pag. 20

NR. 1310FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

4 - 10 septembrie 201920 pagini 1,5 lei

Vecinii afectaţi şi scandalizaţi de blocul lui Brănescu rup tăcerea Scandalul cu controversatul proiect imobiliar ar putea fi tranșat de Inspectoratul de Stat în Construcții O adresă a Primăriei Pitești încinge din nou spiri-tele: „Ne derutează, ca să ne bage în ceață” Între timp, planșa cu PUG-ul zonei a dispărut de pe site-ul Primăriei Pitești

pag. 5

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 19

Evenimentul politic al săptămâ-nii trecute n-a fost vizita premi-

erului Dăncilă în județ, că madam Viorica nu mai emoționează demult nici măcar o varză murată, ci pu-ciul eșuat al deputatei Simona Bu-cura Oprescu împotriva senatorului Șerban Valeca. Un puci care n-a fost cu fi nalizare, că nimic nu mai e cu fi nalizare în PSD Argeș de ceva vre-me. Acum nu că Valeca n-ar merita să fi e dat cu roțile în sus. “Miseru-pismul” e o trăsătură defi nitorie a lui și ar trebui evidențiată ca profe-sie la fi șa lui din Wikipedia. Omule soluția expirată a PSD pentru ori-ce portofoliu guvernamental. Dacă s-ar înfi ința un minister al lapoviței și ninsorii, cu siguranță că Șerban Valeca ar fi singura nominalizare din partea PSD Argeș, fără niciun benefi ciu pentru județul Argeș. Și asta deoarece, în calitate de șef al fi -lialei, el s-ar autopropune, tot el s-ar autoaproba, iar ulucile cu pretenții din BEX al PSD Argeș ar afl a din presă că șeful lor e din nou ministru. Acum și despre personajul trist care a încercat să-l dea jos pe sinecurist. Spre deosebire de Șerban Valeca, cel care măcar are o meserie la bază, cea de fi zician la Institutul de Cercetări Nucleare, deputata Simona Oprescu n-are nicio meserie care să-i fi bășicat buricele degetelor. Poate doar buri-

cele limbii, având în vedere că e pro-pagandistă de mică. Deși tânără în buletin, n-are nici 40 de ani, Simona e îmbătrânită rău ca și profi l politic, undeva spre 65 +. Aparține unei spe-cii politice pe cale de dispariție, de sorginte nord coreeană. Retorica ei motivațional-tremurândă amintește de stilul lui Kim Ir Sen, bine altoit cu strigături înțepate din laringe pe Învățăturile lui Mao Zedong. Dacă Șerban Valeca ar avea unde să se în-cadreze în cazul că ar rămâne șomer din politică, Simona n-ar avea unde să se întoarcă. La lipit afi șe e mai greu după ce ai fost parlamentar opt ani, iar în business e misiune impo-sibilă. Că de, e de transpirat serios și afacerile pe baza carnetului de partid sunt tot mai riscante în ziua de azi. Revenind la puciul eșuat, Simona a greșit tactic propunând alegeri în fi lială taman în ziua în care Viorica Dăncilă venise în Argeș în campanie electorală. Degeaba a sunat deputata Bucura Oprescu peste 20 de primari în dimineața venirii lui Dăncilă, ce-rându-le sprijin pentru propunerea sa de alegeri urgente în fi lială, care ar fi însemnat automat și răsturnarea de la putere a lui Valeca, fi indcă nimeni n-a mai fost alături de ea în momen-tul când a luat cuvântul. Doar pri-marul de la Aninoasa a bâlbâit câteva onomatopee aprobatoare, însă nu s-a

înțeles clar dacă au fost pentru ea, ca președinte la PSD Argeș, sau mai de-grabă pentru Rădulescu - Mitralieră în aceeași funcție. Exact ca șarpele care iese la drumul mare când îl doa-re capul, Simonica a sărit la gâtul lui Valeca pe caniculă. S-a supraevaluat și a crezut că relația ei privilegiată cu Viorica Dăncilă, pe linia organizației de femei, îi va garanta succesul. Nu numai că n-a fost așa, dar a și iritat-o pe doamna premier, care venise cu altă treabă prin Argeș, nu pentru tre-bile Simonei. Mai mult, Simona i-a speriat/contrariat pe toți primarii și ceilalți PSD-isti din Biroul Județean care au realizat astfel că doamna de-putat are propria agendă, care ține exclusiv de preluarea puterii pentru a-și asigura un loc de parlamentar la anul. Atunci când PSD va avea man-date de deputat pe cartelă, undeva între două și trei, oricum mai puțin de jumătate decât are acum. Cert e că puciul eșuat al Simonei l-a întă-rit pe Șerban Valeca, nu l-a slăbit. Și în ochii organizației, dar și în ochii Vioricăi Dăncilă. Fiindcă toți au ob-servat că angoasele doamnei deputat nu sunt doar politice, ci și clinice. Și se acutizează pe zi ce trece. Bine că se deschide spitalul de la Mioveni.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Puciul eşuat al deputatei Simona Oprescu

Arhiepiscopul confi rmă! Mama disperată l-a informat că Gherasim i-a sedus fi ul

EXCLUSIV

ÎPS CALINIC (FOTO STÂNGA) A LUAT O PRIMĂ MĂSURĂ ȘI I-A INTERZIS CĂLUGĂRULUI SĂ MAI OFICIEZE SLUJBE LA BASCOVELE pag. 10

Cristian Gentea dinamitează Primăria Piteşti„Au fost colegi din PSD care au intervenit la mine pentru anumite proiecte imobiliare, dar i-am refuzat”

pag. 6

Peste 500 de invitaţi, dintre care 50 străini, la recepţia noului spital de la Mioveni

Jurnalul de Argeş a sărbătorit un sfert de veac pe Vf. Moldoveanu

pag. 3

pag. 4

Adresa de la DNA care dovedeşte dosarul penal deschis pe numele preotului Brânzea

Motociclişti din toată ţara vin săptămâna viitoare la Topoloveni pag. 4

pag. 10

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Calinic l-a castrat verbal pe controversatul călugăr Gherasim de la Bascovele.

Din Din

Culise...Culise...

Între două operații de reconstrucție facială și politică, notărița Ana Stan vrea scaunul lui Cornel Ionică fără să zică nimic critic

de acesta și administrația PSD.

Nu-i așa că-i mare șustăLa Pitești primar cu fustă?

Gabi Zoană, o vicleană copiliță de casă, având orgasm că rivala ei de-o viață, deputata Simona Bucura Oprescu, a eșuat în tentativa de

a prelua conducerea PSD Argeș.

Șefu’, n-a învățat nimic Simona Bucura cât a stat pe lângă dvs.! Păi, cum să dea ea puci în PSD Argeș fără sprijinul

Mariei Dinu?

Cristian Gentea, consilier local PSD, mulțumește pentru opera omnia responsabililor peisagiști: „Ar trebui schimbată echipa de la urbanism din Pri-măria Pitești”. Subprefectul Adrian Bughiu

recunoaște că se pricepe la o funcție bine plătită și deloc stresantă: „Sunt la dispoziţia guvernului. Dacă executivul consideră că e nevoie de expertiza mea în jobul ăsta, voi fi onorat și îmi voi continua activitatea”. Marin Dumitru, liderul Sindica-

tului Unirea, crede că terenul de sub instalații e foarte bun pentru agricultu-ră: „Încă există cumpărători pentru Petro-chimie”. Deputatul Ionuţ Moșteanu, bucu-

ros că guvernul a intrat în încurcătură: „Dăncilă trebuie să își dea demisia”.

Ion Dumitru, duce de Albota, îi felicită pe colegii din PSD Argeș pen-tru comportamentul strălucit în fața președintelui PSD, Viorica Dăncilă: „Mitică, te iubesc, dar cum poți fi așa de prost...”. Theodor Paleologu, candidat PMP

la prezidențiale, știe de ce a dat Băsescu startul la plecarea din țară: „Ar trebui să emigrăm dacă în turul II intră Dăncilă cu Diaconu”. Ramona Bruynseels, candidată la

prezidențiale, îi informează pe america-nii care nu au afl at o veste trăsnet: „Ru-sia este în NATO”. Daniel Zamfir, încă senator ALDE,

salută modul strălucit în care PSD nu va intra în turul II: „Cu șarpele în casă eu nu stau. Ponta, Tudose și Constantin sunt instrumentele statului paralel”.

După tentativa de puci eșuată, de la Pitești, când nu a reușit să convingă pe nimeni că este nevoie de ale-geri la Organizația Argeș și, în consecință, de înlocuirea lui Șerban Valeca de la con-ducere, cel puțin deocamda-tă, deputata Simona Bucura Oprescu a încercat încă oda-

tă, în weekend, marea cu degetul. La Mamaia. Adică acolo unde Dăncilă s-a în-tâlnit cu președinții din teri-toriu, dar și cu șefi i de consi-lii județene. Voia neapărat să dea ochii cu Viorica Dăncilă și să-i reintre în grații, după circul ieftin făcut la lansarea acesteia la Pitești. Postați la

intrare cu listele de invitați în mână, SPP-iștii i-au spus, însă, pas Simonei. Nu e pe listă, nu intră. Și n-a intrat, oricât a încercat aceasta să iasă la înaintare cu funcția de ”deputat în Parlamentul României” sau cu șarmul personal.

Simona a încercat să intre la conferinţa greilor PSD de la Mamaia, însă n-a fost lăsată de SPP-işti să intre

Până la noi ordine, ți-am lipit gura cu leucoplast, Gherasime, ca să nu mai poți sluji Sfânta Liturghie...

Nu ne temem de Ionică! De PSD-iștii din PNL Argeș ne e mai frică...

Trei #rezistenți la atacurile acoperiților PSD din rândul liberalilor argeșeni: dr. Tiberiu Irimia, prorectorul Universității

Pitești, Emanuel Soare, și vicepreședintele Gelu Tofan.

ELECTRO-CUTARE

Dosarul Permiselor II a fost clasat

DNA a dispus clasarea Dosarului Per-miselor II, dosar deschis în 2014 in rem pentru dare de mită, luare de mită și abuz în serviciu. Dosarul fusese disjuns din celebrul Dosar al Permiselor deschis în 2008 și care s-a lăsat cu zeci de con-damnări. Surse judiciare ne-au declarat că Dosarul Permiselor II a fost clasat de-oarece a intervenit prescripția.

Colegiul Național ”Carol I” de la Câmpulung așteaptă încă autorizația sanitară

Una dintre instituțiile de învățământ din Argeș ce nu are încă autorizație sani-tară de funcționare este Colegiul ”Carol I” din Câmpulung Muscel. După cum am afl at, în 2016, liceul și-a schimbat denumirea și, conform legislaţiei în vi-goare, trebuia emisă o nouă autorizaţie de funcţionare.

Demersurile pentru obţinerea autoriză-rii au început în același an, conducerea unităţii depunând la Direcţia de Sănăta-te Publică Argeș o solicitare în acest sens. Deoarece documentaţia depusă a fost in-completă, DSP Argeș a solicitat în scris completarea acesteia, iar această proble-mă este în curs de soluţionare.

De ce l-au sfătuit polițiștii pe doctorul Irimia să înainteze o petiție și nu o sesizare

Lansat în cursa internă a PNL pen-tru stabilirea candidatului la Primăria Pitești, doctorul Tiberiu Irimia dovedește că este un competitor redutabil. Arma sa secretă e că vine din rândul cetățenilor loviți zilnic de tacticile de eschivare ale administrației atunci când trebuie să apli-ce legea, la care se adaugă și nesimțirea crasă a acestora atunci când e vorba de apărarea drepturilor cetățeanului abuzați de stat. Într-un cuvânt, corupția care ca-racterizează instituțiile statului. Și nu este vorba doar despre urbanism, domeniu în care proaspătul politician cunoaște în de-taliu problematica, pentru că s-a lovit de ea și este o victimă a rechinilor imobiliari sprijiniți de primărie, ci și de alte raci-le ale societății pe care le auzim, le știm și care ne copleșesc în fi ecare zi. Recent, doctorul a povestit cum, ducându-se la poliție în una din multele sale bătălii cu autoritățile, a fost șocat să constate cum omul legii din fața sa l-a sfătuit să nu facă o sesizare, ci... o petiție. Aceasta este ul-tima găselniță a polițiștilor pentru a nu se împovăra cu dosare penale care atâr-nă greu în raportările către superiori și, bineînțeles, în bilanțul anual al Poliției Române.

Refuzată la ședinţa cu Dăncilă și șefi i cei mari din PSD, deputata Oprescu s-a

consolat la o altă ședinţă, cea cu colegii din Partidul Socialiștilor Europeni

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Medicul legist Dan Manu, omul potrivit lângă hoitul potrivit.

Primarul Cornel Ionică, un pasionat de călătorii, pe banii primăriei, adică și ai lui (că e contribuabil),

gândindu-se că va intra în sevraj.Senatoarea PSD Cristina Stocheci, înconjurată de

inteligență și sinceritate.

Doamna premier, pot să mă ocup de cadavrele politice, începând cu dvs. și cu Mihai Fifor, imediat după ce pier-dem alegerile prezidențiale? Știți doar că am expertiză în

domeniu...

Băi, ce o să îmi pară bine din 2020 încolo că o să fac plimbări în afară mai rare, pe

banii mei...

Știți ce am în comun cu cățelul ăsta? Amândoi ne gudurăm pe lângă cine trebuie ca să prindem

ciolanul...

Ion RodoșPe 31 august, de Ziua Limbii Române, Bi-

blioteca Judeţeană a găzduit una dintre cele mai interesante expoziţii de sculptură în lemn ale meșterului popular Ion Rodoș, intitulată sugestiv „Războaiele daco-romane pe șapte linguri”. Membru al Academiei Artelor Tra-diţionale din România, Ion Rodoș este auto-rul celei mai mari linguri din lume, intrată, în anul 2013, în Cartea Recordurilor. Pentru că a sculptat războaiele daco-romane pe șapte linguri de mari dimensiuni, realizând astfel o creație artistică unicat, Jurnalul de Argeș îl declară pe Ion Rodoș Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Se reiau audienţele la cabinetul deputatului Simona Bucura-Oprescu

Începând din data de 6 septembrie se reiau audiențele la Cabinetul Parlamentar al Depu-tatului Simona Bucura-Oprescu. Audiențele se vor desfășura în Pitești, la cabinetul din Palatul Administrativ, Piața Vasile Milea nr.1, etaj 3, camera 122, în fi ecare vineri, începând cu ora 9, iar în Mioveni, în fi ecare vineri, începând cu ora 17, la sediul PSD Mioveni, str. Tudor Mușatescu. Actele necesare pentru înscrierea la audiențe sunt: buletin de identitate; acte do-veditoare cu privire la obiectul audienței; acte doveditoare cu privire la demersurile făcute anterior. Înscrierile se fac pentru săptămâna în curs la telefon: 0248/630844. M.S.

La programele postliceale ale UPIT se pot înscrie şi tinerii care nu au luat bacul

Pentru anul universitar 2019-2020, Univer-sitatea Pitești a lansat două noi programe de studii postliceale pentru meseria de tehnician. Este vorba despre tehnician operator mașini cu comandă numerică (1 an - două semestre) și tehnician tehnolog mecanic (1,5 ani - 3 se-mestre). Ultima zi de înscriere este ziua de 8 septembrie, admiterea fi ind pe bază de dosar, în funcție de media generală de absolvire. Impor-tant de știut, sunt admiși și candidații care nu au promovat examenul de bacalaureat.

Absolvenții cu diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învățământul universitar (licență). Ca facilități de studiu și cazare, în funcție de situația școlară sau familială, elevii primesc burse fi nanțate prin POCU/360/6/2, iar elevii care nu locuiesc în Pitești se pot caza în căminele universității. A.C.

Joi, 5 septembrie, va avea loc recepția noului spital de la Mioveni, un eveniment important, marcat de administrația locală printr-o serie de manifestări publice.

Începând cu ora 10.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor Dacia va avea loc un seminar unde se vor discuta teme de actualitate din domeniul medical și tot aici va avea loc o prezentare a spitalului, pentru ca de la ora 13.00, în holul noului spital, să aibă loc cere-

monia de recepție a clădirii, care va include și o slujbă ofi ciată de preoţii din Mioveni, împreună cu ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, urmate de un tur al parterului și zonei UPU.

Miniștrii Sorina Pintea, Daniel Suciu și Eugen Teodorovici, printre invitați

La eveniment sunt așteptați sute de invitați, inclusiv ofi ciali ai Guvernului, în frunte cu premierul Viorica Dăncilă.

"Au confi rmat participarea premierul României, ministrul Sănătății, ministrul de Finanțe, ministrul Dezvoltării, foarte mulți secretari de stat. Din Argeș am invitat toate partidele parlamenta-re, consilierii județeni și consilierii locali din mandatul actual, medici, președinți de CJ, primari de orașe și municipii din țară, membri ai Guvernului. Sunt invitați directori de instituții, am-basade , directorul general de la Renault, directorul general ICN RATEN - dl. Gentea, prefectul de Argeș (...)", a precizat, pentru Jurnalul de Argeș, primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu.

În total este vorba de peste 500 de invitați, dintre care 50 de stră-ini. Desigur, vor fi prezenți reprezentanții constructorului (liderul de asociere) și cei ai Primăriei Mioveni, dar sunt așteptați și simpli cetățeni care doresc să ia parte la eveniment. Trebuie precizat însă că vizita în noul Spital Mioveni a fost limitată publicului pentru etajele superioare, din motive ce țin de răspândirea microbilor, păstrarea curățeniei și integrității aparaturii medicale.

"Sunt și cetățeni care sunt curioși, interesați (...). Nu se poate să viziteze toți cei care vor fi acolo, pentru că nu este muzeu, este un spital. Și nu se va vizita tot, ci doar anumite puncte", a mai explicat primarul Ion Georgescu. Izabela Moiceanu

Peste 500 de invitaţi, dintre care 50 străini, la recepţia noului spital de la Mioveni

Sunt deja cunoscute atacurile omului de afaceri Dumitru Grecu, propri-etarul complexului Valea cu Pești, la adresa neimplicării autorităților județene și naționale, precum și a parlamentarilor de Argeș în rezolva-rea problemelor Transfăgărășanului.

„Rușine mare, să avem o asemenea minunăție (nr. - Transfăgărășanul) și să nu fi m în stare să benefi ciem de ea pentru că avem parte de oameni incapabili și nepăsă-tori care gestionează țara!...”, scria Dumi-tru Grecu, pe Facebook, la redeschiderea celui mai spectaculos drum al României, în mijlocul verii, cu doar două zile înainte de termenul stabilit de CNAIR. În mai multe rânduri, omul de afaceri a făcut refe-rire la viaductele avariate, la proiectele care stau în sertare sau la lipsa unor lucrări care să permită ținerea deschisă a drumului mai mult de două-trei luni pe an. Săptă-mâna aceasta, într-un interviu acordat zia-rului „Atitudine în Argeș”, omul de afaceri a pus neimplicarea despre care a vorbit în atâtea rânduri pe seama faptului că actu-alii politicieni care conduc județul nu au proprietăţi pe Transfăgărășan și din acest motiv n-ar dori modernizarea acestuia.

„Au proprietăți, n-au proprietăți, nu e treaba mea!”

Iată cum vede lucrurile președintele CJ Argeș, unul dintre cei direct vizaţi de această declaraţie.

„Consiliul Județean nu este direct impli-cat pe drumurile naționale, că n-are cum, conform legislației, decât prin parlamen-tari sau prin partea guvernamentală și știți bine treaba aceasta, nu trebuie s-o mai spun eu! A doua chestiune, că au proprietăți, n-au proprietăți, nu e treaba mea, că e politician sau nu, nu mă interesează cine are acolo proprietate, nu e treaba mea, vă spun cinstit. Trei: de câte ori am avut ocazia și pe probleme de turism în special, am stat de vorbă și noi, la rândul nostru,

am semnalat cu maximă prioritate nece-sitatea Transfăgărășanului, dar Consiliul Județean nu are apanajul necesar privind implicarea lui nemijlocită. Noi ce am pu-tut să facem, atunci când am avut ocazia, am făcut: dialoguri cu miniștrii Transpor-turilor care au fost, care sunt, cu CNAIR, cu vechea conducere, actuala conducere; printre toate drumurile naționale care tra-versează județul, evident că prioritar este și Transfăgărășanul”, a declarat Dan Manu pentru „Jurnalul de Argeș”.

Președintele CJ Argeș a continuat cu pri-vire la deschiderea Transfăgărășanului.

„De aici vine consecința, că și noi ne do-rim să fi e deschis mai multe luni pe an. Problema care se pune, repet, nu depinde de noi. Noi am făcut demersuri și la toa-te discuțiile cu demnitarii, numai că, cel puțin din ce știu, mi s-a spus că proble-ma deschiderii o perioadă cât mai lungă nu este pe tronsonul din județul Argeș, ci pe tronsonul Sibiului, care este pe partea de nord. Inclusiv în a doua decadă a lunii iunie, verifi cat de mine, vreau să vă spun că erau nămeți și de 3-4 metri, în timp ce pe partea de nord erau fl ori și iarbă”, mai spune Dan Manu.

Izabela Moiceanu

Preşedintele CJ, după atacurile omului de afaceri Dumitru Grecu în chestiunea Transfăgărăşanului: „Nu e treaba mea cine are proprietăţi sau nu pe Transfăgărăşan. (...) Consiliul Judeţean nu e implicat pe drumurile naţionale, că n-are cum”

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Pitești, strada Băilor nr. 1, cartier Popa ȘapcăPitești, strada Băilor nr. 1, cartier Popa ȘapcăTelefon: 0721.448.444, 0348.440.666Telefon: 0721.448.444, 0348.440.666

www.www.victoriavictoriaspa.rospa.ro

Festival, mare festival moto, organi-zat între 13-15 septembrie pe stadionul orășenesc din Topoloveni. Sub patrona-jul Chopper Academy Romania, clubul Chopper Academy MC Topoloveni va organiza un Black&White Motor Party, după următorul program: vineri, înce-pând cu ora 18.00, vor cânta: Olly of Queens, Fără Vise, Th e Rosck și Folk la foc cu Gili Barbu, iar sâmbătă, începând cu aceeași oră, vor susține concerte Ma-gica, Korsar, Cargo și, în încheiere, din nou Folk la foc cu Gili Barbu. Sâmbătă 14 septembrie, începând cu ora 14.00, va avea loc și parada moto din Topoloveni la care vor participa sute de motoare și motocicliști veniți din toată țară. Intra-rea la festival, pentru toate cele trei zile, vineri, sâmbătă și duminică, este doar 30 lei. Jurnalul de Argeș este partener al evenimentului. M.S.

Motociclişti din toată ţara vin săptămâna viitoare la Topoloveni Parada moto va fi urmată de un superconcert Cargo pe stadionul din localitate

Sâmbătă, 31 august, Jurnalul de Argeș a marcat cei 25 de ani de existență într-un mod inedit, printr-o ascensiune simbolică pe Vf. Moldoveanu. A fost o călă-torie inițiatică pe cel mai înalt vârf al țării în care, alături de subsemnatul, au urcat și cei doi copii ai săi, Ioana și Andrei. La 2544 m, echipa care a reprezen-tat Jurnalul de Argeș s-a întâlnit și cu motocicliștii de la „Choper Academy MC Topoloveni”, care au pozat împreună cu banner-ul ziarului nostru. Ascensiunea a început dimineața la 11.00 de la Stâna lui Burnei, de pe Valea Rea, comuna Nucșoara, iar la ora 15.30 a fost atins Vârful Moldo-veanu. După 30 de minute de poze, pauză de hidratare și de sandwitch, plus conversație cu alte câteva zeci de turiști afl ați pe vârf și veniți din toate colțurile

țării, la 16.00 am început cobo-rârea, astfel că la ora 19.30 eram jos, la bază, pregătiți să ne urcăm în mașini și să pornim spre casă. În ceea ce mă privește, a fost al șaselea an consecutiv în care am escaladat Vârful Moldoveanu, ar-borând însemnele Jurnalului de

Argeș pe „Everestul României”. Prima dată am făcut-o în 2014, când ziarul nostru a împlinit 20 de ani, ultima dată sâmbătă, la aniversarea unui sfert de veac. La mulți ani, Jurnalul de Argeș!

Gabriel Grigore

Jurnalul de Argeş, sărbătorit la un sfert de veac pe Vf. Moldoveanu

În ultimii ani rar a benefi ciat Spi-talul Municipal Câmpulung de o echipă completă de conducere, deși, dacă intri pe site-ul instituţiei, co-mitetul director este fără lipsă, iar în frunte încă se mai afl ă Grigore Stănescu , managerul care a demi-sionat anul trecut și în locul căruia a venit de câteva luni Nicolaie Ale-xe. Tot anul trecut a părăsit echipa managerială Toma Berevoianu, re-nunţând la funcţia de director me-dical, în care a ajuns Iuliana Alina Podea. În această vară, după ce s-au

liniștit apele în privinţa rezultatului concursului de manager, s-a pro-dus o nouă plecare. Directorul de îngrijiri Florin Pană (foto) a demi-sionat, așa că din nou va fi concurs pe funcţie la Spitalul Câmpulung. Consilier local din 2016, Pană a deţinut timp de mai mulţi ani lo-cul de director de îngrijiri. Chiar la începutul mandatului de ales local a fost acuzat că și-a exprimat votul în privinţa unei probleme legate de Spital, deși era membru în comite-tul director al instituţiei. C.I.B.

Un director de la Spitalul Câmpulung a demisionat

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Vecinii viitorului bloc pe care omul de afaceri Ion Brănescu și familia sa vor să-l construiască în Pitești, pe strada Gârlei, la numărul 74, cer un răspuns de la Inspectoratul de Stat în Construcții, după ce Primăria Pitești i-a băgat, în mod repetat, în ceață privind regimul de înălțime al zonei. Tocmai această sesizare le-a mai dat o gură de oxigen, pentru că, în așteptarea unui răspuns de la ISC, proiectul de hotărâre de Consiliu Local iniţiat de primarul Cornel Ionică privind aprobarea PUD-ului pentru viitorul bloc al afaceristului piteștean a fost retras de pe ordinea de zi a Consiliului Local de la sfârși-tul săptămânii trecute. Asta după ce consilierul local Cristian Gentea, care a fost la fața locului și a stat de vorbă cu oamenii de pe strada Gârlei, a spus că regimul de înălțime pe care trebuie să-l respecte viitorul imobil cu patru etaje nu e clarifi cat. Între timp, veci-nii în cauză au primit un răspuns la o adresă anterioară înaintată Primăriei Pitești cu privire la precizarea subzonei în care se afl ă terenul pe care urmează să se construiască blocul. Primăria indică „subzona LI a”, care, culmea, nici măcar nu apare în planșa PUG, pe care oamenii au reușit să o descarce de pe pagina Primăriei Pitești înainte ca municipalitatea s-o scoată de pe site.

Pe strada Gârlei, chiar vizavi de terenul pe care Ion Brănescu intenţionează să-și ridice blocul cu patru etaje, am găsit-o pe Laura Șerban, unul dintre vecinii pe care viitoarea construcţie îi va umbri și care, alături de alţi petenţi din zonă, a semnalat Primăriei Pitești că adresa la care urmează să se construiască imobilul se afl ă, potrivit PUG în vigoare, într-o zonă cu regimul de înălțime mic, de case, chiar dacă se înve-cinează cu o altă zonă în care există deja blocuri.

„Dacă fac o clădire cu patru etaje, mie îmi va umbri jumătate din curte”

Piteșteanca și-a spus păsul. „Vor să abu-zeze. Nu am nimic împotriva faptului că vor să construiască, sunt proprietari, dar să respecte regimul adecvat de înălțime, care regim este de case, vile, maximum parter, un etaj și mansardă. Nu se poate să con-struiască 4 nivele. Dacă fac o clădire cu patru etaje, mie îmi va umbri jumătate din curte. Apoi, vă imaginaţi ce ar însemna aici 25 de apartamente, cu parcări, cu locuri de joacă, cât e strada asta de mare ca să fi e atâ-

ta rumoare? E prea mult pentru străduţa asta. Panoul cu anunțul de intenție l-au pus acolo, cu spatele la noi, deși noi suntem cei afectaţi direct. Pe noi ne-au anunţat prin poștă, foarte târziu, la sfârșitul anului, astfel încât să n-avem dreptul la replică și să pierdem termenul acela de contestaţie. Până a venit poșta, până am făcut contes-taţie, trecusem în anul următor și ne-au zis: «Noi am afi șat, am pus pe site, trebuia să veniţi cu replica atunci, să ne sesizaţi!». Păi bine, bine, dar ne-aţi cam îmbrobodit! Mergem și-i acţionăm în instanţă dacă obțin certifi cat de urbanism și autorizaţie de construcţie. Suntem câţiva care vom merge până în pânzele albe”, a mărturisit, pentru Jurnalul de Argeș, Liliana Șerban.

„Subzona LIa nu exista în PUG-ul pe care primăria l-a avut afi șat pe site”

Femeia a primit, săptămâna trecută, un răspuns de la Primăria Pitești, care insistă

că terenul ar fi situat într-o subzonă cu re-gim de înălțime mare.

„(...) Vă comunicăm că amplasamen-tul studiat este situat în U.T.R.19, subzo-na LIa, destinația stabilită fi ind de zonă rezidențială cu clădiri înalte și funcțiuni complementare, conform PUG aprobat prin HCL nr. 113/1999 și prelungit prin HCL nr.90/2010, având următoarele re-guli de construire: funcţiunea dominantă a zonei - locuirea; regim de înălţime zonă: mai mult de trei niveluri (minim P+3E); P.O.T. maxim =40%; C.U.T. maxim =1,5”, se arată în răspunsul Primăriei Pitești.

Doar că pe planșa PUG-ul pe care oame-nii au avut grijă să o descarce de pe pagina ofi cială a Primăriei Pitești, planșă care a dispărut între timp de pe site, vecinii nu găsesc această subzonă LIa. Oamenii văd în respectiva planșă PUG că imobilul de la numărul 74 de pe strada Gârlei se afl ă în subzona L1E de case cu un etaj, nicidecum în subzona de minim P+3, așa cum Primă-ria Pitești vrea să-l aprobe.

„Asta (n.red. - planșa PUG) a fost luată de pe site-ul primăriei și după aia a dispărut. Eu am căutat pe net și nu am găsit LIa. Ei pun problema că e un bloc cu 10 etaje în apropiere. Păi, e mai aproape blocul ăla din strada Paltinului decât noi, de pe strada Gârlei? Cum l-a văzut pe ăla mai aproape și pe noi, nu? ”, spune Gheorghe Firaru, un alt piteștean care locuiește pe strada Gârlei.

„Subzona LIa nu exista în PUG-ul pe care primăria l-a avut afi șat pe site (...). Rămâne de văzut ce zic cei de la Inspectoratul în Construcții”, spune și activistul de mediu Robertin Rusu, unul dintre semnatarii nu-meroaselor adrese transmise către diverse autorităţi pentru clarifi carea subzonei și a regimului său de înălţime.

Iată ce se cere în adresa înaintată Inspec-toratului de Stat în Construcţii de unul dintre locatarii de pe strada Gârlei.

„Vă rog să binevoiți a-mi comunica ce re-gim de înălțime trebuie să respecte, con-form PUG aprobat prin HCL nr. 113/1999, orice clădire nouă ce se intenționează a se construi în municipiul Pitești pe strada Gârlei la numărul 74. (...). Domnule In-spector, repet, cu respect vă cer să precizați regula de construire referitoare la regimul de înălțime (...)”.

Vecinii afectaţi şi scandalizaţi de blocul lui Brănescu rup tăcerea Scandalul cu controversatul proiect imobiliar ar putea fi tranșat de Inspectoratul de Stat în Construcții O adresă a Primăriei Pitești încinge din nou spiritele: „Ne derutează, ca să ne bage în ceață” Între timp, planșa cu PUG-ul zonei a dispărut de pe site-ul Primăriei Pitești

„Sunt un pic aranjate, un pic scenarizate lucrurile”

Până când ISC va răspunde acestei adrese, lucrurile stau deocamdată pe loc, pentru că, după o vizită în teren, consilierul local Cristian Gentea a fost informat asupra acestei adrese înaintate către ISC, proiectul de ho-tărâre de Consiliu Local iniţiat de primarul Cornel Ionică privind apro-barea PUD-ului pentru viitorul bloc al afaceristului piteștean a fost retras de pe ordinea de zi a Consiliului Lo-cal (tocmai pentru clarifi carea regi-mului de înălțime).

„Ne-au salvat, că eram într-un mare impas cu toţii. Că, venind dânșii pe teren înainte de ședinţă, am spus că am dus și noi o sesizare la ISC, să ni se dea un răspuns referitor la regimul de înălţime. Mă întreb: dacă n-ar fi fost acea sesizare la Inspectorat, cum ar fi aprobat?! Normal că în favoarea lor, dovadă și adresa de care v-am spus, pe care am găsit-o a doua zi, venită de la primărie. Sunt un pic aranjate, un pic scenarizate lucrurile astea. Cât am fi noi de simpli, nu vrem decât să nu-și mai bată joc”, a mai decla-rat, pentru Jurnalul de Argeș, Liliana Șerban.

„Dezastrul urbanistic pe care cei din Primăria Piteşti l-au girat atâţia ani trebuie să înceteze”

Deși spune că apreciază, totuși, de-plasarea pe teren a delegației de la primărie, activistul de mediu Rober-tin Rusu spune că e cam târzie mo-bilizarea.

„Pentru cei de la Primăria Pitești se apropie funia de par, adică alegerile locale de anul viitor, și vor să mai dreagă busuiocul, de asta au retras și respins în ultima ședință de Consiliu Local proiectele imobiliare cu proble-me. Mi-e teamă că este prea târziu pentru ei; dezastrul urbanistic din oraș pe care l-au girat atâția ani tre-buie să înceteze”, consideră activistul de mediu Robertin Rusu.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Culmea ironiei sau cinismului?Panoul de informare cu blocul familiei Brănescu a fost montat cu spatele la vecinii direct afectaţi

Liliana Şerban arată cât de departe este primul bloc de terenulviitorului imobil construit de afaceristulJohn Brănescu

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

La ședința de săptămâna trecută a Consiliului Local Pitești, nu mai puțin de cinci proiecte ce vizau realizarea mai multor blocuri în oraș au fost retrase sau respinse, asta după ce consilierul local Cristian Gentea s-a opus vehement și argumentat, invocând mai multe nereguli. Un pas spre normalitate, în condițiile în care Piteștiul a ajuns să fi e un haos imobiliar, ofi cialii din Primăria Pitești permițând fără vreo limită o debandadă totală în ceea ce privește autorizațiile pentru ridicarea a zeci și zeci de blocuri, fără vreo grijă pentru spațiile verzi, protecția mediului și ar-monie arhitectonică. Iar Cristian Gentea este singurul din PSD care se opune cu fapta acestui haos imobiliar, colegii săi de partid, inclusiv din Consiliul Local și din Primărie, fi ind excesiv de tăcuți și/sau permisivi. Am vorbit zilele trecute cu Cristian Gentea despre proiectele res-pinse săptămâna trecută, despre haosul urbanistic din oraș și despre problemele din Primăria Pitești privind acest sector foarte delicat.

Care au fost principalele nereguli pen-tru care au fost retrase sau respinse cele cinci proiecte ce erau pe ordinea de zi a Consiliului Local săptămâna trecută?

- În primul rând, e vorba de faptul că acele proiecte de blocuri erau poziționate în zone de case. Oamenii nu și-au făcut case pentru a li se trânti un bloc lângă ei.

Pe strada Petre Ispirescu, unde se dorea ridicarea unui bloc, era o limbă de pământ foarte îngustă, cu case pe laterale. Cum să pui acolo blocuri? M-a deranjat mult aco-lo că cei de la Urbanism puseseră planșele pe marginea drumului și li se părea normal să pună un bloc acolo. Le-am zis: ”Cred că faceți mișto de mine”.

Pe strada Gârlei, unde familia Brănescu are un proiect imobiliar, e o problemă legată de regimul de înălțime. În PUG scrie ceva, ei aveau altceva. Cetățenii din zonă, unde sunt case, au cerut un punct de vedere Primări-ei Pitești legat de regimul de înălțime, însă Primăria nu a dat vreun răspuns. Și atunci cetățenii s-au adresat Inspectoratului în Construcții.

Mai e o mare problemă cu aceste PUD-uri. În destule cazuri apar PUD-uri ce fac referi-re la PUZ-uri vechi. Săptămâna trecută era un PUD, pe strada Dinu Brătianu, ce făcea referire la un PUZ din 2002. Sunt 17 ani de atunci! Legea cere ca documentația de ur-banism să fi e actualizată atunci când zona respectivă e schimbată total de la data la care

s-a aprobat documentația respectivă. Acum 17 ani, pe strada Dinu Brătianu nu era vreo casă, iar acum sunt numai case. Iar o fi rmă vrea să facă 2 blocuri acolo, lucru cu care evident nu sunt de acord.

Și mai e o problemă cu informările publice făcute de Primăria Pitești. Tot timpul, cei din Primărie îmi prezintă procese-verbale în care îmi spun că au făcut informări, însă ei pun informările publice pe site-ul Primăriei și nu se uită nimeni. Ar trebui ca Primăria Pitești să trimită scrisori fi ecărui vecin în parte când e vorba de un proiect imobiliar. La ora actuală, informările publice făcute de Primăria Pitești pe internet sunt făcute ca să nu le vadă cineva și să nu aibă vreo observație.

De acum încolo vom merge pe teren pen-tru fi ecare proiect imobiliar propus. Când am vrut să văd săptămâna trecută un proiect pe strada Vasile Militar, cei de la Urbanism m-au dus în altă parte, pe strada Dârzului, acolo unde aprobasem un proiect acum șase luni.

„Ar trebui schimbată echipa de la Urbanism din Primăria Pitești” Cum ar putea fi stopat haosul urbanis-

tic din Pitești? Ar trebui schimbată echipa de la Urbanism din Primăria Pitești?

- Bineînțeles. Ar trebui schimbată. Observ la cei de la Urbanism o reticență de-a drep-tul supărătoare. De un an îi cer arhitectului-șef să elaboreze un proiect de hotărâre, să mă ajute pe partea de legalitate cum să facem ca să impunem o suprafață minimă pe care să se poată construi în Pitești, ca să evităm să mai primim documentații cu suprafețe de 280 sau 350 mp, de exemplu. Nu v-a atras și antipatii în rândul co-

legilor din PSD opoziţia dumneavoastră constantă la haosul urbanistic din Pitești?

- În primul rând, mi-a atras antipatii în rândul multora din Primăria Pitești. Este o antipatie pe care mi-o asum. Nu îmi place cum arată Piteștiul. Au fost colegi din PSD care v-au spus să

o lăsaţi mai moale cu opoziţia la proiectele imobiliare?

- Au fost colegi din PSD care au interve-nit la mine pentru anumite documentații pentru proiecte imobiliare și au văzut că nu au la cine, i-am refuzat. Dar, după ce le-am explicat problemele privind acele proiecte imobiliare, nu au mai comentat și imediat s-au repliat.

Interviu realizat de Denis Grigorescu

Cristian Gentea:

„Au fost colegi din PSD care au intervenit la mine pentru anumite proiecte imobiliare, dar i-am refuzat”

Înscris în PNL Pitești începând cu 19 august, doctorul Tiberiu Irimia, unul dintre cei mai apreciați medici din Argeș și un critic constant al haosului urbanistic din Pitești, a acordat un interviu pentru “Jurna-lul de Argeș”. Un interviu în care vorbește despre nemulțumirile sale privind Piteștiul și despre faptul că se va înscrie în cursa internă pentru desemnarea candidatului liberal la Primăria Pitești.

Zilele trecute, alături de cole-gii din PNL, aţi strâns semnături în Pitești pentru președintele Klaus Io-hannis. Cum a fost primul contact cu piteștenii? Cum i-aţi simţit? Ce nemulţumiri au privind orașul în care trăiesc?

- Am adunat peste 200 de semnături pentru președintele Klaus Iohannis. Mi-a plăcut că oamenii sunt receptivi cu privire la ce a fost în trecut și refe-ritor la așteptările lor pentru viitor. Am fost plăcut impresionat de faptul că multă lume mă cunoștea și am avut niște dialoguri plăcute și constructive. Foarte multă lume e nemulțumită de administrația Piteștiului. Chiar ne-am întâlnit cu un grup de argeșeni care lo-cuiau în Suedia, unde stau de peste 10 ani, și care ne-au atras atenția că, dacă nici anul viitor nu se va produce vreo schimbare la vârful Primăriei Pitești, este ultima oară când vin în România. Aceiași argeșeni ne-au spus că Piteștiul nu s-a schimbat cu nimic față de acum 10 ani, când au plecat ei din țară.

„Proiectul pentru reabilitarea Pieței Primăriei va fi o nenorocire ce ne va costa încă 3 milioane euro din bani publici” Ce vă nemulţumește pe dumnea-

voastră legat de Pitești la ora actuală?- Mă nemulțumește în primul rând fap-

tul că urbanistic Piteștiul este la pământ din toate punctele de vedere. Și chiar aș cere Primăriei Pitești să stopeze elibe-rarea oricărei autorizații de construire

până la elaborarea unui nou Plan Ur-banistic General al orașului. Așteptările mele sunt ca PUG-ul orașului să fi e fă-cut de o fi rmă de arhitectură specializa-tă în reabilitare urbană.

Știu că Primăria a aprobat un proiect de reabilitare a Pieței Primăriei. Și, la cât îi văd eu de nepricepuți, în frunte cu arhitectul-șef, care depășește orice li-mită a penibilului, cred că acest proiect va fi o nenorocire ce ne va costa încă 3 milioane de euro din bani publici. Sunt convins că acel proiect e o bătaie de joc. Indiferent cine va veni la conducerea Primăriei Pitești din vara lui 2020, nu va putea să refacă centrul municipiului dacă ei îl refac acum. Și marea porcărie este că cei din Primăria Pitești nu au fă-cut o consultare publică legat de acest proiect. Mai ales că ei folosesc niște arhitecți de mâna a treia.

„În 2008 au refăcut Piața Primăriei tot înainte de alegeri” Bun. Și ce ar trebui făcut?- În opinia mea, ar trebui elaborat un

plan de reabilitare pe toată zona centra-lă a Piteștiului, zonă ce trebuie refăcută de la zero. Și totul va trebui făcut și cu o consultare publică. Cred că planul celor de la vârful Primăriei Pitești este să facă proiectul de refacere a centrului Piteștiului înainte de alegerile de anul viitor. În 2008 au refăcut Piața Primă-riei tot înainte de alegeri.

Cred că ar trebui făcut și un proiect amplu legat de Parcul Trivale și de stra-da Trivale, de reabilitarea acestei zone, un proiect ce ar trebui să includă 20 km de alei pietonale și piste de biciclete, lo-curi de joacă și zone de picnic.

Pădurea Trivale trebuie să devină zonă protejată. Eu cred că cei din Primărie au dat terenuri acolo și noi nu știm, se protejează unii pe alții, cred că au făcut și defrișări, sunt parcele de teren ce ar putea rămâne în mijlocul ariei protejate, cred că asta e marea lor frică.

Sunt multe de făcut în Pitești, pentru că ei, practic, nu au făcut nimic.

Interviu realizat de Denis Grigorescu

„Cred că cei din Primăria Piteşti au dat terenuri în Pădurea Trivale şi noi nu ştim. Se protejează unii pe alţii”

Dr. Tiberiu Irimia:

Două voci critice care condamnă mutilarea urbanistică a Piteştiului

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

După cum spune Roberta Cătănescu, specialist Relații Publice în cadrul CFR SA, ”conform legislației, pentru demara-rea oricăror lucrări de reparații/investiții la clădirea unei stații CF, compania, prin cele 8 sucursale regionale de cale ferată, este obligată în primul rând să lanseze procedura de licitație pentru elaborarea unei expertize tehnice și a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI).

Această licitație, referitoare la ela-borarea expertizei tehnice și a DALI (documentație tehnico – economică, si-

milară studiului de fezabilitate), prin care se stabilesc conformarea funcțională, ar-hitecturală, constructivă, volumetrică, nivelul de echipare și dotare, precum și costurile estimative ale investiției, re-prezintă etapa premergătoare elaborării documentației pentru lansarea celei de a doua proceduri de licitație, și anume licitația pentru elaborarea proiectului teh-nic și execuția lucrărilor.

La ultima licitaţie deschisă organizată de Sucursala Regională CF CRAIOVA în vederea atribuirii contractului de achi-ziţie sectorială având ca obiect reparaţii,

reabilitare și restaurare clădire călători din stația C.F. Curtea de Argeș (expertiză și DALI - clădire monument istoric) a fost depusă o ofertă. Valoarea estimată fără TVA - 65.500 lei. Având în vedere că ofer-tantul nu a depus garanţia de participare, declaraţia privind confl ictul de interese, DUAE, propunerea tehnică, oferta a fost respinsă ca fi ind inacceptabilă în confor-mitate cu prevederile art. 143, alin. (2), lit. k) din HG nr. 394/2016 cu modifi -cările și completările ulterioare. Sucursala Regională CF Craiova a organizat până acum cinci licitații pentru elaborarea ex-pertizei tehnice și DALI pentru gara din Curtea de Argeș”.

Procedura de licitație pentru atribuirea contractului privind reparații, reabilita-re și restaurare clădire călători din stația CF Curtea de Argeș (expertiză tehnică + DALI) va fi reluată, după aprobarea obiectivelor de investiții fi nanțate din fonduri proprii – CNCF CFR SA pe anul 2019, ne-au mai spus reprezentanții CFR, fără a ne preciza când vor fi și aprobate obiectivele de investiții fi nanțate din fon-duri proprii.

În decembrie 2017, cu câteva zile înainte ca trenul purtând sicriul cu trupul Rege-lui Mihai să sosească aici, Gara Regală din Curtea de Argeș a fost acoperită cu un mesh pentru a nu se vedea starea avansată de degradare a clădirii. Clădirea Gării Re-gale din Curtea de Argeș este de ani buni în stare avansată de degradare, iar pereţii exteriori ai gării au fost acoperiţi cu mes-huri cu câteva zile înainte de funeraliile Regelui Mihai.

Mai trebuie spus că pe traseul Pitești-Curtea de Argeș și retur circulă zilnic șase trenuri. Denis Grigorescu

Gara Regală din Curtea de Argeş se degradează pe zi ce trece. Nicio fi rmă nu e interesată să o reabiliteze

Construită în mai puţin de un an la solicitarea regelui Carol I și inaugurată în no-iembrie 1898, Gara Regală din Curtea de Argeș, una dintre cele mai frumoase din România, se degradează pe zi ce trece. Din 1989 și până în prezent, aici nu s-a in-vestit vreun leu. La aproape doi ani de la funeraliile Regelui Mihai, gara în paragi-nă e în continuare acoperită cu meshuri. La primele patru licitaţii organizate pen-tru reabilitarea ei nu s-a prezentat vreo fi rmă, iar la a cincea licitație, desfășurată în primăvara acestui an, singura fi rmă ce a depus o ofertă a fost respinsă pentru că nu a depus garanția de participare.

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Consemnarea unui an de la decorarea Regelui Mihai cu Ordinul Sovietic Victoria

1946, iulie 7. Consemnând un an de la decorarea Regelui Mihai cu Ordinul Sovietic Victoria, Re-gimentul 4 Infanterie Voluntari a organizat mai multe activităţi, fi ind prezenţi numeroși locuitori ai ora-șului Pitești.

Doi ţărănişti au fost ucişi la Piteşti

1946, august 9. În campania elec-torală pentru Parlamentul Româ-niei, mai mulţi comuniști, aduși de la Târgoviște, au atacat ţărăniștii veniţi pentru Adunarea Publică din Pitești, doi dintre aceștia, Gheorghe Mihai și Tinca Popescu, fi ind uciși, iar 14 răniţi.

Înfi inţarea Autobazei de Transporturi Auto

1947. Este înfi inţată Autobaza de Transporturi Auto. În 1972, la ani-versarea unui sfert de veac de acti-vitate, director, Constantin Popa. Ulterior, Întreprinderea Judeţeană de Transporturi Auto Argeș, astăzi divizată în mai multe fi rme parti-culare.

Te-Deum la Catedrală pentru aniversarea Unirii

1947, decembrie 1. Pentru aniver-sarea Unirii Transilvaniei cu Ţara era ofi ciat un Te-Deum la Catedra-lă, participând comandantul și ofi -ţeri superiori ai Școlii de Artilerie din Pitești, ofi ciali, alţi cetăţeni.

Se deschide Casa Pionierilor din Piteşti

1954, august 23. Se deschide Casa Pionierilor din Pitești, astăzi Clu-bul Copiilor. În 1962 primea, de la Inspectoratul Silvic Argeș, actuala clădire, strada Trivale. Numeroase cercuri științifi ce și artistice, con-cursuri, activități externe. Printre directori, Constantin Fulgeanu, Emil Plăpceanu, Stănel Badea, Ștefania Dragnea, Vergil Calciu, Ecaterina Popescu.

Prima emisiune alb-negru a TVR recepţionată în Piteşti

1956, decembrie 31. Prima emisi-une alb-negru a Televiziunii Româ-ne recepționate la Pitești, în studi-ourile centrale de la București, mai mulți specialiști originari din zona Argeș-Muscel. Sărbătorirea semi-centenarului, 12 septembrie 2006.

Realizarea blocurilor IRTA1957-1959. Realizarea, în Piața de

Lemne, acum General Constantin Cristescu, a blocurilor IRTA, șef de șantier Ion Bulacu, Trustul de Construcții Argeș.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Argeșul are o istorie bogată în ceea ce privește automo-bilismul. Am putea spune că o mână de oameni ”a pus țara pe roți”, dar odată ce pășești în Muzeul Sportului Argeșean - Campionii, reali-zezi că au fost mai mulți de atât. Uzina Dacia a fost locul în care multe vise au deve-nit realitate, în care multe ambiții și dorințe s-au văzut realizate, transformate în medalii, trofee, titluri de campioni. Prestigiul piloților din Argeș a trecut granița și, odată cu el, România scria istorie în automobilismul mondial. Timpurile s-au schimbat, oamenii la fel, dar istoria a rămas aceeași, iar o parte din tezaurul automo-bilismului românesc, scris în Argeș, îl putem revedea la Muzeul Sportului Argeșean – Campionii.

M.I.

Renumita Dacie 1410, model din 1982, mașină ce i-a aparținut celebru-lui Gheorghe Morassi

60 de vitrine și numeroase panouri adăpostesc momente cruciale din sportul argeșean, alături de documente, foto-grafi i, medalii, plachete, cupe, diplome, echipamente sporti-ve, fanioane sau chiar afi șe din cadrul competiţiilor sportive. Muzeul ilustrează mai multe ra-muri sportive, iar ”cireașa de pe tort” este automobilismul. Încă de la intrare te întâmpină o re-numită Dacie 1410, model din 1982, mașină ce i-a aparținut celebrului Gheorghe Morassi, dar și lui Iancu Niță. ”Bătrâ-na” ar porni și acum, în memo-ria zilelor demult trecute, când participa în competiții. Pe mă-sură ce îți continui incursiunea conștientizezi cât de importanți au fost primii pași în scrierea istoriei în automobilism, pași făcuți prin Dacia și Aro, con-structorii de automobile din Argeș. Apoi vezi impozant un perete întreg cu fotografi i por-tret ale celor care au scris istoria autmobilismului argeșean. Pe panoul cu Stelele automobilis-mului argeșean regăsești nume precum Ștefan Vasile, Victor

Nicoară, Petre Vezeanu, Ovidiu Scobai, Valentin Porcișteanu, Nicu Grigoraș, Ilie Olteanu, Ion Gârjoavă, Ludovic Balint, Andrei Belu, frații Morassi - de care se leagă și începuturile echi-pei de automobilism ale Uzinei de Autoturisme Pitești. Tot ceea ce poate fi admirat, de la trofee, volan, căști, diplome, toate sunt originale și au aparținut celor prezentați. Alături e și un com-binezon, mănușile și scaunul lui Vali Porcișteanu, de pe mașina cu care a fost campion al Româ-niei.

Titi Aur - patru victorii consecutive, un record pentru competiția argeșeană

Raliul Argeșului are o istorie îndelungată în motorsportul din România, fi ind una din competițiile care a avut loc de-a lungul multor decenii. Cu o cultură a sportului bine înrădă-cinată în județul Argeș, raliul a fost doar una din ramurile unde piloții locali au excelat. Înce-pând cu 1971, Raliul Argeșului a desfășurat un număr de 18 ediții sub numele Raliul Pitești, Raliul Dacia și, în epoca modernă, Ra-liul Argeșului, fi ind una dintre cele mai cunoscute competiții între raliurile românești în peri-oada anilor 1990. De asemenea, o ediție a Raliului României a avut loc tot pe probele specia-

le din jurul Piteștiului. Prima ediție a competiției care a avut comandamentul în Pitești s-a desfășurat în 1971, când Au-rel Puiu și Constantin Pescaru s-au impus la bordul unui Re-nault 8 Gordini, fi ind urmați de Laurențiu Borbely și P. Hein pe locul secund, podiumul fi ind completat de Marin Dumitres-cu și Ștefan Iancovici. După cinci ani de pauză, competiția revenea în 1977 sub nume-le ”Raliul Dacia”, urmând a se desfășura pe macadam pentru 3 ani consecutivi timp în care Eu-gen Ionescu Cristea, însoțit de Dan Amărică, pe o Dacia 1300, reușea o victorie, următoare-le două ediții fi ind adjudecate de Ilie Olteanu și Ovidiu Sco-bai, concurând tot pe o Dacia 1300. Până în anii ’90, raliul nu a mai desfășurat nicio ediție timp de 14 ani, când macada-mul argeșean vedea o generație nouă de piloți și copiloți: Raliul Dacia 1993 este câștigat de Lu-dovic Balint, pe o Dacia 1325, copilotat de Gabriela Stroescu, în timp ce Ștefan Vasile și Silviu Moraru, pe un model identic, se impun în ediția din 1994 a raliului. Între 1995 și 1998 are loc o demonstrație de forță a multiplului campion național absolut Constantin ”Titi” Aur, care obține alături de Dumitru Boboescu (la bordul unui Audi Coupe S2 în 1995 și apoi pi-lotând o Toyota Celica Turbo 4WD) patru victorii consecuti-ve, un record pentru competiția argeșeană. După ce în 1999 He-inz Gollner și Sorin Itu se impun la bordul unui Audi Coupe S2, Titi revine și obține alte două victorii. Începând cu anul 2000, raliul a avut parte de schimbări majore, numele fi ind modifi cat din ”Dacia” în Raliul Argeșului, iar suprafața a fost schimbată de către organizatori de pe maca-dam pe asfalt. Astfel, la trecerea pe o nouă suprafață, Aur, însoțit în 2000 de către Boboescu (pe același model de Toyota Celica Turbo 4WD), se impune, ca mai apoi, în 2001, să reușească a șasea victorie la Pitești, fi ind însoțit de către Silviu Moraru pe un Seat Cordoba WRC.

Câștigători ai Raliului Argeșului

Începând cu 2002, Raliul Argeșului a văzut un număr de 5 învingători diferiți în cele 5 ediții desfășurate, Bogdan Marișca și Sebastian Itu obținând pri-ma poziție în 2002, la bordul

unui Mitsubishi Lancer EVO VI, în timp ce în 2003 Dan Gîrtofan și Dorin Pulpea, pilo-tând un Seat Cordoba WRC, obțin prima victorie pe asfaltul argeșean. După patru ani de pauză, Raliul Argeșului 2007 îl are drept învingător pe echipa-jul Marco Tempestini & Dorin Pulpea, pe un Subaru Impreza STi, ca mai apoi, în ediția 2009, desfășurată pentru un singur an pe macadam, Jarkko Miettinen și Mikko Lukka să se impună la bordul unui Mitsubishi Lan-cer EVO IX. Revenit pe asfalt, Raliul Argeșului și-a desfășurat ediția din 2010, când pe probe-le speciale de pe Transfăgărășan cel mai rapid echipaj a fost for-mat din Gergo Szabo și Levente Csegzy.

În cele 18 ediții ale raliului, Constantin Aur este cel mai prolifi c pilot, cu 6 victorii și pa-tru locuri secunde, în timp ce Ilie Olteanu a obținut 2 victo-rii în participarile sale în Raliul Argeșului.

Cu 4 podiumuri (o victorie, un loc secund și două bronzuri), Dan Gîrtofan este unul din-tre cei mai rapizi piloți care au luat startul în competiție, fi ind urmat de Heinz Gollner (o vic-torie și un loc secund), Marco Tempestini (o victorie și un loc secund) și Bogdan Marișca (o victorie și două locuri 3) într-un ”clasament” al piloților care au urcat pe podiumul Raliului Argeșului.

Competiția argeșeană s-a desfășurat pe durata a 18 ediții, un număr de 12 piloți reușind victoria pe asfaltul sau maca-damul din județul Argeș. Cel mai prolifi c pilot al istoriei este Constantin Aur, care s-a im-pus de 6 ori pe probele speciale care au avut comandamentul în Pitești, fi ind urmat de Ilie Ol-teanu (2 victorii), în timp ce, cu 4 podiumuri (o victorie, un loc secund și două bronzuri), Dan Gîrtofan este pe locul al treilea într-un clasament al podiumu-rilor în Raliul Argeșului. Bog-dan Marișca are trei podiumuri în cariera sa (o victorie și două locuri trei), în timp ce Heinz Gollner și Marco Tempestini au fi ecare câte două podiumuri: o victorie și un loc secund.

Pe lista piloților care s-au im-pus în edițiile trecute ale Rali-ului Argeșului se numără Aurel Puiu, Eugen Ionescu Cristea, Ludovic Balint, Ștefan Vasile, Jarkko Miettinen și Gergo Sza-bo, fi ecare cu câte o victorie. Chiar dacă nu s-au impus în raliul argeșean, George Grigo-rescu (5 podiumuri - trei locuri secunde și două locuri trei), Do-rin Toma (4 podiumuri - două locuri secunde și două locuri trei), Mihai Leu (2 podiumuri - un loc secund și un ”bronz”) și Ștefan Iancovici (două podiu-muri - un loc secund și un loc trei) au fost unii dintre cei mai rapizi piloți pe probele speciale ale Raliului Argeșului.

Cu o singură prezență pe podi-um în istoria cursei, un număr de 12 piloți au fost premiați la Pitești: Martin Santa, Mir-cea Popescu, Emanuel Ilina, Laurențiu Borbely (locuri secun-de) și Vasile Olariu, Gherorghe Nistor, Gunther Graef, Florian Nuță, Daniel Ungur, George Morar, Valentin Porcișteanu și Marin Dumitrescu (locuri 3).

Raliul Argeşului, o istorie îndelungată în motorsportul din România

1977 - Eugen Ionescu Cristea

Titi Aur

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

„Cititul mă face să mă simt că am rea-lizat ceva, că am învățat ceva, că am devenit o persoană mai bună’’ (Nora Ephron).

În acest sens, Biblioteca Județeană ,,Dini-cu Golescu” Argeș vă invită să-i treceți pra-gul și vine în întâmpinarea dumneavoastră cu o largă paletă editorială, din care am realizat prezenta selecție.

Din domeniul psihologiei am ales pen-tru dumneavoastră următoarele titluri: Adam Smith, ,,Teoria sentimentelor mo-rale’’ (București, Editura Publica, 2017); Dan Kindlon, Michael Th ompson, ,,Cres-

cându-l pe Cain’’ (București, Editura Herald, 2018); Stefali Tsabary, ,,Familia conștientă’’ (București, Editura Herald, 2018); Michael Th ompson, Teresa H. Bar-ker, ,,E băiat!’’ (București, Editura Herald, 2018).

Pentru cititorii care doresc să-și îmbogățească viața spirituală recomandăm următoarele lucrări: Calinic Argeșeanul, ,,Minunea de a fi ’’ (Curtea de Argeș, Editu-ra Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2017); Dumitru Stăniloae (trad.), ,,Cartea fi localiilor’’ (București, Editura Humani-tas, 2018); Calinic Argeșeanul, ,,Naștere și

înviere’’ (Curtea de Argeș, Editura Arhie-piscopiei Argeșului și Muscelului, 2017); Vasile Andru, ,,Istorie și taină la muntele Athos’’ (București, Editura Herald, 2016).

Din domeniul medical am ales pentru dumneavoastră următoarele titluri: Jacqu-es Belghiti, Annette Vezin, ,,Idei preconce-pute (sau nu) despre sănătate’’ (București, Editura Niculescu, 2018); Jeremy Howick, ,,Doctor EU, știința pură a autovindecării’’ (București, Editura Niculescu, 2019); Ro-dica Jeican, ,,Psihiatrie pentru medicii de familie, psihologi, psihoterapeuți, asistenți sociali, studenți’’ (Cluj-Napoca, Editura Ecou Transilvan, 2015); Rodica Jeican, ,,Schizofrenia’’ (Cluj-Napoca, Editura Ecou Transilvan, 2015).

Iubitorii genului beletristic se pot delecta citind titlurile: Eric-Emmanuel Schmitt, ,,Răzbunarea iertării’’ (București, Editura Humanitas, 2019); Catherine Isaac, ,,Aici, acum, mereu’’ (București, Editura Rao, 2018); Paulo Coelho, ,,Hippie’’ (București, Editura Humanitas, 2018); Kazuo Ishigu-ro, ,,Amintirea palidă a munților’’ (Iași, Editura Polirom, 2017).

Cu speranța că titlurile menționate anterior v-au captat atenția, vă așteptăm la Bibli-oteca Județeană ,,Dinicu Golescu’’ Argeș. Și nu uitați: ,,Cărțile îți deschid și lărgesc mintea și te fac mai puternic decât orice altceva’’ (William Feather).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Satul românesc, ecouri şi amintiri lirice

Sub genericul ”Satul românesc. Ecouri și amintiri lirice”, Biblioteca Județeană Argeș organizează marți, 10 septembrie, la ora 12.00, în Sala de Conferințe, un recital de poezie dedicat matricei noastre culturale tradiționale.

Recitalul se va desfășura în contextul celei de-a XIII-a ediții a Sărbătorilor Argeșului și Muscelului și va fi susținut de poeții MA-RIA CHIRTOACĂ, DANIELA IOANA CHIȚESCU, ALEXANDRU MĂRCHI-DAN, IUSTIN OPREA, GEORGE BACIU și GEORGE BADEA.

După lectură, vor avea loc discuții libere pe marginea perspectivelor de conservare a aces-tui izvor de spiritualitate românească.

Denisa Popescu

O scriitoare din Argeş stabilită în Germania îşi lansează o carte la Piteşti

Joi, 5 septembrie, ora 16.00, în Sala de Conferințe a Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș vor fi lansate volumele „Cu sufl etul în palma mea” (poezii) și „Un zâm-bet de copil” (poezii pentru copii), autoare – Iulia Müller.

Iulia Müller este argeșeancă, din orașul Ștefănești, însă trăiește, de peste 25 de ani, în Germania, în apropierea orașului Köln.

Inspirația și-o găsește în amintirea locurilor copilăriei, a bunicilor, a verișorilor - parteneri de joacă animalelor din ogradă, în bucuria lucrurilor mărinte, în dorul de locurile natale și de cei dragi și, cu siguranță, în bucuria pe care i-o dăruiește, zi de zi, fi ul dânsei, acum în vârstă de 15 ani. M.S.

Centrul Cultural Județean Argeș a lansat invitații mai mul-tor ansambluri folclorice din în-treaga lume, invitații la care au răspuns și și-au confi rmat par-ticiparea grupuri reprezentând cultura tradițională din Bulga-ria, Muntenegru, Macedonia de Nord, Turcia, Bosnia și Repu-blica Moldova.

Deschiderea festivalului a avut loc marți, 3 septembrie, ora 19:00, la Grădina de Vară a Centrului Cultural Județean Argeș, spectacolul folcloric ma-raton fi ind precedat de tradiţi-onala paradă, ce s-a desfășurat

pe traseul Piața Milea - Grădina de Vară. Parada portului, mu-zicii și dansului popular va fi repetată și în celelalte localităţi care vor găzdui ediţia de anul acesta a festivalului. Se va putea bucura de dans, muzică și port popular publicul din Pitești (7 septembrie), Topoloveni (4 sep-tembrie), Câmpulung (5 sep-tembrie) și Curtea de Argeș (6 septembrie). Închiderea Festiva-lului va avea loc la Grădina de Vară în data de 7 septembrie, începând cu ora 18.00.

Intrarea la festival este liberă. Marian Staicu

Marți, 3 septembrie, a început cea de a XXXVI-a ediție a Fes-tivalului Internațional de Folclor CARPAȚI, Argeș, România. Consiliul Județean Argeș, prin Centrul Cultural Județean Argeș, organizează în cadrul Sărbătorilor Argeșului și Muscelului tradiționala întâlnire cu muzica, dansul și portul popular.

A început Festivalul Internaţional de Folclor Carpaţi

Pravila cea Mare - adevăratul cod de legi al Ţării Româneşti

Scrisă în limba română cu caractere chi-rilice, „Îndreptarea Legii“ este o colecţie completă și modernă de legi, ce se bazează pe izvoare de drept bizantin, cunoscute la noi prin fi liera slavonă. Ea nu constituie o simplă traducere a izvoarelor bizantine, ci și o prelucrare a acestora, conformă cu nevoile de atunci ale Ţării Românești. Lu-crarea cuprinde traduceri din: „Sintagma“ lui Matei Vlastares, „Nomocanonul“ lui Manoil Malaxos, „Comentariul“ lui Ale-xis Aristan. Traducătorul izvoarelor, alcă-tuitorul și prefaţatorul „Îndreptării Legii“ este Daniil Panonianul, care, pentru fi na-lizarea acestui amplu proiect, a colaborat cu profesorii Școlii Domnești din Târgo-

viște, învăţaţii greci Pantelimon (Paisie) Ligaridis și Ignatie Petritsis.

Prima parte a lucrării conţine legiferarea situaţiei iobagilor în raporturile lor cu ma-rii boieri, iar cea de-a doua cuprinde texte de drept canonic, dar și menţiuni despre alfabetul chirilic și defi niţia gramaticii, no-menclatorul dregătorilor și atribuţiile lor și, deosebit de valoros, un tratat de epis-tolografi e - un fel de manual cu modele de corespondenţă protocolară între aristocra-ţia clericală și cea laică.

Frumuseţea şi rafi namentul unei cărţi ce a traversat secolele

În ceea ce privește aspectul grafi c al căr-ţii, nu putem să nu remarcăm grija pentru detalii: titlul lucrării și titlurile capitolelor sunt scrise cu cerneală roșie, pentru a le delimita de corpul lucrării scris, în mod tradiţional, cu cerneală neagră, majuscu-le iniţiale ornate, realizate de asemenea în cerneală roșie, numită „minium“(din lt. minum), paginaţia deosebită, dar și com-plexitatea gravurilor, atât din punctul de vedere al compoziţiei, cât și al decoraţiei lor, dovedesc cu prisosinţă rafi namentul tipografi lor și al miniaturiștilor din timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), care știau că valoarea unei cărţi rezidă și în aspectul ei grafi c, ordonat și îngrijit.

Gabriela Tomescu

În cadrul Secţiei Colecţii Speciale a Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu“ Argeș, se afl ă unul dintre primele coduri de legi din Ţara Românească, numit „Îndreptarea Le-gii“. Codul are o vechime de 367 de ani. Volumul, al cărui titlu integral este „Îndrep-tarea legii/ cu Dumnezeu/ care are toată judecata/ arhierească și împărătească de toate vinile/ preoţești și mirenești/ scoasă la Târgoviște în tipografi a prea luminatu-lui mieu domn Io Matei V. Bas(arab) cu cheltuiala lui Ștefan, mitropolitul Târgoviștei și exarh al Plaiului și a toată Ungrovlahia“, a fost considerat de istorici un adevărat cod de legi al Ţării Românești, fi ind numit în scrierile vremii și „Pravila cea Mare“ sau „Pravila de la Târgoviște“.

Un cod de legi vechi de aproape patru secole se afl ă la Biblioteca Judeţeană Argeş

Se pun în vânzare noile abonamente la Filarmonica Piteşti

Filarmonica Pitești pune în vân-zare, începând cu 5 septembrie, ora 10.00, la sediul său din Pitești, Calea București nr. 2, abonamente pentru perioada 12 septembrie - 19 decembrire 2019. Preţul unui abo-nament este 400 de lei la catego-ria A, 300 de lei la categoria B și 250 de lei la categoria C, conform H.C.L. nr. 254/29 august 2019.

Preţurile biletelor, pentru cele 21 de concerte și recitaluri, variază în-tre 20 și 50 lei, în funcție de locul din sală și categoria concertului.

Tarif unic pentru un bilet concert educativ este de 5 lei.

Pentru studenţi, pensionari, șo-meri, precum și adulţii cu handi-cap mediu și ușor, tariful biletului se reduce cu 50%.

Elevii benefi ciază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la concerte, cu excepţia celor educative, când este tarif fi x.

Abonații au acces gratuit și la concertele camerale.

Accesul la spectacolele susţinute de Filarmonica Pitești este gratu-it pentru: Cetăţenii de onoare ai municipiului Pitești; elevii etnici români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român; poseso-rii legitimaţiilor eliberate de Gu-vernul României în baza H.G. nr. 385/2004 privind accesul gratuit la actul de cultură la nivel naţional al pensionarilor care au activat mi-nimum 10 ani în domeniul cultu-ral-artistic; persoanele cu handicap grav sau accentuat, precum și per-soanele care îi însoţesc.

M.S.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Procurorul Marius Bulancea a confi rmat Asociației „Dominocost”

că sesizarea s-a transformat în dosarul penal 425/P/2019

Cu ocazia Nașterii Maicii Domnului urez tuturor argeșenilor

multă sănătate și fericire alături de cei dragi!

LA MULȚI ANI!Deputat PNL, Dănuț Bica

Adresa DNA care dovedeşte dosarul penal deschis pe numele preotului Brânzea

Popa Brînzeaare problememari cu mai multe asociaţii ale românilor din străinătate

Confi rmareadosaruluipenal la DNA

Puternic contestat de foști salariați ai Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, dar și de zeci de reprezentanți ai asociațiilor de români din comunitățile istorice românești pe care le-a lăsat de izbeliște, preotul Nicolae Brîn-zea are acum o problemă și mai mare. Un dosar penal la DNA! Dosarul s-a constituit ca urmare a unei sesizări pe care Asociația „Dominocost” din București a înaintat-o Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Sesizarea, înregistrată sub nr. 1131/VIII/2019, a fost înaintată și înregistrată, la data de 2.08.2019, la DNA-Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, sub nr. de dosar penal 425/P/2019. Dosarul menționat se afl ă în lucru la procurorul anticorupție An-dreea Ioana Nica, iar adresa prin care petiționarul Asociația „Dominocost” a primit răspuns la solicitarea sa este semnată de procuroul-șef de secție Marius Bogdan Bulancea.

Nu mai puțin de 27 de reprezentanți și asociații ale românilor de pretutindeni au cerut premierului să-l demită pe Nicolae Brînzea

Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă a confi rmat pentru “Jurnalul de Argeș” că la Institutul “Eudoxiu Hurmu-zachi” au fost constatate mai multe nere-guli cu ocazia ultimului control efectuat. O altă instituție importantă – Curtea de Conturi a României – confi rmă, de aseme-nea, într-un răspuns trimis “Jurnalului de Argeș”, o serie întreagă de probleme des-coperite și evidențiate cu ocazia auditului efectuat timp de o lună și jumătate la înce-putul acestui an. Reamintim că, în urmă cu aproximativ o lună, 27 de reprezentanți și asociații ale românilor din comunitățile istorice din Serbia, Bulgaria, Ucraina și din Republica Moldova i-au transmis pre-mierului României, Viorica Dăncilă, o scrisoare deschisă în care cer intervenția de urgență pe marginea situației de la In-stitutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Aceștia se arată surprinși de faptul că directorul adjunct al instituției, Nicolae Brînzea, și-a mărit con-siderabil salariul (de la 7418 lei la 17124, n.red.) încălcând grosolan legea. Drept dovadă că Brânzea a acționat ilegal, acesta a pierdut în instanță defi nitiv la Curtea de

Apel București, în primăvara acestui an, mărirea de salariu.

Ce a descoperit, punctual, Curtea de Conturi în mandatul lui Brânzea

De asemenea, preotul Nicolae Brânzea a fost acuzat că instituția susținea pro-iectele destinate comunităților istorice românești din jurul granițelor și Balcani cu „mărunțiș”, în vreme ce el și apropiații lui decontau sume apreciabile cu justifi ca-rea ”protocol” . Printre neregulile consta-tate de către Curtea de Conturi la Institu-tul “Eudoxiu Hurmuzachi” mai amintim: probleme cu nerespectarea legii privind salarizarea personalului; nerespectarea funcțiunii conturilor contabile, neînregis-trarea elementelor de natura datoriilor în evidențele contabile; nerealizarea venituri-lor proprii prin neurmărirea și neîncasarea creanțelor în sumă de 225.607 lei; neim-plementarea la nivelul Institutului ”Eudo-xiu Hurmuzachi” pentru românii de pre-tutindeni a unui sistem de control intern managerial adecvat; nerespectarea preve-derilor legale privind inventarierea anuală a patrimoniului; angajarea și plata unor cheltuieli cu serviciile de asistență juridică pentru care nu a fost solicitată aprobarea ordonatorului principal de credite etc

Alina Crângeanu

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Articolul „O mamă acuză! Călugărul Gherasim i-a sedus băiatul”, publicat în numărul prece-dent al Jurnalului de Argeș, a generat multe comentarii pe site-ul ziarului. Unii cititori s-au plasat de partea mamei, alții de partea proto-singhelului. Curios lucru, aparătorii călugărului Gherasim, mulți dintre ei de pe conturi false sau anonime, s-au dovedit a fi mult mai agresivi și au folosit chiar un limbaj vulgar și deosebit de violent. Iar asta ne ridică un mare semn de întrebare. Probabil că, din dorința de a decre-dibiliza mărturia mamei, unii dintre ”avocații on line” ai călugărului au lansat teza că femeia nu ar exista în realitate și că totul e o născocire a noastră. Suntem în măsură să vă prezentăm astăzi și punctul de vedere al arhiepiscopu-lui Argeșului și Muscelului, deși i l-am cerut și săptămâna trecută, însă Înalt Preasfi nția Sa nu ne-a răspuns deoarece se afl a la băi la Techirghiol. Ei bine, arhiepiscopul Calinic ne-a confi rmat că știe de caz, că va face o anchetă și că va lua măsurile care se impun, în funcție de ce reiese din ancheta bisericească.

Calinic încearcă să gestioneze situațiaVizavi de argeșeanca plecată la muncă în Franța,

care ne-a spus că i-a prezentat chiriarhului situația băiatului și că așteaptă o rezolvare de la acesta, ÎPS Calinic ne-a spus: „Doamna a folosit ca mijloc de comunicare mesajele pe telefon. I-am spus să tri-mită această sesizare și la Cancelaria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Până azi nu s-a primit ofi -cial nicio plângere cu datele necesare începerii unei cercetări, după Statutul Bisericii Ortodoxe Româ-ne și Regulamentul Vieții Monahale. Este rându-iala, conform principiului latin în jurisprudență: AUDIATUR ALTERA PARS. Adică să se asculte toate părțile! Odată respectate criteriile, se pot tra-ge concluziile juste. Până la limpezirea supărărilor, măsurile sunt conform Regulamentului Monahal!”.

Potrivit unei informații de ultim moment, arhie-piscopul Calinic a mers și mai departe și l-a oprit pe călugărul Gherasim de la a mai ofi cia Taina Spove-daniei. Protosinghelul de la Mănăstirea Bascovele a fost oprit de la toate slujbele și în primul rând de la Liturghie.

Nu este prima dată când de numele lui Gherasim se leagă scandaluri sexuale

Trebuie să reamintim însă, pentru cei care nu știu sau au uitat, că nu este prima dată când în jurul protosinghelului Gherasim Nicuț apar fel de fel de scandaluri cu conotații sexuale. La un moment dat, avocatul „bântuit de diavol” Mădălin Ciculescu și mama acestuia, Nicolina Șerban, l-au acuzat pe sta-reţul Gherasim că ar fi profi tat de pe urma necazu-rilor pe care aceștia le aveau. Avocatul Ciculescu a depus chiar și o plângere la Parchet, declarând în timpul cercetărilor că stareţul ar fi primit din partea lui și două televizoare. În urma plângerii avocatu-lui, stareţul Gherasim a ajuns să fi e cercetat în Con-sistoriul Eparhial, iar ÎPS Calinic i-a interzis să mai săvârșească o perioadă Taina Spovedaniei sau să dea sfaturi credincioșilor la Schitul din Trivale. Un alt scandal care l-a avut în prim-plan pe protosinghelul Gherasim a fost cel al șantajului amoros de la Schi-tul Trivale, când preotul vâlcean Darius Matei a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspen-dare pentru șantajarea stareţului. Foarte interesant este că, prin 2011, atât arhiepiscopul Calinic, cât și fostul vicar Nicolae Brânzea au fost citați ca martori în procesul de șantaj al preotului Matei, derulat la Judecătoria Turnu Severin, după strămutarea aces-tuia din Argeș. Însuși arhiepiscopul Calinic a recu-noscut în declarația de martor, dată în fața instanței din Severin, că nu doar ex-preotul Matei l-a sesizat vizavi de înclinațiile sexuale nefi rești ale Prea Cu-viosului Gherasim Nicuț. De vreun an și jumăta-te, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului l-a trimis pe Gherasim la Bascovele, la o mănăstire de maici. Probabil că nu întâmplător, cu speranța că, viețuind între călugărițe, nu vor mai exista tentațiile din tre-cut. Cel puțin după recentul caz dezvăluit de noi, mutarea n-a prea avut efectul scontat.

Alina Crângeanu

Arhiepiscopul confi rmă! Mama disperată l-a informat că Gherasim i-a sedus fi ul ÎPS Calinic (foto stânga) a luat o primă măsură și i-a interzis călugărului să mai ofi cieze slujbe la Bascovele

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Restaurant din Piteşti depistat cu branşament ilegal prin care se sustrăgea apa din sistemul public de alimentare

În urma unei acțiuni de control care s-a desfășurat pe 28 august la un restaurant din Pitești pe str. Negru Vodă, o echipă mixtă din cadrul S.C. Apă Canal 2000 S.A. a constatat că, pe lângă branșamen-tul de apă contorizat, care făcea obiectul contractului de furnizare încheiat cu ope-ratorul, agentul economic mai deţinea un branșament de apă necontorizat, funcţi-onal, reprezentând lucrare clandestină de ocolire a contorului, prin care era fraudat consumul de apă. Modalitatea prin care s-a descoperit furtul de apă în acest caz a fost următoarea: clientul a sesizat telefonic dispeceratul operatorului, pentru remedi-erea unei avarii (pierdere de apă) înainte de apometru. La faţa locului s-au efectu-at manevre și s-a constatat că unitatea de alimentaţie publică era alimentată cu apă, deși robinetul de concesie era închis. În urma unei verifi cări amănunţite s-a con-statat existenţa unui by-pass (branșament de apă necontorizat). Branșamentul clan-destin a fost identifi cat la o distanţă de aproximativ 4 m.l. faţă de branșamentul contorizat și robinetul de concesie.

Fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt de apă din siste-mul public, la fața locului s-a prezentat un echipaj al Inspectoratului de Poliție al Județului Argeș - Poliţia Municipiului Pitești, la solicitarea S.C. APĂ CANAL 2000 S.A., pentru aplicarea tuturor măsu-rilor legale prevăzute de Legea 286/2009 privind Codul Penal. Operatorul S.C. APĂ CANAL 2000 S.A. a calculat un prejudiciu conform prevederilor legale, reprezentând plata retroactivă a serviciilor de apă și de canalizare, calcul în sistem paușal, ţinând cont de obiectul activităţii desfășurate de agentul economic, respec-tiv „restaurant”. De asemenea, agentul economic depistat cu branșament ilegal este obligat să achite și contravaloarea lu-crărilor de desfi inţare a branșamentului clandestin.

Alina Crângeanu

Piteşti şi Mioveni, în topul oraşelor cu cele mai multe bancomate

Conform celor mai recente date colecta-te de BNR de la bănci, în România sunt în mediul urban 9.488 bancomate. Iar Argeșul are două orașe în topul celor 50 de orașe din România cu cele mai mul-te bancomate. Piteștiul se situează pe lo-cul 10, cu 188 de bancomate, în timp ce Mioveni e pe un spectaculos loc 34, deși este orașul cu cei mai puțini locuitori din top (aproape 32.000). La Mioveni sunt la ora actuală 51 de bancomate. Mioveni este orașul din România și cu cele mai multe bancomate/10.000 de locuitori - 16.

Numărul ATM-urilor din mediul rural a ajuns la 1.045. În România sunt în total peste 10.500 de ATM-uri.

România are peste 10.500 de bancoma-te (ATM-uri), dar majoritatea, respectiv 90%, sunt amplasate în mediul urban, în timp ce în mediul rural sunt puţin peste 1.000 de ATM-uri, existând comune fără ATM-uri și multe cu doar 1-2 bancomate, după cum reiese din statisticile întocmite de BNR. D.G.

Marin Dumitru neagă categoric zvonurile unei eventuale demolări a Pe-trochimiei: „Nici gând de așa ceva. Eu știu că există o intenție de cumpărare, nu ca să o taie, ci ca să facă ceva cu ea”. Ar fi vorba de o fi rmă - nu din China, care s-ar putea trezi, să zicem, cu vreo interdicție geostra-tegico-economică - și pe care nu are motive să o bă-nuiască de spălare de bani sau altceva de acest gen, ne asigură. Această fi rmă ar dori să trimită un evalua-tor în prima jumătate a lui septembrie să facă „un au-dit exact din punct de ve-dere funcțional, chiar prin experți din afară, la care nu ai ce să comentezi”, mai ales că „rezultatele auditării nu pot fi proaste” - numai „nu cumva statul român, renu-mit pentru birocrația lui, să îi întârzie, că are această calitate de a te plimba după hârtii, și poate dura luni de zile să iei, de exemplu, o autorizație de la Protecția Mediului, de te mănâncă sfi nții, de și le zici: «Dom-nule, eu vreau să mă apuc de treabă»”.

„Instalațiile din Petrochimie rezistă oricât”

Afi rmațiile unor specialiști că instalațiile, odată oprite o perioadă îndelungată, nu se mai pot folosi, nu îl con-ving pe sindicalist. „Asta o auzim de mult timp. Dar, domnule, sunt fi are! Și nu au ruginit. La volumele la care

se lucrează, la înălțimile lor, credeți că aceste instalații se strică așa? Dacă punem o tablă în pământ se distruge? În cât timp ruginește? Or, asta are grosime de 10 mili-metri! La interior, cel puțin, nu e ruginită, și nici la exte-rior, iar unele sunt oricum făcute din material inoxi-dabil. Țin și 100 de ani. A, că trebuie să se treacă în revistă fi ecare utilaj, fi ecare conductă, că trebuie făcute probe, e altceva. Dar nu că ar fi terminate.”

Sindicaliștii de la Petro-chimie (separați de lucră-torii preluați de Chimcom-plex) nu mai au restanțe de primit de la Oltchim (și-au încasat drepturile, după privatizare), iar raporturi-le cu Petrom s-au încheiat demult. Pentru plata lor, există resurse fi nanciare cel puțin până la sfârșitul anului 2020 – începutul lui 2021, ne mai spune liderul sindical, convins că activi-tatea de petrochimie la Bra-du încă „este un proiect care are viață: există cerere și se adresează unei piețe goale, nu deranjează alți producă-tori, iar repornirea nu costă cine știe cât”. O reîncepere a activității aici ar fi simul-tană și cu o reactivare a instalațiilor pentru PVC de la Vâlcea, pentru care Bra-du ar fi furnizor - în timp ce alte trei pachete de acțiuni ale fostului Oltchim sunt „mai mult auxiliare”, pen-tru care dă șanse mai mici de repornire.

Călin Popescu

Liderul Sindicatului Unirea, Marin Dumitru:

„Încă există cumpărători pentru Petrochimie”

Somaco Grup Prefabricate SRL este producător de materiale de construcţie, specializat în prefabricate din beton și BCA (beton celular autoclavizat). So-maco operează cinci fabrici de materiale prefabricate din beton în Teiuș, Timișoa-ra, Târgoviște, Buzău și Roman, precum și o fabrică destinată producţiei de BCA în Adjud. Somaco a raportat o cifră de afaceri consolidată în valoare de apro-ximativ 56 milioane euro în 2018 și are aproximativ 750 de angajaţi. Firma So-maco a fost dezvoltată în urma investiţi-ilor începute în 2008 de către compania de investiţii Oresa, care a achiziţionat cele șase fabrici în mai multe etape și a deru-lat un program ambiţios de echipare, de modernizare tehnologică și de creștere a capacităţii și calităţii producţiei, investiţi-

ile ridicându-se la circa 21 de milioane de euro. Holcim (România) S.A., membră a Grupului LafargeHolcim, este producător de materiale de construcţii specializat în producerea cimentului și betoanelor. În prezent, Grupul LafargeHolcim deţine în ţara noastră două fabrici de ciment, în Câmpulung (judeţul Argeș) și în Aleșd (judeţul Bihor), o staţie de măcinare și trei terminale de ciment la Turda (judeţul Cluj), Roman (judeţul Iași) și București, 15 staţii ecologice de betoane, 3 staţii de agregate, 2 staţii de lianţi speciali.

„Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabili-rii compatibilităţii sale cu un mediu con-curenţial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, a anunţat autoritatea de concurenţă.

Un alt caz în iulieHolcim a mai fost subiect al unei verifi -

cări recente, în iulie, după ce în luna apri-lie Consiliul Concurenţei a fost notifi cat în legătură cu operaţiunea de concentrare economică ce urma să se producă prin do-bândirea controlului unic de către această societate asupra unor active ale TVI Con-struct srl Iași.

Analiza a durat, așadar, câteva luni, iar decizia a fost următoarea: „Consiliul Concurenţei a constatat că operaţiunea propusă nu ridică obstacole semnifi cati-ve în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţia-lă a acesteia și nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”. Activele preluate au constat în echipamente și instalaţii uti-lizate în activitatea de producere a betoa-nelor, situate în municipiul Iași.

Cătălin Ion Butoiu

Preluarea unei fi rme cu sute de angajaţi de către Holcim este analizată de Consiliul Concurenţei

Potrivit Consiliului Concurenţei, a intrat în analiză tranzacţia prin care Holcim (România) S.A. preia Somaco Grup Prefabricate S.R.L. Instituţia apreciază că ope-raţiunea este o concentrare economică ce depășește pragurile valorice prevăzute de lege și astfel trebuie supusă controlului Consiliului Concurenţei, urmând să fi e emisă o decizie asupra acestui aspect.

După achiziționarea, în 2018, de către Chimcomplex, a cinci pachete și jumătate din active din vechiul Oltchim, procesul de privatizare a bătut pasul pe loc, iar despre pachetul constând în Divizia Petrochimică Bradu nu s-a mai vorbit de soluții – ba dim-potrivă, s-a comentat în presa scrisă, la televiziuni că nu are altă șansă decât lichidarea, instalațiile nemaiputând fi pornite. Divi-zia (în fruntea căreia s-a întors și directorul Marius Pârvu, după ce i-a încetat detașarea în fruntea ANPC), are încă 68 de salariați, iar liderul Sindicatului Unirea e încă optimist în privința viitorului lor.

La volumele la care se lucrează, la înălțimile lor, credeți că aceste instalații se strică așa? Dacă punem o tablă în pământ se distruge? În cât timp ruginește?

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Ciprian Sora, 3 DAN Kickboxing, simbolul kickboxingului româ-nesc, un luptător cu rezultate neegalate în acest sport, idolul multor kickboxeri din România, dar și din afara țării, a facut parte din comisia de examinare a nivelu-lui tehnic al sportivilor de la Aleph Kickboxing Pitești.

”Alături de omul și pri-etenul meu, Ciprian, a stat profesorul Ion Gar-bea, deținător 5 Dan Kickboxing, cel care are responsabilitatea ca acest sport, afi liat la ora

actuală celei mai pu-ternice organizații din lume, W.A.K.O., să fi e promovat în România în spiritul disciplinei și al respectului. A fost o onoare pentru mine să fi u gazda acestor oameni de valoare, mă înclin în fața lor cu mulțumiri și recunoștință și promit că în școala Aleph se va continua practicarea sportului la cel mai înalt nivel. Felicitări sporti-vilor examinați!”, a spus Marius Cocean, mana-gerul Aleph Kickboxing Pitești.

M.I.

Un meci între echipele din Vlădești și Vulturești s-a transformat îintr-o păruială între jucători și fani. C-așa e în fotbal: unde pumn nu e, nimic nu e.

Băi, la ce se bat jucatorii cu suporterii, zici că e gală de Local Kombat în Liga a IV-a!

Deranj mare la Asociația Județeană de Fotbal Argeș în urma unei partide cu scântei între Vlădești și Vulturești! Spunem acest lucru pentru că întreaga conducere a AJF a fost deranjată de atitudinea arbi-trului și a observatorului la acest meci de Liga a IV-a. De subliniat că fotbaliștii s-au luat la bătaie între ei, dar și cu spectatorii. A fost măcel, însă observatorul a trecut în fi șă faptul că doar un singur spectator a intrat pe suprafața de joc. În atare condiții, Comisia de disciplină din cadrul AJF nu are, din câte se pare, ce să judece, deși urmările acestui scandal au ajuns la Poliție și la Medicina Legală.

Zvonul săptămânii!

UNGHIURI DE VEDERE

SURPRINZĂTOR! Echipa de fotbal CS Mioveni este neînfrântă în actuala ediție de campionat. S-au scurs 5 etape și echipa pregătită de Marius Stoica se afl ă pe locul secund în Liga 2, la doar două puncte de liderul Turnu Măgurele. Parcursul galben-verzi-lor este unul surprinzător având în vedere ce nume se bat la promovare în acest an în Liga secundă!

Ciprian Sora a examinat sportivii de la Aleph Kickboxing Piteşti

Clubul FC Argeș și mijlocașul Alin Buleică au ajuns săptămâna trecută la un acord pentru rezilierea contractului. Despărţirea s-a făcut pe cale amiabilă, neexistând niciun fel de impediment de ordin fi nanciar între cele două părţi. Buleică mai avea contract cu FC Argeș până la sfârșitul acestui sezon competi-ţional. Gruparea alb-violetă a continuat curățenia după startul nu tocmai reușit de campionat și a reziliat contractul și cu fundașul central Bogdan Vișa, care a fost titular în partida cu CS Mioveni, pierdută de piteșteni cu 2-0.

Despărţirea dintre cele două părţi s-a făcut pe cale amiabilă, neexistând ni-ciun fel de probleme juridice sau de or-din fi nanciar. Nicolae Dică, managerul grupării din Trivale, a explicat cum s-a ajuns la despărţirea de cei doi: ”La Bu-leică am avut o discuţie cu el în care el a spus că își dorește să joace mai mult. I-am explicat situaţia în acest moment, i-am spus că nu știu ce se va întâmpla în viitor. Am căzut de acord ca el să

meargă în altă parte. La Vișa a fost o decizie a mea, în care eu am considerat că după meciul de la Mioveni nu ar mai fi una dintre primele trei soluţii. Era a patra sau chiar a cincea soluţie. Am preferat în discuţia pe care am avut-o cu el să meargă în altă parte, unde să aibă posibilitatea să joace mai mult, pentru că este un jucător de 33 de ani”.

Trebuie subliniat că cei doi fotbaliști de care gruparea din Trivale s-a despărțit sunt cotați împreună de site-ul de specialitate transfermarkt.com la 225.000 de euro. Cel mai bine cotat pe piața transferurilor este Alin Buleică, cu 125.000 de euro, în timp ce Bogdan Vișa este cotat la 100.000 de euro. Mai trebuie spus că cei doi fotbaliști nu au stat pe gânduri și au semnat cu prime-le echipe care i-au contactat și anume Alin Buleică la liderul Ligii secunde, Turris Oltul Turnu Măgurele și Bog-dan Vișa la Viitorul Șelimbăr, în Liga a III-a.

M.I.

FC Argeş s-a despărţit de doi fotbalişti cotaţi împreună la 225.000 de euro

Bogdan Vișa

Alin Buleică

Ce v-a determinat să acceptaţi funcţia de șef al Centrului de Copii și Juniori de la FC Argeș?

- La solicitarea conducerii tehnice a echipei mari și a celor care răspund de destinul lui FC Argeș m-am întors cu mare plăcere. Să nu se uite că am fost 20 de ani șef de Centru la FC Argeș! Sunt unicat în România, fără să fi u înțeles greșit... Probabil experiența mea, probabil rezultatele muncii mele, probabil faptul că sunt activ în cadrul FRF și anume sunt referent zonal și membru în cadrul Comisiei Tehnice. Am lucrat toată viața aici, tatăl meu a lucrat toată viața aici, băiatul meu 20 de ani aici... Probabil a fost apre-ciată activitatea mea în general și s-a hotărât să dau o mână de ajutor cu experiența mea. Ce aţi găsit la Centrul de Copii

și Juniori?- Eu vorbesc ce am făcut de la 1

iulie 2019, restul nu mă interesează. Am găsit lucrurile foarte bine puse la punct și eu am continuat. Au trecut două luni de zile, activitatea mea a început eșalonat între 10 și 20 iulie. Deci, practic, nu am nici două luni de zile în calitatea mea de antrenor coor-donator.

„Avem 225 de copii legitimați la Campionii FC Argeș” Care este situaţia copiilor de la

Centru?- Centru are 6 antrenori cu normă

întreagă, antrenori licențiați, și anu-me Năstase Valentin, Enache Ro-bert, Șerban George, Paul Ciobanu, Daniel Mălușanu și Daniel Ghiță. În total, cu Liga a IV-a, avem 225 de copii legitimați la Campionii FC Argeș. E mult, e puțin, vă las pe dvs să stabiliți... La ce grupă putem spune că se

excelează?- Cea mai bună grupă joacă în Liga

elitelor și copiii au 15-16 ani, iar an-trenor este Daniel Ghiță. Este singura grupă care și-a câștigat dreptul de a participa în Liga elitelor, acolo unde joacă cei mai buni copii din Româ-nia la vârsta aceasta. Sunt trei serii a 12 cluburi, deci 36 de cluburi. Avem adversari de calibru din România, precum FCSB, Academia Hagi, Uni-versitatea Craiova, Dinamo etc. Nu avem echipe să ne batem la locuri din

clasament la nivel național, pentru că obiectivul nostru este individul. Lo-curile din clasament nu aduc nimic... Urmărim copii care au posibilitatea să se afi rme în continuare. Locul din clasament este efemer! Politica clubu-lui este clară: nu au nicio presiune de-cât să pregătească și să avem copii de valoare în cadrul grupelor. Am înţeles că Nicolae Dică vrea

să promoveze jucători la echipa mare de la Centrul de Copii și Juniori...

- Până acum nu a fost promovat ni-ciun jucător la echipa mare. O să ur-meze. Pe parcurs vom vedea. Există o Comisie tehnică a clubului, în care, împreună cu Nicolae Dică, vom sta-bili jucătorii care vor fi promovați la

echipa mare. Eu nu pot face afi rmații de genul acesta. Cine face astfel de afi rmații cum că avem ce promova la echipa mare trebuie să-și asume astfel de afi rmații. Din punctul meu de ve-dere, în momentul de față Centrul de Copii și Juniori nu are vreun fotbalist care să promoveze la echipa mare. Și haideți să vă explic. Generația de 17 și cea de 19 ani joacă în grupa valorică 2 la nivel național, iar adversari avem LPS-ul, Dinicu Golescu, Nucet etc. Asta este realitatea! Nu pot propune de aici niciun jucător pentru echipa mare. Trebuie timp...

„Nimeni nu plătește nimic, totul este suportat de către club. Nu există nicio taxă!” Ce viitor avem din acest punct

de vedere?- Ca să joci în Liga elitelor trebuie

să te mai și califi ci. Momentan amân-două aceste echipe despre care vorbim nu au nicio șansă. Aș vrea să mă de-zică viața peste 8-9 luni... Să greșesc, dar vă spun că nu greșesc. Lucrurile sunt foarte clare, au trecut prea mulți ani peste mine... Păi, dacă suntem pe locurile 4-5 în grupa a doua valorică cu adversari incomparabil mai slabi decât ce avem la Under 16... Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar asta este re-alitatea! Traversăm o perioadă de re-organizare totală a activității. Nimeni nu are obiectiv, ci numai de selecție și instruire. De la 1 septembrie antre-norii vor sta la stadion non-stop. Este anunțată selecție la toate categoriile de vârstă de la 2006 la 2014. Marele avantaj al Centrului de copii de la FC Argeș este că nimeni nu plătește ni-mic, totul este suportat de către club. Nu există nicio taxă! Ce buget are Centrul de copii?- Nu mă interesează, dar vă dați

seama că este un buget formidabil de mare. Avem tot: vestiare, echipament, transport... Eu cer și mi se dă... totul nelimitat... Convenția mea cu condu-cerea FC Argeș a fost să mă ocup nu-mai de problemele fotbalistice, de re-stul se ocupă alți salariați ai clubului. Condițiile sunt deosebite și în ultima perioadă s-a constatat o afl uență foar-te mare de copii. E nevoie de timp, pentru că nu se fac fotbaliști în două luni de zile.

Marius Ionel

Mihai Ianovschi, şeful Centrului de Copii şi Juniori de la FC Argeş:

„Nu avem niciun fotbalist care să promoveze la echipa mare a FC Argeş”

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); (joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Dacă într-o clădire, bloc de lo-cuinţe, condominium sau într-un ansamblu rezidențial există spații cu destinație de locuință sau cu altă destinație având proprietari diferiți, părțile din clădire care, fi ind destinate întrebuințării spațiilor respective, nu pot fi fo-losite decât în comun sunt obiec-tul unui drept de coproprietate forțată.

Administrarea, întreţinerea, in-vestiţiile și reparaţiile asupra pro-prietăţii comune sunt în sarcina fi ecărui coproprietar, care este obligat să suporte cheltuielile în proporţie cu cota sa parte.

Astfel, cota indiviză/cota par-te din proprietatea comună este parte a ecuației prin care se îm-part o serie de cheltuieli, cum ar fi reparațiile efectuate spațiilor comune din bloc: uscătorul,

casa scării, spălătoria, subsolul, acoperișul (terasa) blocului, eta-jul tehnic, ușa de la intrarea în bloc, pereții exteriori ai blocului, conductele comune, ascensoarele, instalațiile etc.

Regula enunțată mai sus nu se aplică în cazul cheltuielilor legate de părțile comune folosite exclu-siv de unii dintre coproprietari, cărora li s-a atribuit acest bene-fi ciu.

Dacă s-a constituit o asociație de proprietari, modul de repar-tizare a cheltuielilor se dispune de comitetul executiv al acesteia și este obligatoriu chiar și pentru coproprietarii care nu sunt mem-bri ai asociației.

Primăria nu intervine în pro-blemele ce țin de reparațiile și întreținerea unui bloc, decât în măsura în care trebuie să dea avi-ze sau autorizație de construire.

Spre exemplu, dacă o clădire de bloc este situată într-o zonă specială, de patrimoniu sau de protecție (naturală, militară), atunci poate interveni prin indi-carea modului în care se pot exe-cuta anumite lucrări, dar nu să și susțină fi nanciar aceste lucrări, cu excepţia lucrărilor prin programe guvernamentale speciale sau prin programe de fonduri europene,

cum sunt în unele orașe cele de reabilitare termică sau de conso-lidare a clădirilor ce prezintă risc seismic.

De exemplu, închiderea balco-nului este considerată o modi-fi care a fațadei clădirii (fațadele sunt cote părţi indivize), astfel că, o astfel de lucrare se face doar cu acordul coproprietarilor, obținut în prealabil, și ulterior se obține și documentația de la primărie.

Repararea acoperișului unui bloc nu constituie element de cal-cul al costurilor etajului la care locuiesc proprietarii prejudiciați (cei de la ultimul etaj), întru-cât este parte comună, a cărei întreținere și reparație se repar-tizează tuturor proprietarilor în funcție de cota indiviză.

Atunci când unul dintre copro-prietari ocupă și folosește abuziv și exclusiv spațiul compus din uscătoria blocului, Asociația de Proprietari poate solicita instanței de judecată să dispună evacuarea acestuia întrucât ocupă fără for-me legale și să îl oblige să aducă la forma inițială spațiul menționat mai sus, când este cazul, și chiar să plătească lipsa de folosință.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Folosirea părţilor comune din imobile

Primăria Bogați vă urează de Sfânta

Maria Mică multă sănătate, fericire și

un căldurosLA MULȚI ANI!

Primar, Ion Gârleanu

Cu ocazia Nașterii Maicii Domnului,

Primăria Ciofrângeni urează tuturor

locuitorilor comunei sănătate și realizări pe

toate planurile.LA MULȚI ANI!

Primar, Dorin Panțeru

Primăria Oarja vă urează de Sfânta Maria

Mică multă sănătate, fericire și un călduros

LA MULȚI ANI!Primar,

Constantin Bîlea

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Cei trei crai de la răsărit (II)

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

În 1837 Cuza se reîntoarce în țară cu coada între picioare, însă fi rea sa ușuratică îl ajută să treacă re-pede peste episodul cu băutul cernelii. Se orientea-ză repede spre armată, care nu îi cerea diplome de la Paris, dar îi oferea în schimb un statut social care îi convenea de minune, o simbrie bună și nu în ul-timul rând uniforma, un adevărat aspirator de fe-mei. Și pentru că este ”Lecția de istorie”, marcăm date: la 15 septembrie 1837 este primit în armată cu gradul de cadet și se stabilește la Galați.

Transporturile fl uviale afl ate în plin avânt, mai ales după Tratatul de la Adrianopol în urma căruia se ridicase monopolul turcesc asupra comerțului extern al Principatelor Române, au dus la dezvol-tarea rapidă a orașului port la Dunăre. O lume pestriță, localuri moderne, cazinouri gata să toa-ce banii negustorilor și aventurierilor pripășiți aici ofereau tânărului cadet excelente condiții să pună în practică tot ce ”studiase” la Paris. Reușește astfel cu ușurință să ajungă ”cap de serie” la majoritatea tragerilor de ruletă, dar nu se dădea în lături să arunce și oasele. Aici l-a întâlnit pe Charles Liebre-cht, aventurier belgian, la momentul acela chelner și marcher de biliard, al cărui ”destin” se va lipi ca marca de scrisoare de cel al viitorului domn, ajungând chiar ministru în guvernele din perioada domniei lui Cuza. Conu Alecu era deja pârcălab de Covurlui, un fel de prefect al ținutului, când l-a cunoscut pe acest escroc internațional care va avea o infl uență malefi că asupra sa. Și fi indcă tot am amintit de ”aspiratorul de femei”, Liebrecht era ștecherul pe care conul Alecu îl băga în priză ori de câte ori patul cazon nu reușea să-l consoleze pe tânărul cadet, locotenent, căpitan și în cele din urmă, după cum vom vedea, polcovnic ce sosea de nenumărate ori înfrânt de pe câmpurile de luptă ale cazinourilor. Vă asigur că rareori era gol, pen-tru că infractorul internațional Charles Liebrecht lucra conștiincios la proiectul său.

Norocul în dragoste al tânărului cuceritor va risipi în scurt timp bruma de avere moștenită de la părinții săi, oameni cu frica lui Dumnezeu, preocupați de treburile agriculturii. Soluția sal-vatoare va fi căsătoria la 30 aprilie 1844 cu Elena Rosetti, fi ica postelnicului Iordache și a Ecaterinei, născută Sturdza. Alecu avea 24 de ani, în timp ce Elena (Elenco), 18 ani. Ea și-a dat seama repede de marea greșeală făcută, dar niciodată nu s-a văitat cu subiect și predicat, dovedind calități cu mult peste ale celui hărăzit de Dumnezeu în fața alta-rului.

Punga lui Cuza se umple din nou, ceea ce îl face pe Alecu din nou interesant pe piața cazinourilor. Urmează momentul când și Moldova va cunoaște cutremurul revoluției pașoptiste, prilej cu care se va coagula viitoarea clasă politică ce va construi etapă cu etapă România modernă. Cuza partici-pă activ la evenimente, având prilejul să-i cunoas-că și să fi e cunoscut de grupul revoluționar de la Iași. Este arestat împreună cu aceștia din ordinul domnitorului Sturdza, de altfel destul de concili-ant cu aceștia, până la un moment dat. Este salvat de soția sa, care intervine pe lângă consulul englez Cunningham. Se refugiază la Viena, apoi îl găsim prezent în Transilvania și Bucovina, făcând parte din grupul revoluționarilor moldoveni care vor lan-sa la Brașov și apoi la Cernăuți două proclamații în care vor cere, pentru prima dată, unirea Moldovei cu Muntenia. Este perioada romantică, dar și cea mai frumoasă a carierei politice a celui care, dintre toți acești tineri entuziaști, Dumnezeu i-a hărăzit un destin luminos, dar și o cruce grea de purtat.

Prof. dr. Cornel Carp

FIRMĂ AUTORIZATĂ MONTEAZĂ ȘI EXECUTĂ

ORICE INSTALAŢIE DE GAZ METAN. REVIZII INSTALAŢII

GAZE, VERIFICĂRI CENTRALE TERMICE.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII

ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL CASA

CĂRȚII. Relaţii, la tel. 0248/219976 sau la sediul

Centrului Cultural Pitești, din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2, Bl. G1, Jud. Argeș.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/Sp.Militar, parter

(pretabil birou/cabinet medical), centrală termică proprie,

proprietar. Preţ 52.000 euro. Tel. 0721776511

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Băbana. Caut femeie sau

familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou

- manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând apartament 3 camere - confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740 Vând apartament 3 camere, decomandat, super înbunătăţit în Mioveni. Preţ 53.000 Euro, negociabil. Relaţii al telefon 0799/980.110. Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului

„Nicolae Dobrin”. Tel. 0744383634

Vând proprietate compusă din casă cu 4 camere + anexe, teren 9.300 m.p., deschidere 44m şi toate uilităţile la poartă, zonă

asfaltată. Relaţii la telefon 0768/101.320, preţ negociabil

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Caut asistentă cu specialitate în medicină dentară, cu experienţă, cunoscătoare de limba engleză, nivel

mediu, pentru post în Anglia. Relatii la doc.info.uk@gmail.com. Rog seriozitate.

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie, bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la

telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Intermediere consultanţă şi traduceri emigrare temporară şi permanentă

Canada. Tel: 0721.949.376

În perioada 7-20 septem-brie va avea loc o campanie naţională de informare și prevenire în sistem integrat, în școli, iniţiată de Ministerul Afacerilor Interne.

Agenţia Naţională Antidrog, prin Centrul de Prevenire, Evalu-are și Consiliere Antidrog Argeș, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Argeș, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Argeș, Agenţia Naţi-onală Împotriva Trafi cului de Persoane – Centrul Regional Pi-tești, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Judeţean Argeș, derulează acest proiect destinat informării și prevenirii riscurilor în unităţile de învăţământ din judeţul Argeș, sub coordonarea Instituţiei Pre-fectului.

Activităţile din cadrul campa-niei vor avea loc în instituţiile de învăţământ din mediul urban și rural, în școli gimnaziale, licee și colegii, sub sloganul „O școa-lă sigură, fără droguri, trafi c de persoane și criminalitate!”.

Obiectivul specifi c al acestei campanii îl reprezintă creșterea gradului de informare, educare

și conștientizare a elevilor, profe-sorilor și părinților cu privire la pericolele existente și a modului în care se pot proteja, precum și transmiterea unor recomandări preventive în domeniul consu-mului și trafi cului ilicit de dro-guri, al trafi cului de persoane și al criminalității.

Planul de acţiuni cuprinde 39 de activități de prevenire a con-sumului și trafi cului ilicit de droguri, trafi cului de persoane și criminalității, în 39 de unităţi

școlare, dintre care 18 licee, 6 co-legii și 15 școli gimnaziale.

Debutul campaniei va avea loc în data de 8 septembrie a.c., când vor fi distribuite materiale infor-mative în centre comerciale și în alte locuri aglomerate. Pe data de 9 septembrie, reprezentanţii in-stituţiilor implicate vor transmite un mesaj unitar elevilor, părinţi-lor și cadrelor didactice prezente la manifestările dedicate începu-tului anului școlar.

Denis Grigorescu

Campanie de prevenire a consumului şi trafi cului ilicit de droguri, trafi cului de persoane şi criminalităţii

În fi ecare an, în ultimul sfârșit de săp-tămână din august, Baroul Argeș, în parteneriat cu Asociația Tenis Club AS, organizează un eveniment unic de an-vergură, Turneul Național de Tenis al Avocaților, care se desfășoară pe durata a trei zile la Baza Star Budeasa. În acest an a avut loc ediția a II-a, care a reunit avocați din 15 barouri, competiția bu-curându-se de o participare consistentă atât numeric, cât și valoric, rivalizând cu competiții de amatori deja consa-crate, participanții venind din toate colțurile țării. Acest eveniment plasează Baroul Argeș printre barourile puternic implicate în dezvoltarea și consolidarea relațiilor dintre avocați. Colaborarea dintre directorul de turneu, prodeca-nul Baroului Argeș, Dragoș Nicolescu, și directorul de turneu Tenis Club AS, profesorul Gabriel Săndulescu, a făcut ca evenimentul să fi e unul de excepție, atât în lumea sportivă, cât și în lumea avocaților.

Alina Crângeanu

Avocaţi din 15 barouri s-au întrecut nu în pledoarii, ci în lovituri de rachete la Star Bascov

Prodecanul Baroului Argeș, avocatul Dragoș Nicolescu, împreună cu avocatul Bogdan Blaj de la Baroul Cluj, campionul turneului

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Cu ocazia Nașterii Maicii Domnului, Primăria

Moșoaia urează tuturor locuitorilor comunei

multă sănătate și fericire.LA MULȚI ANI!Primar, Ion Necula

Primăria Dârmănești vă urează de Sf. Maria Mică multă sănătate

și vise împlinite.LA MULȚI ANI!

Primar, Emilian Ciolan

Joi, 29 august, primarul comunei Bogați, Ion Gârleanu, a oferit titlul de ”Cetățean de Onoare” al localității prim-ministrului Viorica Dăncilă. Evenimentul a avut loc în cadrul manifestărilor organizate cu ocazia “Zilei comunei Bogați”, eveniment la care au participat sute de cetățeni din localita-te. Afl ată la cea de-a VIII-a ediție, “Ziua comunei Bogați” reprezintă un bun prilej de întâlnire a cetățenilor, care participă în număr foarte mare, dar și o ocazie de a avea oaspeți din țară și de peste hotare.În acest an, administrația locală a invitat la “Ziua comunei Bogați” pe prim-minis-trul României, Viorica Dăncilă. Alături de premier s-au afl at și alți doi membri ai Guvernului, viceprim-ministrul pentru Implementarea parteneriatelor strategice ale României, ministru al Afacerilor In-terne, Mihai Fifor, și ministrul Finanţelor Publice, viceprim-ministrul Eugen Orlan-do Teodorovici. La Bogați, acum și în ca-litate de “Cetățean de Onoare”, premierul Viorica Dăncilă a promis că va susține în continuare dezvoltarea localității și a pre-zentat câteva dintre proiectele Guvernului cu impact social direct. În plus, și prima-rul Ion Gârleanu a punctat faptul că, prin programul guvernamental PNDL II, i-au fost alocate fonduri pentru proiectul “Ex-tindere sistem de canalizare” și că are în derulare proiectul care vizează introdu-

cerea rețelei de gaze naturale în comună. De altfel, edilul localității a precizat fap-tul că și Consiliul Județean Argeș a alo-cat fonduri substanțiale pentru proiectele de dezvoltare a localității, cofi nanțând proiectele pentru infrastructura școlară, rețeaua de apă sau pentru infrastruc-tura rutieră. Cu această ocazie, alături de administrația locală și de cetățeni au fost prezenți președintele CJ Argeș, Dan Manu, și vicepreședinții Simona Brătules-

cu și Ion Mânzână. Primarul Ion Gârleanu a mai oferit titlul de “Cetățean de Onoare” senatorului Șerban Valeca, vicepreședinte al Senatului României și directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Nucleară, William Magwood IV.

Ionuț Dolănescu, un concert specialParlamentarii de Argeș, secretari de

stat, primarii și directorii de instituții au

răspuns invitației de a participa la “Ziua comunei Bogați”. În plus, la sărbătoare a cântat aproape toată familia lui Ionuț Do-lănescu, un apropiat al acestor oameni. Acesta a fost prezent la sărbătoare împre-ună cu soția, Doinița Dolănescu, și mama lui, Maria Ciobanu. După cum se știe, aici, ca în fi ecare an, de sărbătoarea Tăierea ca-pului Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit la 29 august, are loc Ziua comunei - sub genericul ”Festivalul omeniei” - ajunsă la cea de-a VIII-a ediție. Primarul localității, prof. univ. dr. Ion Gîrleanu, a pregătit și anul acesta multe surprize concetățenilor săi, fi ilor satului și oaspeților care au ve-nit tocmai din SUA. Pe scena special amenajată de sărbătoare au urcat și anul acesta multe formații artistice și interpreți consacrați de muzică populară și ușoară. Din program: Grupul vocal folcloric ”Pă-dureanca” și Ansamblul de dansuri popu-lare ”Resteul” din Bogați. Apoi, rând pe rând, au evoluat soliștii: Sebi David, An-dreea Goșoiu, soliștii și orchestra de mu-zică populară ”Doina Argeșului” a Cen-trului Cultural Județean Argeș, interpreții de folclor Nicolae Datcu, Olguța Berbec și alți rapsozi populari. Programul s-a înche-iat seara târziu cu un program de muzică pentru tineret susținut de Sandra N. și un spectaculos foc de artifi cii.

Marius Ionel

Ziua comunei Bogaţi a fost sărbătorită în prezenţa premierului Viorica Dăncilă

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Cu ocazia Nașterii Maicii Domnului, Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș urează

tuturor sărbătoriților sănătate și realizări pe toate planurile.

LA MULȚI ANI!Director, Octavian Mihail

Sachelarie

national

de teatrufestivalul

nation l

tea

iva

Organizator:

MCentrul CulturalMioveni

Mioveni

11-13octombrie

Miovenieditia a xvi-a,

2019

intrarea libera

)

Festivalul se va desfășura la Centrul Cultural Mioveni

În perioada 31 august - 4 septem-brie 2019, conf. dr. Adrian Tase a participat la Paris Expo Porte de Versailles la Congresul Societății Europene de Cardiologie asociat cu Congresul Mondial de Cardio-logie. Este cel mai mare conclav medical din Europa, cu un nu-măr de peste 30.000 de delegați înregistrați din peste 120 de țări. De asemenea, această întâlnire anuală a cardiologilor de pretu-tindeni și-a câștigat poziţia de lider global de specialitate.

Societatea Europeană de Cardiolo-gie fondată în 1950 este non-profi t și se ocupă de creșterea și armoni-zarea standardelor de diagnostic și tratament în bolile cardiovascula-re. În calitate de Fellow al Societății Europene de Cardiologie, dr. Tase a participat la două ședințe ale investi-gatorilor a două registre europene de cardiologie: fi brilația atrială și infarc-tul non-STEMI. ”Tematica aborda-tă la congres a acoperit practic toată medicina cardiovasculară, de la cli-nică la cercetare, de la biomarkeri și bioimaging la anticorpi monoclonali, de la prevenție la intervenții hibrid. Conceptul ”cardiologie centrată pe pacient” se referă la predicție, parti-cipare, prevenție, personalizare, ca și la faptul că pacienții sunt din ce în ce mai informați, putând participa la decizii în acord cu medicul”, ne-a

declarat dr. Adrian Tase. De remarcat faptul că, așa cum ne-a obișnuit, doc-torul Tase valorifi că imediat noutățile de la congres în folosul pacienților argeșeni. Unele date totuși, cum este chirurgia robotică, rămân la nivel informativ, în perspectiva dezvoltării unui centru de boli cardiovasculare în regiunea noastră.

M.I.

Conf. dr. Adrian Tase a participat la Congresul Societăţii Europene de Cardiologie de la Paris

Au fost fi nalizate lucrările de „Amenajare spațiu de joacă pentru copii” în satul Glâmboc (punctul Școală). Până în prezent, în comuna Bascov au fost amenajate un număr de șapte spații de joacă. Sunt în curs de întocmire documentațiile necesare privind amenajarea unor locuri de joacă în urmă-toarele zone: satul Schiau (punct școală); satul Valea-Ursului (grădinița nouă); satul Brăileni (punct Izlaz - intrare); satul Glâmboc - deal (lângă troiță). În câteva zile se vor efectua lucrările de „așternere covor tip tartan” în spațiile de joacă din strada Rotărești - foraj și zona blocurilor E1-E3. A.C.

Pentru micuţii de la Bascov, noi locuri de joacă la începerea anului şcolar

Sâmbătă, 31 august, comuna Oarja a sărbă-torit cea de-a VIII-a ediţie a Zilei localității, cu o petrecere câmpenească. Alături de pri-marul comunei, Constantin Bîlea, au fost președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, vicepreședinții Simona Brătulescu și Ion Mânzână, senatorul Șerban Valeca, sub-prefectul Adrian Bughiu, primari argeșeni, consilieri județeni și alți reprezentanți ai autorităților publice locale, precum și ai com-paniilor care își desfășoară activitatea pe teri-toriul comunei Oarja. Cu acest prilej, au fost premiate cadrele didactice din localitate, pre-cum și cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsnicie, fi ind acordate și titluri de Cetățean de onoare, toți cei onorați primind diplome și monografi a comunei Oarja. Președintele Consiliului Județean Argeș i-a înmânat pri-marului, ca reprezentant al comunității, ”Tro-feul Argeșului”, în semn de apreciere pentru eforturile depuse în dezvoltarea localității și

în promovarea valorilor locale. Constantin Bîlea, primarul comunei Oarja: ”Ziua comu-nei Oarja a fost organizată de doi mari inves-titori de pe raza comunei noastre. Ca invitați speciali i-am avut pe dl. președinte de la Yldiz Entegre, dl. președinte de la GMB și ceilalți administratori de la fi rme mari de pe raza localității noastre.

De asemenea, au fost invitate toate autoritățile județului Argeș, toți președinții de la toate partidele din județ, senatori, deputați etc. Oamenii s-au distrat, copiii s-au jucat, a fost joc și voie bună. A încântat atmosfera cu un program artistic d-na Steliana Sima și cred că toată lumea s-a simțit bine în comuna noastră. Am avut și un program pentru copii susținut de Teatrul Pinocchio, cu desene pe față și alte activități. L-am avut și pe renumi-tul Oanță de la Vacanța Mică etc”.

Marius Ionel

Cuplurile cu peste 50 de ani de căsnicie, premiate de Ziua comunei Oarja

La 16 ani de la vânzarea pe nimic și la 14 ani de la intrarea în insolvenţă (în urmă cu doi ani s-a închis această procedură), nostalgia și momentele de-nu-mă-uita dedicate uzinei ARO și „Zimbrului Car-paţilor” sunt aproape lunar întâlnite în Câmpulung, în ţară și chiar pe mapamond (acum e în desfășurare aventura “Ameri-c4ro”, cu un ARO 328 “Transport școlari” pe continentele americane). Asemenea evenimente se manifestă câteodată dincolo de expunerea directă a mașinilor, istoria uzinei fi ind redată în scris. Și nu e de mirare că astfel au apărut scriitorii în rândul foștilor angajaţi de la ARO. Unii se apleacă cu deosebire asupra subiectului fostei uzine, alţii au depășit domeniul auto...

Primul pe lista celor care scriu trebuie să fi e Ion Chingaru, îndeosebi pentru faptul că este autorul unei cărţi de referinţă, deja reeditată: „O mașină străbate lumea”. În mod evident mașina este ARO, iar textul redă momente de glorie de dinainte de 1987. Apoi, tot Chin-garu a fost cel care a coordonat activitatea de pe vremuri a gazetei uzinei și a colaborat cu diverse publicaţii.

Cu presa a cochetat și Sterian Pricope, di-nainte să ajungă contabil-șef la ARO. Acum e autorul a șase volume ale „Istoriilor necon-venţionale din Muscel” și pregătește al șapte-

lea volum. Fost șef al electricienilor în parcul auto al uzinei, Marinică Fologea a debutat în 2017 cu un volum de memorii despre viaţa în Armată, iar anul trecut de relatări despre politică. În ambele cărţi, dar cu precădere în prima, apar și aspecte legate de activitatea la uzină.

Fost director la ARO și la FPSA ARO, in-ginerul Sergiu Marcu a anunţat de mai mult timp că are în pregătire o monografi e a fos-tei platforme industriale. Primul volum stă să apară. Și Mihai Mărţișor Ciobanu, fost di-rector la ARO și Cesar, cochetează cu scrisul, fi ind preocupat în special de istorie și lingvis-tică. Lucrează la mai multe cărţi și a scos pe piaţă interesantul volum denumit „Despre cu-vinte Protoegiptene, Sumeriene și Akkadiene din limba Română”. El nu evidenţiază ARO, dar o face, în schimb, un alt inginer de la Ce-sar, Marian Bădiţă, cel care a realizat o carte care cuprinde date tehnico-istorice despre uzi-nă și mașină.

Fost angajat la marketing, Ioan Crăciun este acum directorul Editurii „Ars Docendi” a Universităţii București și curator al Galeriei „Arta” Câmpulung. A cochetat de-a lungul timpului cu presa scrisă și este autor și coautor al mai multor volume dedicate în special isto-riei și culturii zonei Muscel.

Cătălin Ion Butoiu

Patru foşti angajaţi de la ARO au ajuns scriitori

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Cu ocazia Nașterii Maicii Domnului,

CS Mioveni urează tuturor sărbătoriților sănătate și realizări pe toate planurile.

LA MULȚI ANI!Președinte CD,

Dumitru Olteanu

Cu ocazia Nașterii Maicii Domnului,

Primăria Stolnici are plăcerea să vă ureze tot binele din lume.

LA MULȚI ANI!Primar, Sevastian

Pupăză Roșu

PSD Pitești vă urează

de Sfânta Maria Mică multă

sănătate, fericire și un călduros

LA MULȚI ANI!Președinte,

Cristian Gentea

Primăria Pietroșani vă urează de Sfânta

Maria Mică multă sănătate,

fericire și un călduros

LA MULȚI ANI!Primar,

Eugeniu Pătru

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

OFERIM- Pachet salarial până la 2300 euro- Contract de muncă pe perioadă nedeterminată- Sporuri de vechime și performanță- Plata garantată și fără întârzieri a tuturor drep-

turilor salariale- Dispecerat și asistență tehnică 24/7- Flotă modernă 100% Euro 6, 2018-2019- Transport asigurat la/de la locul de muncă

SOLICITĂM- Permis de conducere categoriile C+E- Atestat transport marfă- Card tahograf- Seriozitate maximă

Reprezintă un avantaj:- Certifi cat ADR- Experiență în transportul internațional

Pentru întrebări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați direct la numărul de telefon: 0725583313 sau la adresa de mail: offi ce@eliton.ro

ELITON TRANS ESTE O COMPANIE DE ELITĂ ÎN TRANSPORTUL RUTIER CE

angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internațional și intern:

Curse în Comunitatea Europeană Curse rute naționale Curse pe ruta România-Turcia

Dacă vrei să îți construiești o carieră într-un domeniu dinamic și stabil, atunci vino să faci parte dintr-o echipă de profesioniști cu o activitate de 25 de ani în domeniul transporturilor.

În perioada 30 august - 1 septembrie, o parte a membrilor Ansamblului Folcloric „Mugurașii Mio-veniului” din cadrul Centrului Cultural Mioveni s-au afl at în Serbia, pe Valea Timocului, unde au participat la manifestările organizate cu ocazia Zile-lor Limbii Române în Timocul sârbesc.

Copiii din Mioveni au luat parte la o serie de eve-nimente culturale organizate de Institutul Cultural Român împreună cu Biserica Ortodoxă Română – Vicariatul Dacia Ripensis și Asociația pentru cultu-ra românilor/vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”. Reprezentațiile susținute de copiii din Mioveni au fost aplaudate de sute de spectatori. M.S.

Copiii de la Centrul Cultural Mioveni au fost aplaudaţi în Serbia

În acest cadru sărbătoresc, pri-marul comunei, Aurel Giurgiu, și fi ica profesorului de limba română și engleză, membru al Uniunii Epigramiștilor „Cinci-nat Pavelescu”, au dezvelit placa comemorativă prin care această unitate de învățământ din Lun-cani primește numele fostului său elev, Traian Gărduș. Medi-

cul stomatolog Madlen Gărduș, sosită la eveniment din Canada, unde trăiește de mai mulți ani, a recitat una din poeziile tatălui său, decedat, și a donat o sumă de bani cu care să se achiziționeze câte o periuță de dinți și o pastă pentru fi ecare elev al acestei școli. Gestul său a fost recompensat cu un frumos buchet de fl ori oferit

de primar și viceprimarul Mihai Mărginean, care au primit, la rândul lor, câte un „Caleidoscop Epigramatic”, semnat de Traian Gărduș.

Atribuirea numelui profesoru-lui și sciitorului Traian Gărduș Școlii Gimnaziale Luncani re-prezintă un act de cultură și de îndreptățită mândrie pentru fa-milie, prieteni și apropiați, pen-tru elevii și profesorii școlii din comuna natală și ai școlilor unde a profesat: „Ion Pillat”, „Ion C. Brătianu”, dar și pentru Cena-clul literar „Liviu Rebreanu” din Pitești. Cu acest prilej, profesorul Constantin Vărășcanu i-a dedi-cat o poezie.

„Bardul din Luncani: Cinste lor că l-au cinstit/Pe poetul mul-tiubit;/În rondel și epigramă,/Cărțile-i topesc aramă;/Steaua lui s-a înălțat,/Luminând între-gul sat:/Ulița copilăriei/Și Mis-terul veșniciei,/Troienind prin villani/Școala - Bardul din Lun-cani,/Unde T. Gărduș tresare,/Lăcrimându-și versu-n soare,/Prin Madlenic ideal,/Strălucind în Montreal”.

Poet, epigramist, profesor, tra-ducător și autor de proză scurtă, Traian Gărduș s-a născut la 26 mai 1939 în comuna Luncani, jud. Cluj, și s-a stins din viață pe 20 octombrie 2017. A absol-vit Facultatea de limba și litera-tura engleză (Cluj). Din 1965 a fost repartizat profesor de limba engleză la Pitești. În iulie 2013, Traian Gărduș își pierduse și so-ţia, Nazeli Gărduș.

Alina Crângeanu

O şcoală din judeţul Cluj a primit numele profesorului Traian Gărduş

Școala din Luncani, comuna Luna, din județul Cluj, a primit numele profesorului și scriitorului Traian Gărduș, în semn de omagiu pentru cunoscutul profesor, poet și epigramist născut pe acele meleaguri. Evenimentul a avut loc duminică, 11 august, în cadrul unei întâlniri a fi ilor satului, din inițiativa primarului co-munei Luna, Aurel Giurgiu, și a Consiliului Local, fi i ai satului din diferite părți ale lumii fi ind invitați la sărbătoare. Cu acest prilej, fi ica regretatului profesor argeșean, Madlen Gărduș, a fost invi-tată să prezinte laborioasa activitate literară a epigramistului și poetului Traian Gărduș, fi u al acestui sat de la limita județelor Cluj și Mureș.

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1310 (4 - 10 septembrie 2019)

Săptămâna trecută, cu prilejul vizitei premierului, Șerban Valeca a dejucat tentativa de puci a deputatei Simona Bucura Oprescu în PSD Argeș

VAR-ul îmi arată că Simona e în off side, așa că îi anulez golul dat lui Dăncilă...

Deputata Simona Bucura Oprescu, jurându-și în barbă să curețe lista parlamentară PSD de la anul de Radu Vasilică și Șerban Valeca

Ce nu știu acești doi bărbați fatali e că au dat peste o femeie letală...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Nouă personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 4-10 septem-brie 2019. Primii sărbătoriți, pe 4 septembrie, sunt cunoscutul farmacist Ion Burnei, senatorul Iani Popa și Cristina Stancu, colega noastră de redacție. Pe 5 septembrie va da de băut Ion Ivașcu, directorul de la CEC Pitești, iar pe 7 septembrie va pri-mi felicitările cuvenite preotul Ion Bica din Pitești. Pe 8 septembrie vor închina o cupă de șampanie deputatul Andrei Gerea și Emanuel Voicu, fost comisar-șef la An-tidrog BCCO Argeș, pe 9 septembrie jurnalista Corina Iancu, iar pe 10 septembrie Gheorghe Cristian, fostul portar al FC Argeș. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Ion Burnei Iani Popa Andrei Gerea

LA MULŢI ANI!

Funeraliile de la Curtea de Argeş ale Reginei Elena, după tipicul celor ale lui Carol al II-lea

Rămășiţele pământești ale Reginei Ele-na vor fi aduse, în această toamnă, la Curtea de Argeș, unde vor fi înhumate în Noua Catedrală Arhiepiscopală, pe 19 octombrie. Vor fi organizate funera-lii naţionale, iar Regina-mamă Elena va fi înmormântată alături de fi ul său, Regele Mihai, și de tatăl acestuia, Carol al II-lea.

Pentru a afl a cum decurg pregătirile pen-tru evenimentul național din octombrie, l-am întrebat pe reprezentantul Arhie-piscopiei Argeșului și Muscelului, arhi-mandrit Caliopie Ichim, care ne-a spus că programul, care se stabilește împreună cu directorul administrației Casei Regale, Ion Tucă, va fi defi nitivat cel mai probabil în cursul acestei săptămâni. Starețul Mănăs-tirii Curtea de Argeș spune însă că fune-raliile se vor desfășura după același tipic ca cele ale lui Carol al II-lea, care au avut loc

în această primăvară. Familia regală nego-ciază de aproximativ doi ani cu autoritățile din Elveția repatrierea osemintelor reginei Elena. În Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș își dorm somnul de veci regele Mihai și Regina Ana, precum și tatăl suveranului, Carol al II-lea, căruia i se va alătura soția regală.

Cât despre discuțiile privind aducerea rămășițelor Elenei Lupescu din cimitirul călugărilor alături de cele ale lui Carol al II-lea, acestea sunt îngropate pentru tot-deauna. Iar răspunsul arhimandritului la întrebarea noastră referitoare la momentul când Elena Lupescu ar putea fi și ea adusă în noua necropolă este cât se poate de ferm: „Niciodată!”.

Decedată pe 28 noiembrie 1982, la La-usanne, Elena este înmormântată în afara ţării, la cimitirul din Lausanne, Elveţia.

Alina Crângeanu

Calio-pie Ichim, starețul Mănăstirii Curtea de Argeș, spune că osemintele Elenei Lupes-cu nu vor fi aduse nicio-dată în noua necropolă