soa"), ca ş cum pasajul n Republia 508a 509 a pua f ulza ca glă lctuă. n opna noasă,acasă nprta u lgaă moul n ca mstuscomntază natua nlcuu acv, anaogc soalu (f nz, 890, . 98, sau DUI, 2000, 69) xpsa nsamnă lral n azl lumnă al uşlo", a

snsu ază a n v azl lumn ca săa nspaţ nuncoas pn crăpău sau uş ş fst scs Nus voa napăa, pn uma, fs, cum au pfa ( 935 p 9), Aposl ( 98 , p ), c sch ouve-ues" cum a opa Baon (989, p ). Lucus (De eumnaua II, 386) a folost foamen a aucăoul an a luAvos ( Cawfo, 953, p 2) a pfa tmnugnal foamen sc, na".

Lal p cl ămas, anum p cl mo ş sn" Amlmna apozţa, n num cusvăţ fraz. Faptul că avm a fac cu o conacţ pousă mulnconjuăo s oscu Aşa cum marcă o ( 900, p )movul a puta f vul n afaa corpuo ca atrag atomn afaa lu, ş Ioan Plopon (f o, ibidem) a f sugatcă avăata cauză a f fgul, vm c conacţacospun, pnu atomş, acţun fgulu, a atom

suluu sn calz, cum s afmă ma sus mnul TOLOhov aclaş fl" s foa mpoan naa concpţ aomst, fncă unaa spcfcă a aomlor



228 N

scmaţ s gaanţa unvocăţ tmnulu ca dsmnazăacul spaţ. Ltral imp po fae aeasa" Am pfa vul asp pnu a nu cra confuz n auo zstnţ la

conaţ ş la condnsa, ca snt aom, ş autoulspra, car st vţuo Pnt oa spaţ aDmot, f Asol, Desp espiaie 0 30 2 60 Poma acsu ponum n gnv, avnd ca spc spaaţa (T, st fna u gramacal, a tu să srf a ptago, aşa cum au nţls majoaa aducăoo conmpoan ş cum o spun xplc Avos (dCawfd, 953, p 30 quidam enim piagoioum") ouş,acasta a nsmna să atum ptagolo o docnăaomstă ş ma mult, un xmplu popu al şcol aomsStuaa s compcă dacă uăm fapul că, ma sus, umndup Rod, am susţnu c xplul flo d paf s fă laoc aom ş nu doa la c a sululu msus ( d nz,890, p 9) dclaă că l nu nţlg dsp c pago a fvoa Rod ( 900, p 8) macă ş l nclaata txulu ş

adm faptul că acastă prsupusă au a un doctnatoms pagolor nu doa o mtaforă, da nu s ncca un concp, c o analoge popus de Aisoel cu docnamană sufllor ş a plu lo n a nant d naa ncop, atută d flozof orfco (f infa I, 5, 0 2)1 Pn Avros (d Cawfod, 953, p 30), fnţa sPlaon E innui Plaonem" Cf od ( 900, p50) vrul conoază pcpţa snslă

s oaa avuă n vd d Asol st duca suslon to la xmpl mpc În fond, nc pago, ncPlaton nu puau găs n xpnţa mpcă un xmplu dalta ca o molzază p alta făă ca a să s mş(dsgu, cu xcpţa octlo do, dsp ca ncă nu svoa ac, da snt avut n vd d Asol, n MeafiziaXII, , 02a 26) Pn uma, msajul ac a txulu sfapul că domnul d căuar al unu pncpu mol ş molzao u să f aul dc xpnţa mpcă Cf ş izia III, 9, 26 3 za gău dn sufl şcop ca mooru faţă d ocul mşca a fos spnsă d



N

Asot n Despe sue, I, 3, da a a contnua să unsuct d dspuă pnu comnao scoluu al XII-la, nca polma a apău, daotă ntprtă osuflulu astolc dn punctul d vd al o nopla

oncn a spaaăţ suflulu ş a unctăţ sa. Cf omadn Aquno, Despe uniaea inelecului împoiva aveoi-ilo, paagafl 65, n DU, 2000, a pnu pomcadn oma ş avosm p acastă mă, f. A. Baumgatn,Pincipiul ceului, d Daca, Cluj, 200, pp 60-6 Dmoct st rsps ac d două o o dtă, pn c ă svoa d pu d mşcă df (una a tlculu, oscuădocamdată, ş alta a aomo, d ntuă fzcă) apo pnt căa dnfca suflul cu ncul. Apaţa lu Anaxagoras nacs conx s macală, doac p fudamnul const Asto ora ntlctuu Depe sufle, III, Lta Democi Cc acesa spunea . " Am pfatpopozţa latvă pnru a marca mpd că s voa dspDmoct ş nu dsp Aaxagos, suctul popozţantoa

3

za dnă dn sul s ntc s atsală n cazulu Dmocr c. Aus, Placi IV, 5 392, f DK : Democisuinea c sufleul i ineligena sîn idenice xplcaţa a n vd sa un dtăţ trsnslat ş nlc, atuă atomşo Asupra fpulu căa nu s napăa ncsaă, f noa umăoa8 Cf Hom, Iliada, XXII, v 698, dş pasajul omc nust voa d Hco, c d uaos. Vul foos d o

st AApOOC, a pasajul st cta d Asotl ş nMeafizica IV, 5, 009 2830 Foosra n contxtu przn axmplulu ar ca scop lustaa u compţ dcă apanţaş advău sn dnc, atunc ş co ş-a f prdu snzaţa, o daă cu pda mţ (Avos, d. Cawfod, 953,p . 3 naavi de homne qui cae ba sensu quod caebainellecu), ca c nsamnă că, d fap, Asto l onzazăp Dmocrt fomulnd xmpul un suaţ lmă La fl

nţg ş msus (d nz, 890, pp 9- 0) suspndaraxpnţ ntcual s connuă cu suspndaa csns Dn acs mov am ş pfa folosa optavuu n



230 N

aduc Da, aşa cum noază Rod (900, pp 5052),acuzaţa lu Asol s auzvă, doac ac dnaadnr sul ş nlc nu psupun napăa fapul că lfuncţonază mpună, c doa fapul că am au la ază

pocs aoma f Aus, Plaia V 8, 39, f. 25 Dls, sauCcro, De finibus , 6, idola quoum inusione non solumvideamus sed eiam ogiemus imagini a o inae nu<ebuie> doa s o vedem s o i gîndim" Am adăuga advul pnu a clafca ogca faz Dmocr nu nagă funcţa d rapora la adv a nlculu, c oau ş snslăţ. Nc Asol nu nagă acasă funcţ

a nlcuu, da spaă manl d apoa al clo douăfacul, arănd că smţul a accs doa la advăul snslulun ac, p cnd nlcul lusază snţa compusulu pnjdcţ ca po f gnd ca adva sau ca fals (f infa 2, 26 26, 3 2 8, 28a 3)0 " ma puţn lmpd dc Dmocr, fndcă Dmocr nuclarfcas n c sns salş dnaa snslăţ cu nlcul, cc ş Arsol ra acas dn, dar o duc la o

analog (f infa 3, 2a 20), a Anaxagoas osş ş lun prncpu advăa da mpcs CF Anaxagors, fr DK B 2 Am aşza acas vgul pnu a suga caacrlfunconal al propozţ lav car s rlavă ( suflulca . ") da a ş un apo cauzal cu ca anoaă (apovdn pn pznţa parcul rp dn xul gc), doac

suflul s cauză penu s pzn n vţuoa Cf Asol Despe pne 85 6- Anaxagoas Demoii Empedoe spun planele au i ineligen i unoaee (K"O" K "). Folosa acso susanv poa f mpoan n nţlgra mnulu p6"l d ma jos (f noaumoa) rmnul p6"l dcă prolm raducăoulu, doacnu s lmpd dacă nlnm ac snsul d prudnţă, nlc

pacc" dn Eia Niomahi V, 5, und acs cuvn dsmna faculaa spcal d a aon avnd ca oc vnmnndvdua, propr c ş polc, sau snsul gnal d



N 3

gîndire" e care termenul îl re n limb greacă Themistusreia ineplicit termenul lui Aristotel Brboin preferăpudene" Aostle prefră pudene" Rodier (1900, p53)otează entru inee paique" dar Hett otează pentru

mind in he sense of in eigen e " iar Mihail Scous întrducere ltină comentrilui lui Averroes (ed Crawford1 953, p 2 1 ) uzează de ineeus ir nu de pudenia Deczieste dificilă, fiindcă există rgumene i penru o interpretre ipentru alta In Eia Niomahi V, 13 1144a 36, Aristotelrefuză � celor cre nu sînt i virtuoi ceea ce r fi încord cu finlul frzei rezente Apoi tot în Despe sue III4, 429a 11, Aristotel folosete vrbul penru desen octivite diferită de simpl cunore (�) fră spuneînsă clr dcă este vorb su nu dspe pruden (f no 55)Dr în Despe sue III, 10 433 1 1 1 2 Arisoel reuz nilelor gîndire i rţiune (� i ) cee ce r reliviza sensu lui � Regîndind întreg psul, contr luiRodier dar lăuri de Averroes credm că aici nu este vorb deintelect rctic ci de fcultte gnerlă de gndire nlogică

celi exprimte în psul din Despe sue tocmi citt i în celdin Despe pane citt cu o noă mi sus di în ocuren de la429 1 1 e desemn intelectul rctic Un rguent ese fptulcă în cste rînduri exisă două ccepii le intlecului c orţăunivrsală oniprezen i c c de gîndir nb cele douădevin nlogice în Despe sue III, 4, 429 1920 unde estevorb tot desre Anaxgors ) Un lt argument este cel căverbul pre fi ici doar o relică posibilă verbului heric

citt mi sus €5 Cf Emedocle, fr DK B 109 Totu în opinia lui Zeller,apud Rodier, 1900, p 54) teoria lui Empedocle este relutăinexct, deorece nicăieri Empedocle nu firmă fatul căsufletul ar fi formt din elemente ci firmă că fundmntul ctivităţii psihosomtice sînt combinările eleenelor6 Cf. laton, Timaios 35 sqq Demiugu a aui sueudin umoaee eemene" (trd de C. rtenie), dar i 45b sqqunde ntura ignee ochiului permit vedere luminii n Despe sue Aristotel tribuie constnt cest rincipiu luiEmpedocle dr în ces ps el este exrpolt i supra lui



3 N

aton. Acestă atitudine r putea fi explicată prin fptul căAristotel adite cunotere semănătorului prn asemănător (f.infra, 4 429a 16) dr ceea c cunot treu să fisemănător în poencu cee ce este cunoscut în a Prin urmare,

includere n sfer susţinătorilor acestui prncpiu tuturor gndtorilor ce reduc fiinţ l ctulita este explicbilă, iar dinreltivizare acestui principiu se nate conceptul intelectului posibil în Despe sue , 4 429a 10 sqq (f i nota 5)8 entru editori i comentatori, referinţa ridică real dificultăţiAstfel, r putea fi vorb de o lucrare platoniciană sau d unrezumt al doctrinelor nescrise, l care se referă Aristotel înFizia, 209b 14 15 , a cum cred în traducerile lor Barbotin (1989p 72) Hett (1936 p 25), cum înţeles i Themistius (dHeinze 1890 p 1 1 ) su Averroes (ed. Crwford, 193 p 34)În al sens r pute fi vorba de o lucrare a lui Aristotel, compusă în tinereţe i pierdută, de inspiraţie pltoniciană, pe carehilopon i Simplicius o identifică cu Despe bine (apud Rodier, 1900 p 59) i cre figureză l Diogenes Lerios (V, 22)în a trei poiţie printre operele filozofului De ceeai părere

este înre rducători, Apostle ( 198 1 p 5) care îl urmează peRoss ( 1961 p 177) rim varintă este i pluzibilă sub spectul conţinuului de vreme ce fr fce trimitere la teori vieţuitorului universl lume inteligibilă din Timaos 30 sqq Cf Theistius (ed Heine p 1 1 ) unde volumul prim estepirida Theistius fce trimitere, pentru lista socierilor, latrttul Despe nau l lui Xenocrt, păstrt în fragente(f fr 39 Heinze)

50 Anlogi dintre eleentele geometriei i facultăţile sufletuluiare o origine pitgoreică i este triuită de Aristotel pltonicienilor i în Meafiza XV, 3 1090 21 L rândul său,Aristotel recuperză întrun sens pozitiv cestă anogie, ofrind prin e o soluţie posibilei echivocităţi definiţiei sufletului prin propunere unei nlogii între ordinea facultăţilorsufletului i inscripibilitatea figurilor regulate ale geometrieiplne unele în altele după criteriul nuărului d ltur (f. nfa, 3 414 20 sqq. i notele 292 i 293)5 sul ridică o probleă de interprtre după cum maezt linetele textului, rezultă că este vor doa despr cei



N 33

cre combină cele două principii mişcarea şi cunoştere altă părere este, însă, Averroes (ed. Crawford 1953 p 37 ) crconsideră că, pînă ici, precursorii lui Aristotel au fost împărţiţidupă facultatea privilegiată a sufletului (in definiendo) dr

acum ei sînt împărţiţi după numărul principiilor (univesalie)De fpt, mbee soluţii ni se par prţial devărte, fiindcă exemplele cre urmeză discută numărul şi calitatea principiilor, drcei invoci u în vedere gîndire şi mişcare c rezulte leacţiunii principiilor. Trducee verbului "J€"O prin susin" este improprie, iar lieral ar fi fost expun pezina Urmînd sugestiatrducerii tine a comentriului lui Averroes (în Averroes ed

Crwford, 1 953, p 37 ), cre propune onun" m optt şi noipentru cestă formulă mai limpede n linetel următoe,verbul epre şi l tradus în celşi sens de opţiune şiformulre unei teorii Simplicius (apud Rodier, 1900, p62) noteză fptul că celetrei grupe r ave în vederefiziologii poi pe pythagorei împreună cu lon ir în cele din urmă ar fi vorb de Empedocle şide Anxgos. Aristote ese de cord cu cest principiu, chi dcă urmezăsă citice plicre lui Şi pentru el, mitoul ese anteio înmod naual elui mişat" (f. Meafizia V 5 1010b 37)55 ropoziţi pr o luzie l Heaclit l ce Aristoel revinemi os De fpt, socieea cu focul ese motivtă de ptu cuze(subtilitatea prticulelor incorporlitate elementelor, mişcreşi mobilizre), cee ce putea să se potrivească în sensuri diferite tuturo celor invocati6 După cum noteză odier (1900 p 64) termenul desemneză în limb gecă cizelt" şi e oiginr un sens tiznlAristotel î foloseşte şi în Politia , 12, 1274b 8, unde mtradus prin cizelt" (f Aristotel, Politia ed R, Bucureşti,200 1 ), dar ici prefeăm formul rafint" fiind vorb de nivelulde profunzime intelectuală l unei teorii Cf şi începutul alinetu lui următor, pentru ntonimie Themistius (ed Heinze, 1 890, p 1 3 ) comenteză legînd micime tomilor de cuzarea miscării ltor si conturul tomilor decuzae utomişcării sufletlui J

L "€" S " JL

JP€V S "€L S )



34 N

58 Cf supa , 2, 403 b 3 1 404a 55 Cf supa , 2, 404b 1 sqq60 Evocarea lui Anaagors est etrem de importntă de fiecaredată, fiindcă ea pregătete teori intelectului (f infa , 4

429a 1819) Atributele ineligenţei formulte de Anagorasreapar la Aristotel frecvent (f Fizia V, 5 256b 25 Meafizia , 8, 989b 15), ir Averoes comenteaă acest pasa delegat de teoria arisotelică inelectului (f ed Cwford, p 40) puus id es absaus a maeia" ir ibidem p 41 e ideolaudabit ipsum pos mulum e noiabi quod emansi illidiee de inelleu"6

Cf Angos fr D K A 1006 În vesiune pe ce o comntse Aveoes incusiv în vesiune lină, în loc de Thls pae Melissos în oc de Hercitpe Epedoce (relut în vsiune ltină comntiului luiAverroes c Abroclis) iar în loc de Hippon pe Zenon Înversiun lui Guillue de Moerbeke incusiv în comntiullui Thom din Aquino Senen de anima 5, 6 numeleoriginre sîn resbilie

6 Epimre lui Aristote este confuză fiindcă el vorbete dorde o piră () l cre se referă i în izia V, 10 267 2Snsul se oi eviden fiindcă Theisius (d Heine 1 90,p 13 ) spune Tî Tî €" ce ce seănăepiăii lui lon din Timaios 80c i Aveoes (d Cwford p 42) spune mgnes" ir Thom în contiul său (Sen-enia de anima 5 6) plică pis quidam silie magnes"6

Dorită termenilor coelativi S S, considet că celedouă propoziţii în cre ei se află sînt coreltive i se subordoneaă în eglă ăsură celei pinciple, fiecre avînd un veb linfinitiv i fiec dmiţînd prin sietie, cîte o cuzlă Dincest motiv, i relut verbul fi" pin modul opttivAstfel logic tezlo hecleiice sună stfl 1 sufltul estesule cdă i cugătoe din ce povin lele, deci esprincipiu ; 2 tot ce este rel este în micre, deci un lucru mobil

pote fi cunocut dor printrunul mobil Fptul că întrdevăr principiul icătol este cunoscut prin micăor" iprţine li Herclit i nu lui Aristotel este testt de Rodier



N 35

( 1 900, p 69) care invocă în spriinul cestei atribuiri un psdin laton, Caylos 412. În plus, m mai putea invoc înspriinul acestei tribuiri şi faptul că, pent Arisotel unasemenea rincipiu nu este vbil (Analiiele Poseioae ,

19 sînt un bun exemplu de principii invribile pin cre sîntcunoscute tzele vriabile), dr şi simetria dintre ceastă tezăformulată de Aristotel si tribuită lui Heraclit si ce formultătot de Aristotel ş tiuită lu Emedocle, ivind ftul căsemănătorul este cunoscut prin asemănător" unde omogenitatea invoctă drept principiu de Empedocle şi folosită în teoriacunoşterii corespunde devenirii bsolute invocate de Heraclitc principiu şi prelungite tot în teori cunoşterii entruAlkmaion, f DK A 1265 entru antonimi dintre rAaupWTW şi OTKWTW,f Rodier 1900 p 6970, şi not 56 din preena versiune. Comentînd termenul aistoelic, Thoma vorbeşte desre udesdispuli" (f Senenia de anima , 5, 10) 66 entru Hippon, f DK A .6 În opini lui Rodier ( 1 900 p 70) r fi vorba de acelşi Kriias

cu cel cre dă numele unui dine dilogurile ploniciene,sofist şi filoof ntulist. Ross ( 1 96 1 p 1 2) îl identifică şi cuunul dintre cei teizeci de ini i Aenei on hilopon ar fipăstt un vs l cesui aJa rp "Ol EK"T a (apud Rodier, ibidem)68 Themisius (ed Heine, 190 p 13) comenteză ecopunînd argumentţi lui Kritis T rp ă"aJa o" T Ka"u Ka "T "aa "a ele lipsie de sînge

peum oasele unghiile dinii sun insensibile Simultn,Themistius oeă şi contrguenul posibil l e lui Kitis KaTO T rE "Epa ă"aLJa "a lKaT hiada neii sun lipsii de sînge ouşi sun foae sensibili .Thom din Aquino cunoşte şi reia pope literl idee luiThemistius (Senenia de anima , 5 1 1 ) exsanguia enimpua ossa e ungues e denes sine sensu sunt liet nevi sinesanguine exisenes maxime sensiivi sin E ho dix Ciias"6 Fptul că pămînul lipseşte din schem principiilo sufletuluiîn trdiţi presocratică este semnifictiv pentru sciere luiposibilă cu mei şi cu corpul Dr, în istoi culturii geceşti



236 N

ulteriore, sensu pămîntului a fost recupert de pataelementeor spirituliate" de lotin, cre admite fptul cătote relităţile deţin un grd de trnsprenţă care sigurăcircuitul relului. În acest sens el vobete despre trnsprenţ

păîntului (f Enneade V, 4, 26), fiind stfel înteeietoulprobbil ceea ce se va numi în tradiţi hermetică medievlăea luda" Dar în acest psa Aristotel are în vedereexcluderea pămîntului, probbil i c o pregătire a criticiitezelor lui Empedocle în vederea definirii intelectului c purăreceptivitte în Despe sue , 4 e de ltă parte, tempămîntului inclus între natuile intemedie repre mai os, în

1 1 , cpitol dedict pipăiului unde ineredirul cestui tipde senzţie este copul cre deţine implicit pmînt0 Rodie ( 1 900, p 71 ) este de părere că în cest ps nu rtebui să presupunem că fi vob de <elemente>" , ci de<ote lucrurile>", întrucît pămîntul r fi considerat deAristotel aici tît c eleent cît i c obiec concet În cee cene privete optăm totui pentru <eleene>" (pentru naturpămîntului f nota nteioră) umînd opţiune ui Themistius

(f ed Heinze, 190 p. 14 K ' w" ) lui Aveoes (f ed Crawfod p 43 ex omnbus elemens" )i ucee lui Hett (1935 p 29 al he elemens) Sugesialui Rodier a fost otui urmă de Bbotin (1 99 p 1 ) Ele sînt tăsătu" indcă numi pimle două devin în cesttrtt popriuzis funcţii ale sufletului; în generl însă, irulcestor tribute corspunde expresiei a € de l , 1,

402a 10 entu Averroes, avînd în vedee fptul că distincţi luiAristotel operse înre gîndire i micre în selecţia doctrinelorprecursore cuvîntul sensibilitae" ar vea un sens mai lrgreferinduse l gîndire i l percepţie în genel sensu d esognone" (f ed. Crwford, 1953, p 44). Expresi r fi putut însemn i ridicte l rng de principii",dar Aistotel vre să spună că cele trei trăsturi sînt văzute crezultate pre le principiilor (l utorii studiaţi, eementele)L fel pre i în versiune ltină comentriului lui Averroes eduu ad p n pa" (f ed Crwford 1953 p 43)



N 27

Aa cum rezultă din ntreg contextul capitolului, eferinţeste Anaxgoas (f 2 405 b 19).Teza atribuită lui Empedoe în alte contexte (f. , 2, 404b 12),este ici generliztă l toţi cei ce lcătuiesc sufletul plecnd de

l funcţia cunoterii (f i not 47). Sistematizînd i propunîndo anlogie cu critic lui Herclit de mai sus, credem că putemtribui celor care întemeiză sufletul pe micare pesupoziţiamicătorul este cunoscut prin micător", iar celor are îl întemeiză pe cunoatere asemănătorul este cunoscut prin asemănător". Critica acestor două teze fundamenteză, ncepnd cuCartea a a tratatului, opini lui Arstotel Formul enunţtă este meniă să pregătescă celebra teză aintelectulu care nu ese nimic înainte de cunoate formulareristotelică a caacteului trnscendentl al intelectului posibil(f , 4, 429 24) Themistius sugerează că putea fi vorba despre Empedocle,cee ce ese coerent cu sensul expunerii aristotelice (f. ed.Heinze 1 890 p 14 )8 Desigur ambele etimologii snt flse i trebuie înţelese în

spiritul lor Themistius (f ed Heinze, 1 890, p. 14) crede că arfi vorb de Heraclit i de Hippon Nu putem ti în mod exactce fost referinţ precisă a lui Aristotel, dar Rodier ( 1 900,p 73 ) trimite l lton, Caylos 39e unde snt invocţi hercleiticii ca utoi de etimologii fnteziste, ceea ce r da dreptateinerpretării lui Themistius Fls etimologie constă în derivreatermenului de la a i Kaus9 În capitolul anterior, Aristotel a discutat opinia celor car iu

micarea dept singura sau cea mai importantă funcţie a suletului Aici, el nalizeză ntrebare dacă sufltul poate fi afcttde micare dei el este principiu l vieţii i, implicit al micării.În ciuda diferenţei dintre temele capitolelor, totui prticulaadversativă S din extul originl marchează fptul că expunereopiniilor altoa urmeaă a fi nlocuit aici de citica o, dincest motiv am prefert mrcrea acestei nunţe prin pronumelenoi". Averroes (ed Crwford, 1953, p 4) sesizeză aceeaiidee: inepi in ha pate ontadiee falso dio a eis" 80 A cum a remrct Themistius (ed Heinze, 1890, p. 15 ), teoi sufleului automicător pre să se refere l lton, Legile 896



28 N

În plus, teoria sufletului mobil este în spiritul întregului dialogplatonician Phaidon8 Am preferat o simplificar a textului original, a cărui traducere iterală ar fi fost: sa puea s nu fie doa fals a esena

sueului sfie aa um spun ei ae afim el ese ceea ceproducea în limba română o lectură mai pţin clară şi elegantă aaceleiasi idei.82 ntpetarea expresiei l a crat o divergenţă într traducători, fiindcă unii lau înţeles întrun sentranzitiv (sau s fie apabil s mie eva") de pildă Ross( 1 96 1 , p. 1 8 3 an move") a fel Apostle ( 1 98 1 , p. ), la felN . Barbu (ed a , 1996, p 16), lţii lau înţeles în sens reflexiv

(sau s fie apabil s se mie pe sine") de pildă Themistius,Averroes, Thoma din Aquino sau Barbotin. Este evident că estvorb despre sensul reflexiv fiindcă sufletul principiu al mişcării, pote mobiliz dr a pinipiu însă nu se pune şi pe sine înmişcare prin acest Răîne c sensul refexiv să fie cel acceptabil, în ciuda fptului că el reia concret cee ce cuvintele anterioar xprimaseră formal. Din acest motiv, am preferat marcre

lui prin paantezele pătrat.8 Aristotel deosebeşte între fals şi imposibil în Meafizia V,1047b 1284 posibilă referinţă r fi Despe sue , 2 , 403b 29 , deşi psjul nu enună opini proprie lui Aristoel Maoritatea referinţelor au în vedere Fizia V, 56, unde Aristote e rferă laimobilitatea principiului mişcării în mai multe rîndui.85 Am optat pent încheierea acestui ainet prin această frază,

deşi unii trducători (de exemplu, Apostl, 198 1 p 8 ) prefră săînceapă cu ea urătorul alineat iar lii ă nu pă deloc textulFrz de fă este legtă de ce următore, întradevăr, prinparticulele Totuşi, problema sensului disincţiei dinfraza următore nea determint decizi în felul următorAristotel urmează să distingă între o mişcre deeminaesenl şi una deemina aidenal (f nota următoare),aşdar enunţul impoibilităţii automişcării principiului r fiîntărit de auzi l pasele din Fizia fără c ele să aibă legăturădirectă cu distinci de mai os şi cu exemplul corăbierilor.86 Aşa cum m spus şi în nota anterioară, distincţia lui Aristotel



N 3

st nt un oct mşcat esenl şi unul mşcat aidenal dn nt unul c st pncpu automşcăto ş altul c stun dvt mşcat Aclaşi lucu la asvat Avos (d.Cawfod, p : essialie aidenalie) ş Rod (900,

p 75), c tmt l alt contt smăntoar izia IV, ,2a 7, VI, 0, 20 7, VIII, , 25 7 Htt (93, p 3pfă chia fomua diely and indiely Thoma dnAquno (Senen de anima I, , ) spun seundum se etseundum aidens" Pcza st mpotantă findcă alămuşt conttul folosi copraţ coălo cucoaia, n ca coa n st utomotoar ci mşcată snţial,dci a nu st sml lă sufltulu Foat nsprt, Avosnvocă la dsa mşcăr cora vntul ş curg luvulu(f d Cawfod, 953, p . Pn ur, stă t nivluial prolm mşcări dscutt ac pncpl c olzazăfăă să s mşt, octul c s mşc snţal pat lu c smşcă ccdntal Dar, aşa cum vom put constata dn lctuntgului captol acstă mşcr snţlă, opusă cl accdntl ş dostă d nmşca pncplă, s divd ntoşca fzcă ctiln (ntuală su slt) şi una ccuaă (nca nu stă conta D c povn logc guntlo dma jos c ncp cu nalz şcă sulun ş contnuă cunlz mşcă clst pznt d polca cu gumntl dlogulu Timaios87 mplul prznt nu popun o anlog nt apotul dintcoă ş coa ş potul dint cop ş sult aş cum o vafac Astotl n Despe sue II 2, 3a 9, ci ac mplul

susţn da că sufltul nu st smn coa p ca o suflăvntul sau o poată apl ul (f nota antroară) Totuşimplul a fost ţinut d sto floof c un ops aldiscuţlo dsp apotul dnt suflt şi cop: f, d mpu,Plotn, Enneade I, , 3, Thoma dn Aquno, Despe uniateaineleului pagful 5, n DI, 2000 p 5 su Dscats,Mediaii metaJizie td C Noca d Humantas, Bucuşt, 99, pp 29295

88 Am cat aci un nou alnat pntu a aăta că, n alinatulpcdnt, Astotl a clus mişca accdntală dnt psupusl mişcă al sufltulu, ia cum anunţă dschd



20 N

ui discuţii mai lungi dsp posiiliaa uni mişcăi snţiala lui, da încpînd cu alinatl umăoa, l va discuacnscinţ asud al acsi ulim siuaţii localizaa lui,şcaa siliă, ansmigaţia şi anulaa popii snţ

9 Pin uma, Aistotl a liminat posiilitaa mişcăii pinacdnt, ş a ămas d discua posiiliaa mişcăii snţial alu, singua ca a mai dfini, vnual, paicipaa la mişcaa suflulu Din acs moiv, uliml două popoziii a fazlu Aistol pa a ava un conţinut sinonim90 istnţa clo pau tipui d mişcăi cospund cu o aălisă daă d Aisol în Despe e IV, 3, 3 0a 23, ş anum una

după măim, una după spci şi una ocală. Pnu Rodi(900, p 777) tanslaţia cospund mişcăii loca, alaacospund cli după spci, ia uliml două cospund cidupă măim Pnu Avos (d Cawfod, 953, p 50), lsîn duci la i, findcă ultiml două sîn colativ naclaşi pasaj, A vos macă dpln conţă a uluiaisolic, în snsul că afimaa ipuilo d mişca a dpconscinţă încadaa sufului în oica dint l, da gua

ducii utuo la ca ocală consîng suul să ist înunloc Rfio la complitudina lisi, Thoma din Aunomacă asnţa înmiaă a gnăii şi a coupii, findcă sîn schimăi, şi anum o fomă mai gnală a dvniii dcîmişcaa (enenia de anima I, , ).9 Implicaţa nunţaă nu s dcît paţial cocă, fiindcă snsumnului naual" în acs con ia doa paţial mişcaa

pin sin d mai sus, doac a s fă acum numai la sfanatuii, p cînd mişcaa pin sin va fi analizaă în a douapa a capioluui şi la nivul mişcăio clst9 Rduca lo la un loc s nunţaă în Fizia VIII, 7, 20a 2Thoma dn Auino adaugă o spcificaţi a acasă duc, însnsu în ca altaa nu poat fi locaă popiuzis, ci tuisă dosim în două modui d implica a locului în mişca una înun loc (in loo) alta confom unui loc (seundum

locum) asl încî alaa nu a loc in loo ci seundumloum findcă a angajază locul numai în măsua în caocul ca alază s apop d cl ala (appopinquaio



N 24

aleanis ad aleaum Senen de anima I 6 ) e e pare este impran e reţnut că ranslaţa nu ese r biecel r mişcae reciliniu ci şi a cel mişcae circular aselpuem înţelege de ce Arisel alăură în acelaşi capitl analia

lu Demcri cu cea a lui Plan9 Arisel prpune aici relaţie reciprcă înre micareanaurală şi mişcarea silită Prima şi cea mai imprantă bseraie est apul că micarea naurală" are aic un sens maiprecis decî mişcarea lcală (de ranslaţie) iindcă ea înseamnăacum mişcare de ranslaţie în lumea sublunară singra regiuneîn care mişcarea lcală are un cntrar ( cmentariul luiRdier 1 9 p 76) ş prin urmare mişcarea spre lcul nauralal iecărua Numai aa se explcă apul că în cadul mişcăriprin sne enunţate la începutul capilului Aristel analieaă mai js şi mişcarea circulară despre care şim că nu arecnrar (. Despe e I 3 27a 18 II 3 286a 3). Pe de alăpare micarea siliă este definiă de Arisel în Meafizia V5 1 1 5a 27 în pţie cu cea care ine spre lcul natural Prinurmare cee duă ipur e mcăr se p pune dar în lumea

sublunară şi numai în acest sens cele duă airmaţ sîntrecprce ai mul aceeai deplasare naurală se pate punedar în lumea sublunară repausului Nci emistius (ed Heinep 16) nic Aerres (ed. Crawrd 153 p 54) nu menţneaă aceasă dsncţe dar adm mplicit dearece amîndicnsideră că raţinamenul se recmpune astel : dacă sueul semişcă naural el ese înrun lc iar atunci pae sau nu să iemişcat sili Numa în lumea sublunară sînt imaginabile aseme

nea rapri unde cele duă mişcăr sîn înradeăr cntrare( Fizia IV 8 215a 1 Despe geneae şi oupee II 6 33 3b26 sau Despe e III 2 3a 2 1 )9 Aeres aşaă în rma silgismului argumenul lui Ariselasel Ia foa aesui enun s în dou silogisme ipoeieDine aesea pimul ese da sueul se miş naual semiş sili. Da el nu se miş sili dei nu se miş naual Aldoilea ese da sueul se miş naual s în epaus naual da s în epaus naual s şi în epaus sili Da el nu sîn epaus sili dei nu s nii în epaus naual ia da nu sîn epaus naual nii nu se miş naual" (ed Crawfrd 153



242 N

pp 54-55 ) Trebuie bsera faptul că Aerres nu rea să ferenici un argument pent care sufeul nu pate suferi mişcareasau repausul sili lăsînd de înţeles că raţinamenul cninuăpînă la reducerea sufletului la element ceea ce ştim deja că ese

absurd dn capilul anerir. n schimb Thma din Auinreia aceleai raţnamente şi araă absurdul lr incînd inţasufetului care îmiedcă mişcarea sau repausul silit Daoma ae luu ee mpobl ş anume a el e mşa lau fe în epau find mşaea ueulu ş epauul lu învolunae" (Senenia de anma I 6 11) Diferenţa dinre ceid cmenari ese remarcabilă penru ă Aerres mul mai

aprpa d sensul extului lui Aristtel neagă rice mişcare asufetului cînd Thma nenteaă ad ho mişcarea" luiluntară

n

cntex nutatea thmsă nu era necesară fiindcăargumenul elementelr cu care se ncheie pasajul era suficientdar pentru intenţia thmsă el era necesar penu Thmascpul principal al rgumenări lui ese demnsrarea existenţepersanei pe cnd pentru Aerres scpul ese demnsrareaunăţii inelecului penru ţi amenii (f. penru sensul

întregi discuţi antlgia Depe unaea neleulu rad deA Baumgaen ed IRI Bucureşi 2) Diergenţa de piniiese ntabilă pentru rice raducătr al exului fiindcă eaantreneă decize ligrie a raducătlui în a crea sau nuun nu alinea din argumentul elemenelr preen mai jsnradeăr penru Thma el figureaă ca un nu argumen(eam aonem în rdinea hmisă) cnra nemişcării

sufeului (cel anterir fiind relat prin argumenul inţei)dar la Aeres pasajul despre elemente ese dar cnsecinţăa ceu preen (llogmum qu onequu ex popo-onbu) Cnsidend uş ferm că Aerres ese mai aprapede extul lui Aristel nici ni nu am crea un nu alinea dinultimele duă frae ale celui preen9 După cum nteaă Rdier ( 1 p 8) ermenul are pen Aristte sensul unei iptee imaginare din care

pae reula cnsecinţă crec deriată dar falsă Literal elînseamnă a da frîu liber imaginaţiei a plăsmui" Cf MeafzaXIII 7 82b 3



N 243

9 C na nr 94 penru apul că nu am creat un nu alneaaici cnsiderînd în urma lui Aerres că el ese încheerea lgicăa celui priind mişcarea şi epausul din lumea sublunară Deapt mişcarea naturală se reducea la mişcarea în sus şi la ea n js

în md naural pentru Arisel ( Despe e 2 268b 2-21 a vw xa ) ceea ce înseamnă că aceste duărae sînt explicitarea strictă a mişcării lcale sublunare ş delimiarea ei aă de mişcarea circulară analiată mai js în discuiadespre Timaios C şi infa II 4 416a 1 s penru criică alui Empedcle în acelaşi temei9 Airmarea direciilr de mişcare asciate elemenelr ace caaceasă criică a mişcării în lumea sublunară să ie analgică eleidin capilul anerir adresată teriei elemenelr de a Empedcle işcarea lcală naurală sau siliă pae aea lc înr-direcie sau ala implici în măsura în care biecul mişca are anumiă prprie a elementelr riginare9 Unele aduceri (N Barbu ed. a II-a 16 p 16) prerăaici să presupună <elemenele> inermeiare" aşa cum auîneles Themisius (ed Heine 18 p 16 T Aom

Ola Ta Aerres (ed Crawrd 153 p 55 esalem duum ooum medioum au aqua au ae) sauThma (Senen de anima 6 13 alioum elemenoumAle traduceri (Barbin 1 8 p 21 ) sau Hett ( 1 36 p 35 ) aucnsidera că ar i rba aici de mişi inermediare Apstle( 1 98 1 p 8) rbeşe echic de trei chestiuni dierite moionspes and bodies" Rdie (1 p 78 i 8) arage aenaasupra sensului principal de loui inermediare" înre lcul e

sus şi cel d js adică înre lcul cului şi cel al pămînului ianume lcul aelui şi al apei cum înelesese şi A erresîntrucî demersul lui Aristel aea în edere eliminare auurr psibilităilr de a aşea sueul înre becele lumiisublunare cmai penru că nici una dinre micările prpriiacestei lumi nu i se prieşe Rdie incă de alel înaarea inerpreării sale întrebarea retrică a lui Themisius(ed eine 1 89 p 1 5 ) Tva v TOTOV care ar i lcul lui

atunci " Prin urmare, epuiaea lcurilr psibile excludesueul din lumea sublunară ceea ce impune cmpletareatexului prin termenl u ie " iar nu elemenele"



244 N

99 Themisius (ed Heine 1 8 p 16) cnsideră că ttuşi reciprca nu ar putea i alabilă dearece mişcarea circulară a sareluipae i redaă de mişcările recilinii ale unui par înip în pămînTuşi exempul lui Themisius ace ca mişcările să diere ca

specii în ineril genului mişcării lcale aşa cum şi airmămai j s acest cmenatr00 În aces pasaj Thma din Auin respinge psibiliateaincării nr mişcări prprii sueului ca d pildă apeiul sauina iindcă ele nu sîn mişcări (mous) ci peraii (opea-ones) Desebirea dinre acesea se reeră la apul că mişcareaapaine unei realităi imperece adică necmpuse din rmă şimaerie pe cînd peraia apaine celei cmpuse (Senen deanma 6 15 )01 În caul de aă rapeaă erbul s care desemneaă caegrie mai generală decî mişcarea şi în care mşcarea seinclude Ttuş Rdier ( 1 pp 8283) cnsderă că lsireaerbului are sensul de mşcare prpriuisă chiar dacă Ariselnu lseşte un erb specialia0 Flsirea prepiei aT cu acuaiul ar puea induce în

erare dearece aici nu ese cnsideraă cnrmiaea ciasemănarea (lieral în onfomae u modul în ae se mşş oul") Faptul a s bseat de Simplicius care a şi prpusciirea lui aT ca un aT€p (apud Rdier 1 p 82)0 Aristel lseşte argumenul mbiltăii sueului penru arespinge cu aceasă caie şi ransgraia în care nu credeFaptul că el nu crediteaă această terie ar putea i pus în legătură în primul rînd cu aptul că nu există nci airmaie care să

argumenee indiidualitatea suetului în aara crpului chiardacă inelecul este eern nu înseamnă neapărat că el este şi indiidual după mae Această prblemă a creat dierse diiculăielgilr creştini care au încercat să îşi înemeiee anrplgiape acest tratat De exemplu pen a explca dctrina creştină aînieri după trupuri deşi suetul nu pate intra şi ieşi din crpcnrm acestui argumen ma din Auin în Sum onagenles cap 85 nsideră că cmai aptul că sueul esedesăîrşi în preena crpului reclamă necestaea lui şi că trupulcu care sueele r înia a i superir celui pămîntean tcmaigrae pereciunii ueulu aat într nuă sare după mae



N 245

0 Aa cum a remarca Aerres secenţa preenă urmeaăunei demnsraţii a impsibiliăţii micări prin sne a suleuluiasel încî demnsraţia reine la diiiunea de la începuul capilului a micării prn sine i prin alul um desuxi quod

anima moeu pe se inepi deaae quod non es impossibileu moeau aidenalie dup e a desfiina ideea sueulse mi pin sine el înepe s aae nu ese imposibil a el sse mie aidenal" (ed Crawr 153 p 58 ). D ap acsalinea reia aceeai siuaţie lgcă pe care expusese al dileaalinea al capilului preen (406a 1 s) Aceasă inerpreare ar puea nega nerprearea hmisă care siueaă acesargumen nre cele ase argumene cnra micării suleuluiprin sine (enenia de anima 6 17-18 )0 Lieral căci aunci" de fap siuaia lgică expusă ese cînd ieţuirul ese mica sili sulul s-ar mica accidenaldacă ar i adeăra că se mscă.06 Preenţa paraneelr

inică apul că ermeni analgiei

bicului bun prin sine sau în sine cu biecul mica prin snesau în sine nu se p reeri la cuinle cnţinue în paraneă

0 Aa cum remarcă G Rder (1 p 85) exemple penruasemenea bunuri p i iruea sau prudenţa (. Eia Nio-mahi 4 1096b 16) .0 n Despe somn i eghe 454a 7- 1 Arisel chiar armă căsenaţa ese a cmpusului din sue i crp ese mcare asueului prin inermediul crpului ceea ce nu cnracedcrina ariselică a suleulu-prncpu nesupus micării Celmai bun cmenariu în aces cnex ne pare a i cl hs

penru că Thma dăduse mai sus exemplul apeuui i alinţei ca peraţii i nu ca mcări ale sueulu el înţeegeaceasă micare" prdusă de sensbile implci ca pe neperaţii aa cum le-a dein mai sus ( na nr 100 dar ienenia de anima 6 17)09 Penru sensul ermenuu � ca ieire din sne f FiziaIV 13 222b 1 6 oie shimbae ese în mod naual o ieie dinsine" Or aa cum bseă Thma dn Auin "exsaa" arelc în cel mai mic grad în caul deplasării dar ese are iibilăîn caul ransrmării canaie (enenia de anima 6 18 )Themisius cmeneaă pe de ală par semniicaia anulării



246 N

idenităţi suleului daă cu exaa" sa incnd neia desabilitae a sueului pentru a putea asigura memria şi cunaştrea da de unde nea mai veni auni memo ? Sau deunde ne va mai veni obişnuina şiinei ? . . . el e afim aesea

pae s ignoe deena dine mişae şi a" Prin urmareadeăraa legătură dinre sue şi crp ese aul aşa cum airmăAristtel la ncepuul Cărţii a IIa 0 Aristtl dreşe să demnsree de ap că nu exisă subsanţă a suetului ci ermenul de subsanţă aşa cum este elcncepu n debuul Cărţii a II-a are sensurile de materiermă şi cmus iar primul din acese sensuri reine sueuluiPrin urmare ermenul substanţă" aribuit aici suletuluitreuie lua ntr-un ses abslut pririu n paragraul anterr l-am tradus prn esenţă" dearece el era pus accidentului Phlipps autr de cmedii ar puea i iul lui Arisan(apud Rdier 10 p 87) Ariste respinge prn aces exemplu mdelul unei mişcărimecane care presupune mişcare prprie mrului şi unaprprie mblului. Tradiia manuscrisă a cunscut aici mai mule

ersun penru ersiunea lsită de Aerres textul era nducerea laină: Dixi enim semonem similem semoni Chiliise eni ii quod Dedalus posui imaginem emaphodiio ponno in ea argenum vivum (f ed Crawfrd 53p 61) iar Ale reţine din ersiunea pe care a lucrat expresiaiaginm Minee (. ed Sric 168 p 32 r. 57) Tea lu Demcrit este aceea a amilr a cărr permanenă

mişcare explică şi uncia miliaare a sueului Replica luiAristl reduce mdelul mşcării lui Demcri la mşcarea sublunar iar din aces mti eria lui Demcri nu mai paeexplca repausul caracterisic dar spaţiului sublunar unde elese şi crelat mişcării Prin urmare şi n aces pasaj Ariselrspinge şcarea loal a suetului aşa cum a bsea farebine Thesus (ed Heine 18 p 19) Prblema acesr argumne aristelce ese numărul lr Pentru Thma (Senene nim I 7 3-4) şi penru Aerres (ed. Crawrd p 61) elesn duă pe de parte Arisel respinge amismul prinincarea repusului caraceristic lumii sulunare pe de ală



N 247

pare el respinge amismul prin incarea legerii şi a gîndir.Pentru Alber el este unul singur: dacă pea amisă ar ialidă nu ar puea exisa repaus lunar ( ed Strck 168p 33 r 2024) Ipea Aerres-Thma n se pare mai

plauiilă iindcă incarea alegerii şi a gîndri par să ţină deun regisru diers de caualiae remarca de Rdier (1900p 87) prin analgie cu ale rmule asemănăare din EaNomah VII 6 1148 9 sau Fza II 5 197 7 n alpasaj din Despe mşaea anmalelo dă rmulă mai cmpleă a cauei mişcării ieţuirului no vedem veţuoulse mş dao gînd magnae aleger vonţe ş donţe

VOav a qavaav a pp v A v a

uav Incarea acestra parel cu texul dn Despresue ne ajuă să îl înţelegem ma larg pe ulimul în care cei diermen sn luaţi n cele mai derse accep le nţei şigîndirii aşadar ără mare legăură cu prlema repausului C Platn Tmaos 36 Reluarea dcrine planiciene a creări suetului şi critica eila Aristel rdcă mai ule prbleme exegei şi simulan

înţelegerii cmenatrilr In primul nd rebuie sea apulcă Arisel nu preia cmai cec dcrin dlgului Tmaosîn al dilea rnd trebuie remarct pul c el nu desineaăcmpe anlgia dintre sulet şi er ir n l treie rnd treuereţinuă eiarea cu care se rapreă cmentari la acespsaj dariă dierser tendine de neplnare a sensuluiacesui trata: 1 Preluarea dcrinei lui Platn în aces cntexare acelaşi sens cu critica lui Demcri iar anlgi ese mraă

de erul de la începuul alineaulu OAO In pasaul dnTmaos 33a-37c Plan expune eria armniei uniersalesusţine sericiaea uniersului amineşe duă cercuri (al ideniăţii şi al dierenţei) care cuprnd unersul ş sufleul ale cărrcentre cincid. Arisel reţine din acest pasaj dar caracterulloal al mişcării sufleului şi crică aces aspec lăsnd deparediscuţia despre naşerea uniersului; reulaul acestei misiuniese apul că el ia discursul lui Plan înr-un sens pur lealaşa cum a bsera şi Thma din Aqun ( nfa) 2 Aristelnu ese în taliae împria unei analgii înre sue şi cer însensu în care el admie riginea celesă a inteligenţei înrun



248 N

celeru pasaj dn Despe naşeea animalelo II 726b 2425 arcmenatr trataulu Despe sue au dela sensul nlge ntelecului psbl spre analge cu uncţle cerulu înraprt cu ttaltatea unersulu ( A Baumgaren Pinipiul

erului ed Daca Cluj 202 pp. 4154) Rămîne ca desprnderea de Plan să abă ca aspec prncipal era mcăr lcalea suetulu De alel în acela sens a crcat ş Pln cncdenţa planiciană din Timaios 36e dnre cenrul lumi icenrul sueulu ( Enneade II 2 2) 3 Cmentarle la acespasaj au căuta ecare în pae să eie asumare ală a crcla Platn Themsus (ed Hene 1 p 19) a cnsdera căAisoel nu se expim ona lui Pon i ona lui Timaiosae fie gîndeşe eul ese un o fie la numi aşa f aede ese un o" Desgur pna lu Themstus ese maidegraă semnul ambguăţ decî sluţe Aerres accepă caadeărată pare a pnie cate dn Plan declarînd aptul căuntaea de analge dntre sule ş cer se păstreaă la nelulactului cun celr duă realăţ nu neapăra la nelul esenţelr (e Crawfrd 1 53 p 63 id es quod aiones oeli sun

eadm um aionibus animae") indcă aceasă cmunae deacţune cnenea rei unăţ uncăţ nelecului psiblpenru ţi ameni ( pentru sensul prbleme anlga detexe Despe uniaea ineleului ed IRI Bucureş 20). Larîndul său Albert (f. ed Srck 168 p 33 r. 84-85 ş p 34r 15-24) asumă drect pnle lu Platn respngînd eramicări lcale a suetului şi încărcînd sensul pasaj ulu cu terneplatnciene astel sueul ar i aeat la limia dine imp

şi eerniae in onfinio aeeiais e emp o is" ceea ce estesigur un ecu dn PseudArsel Libe de ausis prp. 22unde sueul exstă in hoizone aeeiais infeius e supaempus" ceea ce era de fap terie pnană (. Enneade IV4 3 sau V 5 8). ai mul cele duă cercur ale suetulu arcrespunde cnrm analge dnre sue ş cer în suet cunelecul şi maginaţia ar în cer cu cercul asrelr ixe şrespec cu cel al planetelr rătăctare. Pent Thma din

Auin în Senenia de anima I 8 1 crtca arselică laPltn nu este adresată nenţe platncene c dar mdulufgur î care el s-a exprma (non repoba eas quanum ad



N 249

intentionem Pltonis sed quntum d sonum verborum eius).Arguenele exue ai o de Arioel în îărie în zecede Thoa iar noi le vo reforula e înd, chiar dacă enruThoa unele în conra lui laon, alele doar conra eafo

relor lui echivoce (qurum quedm sunt ontr eum et que-dm ontr verb eius) Toae acee iuaii invocae ai udeonrează cu nelaonizarea diveră a exului lui Arioel a da un en foare coeren exului ău i nu a fo neîneeiaă în exul arioelic, cae ee iul an o negare şi oconinure infdelă a laoniului ardiv ub aecul analogieidinre ufle şi cer, chiar dacă oivaia legăurii dinre cer şisue legaă de aronia iagoreică ee reină de Arioel 6 Cf laon, Timios 43c44c Sensibilaea şi doina nu auare de mişcare circulară din două ove ele au fo creaeduă inelec, avînd are doar de şcarea recilinie pre obiecullor, iar aoi, ueul lui nci nu avea nevoe de ele, fiindcă elnu colaborează cu ediul exern, aeeni ufleelor ariculareDin ae oiv, Aroel reduce ueul luii în od legiila inelec, iar obiecia lui nu e îndreaă aici conra işcării

circulare a nelecului, ci conra fapului că el ar avea o ărime deniaea inelecului cu ineligibilele în oenul gîndiriiee uinuă de Arioel în ai ule aae din raa, dinrecare cel a iporn ar puea fi infr I, , 429b 30 Reluă ace ri arguen inelecul nu oae avea ăre,deoarece ăriea ee coninuă, iar inelecul ee dicre, aeeniuniăilor nuerice, daoriă ideniăii lui cu ineligibilele 9

De fa înrebarea lui Arioel ee ai colexă şi ea areen fiind coleaă de lecura aa ului din Timios 3ab, încare laon afiră faul că circularaea inelecului face caacele ale ă fie realizae rin conac Afel, fraza coleă alui Arioel ar fi fo Cum r mi gîndi tuni d r fi omărime ore nee r ve lo în întregime su prin vreundin prţile sle " În ace al doilea arguen, Arioel criicăocai conceerea ineleciei ca aingere.0 uncul nu oae fi o are a unei ării, aşa cu averizează Rodier (1 . 14) ciînd Fizi V, 11 220a 18 oaşa cu clia nu ee o are a iului



250 NOTE

Un intelect mişcat circular pentru a gîni ar putea reeniasupra biectului său inerent e actul inei sae reăcînientic actul gînirii ceea ce (am putea presupune) ar ace inutlă acultatea memrie

n cmentariul thmist întreg alineatul cnteaă rept alilea argument înreptat cntra teriei suletului ăut camşcare circulară şi ca mărime El este rermulat astel (Senten de nim 8 6): acă suletul (îneles aici ar ca intelect)este mărime care se mişcă crcular cunaşterea ar aea lc princntact integral sau parial cu biectul cunscut. Dacă acestcntact est integral atunci cunaşterea nu ar mai i a mai multrinteligibie (eşi această cmpetare lgcă lipseşte in textul luiAristtel ) Dacă el este parial atunci prialtaea pate i gînităupă mărime (şi pteza cae iincă bectee pt gînte eininte ri) sau ca succesiune e punce (ceea ce nu cnuce lacunaştere erece puncele nu snt părie nie ş atunciinelectul nu mai are neie să ie crcur) Thma in Aquinbseră (Senten de nim 8 10) pe bună repate ptul căplear cnr teriei intelectuu c mărime pregăteşte ei

ni cunşerii speciei intelgbile care este ntreg în fiereindvd tot enim in quolibet indviduo" Un nu rgument cnr erei mărim l treilea în rinethmsă că ineecul ese măme e u pe cuşteiniizibilu acă este iizibil nici iizibilu că este iniizbil erece cunaştere se pruce pri cntct Pentru aae cces la izibil şi l inizbl ntelectul re nee ecnceptul rmei inteligbile ierie e cnactul pur ic

Argumetu este un caz pricular al celu preceent Aică rne rainmentului impune crespnena intreintelect şi el er tcm incat în pasjul n Timios pe careAristtel îl critică. Faptul că gînire nu urmeză lips e nceput şi e inaltatea mişcări circuare nici n czul şinelr prctice nici în cel alşiinelr teretice este cmentat e Albert (e Stric 168p 36 r 341) astel ştinele practice cută realzarea biectuluipe care şi- prpun iar cele teretice aeăru . . ut prtique est siut rtes mehnie que rtioinntur de operibusut speultive qurum finis est verits sit"



NOTE 25

6 Acest argumet al patrulea î riea expuerii thmste( Senten de nim , 8 1 3 ) reie la a spue că itelectulu pate aea atură circulară iică peraiile sale au ialitate. De apt Aristtel are î eere aceeai prblemă a respi

gerii ieii că itelectul pate i mărime ără a respigereată raical ieea uei aalgii ître sulet i cer Di acestmti critica platismului asumă iiial r lectură literalăa pasajelr i Timios rine thmistă acesta este al cicilea argumet el areî eere respigere a uei aalgii catitatie îre micărlecerului i gîire Thma i Aqui (Senteni de nim , 816) clariică aspectul aalgiei respise asel reiterri superemdem quntttem multotiens reveni supr eleişintitţi de mi multe ori" Aică algia itre cer i gîreu pate ua e ciut al gîirii i al celui Thma explicăacest apt pri impsibiltaea uei circulariăi î cazul ierselr tipuri e micare e pilă î cazul alterării trasrmareaegrulu î alb pate i gîtă sgură ată ca act uic Albert(e. Sric p 36 r 78-81) explică mai clar respigerea aa

lgiei Cum utem id quo proedit intelletus sit notum perse id utem in quod proedit non sit notum per se erit idemnotum per se et non notum per se et si ontrditori de eodemverfintur pentru el de l re poeşte gndire esteunosut pin sine dr el spre re poeşte nu este unosutprin sine tuni elşi luu v fi unosut prin sine şi neu-nosut prin sine şi stfel vor fi deverite <firmţii> ontrdi-torii despre elşi luu " 8 rne thmstă al aselea argumet Gîirea este îrepaus iică ea este u act cum armă Arsttel i îFizi VI 3 247b 1 1 Petru Thma (Senteni de nim 8 1) airmaia este aeraă petru silgism îtcî el prpue ccluzie stabilă. Themstus (e Heize 180 p. 22)exempliică airmaa lui Aristtel spuî că ea este etăe uuria actului gîirii î mmete e repaus ptea sucî sîtem ezai sau cî sîtem îrstici Rier 100 p 1 1 5 care cmpletează a UX> 30 A ptea biecie î rie thmstă (Senten de nim ,8 21) Thm Aqui bseră aptul că Aristtel lsete



252 NOTE

d fat, un argumnt latonician din Timios contra lui laton întradvăr, în Timios 34b, laton nunţas fatul căautocunoaştra fac din univrs un zu frcit. Totuşi, tzacunoaştrii car roduc fricir st aristotlică (f. Metfizi, 1 , 980a 23 şi Eti Niomhi , 9, 1 099a 24. ) În ordin thomistă st a ota obicţi ntru Rodir, 1900 1 1 5, ci citaţi în finalul frazi ar uta constitui, în ansamblu,o aluzi la laton, Phidon 66b ncororalitata ntlctuluist una dntr tz cl mai imortant l rtatului Despresuet ( f d x , 4, 429a 24 sqq ) Aici, analogia ntctuluicu cru r aduc clui dintîi o anumită cooalitat corson

dntă, obabil coorlităţii asrlor Arstotel nu ngă în cst sj mşca crculară a cului(l căi ad s şi l f Despre er 1 1 ) c consruşt unnou gumnt ( nouăla în ordn thomistă) contr toriimişcăi crcul a sufltului stf, ntu lton nunţrcuzi nt c cul s mşcă cicul ar f obscură şi, dinest motv mşc cculă a fi xtrolată, în mod onat,asu sufluui

Aş cum obsvă Brbotin (1989, 115) situţa acstimişcăi samănă cu xmlul matloţilor mişcţi ccdntal înnvă (f 1 3 406 12) . Al bt scă o xlcţ (f d Soick,1968 3 3637) um pont oelum esse nture ignsuius est rete moveri find el firm erul este de nturfoulu rui îi revine mişre retilinie" Exlicaţia nu stnăa coctă, dcă agumnul nu s atonicia ci ntru

Aristotl drcţa focului st ctilini (f. Despre er , 1 ) Rodir( 1 900 1 16) obsvă fatul că dn laon nu ris că mişcaraar fi accidntală sau snţială (f. laon Timios 34a) car fcca mişcara ciculară să dindă doar d vonţa dmiugului. Litral, trmnul K€" ar trbui adus cu dativulacstuia", înţlgînd fatu c st vorba fi dsr cor fidsr cr, acordul fi nd osibil în ambl snsuri asajul a fostintrrtat în ri fluri rima vrsiun adotată d Simlicius

(pud . Barbu, 1 996, 100) d Thmstius (f. d Hinz, 22

(J

.jX'),d Rodir ( 1 900, 1 16), d Ht ( 1936 41 ),sau d Sg (1988 30), a c cor" în acst ronum



NOTE 253

emsrai; a ua ersiue apaă e Barbi ( 8 p 24 )a acra prumele cu )U)A� i a subîţeles că ar i rba ecer ; î al reilea rî Thma i Aqui (Senteni de nim, 8 23) a csiera că aici ar i rba e crpul cel es realiî

asel ambele acruri psibile El a st urma e Treeleburg (pud Rier 100 p 116) Sesul argumeului ar i îaces ca Pla u iicase clar caua micării circulare area u pae i ici suleul ceului ici crpul ceului eprearea ese cereă ar smpliicaare : e ap î iscuţia generl espre sule ca pricipiu ese mai prbabil ca sesulermeulu să iee crpul îsuleţi î geeral ie el subluarsau celes 3 Trimiterea ese prbabil l Despre er , su aa cumsugereaă Rier ( 100 pp. 1 1 6-1 1 ) la Fizi V3 Î rie thmisă ese a ecelea argumet împriacirculariăţii suletului De ap el crespue uei iei maigeerale care cere aaliă a crpului alături e cea a suleului 3 Suleul se priee umai uui aume el e crp aică celcare are rgaele ispibile ucţiilr suleului ceea ce cres

pue sesului eiiţiei suleului I 1 412b 3-5 Alberexplică relaţia ire suleul determint i crpul determint( e Sric 168 p. 38 r. 6-) pri expresia propter ommu-nitionem et proportionem" r expresia ese reluaă e Thma(Senteni de nim , 8 24)8 Desigur aceasa umai îtru ses ipeic iică raprulut motor" u ese ams e Arisel acă aurul uurracţiuilr ieţuilui ese cmpusul Raprul ire sule i

crp seamăă ma egrabă celui tre rmă i materie aacum apare î ebuul cărţii a ua a rataului.39 C Despre enerre şi orupere , 323b 30 Themisiusexempliică (e Heie 180 p. 22) îre m i arbre sau piară i u suet0 Peru ctria pyhagreică a reîcarării r DK B Î limba greacă expresia rap u îseamă e ap" cicăci" Da cum raa u ese cclue la cea aeriară ci

îreţie u rapr e aersiae cu ea am ecis să subliiempri paricul e ap" aceasă piţie pet a ace extulmai cmprehesi La el î cureţa urmăare a aceuiai erme



254 NOTE

C Rdier 1 p 118 a> Vcabua primer rae ae capituui amitete prcedura dărir de seamă (v justiicatie pe care e susţieaumagistraţii ateiei a îcheierea madauui r Ee trebuiau să

ie credibie avo i sît asimiabie ur discursuri pubice( Politic II, , 127 a 68 ec sau Retoric I, 1 41 1 b 1)etru Rdier (1 p 182) sesu acestei cmparaţii arputea i următru expicaţiie acestei terii seamăă ur justiicări ae ştir magistraţi care îcearcă să ascudă adeăratar erare. Hett (136 pp. 4243) urmeaă ecţiue (Gpv mai eche decît cea a ui Rss (adptată de i) şi

traduce rid ată cereţă wih hs been pproved by theverdict of public opinion" îţeegîd de aic dar ntrietateaadepţir aceste idei Aceşti autri ar pythagreii a cărr dctriă este expusă şcriticată de at î Phidon 85e sqq et Rdier (1p 12) ar putea i rba î md precis de hias după mărturia ui Caudius amertus De sttu nime II, 7 Thma diAqui (Senten de nim , 1) aduce preciare impr

tată petru caracte sistematic a textuui î capitu aterira st respis at petru că e credea îtr- armie umericăa suetuui acum autru sar cupa de respigerea terieisuetuui ca armie eemetară (hias şi Empedce) Deirea armiei ca prprţie şi cmbiare are rigiipitagreice (c de pidă Aristxes r DK B 4) TermeuVl� are aici sesu de juxtapuere aşa cum a îţees i

Aerres (ed Crawrd 1 53 p 76 compositio e elementis estviintio non dmixtio) i Thma di Aqui (Sentenc denim , 3 omplexio et proportio) Arstte îsuşi a admis mai sus ( , 1 42a 6) că suetueste pricipiu a ieţii deci impicit a tuturr uncţiir eiaşadar şi a mişcării Litera referitor l mrimile cre dein mişre şi poziîn privin combinrii lor" etru ca raa să ie ma cmpre

hesibiă am smpiicat raprturie gramaticae ăcîd camărimie să determie cmbiarea care ucia ca simpă apiţe expicatiă î rigia



NOTE

8 Snsul acst comaraţ oat f înţls rn al la un asadin Fizi V 3 226b 34 22a 2, und armona xsă într mamult obct d acaş sc ( o ln sau o casă) dacă ordnaaşzări lor nu st rturbată d un alt lmnt din ceeşi

speie dar disus dzordonat Trmul xa ş" ar aic valoar xlcavă rmoniedi sue" ) Cl două alnat antrioar conţin ma multargumnt car Thoma din Aquio (Senten de nim ,9, 49) la îmărţt astfl 1. armona st combnar şi roorţ, dar sufltul nu st acsta; 2. sufltul st rncul mşcăr,armona nu st aşa cva; 3 cunoaştra oraţilor uni raltăţconduc la cunoaştra snţ i, dar cunoaştra armon nuconduc la cunoaştra snţ ; 4 obctl bn ordonat nu otîmlni funcţil suflulu. Dn toat acst argumnt rzultă căarmoa nu st nci sufltul, nc oraţl lu0 Cf. Emdocl, fragm DK B 96, car aar ş nfra , 5 410a 4Advrbul şi" marchază fatul că, înă ac, a fost vorba d ythagor, dş alnatl antroar nu nunau acst luc n lus,Albrt smnalază că ar f vorba d un caz scal d armon

(f d Strock, 1968 40, r 5556 sed speliter b Empedoe investigbit liquis que hrmon speiliter nim sit)ş anum o armon bzată roorţa organlor ntrn Acastă stuat ar conduc la da xstnti ma multorsuflt, gal nurc ărţilor corulu, aşa cm obsrvatThmstus (d Hnz, 1 890, 26, car dscută acastă osbltat rluînd analog nolatoncană dntr unctatasoarlu şi luraltata razlor sal, car îi va folos ş ma tîrzu,ntru a dzlga roblma luraltăţi ntlctlor dndntd o ntlignţă uncă), dar ş Albrt (f. d. Strock, 1 968, 40,r. 6465 tun nevitbiiter sequitur mults esse nims in unet eodem oore") Thom dn Aquno Senteni de nim ,9, 1 0) vd în acst asa rmul dn tr argumnt formulatcontra lu mdoc dacă sufltul nu st o roorţ (cumsun asaul su un t uu") aunc nu oat fi nici o

armon iar dacă st o roorţ, atunc ar f ma mult suflt,find ma mult ărţ în cor, dc ma mult armon, rnurmar, tot nu oat f o armon.



6 NOTE

1 ntu Rodi (1 13) , a ria fmininu lAa În urma argumntuui ărţilor, urmaz al doilagumnt motriva lui Emdocl, al ritnii, rformulat Thoma din Aquino atfl (Senten de nim , 1)

ritnia st fi cauza amstcului, fi cauza amstcului armoizat Dacă st doar cauza amstcuui, dfiniţia st raîgustă, fiindcă nu ţlgm d und vin armonia or Dacăst cauza amstcului armonizat, atunci st ra lag, findcău nţlgm d und vin amstcuril narmonizat din natură, căror cauză ra la Emdocl tot ritnia ntu unii ditori (f Rodir, 1 133 1) acastă

frază nu şiar ava locul aici, ci la finlul clui dal doilalinat al vrsiunii rznt, doarc ar urma un al trilaargumnt contra lui Emdocl D fat noi cdm că frazast la locul i, iar acst argumnt următor xistă, dar l sttacit, n snsul n car Aristotl xun n următoarl douăfraz un osibil argumnt n favoara toii sufltului armonia ărţilor a cărui singr o lasă d nţls şi a cări dzlgaraaţin comntatorilo (f nota următoar) Tonul discuiis ot ncadra, sun Rodir (1 131 133) ntroosibilă dzbatr iniţială car ar fi xus argumnt pro şiontr ui Emdocl Întraga frază a ridicat roblm d sns şi d ditar Astfl,diţia Bkkr ria forma clasică a txtului, cu � AAl�, nvrm c diţia Ross roun formula � AAl� Argumntul lui Bkkr st imtria cu d mai naint dar dcizia

aura lcţiunii ţin snsul logic l asajului Traducril luiStigr (188 34) Htt (1 935, 45 ca ăstrază cţiuna) şi Barbotin (18 27) concodă, and snsul de cedispre esenţ ltor prţi le vieţuitorului o dt u dispriţesenţei rnii d suetul nu este mesteul ? rin urmar, dacsufltul r fi amscul atunci am nţlg d c diar acsts nţ. Da noi trbui să nţlgm d c disar l, rinurmar suftu ar fi acst amstc armonizat Acata nsamnă

că urmnd lcţiuna lui Bkkr, am fi tradus de e suetu piere dt u pieire esenţei rnii şi esenţei elorllte r, ntumdocl sufltul nu ra muritor. Dimotrivă, lcţiuna lui



NOTE

Rss pe care aptăm ac e etermă să traucem de eesen tr pri dispre dt cu disprii esenţei rnii?acă de ce te esenee c rle dispr acă de ce mi re lomrte acă suletul este altcea ecît amestecul lr ? Urmî

astel ecţuea lu Rss care pre aş cum spue Rer( p 13 eş Rer u este e partea ei) i lectura luiAlexaru Simplcius ş Phip ar u şi a lu Themstuscare ar tit ' nţelegem mai limpee sesu rae e cergaele per eagreguse acă agregarea lr u estesulet ? O asemeea îtrebare îsă u putea pusă e Arsttel care u apăra c respgea tera suletului arme Priurmare aşa cum am auţat î ta aterră pasajul este

rermulare a uu argumet î are lu Empecle prbabl petru a resps ată- rerulat e Alexru (pudRer 1 p 3 1 ) : D suetul nu r fi rmonie spune el(Empecle ) i ev derit de meste de e (ca 'sm u ' & ' textul lu Arsttel nn ) o dt upieire mestecuui crnl piere şi mestecu elorllte prţi ?"Aristte nu ă răspusul ar ar trebu să îţelege textul

lui că întrebarea este absură ş că exstă u ctraargumet lael eet î sprtul textulu Alber a prpus sle creemacceptablă reluată ş e Thma Aqu ş aptată ş e (e Strc p r 6) Empedoe se mr dsuetu nu r fi rmonie rnii oselor şi elor semenede e suetu junge s lipses din nim nim defiit innimi prin sustrgere cii şi oselor" Tcma e aceeaspue î ctuare Albert slţa crectă ar cea arsttelcă

care susie aterrtatea suletulu aţă e cmpusularmat ar u psterritatea lu ş cecum caltatea lu ereutat al aceste cmpueri eea este stetzată e Thma Aqu (Senten de nim 13) astel semeneprprţie nu este frm ş cum edeu ei acă suţătrlu Empecle nn. i dispunere mteriei în vedereformei" Pri urmare armaţa are sesul ue susţer absurea lu mpecle care lpseşte atalmete respgerea e

aristtecă 6 Am pus ître paratee staga că ea a st asumatăea cu cîtea rîur ma sus





NOTE

i III, 5 Faptul că itelectul este aci substaţă" pueprbleme e echici tate eiiţiei suletului i I , 2 3sqq ue suletul este ăut ca substnţ în sens de form c upă ce Aristtel a ales rma itre cele trei sesuri ale sub

staţei aume e rmă materie şi cmpus Dr acă şi telectul este substaţă el u se pate iclue eiiţia suletuluiect echic iică altmiteri am crea iutilul ccept al ueisubstanţe n substaţă De apt cu acest psa cepe cstciacceptului e itelect la Aristtel care preia atributele itelectului e la Aaxagras şi ată cu ele şi pare a tlgeitelectului uiersal e la Aaxagras Aerres are piţiearte persală acest ctext ar creem i crectă DcăAristel eieşte III, 5 uă sesuri le ieectului aumeuul psibil şi uul acti Aerres este e părre că aicAristtel s-ar reeri umai la cel psibil (e. Crwr 153p 87) inteletus mterilis (este rba tt e cel psibil arAerres mprumută termilga lui Alexa i Arisieşi i crtică acestuia ieil e petru prblema termilgeiitelectului aristtelic Alexaer Baumgarte Problem

unitii inteletului în controvers prizin nilor 2701277 DU 2000, p 302 sqq) Aerres cree astel că acestpasa ar i rba e acel itelect care nu este mobil nii mridentl" espre care a spue cmetriul său la Despresuet II, 5 că este uic petru tţi meii şi care spue aici cuprinde conceptele tuturor luurilor" Abert l urmeaăreei ttuşi la termilgia e intelet posibil ( eStric 168 p 42 r 30 4546) inteetus possibilis est

substnti quedm seprt" A iteţ sa prpieretextului lui Aristtel e telgie a persaei ue itelectuleste imaet mului Thma i Aqui este mult micrcumspect ca Albert şi lseşte termeul uersal einteetu şi susţie chiar că acest pasj u eu chiar pilui Aristtel ( Senten de nim , 0, 2) Aristoteleslocutus est hic de inteletu supponendo opiniones liorum needtur quod ipse opinetur inteetum si esse ut supponit

. "

cliăm să mai egrabă spre piia lui Aerres ş spreterpretarea lui Albert truct teria persaei u stăe iteţia lu Aristtel iar iscursul pare euţa tuşi



260 NOTE

pn urulu. Asel, ese re psbl c Arsel să băîn veere c cule e cunşere înelesă c pură recepve, că cee ce cmenr lu (m les Themsus, şcum vm veea m s, III, 5) u num intelet posibil T ş cum nu cule văulu îmbărîneşe, c chul, ş nu nelecul slăbeşe ă cu vîrs, c cmpusul cregîneşe ( Rer, 19 p 137) Texul esebeşe înre V ş V, că înegînre nuvă cncepulu ş gnre scursvă juecă,prm nen ecă, înrucî pereă sngură, u necă, ră cmpuner cu mgnle Themsus (e

Henze, p. 3) eră sensul erene: Cu e se deosebeştegîndire disursiv de e intuitiv? Pe bun dreptte eintuitiv re lo înd sînt înţelese definiţiile simple pe înd edisursiv onst în lturre su seprre estor Crefultte este superior? De bun sem e re le uprindepe ele simple Acesă măsură re sensul une ener prle, ncă nelectul nu ene un rgn crprl (f III, 4, 429b 6) r re în

eun neve e mgn penru gîn (. III, 7, 43 1 1 6- 1 7)9 Iee repre infr, III, 5, 43 23-24 ş esă fpul căArsel re în veere c fpul că une nvulu exsăcî mp exsă crpul Aces însemnă că psajul prezen sereeră l cee ce numeşe Arsel în celăll psj nelecpsv cee ce ese cu ul lcev ecî nelecul psbl, ne p cule perre mginlr cre înlesnesc mem

r ş cum sugereă ş Averres (f e Crwr, 953, p. 89 et est illud quod vot in tertio trttu intelletu pssibilem")0 Arsel pre c rbuele neleculu e l Anxgrs,preăcînu-e înr- vă a echvcă neleculu în rprcu en sueulu c t prim l oului nturl dott uorgne" ( infr, II, 41 2b 3 5) C. supr, 2, 44b 27 Arsel crcă c cncep luXencre (. r D K B 73 ) Themsus (e Hene, 89, p 3 1 )

seszeză apul că cesă encre r s ăcuă e mărure lu Anrnks ş lu Prr penru cre r reuln presupus screre Despre ntura , ce V, lu Xen



NOTE 6

crate că suleul ar 0vLDV p v Expresa n e atrageaena, earece ea schmbă arecum relaarea lu Arstel,care ne spusese că aem ea ace cu un număr aumtr,earece n expresa lu Themstus înelegem că acest număr

ar aea unate în se, ar argumentele lu Arsel s-arînrepta cma împtra acese ună ş a eenualulu săucaracter lcal, aşa cum reese n argumetele preete eArsttel. Ceea ce nseamă e că însus ecrate ar sublnat acest caracter mnac e că Anrnks s Prr l-ar c pe Xenrate eja în luna cc lu Asel Pe e altăpare, cntra nruzun numerelr n era elr (ăcutăasel t e ecrae), Metfizi , b 4 sqq. C izi, VI, 24b 8 sqq, ue Arsel susne cărealăle neerenae nu se mşcă, ere mşcae presupune erenere îre cel mşca ş şcăr, între ra şmaera celu cmpus etc Arguenul ese prmul nr- seree nuă ( pt în aces capl ş unul în al le parag l celuurmăr), aşa cum m ee ma js Penu Thma nAqun (Senten de nim, 2), aceste arguente sîn

şase, ar n am împă argumenul renu e Thma rep alcnclea în ale re, cnserînu-e separat1 Al lea argumen cnra lu Xencrae: mşcareanumărulu ar aea, asemen rcăre scăr, suare, ceea ceAsel espnsese eja în cupnsul aplulu al lea alprezene cr Ese al telea argumen cnra lu encrate, care cnsă, aşacum spune Rer ( , p 4 ) n uă pr : aptul c uele

euare secnae cnnuă să răasă ş ma mult, că auacelaş sue spec în e prle senae Fapul eseremarca e A erres ş încara în argumena lu Arsel(e. Crawr, 53, p 3) De ee ţiune suetului pres ţin mi degrb de litte deît de ntitte" Exemplulanmalelr secne reapare în II, 2, 43b 6 sqq Ac, exeplul este ma puternc alrzat, ncă el lusrează apulcă analga cu cantaea numercă este releană, cît ş aptul că

secnarea unr eutare nu separă specc suetul. n aua lu curenă, el araă că unele euare secnae nu perdeoree suleul lr nu se espare n punct e eere specc



6 NOTE

5 A nu ese n o feren între atomt Xenocrate,eoarece un ellat plc stuarea local a sufetulu,n pune e eere ferte, anume sferctatea lu caracterulu ona

1 A pauea aguent contra lu Xenocrae ac sufetul esteun pun uar atunc este ca atom u Democrt, ec are oantae ar aun cea trebue s îl me, la rînul u Înforma aeasa argumenu seamn oarecum argumetulu celueal eea o (f. Plaon, Prmenide, 132 a-b, ar apoAsoe Metfizi , b 1) ac sufetu (care ar trebus fe nea) se aunc seamn celor mctoare; ar

ee soae ebue mscae e cea nemsca, ec sufletuleue a e ea nemcat a nul u. A nea aguen onra u Xenocrae e fapt nu poate oba n aes onex e un creru e zune substantala sueuu espe ae Asoel nu a orbete nce naa ese voba a egab espre absena une sncup eru opuu are funoneaz ca maera ce e ospee Aa eege exu Alber (e Srock 168 p. 5

773 Zee ii şi zee i u der pri zeime i miegaă mteie A aseea aguen ona lu Xenorae a sufleu eseo uae puua e ae un o Desgu aces oc ese enceu oupa e op eea e a f absu A apeea aguen onra u Xenorae: ac sufleuloespu puneo n-un orp nu ma este een e ce

unee opu sn nensufee e toae en punce în acelasens geoe aec1 0 Al opulea aren conra u Xenocrate: ac punctele nu seespn e ln ar sufeele se esprn e corpur, atuncrapou ne pune ln nu poae f analogc ceu ntresuee opur De fap ehea ee a lu . Beer connea,n oc e unul (sufete), ceea ce fcea mapee posbtae analoge Ieea acestu arment se baa

pe fapul c Xenocae ar f susnu neurrea sufetulu, ceea ce,aa u subnaz Roer (1 p 144) f fost aerat, cono mue u Opooos, n coenaru su la Phidrs



NOTE 6

181 Tmnl € dsmnas ss ( 2 0 crcr s corpsco dcţ d ş drp ntconsnt crrlor s sfl 8 Dpă c pcă în

d în Ar crcr

cd rg s propr l Docrt ş Xnocrt ş s opn crcr gnr pmnconnn dorc s drsză ro cor cr ssncă sf st cop st ş că sf st n nmă Higiur e innvenien ne ai i ienisania ee ou uile e ania esse neu i veur Prpriu ae innveniens ai eri ai eia ii i ixi (d Srock 98 p r 5-).183 ntrg prgrf r o p rgor przn în scţ cpo nror conr Xncr1 8 Lrl ccdn în ss în cr î dnţ sfcî ş dscrpţ proprăţor dn posă DşAstl flosş rn cc în gnrpnr dn ccdn ş n s r c d prpăţ ccdn c d c snţ cr fc oc

şnţ. D fpt so în dr c c c nnţs ş 1 0 7 c o rnoog sănăr ş cnr rn prnd proprăţ snţ s ăr dfn s1 85 prs păr l 08 fără c cr să f fosdstns d opraţ.18 Cf ua 1, 0 518 Fpl că pr o îpărţ n r rdţ dosă ca

nţă ra 2 0 5 sqq n s npăra o concodană cî m as o dăgr p n pn df d prdoă cr cl d- t fdcă p ntos o coscţă tp d pcr şcăr s cnoşt. Conscţa gnv so r o or cză naport c pncp ca rză dr n îngăd să o dc c o vlo coclzvă fţă d psj noa (rînd- p Baot 18 p. 3 1 ) doac n ns dc npot caz c pncpl ( n sps fndcă să tadţ psocatc dsp sft c pfrzîd dorc săt adţ ftoar la sft o p spn că . c



264 NOTE

Traucerea latnă a cmentarulu lu Averres (e Crawfr,1 53 , p 11 , are acelaş sens e u diiu")188 C I, 2, 43b 28 s1 89 Penu crna amsă, I, 2, 43b 33, 44b 6 s

90 Ac ntră sustnătr tere suetulu ca număr sau caarmne Cjunca sau prn cae este ntrus aces treea termen al traţe, ar putea semnca tacă eluare aprncpulu reuctbltăţ recprce al celr uă gpe ultme,enunţat la 4, 4a 1 s19 Averbul W, reuat e n prn expresa în ce sens", aresensul e ntergaţe asupra manerelr e a respnge ctrna

eemenelr, enunţaă eja la I 2, 44b 8 s Prn urmare, aşacum nează Rer (1 p 147), ea ar avea sensul dacă epune au nu corec", asemen exprese e la I, 2, 43b 2324.9 Frmua ace aluze la Empece ş a st eja analaă în I,2 44b 8. Dn respngerea e paţală se naşte, în III, 4, teraarsttelcă a cunaşter, prn mpunerea cnceptulu e ntelectpsb; becţa u Arstel se sprjnă, e altel, pe stncţaunaentală a MeaJizicii, IX între nţa în act ş nţa în

ptenă necunaşerea aceste stncţ lar ăcut peEmpece să creaă că ate reatăţle se aă în sulet în act şîn ealtate în act, ceea ce ese event mpsbl. Tera luAse susne, e ap, că tate se aă în ntelecul psb,ar în penţă ş u în ac ( III, 4, 42a 1516) 1 93 Amaţa u cntnuă argumentarea lu Empece, c esteun cnaagumen mulat e Arsttel : elementele lu Empe

e apr în sae cmpusă ş smplă, ar tera cunaşter expusăe e nu explcă ambee stăr ale elementelr La el înţelege şAbert (e. Strck, 168, p 47, r 44-55 ) cu ue uodnn a un in reru naura uae vocau eeena" 1 Aa cu a sesza ş Rer ( 1 p. 147) prumele se eferă la eemene O)95 În vcabulau lu Empece, ests este vnate a ape,ar Hephass smblzeaă cul; pentru ajectvee lr, f ş

Hmer, Iiada, XVIII 47.96 C Empece, r DK B 6 Cee uă elemente absente nlsta celr pt sunt aeu apa, ctate în ragmentul menţnat





266 NOTE

aceea prin ee nu e poae obine o cunoaere decî depreubană." Cmentariul thmist subiniază, e ap, eea cătate caegriile se raprtează primria la substanţă, iar înaceastă airmaţie recunaştem una ntre presupziţiile una

menale ale meaizcii aristelice ( Caegorii 4-5) Fapul cTha se pune e acr în cele in urm cu argumentul luiAristtel (cntraargumentul su lurin mai egrabă textularisttelic) emnstreaă aptul c Thma sesizează ensul prun al pemcii cu Empecle: elementele nu pt i principiîn ses abslut şi nu p i anteriare subsanţei, c ele snt nişeinviuale ş i trebuie nelese ca aare prin cauzele r prxime,aţă e care subsana ese înepăra reoa 202 A treilea argument cntra ui Empece rmulează cnraice ce pare să a în iscue aprape ae raiileprescratce Aşa cu a bserv Rss (161 p 27), Arstelairase în Depre generare i crupere 33b 1 - 1 5 aptul că tiprescraicii mai puţin Demcri, amit principul aseănătrulu ce u afeceaz asemntrul, şi că t Arise airmase upra, I, 2, 45b 1 18, că tţi prescratcii cu excepţia lui

Anaxagras amit apul că asemănrul cunaşte asemănătrul Rss urma în aces puc e Steiger (188 p 36),susne c Arsel csa cntraiia intre acese prpziii şi înreap cr ui Empece (aşa cu remaă n mentariu su ş Averres e Crawr 1 53, p 1 7) Armaţaese just ar ea a perme remarc cele uă susţeri pi cnraicrii numai ac reţe şi aptul c, n genera

cunaşterea este aectare, ceea e este ez aristteică ( infraIII, 4 42a 13-17) De aici rezu apul c însşi cntracţiaeste sabit n ineril tezei aristtelice care rmeaz percepţa pe care avem asupra tere espre suet a pres-craclrPentru reluarea acestui argumen l nveu acultţ hrnrii, nfra, II 4, 416a 3-03 C r DK B 10 Aşa cum a remarca Rier (1, p 151), particpiu ars

A€XV nu pae avea un sens preerit, ci se reeră la înregsensul argumenului, inicîn cuvinele care urmeaz şi avîn,asfe sensu vruui (A€XOvv)



NOTE 267

05 Al patrulea argument, în rine thmist, înrepat cnalui Empecle revne la inicare unr prţi crp rale care upt supra uncţia cunaşterii, eşi ar cnsttuite, ptrivit luiEmpec, intr-un element. De ap, argumentul este un caz

particular al celui preceen, iar in aces mtiv numeraţiacmentariilr nastre marginale nu îl semnaeaz06 Divintatea, în cazu ui Empece, este serauniversului DK B 27-2 hemistius retnut sera caimagine a zeului (. e Heinze, 1 8, p. 34), Avrres a înţeesaceas iviae ca astre ivine (orbe e Crawr, 153,p 1) iar Abert (e. Strick 2, 12, p 4, 33) şi hma(enencia de ania, 12 , ) ca in chiar ceru (caeu)0 Deşi enumerarea bşnuit a elemenelr uce a cele patrutraţae, aici Aristel ia rept eemene ae lui Empece şirţee care e relaţieaz pe cee paru, anume iubrea şi ura.Acest a parulea agument înreptat cntra lui Epecle areî veere irnie: esi zeul ar trebui s ie attcunsctr întrucîtese sera ce cuprie întreg unvesul, teria elementar acunaşterii îl ace s ie cel ai ignran ipsnu-l e unulintre elemente Petru hma in Aquin (enenc de ania, 12, 8-) exist aci u armente, nu unul aic unul carese reer a un principiu al ignranei în general, atul la cazulpatcular a zeuu. Î ceea ce ne piveşte, le-a subrna gicunu celuilat şi e-am nsieat un sigur agumen08 meaz al cinciea argument aristelic eia cuaşeila Empecle ar ebui s îl cnuc a rm e panpshism.09 rmeaz al şasee argument aristeic sueul nu pateavea natu eementar, nc el este prncipiu e cezue a

crpului, şi nu ai pae avea la înu su un pincipiu eceziune Cu atît ma mut, intelectul nu pate cunaşte un semenea principiu superir lui, a iin transcenenţa lui reativ la sut 10 Este psbil ca Aristel s aib în veere pantele, e vremece e peneşe mai s, iar resul raei s se eee a suleulca princip universa, care pune la ispziţia vieţuitrului eplasarea. Averres înţeege atel ar putea i vrba e suetu care

unui vieţuitr un aribu esenţial al su (eplasarea) ar pecare vieţuitrul îl lseşe ar acciental, aşa cum sînt bureţiie mae (u pongia ari . e Crawr, 1 53 p. 1 1 1 )



268 NOTE

21 1 eşi inelecul nu ese, penru Arisel, pare a sueului,aşa cum a a e îneles alineaul anerir niaea lui cu sueul ar puea fi una perainală (f III, 5, împreună cu cmenariile aferene), ar nu neapăra subsanială

21 2 În ermeni asemănări începe Arisel einirea suleuluiinfra, II, 1, 41 2b 3 2 Aces al şapelea argumen cnra lui Empecle are în veere apul că invcarea mişcării, senaiei şi a înelegerii nu sînsuiciene penru a explica sueul înrucî nu au s eumerae ae unciile, aşa cum expică Alber (e Srick, p 5,r 5-65, , 2, 12) : Acel arguen nu are în vedere orice ue

fiindc nu e refer la cel vegeaiv nu are în vedere niciînregul ue fiindc nu e refer la iarea local care ee opare a oricrui ue ce are înelegere i i nu e refer nici laun ingur ue (aci Alber ureaz leciune mai veche nn) oricare ar fi ea deoarece nu exi un ue care doar îneleag i i dar nu aib nici o al operaie C. şiRss (161, p 28), penu aceeaşi explicaie e ap, arguenu lui Aisel se înemeiază pe aseriune a lui in

Carea a II-a une cele ai sple veuiare rebue să abăsenaia pipăiului, iar cele ma cmplexe rebuie să aibă ineec( infra II, 2, 41 3b 21 sqq.).4 Aise se expră î aceaş ee espe rici în Depregenerarea anialelor, II, 1, 713a 1, iar Cicer ne ransmie înială a lui Arise asupra exsenei reale a peului Oreu( Depre naura zeilor, 38 : Oheu poea doce Ario

ele nunua fuie) Prin urmare, Arsel se reeră aici maiegrab a raie egică ş pecă resimiă ca bscură, cuaî mai mul cu cî ema sueuu-respraie şi ema panpshismuu haesian in rînurle urăre sîn lgic înruie 21 Ambivlen lgcă a acesui ex emarca ş e Rier(1 p. 156) cnsă în răspunsul a înrebarea cîn nrăsueul în crp prn respiraie, penru ric ? La · începuurespraei sau permanen ? Thesus (e. Heize, 1 8, p 35)

peaă penru pia versiune ac: prin pria (V)repiraie e ap, sesul exuui pare a înclina mai egrabăenu a ua vesiune, iincă şi cnaarguenu ariselic



NOTE 269

se reeră la respraţe în general Ieea este mptantă, eareceea emnsrează c Arstel nu gneşte (nc pentru ce cu careplemzează, nc pentru se însu (aşa cum se va veea ncărţe urmare), cu eea unu suet invual c cu suleul

ca prncpu unversal, vuat eventual prn actvtateaveţutrulu Accenuîn a ua versune, Albert (e Strc,1968, p 52 r 2426) esebeşte între piriu ca suu ş sulet şnterpreează psaul speculîn în menul meazc lumn Spiriu ee vehicuu puerii în co prin acei ediu princare raza i uina ee un vehicu a puerior ceee în ue 6 Dacă în cazul plantelr armaţa este eventă, în cazulunr" anmale, Arstte remarcă tt în Depre ue (II, 8,421a 3) că exsă unele care nu respr e pl peşt Armaţaeste ăcută, aşa cum < remrct Rss (1961, p 29), în cuaaptulu că în Depre repiraie, 48b 12-2, Asttel erse asemnare între mşcea brnhlr ş

r s

p

iaţi în aceai fee produce i a pei icarea branhiior

ln

Ioria niaeor,IV, 9, 5 35b, Arsttel arm apul că nsectee nu respr, ar înDepre părie aniaeor, IV, 5, 678b 1, armă apul că cele

ără sînge nu respră Făcîn aluze la pasaul n Ioria aniaeor, Averres ( e Crawfr, 1953 , p 1 1 3) feră regula general un vieuior care repiră ee unu care ubă i are îngeArmaţa lu Averes aaă cî e nm ese legaă ctcpemelr rce e pasaele urmtare, î care crtca se aresează celr care nu pt explca uncţle sueulu prn enţleacrate lu1 Al ptulea argument cntra lu Empecle, upă excursul

cnra rclr relate e cntrreae ntre elemente etermnă psbltae aclu rezult eretc prn srea ununumăr ma mc al lr Barbn (1989, p. 117) afrmă aptu căargumentu este ncrect, earece p cunaştere unu terenpţ cnstru negaţa lu, nu neapăra cntraretatea sa, carepate f versă 8 C r. DK A 1 (Dgenes Laerts, Depre vieie idcrinee fiozofior, , 27) Textul lu Arsttel a fst

nterpretat traţnal ca crcă la aresa tere suletuulum, ar nerpretarea a st nţat e Themstus (e Henze,189, p 35), asmlîn era cu ctrna algulu Tiaio



27 NOTE

priind sufleul ii; la ea obiecează Rodier 100, p 16)deos ebind nre npsihisul lui Thales ş i eoria unui sufle alluii separa Şi Aerroes e Crawford, 1, p. 1 1 8) şi Albe ed Sroick,

168, p , r 1, l ainesc aici pe Alexand din Afrodisia,care credea că suleul ese buna proporţie a eleeneor, urndo eorie soică a l Sraon f Alexandru din Afrodsia, Deprenee 1, n DI, 2000, p 4) 0 Prin urare, exsă două arguene conra lui Thales fapul căiaţa se ală n realăţile copuse şi capabile să realizeze ncţiilesuleului n nuăr diers, şi că diersificarea suleului pe funcţii

ese ncopaiblă cu oogenaea aelui Asel, argueneledein copleenae prin lecura urăolu pasaj, care araă cănuai coplexaea ieţuiolui poae acualiza poenţelesufeul Dn aces o, ncheierea Cărţii I poae fi ăzuă ca obună inroducere l probleele celei urăoare Fraza rezuă şi ncheie nreg proiecul Cărţii I de poleicăcu presocraci pe cele două creri de defnire unilaerală asuleului gndrea şi işcarea

Cf Plaon, Repubi 46a s şi Timio 44d, 6c, 1a,penru principiul separării sufeului n părţi" corespondenecu părţile corpului Ross 161, p 20) rie nsă la EiNicomhic 1 1 , 1 1 02a 26 1 1 0a 10, unde Arisoel raeazăproblea dsincţei nre o pae raţională a sufleului şi unairaţională Touşi, Arisoel respinge şi aceasă diiziune aijos, n III, , 42a 26, refuznd acelaş princpiu al analogiei

corporale, ceea ce nseană că riierea la Plaon, direcă sauindirecă, nu poae fi eronaă Aşa cu se a edea ai jos, aceasă operaţie a sufeuluiconduce la o uniae n diersiae al cărei principiu unic esesuleul Aces lucru l deerină pe Albe să denuească sufleulforă subsnţială" a corpului ed Sroick, p , r 26 s ) Penru Arisoel, inelecul ese lipsi de organ corporal f. infr III, 4, 42a 24 s Lieral naura", dar Arisoel are aici n edere o sare defap nurală, nu naura ca principiu, nc esenţa nu poae fiodificaă ci poae să se acualizeze sau nu.



OTE 27

6 În edţa s a dn 161 , Davd Ross propune o versune dfertăfaţă de textul edţe Bekker în loc de € avem € " În edţa Bekker apare ctat manuscrsulrbnas 44 cu W € " Negaţa nu este urmată nc

de Roder 100), nc de Hett 16) otuş ea nu este urmatănc de traducător ulteror lu Ross Steger 1 88 , careconfrmă folosrea edţe Ross ş Barbotn 18) Ea nu estecredtată nc de hemstus Averroes Albert sau homa Depldă homa (Senenc de nim 1 14, ) sublnază faptul cădvzunea potenţelor sufletulu este corectă fără ca aceasta sămplce o dvziune canttatvă otuş sensul precs al textulupare a f părţile sufletulu se dvd pe părţ înrucî ueul nuee divizibil (nu este pe părţ" c este dvzbl pe facultăţ"deş ele şi păstrează utatea lor în sufet Apostle 1 8 1 p 4)refuză ş el negaţa şi comentează Cu le cuvine dei prileueului nu în î de eprbile sfel încî fiecre dinre eleexis numi înro numi pre coului ueul c înreee unul cul în compu i muliplu poenil în fiecre preîn urm divizrii compuului i ee celi în mbee pecii le

compusului i în fiecre pre dup divizre" Ao datvul esteexplcabl prn acordul cu membrul precedent Drepturmare păstăm în acest pasaj opţiunea lu Davd Ross teral fie dr roie" raducerea noastră perfrastcăpun în evdentă schimbarea tonulu de dscurs al lu Arstoteln

tot acest cap'tol remarcabl este faptl că Arstotel foloseştepentru prma oară n tratat propra termnologie în opozţe cuCartea 1 unde problemele presocraticlor fuseseră dscutate n

termeni lmbajulu comun deş ele fuseseră deja transfguratetact de opune perpatetce hemstius (ed Henze 180, p ) comentează este vorbade cea ma generală defnţe cre se porivec oricruiue nu dor omului" Pentru Averroes (ed Crawford 1p 12) ea tebue să fe cuprinzore uuror prilor ueului". Penru Albert (ed Strock 168, p 64, r 120), aceastădefnţe căutată nu ar trebu pun nu dor ce ee ueul cii cuz penru cre lui îi revine fiecre dinre operiile i ccidenele le" Sensul propozţe se leagă de fnalul captolulu anteroreste nevoie de o definţe a sufletulu care să poată explca toate



272 NOTE

acualzările posibile ale funcţiilor sufleului, de la cel ai splula cel ai coplex ieţuior.9 Cf Ross, 161 , p. 2 1 2 Arisoel are n edere subsanţa caunul dinre sensurile erenului de fiinţă, alăuri de celelalte

categorii, iar din aces oi, el foloseşte erenul Penru Arisoel, subsanţa are rei sensuri foră, aerie,copus), i ar disincţia din Caeorii , 2a 1 1 , dinre subsanţeleprie şi seunde, reia două din cele rei sensuri fora şi copusul), unde subsanţa priă corespunde indiidualului copusPenru ale enunţuri ale celor rei sensuri, f Meafizica V 8,101b 10 s., XII, 1, 106a 18 s Pentru Rodier 100, p 16)care ciează coenariul lui Sophonas, sufleul poae fi doarsubsanţă deoarece n Caea 1 Arisoel arăase iplci că el nuar puea fi o ală caegorie, de pldă o cantitae, o caliae sau o relaţie iar n cazul celorlale caegorii loc, ip ec) ar fi fos absurd Analogia propusă, exre de iportntă n sabilirea sensului corec al definiţiilor care urează, poae fi pusă n legăurăcu un pasa de ai sus (II , 41a 21 s ), care deoseeşe nrepura posbilitae de a năţa, posesia n poenţă a şiinţei şi

exerciţiul ei acual Folosind aceasă descripţie Alexandru dinAfrodisia sabileşe exisenţa a rei nieluri ale inelecului, unulerial" and funcţia aeriei, nu neapăra consisenţa ei,altul dobndi ca o dspoziţie habiu şi cel n ac)Analogia prezenă corespunde ulielor două cazuri. Dinre ele,posesia n poenţă a şiinţei forează o habitudine ea ese recunoscuă ca aare de Theisius, ed Heinze, 80, p. şi deThoa din Auino, Senencia de anima II, 1, 6) şi ea ne ine

resează aici ai ales, deoarece ea ese indicaă de Arisoel drepexplicaţia actului pri" al uneia dinre cele paru definiţii alesale. Fapul că reluă ntre paraneze expresia <posibilă" nfecare dinre cele rei ocurene de ai jos ale şiinţei"subliniază sensul special al acului pri", fără a realiza oconradicţe nre fapul că o realitae posibilă şi una n ac snidenificae de Arisoel nsuşi Aceasă poenţă esenţială aacului nu rebuie confundaă cu poenţialiaea aeriei,producăoare a accidenelor aşa cu subliniază Alber ed.Sroick, 1 68, p 66, r. 1 24) sufleul ese ac pri n sens deşinţă posbilă, n sens de poenă formaa Cf infra



NOTE 273

Cf. şi Meafizica VII, 2, 1028b 8. Corpurle naturae snprobabil, cele opuse celor arificiale, deşi exeplu secuii deai jos subliniază apropierea lor sub genul coun a substanţeiTheisius ed Heinze, 1 80, p ) precizează unele snt nau

rale fiindcă snt copuse din cele patru eleene, ir celearificiale sn deriae din cele naurae Toa din Aquino(Senencia de anima II, 1, 8) erge ai depare afrnd căpriele au foră subsanială, uliele au foră accdentalăaurale sn cele care au n sine principiul stări şi işcării,aşa cu spune Arisoel ai jos II, 1 4 12b 1 Cele artificiaesn deriae fiindcă le iită pe cele naurale f izica II 4,1 4a 21 -2 ) aura ese principu al rtei fndcă rt ită ntura izica II, 4, 1 4a 212 )4 Pue nui iaă hrănrea fiindcă cele ai sipleieuioare, adică planele, au doar hrănire, iar celelale douăfuncii se po deduce din hrănire f. infra II, 2, 41 a 20 s.) Terenul anună ulia coponentă a definiiei, n sensul ncare corpul ese califcat, fiind doat cu organe In nuele aces

ui principiu, Arisoel a respins a sus f I, , 40b 14 s)eoria ransigraţiei sufeelor.26 Pen ealiăile rosie despre subiect f Caegori 2 a20. Pe de ală pare aeria ş i subiectul nu trebuie identificae deşi abele pr funcţia receptiiăţii fore şi po fi cunoscue doar nrun copus subiecul ese ai larg dec ateriaDe exeplu, inelecul posibil, defini n III 4 poae fi unsubiec, find recepi, dar nu şi aerie, deoarece el nu se

consuă n acul gndirii .2 Aşa cu a obseat R Brague 188, pp. 4-), definiiasufetului ese consruiă de Arisoel n patru eape, prin nocuireasuccesiă a erenilor prei definiţii prin expresii explicaieAsfel, penru ncepu, el a sabili că sufetul este substană,reinnd pra accepie a subsanei penru sufet a doua pentrucorpul natural şi adăugnd faptul că, prin copunerea lor serealizează iaţa ca poenă a corpului-aerie penru sule2 Aşa cu a sugera deja ai sus, fapul că şiinţa eseposibilă decurge din opoziţia ei cu exerciţiul acual al şiinţeiTouşi la nielul siţului coun a puea reţne o contradicţe



274 NOTE

putm afma oa faptul că suftul st act, adcă st analogcun tn poibie D fapt cdm că tocma acsta stsnsul coct al dfn lu Astotl, ca numt ma jossuftul act pm" altfl spus, a xsta o dfn a actulu

pm în sns d întmto al ndvdualulu, altul al actuluca xcu actual al ndvdualulu, confom tocma xmplulud ma sus a clo două stă " al t n, sau vgh somnulu, dnt ca suftul st cauă" a vgh, da st aalogcsomnulu D ac a ulta că însu concptul potn sîntmaă p cl al actulu (pm) oacum îl conn Făăîndoală, acst luc st cont cu doctna ppatcă, dvoltată în Meafizica IX, 8 049 4 sqq, pvnd antotatactulu faă d potnă Ştna oslă", adcă unul dnt cl două snsu alctulu dfnt ac st pmodală, adcă antoaă ocăposltă dtnat d a ala o cunoat sau alta Intptăm acastă afma ca p o aplca a pncpulu antotă actulu faă d potnă dn Meafizica IX, 8 und apat snsu al acst antotă în odna dvn, în

odn logcă în odn tmpoală4 În odna propusă d R Bagu (f upra nota 2), st adoua fomuă acla dfn a înlocut cuvîntulspc" cu psa act pm" n uma, actul pm adsmna snsl d fomă" dnt cl t accp al sustan da în cla tmp a f analogc tn posl".Acasta a însmna că înt actul pm", fondato al ndv

dualulu în toat potnl sal, actul dvs al acst fntu s accptăm o dos n uma, putm stal ola înt t tmn în consttua nvdualulu vu : actulpm (suftul) potna v (copul) actul asmănătoxculu actual al tn (ndvdualul vu) ocma dn acstmotv, d am tadus pn ct" atît VT€AX€a cît Vp€aumînd tada cptă latnă, în acst ca l sînt dost, aacum sunaă Rod 900 p 65 ctîndu-l p ndlnug

Vp€a smnfcă pocsul popu-s, p cînd VT€AX€aultatul onut Da fptul că st pm" poat ava ca xplca apcaa pncpulu antotă actulu faă d potnă





276 NOTE

nur 2-3, tad d D.V Căstăan, d nvs nciclopdc, ucut 200 )5 Cf Meafzca , 6 pntu snsul tmnuu unu"nul fnţa apa c pntru a sulna colatvtata dnt

unul fnţa unu lucu, tmn ca s psupun cpoc(f. Meafzca X -2) Acastă plualtat d smnfcaţ st colată cu u clo c catgo d hmstus (d Hn, 890,p 42 ) hoa dn Aquno (enenca de anma II, , 4) A pta ult ma dfnţ valoa umatvă în apot cuc ti ntoa : f Bagu 988 , p 355 xsa st nvnţa lu Astotl contaă dpt un

dnt cl ma mpotant contuţ al sl la vocabululgrc l ontolog Sp dos d alţ taducăto a tattuuepre ue sau a Meafzc und xpsa rapa fotfcvnt, a als în dscuţa asupa snţ ( Cta a II-a dnMeazca) am pfat să ăm fdl ltal acasă fomulăpntu a rca stuctua nonută un ponum latv,vul a f la ndcatv, mpfct psoana a III-a sngula acla v la nfntv pnt, avînd olul (cdm no) d

complmnt fnal p lîngă vul anto, toat acstastactit d acolul nut sngula la nomnatv Fomulaa fost luată fdl d taducăto în lma latnă : quod qudera ee cu pscutaa qudda (f homa dn Aquno,Senenca de anma II 2, 2 quod qud era ee huc coor . .pa enm forma perne ad eenam re quae ncaur perdefnonem ncanem de re qud e" sau Al, d Stock,

968, p 68, 85-86 quod qud era ee hoc e quddaeen" ), D Ross, în comntaul său la Depre ue( 96 , p 2 4), ofă fomula wha wa for o be Snsulacst xps st snonm cu snsul tmnulu "snţă",fndcă a ăspund la întaa c st un lucu ca fnţă " conţnutul acstui ăspuns st în fomulaa noastăvntuală: o fomă ca s poictaă înt-un scop findngajată în-o mat" Dn acst motv, ca c a pntu a

f" ee snţa da st smantc m mult fndcă expcc stsnţ Cdm că st o oa fundmntală omta dnaduc luaa prn sa nclă snţă", tocma



NOTE 277

pntu că acastă sntgmă nvnttă d Astot lămurtsnsul dpă astotlc a pltonsmuu pnt-o xpca angajamntulu fom n mat a dvn ca fnomn alLa acstă xplca poat f adăugtă pcaa lu Rodr

900, p 80 snsul xps a n vd foma aa cum stangajată individua în mat, dost d snsul unvslulu(T aAu). ntru un umat al dat xg spasnsulu ast xps pnt da că fomula a dsmnpntu Astotl o polmcă cu duca lată a fn l ct,f . Couts L origine de formue T T 'a în Revuede Science Phioophique e Theoogique 964 pp. 6997.4 D xpsa st stuă la fn fa lu Astotl amdcs să o nsăm ac nt pant fdcă un topor nu stun cop ntul, c st xplu l Arstot pntru un corp ngn La fl nlg homa dn Aquno (Senen de nimaII 2 3 unu dinre inrumenee arie de pidă o ecure )4 ntru tduca tmnulu am folost pînă ctmnul d sustană Doac dscua asupa clo tsnsu al tmnulu (fomă în sns d snă, mt

compus) p să s f închat cu asmla sufltul în pmadnt smnfca, fptul că Astotl folost acst tmn actu consct cu pmul dntr snsu nunat Dn acstmotv, îl taducm c cu snă n snsul n ca tot aa cum ctul pm st anto potnc st antoă actulă popu-s, tot aa suftul stanto copulu ca st nto ctlo comusulu tot acum n cst xmplu vda st ntoaă ochulu (fdcă

a î dfnt, pntu ca ochul să nu f och do pn omonm cr st antro pcp v a unor oct conct. Fptul că pncpl fom mtr nu pot f sprt rla dpt conscnă o cvoctt dnomna n cul dspnd un păr funconl dnt-un întg Ac glăst nunată ncputl Poiicii 1 2 253a 2 -22), ca c put suga o analog ntr potul dnt ndvd ctt cpncpu a magstatulo , p d altă pat ndvd suftns ca prncpu a v Cf Caegorii 1 Afma ar ca sns fptul că am atît apotul anumtopă cît apotul dnt fcultata snsă copul dotat cu



278 NOTE

snsli tat au apotul sta lt înt fomă mat Acsta st caul ntlctulu, ca nu a un ogan copoal,da ca st o funcţi a sufltulu ncalcă astfl pncpul dcospondnţă dnt ogan funcţ psupus d dfnţl

cstu capto (f. III, 4-5)4 Adăugia conjuncţ d căt Ross st clafcatoa asmnifcă întg pasju, ca însamnă acum analoga cuapotul dnt act otnţă poat ava două snsu, adcă cltocma xplcat apotul dnt coă coa D Astotl popun c o ccta, l o spng d fapt în mod tactAlt sping l analoga (d Stock, 968, p. 70 62 sqq )

xpcnd faptl că ntlctul n u pounct tutuo oganlo săfuncţion, c a un apt d ntotat cu l, dc apouldnt suflt corp nu st asmn clu dnt coă co hom dn Aquno spng l acastă analog înepre uniaea ineecuui 5 un spun că accptaa a fidntcă susţn unu apo înt suft cop ca d la motol cl mcat (u moor) ca c Astotl a spns în Cata 1Analogia dvn un ocu caicu al compaaţlo dnt suflt

corp pînă la Dscats ca spng l analoga (f upranot 87 Asto a mai folost spinga acst analog în I,3 4 7sqq pnu a discut mna posltata tsuflul auooto, cînd înţlga dn nalogia dnt suflt corp i spctv, coăi i coa, apotul accdntal almc coăulu faţă d micaa coa Ac compaaţaa t sns pivnd lgătua d untat funcţonală dnt

coăi co, în opoţ cu untata sustanţală dntsuflt cop Afmţ mtodologcă a lu Astotl a snsu: luculvdnt în sn snt niţal oscu pntu no, a fotulcunot n poat clfca, aa cum afmă în izica I, ,84 6 Acst punct d pca vdnt în sn poat f o xpinţă snsiă o magn, o amint sau un concpt confuCf Topica I, 4 4 5 Anaiicee poeoare I, 2, 72a (pnt că c postoa în atat sînt antoa pntu no),ca Ncohcă I 2, 095 2 Meafizica II, 4, 929 4, da comntl u . Aunqu dn Probema fiinei Arioe



NOTE 279

rad de Daniela Gheorghe, ed niersts 1998 p 4 s nlpsa acesei eode de cunoaştere u a nţelege de ce definiţiile pot arăta cauza definiului, obscură niţil penru noi darclară n sine De fap, Theisius chir reia acesă isincţie ca

fiind una ntre evidena în rapor cu noi . evdena în rapor cunaura" exlicnd fapul că n rapor cu no snt clare copusele T €Ta n rapor cu natura sn clare cele siple T " ed Heinze, 1890 p 43)6 Aceasă reorenare are ca scop de fap o deonstrre definiţiei capioului anerior şa cu a obsea Thoa dinAuino (Senencia de anima II 3 1 ) : hic nendi dmonrareipa Cu această obserţie pute ce n rezua al capiolului după ce a sbili regulle einţe ce ndică o cauzăArisoel defineşe uncţile sufletuu la plnte şi anilepunnd n eidenţă sufletul ca act pri n czul fecăreia Apoidiscuă seabilitatea funcţiilor pentru erifca dacă anifesea sufletului n functii nu ese cua echiocă si nheieprin sublinierea ipoaţei corpului deternt cre oferăprincpul dersificării ieţuitoareo pe funcţii corespondente

orgnelor disponibile reforlnd lidr efiniţi sufletluO seenea deonstraţie ese necesă subiniză Albe edSroik 1968 p 71 r 2021) fndcă astel se pote lăuri dcădefiniţa este sau nu echiocă n por u dsrbu funcţor Ee seănă unor concuzii deoaece n ennţă expicitpeis caza) de la care a pornt rţonentul cre produsconcz dr ee nu sn ouşi nişe concluzi ci do le seănă şa cu a obserat Rodier 1900 p 1 92 l lii u

exstă nc o deonstrţie pentru definiţi deoree ele nu sntfore de atrbuire f Anaiicee poerioare II 3 90 34)Bipedul nu ese subiecul la cre se tbie nall ci e estechir aniul despre care se pote f ce uerior Totşidefiniţiile po lua fora deonstraţiior conchznduse de lforă l tere n acest din ură sens stbieşte şi Aristoelcoparaţia din aces pasaj Cadratura păraului repezină problea descopeiriilaturii unui pătra plecnd de la o are oarecre daă sau nraducerea ai clară a lui Mihail Scotus ed Crawford 193 p 149uperciem recorum anuorum equaum aerum equaem



28 NOTE

longo") Aşa cum osvă Ross, 96 p 27 st voa d opomă şi nu d o tomă în ntoul căia s fomulazăo dfini şi din acst motiv Aistot folosşt tmnul deco-perire €P€l�. Aşa cum vdm Aistotl dă două dfnii

al cvadatuii una ca xpimă o concuzi caaltă caxpimă caZa i. În pima vaiantă putm dscopi ş i constuip ca gomtică latua căutată aşa cum o fac Rodi 900p 94 fi ungima AB ş lăima BC a unui dptunghioaca aszat în contnutat ctiini ansfomînddapta onută în diamtul unui smicc putm tasa oppndicuaă în punctul B p diamtul ccului ca îiîntînşt cicumfina în punctu C. Sgmntul BC st latua

căutată a pătatului In a doua vaiantă ca dscopă mdiapopoonaă putm dscopi măima atui căutat p caalgcă aşa cum fac Stig 988 p. 400 : dacă a şi sîntlatui dptungh uui ia x st atua căutată a pătatuluifomua d dscopi a i st x = a ca c st fomuamdi popoiona Pntu poma cvadatuii f şiucid leene II 4 VI 3 VI 7. Anaogia cu pomadfni suftuui mai impun totuşi o osvai cauza"dscoptă în poma cvadatuii st o cauză finaădoac acastă md st otinută ca un zutat a înmutiiiatuio dptunghiuui Însmnă că şi în cazul sutu

ui

cauza" compusuui st suftul şi în sns d pncpiu da şîn sns d cauză finală aizată pin actuaizaa facutăioFaptu st confimat mai jos d Aistotl und l accptăpntu suflt ş snsu d cauză finaă (f infr II 4 4 5 5

Aşa cum psupunm din înduil umătoa al txtului şicum confimă şi Avos (d Cawfod 953 p 52 muli-plicier ide per mul cione que un in eo) plualitataacsto accpii st dată d funciil suftuui D pildă dacăpantl au viaă findcă au doa hăni zii au vaă fiindcă audoa ntct Pin uma tmnul viaţă" nu poat fi considat un omonim (cum avtzază hmstius d Hnz 890p 45 ci a puta fi ma dgaă asmănăto unităii analo

gic nunată d Astot în ic Nicohică 4 096 26ca c a fi cont şi cu anaogia dint facutăi sutului şifguil gomtii (f infr II 3 44 20 sqq şi nota afntă



NOTE 281

260 Arsel frmulează prmă lsă a funcţlr sufleuu Înraa exsă ma multe dar cea ma cmpeă să o întînm aII, 3 4 14a 30 Dscuţa care urmează are în vedere dsrbuţa lorîn veţuoare ş rebue remarcaă logca or conform cărea am

sab alneaele în ex. Asfel nena urmăoarelor douăaneae ese de a sabl un prncpu mn� al nvelurlor defnrveţ la plane ş a anmale Penru plane mnmă ese funcţahrănr n cazul anmalelor mnmă ese prezenţa snsblăţ(deoarece panee nu au senzaţe f Despre tinereţe şi bătrîneţe,467b 24 dar ş infra, II, 12 424a 34 unde aflăm ş movul aces-e lpse : deoarece planele nu po recepta specle sensble înmod maeral deş au un rudmen de smţ ac) ar dntrepurle de senzaţe ese mnm necesară forma cea ma smplă aor adcă smţu actl (penru motvul acese opţun pentrusmţul ac f. infra, II, 1 1 ş comenare aferene) La acesteaam puea adăuga evenual nelecul ca faculae mnmă aveur omulu ca om Această logcă a mnmulu necesarurează să fe încadraă în alneaele urmăoare (II, 2 413b 15 împreună cu noa aferenă) în crterle de separablae a funcţlor

ocal sau ratonal.26 1 Aşa cu observă Barbotn 1989 p 117 ac ermenuquJ€va are sens de plană penru ca ma s la III, 2 434a 26să îş regăseasc sensul rgnar de fnţă ve care devne prncreşere Touş Roder ( 1 900 p 195) cnesă sensu src deplane" penru aces pasaj amnnd un pasaj dn Itor ani-malelor, V 16 548b 7 unde Arse afrmă fapu că ş uneleanmale snt aşa şi anume bureţ de mare ş actnile penru

care foloseşe aceaş quJ€va. Tuş ese foare posbl cagenure ndcae să abă ma curînd o valoare nermedară înrepane ş anmae262 Termenu se referă în opna u ss 196 1 p. 216 la înregspaţiu tridmensional.263 Penru Roder, 1900 p 196 expresa OLa TAOt exprmăcontinutatea procesulu veţi. 264 Rezerva exprmaă în aces pasaj are î vedere (pentru Ross

1961 p 217) asree dvne care sîn v ar nu au nevoe dehrănre s sensbtae. Comenarle anchă îrz si cele mede-vale au

'dezvoa aceasă temă în drecţa ne elog asrale



282 NOTE

sau în dicia anglologii. hmisius (d Hin 890 p. 44pciaă faptul că aici a fi voa d fiinele mai divinecărora e ee propriu ineecu nu doar fără facuaea vegea-iv ci chiar fără oae ceeae homa dn Aquino (Senencia

de anima II 3 4 aminş şi îngii : icu un ubaniaearaae e coora coee" In schim Ioan Phopon (d Haiduck 89 p. 260 dvolă acasă id: asl nu au dcîinc ia asna alo facutăi l îngădui acsoa oacivia intlctuaă mai simpă dcît ca umană adicăncompusă cu imagini şi făă fo6 Aşa cum am mniona mai sus (f noa 260) pan nu ausniiia pnu Aiso hmisius continuă şi pciaă moogc acs aionamn afmînd (d Hin 890p 45 că pan sîn însufi (tua d nu şi vii (afiindcă viaa () nu s aiu omonim animao şi pano avnd facuăi divs în num căoa s spun căăisc Comntau nu modifică pa mu snsu xtuui daosvaia imoogică s macaiă fiindcă hmisius pasaă soua ui Aso în ca ptonicană ca codă viaă

omonm acsoa ş soic ca pa să acod viaă do animao în sns sic aşa cum n lasă să îngm hmisius66 Ncsiata xisni simuu act s poată d Aisoîn capio umăo (f II III 3 asfl: dacă oicpcpi a oc pntun inmda şi dacă inmiauac s copu aunci s ncsa ca oic anima fiindînsa cu un cop să iă şi sm taci. homa din Aquino

(Senenc de anima II 5 2 mi adaugă o posiiă cuăxpicată d Aiso în capiou umăto smu act spsupus d hănia ca u să fi pnă n oicviuio. timu mov mai oscu xpimat în at spaul ogic astf încî oia pcp pin inmda săfi un fc ia nu o cauă a pni ncsa a smuu tac6 Asol sa fi acst p înd mai jos : f III 2 434b223 0 şi spciv III 2 434b 922

6 Aşa cum s va pua dduc din c d ma jos c douăcii funcionaă ca pincipii a disiuii minim şimaxm a funco în viui o. C mai simp funci sn



NOTE 283

eparabie după oc ruc poeoru or excuiv upravieţuieşe ecţioării iar cea mai compexă fucţie, ieecu,ee eparabiă cocepua (adică forma ei ee eparabiă demaerie mea fără ca defiiţia ei ă fie afecaă fiidcă u

depide de u orga corpora nrebarea ui Aroe reaparemai jo a III 4 429a 03 .69 Themitiu ed. Heize p. 45 precizează et uşor de preciza area or prvţa ceor eparabe raţoa u şi ocad pidă creşerea şi hrăirea Cee eparabie oca t ceeeocaizae nrun ingur orga (cum t văzu au auzu cn ot corpu de pidă pipăiu aşa cum expică Thoma diAquio Senenci de nim II 4 50 Cf Mefizic 980b 25 oae aimaee au o formă maimu au ma puţi compexă de imagiaţie. Touşi aceaăafirmae dacă ar avea o vaoare abouă ar ira conradicţiecu regu prezeţei minime vieţuior a imţuui aci ŞiArioe exprimă o eziare II 3 414b 6 Thoma d Aquio(Senenci de nim II 4 6 diinge tre o imagiaţie indetermiată n cazu ceor feroare i deermiată n cazu ceor

uperioare rimţnd a aceeaş diicţie operată de Arioeinfr III 0 433b 303 Aocierea enzaţiei cu păcerea ş durerea ee dovadaimporată peru Arioe a preeţei imţuu comun şi afucţie ae iece f nfr III 7, 43 1a 20 qq Cee două expreii u inime ci prima are n vederefacuatea ineecuaă n geera a doua eectu eoreticrămnd afe ă fie adu dcuţie şi ce pracic

Paarea cuvuui rV n ex cnfirmă fapu că deocamdaă ce puţi defiţia ufeuui de a II 412b 35 eeechivocă deoarece obiecu defit u mi ee omogen Teoogi medievai creştini u vor puea accepa comeariie oraceaă iuaţie raie care ubmiează deciv docra uiăţiiperoaei n chimb peru Averroe ea ee u priej decofirmare a eoriei uiăţi ineecuui poibi expuă comenariie ae a III 45 ace paaj ed Craword 1 953p 60 e accepă fapu că ete vorba depre u ge de ufea iveu capaciăţii de a gdi geera (ieecu poibiafirmd faptu că ete ouşi poibi ca ieecu n act ce care



284 N

ocmai gdeşe ă fie omogen ueuui Souţia ee accepabiă măura care em de acord ă gdim ufeu idividua ca pe u rezua a aciviăţii facuăţior iar nu ca pepreupoziţa or ontoogică abouă. Sacrificiu" cocepua

care rebuie admi n ace ca ee depriderea toaă a teorieiaritoeice a iteecuui de orce pecuaţie mooeiă aupraui care preupue idividuaiatea ui eernă Deigur Thomadin Aqui nu ee dipu ă facă ace acrificu ar di acemoiv e repige ierpretarea ui A verroe ( f Depre unieinelecului conr verroiilor 8 : Aceă ormulre> nurebuie îneleă cum o expun Coenorul Averren

i coliii lui cum că inelecul e numee ue n od

echivoc u că deini de i u nu poe fi puă n concordnă cu ce In ce fel e cuvine ă e elegă ce reieedin cee ce el dugă ca şi eernu de corupibi" Cuvineehome pot fi ouşi upue uei cerceări ma aene n coinuare deoarece diincţa dntre etern şi coruptibi ee ounacu ceea dinre genuri ae reatăţii Dar cea mai ntereantă dezvoare a deii ui Aritoe reaizaă n urma unei ecuri eo

patnicee a exuui a fo propuă de Aber (ed Sroick968 pp 7677 care rezovă" ambiguiatea ae ineectuee o umbră" a inteigenţei univerae (concept ptinanmoştenit de Abert prin itermediu aonimuu arab Liber decui care parafraza Eleenele de eologie ae ui Proco şicare a circua o vreme ub autoriaea ui Arioe o aşa cumeibiiaea ee umbra ineecuui Aber reaizează de fapaici o combiare re două idei ua provie de a Themiiu

care vedea fiecare facuae a ueuui o formă pentrufacuaea iferioară şi o maerie peru cea uperoară (f edHenze 890 pp 9798 n DUI p 65 ceaaă din Liber de cui(prop. 22 ufleul. e ă n orizonul eerniăii i deuprimpului propozţie inpirată de aoimu arab din PoinEnnede IV 4 3 şi V 5 8 Combid cee două de (fără aaminti ura ceei di şi nerprend de fap uiaera propoziţadi Liber de cui ca şi cum ea ar refer doar a nim rionli deşi ea e referea a ntregu ue Aber (ibem r 332eimină echivocu ui Aritoe aped a raau De defniionibu a u Iaac Iraei şi pud că ieecu ee u a ge



N 28

a ufeuui fiindcă provine ca o umbră di ieigeţa uperioară ufeuui Proper hoc elegner dixi Ic nimmrionem ee em in umbr ineligenie voen dicerequod nim ip ineeculi ineigen e obubr per

hoc quod e nim co o ri morli ec" Prn urmareiteigeţa uiveraă ee a gen ueu ineecua ee crea umbra ui şi ţne de ieec am pue oi ca aură dar caoperaţie a ţie de ufe Aber u merge a de departefiindcă ar fi căzu n erezie dar aceaa ar fi credem urmareaogică a pueor ae foare apropiae de fap pueor uiAverroe Comenariu ui Aber ee imporan fiindcă e pueo probemă acuaă conexu arioeic puem gîndi

onoog ineecuui fără ă apeăm a o comoogie care admieexienţa unei forme oarecare de nteigenţă univeraă ? Penrucomeariu aceei cheiun f comeariie din ace vouma III 454 Separabiitaea are în vedere aici a doea crieriu ceraţioa Peru dicuţia aupra aurii ineecuui f. III 45dar şi oa 268 penru imeria dinre eparabiiaea după oc şi

cea raioaă C{ Pato Timio 69d2d ivoca cu aceaşi paaj fiau cărţii (f 5 41 1 b 6 qq) 6 Peru diferenţa dire cee două facuăţi f 1 402b 1116II 4 4 15a 16 22 Cf. II 3, 414a 29 qq dar şi III 1 1 13 Adverbu p exprimă caracteru origiar a uetuui caac prim" di defiiţia di II 1 41 2b 35.

Cf II 1 41 2a 6 Aşa cum ugerează Ro ( 1 96 1 p 220) paaju ar puea fi oauzie a afrmaţia ui Simmia di Phidon 85e86d porvicăreia ueu u ee o armoie a corpuui. Teora ramigraţiei aribuiă pyhagoreor a fo repiăa 3 40b 13 qq. Uima frază reia apidar priecu defiiţior di capiou 1,ceea ce cofirmă fapu că ace a doiea capio a defăşura odemoraie a vaidiăţii defiiţiior di captou precede Dire aceea paee au doar hrăire iar cee mai mpeaimae au hrăire şi ce mai impu imţ adică pipăiu



286 NOTE

8 Termeu uşi de facuăţ V€� fooi deArioe ca urmare a diicţiei ae nre fiiţa n act ş fiiţa poteţă care ia perm ă poemzez cu Pao privinţafacuăior ueuui i ă foeacă ace terme n ocu ceu

de p (pare) fooi de Pao Repubic 436a8 Ariote oferă act traat ma mut it a facutăţoruetuui di car ca mai argă par a f ca uţată acTouş char ş de ac peşt magaţia aşa cum a bvatRo 1 961 p 222 Thoma d Aquio (Senenc de nim, II5 8) cearcă chiar o caifcare a or, fără a mai ua cacuimagaţa abeă de aici peru e, eeţiae t facuaea de

hrăire eibiiaea şi inteectu iar depaarea şi doriţa t vederea aifacerii aceora rei86 Aşa cum remarcă Rodier 1900 p 212) facuaea dorinţecare apare aci are trei forme fudametae şi aume apetucuraju şi voinţa ( eu care A€� demază peruAroe o facuae coroaă de raţiue) Euu cor treiform ae dorţei apare Depre micre nimleor 6 00b22 dar şi infr III 2 ude apare ş imagiaţia8 Am fooi ermeu avoare" pe X peru adeoebi de r� (guu propriuzi) fiidcă aic ermeu uiAriote rebuie ă expice egăura dire imţu taci şdoriţă exempificaă prin foame au ee) Deşi imbaromă ermeu avoare ee cooa geera doar cu eude gu păcu" eceitaea uui erme care ă expice acucomu a facuăţii cu caaea eibă a obiecuui gua ea

rimi pr ace erme. Vezi şi oa 448.88 Penru ermeu am prefera deectare" urmndugea oferă de ocureţee emaate de ndexu u HrmaBoiz Touşi raducerie t foare divere ionnemen(Barboi 1989) ionemen (Htt 1936) au fzer (cu nde condimen Seiger 1988) Themiiu ed Hez 1890p. 4) comeează impede acaă ituaţi înreu u(r�) re oc din cuz imului cil d vore (XU)

nu ee hrn delecre oferi de hn Cu acastăprecizare puem ţeege ma mped esu texuui uiArioe avoarea ruc deecează şi codmenează", dar



NOTE 287

u hrăeşe dovedeşe egăura tre gu (ca imţ ac şihrăire. Aşa ţeege şi Averroe (ed Crawford 1953 p 1 1 vore ee eg coniuncu de cee eemene" Cf infr II 10

Cf infr III 3 42b 14 42a 9 şi III 1 1 433b 3 1 434a 2 . Ca şi mai u capiou precede (f. upr II 2 413a 32 Arioe face auzie a mooaree ceee dcuae Me-fic XII, 8 103a 23 iar ierpreţ ui medevai vor ţeegeaceaă auzie drep ua reevaă domeiu ageoogii Depidă Thoma di Aquio (Senenci de nim II 5 1 5 adaugădrep exempe a aceui caz ubaţee eparae ageice Deigur ee vorba depre defiiţia daă upr II 1 412b 35depre care ee impede că u ee o defiiţie uivocă n euce mai riguro a ereuui aşa cum o ugerează comparaţiade mai jo cu figurie geomerice ci funcţioează baza aceeianaogi propue de Arioe Aaogia dinre aşezarea facuăţior ueuui ua aa cuicripbiaea uei figuri geomerice aa impică mai mudificuăţi În primu nd defiţa de a 412b 35 (ueu ee

cul prim l coulu nurl do cu orgne") nu mai exprimăiegra eeţa ufeuui deoarece eenţa fecărei facuăţi eedeoebiă de a aora La fe nţeege şi Themiiu (ed Heze1 890 p 48 To cu în cu figurii geomerice nu e poegi un gen unic i comun i cre ib o nur emnorepenru oe o nici în cu fcuilor ueuui " Purmă exeţa unor fiţe ufeţie dar doae doar cu ieec cum mooaree ceee face ca aaogia cu figurie

geomerice ă e opreacă a iveu omuui fiidcă ieecumoareor ceee u e aă imic dacă ee u e hrăec.Aaogia propuă aici coă a pue că riughu (cea maiimpă figură corepude hrăirii (cea mai mpă facuaepărau ezaţiei ec Regua de şiruire a figurior ee de afigura cu n auri a cea cu n+ auri ude n ee minimum 3.Apcd aceaă aaogie descoperim ă fapu că ufeu uee u ge (fiindcă figurie ş impici facuăţi, au geurdvre şi că defiiţia ueuui d mai u nu i exprimaecompe eeţa Iaă reg comeariu ui Rodier 1 900 p 2 16 Cînd vem de fce cu concepe cre nu în coordone c



288 NOTE

peciile celui gen dr ubordone ee impoibil dm odefiniie comun Dc înrdevr ne oprim indicm eencelui mi implu concep defini nu cupinde nici unul dinreconcepele mi complexe ir dc e indic crcerele proprii

unei dinre cee definii nu e mi plic celor crorînelegere ee mi lb Se poe pune l rigore c nu exio een comun mi mulor concepe ubordone r ndo-il cel mi mplu e regee în cel mi comple dr cee ceconiuie een celui din urm u form nu ee een celuiimplu cre nu joc ic decî rolul de merie c crcereleproprii celui complex. De pild nu ueul vegeiv coniuieeen celui enziiv" Am reda ace ug paaj peru a aracum uiaea defiiţiei ufeuui pare acum a fi una rudi daru idetic cu uiaea pr aaogie exprimae de Aritoe Eic Nicomhic 4 1096b 26 şi cu uiaea geeric auuiaea d unum (aemeni uniţii enuror muipe aefiiţei Pe de a pare deşi Rdier u meţioeaz, primucare pare fi obervat acea iuaţie ş a recomada uţiaaaogiei a fot Averroe ed Crawford 1953 p. 14 carepune c urma aceei comparaţii e poa vedea c definiţiaueuui u ee ic uivoc ici echivoc c aaogic(modum conimiliudini) Pent o poibi ur pyhagoreicndeprta a aaogiei cu fgurie geomerice f. oa 504 Souţia a ieficiţa defiiţiei aerioare dovedi decomparaţa cu figurie geometrice u neam c ea rebuieabandoa ci doar c ee icompe Fiind cea mai genera( 6aT ea rebue compea cu decripţia cea mai pari

cuar (€6TaT care apare mai jo a 415a 13. Barbin( 1 989 p 1 1 8 remarc şi e imeria dire cei di emei şi nbaza aceei obervaţii puem remarca fapu c cee doudefniţii nu t excuive ci nt compemeare Specia idvizibi ee u ionim peru peca ifim adviziuii ogce (f H Boiz Index Aroelicu 120a 86 Cf. upr 1, 402b 59 dar şi infr III 1 1 13 . Averre (ed. Crawford 1953 p 18 foeşe aceatocazie petru a ubinia c uiaea definiţei ufetuui a Arite char şi aşa aaogic poae fi ava dac ş umai dacacceptm apu c inteecu u ee o parte a ueuui Dar





29 NOTE

3, 414a 32 şi ota aftă), a puta ava o xpicaţi faptucă c tri prezt aici a fi c mai impoa, p cdcat ar fi divat, aşa cum a ugat Thoma di Aquio(Senenci de nim II, 5, 8 )

Acată atioritat pijiă p picipiu aitotic aatioităţii actuui faţă d potţă di puct d vd ogic,ubtaţia şi tmpoa, uţat Mefizic IX, 8 şi p picipiu atiităţii cuaşt a ca c t pti odi fizică, euţat a cputu capitouui pcdt aşacum ţeg şi Thmitiu atrioitata în rpor cu noi" (dHiz, 1 890 p 49 ) şi Avo (d Cawod, 1 953, p. 1 80).Rodie ( 1 900 p 224) arată şi faptu că c două itptăit coeative4 Modu cctăii eutat t de a obictu i a obictuptru cptor şi apoi a

acutaa rcptivă Cdm că putm

umi aceată mtodă rducţi" doac a pocdază pireducra ui feomaiăţi a pua cptivitat a ubictuuicuocător Odiea co ti tap t ţiaă, fiidcă aarată faptu că ubictu rcptiv ititui urma acţiuii

facutăţii şi u ca u pupu dat otoogic a i ptru acaşiodi, . infr II, 4, 41 6b 20 Dşi a puta ăa impia că t vorba dpre o ouăacutat ivoctă grara u t dct u drivat a hrăiii.Nu et voba d o ouă facutat ci d itprtaa facutăţiihrăirii uetuui viu di difrit puct d vd xpicatmai jo (f. II, 4 416b 12 15 ) idividu văzut ca o catitate, apat d crşe văzut ca o pci, a pat d ga, da văzut

ca u divdua ar pa d ăir dar ce tri facutăţi ţitoat d ăir fiidcă dpid d aă. C şi Rodi, 1 900, p 226,car trmit şi a Depre generre nimeor II, 4 40b 346 Faptu că hrăira t facutata ca mai ceaă vţuitoruui a t afimat da capitou 2 (f up II, 2, 41 3a31), ia ce două adctiv (pimă" şi comuă") mficăfaptu că hrăira coţi p toate cat aşa cum a uţatAitote mai u ( II, 3, 414b 2 qq.), compad odiafacutăţio cu figui gometic Vieţuitar trebui ă dpieacă act două critiiptru a putea cădea ub icidţa aturauui, uţat a



NOTE 29

doua pa a fazi Ptru o dfiiţi a acto cocp f Mefizic V 16, 102 1 21 23 Ptru toia aitotică a găii pota H oitz,Inde ioeicu 124 332, şi mai a Io nimeo V

1, 539a 15 qq, au Depe genee nimeo 62a 932Thoma di Aquio, Senen de nim II , , 6 e quepoducunu e puefione qu poducunu e e ineemine. . uffici d eoum poduione . iu cooi coeee me dipoi" xpicaţia t dată cotxtu doctii aitotic a doiţi ca mobiizază p imitaa motoruui pim divi toateităţi di iaa ubodoată actui prim motor (f Mezic XII , 102a 26) Totuşi, xpicaţia t mai compexă,doac a tabişt paticipaa după măua poibiităţiicăi (U aaL qunum poe) Acată tză provied a Pto, Timio 3c, ud a xpică paticipaa timpuuia ttat, şi a vut o ugă şi divificată cariă Atichitat tzi şi vu Mdiu ara şi ati Atf, toiapa a Poti ptru xpica poma ăuui drpt opacitat paiaă d paticip a bi, apoi a Poco

emene de eoogi pop 122 şi mai a aoimu pudoitotic di cou a IXa aab Libe de cui pop 1581, 19 ( PudoAitot, Libe de cui d Uivcicopdic ucuşti, 2002), ud act picipiu deiexpicaia tcrii d a uu a mutipu a aităţio oigiePicipiu ot puat mai tziu thomim cu o vaeţăouă xpică buătata diviă pi autoproporţioaea i aivu itctuui ot ca paticipă a a qunum poe( In ibum de cui epoiio d C Pra, VI, 15) Da,pt u dit mai itat dzvotăi a picipiuui patoicoaitotic iozoia mdivaă, f Domiicu Gudiaiu, Depe unie i unu Polog lin,o 63, co 10, ud uu ditribui pri capacitatamatii cptoa Lita c vda căia şi c pi ca" Tmioogiaui Aitot, cotituită di poum dmotativ, dmotază otu ău d a caiica poibiităţi imbi gcşti vda cotituiii ui tmioogii fiozoic Paau vizazăaici o cauză fiă aboută şi ua itmdiară, da xpreia





NOTE 293

Digu, t vorba doar d ce zetat cu ogae adaptat viţii ( up II, 1, 412a 13.2 Cu cocţia lui Ro () la cputul ultimei itagm afrazei traduca liteală ar fi u, datoită faptului că ocul

e mişcă la fl" Am optat penru o formulă piatică uml clarităţii maului.2 Problma dircţiilor univeuui et lgată d toia ariotlică a locuilr aturale expuă izi, I, 1 208b 12 şiDepe ce 2 269b 21 22 Teori a ot fooită petru criticatoiei ufltului automişcător up, 3 406 2 qq. Pentruapicara aceti teorii probemelor indiiduului nuleţitf. Depe mice nieo, 4 70a 29 b 8 Depe ineeei ăînee 1 , 468 1 12 oi nileo, II 1 00b 2830De aceea obiecţi adu i Empedoce a i itoric vlidă numaidcă am preupu că Empedoce r i dmi o teori a locuriloatul ceea c u putem tabili p bza ici uni mărturiiPi urmae ăme ă admitem că eul critcii ralizează iteiorul aritotelimuui ş cu preupoziţiile lui22 Î opiia lui Ro (1 961, p 229 ca şi a ui Rodir ( 1 900, p 233,

car l citză p Simpiciu ptru aceată idtificae ar putafi vorba d Hraclit şi pote de Hipao ( f M eJizic, 3984a 8 opuşi aici ca şi Mefizi lui Empdocle33 Epreia proine din uppunerea mai multor manucrecoform lui Ro ( 1 96 1 p 229 atfel ct u putem deoebi act paaj nt u foc e de corp şi altul n e delemet ci putm reţi mai degrabă o ionimie t corpprim>" şi elment"

24 Expia te reţiută d H Boniz ndex ioeiu,22 23, cu mai mute ocureţe cou In MeJzi, 101a 21 cauza coaboratoar" face parte di coceptul unienţe dci u t o cauză accidetă Rodir (1900 p. 236atrage ateţia aupra uni ure poibie a idei i, Plato Omupoiic, 28 1d au Tiio, 46d2 Acetă limită t maturitatea văzută ca actualizaeadepiă a tutuo faculăţilor26 Ete, probabil o aluzi la Hraclit f. fr. D A miione1 (Hippocrat De vicu, 7 qq 2 C Empedocl, r D B 62 şi 90



294 NOTE

2 Aguml a ma fot folot d Atotl cota lu mpdocl f ur, , 5 410a 2324 Ş î acl paaj, ca ş ac, tzllu mpdol dv cotadctor doa dacă l adăugămpupoziţa lu Atotl, xpmată d ma mult o î acet

tatat că zaţa t o afcta. P urma, ctca d actpaaj o prduc paţal p ca d , 5, ud fu pătoia uetulu a mpdocl. Cf. ş Depre enerre iorupere , 323b 1 qq. Rpgera lu mpdocl ş a lu Haclt ar oc ptoupzătore itgrar a lo toa atotcă dacă reră la aietul digrat, atuc mpdocl ar dptat, da

dacă refră a ametul edgat Haclt a drptat Totuşici uul dir i u a mcat hraa î ul uval,dcă preupue tacit Atotl, c uul u dcopditcţa dt fţa (şi haa) î potţă ş ţa (ş haa) îact C ş Depre enerre i oruere, , 5, 32 1b 35 qq Cf şi Dere enerre i orupere , 5, 322a 1 6 Avro (dCraword 1 953 p 202) zază aic modul ca Atotl aavut î vedee o utat a facutăt uttv r ii e vre

deoee rei iuni e hrei di hrnire eere ienerre . ione nurimeni iie nurire, umenre eenerre Aeroe (ed Crawod, 1 953 , p 202) zază aic o coecveţă a lui Aitote, ca u ma xplcă î acată ază, îmtrie cu ca ateroară ş caa cşt, da A vro pucha pe eama uu cpt oaa i fore non ee diminuio

ipri Sufletul t umit ac pm" î ul u facutăţ pm,ş aum hăra, aşa cum comtază Ro (1961, p. 231). Corpul" u trbu îţl ac ca matr a ultuu, c cau corp îuflţit, d compu ; altmt, l u a putaf auto c uui act aşa cum Atotl îuş ama ( ur 4 40b 1 2 14) 4 Trda ui Atotl rea cl tr lmt al cectă pcar ea popu la îcputul captolulu, adcă obctul, ubctureceptor şi acutatea receptvă Oda lo ş ac ş î acl paaj,et impotă deoaec a dzvălui pmţa facul



NOTE 295

tăţi aupa ubctulu cepto ca c a puta ema că,d puct d vde otologc, acţiua acultăţi ufltuuiproduc cl ma popru ubiectul recepto Faza prztăa fot aşzată d Ro şi cu cic dur ma jo, ofrid o ouă

varată d txt urma corutăi mai multo mauci, a II5, 416b 25, umd ugta lui Totik (Ro 1 96 1 p 23 1 ) Aşa cum comtază Ro (1961 pp 232233), lucraraamttă a fi putut umi Depre hrn au Depre hrni eere t o luca pidută a lu Atotl, da fărădoală ua ca a fot rdactată, fid amittă Depre omni veghe, 456b 6, mpuă cu ctva luzi la a orinimeor, V, 4 84b 3 (und t umtă chir Depre hrni eere) ş Depre prie nimeor, 678a 19 (ud teumtă Depre nere i hrnire vieuiorer") 6 C upr II 4, 410a 2526 II 4 415b 24 qq. Aitoteldchd ac o dicuţi captală petru înteaga a toi priidpecpţ, fi a blă au itelectuală El popu formuaui ubctvtăţ pcptiv pav ud temeul paiv" ua u radcal adcă cl afctat ar f conumat de afectae,

c u e lativ, car actara u dtrug fiinţa fectatăAşa cum vom veda curul cptoluu picpiul taplcabil la ilul ezaţiei ş al itlectului imulta cu cîtevadeoebi. Accetul pav al cuoşeri enibie e ezat deAverroe (d . Crawford 1 953 p 208 ) punem dr c imi e reizez prinro numi fere i micre înimuri provoc de oieee eniie ir nu prinro iune imurior upr oieceor eniie Idea ubiectvăţi

piv a oţt cometariile la Depre ufle pnă ecolul alXIVla cd Pr d Jan Ov a apărara uu cocpt alubiectvtăţ activ (f Summ queionum, ed Jaen voIII, 1 926, q. 2), pmiă a idii modere de ubec activ Temaopuă modelulu atotelic fue ţită d Plotn, Ennede IV, 5, ud filozoful poemizează dchi cu ideeapaivităţ ufltulu atotlic ş cu tora prcpţi pritmdia, şi laază cocptul u ubectivităţ activ,

bazat p cocptul voţi Toia plotiiaă a fot preluată, cumodificăr impoat, de Augut (f. de exmplu, Confeiuni VIII, 9 ptu concptul voţe) dar ş d Avca



296 NOTE

( De ni , 5 ptru geeza cocptulu mdval altţoaltăţi) Avo uţ valdtata tor artotc aubictvtăţ pav dar ubliiază faptul că a u prvştfacutata ăii ca t activă (f d Caod, 1 953, p 2 1 1 ),

a Alb contuază lmpd cocptul paivtăţ ubliddob dint l ş alteaa propuză (d Stock, 1968,p. 96 15 qq) D fapt, Alb ddcă u pldd captol alcmtaulu ău la Depre ue comparaţ i ditr toaubictvităţ activ ş ca a ubictvtăţ pa v, dş a apăraacl d umă (II 3 1 In quo genere poenie i poeneniiv) Ptru ca dtre cometato, t limpd faptulcă d îţelegera actu cptol dpid îţlega poblmtelectulu d captole umătoa Petru diel ur ale afectăr, f Mefizic, XII 2,1069b 10 izic, V 2 226a 26 au izic VII, 3 245b 4 Ptruul ctăr cepti a ubectulu cuocăto, Abt,d Strock 1968 p 101 . 6263 orice recepre ee opercepere forei reepe" Formua u Albt t mtă,ptru că a pu î lumă dcultata lu Atotl tbu

găt u cocept ( ş u copodet eal al lu î odea lumi )al pure eceptivităţi cr r proprtata obcto pav d af receptive dr nu şi pe aceea de a e dtruge pr aceata fărăa fi o mate ubectul trebue ă ie rceptv Poctu teoeticemănă îtctv cu problema rcptcoulu platca diTiio, 52b qq ş a puta găi î acel txt o poblă uă depraţie dar e deoebeşt d el fdcă acla u ceptază

forme Ideea a fot credem, corect îţaă d A voe, îcometariul ău la III 4 ud aplică act xgţ tlctulu,umndul al patruea gn d fiiţă" după cel ti urcace al ubtaţe aritotelice idcă tlctul u poat fimati căc u are org corporal nu poat f formă, fdcă oceptează şi u poat f compuul lo fdcă l t ura uoraemeea compuş producîd itelgbil aocat cu mag(f infr notel oate a III 4 ) Popozţ rfră a Empdocl dcutat infr , 2, 405b15 5 4 10a 29 ar criea artotelică pomtă t Depregenerre i corupere, 7, 323b 1 8 qq ud aflăm că agtul ş



NOTE 297

cl aectat tebie ă fie de aclaşi ge da de pecii diverePt că facltata hăiii et a activă, a admit lgătraditr amăăto şi aemăăto la ivll alimtli digrat(f upr, II, 4, 4 16a 29 qq. ) dar ptr că ib ilitata t

p paivă actaa tbi ă aibă loc d la cva n act la cva poteţă, iar de la act la act De fapt toate criticil la Empdocle di tratat a ca btxt obicţia abţi acti diticţii aptl c tm ' w eă la ogaele dimţ t crtificat d Thmit (d Heiz, 1 890 p 54 peW, car comtază De e nu ne vedem ochii ucuorie ochior ci vedem e oiee u juoru ohior), iaRodir (1900 p 250) atetă pelrea la mjorttea cometatoilo a aceti Ro ( 1 961 p 235) ţie c Aitotela mai foloit temel c acet ( Depre im, 440 19Depre vie, 459b 8 ). Cle doă trbări xplică a pe atfapt ţat foart limped de Alb ca foloşte tablirerlaţei dit cl doă ntrebări ptr a aăta că dcă biectivitatea r fi activă am ţeleg de ce xită aoprcpţiaogali d imţ (ed Stoick, p 96 . 36 p 9, r 3 ) om

i fpu c imu ee o virue piv dc ne vom pune înrebre de ce nu exi eizre orgneor de im fe îniu e im pe ine i de ce imu nu e ime pe ine frun enii exerir re î miizeze Ci porivi uiPon fiecrui im îi er riui un eemen re îi dincompozii precum focu n vz preum pune Pon Cci cere pune c imu ee o fcue civ i fe imu i în fr nu poe rpunde ceei înreri. Cci o fcu

e iv ee de ine devîri penru ion i nu renevoie de nimic inrine r unci r reui c imu imfr mi nevoie de nimic exerior " Atci contiă Abt, am ţlge d ce avem percepţia popiio organe deimţ fiidcă şi l a fi afaă ca oric alt obect. Pi mae,bictivitata paivă şi rimt orgael de imţ, fiidcă arcpteză mai ceea ce provi di afară Totşi trebiă cofdăm poblma ţată aici pivind aptl că orgnude imţ n te pcpt c faptl că xită o iza a enziior, car cad arcia imţli com (f infr III, 12 şicometaii afert). La fl oi imţim itct cd



298 NOTE

gîdm da tlctu şt că gdşt ca c dmază otaptă uproaă a facultăţ d pcp a altăţ4 Ltal a u mt", da acata eul î ca u ealzază o ezaţ guă, căc cptorul abolut a orcăru act

d cuoaştr t compuul, u ogaul d imţ (f upra, I, 4408b 13 1 ) .4 Aaloga pa ma complxă dcît o uţă faza î pimul mmbu, aflăm că o facultat u alzază p făăobct, a al dola i mmbru, p compaaţa ad, aflămcă c obictul u actualizază î lpa facultăţ4 Exmplul u t oct ş trbu pu î aalogi cu comparaţia dr aportue dtr om ş vgh şi uflet ş actualzărl lu ud ufletul ca potnţă aboută era aalogcomnulu (f upra, II, 1 , 412a 2) 4 Smpla dtcţ dit zaţi î act şi ca î potnţă aunţăzolvaea dimei di primul aiat, relativă la afectara cptă ca u coumă î actul propru o ezaţie în potţăpu î vdeţă o tructuă d rcptvitat pri purea îpaateză a obictulu cuocut Pri indcara poteţi ecp

t avem acce la dcra otologie ubctului rcptiv, caeumază ă f dci tem propr î următorul aat.44 O mişcare ete u act complet deorce eveimetul propriuzi r loc îtru ieal lipit de dmeiun şi î concinţă îafara timpului au aşa cum precizeză Rode (1900 p. 24)actul popruz u te î timp c doar prepaaea lu Cf izicaIII, 2 201 b 3133 Meazica, IX, 6 1048b 28364 Î cazul otru, act pcpu agt et obiectu d cuo

cut dar fraza poate f îţelaă ma gera c o aluz a tmu lum pu î mşcar d u pim motor care et act pudi izia, III Obeaţia pae importantă deoarce utbu uitat că pe baza ditcţlor făcut în acet capitolputem îţleg nul ntelectuu agt d III, car tfactorul act al cuoaştei dar car u t totuş, itlgblul.46 Cf upra, II, 4 41 6a 29 b 9.4 Act mod d amlar a obctulu ibl tă a bazacocluz captoulu (f infra II, , 4 1 8a 46) şi vocă moduldigt d captolul anterio (f upra, II, 4, 416b qq)ude eaemăătorul te taformat î amăăto p dgti



NOT 299

ş, pctv zaţ, dş hăa o facultat actvă, ar btata ua pavă4 Dş gamatcal act fapt u t docamdată ca, dumătoa două faz îţlg că t voba dp o

aptitud gică, coidată î măua î ca vocă opobltat puă.4 Thoma d Aquo (Senenci de nim II, , 2) pczazăcă t voba d dpoziţa atuală p cuoat, dată atuuma (inqunum he nurm d ciendum) Ro ( 96 ,p 23) pczază aptul că xpra g" e ă la guluma Sul poat ă i cha ma pc gul fă la cluma, a mata a apttudil idvdual Propozţia fă la cuocătorul î act cae tocmai cumîş xază capacitata dţiută Pri totuşi o eclitataupa xmplulu demt d ltera A", car apar îMefizic XIII, 108a 18 qq n opia moităţ taducătoilo (d pldă, Hett, 936, p 99), lita demază u obictau u cuvînt dvdual Ro ( 96 , p 236) ar o altă opii,bazată p evocarea î cotext a gramaticaulu ar vorba

dp lita a dpr car doa pcalitul poat pu dacăa dmază la fel uu cuvît u maculi acuztvigula au u eutru acuzatv pural Expa dev ştiuto î ct VT€� €pr€ r"a1"€� u exită î mucie tradiţoal ci tcorcţi a lu Tortk ş et accptată d Ro ( 1 96 1 p 236) C. Mefizic, III, 8, 1050b 8 orc potţă t şi opotţă a cotrarului ca c îamă că, la act v

chimbaa ar loc î triorul cocptului d potţă Cuvîul aritmtică p K" te o cocţpopuă d Ro ( 96 , p 236) car poate f accepată, da cutva obrvaţ Corcţia u xită î ic u maucr ctoat coţi, î locul acetu cuvît cuvîntul zaţa " Î plu, c Avro nici Albrt, ic Thoma dAquo u pomec atmtca î act cotxt. Sgu,Thmtu (d. Hz, 1890, p 55) o pomşt d pildăatmtca au gamatica". Et obşut totuşi, ptuThmitu ă îmbogăţacă exmpll dat d Artotl, ca claă o umbră d îdoală aupa valorii corcţii Dacă a fi ot



300 NOT

ouşi voba oigial de ezaţie, epoiviea a f coa,îadevă, fapul că aalogia poeiei şiiţei cu poeiaezaţie -a fi făcu eiemaic, fiid voba de o aalogiee paaje de ex ş u e emei

4 Paajul cae decie cele e adii ale cuoaşei şi , implici,ale ezaţe ee exem de impoa iepeaeaoologiei ielecului Deşi ci Aveoe ici Albe auThoma u amec aic comeaiul lui Alexadu diAfodiia la ace paaj (f. Alexadu di Afodia, Depreinelec DUI, 2000, pp 32-49) ace ex al Exegeului a avuo impoaţă deoebiă fomaea vocabulaului medieval al

eoiilo peipaeice ale cuoaşei.Î aaul ău €p V De inelecu" (cuocu deopovă de aabi şi de lai şi

ciica şi de ui ş de alţii Alexadu foloeşe paau luAioel peu a califca emiologc po blema Afel pimaeapă coepude uu ielec cae ae olul maeiei umiielec maeal - � A6� inellecu merili"(Alexadu fuee ciica dea de Themiiu peu aceaăfomulă cofuză cae a locui expeia elec maeal cu

ce de elec pobil şi ea deemează ielecul dipoibilaua peu cuoaşee coepode elecului caedevie oae lucuile de la III, 5 430 4. A doua eapăcoepude uu ielec achizţiona inellecu in hiu" Coovea eologlo la ee puaă juul aceui ielec eul cae ei au do ă dovedeacă faptul că achiziţia lui u ee daă doa de execiţiu şiiţe

(cum pue, ouşi, Aioel c aceaă achizţie ae o elevaţă aopologică şi peoaă A eia eapă ee ielecul ac o kVPi€CV inellecu in cu", cae eedop inellecu depu" fidcă la ealizaea lu acolaboa ş o iegeţă ageă acedeă, cum cedeAlexadu, căci peu ealzaea ui mai ee ecea ieleculage, cae u ee pomei aici de Aoel Odiea ealizăilo idivdul cuocăo u ee cea expuă, de veme ce majo (47b 5 căci iuorul e ne prin fpul de veiin") deducem că poeţa aboluă ee pima foloiea ei ac ee a doua ia uima coepude celui deal doea en de



NOT 3

veme ce poduceea uei depidei ezulă uma ueifecvee acualizăi a uei poeţe Cofom eapelo luiAlexadu, aceaa a îema că avem dea face cu uidividual cuocăo ăcu di uşi fapul de a cuoaşe

cae l couie ca aae Odiea lo ee comeaă exemplade Thoma di Aquio (Senenci de ni, II, 1 1 , 4 Adrdinre cei rei uliul ee dor în c pul ee dor înpoen doile ee în în c în rpor cu primul dr înpoen în rpor cu l doile. De ici reiee c fi în poen e în dou enu dic reliv l priul i l l doile<iuor> ir fi în c în dou enuri dic reliv l l doilei l uliul <iuor> Î plu, am puea adăuga la cele puecă a mai puea face o aalogie cu dicţia de la II, 1, 412a 101 1,ude Aioel diiee e şiiţa ac şi cea poeţă şiuţiue că ufleul ebuie ideifica cu şiţa î poeţăFăcd aalogia cu paaul de faţă puem eţie aici douăeui ale aceleiaşi şiiţe poeţă cu cae a ideficaufleul ceea ce e ofeă două accepţii ale ufleului, die caeuul a puea deema o ubecviae geeică ceăal u

ubiec idividua şi dipoibil peu cuoaşee. Dacă accepăm ace aţioame, auci a ema că poeţa aboluădi ace paa şi acul pim" de la II, 1 412b 35 deemeazălucui aalogice, ua peu eibiliae, celălal peu ufle geee Faza epeziă oluţia daă de Aioel poblemei expuela cepuul capolului acum afecaea ae două eui(diugeea celui afeca şi meţieea lui ia di cele două,

umai ulimul e apică eibiliăţii (paţial, fiidcă ouşieibilele pea iee diug imţul, cum vom vedea f infr,II, 12, 424a 29 şi ma ale ielecului, cae ee afeca făă a ediuge (aşa cum Aioe va eamii ub foma uei ebă III, 4, 429b 2325 şi cae poae fi umi poibil ocmaidaoiă aceei caliăţi şi u rebue cofuda cu cel paiv" şimuio ami la 5, 430a 25 Îeg capiolul peze a fodedica, puem ţelege d aceaă fază oaecum cocluzivădecopeiii valoii rncendenle percepiei enibile iinelecule (Foloim emeul racedeal", mpumuaumai pi foţa aalogiei di vocabulaul kaia peu



32 NOTE

a deema o facultae de cuoaştere depedetă raport cuobiectul ei, ateroară ui şi codiţie de poibl itate petru el) .6 Aceată aitare pre e" ar putea avea eul actuaizăripoteţelor proprii.

Aşa cum e aigură H Boitz, Inde rioelicu 83 4,termeii foloti aici t om utmu u ar vedercuoaşterea prctică, fiid foot

e geeral

Îvăţaea" u poate deum acet proce fidcă u etvorba d o trecere propruă de la igoraţă la cuoaşter, cde la practicarea ştiţe a formarea deprderi ei A verroe(ed. Craword, 93 p 28) coderă că precizrea termi

ologică ete dreptată cotra teore reamitrii patoiciee, eul care formarea uei deprider u eamă valorificarea excuivă a memoriei petru a reactualiza cuoştiţe ie actuale ci formarea uor cuoştiţe poibilitate dipoibile ie Aceată precizare a celor două euri ale alterării clarificăezitarea lui Aritotel de la ceputul captoului, ude el pueecă ebl tatea ete o formă de aterare, dar u tru totul De

fapt, problema lui Aritote ete de a pue evideţă, tructura percepţie, fe că ete vorba de ezaţie, fe de teect utp de paivitate care u e coumă pri receptivitatea a Peacet cocept şia cotruit, de atfel, Averroe, coceptul deitelec poibl pet toţi oameii, pe care vom cometa otele la III, 4 Petru a e fer, ă, de iterpretarea uiAverroe Thoma d Aquio terpretează paaju de faţă

foarte ate drecţa uei explicitări totae a tpului de aterareivocat de Aritotel, chiar dacă ea putea fi, fod, complemetară cu iteţia aritotelică a formulări uu cocept alreceptivită abolute. Iată cometaru thomt enen deni II, 2) Un l od lerrii ee porii chibrii înro dipoziie i o nu i nue dup cu nerecepez nie dipoziii i nie fore care în deîririlenui fr c ui îi lec ce A ce ce chiziionez iin nu e lerez i nu ee fec în priu od (celal purei di trugeri n. n ) în doile" rebuie otuş precatcă deăvrşrle aturii" ivocate u expcă c aume rcep



NOT 33

tea ci ce aume e produce urma receptări ceea ce laă cotiuare poibilă iterpretarea lu Averroe relativ la ideeauei pure receptivtăţi mperoale ca fudamet a ubiectivităţii umae.

6 Aşa cum a remarcat Rodier ( 1 900, p 260, ete vorba depretrecerea de la prima la a doua potază a cuocătoruui de apoteţa aboută şi geerică la cea determiată de o dipoziţiecum t artmetica au gramatca6 Adică aemeea poeiei ştiiţe eul ue poteţeabolute, primul dtre cee tre euri expue mai u62 Aalogia ditre eibilitate şi gdire, u doar act,preupuă treg acet capito, devie acum limpede Ea etereluată ma jo, la III, 4 429a 13 înelegere ee c i imire"au la III, 3 427a 20. Totuş, tre ele exită opt difereţeotabile, euţate diperat cupriul traatului (deşi patruditre ele apar următoarele rduri 1 . itelectul are obecteterioare ebilitatea are obiece care ut exterioare ufletului(f infr) 2 itelectul are obiecte uverale eibilitatea areobiecte particulare (f. infr deşi, am putea cometa telectul

practic are acce la idividuale; 3 eiblele prea teedtrug imţul, iteligibiee pot fi orict de itee (f. infr II12, 424a 29 4 itelectu are acce la act şi la poibilitate, pecd imţul doar la act (f infr III, 2 426b 26 ; 5. itelectu areacce la adevăr şi la fal, pe cd imţul are acce doar la adevăr(f infr III, 3 427b 817 6 itelectul depide de voiţă,eibilitatea u (f infr) 7 (parţial deduă d prmelerdur ae capitolului II, 5, 41a 6 imţul u mte că mte,

teectu ţelege că ţelege 8 toate aimaele au eibiltate,doar omul are telect, iar ze au doar itelect6 Aceată ezitare formularea opoţie ditre ebileleexteroare şi teligibilele iterioare a fot terpretată maimulte feluri de cometator Roder ( 1 900, p 261 l citează peAlexad, care coderă că uveralele t uflet tructt comue, dar exiteţa lor ie ee totuşi reală, ceea ceete o formă de platoim ce u putea exprima eu textuuiaritotelc Simpliciu (ibidem) ar f coiderat că ezitarea ereferă a faptul că tradevăr uiveraee e află ufet, daru tot ufletul, c doar telect, aşa ca o parte a ui, umit



34 NOTE

la III, 4 429a 2 locl ideilor" Deşi itepetarealu Simplicu ete foate coeetă mai putem fomula opoibiltate oaecum " eul cae apotuiteio/exteo ete foate cla defiit cazu eibiităţii da

cazul ieectului expeia iteio" u ae u e limpededeoaece el u e opue ici uei exteotăţi defiibile de vemece itelectul poibil devie toate ucuile" ( , 4, 430a 14 Cf infr, III, 4 De fap exită chia ma multe emifcaţ ale poteţei(f Mefizic, V 12 au IX, 1 1045b 27 qq da dte elecele două euţate aici t elevate pet acet capitol.

Cf upr II, 5 4 1 a 1 820 Themu (ed Heize 1 890 pp 5657 emacă faptul cădupă ce aceată cecetae a fot făcută poibilă aătd faptul căezaţia ete o eceptae imateială a uei fome eibie ogaul de imţ aemei ielului cae laă o umă ceaă dafăă a lăa şi metalul popuzi Obevaţa ete jută şi eamachează de fapt ceputul uei tată a fecău mţ patecae cepe di capitolul umăto şi e chee cu captolu XI

Totuş obevaţia lui Themitiu idică o poblemă flologcăfiidcă ea reia o obervaţie şi u exemplu aitotelc cu caecepe capitolul XII (f infr II, 12 424a 17 qq. ; fiid obişuiţi cu abeţa uo veiui explcative pecacuoae cometaiul lui Themitiu eizd cutimea eobşută acapitolului VI, e tebăm dacă u cumva faza cu cae debutează capitolul XII şi cae fie toduce fe ezumă teoa e

biliătii u a aflat cumva maucul cometat deTheitiu debutu acetui capitol8 Faptul că Atotel pleacă de a obiecte pe facultăţ etecoeet cu metoda euţată upr II, 4 41a 2 1 da şi aşa cuma emacat A veoe (f. ed. Cawfod 1 953 p 224 cu pcpiul epitemologc al lucuilo mai obcue petu oi caet şi clae di puctul de vedee al atui şi ve euţat deAitotel upr , 2 413a 1 1 qq.9 Aceata eamă că eibilele comue pot f upue uuiaumit gad de eoae eul cae putem auz u uetditic da localizaea lui peciă ă e cape deşi ţelegem



NOTE 305

faptul că ete vorba depre u loc determiat al urei uetuluiEroarea ca poibiitate a facutăţii de cuoaştere cepe, aşadarde la ivelul eibileor comue şi cotiuă pă la ivelujudecăţii Totuşi aceata u eamă o lăbiciue a ielectului

ci u acce mai arg la diverele emificaţii ale fiţei tre carefiiţa ca adevăr şi fal (f. şi ota 362, dar şi III, 3, 427b 8 1 7 Petru obiectele divere ale pipăitului, f. II, 1 1 , 422b 2627ldul i eele uul i umedul duul i mlele i lele defelul e" Totuşi, paajul di capiolul citat e referă şi la ateimţuri, de pildă văzul şi auzu, care e referă la cte o perechede cotrarii La fel, Mefizi , 1, 980a 27 Aritotel amiteşte vederea ceea ce ar cotrazice uicitaea pipăitului diacet paaj Themitiu (ed Heize, 1890, p 57 precizează ăcă, cazu pipăitului ubiectul aceor perechi de cotrarii upoate fi deumit cu u igur ume", adică ele u au o peciecomuă Rodier ( 1 900, p. 264 adaugă faptu că, petru paajulcitat di Mefizic perechile de cotrarii u t pecii ireductibile deci afirmaţia di acet paaj poate răme coeretă Coform ueia ditr difereţele ditre itelect şi imţuri pe

care leam itematizat ota 362 eibilitatea u are acce laeroare ci doar la adevăr pe cd itelectul ete mai bogat, avdacce la fiiţa ca adevăr şi fal, deci la u domeiu mai exti alrealului (f inf III, 3, 427b 8142 Literal ce ete şi ude ee obiectul colorat" Paajul poateridica probleme, deoarece t ivocate două caegori, care tae itelectului, şi aume ubtaţa şi locul Faptul a fot remarcat, petru prima di ele, şi de Averroe (f ed Crawford,

1953, p. 22) <Aiel> nu di ă pună ă imul înelegeeenele luuilo. i d ă pună ă imul nelegeonepele individule divee iue n genui i peii Priurmare coform iterpretării averroite imţul are totuşi accela eeţă, u acce util pet realizarea ezaţiei, dar iutil ie, fiidcă el are loc umai ca idvdual fără a îţelegeuiveraitatea obiectulu Lita oferită de Aritoel ete dicuabilă Î plu, Depeimie i cele enibile 4, 442b 5, Aritotel mai adaugă la aceatălită etedul şi aprul, acuţitul şi obtuzul, care ut eizatedoar de văz şi de pipăit Themitiu (ed Heize, 1890 p 57



36 NOTE

emacă faptul că do mişcaea este comună tutuo senzaţiilo deoaece simţim pin oice simţ faptu că sensiilul semişcă Aeoes (ed Cawfod p 226) este împotia lectuiilui Themstus: ritotel> nu vrea ă pună că fiecare dintre

aeste cin este comun fiecăruia dintre imţuri aşa cum a înţeleThemitiu şi aşa um pare ci trei dintre ele adică mişcarearepauul şi numărul nt comune tuturor nă configuraţia şimărimea (quantita în loc magnitudo cum ea fiesc n n )sînt cmune doar văzului şi pipăitului Deşi Aeoes nu aemaca dstincta dinte miscae si celealte sensle comunefăcută de Temtius toui naliz celo doi este, cum edem,fote diesă Alet ofeă însă o solutie foate confoilăogic ezoînd disputa (ed oick, 198, p 103 . 91 sqq.):ele n u se numesc comune fiindă fiecare dintre ele ar participaegal la fieare dintre imţuri ci pentru că depre fieare dintreele sa dovedit ă este perceput de mai mule simţuri şi nu doarde unul ingur Pe de lă pte, simţul ce e în giă toteaceste sensi le comune este simţul comun, cae, făă a fi un alşaselea simţ e companiază pe acestea şi le dă o anumităcontnţă senzoiă Pentu naua lui, f infra, III, 12 şicomeniile afeente4 Cf Despre simţire şi ele sensibile 4, 442a 29, sau etazica,IV, 5 0b 14 sqq Aoel pesupune tacit în cest pas aacum oser Bbon (1989 p. 120), o deoseie înepecepţile natuale ş cele achiziţionate Altfel spus, simţul nu este afectat de ful lui Diaes ca fiu allui Daes ci ca al Cf i infra, III, 1, 425a 24, efeito la fiul

lui Kleon Thoma dn Aquno (entencia de anima II 13 7 10)oseă fptu că i sensilele comune se rapotează accidenta laseszaea celo popii. Făă al mai amnti, Rodie (1900, p 268)staileşte i el aceeaşi analoge funcţională înte apotul dintesensiilele comune şi cele popii i apotul dinte cele accidentale i cele popii, spunînd că în amele cazui, apotul esteaccidental spiininduse pe un pasa din III, 4, 428 23 : depildă mişarea şi mărimea care li e petrec accidental imţulor 6 Comenaiile medieale (de pidă Alet şi Thoma dinAquino) nu uită să amintească faptul că oganizea sensiilelo comune ese un intenţiona find diaă de o facultate



NOTE 307

estimată cae nu ntă în dscuţe pentu Aistotel (celşxemplu este epetat de Thoma dn Aquino Sentenc deanima II, 1 3 , 16 şi de Alet, ed Stoick, 1968 p. 104, 2023 cuoaa cae îl deoseeşte pe cîine de lup după cum înţelege că

este pieten sau duşmn) Oseţia este ineesantă fiindcă epune în umină faptu că în comentaiile medieale la Dereuet începe să îş facă loc, o dată cu secolul al XIIIe, o intepetae a facultăţio sufletului din pespectia teoie intenţionatăţi acennine (exemplul cu oaia şi lupul este al luiAicenna, în Dere uet, 5, ed S a Rie, 1 972 p 79 sqq).a mult, plasaea teptată a teoiei intenţionalităţii în atulu Astotel, asentă de fapt din acest text, e o susă medieală, a intepetaea fenomenologcă a tattulu aisotelic amîndăzn s cedem, este în ună pte o continuae a line denteptae medieaă a acestui tatat Captolul dedcat ăzului, pmul dnte cele dedicteecău smţ în pte, poate fi ctit cu mai multe nenţii decunoaştee, înte cae una pote fi legată de natua fizică aculo şi a umnii, deoaece acest text lansează o teoie alailă

cu mici modificăi, pînă în secou al XVIIle, cnd Newtonpopune o citică a ei, deşi Goethe o eia, în tttul săudespe culoi. Cf. şi Dere imţire şi cele ensibile, 3 O lăntenţie de cunoşee este o posilă nlogie cu teointelectulu ce poate f ma ne înţeleasă din pespecectui acestui capitol, întucît în III 5, 430a 1 6 intelecul actieste compaat cu umina cae teuie consideată confomefinţilo din acest capitol Pentu o excelentă ntepetae

acestu capito, f. Anca Vasliu, Du diahane image milieuumire dan la ene antique et mdivale, ed J V in, Pas,1 997 Pe de ată pate, faptul că analza începe cu ăzul a puteada de înţeles asupa unei pioităţi a ăzului asupa celolalesimţui ceea ce Aistotel nu spune aic neapăat, da ese popuscu insstenţă de Toma din Aquino (Senten de anima I 14,1920) imţul ăzului ete mai iritual fiindcă ăzul seealizează rn mdul unei intenţii formale şi nu prin inter

mediul unia naturale", în sensul în cae pecepeea călduipn ppăt ne încălzeşte, da edeea unei culoi nu ne coloază Odnea pezentă simţulo ese, de fp un n cae



38 NOTE

Aistotel umăeste eidentieea unui element comun ce esetemenul itemdia cel ai cla sesizal în cazul zului, dacu apica fundamentale în cazul pipăitului Optînd pentuaceastă euă ne putem alătua lui Aeoes cae cede că

tratarea virtuţilor enibile pare ordonată după caracterulnobilităţii r nu după cel fizic (ed Cawfod, 1953 , p. 247). ett (1 936, p 103 ) înţelege altfel alătuaea dnte eul afi" şi a spune" şi taduce eva are poate dei în cuvintedar nu are un nume Opiunea ese ineesantă, fiindcă eaaccentuează asupa caaceului enunţal al conceptuluianonim deşi ese mai po il ca indaiul lui vl cu infi

nitiul lv să aă sensul unui îndemn Acest nume popiuasent puea fi fosfoescenul" Aş cum sugeează pasajelede mi os (419a 2 sqq) ce oesc despe oecte stălucitoae în înunec în mod nual Cf şi Depre imţire şi eleenibile, 23 Fptul că Aisotel ecă senţa din limageacă a unui nume pentu cele fosfoescene este inepetatsupinzăto de Aeoes (ed Cwfod 1 953, p. 229 ) ele nuu nume comun fiindcă nu sunt un gen apae, ci se încadează

întun sens pticula înte oiectele ziile n lumină cuexcepţa faptului că lumna nu se află în mediul exten Oseia ese impontă fiindcă, deşi em ei tpu de oiecteiziile expuse în ce cpo, totuş teo ăzulu este unasinguă ş ea poine doa dianlza obetlo iziile în lumnă Confom menţiuni lui Steige (198, p 404) W Theile aadăugt aci mai aes", consdeînd textul fie inexplicit fie

coupt Adăugiea ni se pae coectă, peu că în acest pasajapa tei tipui de oiecte ziile ele luminate, cele fosfoecente (nonime, pentu Aistotel i cele izie în sinecum a fi, de pildă, focul, dine cae cl iminate sînt iziiledoa mai ales" în apot cu celelale Aa cum explică Ross ( 1 96 1 p 270) fapul de a fi în sine seplică fie atiuteo esenţiale elte l n sbect, fie suiectuui cae le pţine Oectele cae n lminoase de la sinentuct au în ele cauza aceasta nu apa i asemenea caz depildă focul ce ese zii cînd cine î ede făă ca iziilite să facă pte din defina lui, deş e e n sine cauza ei.



NOTE 309

Cf ş Metafizica V, 18, 1022a 1617 Întrun alt ens ea(expesia potrivit u nn ) îneamnă ubiectul prim şi fireal unui atribut cum ete suprafaţa pentru uloare (d ŞefanBezdechi). Iaă expicaţia sntetcă a lui Thoma din Aquino

(S entencia de anima, II 14 3 ) : « Prin ine » înă are douăenuri Întrun en o propoziţie are en pn ine dacăpredicatul ei cade în definiţia ubieului de pildă omul ete unanimal ă animalul ade în definiţia omului Iar fiindăceea ce cade în definiţia cuiva este oarecum cauza lui în cazulcelor care înt în ine e spune că prediatele sînt auzeleubieului În alt en o propoziţie e pune prin ine » dacdimpotvă ubieul ei e aă în definiţia prediatului de pilddaă e pune « aet na este rn » au « numărul este par deoaree cîrnul nu este nimic altceva decît naul urbat iar parulnu ete nimi altceva decît numărul are poate fi înjumătăţit iarîn cazul acetora ubieul este auza prediatului uloareaeste vizibilă în aest al doilea mod 3 Alet (ed toick 1968 p 109 48 sqq ) oseva fpu căotuşi culoea mateilă nu poe feca umn mateiă, de

veme ce meialul nu pote afecta imateilul De acee edeoseeşe înte o finţă mtelă a culoii ce este legtă decominaţia elementelo dn e ş o fiinţă fomlă, ce ducenspaenţa în ct3 Afimţ este coeentă cu neg cpitou ecepn ceedouă stuţii de excepţie descise de : oectele fosfoescente şicee ce au vizibiitate în sne Epesa din aet motiv seefeă l fapul că nspentu ese în act

33 Popozţi fost tdusă în două vne după cum veua fi a fost intepetat c vnd voe existenţiaă su find doun coputiv cu numee pedciv subnţees De pldă tege(19) taduce o, umn> este ceva tnspent". Alţi(Apostle Botin et, Ross) optează pentu pm vaanăAşa intepeteză psul şi Anc Vasiliu (op cit. p 39 sqq) şiaşa l intepetăm şi noi înţelegnd fapul că Asotel pleacă dea o evidenţă sensiiă ntun al telea sens fote inteesant,a înţees Alet popoziţi Dimu igitur quod id quod etlucidum et aliquid ă punem aşadar că eea ce estetranparent ete ceva anume Noua intepetae deşi destu de





NOT

un dinte multiplele ccepţii le finţei om dese fnţ deă şi fls ceea ce nu însemnă că estenţ pentu un octeste nepăt un ccident chi dacă această estenţ este contingentă

umina şi întuneicul apa ca două sti posile letanspenţei deşi numai lumin actuizează popuzistanspaenţ Editoii au optat pentu mi multe esiuni aleacestei faze în funcţie de şezea uno igule dup şidup sau doa după pentu pima aiantă adoptatde Rodie taduceea a fi fost Dar aolo unde e aă luminan otenţă ete şi ntuneriul" Ross opteză pentu a doua

fomul cae face c temenul tV€l să îl detemine pe6, cee ce ni se pae ma ogic findc întuneicul şi umnnu pot fi în ct smultn şi nici în otenţ simultn însătemenul de defint pent Aistotel este lumin în cest psa şeste fiesc să se acode eminentă Fptu că focul şi eteu a aea ce în comun nu însemnăsu nici o fomă afimaea unei natui gnee a eteului ceea ceAistotel negă în Desre er, II, 7 289a 1 3 Acestă opiette

comună a lo înseamn fptul c focul ş eteul pot duce tanspenţa în act. Temenul 1ppo desemneaz poenenţ unei sustnţedin ata şi apae în Desre simţire şi ele sensibile 3 44 2 îndescieea doctineo pesocatce ale cuoii feto pola eucip şi l Democit (f C Noic note l Desre mţire şiele sensible 1996 p 265) Totuşi Rodie (9 p 273274)emacă faptul c psaul pute f îndeptat şi conta daui

Timaios, 67c unde Plton foloseste celasi temen Ulteiotemenul a desemnat conceptu eoptocin al emnaţieiPentu Astote teoi pezenttă este inaccetai fndcădacă lumina izoî dn oiecte ea f aşa cum fote ine intuit Thoma din Aquino Senten de anima, II, 14 8) uncop fiindcă nu este nii o derenţă ntre a sune ă luminaete un co sau că este o emanaţie deluxus a unui co"Astfel teoia copusculaă a lumnii a depins în istoia ştiinţede un poiect metafizic difeit de aistotelsm Pe de ată patefaptul că această citic a teoiei copuscule a lui Democit aede fat în edee idee (născută în dlogul Timaios) suectului



3 2 NOTE

acti şi faptul că această citică a lui Democit este făcută dinpespectia unei teoii a suiectiităţii pasie sînt confimate deo intuiţie a ui Alet (ed. toick 1968 p 1 505 ) pentuel teoia copusculaă a lumnii lansată de Democit a aea

continuatol (fas din punct de edee istoic coect din punctul de edee al agumentaţiei amintite) în A icenna adică înunul din cei mai impotanţi susţinătoi ai suiectităţii actie. Ediţii mai vechi (de pildă Bekke) conţineau în acest pasatemenul TL în loc de LŢ ia la popuneea luiTostik (f Rodie 1900 p 276) edito mai ecenţi au înlocuittemenii Aşa cum agumentează Ross ( 96 p 243 ), ideea este

fomulată de Aistotel şi înDere imţ şi cele enibile,

6, 446a20 2 dar orice tim este divizibil aşa încît era un timînd raza de lumină eşi nu e vedea era urtată în aţiulintermediar (tad de C Noica şi Ş ionescu 1996, p 84)Pin umae este oa de momentul sosiii lumini momentcae poate fi cunoscut şi ealuat Ceea ce înăluie uniesul sau maginea lumii este celdefnt în sensul ce mai stict ca limită a uniesului deşi el se

poate defin şi în sens mai lag ca un compus al acestei limiteînţeleasă ca fomă şi eteul ca mateie a lui sau doa ca mateiea aceste fome (f Desre er, I 9 270 102 1 ) Incaaciaea nstă de a sesiza acest fenomen a putea fidatoată cede Themstius (ed einze 890 p 60) iteze salede desfăşuae cum eia şi Aeoes (ed. Cawfod 953 p 237 :roter veloitatem motus)

Aşa cum oseă Baotin (1 989 p 120) la Aistotel luminanu se popagă ci este o apaiţie nstantanee ia dacă popagaeaei a f eaă cede Aistotel am osea acest luc cu att maiuşo cu cî dstanţa de popagae a fi mai mae (f Dereenzaţie şi ele sensibile, 2 437 22 sau 2 438a 4 sau 6, 446a 25447a 1 sau Desre generare şi coruere, I 8 324 2 sqq)Faptul că Aistotel se înşală din punctul de edee al aloiifizice a luminii nu ae nici o impotanţă în înţelegeea piec

tului său de analiză a suiectiităţii eceptie impotant deeţinut este în acest contet faptul că edeea este eplicatăpin mai mulţi temeni (compusul cae ede ochiul ca ogan de



NOTE 3 3

sim tnspen c posiilitte solută şi oiectiă edeiilumin ce o ctulizeză culoe şi în fine oiectul iziil)Aceste elemente pot fi eentul nlogice lto eemente ecunoştei de pildă în czul intelectului unde ochul pute

coespunde imginiei i tnspen pute coespundeintelectului posiil pe cînd intelectul cti coespunde luminii Comentînd cpitolul despe edee Aeoes sesizezăceeşi nlogie posiilă intelectului cti (ed Cwfod 1 953p 234 de aceea el aeamănă lumna ntelectulu agent rculorle cu unversalle" ) Cf şi not 6244 n ediii mi echi (de pidă Bekke) întîlnim leciuneKpa (con) însă Ross ( 1 96 p. 244) popune Kpa confomunui lt gup de mnuscise Opiune ni se pe logică deeme ce copul uno specii de peşti p tnsmite lumină înîntuneic în eme ce în czul conuui este destul de dificil săgăsim eemplul iologic ce fi stt l z fimiei luiAistotel. Cf. nfra, II, 7 4 9a 23 .6 Afimi pticulă în czul ăzuui e loe unieslă

pent oice tip de senzie Fomule este o pimă esiunenegtiă necesităii pezenei unui intemedi enunt cucte îndui mi os Oiectul şezt pe ogn nu pote fieceptt fiindcă este necesă eisten unui gent ce să ctulizeze ognu ecepto i olul cestui gent îl e în czuledeii lumin ce ctulizeză tnspen şi fce edeeposiilă Afimti este făcută în contetul în ce Aistotel este si

cont idlui spiului intemedi d şi cont teoiei iduliîn genel (f Fzca, IV 69) Aici idul este espins fiindcă nu pute fect semeni unei ntui intemedie ognul desim ş cum oset Aeoes (ed Cwfod 1953 p. 242) Pentu eoi lui Democit H Diels Doxograh graec,Belin 879 p 5 3 722 citt de Ross (96 p 242) n pezen idului nu mi eist nimic ce să fectezeognul sensiil i tunci teoi istoteică nu mi fililă. Completînd tetul pe ce comenteză Alet midescopeă n gument în foe tezei lui Aistotel fptu căedee este o fecte ochiului ce nu pute i tnsmisă



4 NOTE

pn d ese susţinut ş de fpu că dcă ne edem în oglndăftul se doeză consstenţe spţului ce ese ăsun"pn tnspen ce eflecteză ntu une oglnz (ed.tock 968 p. 1 22 . 4 sqq ).

0 Afm ese llă pentu oice tp de cunoşee fiensl fie ntelecul ce ese elză pno suectteecepă nu pn un ctă (pentu sensul ş iso ceststnc f. not 336) us cestu pncpu l nteedlu pue f Plon Reublca, 507d08, undeedee este nlogcă cunoşte nelecule fndcă melepesupun esen unu nemed: lumn ş especi

fom nelglă Pesupoz nostă ese că Astoel pumut cesă eoe ptoncină şi genelzo lnelul uuo smulo Acesă emcă ne îngădue să eluăm nog de III, 5 430 6 dinte nelecu ct şlumnă ş să supmăm pos e ocăe lecu teologce ei deş cestă lecuă fos pccă în so medelă comenlo tetul lu Asoe (f not feenă l psulmn) Dcă nemedul ese gen tunc p două

consecnţe estenţ unu nemed este nm legtă denu psă suectulu cee ce însemnă că susnăoeoe (ltene) suecuu c o umă negelo cesu nemed (f de pdă cc eoe făcue dePlon Enneade, IV, 5) 2 pezen nemedu epune ndscue nu uolu pecepe Asoel popusese depuo l pecepe (f sura, 1 4 408 1015) compusu; pe

zen nemedului nu modfcă cesă eoe d dcă ome polemă oe nemedl fce pe su nu dn nucompusulu Dcă ne gîndm l smţul tcl omnpezen înlume nimlă pent ce ntemedil ese copu (f nfra II 423 3 sqq ) unc nemedl fce pe dn compus ; lfel dcă ccepăm fpul că nelecul posil ese nlogc ncdul ăzulu nspene Atunc ceste eoi dencomple dcă ccepăm fpul că ces compus ese îneles cezult ş nu c o pemsă solută ocăei pecep01 Alfel spus tnspenţ poslă dene culă cee ce nu sepeece ş în czul înuneculu ce este do o pţie umn.



NOTE

4 Cf. nfra, II 102 422 34 sqq4 Cf. nfra, II 9 42 9 qq.

3 5

44 Odinea pezentăii smuilo este una eahică ia nu unafizică f ura, nota 377.

4 Aşa cum comentează Themistius (ed einze 890 p 63)nu teuie să fcem o analogie înte exemplul de mai jos şifaptul că sunetul este în act şi în potenă fiindcă pimul exemplu(lîna şi uetele) nu este nciodată sunet în act sau potenă iacelălalt exempu (aama) este sunet în act au în potenă46 Cele tei elemente ale exemplului coespund eceptouluioiectulu emiăto ş intemediaului Pasaul ca şi altele dinacest capitol pe cae le om menion conine un tct dialog cuteoia platonciană a senzaei dn Tmaos 67 c 684 Tanslai este necesă fiindcă este impusă de pezenaintemedului altminte dcă m sez oiectul sonopopiu zis pe ueche nu am auz nimic tt şa cum se peteceş în cazul ăzului (f. ura II 7 49 3 sqq)4 Oiectele gole inteio pot f complet su paial închise iaultimul este cazul oiectelo conce (f Alet ed toick

968 p 124 . 75 80)4 Aeul şi p ca medi ce tansmit sunetu sînt anlogicetanspaene din cptolul anteo efeito l ăz Dn acestmoti ele nu sînt decisie pentu sunet ci snt do o poenăpe ce loe le duce în ct pentu tnsmite sunetul tot şcum lumina aduce în ct tanspentul4 Pepoziia P instaueză aici oul eulu ca intemediacu toate funcile lui nalogice celollte intemedie pezente

în cazul alto simtui4 1 Alinetul peznt se apoteză la cel nteio semen ccdentului l esenă întucît Aistotel pezintă polema ecouluica un ccident al sunetului aşa cum a emcat Aeoes (ed.Cwfod 953 p 25 ) Duă ce a exlcat în ce constă sunetulş cum e roduce înee ă arat fatul că exstă un anumeacdent al lu numt ecou aşa cum se etrece n casele nelote 4 Analogia dnte e şi d poine din faptul că Aistotel nuadmite exstena idului (f Fzca, IV 69) d îi ecunoşteaaici o funcie în apot cu auzul afimînd că această funcie esteîndeplinită, de fapt, de ae



3 6 NOT

4 Acestă continuitte ntulă este un dinte speciile decontinutte fomulte de Aistotel n etafizia, , 4 10 14 22şi epezintă luci flte n contct stfel nct fomeză ceunic d nd clităi deosete Pentu Rodie (900 p 293)

cestă continuitte siguă posiilitte uzului pn pezencelo două tipui de e intemede44 Cele două zone n ce se flă e ş cum comenteză Themistius (ed einze 890 p 64) constituie două tipui de intemedi dinte ce eul inteio se flă n lintul uechiipomenit de Aistotel mi os (f II 8 420 14) 4 Cf. sura, II 8 49 33 sqq

46

Cf sura, II 8 49 3 sqq41 Acest ce g" teui să fie n mod nom de domeniultctilului pentu c nogi istotelică să fe motită De fpteste o de un ionment cău ipseşte un dintepemise expunee făcnd luze un ps din Timaios, 67 n ce Plton pefigueză teoi stotelică Cf şi Desregenerarea animalelor, 7 786 23 787 254 Glsu pe n cest context c un cz ptcu de suet

(Thom dn Aquno Sentenia de anima, II 6 de quadamseie soni), i din cest moti nu em ici o clsfice limpede ieuitoelo după nielul ticulăi sunetuui ci ofizologe sunetului după cum pote f emis el de unele euitoe. Pent o dstiuie ieutoelo după cpcitte ticuăii f Politica, 2 1253 1 0 164 Toi cei tei temeni ce desciu cpcitte sonoă non

nmteo u dict poleme comenttoio şi tducătoilo Aş cum flăm de l Rodie (1900 p 30) temenul6c fost nees de implcus c (mod, n sensulde mod doi n figin etc ) de Ion Philopon c fO i€K este definit de Aistotel n Itoria animalelor, IV 9,535 303 stfel €K înseamnă articularea sunetului uajutorul limbii Desigu defini nu pote fi plictă czuluinonnimtelo pi ume şi folosie şi tducee temenului teuie să fie figutiă Rodie (ibidem) popune lim instment ticule sonoă" su chi ccent", citnd unps din extus Empicus Adversus mathematicos Tdu



NOT 3 7

ceea laină a comenaiului lui Aeoes (ed Cawfod 953p 262) conţine doma, i eoes (bdem) comenezăacest fap ca find asemănea uno sunee cu nie liee da nu cuscu semnifcne i Ale (ed oick 968 p 130 3)

foloseste locuto4 Rîul Ahelous (asăzi Aspopoamos) se asă în aea Ionicăia Rodie (900 p 303) menţionează intepeaea ui Philopon confom căi micaea apdă a anhiilo pate oliga,eentul apa să ansmiă un sune et ( 936, p 6) noeazădescopeiea uno pisci de mae în Aspopoamos cae aputea eifica oseţia iologică a lui Aisoel menţionaă in Itoria anmalelor, IV 9 35 44 1 Epesi € din aces psa i cea de mai jos (420 22)eaminese disnci li Aisoel dinte tăi si a tăi ine ţv i €

ţv feenă în Poltca (de pildă pine cele mai

impoane ocuenţe f 2 252 30) Ea desemnează difeenţa dine supaieţuie i pcicaea ituţii i a feiciii (efeito, de pidă la iţ în mediul al sau un în Poltca), pecînd aici ea se efeă la fapul că asenţa ocii nu supimă iaţa

da mplinea ei este dă de pezenţa ocii a finele auluiDere uet (f nfra, II 3 435 202 ) epesi eapae caantonimă supieţuiii (enunţă c eisenţă" Vl 4 Cf Desre resraţie 8 474 25 su 6 478 284 Dei în e aem emenul <pu, Tendelenug (audRodie 900 p 304) pecizează fpul că denumiea celo douăogane ea comună la Aisotel (f. Itora anmalelor, IV 9,535a 32) ia medicul Galianus fi fos pimul cae lea distins

44 Cf sura, II 8 420 3 144 Pezenţa imaginaţiei ese necesă fiindcă aa cum a oseRodie ( 900 p 306) nu puem oi făă a ne imagin deoaece imginaţia constiuie o semnificţie i emenul cae denoăsemnificaţ apae dea în îndul umăo. Aceei intepeae laThemisius (ed einze 1 890 p 67 € <cvcc cvlKî la Aeoes (ed Cawfod 953 p. 268 vox est onusqu ft cum ymaginatione et voluntate) Alet pecizeză fapulcă pezenţa imaginaţiei aici nu ese deloc pecă findcă eagnează pezenţ concepului fomt în intelec dcă eistăocea aiculă fiindcă aiculaea coesunde udecăţii (f. ed.



3 8 NOTE

toick, 968 p 3 . sqq ). Thoma din Aquino (entencde anma, I, 8 2) aduce o pecizae piind sun semnificant ce poate fi conenţional sau natual: onu qudamgnfcans ve naturalter ve ad lactum46 Cf Dere ărţle anmalelor, III, 6 669a 2 şi Depre reraţe 9 474 2 sau 0, 476a 6.4 Pent o expunee paalelă a teoiei miosului f Dereenzaţe ş ele enble 5 442 27 445 24 Tmenul folosit de Aitotel nu implică neapăat caliataîn acest pasaj ci înteaea a un sens mai geneal (d pildăBaotin 989 p 65 taduce cu nature ia ett, 36 p 6

cu character), ia Aeoes înţelege că a fi oa d oiectulcae emite un mios (ed Cawfod 953 p. 270: qua nondeclaratur de odore cuu st )4 Pent sensul aceste acuităţi f Rodie 900 p 307: stoa desp fineţea cu cae pecepem miosui slae (d emece sensiil ele pea intense distug oganele d simţ) ; f. şiDere generarea anmalelor, , 2 78 a .4 De pildă insectele Taducea temenului compu

pCC din acest pasaj dică anumit poleme, deoacsufixul său (dectiul ) eapa mai jos la 42 25unde temenul în căi compoziţie intă înseamnă cu caeadură rgdă tare, fiind antoim expesiei cu carnea moale(CCKCpKO) de la 42a 26 Totuşi, în acest pasaj, temenulnu desemnează acelaşi lucu, fiind doa foae apopat ca n.Dicţional Bailly ofeă pent acest temen snsul unei oli a

ochiului a căi supafaţă nu se poate umezi, şi indică deptocuenţă to Aistotel Itor anmalelor II, 3. Ocunţatemenului în Itora anmalelor este fecntă, ia Index artotelcu al lu mann Bonitz ofeă o listă de asmena exemple,pecizînd atonmia temenului cu p (cu ochumez) Aşda nu poate fi o de ochi nerţ (NI Bau1996, p 5 ) şi nici de yeux dure (Baotin 989 p 65) saude hard eye (ett 936, p. 9 Ross, 6, p. 22 auApostle 98 p. 3) chia dacă acesa est snul de ază aldectiulu gecesc Cf şi Dere ărţle anmalelor II, 3 65719 sqq Dere mţ ş cele enble, 5 444 26 . De fapt cedem



NOTE 3 9

că sensul de ochi uscat" intă mul mai ne dect alte opţiunide taducee n logica tetului findcă Aistotel distinge n cestcapitol nte gade de acuitate diese ale simţuilo la dieseanimale indicnd dept un gad supeio de senzaţie posi

lttea oganului de simţ de a discene oiectul sensil făă a finsoţit de un afect de pildă omul nu poate esimţi un mios făăplăcee su duee da poate edea o culoae făă a fi afectat deplăcee sau de duee findcă pezenţa pleoapelo şi a umidităţiiochiului i ngăduie să şi contoleze ounta edeea. Pent oposilă anlogie nte funcţi pleoapeo pent edee şialoae negţiei n inteligenţă f. notele 443 şi mai ales 4364 Cf infra, II 1 pentu polem pipăitului Acuittea lui laom se datoeză căni moi" ce asiguă un medu popicetnsmiteii senzatie tactile.4 Temenul folosit n acest contet ae aloaeagenelă de inteligenţă capacitate inelectuală", i nu sensulspecial de facultate de cunoştee pactcă pe cae l ae celşitemen n Etica nicomahică, VI 4 La pima edee oseţia pae un deteminism neoişnuit

pent Aistotel da de fapt cnea este socotită de Astotelintemediaul pipăitului ia un intemedia pemisi asiguă omai ună tnsmitee a senzţiei; pe de ltă pte un eţuitocu o ună funcţe tactiă este şi unul dotat cu o ună nelgenţă.Themistus (ed einze 890 p 68) a comentat acest ps ndiecţia unui deteminism copoal considend că o canemoale este un amestec mai adeat inteligenţei" usa deinspiaţie a lui este poail matelismul stoic al lui Alean

du din Afodisia (Dere intelect, 7, n DUI 2000 p. 45) . Dalegătua dine afimaţa pezentă şi acuitatea simului tactilafimtă cu cte ndui ma sus a fos sesiztă de Aeoes(ed Cawfod 953 p. 273 ) molis carni id et boni tactu"ca şi de Thoma dn Aquino (Sentenc de anima, II, 9 5) ialegătua dinte simţul tactil şi inteligenţă a fost nţeeasă deRodie ( 900 p. 309) astfel fineţea ppăitului poate da măsuainteligenţei fiindcă sesizaea tactilă pesupune o pemanentădecizie a calităti oiectului atins44 Tetul nu a n acest pasa o odine foate minuţioasă alineatul anteio dedicat de fapt compaaţiei acuităţi dieselo



32 NOTE

simţui a început cu enunţul aceleiaşi oseaţi cae face oiectul alineatului pezent4 Cf upra, 421a 6 sqq46 Cf ş infra, II, 0 422a 20 sqq Ca egulă geneală simţul se

efeă la un oiect popiu şi la priaţia lui cee ce a puteacoespunde înto oaecae măsuă unuia dinte sensuile fiiţeiaistotelce fiinţa ca adeă şi fals. Totuşi simţuile au acces doala adeă (f. infra, III, 3 42 81) ceea ce face ca negaţia săfie oiectul popu al intelectului Din acest moti putemînţelege afimaţia lu Aistote ca pe o praeparatio inteectu încae simţuile au o apotae pecaă şi chia pogesiă lanegaţie de pildă pezenţa pleoapelo (f infra, 42 2932) laochi siguă accesul deopotiă la culoae şi l piaţia culoii asmţului ăzuui supeio iehic altor simţui4 Cf Rodie 900 p 3 1 n cu sens de &La.4 Aeul sau apa date dept intemediae pentu mios slujescdept intemedia şi pentu sunet (f II, 8) da nu neapăat lafel Aşa cum tanspaenţa este pentu lumină o mateie cae seactualizează ca izilitate tot aşa aeul sau apa snt pent şoc

o mateie cae se actualizează ca sonotate şi tot ele sînt omateie pentu ăspîndiea miosului în cae ele se actualizeazăca temen mediu al acestui tip de senzaţie. Dificultatea în acestcaz este necaitatea fomei olfactie cae actualizează intemediaul în potenţă aşa cum ea lumina pentu ăz. Aceastăneclaitate nu înseamnă totuşi că ea nu exstă ci Astotepopune dacă intepetaea noastă este cu adeăat alidă inpiraţia dept formă a aeulu cae actulizează miosul (f nota

umătoae) n schim comentatoi medieali Aeoes Aletşi Thoma din Aquino au sesizat foate ine acest fapt eacţionînd în textee lo la o posiilă teoe cousculaă a caităţi olfactie cae a fi infimat teoia aistotelică geneaă a senzaţie în caeun termen mediu în potenţă teuie actualizat de o fomă exterioă pentu ca eceptoul sensiil s aiă acces a oiectul său4 Necesitatea inspiaţiei pentu ealizaea miosiii nu estedoa o eiden fizică ci ea intă cedem înto logică posiilăa fncţonării sensiiităţii cae petinde de fiecae dată patelemente suiectul ecepto oiectu eceptt foma ntemediauui şi mateia lui n cazul ultimelo dou elemente la ăz



NOTE

ee sîn anspaenţa i umina a auz ee sînt aerul (su aa şaţa a mios ee sînt aeu (sau apa) insira a gut elesîn apa i poai hăniea (deşi Aistote nu dă o ămurircaă în aces sens ) a l pipăit ee sînt cane ş aa înăş

44 Popoziţia enunţă o eguă uniesă a sensiiăii copondentă neo unui intemedia (f upra, II 7 4 1 a 1 1 şi 1 44 mposiitatea acestui ucu eese i din faptu că Aisoteconsideă f. nfra, I 1 424a 22 sqq sau Depre im şi celeenble 444 13 sqq.) că nu mai exisă un a sm în afaacelo cnci Cum oseă Baotin 18 p 120 oiectele desică simile (f. upra 4 41a 22). Tot aa putem adăuga oietelede studiu snt citeul diesificăii taelei aistotelice a stiinteo44 Pentu o posiă asociee înte egimul pleoapelo în ăz şegimu negaţe n cazu nelectului f. nota 436444 Pentu polema saoi i a gustului f capitolu umător.44 Caacteu uscat al miosului în potenă este explical inoul espiaţei ce nu poate aea loc în mediu umed dacăfuncţa espiaţei pent mos s anaogică funciei umini faă

de ăz atunc espaţia i mediul ei sînt decisie penu mos446 Am tadus expesa 6 6v pin oiect pipăii" nelăsînddeopae nuanţa potenţială a temenului Gustu este o omă depipăi datoită faptului că el pesupune un conact dar se deoseeşte de pipăit pin faptul că gustul pesupune un intemediarn umdiae pe cînd pipăiul ae ca intemedia cane C şiDepre părle animalelor, I 17 660a 17 omu ae lima ceama moale deci foae adapată gustului gutul ete un fel de

ppăt" Pn faptu că ese un fel de" nu euie nţeeasă decto nudie da nu o suodonare logcă fiindcă atunci a ezultacă nu exisă decît patu simţui aa cum a oseat oae justAlet (ed. Stoick 168 p 13 8 13 1 8) 44 Noua stuaţie pezentată de Aistotel nu infirmă egulageneaă a pezenţei intemediaului ci ea ată doa faptu cnu mai este oa de un intemedia plasat în mediul exten acopului. Ross ( 1 61 p 27) comentează astfel întegul capitol

În Despe smţ i cee sensiie Aritotel dicută două viziunreferitoare mul gutului nemenionate ai vziunea luEmpedoce că apa conine în ea divere arome deşi ele nu înt



322 NOTE

perceptibile datorit fineţii lor şi viziunea conform creia apaete ea nşi un fel de ametec al arome lor fr de care toatearomele ar fi eparate iziunea pe care el o uţine ete identicăcu a treia viziune menţionat n Despe simţ şi cele sensile c

apa n ine nu conţine derenţe eizabile prin gut şi cderenţele gutului nt generate de un factor cum ete materiafierbinte au oarele (44 a 9)"44 n lima omân nu exist o teminologie pecis a gustuluideoaece temenul de gust" denumeşte aît facultatea (necalificat) pin cae ealizm actul gustii cît şi tipul calificat desenzaţie cae îi eine de pild amau acidul etc pe cae le

numim în mod cuent to gustui Totuşi fiindc Astotel aeo teminologie pecis în acest sens ( penu pimul cazXU pentu al doilea) am decis aducem pimul termenpin gust" iar pe al doiea pin saoae" d şi upra, I 344 0 ş not afeent penu pim ocuenţ în tatat acuplului de temeni)44 Dac umiditatea este ca o matee penu ealizaea gustuluiatunci ea este analogic tanspaenţei din cazu edeii pin

ume saoaea unui oiect gustail afecteaz umditatea şisimuan oganul senzii nume lima.4 iteal a ceva potabi, i aceas nuanţ de posiitateleag exemu lat de fimţa de mi jos (II 0 422a 3 32) unde potailul şi piaţia lui popie sînt pincipiulgustului4 Teoia confom creia oiectul sensiil eman calitatea

sensiil a fost pezenat contaagumentat ş edus la oteoie copuscula a senzaţiei mai sus (f upra , 4 8 ).4 Aşa cum am zut ma sus (f nota 44) afimaţia nu teuielua în sens asolut ci este oa de asenţa unu intemediaexte în sensul în cae el este inten şi teuie identificat cumediu umed Themistius (ed. einze 890 p. 0): nu etenecear unul n afara coului4 n capitolul anterio (f nota 436) am emacat accesul unoa

dinte oganele de smţ la o fom sensil a negaţie şi la opolematizae a fiinţei ca ade şi fals la nielu senzaţieiFolosiea eului xpv în acest context eia aceeşi idee



NOTE

confom căeia piaţia unei senzaţi ţine ca gen de aceeai senzaţe a în funcţia senzaţiei espectie intă şi disceneea acestei piaţii44 na dinte difeentele fundamentale dinte simtui si inteect

este cea confom căeia inteligiilele pea intene n distrugsimţul da sensiilele pea intense pot dstuge facultatea senzaţei datoită supotlui mateial angajat (f. infra, I, 4 429a 3 429 2) in acest moti iniziilul poenit din intensitatealumini ae altă specie decît cel poenit din piaţia ei.4 Pentu sensiilele pea intense f. nota anteioaă46 Pentu sensul distincţiei înte iziilul asolut şi cel elatif. etazica, , 22 022 22 023a 2 de pildă despe uzspunem că este impoibil să fe oiectul ăzului fiindcă face patedin alt gen pe cînd despe o culoae aflată în întuneic spunemdoa că ea coespunde unei piaţii de iziilitate. a pentuRodie ( 900 p 320) înteg pasajul pezintă de fapt ptu tipuride inziiltate . cel asolut 2. întunecul ca o piaţie aiziilulu 3. ceea ce este geu de ăzut 4 iziilul în exces4 Themistius (ed enze 890 p. 7 ) înţelege sensul textului

mai lag Principiu uturilor ete aşadar umedul căi eldevine maerie a avorilor indcă şi materia era un principiuiar şi potabilul face parte dintre cele care pot fi gutate " Comentaiul explică faptul că pincipiul este luat aic în sens de ecepitate a ntemedaului analogic funcţiei mateiei.4 n opina lui Ross ( 96 p 28 ) expesia ru a fio glosă admisă în text făă ca acest aspect să schime touşisensul pasajului.

4 Popoziţia doedeşte faptul că umiditatea este o specie paticulaă de intemedia analogic tanspaenţei de pildă caeîntotdeauna teue consideată în sine în potenţă46 Caactel pma al umidităţii (adică în otenţă fţă deealizaea actului de a gusta) eflectă analogia dinte funcţiatanspaenei în cazul ăzului aeului pentu auz şi mios i aumedulu în cazul gustulu46 Cf şi Depre imţ şi cele enibile 4 442a 2 sqq46 Capitolul ae o mpotanţă decsiă pentu înteaga teoie asensiilităţ la Aistoel fiindcă el discută polema uniocităţiipipăitului şi a natuii intemedae specifice ei după ce un capitol



324 NOE

anteio (f upra, I, 3 4a 23 ) anunţase deja că pipăitul estefoma cea mai simplă şi omnipezentă sensiilităţ Faza cucae ncepe capitolul fost înţeleasă în două felui Ross ( 961 p 29) înţelege faptul că acelaşi aţionament sa aplica

pipăituui ca şi oiectelor sale. Afimaţia ste coectă fiindcăAistotel afimă o unitate înte oiectele ş oganele de simţ(f infra, I, 2 42a 2) da sensul fazei pezente ni se pae afi altul Atotel afimnd de fapt o analogie de poceduă întestailiea elementelo celolalte simţui şi a pipăitului a felînţelege şi Alet (ed Stoick 968 p 4 2930): eademratio est quae dicta et de alii enibu nţeleînd astfel putemintui şi poenienţa celo două dificultăţi enunţate mai sus

tocmi din analogia cu celelalte simţui fiindcă ceelalte eauuni oce şi intemediaul lor ea simplu de stailit.463 Necesittea aceasta poate fi îneleasă în două felui pe de oparte putem aplica pincipiul diesificăii ognelo de simţdupă oiectele lo da tunci implicaţia deşi coectă ae sensiners (plualittea oiectelo impică plualitatea simţului) pede altă pate putem eaminti înudiea cu gustul (f upra, ,

0 422a 3) a atunci atît mplicaţia cît şi sensul ei snt coecte.464 Nu este dificil de nteles ce tesutui ae în edee Aistotel încazul animaelo făă ane (e pildă insectele) da mai inteesnt ete fptul că Aeroes oseă că Aistotel atiuiecănii sau înlocuitoilo ei funcţia intemedauui deoaece elnu cunoaste distiutia sistemului neos asa cum oseăfoate in A eoes (d Cawfod 93 p 28)46 Polema lui Aistotel poine din analogia cu funcţionaea

celolalte simţui anunţată la începutul capitolului în fiecaecaz teuie să existe un ogan ecepto un intemedia (cae aeo fomă şi mateie) şi oiectul sensiil n cazul pipăituluiaceste lucui nu sînt eidente. Dacă oiectul atins estedeteminai uşo nu mai este limpede cine este intemediul.Daă este canea atunc a teui să admitem ctea consecinţeale noii situatii deoece a fi oa de un intemedia ntendeoseit de eelalte cae eau extene Aceasta si este solutiaadopttă în finl da ea continuă să idice numeose poleeAş cum eatează Aeoes despe Alexandu şi Themistius(f ed Cawford 93 p 299) şi Alet despe Alexand



NOTE

Themistius şi Aicenna (ed toick 1968, p 143 2-)aceşti tei autoi a fi susţinut că presupusul intemedia ar fi defapt un instument cu care compusul iu atinge (organumtangendi) Aeoes şi Alet umînd intenţia lui Aistotel

consideă canea intemediaul e Da dacă ea estentemediul cine este oganul ecepto pomenit Deşitemenul nu apae ca decît la Themistius (ed einze 1 890p 72 € prvv O K €LW), este impede căAristotel a aea în edee un ogan Rodie ( 900 p 325 ) cedeă este oa despe inimă azînduse pe un psaj din Despresimţire şi cele enibile, 2 438 30 439a 2 Pipăitul nsă ţinede pămînt Gutul este un fel de pipăit Din această cau ediulorganului de imţ al gustului şi al pipăitului este în einătateainimii (1p Kp8) Prin umare firmaţi nu estedecisiă şi nu este oa chiar despe inimă ca ogn apipăitului Ross ( 196 , p. 259) indică şi el cea lngă inima , şinici Themistius nici Aeoes nici Alet nu indică eunogn popiuzis. Piml cae legă explicaţia proemei dinDespre uflet de amintitul pasaj din Despre imţ şi cele ensibile

pae că a fost Thoma (Sentencia de anima 22, 2): primumorganum enus tactu est aliquid intrinsecum irca cor utdiitur in lbro de sensu et senato" Prin umae amigitateapesită şi nici nu este atît de sigu că Aristote ut în intenţieindicea unui ogn al piăitului Proil pentru a puteaapoxima sensul polemei m pute reua datele dificutăţiiteoriei căniiintemediar Ştim deja (f supra, 4 40 sqq)faptul că autou oricăui ct al fiinţei ii este compusul. Dar in

comus nu fc parte nici tansparenţa nii aeul etc Da caneface parte Pin umare carnea ae o poziţie dulă ete şisuiect şi intemedia Atnci interine o nouă înteae dcăîn edee aem ochiu mteria intermediuui (trnsaenţ)foma intemedialui (lumina) şi oiectul cooat atuni şi încazul pipăituui a teui să spunem că există un ognnepecizat că există o mateie a intemediaului cae fipipăitl şi o fomă a acestui intemedia cae nu mai putea fialtu decît sufetul însuşi cae este fomă a cănii (cane esteluată aici cu sens de cop eliminînd păţile ce nu tansmit pipăitul cum sînt păţle osoase sau conoase) Dacă cest lucu este



326 NOTE

deărat nci deine inteligiil şi motil pent are toateietăţie el puţin pipăit : deoaece foma lui putea fi eentualtocmi suflul Pe de altă pate inima este fie ogan al pipăituluifie ogn a intezei sensiile Cf şi nota 72 da şi GER loyd

Metode şi pbleme n ştiinţa Greei Antice Ed Tehncă Bucureşti 995 (Camidge 99 1 pent pima ediţie) p 253 sqq466 Pentru o listă completă (şapte peechi de contai) f Depregenerare şi corupere 2 329 8 sqq46 Deşi textul nu este foate limpede în acest pasaj se poateînţelege sţia adoptată pipăitul nu este unioc c pluvocdeoece contaiile la care el se efeă sînt diese. Aletcifică fote ca această diesitate de genui (ed Stroick

196 p 142 4857) Faptul căpipăitul nu ete ntre enibileun singur gen rezultă din faptul că dacă le coniderăm pe aceta n inţa lor aşa cum le conideră fizicnul atuni caldul şireele şi umedul şi uscatul e află n categoria calităţii r uşorulşi greul care snt cauzate de rar şi de den ţin de ubtanţiindcă ele nu adaugă ubstanţei det o anumită ituare anumen părţile materiei Am arătat aşadar n mod demntrativ căsimţul pipăitului conţine mai multe facultăţi tactile 46 Suiectu (sa genu su natura cum pecizează Themistius ed einze 890 p 72) implică indiidul compus şi îl oligă la unntct nemediat de nimic atcea deît de popia cane ceea cenemnă că el se constituie ca senzatie simultan intenă si extenă ieţitoului De aceea deşi Aristtel n ma peczeză acestuiect nu mai ae un nume fiind sps echocităţii46 Themistius (ed. einze 890 p. 73) aseamănă această situaţecu egendaa tunică a lui eacle (€p v

X Hp€) ceea ce ne aată faptl că Themstius nţelege fncţa pielii şi ca pe un posiil agent al senzaţiei tactileFptl demnstează amiguitatea cănii şi a pieli în cae sîntreunite ntn intemedia inten oiectul pipăii intemedia şi oganul ecepto chiar dacă în sensui diese4 Refeinţa are în edee fiecae dinte capitolele anteoaecre a ocpat de fiecae smţ n pate faţă de cae pezentulcpitol face o figuă apate datorită caacteului pluoc alsimţli inoct ş i atii speciale a intemediaului inten4 Pămîntul ca intemedia inten ae aici un statut special deşcel mi osc dinte toate elementele el ae popetatea de a



NOT 37

intemedia dacă este un intemedia inten ntucît ită încompoziţia cănii Astfel el ae o popietate analogic tanspaenţei" ceea ce face ca toate eementele să aiă mai mut saumai puţin echioc popietatea tanpaenţei (f supra, I, 7)

4 Copu" este aici un temen mai geneal decît canea dacae o desemnează întuct oasee şi părţile conoase ae animalului au mai puin pate de sim tactil neaînd pate de sistemneos Cf şi Despre enzaie şi cele enibile, 2 439a 2 Despreomn şi veghe 2 4a 2224 Depre pările animalelor I 066a 273 si 66 33643 Cf supr, , 0 422a 3 şi nota afeentă44 Pin umae copul (carnea) poate fi intemedia doa dacăeste mediu nten ceea nu epezintă un ostacol al teoieiaistotelice ci tocmai condiţia ei de posiiitate deoaece caacteu dens al pămîntuui poate juc olu de intemedia doadacă în el însuşi se afă şi eceptoul ceea ce se petece în cazulcolui actuaizat de sufet4 In opinia lui Rodie ( 1 900 p 32 ) nu este oa de o poziieteoetică identificailă ci de opinia comună ca şi mai sus

402a 446 Cf upra, II 2 423a 34 Pent Aeoes (ed Cawfd 193 p 07) imltaneitatea nu este neapăat temraă cît mai ae una cauzală Eadecuge din faptul că senzaia nu stăate intemediul aşacum spunem despe un sunet de pildă ci este simutan pestetot datoită dulei situăi a intemediaului tacti în ou deintemedia şi în olu de ecepto

4 Aceasta nu înseamnă că el a fi unul deteminat sau că el a fitocmai inima aşa cum cede Rodie (f upra, nota 46)4 Cf şi upra, nota 464 Cf Depre generare şi corupere, , cap 234 Afmaţia eia un pincipiu dezotat mai sus şi egat demodelul cunoaşteii pasie f upra, II 46 33 sqq4 Simţu poate fi o medietate în măsua în cae oganu de simae o caltate specific deteminată ceea ce nu se a putea spuneîn cazul intelectuui asolut nedeteminat ai cu seamă încazul pipătului deoaece canea ae întotdeauna o calitateapecieea elementelo tactile a ţine cont de calităţie cănii



328 NOTE

drpt o mditt ntodc toii măs n doctinsnsiilită pot fi vătă c n smn d slăicin smţior cr n pot tng pitt ctivtăţii intlctl D totn sti mdităţi dmonstă (f infra I, 2, 425

26 sqq i ot fntă) fptl că istă o gătă continăînt sn i pcpţi i d sin lită d smţl comn4 Cf upr, , 0, 422 20 sqq44 Fomr dfiniţii pops st fot smănăto cfomlr dfinitii sfltli d mi ss, f , 1, 412 4pt că dci

loc în sns gnl" născt mi mlt

comntri d ildă, Alnd din Afodisi (De anima, 60, 3,

apudRodi 1900, p 331) fimă fpt că nivslitt

dscţii st impsă d simpll fpt l ncsităţi ni oictnivrs discii totic Avos (d Cwfod, 1953,p 37) prn o tă intpt, confom căi nivslitt dfnii d ici s-r opn nlilo pticl lfci si în prt din Depre imţ şi cele enibile (l n mntt nli din cpitoll pcdnt, d st vidntnt n fpt că difrnţl dint pntăil din Depre

suet c din Despre simţ şi cele senibile sînt nt dosit,dor prml trtt măt intg fncţionlităţiismţrir în dfii sfltl, p cînd clăt tttrărst o nă simtilo în sn Dfi smţl plă pincpi nlogi dint smi şiintct ftă dj (f upra, I, 5 417 18 sqq .) ot ş cmmtrtt pciio intlgiil st cpttă d intlctl

sil s cţn cli gnt, tot imtilitt spciilosnsil s rcpttă d ognl d simţ s cţn intmd tn în cl văl, li şi l miosli i sci octli tcti s cli popi gstli spintrdii intn. Polm l Aistotl, tît în clprcii tctl cît i în cl cli snsil străspsl înt cm trc infomţi snsilă d loict l nosctor? Răspnsl st pin fom imtilă

cr tc d ft dintr-o mti în lt, dică d l mticti c ogni d simţ Din cst motiv, tnsf s f fră tr Mi mlt, dcă dmitm în pln-



NOTE 39

gi id li hom din Aqno (Sentencia de anima, , 24, 2),pentru că <enzaţia> are loc fără materie forma ete receptatăconfo modului receptorului secundum modum repienti46 Litrl: ea ete de acet fel : dică, siml st cptiv,

citt d n v nici o clitt, tocmi pnt ptcpt cltăil snsiil l oictli snsii oti, istăi ci d cpi, cm st cl l pipăitli, pntt lfin cpiolli pcdnt, c c intmdia cptivcn c din clităi snsii, i din cst motiv, citil id cptivitt st mditt p cr o stilt într divsl cs snsiil.4 Rin d fi n st o noă fomă, d vm c simlst o cptivitt, ci printă cpcitt însăi d cptr simtli.4 E ' st pim în sns n cr l st pl copol lsnii, d pildă ochil, c cptă clo, di n lvd, ci comps Cf i upra, I, 1, 422 22-23, nd cstsim pim cospnd ni ogn intn4 E sînt idntic, căci jng să s idntific înto sni nică,

în c spci snsiilă oll fomi, i intmdil iorgnl d sim oll mtii L fl, intlct s idntifică cintigii n ct infra III 5, 30 20-21) hom dinAqino (Sentencia de anima, II, 24, 5) dgă: Organulimţului de pildă ochiul este identic cu potenţa însă# dar aesenţă este altceva deoarece potenţa e deoebeşte ca raţiune deco4 rnsmit spcii snsiil n st, tot, complt

indpndntă d mti, fiindcă st cpttă nt-n ogncopo, sp dosi d intlct D c, snsiill pintns pot distg sim, c c pintă o difnămjoă snsiilităii fă d intlct upra, not 362)4 Cf upra, I, 4 41 6 9 - 3 : pnt fcltt vgttivăi d podc4 Ptic i n ici vo ogică ni conjncii, cist o plici tmnli pcdnt, dică s fă l n t

pincipi posiil c să spinscă sn intmdili43 Fptl că fct oc c tot c mti s motivlpntr c pntl n snsiiitt, fiindcă l n plică



33 N

dfnţ smţl d l încptl st ptol ot l n dmnt d smţ tctl st fpt st posl tocmdtotă ptcltăţ cst smţ în c cltăţl tmc lcopl cpto o mpotnţă dcsvă (f upra II, ,

424 3 sqq)44 Ross (96 p 266) st d pă că snsl ps stnl polptc, n snsl în c l st dfnt d mătol înd l înd 0- flăm că vd ntl smosl n cţonă sp coplo dc smţl nţt în cst psj f do cst t în îndl 3 4flăm c ă gstl ppătl cţonză sp copo c c

motvă cs conc4 În c pntt gnt st ntmd Concmtă ţntă doc crfcă stţ cl m lvtsmţ nm vă în c lmn ntmdă cţonăsp do mt dcă sp tnspnţ ochlpodcînd vd D c concl tă l înţlgoll ntlctl ctv c st smn lmn pntvd (f infra III 5 4306)

46 Atît l Avos cît Alt pml do cpto lcăţ III- fgă fn căţ II- închnd d fpttt snstăţ L comntto grc c l hom dnAqno c cră p tc Gllm dn Mok dn m gcă cst cptol fgă c în ţmodn Rod ( 900 p 34 ) tt l cstă stţîmpnă c comntl l Smplcs c motvă dtl

c cst cptol l căţ III- întcît pml doă cptolvosc dsp snt snsă nnţă to ntlctl Dfpt ndfnt d pls o foogc sînt cptol d tcc slnă contntt dnt snsltt s ntlct4 ntgl cptol sctă polm sfcţ nmălmţlo ctă o plcţ plltăţ lo D plstă lfn cptol în mod vdnt ltm polmă st gnpom l cl dntî Pnt p pomă Astotl con

stt doă gmnt ( năl lmnto ntmd lt în do p f infra not 509 cl l fncţonăsnslo comn) r dp ctrl dvn lor m împăţt



NOTE 33

ş no exu în aineae. n capoul urmăor (f II, 2 426b 9s ) problema ese reluaă iar Arsoel afră comuniaea deesenă dinre simuri si simul comun.4 oivul pen care Arsoel doreşe să clarifce suficiena

numărulu simurlor ese văzu de Ross (1961 p 261) nroposbilă polemică cu Democri, a căi opine despre nmărulsimţurilor ese aesaă de Sobaeus, E. 1, 51 Demoit apu c eit mai multe imţuri decît obiecte eibile petru cu a tabilit o aalogie ître ele i obiectele eibile" Chiardacă nu l-ar fi avu n vedere pe Democri Arisoel pea să fiavu aici inenţia une sche anropologice, a cărei consecnţă sfe deermnarea n eoria sensibiliăii a numrulu simror:pen Arsol funciile vieiorlui sn adapae la lmesublunară iar cel ma complex dinre ele acalzează oaeelemenele posible al acesei lmi prin sensibiiae (nrucineecul aparine deja alui nivel onologic) De aceea raaulde faă ncepe cu afirmarea cunoaşerii nregului adevăr" princunoaşerea sufleli (f upra 1 402a 5-6) Prin urmaresuarea n lume a veuiolu rebuie să fe medul dn care

rebe să provină argmenul sficienei numărului simurior.4 raducerea ermenului a prin afecări" are n vderesublnierea caiăilor lui obieive, ndiferene faă d subiculrecepiv nruc recepiviaea snzorială şi nermediarul (aiciinern) prefac acese caliăţi n speci sensible500 Daivl a< are un sens insenal şi smulan unulcauzal, fiindcă şim deja (f upra II 7 419 19-20) căinermedial are o valoare agenă n acul senzaţei Din aces

moiv, am ş radus pe v cu devn" iar nu cu sn".501 La pria vedere scura logică a exli nu ese foarelimpede Eviden exmplul pipăiului ar rebui să fie valabilpenru orice sim, deşi exemplul nu ese echivalen relăriiorică si d vreme ce doar pipăiul ese omniprezen laoae animalele (aşa cm ria ş Alber ed Sroick 963 p 151r. 28-30). Raionamenl ar pea arăa asfel 1 Orice faculaeprface caliăile sensibile n speci sensibile pen noi 2 Oricefaculae ş poae epuiza domenil (presupoziie nedemonsraă) 3 aculaea produce organl de sim (pespoziieaciă) 4 aculaea ş obiecl sensibil depind unu de celăal





NOT 333

n prml n argmen care araă dependenţa nmărlsmţrlor de nmărl nermediarilor, iar n al dolea re găsindn argmen care araă sficienţa nmărli simţrilor plecndde la nmăl maxim posibil al elemenelor din lmea sbl

nară Asfel priml ainea ar pea avea rmăorii pai logic 1 absenţa senzaţiei implcă ipsa organli 2 orce senzaţie areloc prin inermediar inern sa exrn (poeză aciă); 3 nsingr inermediar ese comn mai mlor smri 4 mai mlţiinermedari po aparţine ni singr simţ; 5 (din 1 şi 2 rezlăcă) nmăl simţrilor depnde de nmă inermediarilor; 6(din 3 4 şi 5 rezlă că) nmăl simţrilor n ese oş,idenic nmăli inermedarilor, dar poae rezla din combnările lor Alber (ed Sroick 963 p 1 52 r 84- 85) explică asfel iaţia focli nc arde organele sensibile el ese absen, darnrc prodce căldră el es prezen Penr raporl dinre ppăi i pămn, f upra II 11 422b 14 n lmea sblnară po exisa n mod rigros doar cele pa

elemene ceea ce Arsoel ssţin n Depre cer I 23 n measblnară sn posible doar micări de ascensne ş coborreprecm şi derivaele lor iar aces mişcări sn corespondenecelor par elemene Prin rmare elemenele depind de mişcare senzaţiile depin de elemene, deci senzaţiile depind demiscare De nde rezlă că scra sflel senziv esecoscina siării omli n lma sblnară s limiareaoml ea la nivell senzaiei

Exclderea eeli dn lia elemenelor desina roll deinermeda al senzaţiei confirmă încă o daă conscţia eoriesenzaţei pe prespoziţia că vieţio ese consi n fnţede lmea sblnară şi pen lmea sblnară l Penr sensibilee comne, f upra II 5 417a 1020 dar şiDepre imţ şi cele enibile 437a 9, 442b 4 10 Depre memorie450a 9 12, 451 a 1 7 452b 7 13 Pasajl a ridica o problemă inerpreţilor li moderni Asfelorsrk, Ssemihl i Nehaser (menţionaţi de Rodier 1900p 351 ) propn nrodcerea nei negaţii naine d x J€ nc almner am obţine o conradicţie c iml



334 NOTE

rnd al alnal prezen n care Arsoel afirm fapl csensbilele omne n sn simie prin acciden. Ross ( 1961 p. 270) menioneaz i el opinia Torsr, dar a Roder, ci Ross sn mporiva nrodcerii negaie, absen din oa

radiia mascris recep. Argmenele lor, oi diferRodier ssine c Arisoel afirm aic o obiecie, spnnd defap c, da sensibilele comne ar avea n organ de simpropri, anci ar fi resimie accidenal Ros nlege alflsensiblee omne sn percepe accidenal ndc depnd demicare dar n accidenal n sensl nvoca de exempll il Kleon, aic n rapor c res caliilor sensibie. nre ceidoi credem c Rodier ese ma aproape de sens exlpen c 1 izolarea nrn no sim al sensibilelor comne ardisrge reia sineic pe care ele o a c resl smrlor. 2ermen eV de mai os (f noa rmoare) n ma poaeavea sensl de exciaie", ci ar f nivoc c nl dnresensibilele comne ceea ce n ar corespnde nic ne eoriarisoelice cnosce despre acese sensbe Pen a reliefaaces sens mai clar, am ansforma n radcere reava bfnc

iona (arbiv i cazal . . . J€�) n crcmsanial de caz am rads-o c n verb la mod opavpen a sblinia irealiaea modli verba De fap, comenaorii anici i medevali a neles ml mai smpl mai oracs ex De pild hemisis (ed. Heinze, 1890, p 8 1 ) spneDar nu trebuie ă punem că ete necear ă avem o enzaţieproprie a enibile lor comune pe care le imţim de fapt prin toateimţurile căci ea ne lipeşte r noi avem enzaţie oarecum

accidentală a lor €& x J€� în lipa uneicompuneri a lor" Adic redcerea lor la n no sim arnsemna c sn percepe accidenal Alber (ed. roc p 155,r 24) se exprim n ermen asemnor, ar ce mai clar esehoma di Ano (entencia de anima 1, 12) darenibilele comune nu înt imţite prin accident de un ingurimţ ci în imţite de mai multe imţuri prin ine ed enibiliacommunia non entiuntur per acciden ab aliquo enum ed pere a plurib" prin rmare niciaea smli celor comne arfi sodar sesizarea lor accidena iar plraliaea simlicelor comne c sesizarea lor prn sine



NOT

Acasă mişcare n rebie confndaă c priml dinresensblele comne, ci aşa cm a obseva n mod jsifica Barboin (1 989, p. 123) , ermenl are sensl de exciaţie", impsprovoca de obiecl sensibil exern. 4 He (93, p 142) obseă fapl că afirmaţia Arisoelese posibiă nmai n conexl n care n clra greacă, cifra 1n era consideraă n nmăr, c şirl nmerelor naale ncepeac 2 ceea e nseamnă, nradevăr o negare a connli Simţl comn" n ese n no smţ ci reprezină o asocierec nl sa mai me simri a nei facăi sineice inerne.Pen nara li f şi noele 520-521 Albe comenează (edSroick 1 963 p 15 r 88 - p 57, r. 17 ) : Dar noaştereaenibi ete realiată prin cinci imţuri şi de aceea trebuie ăexite o ingură ură e la care provin toate imţurile şi la caretoate mişcările enibile e raporteaă ca la copul lor ultim Iaraceată ură e numeşte imţ comun care are un en în măuraîn care ete imţ şi are un alt en în măura în care ete comunÎn măura în care ete imţ el recepteaă peciile luurilor fărămaterie deşi ele au materie ceea ce ete propriu oricărei materii

Dar în măura în care ete comun el are două enuri fără decare cunoaşterea enibilă nu e realiea Dintre ele primulete cel de judecător al operaţiei enibile tot aşa cum noi eiămfaptul că vedem atunci cnd vedem şi că auim cnd auim şi totaşa depre celelte Dacă aceată judecată nu ar aa învieţuitoare nu ar fi detul ă vedem şi ă auzim şi ă înţelegemaceata printrun alt imţ Al doilea en îneamnă comparareaenaţiilor diverelor imţuri întrucît le regăeşte întrun enibil

comun dat împreună au eparat Acete luuri ne contrîngdeci ă admitem exitenţa unui imţ comun"16 n original, propoziţia ese elipcă, ar sbiecl rebiepresps Uni presp simţl comn" (Barboin 1989) alţiidoar simţl" (He 1 936) Solţia ese indiferenă d vreme ceexl se referă a colaborarea oricări simţ (aici văzl) csim comn 1 en enmerarea compleă a sensbilelor comne f upraI, 1 425a 15-17. oan Philopon (ed Haydck, 1897 p 461)nerpreează ermenl nsoţioar a ooo" ca penişe nsoţioare necesare, ar n accienale, al celo propri





NOTE 337

Aces nfini ar fi fos înradevăr nl acal fiindcă argmenl se consieşe asfel 1. văzl vede coarea 2 a simvede văzl 3 dar orice vedere vde oar cloae 4 deci văzlăz rebe să fie o cloare, 5 deci propoziia 4 revine siaia

descrisă n propoziia 1, deci şil circlar ese prmanen acaeşirea din aces lan nfi ese admierea ni al ip d sim carevede văz" care n mai ese în ac, c n poenă4 Cl nî" adică cel care sime n mod originar, văzlpropzs. ensl afrmaie l Arisoel ar pea fi deoarece conşiinasensiblă îprmă srcra senzaiei, obiecl conşiineisensible ebe să mprme o deerminaie a obiecisensibil (f ş Thoma din Aino, Sentencia de anima 2 7,care nerpeează în acelaşi sens) Alfel sps n ese posibilă oconşnă de sine compleă a nivell sensbiiăii ci are locpen a împma vocablal lainilor o reditio incompletaAfrmaa ese foare mporană fiindcă ea ridică problemaconşinei de sine ş annă discile medievale aspra posibiliăi ne reditio completa a conşiinei (f F X Palaz, La

connaissance de soi au IIme sie ed Vrin Paris 1991)Alexandr din Afrodsa rmnd probabil indicaia liAriso dn aces pasa consideră n espre intelect, 8 (f DU2000 p. 39) că nci inelecl n se cnoaşe pe sine dec ca pn obiec oş, pe de aă pare, Ross (196 p 275) vede naces pasa doar o redcere la absrd a orii anerioare iarH Boniz (Index aristotelicus 599a 4) rimi la PaonCharmides 168de Şi ederea cuma dragul meu dacă se a

edea pe sine trebuie să aibă o culoare ea doar nu poate edeacea lipsit de culoare" (rad Simina Noica) Sesizînd legăra cPlaon, pem prespne că Arisoel are aici n veere o polemcă dar ea n exclde şi afirmarea cagorică a nei aocnoaşeri incomplee6 Dacă emenl n are o semificaie nică, ac rebie săcerceăm dacă, în general, sensl ese echivoc sa are oşi p de nae De fap, Arisoel are n veere aici nreagasensibilae şi pericoll căderii ei n echivocia, aşa cmînelege ş emsis (ed Henze 1890 p 83) este aadareident că sensibilitatea nu are o semnicaţie unica .



338 NOTE

Sesizarea conrariilor şi accesl precar dar rea al simli lapriva ie sn diferie de sesizarea de sne a aciviă simrilor Penr lipsa maerei n ransmierea speciilo sensible,f. supra II 12, 424a 19 apl că siml rămne oarecm colora" n rma văzlipen că are pare de conşină sensibilă explică şi fapl csenzaia persisă n ma ndepărăr obecelor sensbile. Cf şiespre memorie i reamintire 1 450a 25 s da şi espreise 2 459a 24 s Penr aceeaşi scră concepală f şi supra II 12, 424a17-26 Diferena de esena ş niaea de ac sn coniia de

posibiliae necesară prodcerii senzaiei n cae are locransierea nei specii snsibile fără maeria aceseia Afirmaia fncionează ca prspozie a discrsli aici eaese dezbăă mai larg n Fizica III, 3 Dacă aceasă prespoziie n ar fi adevăraă sbliniază homa din Aino (Sentencia de anima III, 2 9) anci moorl ar reb să se mşemprenă c mişcal ceea ce ocmai ese infirma mai os Cf Fizica, III 202a 3 202b 29 miscarea ese ac moo

ri n cl mişca

Aşa cm n informează Ross (1961 p 276) denificareasrsi acesei criici ese ambivalenă Ioan Philopon l-ar fi recnosc aici pe Proagoas evoca de Arsoel n etaJizica XI3 1047a 4 pen o orie a relaivsml caliăilor sensibile.oşi el n ese n presocrac" n adevăral sens acvnli deşi Galns n Principii hipocratice 9 se referă

n sensl larg la crceăorii nari nclznd- şi pe sofşPenr Smplicis ar fi vorba de Democri (f. fr K B 125)care ennă caracerl convenional al caliăor sensbile aleobiecelor4 Penr oria proporii, f supra, II 11 424a 2. lasl,comps din mai me onri poae fi o armone da propoa() la care se referă aic Arisoel ese nre organl de simş specia sensibilă iar acasă propore ese decisivă pennelegerea rolli simli comn n percepe (f. noa rmăoare). Averroes observă n aces caz ransgresa proporie dea genl relaii a ce al acinii sbiniind fncia ei n senzaie



NOTE 339

considerăm că această proporţie dei se aă în genul relaţieiest totui o proporţie agenta ( ed Crawford 1953 p 346347) Inerpearea acl senzaţie ca proporţie nre organ obec ese pasl decisv n afrmarea exisenţei n smţ

comn. Raţonamenl exps mai larg pare a f rmăorlfnţonarea sensblăţi ş a nelecli sn analogic penă n aee azr exsă o nae a faclă c obecl. Darnaea snsblă ee a labă (ese ro ţie) pe cd ceaneecaă ese car denae c vom vedea n capoll 4Unaea e roorţe face a săbcnea obecli sesza săsprme senzaţa ar nensaea excesvă să o dsgăMedeaea eaaă nseamnă, nsă plăcere cea ce nsoţeşeasfe n d necesa orce senzaţe (chiar dacă, am peacmena n o esmţm adesea de ca pe o mnimă acomodare be da n experenţa sensblă) Dar anc aceasăăcee naraă a senzaţe oae f analogcă neec devree e a gndri ese e păc n mod nara (f etaizia I 1, 80a 2) rn rmare păcerea nsoţee orice acsens fnd evenal nloă de negaţa ei cnd proporţia

dsae a ăerea neăcerea sn ace de conşiinţăsensbă n ae sţ comn, care are fncţa conşiinţeisense nsoţeşe necesar orce ac sensbi6 Expresa n ese char limpede, deoarece nnercl ndisge văzl dar sprmă, findcă lmina ese prea pţinnensă en a vedea enr adcerea ermen o€V ca obiect"f. s II 2, 425 1 4 ş noa aferenă) Carnea e ol nermedar n ppă, fără a fi oi lmpedecare ese an ropr-zs a pipăl, de vreme ce Arisoeln ae să f cnosc ro sseml nervos Pen ipoezan a an al ppăl ş pen conraargmenele la ea,f na 465 Temsis (ed. Heinze 1890 p. 85) vede carneaha a inrmedr între obeul tactil facultata tactila Ta n Ano are nsă caj de a propne o solţe maomexă nform căeia pipăl fnd ce ma simp, are oprxmae n apor c smţ omn pe care ale simţr n oa Sntn de anima III 3, 4) Această derenţere esteatribită iătului dar nu pentru că ar fi un simţ ropriu



34 NOTE

pntru ă l st un undamnt al tuturor simţurilor iind maiaproap d rădăina originară a tuturor simţurilor ar stsimţul omun ad ontalm radim omnium snsuum qui stsnsus ommunis" Aceasă smltanetate este exemplifcată de Temstis (edHeinze 890, p 85 ) ptem edea smltan albl ş negrl şdedce nitatea n sens din dferena lor, aşa cm ptem ctfndcă edm pe o sprafaă albă liter negre. Prn rmare, smltanetatea este anteroară percepe car n adnă datelesensble ş apo le pecepe (căc atnc siml comn ar fi cadeărat sparat), c adnă smltan ş dscerne datele, fnd n

simpl însotor al celorlalte cnc.4 Untatea de esentă dintre smtl comn s celelalte smtreste înceerea logică a tratăr p;obeme sli comn 'eaceea, argmentl prezent fnconează în compania celorexpse în capitoll relat la existena neseparată ş fnconarea asociată a siml comn c celelale smr Încendcometarl să a acest capol, Temstis (ed Henze, p 87)comentează astfel aloarea smli comn Est aadar idnt

din toat asta că nici edra primă nu st în ploap niciauzul prim în urhi nici gustul în limb ci i ăzul prim igustul i auzul i mirosul şi pipăitul s aă în suara primăaată în acultatea de simţ iar cînd spunem că toat simţurilsînt cinci spunem ă xistă cinci organ d simţ i cinci suri alsnsibilităţii pronit dintro sursă uni distribuită în organ tot aa cum aolo sînt cinci stitori ai lui tot aa unul singur

dcid" Precm se obseră, în cda ne nane neoplatoniciene care imprmă dnamsm raportl dntre smcomn ş celelalte smr, ele sînt ac seszate în ntae csiml comn Caracterl de orgine a snteze sensble a sml comn a fost foarte lmpede obserat de Albert (ed Stroc, 963, p 65, r 4- 7 ) : În aelaşi el primul simţitor dar nu nsns d timp ci în sns d natur adiă l în ar s păstrazăîn mod originar acultata snsibil st simţul omun ar st

origina simţurilor proprii etc4 xempl a fost lstat n mod ders Temistis (edHenze, 890 p 86) îneege că ar f orba de n pnct care,



NOTE 34

dacă are fncia cenri n cerc, este e nsi mt,deoarece este orgnea a nfnite raze. Barbotn ( 989, 25) sereferă a n nc care demtează doă segmente de dreată,avnd att fnca mte n segment, ct de orignare a

ceia e aceea dreată42 O rmă robemă a text ar f sbect aceste ropozi acă renem că mcarea gndrea era cee doăcrteri de defnre a sfeti a resocratc (f upra I, 2,43b 25), sbect roozie ar f 0 p, care aare nfraza rmătoare oacă ro gramatca de sbect a neege Phoon (ed. Haydc 897, 489) i hi dins.n ( ( A

U �etu

- p �mral V oUXT OaAalOL

sa veroes(ed Cawford, 953, p 358 : Quia antiqui conniunt e aentr că n text ristote acese cvinte n apar ancet, a naintea ocrene or aare n x, fe connce,fie adverb naratv, am tea crede că este vorba de oinia ceorvech, menă c oina cea ma răsndtă a sm comn,de vreme ce redicat rooziei este a prezent Creracesei casfcăr reapare ma os f. II, 9, 432a 15 sqq.

4 În versnea i Immane Beer, text connea aicipV€V n oc de <V€lV, aa cm a nterretat i Themistis,dar Ross referă tma formă, ma coerenă c est ocreneor aceiai temen n capto Sens termen oOV€v ică robeme a, n oae ocenee sae dnacest caito dn cee măoare, deoarece e a fost foosit ance tratati c sens nesecazat de gnde (f. I, 244b 5, mrenă c nota aferentă, nde ne-am argenat

oza), dar e ae n Etica Nicomahică n sens secazat degndre care are ca obect acinea i indvda (termen<p find reat n atină pn prudentia ar Stea Petece,n tradceea Eticii Nicomahie a dat forma înţelciunepraica

")

Fie că aci avem sens genera a ermen, fe că avem e ce secaizat, raonament n se schmbă, dar estefoarte osb ca reetiia aătr de VO€v să marcheze fat căac rstoe are dea n vedere sens recis de cnoatereractcă Am referat noi această fomă, rmnd- e Het( 936, 15 5 : thining both spcuti and praial" ) aa cma nees Thoma dn Aqno (Sntnc d anima III 4 6), dar



2 NOTE

ş Ross (16 p 284, deş la p 281 radce doar nowingthining) arbotn (8, p 84 intllign) recnoaşte(p 25) fapl că în tot ast apitol trminolog unţiilorcnoatrii est uuantă. Snsul iărui trmn pot i

deerminat rin joul opoziţiilor i al apropirilor d sns alfiecărui trmn Observaţa este foarte întemeată c atît mamlt c cît Arstotel păşeşte prn aceste capole pe erenl foaelsant al nvenţe sale dn capoll rmăor intu osibil,căra nc măcar n î ăseşte n nme No am consdera înote ocrenţee l <€v că ar f vorba de îndrea practcă,dş n excldem n sens încă nepreczat rros al termenl44

Acest motv al asemănăr între sensbltate ş ntelecţe ar fpt f nteresant pentr presocratc dar la Arsttel asemănea ae n ş mov ma mportant prezentat în capollrmător, anme strctra recepvă comnă celor doă4 Pentr expresa , ptem înţelee ş posbltateane experenţe sensble dar ş o dspozţe orancă Roder( , p 3) propne ş versnea în unţi d stara ouuiş aşa înţelee ş Albert (ed Strock, 163, p 1 r 6 sqq) deş

sensl n se pare ma bne redat prn apell la experenţa medleen, de veme ce textl vorbeşte despre sensbltate ş acţne46 Cf mpedocle f DK, B 6 ş 8.4 Cf Home, Odiseea XVIII, v 136 (este vorba despre om înenea) căci mintai s tot shimbă după ziua o luminazăcl de sus (trad de G Mrn)4 Teora copoatăţ îndr a fost analzată ş respnsă ma

ss , 2, 44b 8 45b . Pent Arstotel, condţa necorporaltăţ ese necesară pentr a demonstra receptvtaea nelectl, n capoll rmător Thoma dn Aqno (Sntn daima III, 4, 3-6 rmînd de fapt ş nterpretarea l Albert(ed Sroc 163, p 17, r 5 sqq) spralctează pţn senslextl l Arstotel ş nterpretează astfel dacă admtem căexsă o nflenţă celestă aspra sensbtăţ, dentfcarea e ctelectl ar condce la deea că ş ntelectl este sps astrelortenţa thomstă este aceea de a demonstra că aceasta este deeapresocacă espnsă de Arstotel, ar pent aceasta, el cteazăvers comet dn Home, în care tată zelor ese pent





344 NOTE

care strează combnăre posbe ae deo (f. Soistul 253c,pentr text întemeetor a ogc a onooge deopotrvă),sstem nmt daectcă" Admnd ro negae în combnarea deor, Paton ămîne tot przoner ne prejdecă

formae de Arstote în Mtaizica X, 2 189a 1 sqqconfom cărea negaa n are sens în afara predcae, c doar înntero e, deosebnd astfe între ceea ce ogca cascănmete propoze nedetermnată (S st nonP) propozanegatvă (S non st P) care exprmă o prvae a bectAceasă dn rmă obseae este strată în epstemooga dnespr suet: dacă în natră negaa corespnde prvae dacă prvaa n exstă decît într-n comps, atnc prvaapoate f cnosctă nma în neror corespondent epstemc a compner îne fomă matere, care este predcaa ra predcae ae acces doar neect, prn rmare senzae sîntîntodeana adevăate (char dacă ne îneăm aspra cor nobect, no resmm adeăra coarea care n se pare că exstă),magne fase sînt ee exstente în mntea noastră dar nteectpoate gnd fas ca fas deoarece domen este predcaa.

4 Tmen Ăt rdcă o probemă tradcător. C nveb ospondent debtează tratat e apare de cnc or înnde rmăoare, parând să desemneze ce ma genera mavag sns a noaer neectae cae ae o ssă exteroarăsnsbă d a ca peaă n constrca n concept ermena fos ads c oyance" (Barbotn, 1989, p. 85 sa Roder,19 p 4) c rtelem înţeleger" (Steger, 1988, p. 116),sa c judgement" (Hett, 1936, p 1 57 Ross, 1 961 , p 282 ) n

mba ană, e apae în tradcerea comentar A verroes(ed Cafod, 1 953, p 362 ), în versnea consilium" în extfoost de Abet e apare ca opinio" dar Abet î rea caacceptio" (f ed Stroc, 1963, p 172, r. 31) a în texttrads de Game dn Moerbee penr homa dn Aqnoe rămne oinio" (Sntencia d anima , 4, 18). No n ptem radce nsă, nc prin opiie" (avnd în ate pasaes), nc c judecata

(deoarece n este vorba în sens strc

de eaonaa sbect c n predcat), nc c cr din ţa,căc vem n n tradcerea sa în mba română,N Barb a ds ermen prn supoziţi (ed a a,



NOTE 34

1996, 67), da m C I această accepţe n poae f reţntă,întrc ermen spozţe trimite ma degrabă, înr-otermioe fiozofcă rgoasă, a caficaea termeni nogca edevaă, de pdă, a Wam Ockham ( f Nota

introdutiă a Smone Vc dn W Ockham, esprunirsalii ed Poirom, a, 24, penr accepţa supoziţii înmba română) În cee cnc ocrenţe ae termen de ac,Arstoe are în vedere sens ce ma arg ma vag a neoperaţ nte ectae (aa cm afrmă i Roder, 9 44), încare se încadrează inţa, opina gîndrea practcă n aceasens epică Themsts termen (ed Henze, 89, p 88):nums AtL� întraga dispozii ritiă a aultăii logicluată la un loc ca un gn al cărui spcii ar puta i onsidratopinia tiinţa i gîndira practica Pe de ată pate, n ousaristotlium termen are rmătoarea semnfcaţe AtL�ar lo înd s nat un singur unirsal din mai mult conptal xperini rlati la lururi asmănătoar" (Mtaizica ,, 9 8 1a 5 ) Între nmeroasee ocrenţe date de Bonz (8a 56),e reţnem a aes pe cee dn Analiticl postrioar , 5 , 64a,

Topic , 8, 1 4a, etc , a sens pae a f de judecat coninger opini u carar uniersal" (f M orian Indie trminologi n Aristoe, Organon ed R, Bcreti, 998, p 669)finiţia dn Metafizica ne-ar convinge să adcem cabsactizare, dar pent că n context de faţă avem specae sensi aces emen care pot ţne de ate procedee ogice,am preferat înţeegere Această opţne este forma corectă,fndcă rea sens contexta a termen O ată probemă

este, însă, constrcţa etmoogcă a termen dn verbAavw dn prepozţa ceea ce ne trmte a gîndposb a ne sscep a maeriei înro formă, ceea ce este onterpretare coeentă c aristotesm mai expresvă, chardacă ea n prodce nc n sens în sne în română Ross ( 961 , ad 427b 1 7) propne tergerea cvînt v6�,care ar crea o nformaţe ntă, deoarece Aristote ar dor aicsă deosebească magnaţa de nţeegere Roder (9, p 43)menţonează e această dee a H Madvg, dar o respnge,asemeni ator tradcător modern (Steger, 988, p 4, orespnge epct), întrcît termen este transms de tradţa



346 NOTE

manscrsă ş n creează o absrdtate ogcă magnaţa n estegndre, da este o parte a gndr (f inra 3, 427b 26-27).6 espre artee mnemonce, f Topia 163b 28 (Întradărîntoai um la l posdă mnmothnia st d ajuns să

trzasă n mmori louril omun mnmothni pntru casă i amintasă d ndată d lururil nsl. , tradcere deM. Foran), sa spr mmori 452a 12 spr is 458b 2,dar ş cero, orator , 8687, Qntan Institutiooratoria X, 2 f inra , 4-5 pentr natra nteectl teoretc arpentr ce practc, f Etia Nicomahică V, 3 ş 5, aşa cm sge

rează ş homa dn Aqno (Sentencia de anima , 4, 22). ntreg aneat ennţă n paradox a magnaţe ea depndede sensb tate, făă a f o pare a e, ş este o parte a gndr, daractvatea e seamănă c aceea a veder e fapt acest paradoxeste ce care peczează o nemedar ş de snteză cogntvăa magnaţe, pentr care connt cnoaşter are o ntate,de a act sensbă pnă a desfăşrarea ne demonstraţvznea stabtă n aneat face dn magnaţe ş nţeegere

părţ ae gndr, ar dn ştnţă, opne ş raţne practcă părţae nţeeger nenţa Arsoe este mpede e doreşe să se refere amagnae c a o facae vecn sensbtţ ş neeţe, examnnd dfcăte acese vecnăăt. a dncoo de ntenta Arstoe, acet capo este pnct de pecare a specaţrmedevae aspra natr magnaţe care dezvotă, de fapt,

tet Arstote n drecţa avcennsm ş n genera, ateooge aabe a magnaţe profetce Observaţa ntereseazănsă, ş char ş nţeegerea text Arstote depnde dermărrea acesor comentar, fndcă dfctăţe raportărmagnaţe a neect ş sensbate prmesc o posbă soţen dversfcarea medevaă a teore magnaţe e exemp, aAbert (ed Stroc, p 166, r 45 p 168 r 37) exstă tre tprde magnaţ, adcă magnaţa propr-zsă, o factate asensbtăţ care poate amenta vs ş fnd sb ncdenţăastraă, poate avea ptere predctvă n vs, devennd sb nanme regm amentar magnaţe profetcă, apo o factae



NOTE 347

estmatva care corespnde ntenţlor (concep de ogeavcennană în anima V, ), n fne, phantasia facltatesperoară a magnaţie, care face tranzţa între senzaţ,magin ntenţ, realzînd (dacă ne ptem îngăd analoga)

n adevărat schematism transcendental al imagnaţe6 Aa cm notează Barbotn ( 1 989, p 25), sens metaforic altermenl <avaa ar ptea să se refere la orce facltae decnoatere O asemeea ocrenţă se află ma ss, , 1, 402b 2nde l-am trads prn reprezentare".6 ferenţa dntre tnţă inteect ar ptea părea obscră, devreme ce avem ac o enmerare a facltăţlor A verroes (ed.Crawford 95, p 66 ) expcă astfel deosebirea: Ia l înţlgpin intlt după um mi s par propoziţiil prim iar prinştiinţă a poin din l" nerpretarea leagă astfel teoraniţe inelectale dn Analitil postrioar , 9 de eorantelecţie din spr sut62 efniţia dată încă n este precsă deoarece ea seazămagnaţia doar prntre facltăţle de cnoatere, fără a preczadferenţa e specfcă ar preczarea legătr e c adevărl

falsl ese sfera în cae Arstotel î va decde ma j os dferenţaspecfică f. inra , , 428b 10 sqq6 Prma dferenţă dntre smţr imaginaţie : magnaţia poaesă n fe nci senzaţe n potenţă nc senzaţe în act, c să aibăloc n vs. rgment se înrdee ogc c lml64 Senzaţa n este prezentă în sensl în care ea ar f permanentîn act (de aa apare ea ma os , f , 4, 429a 2), c în sensl căea este prezentă la toate anmaele Aceasta n înseamnă că ea n

este mere în act, or de cîte or se manfestă, însă verblapva n exprmă penr Arstotel în mod zal actl6 A doa dferenţă între smţr magnaţie: toate anmalelea senzaţe dar n magnaţe, de pldă vermele ei textln este foarte clar tradcători sînt n general de acord (f Ross1961 , p. 286) că albna frnca sînt contraexemple ale acestedferenţe (pentr prestgl" noetc al albne la Arstoel, f.M ta[izia 1, 980b 2224). Unl dntre prm care observă

necesatea adăgr este Albert (ed. Stroc, 196 p ,r. 545), care dă vna pe tradcerea latnă a textli neclarar între magnaţa anmaelor cea mană, Alber



348 NOTE

Thoma a făct o deosebre de esenă, absentă din text iAristote stfel, magnaa anmall reia aspectele sensble şle repodce, pe cnd maginaia om este creatoare (pentrAlbert, ed Stroic, 963, p 68, r 8-9, sa în spr

cincisprzec problem , n UI, 2, p 3), rîndnelele îşivor face permanent cib la fel în veme ce maginaa omldvers fcă posbll însş La fel, Thoma din Aqno(Snnci d nim III, 5, 8) deosebeşte între o magnaenedeermnată raiona ş na deermnată raonal66 A trea dferenă dntre simr ş imagnae, poae cea mamportantă Accesl magnae la fals poae reprezenta n pas

n pls a aparatl cogniv spre realizarea nei capacă defomlare a negaie şi de ilsrare a fine ca adevăr ş fas6 A paa difeenă ne smri şi imagnaie magnaa poateezta n prvna identfcări nei esene, pe cînd senzaa nezită findcă ea are acces doar a ac Aceasă dferenă ar pteaf redsă ogc a cea anteroară, pvind acces magnae lafals xempll oml pe cae n se pae că l vedem parenspra dn Platon, Philbos 38b-3 Pe de aă parte, tma

secvenă a text (TV A t€) coninea nedii anterioae l Ross TT€ în loc de TOV, fiind făă sensşi fiind decarată o posbilă nterpoae Adăgiea Ross dă ocompedne logă ex6 A cincea dferenă dntre simri şi imaginae, cae se poatereprodce ş în absena obectelor sensibe, spre deosebe desenzaie eş Ross (96, p 286) ssine distncia ceor cnc

deoseb (ca şi Averroes, ed Crawford, 953, p 367), totşicredem că tmele tei po fi edse a na singră, careexprmă rapol propri dintre imaginaie ş posibitate Pe dealtă pare, am rela termenl T pn eprezentă"pentr a lstra o snonme c magnle prezenă ş în orgnal6 Alătrarea" (exprmată de prepozia €T) se opne logcmpler exprmate de termenl AO ma jos (III, 3,428b 28 )0 Înteaga afirmae este o critcă la doctrna paoncană amagnii dn Timaios 52a (nde exstă doar o alzie a docrnamagni, ca asocee smpă a opiniei c perepia) Philebos



- NOTE 349

38b3e ef supra III, 3, 428a 3 , exemp om pe care n separe că îl vedem) ş Soistul 263e 264b (pentr excldereamaginae dn sfera gîndr ş redcerea e la senzae) Pasajl ese esenal pentr îneeerea stattli magn

Arstoel face o concese paonsm în privna docrneîmpletr, dar preczează că ea ar ptea avea loc cel ml sbaspectl ntă obiectl, ceea ce înseamnă că maginaia areroll nificator al cnoaşer Această propoze ar ptea să nesgereze char că magnaa conne o stctră prmtvă apredcae în sensl în care opnia despre alb spne ceva despresenzaa despre alb, prodcînd o magne otş, nmic dnnatra senzae sa a opne n se regăseşte în maginaie, aşacm comentează Averroes (ed Crawford, 1953, pp 369-37)Astfel, maginaa poate predica înt-n fe, dar n poatediscerne adevărl enntrilor sale, ceea ce revine ntelecl2 Albert (ed Stroick,

963, p 74, r 62 sd ontra istos)

înelege faptl că alneatl care începe expne contraargmentele la teora prezentată în ltmele rîndr ae cel precedent Ross ( 1 961 , ad 428b 8) aşază rus dsprationis a mtele

aceste propoz, considerîndo ncetă: ea lpseşte dn comentarl l Smplcs ş dn gpa de manscrse, ceea ce aptea prod ce poteza ne nterpoări4 Cf Fizia VIII, 5, 256a 4 sqq n acest pasaj n este vorba despre o prezenă în act asensiblită, c de exsena acese facltăi de care imaginaadepinde Cf inra III, 8, 432a 9 : imaginil sînt a nit snzaţii cu xpţia aptului că nu au materi6 Penr a smpfica fraza ognaă, am transformat cee tecazale în fraza anteroară a versinii noasre în propozii prncipale ş am sblnat raportl lor cazal c propozia prezentăprin sintagma dn aceste motve Raonamenl pare a firmăorl 1 n obec se poae mişca pe sne ş îl poate mişcape n alt 23 magnaa se mişcă findcă o mişcă sensbltatea conclzie mşcarea magnae depnde de snsbltate

Ross (1961, p 283) n vorbeşte de tepte, c de argumntrasons No credem că este vorba de o sccesine a percepie char dacă ea n este na temporaă, ci ma ales na logcă



30 NOTE

578 Faptu ure e pot nşea au pot f har dte epate datora dpropore dntre ate enbe ae organureptor ş ee ae obectuu enb (f supr, II 1 2a 2)579 Verbu €KVaL nu deenează neapărat accdentu c

ş propretatea n genea ca ş a nceputu tratatuu (f supr,I 1 02a 8 ) De fapt fe c ete accdent (n ca ab) fe c eteo propretate esena (un apte ab) percepa cuor poate fpuă fauu a e de uşor50 Exprea K€ (cre reine sensibieor" dar făr ca verbu ă ab conotaa accdenta uu nota anteoar) apare n text u Ianue eker a ndu

24 a ugeta u ater (f Roder 1 900 p 2) ea ar puteaf mutat a ndu 20 ş at Roder (ibidem), ct ş Ro ( 1 961p 28) acept aceată oe char dacă Ro tpăreşte ntreparanteze exprea ş a nd 2 Deş ea are en n abeeocur pent c paau de faă ete evdent ncompet pe cndceat poate f nee ş fră aceat expree ne aummtuarea e excuv n acet prm paa1 Pent o t compet a enbeor comune f supr, II 618a 17-18 ş III 1 25a 151652 Termen avTa ş � � nt ntradevr ndetmoogc3 Aşa c au obervat n genera comentator textuu (f deexempu Abert ed Strock 1968 p 177 r 162) termenuparte pv emnfc o poemc tact u PatonTimios, 44d 69c 71a cae paae edu nteectuu ntun

ogan copora n vreme ce Artote neag de ma ute or nacet capto o aeenea tuare Pobema text ete fevadarea defne de a II 1 12b 5 fe decararea e deptechvoc ete nteectu o parte a actuu prm a corpuunatra dotat cu organe au ete o funce emedabddentă? Sa poate c nteectu nu ete o parte a u dadevne prn cunoaştere; ntreg textu captou preună cuce rmto conttue dezbaterea acete teme4 Referna proneu ete etafoc atnter acntazce afrmaa dn cartea I 08b 1 qq unde Artoteunea că ngru autor a cunoaşter ca act a ufetu ete



NOTE 35

compuu Prin urmare ufetu gîndete în enu în carecompuu gîndete ar afirmaiie în genu ufetu gîndete"de mai o trebuie îneee metaforic. Pe de at parte perită onecaritate din textu ui Aritote privind obectu efectiv a

aceui capto La prima vedere ar putea fi vorba depre inteectîn genera În chimb ce puin în primee dou aineateAritote e refer a caracteru u receptiv iar în a doua umătate a captouui e refer a proceu de abtracie Apoi încapitou urmtor e ditinge între un nteect în poibiitate(numit de Theitu conacrat ca inteect poibi deoebit dece paiv aa cu vom vedea) i unu agent cu funcie cataizatoare a cunoaterii Ar putea rezuta de aici c obiectu acetorprime dou aineate au într-un en mai genera a întreguuicapito ar putea fi iteectu poibi. De aceat prere întAverroe (ed. rawford 195 p. 8 Abert ed Stroick 1968p 179 r 7778 Toma din Aquino Senten de anima, III 7 1) a i în captou anterior (f supra, III 7a 190)credem că ete vorba depre cunoaterea teoretic practicconfore enuui trict tehnic a ceor două verbe (f. Etica

Nicomahică, VI 5) totui cee dou verbe au a Aritote i oemnificaie genera aa cum am mai înînit char în acettratat (f supra, I 404b 6) Dintre comentatori i traductoriunii au optat pentru o variantă (f Themitiu ed Heinze1890 p 9 cu prre la partea suetului pe care o folosim înederea contemplăi i a acţiunii", au Phiopon ed Verbeke1966 p 1 prudentre enim circa agibil fit a gndi practcse referă cele ce pot fi nfăptuite", au Rodier 1900 p 5)

aii pentru ceaat (de pid Thoma din Aquino Sentenc deanima, III 7 pune nam sapere pertinet ad iudcumintellectus inteligere au tem ad eius apprehensionem", deifooete dou traducer atine una care pune cognoscit etsapit " a ata care pune cognoscit et prudentiat", dinveriunea ui uaume din Moerbeke) Oricare a f enuete ipede c în acet capto Aritote are în vederereceptivitatea inteectuui fie e doar teoretic au i practc6 Inteecu ete eparabi deoarece nu deine un organcorpora aa cu e afirm mai o E nu poate fi eparabidupă rime (f supra, III 7a 5 au infra, III 10 b



352 NOTE

225) deoarece nua obectee materae au cee geometrceau mrm Dn acet motv rmîne ca e fe eparab dupnoune ac conn o dferen în raport cu ceeate facut ae ufetuu Dar ete oare aceat dferen una generc

au pecfc? Dferena cont în abena organuu corporaAtunc ea ete generc dac ufetu ete aul prim al coului natural dotat cu organe" Pn urare defna sufetuuete amennat de ecvoc tate de cae e poate ava numaprn ape a anaoga dnte era fguror geometrce erafacuto ufetuu (f supra, II 1 b 20 qq nota 29)Pe de at parte fraza ae o anumt metre cu fraza dn

debutu captouu 9 dedcat cr ceea ce ubnaz etra pobeatc dntre cunoatere mcare cu care au debutatcaptoee I, 2 III 58 Dferena are oc ntre nteect ceeate facu ar nuîntre dveree facut nteectuae Temtu (ed Henze1 890 p 96) ugereaz c ar f vorba mai ales de derena aăde imaginaie", fnd vorba de o facutate proxm nteectuu8 Anaoga ete fundamenta deoarece pe ea e întemează

teora cunoate a Artote în care ubectvtatea eteconderată fundamenta pav ar pavatea ete notacon a ceor dou facutţ Pentru prul enun a anaogeîn tratat supra, II 5 17b 1 8 împren cu nota 62 pentruta dferenelor dntre mu nteect59 Aemnarea dntre nteect enbtate face ca pavtateaambeor revn a catatea de receptvtate a ceor dou Dar

faptu c ext totu o deren între tpue de pavtate odemontreaz întrebarea de ma os (429b 24-25) în care receptvtatea nteectulu (pob) ete dentv aocat e Artotecu eterntatea ndetructbtatea u ceea ce face a aceatreceptvtate emene ma degrabă receptvt ocuu pe careî ocup un obect (care întotdeauna poate f înocut) decîtreceptvt atee care e conum în actu receptr Dnacet motv Artoe adaug cuvntee sau altcea de elulacesta" Temtu (ed Henze 1890 p 9) expc paradoxaldar corect acete cuvnte ae textuu ea trebuie să e neaectat dar în sensul strict al aectării"



NOTE

590 Defnea nteectuu ca pu eceptvtate neateab aputea apope aceat dee de conceptu eceptacouupatoncan (f Timaios, 8e qq ) deş eceptacou patoncannu ete eceptv a fomeo c a eato. (Compaaa ete

ugeat de Thoma dn Aquno espre unitatea intelectuluicontra aerroitilor, 24 în DU 2000 p 157) Faptu c nteectuete eceptv a pece f a e atea pe ne e-a ugeat uAveoe ( ed Cawfod 153 p 89) ş u Aet (d. tock1 968 p 1 80 . 2 1 ) deea c e ete ş eten întucît în e nu extcoupeea matee a acet ucu î deca Atote depeînteg nteectu de ma mute o pe pacuu tatatuuAceat opne a fot expmat de ce do împotva uAexandu dn Aphoda (espre intelect, 17 în DU 2001p 5) cae condea nteectu pob o mp pepaae învedeea cunoaşte ezutat a une combn a eementeoAceată teoe a detemnat de atfe denumeac nteectupob v K�, intelleus materialis Aveoe a epcat înînteg comentau u a acet paa a aceat teoe da afoot convenona tot temnooga u Aexandu a Thoma

dn Aquno (în espre unitatea inteleului contra aerroitilor, 1în DU 2001 p 11) a epn aceată temnooge deş -aatbuto u Aveoe Aveoe î ctc vehement pe Aexandu ş expune o teore a afect nteectuu ment expepaadoxu afect neafectate a u Atote (ed Cawfodpp 3335, pentu ctca u Aexandu ş p 00 pentu teoaceo dou ubecte) pentu e ext dou ubecte eceptveae cunoaşte în cae ete conttut conceptu dinte cae unu

ete nteectu pob neafectat ş nemuto unc pentu tooamen pn nedetemnaea u (p 07) a ceat etemagnaa eceptv da petoae Teoa a fot ctcat deThoma dn Aquno în tatatu u espre unitatea intelectuluicontra aerroitilor, da teoa ceo dou ubecte a upaveut pînă a Decarte ub foma deoeb dnte concepteeobectve ş cee fomae (f tudu notu în Intermediaritatei E Mediu, ed. Vaa ceştn Cu 2002 pp 55 qq.). enudpute ete foate mpotant pentu îneegeea tetuu uAtote deoaece pn îneegeea e putem cafca gadu dendvduae pob a nteectuu atotec ş putem detemna



354 NOTE

auorul cunoaşer care poae f o ubecvae generc auubecul ndvdual (aa cum per Thoma dn AqunoSentencia de anima, III 7 20 aprnd prncpul hic homointelligit" )9 Prn urre ura eore neleculu aroelc ee Anaxagora Tou el a gnd nelgena ca o for comc prn careee reglemena mcarea unverulu f DK B 2 Aceaaneamn c moenrea lu Anaxagora rdc o problm pennoua eore n ce fel naura de for cele a nelgene luAnaxagora e regee la nvelul neleculu aroelc ?(Penru onologa neleculu f ulma no la capolul 5)

Aroel nvoc ac o analoge nre puere cunoaere ceeace neamn c arbuele nelecuu aplcae de Anaxagorapuer nteleculu un ranferae de Aroel aupracapac lu de cunoaere Afel nu ee în vorba doar deo analoge c de o ranpunere a arbuelor deoarece cunoaerea ee o form de puere de vreme ce ee capabl abragă (Penru eora abrace f inra, noa nr 60)59 Cf Thoma dn Aquno Senten de anima, III 7 0 ca i

cum am spune că o umoare amară ar apărea înăuntrul celui a căruilimbă este pnsă de ebra .". Termenul qaL€Vv erefer la un evenual obec acual rn de naur poenial aneleculu care -ar afla n nelec: ocma el crede Aroel mpedca cunoaerea nelecuu pur prn mpuraea luPenru o pobl reluare a acee de f Plon Enneade, 19 Afrmaa lu Aroel ublnaz caracerul de pur

poblae a nelece pare o polemc ac cu mpedocleunor cunoaer aemănolu prn aemănăor (f supra 2 04b 8) o ( 1 61 p 22) ne c APLv ee ubecal propoze dar dacă el ar f fo complemenl drec alpropoze aa cum au nele ce ma mul comenaor vec(dar oder 1900 p 8) enul nu -ar modfca VerbulVTq€L v a ma fo folo oberv o o n AnaliticelePosteoare 87b 0 espre cer, 29b 25 au Meteorologicele, 5a29 peru a denum eclpa ceea ce poae ugera un en foarteplac al obeculu acual care apare năunrul neleculu eclpeaz obecul care ebue de fap cunocu



NOTE

entvu nu trebue conderat neaprat o garane a faptuuc Atote ar ecunoaşte c nteectu ete o ubtană n nedn ufet ca dac e poate deven a ufetuu pncunoaştere. Dtana dnte cee dou reat ete ubnat ş

de datvee cae urmează în paantez (cel prin care")A vee f ed Cawfod 95 p 05 ) fooeşte termenuconiunio pentru a deemna egtura dntre om ş nteect.4 xpe ete ogc unea de m o (f. inra, III 8, a cv pece a peco" atrbut tot nteectuu) ş arputea f auze a Paton prn peuarea deemnfcat a termnooge e prvnd umea deor (Republica 508c Phaidros,7c Ta 0c). Pe de ată pae paau ete unu dntenueroee fa ae acetu capto care rdc probemaotooge nteectuu dar fr ă o rezove. Averroe (edrd 9 p 09 tradu ş n DUI 00 p. 75)eamntnd tc cee tre enur ae ubtane (f supra, II )ubn fptu ă e nu poate f nc fomă fnd prmtoare ae n ate f c matee fnd matera nu poate f ncco o nend nc unu dnte ee Rmne ate ca

nteec ă e n patea gen de fnă pentru Averroeun coeonent ontc a ubectvt generce dar mutan oforă care pune n mşcare atree ceea ce demontreazrecupearea de de ntegenă a u Anaxagora a A verroe ndeea nteectuu unc pentru to oamen Subectu ete exprmat etaforc deoarece nu enzaamte ş nu ufetul gndeşte c compuu (f supra, 408b qq)6 Pent tea enbuu prea nten care poate atera muldatotă oo extente n m f. supra, II 4a 29qq. Su dene un medu extern în vreme ce nteectu nudee edu exten ceea ce permte devnă toateuce ( n/ra, III 5 0a 5) f ete un ăpun a ntrebarea anată n debutucapto nteectu ete eparat dup noune adc dupăfapt că ete pt de ogan corpora ceea ce rdcă probemaegtu ae btanae cu ufetu precum ş a unvoctdefne fetuu. Da faptu c nteectu ete pt de organcorpor aură capactaea u de a eza ş abtractza





NOTE 37

blulu char dac prn acat cunoaştr ş ntlctul dvnntlgbl ş -ar puta cunoaşt p n Apo nrgul paajt ddcat abtracţ char dac l nu t foart mpdformulat Prn urmar prfrm lcţuna u Ro dar nu

trbu uta c la act paaj apar comntarl ddcat auto cunoaştr d comntator vch a txtulu d pd Alxandrudn Aproda car vorbşt d o auto cunoaştr ncompltntruct nlctul poat cunoaşt p n doa c obt(f espre intele 8, n DUI 2001 p 9 ca c Alxandrunţlg probabl dn nul nou al actulu nomplt al nlctulu nunţa ma u tocma fndc at n zult dn

alturara acl paaj cu lcţuna p car Alandru o ava02 Dobra ar loc fndc at mrma c ş apa angajaz omar p car ntlctul o par pnru a cnoaş nţaPntru nul ontologc al act dfrnţ f Metafizica, VII6, 101a 1 - 1 03 Idnttata xt n cazul clor car nt doa nţ ş dşnu pot f cunocut n n fac totuş obctul dcrulu f Metafizica VII 10b 1 ceea ce era pntru a fi specia i actul

cincid Căi suetul i esenţa suetului sînt acelai lucru daresenţa mului i mul nu sînt acelai lucru"60 Cf ş infra, III 41 b 12-16 Intrg txtul alnatulu capal pntru tora cunoaştr artolc doar l nunţlmntl prmar l tor abtracţ char dac o fac nmod vdnt confuz Tora artotlc a abtracţ ma tchţat n ma mul paaj (espre suet, I 1 402b 8 pu

potrortata unvralulu n cunoaştr Metazica, I 1981a qq pnu o formar mprc a unvrallu auAnaliticele Psteriare, II 19 pntru o tor mprt aaczt unvralulu dublat d o or a cunoatrntut a prmlor prncp) În paajul prznt dnr' cldou varant propu n txt Arotl par o alag p adoua aşa cum nţlg ş Albrt (d Strck p 200 r 4)fră nici îndial aceeai facultate le discerne pe ambele dar

sub alt rap" Dar cu au fr aca afrmaţ n alm npln paradox omul cunoaşt advrul dpr un luc ngularp car l ş prcp nzoral crua ş dprnd nţa prn



358 NOTE

nteect Dar cee dou facut nu pot f about deoebte înactvtatea or char dac eena or ete dveră deoarece nu arma f nc o grane că eena gîndt de nteect aparne tocmndvduauu receptat de enbtate Adevrata ntz aşa

cum au înee comenator (ma ae A verroe ş Albert cumvom vedea) ete ofert de magnae ceea ce î capă peAtote ş de un mode de cunoaştee empt ş de unuaonat ecuv Atfe pentru Phopon nevoa une ntezea cunoaşter ete evdent (ed Vebee 966 p 2 Nicisimţul nu st rcpti al clor intligibil nici intlul al clorsnsibil ci atunci cînd înţlg snsibill l înţlg olosindusd simţ snsu utns intligit Pentru a face ntegb acetproce Averoe a propu conceptu de dzgolir dnudatio"în cae e arat cum coaborarea mutană a nteectuu cuenibtatea face ca obectee ă fe dezgote de eenee or(ed Craword 9 p 90) Iar a l dzgoli dnudar nuînsamnă nimic altca dcît a l ac înţls în act după cussră înţls în potnţ astl încît a l înţlg nu însamnăaltca dcît a l rcpta. " Dn acet motv pentru Averoe a

înelege" îneamn a orma cu ajutorul intlctului" (ibidm,p. 400) adcă a aoca o form ntegbă cu o matere" amagnae De aceea neectu ete capab de abtace(ibidm, p 84-8) Şi d aca sutul raţional trbui să iaîn considrar intuiţiil acultăţii imaginati tot aa cumsimţul trbui să ia în samă snsibil l ar sar păra căorml luulor xtoar mică acastă acultat astl încîtminta mns l îndpărtază p l d matrii i l ac mai

întîi înţls în a după c ussră înţls în potnţ r d aicisar păra că acst sut st ai nu pasi ar în măsura încar cl înţls îl mică p l st pasi iar întrucît l sîntmobilizat d a st acti." Imagnaa ete matee petoarea abtrace (ibidm, p 400) ş ea conucreaz cu nteectupob în vreme ce obectu enb au ntegb ş nteectuactv (f inra, cap ) conucează ca factor motvan acunoaşte Atfe formuează Abet (ed Stoc 968 p 8r 79-8) Chiar dacă imagina st pariculară i snsibitotui a nu mică intlul posibil xistînd sparat în actulparticularului i al snsibilului ci mai dgrabă printrun



NOTE 359

a de dezglire i abstragere au denudatinis et abstrainspe care îl primete de lumina intelectului agent" Rămne ouun fap confuz anume cne ee obecu cunoaeri: ma poaef e obecu nguar au ee negbu? Thoma dn Aquno

acenuează ferm neceaea prme varane afe n unaeacunoaer ee păraă (Senten de anima, III 8 9) Ştiinţelese reeră luu i nu specii sau intenţii inteligibile cuexcepţia tiinţei teretice e aceea este eident c speciainteligibi nu este bieul iteleului ci <acest bie este>esenţa lucrului îneles" Aunc peca negbă rebu ă feun nermedar prn care neegem nguarul (f Summathelgica, Ia q 85 ar 2 penru o eore compeă a abrace

penru neceaea une aocer a concepuui cu magnea cnersi ad phantasmata au aa cum pune e n espreunitatea ineleului cntra aerritilr, 091 2 n DUI 2001 p 27) Căci nu singutatea intră în cntradicţie cu inteligibilitatea materlitatea") Dn o ace anambu eorec careacunde connuă poemc un apec rămne necar prvndnaura orginea pece negbie n dicue preaabepublcăr acee verun a raauui aroel coegu meu DanSăvnecu m-a ugera urmăorea refernă prvind dnaomă: concepu de species recuperează enu arioec oginar n aceea măură n care depăee pn urea a nr-unconex auguinan Magru donian radia pe are onfuenează (un Ioan de Snu Toma de pdă) dng nrespees impessa au forma negbă abraă de neecul agendn maginae species expressa care defnee ranpunereaforme nae n panu neecuu pobi Connuiaea cordouă momene nu excude un regu de emnifcare dfer: dacăprn speie impressa avem ncă o cunoaere generaabracă aobecuu cu species expressa e va produce cunoaerea undvdua-concreă (f P Garn La thrie de lide seln lclethmiste, Dece de rower Par 1 92 pp 540-5 ) Neezândă uzeze ermnooga augunană Toma echvaează eeseressa cu erbum mentis au erbum rdis (f G RabeauSpecies. erbum

L aiit intelleuelle lmentaire seln

Thmas dAquin Vrn Par 98 pp 6569)0 Cf. Metaizica, VI 025 au VII 5 00 6-200 Senbaea recepează caăe enbe ae obecuu ar



36 NOTE

crne prn cre compusul vu ecepez l nvelul ppulucltţle sensble depnde de proporţ clţlor snsble dncrne îns (f. supr I, 4, 408 141 II, 1 1, 423 13 1 , dr espre părţile nimlelor I 1, 642 22, su Mezic VII,

17, 1041b 17, su Pton, Timios 82c)60 hemtus (ed Henze, 1890, p. 96) este de prere c exemplulese o relue modfc de lu Plon, dn Timios 37c prvndcercul dentculu s crcul dfertulu cre învlu unversul60 Contnute re loc înre mer esenţ e forml(Phlopon, ed Hyduck, p 31 mer ese coninu cumspune el cu conigurţiile (WV V")60 Atfel spus, esenţ fpulu de f drept v f o esenţ ng

într-o mere pe cre o ordonez cre î mprm un scopPentru sensul specl l exprese cee ce er pentru i" lArstotel, f not 247.61 0 C supr III 4, 429 19 I, 2, 40 1 6 noele ferene61 1 Pentru nur prdoxulu relz înre receptventelectulu posbl nefecre lu, f supr III, 4 429 1 not ferent Acest propozţe movez pe deplndeosebre rdcl dntre nteecul descrs c (num dehemstus posbl") sensul exprese nelect psv" de mjos, III 5, 430 2561 Cf espe generre i corupere I , 7, 323b 24 324 9 Amtrdus erbul €v prin cţion", de el însemn orgnr prodce", spre f în consonnţ cu termnoog nelectuluctv, descrs în cptoul urmtor6 Dn cest frz înţeegem fptul c Arsotel exmnez

re poee, dntre cre o lege pe ultm, fndc e se pc în czul negbltţ neectulu Dc cest sens es corec,punctu de dnnte de r pute f înţeles c o vrgul Prncest solţe, Arstotel rspunde drec prme înrebr ndrect cele de- dou, r soluţ ulm ese vlbl fndceste sufcen de generl pentru explc mbele înrebr6 4 xempul tble rebue rport l cele tre sensur leutorulu, el corspunde ceu dntî sens, l tuorulu înposbltte bsolut (f supr II, , 4 17 22 s) oss ( 1 961 ,p 295 ) trmte o posbl surs în Plton, Thiheos 1 9 1 c n suetele nostre există un lu de cer (trd M Cuc)



NOTE

6 Penru prima oară în acest capitol Arisoel face o aluzilimpede la problema autocunoaşerii deşi el părea să o fi ainsindirect şi mai sus (f III 4 429b 9 f şi noa aferenă) Faptulcă gîndirea se gîndeşe pe sine aici ţine de experienţa identificării

cu inteligibilee ţine de asocierea necesară cu imaginie (f. inrIII 8 432a 8) şi ese poserioară cel pţin logic experienţei decunoaşere a obiectelor disince de subiec Prin urmare aceastăexperienţă de auocunoaştere nu poae fi asimiaă celei descrisede Aristoel în Metzic XII 7, 1072b, unde el pomeneşterarele clipe ae unei idenificări a gîndirii umane cu actul pur alcelei divine De fapt, credem că este vorba de două regimuridistince ae gîndirii, care nu se explică nici unu pe celălal; ce

prezen descrie o limită naturală a gîndirii, iar cel din Metizicse referă la o rangresare excepţională a ei care poae interesa maidegrabă istoria teoogiei decît isoria anropologiei filozofice66 Cînd sîn gîndite, toate realităţile sînt însoţie de imagini şisînt, în sine imaeriale, dar Aristoel se referă aici la realtăţicare nu provin din nici o experienţă, ci sînt în sine imaeriale6 Ştiinţa teoretică se deosebeşte de cea practică, al cărei obieceste aţiunea, dar afirmaţia lui Aristotel este în continuare

imprecisă, fiindcă în interiorul şiinţei eoretice, studiu mişcăriiunui corp este asociat unei materii6 Ross ( 1 961 p 295) este de părere că Aristote nu discută în niciun pasa din cee ransmise de radţie aceasă problemă Totuşi earidică o problemă priind apou dinre ea şi o fraă a caitoluui

urmăor (40a 22, f şi noa aferenă), unde se afirmă faptul căinelectu activ nu paiciă la disconinuiaea îndirii Pasaee nuni se par contradictorii, d oar c actuaizarea gîndirii este discon

inuă, iar capacitatea de a mobilia gîndirea (intelectu aciv) esecontinuă Cât priveşe finaul capitolului sensu frazei eselimpede Aristoel subliniază asimetria reaţiei dintr intelec şiineligibil inelectul devine inteligibil prin cunoaştere, darinteligibilu nu devine inelec prin cunoaşere6 n opina lui Ross ( 1961, p. 296), nu putem reţie şi pe €şi pe €p întcît ee au aceeaşi funcţie în text n mod eviden, crede editoul extului, aces capiol şi cel următor neaufos ransmise de raditie înro manieră alteraă6 Obiecele individuae sudiae de fizică se întemeiază pe treiprincipii adică maeria forma şi privaţia Dinre ele esenţa loruniversală este dată de materie şi formă, iar individuaitaea o



362 NOTE

de praţie (f Fizic, II, 2, 194a 12 dar şi Thoma din Aquino,epre principiile nturii, ed Univers Enciclopedic, Bucureşti,2001, mai ales paragraful 5) Termenul de natură" are aici învedere spaiul rezervat diversiăii caegoriale maime, precum

şi generării şi coruperii, şi anume spaiu sub unar Fin vorbade principii, este vorba şi de o forţă acivă universală, care faceca realăi.le să se r

ducă n ct aces apect a faciliat ectuaneoplaocană a lU Themss (ed Heze, 1890, p 98) /nczul elor cre e relizez de l nur iecre deine opoen nterior şi o devrire poerior i ele nu uopri l ptiudine lor nturl i l ee ce e n poencci r ve de l nur ce lucru n zdr 61 Comparaia este legiimă dar ca model deriva din modeul

naturii deoarece şi r imi nur f Fizic, II 4, 194a 21 236 Din lectura frazei persistă o necaritate de ce analogia propusă ar fi necesară ? De fapt ea ese reluarea unu principiupropus în a doua parte a diogului Soiul (mai ales de la 253cpînă la finele dialoguui) unde reaul, gîndirea şi limbajul au osructură comună, iar aceasta ese compoziia subectului cupredcau Arstote conduce mai departe această idee făcînd carostirea să fie Tl T TlV (ceva desre alceva", f inr,III 6, 430b 26) şi mai precis un � raţiunedespre o realitate ăzut ca afirmare a cea despre atceva,f Ctegorii 1, a 2), apoi fcînd realu s fie împletiea fomeicu materia unoaşeea adeăuui se înemeia e ap peaceastă analogie şi de aici încep problemele ei întrebareafundamentală a cunoasterii aristotelice este cum rece o esentădin încorporarea ei înto materie în ntelect dacă eistenei saeîi este indispensabil materia Răspunsul, dat pe parcursul ultimei umătăi a crii a Ia şi în , 38, este legat de fapul c înintelect ea este asociată cu imaginea a cărei funie reprezintămaeria deerminată, cu inteecul care devine toate" ( f frazaurmătoare) şi trece dinrun mediu în alul graie intermediarului care aută această trecere şi care este intelectul activ înacest caz, dar în cazu ercepiei sensibile era cîte un at intemediar pentru fiecare simţ în parte.63 Acet ineect crespunde direct celui descris în primele douăalineate ae capitoului precedent El a fost numit e Themistiusinele poibil v V V inelleu poibili eHeinze, 1890 p 98, vezi şi traducerea întregului comentariu la



NOTE 363

aces pasaj a lu Themstus în DI, 2001, p 9 sqq) Alexandrudn Aphrodsa (epre ntele, 1, în DI, 2001 , p. 33) încearcăo altă formulă o �, inellectu mterli), adoptaălexcal, dar respnsă ca dee de A erroes, ş respnsă aît ca dee,

cî ş ca termnologe de Thoma dn Aquno (f. upr, nota 34)Aceasta nu înseamnă că ar f orba de două ntelece derse( spune Phlopon, ed Verbeke, 1966, p 48) , c de două aspecteale aceluaş nelec, dar, credem no, fără ca ele să fe neapăraale nddulu sngular înane ca el să gîndească6 Arstotel are n edere ceea ce Themstus a numt o€�, inellecu gen (f ed Henze, 1 890, p 98 sqq ), arno îl putem num neect act în baza acese tradţ Nc

numele lu nu apare lmpede n texul lu Arsoel, nc ontoga u nu este clară (f inr, nota 630 pentu o psblăontologe a nteleculu), dar funcţa lu poate deen mpededn text. Asfel, nu poate f radus cu dspozţe" fără arsca să suprapunem nelecul act cu cel afla n dspozţe, cao sare determnată ar nactă a ştutorulu (f upr, I, 41a 22 sqq. ş noa aferentă) De aceea am prefera stare"deoarece sensul pare a ndca prezenţa ntelectulu ct ca o

stare dsponbl aşa cum este lumna pentu ăz (De fpRoder, 1900, p 460, cree chr că textul ctt de cmenttorgrec ar f sunt atfel nţelegnduse dn el că ntelectul act leproduce pe tote pornnd de la nteectul fat în dspozţ e deşdn punct de edere fologc nterpretarea este pre speculată,ea ese teorec coerentă ) Dr analoga cu lumna este, poate, celma preţs ndcu a naur nteectulu act Ea fostnterpretaă n chee teologcă de Themsus, care a dentfcat

ntelecul act cu fnţa dnă căre umnă se dfuzează pesterealăţle descendene (f ed Henze 1890 ibidem) r deea fos preuată în flozofa lu Acenna ş a almenta optcaspeculaă ş eologcă a secolulu al XIIIlea Interpretare etemprtană derece generează o tradţe de gîndre cu opersonaltate propre, deş e este strănă textuu lu Arstote,deoarece lumna de ac pote face refernţă doar la teoraăzulu prn ntermedar lumnos dn II, 7 Dar, aşa cum măzut, percepţa prn ntermedar este o regulă generală acunoşer sensble ş ntelectuale la Arstote De acee,ntelectul act pote f ac do o foţă catalzatore a cunoaşter,



364 NOE

prncipiu al deduciei speciei inteligible opus smetric inducţieiaceleiai secii dn reaul dat în materie Ceea ce face uminapentru edere, face intelecul acti pent gîndre ir a cumlumina este disponibilă oricărei ederi, tot aa inteectul acti

este disponbl oricărei gîndiri. Dar, aa cum am remarccomenînd capitolul II 7 (f noa 393) ederea are patruelemente ochiul recepti, transparenţa receptiă, lumin(gentă) i culoare (agenă) De aceea, putem regăsi aicacese patru elemente, afirmînd faptul că imagnaia (recepiă,prezentă întrun organ corporl) percepe o specie integibilăînro transparenă recepă care ese ci intelecul posibilumnată" de intelectul acti Aceat schemă de interpretare afot propusă, de fp, de Aerroes (ed Crawford 1 953 p 4 1 1 ) :Quemdmodum enim lux e perecio dioni ic intelecugen e perecio mterili Tot ş cum lumin eeculizre trnprenei ot ş inelecul ctiv ee u-lizre celui meril " Dar o asemenea interpretare îl conducepe Aerroe la idee că intelectul posib (numt în text m-teril" este unic pent toi oamenii ceea ce nu este departe de

idee rstotecă a subiectiităţii generice, afirmată de Aristotelîn cpitolu nterior. Desigur, o asemene teorie nu puteconeni thomismului, interesat în doedire pe bze aristotelce unctăi persone, cee ce îl determnă pe Thoma din Aqunosă schmbe temenii proporie dacă adeărtul obect lcunoateri este obiectu singulr (f upr, not 604) atuncilumna rportată la transparent ar trebui s fe eglă inteectuluiacti raportt la ineligibile i nu l inteectul posbi (f Sen

tenci de nim, II, 10 3) Dr o asemenea stuţie ar face dnsecle nteigble o pură pasitte care i locul proprietăiorintelectuu posibl descrise în cptolul anterior Ideea căobectu deărat este singuarul este întemeiată, dar ea se poateine în cazu în care transparena ese anaogică intelectuluiposb, fiindcă speci intelgibilă asociă imaginii este indiidulztă ca obect singular de imagne6 Cuoarea în sine există în ac în bsena lumnii, deoareceun obiect coorat psat în întuneric nu î pierde culoarea, darcuoarea ăzută este actuizată de umină în prezena subiectuui cre ede



NOTE 36

66 Pacula ar putea f conuncţe sau aderb Dacă ar fconjuncţ, ar putea lega propozţa prezentă de penulma(considnd emplul prind lumna dn propoziţa anterioarăo paranteză), iar aunci sensul ar f intelectul ac seamănă

lumini şi (dar el) poartă aribuele ineectulu lui AnaagorasDar aceasta ar f o absurditate, fndcă am conenit dea căprima pare a capioului 4 se referă la inelecul posbl, ar celcare le prduc pe tat nu poate prmi arutul reepiiăţii.Rămîne ca particula dscutată să aderb, iar ensul să fie ice inelec aci, asemeni celui posib, primeşe atributeleneafecări ş nasemănăr şi al puriăţii. Totuş pacula a fosînţeleasă dirs, după felul în care fiecare comentator aconceput naura inelctului posbil de pldă dacă reţinemteora ineecului posibil (material) ca rezua pieror alcombnări elemenelor, dezoltaă de Aleandru din Aphrodisia (f upr, nota 34) atunci este limpede că Aleandrupuea cit particula doar ca pe o conjuncţie, sau, a fel, dacăreţnem deea lui Themistius (f. ed Henze, 1890, p. 99) căintelectu posibl st formă nferoară de manifstare a ine

lectulu faţă de cel posbl Edent urînd nterprearea luiAerroes epusă în nota anteroară, partcua în cauză eseaderb Din aceasă obseraţe se desprnde o consecnţă mportantă dacă despre inteleul piv de la fnele acestu captolni se spune că este muritor, atunci el nu poae fi denic celuipo bl, epus pînă aci (f inr, noa 6 1 ).6 nelectul ac nu ese în raport cu no în ac ci prinesenţă, în sensul în care el ese o frţă acualzaoare ne

deosebtă de intelecul în ac descris de Arstotel drept al treieasens al ştuoruu (f upr, II, 417a 22 sqq. şi nta aferentăDimpotriă, intelectul ac ese act în sensul în care acul eseîntemeeorul oricărei deenir deci şi a recerii de la gnoranţăla cunoaşere El ese ma degrabă ac prim (în sensul în careeste foos termenul de Arstotel mai sus, la II, 1, 412b 35)Aceast bseraţ lasă locul unu comentaru priindidentitaea cunoscătorulu Dacă intelecul posibil i cel actisînt analogice ransparentului şi lumini, adică mai abstractformuat sîn analogice formei intermediarulu ş maerei sale,atunci eu cel care gîndesc (conform epresiei lu Themisius



366 NOTE

din comenariul său, f ed Heinze, 1 890, p 98, sau DI, 2001,pp 636) snt intlcul compus din act ş dn ponţă, altfelspus, sn rzultatul actiăţii mle d gndr s foaradăra că inrprtarea lu Temsu una noplaton

cană (pnru l facultăţile de cuoaşer snt forme succesie demafar al aceliaş realăţi uprem, ntlctul ag, atfnc fcar facultat se maer pntru ca uproară ş formăpenu ea nfroară ulim i ne peiil ee inelec civ i de înd ce nur înin pîn l el e opri c i cum nu r ve nimic lcev mi demn cru îidevin ubie ), dar acasă inerprear ilusrază d fap un

principiu nim lui Arse anrriata acuui faţă dpoenţă (in M e[izic, IX, 8 to aşa cum s aplca acsprncpiu n oliic, I, 2, und omu s rzultaul aciiăţiisale n ceate deci postrior ctăţii) D aca, pasajul dioliic ne-ar puta da o sugest foae bună pnru nţelgreaacesui capl omul care gndeş indidual (adică refernulpropoziţ car rin frece n homism hic homoineligi) ese rzulatul, iar nu prmia aciităţilr lui, ot aşa

cum rzulaul funcţiilor n cetat ste căţanul Cu asemena anaogie, puem sabil rlaţie analogică şi tre inelecşi ceate, ceea ce egiimează prpriuzs nterprearea aerroistăa untăţii intelectului osibil pentu toţi amenii6 nteg aces text se regăseşte a ncepuul capitolului 7 nopinia lui Ross ( 1 96 1 , p 296) logica exului se poa rcontruiş ără l, ar plasarea lu n acs contex ese md dent u

accidnt al sorei manuscrse Dar fiind conscnţi cuprincipul nostru hermeneutic propus n noa ntroductă dnaces olum crclaţa ş nerprearea sorcă a exulu aşezaatfe poae genera sensuri la el d mporan ca şi cloriginal Asfel, ci aci, exul poae pune raprul dnreştiinţa n ac şi obiecul ei ese idenic raprului dintr inlcşi inteligibil, iar acestea n raporturi d dentiicare princunoaşere Ca orice proce de dr, ş cunoaşeapresupune un ac prm ş un ac raliza, ar acul primnemază ş deermină potnţa, pe cd cel realiza st cauzăfnală D pldă, forma părintlui regăseş n frma matură a



NOTE 367

celui născut din el, ceea ce înseamnă că a doua frază a perioadeidin paranteză ese o aplicaţie a sensului temporal al anteriorităţiiactului faţă de posibilitate din Meizic, IX, 86 Între această propoziţie şi cea de mai sus (f upr, III, 4,

430a 6), aşa cum am argumentat în nota aferentă pasajuui, nuexistă contradicţie În pasajul prezen este orba despre nelectul acti, ca şi în fraza de mai sus Gîndirea lui nu este dis coninuă, dar nici nu ese o ndire, ci o permanentă dispniiliae630 Totuşi, Aristotel nu lămurşe c anum te e, adică în cemanieră este el inserat în sisemul lui, cărui obiec îi corespund indicaţie ar puea f, touşi, pasajul din epre enerre nimlelor, II 2, 736b 27 737a 1 : numi inelecul prvine dinr() şi ese, singur, diin Pasajul explică n continuare această sursă ca fiid una celesă poi în Meeorologicele, , 1, 339a 2132, incidnţa mişcărilor celest aupracelo păîntene şi difernţa lor ese descrisă foa sugetimişcara selelr nu re un cop ), ci ee ncop €), adică acţiuna desfăşurată nu s plasează n afarai ci îşi cnţine scopul ciar î propra desfăşurare Pe de altă

part, Aristel le descrie drept adăratele acţiuni pe cel careşi conţin scopul (Metizic, IX, 6, 1048b 2122: Numimişcre n cre ete cuprin copul oniuie o ciune tradde Ştefan Bezdechi) Apoi, Arstotel recomandă insistent înoliic, VIII 3 1338a 25, orientarea cetăţii spre actiităţi careîşi conţin scopul (ceea ce produc răgazul, X) imitînd astfelpricipiul care descrie mişcările clt prin recomandarea actiităţilor inelctuale Toate acstea ar putea însemna că ne

ituăm pe un teren foare propice unei analogii într inelec şimişcările cerului, fără ca Arisotel să dea, totuşi, sufcieneindicaţii în acest sens Dar, penru că elementele se po orienta înaceasă direcţie, dezbaterea analogiei a renit comenatorilor,ca elemen fundamenal al înţelgeri ontologiei intelctului(pentru o listă a acesor analogii, f lumul nostru rinipiulcerului, ed Dacia Cluj, 2002, pp 1 16 122) Această linie deinterprare a au otuşi o contrapondere în lecura organicistăa lui Alexand din Aphrodisia Astfel, proenienţa din cr ainelectului nu explică momentul acestei proenienţe: lanaştere, sau de îndaă ce începem să ndim, şi asta în mod



68 NOTE

rogres Dn tratau epre intelec, 6, deducem că ar forba de o proenenă în momentul gîndr, pe cînd dnaragraful 18 al aceluaş tratat (f. DI, 2000, p. 47: iindci îni o runct prin mn n uer inelecul n c)

educem că ar f momentu concepe Eztarea lu Alexandruste foare mportană, deoarece ea pune prolema dentăersonale La această teore reaconează Albert (ed. Srock,968, p 183 r. 323), de pe poz arroste, dar cu oermnologe acennană (înrucît dor ormrum esteonceptul acennan al transcendene) : To cee ce pune(Alexandru n.n) ueul inelecul provine din mne cu oul l mi degrb el junge c pre din noi dinr b exrineco de l dorul ormelor b doreormrum n merie i el prezint o emnre cu dorulormelor P de altă pare Thoma dn Aquno este neot sărenă la teora lu Alexandru, dar modera, pentru a ala unctatea persoane de la începutul concepe (f. epre unieinteleculu conr verroişilor, 46, und extrnsec maînseamnă doar fără matere ş ma ale paragraful 64, unde

ntelecul ar f dat de la naşere deş în paragraful 27 nd ărecunacă orgnea celestă a nteleculu, f. traducerea extuluîn DI 2000, p 141 sqq) Deş răne neclară, problema luArsoel are tous o determnate decsă omu este rezulatulacualzăror de are este capal ş care îl ndduazează, arArstotel nu are n un nteres în a clarfca care es suaaomulu nddual ş nemurtor, pentru că acest nters a reeteologe ceştne care a comena, ma ales prn Thoma dn

Aquno textul arsttelc63 Expresa � constue una dntre prncpaleleprobleme ale captoulu Dacă el este muror ş exprmă opasate care se consumă în actul cunoaşer, e nu poate fdentfat cu nc unul dntre nteetele descrse ma sus Estlmpede că e nu pate f cel act, dar ete la fl de întemeat şfaptul că e nu poate f cel pos bl, deş confuza dntre neleculpas ş cel posb este frecentă. Cel posbl ee eern,nenddua este analogc receptacolulu platoncan, aşa cumam omenat ma sus (f nota 626) Cel pas ese murtor, darecesar orcăru act de cunoaştere Roder ( 1 900, p 46 1 ) ş Rss



NOTE 369

(în Arioel, e I 1923, în raducere : ed Humantas, 1998,p 14 ) le denfcă ttuş, întro sere de poteze de ecură carefac exul ş ma greu ntegbl neînţelegînd astfel dacăsubecul propoze ese nteecul pas sau ce act ş ăsînd

comple deopare eea neleculu psbl Prn urmare,deosebrea dntre ntelecu pas ş cel posbl poate clarfcapasajul: ntelecul ac nu poae cunoaşe nmc dacă nu seconsue ca nelec nddua în ac, în omul nddual caregîndeşe, folosnduse de experenţa sensblă sau de memore,pr nermeul magnlor Dar în aces caz, trebue săredenfcăm natura nteleculu pas Phlopon (f ed Verbeke, 1966, p 61) o denfcă cu magnaa, prezenţă necesarăpenru gîndre fe ca un ajutor în cazul cunoaşter celormaerale, fe ca o pedcă în cazul cunoaşer celor materaleŞ erroes, consecen eore dublulu subec al cunoaşter(f upr, nota 604), denfcă în acest nteect posbl magnaţa(urmîndul pe Phlopon), care este subectul pertr (consumabl") nelece (f ed. Crawfrd, 1953, p 452): ir eldemonrez c nelege ici prin inele piv virue

imginiv umn e demonrt uod intendeb hic perinelleum pibilem viruem ymginivm humnm "Albe acceptă fără rener deea lu A erroes (ed Strock, 1968,p 206 r 2526) Acceptînd în sprt nerprearea lu A erroes,Thoma d Aquno o împnge ş ma departe (Senenci denim, III 10, 18), penru a putea totuş extrage dn Arstoel unargumen a emurr ndduale char dacă el nu pae să se afleîn ex e aceea e înelege, foînd de fapt textul, prn inteleu

pivu char sensbltaea: n ineleul piv ee corupibildic pre ueului cre nu exit r riunile numienerior ee rupibil El e reer ici l pre enziiv Totuşii ce pre ueului e numee intelec o cum etenumi i rion n mur n cre pricip ntrucv lriune upunndue ei i urmndui micre ec" n ceea ce nepreşte, aoptăm poza lu Ioan Phlopon, A erroes ş Albert,ca fn sngura coerenţă posblă a pasajulu prezen632 O prmă problemă a captolulu ar f : de ce metoda urmată însuul nelectulu nu ese analogcă cele urmate în studusmurlor, adcă pornnd de la obece către facultăţ (f upr,



3 NOTE

4 4 15a 1522) ? Smplcus (pud Roder 1900 p 467) este părere că această ecocordaţă poate f explcată pr faptul acest caz telectul este ma evdet ntelglele sta oscure ordea cuoaster fndcă telectul u este

dus d atura telglelor'c d receptvtatea suectuluoscător. O a doua prolemă a captolulu ar f oare

uoaterea dvzlelor suprmă regula cuoater ntelectale asocată permaet ue mag c care se compune (f in,I 7 43 1 a 1 6) ? Credem că răspusul este negatv (cm spuerstotel ma jos la III 8 432a 13 14 de acolo terologas schmă dvzlele fnd numte npa vaa),eoarece dvzltata coceptelor nu este o prolemă deora cuoaster c ua aflată la lmta dtre teora cuoasterş logca coepeor d puct de vedere cogntv orce cocept(de pldă dscutată ma jos) este asocat ue magn (cucare conceptu de lne se compue gndre) dar ndvzltatea lu ţe de atura referetulu sau de tmpul gdrpo a trea prolemă poslă rdcată de ceputul captoluluar f detfcarea atur ndvzlelor Aceste dvzle ar

putea f elemetele compoente ale judecăţ aume coceptee; pasajul ar putea f pus legătură cu deutul captolulu 2al Ctegoriior (aa cum auorzează Themstus ed Heze1890 p 109 a V O� arOpa� pa) intrerostiri unee se spun pe bză de egăur tee ără egătuCee pe bză de egătură snt de pid omu erg omuînvinge cee ără egătură om bou erg învinge (tradC oca) Totu sfera dvzlelor acestu captol este ma

rests graţe fe caracterulu corupt su care ea parvettextul lu Arstotel (f. Ross 1961 p. 301) fe ue anlze andvzltă care c u se referă la orce cocep n geereIoa Phopo (ed. Vereke 1966 pp 6465) recunoate dvzle telgl le geeral propue o stă de ccpu coceptele dvzee cattatve cele specfcepunctul clpa fal cele dvne. Steger (1988 p 414)propue o lstă de patru tpur de dvzle pe care lerecuoaştem acest captol 1 . oectele smple ale ntelectulude pldă dagoala (430 1 ) de fapt această caegore potta cel eumerate n pasajul d Categorii 2 dvzlul



NOTE 37

canttatv (de pldă lungmea sau ntervalul de tmp 430 6 14ş 1620) ; 3 ndvzlul specfc ( spec nfmă 430 141 5text mutat de Ross la ndul 20) ş 4 orce prvaţe (de pldăpunctul faţă d lna dvzată 430 2022) . De fapt lasfcrea

lu Steger es te o dezvoltre a clasfcăr lu Ross ( 1 961 p 300)pentru cae punctul 4 ar f doar o suclasă a puctulu 2 otuşla ndul 25 xstă o sugese la adresa caracterulu ndvzltăţconcptul de prncp lps de conraru (poal telectulactv sau prul moo f nota aferetă) ar atnc am ptearţn rmndul pe hlopo ş a ccea clasă de oecte dvzl de ntelect evntual ca o suclasă a puctuu 3 carerepzntă ndvzlul spcfc Admţd crtca texulu făcutăde Ross am rmat acest captol mod fdel mpărţrea logcăa captoul propsă de edtor6 Asmen smţrlor cunoaşterea conceptelor elementarednto judecată nu dcă prolema eror ar dn acest motvntetul st prvlegat n relaţa lu cu uul dtre sensurlefnamnta al fnţe anume fnţa ca adevă ş fals Com-punr nplr este predcaţa descrsă ma jos ca fnd dpr l

(430 2627) Doctrna rea parţal defapt o precar a tratatulu Dpr nrr, 16a 9 Dupăum n ug gndul lpt uneor de dverre u delte lr nsă rebu dntru nceput să revnă un dnceste l l n glăure ce e ls i ce e devăr porăupr mbnri dzun" (trad. C oca) Cf ş Met-c, VI 4 027 18 IV 7 1012a 2 Stctura predcaţe almajulu ş a realtăţ st pentru Arstotel omogene (f upr,

nota 622)64 Cf Empedole fr D B 57 retea lu Empedocleapar ac analogcă sensurlor copule ceea ce prentă otooga lu Arstotel drept o contuare a temelor presocratcealătur de vehementele e crtc dn Mezc, 6 entru Rodr (1900 pp 469470) este evdent că Arstotelse putea refer doar la pătrat de vreme ce comesuraltateadaonale u ercul a fost dscutată ulteror de Arhmede

ropozţa dagonala pătratulu este comesurală latursale" este o propozţe adevărată ale căre elemente componete au u sens autoom.



72 NTE

6 Faă de raportul dtre telect ş adevăr apara în cotexta tmpulu este accdetală dar (aşa cum a oservat hemstus Heze 1890 p 109) faă de raportul telectulu cu senaa sau magnaa telectulu îi este propre capactatea de a

escre deverea ş pr urme steza temporală Aşa cumese d urmtoarele două fraze prvaa sttue devenreadvduală ar cuoaşterea prvae ca dvzl asgurăaccesul tlectulu la dstce temporale Aş cum a remarcat Roder ( 1 900 p 470) ître fraza ateoară ş cea care urmează u exstă eapărat o succesuelogcă c este osl ca textul să cuoască redactăr succesve Expresa <, EUV x este adugrea lu Ross ( 1 96 1

301 ) î text6 Roder ( 1 900 p 473) adue o pezare termoogcă evetă în alte pasaje (Metizic, VI, 4 1027 25 Etic Nico-mhică, VI, 2 1 1 39a 2 1 ) Arstotel spue că telectul dscursv(vO) se ocupă de dvzune ş compunere pe cîd ntelectul(v) se referă la cuoaşterea prcplor (Eic Nicomhică,VI, 6 1141a 7 sau Aliticele osteriore, I, 33 88 36) otuş

aceasta u îseamnă că telectu (v) d captolele ateroare treue rezervat cunoaşter prcplor c îtreg facultă telectuae ştnd faptul că termnologa arstotelcă esteadesea fuctuat î fucte de cex0 Roder ( 1 900 p 478) eege dstca refertor la mărmlecontnue (dvzl î act după cattate) ş la formele dvzle (dvzl potenal după caltate) Ross ( 1 96 1 p 296 indivisible or undivided") sugerează că dvzlul î act este

cel car c u poate f dvzat ar cel posl este cel care mapoat f dvzat dar u a fost îcă Evdet explcaa lu Rosseste ma unversală ş ma acceptală. Această gîdre î sne a dvzlulu u îseamă asearadcală a ocăre compuer deoarece ş dvzlu asoluteste ascat ue magn (f inr, III, 7 43 1a 16 ) Adc lugmea poate f dvzată pr accdet deş prneseă rămîe ndvzlă mpul ş lugmea sînt două exempleu aceaş vaoare petru lustrare dvzlulu cattatvşa cum a oservat Baot ( 1 989 p 127) tmpl ş cotuulot f fte doar î potenă (f Fizica, VIII 8 263a 4 9)



NT 373

6 treaga frază figureaz î ediia Bekker la urle 116La propuerea lui Bywater Ross ( 1961 , p. 296) acceptă ştergerea ei de acolo şi plasaea ei la îceputul acestui aliet îtrucîtla rîdurie 1516 e rupea logca tetului făcîd iteligibil

subiectul urătorei propoziii (fdcă îtreg aieatulpecedet sa referit la idivizbilul cattativ ar această propozie se referă la cel calitativ ). Totuş psarea ei la îceputul aestuialieat are o motivaie precară alieatul (copt după prerea luRoss) se refer dezordoat la diverse tipuri de idivizle6 Fără ca epresia 'V l'lWV să suprie logica tetului ZelerTorstrik şi Ross ( 1961 , p 298) reu la ea cosderîdo oiterpolare Traducerea latiă a lui Moerbeke (di 1268) ucoiea epresia s uem lcu non est cotrrum lium"(f Philopo ed Vebeke 1966, p 84) Sesul frazei este dacăceva se cuoaşte pe sie el va fi peraet î act şi separabilBarboti (1989, p 128) crede că ar putea fi o aluze la prulotor descris î Mezc, XII 10 1075b 20 sqq Barbotiurmează de fapt ideea lui Thoa di Aquio (Senen denm, III 1 1 , 14), care a refuzat idetificaea acestui eeplu cu

itelectul aget aşa cu sugerase îaitea lui A verroes (ed.Crawford 1953 p 463) Totuşi agueul lui Averoes estepauzibil deoarece face auzie la ua d ulimele opoziii lecapitolului 5 al cri a IIa (30a 2223) intelctul cre nunelee uneori în ct şi lteor în poten nu r înelee deloc iprv b chr nu r înelee nmic n r s" ăsura îcare eistă la Aristotel o otologie a itelectuli depedetă deotoogia primului otor ar putea fi şi el viza e aceste d\ri

6 Tot aş cu realul îseamă o foră rpott l o aterietot aşa limajul este predicativ astfel îcît sesu se costituieuai ca o raiue despre fiiă Ar T OC�" (f Cteori, 1, a 2)66 Tetul lui Bekker coiea epresia C'<cn� (afiae) dala propuerea lui Torstrik Ross 196, p 298 ) a cceptt leciueaâ&�, urmîd idicaa distriuiei afraiei şi egaiei îiteriol euurilor di Metzic, IV 4, 1008b 34.6 Epesia se referă la esea gjtă î deveire copusuluipredicat despre subiectul ei terial Petru lte ocuree îtet şi sesul larg al epresiei f. ota 247



NT

6 etru că euţarea are aici sensul predicaţiei neam permisforula improprie itelectul euţă" Sesul pasajuui în ciudacoplexităţii lui termiologice este simplu adevărul nu rezidăî smpla alăturare a suectului cu predicatu (ceva despre

altcva") ci î faptul că itelectul euţă (predică) eseţasparată de materie (ceea ce este") despre esenţa angajată îmarie şi astfel î devenire (ceea ce era pentru a fi") Cf şinoa 4 pntru sensul acestei ultime expesii aistotlice6 şa cum senzaţia contempă sesiilele dar ealiează uncopus al formei sesiile cu orgaul de simţ tot aşa itelectulcotemplă iteigiilu dar realizează un compus al lui cuimaginea Î prima fază" amele sînt adevărate pe cîd î a

do senzaţa se poate îşela iar itelectu poate eunţa falsul60 rmînd opiia lui Torstrik Ross (1961 p. 303) considerăfaptul c îtreg acest captol este o sumă de incoereţe datorateuor evetuale redactări dverse uor iteolăi sau uor lipsuriale mauscriselor. Totuşi comentatorii textului au pututclafica o serie de secveţe logce ale lui Thoma din Aquno deexemplu crede că acest capitol se referă la raportul ditre sensiltate şi itelect şi staleşte noi alogii ş i difereţe ître ee

(Senten de nim, , 1 1 După ce Filozoul s reerit intelect în sine cum se reeră l intele n rpor cu simurile)dul pe Thom am îprţit şi oi textul în alieate dupăcum Aristotel sleste o dferent de oiect ître ielect simţur se referă la u

rpo de alogie ître facultate estim

tvă a sesiltăţii şi judecata itelecului dezvoltă tema funcţieiuifcatoare a smţuu comu reia î particular aalogia ditresţul comu ş ntelectul practic ş schiţează cîteva oservaţiiargale legate de cazu particuar al itelectului teoretic6 Acelşi ext apare şi mai sus, la , 5, 430a 191 Ross ( 1 961 ,p 303) sesizeaz că în acel pasaj textul îtrerupea discuţiadespe ielectu activ ceea ce ar îsemna că este mai posiil cae să se regăsească aici unde deschide discuţia asupra naturiioiectuui cuoşter De la Rodier (1900 p 490) aflăm căThemistus l ctise doar a , 5, î vreme ce Smplicius şiPilopo l cuoşteau deja î amele capitole Mai multPilopon (ed Verke 1966 p 9 1 ) îl acceptă î amele locuricosderd reetiţa o simplă clarficare a uei idei ideticedvolte su dou specte Petru sensul ateroritţii relative şi



NTE 37

asolute temporale f. ota afeetă psajului di ima ocureţ62 Difereţa de tip de mişcare la care se referă Aistotel esterapoată la tipurile de mişcare aalizate geeal Fizic şiamitite supr, I 3 406 1 3-14 Propriul mişcării de ici este fptul

că pricipiul mişcăii u participă la mişcae truct oiectulsesiil doar provocă orgaul de simţ Cf şi supr, 5, 417 26 Cf. supr, II 7 4 1 8 2 sqq dar şi II 5, 4 1 7 296 Petru fudmetul aaogiei ditre euţ şi actee gdiiif fialul capitolului precedet. Di puct de vedere gamatic adverul vv putea fi reluat şi pri dor" sesulfazei impue o altă traducere Aristotel se referă la cuoaşterecoceptelor şi l euţrea idiviziileor di cpitou teior

derece urmează acest aiet s staieac alogia ditreactivitatea simţului comu şi judecta itelectului (Rss 1961p 01 perceiving is lie simple ssertion", Rdie 900 p 92 noncer un erme isol", iar Phiopo ed Vereke 966 p 94 Dictionem utem nunc dit terminum" )6 Cf Eic Nicomhică, VI 2 1 139a 2 1 Cee ce n intelectuldiscursiv sn irm i negi n dorină snt cceptre irespingere" Pri uare Aristotel staieşte o elţie de

logie tre o formă primitivă de judecată cre parie simţuluicomu cu fucţie estimtivă şi judecata itelectuui66 Cf. supr, II 1 1 24a 45 sesiilitatea este ediettetre calitţile sesiie opuse6 Relaţia de cauzitte tre cest propoziţie şi cele aterioare este cetă ş cum ţelege şi Thoma di Aquio (Senten de nim, II 12 8 ) to ş cum simul nu pote simiără obiectul sensibil tot ş suetul nu pote nelege lis

imginii" Pri urare cauzalitatea euţat se efeă la pimaparte a frazei aterioare imginile snt c nişte senzii etc6 Suiectul propoziţei este euţat prea lrg cci suiectulgdirii este itelectul mgie este oligtorie ptru iteecţieidifeet de activitate estimtivă truct ea este c o ateriepetru iteligiilee care u se pot ifesta ca fe pue Maimult iteligiilul se ifestă cum crede Averroes pi dousuiecte uul idestctiil şi uiversal care este itelectulposiil şi altul destructiil şi idividual care este imgiea (fota 604) Această oligativitate a prezeţei imagiţiei ridicăprolema cuoaşterii celor astracte di utimul alieat



376 NT

al capolulu ş deoseeşe gîdrea umaă de gîdrea dvăd Meizic, XII 7 1072 Prezeţa mag în cuoaşereese un propru al codţe umae îrucî (aşa cum dezvolăThoma d Aquno în Summ heoloic, Ia q 84 q 7) cunoaş

erea ese o conversio d phnsm Dnre comeaor ouaţă eresaă a adus erpreăr acesu pasaj I oa hlopo Peru el îregul nelec ese supus codţe asocer cumagea dar î sesur dverse ef ed Veree 1966 p 97 şma ales 6) peru nelecul pracc ş penru ce eorec încuoaşerea dvdualelor maerale magea ese un sprjnpe cînd î cunoaşerea ceor dve el ese o pedcă6

Analoga u are mare legăură cu fraza aeroară c cuîreg aleaul ş ma ales cu a doua lu fază (43 1a 1 ) o aşacum u oec sesl afecează smţul la fel magle afeceză elecul Orcîţ ermedar ar f la nvelul organelorprocesul rămîe dec66 raducerea lu Ross ( 1 961 p 301 ) complearea ese ornul ulim ulime orn Touş u puem suscre aceseerpreăr char dacă Arsoel se referă la u şr posl de

orgae ecepve ouş prolema uăţ lor sece depăşeşesfera orgaelo corporale (penru fapul că aces orga nu arpue f na f o 465) Pe de al pare fpu că ese vorae culaea snc a smţuu comu ese sesza de IoPhopo (e Vereke 1966 p 100): să ces ese unicspune el şi mă reer ici l simul comun c un ermen unic"La fel Ae (e Srock 1 968 p 212 44-47) Dr ce din

urmă cule sensibilă cre ese numiă ulimă iindcămişcarea ajune ulim la el se mi numeşe şi prim iindcă eese surs şi izvorul culăii sensibile i ese orml un. 66 Aş cu oserva Bro 1989 p 128 smţul comureue s fe uc peu a da o uae maglor dverse. Ross( 196 1 p 30) ese de prere că ac exul se îrerupe lăsînd locue acue c frza urmăore u ma are nc o legăurălogcă cu cea precedeă Touş ele fac pare dru alneacmu a fz precede u îchee logc doar aleaulprecede c deschde ş pe cel de faţă dcă sîem de acordsă creem c aleaul eror a fos vora despre judecaa"



NT 377

sezaţe ar ac despre smţul comu ş fucţa lu stetcceea ce ar sema că evetuala lacuă u a upt utatea alneatulu Prolema comuă a tregulu aleat aşa cum o rezumăRoder ( 1 900 p 501 ) ar putea f cum po două sensibile diverse

să fie simutan przene în simţul comun cre penru le discerne rebuie să fie unul şi indivizibil?" Soluţ ar faptul căsmţul comu este uu ş multplu ca ş oectele analzateDec paralla propusă aces aleat pr cele patu ltere alealfaetulu are sesul ue comparaţ ntre două caltăţsensle ş corespondetul lor rel662 Cf supr, II 2 426 8, ş III 1 425a 15 paragrafelededcate smtulu comu663 Cf supr III 2 427a 914 petru untate smţulu comuRoder ( 1 90 1 p. 502) oservă n mod ntemeat că ac termeul u poate sema defnţe c are sesul de mtătrucît unttea lte este corelatv multplctăţ oectelorpe care le sepaă66 Ele snt numerc ua fdcă aparţ aceluaş ndvdua şst aalogc ua deoarece relzează o proporţe comuă cu

proporţ caltăţlor percepute de smţul comu Este foarteposl ca rstotel să folosească c termolog tpurlor deutte eunţate Metfizic, V 6 10 16 b 3 1 3266 Petu sesul aceste pse tepretr f infr, ota 667666 n opa lu Ross (1961 p 06) îtrearea cum se deoseesc heterogeele" ş tearea cum se deoseesc cotrarle"sît adcl dferte pr umare verul q d acestcotext are sesul de are multă mpotaţă ce măsură dferă

D acest motv ne-am decs să l reluăm pe rap (care u areac nc o voare cocluzvă) cu partcula cocluzvă cc",petru a evta contrasesul ş ota retocă a fraze66 Smourle C ş D au fost terpretate forte vara de dverşcometator Roder (1900 p. 504 sqq care rezumă ş o lungăsere de exegeze le acestor smolur) este de părere că ar fvora de sera al B egru C dulce D amar fd voraastfel

/de alte două caltăţ sese ar raportul /B=C/D

poate f ş /C=B/D I Bru (1996 p 120 urmdu-l peTheler) cosderă că C ş D ar putea f facultţle corespodente caltăţlor sesle Iterpretarea u poate f eroată ş ea



8 N

e ses cotextul strict l lietului prezet Totuşiverroes (ed Crwford 195, p 473) oferă o soluţi e mi geeă cre legă lietul de sesul tregului cpitol sugerdfptul că C şi D sr pute refei l imgiile lului şi respectiv

le egru lui ; Io Philopo mersese chir m deprte (ed.ereke 1966, p 103104), td că C şi D sr pute referi}iteligiilele corespodete celor două clităţi sesiile Ifod iterpreările lui Theiler Averroes şi Philopo u steclusive ci u u ses comu două clităţ oective lcătuiesco proporţie comuă cu reflectre lor cogitivă ce esteuitră pe pluri diverse Ce mi pluziilă dite cele trei se pre f ce lui Averroes de vreme ce cest cpitol iteligiilul u are u rol cetrl fiidcă discuţi priveşte sesileleşi imgiţi ir uitte fcultăţilor sesiile simţul comue loc vedere imgiţiei. Di cest motiv m tregit şi tepeultim frză sesul ivocd fcultte imgiţiei66 Adică imgie C ului se rporteză l fel lul A cşi imgiea D egrului l egrul D (f ot terioră)66 ropoziţi u este o cocluzie etului erior ci oreure peutimului după ce Aristotel remitit fucţisitetică simtului comu6Q Spe deoseie e torţ mo ă ce uţ sose liţiloro toţ ce simol î mu coveţol copopiee mculi (f Rode 900, p ş hucdideRăzoiul ploponezi II 94)6 1 Adevăru ş eore st le compusului (f supr, III 6,430 1 sqq) Fid vor despe cţue putem deduce călietul se referă şi l telectul prctic pticul u dor lcel teoetc. L fel cosidet şi Themistus (ed Heize 1890p 1 1 4 acestea st funcţie teectului pctic") Totuşultim fz etuu eoseeşte destul de iexplicit treuzul telectului pctc şi l celui teoetc ir frz este clrifictăde Thom d quo (Senten d nim, III 2 16) : Căiinteletl teoreti onsidră ev fiind devărt su fls însens universl e e însemnă onsider în sine pe îndinletul prcic fc cest pliîndule l prticulrul crepe fi înfăpuit fiindcă i l se găsete între prtiulre. 62 Pet teoria strcţei şi exempul criei f III 4, 429 14ş not feretă



NT 379

6 Att Ross ( 1 96 1 p 308) ct ş Barot (1 989 p 128) trmtla acelaş pasaj d Despre memori i rminire, 40a 7 (Dince cuză nu se pot gîndi fără de coninuie <mărimile> nicifără imp cele ce nu sînt în imp ese o lă problm, trad

Mroescu ş C oc) afrmd că c uul dtre pasajeArstotel u dă o soluţe proleme De fpt Arstotel rdcăprolema evetualelor stuaţ care gdre ar avea ca oecteealtăţ mateale. Cu att ma mult cu ct cestuea ămeeceată ea a pasoat cometator medeva care au căutat ea surse de spraţe ale temeer teologe Averroesdedcă o pae masvă a cometarulu său la acest pasaj aalze

ope cotemporalor s pvd grdul de separaltate atelectulu ş mecasmul de legătur (coniunctio) dtre om ştelect. Aet rea prolematca lu Averroes ş tueşte fptulcă u răspus poztv al lu Arstotel prvd trearea dacătelectul um este pregtt petru cuoaşte cele dve ar fputut temea teologa. El tratează prudet textul arstotelcpetru a u supralcta sesul (ed Strock 1968 p. 2 1 r 19-28) :Acesă chesiun este cea mi gre dine oat chestiunile

referitor l suet ir Aristoel promite dspr cestă chstiun că v fi discuttă ultrior dr noi nu m găsi fptul ă l arfi trato în vreo prte cărţii sle Despre suflet cu exepţczuli în re est lru r lipsi din txte sle a u jnspînă l noi Su dcă txtul său r putea fi lut drept o luzieobscur tuni ş cum spune Alphrbi în Etca comacX), problem ar fi soluţiontă colo unde el pre să se rfere l

fericir conempltiva Trmtere la Ei Niomhiă, X, 71178a 2 sqq tot u rezolvă proema deoarece emul lavaţa cotemplatvă u seamă ş explcare mecsmulucuoaşter fţelor ve. La Tom d Aquo regretul dea u f găst cea ue teolog la Arstotel este ş m cl (Senen de nim, , 12 21) De ee cestă chestiune sreferă mfizicin e nu pre soluţionă de Aristoeldeorece complre cesti şiinţ nu juns pînă l noi su

penru că e nu corespunde încă nii unui rt rdus saupote c surins de morte el nu mi puu să o realizezefore preocuptus mort non complevit



80 NOTE

74 Roder 1 900 p. 520) observă fpul că nu ese vorb chr de recpulre c m degrbă de o rsre condţlor generlee cunoere Urmînd cesă dee m împărţ cpolul în douănee în prmul r f vorb despre clfcre sufleulu c

rmă cunoer r în dou de o clrfcre condţlor înre ese nevoe de o mere cunoer. Ross 1961 p. 308)seszeză fpul că prcpul ors l verbulu ră fpul căcul recpuăr" ese unu neîche cee ce u eclue posle c nlz neleculu să f fos în rele m lungă7 Adverbul A (încă o daa) nu poe ve în vedere osrcă repeţe c formul re de fp le două frmţ de

cre se legă logc Prm ese l , 5 30 1 unde Arsoelefnse nelecul posbl înrucî devine oae lucrurile" Asocere cesor pse r însemn că sfleul nelec posbl recepve sensblă coperă nsmblul relulu subspecul esenţe. Un l doe ps cu cre n se pre mponsă socem formul prezenă se flă l începuul rulu (, 1 02 6) unde Arsoel frmă ă în cud nur scnde înmnfesăr merle merle sufleuu nţ cre îl su

dză ne poe conduce l cunoere înregulu devăr. Prnurmre puem înţelege de c că o nză fculăţlor de cunoere poe resu gîndr un echvlen l orcăre mefz posble cee ce rebue reţnu c o mpornă lure depozţe rsoelsmulu Sufleul ese oe lucrurle c esenţămefzc re c obec esenţ dec nţele sîn pînă l unpun converle Dn ces punc de vedere puem înţelege

coerenţ eore bsenţe unu orgn corporl penru nelecdă el r f vu un orgn corporl unc ocm ognul săulr f împec să evnă oe lucrurle Dr penru că el evneoe lucrrle în sensul în cre încorporeză mgnle lor înconcepe unc însemnă că el re de fp orgne corporle drcre nu pţn rupulu ndvdulu, c ele sîn ocm ob ecelen lume pe cre le culzeză sub form lor nelgblă76 un modlă dverbulu ese menă să re că înrenelgl' sensbl nu exsă o rupură cee ce r f recondusl plonsm) c însemnă că nţ eorecă re obece unersle d ndvdule deorece e cunoe sngulrul r



NOTE 38

obiecul iinţei prcice ese exclusiv evenimenul sigulrsoci unei reguli uiversle (f Eica Nicomahică V 5)6 Cf upa I 2 25b 26 s şi I 29b 59 .6 Psul poe fi onsider o polemică dresă lui

Empedocl (f 2 0b 8) ş cum sugereză Philopon (ed.Verbeke 1 966 p 1 12 nici piaa ni apa nu e aă în uleaa cum pae ă i pu Empedoce" su Thom din Auio(enencia de anima 1 )6 Exemplul mîinii ese dezvol în Depe păţile animaleloV 10 687 621 su în Pobleme XXX 955b 2 Expresispecie speciilor poe fi compră cu II 29 28 ( loc lideilor ) cee ce r însemn că modelul inelecului posibil eseici exrpol l nivelul îregului inelec rămînîd c rporulde ineriorie su de exeriorie cu funcţ lui genă sărămînă o chesiune deschisă comenorilor6 Mărim sensibilă poe fucţion în sens ineligibil cînd sereferă l o lungime comună mi mulor obiece sensbile61 Cf upa I 29b 1617 psul ese fore impornfiind unul dinre pţinele pse cre se referă l coninuie

dire ineec i simţuri Cel di II l cre fcem rimiereese mi precis comprînd cele două fculăţi cu cele douăsiuţii în cre se poe l o drepă fiind curbă su drepă62 Cf. upa III 7 1 1 863 Cf. upa I 6 0b 26 Acese concepe primre po fi socoie ( cum considerăi Rodier 1900 p 526) sinonme indivizibilelor (&)din 6 Ele se deosebesc de imgini dr nu funcţioneză în

lips lor cu observă Thom din Auino (enen deanima II 1 8) De aceea imaginile în indiviibile înpoenţă ia nu în ac. "6 Prezenţ obli gorie mginilor în cunoere ese în modeviden plicre principiului obli giviăţii prezenţei merieiî orice formă nurlă i menlă (f. de exemplu upa II 50 101). Toui mrcîd în comeriul său inluenţneoplonismului penru cre scensiune sufleului ese miimpornă decî simplul său regim mundn Ion Philoponinerpreeză ces ps dînd pru sensuri ecesiăţii prezeţeiimginii (ed Verbeke 1 966 p. 1 19 ) imgine poe însoţi form



382 NT

c o mere (ş cum nu exsă o căruă fără lemn în e) c unpercol (ş cum nu rversăm mre fără prmede) c odferenă (ş cum nu recem prnrun spu lumnos fără ve o umră) su c un nsrumen (ş cum nu lupăm fără

se). Dnre cese sensul ş 3 sîn cele m în cord cuexul lu Arsoel r l dole pre f cel m neoplonn.66 Refern ese l sufleul nmlelor ş nu l veurelor îngenerl fndcă pnele nu se mşcă Txonom mlelordupă cele două func prncple pre m sus (I 3 2 1 19) ş re cerul după cre u fos clsfce opnepresocrclor relv l sufle (f. upra , 2 03 2223 ) chdcă ermnolog ese flucună dcă în cre I vem T

{V€{ (sensle) c vem p Tv (fcule dedsernere) r în generl sensle ş nelecl fuseserăreune su numele de A; (înelegere f. upra III 3,2 15) Refern l presocrc fos sesă de Averroes(ed. Crwford 1 953 p. 50 : qu aniqui auei un ş deThom dn Aquno (Senen de anima III 1 ). Acesărefernă ese mpornă fndcă e poe d de îneles că Ars

oel recupeeă ş esemnfcă gîndre presocrcă pn prelure xonme ş resîngere e l sfer nmlelo.6 Fr pe f compră cu deuul cpolulu l Căr III(29 1013) unde prolem seprlă după mărme sunoune cunoşer deschde prolem smercă cele de cdedcă mşcăr.6 Dcă dvune corporlă r sgur dvune fculăorcesă dvune nu r pe cunoşe o lmă fn poenl

nfne6 Unii r pue f Pon penru cre păle coulu şfculăle corespund f Phaidr 26 sqq 253c sqq. ublica,36 s Timaio 69c sqq. lii r pue f opn comunănvocă ş pl sumă d Arso în Magna Moral I 1 82 2326 unde ea ese uă ş lu laon su în icaicomahic I 13 1 02 2628 su în Polii II 333a 66 Un dnre cele ma comple enunur al ls aculălorufelu se fă l II 3 3 32.61 Fcule senslă pu f numă ronă n douăove în vruea anloge lr (f. upra III 2 5 ş



NOE 383

lele) su în vrue onnuţ or funconle (f upra III 29b 1 1 s) .62 Cf în gener rele Depre repiraie, Depre omn iveghe Depre vie Depre divinaia prin vie6 Penru rducere ermeulu p; prn dornţ" nuprn pe" f inra no 697.64 Fpul c nur nu produce nmc în zdr (f. Depre cer 27 ) ese coeren cu fpul c nur ee scp (f. Poliica 2 1 25 9)6 Averroes (ed. Crwford 195 p 5) ese de păree c cedo ermen cre denumesc fcule neleculă nu sîn snonm c se efer l nelecul eorec l cel prcc. Ese foreposbl c nu lu s fe corec de vreme ce în debuulcpolulu urmor lm c nelecul prcc re c lmulmă rţomenulu său cţune ( 6 )66 Penru problem nm penru rspunsul l nrebre dcăe ese orgnul corporl l smulu comun penru rporul esmbolc cu sensble f upra, n 6567 Termenul p; fos rdus în generl prn dor" su

nzunţ" reprezn fcule prn cre n generl oerelţle nd spre mrea fe dvne dn ces mov semc ( f Meaiica, XII 7 1072 26) l rducem l fel cde sesul lu rdc uele probleme lege de folosre lu îndverse ccepţ în ces cpol în cel urmor Ese devrc sensul lu r pue f conrdcoru cu începuul cpoluluurmor unde el ese ou drep fcor mov mpreun cunelecul de c î ese neg ces funce r

conrdc poe f ev în dou felur fe rducem l feldr înelegem fpul c dorn nu moblzez sngur c dorîmpreun cu nelecul su cu mg Aces sue însnu explc mcre celor m smple veuore ce nu umgnţe Tou ces ese solu dop c de Ross( 1 96 1 p ), cre srez rducere pn deideraive" nschmb puem înelege fpul c c r f vorb de fculepev (Uec) cre ese dor o spece e p; lurde A; (f. Roder 1 900 p. 5 ) Themsus (ed Henze 1 8 0, p. 18 ) înlocuee în comenrul su ermenulrsoelc drec cu uec r Averroes (ed Cwford 5



384 NOTE

p. pen cae aces m anea deschde de fap, capo măo) ş Thoma dn Ano (Senencia de anima III 1 ş 23) nţeeg că a f voba de acula appeiiva Dneacese vaane aegem o adceea pn donţă" dn

măoaee move acaea apevă vzaă ac ese nmădonţă" n sens de pae a donţe aşa cm a fos defnă mass 2 asa spne ma m dec o smpă negae a fncţemooae a ape e spne că donţa ca aculae n esemooae a nve ape c aşa cm ncepe capo măoese mooae doa n combnaţe c magnaţa sa c neec 3Donţa ae o oaecae fncţe mooae da ca ac ş n ca facae(f inra III 0 33b 9) Îneg capo măo ssţne

cha dacă fooseşe o emnooge pofnd ambgă fap căpncp abso a mcă ese ceva n ac adcă obec doa apoaea acaă a donţe ş a neec sa a donţe ş aimaginaţi i

e fac pe acesea să fe fncţ mooae6

In capo aneo ssa mşcă a fos efzaă adonţe c ş neec Ee sn pncp ae e da ca poenţăş n ca ac deoaece ssa e n ac ese obec do a eedevn pncp n ac cnd a n ac comn c obec do6 În aces pasa n poae f voba de veţoae n genea cde anmae nc panee a doa hăne n veme ce neeanmae a ş magnaţe neec eoec ae ca obec eaăe nvesae s seconempă pe sne n veme ce nee acc ae n veeeacnea ' Cf Meaizica VII 7 032b 6 : sfş aţonamenpacc ese deb aţn2 Aă de ape ş de avn vonţa ese o spece de donţă(f. upra noa 697) Vonţa n ebe nţeeasă ac n sensabso a e de ogne agsnană (f Coneiuni VIII 9 voinţa poruncee exie ca vo nţa),

c n sen n cae eaese o fomă de debeae aţonaă mă de opţne3 Obec neec pacc ese sp debeă deoaecee ese n conngen n veme ce obec neec eecese necea a apa eo necesae nimeni nu delibereaza(f. Eica Nicomahic, VI 0a 333) În sens abso mşcă obec do a n măsa n cae aec e n ac comn donţa ee ş ea pncp a mobăţ da



NT 38

e nu re rol mobilao c fcule cum reu dinfinul cpoului preceden7 Alu iviunea ploniciană a suflului urmnd părţilecorpuui Cf upra noa 583

6 Themsus d Hene, 1890, p 20) comeneă psulreducnd pecepţia ipulu l nvlul omuu legnd sneemporală a inlcului d definiţa mpuu din Fiica I 1 1 2 9b spun î ui î abie i î ieuioaree care îiaduă reee de mîcae u eiă o ecepie a iioruui doar omu ee oriena « nine i npoi deodă » că doarineeu are are de număru aerioruui i a poerioruui

iar u aemenea numă îneamnă impu Cf Fiica VIII 5 256 sqq Cf Meaiica XII 7 927 26 Mool nemica esesupeioru ceui mic nu poae fi regăsi n expeenţempirică micări chiar dcă ese fudmenul ei ir din cesmoiv expus mi su upra 2 0 2) presocricii gndeugrei mcre sufeui exrpln sup e micreprovocaă e micăo pe cre o pue cons empric A cum oserva oss 961 p 36) cese cuvinedemonsreă fapul că dorinţ ese principiul mobil dr n sensde c comun cu obiecul dori si nu n sens de fcule sufeuui Aces spec fce c fiu cpioului peceden sănu fie condicoriu c cee peene ici Penru ienificae acesui orgn cu inim su curicuţiile f inra no ăore

Pen cele două pu de micre fiică mpingere ircţiune, f Fiica, 2 23 5 sqq Dr fpul că micreorgnică fc să cnciă ncepuul i finul ei ridică prolemelege de sensu compaţi oferi de Arisel Texul spunecă ipul e icare inic s semănăo micări crcuuipen că subnţeeg ni pcuger crcmfernţei lu nsemă egăsi re rigni l siul prcursului plus crculre un cen bil aa cu n cu micării povoce dedorinţ nimului oicul o ese sbl Acesă nogieidcă o probemă es a simpă nloge su re o vloreonoogică, adică icea doinţe ese dor ca i mcre





NOTE 387

ese ncopleă fndcă nu ce ese nlogc for crepră n o cre (e r f puu f confor psuludn Meerlgice oc cre crculră dr nu voînn cesă poeză peru nu suprlc exul). Fără

dor să speculă dncolo de lele exule le rsoelsulu să revenm l sensul psjulu Termeul AU rec sens de bză îbinarea ariculaia unr ebre încheieura unei haine" dcă în sens propru rporul dnre convexe roule concve lveole De cee lăsînd deopreexplcţ n pue sesz dferenţ de rducere l He(936 p 1 9 a ball and ce jin" Ross ( 96 p. 315cu cee rducere c l He nvocînd cel psj dn Depreişcarea anialelr pe cre se sprne ş Brbon) De fpdee de vede c er rculăr mebrelor nouă n se preslură se poe sprjn pe le exe despre nmle(Depre işcarea anialelr 698 ) unde e cenrulurepre fără f socă n De fp dee că r f vorbdespre o ulţe c re o o sursă medevlă enă derducăor englez Alber (ed Srock 968 p 237 r 80 p 238

r 6) cre îl ureză de obce îndeprope obede pe Averroesc se îporvee ş propune o lă nerprere Iar dupăpărerea ea aici verre e înşală punînd că inia e aă înrepau iind cea de la care are lc dilaarea şi care revinecnracia ee neceară exiena a ceva iobil de la careprvine işcarea care ă ie lega de rganul işcării Dar eelipede că inia nu ee legaă de rgan în elul acea celucru îl araă şi ana iindcă ee cer că işcarea uurr

ebrelr ee realiaă e uşchii anialelor Alber u vresă r că exeplul n ese ncorec frmul c fpul că elese ndecv că nu explcă deplsre Înrdevăr orgnecăr rebue să fe neşcă dcă oblă în sens bsounu moblă în sens relv dcă în repus dec surs căr nupoe f erlă se devă că psul d Alber ese elobscur dr el poe f cople cu unul fore lpede dnDepre cauele şi prceiunea univerului 7 (De queineuru caeu veur ab ania ve a naura ve ab inelli-gen, ed Fuser Ascendorff 993 p. 55 r 396: işca-rea anialelr depre care pune că ee de deplaare e



388 NT

raporeaă la un eicerc în iecare ebru al lor Iar din aceoiv ebrele în copue în vederea işcării din roule şialveole Fiura eicercului deăvîrşeşe în concaviae alveopyide iar iura eicercului deăvîrşeşe rou vere-

bru o aşa cu conveiaea cerului inerior e işcă n<concaviaea celui> uperior Iar ace luu e perece oaeanialele uperioare n um lecurii psjului cncluziosră poe eveni cerenă puem înelee în lier luprecum şi în spriul său exul lui Arisoel n lieă elînsemnă mişcre de dilre şi conrcie deplsăriinimlelor explică srucur nomică riculiei membrelor

prin mbinre dinre un corp concv şi unul convexn spiriel însemnă deplsre nimlelor re c scop obiecul

dezirbil dică imire divinului pe cî ese posibil (f upra 15 5) prin urmre descompunere mişcării circulre cerului în mişcăr recilinii prin srucur nomică riculiilor1 2 Arisoel u reză pe l o clsificre iminempăriă ici în rionlă şi irionă Penru împărre ei l

Albe cel Mre şi influen rbă supr cesei disincii f uprano 5591 Ese vorb despre nimle şi nu despre vieuiore deoreceplnele nu u pre decî de hrăire Cele nedesăvîrşe sîn elele căror funci nu sîn dezvole şi culize dr u celeifirme Cf upra, , 1 25 10 su 9 32b 23 dr şiIoria anialelor, 9 91 b 26

7 4 Prezen unui sinur sim siură prezen une frmeprimre simului comun cre presupune şi exisen plăceri şi dureii (f upra , 31 ).7 Cf upra 10 33b 2930.716 Form recepă exului după edii Bekker coninecuvinele CU € €VV în loc de CU € V€ ce reprzină conjecur lu Conford espinsă de Rodier 1900 p 561dr ccepă de Ross ( 1 96 1 p 3 1 9) Opiune lui Ross ese mi

ccepbilă nrucî el foloseşe propunere lui Ber de mu cuvinele schimbe cu cîev rîduri mi jos unde u unloc mi comprehensibil. Dr, deşi Ross firmă »C € €VV



NOTE 389

ese în mod evden o neînţelegere r Bywer re drepe înprvnţ cesor cuvne emendîndule prn aU €- nserîndule olo unde ese nevoe de ele" el dopă înex lecţune a L€ fără să o rducă consderîndo

probbl un nonsens Touş e r pue ve un sens credemîn măsur în cre se referă l fpul că înrdevăr mgnţrţonlă ese cee dnre fculăţ cre mobl zeză cr dcăîn sens bsolu moblzeză o obecul or eorceînodeun fcue supremă deermnă mcărle celorllefculăţ nferore1 Problem denfcăr cesor sfere fos un prlej de

dverse comenrlor. Smplcus (apud Roder 900, p. 560Ross 961 p 39) nreză fpul că nerpreţ m vec(probbl Alexndru Plur dn Aen după părere luRoss) credeu că r f vorb de sfere celese Smplcus ese însăde păere că Arsoel se referă l un oc în cre o sferă o loveepe l Ross îl urmeză pe Smplus cu un rgumenconvngăor penru Arsoel sferele celese nu se lupă înreele Tou Temsus (ed Henze 890 p 21) urmeză

cesă nerere sferelor celese consderă că o ş cumsferele răăcore sîn rse în sfer plneelor fxe o fulăţle sufleulu se nfluenţeză un pe l Temsus eseurm de Averroes (ed Crwford 953, p. 530), de Alber (edSrok 968, p 239, r 79 s ) Touş dcă r f fos vorbdespre sferele celese cee ce nu ese bsolu exclus de esepuţn probbl în urm rgumenulu lu Ross expres vw

de m os nu sr f refer l fculăţ c l ese sfere7 Acese spec de mcre r f după Roder (900, p. 559) mşcre cre rezulă n omnre nurlă rţun suprdornţe. 2 mşcre cre rezulă dn rumful rţun suprdornţe în urm conflculu lor. 3 mşcre re rezulă dnrumful dornţelor supr rţun A ermenul p; resensul de pe ({Ja). Imoble e consă în fpul că e nu re un ermen

conrr în rpor cu cre să fe înro relve polemcă72 Penru opţune rducer ermenulu de ; prnînţelegere f upra, no 55



390 NTE

Pcul e vloe nv, f f o conjuncţe popuz, dn ces mov pedcele fze mn l sngul Rţun eoec e c obec unveslele ce pccnvdul ele s logsmul pcc plec de l o judec un

vl ş o ece pno mno pcul pen obţne ocoluze Penu c ces lucu s fe posbl, ese nevoe deeenţ de nd ce e ese dobnd, ţonlepc (qp6Vl�) poe deven un hbiu l cţunii înoţid o rţiun dvr (f Eic Nicomhic, VI 5 40b 45)3 e do v cu ce nep cele dou lnee nu u o vloesc concluzv, c m degb nv, dc cese lnee

eu de le negulu , poe cum l eo deplssbl n cpolele neoe4 Pnu legu dn fcule hn ş cşe, desceşee ş mue veţuoulu, cf upr, II, 4, 4 b sqq Folose vebulu q n loc de obsnuul rVw, nonmulobşnu l lu q€pw, evne l fpul c efenţ lu Asoelese ş l plne qJ€vc) f Rode 00, p. 546 Deş ese evden c neg psjul se efe l senzţe n

gnl, edţ Bekke conţne epes V X€lv (s bpp) modfc de Ross n cv X€lV Pno fec fomul, hmus cunoşe cledou cego de vţuoe do ee le ţ ele învieţuiorele exreme dic plnele şi rele" (d Henze,80 p 23 ) Plnele nu ecepz fome f me Pmle nu o ve ensbl e, elelle nu u nevoe de L fel

nţeleg ş A veoes psjul, spe deosebe de hom dnAquno (Snenci de nim, III, 7 3 ), ce vede n cel smpledo elemenele (ce nu po f sesze, deoece deţn clţsensble p nense, de pld foul) Dş eplcţ homsese geu ccepbl movul e pu f pudenţ homsnne eze nm slo, ouş dee opulo smple sepoe opun celo compuse (f infr, 434b 0). Opozţ nucde pn cunoşee n cle smple selo fndc ş ele

sn smple fnd copu eece neg secvenţO€ . . ţv s fl n edţ Bekke cu doundu m su dup X€l v (ndul 28). L sugs lu



NTE 39

osk de He ( 1 3 p 15) po Ross ( 1 1 p 32 1 lmuă l ces nd o după € unde logc lu o ceepesupunnd că dene ccdenlă celo două vebe deemn o eoe de copee mnuscsulu Penu ne

meee fme lu Asoel cf. supra, 4 48 1415 su II1 1 423 13 1 52 Epes edă c eo soelcă fnlsmulu mşcăf supra, III 43b 1 Acesă epese neeă c necese sene fndcă veţuoul penu ş sgu hăneebue să bă concul celo pope ş ndepăe de el30 Ş evenmenele nmplăoe po f eplce pn concden uno scopu f de pldă Metafiica, V 3 125 25 sqq3 Penu plne ădăcnle u func gu (f supra, I 14 12b 3 )32 n coneul nvocă fnţelo sedene Asoel ve săelmne pobbl, suţ celo dvne moble su copulocelese nenăscue cu o mşce egulă33 El nu poe gnd deoece bsenţ senlo duce cu snebsenţ mgnlo

34 Penu sensul emenulu smplu" f supra 434 28 sensul emenulu compus" () nu e snsl compusuludn mee fomă (€) c l mscu de elemneAvoes eplcă sfel (ed wfod 1 53 p 53) fie sipluadic uul dtre cele patru eleete fie uul copus di ele3 Peen pcule dn ed Bkke după menul€ ese consdeă de Ross ( 11 p 34) ntlă deoecepeenţ fculăţ cle b umeă să fe gumenă

36 Nu ese vob do de l nemed c de genul lodfe ppăul e un nemed nen, p cnd celelle snene (c supra, II 11)3 Penu dsnc dne vţă ş v ce bnă ( Ş €) f. supra, no 421 3 f Fiica, VIII 1 2b 27 sqq3 Eemplele pee pe ş elu sn mne să sublneeopoţone mee ce păseă um foe l cpce fome, nuc me pe esenă nu pmeşe um ce pe ecepvă nu o poe păs40 f supra, II 8 41b 1 8 sqq



2 NTE

741 Teo pne lu Empeocle f fgmenul D B 84ecum ş Depr simir i cl sibil, 4b 2 eluă deon n imaio, 45b4c42 Păsăm ducee emenulu r<v pn nml" penu

tule n ce plnele sn ecluse ş cum ese czul nscu sup smulo3 Odne onmenulu nu ese c ş odne expunemcl dn ces mov râp nu poe v vlocncluzvă De fp cedem că vem c e onmeneplce: 1 Ppău epmă medeă (le clălosnsble) elemenele nu sn medeă dec ppăul nu ese un

elmen 2 Oce sm e un nemed (nen su een), ppăul e un sm dec e un nemed nen nume copul3 n nemed ese nen dcă fce pe dn sucusulu copul ese sfel dec e nu ese un elemen44 f supra, III 12 434b 1 04 Vebul w, coesponden cu capo n lmb lnănsemnă conc cp cupnde pn nge. Fpul căes vob despe un conc dec nu nsemnă ouş că ne

medul ese bsolu bsen c do că el ese nen (f supra,no 447)6 f supra, I 1 1 423b 124 Adăuge ese ncesă doă penule fze n lneunde nume pă cop ole po conne pămn.4 f supra, II 1 1 422b 25274 De eemplu fulgeul ş uneul ş cum sugeeză

hemstus (ed Hnze 180 p 12) ş Thom dn Aquno(Se de aima, III 18 )0 Fz ese eem de ponă dcă ese legă de coneuldefnlo sufleuu dn II 1 Ppăul ese dfeen specfcă nmlelo fă de plne ş el explcă egmul cop olă ncul sensblă El e ş o nloge pculă cu neleculdece păul ncopoeză ol nemedul n veme cemdl decopolzeză ol nelecul Apo el e ş oee pculă cu deplse deoece pune poblemcă fzce obeculu do Ese posbl dn ces puncde vedee c sudul neleculu ş l mşcă veuoelo să



NTE 393

fe ncea nenţona cu aceasă evene asupa poblemeppăulu defnou penu vaţă f upr, III, 12 44b 242 Pen sensul acese dsncţ cf noa 421

3 Schmbul de semne ese caacesc veuoalo ca comuncă dae sensbe pe cnd lmbajul acula coespundeposese neleculu ş fomuă udecăţlo despe ul ş nocvdep edep f Poii 2 23 1018 da upr, II8 4b 202 )4 Rode ( 1 00, p. 82) espnge dee lu osk de a şegeefenţ a lmba Agumenu lu osk e lmba ca ogan voc nu ese un on de smţ Agumenul lu Rode n

Dpr rpii, 11 47 1 Asoel spune Ntur folo d li or ptru dou fucii d id imbptu i vo i ptru mic Touş ese adevă că fose ou scopu se face c sub apou dfeeadcă ce al ensăţ ş al lmbajulu da sensul pasajuluese ppăul su supveţue ceele smţu duc lavaţ ce uă ces lucu ese posb aţe funcţlo duble

Pn me oecţ lu Rode poae ămne emeaă deşRoss u o mneşe ş consdeă obecţa lu T oskaccepabă



INDEX NOMINUMET TERMINORUM

r - nele : 40 410 1 2 42 25 4 1 H 4 1 1 1 433 28-2 433 r nenăscu 4345rvOl - nonă : 41 0 2lp€ ndvzl (f ş J€p) 405 10 40 20 42 3 1

427 5 427 427 1 1 430 2 430 430 141 720-21

lOP - nedfeen 40 2

€ o - eene 41 5 2P e 405 22 41 1 20 4 18 7 41 14 41 32 41 34420 4 420 7 420 1 7 424 1 1 424 1 425 4 4354-

V - nemuo 405 30 41 1 13 430 23 compc 420 25l een : 407 23lP - ee 404 14

JC - sne : 403 3 1 405 45lV€Cl sensle sme 402 13 403 7 408 34 0 1 41 0 1 4 14 4 4 1 7 1 0, 4 1 7 1 8 4 1 8 23421 1 1 42 1 14 423 5 423 7 424 1 424 424 3325 17 425 20 425 12 42 14 427 4 424 1-22427 427 1 1 43 1 8 432 7 43 5 1 45 25

C - snze (c podus l senslă) 43 1 1 5 432 ;l� - senze sme c c l e ) 404 23 40 8 1 7

4 3 2 41 3 4 41 23 414 2 414 4 4 15 24 4 133 41 7 34 41 12 41 22 41 8 7 4 1 8 01 1 41 825 422 23 422 2 424 4 424 15 424 1 8 424 22424 27 424 22 42520 425 23 425 27 425 31



INDEX NMINUM ET TERMINRUM 39

425b 1 425b 4 425b 2 42 23 42b 42b 7 8427b 12 427b 1 5 428 428 8 428b 1 2 428b 1 842 31 43 1 b 23-24 432 2, 432 1 434 1 434 27435b 1 435b 20

ll ogn de smţ : 408b 1 8 41 2 41 28 422b 22423b 20 423 b 30 424 24 42b 27 425 3 425b 2342b 1 435 1 5 435 1 8 435 22 43 5b 2 435b 15

lLK cle sensblă 402b 1 3 402b 1 407 5 4081 412b 25 413b 2 41 4 3 1 414b 1 , 414b 31, 41 5 2415 417 417b 1 41 8 1, 41 8 3 424 27 425 42 1 1 42 2 42 30 42b 5 43 1 5 43 1 1 1 43 1 4

43 1 b 2 432 30l - obec sensbl : 402b 1 417b 27, 41 8 8 424b 2 424b1 8 42 1 2 23 43 1 4 432 5

Lc - cză : 405b 17 407b 7 41 5b 8 4 15b 10K' nemşc : 432b 20 433b 15KJ me : 4 1 1 30 432b 24 434 24KO z : 420 4 42 1b 4 422 23 425 4 425b 3 1 42 78

42 2 435b 24

KO€' z : 417 1 0 41 b 1 8 41 b 34KOl� pl de z : 42 1 42 7 42 12KOlK - cle zl 42 7KO - obec ce poe z : 421 b 4 422 24A€lC devă : 402 5 404 3 1

AKJCW' - Alkmon 405 2AAOWl� lee : 40 13 408b 1 1 4 15b 23 417b 7 41 7b 14

432 1AA6Pl săn : 4 18b 420 1 7, 42 20J€p� ps de păţ ndvzbl ( ş lCp€) 402b 1,

407 407 1 40 2JL - nemesec : 405 17 42 1 8 430 1 8JlK� ce n poe mesec : 42b 4'AOr - nlogc ppoţnl 421 1 7, 4221 28 422b 21

423 15 43 1 22'J'L� - emne : 408b 1 7

'ccr6pc� Angos : 404 25 404b 1 405 1 3 405b 142 1 42b 24



396 INDEX NMINUM ET TERMINRUM

'C€' esp 404 1 4 0b 2, 420b 1 420b 22421 2 421 b 14 421 b 18

'CO - espţe 404 10 405b 28 420b 23 420b 25 432b 1 1'€J€'' obec 402b 1 5 41 1 4 4 1 5 20 424 1 1

lqp€l' se pune n ce cuv: 42 20'w sus spţul suplu; 41 2 4 1 8b 41 8b 2€lC nefece : 42 2C nefec : 405b 20 408b 25 410 23 4 1 2 42 15

42b 23 40 18€ll� - demonsţe : 402 1 5 402 1 402b 25 407 2OPPO 6ppOlC emnţe evăse 418b 1 5, 422 15l� negţe : 425 1, 430b 27, 432 1 1 ppă nge 403 13 423 24 423b 3 423b 1 1 , 42b 1 ;1T6� fcule ppăulu 41 3b 4 15 422b 20 42

1 423b 2 423b 30 44b 1 435 141T6� obec ce poe f ppă : 422 1 1 422b 1 422b 25,

423b 1 2 423b 27, 44b 12P vue : 408 PlJ numă: 402 22 404b 24 404b 2 40b 2 40 8

408b 2 41 1 b 21 4 15 b 425 1 425 1 42 2 425 431 23pJ0'c - mone 40b 30 407b 30 407b 32 408 JCT ncopol : 405 7 405 27 405b 12 40b 21TOJ - om 4 14b 27CA - mel 407b 25 420b 7cl� - ceşee : 40 13 413 2 41 5b 23 41 5b 2 4 1 1

432b 434 24

q ppă 41 3b 5 41 4 3 41 4b 3 41 4b 415 4 42 1 1 422b 1 7 1 8 424 12 424b 24 424b 2 434 1, 44 28434b 1 8 435 1 45 1 1 8 435 21 45b 2 45b 1 2 ;

, qp Afod : 40 b 1 X€A� Ahelus (ul Aspopomos ) : 420b 1 2XPl nesep (de mee) 40 15 42b 2 42 2,

433b 25c volenţă « mşce slă, opusă cele nule) : 40 22

23 40b 432b 1 7A€Cl vo : 407 4 41 1 28 423 14A€€C - delbe : 43 1 b 8




UA€UL - fcule delbevă 433b 3 434 7 434 12Al� - vonţă 41 4b 2 432b 5 433 23-24rV€l� - nşee, geneză devene 41 2 2 41 5 27 41 23

4b 15 434 23

rV - gen 402 23 402b 3 41 2 413b 2 41 7 27r� - gus (fcule gusulu) 420b 1 421 1 8 422 2

4 14 42b 1 434b 1 8 434b 2 1 435b 22r€L - cpb de gus 422b 5 422b 15 42 15r - cpbl de f gus 422 8 422 1 422 34 422b 1 5 - pămn 405b 8 40 28 41 1 4 1 8b 22 425 435 1 5435 23 435 5 435b 1

lV - consu dn pămn 435 21rAUJ - cuţe 433b 22rLV€lV cunoşe 402 7 402b 1 404b 405b 1 5 - 1

40 30 410 2 42 10rAc - mb c n l gusulu ş l vob ) 420b 1 8

420b 30 4 423 17 435b 24rvWp€LV a cunoşe 403 1 40b 2 427b 5 42 1 430b

4

rvPlJ cee ce poe f cunoscu 413 12rvl� - cunoşee 402 5CA Dedlos 40b 1 8€l - ecepv pmo 4 14 1 0 4 1 8 b 27 424 1 8 425b

23 42 15 434 2 43 5 22PJC - pele 420 425 1 1X€Cl - ecep pm 407b 2 1 414 24 420b 1 421 5

424b 2€J6Pl - Democ 403b 31 404 27 405 8 40b 1 7, 40b20 40a 2 40 32 40b 8 41 1 5

lCLP€V - dvde 402 3 402 25 40b 32 407 1 40 41 0 15 41 1 b 42b 30

LCp€L� dvzune 40 20 430b 430b 20ClP€ dvzbl 4 1 b 2 427 3 427 7 427 1 2 430b lCVO€CL

- d compune concepe 408b 3 408b 408b

14 408b 25 42b 13 42 23lCVOl� - fcule gnd 41 3b 13, 41 4 32 4 14b 1 8

43 1 14



398 NDEX NMNM E ERMNRM

\ - înde nde dscusă 404 1 7 41 5 8 421 25427b 5 433 1 8C - ntl 41 8b 25lCC tnspnt 41 8b 1 418 b 4 41 8b 7 41 8b 12 41 8b

28 41 b 30 41 24O\ Dogne (dn Apollon) 405 2€\ - ccept 43 1 432b 2 434 lWŢ\ - cee c pote f cceptt 3 1 32b 2 3 - opne 403 b 22 404b 2 427b 25 428 1 428 20 428

30 434 10 424 20o€l\ - opn 41 1 27 41 3b 31 427b 25 428 20oC�

- fcutte opntă 413 b 30'J - ponţă fcultt ( sufletulu ) 402 2 403 2741 2 412 b 2 4 13 1 413 33 41 3b 1 41 4 1 4 14 2 4 1 5 1 4 1 5 25 41 1 41 7 7 417 21 417b 4 41b 5 427 42 1 42 2 42b 8 42b30-3 1 430 1 1 430 21 43 1 2 43 1 4 432 5 433b 2

POl� - ste de ehe 412 2425 4 12b 28 432b 1 2l� ştnţă (f. not 1 ) 402 1

spec fomă d 40b 403b 2 41 1 b 2 4 12 8 4 12 0 41 1 15 41 7 414b 27 415b 7 424 1 8 421 5 432 2 32 5

T Hcto 04 30 J€oxA - Emdocle 404b 1 1 408 1 410 3 410 28 410b

415b 28 41 8b 20 427 23 430 28JX - nsflt 403b 25 404b 7 413 21 4 15b 1 41b 2

420 7 420b 420b 3 1 434b 12 435 14

€lC - ct (f ş \T€AX€lC ş not 240) 41 4 2 41 5 1441 b 2 41 7 13 14 4 17 417 18 417b 1 4 b 5424 2 425b 2 425b 28 42 5- 42 24 42b 4301 7-1 8 430b 20 43 1 1 43 1 5 43 1 7

'€P€' duce n ct 412 2 41b 1 417 15 417b 1425b 2 427 7 428 1 3

'T€AX€l ct (f ş €lC ş no 20) 402 2 4 12 1 0412 21 412 27 412b 5 412b 412b 28 413 -8 41 3b

1 8 41 17- 18 414 25 414 27 415b 15 41 7 41 721 41 7 2 41 7b 45 4 17b 7 4 7b 10 417b 13 41 8 44 1 8 12 41 8b 30 411 1 422b 1 422b 1



INDEX NMNUM E RMINRUM 399

l� - dispoziţie se 41 7 32 41 7b 1 418b 1 30 15 432 6dJ€V doi nzui îni 403 7 4 1 1 28 435b 23duJ€� - fcule doinţei peii 407 5 432 25

433b 4

dJC - dinţ pi 1 3b 24 14b 2 1 4b 5 432b 433 3 433 25 433b 434 3l - şiinţ 404b 22 412 10 4 14 8 417b 23 41 b 2

427b 427b 10 427b 1 0 427b 25 428 1 7 430 4 43020 43 1 1 43 1 b 22 431 b 24

lOVlK cpbil de şiinţ 41 4 10 43 1 b 27 434 1 ;lWV şiuo 4 17 22 41 7 3042b lv - cognoscibi ; 430 5 43 1 b 23prOV funci ( sufleuui) 402b 14 403 10 403b 12 433b 20PJ€VEC epime c l obiii c conf sens 420b 1 € - iţ ce bun (nonim l smplei supiţuii f no

421 ) 420b 20 420b 22 - i 404 405b 28 410 b 23 41 1 b 1 413 22 13 30

41 3b 1 413b 17 414 4 414b 8 415 25 434 23 434 27 ; - iţ 41 2 13 41 2 14 415b 28

- iţuio (su niml dc s opun pnei - qh\)402b 40 41 0b 20 41 0b 24 4 1 1 1 41 1b 20 4133 413 b 2 413b 4 414 1 414b 3 415 5 4 1 5 28 425 432b 20 432b 23 433b 30 434 3 30 434b 1214 434b 24 434b 30 435 1 1 35 1 7 35b 1

\ - plc 40b 1 41 3b 23 44b 4 434 3 HpKA€l Hecli 405 25 - ecou 41 b 25

CA - hles 405 1 41 1 8€ - 405 32 41 5 2 421 b 25€ - zeu 402b 7 407b 10 4 1 1 8€W€V - conempl 402 7 402b 17 408b 24 41 2 1 1 4 17282 4 17b 5 41 7b 1 432 8-€WPlK conempli eoeic (opus lui lK pcic)

407 25 41 3b 25 430 4 432b 27 433 1 5P€lK - fcule hniii 41 3b 5 41 3b 7 4 14 33 41 5 2

4 15 23 41 1 JlK fcule peii 432 25 433b 4uJ - pei 403 1 7 403b 1 8 414b 2 432b



40 INDE NMINUM ET TEMINUM

€ dee (n sens plaoncan) : 404b 2 - propr 402a , 402a 15, 403a 4, 403a 8, 408b 34, 40b 1,

4 4b 26, 41 8a 10 425a 1 425a 2 1 , 425a 30, 428 1 8428b 3

ov - Hppn 405b 20P - expnere : 402a 4Ka{Aou - nversal, general : 402b 7, 4 10b 26, 4 1 7a 1, 417b 2342a 1 7, 434a 1 7, 434a 20KP - nma: 403a 31 , 48b 8, 420b 26, 432 3 1KOP€ v - a predca a rs ceva despre alceva : 402b 8KOP - caegore : 402a 25, 410a 15K€V

vd 41 1 6, 41 b 33 420a 1 8

KP - pleoapă 41 3a 3 , 420a 14, 425a 4, 431a 1 7Kpl� - amesec : 407b 3 1KPV€lV a dscene, a judeca : 4 1 1 a 4, 418a 1 4, 422a 2 1 , 42a 5,

425b 2 1 426b 1 0, 426b 14, 426b 1 7, 427a 20, 42 8a 3,42b 13 42b 1 5, 42b 1 7, 42b 21

PLŢ� ras 405b 6KUKAOP - mşcare crculară : 407 a 6

€UKl - Leucp : 404a 5AOlJ� raţonamen 40b 1 6, 4 15a 8-, 433a 1 2 , 433a 24,434a 8

AOllK - faculae raţonală 432a 25, 432b 5, 432b 26, 433b2 434a 7

A - dscrs : 403b 16, 47a 25, 407b 2, 41 3a 1 4, 41 3a 1 64 1 8a 27 ; concep, raţune de a f : 42b 5, 43a 25 4 12a6, 412b 1 6 4 14a , 414a 13, 41 4a 25 , 41 4a 27, 414 234 16a 18 41 8b 24, 427b 1 4 428a 24 42a 12, 432a 20433b 6; proporţe 408a 14- 15, 408a 1, 410a 2, 41 6a 1 7424a 24, 424a 27, 424a 3 1 , 426a 28, 426b 4, 426b 7 ;

JŢlK maemacan, obec al maemacanulu 403b1 6, 43 1 b 15

J€Ţ - mărme : 407a 3, 41 8a 1 8, 422a 30, 423a 23, 425a 1 6,42a 12, 42b 1 0, 432a 4, 432a 4, 433b 25

J meodă : 402a 14, 402a 16J mloc (ermen) medu, 407a 2, 413a 1 , 423b 7, 424a 6434b 3 1



INDE NMINUM ET TERMINRUM 40

J€ medeae 424a 4, 424 1, 43 1a 1 1 43 1 , 435a 2 1J€TIA schmare 41 6a 33 , 4 17 15JTC nermeda 406a 30 4 1a 20 42 1 , 422 22, 423a

1 5, 423 26, 434 28, 435 1 6

V€O� - ura f ş <A): 404 15 410b 6VO€V - a gnd 402 1 3, 43a 8 408 24, 41 7 24, 42 7a 26 ; 427

427 27, 42a 13 430a 5 430a 22, 430 2 430b 15431a 8 43 1a 1 7, 43 1 13- 16

v - gnd concep 407a 7, 430a 28 43 1 7 432a 12V� gndre 407a 7, 430a 28, 43 1 7, 432a 12V0 capal de gndre faculae neecuaă 42a 28,

42 30 431 2V0 - negl 42a 1 4, 42b 3 430a 7 43 1 22 432 5vo - neec 404a 27 44a 3 1 404 23 404 5 404 22 405a

405a 13, 405a 1 5 405a 18, 405 20 407a 5, 407a ,408 1 8 408 2, 4 10 1 4 41 3 24, 41 5a 12 41 5b 1 6428a 1 8, 42a 6-7, 42a 1 7, 42a 23 42 3, 42 22-2342 31 , 430a 2, 430a 4, 430a 14 430a 1 7, 430a 25 430 27,43 1 1 7 432a 2, 432b 26, 433a , 433a 13 433a 26

J€ - Homer 404 2 427a 25bJO€v� omogen 43 1a 24bJO€L - semenea, de ceeaş spece 402 2, 41 1 1 8, 4 1 a 21

4 1 1 25bJOlOJ€� homoome, parclă ndvzlă specfc ş can-

av 41 1a 23bJovJ - omonm 412a 14,412a 21

CJC - vzne, pvelşe 428 16 435 1 1bv - a vedea 404 13 4 1 8 3 41 a 8- 41a 13, 41 a 1 8, 41 a2 420a 8, 425 1

CL� vedere 41 2 28, 426a 13 , 428a 7 ;bCT vzl 4 1 8 26,41 8a 30, 41 a 1CVL - organc, doa cu organe 412a 28 41 2 6, 432 1 8,

432 25CVOV - ogan, nsumen 407 26, 41 1 23 412 1, 4 12 12,

45 1 416a 5, 420 22, 42, 432a 2pTl capal de donţă, faculae a dornţe 408a 13, 414a

32, 408 1, 43 1a 13, 432 3, 433a 21 , 433 1 1 433 1 7




€Ţ - ec dezral : 433 28 433 1 1l� - dnă f ş j): 403a 30, 41 1a 28, 413 23 414 2,

431a 12, 432 7, 433a 1 8, 433a 26, 433 1, 433 5, 43319, 434a 12

bj - efne 402 26, 407a 25 , 407a 30 409 13blŢ - enun care pae prduce defne : 4 13a 14J l - peme rfce 41 0 28j ms 415a 6, 41 9a 32 42 1a 7, 42 1a 1 6, 42 1a 1 8, 42 1a 27-

30, 42 1 24 422a 6, 426 2, 429 2 434 20V€{ a mrs 421 25 424 4VŢl faculae a mrsuu, capal de mrs : 42 1 32,

422a 7<vŢ� bec mrsr: 42 1a 7, 42 1a 1 1 42 1 6, 424 6l� - mrsre 42 1 b 5 42 1 9, 42 1 23, 424 6, 425a 5ov - cer : 405 1 407 2, 407 6 419a 1 7O - subsană, esenă f nele 230 ş 249 402a 1 3, 402a

24 402 1 8 402 24 4 10a 20, 412a 6, 412a 1 1 412a 1 6,4 12 10, 42 1 9 414a 1 5, 41 5 1 3

l� - văz : 412 1 9 413a 43 3 422a 20 424a 1 1 , 425 20

426 1 3, 429 3 435a 6 435 21n - pasv 424 4, 430 24 f na 63 1 {O� - afecare : 402a 9 403a 3 403 25, 403 10, 403 12 403b

1 7, 408a 4 409 5 427 1 8 432a 6€jV€{l - a părea n nerrul cuva f na 592 429a 20� lmă: 407a 24 4 16a 1 7 427a 1 3€l - mşcare ccuară f ş €) 407a 21 -22, 407a 30Ţl� - crednă 402a 1 1 , 428a 2023AŢWV lan 404 1 6, 406 26AW - răer 406 6 413a 9Oll - acv, pdcă 414a 1 1, 4 17 20, 426a 4, 430a 12 ;nOlv caae : 402a 24V - canae 402a 24, 409a 13Ţl - pracc : 407a 23, 433a 14 433a 1 6, 433a 1 8nŢ - care pae f nfăpu : 432 27, 433a 29

nl� - cune : 415a 19 433a 7n€l� alegee deleră: 406 25€Ol pyhagre : 404a 1 7




UŢOK - pyhagorc 407b 22n foc 404a , 406 28 46 2 46a , 46 5 4 16a 18, 41 a 23lV - dn foc e naură gnee 435a 12 - carne 408a 5 422b 2 423a 1 4 43a 1, 423b 26 426b

5, 42b 12 -13 42b 6 - cerceare 407b 12, 4 5a 4T� sare, repaus 4 2 1 7T€l� - prvae 4 8b 1 430b 21TOX€OV - eemen 404a 5 404b 25, 405b 8, 405b 3 423b 28AAlJ slogsm raonamen 407a 27 407a 34 434a 1 UJ€K� - accen, (ar ş) propreae 402a 1 5 402b 8

402b 2, 406b 5 407b 7, 40b 4 44b 41 8a , 48a 20JAOK mplee 428a 25, 432a vTl cauză coaboraoare 4 6a 14VX€l connuae 4 5b 3 , 420a 3VX€l v a f connuu 4 0b 12, 4 b 6 4 6 6UV€X� connuu 407a 7 407a -1 0, 42b V{€� - sneză, compunere 407b 33 408a 7 408a 40 2,

430a 27 430b 2

v{€Ţ compus 410a 1 confgurae 404a 2 404 1 405a 1 , 44b 21 4 8 8 ;

425a 8Ţ€A€ v a mpn reaz scopl 43 a 7ŢA€LO� mpln, comple reaza 45a 27, 432b 23ŢA scop 407a 27 43a 30, 45b 7, 46b 24 432b 2 434b 1 ;Ţ€ŢOVlJ - cvadraura 413 a 7, 4 3 a

ŢXV - ară, ehncă 407b 26Ţ Tl esena, ce ese 402a 3, 402a 7, 402b 7, 402b 22430b 28

Ţ v Vl, Ţ ceea ce era penu a f (f noa 247 ) 4 2b 42b , 430b 28

Jl maos 404b 6 406b 26Ţ Ţ - ceva deermna 402a 24, 42a 7-8, 46b 3Ţ oc 406a 6, 406a 2 408a 33, 40a 24, 43a 24 43a 28,

4 3b 3, 420b 26, 427a 5 432a 7, 434b 30Ţ hrană 4 5a 23, 415a 26, 4 6a 22 46a 35, 46b 2,

4 6b 20, 46b 23, 46b 28, 434b




p - apă 41 6a 26, 423a 25, 42b 1 1A - maere 403b 1 403b 1 8 412a 7 412a 412b 8, 41 2b 20,

4 4a 1 4, 4 1 4a 1 6 41 4a 26, 4 1 6a 1 8, 4 1 7a 27, 430a 6,430a 10

OK€j€VOV - subec penru suale în care ermenul a fosradus cu obec" f ş snonma cu VKj€VOv)42a 1 , 414a 14, 422b 32, 425b 14, 426b 8 , 426b 1 0

A � înţelegere f noa 554 ) 427b 25, 427b 28, 428 3<VT magnaţe 402b 23, 403a 8, 413b 22, 414b 16, 415a

1 1 , 425b 25, 427b 14, 427b 28, 428a 1, 428a -10,428a 12, 412 a 1 8, 412a 22, 412a 24, 412 b 1 1 , 422b

30, 42a 1, 42a 8, 432a 10 433a 10, 433a 12, 432a27, 433b 28-2, 434a 1, 434a 4, 434a 6<vTj - magne 428a 1 43 1a 1 5, 43 1a 1 7, 43 1 b 2, 43 1 b 4,

43 1 b 7 432a , 432a 13, 434a 10<VTK - faculaea magnaţe 432a 31<A - preena f ş V€K): 408a 22, 430a 30A - Flppos, auor de comed 406b 1 7<A flozofe 404b 1

<A - flozof 403 b 1 6<op - ranspor, mşcare 406a 13 , 406b 3 1 , 434a 1 5<POV€V - a nd a gînd pracc f noa 585 ) 427a 427a 21 ,

427a 24, 427a 28, 427b 7<p6v� - gîndre, gîndre praccă 404b 5, 427b 10 427b 25<pVj cel înzesra cu gîndre, gndre praccă 42 1a 22<K - fzcan, dar ş) în mod naura 403a 282, 403b 7,

403b 1 1 , 403b 1 7, 41 2a 12 41 2a 20, 412a 28 , 41 2b 5,4 12b 16, 41 5a 26 41 5b 1 8

<LOAO€ v a formula eor despre naură 406b 26<OA - fzolog, cel ce a formula eor despre naură er

menul se referă la gîndor presocrac ş nu ese snonm ceu de fzcan" <K): 426a 20

<UTV plană 40a , 410a 23, 410b 30, 41 1 b 1, 41 1 b 28, 41 2b1, 413b 16 41 4a 33, 415a 3, 424a 33, 435b 1

<wv - glas 420b 5, 420b 2, 42b 33 , 426a27< lmnă 41 8b 3, 41 8b , 4 1 8b 1 1 , 41 8b 1 4, 41 8b 1 8, 41a ,41a 1 1 41b 33 42a 4 430a 1 5 16




v - mp 426b 24, 430a 2021, 430b 8-, 43b 1 7, 43 1a 2433b 7

Xj - culoare 41 4b 10, 4 1 8a 27 4 1 8a 31 , 41 8b 1 1 4 a 6,4 a 8 422a 14

XUj saoare cf noa 448 414b 1 1 , 414b 13 422a 6 422a 1 7,422b 10, 426a 15

XW€lV - a sepaa 403a 1 1 43a 14 4 1 1 b 2, 412b 3, 413a 31 ,46b 1 7, 426b 23, 427a 3, 42 7a 13 430a 2, 43 1 b 1 4,43 1 b 1, 432a 4

XWlŢ - separa : 403a 12, 403b 10, 403b 1 4, 413b 4, 42a 1 1 ,430a 1 7, 430b 26, 432a 20

€€ - a se nşela 427b 21 , 428a 4 428b 22€� - fals 405b 32 €V - a suna, a eme un sune 41 b 12, 420b 14, 420b 30$� - fapul de a eme un sune 426a 1 , 426a 7 426a 12 sonor 420a 3, 423b 5, 423b 13$ - sune 414b 10, 4 1b 14, 41b 1, 420a 2 , 420b 1 1

420b 2 426a 7



BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Ediţii şi itiă de tet :

1. Arsoels Opera omn graee et latine nerpeaonesgraeco conexu convenores e emendaores qum anehaceae sun per lm Pacum, Lugdun, 157;2 Aristoteles graee, ex recensone mmanuels Bekker,

Bern, 183 1, pp 402-435 ;3 Arsoels e anima libri III, recensu A Torsrk, Berln1 862;4 Bonz H Aristotelishe Studien Vena, 1862;5 Arsoels e anima libri tres recognov F A Trendelen

burg, edo alera emendaa e auca, Berln, 1 877 ;6. Arsoles Psychology n Greek and Englsh, wh nro

ducon nd noes by E Wallace, Cambrdge 1 882 ;7. Bywaer , Aristotelia, n ]oual of Philoloy, XV

(1888) pp 53-74;8 Arsoels e anima libri III recognov G Behl, Lpsae

186; Aristote Trait de lâme, commenae pa Roder, G

Ed Lerox, Pars, 100, ed a -a Ed J Vrn Pars 185;10 Arsole, e anima, ed by R. D. Hcks, Cambrdge, 1 07 ;

11 Arsoels e anima libri III, edd A Forser, Budapes,1 1 2 ;12 Asoe, e anima, eed wh nroducon and Commena by sr Dvd Ross Oxford 1 6 1 ;



BIBLIGFIE SELECTIVĂ 407

Traduer:

1 Mihail Scotus spre 1225), traucerea latină a textuli nAveros Corensis Commentarum Magnum n Arstotels

de anma lbros recensuit F Stuat Crawfor The MeevalAcaemy of Ameica Camrige, Massachusetts 1953;2 William in Moereke, traucee latină neeitată integral,ncheiată n mai 1268, ar eitată parţal n en Philopon,Commentare sur le e anma dArstote traduton deGullaume de Moerbeke, iton critique avec une introuctonsu la psychologie e Philopon par G Verbeke Pulicationsniversitares e Louvain, Louvain 1966

3 Aistotels e anma Ioanne Argyropylo byanto nterete,n Astoteles latne nteetbus vars, eit Academi regiaBorssica Berln 13 ;4 Aristotle, n the soul, trans y A Smith, n The works ofArstotle translated nto Englsh under the Edtorshp ofA Smth and w . Ross v. , Oxfor, 93 ;5 Aristote, e lme trauction par J Tricot, Pris 9346 Aristotle n the Soul Parva Naturala n Breah with an

english translation y W S Hett The Loe Classicl Librry,Hrvar niversity Press Lonon 1936;7 Aisztotelsz Llekflofa rasok foritotta Steigerornl, Europa nyvki Buapest, 1988;8 Aristotles n the Soul e anma, translation withcommentaries an glossary y H G Apostle, The PeripateticPess, Grinell, owa, 198 1 9 Arstote, e anma, tra. şi note e N . Ştefnescu Eitra

Ştiinţifcă şi Enciclopeică Bcureşti, 1969, e a -a, EituraŞtiinţifică, Bucureşti, 199610 Aristote e lme, texte tali par A Jannone, truction etnotes e E Barotin, E Les Belles Lettres Pais 989, e. a-a Gallmar Paris 1994;1 1 Aistoteles ber de Seele, mit Einleitung, ersetzungnach W Theler) un ommentar hrsg von Horst SeiGriech Text in e E von Wilhelm Behl un Otto Apet,Hamg Meiner, 199512 Astotele, L Anma, tra itlina G Moava, Rsconie , Milano, 1996



08 BIBLIGFIE SELECTIVĂ

Comentar ante ş medevale

Alxandr Aphrodsnss e anma ber um mantssa, vo Buns în Aleand Aphrdsenss praeter ommentara

spta mnora Supplementum Arstotelum ) Br887. Alxandr Aphrosnss, e nteleu et nteleto enteletu G hry, Autour du det de 1 2 1 0 AleandredAphrodse apeu sur lnuene de sa noque L Saulchor,an 96 3 hmst n lbros Astotels de anma paraphrass, dtRcardus Hnz în Commentar n Astotelem Graea vo V,prs , tps t mpnss Gorg Rmr, Brn, 899;4 hmstus Commentare sur le trat de lâme dArstote,traducton d ullaum d Mork, d. G. Vrk, Louvan Pars, 957;5 Smpc n lbros Arstotels de anma mmentara, ddtMchal Haduck, în Commentara n Arstotelem Graea voX, tps mpnss Gorg Rmr Brln, 88;

6 oanns Phopon n Arstotels e anma lbros ommentarum ddt Mchal Hduck, în Commentara n AstotelemGraea vo XV ps t mpnss Gorg Rmr Brn 8877. Jan Phopo Commentare sur le e anma dArstotetraduton de Guaume de Moerbeke, dton crtqu avc unntroducto sur a pschoog d Phopon par G Vrk,Pucatons nvrstars d Louvan, Louvan 9668 Sophona n lbros de anma paraphrass, d. M Haduck,

n Commentaa n Arstotelem Graea, vo XX pars ,tps t mpnss Gorg Rmr, Brn, 883;9 Two Greek Arstotelan Commentators on The Intelet Thee nteletu Attrbuted to Aleander of Aphrodsas andTemstus Paraphrase of Arstotle e anma II 48 ntroducton translaton commntay an nots F M Schrodrand R B o, Pontfca nsttut of Mdva Studs oronto,990;

0 Avrros Corunss Commentarum Magnum n Arstotes de anma lbros, rcnsu F Stuart Craord, h Maval Acamy of Amrca, Camrdg, Massachusstts, 953 ;



BIBLIGRAFIE SELECTIVĂ 409

1 1 Art Magn e anma, ddt Cmns Strock OMI , înArt Magn Opera omna, tomus VII, pars I, d Aschndoff, 1961 Sanct Thoma d Aquno Sentenca lbr de anma, rpo

tato Rgnad d Pprno, d. aurn, 195913 Sanct homa Aqunats tractatus e untate nteectuscontra averrostas dto crtca, cuavt LW Kl, Pontfcanstas Ggoana, Roma,193614 Sanct Thoma Aqunats Quaestones dsputatae de anma,ussu Lons XIII, vo XXIV/1, d B C Bazan, Pars, 1965 Sg dn Braant, Quaestones n tertum de anma e

anma ntellectva e aeterntate mund, d. Brnardo Bazn,Lovan-Pars, 1976 Stnrghn F an Bazan, B Gl M Tros commentares sur le trat de lâme dAstote (Phlosophs Mdvaux,XI), Lovan-Pas, 1971 17. Arstot, Axandu dn Afrodsa Potn, Thmstus,Avrros, Art cl Mar Sf oma dn Aquno Sg dnBrant, espre untatea ntelectulu, ragmnt au tratat,

traducr ş studu d A. Baumgartn, d. IRI, Bucurt 000

IV Eege

1 . �.:\ Astot sur magnaton", în Les udes phlosophques,anuamart, 1997 Ackr J L, Arstotls Dfntons of Psch, n Essays

on Pto and Arstotle, Candon Prss 1 997, pp 1 63 1793 Baumgatn, A, Toa arstotlcă a ntlctuu caprncpu ncompt ndvdat, n tuda nverstatsabeşolya Phlosopha " LI 1 199, pp 41 5 4 Blumntha, Arstotle nd Neopltonsm n Lte AntqutyInteretatons f th De nm Con Uvt Pthaca, Nw Yo, 1 996 5 Boa, R, ttn el ntelett n rstotele e ne supu lust ntert, Tono, 1966 Bagu, Rm stote e queston du monde, cap Lâm t tout, Prsss nvstars d Franc Pars 19 pp 33-36



410 BIBLIGRAFIE SELECTIĂ

7 ort, arcl d, L otrine e l'inteligene hez Aristote,d ] Vrn, aris, 1 934 ;8 orrai a, h Latn radition of Arstos D Anima( 10-270) th lationhp twn xt and Commntary",

n tu niversittis BbeşBolyi", XLV, / 000, pp. 87- 1 16;9 amlin, O., L thorie e l'intellet 'prs Aristote e t sesommentteurs, J V rin, aris, 1953 ;0 Lloyd G., Own, GL (d, roeeings of theSeventh Symposium Aristotelium, Camridg, 1978 ;1 inio-Palullo, L Le texte u e nim 'Aristote ltrition ltine vnt 100 n Autour d Arstot : cuildtuds ofrts a ons A anson, Louvain, 1 955, pp 17-243 ;12. Nussaum M (d orty, A Essys on Aristotle's enim, Clarndon rss, Oxford, 1995 ;13 Nuyns, Franois, L' volution e psyhologie 'Aristote,Louvain, 1 973 ;4 omyr Dhry, G (d, Cos et âme sur le e nim'Aristote d ] Vrin, 1966 ;5 oss, ir David, Aristotle, d a V-a oudg, Londra

N w-Yor, 1995, trad rom .L Muntan şi us, dumanitas, Bucurşti, 1998 cap Psihologia", pp 7149;6 Vasliu Anca, u iphne imge milieu lumire ns lpense ntique et mivle, d ] Vrin, Paris, 1997, pp 37-195 7 Vr, Grard, Les progrs e l'Aristote ltin le s u enim, n ncontrs d culturs dans la Philosophi mdival traductions t traducturs d l Antiquit tardiv au XV sicl", d par J amss t Sartori, Louvan, La Nuv,

Cassino, 1990, pp. 187201





TehnoredactorDNIE HUZUM

CorectoriNGE ŞEFĂNESU

MRI MUŞUROIU

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	beata-deverra
View:	976 times
Download:	364 times

Aristotel - Despre Suflet (Humanitas)

Documents