35
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA CURRICULUM NAŢIONAL ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE FIZICĂ Clasele VI-IX Chişinău, 2019
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
ARIA CURRICULARĂMATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE
FIZICĂClasele VI-IX
Chişinău, 2019
2
Aprobat: – Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019 – Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular •• Victor PĂGÎNU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice, ex-
pert-coordonator pe ariile curriculare Matematică şi ştiinţe și Tehnologii
GRUPUL DE LUCRU:•• Viorel BOCANCEA (coordonator), dr., conf. univ., UST•• Olga BALMUŞ, grad did. întâi, IPLT „Petre Ștefănucă”, Ialoveni•• Victor CIUVAGA, grad did. superior, IPLT „Constantin Stere”, Soroca•• Vladimir DONICI, dr., grad did. superior, Colegiul Tehnologic din Chișinău•• Olga MACHEVNINA, grad did. întâi, IPLT „Academia copiilor”, Chișinău•• Veaceslav MACRINICI, grad did. superior, IPLT „Ion Luca Caragiale”, Orhei•• Tamara RUSU, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, Chișinău
3
Preliminarii
Curriculumul la disciplina Fizică, precum și manualul școlar, ghidul metodologic, sof-turile educaționale etc., face parte din ansamblul de produse/documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Naţional.
Elaborarea în conformitate cu prevederile Codului Educaţiei al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referinţă al Curriculumului Naţional (2017), Curriculumului de bază: sistem de competenţe pentru învăţământul general (2018), dar și cu Recomandările Par-lamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene, privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (Bruxelles, 2018), Curriculumul la discipli-na Fizică reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina Fizică fundamentează și ghidează activitatea cadrului di-dactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lun-gă durată și de scurtă durată, dar și realizarea propriu-zisă a procesului de predare – învățare – evaluare.
Disciplina Fizică, prezentată/valorificată în plan pedagogic în curriculumul dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, precum și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Fizică s-a ținut cont de:• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și
internațional;• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la
nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisciplinare și
a celor specifice;• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre treptele
învățământului general: educaţie timpurie, învăţământ primar, învăţământ gim-nazial și învăţământ liceal.
Curriculumul la disciplina Fizică cuprinde următoarele componente structurale: Pre-liminarii, Administrarea disciplinei, Repere conceptuale, Competenţe specifice discipli-nei, Unităţi de competenţe, Unităţi de conţinut, Activităţi şi produse de învăţare, Repere metodologice de predare – învăţare – evaluare, Lista bibliografică (curriculumul la disci-
4
plină include şi finalităţile prezentate după fiecare clasă, care reprezintă competenţele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învăţare, având funcţia de stabilire a obiectivelor de evaluare finală).
Totodată, Curriculumul la disciplina Fizică orientează cadrul didactic spre organiza-rea procesului de predare – învățare – evaluare în baza unităților de învățare (unități de competențe – unități de conținut – activități de învățare).
Curriculumul la disciplina Fizică are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Fizică;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline
din aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare, dintre produsele curri-culare specifice disciplinei Fizică, dintre competențele structurale ale curriculu-mului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Curriculumul la disciplina Fizică este adresat cadrelor didactice, autorilor de manua-
le, evaluatorilor, metodiștilor etc.E de menționat faptul că beneficiarul principal al acestui document este elevul (care
are un statut specific în acest sens).
5
I. Repere conceptuale
În conformitate cu Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional [2], curriculumul include experiențe planificate riguros pentru formarea și dezvoltarea competențelor elevilor în școală, în vederea atingerii finalităților învățării la cele mai înalte standarde de performanță, reieșind din posibilitățile individuale ale celor educați. Curriculumul la disciplina Fizică este parte componentă a Curriculumului Naţional și reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalități care, împreună cu curricula moderni-zată la alte discipline, asigură funcționalitatea și dezvoltarea învățământului la treapta gimnazială. Acest document se axează pe următoarele abordări:
• psihocentrică;• sociocentrică. Centrarea curriculumului pe elev, prin luarea în considerare a particularităților și
a nevoilor, precum și a ritmului propriu de învățare și dezvoltare a acestuia, are loc în cadrul abordării psihocentrice. Asimilarea sistemului de valori promovate de către societate are loc în cadrul abordării sociocentrice.
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumului disciplinar la Fizică este format din:• Competențe-cheie/transversale, care sunt o categorie curriculară importan-
tă, cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele generale, care pot fi atinse de către elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educaţiei (2014), cât și tendințele poli-ticilor internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018).
Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și conțin un caracter pluri-/inter-/transdisciplinar.
• Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul dis-ciplinar respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele clasei a IX-a. Rapor-tate la Fizică, acestea sunt vizate în cadrul celor 4 competențe specifice discipli-nei, în cadrul unităților de competențe, al unităților de conținut, al activităților de învățare și al produselor școlare recomandate.
Competențele specifice disciplinei, fiind proiectate pentru tot parcursul treptei gim-naziale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anu-ală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei, ținându-se cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut.
6
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată.
Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.
Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acestora.
Unitățile de competențe sunt structurate și dezvoltate la fiecare disciplină pentru fi-ecare dintre clasele a VI-a – a IX-a pe parcursul unei unități de învățare/al unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar respectiv.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale, prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Unitățile de conținut includ temele și termenii specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care trebuie să se acumuleze în vocabularul activ al elevului la finalizarea unității de învățare.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate reprezintă o listă des-chisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei con-crete de elevi, de resursele disponibile etc.
7
II. Administrarea disciplineiStatutul
disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe săptămână
Nr. de ore pe an
Disciplinăobligatorie
Matematică şi Știinţe
VIVIIVIIIIX
1222
34686866
Note:1. Profesorul este liber să stabilească ordinea studierii compartimentelor, să repartizeze
orele alocate conform planului de învăţământ, respectând condiţia parcurgerii integrale a conţinutului şi realizarea competenţelor stabilite. Profesorul are responsabilitatea de a adapta curriculumul la condiţiile şi la ritmul de învăţare al fiecărui elev sau al fiecărei clase în parte.
2. Unităţile de competenţă, unităţile de conţinut şi activităţile notate cu asterisc (*) se vor studia la extindere la solicitarea elevilor sau a părinţilor.
3. Toate testele de evaluare sumativă vor conţine itemi prin care vor fi evaluate doar unităţile de competenţă şi unităţile de conţinut obligatorii.
4. Lucrările de laborator au un caracter obligatoriu, însă profesorul poate să le în-locuiască cu altele, similare, în funcţie de dotarea laboratorului de fizică din instituţie.
5. La elaborarea manualelor, autorii vor respecta integral prevederile prezentului curriculum. În conţinuturi, notarea mărimilor fizice se va realiza conform standardelor metrologice în vigoare. Va fi utilizată terminologia specifică disciplinei corespunzătoare expunerii în curriculum.
III. Competențe specifice disciplinei FIZICĂ
1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și a manifestărilor acestora prin observații directe și analize ale surselor de informații, manifestând curiozitate și atenție.
2. Investigarea fenomenele fizice simple prin observare și experimentare, manifestând perseverență și precizie.
3. Analiza și interpretarea datelor și a informațiilor cu referire la fenomenele fizice sim-ple și la aplicațiile tehnice ale acestora, manifestând gândire critică.
4. Gestionarea cunoștințelor și a capacităților din domeniul fizicii prin rezolvarea de probleme și situații-problemă cotidiene, manifestând atenție și creativitate.
8
IV. U
nită
ți d
e în
văța
re
CLA
SA A
VI-A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
sede
învă
țare
reco
man
date
I. In
trod
ucer
e în
stu
diul
fizi
cii
1.1.
Rec
unoa
șter
ea, o
bser
vare
a și
desc
riere
a fe
no-
men
elor
fizic
e di
n ac
tivita
tea
cotid
iană
(de
exem
plu:
m
ișca
rea
corp
urilo
r, în
călzi
rea
apei
, pro
paga
rea
lum
i-ni
i etc
.).1.
2. C
lasifi
care
a fe
nom
enel
or fi
zice.
– Ce
est
e fiz
ica?
Feno
men
ul fi
zicAc
tivită
ţi de
învă
ţare
: –
obse
rvar
ea fe
nom
enel
or fi
zice.
Prod
use
şcol
are:
–
feno
men
fizic
obs
erva
t, de
scris
, cla
sifica
t.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: fi
zică,
feno
men
fizic
, fen
omen
e (m
ecan
ice,
term
ice,
ele
ctro
mag
netic
e, o
ptice
).
II. M
ărim
i fizi
ce. M
ăsur
ări
2.1.
Det
erm
inar
ea m
ărim
ii fiz
ice
ce p
oate
fi m
ăsur
ată
dire
ct c
u in
stru
men
tul d
at, a
lim
itelo
r de
măs
urar
e, a
va
lorii
une
i div
iziun
i și a
ero
rii a
bsol
ute
inst
rum
enta
le.
2.2.
Util
izare
a in
stru
men
telo
r de
măs
ură
pent
ru m
ă-su
rare
a/de
term
inar
ea m
ărim
ilor fi
zice:
lung
ime,
arie
, vo
lum
, tim
p.2.
3. Id
entifi
care
a m
ărim
ilor fi
zice
care
nu
pot fi
măs
u-ra
te d
irect
. 2.
4. În
regi
stra
rea
în ta
bel a
val
orilo
r măr
imilo
r fizic
e m
ăsur
ate.
2.5.
Scr
iere
a re
zulta
tulu
i măs
urăr
ii di
rect
e/in
dire
cte
a un
ei m
ărim
i fizic
e.2.
6. E
fect
uare
a tr
ansf
orm
ărilo
r uni
tățil
or d
e m
ăsur
ă în
SI
pe
bază
de
rela
ții d
intr
e m
ultip
li și
subm
ultip
li.
– M
ărim
i fizic
e, u
nită
ți de
m
ăsur
ă–
Măs
urar
ea/d
eter
min
area
lu
ngim
ii, a
arie
i, a
volu
mul
ui
și a
timpu
lui.
Aplic
ații
– În
regi
stra
rea
date
lor î
ntr-
un
tabe
l, er
oare
a ab
solu
tă in
-st
rum
enta
lă–
Scrie
rea
rezu
ltatu
lui m
ăsur
ă-rii
une
i măr
imi fi
zice
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– m
ăsur
area
/det
erm
inar
ea lu
ngim
ii, a
arie
i su
praf
ețel
or re
gula
te, a
dur
atei
, a v
olum
ului
co
rpul
ui so
lid și
al l
ichi
dulu
i;–
real
izare
a un
ui e
xper
imen
t sim
plu
conf
orm
eta
-pe
lor s
tabi
lite;
– în
regi
stra
rea
date
lor î
n ta
bel.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
1) „
Dete
rmin
area
vol
umul
ui u
nui p
aral
elip
iped
dr
eptu
nghi
c”;
2) „
Măs
urar
ea v
olum
ului
unu
i cor
p de
form
ă ne
re-
gula
tă”.
Prod
use
şcol
are:
–
inst
rum
ent d
e m
ăsur
ă de
scris
, val
oare
a un
ei
divi
ziuni
det
erm
inat
e;
9
– m
ărim
e fiz
ică
măs
urat
ă/de
term
inat
ă;–
eroa
rea
abso
lută
inst
rum
enta
lă d
eter
min
ată;
– ta
belu
l măs
urăr
ilor c
ompl
etat
;–
expe
rimen
t rea
lizat
;–
rapo
rtul
pre
zent
at p
entr
u un
exp
erim
ent/
o lu
-cr
are
de la
bora
tor;
– co
mun
icar
e pr
ezen
tată
: „Co
ntor
ul d
e ap
ă” /
„Men
sura
” / „
Cont
orul
de
gaz n
atur
al”;
– pr
oiec
t STE
M/S
TEAM
real
izat:
„Ins
trum
ente
de
măs
ură”
.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: m
ărim
e fiz
ică,
val
oare
a m
ărim
ii fiz
ice,
va
loar
ea u
nei d
ivizi
uni,
eroa
rea
abso
lută
inst
rum
enta
lă, m
ăsur
are
dire
ctă.
III. F
enom
ene
mec
anic
e
3.1.
Defi
nire
a m
asei
și a
iner
ției c
orpu
lui.
3.2.
Util
izare
a in
stru
men
telo
r pen
tru
măs
urar
ea/
dete
rmin
area
măr
imilo
r fizic
e: lu
ngim
e, a
rie, v
olum
, m
asă,
den
sitat
e.3.
3. În
regi
stra
rea
în ta
bel a
val
orilo
r măr
imilo
r fizic
e m
ăsur
ate.
3.4.
Ext
rage
rea
din
tabe
le a
val
orilo
r den
sităț
ii un
or
subs
tanț
e.3.
5. E
xecu
tare
a et
apel
or u
nui e
xper
imen
t fizic
de
mă-
sura
re și
înre
gist
rare
a d
atel
or.
3.6.
Ana
liza
rezu
ltate
lor m
ăsur
ărilo
r efe
ctua
te.
3.7.
Com
unic
area
rezu
ltate
lor i
nves
tigaț
iilor
. 3.
8. A
plic
area
sim
bolu
rilor
măr
imilo
r fizic
e, a
form
ule-
lor a
fere
nte
și a
unită
ților
de
măs
ură
stud
iate
(mas
ă,
dens
itate
, arie
, vol
um) l
a re
zolv
area
pro
blem
elor
.
– In
erția
. Mas
a co
rpul
ui. C
ân-
tărir
ea. A
plic
ații
– De
nsita
tea
subs
tanț
ei. D
e-te
rmin
area
den
sităț
ii. D
en-
simet
ru
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– ob
serv
area
feno
men
elor
în c
are
se m
anife
stă
iner
ția c
orpu
rilor
;–
măs
urar
ea/d
eter
min
area
vol
umul
ui, a
mas
ei, a
de
nsită
ții;
– re
zolv
area
pro
blem
elor
.
Lucr
are
de la
bora
tor:
3) „
Dete
rmin
area
den
sităţ
ii su
bsta
nţei
”.
Prod
use
şcol
are:
–
prob
lem
e re
zolv
ate;
– ac
tivita
te p
racti
că re
aliza
tă: „
Măs
urar
ea m
asei
un
ui c
orp”
.–
expe
rimen
t rea
lizat
;–
feno
men
de
man
ifest
are
a in
erție
i des
cris;
10
3.9.
Pra
ctica
rea
com
port
amen
tulu
i de
prec
auție
în
timpu
l luc
rulu
i cu
inst
rum
ente
le d
e m
ăsur
ă, c
u va
-se
le d
in sti
clă,
cu
dife
rite
subs
tanț
e, la
secu
ritat
ea în
tr
aficu
l ruti
er, î
n pe
rioad
a ac
tivită
ților
spor
tive
și a
activ
itățil
or d
e m
uncă
la d
omic
iliu
și în
com
unita
te.
3.10
. Efe
ctua
rea
tran
sfor
măr
ilor u
nită
ților
de
măs
ură
în S
I pe
bază
de
rela
ții d
intr
e m
ultip
li și
subm
ultip
li.
– ra
port
ul p
reze
ntat
pen
tru
expe
rimen
t/lu
crar
e de
labo
rato
r;–
com
unic
are
prez
enta
tă: „
Cent
ura
de si
gura
nță”
/ „C
ânta
rul c
u ba
lanț
ă” /
„Cân
taru
l ele
ctro
nic”
.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: i
nerț
ie, d
ensit
atea
subs
tanț
ei, d
ensim
etru
.
IV. F
enom
ene
term
ice
4.1.
Obs
erva
rea
și de
scrie
rea
feno
men
elor
term
ice
din
activ
itate
a co
tidia
nă (d
e ex
empl
u: în
călzi
rea/
răci
-re
a, e
vapo
rare
a, fi
erbe
rea,
topi
rea,
dila
tare
a/co
ntra
c-ta
rea
etc.
).4.
2. U
tiliza
rea
term
omet
rulu
i pen
tru
măs
urar
ea te
m-
pera
turii
.4.
3. În
regi
stra
rea
în ta
bele
a te
mpe
ratu
rii (d
e ex
em-
plu:
răci
rea
apei
, bul
etinu
l met
eo).
4.4.
Rep
reze
ntar
ea g
rafic
ă a
evol
uție
i tem
pera
turii
(h
ârtie
mili
met
rică)
.4.
5. P
racti
care
a co
mpo
rtam
entu
lui d
e pr
ecau
ție la
în
călzi
rea
și uti
lizar
ea c
orpu
rilor
fier
binț
i, pr
otej
area
co
ntra
ars
urilo
r.4.
6. U
tiliza
rea
term
omet
rulu
i cu
lichi
d (re
guli
de se
cu-
ritat
e –
în m
od sp
ecia
l, te
rmom
etru
l cu
mer
cur).
4.7.
Rec
unoa
șter
ea c
ondi
țiilo
r de
mod
ifica
re a
ev
oluț
iei f
enom
enel
or (d
epen
denț
a du
rate
i de
răci
re
a ap
ei d
e di
fere
nța
de te
mpe
ratu
ră a
lich
idul
ui și
a
med
iulu
i ext
erio
r etc
.).4.
8. E
xtra
gere
a in
form
ațiil
or d
intr
-un
grafi
c și/
sau
tabe
l.
– St
ruct
ura
mol
ecul
ară
a su
bsta
nței
. Sta
re te
rmic
ă,
mod
ifica
rea
stăr
ii te
rmic
e.
Încă
lzire
, răc
ire, e
chili
bru
term
ic
– Te
mpe
ratu
ra. A
plic
ații.
Ter
-m
omet
rul
– Sc
ări d
e te
mpe
ratu
ră–
Dila
tare
/con
trac
ție (c
alita
-tiv
). Ap
licaț
ii (a
nom
alia
ter-
mic
ă a
apei
)
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– ob
serv
area
uno
r fen
omen
e te
rmic
e di
n ac
tivita
-te
a co
tidia
nă;
– m
ăsur
area
tem
pera
turii
cor
puril
or;
– co
mpa
rare
a st
ărilo
r ter
mic
e al
e co
rpur
ilor c
e au
co
nduc
tibili
tate
term
ică
dife
rită;
– ur
măr
irea
bule
tinel
or m
eteo
;–
extr
ager
ea in
form
ațiil
or d
intr
-un
grafi
c și/
sau
tabe
l;
Lucr
are
de la
bora
tor:
4) „
Măs
urar
ea te
mpe
ratu
rii c
orpu
rilor
solid
e/lic
hi-
de/g
azoa
se”.
Prod
use
şcol
are:
–
tem
pera
tură
măs
urat
ă;–
grafi
c al
var
iație
i tem
pera
turii
con
stru
it;–
feno
men
obs
erva
t des
cris
și de
finit;
– pr
oble
me
rezo
lvat
e;–
activ
itate
pra
ctică
real
izată
: „M
ăsur
area
tem
pe-
ratu
rii c
orpu
rilor
solid
e, li
chid
e și
gazo
ase”
;–
rapo
rtul
pre
zent
at p
entr
u ex
perim
ent/
lucr
are
de la
bora
tor;
11
– co
mun
icar
e pr
ezen
tată
: „An
omal
ia a
pei l
a di
la-
tare
a te
rmic
ă” /
„Dila
tare
a te
rmic
ă în
tehn
ică”
/ „P
rote
jare
a co
ntra
ars
urilo
r”;
– pr
oiec
t STE
M/S
TEAM
real
izat:
„Măs
urar
ea te
m-
pera
turii
”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: d
ilata
re, c
ontr
acție
, ech
ilibr
u te
rmic
, con
tact
term
ic, r
epre
zent
are
grafi
că, a
nom
alie
term
ică.
V. F
enom
ene
elec
tric
e. F
enom
ene
mag
netic
e
5.1.
Exp
licar
ea re
zulta
telo
r obs
ervă
rilor
, a
expe
rienț
elor
și a
întâ
mpl
ărilo
r per
sona
le c
u re
ferir
e la
feno
men
ele
elec
trom
agne
tice
din
natu
ră.
5.2.
Des
crie
rea
feno
men
ului
de
elec
triza
re.
5.3.
Res
pect
area
regu
lilor
de
prot
ecție
împo
triv
a el
ec-
troc
utăr
ii.5.
4. P
racti
care
a co
mpo
rtam
entu
lui d
e pr
otec
ție în
ca
zul f
enom
enel
or e
lect
rice
natu
rale
.5.
5. C
rear
ea u
nor p
reze
ntăr
i ale
feno
men
elor
inve
s-tig
ate
în d
iver
se fo
rme:
pla
nșe,
Pow
er P
oint
, Pre
zi,
Smar
t Not
eboo
k ș.
a.5.
6. C
lasifi
care
a co
rpur
ilor î
n izo
lato
are
și co
nduc
toa-
re.
5.7.
Des
crie
rea
inte
racț
iuni
lor î
ntre
cor
puril
e el
ectr
iza-
te și
într
e m
agne
ți.
– El
ectr
izare
a co
rpur
ilor,
sarc
i-na
ele
ctric
ă. S
truc
tura
ato
-m
ică
a su
bsta
nței
. Mod
elul
pl
anet
ar a
l ato
mul
ui–
Cond
ucto
are
și izo
lato
are
elec
tric
e. F
enom
ene
elec
tri-
ce în
nat
ură.
Apl
icaț
ii. N
or-
me
de p
rote
cție
împo
triv
a el
ectr
ocut
ării
– M
agne
ți, in
tera
cțiu
ni în
tre
mag
neți,
pol
i mag
netic
i. Ap
licaț
ii
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– el
ectr
izare
a co
rpur
ilor p
rin fr
ecar
e, p
rin c
onta
ct
și pr
in in
fluen
ță;
– ob
serv
area
inte
racț
iuni
i mag
nețil
or, a
acț
iuni
i m
agne
ților
asu
pra
corp
urilo
r și a
supr
a ac
ului
m
agne
tic.
Prod
use
şcol
are:
–
feno
men
ele
ctro
mag
netic
exp
licat
;–
regu
li de
secu
ritat
e și
norm
e de
com
port
amen
t ex
plic
ate;
– fe
nom
ene
elec
trom
agne
tice
iden
tifica
te în
coti
-di
an;
– pr
oble
mă/
situa
ție-p
robl
emă
rezo
lvat
ă;–
com
unic
are
prez
enta
tă: „
Izola
rea
elec
tric
ă” /
„Nor
me
de p
rote
cție
împo
triv
a el
ectr
ocut
ării”
/ „B
usol
a”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: c
orp
neut
ru, c
orp
elec
triza
t, el
ectr
izare
(prin
frec
are,
con
tact
, infl
uenț
ă), c
ondu
ctoa
re e
lect
rice,
izo
lato
are
elec
tric
e, e
lect
rosc
op, s
arci
nă e
lect
rică,
cou
lom
b, n
ucle
u, e
lect
ron,
pro
ton,
neu
tron
, sar
cină
ele
ctric
ă el
emen
tară
, ful
ger,
trăs
net,
para
trăs
net,
mag
net,
pol m
agne
tic, r
egiu
ne n
eutr
ă.
12
VI. F
enom
ene
optic
e
6.1.
Rec
unoa
șter
ea su
rsel
or d
e lu
min
ă și
a co
rpur
ilor
lum
inat
e.6.
2. C
lasifi
care
a co
rpur
ilor î
n tr
ansp
aren
te, o
pace
și
tran
sluci
de.
6.3.
Exp
licar
ea u
nor f
enom
ene
optic
e în
baz
a le
gii
prop
agăr
ii re
ctilin
ii a
lum
inii.
6.4.
Util
izare
a el
emen
telo
r refl
ecto
rizan
te și
fluo
res-
cent
e pe
ntru
secu
ritat
ea la
trafi
c pe
tim
p de
noa
pte
și în
con
diții
de
vizib
ilita
te re
dusă
.
– Su
rse
de lu
min
ă, c
orpu
ri tr
ansp
aren
te, t
rans
luci
de,
opac
e. A
plic
ații
– Pr
opag
area
recti
linie
a lu
mi-
nii.
Fasc
icul
de
lum
ină.
Um
-br
a și
penu
mbr
a. E
clip
se d
e So
are
și de
Lun
ă. A
plic
ații
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– cl
asifi
care
a su
rsel
or d
e lu
min
ă;–
clas
ifica
rea
fasc
icul
elor
de
lum
ină;
– id
entifi
care
a el
emen
telo
r refl
ecto
rizan
te și
fluo
-re
scen
te;
– st
udiu
l for
măr
ii um
brei
și a
pen
umbr
ei;
– vi
zual
izare
a ec
lipse
lor d
e So
are
și de
Lun
ă.
Prod
use
şcol
are:
–
clas
ifica
re e
fect
uată
;–
feno
men
opti
c ex
plic
at;
– um
bră
și pe
num
bră
cons
trui
tă;
– co
mun
icar
e pr
ezen
tată
: „U
mbr
irea
geam
urilo
r” /
„Far
ul”
/ „Ce
asul
sola
r”/ „
Niv
ela
cu L
ASER
”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: s
ursă
de
lum
ină,
cor
p lu
min
at, f
asci
cul l
umin
os, c
onve
rgen
t, di
verg
ent,
para
lel,
rază
de
lum
ină,
co
rp (t
rans
luci
d, tr
ansp
aren
t, op
ac),
med
iu o
mog
en, u
mbr
ă, p
enum
bră,
ecl
ipsă
, ele
men
te re
flect
oriza
nte
și flu
orisc
ente
.
La sf
ârşi
tul c
lase
i a V
I-a, e
levu
l poa
te:
•cl
asifi
ca, d
escr
ie fe
nom
ene
fizic
e;•
măs
ura/
dete
rmin
a m
ărim
ile fi
zice:
lung
ime,
arie
, vol
um, ti
mp,
mas
ă, te
mpe
ratu
ră, d
ensit
ate;
•id
entifi
ca si
mbo
luril
e m
ărim
ilor fi
zice
și un
itățil
e de
măs
ură;
•cl
asifi
ca c
orpu
rile:
con
duct
oare
– iz
olat
oare
(ele
ctric
e); e
lect
rizat
e (p
rin fr
ecar
e, c
onta
ct, i
nflue
nță)
– n
eutr
e; o
pace
– tr
anslu
-ci
de –
tran
spar
ente
;•
recu
noaș
te m
ărim
i fizic
e ca
re n
u po
t fi m
ăsur
ate
dire
ct și
uni
tățil
e lo
r de
măs
ură;
•ex
plic
a m
odul
de
calc
ul și
det
erm
inar
e a
limite
lor d
e m
ăsur
are,
a v
alor
ii un
ei d
ivizi
uni ș
i a e
rorii
abs
olut
e a
inst
rum
ente
lor d
e m
ăsur
at;
13
• id
entifi
ca in
stru
men
tele
de
măs
urat
;•
com
plet
a/ex
trag
e in
form
ațiil
e în
tr-u
n/di
ntr-u
n gr
afic
și/sa
u ta
bel;
•co
mun
ica
rezu
ltate
le m
ăsur
ărilo
r efe
ctua
te;
•ex
prim
a și
com
para
rezu
ltate
le u
nor m
ăsur
ări,
utiliz
ând
unită
ți de
măs
ură
în S
istem
ul In
tern
ațio
nal ș
i tra
nsfo
rmăr
i ale
lor:
pent
ru lu
ngim
e (m
m, c
m, d
m, m
, dam
, hm
, km
), pe
ntru
arie
(dm
2 , cm
2 ,m2 , k
m2 ),
pent
ru v
olum
(ml,
l, cm
3 ,dm
3 , m3 ),
timp
(s,
min
, h, z
i, să
ptăm
ână,
lună
, an)
, mas
ă (m
g, g
, kg,
t), t
empe
ratu
ră (°
C, K
);•
aplic
a fo
rmul
ele
măr
imilo
r fizic
e și
unită
țile
de m
ăsur
ă la
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or/s
ituaț
ilor-p
robl
emă;
•pr
opun
e un
pla
n pr
opriu
de
măs
uri î
n sc
opul
form
ării
com
port
amen
tulu
i de
prot
ecție
în c
azul
feno
men
elor
mec
anic
e, e
lec-
trom
agne
tice,
term
ice
și op
tice.
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:-
Repr
ezen
tare
a gr
afică
;-
Dete
rmin
area
term
enul
ui/f
acto
rulu
i nec
unos
cut d
in o
pera
ția d
ată;
- O
pera
rea
și tr
ansf
orm
area
uni
tățil
or d
e m
ăsur
ă;-
Iden
tifica
rea
rela
țiilo
r de
prop
orțio
nalit
ate;
- U
tiliza
rea
med
iei a
ritm
etice
a 2
sau
mai
mul
te n
umer
e na
tura
le;
- Ca
lcul
ul p
uter
ii cu
exp
onen
t nat
ural
a n
umer
elor
nat
ural
e.
14
CLA
SA A
VII-
A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se
de în
văța
re re
com
anda
teFE
NO
MEN
E M
ECAN
ICE
I. M
işca
rea
şi re
paus
ul
1.1.
Cla
sifica
rea
și de
scrie
rea
tipur
ilor d
e m
ișcă
ri (re
c-til
inie
, cur
bilin
ie, c
ircul
ară,
uni
form
ă, v
aria
tă).
1.2.
Util
izare
a in
stru
men
telo
r de
măs
ură
spec
ifice
pen
-tr
u m
ăsur
area
măr
imilo
r fizic
e: lu
ngim
e, ti
mp,
vite
ză.
1.3.
Înre
gist
rare
a în
tabe
le c
u ru
bric
i pre
stab
ilite
a
valo
rilor
măr
imilo
r fizic
e m
ăsur
ate
(de
exem
plu:
lung
i-m
e, ti
mp,
vite
ză e
tc.).
1.4.
Defi
nire
a te
rmen
ilor ș
i a m
ărim
ilor fi
zice:
pun
ct
mat
eria
l, tr
aiec
torie
, dru
m p
arcu
rs, v
iteză
, vite
ză m
e-di
e, * le
gea
mişc
ării
recti
linii
unifo
rme.
1.5.
Rep
reze
ntar
ea g
rafic
ă a
miș
cării
unu
i cor
p pe
ba
za u
nui t
abel
de
valo
ri pr
imit.
1.6.
Des
crie
rea
miș
cării
unu
i mob
il pe
baz
a in
terp
retă
-rii
gra
ficul
ui m
ișcă
rii a
cest
uia.
1.7.
Exe
mpl
ifica
rea
unor
situ
ații
din
viaț
a de
zi c
u zi
în
care
se id
entifi
că d
iver
se ti
puri
de m
ișca
re.
1.8.
Iden
tifica
rea
date
lor r
elev
ante
pen
tru
rezo
lvar
ea
unei
pro
blem
e/sit
uații
-pro
blem
ă.1.
9. U
tiliza
rea
simbo
luril
or m
ărim
ilor fi
zice,
a
unită
ților
de
măs
ură
și a
form
ulel
or a
fere
nte
(*co
m-
pune
rea
vite
zelo
r col
inia
re, l
egea
miș
cării
recti
linii
unifo
rme)
la re
zolv
area
pro
blem
elor
.1.
10. E
fect
uare
a tr
ansf
orm
ărilo
r de
unită
ți de
măs
ură
în S
I pe
baza
rela
țiilo
r din
tre
mul
tipli
și su
bmul
tipli.
1.11
. Man
ifest
area
unu
i com
port
amen
t de
prec
auție
la
trav
ersa
rea
regu
lam
enta
ră a
stră
zilor
, țin
ând
cont
de
dis
tanț
a de
frân
are
(ace
eași
refe
rință
și la
trav
ersa
-re
a că
ii fe
rate
).
• M
ișca
rea
și re
paus
ul.
Punc
t mat
eria
l, sis
tem
de
refe
rință
. Miș
care
mec
anic
ă.
Trai
ecto
ria m
ișcă
rii
• M
ișca
rea
recti
linie
uni
form
ă.
Vite
za. A
plic
ații.
Repr
ezen
tare
a gr
afică
a
miș
cării
recti
linii
unifo
rme
• * Ex
tinde
re: C
arac
teris
ticile
vi
teze
i (di
recț
ie, s
ens)
. Com
-pu
nere
a vi
teze
lor c
olin
iare
. Le
gea
miș
cării
recti
linii
uni-
form
e
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– m
ăsur
area
dis
tanț
ei, a
tim
pulu
i, a
vite
zei;
– re
prez
enta
rea
grafi
că a
miș
cării
;–
clas
ifica
rea
miș
căril
or în
func
ție d
e tip
ul tr
aiec
-to
riei ș
i de
valo
area
vite
zei (
recti
linie
, cur
bilin
ie,
unifo
rmă,
var
iată
etc
.).
Lucr
are
de la
bora
tor:
1) „
Dete
rmin
area
vite
zei m
edii
a un
ui m
obil”
.
Prod
use
şcol
are:
–
clas
ifica
rea
miș
căril
or re
aliza
tă;
– gr
aficu
l miș
cării
con
stru
it;–
prob
lem
e re
zolv
ate;
– re
guli
de se
curit
ate
și no
rme
de c
ompo
rtam
ent
expl
icat
e;–
expe
rimen
t rea
lizat
;–
rapo
rtul
pre
zent
at p
entr
u ex
perim
ent/
lucr
are
de la
bora
tor;
– co
mun
icar
e pr
ezen
tată
: „Vi
tezo
met
rul”
/ „P
edo-
met
rul”
/ „R
ecor
duri
ale
vite
zelo
r”;
– pr
oiec
t STE
M/S
TEAM
real
izat:
„Uni
tăți
de m
ăsur
ă”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: p
unct
mat
eria
l, m
ișca
re m
ecan
ică,
repa
us, t
raie
ctor
ie, r
ectil
inie
, cur
bilin
ie,
drum
par
curs
, vite
ză, v
iteză
med
ie, * co
ordo
nată
, * lege
a m
ișcă
rii, * di
recț
ie, * se
ns.
15
II. In
tera
cțiu
ni
2.1.
Obs
erva
rea
și de
scrie
rea
efec
telo
r fen
omen
elor
fiz
ice
(efe
ct st
atic,
efe
ct d
inam
ic).
2.2.
Rec
unoa
șter
ea și
car
acte
rizar
ea m
ărim
ilor fi
zice
scal
are
și ve
ctor
iale
.2.
3. D
efini
rea
măr
imilo
r fizic
e: fo
rţă,
forţ
ă de
gre
uta-
te, p
onde
re, f
orţă
ela
stică
, for
ţă d
e fr
ecar
e.2.
4. R
epre
zent
area
gra
fică
a fo
rțel
or.
2.5.
Det
erm
inar
ea li
mite
lor d
e m
ăsur
are,
a v
alor
ii un
ei
divi
ziuni
și a
ero
rii a
bsol
ute
a di
nam
omet
rulu
i.2.
6. În
regi
stra
rea
în ta
bel a
val
orilo
r măr
imilo
r fizic
e m
ăsur
ate
(dep
ende
nța
alun
girii
abs
olut
e de
val
oare
a fo
rței
def
orm
atoa
re).
2.7.
Iden
tifica
rea
măr
imilo
r fizic
e ca
re n
u po
t fi m
ăsu-
rate
dire
ct.
2.8.
Cal
cula
rea
eror
ii ab
solu
te.
2.9.
Scr
iere
a re
zulta
tulu
i măs
urăr
ii un
ei m
ărim
i fizic
e.2.
10. U
tiliza
rea
simbo
luril
or m
ărim
ilor fi
zice,
a
unită
ților
de
măs
ură
și a
form
ulel
or a
fere
nte
la re
zol-
vare
a pr
oble
mel
or.
2.11
. Tra
nsfo
rmar
ea u
nită
ților
de
măs
ură
în S
I pe
baza
re
lații
lor d
intr
e m
ultip
li și
subm
ultip
li.2.
12. U
tiliza
rea
cond
iției
de
echi
libru
(sta
rea
de re
pa-
us, m
ișca
rea
recti
linie
uni
form
ă) la
rezo
lvar
ea p
robl
e-m
elor
.2.
13.* Ap
licar
ea a
lgor
itmilo
r de
rezo
lvar
e a
unor
pro
-bl
eme
cu m
ai m
ulte
ope
rații
refe
ritoa
re la
: com
pune
-re
a fo
rțel
or, a
cțiu
nea
și re
acțiu
nea,
apl
icar
ea c
ondi
ției
de e
chili
bru.
• In
tera
cțiu
nea.
Efe
ctel
e in
tera
cțiu
nii (
stati
c, d
i-na
mic
). Fo
rța
– m
ăsur
ă a
inte
racț
iuni
i. M
ăsur
area
fo
rțel
or. A
plic
ații
• Fo
rța
– m
ărim
e ve
ctor
ială
. Co
mpu
nere
a fo
rțel
or c
oli-
niar
e •
Echi
libru
mec
anic
. Con
diția
de
ech
ilibr
u•
Tipu
ri de
forț
e: fo
rța
de g
re-
utat
e, fo
rța
de a
păsa
re n
or-
mal
ă (p
onde
rea)
, for
ța e
las-
tică
(forț
a de
tens
iune
din
fir
/bar
ă, fo
rța
de re
acțiu
ne
norm
ală)
, for
ța d
e fr
ecar
e•
Eroa
rea
abso
lută
. Scr
iere
a re
zulta
tulu
i măs
urăr
ii (in
di-
rect
e) a
une
i măr
imi fi
zice
• * Ex
tinde
re: C
ompu
nere
a fo
rțel
or n
ecol
inia
re. R
egul
a pa
rale
logr
amul
ui. D
esco
m-
pune
rea
unei
forț
e du
pă
două
dire
cții
reci
proc
per
-pe
ndic
ular
e. C
oefic
ient
ul d
e fr
ecar
e la
alu
neca
re
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– ob
serv
area
efe
ctel
or st
atic
și di
nam
ic;
– m
ăsur
area
forț
ei c
u di
nam
omet
rul;
– re
aliza
rea
unui
exp
erim
ent c
onfo
rm e
tape
lor
stab
ilite
;–
înre
gist
rare
a da
telo
r în
tabe
l;–
calc
ulul
ero
rii a
bsol
ute.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
2) „G
rada
rea
dina
mom
etru
lui”;
3) „
Dete
rmin
area
con
stan
tei e
lasti
ce a
reso
rtul
ui”.
Prod
use
şcol
are:
–
inst
rum
ent d
e m
ăsur
ă de
scris
, val
oare
a un
ei
divi
ziuni
det
erm
inat
ă;–
măr
ime
fizic
ă m
ăsur
ată;
– su
rse
de e
rori
iden
tifica
te;
– ta
belu
l măs
urăr
ilor c
ompl
etat
;–
expe
rimen
t rea
lizat
;–
rapo
rtul
pre
zent
at p
entr
u ex
perim
ent/
lucr
are
de la
bora
tor;
– pr
oble
me
rezo
lvat
e;–
com
unic
are
prez
enta
tă: „
Dina
mom
etru
l” /
„Rul
men
ții”;
– pr
oiec
t STE
M/S
TEAM
real
izat:
„For
țe în
nat
ură
și în
tehn
ică”
.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: e
fect
stati
c, e
fect
din
amic
, int
erac
țiune
, for
ță, f
orța
de
greu
tate
, pon
dere
, alu
ngire
a ab
solu
tă, c
on-
stan
ta e
lasti
că (r
igid
itate
a), e
chili
bru
mec
anic
, for
ța d
e re
acțiu
ne n
orm
ală,
forț
a el
astic
ă, fo
rța
de te
nsiu
ne, f
orța
de
frec
are,
forț
a re
zulta
ntă,
di
nam
omet
ru, n
ewto
n, m
ărim
e fiz
ică
scal
ară,
măr
ime
fizic
ă ve
ctor
ială
, * neco
linia
r, * co
efici
entu
l de
frec
are.
16
III. S
tatic
a flu
idel
or
3.1.
Defi
nire
a m
ărim
ilor fi
zice:
pre
siune
, pre
siune
a hi
dros
tatic
ă, p
resiu
nea
atm
osfe
rică,
forţ
a Ar
him
ede.
3.2.
Com
unic
area
obs
erva
țiilo
r și a
con
cluz
iilor
pa
rția
le a
le in
vesti
gații
lor (
de e
xem
plu:
dep
ende
nța
forț
ei a
rhim
edic
e de
den
sitat
ea fl
uidu
lui/v
olum
ului
de
fluid
dez
locu
it; d
epen
denț
a pr
esiu
nii h
idro
stati
ce d
e na
tura
lich
idul
ui și
de
adân
cim
e, d
epen
denț
a pr
esiu
nii
corp
ului
solid
de
aria
supr
afeț
ei d
e ap
ăsar
e și
forț
a de
ap
ăsar
e no
rmal
ă).
3.3.
Des
crie
rea
feno
men
elor
pe
baza
uno
r leg
i fizic
e (d
e ex
empl
u: le
gea
lui P
asca
l, le
gea
lui A
rhim
ede)
.3.
4. R
epre
zent
area
gra
fică
a fo
rțel
or c
e ac
țione
ază
asup
ra u
nui c
orp.
3.5.
Util
izare
a in
stru
men
telo
r pen
tru
măs
urar
ea m
ări-
milo
r fizic
e: fo
rță,
pre
siune
, vol
um.
3.6.
Înre
gist
rare
a în
tabe
l a v
alor
ilor m
ărim
ilor fi
zice
măs
urat
e cu
cal
cula
rea
eror
ii ab
solu
te.
3.7.
Ana
liza
rezu
ltate
lor m
ăsur
ărilo
r efe
ctua
te și
fo
rmul
area
con
cluz
iilor
prin
apr
ecie
rea
rezu
ltatu
lui
obțin
ut.
3.8.
Util
izare
a sim
bolu
rilor
măr
imilo
r fizic
e (p
resiu
ne,
pres
iune
hid
rost
atică
, pre
siune
atm
osfe
rică,
forț
ă ar
him
edic
ă), a
uni
tățil
or d
e m
ăsur
ă și
a fo
rmul
elor
af
eren
te la
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or.
3.9.
*Apl
icar
ea le
gii v
asel
or c
omun
ican
te, a
legi
i lui
Pa
scal
(în
cazu
l pre
sei h
idra
ulic
e) la
rezo
lvar
ea p
robl
e-m
elor
/situ
ațiil
or-p
robl
emă.
• Pr
esiu
nea
corp
ului
solid
. Pr
esiu
nea
hidr
osta
tică.
Pre
-siu
nea
atm
osfe
rică
• Le
gea
lui P
asca
l. Ap
licaț
ii (p
resa
hid
raul
ică,
vas
e co
-m
unic
ante
– c
alita
tiv)
• Le
gea
lui A
rhim
ede.
Apl
icaț
ii
• * Ex
tinde
re:
Pres
a hi
drau
lică.
Vas
e co
mu-
nica
nte
– ca
ntita
tiv
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– st
udiu
l dep
ende
nței
pre
siuni
i cor
pulu
i sol
id d
e ar
ia su
praf
eței
de
apăs
are
și va
loar
ea fo
rței
de
apăs
are
norm
ală;
– st
udiu
l dep
ende
nței
pre
siuni
i hid
rost
atice
de
natu
ra li
chid
ului
și d
e ad
ânci
me;
– st
udiu
l dep
ende
nței
forț
ei a
rhim
edic
e de
den
si-
tate
a flu
idul
ui și
de
volu
mul
de
fluid
dez
locu
it;–
măs
urar
ea p
resiu
nii c
u: m
anom
etru
l, ba
rom
etru
l an
eroi
d;–
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or.
Lucr
are
de la
bora
tor:
4) „
Dete
rmin
area
den
sităţ
ii un
ei su
bsta
nţe
necu
-no
scut
e, a
plic
ând
lege
a lu
i Arh
imed
e”.
Prod
use
şcol
are:
–
pres
iune
măs
urat
ă;–
prob
lem
e/sit
uații
-pro
blem
ă re
zolv
ate;
– es
eu st
ruct
urat
(vas
e co
mun
ican
te în
via
ța c
oti-
dian
ă);
– ex
perim
ent r
ealiz
at;
– m
ache
tă fu
ncțio
nală
(apl
icar
ea le
gii l
ui P
asca
l) co
nstr
uită
;–
rapo
rtul
pre
zent
at p
entr
u ex
perim
ent/
lucr
are
de la
bora
tor;
– co
mun
icar
e pr
ezen
tată
: „Pr
esa
hidr
aulic
ă” /
„Vas
e co
mun
ican
te”
/ „De
nsim
etru
l”/ „
Pluti
rea
corp
urilo
r”;
– pr
oiec
t STE
M/S
TEAM
real
izat:
„Măs
urar
ea p
re-
siuni
i”.
17
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
*Rez
olva
rea
prob
lem
elor
/situ
ațiil
or-p
robl
emă
prin
ap
licar
ea le
gii v
asel
or c
omun
ican
te, a
legi
i lui
Pa
scal
(în
cazu
l pre
sei h
idra
ulic
e).
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: p
resiu
ne, p
resiu
ne h
idro
stati
că, p
resiu
ne a
tmos
feric
ă, p
resă
hid
raul
ică,
vas
e co
mun
ican
te, v
olum
de
zlocu
it, m
anom
etru
, bar
omet
ru, p
asca
l, flu
id, l
egea
lui A
rhim
ede,
forț
a Ar
him
ede,
lege
a lu
i Pas
cal.
IV. L
ucru
l, pu
tere
a şi
ene
rgia
mec
anic
ă
4.1.
Defi
nire
a m
ărim
ilor fi
zice:
lucr
ul m
ecan
ic e
fect
uat
de fo
rţe
cons
tant
e, p
uter
ea și
ene
rgia
mec
anic
ă, e
ner-
gia
cine
tică
și en
ergi
a po
tenţ
ială
gra
vita
ţiona
lă.
4.2.
Apl
icar
ea le
gii c
onse
rvăr
ii en
ergi
ei m
ecan
ice
la
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or/s
ituaț
iilor
-pro
blem
ă.
4.3.
Ext
rapo
lare
a cu
noști
nțel
or d
espr
e co
nser
vare
a en
ergi
ei m
ecan
ice
la st
udiu
l miș
cării
cor
puril
or.
4.4.
Apl
icar
ea m
ărim
ilor fi
zice
(lucr
ul m
ecan
ic e
fec-
tuat
de
forț
e co
nsta
nte,
put
erea
și e
nerg
ia m
ecan
ică,
en
ergi
a ci
netic
ă și
ener
gia
pote
nția
lă g
ravi
tațio
nală
) la
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or.
4.5.
* Aplic
area
măr
imilo
r fizic
e (lu
crul
mec
anic
efe
c-tu
at d
e fo
rțe
varia
bile
, ene
rgia
pot
enția
lă e
lasti
că) l
a re
zolv
area
pro
blem
elor
.
• Lu
crul
mec
anic
efe
ctua
t de
forț
e co
nsta
nte.
Put
erea
m
ecan
ică
• En
ergi
a ci
netic
ă. E
nerg
ia
pote
nția
lă g
ravi
tațio
nală
.En
ergi
a m
ecan
ică.
Con
serv
a-re
a en
ergi
ei m
ecan
ice
• *E
xtind
ere:
Ener
gia
pote
nția
lă e
lasti
că.
Lucr
ul m
ecan
ic e
fect
uat d
e fo
rțe
varia
bile
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– st
udiu
l tra
nsfo
rmăr
ii en
ergi
ei p
oten
țiale
în e
ner-
gie
cine
tică
și in
vers
(la
căde
rea
liber
ă și
la a
run-
care
a ve
rtica
l în
sus/
în jo
s a c
orpu
rilor
);–
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or.
Prod
use
şcol
are:
–
expe
rimen
t rea
lizat
;–
rapo
rtul
pre
zent
at p
entr
u ex
perim
ent/
lucr
are
de la
bora
tor;
– pr
oble
me
rezo
lvat
e.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: l
ucru
l mec
anic
, put
erea
mec
anic
ă, Jo
ule,
Watt
, cal
put
ere,
ene
rgie
cin
etică
, ene
rgie
pot
enția
lă
grav
itațio
nală
, * ener
gie
pote
nția
lă e
lasti
că, c
onse
rvar
ea e
nerg
iei m
ecan
ice.
18
V. E
chili
brul
de
rota
ție
5.1.
Iden
tifica
rea
mec
anism
elor
sim
ple
în n
atur
ă și
în
tehn
ică.
5.
2. In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă a
mec
anism
elor
sim
-pl
e.
5.3.
Cre
area
stra
tegi
ilor ș
i tac
ticilo
r de
aplic
are
a m
e-ca
nism
elor
sim
ple
la re
zolv
area
pro
blem
elor
în d
iferi-
te c
onte
xte.
5.4.
Pro
iect
area
unu
i tab
el p
entr
u co
lect
area
dat
elor
ex
perim
enta
le (d
e ex
empl
u: d
eter
min
area
con
diție
i de
ech
ilibr
u la
rota
ție).
5.5.
Ana
liza
imag
inilo
r uno
r stă
ri de
ech
ilibr
u m
ecan
ic
cu sc
opul
eva
luăr
ii co
ndiți
ilor d
e ec
hilib
ru (d
e ex
em-
plu:
spor
tiv la
par
alel
e, b
ârnă
, poz
iția
în a
păra
re a
un
ui ju
căto
r de
basc
het e
tc.)
5.6.
Cal
cula
rea
lucr
ului
forț
ei a
ctive
, a lu
crul
ui fo
rței
re
ziste
nte,
com
para
rea
valo
rilor
obț
inut
e pe
ntru
se-
turi
de d
ate
înre
gist
rate
în ta
bel (
scrip
ete,
pâr
ghie
, pl
an în
clin
at).
5.7.
Iden
tifica
rea
cauz
elor
și a
efe
ctel
or u
nor
inte
racț
iuni
sau
a co
mpo
rtam
entu
lui u
nor s
iste
me
fi-zic
e în
div
erse
con
diții
de
expl
oata
re (s
crip
eți,
pârg
hii,
plan
încl
inat
).5.
8. R
epre
zent
area
gra
fică
a fo
rțel
or c
e ac
țione
ază
asup
ra u
nui s
iste
m m
ecan
ic.
5.9.
*Det
erm
inar
ea ra
ndam
entu
lui u
nui m
ecan
ism
simpl
u.
• Ec
hilib
rul d
e ro
tație
. Ap
licaț
ii. P
ârgh
ia (c
azul
în
care
max
im d
ouă
forț
e pr
o-du
c ef
ect d
e ro
tație
, tra
tare
in
terd
iscip
linar
ă –
pârg
hii î
n sis
tem
ul lo
com
otor
)•
Scrip
etel
e •
Plan
ul în
clin
at
• *E
xtind
ere:
Ra
ndam
entu
l mec
anism
elor
sim
ple
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– de
term
inar
ea e
xper
imen
tală
a fo
rței
acti
ve c
u aj
utor
ul d
inam
omet
rulu
i și v
erifi
care
a ex
peri-
men
tală
a c
ondi
ției d
e ec
hilib
ru (l
a pâ
rghi
e, sc
ri-pe
te, p
lan
încl
inat
);–
dete
rmin
area
lucr
ului
forț
ei a
ctive
și a
lucr
ului
fo
rței
rezis
tent
e, c
ompa
rare
a va
loril
or o
bțin
ute
(scr
ipet
e, p
ârgh
ie, p
lan
încl
inat
);–
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
5) „
Dete
rmin
area
lucr
ului
forţ
ei a
ctive
, a lu
crul
ui
forţ
ei re
ziste
nte,
com
para
rea
valo
rilor
obţ
inut
e”.
(pâr
ghie
, scr
ipet
e, p
lan
încl
inat
– la
ale
gere
);6)
*„De
term
inar
ea ra
ndam
entu
lui u
nui m
ecan
ism
simpl
u”.
Prod
use
şcol
are:
–
forț
e gr
afic
repr
ezen
tate
;–
expe
rimen
t rea
lizat
, con
cluz
ii fo
rmul
ate;
– ra
port
ul p
reze
ntat
pen
tru
expe
rimen
t/lu
crar
e de
labo
rato
r;–
mac
hetă
func
ționa
lă fo
rmat
ă di
n m
ecan
isme
simpl
e co
nstr
uită
;–
prob
lem
e re
zolv
ate;
– co
mun
icar
e pr
ezen
tată
: „Pâ
rghi
a” /
„Scr
ipeț
i” /
„Pla
n în
clin
at”
/ „Tr
oliu
l”/ „
Scrip
etel
e co
mpu
s”;
– pr
oiec
t STE
M/S
TEAM
real
izat:
„Mec
anism
e sim
ple”
.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: e
chili
bru,
ech
ilibr
u de
rota
ție, p
ârgh
ie, s
crip
ete,
bra
ț al f
orțe
i, pl
an în
clin
at,
*ran
dam
entu
l mec
anism
elor
sim
ple.
19
La sf
ârşi
tul c
lase
i a V
II-a,
ele
vul p
oate
:•
clas
ifica
, des
crie
div
erse
tipu
ri de
mișc
ări (
recti
linie
, cur
bilin
ie, c
ircul
ară,
uni
form
ă, v
aria
tă);
•id
entifi
ca si
mbo
luril
e m
ărim
ilor fi
zice
și un
itățil
e de
măs
ură;
•re
cuno
aște
măr
imi fi
zice
scal
are,
vec
toria
le;
•m
ăsur
a m
ărim
ile fi
zice
(forț
ă, v
iteză
, pre
siune
etc
.);•
iden
tifica
și se
lect
a in
stru
men
tele
de
măs
urat
;•
expl
ica
mod
ul d
e ca
lcul
al e
rorii
abs
olut
e;•
repr
ezen
ta g
rafic
forț
ele
(forț
a de
gre
utat
e, p
onde
rea,
forț
a el
astic
ă, fo
rța
de fr
ecar
e, fo
rța
de re
acțiu
ne n
orm
ală,
tens
iune
a în
fir/
în b
ară)
; •
iden
tifica
cau
zele
și e
fect
ele
unor
inte
racț
iuni
sau
ale
com
port
amen
tulu
i uno
r sist
eme
fizic
e în
div
erse
con
diții
de
expl
oata
re
(scr
ipeț
i, pâ
rghi
i);•
com
plet
a/ex
trag
e in
form
ațiil
e în
tr-u
n/di
ntr-u
n gr
afic
și/sa
u ta
bel;
•de
scrie
mișc
area
unu
i mob
il pe
baz
a an
alize
i gra
ficul
ui m
ișcăr
ii ac
estu
ia;
•co
mun
ica
rezu
ltate
le m
ăsur
ărilo
r efe
ctua
te;
•ex
prim
a și
com
para
rezu
ltate
le u
nor m
ăsur
ări,
utiliz
ând
unită
ți de
măs
ură
în S
istem
ul In
tern
ațio
nal ș
i tra
nsfo
rmăr
ile lo
r;•
aplic
a fo
rmul
ele
măr
imilo
r fizic
e st
udia
te, l
egea
con
serv
ării
ener
giei
mec
anic
e, le
gea
lui P
asca
l, le
gea
lui A
rhim
ede,
con
diția
de
ech
ilibr
u a
pârg
hiei
la re
zolv
area
pro
blem
elor
/situ
ațilo
r-pro
blem
ă;•
prop
une
un p
lan
prop
riu d
e el
abor
are
a st
rate
giilo
r și t
actic
ilor d
e ap
licar
e a
mec
anism
elor
sim
ple
la so
luțio
nare
a di
vers
elor
sit
uații
coti
dien
e; d
e ev
alua
re a
con
diții
lor d
e ec
hilib
ru (d
e ex
empl
u: sp
ortiv
la p
aral
ele,
bâr
nă, p
oziți
a în
apă
rare
a u
nui j
ucă-
tor d
e ba
sche
t etc
.).•
trav
ersa
regu
lam
enta
r str
ăzile
, luâ
nd în
con
sider
are
fapt
ul c
ă la
oric
e vi
teză
veh
icul
ul p
arcu
rge
un a
num
it dr
um (s
pațiu
) de
frân
are
(ace
eași
refe
rință
și la
trav
ersa
rea
căii
fera
te).
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:-
Func
ția d
e gr
adul
I, fu
ncția
con
stan
tă (f
orm
a an
aliti
că, r
epre
zent
area
gra
fică)
;-
Dete
rmin
area
term
enul
ui/a
fact
orul
ui n
ecun
oscu
t din
ope
rația
dat
a;-
Ope
rare
a și
tran
sfor
mar
ea u
nită
ților
de
măs
ură;
- Id
entifi
care
a re
lații
lor d
e pr
opor
ționa
litat
e;-
Util
izare
a m
edie
i arit
meti
ce a
2 sa
u m
ai m
ulte
num
ere
real
e;-
Calc
ulul
put
erii
cu e
xpon
ent n
atur
al a
num
erel
or re
ale;
- O
pera
ții c
u ră
dăci
ni p
ătra
tice
dint
r-un
num
ăr re
al n
eneg
ativ;
- U
tiliza
rea
proc
ente
lor.
20
CLA
SA A
VIII
-AU
nită
ți de
com
pete
nțe
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți şi
pro
duse
de
învă
țare
reco
man
date
I. Fe
nom
ene
mec
anic
e. O
scila
ții ş
i und
e m
ecan
ice
1.1.
Rec
unoa
șter
ea, o
bser
vare
a și
de-
scrie
rea
calit
ativă
a u
nor f
enom
ene
osci
-la
torii
iden
tifica
te în
nat
ură
și în
tehn
ică.
1.2.
Des
crie
rea
osci
lații
lor p
endu
lulu
i gr
avita
ționa
l (* pe
ndul
ului
ela
stic)
.1.
3. D
efini
rea
măr
imilo
r fizic
e: a
mpl
itu-
dine
, per
ioad
ă, fr
ecve
nţă,
lung
ime
de
undă
.1.
4. U
tiliza
rea
măr
imilo
r car
acte
ristic
e m
ișcă
rii o
scila
torii
și o
ndul
ator
ii la
rezo
l-va
rea
unor
pro
blem
e/sit
uații
-pro
blem
ă.1.
5. In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă a
uno
r pr
oces
e os
cila
torii
, util
izând
măr
imi
fizic
e ca
ract
eris
tice
miș
cării
osc
ilato
-rii
și m
odel
e de
osc
ilato
ri (p
endu
lul
grav
itațio
nal,
*pen
dulu
l ela
stic)
.1.
6. E
xtra
pola
rea
cons
ervă
rii e
ner-
giei
mec
anic
e în
stud
iul p
endu
lulu
i gr
avita
ționa
l.1.
7. Id
entifi
care
a co
ndiți
ilor î
n ca
re se
pr
oduc
și se
pro
pagă
und
ele
mec
anic
e.1.
8. S
oluț
iona
rea
unor
situ
ații
de p
rote
-ja
re fo
nică
în v
iața
coti
dian
ă, re
guli
de
secu
ritat
e.
• M
ișca
re o
scila
torie
.O
scila
ții li
bere
și o
scila
ții
forț
ate
• Pe
ndul
ul g
ravi
tațio
nal.
Ener
-gi
a m
ecan
ică
tota
lă a
unu
i sis
tem
osc
ilant
. Apl
icaț
ii•
Miș
care
ond
ulat
orie
. Su
netu
l. Vi
teza
și tă
ria su
ne-
tulu
i. Ap
licaț
ii
•* Extin
dere
: Pen
dulu
l ela
stic
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– re
aliza
rea
expe
rimen
telo
r: os
cila
ții m
ecan
ice,
und
e m
ecan
ice;
– an
aliza
sune
telo
r pro
duse
de
dife
rite
surs
e so
nore
;–
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or/s
ituaț
iilor
-pro
blem
ă pr
in a
plic
area
no
țiuni
lor d
e am
plitu
dine
, per
ioad
ă și
frec
venț
ă a
miș
cării
os
cila
torii
;–
dete
rmin
area
vite
zei u
ndei
sono
re, a
lung
imii
de u
ndă;
– de
term
inar
ea lu
ngim
ii pe
ndul
ului
gra
vita
ționa
l, uti
lizân
d m
ișca
rea
osci
lato
rie.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
1) „
Dete
rmin
area
per
ioad
ei şi
a fr
ecve
nţei
osc
ilaţii
lor u
nui p
en-
dul g
ravi
taţio
nal”;
2)*„
Dete
rmin
area
lung
imii
bănc
ii cu
aju
toru
l pen
dulu
lui
grav
itaţio
nal”.
Prod
use
şcol
are:
–
feno
men
e os
cilat
orii î
n na
tură
și în
tehn
ică id
entifi
cate
și d
escr
ise;
– ra
port
ul p
reze
ntat
pen
tru
expe
rimen
t/lu
crar
e de
labo
rato
r cu
priv
ire la
con
serv
area
ene
rgie
i mec
anic
e în
stud
iul p
endu
lulu
i gr
avita
ționa
l;–
prob
lem
e/sit
uații
-pro
blem
ă re
zolv
ate;
– co
mun
icăr
i pre
zent
ate:
„Ap
licaț
iile
ultr
asun
etul
ui în
via
ța c
o-tid
iană
” / „
Impa
ctul
sune
tulu
i asu
pra
orga
nism
elor
vii”
/ „P
ro-
duce
rea
sune
telo
r muz
ical
e” /
„Eco
loca
ția”
/ „U
ltras
unet
ul”
/ „F
orm
area
com
port
amen
tulu
i de
prec
auție
(pro
tecț
ie fo
nică
) la
util
izare
a di
ferit
or su
rse
sono
re (i
nstr
umen
te m
uzic
ale,
apa
-ra
te ra
dio,
tele
foan
e ș.
a.);
– pr
oiec
t STE
M/S
TEAM
real
izat:
„Pro
tecț
ia fo
nică
în vi
ața
cotid
iană
”.
– Te
st d
e ev
alua
rea
sum
ativă
rezo
lvat
.El
emen
te n
oi d
e lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
: miș
care
osc
ilato
rie, a
mpl
itudi
ne, e
long
ație
, fre
cven
ță, p
erio
adă,
und
ă m
ecan
ică,
lung
imea
de
undă
, pen
dul g
ravi
tațio
nal,
* pend
ul e
lasti
c, o
scila
ții li
bere
, osc
ilații
forț
ate,
und
e so
nore
, ultr
asun
et, i
nfra
sune
t.
21
II. F
enom
ene
term
ice
2.1.
Obs
erva
rea
dife
ritor
feno
men
e te
rmic
e (c
ondu
cția
term
ică,
con
vecț
ia,
radi
ația
, tra
nsfo
rmăr
i de
star
e de
agr
e-ga
re e
tc.).
2.2.
Defi
nire
a co
ncep
telo
r și a
măr
imi-
lor fi
zice
cara
cter
istic
e fe
nom
enel
or
term
ice:
tem
pera
tură
, ene
rgie
inte
rnă,
ca
ntita
te d
e că
ldur
ă, c
ăldu
ră sp
ecifi
că,
capa
cita
tea
term
ică,
căl
duri
late
nte,
pu
tere
cal
oric
ă.2.
3. In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă a
m
odur
ilor d
e tr
ansm
itere
a c
ăldu
rii, a
tr
ansf
orm
ărilo
r rec
ipro
ce a
lucr
ului
și
a că
ldur
ii, a
tran
sfor
măr
ilor s
tăril
or d
e ag
rega
re.
2.4.
Cal
cula
rea
canti
tății
de
căld
ură
la în
călzi
re/r
ăcire
, top
ire/s
olid
ifica
re,
vapo
rizar
e/co
nden
sare
și la
ard
erea
co
mbu
stibi
lilor
(pen
tru
rezo
lvar
ea
prob
lem
elor
și so
luțio
nare
a sit
uație
i-pr
oble
mă
să se
apl
ice
max
imum
dou
ă ex
pres
ii pe
ntru
can
titat
ea d
e că
ldur
ă;
*pen
tru
solu
ționa
rea
situa
ției-p
robl
emă
pot fi
apl
icat
e m
ai m
ult d
e do
uă e
xpre
sii
pent
ru c
antit
atea
de
căld
ură)
.2.
5. D
escr
iere
a pr
inci
piul
ui d
e fu
ncțio
nare
a m
otoa
relo
r ter
mic
e.2.
6. E
stim
area
rand
amen
tulu
i mot
oare
-lo
r ter
mic
e.
• St
ruct
ura
subs
tanț
ei.
Miș
care
a m
olec
ulel
or.
Ener
gia
inte
rnă.
Can
titat
ea
de c
ăldu
ră. M
odur
i de
tran
s-m
itere
a c
ăldu
rii. E
chili
bru
term
ic•
Căld
ura
spec
ifică
. Cap
acita
-te
a te
rmic
ă.
Tran
sfor
măr
i ale
stăr
ilor d
e ag
rega
re (t
opire
/sol
idifi
care
; va
poriz
are/
cond
ensa
re).
Căld
uri l
aten
te•
Prod
ucer
ea c
ăldu
rii. C
om-
busti
bili.
Put
erea
cal
oric
ă.
Aplic
ații
• Tr
ansf
orm
ări r
ecip
roce
ale
lu
crul
ui și
ale
căl
durii
. Maș
ini
term
ice.
Ran
dam
entu
l m
așin
ilor t
erm
ice.
Maș
inile
te
rmic
e și
polu
area
med
iu-
lui.
Aplic
ații
• * Ex
tinde
re:
Ecua
ția ca
lorim
etric
ă. C
alcu
lul
canti
tății
de
căld
ură
la în
călzi
-re
/răc
ire, t
opire
/sol
idifi
care
, va
poriz
are/
cond
ensa
re și
la
ard
erea
com
busti
bililo
r (p
entr
u so
luțio
nare
a sit
uație
i- pr
oble
mă
pot fi
apl
icate
mai
m
ult d
e do
uă e
xpre
sii p
entr
u ca
ntita
tea
de că
ldur
ă)
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– m
ăsur
area
tem
pera
turii
; –
real
izare
a ex
perim
ente
lor:
mod
uri d
e tr
ansm
itere
a c
ăldu
rii,
topi
re/s
olid
ifica
re, v
apor
izare
/con
dens
are,
tran
sfor
măr
i rec
i-pr
oce
ale
lucr
ului
și a
le c
ăldu
rii;
– st
udiu
l mod
elul
ui m
otor
ului
cu
arde
re in
tern
ă în
4 ti
mpi
;–
* Repr
ezen
tare
a gr
afică
a p
roce
selo
r: în
călzi
rii, t
opiri
i, so
lidifi
-că
rii, v
apor
izării
, con
dens
ării;
– re
zolv
area
pro
blem
elor
cu a
plic
area
noț
iuni
lor:
ener
gia
inte
rnă,
ca
ntita
tea
de c
ăldu
ră, c
ăldu
ră sp
ecifi
că, c
apac
itate
a te
rmic
ă,
căld
uri l
aten
te, r
anda
men
tul m
otor
ului
term
ic (p
entr
u re
zolv
a-re
a pr
oble
mel
or și
solu
ționa
rea
situa
ției-p
robl
emă
să se
apl
ice
max
imum
dou
ă ex
pres
ii pe
ntru
can
titat
ea d
e că
ldur
ă);
*Luc
rare
de
labo
rato
r: „D
eter
min
area
căl
durii
spec
ifice
a u
nei s
ubst
anţe
".
Prod
use
şcol
are:
–
eseu
stru
ctur
at în
scris
de
desc
riere
a m
odur
ilor d
e tr
ansm
ite-
re a
căl
durii
;–
prob
lem
e/sit
uații
-pro
blem
ă re
zolv
ate;
– co
mun
icăr
i pre
zent
ate:
„U
tiliza
rea
mot
orul
ui te
rmic
și im
pact
ul a
supr
a m
ediu
l am
bi-
ant”
/ „P
rote
cția
med
iulu
i am
bian
t” /
„Com
port
amen
tul c
u pr
ecau
ție la
încă
lzire
a și
utiliz
area
cor
puril
or fi
erbi
nți,
prot
eja-
rea
cont
ra a
rsur
ilor”
/ „U
tiliza
rea
cu p
reca
uție
a te
rmom
etru
-lu
i cu
mer
cur:
evita
rea
peric
olul
ui d
e in
toxi
care
cu
vapo
ri de
m
ercu
r sau
într
eprin
dere
a m
ăsur
ilor u
rgen
te d
e pr
otec
ție în
ca
zul d
eter
ioră
rii te
rmom
etru
lui”
/ „P
rote
cția
anti
ince
ndia
ră
în c
azul
util
izării
com
busti
bilil
or (î
n de
oseb
i, ac
asă)
, ide
ntific
a-re
a ca
uzel
or c
e po
t pro
voca
ince
ndii
și pr
even
irea
aces
tora
) ” /
„Ran
dam
entu
l maș
inilo
r ter
mic
e” /
„Mot
oare
term
ice.
Impa
c-tu
l util
izării
mot
oare
lor t
erm
ice”
/ „C
ombu
stibi
li”;
22
2.7.
Exp
licar
ea d
in p
unct
de
vede
re fi
zic
a un
or fe
nom
ene
stud
iate
la a
lte d
isci-
plin
e (d
ifere
nța
dint
re c
limat
ul c
onti-
nent
al și
cel
tem
pera
t oce
anic
, cau
ze a
le
polu
ării)
.2.
8. E
xpun
erea
opi
niilo
r pro
prii
refe
ri-to
are
la în
călzi
rea
glob
ală
și po
luar
ea
cauz
ată
de m
otoa
rele
term
ice.
2.9.
Util
izare
a in
stru
men
telo
r pen
tru
măs
urar
ea m
ărim
ilor fi
zice:
tem
pera
tu-
ră, m
asă,
vol
um.
2.10
.*În
regi
stra
rea
în ta
bel a
val
orilo
r m
ărim
ilor fi
zice
măs
urat
e. C
alcu
lare
a er
orii
abso
lute
. For
mul
area
con
cluz
iilor
.2.
11.*A
plic
area
ecu
ație
i cal
orim
etric
e la
re
zolv
area
pro
blem
elor
.
– pr
oiec
t STE
M/S
TEAM
de
dim
inua
re a
pol
uării
cau
za te
de
utili-
zare
a m
otoa
relo
r ter
mic
e și/
sau
a co
mbu
stibi
lilor
ela
bora
t;–
proi
ect S
TEM
/STE
AM re
aliza
t: „S
urse
alte
rnati
ve d
e en
ergi
e”.
– Te
st d
e ev
alua
rea
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: p
roce
s ter
mic
, ene
rgie
inte
rnă,
can
titat
e de
căl
dură
, con
ducț
ie te
rmic
ă, c
onve
cție
, rad
iație
, căl
dură
sp
ecifi
că, c
apac
itate
term
ică,
căl
duri
late
nte,
eva
pora
re, v
apor
izare
, con
dens
are,
fier
bere
, top
ire, s
olid
ifica
re, p
uter
e ca
loric
ă, c
ombu
stibi
li,
mot
or te
rmic
, ran
dam
entu
l mot
orul
ui te
rmic
.
III. F
enom
ene
elec
trom
agne
tice.
Ele
ctro
cine
tica
3.1.
Efe
ctua
rea
obse
rvăr
ilor p
ropr
ii as
u-pr
a fe
nom
enel
or e
lect
rom
agne
tice
din
viaț
a co
tidia
nă.
3.2.
Defi
nire
a m
ărim
ilor fi
zice
și a
unită
ților
de
măs
ură:
inte
nsita
tea
cure
n-tu
lui e
lect
ric, a
mpe
rul,
tens
iune
a el
ec-
tric
ă, v
oltu
l, re
ziste
nţa
elec
tric
ă, o
hmul
, re
zistiv
itate
a, lu
crul
și p
uter
ea c
uren
tulu
i el
ectr
ic, k
W•h
.
• Cu
rent
ul e
lect
ric c
ontin
uu.
Circ
uite
ele
ctric
e. In
tens
ita-
tea
cure
ntul
ui e
lect
ric. T
en-
siune
a el
ectr
ică.
In
stru
men
te d
e m
ăsur
at:
ampe
rmet
ru, v
oltm
etru
, m
ultim
etru
. Apl
icaț
ii•
Rezis
tenț
a el
ectr
ică.
Reo
sta-
te. L
egea
lui O
hm p
entr
u o
porț
iune
de
circ
uit.
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– ex
perim
ente
: mon
tare
a un
ui c
ircui
t ele
ctric
sim
plu,
măs
urar
ea
inte
nsită
ții c
uren
tulu
i ele
ctric
și a
tens
iuni
i ele
ctric
e, st
udiu
l de
pend
ențe
i int
ensit
ății
cure
ntul
ui e
lect
ric d
e te
nsiu
nea
elec
-tr
ică
și de
rezis
tenț
a el
ectr
ică,
stud
iul d
epen
denț
ei re
ziste
nței
el
ectr
ice
de n
atur
a su
bsta
nței
și d
imen
siuni
le c
ondu
ctor
ului
, re
glar
ea in
tens
ității
cur
entu
lui e
lect
ric în
circ
uit c
u aj
utor
ul
reos
tatu
lui;
– st
udiu
l exp
erim
enta
l al c
ircui
telo
r ele
ctric
e în
serie
și în
par
a-le
l;
23
3.3.
Măs
urar
ea/d
eter
min
area
in
tens
ității
cur
entu
lui e
lect
ric, a
tens
iu-
nii e
lect
rice,
a re
ziste
nței
ele
ctric
e și
a pu
terii
cur
entu
lui e
lect
ric.
3.4.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a c
ircui
-te
lor e
lect
rice
la g
rupa
rea
cons
umat
ori-
lor î
n se
rie, î
n pa
rale
l.3.
5. U
tiliza
rea
legi
lor,
a m
ărim
ilor fi
zice
și a
unită
ților
de
măs
ură
cara
cter
istic
e fe
nom
enel
or e
lect
rice
la re
zolv
area
pr
oble
mel
or (i
nten
sitat
ea c
uren
tulu
i el
ectr
ic, t
ensiu
nea
elec
tric
ă, re
ziste
nța
elec
tric
ă, re
zistiv
itate
a, lu
crul
și p
uter
ea
cure
ntul
ui e
lect
ric, l
egea
lui O
hm p
entr
u o
porț
iune
de
circ
uit,
lege
a lu
i Jou
le,
*leg
ea lu
i Ohm
pen
tru
un c
ircui
t înt
reg)
.3.
6. R
espe
ctar
ea n
orm
elor
de
secu
ritat
e la
util
izare
a di
spoz
itive
lor e
lect
rice.
3.7.
Pro
pune
rea
unor
măs
uri d
e sig
uran
ță îm
potr
iva
elec
troc
utăr
ii în
di
vers
e sit
uații
(la
școa
lă, a
casă
, în
viaț
a co
tidia
nă).
3.8.
Det
erm
inar
ea li
mite
lor d
e m
ăsu-
rare
, a v
alor
ii un
ei d
ivizi
uni ș
i a e
rorii
ab
solu
te (v
oltm
etru
l, am
perm
etru
l, m
ultim
etru
l).
Grup
area
con
duct
oare
lor î
n se
rie și
în p
aral
el. A
plic
ații
• Lu
crul
și p
uter
ea c
uren
tulu
i el
ectr
ic. L
egea
lui J
oule
. Ap
licaț
ii
• * Ex
tinde
re:
Tens
iune
a el
ectr
omot
oare
și
rezis
tenț
a in
tern
ă a
unei
su
rse
de c
uren
t. Le
gea
lui
Ohm
pen
tru
un c
ircui
t în-
treg
. Gru
pare
a m
ixtă
a c
on-
duct
oare
lor
– re
zolv
area
pro
blem
elor
în c
are
se a
plic
ă m
ărim
i și l
egi fi
zice
cara
cter
istic
e fe
nom
enel
or e
lect
rice
(inte
nsita
tea
cure
ntul
ui
elec
tric
, ten
siune
a el
ectr
ică,
rezis
tenț
a el
ectr
ică,
rezis
tivita
tea,
lu
crul
și p
uter
ea c
uren
tulu
i ele
ctric
);–
calc
ulul
cos
tulu
i ene
rgie
i ele
ctric
e co
nsum
ate.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
3) „
Dete
rmin
area
rezis
tenţ
ei e
lect
rice”
;4)
„De
term
inar
ea p
uter
ii un
ui b
ec e
lect
ric”.
Prod
use
şcol
are:
–
eseu
stru
ctur
at în
scris
: „De
scrie
rea
aplic
ării
efec
tulu
i cur
entu
-lu
i ele
ctric
în v
iața
coti
dian
ă”;
– pr
oble
me/
situa
ții-p
robl
emă
rezo
lvat
e;–
rapo
rtul
pre
zent
at p
entr
u ex
perim
ent/
lucr
are
de la
bora
tor;
– co
mun
icăr
i pre
zent
ate:
„Re
gulil
e de
secu
ritat
e și
prev
enire
a pe
ricol
ului
de
elec
troc
utar
e în
div
erse
situ
ații
(la șc
oală
, aca
-să
)” /
„Bec
ul c
u in
cand
esce
nță”
/ „S
igur
anța
fuzib
ilă”
/„U
tiliza
rea
cure
ntul
ui e
lect
ric în
med
icin
ă” /
„Circ
uite
ele
ctric
e în
via
ța c
otidi
ană”
;–
proi
ect S
TEM
/STE
AM re
aliza
t: „E
cono
misi
rea
ener
giei
ele
ctric
e”.
– Te
st d
e ev
alua
rea
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei :
cure
nt e
lect
ric c
ontin
uu, s
ensu
l cur
entu
lui e
lect
ric, i
nten
sitat
ea c
uren
tulu
i ele
ctric
, ten
siune
ele
c-tr
ică,
rezis
tenț
ă el
ectr
ică,
rezis
tor,
reos
tat,
rezis
tivita
te, l
egea
lui O
hm p
entr
u o
porț
iune
de
circ
uit,
pute
re, l
egea
lui J
oule
, am
per,
volt,
ohm
, kW
•h, a
mpe
rmet
ru, v
oltm
etru
, mul
timet
ru, c
onex
iune
a co
nduc
toar
elor
(în
serie
, în
para
lel),
*te
nsiu
nea
elec
trom
otoa
re, *
lege
a lu
i Ohm
pe
ntru
un
circ
uit î
ntre
g.
24
IV. F
enom
ene
elec
trom
agne
tice.
Efe
ctul
mag
netic
al c
uren
tulu
i ele
ctric
4.1.
Des
crie
rea
feno
men
elor
ele
ctro
-m
agne
tice
obse
rvat
e în
nat
ură
și în
te
hnic
ă.4.
2. D
efini
rea
măr
imilo
r fizic
e: fo
rţa
elec
trom
agne
tică
și in
ducţ
ia m
agne
tică.
4.3.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a c
âm-
pulu
i mag
netic
gen
erat
de
cure
ntul
ele
c-tr
ic și
a fo
rței
ele
ctro
mag
netic
e.4.
4. A
plic
area
regu
lii m
âini
i stâ
ngi ș
i a
conc
eptu
lui d
e fo
rță
elec
trom
agne
tică
la re
zolv
area
pro
blem
elor
.4.
5. A
plic
area
regu
lii m
ânii
drep
te la
de
term
inar
ea se
nsul
ui li
niilo
r de
forț
ă al
e câ
mpu
lui m
agne
tic și
ale
vec
toru
lui
indu
cție
i mag
netic
e.4.
6. R
espe
ctar
ea re
gulil
or d
e se
curit
ate
la u
tiliza
rea
mot
oare
lor e
lect
rice.
• Câ
mpu
l mag
netic
. Câm
pul
mag
netic
al m
agne
tulu
i per
-m
anen
t. Câ
mpu
l mag
netic
al
cur
entu
lui e
lect
ric. R
egul
a m
âini
i dre
pte
• El
ectr
omag
neți.
Apl
icaț
ii.
Forț
a ex
erci
tată
de
un
elec
trom
agne
t în
func
ție
de in
tens
itate
a cu
rent
ului
(m
ărim
e și
sens
), pa
ram
e-tr
ii co
nstr
uctiv
i ai b
obin
ei
(sec
țiune
, num
ăr d
e sp
ire,
tipul
mie
zulu
i) •
Indu
cția
mag
netic
ă. F
orța
el
ectr
omag
netic
ă. R
egul
a m
âini
i stâ
ngi.
Aplic
ații
(mo-
toru
l ele
ctric
– c
alita
tiv)
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– re
prod
ucer
ea e
xper
imen
telo
r efe
ctua
te d
e că
tre
Oer
sted
;–
acțiu
nea
câm
pulu
i mag
netic
asu
pra
cond
ucto
rulu
i par
curs
de
cure
nt e
lect
ric;
– fo
rmar
ea sp
ectr
ului
câm
pulu
i mag
netic
al u
nui m
agne
t per
ma-
nent
și a
l unu
i con
duct
or p
arcu
rs d
e cu
rent
ele
ctric
(con
duct
or
recti
liniu
, spi
ră, b
obin
ă);
– re
zolv
area
pro
blem
elor
în c
are
se a
plic
ă m
ărim
ile fi
zice:
in
ducț
ia m
agne
tică
și fo
rța
elec
trom
agne
tică.
Prod
use
şcol
are:
–
elec
trom
agne
t con
fecț
iona
t; –
prob
lem
e/sit
uații
-pro
blem
ă re
zolv
ate;
– es
eu st
ruct
urat
scris
cu
priv
ire la
con
stru
cția
și p
rinci
piul
de
func
ționa
re a
sone
riei e
lect
rice,
a re
leul
ui e
lect
ric;
– co
mun
icăr
i pre
zent
ate:
„Re
spec
tare
a re
gulil
or se
curit
ății
la
utiliz
area
mot
oare
lor e
lect
rice”
/ „E
lect
rom
agne
ți” /
„Mot
orul
el
ectr
ic”
/ „Ap
arat
e el
ectr
ice
de m
ăsur
at”;
– pr
oiec
t STE
M/S
TEAM
real
izat:
„Infl
uenț
a câ
mpu
lui m
agne
tic
asup
ra o
rgan
ismel
or v
ii”.
– Te
st d
e ev
alua
rea
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: l
inii
de c
âmp
mag
netic
, bob
ină,
sole
noid
, ind
ucție
mag
netic
ă, T
esla
, reg
ula
mâi
nii d
rept
e,
forț
ă el
ectr
omag
netic
ă, re
gula
mâi
nii s
tâng
i, el
ectr
omag
neți.
La sf
ârşi
tul c
lase
i a V
III-a
, ele
vul p
oate
:•
recu
noaș
te și
des
crie
cal
itativ
, în
baza
prin
cipiu
lui c
auză
-efe
ct u
nele
feno
men
e os
cilat
orii
iden
tifica
te în
nat
ură
și în
tehn
ică;
• id
entifi
ca si
mbo
luril
e m
ărim
ilor fi
zice
măs
urat
e și
unită
țile
de m
ăsur
ă;•
expl
ica
și re
lata
con
diții
le în
car
e se
pro
duc
și se
pro
pagă
und
ele
mec
anic
e;
25
• ra
port
a pr
inci
piul
de
func
ționa
re a
mot
oare
lor t
erm
ice,
a m
otoa
relo
r ele
ctric
e;•
iden
tifica
și se
lect
a in
stru
men
tele
de
măs
urat
;•
măs
ura
măr
imile
fizic
e (p
erio
adă,
frec
venț
ă, in
tens
itate
a cu
rent
ului
ele
ctric
, ten
siune
a el
ectr
ică,
rezis
tenț
a el
ectr
ică
și pu
te-
rea
cure
ntul
ui e
lect
ric);
• re
prez
enta
gra
fic: f
orța
ele
ctro
mag
netic
ă, se
nsul
vec
toru
lui i
nduc
ției m
agne
tice;
• ex
plic
a m
odul
de
calc
ul și
de
dete
rmin
are
a lim
itelo
r de
măs
urar
e, a
val
orii
unei
div
iziun
i și a
ero
rii a
bsol
ute,
a in
stru
men
telo
r de
măs
ură;
• re
cuno
aște
feno
men
ele
elec
trom
agne
tice
obse
rvat
e în
nat
ură
și în
tehn
ică;
• in
terp
reta
din
pun
ct d
e ve
dere
fizic
une
le fe
nom
ene
stud
iate
la a
lte d
iscip
line;
• ex
plic
a: le
gea
cons
ervă
rii e
nerg
iei m
ecan
ice,
lege
a lu
i Ohm
pen
tru
o po
rțiu
ne d
e ci
rcui
t, le
gea
lui J
oule
;•
com
plet
a in
form
ațiil
e în
tr-u
n ta
bel;
• co
nfec
ționa
un
elec
trom
agne
t;•
com
unic
a re
zulta
tele
măs
urăr
ilor e
fect
uate
;•
expr
ima
și co
mpa
ra re
zulta
tele
uno
r măs
urăt
ori,
utiliz
ând
unită
ți de
măs
ură
potr
ivite
în si
stem
ul in
tern
ațio
nal ș
i tra
nsfo
rmăr
i al
e lo
r;•
aplic
a fo
rmul
ele
măr
imilo
r fizic
e/le
gile
stud
iate
la re
zolv
area
pro
blem
elor
/situ
ațiil
or-p
robl
emă;
• pr
opun
e un
pla
n pr
opriu
de
măs
uri d
e fo
rmar
ea a
com
port
amen
tulu
i de
prot
ecție
foni
că și
de
utiliz
are
a di
spoz
itive
lor e
lec-
tric
e/el
ectr
omag
netic
e.
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:-
Func
ția d
e gr
adul
I, fu
ncția
con
stan
tă, f
uncț
ia p
ropo
rțio
nalit
ate
dire
ctă,
func
ția p
ropo
rțio
nalit
ate
inve
rsă,
func
ția ra
dica
l (fo
r-m
a an
aliti
că, r
epre
zent
area
gra
fică)
;-
Dete
rmin
area
term
enul
ui/f
acto
rulu
i nec
unos
cut d
in o
pera
ția d
ată;
- O
pera
rea
și tr
ansf
orm
area
uni
tățil
or d
e m
ăsur
ă;-
Iden
tifica
rea
rela
țiilo
r de
prop
orțio
nalit
ate;
- U
tiliza
rea
med
iei a
ritm
etice
a 2
sau
mai
mul
te n
umer
e re
ale;
- Ca
lcul
ul p
uter
ii cu
exp
onen
t nat
ural
a n
umer
elor
real
e;-
Ope
rații
cu
rădă
cini
păt
ratic
e di
ntr-u
n nu
măr
real
nen
egati
v;-
Util
izare
a pr
ocen
telo
r.
26
CLA
SA A
IX-A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
I. Fe
nom
ene
optic
e
1.1.
Exp
licar
ea fe
nom
enel
or d
e re
flexi
e,
refr
acție
, refl
exie
tota
lă și
disp
ersie
a
lum
inii.
1.2.
Sta
bilir
ea e
xper
imen
tală
a le
gilo
r re
flexi
ei și
ale
refr
acție
i lum
inii.
1.
3. C
onst
ruire
a im
agin
ilor î
n og
linzi
și în
le
ntile
subț
iri.
1.4.
Iden
tifica
rea
defe
ctel
or d
e ve
dere
și
a m
odal
itățil
or d
e co
rect
are
a ac
esto
ra.
1.5.
Apl
icar
ea le
gilo
r refl
exie
i, al
e re
frac
ției,
ale
refle
xiei
tota
le și
a fo
rmul
ei
lenti
lei s
ubțir
i la
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or/
situa
țiilo
r-pr
oble
mă.
1.
6. D
escr
iere
a co
nstr
ucție
i și a
prin
ci-
piul
ui d
e fu
ncțio
nare
a in
stru
men
telo
r op
tice
(lupa
, apa
ratu
l fot
ogra
fic, a
para
tul
de p
roie
cție
, mic
rosc
opul
). 1.
7. Id
entifi
care
a co
ndiți
ilor d
e pr
oduc
e-re
a re
flexi
ei to
tale
.1.
8. A
rgum
enta
rea
impo
rtan
ței u
tiliză
rii
de c
ătre
pie
toni
a îm
brăc
ămin
tei c
u el
e-m
ente
fluo
resc
ent-r
eflec
toriz
ante
.
• Re
flexi
a lu
min
ii. L
egile
refle
-xi
ei. O
glin
da p
lană
. Ogl
inzi
sfer
ice.
Con
stru
irea
imag
i-ni
lor
• Re
frac
ția lu
min
ii. In
dice
ab
solu
t de
refr
acție
. Leg
ile
refr
acție
i. Re
flexi
a to
tală
. Ap
licaț
ii•
Lenti
le su
bțiri
. Con
stru
irea
imag
inilo
r în
lenti
le su
bțiri
. Fo
rmul
a le
ntile
i sub
țiri.
Pris-
ma
optic
ă, d
isper
sia lu
min
ii.
Aplic
ații
• In
stru
men
te o
ptice
: lup
a,
apar
atul
foto
grafi
c, a
para
tul
de p
roie
cție
, mic
rosc
opul
ca
litati
v. A
plic
ații
• O
chiu
l – si
stem
opti
c na
-tu
ral.
Defe
ctel
e ve
derii
. O
chel
arii
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– ex
perim
ente
: obs
erva
rea
refle
xiei
, a re
frac
ției,
a re
flexi
ei
tota
le și
a d
isper
siei l
umin
ii;
– st
abili
rea
foca
rulu
i ogl
inzii
con
cave
și a
lenti
lei c
onve
rgen
te;
– ob
ținer
ea și
scrie
rea
cara
cter
istici
lor i
mag
inilo
r în
oglin
da c
on-
cavă
și în
lenti
la c
onve
rgen
tă în
func
ție d
e po
ziția
obi
ectu
lui;
– re
zolv
area
pro
blem
elor
cu
aplic
area
:a)
legi
lor:
a re
flexi
ei, a
refr
acție
i, a
refle
xiei
tota
le;
b) fo
rmul
ei le
ntile
i sub
țiri;
c) c
onst
rucț
iei i
mag
inilo
r în
oglin
zi și
în le
ntile
.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
1) „
Dete
rmin
area
indi
celu
i de
refr
acţie
al u
nei s
ubst
anţe
tran
s-pa
rent
e”;
2) „
Dete
rmin
area
dist
anţe
i foc
ale
a un
ei le
ntile
con
verg
ente
”.
Prod
use
şcol
are:
– im
agin
i obț
inut
e și
desc
rise;
– ex
perim
ent r
ealiz
at;
– ra
port
ul p
reze
ntat
pen
tru
expe
rimen
t/lu
crar
e de
labo
rato
r;–
prob
lem
e/sit
uații
-pro
blem
ă re
zolv
ate;
– co
mun
icări
prez
enta
te (a
plica
ții a
le o
glin
zilor
sfer
ice, a
plica
ții a
le
inst
rum
ente
lor o
ptice
, def
ecte
le v
eder
ii, p
erisc
opul
fibr
e op
tice,
bi
noclu
l, te
lem
etru
l, fil
tre
de cu
lori,
util
izare
a de
cătr
e pi
eton
i a
îmbr
ăcăm
inte
i cu
elem
ente
fluo
resc
ent-r
eflec
toriz
ante
);–
proi
ect S
TEM
/STE
AM re
aliza
t: „P
rote
cția
și c
orec
ția v
eder
ii”/
„Ilu
zii o
ptice
”.
– Te
st d
e ev
alua
rea
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific d
iscip
linei
: raz
ă (in
ciden
tă, r
eflec
tată
, ref
ract
ată,
em
erge
ntă)
, fen
omen
(refl
exie
, ref
racț
ie, r
eflex
ie to
tală
, disp
ersie
), un
ghi (
de in
ciden
ță, r
eflex
ie, r
efra
cție
, em
erge
nță,
dev
iație
), in
dice
de
refra
cție
, put
ere
optic
ă (c
onve
rgen
ța),
foca
r, m
ărire
linia
r tra
nsve
rsal
ă.
27
II. In
tera
cțiu
ni p
rin c
âmpu
ri
2.1.
Ext
rapo
lare
a cu
noști
nțel
or d
espr
e fo
rța
de g
reut
ate,
inte
racț
iuni
ele
ctro
-m
agne
tice,
indu
cția
mag
netic
ă și
forț
a el
ectr
omag
netic
ă la
stud
iul c
âmpu
rilor
fiz
ice.
2.
2. A
plic
area
legi
i atr
acție
i uni
ver-
sale
, a le
gii l
ui C
oulo
mb
și a
form
ulei
fo
rței
ele
ctro
mag
netic
e, c
e de
term
ină
inte
racț
iune
a di
ntre
con
duct
oare
le p
ar-
curs
e de
cur
ent e
lect
ric la
rezo
lvar
ea
prob
lem
elor
/situ
ațiil
or-p
robl
emă
în d
ife-
rite
cont
exte
. 2.
3. A
rgum
enta
rea
rolu
lui c
âmpu
lui
mag
netic
al P
ămân
tulu
i în
prot
ejar
ea d
e ra
diaț
ii co
smic
e.
2.4.
Exp
licar
ea p
roce
sulu
i de
gene
rare
re
cipr
ocă
a câ
mpu
rilor
ele
ctric
și m
agne
-tic
. Jus
tifica
rea
exis
tenț
ei u
ndel
or e
lec-
trom
agne
tice
prin
det
ecta
rea
unde
lor
radi
o.
2.5.
Iden
tifica
rea
natu
rii c
omun
e a
unde
-lo
r rad
io și
a u
ndel
or lu
min
oase
.2.
6. C
onst
atar
ea a
cțiu
nii b
iolo
gice
a u
n-de
lor e
lect
rom
agne
tice
și a
nece
sităț
ii lu
ării
măs
urilo
r de
prot
ecție
.
• Le
gea
atra
cție
i uni
vers
ale.
Câ
mpu
l gra
vita
ționa
l, lin
i-ile
de
forț
ă al
e câ
mpu
lui
grav
itațio
nal,
inte
nsita
tea
câm
pulu
i gra
vita
ționa
l (ca
li-ta
tiv: f
orm
a și
sens
ul li
niilo
r de
câm
p, o
rient
area
vec
to-
rulu
i int
ensit
ății
câm
pulu
i gr
avita
ționa
l). O
rigin
ea și
co
mpo
nenț
a Si
stem
ului
Sol
ar•
Lege
a lu
i Cou
lom
b. C
âmpu
l el
ectr
ic, l
iniil
e de
forț
ă al
e câ
mpu
lui e
lect
ric, i
nten
sita-
tea
câm
pulu
i ele
ctric
(cal
ita-
tiv: f
orm
a și
sens
ul li
niilo
r de
câm
p, o
rient
area
vec
toru
lui
inte
nsită
ții c
âmpu
lui e
lect
ric)
• Câ
mpu
l mag
netic
al P
ămân
-tu
lui.
Auro
re p
olar
e.
Inte
racț
iune
a di
ntre
con
duc-
toar
ele
para
lele
par
curs
e de
cu
rent
ele
ctric
•
Câm
pul e
lect
rom
agne
tic.
Und
ele
elec
trom
agne
tice.
Vi
teza
de
prop
agar
e a
unde
-lo
r ele
ctro
mag
netic
e. C
lasi
-fic
area
und
elor
ele
ctro
mag
-ne
tice.
Und
e ra
dio.
Und
e lu
min
oase
. Apl
icaț
ii
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– in
vesti
gare
a sc
hem
elor
exp
erim
ente
lor:
lui C
aven
dish
, ale
lui
Coul
omb;
– st
udiu
l int
erac
țiuni
i cur
ențil
or e
lect
rici p
aral
eli;
– ge
nera
rea
câm
pulu
i ele
ctric
var
iabi
l de
câm
pul m
agne
tic v
ari-
abil
și in
vers
;–
stud
iul S
iste
mul
ui S
olar
;–
rece
pția
radi
ound
elor
;–
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or (a
plic
area
legi
i atr
acție
i uni
vers
ale,
a
legi
i lui
Cou
lom
b, a
form
ulei
forț
ei e
lect
rom
agne
tice,
ce
dete
rmin
ă in
tera
cțiu
nea
dint
re c
ondu
ctoa
rele
par
curs
e de
cu
rent
ele
ctric
).
Prod
use
şcol
are:
–
prob
lem
e/sit
uații
-pro
blem
ă re
zolv
ate;
– co
mun
icăr
i pre
zent
ate
desp
re: a
cțiu
nea
biol
ogic
ă a
unde
lor
elec
trom
agne
tice
și ne
cesit
atea
luăr
ii m
ăsur
ilor d
e pr
otec
ție,
desc
riere
a ro
lulu
i câm
pulu
i mag
netic
al P
ămân
tulu
i în
pro-
teja
rea
de ra
diaț
ii co
smic
e, im
pond
erab
ilita
tea,
radi
oloc
ația
, ra
dioc
omun
icaț
ii;
– pr
oiec
t STE
M/S
TEAM
real
izat:
„Int
erac
țiuni
ele
ctro
stati
ce în
na
tură
și în
tehn
ică”
.
– Te
st d
e ev
alua
rea
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: c
âmp
elec
trom
agne
tic, u
nde
elec
trom
agne
tice,
und
e ra
dio,
aur
ore
pola
re,
inte
nsita
tea
câm
pulu
i ele
ctric
, int
ensit
atea
câm
pulu
i gra
vita
ționa
l.
28
III. E
lem
ente
de
fizic
ă al
e nu
cleu
lui
3.1.
Car
acte
rizar
ea n
ucle
elor
, util
izând
pr
oprie
tățil
e ge
nera
le a
le a
cest
ora
– di
-m
ensiu
ne, m
asă,
sarc
ină
elec
tric
ă, st
ruc-
tură
.3.
2. C
onst
atar
ea st
abili
tății
dife
ritor
nu-
clee
în fu
ncție
de
mas
a ac
esto
ra.
3.3.
Car
acte
rizar
ea d
iferit
or ti
puri
de
radi
ații n
ucle
are
în fu
ncție
de
prop
rietă
țile
aces
tora
– m
asă,
sarc
ină
elec
trică
.3.
4. D
escr
iere
a ef
ecte
lor i
nter
acțiu
nii
radi
ațiil
or n
ucle
are
cu su
bsta
nța.
3.5.
Apl
icar
ea m
ăsur
ilor d
e pr
otec
ție
a m
ediu
lui ș
i a p
ropr
iei p
erso
ane
de
acțiu
nile
radi
ațiil
or n
ucle
are.
3.6.
Esti
mar
ea p
osib
ilelo
r efe
cte
ale
ac-
cide
ntel
or n
ucle
are
și al
e uti
lizăr
ii ar
ma-
men
tulu
i nuc
lear
.3.
7. F
orm
area
atit
udin
ii fa
ță d
e pe
ricol
ul
pe c
are
îl pr
ezin
tă ra
diaț
iile
ioni
zant
e și
depo
zitar
ea d
eșeu
rilor
radi
oacti
ve.
3.8.
Apl
icar
ea c
onse
rvăr
ii nu
măr
ului
de
sarc
ină
și a
num
ărul
ui d
e m
asa
la re
zol-
vare
a pr
oble
mel
or.
3.9.
*Exp
licar
ea c
onst
rucț
iei ș
i a p
rinci
piu-
lui d
e fu
ncțio
nare
a re
acto
rulu
i nuc
lear
.
• N
ucle
ul a
tom
ic.
Cons
titue
nții
nucl
eulu
i ato
-m
ic. F
orțe
nuc
lear
e •
Radi
oacti
vita
tea.
Rad
iații
nu-
clea
re. A
cțiu
nea
radi
ațiil
or
nucl
eare
asu
pra
orga
nism
e-lo
r vii.
Reg
ulile
de
prot
ecție
co
ntra
radi
ație
i. Ap
licaț
ii•
Fisiu
nea
nucl
eelo
r de
uran
iu.
Cons
erva
rea
num
ărul
ui d
e sa
rcin
ă și
a nu
măr
ului
de
mas
ă. E
nerg
etica
ato
mic
ă (n
ucle
ară)
• Re
acții
term
onuc
lear
e.
Ener
getic
a te
rmon
ucle
ară.
Ap
licaț
ii
• *E
xtind
ere:
Cons
truc
ția și
func
ționa
rea
reac
toru
lui n
ucle
ar. E
lem
en-
tele
de
bază
ale
cen
tral
ei
atom
o-el
ectr
ice
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– de
mon
stră
ri re
ferit
oare
la: m
odel
ele
atom
ului
și a
le n
ucle
ului
at
omic
, sch
ema
fisiu
nii n
ucle
elor
de
uran
iu, *
cons
truc
ția și
fu
ncțio
nare
a re
acto
rulu
i nuc
lear
, *el
emen
tele
de
bază
ale
ce
ntra
lei a
tom
o-el
ectr
ice;
– re
zolv
area
pro
blem
elor
/situ
ațiil
or-p
robl
emă.
Prod
use
şcol
are:
–
com
unic
ări p
reze
ntat
e de
spre
: per
spec
tivel
e en
erge
ticii
ter-
mon
ucle
are,
efe
ctel
e ra
diaț
iilor
nuc
lear
e, st
ruct
ura
Soar
elui
și
proc
esel
e ce
au
loc
în in
terio
rul l
ui, u
tiliza
rea
izoto
pilo
r în
med
icin
ă și
agric
ultu
ră, r
eact
oare
folo
site
în p
ropu
lsie
nava
lă,
polu
area
radi
oacti
vă;
– pr
oble
me/
situa
ții-p
robl
emă
rezo
lvat
e;–
proi
ect S
TEM
/STE
AM re
aliza
t: „E
fect
ele
bolo
gice
ale
ra
diaț
iilor
nuc
lear
e și
prot
ecția
con
tra
lor”
.
– Te
st d
e ev
alua
rea
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: n
umăr
de
mas
ă, n
umăr
de
sarc
ină,
forț
e nu
clea
re, d
ezin
tegr
are,
radi
oacti
vita
te, r
adia
ții (a
lfa, b
eta,
ga
ma)
, nuc
leon
, fisiu
ne, f
uziu
ne, r
eacț
ie te
rmon
ucle
ară,
*re
acto
r nuc
lear
.
4.1.
Apr
ecie
rea
impo
rtan
ței p
rogr
e-su
lui t
ehni
co-ș
tiinț
ific
în d
ezvo
ltare
a ci
viliz
ație
i.
IV. R
olul
fizi
cii î
n de
zvol
tare
a ce
lorla
lte ş
tiinț
e al
e na
turii
şi
în d
ezvo
ltare
a so
ciet
ății
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
– st
udiu
l apo
rtul
ui fi
zicii
la p
rogr
esul
tehn
ico-
știin
țific.
Prod
use
şcol
are:
–
rapo
rt p
reze
ntat
des
pre
apor
tul fi
zicii
la p
rogr
esul
tehn
ico-
știin
țific.
29
La sf
ârşi
tul c
lase
i a IX
-a, e
levu
l poa
te:
•co
nstr
ui și
car
acte
riza
imag
inile
în o
glin
zi și
în le
ntile
subț
iri;
•ex
pune
con
stru
cția
și p
rinci
piul
de
func
ționa
re a
inst
rum
ente
lor o
ptice
;•
iden
tifica
con
diții
le d
e pr
oduc
ere
a re
flexi
ei to
tale
;•
desc
rie p
roce
sul d
e ge
nera
re re
cipr
ocă
a câ
mpu
rilor
ele
ctric
și m
agne
tic;
•re
cuno
aște
sim
bolu
rile
măr
imilo
r fizic
e m
ăsur
ate
și un
itățil
e de
măs
ură;
•ca
ract
eriza
nuc
lee,
util
izând
pro
prie
tățil
e ge
nera
le a
le a
cest
ora,
și d
iferit
e tip
uri d
e ra
diaț
ii nu
clea
re în
func
ție d
e pr
oprie
tățil
e ac
esto
ra;
• d
escr
ie e
fect
ele
inte
racț
iuni
i rad
iații
lor n
ucle
are
cu su
bsta
nța;
•id
entifi
ca și
sele
cta
inst
rum
ente
le d
e m
ăsur
at;
•ex
plic
a pr
oces
ul d
e ge
nera
re re
cipr
ocă
a câ
mpu
rilor
ele
ctric
și m
agne
tic;
•ar
gum
enta
: rol
ul c
âmpu
lui m
agne
tic a
l Păm
ântu
lui î
n pr
otej
area
de
radi
ații
cosm
ice;
impo
rtan
ța u
tiliză
rii d
e că
tre
piet
oni a
îm
brăc
ămin
tei c
u el
emen
te fl
uore
scen
t-refl
ecto
rizan
t;•
expl
ica
feno
men
ele:
refle
xie,
refr
acție
, refl
exie
tota
lă și
disp
ersie
a lu
min
ii;•
com
unic
a re
zulta
tele
măs
urăr
ilor e
fect
uate
;•
aplic
a: le
gile
refle
xiei
, ale
refr
acție
i, al
e re
flexi
ei to
tale
, ale
atr
acție
i uni
vers
ale;
lege
a lu
i Cou
lom
b, a
con
serv
ării
num
ărul
ui d
e sa
rcin
ă, a
num
ărul
ui d
e m
asă
și a
form
ulei
forț
ei e
lect
rom
agne
tice,
ce
dete
rmin
ă in
tera
cțiu
nea
dint
re c
ondu
ctoa
rele
par
cur-
se d
e cu
rent
ele
ctric
, a fo
rmul
ei le
ntile
i sub
țiri l
a re
zolv
area
pro
blem
elor
/situ
ațiil
or-p
robl
emă;
•
iden
tifica
def
ecte
le d
e ve
dere
și m
odal
itățil
e de
cor
ecta
re a
ace
stor
a;•
rela
ta: p
eric
olul
pe
care
îl p
rezin
tă ra
diaț
iile
nucl
eare
și d
epoz
itare
a de
șeur
ilor;
efec
tele
acț
iuni
i bio
logi
ce a
und
elor
ele
ctro
-m
agne
tice;
•ap
reci
a im
port
anța
pro
gres
ului
tehn
ico-
știin
țific
în d
ezvo
ltare
a ci
viliz
ație
i;•
prop
une
un p
lan
prop
riu d
e m
ăsur
i de
form
are
a co
mpo
rtam
entu
lui d
e pr
otec
ție la
folo
sirea
util
ajel
or c
are
prod
uc u
nde
elec
trom
agne
tice
și la
acț
iuni
le ra
diaț
iilor
nuc
lear
e.
30
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:-
Func
țiile
de
grad
ul I
și II,
func
ția p
ropo
rțio
nalit
ate
dire
ctă,
func
ția p
ropo
rțio
nalit
ate
inve
rsă,
func
ția ra
dica
l (fo
rma
anal
itică
, re
prez
enta
rea
grafi
că);
- De
term
inar
ea te
rmen
ului
/fac
toru
lui n
ecun
oscu
t din
ope
rația
dat
ă;-
Ope
rare
a și
tran
sfor
mar
ea u
nită
ților
de
măs
ură;
- Id
entifi
care
a re
lații
lor d
e pr
opor
ționa
litat
e;-
Util
izare
a m
edie
i arit
meti
ce a
2 sa
u m
ai m
ulte
num
ere
real
e;-
Calc
ulul
put
erii
cu e
xpon
ent n
atur
al a
num
erel
or re
ale;
- O
pera
ții c
u ră
dăci
ni p
ătra
tice
dint
r-un
num
ăr re
al n
eneg
ativ;
- U
tiliza
rea
proc
ente
lor;
- El
emen
te d
e tr
igon
omet
rie.
La sf
ârşi
tul c
lase
i a IX
-a, e
levu
l va
man
ifest
a ur
măt
oare
le a
titud
ini ş
i val
ori:
•co
eren
ță și
cor
ectit
udin
e a
limba
julu
i spe
cific
disc
iplin
ei;
•in
tere
s și c
urio
zitat
e pe
ntru
pro
mov
area
acti
vă a
val
orilo
r de
inov
are,
exp
lora
re a
med
iulu
i înc
onju
răto
r și a
unu
i mod
sănă
-to
s de
viaț
ă;•
pers
ever
ență
și p
reci
zie în
cun
oașt
erea
pro
cese
lor fi
zice
din
natu
ră;
•cr
eativ
itate
și a
tenț
ie la
inte
grar
ea a
chizi
țiilo
r spe
cific
e di
scip
linei
școl
are
Fizic
ă cu
cel
e di
n al
te d
omen
ii;•
valo
rifica
rea
gând
irii c
ritice
în e
labo
rare
a un
ui p
lan
de p
reve
nire
și a
unu
i com
port
amen
t aut
onom
și ra
ționa
l în
situa
ții d
e ris
c;•
cond
uită
aut
onom
ă și
rațio
nală
în si
tuaț
ii de
risc
.
31
V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare
Aspectul metodologic presupus de Curriculumul la disciplina Fizică, dezvoltat în ter-meni de competențe școlare, reprezintă organizarea procesului educațional la fizică, centrat pe achiziții finale concrete.
Proiectarea diferitor tipuri de strategii didactice în procesul de predare – învățare a fizicii va fi determinată de:
– abordarea constructivistă în educație; – tipologia finalităților cursului de fizică; – formele de organizare a instruirii specifice fizicii: lecții, lucrări de laborator, lu-
crări practice etc; – viziunea didactică a profesorului.Ideea-cheie a metodologiei propuse în actualul curriculum constă în promovarea
învățării centrate pe elev (abordare psihocentrică), dar și învățării centrate pe valorile promovate de către societate (abordare sociocentrică).
În cadrul primei abordări elevul la lecțiile de fizică, fiind subiect activ, se informea-ză, identifică, descrie, observă, experimentează, descoperă, analizează, interpretează, apreciază, concluzionează, gestionează etc., cu alte cuvinte, realizează demersuri con-structiviste, iar profesorul asigură procesul de predare – învățare – evaluare, fără a se limita la furnizarea de informații, ci îndrumând/orientând elevii să învețe gândind activ, logic, analitic și critic.
În cadrul celei de-a doua abordări, elevul asimilează valorile promovate de către societate, iar profesorul ghidează acest proces fără a-și impune propriile viziuni.
Realizarea acestei idei-cheie în cazul predării fizicii se axează pe strategii didactice activ-participative, care au la bază următoarele principii:
1. promovarea învățării prin descoperire și rezolvare de probleme;2. construirea propriilor înțelesuri și interpretări ale conținuturilor însușite la fizică;3. discutarea și stabilirea de comun acord cu elevii a modului de învățare;4. promovarea alternativelor metodologice de predare – învățare – evaluare;5. analiza multidimensională, transdisciplinară a conținuturilor din domeniul fizicii,
ariei curriculare etc.;6. evaluarea prin metode alternative.
32
Așadar, predarea – învățarea disciplinei școlare Fizică se va axa preponderent pe următoarele strategii didactice:
– strategii euristice; – strategii algoritmice; – strategii de învățare prin cooperare; – strategii axate pe cercetare; – strategii axate pe problematizare.Proiectarea anuală, precum și proiectarea unităților de învățare, va fi centrată pe o
asimilare treptată a competențelor specifice fizicii, care urmează a fi atinse pe parcursul a patru ani de studiu în gimnaziu. Fiind dezvoltate permanent, ele vor conduce la forma-rea celor 4 competențe specifice disciplinei, considerate finalități ale treptei gimnaziale.
Competențele specifice se exercită în diferite situații de învățare cu un anumit grad de operaționalitate și depind în mare măsură de achizițiile dobândite la fiecare unitate de învățare.
Nivelul calitativ al procesului educațional este condiționat de stilul de predare și strategia didactică utilizate de către profesor. Strategia didactică presupune îmbinarea formelor de organizare a activităților elevilor, a metodelor și mijloacelor de predare – învățare în cadrul procesului de formare, iar optimizarea acestora reprezintă scopul principal al strategiei și al stilului de predare al profesorului.
Deci, optimizarea procesului didactic în cadrul orelor de fizică pentru treapta gim-nazială constă în:
• selectarea adecvată a metodelor, a procedeelor didactice și a mijloacelor de învățământ;
• crearea situațiilor de formare adecvate conținuturilor;• asigurarea unei comunicări didactice eficiente;• motivarea și dezvoltarea intereselor elevilor;• corelarea teoriei cu practica etc.Utilizarea metodelor în context interactiv îi vizează atât pe profesori, cât și pe elevi și
presupune o participare activă prin efort comun, urmărind atingerea achizițiilor finale. Metodele centrate pe elev stimulează gândirea și imaginația acestuia, capacitatea de comunicare, voința, motivația, interesul etc. Activ este elevul care depune un efort de reflecție personală, interioară, abstractă, care întreprinde un efort intelectual de cerce-tare, de redescoperire a adevărurilor științifice.
Un imperativ al timpului îl reprezintă utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC) în procesul educațional la fizică. Resursele WEB pot fi folosite în
33
măsura posibilităților, nu doar la selectarea unor conținuturi informaționale de ultimă oră, dar și la efectuarea experimentelor cu ajutorul laboratoarelor digitale, dotate cu senzori de ultimă generație, la modelarea unor experimente fizice, greu de realizat în condițiile de laborator, precum și la evaluarea operativă a achizițiilor. Utilizarea acestor resurse la lecțiile de fizică au un șir de avantaje:
– asigură diversificarea strategiilor didactice, utilizate în procesul educațional;– facilitează accesul elevilor la informație, stimulând interesul acestora față de cele
mai recente descoperiri, motivând învățarea;– permit realizarea unei evaluări mai ample și mai operative a rezultatelor și a pro-
greselor obținute de către elevi;– dezvoltă abilitățile de comunicare, de lucru în echipă;– contribuie la realizarea proiectelor individuale și în grup, sensibilizând atitudinea
față de problemele majore din viața cotidiană. În cadrul procesului educațional la fizică, activitățile de predare – învățare – evalu-
are se află într-o strânsă legătură. Acestea trebuie proiectate în același timp, deoarece principalul element metodologic presupus în actualul curriculum îl reprezintă organi-zarea procesului educațional în raport cu noile finalități achiziționate: competențele specifice și unitățile de competențe.
Astfel, evaluarea rezultatelor școlare se integrează pe întreg procesul de instruire sub diferite forme (tradiționale și formative) și anume prin:
- evaluarea inițială (chestionare, testări, interviuri);- evaluarea continuă (evaluări curente, orale și scrise la lecție, sarcini practice,
teme pentru acasă);- evaluarea sumativă (testări tematice, referate, proiecte).Pentru a realiza cu succes evaluarea procesului și a produselor finale este important
să se aplice strategii moderne de evaluare. Caracteristicile de bază ale unei evaluări autentice în cadrul disciplinei Fizică sunt
următoarele:- relevanța sarcinilor de evaluare și punerea elevilor în situații asemănătoare celor
din viața reală. Pentru aceasta, ei vor realiza observări, investigații, experimente, vor soluționa unele probleme concrete, vor reflecta asupra celor învățate și își vor exprima interesele, opiniile și atitudinile proprii;
- dezvoltarea capacităților de autoevaluare a achizițiilor finale. Evaluarea trebuie să ofere elevilor informații suficiente despre procesul de formare
a competențelor specifice fizicii. Astfel, în procesul de evaluare elevii demonstrează:• ceea ce ştiu – ansamblul de cunoștințe fundamentale;
34
• ceea ce pot să facă – ansamblul de priceperi, deprinderi, abilități de a face ceva/de a pune în practică/de a implementa cunoștințele fundamentale;
• ceea ce pot să fie – ansamblul de atitudini bazate pe valorile acceptate.Evaluarea succeselor elevilor, în această ordine de idei, poate fi realizată, de aseme-
nea, și prin utilizarea metodelor complementare de evaluare: • observarea sistematică a comportamentului elevilor;• investigația;• proiectul; • portofoliul;• autoevaluarea etc.Aceste metode sunt în același timp metode de predare – învățare și metode de eva-
luare. Ele permit profesorului să analizeze direct activitatea elevului, să evalueze proce-sul prin care se ajunge la anumite rezultate/produse finale materializate în competențe.
Utilizarea metodelor alternative de evaluare încurajează elevii în construirea cunoștințelor și creează un climat favorabil învățării. Este important ca elevii să cu-noască criteriile de evaluare pentru a putea reflecta asupra performanțelor obținute și pentru a găsi modalități proprii de progres.
35
Bibliografie
1. Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional, 2017.2. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, 2014, modificat LP nr. 138 din 17.06.16,
MO184-192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare din 23.11.2014.3. Concepţia educaţiei în Republica Moldova, 2000.4. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău:
MECC, IȘE, 2018.5. Fizica. Curriculum pentru învăţământul gimnazial: cl. a VI-a – a IX-a. Chișinău:
Lyceum, 2010.6. Programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova,
aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 863 din 26 august 2005. 7. Standarde de eficienţă a învăţării, Ministerul Educației al Republicii Moldova,
2012.8. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituţiile de
învăţământ secundar general (aprobate prin ordinul MECC nr. 193 din 26.02.2019).9. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia 2020”, publi-
cată: 21.11.2014 în Monitorul Oficial nr. 345-351; art. nr. 1014. 10. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale
pentru anii 2016-2022, MECC, publicată: 07.10.2016 în Monitorul Oficial nr. 347-352, art. nr. 1198.
11. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial nr. 252-257, art. nr. 963.
12. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 în Monitorul Ofi-cial nr. 070, art. nr. 441.
13. Bucun N., Guțu Vl., Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid meto-dologic. Chișinău: IȘE, 2017.
