REVISTA SOCIETATII PENTRU CERCETAREA SI STUDIEREA DOBROGEI

PUBLICATÁ SUB AUSPICIILE CASEI SCOALELOR

SUB INGRIJIREA LUI

SECUNDAR

URE*TI

TIPOGRAFIA ION C.No. 4, STRADA No. 4

191 6

www.dacoromanica.ro

REVISTA SOCIETÄTII PENTRU CERCETAREA STUDIEREA DOBROGEI

SUB CASEI SCOALELOR

SUB INGRIJIREA D-LUI

MOISILPROFESOR SECUNDAR

VOL. I.

BUCURWI

TIPOGRAFIA JOCKEY-CLUB, IONNo. 4, STRADA UMBREI, No. 4

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Sunt treisprezece ani de aminfiintarea unei societdti care de scop

cereetarea studierea Dobrogei. Eram, director alliceului din Tulcea fi urma numeroaselor cadlorii ce

mai ani acesteiprovincii, fi din ce Intreprindeam, ajunsesemsd-mi dau seama de ce

are regiune pentru tara neamul nostrupe cum de ce asupraei nu dar cercurile cari

fie mai bine informale.parte mari ce le aduseserd

de acest felce le-au din publicafiunile nu oamenii defliinta, dar chiar

reufisem ideie, pemai pe Luca

pe alunci al Tulcea, unde cele mai bune

care a fi o

judetului.ce-i prezentasem 1903, ocazia

unui de veac dela reanexarea Dobrogei,chip necesitalea studierii Dobrogei

unei acest scop :

www.dacoromanica.ro

4

Dobrogea este pe de impor-pe de grea. In primul sarcina

este, stabilim se poate mai intime intrediferitele neamuri ale provinciei, pentru a face din ele opopulatiune sentimente aspiratiuni.

parle populajiune unitd princu patria-mamd. Acest fel de nu se

stabili numai prin de interese, ci pentruca ele fie durabile, o bazd

Interesul pe vreme legdturilede tot mai tari, prin

tot mai caracterul, natura oamenilor.Dar este necesar maisufletul popoare, le cunoaftem viaja din trecut

din prezent, obiceiurile, etc. aceasta nu sepoate urma unui

al doilea noieconomicd a acestei aceasta

nu o vom face daca vom cunoafte,mijloacele de producjie de schimb. Pentru aagricultura viticultura terenulcondifiunile climaterice. Pentru a dacomerfului sd materiile prime ce

act, mijloacele mai lesnicioase de fabricare descivimb. In caz economicd a provinciei nu sepoate pe baze solide, ce se vorpe baze temeinice condqiile de care depinde ea.

«In noi Dobrogea o misiuneAceastd ei prim

fauna flora ei, prin rolul eiprin neamurilor ce au o locuiesc,

cum poate nu nici o din Europa.este numai o a de ci

www.dacoromanica.ro

5

irebuie fie o o ambitiune ca noi,strdinii o

de ce studierea Dohrogei, din toatede vedere, este o chestiune cea mai mare

de ea depinde munciinoastre a

Dar melelui Luca lonescu, anumite locale auafapluirea aceslei idei. Ea a preocupe

mai departe, stabilirea mea amactivitatea ce am depus limp de zece ani

Dobrogea, dddea dreptul realizareaei. Mai ales trecea timpul convingeam tot

mull despre necesitatea de a se astfel de

In popoarele noi nemai pe care de

veacvri pe care 1.-am putut de marisacrificii. Din de vedere:'

geologic geografic, i dinde vedere al florei, faunei, etc. cele mai multe

regiuni ale românese nu informafiunieu insuficiente. de pdgubitoare estede cunoptinte activitatea se vede

ales ne realizareapolitice ! románepti se impune

mai mai practic mijloc aceastaeste regionale acest Re-

strdlucite ce dat altede acest fel, sunt cea mai despre marea

cea mai

1) Luca de pe 1903.

www.dacoromanica.ro

6

Dar de folosulau un rol social din cele mai salutare.

pe dindin preocupdrilor cele

mai male ori de ordin intelectual moral -se la mai inalle, mai

generoase, regionale sunt o

o inviorare indin limpezeased greoaie,ce pe multi ii de

a neamului.Anul 1913 Dobrogea de o

deoarece ei prindela Berlin, a mou provincia cese minor,

lui eel vechiul alDar in acela limp nedrepte asupra

ale unor vecini, se manifesteze mais'a atunci momenta

mai potrivit din uneistudierea Dobrogei, credinla luerdrile ce le vor

ei, de o vor opinia publicacereurile asupra ce are

regiune, vor barba-arme sustinerea drep-

avem asupra ei.De aceasta prezintau i de

mai mari. primul un deelevi liceul din Tulcea, cari

superioare, sa-crifice o din limp

probleme dobrogene. De parle omul de binecare D-1 Popescu,lelor, care loldeauna mai mare

www.dacoromanica.ro

7

luerdrile menite la propdsireaa sub ocrotirea D-sale

precum loate similare ceasigure lipdrirea publicatiunilor

am fericirea dauprimul Dobrogei»,

.publicafiune menita cuprinda lucrdrile membrilorstudierea transdanubiene.

ea va facd mai binenoscute diferitele probleme dobrogene va putea sera

pentru de publicarea desimilareva fi deplind deajuns de

CONST. MOISIL

13 Martie 1916.

www.dacoromanica.ro

CÂTEVA CONSIDERATIUNI ETNOGRAFICEASUPRA DOBROGEI

Culegeri de studii de etnografiestint rare noasträ. totusi, din acest punctde vedere, ca din multe altele, Dobrogea e un al

geologie, geografie, arheologie, ea aplait va din pe harnicul cereetätor, setosde a tainele acestui trecutulistoric al fragmente.lor omenire ce locuese. Mäsurätoiileantropologice ale lui Eugène Pittard asupra mozaicului denationalitati acest al ne-au

de are un câmp hogatperientä, pe un spatiu relativ gäseste

o mare varietate de elemente. Ai uneori impresiaafli muzeu etnografic.

Cu toate acestea, studii etnografie ne lip-sese. E de

ca disciplina a parte, chiar tärile culturä maiinaintata, abia ultimul timp o atentie

un de onoare de celelalte discipline vechi.Este prin urmare neglijarea ei la noi unde,lipsa catedre inchinate acestor studii, nu format

acum bine cari eu

cultura a poporului deladescrierea etnografica a românesc patura

sa cea mai interesanta.Filologia istoria indeplinit .aproape prisos

www.dacoromanica.ro

9

datoria lor, una originea elementelor linguisticedin tezaurul vorbirii noastre fixand proportia de fond latin

sträin din limbä, pe au ajutat-o isvoarele,lämurind trecutul nostru politic, social, economic, militar etc;domeniul etnografiei stä ca un aproape

Casa felul ei particular de constructie, partea ori-de influentä din stilul arhitectonic romanesc,

aderentele locuintei tot ce au ele specific neamului nostrudeosehire alte nearnuri vecine; instrunientele agricole,

nu sunt produse ale fabricilor streine ; instrumentelemuzicale populare; obiectele portul, bogata luirietate adesea strälucitoarea sa frumusete; motiveleränesti de desen picturä; culturä

au oprit pasii unui cercetätorizolat, inzestrat o fericitä curiozitate. Lucräri de sintezä

Totusi cultura sufleteascä s'a bucurato atentie mai statornicä. A.vem pubHcatii

stinate avutului nostru folkloristic: basme, des-gbicitori, balade, colinde, superstitii etc. S'au

numeroase colectii de asemenea produse, unele chiarprovincii. tipärit oarecare studii, putem

aceastä directie o miscareDar filologul poate aduce foarte multe

cazuri partea sa de s'a colectatregistrat asemenea material, nu mai poate aducevinuirile etnograful. De pentru s'a fäcutnu putem fi deck Fiecare generatiepotrivit ce i-a vremea ca fim

chiar apus, o privire mai limpede, mai metodicä,felului cum trebue tratat material, este rodul

activitätii deceniilor din urmä. Ba chiar, unele privinte,astäzi unele chestiuni de metodä n'au ajuns la o clari-

ficare deplinä.cules la noi multe ale spiritului popular.

www.dacoromanica.ro

secarea acestui isvor pretios, arde etnologie, de etnografie comparata. Cele mai fru-moase captivante probleme s'ar ridia ne-ar

o de alte probleme filologialor.

Filologul, alegând de ne-a datdictionare ale tesaurului latin : cunoastem astfel ince prin Romani in ce amfost influentati de Slavi, Francezi, Greci, etc. Antropologia,o care nu s'a näseut la noi, ne va in ce

noasträ apartinem varietatiimediteranee, alpine sau atlantice a albe europene. Dar

ne-a dat aceeasi directie etnografia ? In ce proportieprin cultura suntemlatini, in ce proportie suntem originali sunteminfluentati de ? Care e vechimea diferitelor strate de

au venit ele s'au suprapus timpspatiu unele peste altele? Ce provincii culturale geografiee

avem? articole de sunt ase-menea rare la noi cele care s'au publicat,sunt semnate mai ales de streine. Câteva studii de

comparat au stabilit afinitati intro noiProvincii etnogeografice ; zone de acculturare,

de ; curente de istoricestepe cale etnografica, ori despartirea bunurilor

culturale originale cele de multe alte pro-bleme de acest soi, ramân sarcina prezentuluiviitorului.

Nici un popor nu e omogen in sa. Mi-din trecut invaziile armate i-au alterat,

giuni, fiinta sa izolarea sau circulatia maiinfluentele diverse, prebum substratul antropologicdiferit, au dat nastere la dialecte; influente geografice, maiales climaterice, de curentele streine, au creat

www.dacoromanica.ro

11

provincii etnografice un habitus deosebit; chiar istoriaa provinciilor nu a fost aceeasi decursul secolilor

se compare d. ex. cu Bucovina, OlteniaTransilvania Basarabia. Toate aceste au

ca massa unuia popor, luatintinderea sa, nu gäsim o omogeneitate desävarsitä, ceeacear fi o pretentie absurdä, mai de grabä o mare varietate,care ne conduce la stabilirea de provincii filologice, etnografice,istorice, studiul ne conduce la stabi-lirea de provineii geologice geografice.

Grija etnografului va fi limiteze asemenea provinciiva stratele de exact

ca geologul, care intinderea stratificarea ro-celor de aceeasi Pentru cultura materialä asemeneastudii se pot mai usor. Ele totusi trebuesc organizate,fiindea aceasta nu poate fi opera unui singur orn.

ani este eel maieficace. Ea poate dela Universitate, dela unzeu etnografic, sau dela o societate culturalä, sä

individul izolat,bunavointa lui, nu va ne dea informatii din

centre cercetate, dar care niciodata nu vor putea con-duce la stabilirea de Totusi, pentru cercetarea tipo-logieä chiar asemenea anchete izolate suntsuficiente bine venite. Cunosc regatul României

nu se Ce granite de arecoHndului subdiviziuni se pot face acest cuprins ?Care este centrul de unde a radiat acest obiceiu ce

prejurari istorice sau etnografice i-au dat nastere? Cunosc deräspandirea aproximativa a unor de sport

popular: este aceastä etnografica, sauantropogeografica? Este practica unor asemenea

sporturi precum inventia unor asemenea o creatiunespontanä, independenta de alte centre, sau e un imprumut?

www.dacoromanica.ro

12

La este acest un nou-pentrua putea cronologia stratificarii, - sau e o mosteniretimpuri istorice, sau chiar cum e d. ex.patinagiul pe care se numesc

? o probleme adevar captivante, carecu sintetizate apoi, sunt a a-

o disciplina care nestructura a roman.

Am intreprins asemenea studiibrogea. Ele vor cere ani ani de adunare de materialcercetari continue : o de sigur, nu poate

oamenilor pripiti. Nu cunose totun alt care ne ofere un de maibogat din dreapta Dunärii. In urma colonizariibrogei elemente de pretutindeni, ea este unzumat, un muzeu etnografiei Dacii. peMoldoveanul din Neamt Hotin, de

pe Munteanul din dealurilor dedin pe Oltean de Transilvanean ; pedobrogean vechi, alaturi de dobrogean nou. Fiecarene-a sosit din provincia lui eu portul obiceiurile sale,dialectul faptura sa deosebita; o

sufleteascä, spurt un habitus etnograficdiferentiat. din totalizarea contopirea acestor aspectese pe acest al experientii o noun cultura po-pularä, care este mult mai compo-nentele sale, tocmai pentru le pe toate. Maltmai apoi, la cultura a Românilor se

cultura celorlalte conlocuitoare, care elenatia trecutul urmare o expe-

a vietii. Bulgari din MacedonieiRumeliei, purtati de spre Basarabia apoi spre

Rusi moscoviti Rusnaci din Turcineamuri de Armeni, Evrei Greci ; ale unor

www.dacoromanica.ro

13

popoare disphrute, precum sunt ; apoi Albaneji Särbi;Tigani românesti turcesti ; Nemti Italieni; orientul deoccident; sträini risipiti totii massa precumpänitoareelementului românesc, care tinde imprime timpul pe-cetea sa regiuni, alterändu-separte, dupä e Dobrogea e un soiu de Ame-

a Romäniei, un de muzeu etnografic unsoiu de focar de carepretutindeni concentratemai inlesnire

In revista deunor asemenea

materialul pe care 1-am

se razele culese demai vie, ce

obiectul sale., al nume e

cercetäri, publica cucules culege

aceastä provincie, avänd grija intotdeauna sä uneleindicatii necesare pentru viitoarele sinteze etnogeografice.deosebitä atentie vom avea asupra produselorvechilor Dobrogeni, pentru ca apoi, adunate la unvolum, sä poatä la reconstituirea vietiiacestei ramuri de care prin trecutul istoricdeferentiat de din fluviului. Regretândimposibilitatea, de e satisface intotdeauna cerintele filologice

vederea exactä a particularitätior de limbä,tocmai din imposibilitatea de aduna eu

risipit sate, voiu fi putin multumitdacä voiu putea terenul pentru o cercetare etnogra-

mai a Dobrogei. Studhil istoric al curentelormigrare XIX, vechimea diferitelor

dobrogene, cultura sufleteasc5, influentelereciproce, inregistrarea de material folkloristic din toate sateleetc. un program de activitate etnograficä, pe carene propunem realiza.

C.Profesor la Normala din Constanta.

www.dacoromanica.ro

MustafaDe la Baba

Dinhogea

La Iancu-VodA sosiadin

-Turceste-te,te

Lege ide toatede miere de unt,

De aur de argint,Care este la Turc

de

-Eu, m'oiuDaca voiCu cinzeci de iepe roaibe,

roaibe,Pintenoage la picioare,Cu dung! negre pe spinare,StrAnutAnd de cate-oEu dau sfatul la voi,

datiLa'npAratu de-mi

InpAratu-i- Turpit-ati pe ?

Ian rAspundea:- Noi, nu I-am turcit

el, s'onoi

Cu cinzeci ieperoaibe,

Pintenoage laCu negre pe spinare,StrAnutand deInbuestrA'n fuga mare!

InpAratu

1) Babadag, or4e1 dobrogean, aproape de laculChiliaVidinul.

www.dacoromanica.ro

15

- Bac 1)

Ce i-a poftit sufletu!mitre, de mi-i dati

De mi-1 turciti,de nu mi 1-Ati

Noi maiEi la se

crt-i

de-i veda,MustAcioaraMai rAsucia

delli gra:-te pe legea

Lege bogatilde toate :

miere de tint,De de argint,Care la Turc este mult

de pe:

-Eu, mitre, m'oiuDacA voiCu cinzeci de berbeci berci,De la coade coarneTot de dourtsprece palme;Coarnele bratele,

peEu dau sfatul laVoi dati

de-miInpgratu-i

4) Ia te

pe ?

- Noi, nu I-am turcit,el, s'o

noiCu cinzeci de berciDela coade coarneTot de dourisprece palme;Coarnele bratele,

cule peInprtratul

- Bac sana ghiauruCc i-a poftit sufletu!

mi-i datisiHti

Dede nu mi

Noi maiEi la

mi-iMustAcioaraMai frumos mi-o

:

-Turceste-te,te pe legea

Legede 'ndestulatA;de miere de unt

De aur de argintCare la Turc este

pe

www.dacoromanica.ro

16

Eu, mare, m'oiuvoi därui

Cu cinzeci de catâra$i

Eu dan sfatul la voiVoi dati la !

räspundeh:de ghiauru,

Ce i-a poftit sufletu!mi-i clati

De turciti,de nu mi

Noi maidaca

La Iancu-VodaGalbina$ii

cand mi-i vedeh,Mustacioara

Mai frumos mi-ola mi-i

Masa le'ntindeaCu purcei de-mi ospata,Alti doi dasagi punea

la 'nparat mi-i porni.Irnparatu-i :

Turcit-ati pe ?

-Nu noi de 1-am turcitOri el ne-a romtinit.Daca, mare, nu ne crezi

däsagi vezi.

Candfripti

din gur'a$a :

domniascadomniasca

De nimeni nu !

a fost de ConstantinescuPimen, elev al normale din Constanta, din gura luiNiculai Dorobantu, de 70 ani, din comuna Tortoman,plasa Megidia, judetul Constanta. Tortoman este un sat curatromanesc. statistica din 1914 877 suflete.

razboiul din 1877 picior de el.

Musulmanii, a$ezat locul maiales din judetele Ialomita, Pe

ei se mai Ardeleni. In grain]. popular primiisunt porecHti «Cojani»; din «Mocani». Arde-lenii sunt rninoritate, vr-o zece dintre cari

s'au mai cumparate foartede la Turci. Niculai Dorobantu face parte dintre Cojani.

C. B.

www.dacoromanica.ro

DIN ETNOGRAFIA DOBROGEI

ASEZÁRILE BULGARILOR

Rare tinuturi prezintä o varietate mare ceeaceconlocuitoare, Dobrogea, putine

se pot mai dece s'au exercitat dela o rmtiune la alta, ca aici.

Dinteo regiune alta fapte caracteristice se

cercetdtorului.la satele germane, ordonate, aliniate la

formele varietatea e foarte interesantd.cine nu e deprins a spiritul gru-

etnice felul particular de de organizare,e de

cercetare mai aratconstitutiv particularitate e rezultatul unormente culturale aanci, pe cari oricare din

azi, ce au luat parte la acest proces de influenteproce, le-au adus cu diinsele leparte, constituind caracteristica individualitdtii saleproprii. Pe atAtea elemente comune ce apropie demult popoarele din acest colt al Europei sud-orientale, se vor

alte multe elemente ce le caracterizeaza peparte.bunäoar5, nu se va felul particular

2

www.dacoromanica.ro

al Romanilor Dobrogea, careel dintr'o regiune alta, multimea de cuvinte ce

se graiul aeestor Romani mai maresau dupa cum se asezati nordul,sau sudul catre sau linie a Du-.

nu se va pute care parte inglobareamasse de populatiune fost mai mare de cand

dainueste convietuireSe va astfel mai de ce construese

casele Dobrogei, spre deosebtrede sud tipul clAdire e altul.

Numai o cercetare asupraetnografice aparte, o cercetare a veehimei, a organizatieia puterei de de conservore, no vaa o de fapte cari altminteri

acest capitol,brogea, credem aduce lumina asupra

aceste mai ales unii din bulgari,motive patriotice rAu intelese, le-au atribuit osecole, la coneluziunea aceasta le dreptul de

pentru timpurile actuale.

De buna dupA disparitiune avietei ce se sprijineti pe un de cetati deapArare, cari aproape de intinzandu-se-dealungul pe trei din ei, pArtile vecheiminore, Slavii, ca alte ale Peninsulei

asezat mai durabil deck popoarele de

au aceste drumul deNoviodunum, devenise

www.dacoromanica.ro

19

centru de asezare mai apoi interior,se jurul

1) pag. 62--63.Procopii, De Aedifieiis ed. Bonn Liber IV. Cap. VII. p. 292: «Post,

arx dicta ; quoniam Sclavensis barbaris grassatoribusdin sedem praebuerat, vacabat iam nomen servabat«. Dr. I. Weiss,

im Sarajevo 1911, p. ; V.Academiei Romane, XXXIV, pag. 3.

Cele nume toponimice slave, se datoresc desigur Slavilor nuBulgarilor.

Numele satului de astAzi Telita e slav, sau altemt ne atestii deck tocmai veacurile XVIII

XIX. Cele ce ne fac vechimea lui. urmátoarele fapte : Satulazi Telita se afli cam la 25-30 km. la sud Isaccea.

Isaccea, vechiul Noviodunum, locuite de masseparte din Slavi, ne spune Constantin Porfirogenitul, se

borau din spre noapte, enumärând alte decetatea Constantini Porphirogeniti: De administrando imperio Cap. ;

«Lintres ulteriore Russia Cpolim appellentes a Nemograda proficiscuntur, ubiSphendosthalbus Russiac habitabat. Sunt etiam a castroMiliusica, Teliut,ra, Tzernigoga et Rusegrade . Vezi pentru aceasta Joseph

Slavische vol. I p. 514 vol. p. 129. Un sat acestnume se in Moldova, In veacul al XVIII in el o de potasii.N. lorga, literaturii veacul al XVIII-lea, vol. p. 7.

mai e faptul se o asemenea in Moldovape unde au locuit Slavi, dar Bulgari nu. Aceasta e mai de admis

numirea s'ar trage dela un Telett care erh un conduciitor bulgar. (N.d'un historien relatifs aux événements des Balkans. Bucarest 1913, pag. 7).De asemeni numele Taita e probabil tot din acele

insenmeazii ceva care tainic, ascuns. Poate i se fi dat acestnume din seack timpul verei, timp al.deabea duce apá. Cuvântul e sigur format din vechiul taiti ocultare.Fr. Miklosisch : Lexicon paleoslorenico-graeco-latinum, pag. 982. Un mai

de forma ni-1 limba in care forma ca-cher, céler, vergeben, verstecken, de unde s'ar mai usor formaTaita + a). (Fr. Miklosisch : de six langues slaves, p. 832).

Poate tot un nume fie numele satului Tristenie de aziplasa Tulcea, pe care 11 mai mult sine e vechiu

o sigur. Avem cii la 1096, pe coastele numirileincepuse a fi inlocuite cele slave, cari se acesta.

C. Die Romanen in Dalmatiens Mittelalters Ipag. in Denkschriften der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften in Wien.Philosophische-Historische Classe. Band XLVIII (1901) : der Umgebung von

(Local) der Tabela Peuti ist die Zahl der vorslavischen Flurnamengering ...; in Calamito C. 1096 R. 177 ad slauonica

www.dacoromanica.ro

20

dincoace de s'auregiunile räsaritene ale ei, pe aproape de Varna,Preslavului, din care

In secolul al X stepele Dobrogei deSilistra, erau locuite Pecenegi, cari sub conducereaKegen se botezarä de 20.000

aceste 2) Pentru insemnäri sigure asupraneamurilor ce vor fi locuit Dobrogea nu avem. Mentiunea

privire la populatiunile coprinse tratatul lui cu

Genovezii 1387 care vorbeste de «Graeci, Bulgari velnu ne spune precis.

desigur ora-selor pe litoralul jar Bulgarii vor fi locuit

räsäritene ale de azi, prin regiunea Varneivecinätatea ei, unde, mai departe,

vrem ni se vor daPaul Georgiu. Din cauza mari

sudice, Deliorman, din cauza carifi fost foarte numeroase Dobrogei valea Carasu

regiunea marilor -e foarte putinfi putut o populatiune mai numeroasä.

latino vero Calamet, 1144 Lucius bei Schwandtner 3, 447, k. 2, 37,jetzt Trstenik, zwischen und am Meere .

Faptul tot timpul satul acest Dobrogea a fost locuit deTurci, ne-ar face e una dintre putinele nume de locali-

täti, ca cele mai sus, ce-au fost poate de populatiuneain Dobrogea.

1) I. Schafarik, p. 163. Als die BulgarenMösien bedrohen begannen zog zwar Kaiser Konstantin Pogonat gegen sie(678) allein ohne etwas auszusichten, zog sie aber hinter die Donau.Noch im besetzen sie die Gegend von später ganzevon dem slaven bevolkerte Moesien. Notes d'un historien relatifsaux des Balkans pag.

2) C. Jirecek, Einige Bemerkwigen die Oberreste derin Sitzungsberichte der böhmischen Gesellschaft der

Wissenschaften (Philosophische-historische-philologische Jahrgang 1888pag. 4. N. Volkes, I, pag. 79.

www.dacoromanica.ro

21

1400 turceasca care seaduse coIonisti cari, pentru

prima oari, mai puternic Dobrogea Felul cumse va fi colonizare e putinstadiul de al cercetarilor 2) deCercetarile lui Drinov Spisanie- asupra statisticei popu-latiunei rasaritul Principatului bulgar» prin voia

clarifice de unde s'anPentru ce in aceste s'anin alte locuri ale Bulgariei e foarte neinsemnat,ce s'a populatiunea bulgardprovincii bulgare, unde acum e mai multä populatiuneau rimas neispravite.

Totusi din ceea ce a publicat el reese, insaritene ale Bulgariei de azi, de asezarea Turcilor,populatiunea era mai FaptulDrinov regelui Vladislav in lupta dela(1444) n'a nici o rezistenta din partea

ce el, era o crestina, nuspune mai nimic. Se poate nici nu fi existat o popu-

armata fi urmat drumul a

Martorul ocular al luptei dela Palaggio,referindu-se Dobrogea spune era un >

din ale Bulgariei dedincolo dincoace de Balcani, a fi veacul

N. Jorge: Geschichte olkes, II, p. 388.2) Ne vorn mai de aproape aceastii ehestiune

etnografia Dobrogei sub vorbi despre Tatari

C. pag.ot in Sbornik V

501-517, publicat Osterr-Ungar. Revue 1890 XI-XII sub titlul Ethno-graphische Veriinderungon Bulgarien seit der Errichtung des

www.dacoromanica.ro

22

XVI minoritate de elementul turcese 1). In acest veacPaul Georgiu ca sate locuite curat de Bulgari peurmkoarele: Manastir, Krivna,

(Gniauscia), (Guglie),(Cenga) Divdeadovo

ce toate cad aproape de granita de nord aBugariei nord-estice, pe aproape de calea ce

trece Referindu-se la- Cadrilatetul de la Dobrogea, Georgiu

acestea n'au fost de populate ca GorHovoele elementul n'a ocupat orasele Silistra, Cerven(Cirvenigi) Preslavul, cari orase erau lo-

mai mult deck 2) Dobrogeanumai malul de crestini,

Charar (Caraharman ?) Costanza,Balcich, Cavarno, Corbir,

el, erau locuitede crestini de Turci, de Balcic unde erau numai crestini.

Dobrogei, de ea ne vorbeste Paul Georgiu,locuiau numai Turci tinuturile: Baba (Babadagul)Carassuui (Carasu), Cassasui, Pastargi (Pazargic Pro-

In (Isaccea Babassi, - poate e vorbade crestinilor era mai deck al Turcilor

Miletici, Das in Schriften der I3alkancommission[Linguistische Abtheilung], Wien 1903, 12.

2) Lj. : Staroto1902, pag. 6.

Monumenta historica Narorum meridionalium II, vol. XVdin Glasnik), pag, 243. Paul Georgiu Dobrogea astfel:

chiamata Dobruccia, la quale piana e aperta senza boschi e fratte di lun-ghezza per la marina, comminciando suo principio dalla foce Danubio,.ove sbocca in mare fino a Vaivar, questa provincia per molti anni hopraticato..

identificare despre care vorbete Paul Giorgiu s'a incercats'o M. Drinov, Istoricesho in Periodicesko Spisanie, Sreadetu(VII 1874) p. 1 urm.

www.dacoromanica.ro

23

Cine care ni-i Paul GeorgiuJireek a admis ei nu sunt deck Cumani crestinati,s'au asezat acestea evul mediu caricrestinati de venirea Turcilor, au putut se mentie,

având osmanlaie ase-tinuturile - vremurile

formând cele insule de populatiune Acea-sta cu mai spune Jireek,pe le Stanislav, se

eu nume, contin, unele din ele,'). Cu mult mai mi se pare

d-lui Iorga, care sustine acesti crestini nu eranfoarte vechi, cari au fost pentru darsi-au pästrat religia D-sa zice: Turcii caricolonizau al XIV-lea drumurimarii, se tara pe care Dobrotiei o

forme Dobroge, Marii-Negre o popu-latiune greacit, foarte veche, antice,care este mentionata actele medievale traetatutdin 1387, Bulgarilor. Ea locui, orase, mai ales.

porturi, nu era dispusa emigreze. Dar ei erainferior celui al turci. Situatia ei era toateasemenea celei a Grecii din Caramania,

pentru limba dar greacä,aveau veacul al marturia lui Gerlach,

la Constantinopol, se slujba 'limba

1) Jirecek. Bemerkungen die Überreste der Petsebenegenpag. 28. Fiirstentum Bulgarien, pag. Die meisten

Kumanen sassen wohl in dem heutigen Gagauzenlande, wo sich der Zusammen-hang der Bevölkerung historisch verfolgen lässt.

Die continuität der christlichen Bevölkerung in derselben Kustengegendzwischen Varna und Kustcndze beweisen die Beschreibung des Ragusaners-Giorgi, 1595 und des Bischofs Stanislav 1659 sowie die Erhaltung so vieleralter Ortsnamen.

www.dacoromanica.ro

24

pentru cari a mai o editie aBibliei Albert Verfall des

Kleinasien im XIV Iahrhundert, Leipzig 1903).ei aceiasi Un englez acrezut descopera dialectul unui «romaicimpur >. Li se dar nu din politice

renasterea - greci» (Romansky,ethnographique de la nouvelle Dobroudja Roumaine p.23); se vorbeste de urme de > la

de litoral» ; cei interior, n'au fost laBulgari, ci numai au devenit mai ca cei din Basa-rabia Mai trebue de observat, au

ocupatiuni caracteristice vechei popuhitiunivieri, ce Bulgarii

sunt agricultori (Jireilek, Fiirstenthum Bulgarien, p. 143).«Cat priveste numele de este, se turc

face parte din numelor cu sufixul uz, ca ogursuz,dela ogur, etc. Radicalul gaga este o poreela,

a o populatiune, carei

pare o trebue apropiat deal Evreilor.

neaza >. Colonizarea deci - pe care o vomaparte dat un colorit special Dobrogei.

veacul al XVII-lea, elementul turcescmajoritatea populatiunei. Aceasta o toate relatiunilede cari amintesc Dobrogea cari sunt unanimea regiunei Dunarei undo locuian

a oraselor populatiunea era popu-musulmana.

Cand cum s'a o populatiunese fi asezat Dobrogea, aceasta este intrebarea la

care ne propunem räspundem deocamdata.

*

') N. de de l'Europe p. 242.

www.dacoromanica.ro

25

In fata progresului colonizarea turceascl.Balcanul de regiunile Varnei, Pra-

vadiei, Novi-Pazarului Deliormanului la pu-sus zisele regiuni

n'au mai putut se au fost sä emigreze-Muntenia sau se Aceste -

Miletici - s'an fäcut neobservat pe de laal XVII-lea, La jumätatea

veacului al XVII, socotelile episcopului catolic PhilippStanislav, 1659, enumhate printre cepopulau Babadag, pe 1700 case turcestigarorum, Graecorum, Valachorum sunt300 circiter, animae 2000 circiter» Mai avem despre

bulgari», Patriarchuluidin a a secolului alChiustenza, o joas

al bulgari, numitDunärei. un drum de pe e

mahometan, dar am cruciacest pe marginile drumurilor pe morminteleExistä o oras. porci mare numär hranape uliti. Din loe am ajuns ora numit

malurile Dunärii continand 420 case de crestinibulgari. E din de sub mahometan e

pasaMcul Are administratori unLocalitätile i astäzi, Mäcin.

') Lj. Staroto bulyarsko p.2) spectantia historiam Slavorum meridionatium vol. XVIII

coprinzand Acta ecclesiastica ab. a. usque ad. a. 1799 , p.The navels of Patriarch of Antioch written his

archdeacon, Paul of Aleppo in Arabic, translated by F. A. M. OxonLondon MDCCCXXIX. vol. I, p. 42. vor fugit din tinuturile

propria vorbind de Ismailului, Paul deora.5 (Ismail) sunt mai 12.000 familii de

Bulgari cari au tirania Turcilor vcnit aci viata e

www.dacoromanica.ro

26

acesti Bulgari vor fi refugiati mai dinainte deprin tinuturile Bulgariei cotropite de

populatiuni cari au.conlocuitoare eu au avut de suferitfoarte multe din

Cand rkboaele au transformat acestevesnic teatru de ritzboi, o parte din populatiunea

crestinA din nordul sudul Balcanului ain mai Muntenia Rusia.

cUre al XVII celuial XVIII-lea din cauza austro-turce,

roase familii bulgari catolici din CiporovciOltenia, dup't ce aceastil. provincie sub

.dominatiunea - la 1718 - transportati cam4600 suflete Banatul Temisoarei, Vinga Besenov 1)Asemenea s'au pe tot

din dincolo dinarilor astfel un aspect românese

lului vecin Pe regiunile muntoase aleca cele ale Balcanilor ale revarsat

prisosul populatiune in spre DunArei ale

miscare de emigrare mai se produsemassa populatiunei bulgare spre regiuuile mai

se poate cineva dreptate undetele, de haraciu (ed. Cioran, p. 262).

1) L. Miletici : Na y Sofia extras aparteBrdgarski Prégled III, pug. 40-57. Februarie 63-88. Vezi

Archiv slavische Philologie XIX (1896) p. ; DasBulgarien, p. 50.

2) N. Gh. la rile de populatie, Anuargeografie antropogeografie 1914, Bucuresti 19] 5. Gh. din

Serbia. pag. 15, In popoarele baleanice, (conferinte ale LigeiCulturale). N. des Volkes, vol. II, p. 88. N.

eu priviro la viata a pag. 40, 77.der Serben, p. 10.

www.dacoromanica.ro

cu Rusia, la finele veacului alinceputul celui

Prima emigrare veacul al ar fi fost1752-1754 spre guvernamântul Hersonului numgr de620 de familii. Chiar cursul acestei emigrgri se vor fiasezat unii din ei Dobrogea de oarece Boscovich

pe care o face spre Constantinopol prin anii1761-1762, prin Dobrogea, ne informa-tiuni incidentale din cari vedem locuiau prin uncleale ei prin oraselul Karassu satulLefzé, Boscovich ajunge Ballazikioi care era format

mahalale: una de alta de Bulgaritini Un alt sat locuit de Turci Bulgari e Taseltburun, format 'din 50 de case Astgzi un sat

acest nu mai Totusi el fi fostdealul acest ce lacul Raze

un punct de ca trecutPe o de 1780 von der

Bessarabien ... von General Bauer Kse gäseste o care

fi pusg acest deAsupra acestor 13oscovich nu spune-

Necontenite de Balca-nului au fost determinate jafurile

turceste hot pustiu ; scriericontemporane se mai numese locuitori desau simplu haiduci).

') Lj. Miletici: pag. 14; acela,13 A. Skalukovskiy: Bolgarskija Kolonii Bessarabii i Novorossijskom

Odessa 1848.Boscovich I. Voyage de 153. Editia.

germanil: Des Abt Joseph Boscovich Reise von Konstantinopol durch Romanien,Bulgarien und die Moldau nach Lemberg in Polen. Leipzig 1779.

Boseovich ed. I. francezil pag. 167.4) Asupra importantelor ce se aici vezi: Th. Volkov :

ukrainienne Dobroudja. (Ukrainscke ribalustvo y Dobrydii), peg. 37.

www.dacoromanica.ro

28

Acestia au fost cea mai mare nenoroeire pentrumai ales in zilele lui Selim al

cauza lipsei de ordine a relei administratiuni ariului, au jefuit timp de 12 ani modneomenos, regiuni se.cântecele amintirile mostenite din despretecia groaza acelor vremi Astfel sileau

ia drumul pribegiei. Nu rare ori au trecut Mun-tenia, mare, Dobrogea, seducea Rusia.

Cei cari treceau Muntenia se asezau pe unelede deeurgeau o multime de plângeri impotriva

o la Divan bejenari venititinutul Silistrei, s'au asezat mosia

Aici arendasului,de lui, li se da voe. Plângerea

treaz Românii se de peste Dundre, probabil totcauze ca

din veacul al XVIII, cand regiunile dinjurul Adrianopolului erau vreme ce tinutu-rile se despopulau din cauza deselor ale

impotriva Transilvaniei austriace, a Poloniei aRusiei, nenumdrate fainilii din aceste regiuni au luat drumulpribegiei 3).

Drumul acelora cari se Rusia trecea prin Dobrogea.atunci a ca Dobrogei fie cutreerat

de aceste cete pribege, toate aproape un veac. Insä

C. Jirecek, der Prag, 1876, pag. 482.2) V. A. Urechig, vol. IX, pag. 547. vol. XI pag. 570.Pentru Bulgarilor Muntenia vezi G. Weigand Indes Instituts für Sprache pag. ; Dionisiu Fotino

a Daciei sau a Transilvaniei, a .Mol-dovei (traducere de G. Sion) Bucuresti 1859. 1V pag. 163.

numárul erá jud. de 899.3) C. Jirecek : Das Fürstenthum Bulgarien, pag. 50.

www.dacoromanica.ro

.29

dupá pacea dela Iasi (1792), ele a fi din cece mai numeroase sporirá, cand cruzimele nelegiuirileCârjaHilor ajunserä de nesuferit.

Tot puhoiul acesta de populatie se spre Rusia,trecând de sigur cea mai mare parte prin tinuturile dobro-gene 1). In sudul Rusiei s'au asezat prin satele

de prin orasele Ismail,Reni, Akerman chiar Chisingu

Râzboaele dela ineeputul al XIX Rusiau despopulat mai mult anumite din

Bulgari a.Intre s'a, una cele mai mari

ernigratiuni.Ar fi emigrat atunci 4000 farnilii. Peste vre-o

20 de ani, numai, se Basarabia Bulgarii cam70.000 de suflete De parte se pare Rusii s'auservit de aceste räzboaie pentru a transportâ neineetat popu-latiunea din Balcani spre a Basarabia

4). Martin, consul Principate,raport al din 17 1810 Champigny

Jirecek: der Bulgaren, pag. 526; Z. Arbure: Basarabiaal XIX p. 104; N. pag. 265-266; N.

Geschichte des Volkes, vol. p. 203; Petrescu D. A.Sturdza: Acte documente relative la III, p. 1083, No. 802.

2) Asupra de care e vorba mai sus vezi : G.Zanetov; Bulgarskite Xolonii vu (Periodicesko Spisanie (1895, pag.249-298); Über die Uebersiedlung der Bulgaren Bessai abien1853-1856 in Vbornik Razv'ädcika 1896-1897 Heft G. Lejan Ethno-

der Turkei pag. 29. (Ergänzungsheft zu Petermann's geo-graphischen Mittheilungen), Gotha, 1861.

3) Dr. Wilhelm Ruland ; Geschichte der Bulgaren, Berlin, 1911, p. 61.4) N. : Chilia p. 265: grije a

in «Basarabia» autentic propriu fusese pe Tritariiruti printr'o poporatiune cre§ting, care nu fie Neamurile celemai deosebite vecine pe acest vechiu moldovenesc. Contra

biroul de colonizare, aduse Nemti chiar Italieni - Germaniiformau pe timpul Demidov cinci agricole- apoi Armeni, Cazaci,Lipoveni, Bulgari».

www.dacoromanica.ro

30

prin treceau coloane de prizonieri compuse mai ales dincopii femei. informatiimele pe cari le cäpätasedeasemenea prin trecuse, dela inceputulmai mult de 16.000 de indivizi, Turci, Bulgari

lucru aratitInteun raport acesta spune un general rus ar fi

clarat alte 12.000 familii au Dunäreasunt multi cari se pe partea Moklovei. Gene-ralul cam vre-o 50.000de suflete astfel de popukiuni migratiuni

raport din 27 Septembrie 1810 seprecis «l'avantage phis réel que la Russie retiré

présent de la guerre actuelle c'est d'avoir envoyé leshabitants Dobroudje et de la Bulgarie, peuplé Bessarabie,et meme le gouvernement d'Odessa» 3). Bulgarii,cari avem erau luati din Dobrogea Rusia,proveneau din Bulgaria propriu ne-o aratit pe deopartetraditia care se mai pästreazA sate dingea de azi Bulgaria care povesteste despre

populatiunei prin pustiurile Dobrogei, apoiau trecut Basarabia; pe de parte faptul

1) XVI No. MDCCLXV, p.2) XVI, peg. 871 : Kutusof

in 1811 peste Prut, Bulgarii din Rusciuk. (C. Les Slaves de la2 vol. Paris 1844, vol. II. pag. 326.

In 1810 locuitorii din istov trebuiau fie transportati in Rusia. Semai spuneh 8.000 de familii bulgare au aceeasi des-

ca cei luati din Razgrad, Silistra din alte piírti. XVI,No. MDCCLXXX, pag. 383.

3) XVI, pag. 876. La 10 Oct. 1810 locuitorii «des payssitués entre et le sunt in Basarabia dar maiin Oceacovului. XVI, p. 878. proecte deordin militar ne intentinea care o aveau Rusii de a aducede populatiuni dela sud la nord.

Hurmuzachi III. Supl. I. No. LI, p. 371. «Les seuls avantages apparentsque nous puissions par conséquent tirer expédition pareille - en

réussisse - de détruire tout ce qu'il y a de villages entre leset le Danube et emmener les habitants en Moldavie».

www.dacoromanica.ro

31

nici un izvor nu de oScurgerea convoinrilor de Bulgari spre Rusia

faptul o care operabrogea 1809 surprinde situé 5 ou 6verstes d'Isatchy» 1200 de bulgari ce se preggteau

cari au fost condu$i Basarabia. La 2, 14August ocuparea generalul Boulatow face ca

de aici, care Bulgari, cedin ale Bulgariei, spre

dag. Sunt prin$i, 1500 de locuitori sunt trecuti Basa-rabia cu toate cgrutele, bagajele animalele 2).

din 1828 pustie$te Dobrogea, iar acest ano de din Bulgaria

Cauza acestei emigmtiuni fost rolul activ pe care popu-din Bulgaria propriu 1-a avut

de partea Rusilor. Generalul Johmuse care aprin Balcani, multe asupra rAzboiului

din 1828-29 asupra provocate aeestboi. Bulgarii avut un rol foarte mare atunci. Ei chiceauun de serviau Ru$ilor clrept

spioni. Turcii i s'au au avut mai desuferit Bulgarilor decat a Ru$ilor 3). De aceeaprin tratatul Adrianopole se chiar aceia

') Asupra traditiei vezi Lj. Miletici, naselenie... pag. 9.2) Journal de eampaynes faztes au service de la Rassie (1809) par le comte

de Langeron, in Hurmuzachi-Odobeseu, vol. III, p. 176.Aici observat Cocos, de care sigur e vorba in raportulcitat, e mai deck 1830-1840, dupa se in lucrarea

dobrogene. Arhim. Roman Sorescu, Bucuresti 1914, p. 16-17, la1809 raportul precis de o asemenea n'ar fi bisericaveche din se vede din faptul nu se nimic despre sat, care emai vechiu acest an, ci numai occupa sur le champ le monastöresitué 5 ou 6 verstes Vezi recenzia din «Bulletin de l'institutpour l'étude de l'Europe sud-Orientale» I-er Année No. 4 Avril 1914, pag. 88.

8) Cartea lui Johmuse se «Notes of a journej into the Balkanor mont Haemus» London 1853 traducerea de N. Masolov 1868. Vezi

A. Isirkov, Romunska Dobroxa in Bulgarski PrUgled An. V vol. IV, pag. 79.

www.dacoromanica.ro

32

dintre dânsii cari Bulgaria pentru aduce Rusia, au permisiune chiar din parteaturcesti Din unii se vor fi simtit mai siguri

de emigrare, coltul retras al Do-brogei, unde administratiunea era maitirnp räzboaele ruso-turce au au fost trecutiin Rusia

de Dibici pare a fiprovocat mai mare care se socoteste fi fostmai mare de Dobrogea

sud la Insusi Dibici, se nu era de acordpentru o astfel de emigrare care marigreutäti mai ales in vremuri räzboiu. Sub conducereageneralului spre Basarabia,

bucurAndu-se de o multime de privilegii pecari le guvernul 1828, dupäcum e cunoscut. o mare Bul-garia. emigranti mai multi din nu toti s'au

la locurile ci mai multi din ei asezatin Bulgaria Tot o parte mare din

n'au putut Rusia au

') Sturza dorumente relative la vol. III,No. 802, pag. 1083-84. le traité d'Adrianople, signé de 14 Septembre1829, dans le but de mettre fin la guerre entre la Russie et l'Empire Ottoman,il a été decidé que ceux des habitants de la Roumelie et de la quivoudrait se retirer sur le territoire russe, pourraient le faire librement et sansétre inquietés. certain nombre des paysans bulgares, entrainés par des motifsreligieux, s'étaient compromis pour les pendant le des hostilités.Ils profitZirent de la stipulation du traité de paix, et se retirèrent.leurs families, dans Bessarabie, ou des terres leur furent coneedées..

partout les s'enfuyaient qu'ils apercevaient un des noscavaliers et l'on rassemblaient et expediait en Bessarabie les habitants

vol. III, I, p. 177.Franz Bradaska Die in der Turkei in Petermann's Mitteilungenpeg. 448.

C. Jirecek, Bulgaren, p. 526 530; Jirecek, Das Furs-Bulgarien p. ; Cyprien Robert, Les Slaves volumul

peg. 232.

www.dacoromanica.ro

33

Dobrogea». din s'au asezat tinuturilebrogene ce au colindat Dobrogea, ani dearândul

pacea dela Adrianopol, drumul mai bun spreRusia, unde se puhoiul principal, trecea prinbrogea» '). Astfel o parte din populatiunea din Do-brogea s'a asezat ea a se mai duce Rusia, oprin-du-se acest mod unii emigranti ai tinuturilor Bulgariei,cari cäutau refugiu cätre fratilor de nord.Cea mai mare parte a ce formeazä astäzi satele

ale Dobrogei s'a din Basarabia.putttndu-se adusi de Rusi pentru a

aceleasi tinuturi cari erau Bulgarii 2),noua situatie locurile ce trebuiau

sä le locuiascä, din cauza de vegetatie. aabundentä erau obicinuiti päduroase ale Balca-nilor, au sä treacä din nou dreapta S'a

ca timpul aceleasi sä se fitrecut ernigrarea reintoarcerea Dece seopreau Dobrogea acesti ?

') Lj. Miletici bulgarsko, pag. 14 capitolul Romanska Dobrydjap. 167, 199. citat a fost tradus de Ap. Culea ziarul

Dobrogea din Constanta. Asupra crtrtei s'a filcut o dare de seamil inBuletinul geografice anul 1912 No. 2, p. 360 de L.

T. B. «Revista de An. I. No. 6 a ziarul «DobrogeaIV No. 14 din 10 Julie 1908, o dare de searnZi].

2) C. Robert : II, p. 327, «ceux qui suivirent en 1829 l'armée de Die-bitch Bessarabie, n'y purent cohabiter avec les colons russes y avait entreces colons et les Bulgares toute la distance qui sépare un citoyen d'un«ils n'ont pu continuer vivre en Russie, et sont revenus la plupart aux huttesde leurs ancétres», pag. 328.

2) un bulgar din satul povesta acest satde de acolo, din 1828, 700 case. spre

Rusia au trecut prin Varna au ajuns in Ieni-Kubei, au stattrei i de unde se obicinuia.scil noua situatie s'au reintors

Nu e nu sunt arbori, din e, spune4 ; amam semiinat, a venit o a supt mezul i multi am zis mer-

fi . Din acei s'au intors mai multi treandDobrogea au acolo, ceilalti au venit Smeadovo. L. Miletici.bulgarsho . p. 42-43.

3

www.dacoromanica.ro

34

räzboaele inceputul XIXmai ales acela din 1828-29 ajunsese un pustiu.

informatiunile pe care le avem, s'a petrecuttimpul Dobrogea. Rusii au devastat tot ce auMama hartä a statului major ne pentrutreaga Dobroge vre-o 40.000 Cele mai multesate pe care le devastate, din cele exis-tente ici-colea, uncle ele au 40-50 case.Cele mai mari orase erau Baba dagul 500 Isaccea.

eu 150 case Constanta eu 68 1) Informatiuni mai auten-tice sigure, din 1828, 1829 maine-o aratä ca o pustie nu se sate

la foarte mari distante, din care esteextrem de Totusi pe hartä o loca-Mate Bulgarskiei Amsaloi, mai putin de 5 curti, care vafi fost colonizatä dela tot de asemenea cete

dar din lipsei de a abundentei delocuinte satele

pe cari le Turcii populatiunea ce

din Bulgaria spre Rusia, ca aceea care seRusia spre tinuturile originä, a se

masse compacte Dobrogea 3) Ceiace mai mult

Petrescu Sturza: vol. III, p. 1084. No. 802. un assez grandnombre de famille, ne pouvant supporter l'existence nouvelle qui leur était faite,

au bout de quelques années leur pays natal .1) G. : 0 romdnesti prilejul

statistice vechi descoperite ultimul timp) in Buletinul geo-grafice 1912, pag. 225.

2) Moltke, Campagnes des dans la Tarquie d'Europe en 1828 et1829, Paris. (trad. de A. pag. 36. Ami Boué: Recueil

dans la d'Europe, Vienne 1854, vol. I, pag. 136. ymanque en été dans beaucoup de localitès et la population y est fort clair-semé, surtout depuis que les ont une partie des habitants dansles du Delta du Danube que les Turcs ont la'bévue de leur céder».

3) E. Briefe und in der ausden lahren 1835 bis 1839, Berlin 1841, pag. 159. «Das Land hat fürchterlichgelitten; gewiss ein Dritel der Hauser stand leer».

www.dacoromanica.ro

35

aceastä afirmatie este faptul sateleKaramkeui Beidaucl, Casemdja.Novaia Karanasub, cari astäzi aproape toate suntlocuite mimai de o erau pustii1828, cum se observä pe harta despre carefu vorba mai sus. numai dupa

s'a asezat ele, inlocuindastfel pe cea osmankle, care leperiul otoman. In mod foarte sigur putem spune cä s'a

toate celelalte sate celor demai sus.

Timpul 1828 1856 a favorizatchiar oarecare aceste Se pare auavut o deosebitä pentru regiunile din apropiereaapelor, de oarece majoritatea s'au asezat regiunea

cea mai mare parte din populatiunea careasezase Basarabia celelalte alede provenia regiunile Sliven Provadicari pierduse din locuitorii 1), de aceea cea

') Jirecek. der pag. ; Fr. Bradaska : Die Slovenin der Turkei. (Petermann's Mitteilungen) 1869, p. Lj. Miletici : Das Ost-bulgarisehe, col. 23 : Mon findet den o Dialekt, wie unten ausführlichergezeicht wird, in neuen Ansiedlungen in der und im Bezirkevon Silistra ; diese wurden meistens von Emigraten aus der Umgebung vonSumen, Provadija und Razgrad zu Anfang des XIX Iahrhunderts und nochmehr, nach dem russisch-turkischen Kriege im Jahre 1828 angelegt. Aus derselbenZeit datieren meistens auch die Colonisten, die den o Dialekt sprechen inBessarabien und Sudrussland. Der o Dialekt hat sich am reinsten undalterthilmlichsten in der Umgebund vom Sumen, d. h. im Bezirke vonPreslav, Novipazar und Pravadija col. 30. Deswegen finden wir auchhier (Dobrudza) Vertreter unseres o Dialekt, namentlich Ansiedlungen aus

Umgebung von Sumen, Provadija, und Razgrad..Li. Miletici Bolgarsko zis mai sus Dobrogea

populatia se compune din colonisti recenti, secolului pre-cedent (XVIII) chiar la romtino-ruso-ture. Ca

sunt din din cari provin coloniile bulgare dela Silistrade oarece mai multi din ei fixat aici, ce au colindat Do-

www.dacoromanica.ro

36

mai mare parte din populatiunea care s'a asezatDobrogea - fie ducându-se Rusia, fie

din Rusia provine tot din aceleasi regiuni. Nuun singur sat in Dobrogea in care se

neasc veche aceastarile celor mai frunte bulgari sträini, cariocupat aceasta chestiune.

Faptul bulgari din Dobrogea provin exacttinuturi ca cei din Basarabia la

evidentä origina provenienta din tinuturile Bal-de räsärit.

acest de - provocate detimpul din cauza opresiunei

turcesti - Bulgarii din Dobrogea mai provin pe cale.Dobrogea a fost vreme foarte de pästori

turmele oi. Majoritatea Mocanilor din judeteleConstanta Tulcea provin de urmace s'a odinioarä pe in ei iernau

din Ardeal, mai Tara Pentruaceasta chiar ajunsese renumita de Dobrogea

Chiar timpul räzboiului fizionomiaa Dobrogei semänâ o stepa care cutreerau turme deoi dela un pierzându-se printre iarba ce cresteâ

o din mers2). Pentru acestemotive o cercetau ciobani4 din Cotel, toemaiprin desvoltarea mare a pastoritului. Ca regiune de

brogea ani pacea Adrianopol. maispre Rusia, unde se indreptase al

Dobrogea. massa e bulgaril din prejurulca din Dobrogea.

aici emigrarei din Provadia din BalcaniiCotel Gulita) din Tracia, din Iniprejurimile Slivnei,

Kavaclii Adrianopole».') N. Brafovul vol. X din Studii Docu-

mente), pag. 49.2) Dr. G. Allard : Paris 1864, pag. 28, 29, 30

www.dacoromanica.ro

37

ierburi mari bogate timpul primäverii o dulcemai eu spre Dobrogea

pästorii din de ale Balcanilor.veniau din Transilvania aici,

mult mai usor le era celor din Cotel o cutreere ei.

Fäcea din Dobrogea ca inutu-rile din jurul Cotelului, iar prin aceasta le era mai

päsuneze deck cari veniau tocmaiArdeal cari o de 'dificultäti pentru

a trece dintr'o alta. la viataa Romanilor din Balcani, mai ales decursul mediu

cutreerau muntii din Tesalia pentru a treceAlbania Serbia a ajunge in Bosnia 1), pare

foarte ca ajungâ dinla guriledin Cotel locuiau de a se aseza

brogea, Tracia, se numiau locuintestatornice, iarna in vara Balcani

Marea-Neagrä. Numeroase de ale lor,prejur, erau tinuturile Babadag, aunuit aproape un Dobrogea: din 1812,

la aceastä provincieun imens

La Bulgari se poate Robert ni-inevetuind «dans les

St. Novakovici, dela i u staroj srpskoj drzavi ,43 departe, Glasnicul Aeademiei XXIV 1891; C. Jirecek,

der vol ; C. lirecek, din undin den von pag. 112-113, in Sitzungsbenchte derbohm. Gesellschaft der Wissenschaften 1879. Fr. Miklosich. die Wanderungender 4.

2) Ev. Kotlensko i (Pe-Tiodicesko Spisanie XXXII-XXXIII (1890) (310-326) 311-312; St.vakovici 21 nota 1.

3) E. Ritter, Briefe und Begebenheiten in der Turkei ausden 1835 bis 1839 pag. 162.

www.dacoromanica.ro

38

de 90 de ani spuneaurugati de diferiti functionari turci se aseze satelepustiite-si dintre cari unei treimi nu-i mai rämäseseurmele2) pentru a le popula, inlesninduli-se

Astfel de timpul räzboiuluimeii aveau dela 3000-6000 chiar 10.000 deAceastä viatä decade venirea Dobrogeacea mai nu avea mai mult de 3000 de oi.astfel de stare a räzboiul

Dobrogea a fost din ei s'au asezatca statornici Dobrogea ca

ardeleni, desi numär multca cestialalti

In tinuturile Dobriciului Balcicului seproportie mult mai mare ca Dobrogea veche

In judete numai din satele n'anCotlenesti4). Asadar Bulgarii de azi din Dobrogea provin

In prima a al XIXbulgare se debt la

cari apoi au rämas locuitori stabili satele pe carile-au

1) C. Robert, le Slaves la Vol II, pag. 226.2) E. Ritter 1. pag. 163.3) Lj. naselenie. pag. 168. E cunoscut din

Cotel In timpul dominatiunei se multi Dobrogea, ca ciobani.s,ar fi colonisti, din Cotel. ar forma partea

Insä nu trebuie ciobanilor Cotleni. de oarecefoarte multi din ei aici in urmil Cotel,pag. 45 «Multi Cotleni au lasat locul natal . suntCotleni Gerlovo, dar mai in Dobrici Dobrogea

4) L Ev. 311.6) C. aus Das

gebiet und der Haemus, 131 in Archäologisch-epigraphische Mit-teilungcn ans herausgegeben von O. Benndort und E. Bor-

An. L ; Bulgarien pag. 50. «In derFriedenzeit 1829 wurde das Donaugelände durch Bulgaren des dicht.bevölkerten Nordanhanges der Balkankette besiedelt. aus

www.dacoromanica.ro

39

Pe aceste putut stabili locuitorii bulgariazi

cum se asezati Bulgarii Dobrogea roma-cea limpede drumul pe care

1-au acesti pribegi. Populatiunea de tara, ex-ceptie e noun din mijlocie, pegustorimea din Babadag, Constanta,

etc., e parte venita din Romania din ora-bulgare Sumen La aceleasi rezultate a ajuns

profesorul de Universitate A. care a fäcut studiispeciale Dobrogea asupra Bulgarilor 1895,

18971).

* *

IncercAnd a stabili cari au fost ocupate dela de Bulgari, chipul s'au mentinutsau au fost de celelalte natiuni conlocuitoare, arbui ne statisticilor sau diferitor relatiuni de

cari din nefericire lipsese aproape eu

von Trnovo sich Rusciuknieder, der Gegend vonin der Dobrudxa, wo sich zuerst nur auf die Winterweide kamen,

aber Grundstücke kauften und blieben», pag. 52 dievon Kotel wie in die Dobrudza».

Un anonim in articolul Tulcianski(publicat in ziarul din Constantillopole 1875 No. 9)cii o parte din loeuitorii orasului Tulcea se din regiunea

acestiq numiau pe Bulgarii care-i acolo in alte din DobrogeaCerni (e vorba

Emmanuel de Martonne La vie pastorale la transhumance dans lesméridionales, Zu Friedrich Leipzig 1904 pag.

240 La transhumance est pratiqué aussi par les Bulgares Balkan éleveursde boeufs, qui hivernent dans la basse Maritza ou vers Burgas, et par ceux duKotel qui gagnent en hiver la .

F. Kanitz, La Bulgarie danubienne pag. 485 «En général on direque le habitant de la Dobroudja doit son existence aux moutons, dont trou-peaux sont gardés presque exclusivement par des montagnards bulgares, pourla plupart originaires des environs de Kazan».

') A. Romonska Dobrosa Bolgarski" Pregled An. Vol. 4pag. 80.

www.dacoromanica.ro

40

Harta cea mare nu ne poate carisatele unde se asezase atunci Bulgarii. Ea numaisatele de de mahomedani, preciza mai deaproape anume ce natiuni Ne poate servi nearate satele locuite de Turci sau precum cele carifusese devastate urma trecute. Ca avem

mai detaliate asupra localitiltHor cari senoii locuitori bulgari trebuie ne referim la hartaa lui I. la lucrarea lui asupra Dobrogei

sud nord Bulgarii locuiauamestecati cu alte populatiuni satele: Palaz,

Kasap (Kasapchioi), Sariguouli, (Sarighiolulgäresc de azi), (Sariurt),

Ioutehououittzi, Tatarchamilla, - Lacu alte neamuri se aflau satele

Turci, Bulgari ; Kiosseler Bulgari unaTurci; Taschaoul trei Tuci una Bulgari ;(Caranasuf) douit pärti Bulgari una Turci; Tariverdi,tate Bulgari ;

gari, jumätate Karamak (Karamanchioi) pärtiBulgari una ; Baba (Babadag) o parte Bulgari, una

Turci; Kamber Tätari una Bulgari;Kamena doua pärti Bulgari una Turci; (Cerna),

una Turc:i ; Tulcea, douit pärti Bulgari,una una Turci ; (Isaccea) o treime debulgari, una una Turci Zatoka, Bulgari

jumätate mai aflau districtul Mangalieilocuind la un en 393 Turci 5 familiiIntre cele 89 sate din districtul Pazargicului de azi se

1) I. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja uncConstantinople (Imprimerie

Constantinople) 1850.1. pag. 32-33.

www.dacoromanica.ro

120 case t) In acest district selocuind satele 27 Karadournouz

cu 4Era amintirea I3ulgarilor Dobrogea,

povesteau nu trecuse nici douitzeci de anicând se asezarea acestor de

«Les Bulgares sont venus dans la Dobrodjadepuis une vingtaine d'années abandonnant des ingratspour celles bien plus fertilles qu'ils ont trouvés dans cepays. Le nombre des familles bulgares est presque égal

des In statistica pe care autor ne-opopulatiunea e reprezentatA pentru vremea din

junil anului 1850, astfel: Cazaua Tulcei sate avea 200familii; cazaua Isaccea 11 sate n'avea nici o familie deBulgari; cazaua Macin 18 sate cuprindea 92 familiibulgare; cazana HArova eu 33 sate Babadag

71 sate avea 871 cazaua Kustendjé cu 37 sateavea 26 a .Mangaliei 36 sate 5 Balcicul

84 sate 482 familii Pazargicul 89 sate 538famiHi.

Pentru Dobroge erau atunci 2.214 deBulgari, aproape familiilor tatare cari se

la 22254).C. Allard care a cercetat cunoscut de aproape

Dobrogea, ne prea putine relatiuni asupra

1) ibidem, pag. 20,2) Ibidem, pag. 21.2) pag. 82.4) 1. pag. 82. 0 statisticii tot vrerne, -in No. 9 1850 al din Constantinopole, Tarigradski

pentru Bulgarii din Dobrogea 3734 de familii repartizate astfelCazale: Tulcea 850, Isaccea 162, 20, Babadag 1007, Con-60. Mangalia 18, Balcic 682 i Pazargic 932. Staroto bolgarsko

pag 169-170. vede de aici eel mai mare sein cazalele, Babadag, Tulcea Pazargic.

www.dacoromanica.ro

42

bulgare. El i-a cunoscut satelesabkioi, de BulgariOltina bulgare «avec des habitants bul-gares et valaques fine Silistra < nous

beaucoup de femmes valaques et bulgares vOtues de leursgracieux costumes nationaux population y estpeu nombreuse, moins qu'on ne considère comme telleartie de la population turque, surtout desd'anciens Bulgares

In 1861 acestia locuian regiunea Constantei, pesatele mentionate harta lui

apropiere de Palaz, Topsopovoloi.Se aflau apoi regiunea Razelm satele(Sarighiolul bulgAresc) Kasap,Beidaut, Eski-Baba, Kamena, Tehamurlu, ; apoiTurcoaia localitate gresit Cerna,fine o regiune, pe malul la sud

la nord de satele ;Djafir-Faki, Karamanji, Sutalmich, Tehabla,

Gyubenlick,Islandjik, Nagalbej, 7).

Pentru regiunea a Dobrogei Lejean urineaza in

1) Dr. C. Allard, La pag. 103.2) Ibidem pag. 129.

131.4) Ibidem pag. 132.

Ibidem pag. 136.Ibidem pag. 7.

harta a Turciei europene la lucrarea lui G.Le Jean, der

Cu ocaziunea aparitini lui Le Jean - 1861 -o dare decomplectatoare etnografiei Turciei socotia bulgarilor din Bulgaria

Albania, Basarabia la cifra ds 4.500.000.(Dr. Adolf Ficker, die der

Turhei. Aus Anlass der Vorlage vom Lejean's Karte, in Mitteilungender Kais.-Königlich geographischeu Gesellschaft, Wien V Jahrgang 1861 pag.123-131).

www.dacoromanica.ro

43

deaproape pe I. Partea noun interesantn ecare se raport sudul Dobrogei, ce se delasudul Discutând harta tuturor Slavilorde Schafarik, Le Jean zice race bulgare ne forme qu'unefaible dans la Dobroudja»

Peters, 1865-1867, pe Bulgari sateleKaramankioi, Pascha-Kischla, Tschamuri,

altele la capulMidia, dar cari nu le numeste.

Sate le, ca locuite numai de Mari, pe hnrtilelui i Le Jean; Ienikioi, Congaz, Adschilar, Tres-

Peters le de Bulgari,continuele din Basarabia sporeau neeontenit nu-

Dobrogea, se asezau locul ce

El ni-i stabiliti i locul Românilor, carinu unde s-or fi dus. Astfel satul care LeJean locuit de o populatiune curat româneascn,Peters ca de Bulgari. In Baschioi, o

parte din satul Gretschi, - din 140numai 25 erau 2--3 -

e Regiunea Babadagului sateSarighiolul Tergikioi. Nu cred

fi din regiunea Carassu, astazinu se - spune Peters (pag. 52).

De altminteri, el, care a cubrogea pentru studiile sale geologice care o cunosteade nu ne d nincar o numire de satlocuit Bulgari pentru regiune. Pe

Românii sau singurinavoda, Rassova, intreagit numai ei

Le Jean. pag. 1.

www.dacoromanica.ro

44

Kusgun regiunea uncle Peters socotestefi fost mai multe sate cleat Le Jean 1).

In 1861 continuau chiar emigrArile spre sudul

Peters referindu-se la jurul Razedreptate nu ocupatiunea i-a

atras aceste pärti, sustine Lejean 3), ealitateacare e mult regiunea sus numitä

total al Bulgarilor din Dobrogea era, dupade 25.000 suflete.

Harta tuturor de SchafarikDobroge ca desi el spune ea sunt multiTurci. era o minoritate se vededin scrisoarea unui din Rusciuk pe care

slavisehe Literatur, Kunst und(1865 II Bd. 6 Heft p. 430). unde se spune :

(Bulgariens) sind mit Ausnahme von Do-brugea und den grossen Bulgaren

1856--57 se vor fi a sedin al

marele lac bratul sudic Sf.

o linie ce-ar duce drept, dela la Babadag,regiune fusese prin tratatul dela Adrianopol fie

1) Karl F. Peters, Grundlinien Geographic und Geologie der Dobru-dseha in Denkschriften der Köngl-Kais-Akademie der Wissenschaften Wien1866 mit geolog. Karte.

Vezi Capitolul Beitriige zur politischen Geographie und Ethnographiepagina 52.

Briefe bulgarisehe in Wiener Journal Wanderer»No.

3) Le Jean 1. pag. 29.4) K. Peters, Grundlinirn Geographic und Geologie der Dobrudscha

pag. 52 nota 1 ; Luca Dare de prezentald Consiliuluipe anul 1904. Bucuresti 1904 pag. 20.

») Fr. Bradaska, Die Slaven in der pag. 454.

www.dacoromanica.ro

45

o toate hgrtile pentru acest interval detimp1), au se aseze Bulgarii satele de

Sarighiol Agighiol. Toate acestenu sunt mai veehi deck anii 1856-57. Amintirile

cu cari am vorbit, nu de vremurimai vechi, Peters ne spune Sarinasuf la 1867nu existau 20 familii Moldoveni 70Bulgarii veniti aici acest an sunt din Potur, Beidaut

Tot de trebuie se fi asezat cei

din Sarighiol, familii cari aproape audispgrut massa populatiunei românesti.

In comuna se vor fi asezat numgr mare,deoarece care locuia acest sat pela 1850, a massa celei bulgare, mai perzistând

ca urine din ea träsgturi caracteristice, regulateale fetei curat

Din statisticele pe cari le acuma vedemnu este chiar cari s'au

cursul aceluiasi an. Aceasta se datoresteparte acestui serviciu pe acele vremuri, darsocotesc i faptului ei se mutau continuu de icicolea.

De aceia chiar socoteala lui Miletici care aritta proportiacare s'a fgcut cresterea populatiunei, pentru a se apropia

de pe care nu pare a firilzboiul din 1877-78 care aduce anumite

ceiace priveste situatia a Bulgariei, oparte din populatiunea aflgtoare MunteniaDobrogea a din Bulgaria.

') Vezi pentru aceasta capitolul care va trata despreIn Dobrogea.

Ap. D. ardeleni Dobrogea Tribuna din 21 Ian.2 Febr. 1912.

www.dacoromanica.ro

46

districtul Varnei se 1000 Bulgari emigrati dinDobrogea

parte din populatiunea Dobricilistrei provine din Dobrogea

Din cele 20 29 turcesti ale satuluidin tinutul Dobriciului, locuitorii sunt veniti din

satele dobrogene Baschioi (2 case) I3estepe case)Enichioi (2 case) 2 case din Babadag.

In satul mare (Goleama Ceamurlia)case turcesti, Bulgarii . suntsatele Cataloi Enichioi, Tulcea. Toti acestia sunt

1884 3) Satele Durgutu-Kalfa, Durbali,M. Bazaurtu, Giorgenli, Devedji-chioi,

contin noi colonisti toti din Dobrogeaveche In Topeii tinutul Silistrei se grt-sesc locuitori ce au stat sat de

vechea 5) asemenea satuleu 67 case, care era intregime locuit

Turci, acum majoritatea o formeazil ce aproapetoti provin din sat, Arabadji 32case bulgare 78 turcesti) format din > noi co-

din provin din satul Kanlia dinvechea Dobroge in (31 case bulgare 73case locuit de acum

') C. Das Bulgarien 52; Lj. Miletici,naselenie vo seaveroktocna Bolgaria pag. 171. Se dupil eliberareaBulgariei mare de familii bulgare din Dobrogea au emigratin Dobrogea Etnograficeski promenia vo Bolgarianovanieto no Sborniko V (1891) pag. 515-516;

2) Lj. Miletici, naselenie peg. 155 osobno treabva da sepreaselenia izo romonska Dobrudja, gdeato toi

sravnitelno sa vse kolonisti oto seaverna i Bolgaria".L. Miletici, pag. 157.

4) Ibídem pag. 158.162.

6) 165.

www.dacoromanica.ro

47

ocupat de Bulgari din satul Alma din sa-tele acestuia

In turcesti din Silistradeasemenea locuitori bulgari ce veneau din Dobrogea

iar valorii care o aduseseplecare a elementului mahometan fu

de noua asezare In 1879 Silistra cele7 mahalale ale sale 1399 case cari le locuiau 2915 fa-

turcesti, 529 bulgare, 210 familii române, 140115 familii grecesti, 65 familii 58

familii de TiganiStatistica din ordinul lui Bieloserkovici, guvernatorul

timpul ocupatiunei rusesti (1878) pentrudistrictele Babadag, Kiustengea,gidia Sulina capi de familie nationalitaterepartizati astfel orasul Tulcea 814, districtul Tulcea 465,distr. 332, distr. Babadag 2068, Sulina 12Tot pentru 1877 o statistica a Dobrogei care coprindea

sangiacatul pe al ne cifrade 57.000 bulgari

cucerirea Dobrogei, primanaliati 1879, de ministerul de interneadresa No. 1466 din 20 Ianuarie, ni-i Bulgari

comune capi de familie plasa Babadag: Ali-7, 97, Babadag 170, Baschioi 199,

Beidaut 218 (aici sunt trecuti Canla-Bugeac 108,

1) pag. 166.2) F. Kanitz, La danubienne et Voyage

1860-1880] Edition francaise Paris 1882 peg. 507.L. Dare de a jud. Tulcea p. 26-29.E. G. Ravenstein, The of. Russia and Turkcy, In journal

of. the statistical Society of London. vol. 40, 1877 pag. 433-459

www.dacoromanica.ro

48

Casimcea 201, Congaz 163, Caranasuf 156, Ceamurlia desus 242, Ceamurlia, de jos 159, Cogelac 65, Caramanchioi183, Casapchioi 257, Enisala 10, Nalbant 70, Potur 173,Toxof 42, Zebil 45. Total 2565.

Tulcea : Agighiol 37, 38, 4,taloi 129, 61, 15, Meidanchioi 14, Ni-

10, 1, Sarighiol 27, Sarinasuf 49, Somova 3,8. 396.

Plasa : Carjelari 33, Cerna 250, Greci 2, Isaccea26, Luncavita 4, 87. Pecineaga 3, Satu-nou 49,

2. 456.Plasa Sulina: Veche 21, Sf. 4, Satu-2, Sulina 2. 29.Totalul pentru Tulcea e de 3446 capi de

milie, procentul de 1).

Pentru judetul Constanta nu am putut o enume-rare pe comune a bulgare. Cifrele cari lemai jos sunt pentru anul 1880 totalul acestuifel de pe plase. avem pentru plasa Con-stanta 1.107, Hârsova 330, 522 pl.gidia 295, plaza 5.784, formând un totalde 8038 familii

Dela 1880 la 1900 numitrul pentruDobroge 1880 pentru judetul 21.402

Constanta 8.038; 1885 Tulcea 21.851, Constanta 7971 ;1890 24.671, Constanta 9.076; 1895 Tulcea

24.668, Constanta 11.671; 1900 Tulcea Con-stanta

A. Isircof, 1895, ca centre locuite de

') Luca Ionescu, 1. pag. 34-35 tabloul statistic.Scarlat C. general a la

anului 1903. Constanta 1904 pag. 24-25.') M. D. Dobrogea veaculut al XX-lea 1904

pag. 905.

www.dacoromanica.ro

49

gari sau unde ei predominit chip important de la nordla sud satele :

FricAtei, Ienichioi, Hagilar, Congaz, Baschioi,Armutli, Satu-Nou, Camber, Kavgadgi,chioi, Testemele, Eski-baba, de sus, Ciamurli de jos,Alifaka, Beidaut, Sarighiol, Potur, Sariurt,

de sus, Casapchioi, Caranasuf, altele.In Dobrogea cele mai mari sate erau

Cerna cu 1462 de 92 Romani Satul-nou cu402 Bulgari de 320 Pe Carasu se maiaflau sate, pe cari nu le precum dealungul

Seimeni, Oltina, Cusgun, orase locuiauTulcea, Babadag, Constanta Numrtrul exact al

din nu-1 Totusi socoteste numai putini de 35.000, dar nici mai mult de 45.000 de su-flete. Sa credem ca mai de 50.000 de Bulgari

Dobrogea, o facem adesea, nefelam mod grosolan1)».

Pentru 1904 statistica ne pe Bulgari locuindsatele dobrogene cum

Plasa Babadag. Armutlia 784, Babadag 1401,Baschioi 2043, Beidaut 763, Canlaugeac 589,1302, Caranasuf 1750, Casapchioi 2504, 463, Cea-

de jos 1369, de sus 2050, Ciucurova 7,879, Congaz 1723, Jurilofca 6, Nalbant 506, Ortachioi 16,Potur 1367, Sarichioi 28, Slava 26, Toxof 732, Zebil352. Total 20670.

16, 4, 97,Cerna 537 (aici se vede cifra de A. Isircof e exa-geratrt), Greci 106, Isaccea 178, Luncavita 30, 390,Pecineaga 16, Pisica 3, Satu-Nou 393, Turtucaia 8,reni 9, Total 1791.

1) A. Isirkov, (Bulgarski Pregled V) pag.

4

www.dacoromanica.ro

50

Rasa Suli na. Chilia veche 55, Satu-Nou 14, Sf.21, Sulina 45. Total 125.

Tulcea. Agighiol 10, Bestepe 329, Cataloi59, Frec4ei 79, Malcoci 12,

chioi 98, Morughiol 19, Nicolitel 29, 12,Sarinasuf 165, Satu-Nou 17, 70. TotalOrasul Tulcea 4688.

Totalul judetului Tulcea era deci de 29.633 sufletevechime ei se pot grupk pe n modul4049, capi de famine plasa sunt do-

brogeni 1877 130 veniti reanexare;Tulcea 328 vechi 107 noi; pl. Sulina 29 de 1877,.15 acea plasa Tulcea 466 veehi 14 noi.-Orasul Tulcea 803 aici administratiunea

de 274 sositi apoi din diferitePentru Constanta avem,

neral al popubtiunei pe 1902, cifre pentrupe

Plasa Constanta 658 familii, Cara-harman 199, PeletHa 276, Dorobantu 1, Caracoiumgealia 12, Mamaia 2, Palazu Tasaul 24,mare 410, Gargalacul 578, Sahman 6, Hasancea 1,hometcea 27, Murfatlar 12, Omurcea 7, Anadolchioi 125,Canara 244, Palazu mare 38, Pazarlia Seremet 32, Agigea27, Hasiduluc 4, Laz-mahak 20, Techirghiol 58.

Rasa Rahman 6, 6, Ciobanu18, 13, 247, Ostrov 5, Muslubei 1,

Boascic 3, Topolog 13, 1, 1.

Plasa 9, Carachioi Mustafaci 32,Calfachioi 7, Caraorner 1, Cerkezchioi 5, 1, Do-cuzaci 6, Ghiuvenlia 9, Cavaelar 30, Mangaci 10, Acargea 6,Cadichioi 7, Casimcea 2, Chiragi 18, Papucci 6, Valala 19

') L. Ionescu, 1. c. pag. 20 tabloul ce

www.dacoromanica.ro

51

Amzacea 2J, Casteci 12, 14; 193,Gheringic 127, Carlichioi 9, Muratan-mic 5,

Urluchioi Musurat 5, Abdulah 5, Osmanfaea 3, Osmancea12, Tuzla 278, 2, 22, Hagilar 16, 1,

Sarighiol 7, Topraisari 11.Alacap 9, Cheostel 3, 3, Ca-

ratai 8. Chioseler 8, Alibei-Ceair 1,

cargea 9, Sususali-Bei 13, Mahmut-Cuiusu 10, Medgidia 100,Rasova 41, 7.

Silistra. Alma 1644, 330, Cherim-Cuis 3, Chiol-punar 206, Bugeac 112, Canlia

din 227, din valemare Carvanu 148, 2, 10, Ba-zarghian 14, Nastradin 42, Techechioi 7,

903, Galita Cuiugiuc Esechioi 619, Calaici 4,Lipnita 780, 15, Oltina 2, Ostrov 79, Paraehioi9. Regep-Cuius 5.

deci ar fi deAproape cifre le avem anul 1905,

12.245 de Bulgari pentru Constanta, 29.633pentru judetul Tulcea un total 41.978

Din cele spuse de relatiunilele avem asupra BulgarHor din Dobrogea, 1850-ei nu locuiau pe atunci toate cari,

arätate mai sus, astäzi coprind mai maremai mie, bulgarrt. Aceasta mai

cu dupa vreme s'au asezat numär dince ce mai mare in satele dobrogene, in ausporit, in noastre, uneori parte din ei au trecut

') pag. 24-25 tablourile statistieeC. D. Pariano, Dobrogea 1905 4.

www.dacoromanica.ro

52

tinuturile mai cu Dobrogea sauregiunea Deliormanului a Varnei. lueruri dovedeseeu Dobrogea, unde provin

au de emigrare spreBulgaria.

care am ajuns e cea mai con-adevärul. Dealtminteri aeeiasi e concluziunea la

care au ajuns bulgari caristiintific serios pe care faptele ordin istoric, etno-grafic filologic o dovedese eu

Originea a Bulgarilor dobrogeni o arat anumiteconsideratii de ordin linguistic.

Vechii locuitori din regiuneasau lii» - (dela vorba turceasca jer= loe)

sau se deosebese de ce locuese prin'Stara-Planina, Tracia, (hinzugewanderten)dzii» sau sau «Otejofcani» (de la

turceascä «otejuz»), ceiace priveste limba.Forma a substantivelor masculine accentuate

genetiv singular se i o o u),chiar simplu pentru cele neaccentuate la sau Hor-cöi, spre exemplu:

leasi forme pentru locuitorii din Bulgariadin regiunile se dt sau de

nosä(t), cilka(t)Femeile «Balkandzijka» o de Mnä, ca un

de capot, care acoperä timp eu

tot (Leib Rock zusammen) numitä «Su/man» sauspre deosebire de cele obisnuese

1) Lj. Das (Schriften der Balkancommission, Lin-guistische Abteilung 20-21); Lj. Staroto pag. 23-24.

www.dacoromanica.ro

53

locul rochiei una altaca noastre din regiunile unde

poartg un port. de formenumesc Zaviska >

se ina nord-estului Bulgariei precum nord vestulnumindu-se « Tokmenik <

se un fel de pantaloni de

spre deosebirede «Balkandzii>, cari un de defoarte largi, cum 'se noi prin Ialomitei,

etc. Pentru aceasta suntnegri > (Cerni Bolgari) sau «Cernite> 1)

Dialectul > s'ar fi

pe linia dela Marea laIsker, care se poate ca cea mai veche de vest

Varnas'a pgstrat in regiunile

Novipazar Provadija. a se re-giunile sudici, Tmcia etc.

au Dobrogeaprovin regiuni unde se ambele dialecte, regiuni

cari se nord-estul Bulgariei. aceastala sunt o populatiune ce s'a

refugiat aici Bulgariei.Dobrogea

Bulgari in dialectul Ca port separe s'a al «Balkandziilor», care se

') 0 mare exista portul din Bulgariaportul nostru romanesc din muntoase. Mai multe

aceastil privinta se In lucrarea d-lui(Viilenii de Munte) se admite aceasta este o

tenire de k peninsule

www.dacoromanica.ro

54

toti Bulgarii Dobrogea, pe care imprumutatunii din vechii dobrogeni.

Faptul varietate de se la totilocuitorii din jurul Silistrei ca ce

populatiunea Dobrogei, cei

de a se regiunea Silistrei auDobrogea

«Elementul se datorestepopulatiune din Dobrogea

din tinuturile Varnei, provine din Provadia,din Gulita), din Tracia,

Slivnei, Adrianopole.sunt din Ca Erchecenii Gulicenii sebuni colonizatori Aitoseni, din satele Copara, Oraman,apoi din satele Glavdn (Cavaclii), Adrianopolenii mai ales

din spre Carclise. Din Bulgaria de element decolonizare tare sunt emigrantii satele

numitii Silistra din care sunt multibrogea Basarabia

Cercetand provenienta de colonisti dinbrogea veden, dupd graiul ce-1 vorbesc

amintirile despre locurile de unde plecat, suntnoi vin din regiunile mai sus numite.

Tulcea, locuitorii din el provin uniidin prejur, din judet, sunt veniti

din ca negustori 3) In Fre-sunt Bulgari din diferite

sunt Bulgari de diferite origini.

Lj. Miletici, Das col. 30.Miletici, pag. 167-168.

Ibidem pag. ; C. Iirccek, Das pag. 86 vor-bind despre I3ulgarii din in Tulcea spune chiar cum unul ei

cirnpoiul in casa bani, afacerile din timpulzilei. el seara melodii triste ce amintiri de duio§ie

ale patriei.

www.dacoromanica.ro

55

(astAzi M. Coaniceanu) coprinde zaralii din Stara-Zagora vorbind dialectul 1). Agighiol auntGreci Bulgari dinspre satul Coparan plasa Anchial,Bulgari cari a se au stat satulHamamgia.

Un din acest sat, spune e dinTurtucaiei, a de acolo Dobrogea maifi fost prin Basarabia. Cunosteti de aproape deoarece de copil mic petreeuse prin imprejurimile lui grit-

dinar. Vorbiti despre el eu mult regret mai vaditaunt sikovei din satul Cercovna, plasa Pra-

vadia, unii dinspre Stara-Zagora. aunt emigranti1828 din loeuitori ai satului Gebege (Belevo) plasa

Cu toate acestea nu s'au asezat de atuncisate, ci vor mai fi umblat de oarece la 1850,harta a lui L e satrese. dupA 1861, Peters ne locuiauBulgari. Socothn gresit crede suntdin 1828.

Hagilar, Bulgari de necunoscuM. InIambonlii sau din vorbese

lectul cuadrianopoleni.-Alibeichioi Greci din satul

apropierea Varnei, Bulgari.-Basehioi, cu

dialectulAnnutlia < sat turcese Bulgari'>, Miletici,a origina Ast5zi Turci aproape nu mai existL

La 1850, Armutlia e locuitä nurnai de ntari.Se poate ntarilor multi Bulgari din

Camber, sat vecin, precum din alte ptirti, poatenoi din Basarabia se fi stabilit

') Lj. Miletiei, pag. 173; Lj. Miletici, Dascol. 197. Toate in privinta de unde sunt

ale

www.dacoromanica.ro

56

Satu-Nou, Bulgari din diferiteCamber. Cei de aici provin din satul Glavani (Kavaclii).

Peters (pag. 52) atunci locuiau Camber Mol-doveni la Bulgarii.

In Cerna sunt multi Bulgari. Unii sunt satulDragojevo, Preslav, altii din satele Sm'adovo Ris.Toti vorbesc o, de din Ris

Babadagul 1902, o mie de suflete prove-nind diferite are Bulgari denecunoscutl

Ceamurlia de sus, sunt din satele sarte Crivna,Ravna altele din plasa Limba par-

dialectului o.

jos. Se amestecati, din satele(plasa Pravadia), din satul Dragoevo Tracidin regiunea Iambolului.

Eski-baba. Bulgari din diferiteBeidaut. Bulgari satul Hambarla-Karaagaci

Slivneni satul Haidar ahele. Graiul eterizat prin

locuitori din satele Dragoevo, Ris,(plasa Preslav) din Tracia. Dialectul e o.

de din satul (pl.

Preslav). Dintre acestia Potur, se trag o parte aSarinasuf.

Kasapchioi. Locuit de Dragoevceni (din satul Dragoevo,plasa Preslav), amestecati cu altii din Sm'adovo,

Traci din Tracia, Tocani".Bulgari din Ris Sm'adovo (pl. Preslav).

Sarighiol. Sikovci din Provadia. ace-stora ca din Casapchioi este o.

Lj. Miletici, Das col. 30.

www.dacoromanica.ro

57

Iambolii cu dialectul ca din lia-cari provin din Slivnen

In Alifaca, Testemel, suntgari din timpuri recente.

adrianopoleni; dinDobromir, adrianopoleni; Parachioi, Bulgari emigrati din

diferite pärti; mare Bulgari emigranti ame-stecati, veniti aici 1877, locul Turcilor.

Lipnita, sHvneni iamboleni graiul at.la, din satul van, Canlia,

Cuiugizuc, slivneni dialectuldialect; sicovti slivneni din preajma

Slivnei dialectul o ca acei din cari suntsicovti. In acest sat locuiau la un

Bulgari. Cei emigrat, mimai

Bugeacul e locuit de Bulgari graiul carac-terizat prin cari provin din preajmalului, jumätate de

populatiunei bulgare e Grebenci,sunt sicovti. Aeestia din s'au fixat

la 1812 provin din satele: Enevo Caspicean,Ravna, Krivna Marcovcea din pMsile Novipazar

din Caspicean au stat la 1812 apoio din ei au trecut fixAndu-se läu. Laacesti din jurul se va fi poatematiunea care constatä a folosinta chiarde anumite ce nu le apartineau

Afarä de acestea ei se mai o

de alte sate,- pe cari cifrele arätate mai sus nu le in-dicä - foarte mai eu ca ne-gustori carciumari.

') mai sus, pag. 28.

www.dacoromanica.ro

58

Faptele acestea conclud in mod asupraCele o al, - Osindu-se astfel a-

mestecate a se zone le-arhi mod precum varietatea de uncle

provin, o vechime Dobrogeao ani. De aceia spune

; ca este

populatie ar fi sa singuri"o in

numai pe la 18GO, cartea depe la 1830, de date cartea

ea in graiu vechilor preotidin 2)

Cu toate acestea, influenta exercitata asupra bästinasilorpare fi fost de serioasit Portul dobrogenipe cari i-a e influentat deacela pe «balcangii». bulgar

imbräcat pantaloni negri, largi funddela genunchiu jos, «gästi».

Peste care trupul poartä un «ilic»iarna ; cap sau opinci

obiele de acestea ate de pär decal, din sau vandri". in zilele de

1) Lj. Miletici, naselenie... pag. 168 Da si mislimo, cekato izklioeimo gradovetea, irna i starovrcamsko bulgarsko naselenie, bi

goleama Lj. Das coloana 19. istaber Thatsache, dass ausser diesen Gagauzen, ausgenommen nuch die wenigengriechischen Colonien, die ganze christliehe Bevölkerung in den Bezirkenvon Dobric und zum in Novi-Pazar, Provadija, KurthunarInd Silistra, sowie in Dobrwha, sich als neu coloniesiert erweist, d. h.nicht älter als 100 Jahre, in seltensten Fällen etwa anderthalb Iahrhunderte

ansässig ist .

2) N. Ce in Dobrogea, de Monte 1910 pag. 19.

www.dacoromanica.ro

59

batoare poartä ghete. Ca haine pentru vremuri de zloatitau mantana, din cojocul din

de lung la sau scurt, un fel deuneori pieptare

Femeile sunt pe dedesubteu lungi largi; de obiceiu

este rochia are cusutepoalele ei. Deasupra ei se rochia, sucman,

astfel acopere corpul, euprinzandpieptul. In au un de numit

Pe cap fetele ca femeile, deasupra au imrosu de peste care se cu

care de e de euloare Acest obiceiu1-au imprumutat cari ce s'au

poarte pentru a se de feteletinere. De una din obligatiunile mirelui la esteaceia, a-i procura sotiei fes pe care chiar de a doua zi

poarte.Fetele bulgare, zilele legate

de fes niste miei ornamente deiar pe frunte un fel de zale de de argint. La ausalbe formate din galbeni, rubiele, mahmudele

salbe se din copii, a fisau schimbate.

ciorapi vara,nu-i zilele deumbla eu pieioarele goale numai numiti ealcati"._

In interiorul femeile chiar fetele obisnuescpoarte, mai ales timpul iernei niste deacopar pieiorul,

Toata barbatului a femeii secasa, mai ales timpul toamnei iernei. adevarata

arta au ceiace priveste vopsitul servindu-semordanti vegetali foarte puternici.

www.dacoromanica.ro

60

De agricultura a luat o desvoltare disproportionatd,lucru ce sHeste de a-si petrece timpul mai

citmpului, confectionareaa citurile oraselor pdtrund puternicsatele de Bulgari ca la Dobrogea.

In sunt de o foarte severaModul de al felul de al casei,

chipul care se interiorul eicapitolul ce va chestiune la din

Dobrogea, vedem punctele de asemdnare de

-deosebire cari se intlnesc toatetoare din

ALEXANDRU P. ARBORE

IMPORTANTA STRATEGIC& A DOBROGEI

1912 1913 au ca multide importanta a Dobrogei.la general la soldat, dela deputat la cel dhi

tean, rdzboiul 1913, România l-a purtat cadea o strategicd garanUirei contra

invaziuni.Putini sunt aceia seama aceste cuvinte,

hnportantä frontierd strategicd de aceia voiacest studiu deslusesc ce se prin

strategie apoi care este importanta strategica aDobrogei.

Strategia este studiul care are de obiect dirijarea

www.dacoromanica.ro

61

a armatelor, alegerea scopului atins atitudinea (defensivasau ofensiva) de

Dirijarea a armatelor cunoastereaa terenului un de geografie se impune.

Scopul de este distrugerea care el

pinde de prezenp, frontierele pozitia regiuneiraport probabilii

Atitudinea deasemeni, o preggtiretimp pace.

face asupra importantei strategice aDobrogei, nu mä voi de prezentä, ci numaide consideratiunile geografice voi schit importantadin punct de vedere militar pentru dirijarea trupelor, a

a atitudinei

Consideratiuni

a) Forma a regiunei. Dobrogea este ode cuprinsä Vest Nord, MareaNeagrä o linie conventionalä porneste apro-ximativ la 15 Sud-Vest de Turtueaia se

cam tot Sud de EcreneSe foarte mult eu trapeze suprapuse pe

baza micä ar fi din Carasu, bazele mariar fi la Nord la linia conventionalä Ter-tucaia-Eerene.

fäsie d3 are o pe valea Carasude Sud Nord cam de 300

Valea formele de term ce

strategie se zic esichiere.In studiul ce voi face voi studia Nordul

Sudul väei Carasu.dela Nord valea

Forme le de teren Nord au aspectul unei palme

www.dacoromanica.ro

62

s'ar cu podul a$ezat Mäcin Tutuiatul),degetele s'ar räsfirate spre Räsärit spre Sud.

Vom care spreGhecet Galati, obligänd cotul din fataGalatilor aceastä constitue o pozitie de oprirespre Reni.

Spre din piscul Tutuiatul se despartaproape de 300 metri cari

Isaccea se nurnesc care au la 200 metri.Din se printre Telita lacul Ba-badag cari incercuesc lacul

Tot din piscul Tutuiatului spre Sud-Est seBabadagului, centrale

ale Dobrogei care se Medgidiei subdiferite numiri spre Dunäre avem dealul

Dulgherului, ce seabrupte, constituind o pozitie importantä iar spremare sunt: Sarighiol taie

Tulcea-Constantaunde dealul poaWt de Cogealac care cons-titue o importantä pozitie de oprire.

Linia de despärtire a dealurile dintre DunäreMare este de ce se terminä

fata Dorobantilor.ul dela Sudul - regiune

constitue un care merge dinspreCarasu spre Sud-Vest constituind PrinDeliorman se de deasupra Silistrei, coprins

Oltina, Dunäre din prejurul Rus-ciucului Beli-Lom) sub forma unui triungbiu.

Toate aceste culmi pornesc de pe nostru depe Dunärii, unde au de atingpe teritoriul bulgar de 400-500 in.; Spre Sud-Est

www.dacoromanica.ro

63

se termina un platou ce are pantele dulci iacm i.Linia de a apelor este

de (Bazargic), Cocargea-

Regiunea dela Apusul acestei Hnii special ceaeste de o de care sunt toate

iar dela Silistrei for-platoul zis al Deliormanului, pe care frontiera

politicfi de do0, ice se nase din creasta lui topografica care am

spus se pe teritoriul bulgar.Frontiera este defavorul nostru din

punct de vedere militar.Cele mari jurul Dobriciului 300

metri, cele mai regiunea Silistrei-Turtucaia.Regiunea dela Hniei de desOrtire a apelor,

este o regiune ce are aspectul unei vaste monotone.Dobrogea mai ales Dobrogea-NouA (sudicit) este

o regiune de de

Ilidrografia.

- Din dreptul lacului Greaca ambele maluriale ei apartin Romaniei. Malul drept mai Malt

: Silistra, Ostrov, Cerna-Voa, Harsova, Galati, Isaccea, Tulcea, SulinaSf.

Intre Turtucaia Silistra, este in albiasa, prin ei o multime insule Coslugea,CWinescu, Cusuiu, dreptul Turtucaei care foarteimportante din de vedere servind la arun-

www.dacoromanica.ro

64

carea unui pod, la apärarea lui, cum a floteice ar lui.

la Silistra Dunärea curge pe drept lavreo 2 Nord-Silistra, sepropriu Borcea. Intre aceste brate unostrov foarte acoperit mare parte lacurinumit Balta de Sus; se la Gura

Vadu Oilor.Malul Silistra Ostrov este ridicat

abrupt spre Ostrov deasemenea,intrerupt de ce le

care toate de ase lac scurgerea ea.

malul e lapunctul zis al Vadul se desparte din

brate pentru un alt ostrov se

Balta de care se la Ghecet.Vadul Oilor se vede este un punct de o im-

dela Nord de Silistraeste un singur uncle s'ar pute, un pod.

Ghecet, se NordNord-Est un larg pe ambelernaluri. de pe malul este larg cam de vreo 10

este dominat Dealul Bugeacului, care a avutare Toti aminte vizitatorul

va vede ce vorbesc despre rzboiulRusi Turci 1877.

Intre Galati Reni Dunhrea face cotul zis al Pisicei,pozitie importanth pentru apararea chci prin acest

se poate interzice Rusilor trecerea flotei susula transport, deci Galatilor a

apoi se spre Sud-Vest

www.dacoromanica.ro

65

malurile numai dreptul Cartalului Isacceimai ridicat unde s'ar eventual un pod.Prin acest Darius a pe Sciti expeditia

sa contra bor. vin apele mari, constructia poduluie foarte grea chiar aici.

Isaccea, are ambele numaitinoase dela Paltageanea se brate,

Sf. Gheorghe. Chilia ce face frontiera spre Rusia, iar Sf.Gheorghe ce din jos de Tulcea, Ceatal 7-8 spre

se imparte din nou in lina Sf. Gheorghe.Numal Sulina este navigabil aceasta din cauza intretinerei

o face Comisiunea Dunareamereu Sf. Gheorghe cu toatemuncile depuse, au fost imposibil. de a fi navigabile.

Intre aceste trei brate se o regiune Deltaregiune foarte care

ultimii 2 ani din cauza inundatiilor, a fost aproapeplectamente eu apä. Cu munca pentrua se face o regiune a fost imposibil, cred

va fi imposibil; regiune constitue ungrozav obstacol greu se poate vre-o operatie

parte.la Isaccea jos nu mai pot fi treceri peste

Unele militare de o dela Tulcea lao cred imposibil din cauza dinmalurilor care n'ajutä pe nici unul dintre de asustine o aruncare de pod aici.

Afar de acest fluviu mare care România, Dobrogeaare ce se lacul Ba-

badag din dealurile culmelede dealurile Nicolitel Babadag; ca volum de

sunt foarte miei neconstituind deck spre Babadag unobstacol treceri. Alte sunt Cerchezeascd

www.dacoromanica.ro

66

ce se varsä lacul Golovita cad nunicio

deasemenea nicio importantä.TeHta are un volum mai

i care prin modul este prin naturamalurilor abrupte o linie de contraunui

Räuri nici o chiar cade ce se Peciaeaga

Sud (Valea Carasu).Carasu are origina Vestul Constantei 3

Hasancea, curge Est spre VestDobrogea.

aproape de n'are ploi,are maluri pe restul intinderei

o de putin care nu sedecät Mircea-Vodd. Ea aresindu-se punctele Cernavoda-Medgidia-Constanta obiectivevizate ori ce

ei este de istorie, aicigäsindu-se Romane construite de

La Sudul Carasu se o serieanume: Caramancea, Ghiordumov,cului, Oltina, Canara-Ceair), (Canaghiol-

Saslar-Ceair, Kiostea) Bulanla-Dere,Guzgun-Luc, Carasar-Dere, toate având directia

Sud-Vest spre Nord-Est pozitii bunecontra invazi Sud.

Partea rea a toate auteritoriu atunci fi cu

ape nici o se

in Mare Batova la Nord de Ecrene, Kabaigi-Dere

Mangalia lacul acelasi

www.dacoromanica.ro

67

nume, care este stucliu a fi unit Marea a face unflotei noastre Mare caz de

de

ferate. - Dobrogea este decalea Cerna-Voda-Constanta. cale cale

uneste cele trei mai importante din devedere militar Constanta-Medgidia-Cerna-Vodg, de im-portanta ei

Din statiei o cale destrategica este acum de curând anume :

Mircea-Voda-Copadin-Caraomer-Dobrici de la frontiera.cale este numai pentru a servi la gru-

parea fortelor jurul Dobriciului pentru o aprovizionarea coloanelor ce ar in

cale este studiu anume : Medgidia-Tulcea, care astazi se data in exploa-tare numai la Ester. cale deasemeneaare gruparea fortelor Tulceain jurul Medgidiei valea Carasu ca de operatie.

Dobrogea de Nord este desosele bine intretinute un numar de altesosele sunt curs de a se face.

osele nationale ce Dobrogea sunt:ccea-Gavarn-Ghecet. ar fi foarte importantadin punct de vedere al din in multe

a iesä la este din Rusia, nupermite manevre prin surprindere ; comunalä Tulcea

de curând permite a se efectua manevreIsaccea Tulcea de Tulcei.

k;oseaua permitedeasemenea ca caz de ocupare a Isaccea-Tulcea,

www.dacoromanica.ro

sä se fortele Tulcea cele

oseaua imparte Tulcea-Cataloi-Topalu-Harsova,Muntenia spre Tulcea cazul

unui la Nord, a Dobrogeacontra aceluiasi care fi trecut de lamoloasa-Galati ar asupra Bucurestilor.

nationalaare pentru apararea Dobrogei Nord

spre Sud ajutand gruparea fortelor spre Medgidia, sauretragerea fortelor caz de al Capului de pod Cerna-

trecerea laoseaua nationala Tulcea-Constanta, foarte bine

permite deplasarea fortelor atat spre Nordspre Sud.

sudica.- Mult mai comunicatieca Dobrogea n'are osele bune deck spreiar restul de din cauza stratului de löss sunt im-

pe timp ploae, aproape imposibiladeplasarea fortelor

oselele mai importante sunt :Cerna-Voda-Cuzgun - Ostrov-Silistra - Sarsanlar-

ce este Dunäreicare este o linie de cazul inamicul ar

trecut frontiera prin platoul Deliormanului s'ar fi indreptatcelor Turtucaia Silistra,

cooperarea fortelor acestefoarte importanta din de

militar este Silistra-Alfatar-Tatara-Asen-Akadanlar,iar,de se desparte spre Omurcea deacolo spreRazgrad, cealaltä spre Rahman-Asicler deacolo spre

Aceste prin faptul merg spre orase,care sunt centre importante, reesä importanta

cum a punctelor Silistra.

www.dacoromanica.ro

69

la Tatar-Asen Silistra-Akadtmlar sespre Dobrici formand o linie de pentru trupelece eventual s'ar gäsi pe frontierä.

Soseaua Silistra pela Bei-Bunar Tatar-de trupe

Hstra.

la Dobrici la Varna este cale deasemeniDobrici la Balcic.

Aceste care toate au nod Dobriciul neimportanta militarä localitati.

Din Silistra-Cerna-Vodä Cuzgun porneteo prin Copadin la Constanta de la Copadin la Medgidia.

Regiunea dela Estul Dobriciului este de

de trai.

Lipsa de a cea mai mare parte a Dobrogeisä fie de sate ; in Dobrogea satele nu

dech aproximativ din 10 10 klm.foarte mult traiul operatiile.

In regiune trupele vreme a anului vorfi nevoite a bivuacuri sau cantonamente-bivuacuri ser-

foarte mare barace sau bordee

Regiunea despre Sud spre este mult maipopulatä, sate mai dese trupele vor seneascit mult mai usor.

Regiunea dinspre Mare se gseste aceleasi conditiunica regiunea Nord.

Solul Dobrogei produce mult orz. Aproapecasele sunt previlzute cuptoare pentru

s'ar foarte bune conditiun,asupra locuitoyilor. Populatia mare parte seere$terea vitelor pescuitul, ceeace foarte mult hrana.

www.dacoromanica.ro

0

ni a.

Este ca restul o continentalä multmai de In timpul verii se simte omare de ploae, o o ora 9la 4 p. m. ce face aproape imposibil lucru ce

foarte mult operatiunile.

atins.

azi, multi din cei ce nu sestrategia cred scopul ei este a obtine rezultatul

de aici o dediscutiuni trebuesc manevrate trupele in acest scop.

Azi toti cunoscatorii suprem de atins in-tr'un räzboi este distrugerea

purtat de Napoleon in 1812 contra Rusilor n'adus la nici un rezultat, el inaintase ocupase oportiune de nu pe adversar. Ritzboiul deazi acum deasemeni nu a ajuns nici un rezultatva trebul mult timp sit ajutorul mijloa-celor de azi zdrobirea inamicului un timpmult mai indelungat. Dela seritzboiului este trebue fie zdrobirea

Zdrobirea inamicului depinde de doi factori: 1)fortele care ele laorganizare, moral calitate, 2) pozitia teatrului de

acest teatru poate comunicatiile proprii,poate pe sale de

amici.studiul ce mi-am propus a-1 face nu poate fi

de fortele deci de discutat pozitiaDobrogei raport celelalte de operatie pro-

www.dacoromanica.ro

71

babilii inamici, poate ne garantezernunicatii a le pe ale inamicului. Acestdepinzand de frontiere le imediat.

raport eelelalte teatre

teatru operatiuni se portiunea de terenpe care au evenimente (operatiuni) militare. Pe asemeneateatre pot evenimente decisive atunci teatrul senumeste principal, iar cazul operatiunile n'ar

zdrobitor asupra restului de evenimente, teatrul se zicesecundar. Din modul se tara caca resurse ca administratie, vom in orice parte s'ar opera, un teatru principal de operatii anumeMuntenia, iar restul de provincii Oltenia, Moldovabrogea vor fi teatre secundare.

In teatrul principal Dobrogea aripadespre Est mice miscare a inamiculai Mare

teatrul principal.priveste celelalte Moldova ar

atingere doar la Galati, iar Oltenia o atingere.punct de vedete geografic se ating, din

de strategic de pe un teatru trebuefie cu cele pe teatre.

In raport cu vecine Dobrogea seRusia Bulgaria separand complect elementul

dela Sud dela Nord. Daca astazi aceste state sesese lupth s'ar la prima vedere Dobrogeadin ar mai nici un rost, atrag atentiacititorilor rhsboiul ce se Rusia Bul-garia este un rasboi guverne nu este un rasboi

natiuni dach Rusia ar bate pe Bulgaripunh pe tara atunci numai Dobrogea ar fi

de s'ar opune acestei uniri si deci la corn-

www.dacoromanica.ro

72

plecta a noastre; ajungând esirela Mare e cazul Serbiei al Elvetiei; apoi

luptitm pentru esire, de o de ori mai multca azi, contra elementului care se spreSud Peninsula Balcanicd.

Aceasta este Dobrogei din punct de vederenational rniHtar.

Dobrogea are 3 fruntarii: La Duniirea, EstMarea la Sud linia conventionald Turtucaia-Ecrene.

- Am când am studiuleste un obstacol serios contra unei tre-

ceri, prezentându-se totul folosul pentrude sau teritoriului spre Nord.Având vedere noasträ de Rusia

apoi prin Moldova sunt mai importante,dela pe aceastil portiune de teren

trebue se tie numai pozitiile de pe-dealul Bugeacului dela Isaccea, Tulcea Deaiul Bestepe

bune pozitii de oprire.risipirea de forte a ceste pozitii

nu ne-ar pune acestepozitiuni nu se vor de forte

de observatie, iar rezervele zise tactice fi

grupate Telitei, vale a leatât spre spre addpostite.

(trupa ce fie apret o inaintare spre trebue numai se

la Babadag, se peConstanta, opunându-se spre sud apoi laBabadag este o amenintare pentru trupele ce fi

Dunärea se spre

www.dacoromanica.ro

73

fruntaria Dundrei nu o putem utilizacazul unui la Nord contra in

conditiuni ne avantajePresupusd linia Babadagul, bune po-

zitii de oprire spre Sud ar fi dealul Testemel deasupramamgiei, altä linie rezistenta fi apoi Sarighiol,gealac, Taliverde ultima linie latanta fi Pazarlia-Caramurat-Cicraci.

aceste pozitii succesive nu le cred utilizabile,rostul trecerei in aceastd parte nu poate fi deck

intoarce spatele) liniei Focsani-Nämoloasa-Galati atunci fortele ce au trecut s'ar

o parte spre Babadag a-1 a-si asi-aripa restul ar trece fie pe

fie pe la apoi s'ar contra Bucurestilor. Inacest caz reese importantastrategicd a

Pozitiile care le-am enumärat pot fi socotite numaiunei ofensive ruse cu Bulgaria aceastd directie

numai pentru a teecerea Bulgareiforte importante in aceastä parte.

priveste fortele noastre care ar trecut DundreaRusia prin punctele servesc pentru ca sä

toate ocupate armatele pe dealurile Basarabiei contra armatelor dela Nord, aceasta ar

mai ales la scopul de a tot maimult teritoriul nostru de a fi teatru decä mobilizeazd mult mai repede ca Rusia.

Est.

Marea prin felul coastei ei se imparteanume dela Nord de Constanta care este joasä

e impropriu regiu-

www.dacoromanica.ro

74

nea Sudul Constantei care este are maluriabrupte, apoi apropierea ape scilzute nu per-mite aeostarea de vase tonaj mare latanta, MangaHa

inamicul dela Sud nu ca noi de onu ne putem teme contra unor operatiuni din parte

prezent, a ne tome numai contra uneiincursiuni rusesti.

vedere resursele Rusiei, noi niciodatâ nu vomsuperioritatea flotei de cea rus5,

azi chestiunea unei marine militare este dea nu expune portul nostru Constanta contra

unei a fost i fortificarea lui; creds'a fAcut foarte bine Rusii pot prin modul cum

deschis portul Constanta, bombardeze apoidebarce mai la Sud.

va puta fi vorba o a sau a Man-galiei face o de mare

aceasta numai scopul de a proteja aceaApoi cred Rusii nu pot o

acest atunci s'ar fortele separate, afi parte; n'ar acest deck

ar fie aHati Bulgarii, fie cândar fi riisboiu cu ei, iar Bulgarii ar fi nedecisi,scopul de a-i intimida.

trupe relativ putine s'artoralul Constanta, las'ar conditiuni favorabile noastre.

Frontiera Sud.

Este o care taiece iau Deliormanului de pe teritoriul

Acest face ea foarte mult din im-

www.dacoromanica.ro

75

portanta care ar fi facut bune obstacole puthnd a leFrontiera un patrulater strategic

de mare anumezargic, care ar servi ca o pozitie de adunarecontra unei invazii dela Sud. Frontiera de azi ne permite afortifich in mod permanent pozitiile Turtucaia-Silistra-

Mangalia a face astfel o perdea detificatiuni contra inarnicului Sud. Tot ea trecerea

mai ce o puteau Bulgarii, trecerea pe la Tur-tucaia-Oltenita unde apoi pebovitei puteau irnediat asupra Bucurestilor, object vizat.

vedem acum frontiera se opune uneiinvaziuni bulgare a noastrA.

Bulgarii pot avea planuri de sauDunrtrei pe la Rusciuk-Giurgiu, sau Nicopole-Turnu-Mrigurele,indreptându-se asupra Bucurestilor, prin aceasta acoperindu-sidirect 'Capita la; sau se adune regiunea Rusciuk-

inainteze ocupe Dobrogea.Trecerea la Rusciuk-Giurgiu gAsindu-se la 40

de Turtucaia vre-o 60 de Bucuresti cadeTurtucaiei fortificatiile ei.

numai trecerea dela Nicopole careprea mult pe Bulgari de obiectivul vizat,

De planul Statului Major bulgar nu era acumde a trece prin acea ci de a se regiunea

Rusciuk*mtla-Varna putând in Dobrogea inMuntenia. In cazul unei treceri a Românilor prin puncte,prin o pozitie de flanc ar Sofia ar tine pieptunei invazii din Dobrogea.

adunare trebue luateBiela-Thrnova-Sumla-Razgrad ca mai departe de frontierA,

adunarea trupelor.Liniile de invazie din regiune ar fi acest caz

Linia Rusciuk-Turtucaia-Silistra care poate

www.dacoromanica.ro

76

fie de pozitia dela Turtucaia de pozitiadela Silistra, de dintre aceste oraseconstituesc bune pozitii opunere.

2. Linia Razgrad-Hagifaclar-Staroselola frontiera de Turtucaia.

3. Liniile urcea-Akadânlar-Srumla-Rahmannpot fi interzise la intrarea

Omurcea apoi la Alfatar Silistra.4. drumul

Dobrici ce poate fi interzis de Dobriciului.5. Linia Varna-Baladgea-Bazargic ce fi

de culmile Dobriciului.6. Linia poate fi inter-la la Teké.

Atitudinea.

Din cele spuse la formele de teren cä regiuneacu liniile de invazie zise ale Deliormanului, este o regiune care

fortifieatiile Turtucaia Silistra se voropune modo defensiva acest senz pentruse impune, vedere forma terenului bulgar,trecerea frontierei.

cazul unei invaziuni bulgare vedere pozithlefortificate dela Turtucaia Silistra, din jurul Dobriciului

a Mgrei va atrage o parte din fortele principale de invazie,de cazul obstacolul dela Dobrici va fi

se vor mult mai usor apoi pedrumul Dobriciului vor puná pei ce duce spre Cobadin, care e comunicatiilor

de acolo la Medgidia prin aceasta s'arpune pe Dobrogea

www.dacoromanica.ro

77

Pentru a face o opunere mai mare se impune numaifortificarea Dobriciului, ale Cobadinului Medgidiei.

Din cele spuse Dobrogea are mareimportantit anume pentru motivele, :

1. incercuirea teatrului principal Muntenia.2. Opreste unirea de Nord cu

dela Sud.3. Contine drumul spre Mare.4.

5. o pozitie flancpentru un ce s'ar înainteze asupra Bucu-restilor. Pentru aceste motive trebuetimp ei.

Fortificarea punctelor expuse mai sus se impune.Prin pacea dela 1913 Guvernul trebuia

principiul fi cilutat afrontiera mai aproape calea Rusciuk-Novi-Ba-zar-Varna, pentru a platoul Deliormanului.Guvernul Bulgar

o portiune din Serbia,pe Rusia care i-a dat independenta desigur ne

va pe noi care seama de toate principiileetnografice cuviintit când altii le nesocotesc.

In asemenea ehestiuni totdeauua primezecelui mai tare noi 1913 trebuiâ facem

primeze acest lucru.COPACIUS JUNIOR.

www.dacoromanica.ro

CÂTEVA CONSIDERATIUNI GENERALE

DOBROGEI

Civilizatia ca al evolutiei, e direct cuinflorirea strtrei economice a popoarelor, o caren'are un punct mare, de unde adevaratecomerciale spre mondiale e o tara datoria

mai de aceasta, sentimentul conservarei nea-impune din toate de vedere

acest al noastre care se Dobrogea careeste adevarata fereastra a României.

din istorie suntem martori ai lupteititaniee, de rus pentru indeplinireavisului Petru Mare de care e propäsireaacestei lupta pentru deschiderea strâmtorilor. Constan-tinopolul, cheiaprientului, internationalizat visul

ca noastre atinse, bastimentele românesti vor puteo.tricolorul oceanul Atlantic Pacific,

inconjurul lumei, steagul fata tunurilordin forturile turcesti.

CAlauzit de aceste gânduri aria acelora,nenorocire sunt Tara cari Tulcea

ori Sulina prin striine, provincie de im-prin ei are izvoare de

interne de considerabile, cât poate dinacest punct de vedere un mare rol propasirea României.

ce zicea E. von Sydow, numai despre o parte a acestei

www.dacoromanica.ro

79

provincii, ocazia Congresului Paris la 1856, cand Europane redase delta

«De cand s'au dat Moldovei gurile DunArei,asupra ochii Europe dep. de multtimp, i-a acesteia indatorirea de a-sitele ei nationale conformitate timpului;asimileze elemente straine cari nu vor fi recalcitrante spre a-ida ajutor mijloacele secolului nostru inteligent, mun-

din toate puterile spre un viitor Raspunsulce mod se poate face aceasta nu poate fi :

baza elementelor >.

cuvinte:«Fantazia, cititorului poate acum luncile

Dunarei lat de diguri, canale,

colibelor de porturi oraseprin munca unor oameni harnici doua

Lombardie, o a doua Marei-Negre!nu ar de sigur fata ochilor nici decum un tabloufantastic pentru reaHzarea nu arturale pentru care mijloacele secolului nu i-ar daajutorul necesar, ar un tablou pentru realizareacirnia e nevoe o stare asezate, care sä dom-neasci ordinea unei durabile de

a popor silnitos»brawl Chilia la

Tara tot marele nostru fluviu, sela Est cu pe o 234

km. de iar la Sud o linie strategica odesparte de Bulgaria. Pe o de 23.145 km. (vorbescde Dobrogea), locuesc vre-o 623.847 suflete dediferite strazile oraselor acestei pro-

') E von Sydor. Ein Blick auf das russisch-tarkische Grenzgebiet ander unteren Donau, la Dr. G. Antipa. Probleme economice privit. la DeltaDunrírei. pag. 69.

www.dacoromanica.ro

80

se pare te babilonie, dincauza diferitelor porturi a limbilor ce se

E din punct de vedere geografic 43°.46'latitudine de N 25°.2' 27°.20' longitudine de

E, meridianul din Paris.O dovaditi provincie ne apartine din timpurile

cele mai vechi ne-o titulatura Mircea careera: «Mare voevod domnitor a tara Ungro-Vlahiei

a de peste munti, pre(adicA dinspre Ungaria cu toate posesiunile ei)

i herteg banatului Severin domnde pe la marea cea

mare cetatea stapanitor.).la 1812 partea de nord anume delta

Dunrtrei a fost mai mult delala 1878 ne-a revenit definitiv a fost obiectul

luptelor cari s'o carilucrau pentru popularea ei eu colonisti respectivi,pentru a avea vre-un drept de revindeciiri mai Rusiiau fost mai norocosi din de vedere, trtraniirusi mai ales Lipovenii veniti dela gurile Donului, s'auacomodat mai repede viata grea deaceeapopulatia ei e mai mult incercarea de colonizare

veterani, oameni sufieient de stat, n'adat un rezultat. trebuesc aduse elemente tinere,elemente viguroase, obicinuite viata grea (vorbesc de inun-datiile ce au fiecare an), solutia Domnul Dr.Gr. Antipa, care recomanda de prin sateleTulcea, ca unii ce sunt obicinuiti cu cariviiturile apelor nu o nenorocire dar un an de de

zic ei.Dobrogea poate fi ca

giuni: una muntoasä o regiuneun platon care se Marea

www.dacoromanica.ro

81

In prima regiune gäsim formatii vechi e.

cristaline calcare nefosilifere de mase eruptive,contin pe alocurea filoane metalifere exploatate altädatä.

Astäzi nu se carierele mari dela GreciiTurcoaia Jacob Deal, un exploatare a

de particulariStatul nostru pentru miniere de

interes ca pentru terenurile petrolifere, capentru minele de cärbuni dintre cari cea dela Sehela-Gorj

contine un antracit de prima calitate.provincie de a fost

din de vedere geologic mai de scriitorimari numai urma cercetärilor a atras

si savantilor nostri.dintre cercetkorii care a semnalat

sistemul de ai a fost cu ocaziaprezentärei de A. a note geologice despreBanat, apoi Acela carea dat mai complecte tot mai exacte asupraDobrogei fost 1856. Toti cei de mai susocupat mai mult partea de nord a acestei provincii.

Mai inginerul in lucrarea sa intitulatä «Notegeologice asupra Dobrogei Rasova Constanta», dä

relatii asupra pärtii centrale, infine geologul K ronPeters la 1867 a läsat cea mai importantä monografie despreDobrogea scriind «Grundlinien der und Geologievon Dobrudscha» conclusiile sale fost mo-dificate total.

Dintre geologii nostri Grigore neobositul cer-cetätor de altädatä, a contribuit ca prinsale, sä intretinä de interes stiintific

a trecut Ministerului de

6

www.dacoromanica.ro

82

provincie autori vonjisovici aprobat.

Nacian provincie din de vederesocial, ramura care sunt foarte multe de studiat, a-vând vedere cosmopolitismul caracteristic Dobrogei.Pascu 1894 au «Consideratii geo-logice miniere jud. Tulcea» cartea

intitulatä «Dobrogea secolul e unLarousse.

aceastä provincie e de savantii nostriprofesori Simionescu, lun-

de elevii ca d. Gh.covei, Cantuniari, etc. Dar din de vederegeologic Dobrogei nu i-au lipsit cercetätorii dincele mai din punct de vedere istoric studiinumeroase asupra acestei provincii, apoi din punct de vedereflorei nu cartea lui D.Dobrogei»,precum sporadice de Pantu,

C. Savulescu Tr.schimb importanta econornicit a atras atentia

de timp lagunele apädulce san ce se aflä dealungul Negre, au foststudiate mai eu din punct de vedere

Scriitorii mai principali cari s'au ocupat aceasta sunt.Nordmann ichtiolog rus Kessler,

care au dat solutii priveste exploatarea acestde vedere. La noi s'a ocupat aeeastä chestiune

fostul asistent al marelui savantul Dr. Gr.prin cultura ce-o are cum prin

situatia ce-a avut-o la noi aa inceputul unei opere monumentale, despre care voi

jos. D-sa mai de a firoase de o valoare, menite li-teratura noastra faunisticrt care se mai ales la Delta,

www.dacoromanica.ro

83

Afarä de d-sa amintesc d-nul P. Bujor despre faunalaeurilor särate, d-nul dela laboratorul de Morfologie ani-

d-nul Dr. Reghmea cea im-a Dobrogei e incontestabil Delta numai printeo

a ei, ajunge a scoate ocantitate de pentru export, pentru nevoilelocuitorilor, care se cu minimal, tiindu-se

constitue mare parte alirnentulPentru a fi exploatata regiune, primultrebue sä fie cunoscutä atunci serviciul pescariilor

menirea a incercat, servindu-se de härtileexistente, pue valoare regiune de peste 430.000ha., are Delta i intinderea marilor lacuri dinspre S.

nu complecte aceste si

pe propria sa socotealä, acest serviciu a din 1899,sub conducerea geometrului Copetinsky, lucräri deLa 1909-910 a mare sub conducereainginerului apare noua

toate datele necesare unei adevarate adrninistratiuni.ca sä arat cum erau administrate aceste

la 1895, n'am deck citez benefica ridiculalei pe urma celor 430.000 ha., ceeace revine

nici 70 hectar.cleci acestei din punct de

vedere anume acel. al formärei Deltei, aacest mediu caracteristic, studiul lacurilor

etc., cari adevärate statiuni balneare,voi numai cu productia Deltei a marilor lacuriSud din punct de vedere economic.

Aceastä regiune s'a studiat de multe ori. cer-cetäri cele mai productiei, cumcu nevoile locali, au fost fäcute de serviciulpescariilor statului, de sub conducerea a d-lui Dr.Gr. Antipa. Studii asupra ameliorärii zonei inundabile au

www.dacoromanica.ro

84

fost eatre numeroase persoane competinte,cari pe acela a d-lui Dr. Antipa pus de altfel

aplicare al d-lui inginer hidraulieVirgil s'a simtit nevoia acestor studii,

se simte mai eu nevoea maiinundatiile ce au de vre-o 4 ani, au

pe locuitorii acestei regiuni nu mai au undoce le Delta

aproape tot timpul acoperita de Citezexemplu satul Lascar-Catargiu, pe care vizitat personalsi'n care n'au ramas, de de

acestia legate de pridvoarelor,aproape a case.

de irigatii de an maitoate statele exemplul

surplusul apei din Sena Ocean, s'ar puteala drumul prin excedentuluide ce astazi provoacit inundatia regiuni, Cerna-

la mare.lucrarea d-lui Antipa numai prin indi-

guiri s'ar putea 60.000 ha.,cari pescarilor pentru vi-telor, restul de 370.000 ha., se amenajeze chip

s'ar ca terenuriagricole. ca un argument nu no expunem lacheltueli enorme pentru a ce se

2 sub nivelul sunt toemai auAustria Germania, unde terenuri sunt

amenajate artificiale. La noi asemeneaMoldova, aproape nu mai

Greseala e desigur a Ministerului Domenii, care n'aprin mijloace de publicare popularizeze acest mod de avedeA, mai ar fi trebuit ase-menea tot restul raport direct

www.dacoromanica.ro

regiuni. Aceste lncmri nu sematerie de iehtiologie nu pot fi altiiciali$ti, la noi se sistemul de-aadvocati ca ingineri. naturalisti etc. un specialistbiologie, un adevärat care se eu mala-

acestei faune, care sä analiza tuturor apelorviata curiozitätile animale, pentru

loealizeze anumitor specii anumite lacuri, aceastadin punet de vedere märirei nu existätara

Ca rezultat vitrige administratii, vitregieineompetintei condueätorilor pe vremuri, citez

lte ajunsese la 36.000 kgr.mimai dupä studiile d-lui Antipa, urma s'apus anumite cu Dunärea, prin canale carile-a apele, Raze singur a produs zece orimai mult ca intreagit Delta. Raportul cheltuielile fäcutepentru amenajarea vederea productiei

a profitului realizat este cazul canalului Carol»ce leagä bratul Razehnul sumade 260.000 lei s'a cheltuit eu executarea acestui canal s'aamortizat numai din produetia a douä s'a pusexploatare pescuitul lacul Când rezultatul acestor

e de extraordinar, neapärat Delta artrebul retea, natural raportdirect nevoile fiecärui lac direct proportional cre$tereacantitätei de pe$te. pentru u$urinta sä se facäcurse de vaporase diferitele sate din porturile

desfacere. Numai se va atrage aceastitgiune, atât de bogatä, elemente romanesti cari constitueo a stäpanirei noastre aceste locuri.

Astäzi productia numai atinge

') Dr. Grig. Antipa, Probleme la Della p.

www.dacoromanica.ro

86

aproape 20 de peste 12.000 kgr. de icrenegre. In de aceasta se prind anual 4

scrumbii mare. Pescuitul acestor elupeide arInca un produs pentru statul nostruar mult, dach s'ar ele atingnumai de douh ori pe an nestiindu-se apoi unde dis-

Ar asezate acele adevärate decare poath prinde sute de milioane de

nu se pot face numai de ci serviciular sh numai

biologi, sumele necesare la sä

ridice acest fel de pesciírie la nivelul pe merith.Prin de exploatare, condusede specialisti, productia acestui izvor de boghtie s'ar

locuitorii satelor ar fineprocure acest fel de aliment.

Numai potla noi se de chiar

pentru a starea de lucruri, a-si propunepentru moment sh se opreascä exportul peste 3de kgr. cari de o ofertä mai mare(minus cererea care n'ar mai exista) ar deter-minh sciiderea

Dar importanta acestei provincii a con-stitue pentru noi o chestie vitab, e mare din de vedereal variatiei terenului, de oarece regiunidin cele mai vechi geologice astäzi,material imens care din punct vedere stiintific arface ca cercetätorii reconstitue numai din acest detarh o a unui

CONST. P. PETRITOPOLal do Naturalo.

') Vezi exterior 1911-1912

www.dacoromanica.ro

DEPOSEDÄRILE IN DOBROGEA

Se adevärata organizare legislativä Dobrogea.din punct de vedere al a drepturilor cetätene$ti,

anii 1880-1882. Grija de crtpetenie a guver-nantilor de atunci a fost colonizarea Dobrogei,ce elemente. E M. Koaniceanu a ca

elementele de colonizare fie mai multicari stabilit din -de peste botare, Basarabenii. atunci s'a

parcelarea terenurilor cari proprietateastatului, coloni$tilor schimbul pläti rate..Legea dela 1882, de situatia a coloni$tilorfiindcä la colonizarea mai a Dobrogei, nu

sanctiune pe care o inregistreazä legeadela 1889 : a atrage de-posedarea. Cu aceasM ocazie ni-este dat la

, mai care s'a produs spiritele-din Dobrogea. Intrunirile una alta, memoriile,

discutiile aprinse din Parlament, vädesc intensitatea agitatiilor.totusi solutia probkmei nu s'a gäsit

trebuia celor defecte careorganizare de stat: 1) Necunoasterea pro-

blemei deposedärilor tot complexul ei, guvernantii läsandu-se-fie orientati de functionari cari cele mai multe

cazuri dovedit a nu fi la situatiei; 2) Fa-voritismul revoltätor pus aceste deposedäri care a

mai mult spirite.

www.dacoromanica.ro

sau bine zis criteriile pentru deposedari1) nu fi cele 2 rate 2) ab-

senta din 3) detinerea de terenuri luatenume fictive.

deposedare - care sepoate fi fost dintr'o realitate de fapte, dar a fost

are 2 regimuri. Primul, perceptorul era atot putintele, se prin abuzul acestui

perceptorii ncasau deckfonciera pamântului, nu ratele. Abuz prin faptul multe

ratele, dea chitante, ei

bani. Astfel ratele, darchitantele nu operate, se vedeau deposedati.

Al doilea regim este al ocoalelor Acuma sese dea un caracter de legalitate

eu ele, sau sau anumite comisiuni. Darsub acest aspect al se comit adevarate crime.

Sefii de ocoale. agenti domeniali, comisiunile,o ei

mai neomenoase fa Au au vrut.S'au cazuri des! ratele erau achitate, totusi s'audeposedari. asemeni lipsa din - pe care

a sensul unei emigrari, - s'a abuzatfoarte mult, idee negasirei aceleipersoame cercetarei de altedeposedari duiumul. Logic era se cereeteze persoanenu domiciliaza de nu se devarea terenului.

priveste deposedarea pentru loturile fictive,ia4i nu are care a incurajat-o tolerat-o

a fost Functionarii eludeze

nu mai de loturi de 10 ha.,au indemnat oameni cumpere pe numele sotiei,

,copillor, etc.

www.dacoromanica.ro

89

Dar toate aceste se un deosebitinteres din partea de ocoale sau a comisiunilor.prin deposedari se pe un teren p&

administrau cum vreau, arendandu-1 cu contract&sau nu, cu cari le conveniau la persoane,.realizand evident din manopere considerabile profituri..

Pe de alta, satisfaceau setea de razbunare -multe deposedari s'au facut din acest spirit de razbunare -sau serviau interesele altor persoane amatoare de a

pe terenuri.o constatare se desprinde din

cetarea faptelor ce s'au anumenu s'a privit himea prin aceiasi prisma.

Motive politiee, staruinte personale, greutati materiale,sunt factorii importanti au pe guvernanti caunii transactii, compromisuri de noiale loturilor luate pe fictive cate alte aranjamente_In general tuturor functionarilor, nu

s'au redat terenurile. Singurii cariplutesc aer se ce le va aduce ziva desunt aceia cari nu trebuia fie

ei elementul productieeconomica, pe de alta de consolidare nationala a

cea parte Romani.In acest chip, s'a fäcut acum deposedarile,

la acest trist spectacol vedemfamilii de iar persoane totul

de localitate «doamne» euterenuri, departe, dauna

bietilorM. M. POSTELNICU

Avomt

www.dacoromanica.ro

DESCRIERI DE CALÁTORII IN DOBROGEA

audientä la pa§a din Babadag 1706.G. Papai, Diarium tartaricae 1873

1705 principele Transilvaniei, II, a trimis ola Hanoi Tatarilor din Crimea, spre a-i cere sprijin la Poarta. Trimisii

Mihail Bay Gaspar Papai, au plecat Maramures, prin Baia deBorsa aci peste munti Moldova De dus

la Sucoava apoi prin la Iasi. Domuul de atunci AntiohCantemir, i-a primit bine dat de recomandatie Han careserdarul din Babadag, paza drumului spre Crimea era acestui

<In ziva de 21 Deeemvrie (1705), Luni, dineu pe un foarte de noroi spre

am poposit satul se (jud.

ziva de 22 Marti, plecilnd din Schinteiaau spre noapte i, nu am

nici pentru cai...zina de 23 Deeemvrie, Miereuri, am poposit orasul

moldovenese,In de 24 Deeemvrie, Joi. Dela lad spre

noapte satul se (Puteni?).In ziva 25 Vineri, am popoposit la

Piseuli (?).In ziva ne 26 Deeemvrie, am ajuns la

numit la Iasi lasunt 25 mik.

www.dacoromanica.ro

91

In ziva 27 Duminecg. din cauzadrumului ne-am odihnit Galati, trimitând

pe Iasi.In ziva 28 disdedimineatà,

Mtoria pe am trecut fluviul pace, din mila luiDumnezeu, pe o am ajuns spre orasulturcesc al Dobrogei, numit

In ziva de 29 plectInd dinam ajuns spre satul Ortachioi.

In ziva de 30 Decemvrie, Miercuri. am intratdobrogean numit unde este resedinta serdaruluiBabadag, Iusup-Pasa. trimitand mai dragomanul

era noi, voevodului (mol-dovean), ne-am anuntat pasei, care orAnduind deckpentru noi conac bun, ne-a primit omni honore.Chiar pasei dragomanul vadäde avent bun de ducem vreope noi primarul orasului ca ingrijeasci de tre-buintele noastre, ne-a dat pe salam-ciausul pasii.

In ziva 31 Decemvrie, Joi, am cerut laPoarta pasei, dar pasa la i Turcii

dispusi din cauza Ramadanului, am pentruzi...

nomine Sacro Sanctae In ziva deanul 170G, Vineri, trimise serdarului

gomanul la conacul nostru, anuntându-ne astitzivom avea audien0 la pasa, deci gata timp

c5ci ni se vor aduce Poarta cai numerge pe nostri; prin urmare ne

Apropiindu-se timpul, pe la 2un de primul rang al serdarului, tiha

tiha capncilarului la conacul nostru doi cai bar-nasamente de aur de pe cari am mers-la Poarta pasei, uncle adunati multi notabili

www.dacoromanica.ro

rand, am fost primitionoruri mai mari ni se poftiti

acoperite postav

(Trimisii au expus apoi scopul misiunii ceoferit rdmas bun pas, s'au

ceremonial laIn ziva de 2 Ianuarie. Sambtil, ziva de 3 Dumi-

need de 4 Luni, am stat la Babadag ni s'au

In ziva de 6 Marti, prezentandu-se lanostru stegarul ca comisar pe noi un seimen

pasaporturile, am plecat ajutorul lui Dumnezeu,din am ajuns noaptea la Tulcea.

Tulcea este o cetate pe o pe malulun brat al ca nu trece

de veste Marea dinpeste acest brat am trecut

In zimi de 6 Ianuarie, Miercuri, am trecuto din a e 2 mile; am

prin bältoase de stuf panä la bratDunärii, este cetatea

o poposit cetatea Ismail, care.cade Bugeac tinut se

unui colectionator de monete anticeLa Molraye, Voyages, Haga 1727. vol.

prin Europa, Asia Africa alXII timpul surghiunului din Basarabia, A. de La Motraye,

lasat informatii despre a fiicut prin românestiprin una 1711, 1714. oarece era un foartepasionat amator de antichitiiti timp un neobosit de

www.dacoromanica.ro

monete antice, lui prezintli acest panct vedere interesdeosebit pentru noi. se In volumul II p. 9-10 205-210.

In (Rusciue) am corabia eu carevenisem, pentru trece la (Ginrgiu). Acesta esteun fort pe malul opus al eu un castel apärat

7 care avea ca garnizoand o companie ienieeri.De nu se mai de casele

mai ale unui sat.Am luat o corabie pentru acesta este

cu mai deck Rusciucul. dar putin totde populat de Turci, Greci, Armeni Ovrei. Cercetând

aceias am un de monete deargint, cari nu prea rari, altele Clodius, având

revers figura unei femei voalate,o (?) voalul jos VESTALIS;

Vespasian, o femeie VESTA

dedesupt; dela Adrian, eu Romulus pe revers legendaROMVLO CONDITORI; dela Faustina, reprezintatä picioare

un de DIVA FAVSTINA ;

de altele multe tot comune i de bronz mai miei,Antoniu Piul, Domitian, Sever, Constans

puternie protivnie, am procedatchip ca un negustor moldovean din Ismail :

am luat eu cal sat de pe tärmne-am continuat pe uscat.

la 21 (Mai disdedimineatä ce am trecut prinacoperite orz alte cereale aproape coapte,

amestecate podgorii pomi roditori, am ajuns la 22care se destul de Aceasta era

un pe 1711 nu-ideck castelul ca din Giurgiu

t) De cele mai multe ori monetele sunt reproduse pe tabelele anexate lawhim; noi nu da aceste monetelor.

www.dacoromanica.ro

94

dar mai Genera Renne, mi s'a spus, seretrase cu 300 de oameni, ce alungase vreode ieniceri trimisese cete toate pentru aprovizio-

acestea au luat Valahilor, cari lece se pretinde a facut

principele Valahiei, Constantin Basarab, fugeau la apropiereade

Persoane cari pretindeau cunosc bine pe acest principe,m'au asigurat promisiunile sale n'aveau de scop

pe (Petru Mare), adorinisesperante pe razboaele precedente,

scape tara contributiuni. fi, credinta luidevenind Portii, l-au mazilit fu pusStefan Cantacuzin. sotia, un ginere al

fost tinuti i legati apartamenteseparate la Constantinopol paza lui Bostangi-pasa,i s'a poruncit o dare dede toti banii, bijuteriile alte lucruri ce le-ar fi putut ascunde,

de averi ce se a adunatcursul hmgii sale domnii. acum, rezervandu-mivorbesc de ion tragic, care a urmat scurttimp sosirea mea la Constantinopol.

Am dormit la 22 continuandu-ne drumulpe uscat, am trecut prin o mare intindere de cu lucruritot de bogate i de un foarterepede, numit de locuitori (?), careparte de Moldova. Am mers dormim

Gal* un mare foarte neregulat.mari, cunoscute sub de Panaghia, Sf. Ni-colae, Sf. Dhnitrie Sf. Arbanghel Mihai, de un

de cari din milace sunt .ele. In colo orasul nu

are o populatiune mare. L'am la 24 de a seface am trecut Prutul pe ora 11 apropierea

www.dacoromanica.ro

95

unui sat numit Acest este alcolor vechi. Am prilnzit la Gurgulitz am ajuns dea la Timoruum (Tomarova, Reni), un mare sat binepopulat, care ar puteil trece drept oras, casele n'ar fi

de de Am preotcunoscut meu de drum, care rie-a foartebine. pe cineva care monete vechi,mi-a spus m'a dus la un vier, careaproape. Am dela acesta 5 monete dela GordianusPius, toate latinesti; trei grecesti, macedonene. Erau

de de negre, el nu observase suntde argint. Dar eu recunoscandu-le i-am dat pretulceva pe deasupra

Auzind acest sat (Constanta) semai multe vase care bun pentru a mergela Constantinopol, pe negustorul moldoveamam trecut la un un. prost castel

turnuri, situat Dunäre locul undo vechipuneau podul lui Darius... De m'am dus la Baba, (Ba-badag) pe care unii geografi considera drept dupä

spus alt un lacvecin5tate, al nume vechi Oriuvo s'a pärut

are numele Ovid Turcii acum

Dupa nu se bine fel monete erau acestea.2) La Montaye mai trecuse prin Dobrogea (1711)

unui drum Constantinopol la Bender:din Constantinopol] ne-am continnat drumul au putut merge

Carasu, un mare sat, unde cumparat un doua monetedin Tomis (Gordian III), Maximus Caesar apoi prin Ali-beichioi, un alt sat mai mic (Cogealac), care nu e mai mare;toate case proaste, prin Baba, un mare frumos, care are un

de case bune.Unii considerii acest din drep vechiul Tomis, uncle

a fost exilat care August, departarea de Mareaeste contrarie Oricum ar fi am un

postei trei medalii Tomis Aureliu, revers Tyche),altele (Aieon) romane (consulare imperiale) numiir altele

www.dacoromanica.ro

96

Babason, apa lui Baba. Aceasta nu estemai temeinica a altora cari au asezat lasoara (Temesvar, Tomisvar) a tine auneia a celeilalte de Marea-Neagra, este contradictieistoria exilului poetului. se poate spune de eel ce

pun eu tot de putin la un sat din apropiereaBoristene Ovidowa. Este adevarat

Ovidiu Elegiile sale i Epistolele cx Ponto atara barbaria Getilor ce locuiau regiuneaacestui dar a indeajuns lumea,

faimosul Tomis, exilului sau, era aceleidin undo Dunarea, zice Ister

toti cei vechi, varsa apele. Acesti Geti Sarmati,astazi cunoscuti sub numele de Moldoveni, Valahi,Cazaci, inundau ai se

tindeau de Tanais (Don), unde suntCazacii.

Un grec ce se din (Constanta)toate corabiile au n'am gasese

altele nicairi mai aproape sau Chilia,nefiind vindecat de uscat mi-a fostfoarte penibil. Astfel a

toate de argint foarte comune, pe cari mi le-a maiscump deck valoarea

la drumul Isaccei am trecut sat asezat pe ola este un fort turnuri. chiar pe un brat

al Dunitrii, care in parte una dintre cele mai mariformate de a se viirsa Marca-Neagra. trecutaceasta insulii ce am pus se acolo cai proaspeti. Eapoate sa trei leghe In largime, patru lungime. Estegradini de zarzavat pomi roditori produce multa amtrecut mai mica, am luat un vapor spre [smell. Este un ora destulde mare, o moschee frumoasii, de riiposatul Ismail, kisler-Aga altimului Sultan, acesta i 1-a dat apanagiu. Cea mai mare parte din

lui Munteni Moldoveni. Ei platesc haraciu direct para prefera dominatia ei imediata voevozilor pe care Poarte trimitetarile bor. (II, p. 9-10).

www.dacoromanica.ro

97

unul sau celalalt dintre aceste ora se. Negasind nici unvas am o corabie pentru doilea, undeam ajuns 7-8 ore. Am tras la un preot grec, caregazduise Acest preot aducilndu-mi reisultanul) unui cale gata de plecare, m'am urcat pe bord am

jos. Dar abia am ajuns marevAntul devenit foarte tare, am

la Constanta, reisul a indreptat vasul inteacolososiram la 30 (Mai de a

Acest care este vechea nu insemneazädeck prea ; lui sunt seunde mai potrivite

pentru un sat pentru un oras, chiar mijlociu, exceptiaunor Turci. El n'are circuit mai de o

de vreme ce cheva de ziduri cese ici colo, cuprindeaputin patru mile. Am dela un argintar 13 mo-nete argint 15 un bacal un

bronzuri cele mai multe delaConstans, orasuki, Constantius Cons-tantin, dar de comune numai eftinatatea m'a

le Fac pentru 5 sau deorase Tomis despre cari voiu vorbi

anmne trei primul (dela impäratul Geta,pe revers o de doua din al doilea

(dela Caracalla, pe revers o Tyche) 1) dar toate deargintarii topese pe cele de aur de argint ce

le cad afarä cazul vreun cunoscator sauvreun amator astfel de relieve antice nu le din foc.

mereu contrar aproapedecat de friguri, sau curiozitatea mea care atunci

Din s'a pus In textul lui Mottraye (pag. 208) «comme 4 laplanche XXVIII, I», «comme 2 de la planche VII de tome», in loede «comme 2 la planche XXVIII tome I» «come 4 de la planche VIIde ce tome».

7

www.dacoromanica.ro

98

foarte mare cred astfel, m'am decis merg pe uscatdealungul urmele vechilor orase Tomis,latis, Bizone, Dionysopolis, Apollonia, Marcianopolis, Mes-sembria, ordinea cum sunt asezate pe harta mea.coteam merg eel putin la Varna, unde

la caz de trebuintä, dacä voiun vAnt favorabil acest port, care este de cercetat

de nu nici odatä vase pentru Constantinopol. In acestscop doi cai, unul pentru mine, pentruo dimineata, am ajuns pe la ore searala Tomis, numit de Pangala, de Moldoveni Tomisvara,

de Greci numai Puglicora eeladeseori am probat ospitalitatea am tras la

din loealitate pe care mea El a räspunssperantei bazate pe experienta mea, prin primirea bunä ce-mi

I-am pus intrebäri cu privire lalocalitate la ruinele ei, dar sale n'au

decât convingä de nestiinta lui. Punându-1spunä ce crede despre faimosul poet exilat

acest de care August, mi-a su-: «Stiu ce ; este un sfânt catolic roman,

care a suferit martiriul pentru religiune. Am arätturnul care a fost inchis». In sä-1 scot dinm'am mai putin el privire la istoriaacestui poet am adäogat cä am auzit totdeauna spunându-se

nu era crestin. Imi räspunse am fost daradevär nici nici Armenii nu-1 recunosc ca

ca pe altii consacrati de papa Roma. Mi-a mai tinutel alte discursuri asemänätoare, timp ce sotia sa careera foarte frumusicä, masa. ne-am asezat la

o care era mai frumoasä, din cauza tineretei,

Cum se vede La vechiul Tomis (Constanta)Mangalia actualii, care in era Kallatis.

www.dacoromanica.ro

99

nu era mai mare de 15 ani, aduse o de vin exce-lent ce am indeajuns, ne-am dus la

care. A doua zi dimineata i-am amintit de promisiuneam mers vedem pretinsele ruine ale lui Ovidiu.Nu tocmai impunätoare nu aveau nimic prin

se de celelalte pe cari le consider dreptturnurile zidurile vechiului Tomis, n'am gäsit nici oinscriptie.

Am rugat pe mea sä trimitä din elevii- el pe din localitate sä ci-sä caute pe la locuitori monete vechi,

le plätesc bine pentru servicii. El mi-aaceasta, m'a ce fac cu ele,

n'o deck de de oarece se gäsestevreuna de argint ori de aur, sunt duse la argintarii din Babasau din Varna, cari le topesc pentru bor. I-am spus

le voi ca pe niste curiozitati nude ce metal sunt. Dupä prânz abia ne-am sculat dela masä

am venind la el trei copii,monete, cele mai multe romane prea comune pentru a lereproduce; dela Alexandru Mare (?), Constantin Mare,Constantius, impäratul Alexandru Sever, Elagabal, Adrian,

Mamaea, Sabina, a., de 10 grecesti, dincari din (Maximus, revers un

pe Pontos), trei din (Gordian III, revers Nike),doug din Bizone (im vas trei din Mesembria (Filip

bustul lui Sarapis ; revers Demeter ?) toate bronz.oarece simtiam prea slab urmez drumul

am o doi la Varna, undeam ajuns a doua tras un alt preot, pe care

recomandat gazda mea din care era mai putinignorant deck el: m'a foarte bine.

este un destul de mare, bine populat, cu unport bun, dar nu are deck case rele nici o antichitate remar-

www.dacoromanica.ro

afara vechi darinscriptii. Cautând de obicei monete, am gasitanume: 3 din Dionysopolis (Bustul lui Sarapis; revers Hermes),

din Locris, trei din Afrodisia, patru dintr'un ne-cunoseut, o multime romane Annia Faustina,Julia Augusta, Agrippina, de toate de bronz.

tot protivnic, o pentrulocalitate ce o la stnga, de oarece nu con-

sultasem harta, dar n'am descoperit nimic antic nicimonete. Aceasta nu-i deck sat mizerabil locuit de Greci,

mai multi Moldoveni sau Bulgari. Nu oprit deckca sä m'am la Varna pentru aca vântul sä favorabil. Preotul, Mcusem aceiasirugaciune celui din privire la monete vechi,trimise acestor chtiva copii, cari mi-auadus, un mare numär de exemplare comune, 4 din Mar-cianopolis (Zeita revers Tyche petron) din Kallatis (Geta, revers de cetate nomi-nalul E), trei din Mesembria Sarapis, revers Diony-

?); cinci din Nicopolis (Gordian III, revers Asklepios).Vântul bun la 28 st. n. caicul al

m'am la ajuns la gura canalului(Bosfor).

de pe 1768Kleeman's von Wien auf der Donau, ed. II,

N. C. ne-ace a in anii 1768-1770 pe In Bugeac, in

Constantinopol, Smirna, Archipelag, de aci prin Triest laViena. Drumul dela Silistra la Chilia descrie :

Rusciuc vânt bun am sositzile Silistra. nu este o cetate mare, dar destul

Dupa se pare vorbe§te de Balcic sau Caliacra.

www.dacoromanica.ro

101

se aflA pe tArmul drept al Duntirii. Locuitoriisunt cea mai mare parte Turci, cari sunt foarte-din cauza hotiilor cruzimei (cApitanul cora-Wei) acostA pe celalalt pentruca sA economiseascA taxade cheiaj. Vamesul la noi ne-a vizitat repede,

am putut fArA

zile am avut rea, contrar ploaiemare, care a ptitruns prin acoperitoare mi-a udat totulpatul.

La 22 (Noemvrie) am ajuns la care unpe drept al Eram foarte

timpul puternic ce a bAtut acum, amrAsit corabia ce m'a adus dela Viena, cAci mi-ar fi fost

sA de cu ea pe fluviul foartelat: mari s'ar fi jucat cu ea ca o minge. BarcaturceascA dimpotrivA de abia se Când eravântul protivnic adesea ateva ore.

In ziva de 23 a trebuit mergem toatA ziva ju-mAtate noaptea pe un brat al care o

multime de cotituri. Drumul acesta era foarte cA

.eram mereu mare grij A. Peste tot, aceasta a fostpentru mine foarte distractivA.

La 24, ceasuripozitie Ga-

multe dar nu se nicio mos-chee. In localitAtile se aflau corAbii mari treicatarturi, cari erau cea mai mare parte ce-

Un un castel bine 7 tunuri. Inanul 1711 a eucerit-o generalul rus Renne, dar a in curând. In

din (1770) a fost de Turci. de Rusi; acesti dinurmil o tin (Nota aut. ed. II).

binisor construit, dar inconjurat nuniai eu un zid Locui-sunt in majoritate de religie ortodoxii, se mult au

alte localitAti. (N. A.)

www.dacoromanica.ro

102

reale Constantinopol ; se construian chiar atuncischela Galati lor.

In seara acostaram la Locali-tatea aceasta nu este mare are aproape de Dunäreo veche Din Isaccea un drum pe laConstantinopol. ce vin din Moldova, Basarabiaalte tari de dincoace de de acest drum

se Isaccea la Constantinopol camzile de drum sau vre-o mile germane.

Noaptea aceasta s'a pornit o mare, ce ne-aziva stain pe spre fur-

tuna s'a potolit, la 10 ore noaptea dinajunseram dimineata 26 la Ismail. Acesta este un

unde altele se face mult turcesti.Spre marele regret am aflat hanul

trecuse eu zile mai prin acest lasocietatea consulului francez. Ce fac? Pericolul nu mi

se mai de mi-am continuat drumulspre Chilia. era un turc a trebuit

o de care comparatieera

Ismailul sunt la ore departe de altul,dar noi am acest drum zile. Un puterniccare ne-a surprins peste noapte, a silit pe corabieri cauteun sigur, unde a trebuit avem rabdare. Cu ocaziaacestei furtuni, moartea. Dimineata aflampe bord avut nenorocirea alunee papuciicei noi cad capul jos Valurile mari

ridicarä in sus. In tinerete isalvez. de barcii, de

ori apuc de marginea de care urmä

La Isaccea retras marele vizir Hali-Bey eu r(stul armatei salea fost biltut de dincoace de la 1771. (N. A.)

www.dacoromanica.ro

103

prinsei bine; dar respiratia era nuajutor. In doua persoane ce erau

apropiere; elerabie. N'am suferit pot numi-a fost mi-am prezenta de spirit.

cinstitul de drum care senu departe de locul de unde am fost H-

sange rece Abiaa ajute ca

sentimentele cele mai intime alemeu: de mult ar fi binecuvantat bunul

lurile m'ar fi Am multumit lui Dumnezeuacest accident s'a chip de fericit pentru mine,

apa era de foarteIn a putin reisul a

sä se departeze dela mal. Eram la o departare numai de unde am intrebuintat din cauza mersului'patru ceasuri, ce am putut ziva de 30

Noemvrie ora 9 dimineata. am terminat cu binepe care a durat dela Viena

zile.

este pe stâng dintre celecinci brate ale la o departare de trei ceasuri deMarea-Neagra. acesta eel drept (Sf. Gheorghe) suntsingurele navigabile pot merge pe ele Marea Neagrácele mai mari trei catarturi. are o prive-liste spre este foarte bine situat pentru na-vigatie, o mare intindere este impodobit o mul-

Se numeste spre deosebire de vechia localitate cu acestnume, ce se in vechime Lykostomo, care nu mai era pe

din apropiere. Cetatea Chilia s'a predat la 30 August 1771 Gar-nizoana tureeascg. care mai vre-o 4000 oameni, a fost,coribiile la Tulcea, ceeace s'a facut. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

104

time de moschee. Armenii schismatici doutí biseriei.Cetatea este un zid stricat, are Du-

un castel puternic mare.

FOLKLOR DOBROGEAN

Marco§-Pa§a CrivAtul

Pe seninul ceruluipoarta raiului

putulNemerit-a, poposit-aVezi, Marcos,Cu barba laCu ostire

Cu bata.La ajungea

ca-i zicea:- Bre, Crivate, dumneata

a ne bate.

el staCu picioarelePe un de gheatä,

mustatHe decu barba tot de

El gura- Bre, Marcose,De ce ai venit la mineCu

Pe mine batinhnic nu ti-am

Dar tot läsazicea:

a ne bate!atunci se ruga

Trei dea.La Dumnezeu zbura

departeDe aproape

vezi, Doamne

www.dacoromanica.ro

105

la mine nemerit-au,Poposit-au,

Marcos,Cu barba laCu

Cu mine ca serog, de tine

Ca mi te'nduri de mine:trei zile din Undrea

Trei Ghenartrei din Faurar

C'aste-mi vremuribunul

Rugaeiunea-i aseultacate zile da.

napoi se 'nturnaintra

porniaTrei zilePloaie le daBoarfele le

aveaPe toate le lepMaApoi trei zileGer le daBoarfele le 'ngheta.Ostile se speria,

') Deeenibre.2) Ianuarie.

Februarie.4) haine, rufe.

La se duceadin gurt

- Bre, Marcose, dumneata!Ce suntem noi vinovatiDe ne

prin geruri degerati?le- nu

Ci 'ntoarcetivoi

Sulitelefocurile

uscati boarfelemânile,

picioarele.Ei napoi mi se 'nturnau

sulite

Dart ce-mifurtunt le sufla,

FocurileIn le ridica,

'n mare le arunca,de

La iar se duceadin gurt graia:

- Bre, Marcose,

www.dacoromanica.ro

Marcos,Cu barba laCe suntem noi vinovatiDe ne

prin geruri degerati?le zicea:

Stati, ia stati,Nu speriati

vi-iMate le le lepädatiIn cosciuguiri intratiAcolo cred scitpati!

de-1 ascultacaii de mi-i

le aruncaIn cosciuguri intraDa' mai räu

se späimântaLa iar se 'nturna

din gurä cuvânta:Bre, Marcose, dumneata!Bre, Marcos, bätrân,

Cu barba laCe suntem vinovatiDe ne

nemâncatiCa$i prin geruri

de ce te 'npotrivestiPuterii dumnezeesti?

atunci sedânsul

la seDe departe 'ngenunchiaDe aproape se ruga

ierte lui gresala.Crivät atunci ertaUn soare cald le daPe toti mi-i desghetaBoarfele le usca

'nnapoi sepovestea

De s'a dusziva de acum.

a fost Constantinescu Pimen,elev al normale din Constanta, gura lui I.

de 88 ani, comuna Torloman,judetul Constanta.

www.dacoromanica.ro

107

BadeaFoaie verde laleaPe dincoace, pe dincoa,

de-aiurea,Tot de BadeaTot de Badea- Unde, o fi

Tureilor?Foaie verde- De-al-deBade-al nu este-acasä?- Bade-al este la vie

märe, vie.

verde lalea,Turcii, dac'o auzia,Nici un nu-i da;Ci'n casä da$i Badea legaCu trei funii de

un brat voinic de groase,Tot de lemnul cosului,In dogoarea focului,In fumului ;

pe Badea mi-1 loviaTot cu fierul pluguluiCum pasä Badiului.Foaie verde laleaBäduleasa ce-mi ?

Poala de galbeni umpleaIn iesia

Vncepea a arunca.Turcii, dach o vedea,Turcii se repeziaUnul peste altul da.

iar verdeBilduleasa ce-mi ?

De Badea s'apropiaFuniile le

cand Badea mi-a oftatTurcii toti auTäia Badea doi

trei!ce,

Tn podul case-ifoc caselor punea.

Cine pe drum cä treceaTot :-

mai ard casele!- Las'

nu-mi !

verde lemn de prunfost puse drum.

Dar nu-mi este-atAt de casede came

Zece porci c'amIn podul casei i-am urcat

cum focurile,unturile...

Mari i sunt päcatele!

Baladä culeasä de Constantintinescu Pimen, guralui Dragomir Cocos, de 80 ani din comuna

jud. Constanta.

www.dacoromanica.ro

108

Versuri din ajunul Bobotezei

Ciur leasaBoboteaza

'ncurdtori

Vacilele

leLa anul la ani!

Urare culeasä de Petre,din Constanta, din satul Rahman, jud. Tulcea. spuntite de 5-9 ani, din casd casd,

un cu busuioc un cosulet strAng oud.Locuitorii din Rahman cea mai mare parte

Ardeleni, Cojani din Munteniei, mai dinjud. Bräila. statistica din 1912 satul in acestan 887 suflete. urare din ajunul Bobotezei se

'n satul Daeni, pe malul jud. sat deasemenea Majoritatea locuitorilor de sunt Do-brogeni vechi, cari s'au asezat familiiArdeleni, precum din Prahova,

veterani de prin Putna, statistieadin 1912, satul in acest an

www.dacoromanica.ro

Ghicitori1). Hus, hus, prin ; cotcodac copac.

2). Domnisor cu haine scurteMare tine'n curte.

(lacatul)

3).Se peste tot

fântânii)

4). Bordea'n sus, josBordea vine

5). o nuia, vajiia,Ocolese cu ea.

Ce trece peste nu face ?

7).

Ales o

Tranca, picioarepe spinare.

9). iei din ea, sepui, se

(cartea)

(groapa)

www.dacoromanica.ro

110

10). Frigare de carne carnea de aur.(degetul

11).CdlugdrisoarePe unde mergeauMaluri se surpau.

12).Rar care te

13).PeCu deCu voie de

14). Am patru surioaremari, micsoare

Una pe alta senu pot sä se

15). Moara luiprin

(foarfecele)

utun

(corabia)

(roatele)

16). Din ca Adam sunt zidit;Pe ca Sf. sunt tras;In cuptor cei trei cuconi am ars;Când de toti eram cinstit;

luau pupau;eu, am murit

Nu s'a gdsit cine 'ngroape.

(ulciorul)

www.dacoromanica.ro

111

17). Ce se pune pe se tae, se imparte latotusi nu se ?

cules din satul Tortoman, Constanta, de PimenConstantinescu, elev al normale din Constanta.

C.

Obicei de la Românii din Tulcea

ce se isprävete oaspeful, mireasa seoate darurilepentru pentru deavdr, cari sunt depantaloni, ciorapi. Atunci ea nuntasiibani pentru aceea mireasa este de

la o casa na$a o de toate hainelei-le ia, dAndu-i o frumoasä. Pe

vine mirele de acest din carezice frate al miresei, este un fel de al castitätei ei.

Dimineata vine nou bate la insu-asteptând i-se deschida. are un bici

ce i se deschide, odaie biciul jos.Mireasa se scoale din pat ridice,

pentru ca se a fost saunu virginä.

oarecari mireasa vine a fost vir-deavärul ia biciul, iese vesel afarä, pocne$te din el,

chine, sloboade pistoale, nunta$ii se cheful incepedin nou. mireasa n'a fost deavärul o bateeu biciul spune cu cine a

Obiceiul se de Rom(tnii din ora$ulTulcea.

www.dacoromanica.ro

NUM1SMATICA DOBROGEI

1.

care Dobrogea,impresionat nu numai varietate dece-i natura capricioasa a acestui tinut, sau de felurimeatipurilor, costumelor obiceiurilor ce-ilui de ci mareleantice ce la fiecare pas. Pe pecoasta dealungul mänoase pildurilor

pe colnicele joasele grinduri ce abia sedeasupra apei, se cu o profuziune

putin obisnnitä, de castre, castele orasesate dispärute, de valuri de trofee morminte,din cari scos, se mai scot pe fiece zi, nenumärateobiecte de de industrie, de utilitate deinscriptiuni monete, ce ne desväluesc un trecut activitateculturala, pe care istoria plinä de a Dobrogei abiane

aceste monetele un de frunteau atras de atentia Cea

mentiune despre ele o avemexil al lui Carol XII, A. de La Motraye, care la1711 prin tinutul nostru, a cumprtrat Babadag unde monete romane caripiese de ale orasului Tomis (Constanta) 1) Cu ocazia uneialte calátorii, trei ani acest amator de anti-

mai multe vechi dobrogene: Isaccea

') La Voyages, p. 10, Cf. mai sus p. n. 2.

www.dacoromanica.ro

113

(Noviodunum), Babadag, (KaHatis)Balcicul (DionysopoHs), o can-

titate monete, pe cari le-a descris reprodus, parte,asupra ci-atoriilor sale 1). Dar pe descrierea

monetelor pe alte notite interesante privitoarela Dobrogea, La Motraye relateazi despre un foarte

pentru care din nenorocirese uneori locuitorii duceau monetele anticede aur argint la orase le argintarilor, carile pentru a face din ele diferite de podoaW.

veacul al XVIII-lea, cariacest tinut, nu amintese despre monumentele monetare,

in celebrului numismat Eckel, delaacestui veac, ale nu mai celebrului

Mionet, inceputul veacului al XIX-lea, descrisepiese ce fost vechile orase din Dobrogea.Este interesant vreme Doctrinamorum , 1786, cunoaste monete din toate celepatru orase dobrogene: Istros, Tomis, Dionysopolis ;

Mionet a sa des antiquesdela 1806-1811, nu descrie monete Kallatis

Dionysopolis, la lucrare maipiese din Kallatis; monetele din Tomis

sunt detimp la a publicat un studiu

despre ckeva monete inedite din Kallatis, arbeologulMiHin, care a avut rezultat atentia unor

largi asupra monetriei acestui 4) Renumitul numis-abatele Sestini, care a prima jumkate a

') La Motraye, p. 205 urm.2) II, pag 13 urm.

Mionet des I pag. 353 urm. II,pag. 64

4) Notice des médailles de ineyelopédique, Paris, 1815.

www.dacoromanica.ro

114

cuhii XIX-lea, deseris el un de monete dinorasele noastre pontice t) Cu acestea scrierile ofi-

apuseni, au luat parte la ruso-turc din1828 - 29, cum a fost de Moltke, cari amintescdespre celelalte monumente dobrogene, nu cuprind o in-formatiune privire monete.

Mai este lipsa de informatiuni despre elestudiile cdrturarilor francezi englezi - ingineri

- cari au vizitat Dobrogea epoca Crimeei aulucrat la feratd dintre Cernavoda Constanta; ei vorbescdespre mormmentele arhitectonice epigrafice, iden-

de antice, monetele le neglijeazd eu2), chiar ocazia construirii acestui drum de

fier, avem informatiuni s'an numeroase monete.Dar totul este putina atentie ce au dat

dobrogene arheologi Engelhardt, BaudryDesjardins, cari 1864 1867 au

speciale asupra monumentelor antice de au intreprinsde cateva notite sumare, nici o deseriere

nu au publicat despre monumentele monetare,s'au cu ocazie piese numeroase cari au

fost duse 3). De asemenea nici K. F.Peters care 1864 a temeinic Dobrogea toatepunctele de vedere, nu aminteste decAt despre des-coperite pe teritorul Constanta. El spune toti

prin acest toti vizitatorii de mare,.cari sunt mai ales tinei, amintire, monete Nu

multe muzee colectionatoriposed bogate de monete Osite

') Mai ales catalogul muzeului Hedervary, a muzeului ChaudoirLettere di continuazione,

2) Cf. Allard, Mission en ; Michel, Les trareaux, etc.Boissière, Rapport sur une mission (in Archives

missions scientif. 1867, IV p. 186); Desjardins, Voyages Revue archéol.1868.4) Peters, Grundlinien Geographie u. Geschiehte der Dobrudseha p. 141.

www.dacoromanica.ro

115

Cu un sfert de veac mai 'nainte, pe la 1839, o comi-siune de ru$i, de guvernatorul Basarabiei,P. Teodoroff, a Insula erpilor,descoperind la 1850, altele, vreo 2000 de moneteantice, cea mai mare parte au intrat colectiuneamuzeului din Odesa. Dintre acestea abia vreo au pututfi determinate descrise numismatul rus N. Mur-

Ele parte din oraseleDionysopolis; parte dela regele Do-

brogea, Canites; parte din celelalte orase pontince ca: Odessos,Mesembria, Anhial Byzantium. de acestea maimonete din orasele grecesti Peninsula Balcanica: Nikopolisad Istrum, Adrianopolis Markianopolis; precum din altelocalitati mai departate europene asiatice: Cizicus,sacus, Efes, Abydos, Pergam, Amastria, Nicomedia Bithiniei,Nicea, Apollonia Prusia pe Ipsius,Tium, Patara, Pherae, Chios, Pylos; de asemenea delaBosporului: Rometalkes, Inismeos, Helios Kesmagakos.

Dupa ce Dobrogea a fost la Romania,mentele ei au fie cercetate studiate de

Dintre acestia eel care s'a interesat monete,le-a colectionat le-a studiat straduinta, a fostsavantul nostru d. M. C. Sutzu. Inteun studiuaprofundat luminos, publicat la 1881, d-sadespre monumentele acest asupramonetelor de descrie un depiese inedite din Tomis, Kallatis

studiului monetelorpondurilor antice, d. Sutzu a un de studii desprenumismatica metrologia Dobrogei, au servit ca

1) Murzakevici, Zapiski p. 237.Sutzu, sur les monuments iques de Dobrodja Revue

1881 p. 209 urm.

www.dacoromanica.ro

116

mare tuturor ulterioare constitue izvoare demai mare pentru acestor

din 1882 a cercetäriDobrogea Grigore Tocilescu, care apoi timp de peste 25

de ani a intreprins toate vechi depe monumente arhitectonice, sculpturale

epigrafice, numeroase monete. Acestordat prea astfel n'aprofitat nimic din activitatea lui de

In acest timp Tocilescu a fost al

muzeulni de antichitäti din avut ocaziaacbizitioneze institutiune o cantitate mare-

monete antice din Dobrogea, gäsite izolat intezaure. Dar nici acestea nu bucurat de vreo solicitudinedeosebitä din partea lui.

schimb muzeele colectionatorii auprofite lipsa de interes ce o noastreacestor prin agenti iscusiti, au reusit sä adune

frumoase rari din toate monetele dobrogene.in ultimul timp unele muzee sträine trimeteau in

care an oameni speciali, cari cutrierau Dobrogea,tot mai bun frumos ca monumente numis-matice, inn altele agenti stabiliti orasele principaledin acest tinut, cari umäreau descoperirileachizitionau pentru patronii In chipul acesta fost

Lucr d-lui la pondurile do-: Poids de du internat.

Paris 1000; din BuletinulRom. 1904 p. 0; Monete

entice din 1907 p. 3 1908 p. ; enticedin Buletin 1913 3; inedite din

noastre Rom. XXXV; pon-durilor din Buletin 1914 p. 1; mondeinedite p. 157;

transdunarene in Acad. Rom.din p. 1.

www.dacoromanica.ro

117

trecute peste enorme monetecari au colectiunile muzeelor amatorilor

timp ce colectiunile din intrau piese-putine de o conservare inferioarl

Un singur profit a rezultat pentru noi pe urma acestuiexodiu al monumentelor monetare dobrogene: au atras atentia

strAini, cari au le studieze. Ei au datde colonii gre-

din Dobrogea astfel s'a pututparte, istoria acestor orase.

Inceputul fitcut Muzeul britanic din Londra,s'au publicat un oarecare de

dobrogene.distinsul francez, d. Blanchet

descris 1892 mai multe monete ponticeCabinetul de medalii din Paris 1). ani in

Academia Berlin a publicarea lucritri maimari, care avea monetele noastre dobrogene: uncorpus al monetelor antice, Pe-

Balcanice. Cu adunarea materialului redactareaacestei opere fost dintre mai eminenti.numismati germani : d. B. Pick, conservatorul CabinetuluiNumismatic din Gotha d. K. subdirectorul Mu-zeului din Berlin. Primul al acestei importante

apgrut la euprinde, dintre monetele dobrogene,ale oraselor Kallatis, Dionysopolis ; al doilea

a iesit abia dupa 12 ani contine descrierea monetelor dinTomis 2). Autorii nu s'au multumit numai des-crierea clasificarea monetelor din aceste ce

se cunosteau ci baza

') Blanchet, de la de la Moesie, in RevueNumismatique 1892 p. 59 urm.

9) Pick-Regling, Die Dacien undMoesien. Parti din lucrare au fost publicate de d. Knechtel

Buletinul Soc. Num. Rom. 1911 p. 5; 1912 p. 17 1916 20.

www.dacoromanica.ro

informatiilor scoase din studiul monetaredin scriitorii antici, au reconstituit, pe a fost posibil,istoria vechi grecesti. Astfel opera a devenit

studiu asupra monetelor oraselordobrogene.

aparitia volum, alti numismatiai cari se ocupaserA monetele antice din

Dobrogea, publice contributiuni la acest corpus.Astfel la 1902 1903 pe atunci conservator

muzeului din Sofia, un numAr de monete ponticesudul Dobrogei care multe erau de

Istros, Kallatis Dionysopolis La 1903 1904d. I. Brunsmid, direetorul muzeului din Agram descrie un

de monete din orase Tot atuncieruditul nostru numismat, d. Knechtel, d-sao serie de monete inedite din Istros Kallatis3), la 1908

1915 aduce alte la monetgria do-Contributiuni importante la

Tomis 1907 d. M. C. Sutzu, care demai mare interes descoperirile monetare din

studiul acestor monumente, lanumismatilor exemplare numeroase inedite sau

variante interesante5). Monetele dobrogene au fost studiateinteres de Ex. Sa Mgr. Netzhammer, un eminent

neobosit monumentelor noastre 6);

Tacchella, Monnaies de Inférienre, Revue Numismatique1902 p. 1903 p. 203.

Brunsmid, Unedierte von Dacien n. Mosien in NumismatischeZeitschrift, XXXV XXXVIII.

2) Knechtel, din Dacia i Moesia BuletinulNum. Rom. 1904 p. 10.

4) Cf. Buletinul Societ. Numism. Rom. 1908 p. 30 1915 p. 1.V. mai sus p. 116 nota.

) Netzham mer, I II non despreIn Revista 1912 p. 355. poreslese mele din Tomis?Ibidem p. 487; Ibidem 1914 p. 127; Dioseurii Tomis

Buletinul Societ. Num. Rom. 1913 p. 29.

www.dacoromanica.ro

119

de apreciatul d. L. Ruzicka,ciltorva excelente importante contributiuni la studiul mo-netelor grece$ti din Peninsulei Balcanice

acestor randuri, a avut el prilejul dea ladescrieri de monete pontice dobrogene, precum olucrare de asupra monetäriei

ce,ti deDar de grecesti, alte monete

dobrogene au atras atentia numismatilor nostri a celorsträini. Un interes special au de$teptat monetele regilor sciti,cari au domnit prin veacul al d. Cr. regiuneadintre Constanta Balcic. Acestea au fost publicate mai

Tacchella pe au adus contributiuni studiulRegHng4), Knechtel Netzhammer iar acum

de d. Sutzu a un important studiu deasupra monetäriei acestor regi 7).

Monetele descoperite cetatea Ulmetummonul sus) au fost publicate de d. V. 8), un

de moneteDobrogea au demise de mine diferite lucräri9).

') Ruzicka, Inedierte in Zeitschrift f.1913 p. 293.

Moisil, Romdne 1912-1915;mai veehi Convorbiri p. 293.

Tacchella, Aerosandre, roi des Revue Numismatique, 1900p. 397 tab. ; Cinq rois de in Revue Numismatique, 1903 31

tab. V.4) Regling, p. 261.

Knechte1, moneta seitiea Kanitu, Revista Catolicil 1912p. 209.

Netzhammer, Revista 1913 p. 127.Sutzu. in Acad. Rom.

Cf. Monetele regilor din Dobrogea, Buletinul Societ. Num. Rom. 1916 p. 1.Acad. Rom. XXXIV p. 556 ;

XXXVI p. 299; XXXVII p. 281.Moisil, Monete vechi in Cony. Liter. XL

p. 1120: mai vechi Ibidem XLII p. luieel Mare, Ibidem XLII 2 413; 0 deseoperire

Arrubium, XLIII p. ; Deseoperirea dela Ibidem XLIII

www.dacoromanica.ro

120

se vede, toate dobrogene, aleoraselor pontice au atras mai malt atentiuneacelelalte nu au fost prea putin numai oparte au fost studiate. Cu toate acestea pentru istoria

este de mare se ce fel monetes'au diferite deci ar fi de

de monete dobrogene fie de aproapetotdeauna se se mentioneze

de provenientii.

2. Tezaure monetare.

valoare au pentru istoriaa Dobrogei tezaurele de monete ce se Osesc aseunse

ei. ajutorul se poate fixa nu situatiaa tinutului in anumite epoce, dar starea

comerciale influentele culturale. Tot ele neevenimente necunoscute istoria tinutului, sau ne

permit putin cunoscute.Cu toate acesteatezaurele monetare dobrogene n'au fost acum

atentiune, multe s'au deun dar nici acelea au intrat

oamenilor priceputi n'a fost totdeaunapublicate. Astfel, avem indicatiuni despre mare

descoperiri de tezaure, nu cunoastem bine preaputine din ele.

Un tezaur care un interes particular pentrunumismatica a Dobrogei este eel ce s'a descoperit laCuzgun (jud. Constanta) prin El continea vreo2000 de monete de argint Appollonia (Tracia), Mesembria

Istros, printre cari erau amestecati vreo 20 deelectru Piesele din din veacul al VI-lea

1) Moisil, Monete Tezaure monetare in Buletinul Societ. Nurn. Rom.p. 63.

www.dacoromanica.ro

121

Cr. printre cele mai mai rari monetegrecesti; ele au fost achizitionate de eruditul numismat rus,marele duce Alexe Mihailovici, ocazia vizitei rusestiin portul Constanta. Monetele sunt din al

in. Cr. au o maia unor monete contimporane din AppoHonia,Istros dobrogean,

tarea local din acel timpnegustoresti cele trei orase pontice.

aflarea ele a cizicenilor vechi,probeazit aceste monete de electru curs pe

sute ani emiterea bor.Alt tezaur monete despre care nu avemo informatiune sumarli, s'a grtsit la Anadolchioi (jud.

Constanta) prin 1895. El se compunea vreo 1000macedoneni, dela II Alexandru

'). Probabil trebuie averea unuinegustor bogat din Tomis, localitatea s'aeste itnediata apropiere de ruinele acestui

Monete de tip macedonean, Jar de argint, s'autezaur Babadag (jud. Tulcea),

descoperit prin 1907. deargint Lysimac, regele s'a

iinediat locuitori. Descoperirea lui acolo arpentru ante a acestei

In alt tezaur de monete grecesti a fost1909 la (jud. Tulcea). ce-1 compuneau

toate de argint, ale Istros, au fost adusedintre apropiere, urma

torentiale Cum monetele sunt dinin. Cr. sau localitatea

') Ibidem p. 63.2) 1916 p. 42.

Moisil, Ibidem 1913 p. 22.

www.dacoromanica.ro

122

sau aceste monete de argint autArziu epoca fortificdrii ei de Romani.

tezaurele monete grecesti trebuie pusun tezaur de monete dace, descoperit judetul Constantala 1903. El cuprindea 240 piese de argint, imitatii barbare

tetradrahmele lui Filip II. Tipurile sunt foarte dege-nerate, in locul de pe revers se sautrei globule

Dintre tezaurele de monete romane nu cunoastem deckfoarte putine mai ales epocele Un tezaur

monete de bronz dela Traian Adrian, cari o

de argint s'a gitsit 1913 (jud.Tulcea) Aflarea unei monete istriote din veacul II d.

monete din veacul al II-lea d. Cr., dovedesteepoca monetele de argint

au circulat in Dobrogea, cum moneteleeirculat alte ale imperiului roman.

Un alt tezaur, acesta de monete constantiniane, s'a des-coperit Mácin (jud. Tulcea) in 1908. Cele câteva sute depiese erau de bronz, acoperite un strat de argint,

doveste au fost fabricate pentru a servi ca monetede argint 3) Gäsirea tezaurului ruinele vechiiromane Arrubium, trebuie in restaurarea

de Constantin eel MareTot monete dela acesti un tezaur

mai la Nalbant (jud. Tulcea) 191.0 4) El con-existenta unei romane localitatedin nordul Dobrogei.

Dinteo mai de restaurare a limesului do-

Moisil, Ibidem 21.Moisi1, Ibidem 1914 p. 22.Moisil, Convorbiri Literare XLIII p. 751.Moisil, Monete Buletinul Societ. Num. Rom.

1914 p. 55.

www.dacoromanica.ro

123

brogean este tezaurul Satu-Nou (jud..Tulcea), in 1912. El se din 25 piese bronz.

JustinianCu mult posterior este descoperit la

(jud. Constanta), format din un mare piesede bronz bizantin Leon un lt tezaur-

la Isaccea in 1913, continea monete bizantinenoi, Comneni veacul

celalalt circulatia monetelor bizantine innostru evul mediu.

Dintre de monete medievale sunt maibine cunoscute: unul de monete de argint Mircea cob

descoperit 1907 pe dealul-Niculitel, celalalt de monete-

dela tarii Alexandru Sracimir, acestaMngä Silistra

Primul continea o cantitate foarte mare de moneteargint (Ha Mircea, parte legende parte eu legendeslave. Printre s'an alte monetece nu s'au putut precum i monete delaPetru Moldovei Ludovic Mare Ungariei.Acest tezaur, descoperit apropiere de drumul principalducea din Basarabia in Dobrogea, dela Oblucita(Isaceea), pus, luiMircea asupra acestui tinut este o dovadä importantäcirculatia monetelor muntene

priveste tezaurul de monete bulgäresti, anteriorlui Mircea, trebuie pus

') Ibidem.Moisil, Ibidem 1913 p. 21.Moisil, Ibidem 1914 p. 25.

in literare XL p. 1120 ; XLII p. 588 2 p.Cf. Colee(iilor 1911.

Moisil, Buletin 1916 p. 43.

www.dacoromanica.ro

124

asupra a regiuniicucerirea ei de Munteni.

a dat lamonete Ele n'au de$teptat de curiozitatea

nici a numismatilor, nu avemprecise asupra

Este demn de observat, toate tezanrelesus, se unor deseoperiri nu

avem nici o despre vreo astfel de comoarä,s'ar fi gäsit cu ocazia numeroaselor intreprinse dearheologii nostri, sau in diferitele regiuniale Dobrogei. Aceasta este o indicatiune foarteprivire la importanta descoperirilor la nece-sitatea de a se lua cele mai mäsuri, astfel dedescoperiri nu necunoscute specialistilor.

parte o privire asupra localitätilorcari dat la tezaure monetare, acesteaprovin parte din mai importante ale Dobrogei,parte din situate dealungul principalelor drumuri ce

in vechime tinutul nostru toate directiunile:special numeroase sunt tezaurele gäsite localitätile de

pe Dunärii, unde, se trecea drumul comercialmai care lega Dobrogea cu restulde presupus, cea mai mare parte tezaure nu sunt

deck depozite ascunse pentrupämânt, rämase acolo din anumite cauze. De

faptul cele mai multe ele gäsit a$ezate in vasede lut - obicei pentru pästrarea banilor -

el, erau depozite monetare ingropate intentionat. Prinurmare monetele tezaure reprezintä in mod fidelspeciile de monete, cari in tinutul nostru

au fost ingropate tezaurele.Constatärile ce facem permit sä ne mai bine

.seama, marea importantit au pentru tezaurele

www.dacoromanica.ro

125

de nevoia ce se simte, ca oameniisä conlucreze la descoperirea salvarea de

a acestorDar de tezaure, din Dobrogei s'au

monete singuratice sau unite lagrupuri mai mici ori mai mari. Se cele mai

multe piese acestea s'au ruineleantice medievale punctele cari au fost odinioaräcentre comerciale sau militare. Dar trebuie accentuez,

alte locuri mai izolate, retrase fundurile väilorgrindurile descoperit monumente

monetare din mai interesante. profuziune demonete este cea mai de

a acestui instrument comercial toate timpurile,a rolului economic important, pe care

gurile 1-a avut in tot cursul antichitätiiculturalä Europei.

3. Dobrogea.

I. Monetcle grece§ti.

Monetele descoperite in Dobrogea se pot grupa. inmari categorii: indigene, acelea cari au fost peteritoriul acestei provincii; sträine, cari au circulat inurma legäturilor comerciale restul lumii.

Monetele bätute pe teritorul Dobrogei sunt de: ale de pe malul märii, ale regilorcari au antichitate regiunea a

Dintre grecesti din patru avutateliere monetare : Istros (Caranasuf), Tomis (Constanta),

(Mangalia) Dionysopolis (Balcic). o

veche colonie a bätut monete propriiveacul al V-lea in. Cr. Ele de argint

www.dacoromanica.ro

126

capete de tineri, asezate invers, revers marcaorasului o ciugulind un delfin,pätrat adâncit (tipul fig. 1 2).

dupä Istros s'a desvoltat colonie venitädin Heraklea ea a batä monete prinveacul al d. Cr. acestea erau de argint, dar

capul lui Herakles,(mäciuca areul eu teaca) un (Fig. 5).

Tocmai pe la sfärsitul veacului al d. Cr. ainceput monete Tomis, dar de bronz

aveau tipuri diferite. (Fig. 9 Ceva maicade infiintarea monetäriei din Dionysopolis, care a fabricattot monete de bronz, ales eu tipulintemeietorul mitie al

Orasele acestea putut bate monete propriinumai multumitä situatiei autonome, care putut-o

eu mari jertfe, tot eursulAsezate teritorul Getilor invecinate din veacul

Scitii, cari se stabilise Dobrogea, ele aumijloacele protectia acestor

popoare. Prin le calitate de negustori,de obiecte prin aeordarea de onoruri

extraordinare etc., ele cele mai multe orioimpatia cari le apärau impotriva läcomiei

barbari. Dar oraselenevoie do protectia barbari, la rändulaveau tot interesul fie bune relatiuni en greci

culti numai mijlocirea puteanpotcntatii sä se lumea civilizatä,

le vinde gränele materiile brutebani obiecte fabricate; numai ei

le puteau mesterii cari aveau trebuintä. Acest interesreciproc a contribuit, ca orasele noastre poatä asiguratimp atät de indelungat autonomia comercialä;

www.dacoromanica.ro

127

nevoia imperioasa ce aveau unii de ceilalti a fost marelefactor, care a slabelor colonii grecesti

se desvolte unei barbare de

Se regii macedoneni Filip Alexandruau acordat oraselor noastre un sprijin mai eficace

decât ceeace le-a permis o prosperitatemai mare mai durabila. Monetele acestor regi au circulat

orase, interiorul provineiei, dovadamondial erau mult mai

Singur care a devenit rege al dupadesmembrarea imperiului lui Alexandru, a res-

libertatile oraselor noastre, acest fapt a provocat ocare au participat Scitii din interior.

Dar moartea lui (281) vechea autonomie a fost din nons'a putut aproape 200 de ani. Dupä acest

interval orasele recunosc, de voie de nevoie, protectoratul luiMithradate regele Pontului, sunt o cuImpotriva Romanilor. Ca semn al acestei ele batmonete de tipul staterilor lui Lysimac, darefigia lui Mithradate sau a vreunui fiu de al sau. Este cea

din Incercare ce au ele de a emitede aur (fig. 16). Natural, Romanii auMithradate, (72 d. Cr.), au pus orasele noastre,cari au astfel statul roman un protector maiputernic care le-a acordat libertati destul de largi

timp le-a garantat, mai bine decksiguranta comertului.

1. le ale

Monetele batute de coloniile de stapânireaau fost numite de numismati monete autonome. Cu

acestea autonomia a existat stabilirea

www.dacoromanica.ro

128

romane cea mai despre aceasta este,au continuat monete proprii nurnele sub

municipale, iar nu a statului roman. Numaitimpul imperiului monetele acestea au pe efigia su-

roman, dar tot numeleCaracteristica monetelor zise autonome, anterioare

romane, este au totdeauna sauunei revers

divinitate sau reprezintarea alte

Fig 1. Fig 2.Monete autonome de argint din Istros.

Istros cele donA capete inversate,ce se pe monetele de argint (fig. 2),

prezintati pe monetele de bronz mai ales : Apollon,buclat de lauri (fig. 3); Demeter

cap coroana de Dionysos, coroanA deHelios de raze (fig. 4). Interesante sunt pie-

cari zeului Istros, cubarbit mare, lung i coarne. Reversul monetelor istrioteautonome este aproape totdeauna acvila

un delfin.

Fig. 3. Fig. 4.Monete autonome bronz Istros.

monetele de argint au totdeauna pecapul lui Herakles, acoperit pielea leului din Nemea,pe revers armele eroului un (fig. 5). Cele de bronz

www.dacoromanica.ro

129

ele adeseori capul acestui zeu, dar al .Demetrei,eu de spice (fig. ; al lui Dionysos

de ; al lui Apollon de lauri (fig. 7);al Athenei coif (fig. 6); al lui Hermes (pe-

Fig. 5. Fig.Monete autonome de argint din Kallatis.

tasos), etc. Reversurile sunt cu zeiiAstfel Demetrei corespunde revers o coroana de spice sauDioscurii Ware; lui o de unlui Apollon un tripierd ; lui Hermes un caduceu (kerykeion), etc.

Fig. 7. Fig. 8.Monete autonome de bronz din Kallatis.

In pare a fi avut un cult deosebitca Zeus, sub unui eu

mare legat o Capul lui se o

bogatä serie monete autonome, cari au pe reverso acvila - pasarea a lui Zeus defrunze de (fig. 9). Alte monete capul Marelui Zeu au perevers picioarele dinainte (protomele) alor (fig. 12), oristele sau 8 raze (fig. 11). Capul lui Apollon apare el adeseori,

monetele acestea au pe revers un tripied. luiHermes este obisnuit, având pe revers caduceul. Capul

Demeter se pe mai multe : unele aupe revers Dioscurii pozitie de atac

stele de-asupra capetelor, altele numai bonetele Dioscu-

www.dacoromanica.ro

130

rilor instelate, altele in una sau faclii ori spice (fig.10). Dionysos apare uneori pe monetele tomitane autonome,dar mai ales pe reversul bor.

Fig. 9. Fig.Monete autonome de bronz din Tomis.

In Dionysopolis tipul obisnuit de monete este pentrucapul zeului Dionysos, pentru un atribut al

lui. Este de remarcat acestuieste foarte

caracteristicit multor monete autonomedin toate orasele noastre o Acesteasunt niste fost aplicate ulterior,

epoce de financiara, a da monetelordin uz, un curs fortat. Ele de capete

Sunt monete, ales din mai vechi tomitane,care au trei, patru mai contramarci.

Fig. 11. Fig. 12.Monete autonome de bronz din Tomis.

Intre monetele autonome ale noastre trebuepe onoarea fundatorilor mitici

ai coloniilor. Ele sunt din timpuri mai noi, poateputul epocei romane, reprezintä pe fundator- - iar pe revers un alt zen sau un oarecare.(fig. 13-14-15).

serie de monete autonome, care de nu arenici o monetaria proprie a noastre,

www.dacoromanica.ro

131

piesele de timpul aliantei Mithradate, regelePontului. Cum am spus mai sus, acestea au tipul

Fig. 13.Intemeietorul mitic

de ai lui pe capul luithradate sau al unui fin al dar legenda

Fig. 14.fundatorul mitic al Kallatiei,

Fig.Eroul legendar Tomos.

AYEIMAXOY ([moneta] regelui Lysimac); pe revers pezeita Athena Nikephoros, seznd pe tron tinândmâna o Victorie (Nike) (fig. 16). Singura aacestor noastre este, pe tronul

zeitei se initialele munelor pentru KAApentru Kallatis, TO Tomis. Nu s'a una euinitialele orasului Cele mai numeroase monetede acest fel a municipalitatea din Tomis; se

16 nume magistrati diferiti. Kallatisnu avem dech vreo 12 din Istros o serie.

www.dacoromanica.ro

132

Aceasta doveste la inceputul veacului I Cr. situa(iainfloritoare o aveau Tomitanii, celelalte

orase mai vechi caz pare curiosfaptul, monete aur, orasele noastreau adoptat nu numai tipul lui Lysimac, dar

acestui rege, care veacuri a avutde ele o purtare de Se vede tipul acestade monete era foarte chiar aceltimp mai cäutat tipul de Mithradate

care n'a de nici Dobrogea, nicidunärene.

2. oravle

Numeroasele piese ce bätut toatetimpul imperiului roman, prezintä note caracteristice:

toate sunt de bronz toate au pe sauori vreunui membru al imperiale. Pe

revers se o divinitate, o un temphi,trofeu, etc. (fig. 17-20). De parte cele mai multenete imperiale poartä o marcä de valoare, indicatä prinA, B, A, E (1, 2, 3, 4, 5); valoritermediare A sau A

Fig. 17. Fig, 18.Monete imperiale din Kallatis Tomis (Sept. Sever; Filip Arabul).

thnpul divinitätile reprezintatecele obisnuite epoca maitot mai frecvente reprezintärile divini-

www.dacoromanica.ro

133

Asklepios, Hygieia, Tyche, Nemesis; a celor alegorice:Concordia, Aequitas, a orientale: Kybele, Sarapis, etc.

Fig. 19. Fig. 20.Monete imperiale din Istros Tomis (Gordian III).

Activitatea a oraselor noastre a continuatjumAtatea veacului al d. Cr. Desi ocazia

invaziuni a Gotilor, din timpul impäratului (238),ele au suferit foarte mult, au continuat

sub Gordian III sub Arabul. moarteaacestuia din urmä (2.49) pentru totdeanna mo-netäria oraselor noastre pontice.

II. Monetele regilor

Ar fi fost natural ca triburile de Geti ce

Dobrogea stga cari desigur au bätutnete, fi imitat monetAria oraselor pontice, dupä cum tribu-rile iberice imitat monetele coloniilor grecesti depe teritoriul (Massa lia Rhoda). Nu s'aasa: Getil n'au imitat monetele nici unui pontic,ci ale altor grecesti o importantä comercialä maimare, ca Thasos Larissa, ale regilor macedoneni FilipII, Alexandru Mare Filip

In schimb sciti, cari partea aveacul d. Cr., ne-au

multe de monete, cari se ca cacele ale oraselor vecinätate.

www.dacoromanica.ro

134

De existenta acestui regat numele regilor ne suntcunoscute cea mai parte numai din monete; autorii anticinu ne vorbesc despre asezarea Scitilor in Dobrogea,

descoperite unsingur rege, Canites.

Fig. 21. Fig. 22.de bronz dela regele Canites.

Savantului nostru numismat, d-lui M. C. Sutzu, revinea fi Mmurit, ajutorul izvoarelor literare

numismatice, existenta istoria acestui regat. Rezultatelela care a ajuns d-sa se pot rezum Inveacul d. Cr. a existat regiunea de sudDobrogei, dintre Constanta Bakic, o organizare aicärei purtau de regi. S'au putut descoperacum regi de acestia, ei par a-se fimodul urmätor: Canites, Charaspes, Tanusa, Acrosas

Fig; 23. Fig, 24.Monete de bronz dela Canites. .

Cu totii au bätut monete, cari au cunetele contimporane din Tomis, Kallatis Dionysopolis.Aceastä asemänare nu se datoreste unei servilea modblelor grecesti, ci faptuki cä regilor sciti erau

1) Sutzu, ain Analele Academiei Române XXXVIII.

www.dacoromanica.ro

135

Greci din orasele amintite deci s'au inspirat din tipurilemonetare de Dimpotrivá unele monete regale suntmult mai bine executate cele Faptultipurile de pe monetele regilor reprezintd divinittiti ado-rate orasele pontice, este un nou indiciu despre influentaculturii grecesti, care a prezidat la fabricarea bor. S'ar

ca influenta fi fost dela curtea regilor sciti, se fi introdus chiar cultul unor

grecesti. In caz existenta unei monetgrii careprezintä tipuri care o

care s'a mentinut timp generatiuni regale, este o

strAlucitä despre intensitatea influentei lacurtea acestor regi.

Fig. 25. Fig. 26.Monete de bronz dela Canites.

Tipurile principale ale monetelor regale de cari vorbim. Capul lui Zeus, cu legatcu o latd, exact ca pe monetele din Tomis, pe care

pe piesele lui Canites, Acrosas, Pe reverspiesele acestea au: la Canites o a luiZeus (fig. 21) - sau o (fig. 22). La Acrosas reversul

Fig. 28.

un corn de (fig. 31) - ceea ce arcapul pe Marele Zeu Odessos-

la un o

www.dacoromanica.ro

tip foarte obisnuit este al zeitelor Demeter Core.Capetele aläturate ale acestor divinitäti la Canites(fig. 23-4), la Tanusa (fig. 27) la (fig. 29). Rever-surile unele piese spice deun

Fig. 29 Fig. 30de bronz dela

reprezintare este a Dioscurilor, cari suntsati pe monetele Tomis. ale

frati se numai la (fig. 30)Charaspes (fig. 28). Pe revers sunt sau protome de cai, sauo

un mai de monete gäsim capetelealtor zei, ca Demetra, Apollon

reverspe regilor se uneori contrarnärci,

special pe ale lui Canites Tanusa. Nu cunoastemacum de Una capul

(fig. 21 22) pare a fiacest tip ce le pe monetele Kallatis. ne lasä

ar fi putut fi pe monetele regalemunicipalitatea oras, pentru a-le da curs acolo.

Alta reprezintrt capul lui Hermes, (fig. 27) se pedin Tomis. s'a aplicat probabil pentru

monetelor regale curs acest oras. In ao patru spite, ca roata ce se

gäseste pe o serie de din Istros. ea ar fimonetele regale au circulat

Ca märime monetele regilor sciti Dobrogea sunt de

www.dacoromanica.ro

trei categorii: cele mari au diametru 22-24 mm.sunt din acest de vedere la eu monetele mari auto-nome din orasele Altele nu au 17-18 mm.

Fig. 31. Fig. 32.Monete bronz dela Acroses

se potrivesc de monete mijlociiaceste orase. In altele sunt mai 13-14 mm.

au ele analogii monetele oraselor pontice.Este regretabil nu cunoastem monetelor

regale, ca le putem compara ale oraselor grecesti,foarte probabil etsi, din acest punet de vedere,analogii ele. caz cele patru piese ce se

Cabinetul Numismatic al Academiei de moduluna de mitrime mijlocie, sunt foarte apropiate

greutate eu cele de intrime corespunzittoare din Tomis.Din cele spuse regilor

sciti a fost artt reprezintitri, ca marimeca oraselor grecesti din vecinittate, in

special de cele Tomis, Dionysopolis. Aceastii in-fluen existenta u nor politice, economiceturale foarte regatul Dobrogea

grecesti coasta Negre. dreptcredem suveranii sciti, se numele de

«regi», o relativ tara ajun-la un grad de desvoltare ce reclama

buintarea monetei de schimb. Numeroasele tipurimonetare ce dela regi -acum 20, dar vor fi necunoscute? - stint o do-

aceastit nu vanitate aregilor, ci interesele superioare ale

www.dacoromanica.ro

138

4. Monete au Dobrogea.

1.

Fluviul a servit din timpurile preistoricecare schimbul

Marea trile din centrul Europei.nu este de mirare, ca bazinul acestui fluviuse fi toate categoriile de monumente, cari pe

au servit in cursul timpului, drept mijloace pentrunirea acestui

Astfel s'au pe teritoriul locuite dedin dreapta Dunarii, podoabe de bronz,cari reprezintrt primele metalice de schimb, caci estestiut, bronzul a fost eel metal ce a tinut demonetrt.

ce au se lucreze metalele pretioase,aurul argintul, anumite obiecte fabricate din aceste metales'au alaturea de bronz, ca mijloace de In

eategorie numitele «monete , cari

s'au destul de mari la noi.Dupa ce Grecii au creat primele monete propriu zise

prin veacul VII d. Cr.devenit mai freevente, monetele grecesti intrat

noastre. in adevär s'au in Daciadreapta exemplare din cele mai monete

grecesti, de argint electru, a deeste veacul al VI Cr. Intru Dobrogea s'au

acum mai multe piese din primele emisiuni demonete Acestea sunt > de electru, deorasul Cyzicus, de pe coasta de Marmara,

1) Cf. Kiss, Ringgelder, Pesta 1859; Sutzu, delap. istorie, archeologie filologie p. 1.

www.dacoromanica.ro

139

cari au pe unul din tipurile obisnuite acestui oras, iar perevers o patratä, despärtitä mai multe comparti-mente corpul monetei. Cele mai multe s'augäsit tezaurul dela Cuzgun, amintit mai sus; dar am väzut

2 bucäti descoperite judetul Tulcea. uneleau fost trecute

Un fapt curios observäm delaprivinta monetelor sträine ce au circulat Dobrogea :

de erau colonii ale Heracleei,toate acestea monetele acestor douä metropole gäsit

de loe, sau extrem de restrAns.zaurele cunoscute acum, izolate nu audat la astfel de monete de putinele piesegäsite Insula altele nu se cunosc de

Acest fenomen este totul neasteptat, desigurorasele noastre au avut metropolele eel putinprimele timpuri, comerciale mult mai frecvente

mai restul grecesti.asemenea pare neexplicabilit extrema raritate

monetelor Tyras (pe Nistru) Olbia (peNipru). Aceste orase erau tot colonii milesiene, ele

celor dobrogene, care fiavut nu numai relatiuni comerciale, dar nationale decult. Mai mult, tipurile monetare din orasele noastre sunt

mare parte asemänätoare acestor colonii nordice-astfel acviia pe delfin din se

toate acestea, de un numär de exemplare,monete din Tyras Olbia nu s'au prea gäsit Dobrogea.

In schimb monetele de pontice de la sud, caOdessos (Varna), Mesembria, Apollonia, Anchial, Byzant, suntfoarte comune tinutul nostru descoperit nu numairegiunea oraselor grecesti dobrogene, dar interiorul pro-

Faptul acesta ar legAturile coloniilorbrogene erau cu mai orasele dela sud,

www.dacoromanica.ro

140

cele nord. au devenit mai intimein epoca romanil, monetele unor orase sudice mainoi, intemeiate de romani, ca Marcia-nopolis, mari Dobrogea.

Dintre monetele grecesti din regiunile mai deprirtate,acelea cari se mare

Fig. 33. Fig. 34.5tateri de aur dela Filip II

dobrogean, monetele macedonene, specialale regilor i Alexandra eel Mare. S'auacesti regi monete de aur, i argint de bronz.In de marele tezaur de de aur descoperit laAnadolehioi, piese de acest fel s'au descoperit mod izolat

regiunile Dobrogei. te miri prin ceputut ele cari in antieitate vut

o importanti-i unde nu se de de urmeantice. Se vede situatia economicaa Dobrogei ajunsese la o atAt de mare,piesele de aur au fost introduseaveau o

35. Fig. 36.Monete de argint dela Alexandru eel Mare.

Monetele de argint acesti regi par a fi fost maiputin orasele Istros Kallatis posedau mone-

proprie de argint. Cu toate acestea se gäsesc

www.dacoromanica.ro

141

tetradrahme macedonene destul de numeroase toateDobrogei.

Aceste monete macedonene de argint s'aufoarte mult Peninsula Ealcanica, dincare au fost imitate de popoarele barbare acl,erau Tracii de imitatii au circulat prinDobrogea. In special s'an nite imitatii foarte ru-dimentare ale staterilor de argint ai lui Filip II. Ele repre-

pe degenerat al lui Zeus, iarpe revers un cal inform de doua treiglobule (fig. 37).

Fig. Fig. 38.Imitatii barbare monetele de argint ale lui Filip II Alexandru

Dintre monetele lui Alexandru s'au introdusmai mari in Dobrogea, piesele de aur de ar-

ale lui Lysimac. Acest rege al Traciei, care impusforta autorita tea asupra pontice, a dat o extensi-

une mare monetäriei sale. in Dobrogeaaur, tetradrahme de

numele lui. Uncle monetele de argint au fost chiarimpuse oraselor grecesti de le contramarcate

stampilele

Fig. 39. Fig. 40.de de argint dela Lysimac.

Piesele aur dela Lysimac se confunda usoremise de orasele pontice timpul lui Mithradate, regele Pon-.

www.dacoromanica.ro

142

care a trait 200 de ani Cum ammai sus, aceste din au nu numai darlui Lysimac. Singura deosebire este efigia de pe

pe Mithradate sau pe vreun fiu al pe reverssunt puse respectiv.

Fig. 41.de dela

preriodei alexandrine d. Cr.) orasulThasos, un vechi atelier monetar, sä

comerciale foarte strânse eu mo-netele lui introdus cantitäti mari Pie-sele orasul Thasos in acest timp erau niste tetra-drahme late ce reprezintau pe fatä zeului Dio-nysos coroana de iederä, pe revers pe Herakles

picioare rezemat Tetradrahmele acestea au cir-culat Dobrogea imitatiibätute de popoarele trace din Peninsula Balcanicä sau de Daci.

Fig. 42.din Thasos.

Tot acest timp au intrat in Dobrogea alte tetra-drahme, ale primei prima cucerire a

www.dacoromanica.ro

143

Macedoniei de care Romani (168 Cr.). Numäruleste mai decat al celor din Thasos.

Fig. 43.o tetradrahma din Thao.

Pe la inceputul veacului I Cr. se introducnostru micele monete de argint ale orasului(Durazzo), care un avant din cauza

pozitiunii sale port la Marea Adriatia,monetele toatä Ele reprezintA pe fatä o

vitel, iar revers uncompartimente instelate. Prin forma greutatea acestedrahme din Dyrrachium se apropie foarte mult de dinariiomani republicani, cari au tot acest timpsä Dobrogea.

Fig. 44.a primei

de aceste categorii de monete, epocaau continuat sä se intrebuinteze in Dobrogea, penetele bronz de oraele indigene, piesele celorlalteorase pontice dela sud, a unor orase asiatice, inspecial Nicea din Capadocia, ale Ptolemeilor din Egipt.

www.dacoromanica.ro

144

relativ mare, al de acest fel pedobrogean, dovedeste cit primele veacuri

Cristos, legAturile comertului Mama NeagrA acesteorase erau foarte frecvente.

Acestea sunt monetele strAine cari au circulatcucerirea in mai mai in tinutul nostru.

cum din enumerarea de mai sus. ele sunt deprovenientA, din hile cari predominat in acesttimp comertul De sigur aceste monete aucirculat primul in orase, aliiturea de monteleautonome. Dar o asupra unde s'aune afirmgm, s'au ininteriorul Dobrogei, unde de sigur au fost aduse de

geti sciti, in schimbul produselor pe cari le vindeaunegustorilor greci orase.

ce prima a I d. Cr. Ro-au ocupat litoralul monetele republicane

apoi cele imperiale, au inceput eu

Dobrogea. Este de remareat,

Fig. 45.Dinari romani republicani.

monetele de bronz romane, republicane delafoarte rari nu s'au grtsit apropierea

romane mai vechi (d. e. Silistra). acestormonete abit sub Antonini, in sub Traian i

urmasii Din acest gisim monete romane dede bronz, mai mijlocii.

www.dacoromanica.ro

145

veacul al monetele devin numeroase,restrangand tot mult circulatia celor grecesti. Astfel

Fig. 47.bronz mijlociu Traian.

anul 250 d. Cr., cand orasele pontice demai un de monete grecesti nu mai

circula Dobrogea, ci singurele monete ce seacum sunt romane.

fapt caracteristic pentru modul de infiltrareromane Dobrogea este, ne

mai de veacul almonetelor romane sporeste. fapt trebuie pusde o parte desele expeditiuni räzboinice, deromani aceste impotriva popoarelor germane cariacest timp se provinciile de nord ale imperiului ;

Fig. 49.Bronz mare dela Traian.

en lucrärile de a Hmesuluicea mai mare cantitate de monete imperiale ce

acum, provine toemai deladin a doua veacului la veaculuial s'au numär mai mare

www.dacoromanica.ro

146

sunt vechilor romane de pe maluldin interiorul Dobrogei.

Fig. 50.Bronz mare Traian.

fenomen monetele bizantine,imperiului roman (395 Cr.) au

put Dobrogea. dintre mai multeprovin dela cari au restaurat dobrogean,cum a fost de Justinian, sau de cari au luptatmai aceste regiuni, ca macedoneniComnenii.

de a enumararea monetelor ce circulatantichitate teritorul dobrogean, ne oprim putin asupra

pieselor antice ce s'au acestantichitate se obiceiul de

a se monetele uneori statul sau municipali-cari dreptul emiteau monete false. Se

acest se

mari crize economice se la monetaria deargint. Pentru a economis argintul se sAmburele moneteide bronz apoi se punea baie de argint, pieseleprindeau pe deasupra o de argint aveaumonetelor din acest metal. Acest sistem s'a intrebuintat maiales timpul de decadenta a imperiului roman, de aceeaexemplarele mai numeroase ce ni s'au Do-

www.dacoromanica.ro

147

brogea de prin veacul al d. Chr. In ruinele cas-trului roman Arrubium, de s'a gäsit un tezaur

câteva sute de piese prin acest procedeutimpul lui Mare.

Fig. 51. Monete din tezaurul dela Macin : Liciniu, Crispus, Constantin Mare.

Dar 'nainte de sistemul a fost intre-buintat orasele grecesti din Dobrogea, special

In multe ales la imprejurimiles'au monete istriote cari aveau numai la

Fig. 52. Monete din tezaurul dela (diferite reversuri).

www.dacoromanica.ro

un strat subtire argint, iar bronzsau de toate aparentele ele sunt antice,ceeace dovedeste perioada de aatunci s'a potmoHt comertul nu se mai puteaface pe mare foarte eu greu, municipalitatea orasuluia recurs la acest

In de oricum uninteres pentru istoria se adeseori,Dobrogea, fabricate indigenisau in scop de a pe colectionatori.

de acest fel de bogat anti-trebue mirare, de specula

monete false terenul potrivit toemai acolo, undeantice sunt mai cäutate, de se tipurilecari sunt mai mult cerute de amatori.

oarece in Dobrogea s'au numeroase piese deaur grecesti dela Filip Alexandru Mare Lysimac

de oarece la un moment dat pretul s'a ridicat dinnumeroaselor partea amatorilor, acestea au

fost mai mult falsificate. fost turnate tot aur,de uneori au fost de bine imitate,.

multi s'auIn numiír mare monetele aur

romani, special ale lui Traian.amatorii, ales descoperirea

se atribue luimonete acest anumiti argintari dobrogeni,reguM Bulgari sau au o scari

monete, ani,de din orasele Tulcea Constanta,

satisfactie, la ceasornice sau la cravate, aurei <bine conservati Traian, cari, se zicea,venian dinteun Politia a descopetit acestmisterios tezaur atelierul argintar bulgar din

www.dacoromanica.ro

149

cu toate stampilele instrumentelepentru fabricarea monetelor.

Un alt soi de monete false, cari au produsmari emotii amatorilor chiar numismati indigeni

simt tipul 7 purcei . Elesunt de argint un personagiupe tron, lui un alt personagiu stare deprosternare un prizonier legat frânghie injurul corpului. Pe revers o scroafa, de 7 purcei.

Fig. 53. Fig. 54.FaWicate tipul..5,scroafa 7 prircei..

Piesele sunt o fabricatie foartelegende totul formatecaractere romane. Foarte amatori le-au

ca piese bune, de saule-au phitit preturi Se zvonise chiar

despre descoperirea unui tezaur de monete acestea la Prislav,apropiere de Tulcea. In nu stint alteeva

niste falsificate grosolane moderne, provenienta din Albaniaau fost nu numai Dobrogea, in

restul Peninsula chiar

eu

2. In evul

târziu evul mediu singurele monete cari aucirculat Dobrogea au fost cele bizantine. Monetele concavede aur, bronz din veacui suntfoarte Cele de numele de «constan-

de se crede personaglile reprezintate sunt

www.dacoromanica.ro

150

'Constantin Elena. In aceste pecare a Mtut moneta, pe sotia sau

fiul mai mare. se pe monete chiar trei membriai imperiale.

Fig. 56.Monete bizantine de

Cand la veacului al au puspe comertul imperiului bizantin, o jumaate

de veac Genovezii Negre, arfi monetele intre tot mai mari

Dobrogea, mai ales acesti din aveau numeroasecomptuarii la gurile i pe coasta märiiCu toate acestea acum nu s'au unfoarte de monete aceste orase, precum dinRaguza. Se vede relatiile populatiunea Dobrogei

foarte ceeace se de prin stareacare se provincia

57. bronz dela Justinian.

rari foarte putin sunt monetele

p. 47 urni.Das Bulgurien p. 49.

www.dacoromanica.ro

151

medievale exemplare de acestea, din unufnu este mai vechi decât veacul al se gäsesc maipe Silistra, unde s'au dat lupte Bulgari i

este o de neInsemnatele cek-a avut Dobrogea statul de cucerirea

de lipsa de temei a teoriei referitoare la ostApânire asupra acestei provincii.

In schimb monete medievale românesti s'au gäsitrelativ foarte mare in diterite

ale Dobrogei, Pe importantul tezaur descoperitNiculitel judetul Tulcea, compus din piese dela Mirceaeel Musat, s'au mai monete muntene

mai multe localit4i judetul Constanta, ocaziacampaniei din 1913 chiar . satuluipe malui Marea majoritate a acestor monete sunt dela

parte cu legende latine, parte legendeslave; putine sunt dela Petru Musat, Domnul

www.dacoromanica.ro

152

contimporan eu primii ani ai lui Mircea. Niciuna nu este lui Mircea lui.

Toate acestea dovedesc timpul lui Mircea influentaasupra Dobrogei fost mare;

comereiale intinse existau acestemonetele muntene cantitati insemnate. Prin urmare

lui asupra Dobrogei a fost o acuprins toate de activitate a popolatiunii, defoarte rare, monumentele monetareprecizeaza intregesc informatiunile insuficiente i confuzepe cari izvoarele istorice ni-le dau privire acest fapt.

Cueerirea stabilita definitiv asupra acestui tinutla 1417, a pus capat influentei Mo-netele au pe cele ale Domnilorno$tri. De acum timp de patru veacuriele sunt singurele care Dobrogea rareoriprintre asprii sultanilor se monete cari

curs imperiul tureesc. De timp imperiula fost floare, Dobrogea a avut o situatie econo-

destul prospera, i expliea multimea rnonetelorturcesti de aur regiuni, a talerilor

Mai influenta a Austriei a

Rusiei, devenind tot mai laacestor au circulat tot mai de ele

monetele franceze s'au introdus cantitatice ce mai

la 1878 ostasii Domnitorului Carol I au ocupatprovincie a lui ei au intrqdus acolo

din nou moneta Cu toate acestea din lipsa uneide intinsului comert

ce se face vecine, piesele stMine de se

foarte in Dobrogea, poate mai mult ca inrestul

Putem ce exploatarea minelor

www.dacoromanica.ro

153

aur din va lua o desvoltare mai mare mo-netelor de aur va vor acestea

cantitati considerabile tinutul nostru.

Scurta ce am acest studiu asupra mo-netelor ce s'au ori circulat Dobrogea, din celemai vechi timpuri astitzi, a putut convinge pe oricinenu numai acestui tinut monumentetare, dar despre marea ce au ele pentru istorialui culturald. De aceea, simtdator fac apel la toti Dobrogenii civilizati, ca o parte

colectioneze eu acestetrecutului, de parte toate puterile

bor. Avem astazi pe unamatori priceputi, institutiuni, cari se

special cu adunarea studierea monumentelor numisma-tice. Acestea sunt Cabinetul Numismatic al Academiei

Societatea Primacolectiunile sale exemplare din toate

de monete ce ori au circulat vechimepe teritoriul le studieze vedereacunoasterei se poate mai temeinice noastremonetare. De face mari pentruacestor monumente. A doua de incurajeze

activitate domeniul numismatice publiceBuletinul ei pe studii numismatice, informa-

privitoare la descoperirile monetetot cuprinsul tarii.

In situatie fi nu o de patriotism,dar o adevarata fatit ve--

chile monumente numismatice ale Dobrogei s'ar mai

CONST. MOISIL

www.dacoromanica.ro

Marea Neagrä, Dobrotici. (Analele AcademieiRomâne Savantul nostril istoric, care in mai multe a avutocazie fapte imprejurrui persoana lui Dobrotici,

ce dat provinciei din dreapta (Cf. IstoriaChiliei Albe; Geshichte des Osmainschen I; Note le unuiistoric privire la evenimentele din Balcani, Analele XXXV),studiazil aceastä lucrare mai ales dintre Dobrotici Venetieni.

Mai demult d. lorga stabilise Dobrotici nu este unmime general balcanic , ce se des la Români,

Dobroteasa, etc.) care fiul lui . In limba noastriexistä o serie de nume aseminkoare: Bosotii,

etc. De parte el nu era inrudit arilor bulgari,unii scriitori bizantini zic domn supusii nu erau numai

Bulgari, ci ne spun documentele contimporane: "Greci, Bulgari

Era aventurier, un condottier oriental, care ajutorul ce-1Paleologi din Constantinopol, a principese bizan-

tine titlul de despot. Teritoriul ce ocupa era imprejurimile Cavarnei, unvechi teritoriu bizantin, care din punct de vedere religios de mitropolia

a Varnei.Peste acest teritoriu la 1346 un oarecare acesta

mime curat - care in timpul luptelor dintre familia PaleologilorCantacuzinilor pentru tronul imperiului bizantin, Paleologilor letrimete ajutor o mie de caläreti sub conducerea Teodor fratele

Dobrotici. Cei doi frati cuceresc mai multe pe malul dreptAna 11 face pe Dobrotici generalisim al armatelor

bizantine in marelui ei sfctnic Apokaukos. Dararmata pretendentului Cantacuzino, lui Dobrotici sunt

in mare parte prinsi. Fratele se acasi,brotici mai un curtea bizantinit.

Dupi ce Cantacuzino se Palcologii, socrul tânäruluiloan vedem Dobrotici o mare de , zice

Cantacuzino, orasele bizantine Marea mare ostire oeste trimisil atunci contra lui, dar Dobrotici Midia,

pe celelalte: Mesembria, Anhial, Provata,Dar la 1362 tarul Bulgariei, Alexandru, le le cuprinde pe toate

probabil Bizantinii, pentru a desfiinta stat ce secoastele a celorlalti. Dobrotici Intinsese insus la gurile Dunärii, ocupase

www.dacoromanica.ro

155

Incepnd la 1366 un mare intre Dobroticipartea Venetienilor, eu Genovezii era când Chilia, pecare au reusit o recâstige. Pentru sprijinul ce-1netienilor ajute pe Mihail Paleologu - prinurmare miiritasefata un principe imperial - la Trapezunt. Scopul luiDobrotici era ca prin Genovezi a-i fidin Trapezunt se paten supravegha eu Caffa, eel mai punct-al Genovezilor in Marea

Cu ocazia dintre Venetieni Genovezi, se la1383, Genovezii opresc de a merge ad parksbrolice aceasta aduce mari comertului Dupa dogele Ge-novei permite venetiene meargii parksDobrodice , la linistea putut fi restabilitil in aceste parti.

Probabil Dobrotici nu mai traii, tratatul de paceGenovezii Din tratat Ivancumostenise tatil i titlul de despot, acest titlu se

despotal deadreptul Mircea, care era in 1390Dobrodicii , la

deasupra Varnei, se Pamân-turile» le iar despot, care era legat de ele, dar

hotarirea veniit dela acea bizantina, carepe Doamna .

PÂRVAN, Academiei Române XXXIV.XXXVI XXXVII). O dare de seama asupra säpaturilor pe care

director al Muzeului de antichitilti le-a Intreprins anii1911-1914 in localitatea Pantelimonul de sus (jud. Constanta),se ruinele romane eu o mare

dcscoperirile ficute in imprejurimile acestei cetati (zidurile,epigrafice sculpturale, obiectele de podoabil, mo-

de numeroase fotografii,are prilejul o informatiuni importante interesante, privitoarenu numai la trecutul cetiltii, dar la intreaga viata din Dobrogea.

Intemeicrea este desigur 140giisim o de Romani el consistenles ricoProbabil sub Traian, caz sub Hadrian, in Ulmetummani ridicau monumente. Era deatunci un rims, care mai

unit eu viri ea Capidava.Capidavei - era : Romanii caagricultori sau izolate, sau caracter quasi-municipal.

de ei satele ale populathmii de : Daciinceput in majoritate, dar eu timpul numiirul

tilor romani crescut de un aspectcele popoare inceput repede sa se : Dacii

Bessii organizatia romanii, colegii formate din cetitteni RomaniBessi din al Cr.

Numeroasele monumente Ulmetum in cea

www.dacoromanica.ro

156

'mare parte cultura Cele din veacul al II-lea dovedesc ocele posterioare sunt In negligent, vremurile

nesigure.Divinitiitile ce se pe monumente stint mai ales Jupiter Ju-

nona, pe cele oficiale; Mithra Sator pe cele particulare.Monetele att vietii romane din veacul al II-lea

V-lea, i comerciale orasele pontice, mai alesIstros Tomis.

Din veacul al IV-lea-V-lea a fost o de invaziuni barbareSlavi, Avari), cari au distrus cetatea de mai multe ori, dar putut

desfiinta viataSub Justinian cetatea a fost toate constructiile

actuale sunt bizantine. Restaurarea s'a fäcut soldatii romani, cumgrafitti turn.

DesI reconstruitti pentru militare, agricoli n'a a sedespre aceasta sunt numeroasele unelte agricole ce s'au des-

coperit aliiturea de armela 600 d. Cr., locuitorii au putut duce dar atunci

marea ntiviilire a Avarilor a acest tinut.

PRODAN, Despre descoperirea ingarische botaniken Blätter 1912). Harnicul profesor dela gimnaziul dinZombor (Ungaria), care studiazii mai de mult timp flora piimntuluia avut norocul descopere ocazia unei excursiuni fiiente in Dobrogea, unadintre plantele cele mai rari ce se Europa: Goebelia alopecuroides(L) Bge., care la 1911 nu era in Imprejurimile Con-stan tinopolul ui.

dobrogeanti Tiganca, unde-si fixase resedinta,nistul nostru a gisit apropiati o specie de Sternbergia col-

in Imprejurimile Cocos, la locul Crucea , exemplaredin din orientalis din Pyrus elaeagrifoliaPALL Scolopendrium officinarum grupuri de Fagus sil-

Cerna a dat peste naputifera; iar drum spretaloi peste alte specii foarte interesante de centauree. Ajuns la Tulcea gisit

imprejurimile precum tomentosus,Dianthus pseudoarmeria, D. leptopetalus, etc. A plecat apoi la Babadagfilcând apropierea pidurii dela marginea orasului, a dat de o

marginea cireia a descoperit mai multe tufe de Goebelia. Punctul acesta,unde se una dintre cele mai rari plante din Europa, are pentru flora

o importantii foarte mare autorul acest monument naturalar trebul restul pidurii printr'un pentruca rara nufie distrusi sau de

D-1 Prodan face apoi istoricul Goebeliei, tratatele in care estementionatä, Tournefort (1719) in a saguminosae Europaeae (1885).

din care a o gtiseasci in Europa a fost I. C. Bux-care a reprodus-o In opera sa Plantarum minus cognitarum (Centuria

www.dacoromanica.ro

157

III, 25), o determine exact. la 1896 a fost debotanicul turc G. V. Aznavour apropiere de satul Cuciuc-Scumruchioi,Constantinopol, margines unei

Speciile asiatice ale goebeliei att cele din Asia Centralit peri lungicele din Asia peri rari lipiti de tulpinii; cele de

Constantinopol dela Babadag au peri foarte putini. CEicu

M. C. Contribaliunea la atransdundrene (Ana lele XXXVIII) Studiind o de

monete antice descoperite in Dobrogea, in regiunea dintre Constantasavantul nostru numismat, a sit constate o mare asemAnare intre elemonetele oraselor Tomis Kallatis (Mangalia) Dionysopolis(Balcic). Deoarece unele dintre monete sunt dela regele Camtes, care este men-

intr'o inscriptie, drept al Scitilor dobrogeni, dat mareaa tipurilor lui monetare, ale monetelor cari numele regilor

Tanusa, Charaspes, Acrosas autorul trage concluzia toti acestifac parte dinastie care a peste Scitii din Dobrogea.

(Skymnus, Strabo) amintese de asezarea acestui poporDobrogea chiar granitele teritoriului ocupat de ei -

la Dionysopolis -; monetele la deseoperA immele a cinciei, timpul au domnit III d. Cr.) ne permit

constatiim intensiva a culturii asupra Insotitil detabele, cari contin reproducerile tuturor monetelor acestor regi, cunoscutelucrarea d-lui Sutzu constitue o despre valoarea nepretuitii

au monumentele monetare pentru istoria c. M.

N. pe la al(Analele Academiei XXXVI).

Tendintele austriace de a pune cursul Dunitrei, ca unde expanziunea in Orient, avut pe altele. ca urmare

unor a cursului acestui fluviu de hiirti mai mult maiputin

Docan adunii in acest toate aceste le studiazit,prin despre la

din 1787-1791. le seria II Tom. XXXIV,sect. istorice.

Nikolaus Ernst Kleemanns, Reisea Belgrad. . . (1773), apoi unor ofiteri

boiul 1768-1774 cari un numiir de Moldovei. BasarabieiDobrogei, memoriul Docan aduce prin acestor jurnale de

informatiuni asupra malului alle lui Lauterer coprind Rusciuk la Marea-

totusi Dobrogea lucruri noi precise; memoriulinsoteste aceste contine o descriere Sulinei. Informatiuni mai

pretioase aduce unui austriac Mihanoviei, cari 1783prinde pe Viena la viirsarea Mare.Pe o schitit de plan o a

www.dacoromanica.ro

158

cursului Siretului Prutului se cerceteazil bralul Sulinei a o de-semneaza de asemenea, apoi pe Sf. Gheorghe laPortita Dunaviltul) de pe acest din urmii brat coborându-la

Raze din care mare direct ladescriere se publicatä in Din descrierea

Silistra spre se unele asupra localitätilordobrogene; Depren, (sat disprirut locul lui sesat Rasovat (Rasova), (Cernavoda de azi), Hasambeg (satdispärut, aproape numite Destarkoj (sat dispiirut, pe

de azi), Diseada (sat dispärut, in ostrovulsat fata Galatului) Isaccea, (sat disparut seapropierea Parcheuslui), aici spune el se desface

spre dreapta (nota 5 i semai care nu e Gbeorghe,Innainte merge Sulinei.

Cap. Arms dessatele: low, pe

de pe panes a acestui pentru vechimeaprin aceste una din cari dintre bratul

Gheorghe Sulina 1783. atunci e memoriul-Pe bratul Dunavätul se satul locuit de Cazaci

ce din cauza fi format din patru sate.analiza lui Redange eu care se spune el

fi care a pe Lipovani, in 1783, se mute gurilein austriacrt. Cei doi cari apoi prin Cer-din familiilor

mii de familii fi gata se mute in Austria.Dobrogea mai au interes härtile lui dintre cari

aceia a Dunärei, de Mansfeld in 1789 in editura librarului Kurtzbekdin Viena cuprinde in editia regiunile

In a doua a se extrase dupit uncle din cele maiimportante in acestor exploratiuni. A. P. A.

www.dacoromanica.ro

INDREPTARI ADAUSURI

Pag. 38 n. 3 : cunoscut din se citeascrt:«E

Fag. 38 n. 5 : Benndort, se : Benndorf.Pag. 42 22 : Lejean, se citeascA: Le Jean.

43 aliniatul ultim se : De altminteri el, care astrabatut deamänuntul Dobrogea pentru geo-logice care o de arnänuntit, ne dä macaro singurä numire de sat pentru aceastä regiune.44 : Lejean, se citeascä : Le Jean.

Peg. 44 n. In de: Denkschriften der Königl. Kais. Akademie,sä se Denkschriften de

Numek Brecek, se Indrepteze In note Iireöek (p. 38, 46).Din motive tipografice, cuvintele special

besti, nu putut ortografia originala.Pag. 55 24 de K. von Peters, se K. F. Peters.

7 Nistru, se Nipru.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

consideratinni asupra Do-brogei

(balada dobrogeana)

A. P. Arbore,

Petri(opol,

Tufreanu,

st. ifoisil,Bibliografie

Pagina

14

Din etnografia Dobrogei : Bulgarilor 17

Importanta a DobrogeiCilteva consideratiuni generale asupra Dobro-

gei

Deposedarile

calatorii Dobrogea . 90

dobrogean 104

Numismatica Dobrogei 112

154

www.dacoromanica.ro

TA

000.000

de

Dobrogei. -- Vol. I.www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro