Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 1

www.belsim.wordpress.com

Uriasii de la Nucet Odata cu trecerea timpului, redactarea esentei istorice acumulate in fasia de timp si spatiu al carei nume, Argedava, celor mai multi dintre romani nu le spune nimic, a capatat dimensiunile pe care nu mi le imaginam nici chiar eu, cu patima in arheologie si istorie veche. Deja cu ajutor din carti si informatii am inceput sa-mi dau seama ca adevarul trebuie cautat in trecut prin prisma prezentului, dar mai ales al viitorului. Usor de vorbit, absolut socant de apucat de treaba. Unde, cand, cum si in ce fel sunt cele mai simple dileme ce se ivesc. Ideea de care m-am lovit, fara voie proprie prestabilita, consta in practica intelegerii miturilor, a obiceiurilor, a interpretarilor, dar si a avea puterea de a vizualiza asa-zisa fofilare a puterii lumii in fata unor lucruri ce ar putea rasuna adanc in minciunile vietii cotidiene. Practic, simplul cotidian: cu cat transformi munca intr-un stil de viata, ajungi sa fi una cu ea, sa ii sorbi misterele neintelese altadata precum o cafea cu lapte dimineata. Daca se poate afirma ca strategia ar avea puncte slabe si puncte tari, atunci punctul forte al unei strategii de inlaturare a unei puteri intr-un anume loc prestabilit este indreptarea atentiei spre un altul, cel din urma fiind considerat sau croindu-i-se o importanta exagerata care de cele mai multe ori nu are fundament real. Nu prea ati inteles ! Desi nu mi-as fi dorit sa intru in subiect, pot sa afirm ca Romania si adevarul istoric au intrat intr-o faza avansata de … incercare de deformare. Spun incercare, intrucat nici chiar cei care pretind ca stiu adevarurile si le vor disparute ori le ignora, nu le stiu si nu le pot face nici disparute si nici ignorate. N-am sa ma intind in acest sens. Capitolul de fata tine foarte mult de studiul scris si ma tem ca este multa informatie pe spatiu restrans si aici, ceea ce va solicita intelectul cititorului destul de mult. Partea de inceput care ocupa paginile ce urmeaza are ca fundament marturiile apartinand unor oameni care, conform spuselor lor, au trait evenimentele relatate, dar si deductiile bazate pe studiile in teren, pe logica, pe simtiri. Sub titlul Uriasii de 5 m din capitala lui Burebista, Eugen Delcea reda in SECRETELE TERREI Istoria incepe din Carpati, fragmente dintr-o comunicare din cadrul Congresului Internetional de Dacologie (2002) a lui Gheorghe Serbana si Gheorghe Bardan-Raine intitulata “Argedava tainuita”:

“Situata in linie dreapta la 10 km S –V de Casa Poporului, capitala de inceput a statului Dac centralizat faurit de Burebista, Argedava, reprezinta astazi un promotoriu, caruia i se spune Nucet; o movila ce inainteaza ca o sageata spre albia Argesului, pe malul drept al acestuia, la care ajungi prin traversarea comunei Popesti – Novaci, denumita Popesti, si notata pe harta in judetulu Giurgiu. Platoul Nucetului masoara 160 m lungime de la N la S, 120 m latime de la E la V si are o inaltime de 20 m. Fortificatiile sunt amplasate in partea de S – SE si V – SV de Nucet. Promontoriul Nucetului are 6 niveluri de civilizatie, fiind locuit neintrerupt pana in zilele noastre. Nucetul este numai crestetul unui complex de cetati getice intinse pe o raza de cel putin 17 km, de la Gradinari – Ogrezeni si pana la Adunatii Copaceni, puternice fortificatii construite pe structurile vechi ale unor asezari, ale caror datare depaseste 10 000 ani, socotiti de la anul de gratie in care scriem aceste randuri, adica 2002 conform calendarului crestin. Studiate in teren, movilele de astazi se dovedesc a fi Ro-vine-le “din campii” la care face referire Mihai Eminescu, fortificatii pe linia Argesului, folosite mii si mii de ani ca linie de aparare a Tarii Zeilor, in spatele Okeanului Potamos, pe directia Centrului Spiritual al Tarii. (it. rovinato → ruinat; probabil rovine → ruine)(…)

Masuratorile mele cu ajutorul Google Eath sunt urmatoarele: 510 m marimea circulara a promontoriului, 177 m Lungime NS in linie dreapta, 107 m latime VE in linie dreapta, 1690 m distanta biserica Popesti – biserica Novaci, 307 m distanta varful promontoriului – padurea de peste Arges (Cornetu Magurele - magura insemnand movila), iar distanta Casa Poporului - varful Nucetului in linie dreapta este de aproximativ 16 km.

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 2

www.belsim.wordpress.com

Denumirea de “Novaci” face trimitere la “uriasi”. Anuntata de Cezar Boliac in 1869, cetatea Argedava a inceput sa fie “cercetata” de catre arheologi, neintrerupt, pana in zilele noastre. (…) Partea de N a Nucetului (Curtea Princiara) si V Nucetului (Necropola Zeilor), (…) iar partea de E si SE cu cele doua palate, plus cladirea cu absida (…). Mai multe se cunosc de la localnici care au destainuit lucruri de factura interesanta; am completat datele cunoscute de la ei cu studiile mele:

- Nucetul si toate Ro-vine-le de pe aliniamentul Gradinari – Ogrezeni – Adunatii Copaceni au fost ridicate de “uriasi care au carat pamantul cu poala”

Nucetul este numai crestetul Argedavei, cetatea de scaun a lui Burebista, (exista voci care afirma ca Burebista ar fi fost decapitat in satul Buda din apropiere in anul 44 i.e.n, dar nu au nici fundament, nici vreo dovada scrisa - vom vedea in capitolul Regele si preotul Ioan adevarata poveste a mortii sale)

Din Monografia localitatii Mihailesti a lui Dinca, aflam ca satul Buda se afla odata de partea cealalta a barajului de la Arges de astazi ; in momentul citirii acestor randuri, Buda este stramutata la cativa kilometri inspre Bucuresti.

Impotriva acestei ipoteze sta cartea lui Tudor Diaconu care, prin decodificarea unor inscriptii, demonstreaza ca Burebista fusese decapitat la Cozia (cat despre numele Buda remarcam: Argesul izvoraste din partea central-vestica a principalei culmi a Muntilor Fagaras, prin doi afluenti, Buda si Capra, care, la randul lor, izvorasc din lacurile glaciare cu aceleasi nume. In aval de confluenta raurilor Buda si Capra, a fost construit barajul Vidraru. Exista mai multe localitati in Romania cu numele Buda, insa cele care pot crea o confuzie sau un labirint sunt satul Buda de langa barajul de la Arges de langa Argedava, precum si localitatea Buda de langa Ocnele Mari – Ramnicu Valcea – locul natal al lui Burebista, in apropiere de Cozia la 20 km N). Localitatile cu numele de Buda sau toponime cu radacina Buda, intr-un mod misterios, insotesc localitati cu numele Popesti de-a lungul Romaniei; le-am gasit cu ajutorul Google Map si sunt: Popeşti, Bihor, Romania (in apropiere se afla localitatea BUDOI) Popești, Vrancea, Romania (in apropiere se afla localitatea BUDESTI) Popeşti, Arges, Romania ( in apropiere se afla localitatea Burdea) Popești, Neamt, Romania (in apropiere se afla localitatea Galu) Popești, Vaslui, Romania (in apropiere se afla localitatea Duda, Bunesti) Popesti, Gorj, Vâlcea, Romania (in apropiere se afla localitatea Budele) Popesti, Giurgiu, Romania (in apropiere se afla localitatea Buda, Burdea, Burnas) Popesti, Olt, Romania (in apropierea localitatile Burdea, Burdeni)

Si ca o curiozitate si dovada ca poporul ungar nu a fost pe pamanturile pe care sunt astazi din vremuri indeparate, vom adauga ca Budapesta este strabatuta de Dunare, impartind orasul in fostele BUDA si PESTA.

Se observa cu usurinta ca localitatile ce contin radacina BUDA sunt situate in partea central-sudica a tarii, exact locurile de miscare a triburilor Burilor, de unde, de altfel, s-a si mostenit numele de Buda (Bur – Burdea - Buda). Nu patrund in emisfera nordica, insa se intind ecuatorial pana in Roma. Mai este un mijloc de verificare, anume localitatile care contin radacina GHIMPE, iar acestea sunt Ghimpati (Giurgiu, Dambovita), Ghimpeteni (Olt), chiar Ghimbav (Brasov) si multe altele care nu apar pe motorul de cautare Google, pe care le observam de asemeni in partea central-sudica a tarii acolo unde se desfasurau triburile Burilor. Dar care este legatura dintre GHIMPE si BUR? In latina, cuvantul BUR se traduce prin GHIMPE sau BOER.

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 3

www.belsim.wordpress.com

- Inainte de cel de-al doilea razboi mondial, in Nucet au fost adusi mai multi detinuti, paziti de militari care i-au pus pe acestia sa sape in cetate

- Nicolae Ceausescu a aterizat cu elicopterul exact pe locul cetatii, programand constructia unui punct important de observatie a navelor ce ar fi intrat de pe Dunare pe Arges

- Intre 1946 si 1954, cu larga asistenta internationala, au fost dezgropate oseminte umane de uriasi, apreciati de localnici ca avand o inaltime de peste 5 m. Astfel au fost deshumate din Nucet, “Necropola Zeilor”, V cetatii, schelete a peste 80 de uriasi (informatia este sustinuta de preotul de astazi al satului Popesti, care mi-a destainuit ca si el cunoaste aceasta informatie de la batranii satului, participanti pe atunci la sapaturile din santierul arheologic de aici)

- In localitatea Mariuta situata in judetul Calarasi, au fost deshumate 3 schelete de uriasi, dintre care unul fara cap. Sapaturile au fost efectuate de catre profesorul Simon Mihai, disparut in 1990, in conditii neclare.

- “Arheologii” din Argedava, “cu mainile la spate, vorbind cand in romaneste cand in alta limba”, au pus copii saraci, in special fetitele, sa spele “ciotoaiele” si “capatanile ale mari”, dupa care minorii erau pusi sa le boceasca. Intrebati de localnici, “arheologii” le-au spus ca acei “uriasi” sunt Jidovii (!?)

- Din partea de NE a cetatii, a fost ridicata cu macaraua o placa foarte mare de andezit avand desenata pe ea … Soarele. (tot parintele bisericii din Popesti mi-a marturisit ca el insusi a vazut pe santierul arheologic un cadran solar, nu stiu insa daca este vorba de aceeasi placa mare de andezit pe care era reprezentat Soarele. In imaginea alaturata este discul de andezit descoperit la Sarmisegetuza Regia. Probabil exista o asemanare intre cele doua. Tot el mi-a sustinut si ipoteza nerostita pana acum, precum ca varful cetatii ar fi fost inconjurat de apa Argesului, asemeni unei insulite, ceea ce ii conferea o mai buna protectie. O idee despre cum ar fi fost inconjurat de apa varful Argedavei, cu intarituri de pamant si poate chiar piloni din lemn, cu un podet care ar fi traversat santul prin care trecea apa printre varf si zona cimitirului, ne putem face analizand incercarea de reconstituire a cetatii de la Huedin (vezi anexe. De aici se poate trage foarte usor concluzia ca zona reprezenta un interes deosebit). Pana in ziua de astazi se poate observa pe crucile din cimitire desenat Soarele ori forma sa contopita cu crucea (cultul Soarelui). Este prezent si numele Soare ale celor inmormantati in aceasta arie. Pentru cine nu a observat pana acum, majoritatea bisericilor din Romania au crucile turlelor reprezentand simbolul Soarelui. De asemeni, ingroparea la romani are loc astfel incat mortii sunt cu fata catre rasarit, semn ca romanii au implantat adanc cultul Soarelui in ei. Vezi anexe.

- Din partea de E a cetatii au fost ridicate circa 6 vetre de cult si stalpii unui calendar geto – dac

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 4

www.belsim.wordpress.com

Ultima sursa pe care am accesat-o in legatura cu uriasii de la Argedava este un interviu realizat de ziarul Libertatea pe 19 Octombrie 2008 cu Ionita Florea (octogenar): "Aici era Nucetul. Părinţii mei spuneau că în aceste locuri stăteau uriaşii. Ei le spuneau jidovi, că aşa îi numeau aici pe uriaşi. Credeam că sunt poveşti, dar am avut ocazia să văd un sche-let", spune Ioniţă Flo-rea, în vârstă de 80 de ani, din comuna Popeşti, judeţul Giur-giu. Despre ce e vor-ba? (...) Eu am început să sap aici în 1947 cu echipa de arheologi. Ei au angajat vreo 30 de oameni din sat. Aveam atunci vreo 18 ani, eram cel mai tânăr, şi m-am dus pentru că ne dădeau 400.000 de lei pe zi. Puteam să cumpăr cu ei doar un kilogram de mălai. Era sărăcie la acea vreme. Odată, după ce am săpat la o adâncime de patru metri, am găsit o glavă (craniu) foarte mare, cam de vreo două sau trei ori cât al unui om. Le-am spus arheologilor. Seful era atunci Rosetti (Dinu V. Rosetti). Ne-a trimis imediat acasă pe noi, sătenii, şi au săpat doar ei. Oasele le-au pus într-un camion cu prelată. Unde le-au dus, nu ştiu. Am săpat aşa timp de trei ani şi am mai găsit uriaşi. Să zic aşa, aveau vreo patru metri lungime. Când găseam oasele, arheologii ne trimiteau acasă, să nu vedem noi ce e acolo. Dar noi ve-deam, că nu eram orbi. Si uite aşa am dezgropat uriaşi cu mâna mea în 1950".

La sud de Popeşti există o vale care se întinde de la Olt până la Giurgiu. Legenda spune că un uriaş, pe nume Novac, cel mai renumit dintre toţi, s-a luptat cu un balaur care le făcea rău oamenilor. Simţindu-se învins, balaurul a fugit şi a lăsat o dâră pe pământ. Aceasta este "Brazda lui Novac". În Tangâru, la aproximativ 15 kilometri de Popeşti, se află o altă ridicătură de pământ, tot o fostă cetate dacică, atestată arheologic.. "Măgura asta a fost făcută de jidovi, de uriaşi. Aşa spun poveştile din bătrâni. De aici până dincolo de Teleorman o să vedeţi asemenea măguri (movile) făcute de uriaşi", Ion Ene 71 de ani, Tangâru, judeţul Giurgiu

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 5

www.belsim.wordpress.com

Astazi, cu ajutorul motoarelor de cautare pe internet, este usor sa afli fragmente de informatie, insa documentarea este necesara pentru o privire in ansamblu. Cu un simplu search al expresiei schelete roz Argedava ti se releva faptul ca martori ai sapaturilor de la Argedava au constatat culoarea roz a oaselor de uriasi gasite acolo, ceea ce i-a impins pe unii sa afirme ca erau iradiati. De ce ar capata o culoare roz oasele iradiate, nu stiu?! Sunt insa doua aspecte care se leaga de culoarea roz. Primul este ca in copilarie suntem invatati ca pielea oamenilor albi este roz, mai ales cand desenam. Iar ea nu este. Oamenii nu sunt roz, ei sunt ba arsi de Soare, ba albi si palizi, ba, ba, ba ... Deci pare mai mult un mit al culorii roz, pe care vrem sa il pastram as spune. Desi pot fi acuzat de extremism in sustinerea propriilor pareri, imi bazez afirmatia pe o alta poveste, cu localizare in Egipt de data asta. La Giza s-a descoperit o statuie, un colos de 1000 tone din granit roz, care se afla astazi in muzeul de la Giza. In fapt, cei de la muzeu au vrut sa mute statuia pentru a construi muzeul pe locul unde aceasta era asezata, insa au construit muzeul de jur imprejur intrucat blocul de granit era imposibil de mutat (cea mai mare si mai puternica macara din lume nu poate muta blocul de granit din cauza greutatii sale). Nu ma pot abtine sa nu vad un punct comun cu oasele roz de la Argedava si evident, insotitoarea intrebare: daca tot au adus granitul in Giza de la mari distante (s-a demonstrat ca in zona Giza nu exista si nu au existat blocuri de granit), de ce nu ar fi ales o alta culoare, stiind ca granitul, preponderent, are culoarea negru, deci cel mai usor de gasit este cel negru. (“Granitul (italiană granito, „granulat“) este o rocă magmatică masivă, cu granulaOie grosolană (cristale cu dimensiunea de câOiva milimetri), formată la adâncimi mari (făcând deci parte dintre plutonite), conOinând în principal cuarț, feldspat sau minerale de culoare închisă ca mica. Granitele se formează din magma acidă bogată în silicați, care vine din adâncime (fenomen favorizat de miOcările tectonice) Oi care în apropierea suprafeOei pământului (adâncime de sub 2 km) se solidifică prin răcire lentă în crăpăturile scoarOei având uneori un diametru de câteva sute de kilometri; granitele cu o granulaOie mai mare se numesc pegmatite. Bazaltul în comparaOie cu granitul provine dintr-o magmă bazică. Caracteristic pentru granit numit Oi plutonit sunt adâncimile mari unde se formează, rocile care se formează la adâncimi mai mici ca 2 km, sunt numite subvulcanite sau "roci de gangă" (steril) în minerit. Deoarece procesul de răcire a magmei are loc la adâncimi relativi mari, răcirea magmei se produce lent, cristalizarea mineralelor producându-se în funcOie de punctul lor de topire, de aceea mineralele de culoare închisă cu punct de topire ridicat care au de obicei Oi o densitate mai mare blendă, piroxen se solidifică la început, urmate apoi de feldspat Oi cuarț. Din această cauză în camera sau cuibul de granit vom găsi mineralele cu densitate mai mică ca feldspat Oi cuarO mai aproape de suprafaOă. InfluenOa temperaturii ridicate a magmei influenOează rocile vecine care îOi modifică culoarea, (frecvent albăstruie) structura formându-se minerale noi la contactul magmei cu rocile învecinate, aceste proces de transformare determină formarea de fapt a rocilor metamorfice. Prin miOcări tectonice ulterioare formării granitului, sau prin procesele de eroziune Oi transport a apei, vântului, sunt îndepărtate straturile care acopereau granitul, acesta apărând la suprafaOă, fiind supus la rândul lui intemperiilor, razelor solare ce duce la o schimbare a culorii sale într-o nuanOă gălbuie, mineralele mai puOin dure fiind erodate. Aspectul granitului, este diferit în masa lui se pot vedea cristale de minerale de mărime de câOiva milimetri, culoarea granitului variază de la cenuOiu deschis până la albăstrui, roOu, galben. In compoziOia granitului predomină cuarțul, feldspatul Oi minerale de culoare închisă ca 20–40 % ca: glimer, biotit, muscovit mai rar amphibol. Din grupa feldspatelor predomină feldspatul potasic în comparaOie cu plagioclastele. Minerale accesorii sunt: Zirconiu, Apatit, Titanit, de asemenea Magnetit, Rutil, Ilmenit sau alte minerale de zăcământ (minerale utile). Granitul este frecvent radioactiv, datorită urmelor de uraniu, rubidiu dar pot fi urme radioactive Oi în feldspat sau glimer. Granitul se poate spune că ar fi roca cea mai răspândită din scoarOă, fiind prezent în zonele tectonice sau sedimentare” - Wikipedia)

De o parte si de alta a Argedavei se intind mai mult de 7 cetati getice care comunica intre ele printr-un tunel subteran, indelung cautat. Izvoarele locale ne relateaza ca in partea de E a cetatii, s-a descoperit un tunel care porneste din Nucet catre pintenul pe care sta asezata biserica si cimitirul, tunel aflat la circa 17 m adancime, si ca tunelul cu pricina a fost declarat … fantana si acoperit urgent cu pamant luat din alt loc. Tot din informatiile preotului satului Popesti, am aflat ca domnia sa stie unde se afla un put cu adancime de 10 m cand fusese descoperit, put facut din nuiele si care, coincidenta, a fost acoperit cu pamant de arheologi

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 6

www.belsim.wordpress.com

pentru a-l conserva!? Pentru a il conserva??? Nu stiu daca putul este acel tunel, insa pana in momentul de fata informatiile tind sa se potriveasca asemeni unor piese dintr-un puzzle. Consultand harta din imaginea 3g sau cea din u2 se poate vedea ca nivelul luncii pe unde trecea Argesul fata de nivelul marii (asa cum se socoteste) e in jur de 73,7 m in zona Nucetului, iar nivelul nucetului de 87,9 m. Diferenta e de 14,2 m. Adancimea de 17 m a tunelului pare plauzibila si nu. Depinde de tehnica folosita in saparea lui pentru a evita surparea. Harta nu prezenta inca barajul de la Arges la momentul intocmirii ei, ceea ce atesta faptul ca a fost realizata cu cel putin 26 ani in urma (sotia unui satean pe nume Manolache din satul Darasti-Vlasca, vecin cu satul Novaci si deci cu Popesti, mi-a povestit ca acum 26 ani cand nu era construitinca barajul, Argesul inunda aproape toata lunca de astazi. Iata de ce arheologii sunt orbi cand spun ca Argedava nu era o insula - de fapt ei nici nu s-au gandit ca ar fi putut fi o insula - ci doar o ridicatura de pamant cu balti prin jur. 18 baraje opresc apa Argesului sa nu inunde intreaga lunca asa cum o facea odata).

Am intalnit pe internet o poza realizata si publicata de un anume flight33 care mi-a fost de un real ajutor. Desi frecventez Argedava, n-am vazut niciodata sapatura realizata chiar langa zidul bisericii din Popesti. Alaturi este poza din care se pot vedea 3 trepte si un fund de chiup, precum si oseminte (nu exista morminte din perioada noastra atat de aproape de biserica). Am banuit mereu biserica din Popesti ca participanta a asamblarii hartii din zona,

mai cu seama ca ar tainui intrarea in tunel. Nu o zic decat cu o admiratie stapanita din motive usor subiective si partial obiective. Mi-as dori sa aflu tunelul vreodata si o afirm cu raspundere asumata.

In continuare voi prezenta un extras din Nona Palincas, referindu-se la campania de săpături din anul 2000, campanie finanţată de către Ministerul Culturii şi de către firma austriacă de construcţii STRABAG AG, la care se adaugă şi o serie de analize geofizice de care s-a beneficiat ”fie cu preţ preferenţial, fie în mod gratuit din partea firmei GEOTEC S.A.” ”Săpăturile, desfăşurate în sectoarele Ψ, Z3 şi uV, au avut ca obiectiv:

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 7

www.belsim.wordpress.com

1. În sectorul Ψ, pregătirea cercetării sistematice a resturilor a ceea ce se crede că ar fi fost o fântână din epoca Latène. O parte din fântână a fost săpată în campaniile din 1957 - 19581, lucrul fiind întrerupt din cauza dificultăţilor tehnice deosebite (alunecarea pământului de pe margini); 2 - 3. În sectoarele Z3 şi uV s-a urmărit identificarea traseului a două secţiuni mai vechi (din anii ’50 şi ’60), care nu mai puteau fi amplasate pe planul general al săpăturii. Principalele rezultate 1. Sector Ψ. Din campaniile din 1957 - 1958 se ştia că fântâna aparţine primului (celui mai vechi) nivel Latène din aşezare şi că a fost dezafectată la un moment dat prin umplere cu lut, cenuşă şi alte resturi de ardere (lemn carbonizat, fragmente de chirpici), fragmente ceramice şi de oase de animale etc. Deasupra sa s-a construit apoi o cisternă din lut. Pentru pregătirea noii campanii de săpătură s-au făcut două foraje, unul în fântână, celălalt la cca. 11 m spre S de aceasta, în pământul viu (depunerea arheologică din zonă a fost epuizată de săpăturile din anii ’50). Din compararea celor două coloane litologice rezultă că fântâna a fost umplută cu un lut foarte apropiat ca aspect de pământul viu. Umplutura a fost luată foarte probabil din valul de apărare aparţinând Bronzului târziu, aflat la doar câţiva metri spre S de fântână şi care nu mai funcţiona ca fortificaţie la acea dată. Adâncimea estimată a fântânii este de cca. -13 m, fapt confirmat şi de rezultatele sondajului electric vertical efectuat ulterior. Suprafaţa fântânii, aşa cum a fost ea observată în 1957, era de formă aproape circulară, cu diametrele de cca. 4m, respectiv 4,8 m, ea reducându-se treptat în adâncime. Fântâna a fost secţionată în 1958, jumătate din suprafaţa sa fiind săpată atunci pe o adâncime de cca. -5 m. În campania din 2000 fântâna a fost dezvelită din nou, săpătura mergând până la o adâncime de cca. 0,4 m faţă de nivelul cel mai de sus la care fusese întreruptă în 1958. Cu această ocazie s-au făcut o serie de observaţii în plus faţă de cele din anii ’50. Astfel, s-au identificat două faze ale fântânii. În prima fază, conturul său interior pare să fi fost aprox. rectangular, cu marginile arcuite şi căptuşit cu o împletitură de nuiele, din care am găsit resturi carbonizate in situ. În faza a doua, judecând după limita dintre umplutura fântânii şi limita interioară a acesteia, conturul fântânii pare să fi avut o formă mai regulat rectangulară. Elemente care să indice modul cum a fost amenajată fântâna în interior nu s-au găsit încă, cu excepţia unei singure zone de cca. 20 x 15 cm; aici erau resturile carbonizate a două nuiele, dintre care una cu amprenta unei a treia nuiele pe ea. Analizele arheobotanice făcute la Universitatea din Viena3 arată că în umplutura aparţinând celor două faze de construcţie ale fântânii există macroresturi botanice, în timp ce umplutura din interiorul fântânii este complet sterilă. Importanţa săpăturii din anul 2000 constă în primul rând în aceea că pe baza datelor culese se va putea elabora o strategie de cercetare adecvată: cunoaşterea adâncimii era absolut necesară pentru măsurile de siguranţă împotriva prăbuşirii malurilor; cunoaşterea fazelor şi stării de conservare permit elaborarea unor strategii adecvate de recoltare a probelor (de sediment, botanice etc.).”

Nona Palincas nu e foarte bine privita printre cei ce simt Argedava. Nu stiu care e rolul sau dat de providenta aici, dar am auzit ca a afirmat chiar ca, in jurul Argedavei, nu ar fi existat niciodata o padure de stejari, ceea ce imi confera un element de suspiciune si atentie in plus cu care am sa tratez scrierile ei. Sunt voci care o acuza ca ar fi scos din tara ”nenumarate exponate” pe care le-ar fi dus in Germania, la Mainz. Paote ca da, poate ca nu! Dar padure de stejari a fost, pe cuvant, de fapt, a fost intreg codrul Vlasiei! Ce naibii ?!

Ceea ce socot insa despre asa-zisa fantana relev astfel: in decurs de zeci de ani de zile nu am intalnit nicaieri fantana cu diametrul de 4 m, respectiv 4,8 m, mai mult, care sa aibe forma conica odata adancindu-se. Niciodata, de asemeni, nu am intalnit fantana facuta din impletituri de nuiele. Mi se pare foarte ciudat ca nu s-au continuat escavarile in adancimea tunelului decat cu 40 centimetri mai mult decat cele din 1958, argument aducandu-se surpari ale peretilor si etc, in schimbul caruia se ofera jutificari de tipul ”o serie de observatii”, ”se va putea elabora o strategie de cercetare adecvata”, apoi Viena s.a.m.d. Pentru nivelul unora de vietuire, ma tem ca trebuie sa se chinuie un pic cu justificarile; domnilor arheologi romani, vreau sa va vad asudand cand imi oferiti explicatii si justificari. Atat!

Am vrut sa merg mai departe putin, imaginandu-mi in explicatii de ce ar fi facut cineva un tunel, sau o ”fantana” de 4 m sau chiar 4,8 m. Iar singura explicatie pe care mi-am dat-o a fost dimensiunea celor care foloseau constructia. Sa recapitulam, sa recapitulam la nesfarsit pana vom asuda: 4 m, 4,8 m diametru, o valoare estimativa a adancimii de 13 m, peretii imbracati in impletitura de nuiele, arheologii nu au sapat decat 5,4 m dupa care au

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 8

www.belsim.wordpress.com

astupat tot din diferite justificari. Fantana din nuiele nu apare in nici o schita reprezentanda a sapaturilor de la Argedava. V-ati prins?

La aproape 1-1,5 km SV de acropola**, dincolo de ultimul sant care inconjoara intreaga asezare se afla 12 tumuli dintre care numai patru au fost investigati pana acum. Fiecare din acesti patru tumuli contine un mormant de incinerare, apartinind unui razboinic. Lucrurile gasite inauntru ar indica faptul ca razboinicii incinerati ar fi fost niste capetenii mari. Incinerarea a fost probabil facuta la baza tumulului, ramasite funerare fiind asadar amestecate cu pamantul si depozitate intr-un mormant. Printre armele gasite acolo sunt spade La Tene, cutite curbate, varfuri de lancii, camasi de zale, si parti din scuturi facute din bronz. ” (Radu Vulpe). Dar ! In conformitate cu Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, Ed. Enciclopedica (MQ), ” la cca 1,5-2 km spre S-E de punctul Nucet, tot pe terasa dreapta a Argesului, pe teritoriul satului Novaci, s-a cercetat un complex de salasuri (cenusare) din epoca bronzului (cultura Tei) si prima varsta a fierului (cultura Basarabi). Aici s-au facut singurele observatii stratigrafice care au permis stabilirea corecta a succesiunii fazelor II – IV ale culturii Tei. Tot aici s-a cercetat o necropola tumulara getica alcatuita din cca 12 movile. Cele patru cercetate sistematic s-au dovedit a contine morminte princiare, corespunzand in timp locuirii din sec. 2-1 i.Hr. Ritul folosit era incineratia. Inventarul consta, pe langa ceramica, din arme (spada, cutit de lupta, coif de bronz, scut, camasa din zale de fier), piese de harnasament si chiar piese de la un car. ” Vreti sa ne intrebam impreuna de ce datele nu corespund? De ce SV nu e acelasi cu SE ?

www.belsim.wordpress.com

Obiectele de ornament sunt rare, cateva agrafe de metal, inele, si ornamente pentru hamuri. Pana acum, nici un mormant pentru persoane simple nu a fost identificat ceea ce reprezinta inca o confirmare a absentei funeraliilor in Dacia pe toata perioada tarzie La Tene.

Partea de SV a vetrei am studiatnici o alta parte a lumii nu am gasit nimic. Nici macar o urma de ciob. Nimic. Nici o urma de caramida, stiind ca la Argedava era un centru de productie al caramizii secolelor 1poate ca zona ogoarelor de astazi din zona de 1,5 schimb in zona de SE intr-adevar am vazut una din cele 12 movile. iar arheologii « unul batran si unul mai tanar asa …pamant, s-au pus de acord imediat dupa revolutie sa se intoarca. Astazi se fac 19 ani de la revolutia din ’89 si nu s-au mai intors.

Mormintele tumulare au o frecventa mare in tara noastra insa nu li se acorda atentie. Pe de o parte e bine, multi au pace si parte de odihna sufleteasca. Pe de alta parte este o alta demonstratie a capacitatilor de interes romanesc si mai cu seama

romanesc arheologic pe de o parte, incultura si simplitatea cu care p

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet

Obiectele de ornament sunt rare, cateva agrafe de metal, inele, si ornamente pentru um, nici un mormant pentru persoane simple nu a fost identificat ceea ce

reprezinta inca o confirmare a absentei funeraliilor in Dacia pe toata perioada tarzie La Tene.Partea de SV a vetrei am studiat-o curios, in afara de un pamant moale si fertil ca in

nici o alta parte a lumii nu am gasit nimic. Nici macar o urma de ciob. Nimic. Nici o urma de caramida, stiind ca la Argedava era un centru de productie al caramizii secolelor 1poate ca zona ogoarelor de astazi din zona de 1,5 – 2 km SV sa fi fost padure altadata.

adevar am vazut una din cele 12 movile. Deasupra ei se ara astazi, unul batran si unul mai tanar asa … », dupa marturisirile proprietarului de

pe de o parte, incultura si simplitatea cu care putem fi

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 9

Obiectele de ornament sunt rare, cateva agrafe de metal, inele, si ornamente pentru um, nici un mormant pentru persoane simple nu a fost identificat ceea ce

reprezinta inca o confirmare a absentei funeraliilor in Dacia pe toata perioada tarzie La Tene. o curios, in afara de un pamant moale si fertil ca in

nici o alta parte a lumii nu am gasit nimic. Nici macar o urma de ciob. Nimic. Nici o urma de caramida, stiind ca la Argedava era un centru de productie al caramizii secolelor 1-2 i.e.n. Se

fost padure altadata. In Deasupra ei se ara astazi,

», dupa marturisirile proprietarului de

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 10

www.belsim.wordpress.com

manipulati, pentru ca in cele din urma, despre asta e vorba. Mormintele tumulare le mostenim de fapt de la uriasi, acesta era ritul lor de

inmormantare. Curios este insa cum acest ritual s-a pastrat, in sensul ca daca la un umanoid de 5 m cantitatea de pamant substituita chiar forma un mic deal deasupra mormantului, mai tarziu forma de cult funerara ramane fidela parca cantitatii de pamant cu care se ingropau umanoizii tarzii, 1,8 m cel mult ca statura. In limba maya, piramida sau deal se spune muul, cu siguranta o ruda a lui tumul. Din ce-am invatat de la Tudor Diaconu tumul despartit este tu mul, adica mul-ul tau, piramida ta, dealul tau, mormantul tau.

« In fata Nucetului catre raul Arges, doua balastiere scot la iveala trunchiuri de copaci si pomi de dimensiuni impresionante carbonizate, semn al existentei in trecut al unei mari gradini. (Eden, zic unii)

Toate Ro-vine-le adapostesc palate subterane legate intre ele, ce intrec in grandoare orice cetate sau complex de cetati descoperite pana acum in Dacia.

Exista autori care considera ca Argedava este vestita cetate Hellis mentionata de antici drept Cetatea Soarelui. In sustinerea acestei teze, tin cont de pozitionarea cetatii, maretia locului si intinderea fortificatiilor.

Proprietatile curative ale apelor si izvoarelor din aceasta zona, si in mod deosebit mediul ambiant din cetate, au efecte benefice asupra organismului uman, in vreme ce o sticla cu apa din Arges, lasata in cetate cateva ore, are efecte benefice pentru cel ce o bea, lucru stiut bine candva de localnici de la mosii lor, oameni de altfel foarte longevivi. »

Coincidenta sau nu, trasarea distantei Popesti – Balaciu (Hellis) (posibile identificari cu Argedava) intalneste nu mai putin de 3 localitati: Magurele, Popesti-Leordeni, Cernica. Pe teritoriul comunei Magurele se gasesc mai multe statiuni de interes arheologic. Ceea ce intereseaza este “movila Filipescu” (din acelasi sat) pe care a fost o asezare fortificata, iar in jurul ei una deschisa, apartinand unei comunitati a culturii Gumelnita, care a avut legaturi cu triburile pre- si protocucutiene. Tot acolo s-au aflat si morminte de inhumatie mai vechi decat cultura Gumelnita. La Popesti-Leordeni a fost descoperit in 1967 un tezaur monetar geto-dacic apartinand sfarsitului sec. 2 inceputul sec. 1 i.e.n. La Cernica, in 1961, la marginea Padurii Caldararu au fost descoperite mai multe complexe neolitice, apartinand culturilor Boian, cu trecere spre Gumelnita, Boieresti, din care importanta prezinta un cimitir apartinand culturii Boian. Cercetatorii au stabilit ca ingroparea mortilor de la Cernica se facea dimineata, in momentul solemn al rasaritului Soarelui, iar cadavrele erau indreptate in directia astrului, in asa fel incat, la inhumare, fata sa fie luminata de Soare. Specialistii au constatat ca oamenii din faza de tranzitie a culturii Boian spre cultura Gumelnita obisnuiau sa vopseasca in rosu fata celor decedati.

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 11

www.belsim.wordpress.com

In padurile din zona Cernica si in apropiere, in Insula Pantelimon (cunoscuta si drept Lebada - zona comunei Pantelimon), au fost deshumate schelete de uriasi. (Pantelimon - isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca "pan" inseamna "tot" si "éléïmon" inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul). Se pare ca habitatul uriasilor de aici are inserata o predipozitie spre gigantism, nu mai departe sarpele urias din lacul Cernica, acel Gane sau Ganea despre care au scris Mircea Eliade, Ovidiu Dragos Argesanu si probabil si altii si despre a carui existenta in zilele noastre oamenii locului pomenesc cu teama ori chiar unul din cei mai cunoscuti stejari (protejat) de la Cernica. Daca despre Mircea Eliade chiar nu vreau sa amintesc nedorind sa jignesc cultura cititorului, depre Ovidiu Dragos Argesanu vreau sa amintesc ca si-a petrecut o mare parte din viata la Cernica, unde a avut drept duhovnici pe frumosii parinti Ilarion Argatu si Pantelimon Hodorog. Daca memoria nu ma lasa, parintele Argatu ii marturisise despre un balaur care stapaneste apele de la Cernica, cu voia lui Dumnezeu. Eu am mers in nenumarate randuri la Cernica, este un loc cu totul deosebit, iar energia care planeaza acolo ascunde cu totul si cu totul multe secrete. Tot de aceste locuri este legata prezenta Manastirii Pasarea. Este hilar faptul ca pe site-ul manastirii, istoricul acesteia suna astfel: ” În 1813 stareţul Mănăstirii Cernica, Arhimandritul Timotei, a fost rugat de trei călugăriţe să le facă şi lor un mic schit în pădurile din jur. Stareţul Timotei a pornit cu rugăciune alături de ele şi încă un părinte prin desişul codrului. Pe cale, tot timpul i-a însoţit o pasăre care zbura din copac în copac şi ciripea într-un fel aparte. Când au ajuns la locul unde se află actuala Mănăstire, pasărea s-a aşezat pe un stejar bătrân şi ciripea din ce în ce mai tare şi mai duios, de teamă ca nu cumva să nu fie sesizată. La tulpina stejarului era şi un muşuroi mare de furnici. Atunci stareţul Timotei, îndemnat de Duhul Sfânt a înfipt toiagul său în pământ şi a zis: Aici să fie altarul bisericii, apoi a binecuvântat locul acesta şi întorcându-se către maici: Să vă înmulţiţi ca furnicile acestea, iar de la pasărea aceea primul schit care s-a fiinţat aici s-a numit “Pasărea”, denumire care se păstrează şi astăzi.” Mi se pare hilar pentru ca in Romania exista foarte multe locuri cu nume de pasari ori numiri ale acestora si nicidecum nu se pune problema unui cult al pasarilor propriu-zise. Amanuntele le ofera Adrian Bucur in Atlantii din Carpati. Alte date documentare se dezvelesc precum: ” Cu ajutorul preaputernicului Dumnezeu cel în Treime slăvit, s-a clădit din temelie acest sfânt schit de călugăriţe numit Pasărea în 1813 de Cucernicia Sa părintele Timotei – arhimandrit la Cernica, în numele Sfintei de Viaţă Făcătoarei Treimi, iar în anul 1838, ianuarie 11, zdrobindu-se biserica de cutremurul ce s-au întâmplat, iar în anul 1846 s-au dărâmat aceea şi s-au ridicat aceasta din temelie, de Cucernicia Sa părintele Calinic – arhimandrit la Cernica, cu ajutorul de la creştini şi prin osârdia cucernicei maici Domnica, stareţa, iar îngrijitor fiind în tot lucrul cuviosul Iachint ieromonahul din Cernica, în zilele binecredinciosului Domn Gheorghe Dimitrie Bibescu vo(i)evod, iar arhiepiscop fiind p(rea) s(finţia) sa D(omnului) D(omn) Neofit Mitropolit 1847, noiembrie 2”.

Am amintit despre aceasta manastire pentru ca mai la vale, in rubrica legendei construirii Sfintei Manastiri Pasarea (unde se afla inmormantata Ana Ipatescu si sculptorul Gheorghe Anghel - fauritorul statuii lui Eminescu asezata astazi in fata Ateneului Roman) se intalneste urmatorul text care ridica intrebari: ” mănăstirea continuă să se înzestreze cu alte moşii şi anume: (…) · în 1862 cumpără moşia Popeşti din judeţul Vlaşca;”

De ce Popesti, Vlasca ? Pentru ca toti conducatorii taramurilor acestora, care cu siguranta

au stiut de particica secretului Argedavei din marea enigma a Pamantului, Mihai Viteazul Basarab, Constantin Brancoveanu Basarab etc., toti au cedat pamanturile manastirilor pentru a le proteja. Din pacate, si uneori din fericire, nu stiu institutie mai pastratoare de taine cu atata inversunare decat societatea secreta a bisericii. Nu mai departe, in zilele noastre, toate observatoarele stelare indreptate spre Soare sunt sub egida Vaticanului. Fara exceptie ! Pentru ca zeii solari veneau din Soare, de acolo unde locuieste si Iisus si toti ceilalti Mesia. De fapt, Nassim Harameir demonstreaza ca Soarele este o bila cu impulsuri electromagnetice ce gazduieste vortexuri, adevarate porti stelare prin care zeii solari au venit si au plecat.

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 12

www.belsim.wordpress.com

Sunt curios daca linia trasata mai sus, anume Popesti - Magurele - Popesti-Leordeni - Cernica - Balaciu este legata printr-un tunel sau prin orice alt secret.

Tot in conformitatea data de Adrian Bucurescu si probabil si a altor specialisti, putin in numarul lor, Imperiul Atlant si-a avut existenta pe teritoriul de azi al Romaniei, ca si centru, iar conform lui Nicolae Densusianu, ar fi condus peste 9 regiuni mari care acopereau aproape intreaga planeta. De aici noi am mostenit cunoscuta expresie “peste noua mari si noua tari”. Se pare ca de la Titanii din mitologiile grecesti si chiar si din povestirile biblice, cu trecere pana la Amazoanele din istorii, cu totii au populat pentru inceputuri meleagurile Romaniei de astazi. Probabil, primele reprezentari in lut sau piatra ale acestor personalitati, ar fi cele din culturile Hamangia, Gumelnita. Atunci, in perioada matriarhatului, femeile conduceau, aveau mai multi soti si erau regine sau zeite. Si tot de-atunci, la romani s-a pastrat respectul pentru femei mai mult decat oriunde in lume (dovada si statuile de la Adamclisi cand dacii leaga ca prizonier doar pe capetenia armatei Orientului iar pe femeile acestuia nu; o alta forma de respect este ca amforele au forma unei femei cu mainile pe solduri).

Concluzionand, localitatile Popesti – Magurele – Popesti-Leordeni – Cernica – Balaciu sunt strabatute de o linie care le leaga atat fizic cat si spiritual, locuite continuu din vremuri vechi si urmarite de blesteme sau ritualuri pe care inca nu le-am inteles. Tot de domeniul elementelor dacice “nesesizate” (probabil in mod voit, probabil nu), se leaga ceva de domeniul cazurilor clasate sau discutate in lipsa indiciilor sau a expunerii in spatiu.

N.B. absida (lat. absida) presupune o incapere semicirculara, acoperita cu o hemisfera, in continuarea unei Sali

dreptunghilare. * S.T.I.i.i.C. reprezinta prescurtarea de la SECRETELE TERREI Istoria incepe in Carpati de Eugen Delcea …scrisul in

stil Italic presupune ca extractele nu apartin fragmentelor de la Congresul de Dacologie 2002, dar au legatura cu subiectul, incat am considerat ca pot ocupa un loc de completare.

** Conform Dictionarul Explicativ Roman termenul de acropola era o citadelă în oraşele din vechea Grecie, aşezată pe o înălţime şi adăpostind principalele edificii publice. De observat ca acest termen este folosit des de catre arheologii romani pentru Argedava, as vrea sa cred ca nu in nestiinta de cauza

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 13

www.belsim.wordpress.com

Pana in 26 august 2003, singura sursa care sa indice existenta satului Novaci alaturi de satul Popesti, au fost hartile figurile 3g si u2. Harta a fost intocmita in 1970; se face astfel pierdut satul Novaci prin disparitia sa de pe hartile nou intocmite. Simplul fapt ca un sat cu numele Novaci poate fi ascuns in arheologie prin scoaterea in fata a satului Popesti, despre care nu se poate spune ca i s-ar fi facut reclama, etaleaza un fel de teama de un adevar neinteles sau ocrotit. Cu alte cuvinte, si Popesti si Novaci au fost rascolite, iar daca unele morminte (fie ele chiar si ale unor giganti) pot fi dezasimilate din cotidianul de zi cu zi, o cetate nu poate disparea de pe fata pamantului. Se doreste protejarea ambelor secrete (Popesti, Novaci), insa s-a optat pentru Novaci, care prezinta realitati injustificabile (cetatii de la Popesti i se pot atribui foarte usor minciuni subtile - dupa cum am tot vazut).

N.B. “Cand rasare, Soarele are culoarea rosie si conturul precum un ou privit inspre un capat. La randul

sau, oul contine in el viata si astfel se explica si de ce, chiar si in vremea noastra, ouale se vopsesc in rosu de la Inviere pana la Inaltare. Rosu la fata se spune despre un om sanatos. Sa ne amintim si de Omul Rosu din descantece.

Oamenii culturii Boian erau inhumati in pozitie chircita moderata, sugerand astfel pozitia fatului in pantecul mamei, fiind incredintati ca vor renaste din Glia-Mama. (…) De unde stiau, insa, acei «oameni salbatici» ca aceea era pozitia fatului in pantecul mamei ?!” Atlantii din Carpati, Adrian Bucurescu. In arhivele ce prezinta Lista monumentelor istorice din judetul Giurgiu al MINISTERULUI CULTURII ŞI CULTELOR - INSTITUTUL NAŢIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE, apare evident si satul Popesti, doar ca informatiile ce apar se rezuma la: La numarul criteriu 156, cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) GR-I-s-A-14816, denumire Cetatea geto-dacică "Argedava", localitate sat POPEŞTI; comuna MIHAILESTI, adresa “La Nucet”, datare Latene. Continuam: 157 GR-I-s-B-14817 Necropolă tumulară sat POPEŞTI; comuna MIHAILESTI La ieşirea din sat, în stânga drumului spre Novaci, Latčne

Atat. Punct. E doar o alta caramida intr-un zid. Dar, vizualizand intreaga lista si apoi mergand pe harta dupa vechimea descoperirilor, se poate constata o anumita asezare in pagina. De aceea, tind sa cred ca, incercarile de reconstituire pe care le-am intalnit in acesti ani de studiu asupra Argedavei sunt gresite.

In imaginea prezentata mai jos, apare in coltul dreapta sus harta asezarii; partea stanga reconstituirea cetatii conform Muzeului Militar National Bucuresti, coltul dreapta jos este reconstituirea lui Radu Olteanu, in dreptul careia apare pe site-ul sau: “Reconstituirea unei asezari dacice de tip dava din Campia Romana. Inspirata de cetatea de pamant dacica de la Popesti (Ilfov) construita pe o terasa a raului Arges. Sec I i. Chr.”

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 14

www.belsim.wordpress.com

Din start autorii reconstituirilor nu cunosc cetatea, nu cunosc istoria ei, pozitionarea si menirea sa. In primul rand Popesti nu apartine judetului Ilfov. La anexe prezint o captura Google Earth din satelit in care se poate observa cu usurinta ca in vremuri apuse Argesul scalda toata lunca de astazi, iar Nucetul si aria bisericii, a cimitirului, a ogorului de vizavi, datorita celor doua santuri de aparare, erau doua insulite. Argesul zilelor noastre este stavilit de cel putin 5 baraje de capacitate foarte mare. Am auzit ca in total, de la izvorare si pana la varsare este strabatut de 18 baraje. O alta greseala este ca in reconstituire nu apar codrii care invecinau asezarea. In ciuda sentimentelor care ma incearca fata de acest neprofesionalism, e de laudat initiativa de a incerca o reconstituire.

Avandu-se in vedere ca Nicolae Ceausescu incercase sa construiasca chiar pe locul Nucetului un fel de punct vamal, ca urmare a trecerii navelor maritime pe Arges in jos spre Dunare si invers, luand in considerare barajul de azi de la Arges, toata aceasta ridicatura de

pamant nu e altceva decat nivelul unui port la Arges, Arges care intradevar curgea in Dunare (anagramat Adunare, adunare a raurilor, conform cartii Scrierea Secreta a lui Tudor Diaconu, Ed. Obiectiv). In aceeasi situatie se afla si satul Novaci si tot asa celelalte sate ce urmeaza practic liniar cursul raului Arges, ele sunt asezate la un nivel ridicat, dovada certa ca Argesul curgea odata nestingherit spre E-SE, spre Dunare. In aceeasi situatie se afla asezarea de la Albesti jud. Constanta, odata inconjurata de apa, acum pare o simpla ridicatura de pamant, un deal.

In capcana asta au cazut, de fapt, toti acei care au indraznit sa scrie despre lucruri pe care nu le-au atins ori nu le-au vazut vreodata. Curand, intreprinzand o vizita la unul din domeniile Mogosoaia ale familiei Brancovene (numite Brancova in Parisul tarziu epocii), cu precizie Palatul Mogosoaia (pare o anagrama a lui GOG si MAGOG, aparuti in Biblie, incifrati ca Geti si Masageti, Scrierea Secreta – Tudor Diaconu, Ed. Obiectiv), am zarit in una din hartile expuse localitatea Popesti*, pe langa care Argesul inainteaza in cursul sau firesc spre Dunare. E stiut ca domnul Brancoveanu, Constantin, era parte a castei IO, aidoma lui Mircea, aidoma lui Mihai, aidoma

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 15

www.belsim.wordpress.com

lui Vlad, toti Basarabi. Pe harta Popestiul e insemnat ca cetate, si mai stim ca in acele vremuri Constantin Basarab Brancoveanu a impartit pamanturile de la Popesti bisericilor, preotilor, ca acestia sa le ia in grija si sa protejeze marele tezaur de aici. O data cu pamanturile au fost impartite si padurile, printre care si padurea Novoceanca de langa Popesti – Novaci, despre care insa astazi e greu de descoperit prin liste sau harti (este “sarit” si de Google map). Locuitorii nu cunosc padurea. Ea apare pe o harta militara pe care am vazut-o in armata, situata in S de punctul care uneste satul Popesti de Novaci si am putut-o identifica in cele din urma, jumulita, taiata, impartita, cu ajutorul Google Earth. Atat cat a mai ramas din ea. Vorbind cu preotul satului mi s-a confirmat din nou existenta Codrului Vlasiei (vezi judetul Vlasca) in trecut pana la Popesti, « o padure imensa, mare, puternica care a fost defrisata ».

Probabil Codrii Vlasiei dinspre partea Popestilor purta numele de Novoceanca sau ca un corolar, codrii Vlasiei incorporau toate aceste mici paduri de astazi, gen Cornetu, Novoceanca s.a.m.d. In trecut aici a fost cunoscut judetul Vlasca. De aici se pare ca balastierele scoteau din nisip radacini imense de copaci. In zona Mihailesti unul din numele predominante este Vlasceanu. Vlasceanu se aseamana izbitor cu Vla(s)jg(ce)anu, vlajgan, care conform DEX inseamna lungan, o alta coarda de logare la uriasi. O alta denumire a uriasilor, este gavan, si iata in judetul Giurgiu campia Gavanu-Burdea (zona Clejani-Calugareni etc)

Conform unor documente din perioada lui Mihai Viteazul, satul Novaci ia acest nume dupa Baba Novac, capitan al lui Mihai, care in timpul luptei de la Calugareni isi stabilise tabara in sat. Personal cred ca e vorba de o confuzie voita sau intamplatoare (nu mai departe dar in Romanii supt Mihai voievod Viteazul a lui Nicolae Balcescu nu apare nicaieri aceasta informatie - ca Baba Novac sa fi fost participant al luptei de la Calugareni), astfel: Mihai Viteazul cumparase in timpul domniei sale satul Popesti cu suma de 80 000 de aspri de argint, o suma mare in comparatie cu cele platite pentru alte sate din jur (vezi Despicati 11 000 aspri, Campeni 12 400 aspri, Buciumeni 11 600 aspri, Spantog 12 000 aspri, Suhara 36 000 aspri, Costieni 15 400 aspri, Gradiste 35 500 aspri, Ciocanesti 45 000 aspri, Plataresti 10 000 aspri, Cunesti 14 000 aspri, Banciulesti 80 000 aspri). Satele cumparate erau luate cu tot cu campurile, padurile si apele din jur. Deci si Mihai care era un Basarab ca si Brancoveanu cunostea ceva despre acest sat, acest loc; la randu-i, Mihai da aceste sate in grija manastirilor. Eu pledez mai degraba pentru numele de Novaci ca venind nu de la Baba Novac, ci mai degraba de la uriasii ce au vietuit in alte vremuri aici, de la eroii ramasi in baladele poporale romanesti, vezi Novac si corbul, Gruia lui Novac, eroi prezentati cu dimensiuni iesite din comun (vezi anexe baladele Novac si corbul, Gruia lui Novac). Se pare ca intreg tinutul era dominat de lucruri cu marime impresionanta, de unde mai tarziu s-au mostenit expresii precum “Maria Ta”, “Inaltimea Ta”.

____________________________________________________________________

* Popesti, sau loc cu popi (Popesti – Popa- esti – terminatia –esti, -escu cu formele sale de plural specific numelor romanesti inseamna tocmai aceasta personalizare a locurilor, numelor s.a.m.d.). Conform anuarului statistic al Romaniei pe 2005, cel mai frecvent nume de familie este Popa, inregistrat la 191 938 persoane, urmat de Popescu, nume avut de 147 784 de persoane de unde si trasaturile poporului roman spre religie, pentru ca este neam de popi.s Burebista ca titulatura (conform, din nou, cartii lui Tudor Diaconu) se desface in Bur-e-bis-ta, adica Bur e de doua ori tata, adica preot si rege, mostenind mai tarziu toponime de genul Tatar, Tartaria etc. Despre Buri s-a scris, era un trib geto-dac cu asezarea la Ramnicul Valcea, Ocnele Mari. Era un trib bogat, din care s-a tras si Ioan Burebista. In Roma zilelor nostre, fiinteaza o grupare de oameni excesiv de bogati si stiuti drept snobi, grupare de oameni cunocuti drept BURINI. Este ciudat pentru italieni ca nu se stie de unde au aparut acesti burini pe pamanturile Romei. Mergand pe firul studiului, iata cateva date referitoare la generalii si imparatii daci de la Roma: Imparati si generali la Roma (incepand cu sec.VIII i.e.n.). Se stie iar ca Imperiul Roman se temea de Imperiul Daco-Get, drept pentru care mai tarziu toate datele legate de daci si geti sunt scoase din istorie. Dacii erau la Roma cu mult timp inainte de domnia lui Burebista. Ei nu erau infiltrati, ei migrasera in partile acelea si au pus bazele Imperiului.

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 16

www.belsim.wordpress.com

A. Imparati – daci - 6 - M. AURELIUS VALERIUS MAXIMILIANUS MARCELIUS - CAIUS GALERIUS VALERIUS MAXIMIANUS - CAIUS VALERIUS GALERIUS MAXIMIANUS DAIA - VALERIUS LICINIUS - M. AURELIUS VALERIUS MAXENTIUS - REGALIANUS PUBLIUS CORNELIUS.

B. Generali – daci – 1 - REGALIANUS PUBLIUS CORNELIUS

** Baba Novac a fost un căpitan al oştii lui Mihai Viteazul. S-a născut în jurul anului 1530, în Serbia, în satul Poreč (actual Donji Milanovac), pe malul Dunării, aproape de Cetatea Severinului din mamă româncă (din familia Basarabilor) şi tată sârb pretendent într-o perioadă la tronul Serbiei. Baba Novac a fost un vajnic luptător împotriva otomanilor, haiduc în Serbia, apoi în Oltenia, a intrat în slujba lui Mihai în timpul atacului armatei lui Mihai Viteazul asupra garnizoanei turceşti din Ada Kaleh şi i-a rămas fidel până la moarte. Prima sa misiune, care l-a rdicat in rândul celor mai apreciaţi oameni ai lui Mihai Viteazul, a fost incursiunea din primăvara anului 1595 când în fruntea a 700 de haiduci a trecut Dunărea, a înaintat pâna la munţii Balcani, ca să aştepte oastea turcească condusă de Hasan Paşa care trecea munţii pentru a-l întâlni la Sofia pe sultan. Baba Novac a atacat această oaste punându-l pe fugă pe Hasan şi luând căruţele şi caii, armele şi toată comoara. După această victorie Baba Novac primeşte cinstea voievodului care îl are aproape de sine în toate luptele. Astfel, îl găsim alături în bătălia din 18/28 octombrie 1599 la Şelimbăr, unde nemaiavând răbdare să aştepte tratativele începute între episcopul Malaspina, sol al cardinalului Andrei Bathory şi Mihai, atacă prin surprindere, contribuind la victoria obţinută de Mihai. A fost descris împăratului Rudolf al II-lea ca unul dintre cei mai apreciaţi ostaşi. În anul 1600, Baba Novac este trimis de Mihai în Banat, în părţile Lipovei, unde este victorios în mai multe lupte. Apoi îl însoţeşte în Moldova, unde Mihai îi încredinţase urmărirea lui Ieremia Movila. Baba Novac ocupă teritoriul Moldovei şi instalează o garnizoană în oraşul Iaşi. În tot timpul campaniei, rapoartele comisarilor împăratului Rudolf al II-lea ni-l arată pe Baba Novac ca pe unul dintre cei mai apreciaţi ostaşi. Urmează cucerirea teritoriului până la Cameniţa şi Hotin. Îl găsim luptând alături de Mihai Viteazul, în lupta de la Mirăslău, apoi în 9-19 septembrie 1600 în fruntea unui detaşament din apropiere de Ploieşti, la Năieni, reuşind să întârzie cu zece zile înaintarea polonezilor, luptă apoi la Sărata, Năieni, pe 20 octombrie la Bucov, pe Teleajen, ca la sfârşitul lunii noiembrie să se afle la Curtea de Argeş. Sfârşitul lui Baba Novac a avut loc la Cluj. În timp ce se afla cu o solie, a fost arestat de dieta din Cluj (formată din aristocraţia maghiară) şi condamnat la moarte în Cluj-Napoca, fiind executat prin ardere pe rug la data de 5 februarie 1601.O statuie a sa se găseşte în Cluj-Napoca. La 5 februarie 1601, ora 10 a.m. Baba Novac este ars pe rug după care trupul îi este tras în ţeapă. Baba Novac, deşi era trimis cu solie, este arestat mişeleşte de Ştefan Csaky, unul dintre conducătorii grupării nobiliare care urmărea răsturnarea situaţiei politice din Transilvania. S-a păstrat şi consemnarea cheltuielilor făcute cu execuţia: "am dat ţiganilor pentru că au schinguit, au torturat, au fript şi au tras în ţeapă pe Baba Novac şi pe preotul fl. 7 d. 50 s...t Am plătit pentru Baba Novac şi preotul, celor 2 călăi fl. 3. Am plătit lui Luca Ácsi pentru că a cioplit ţeapa pentru Baba Novac fl. 2". Execuţia a avut loc în prezenţa autorităţilor, nobililor şi a generalului mercenar Gheorghe Basta care urmărise execuţia de la fereastra unei case din piaţa oraşului punându-l apoi în ţeapă pe Drumul Feleacului, pe locul numit azi Piaţa Baba Novac. La câteva luni după lupta de la Guruslău (3 august 1601), Mihai Viteazul se întoarce biruitor spre oraşul Cluj care se supune imediat, parte dintre nobilii maghiari acoperindu-l cu linguşeli, parte fugind unde au văzut cu ochii. Aflând locul unde a fost tras în ţeapă, Mihai Viteazul pune un steag în amintirea bravului ostaş şi haiduc. În jurul moşiei dăruite lui Baba Novac de către Mihai Viteazul s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac.

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 17

www.belsim.wordpress.com

NUCET, e un cuvant care mi-a pus la grele incercari rabdarea. Multele intrebari ce mi se iveau de-a lungul anilor de cautari legate de nucet, ma impingeau mereu cu mai mult avant spre a cauta si cerceta. Mereu aparea intrebarea de ce daca Nucet-ul era, conform spuselor celorlalti participanti la cercetari, o livada de nuci, de ce n-ar fi fost atunci si Maret o livada de meri, sau Peret o livada de pere. Un alt lucru apasator era faptul ca Nucet apare ca loc important in mai toate zonele de renume, amintesc aici doar Nucetul de langa Cotofenesti (Prahova) sau manastirea Stanisoara (numita la Nucet – Stanisoara) in apropierea careia se afla Masa lui Traian (vezi anexe), nimeni altul decat Troian din colinde si Cozia cunocuta in vechime drept Manastirea Nucet. Ca o paranteza, in fabula lui, Umbra lui Mircea la Cozia, scrisa la Cozia chiar, Grigore Alexandrescu pomeneste si el obsesiv parca de doua ori cuvantul „urias” precum si numele de Traian. (vezi anexe) Asta nu putea sa insemne decat un singur lucru, si anume ca Nucet-ul are o rezonanta puternica, ca inseamna altceva decat vrea sa para, sau si altceva. O ipoteza am intalnit-o ca spunand astfel: (despre Argedava) „Alegerea nu credem că a fost deloc întâmplătoare, locul cu pricina fiind un important centru ecleziastic în secolul al V e.n., aşa după cum ne arată şi numele ce-l poartă … Popeşti ( Popii din Nucet ). Denumirea de Nucet foarte posibil se trage de la Sfântul Nicetas care a întemeiat în Dacia, la … Angesem, un episcopat ridicat la rang de Mitropolie în sec. VI, alături de Episcopia de Milcov.” Sfantul Nicetas il gasim a fi patronul Romaniei in Wikipedia, nimeni altul decat Sfantul Nicolae. Sfantul Nicetas a trait intre 335 – 414 e.n. nascut grec sau dac care a promovat muzica latina sacra si a compus imnuri religioase. El a fost episcop la Remesiana, Serbia de astazi, Dacia Meridionala de atunci, devenita provincie romana. Personal cred cu tarie in vechimea denumirii de Nucet cu adancime mult mai mare in timpul decat secolul IV e.n. In citat se pare ca ori s-a strecurat o greseala de copiere (vezi sec VI vizavi de anii 335 - 414 ), ori o greseala de dezinformare. Si atunci am incercat sa observ insasi rolul nucilor sau a ceea ce se leaga de nuc in cultura poporala romana. Faptul ca de la nuc se foloseste absolut totul pentru om, lemn din tulpina, frunze si fructe in medicina nu ma ajuta. Clar ceva important despre nuc era din punct de vedere spiritual. Asa a aparut ideea Rusaliilor. Asa cum de Sarbatoarea Floriilor crestinii iau smincele de salcie sfintite in biserici si le pun la pragul usii, cu o saptamana inaintea Sarbatorii de Paste, la fel de Sarbatoarea Rusaliilor, la o saptamana dupa Inaltare, crestinii iau frunze de nuc sfintite si le pun deasupra pragului usii. Sarbatoarea Rusaliilor e trecuta in calendar drept Pogorarea Sfantului Duh. Ce inseamna frunzele de nuc puse deasupra pragului? „Icoana praznicului este, asadar, o icoana in culori de rosu si aur, care semnifica ca este vorba despre un mare eveniment. In partea de sus este prezentat un soare din care ies raze ce se indreapta catre fiecare apostol. De asemenea, deasupra fiecaruia este reprezentata o limba de foc care semnifica Pogorârea Duhului Sfânt. Aceste limbi de foc sunt simbolizate si de frunzele de nuc care se sfintesc in aceasta zi in biserici.” John Hopkins avea sa scrie un articol in care expunea vindecarea de cancer printr-o alimentatie benefica, astfel ca prezenta asemanarea fructelor sau a legumelor cu imaginea organului pentru care ar folosi aceasta terapie. In fapt, chestiunea pare si clara si simpla, in Medicina sacra, Tudor Diaconu afirma ca orice nume de boala, descifrat prin codul getic, reda numele plantei de leac, si inclusiv reciproca fiind valabila, decodificarea numelui plantei de leac da numele bolii pe care o poate trata. Fair enought! Iata ce scrie John Hopkins despre nuci: „O nuca arata ca un mic creier, cu o emisfera dreapta si una stanga: creierul mare deasupra si cerebelul din partea de jos. Chiar si incretiturile sau cutele unui miez de nuca arata ca neocortexul. Si acum stim ca nucile ne ajuta sa ne dezvoltam peste trei duzini de transmitatori neuronali care ajuta la functionarea creierului.” Se mai stie in dendroterapie ca nucul face parte din categoria copacilor care absorb energia.

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 18

www.belsim.wordpress.com

In imaginea de mai sus, harta din Palatul de la Mogosoaia, anul MDCCXVIII (1718), harta intocmita de italienii vremurilor. Legenda este greu de descifrat, incat nu am realizat inca interpretarea iconitei cu care e

notat Popestiul. Uneori pare ca harta nu este in original, notatiile facute fiind tremurate, asemeni unei imagini pixelate marite.

Continuand mersul pe firul legendelor, populatia de giganti nu a lasat in urma

mosteniri genetice de natura fizica, insa modul de viata (vezi modul de constructie in Novaci spre exemplu) tradeaza invataminte care difera de altele din alte locuri ale tarii sau ale Pamantului. Dinspre biserica ridicata la Novaci se poate vedea fara nici un obstacol posibila Argedava de la Popesti, precum si biserica de langa cetate. In mod straniu, ambele biserici au structura exterioara a constructiilor pictate in alb, fara tabloide murale sau mozaicuri specifice altor edificii bisericesti din zilele noastre. ___________________________________________________________________________

In stiinta mistica, daca o pot categorisi asa, ca si organ, creierul tine de Dumnezeu, stomacul de Iisus Cristos iar organele sexuale de Sfantul Duh. Nu mai departe auzim cu totii ca dragoste trece prin stomac si nu stim cine inventeaza ziselea astea intelepte (desi ne aventuram sa nu le intelegem in splendoarea lor); cat despre Sfantul Duh sta scris ca cine pacatuieste impotriva lui Dumnezeu si a lui Iisus este iertat, dar cine o face importiva Sfantului Duh va fi pedepsit. Cele mai mari pacate si pedepse pe care oamenii si le-au insusit s-au tras de la organele sexuale. Pentru documentatie recomand literatura de specialitate. Si iata-ne ajunsi la creier. El tine de Dumnezeu. Nucetul tine de Dumnezeu, ganditi-va si la chakra coroanei. * * *

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 19

www.belsim.wordpress.com

Pentru a crea o legatura vizuala si a concepe o perspectiva cat mai ampla asupra anumitor indoieli, am expus fotografii ale unor descoperiri din desertul Arabic, zona de SE, numita Empty Quarter sau in araba Rab-UI-Khalee, zona de altfel inchisa dupa scoaterea la iveala a scheletelor, operatiunile derulandu-se in secret. Fotografia a fost realizata de un elicopter militar, aparand public in Arabia Saudita pe internet in iulie 2004.

Pitcairn Island, New Zealand – 1934

Probabil ca acest argument ar face legatura cu memoria Manastirii Albe din Insula Alba, Insula Leuce*1 sau Insula Serpilor din prezent, inceputul religiilor (templul lui Apollo unde se afla (la prezent/trecut) ingropata cenusa lui Ahile, de unde noi am preluat numele de Chilia, Dacia Preistorica Nicolae Densusianu, Ed. Arhetip, informatie verificata radiestezic, de altfel, de mine impreuna cu maestrul reiki Risvan Rusu). Desi, din Monografia lui Dinca aflam ca N. Iorga a afirmat in Opere citate ca “reparatia survenita (bisericii din

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 20

www.belsim.wordpress.com

Popesti) n-a respectat datina a doua secole si a asternut uniformitatea banala a varului, peste cea mai mare parte a ramasitelor unei capricioase picturi exterioare de linii impletite”.

Printre hartile cele mai vechi de care dispunem, a lui Ptolemeu ar fi cea dintai. Acolo apare Insula Leuce, sau cum o cheama el, Insula Achillea, Levca.

___________________________________________________________________

*1 Incarcatura energetico-informationala a insulei se manifesta si în zilele noastre si probabil aceasta s-a întamplat de-a

lungul istoriei chiar si în lipsa activizarii templului lui Apollo. Este vorba de unele fenomene exotice cum sunt numite în parapsihologie. O cazuistica de naufragii ciudate si disparitii fara urme a permis localizarea unui triunghi format din insula, punctul Cardon din fundul Baii Musura si insula Sahalinul Mare, triunghiul avand circa 1300 Km2. In prima faza a naufragiului marea începe brusc sa clocoteasca si din valurile devenite albe la culoare se degaja o ceata care ameteste navigatorii. Aparitia acestei neguri este specifica ca element declansator al unor dezastre. In triunghiul Marii Negre generat de insula Serpilor ,fenomenul care duce la naufragiu în cele mai multe cazuri începe brusc, fara existenta unor semnale de avertizare si se termina în acelasi mod brusc, în intervalul creat s-a mai observat ca generatorii vaselor nu-si întrerup activitatea dar energia electrica produsa nu ajunge la consumator fiind preluata de o forta nevazuta. S-au înregistrat situatii în care nu s-a ajuns la naufragiu dar vasul a fost cuprins de o trepidatie majora care poate dura cateva minute timp în care instrumentele de bord sunt date peste cap. (Pentru mai multe amanunte a se vedea ziarul Gorjeanul din Tg. Jiu, 9 septembrie 2006). Este interesant de mentionat ca asemenea fenomene au fost semnalate si în antichitate. Astfel istoricul atenian Flavius Filostratus arata ca expeditia amazoanelor pe insula nu a reusit din cauza unor vibratii aparute brusc, pe care caii lor nu le-au putut suporta, în acelasi timp o furtuna iscata din senin le-a scufundat o parte din vasele cu care venisera. Filostrat mai informeaza ca aceste vibratii insuportabile (probabil emisii de ultrasunete) se manifestau în special pe înserat si noaptea. La vibratiile misterioase se refera si consemnarile ramase de la istoricii antici, respectiv de la Pliniu, din care rezulta ca marile pasari albe larii, care populau insula, desi stropeau templul din zbor cu apa de pe aripile lor nu puteau efectiv sa treaca pe deasupra sanctuarului lui Achille, care fusese îngropat în insula mai precis in centrul templului lui Apollo. Un alt fenomen exotic înregistrat în triunghiul mentionat care se sprijina cu unul din varfurile sale pe insula Serpilor face parte din ceea ce literatura de specialitate denumeste „aparitii”. O asemenea aparitie clasificata ca „tehnologica” s-a înregistrat în luna iulie 1912 si a fost consemnata în ziarul Dimineata. Atunci fregata „Cozia” aflata la 90 de mile de tarm naviga în plina zi. Deodata întreg personalul navigant a vazut imaginea unui vas bulgaresc bine cunoscut numit „Tarul Boris”. Viziunea a durat 30de minute. Prin telegrafie s-a stabilit ca vasul respectiv se afla însa pur si simplu, în fata portului Varna. Asemenea aparitii au fost consemnate si în antichitate. Acostarea insulei, desi se facea numai pe o zona bine delimitata, era dificila din cauza stancilor si a furtunilor care „montau” marea mare parte din timp. In unele situatii cand un vas era în pericol se consemneaza ca pe mal ca reper sau pe catarg ca si carmaci aparea imaginea clara dar eterica a lui Achille. Vasul era salvat caci era bine dirijat. Disparitii de avioane în triunghi nu au fost consemnate sau nu au fost publicate. Mai important în aceasta cazuistica este faptul ca Mircea Eliade în nuvela „Strada Mantuleasa” introduce un episod în care pilotul Darvari dispare efectiv cu avion cu tot tocmai în acest triunghi. Probabil ca episodul este o fictiune dar faptul ca în august 1930 autorul a inventat acest gen inedit pe atunci de disparitie denota ca marea lui intuitie a localizat corect zona misterioasa. Se poate concluziona ca în timp, cel putin din sec. VI î.H. a existat si probabil mai exista fenomene înca mai putin întelese într-o zona din Marea Neagra grefata pe insula Serpilor (extras din http://www.revistamagazin.ro/content/blogsection/3/4/), fenomene datorate probabil asezarii insulei pe una din chakrele planetei noastre, bine-stiut de altfel ca este o planeta vie.

Cu referire tot la uriasi, in 1959, in comuna Posesti, localitatea Valea Plopului, localnicii au scos la iveala osemintele extrem de bine pastrate ale unui urias de aproape 3 metri (mai mult sau mai putin), cu capacitatea cutiei craniene de 5 litri de apa.

Preluare SECRETELE TERREI Istoria incepe in Carpati vol. V – “Inceputul cazului dateaza din primavara anului 1974: <<(…)A doua zi am venit cu o franghie din sat si ne-am coborat in put. Pe masura ce coboram se facea tot mai cald, de parca eram acasa, langa soba. Dar cel mai ciudat lucru era faptul ca o lumina verzui-fluorescenta parea sa izvorasca de-a dreptul din peretii putului. Acestia erau sapati in stanca, dar atat de bine sapati, incat nu am gasit nici o asperitate de care sa ne agatam. La vreo 4-5 m, am dat de o galerie si am pornit in dreapta ei. Aceeasi lumina ne inconjura, venind de peste tot si de nicaieri. Am mers mai bine de 100 m, pana am dat de o sala imensa. Va rog sa ma credeti, nu exagerez cu nimic, nu era mai mica decat Sala Amfiteatru a Teatrului National Bucuresti. Si era toata sapata in piatra dar cu ziduri finisate uimitor de bine. In aceeasi lumina am vazut, pe ambele laturi ale salii, un fel de mese, tot in piatra sapate. Pe fiecare din ele era asezat un schelet!

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 21

www.belsim.wordpress.com

Atunci am inghetat de frica: erau schelete, pareau umane, numai ca aveau cel putin 3-4 m lungime.>> judetul Buzau, sat Stroiasca (Destine nr.11/1998).”

“Acolo, la voi in sat, s-a descoperit ceva uluitor. In padurea aia a voastra (codrul Todoruselor, din N satului Stroiasca, din N judetului Buzau), e o retea de galerii subterane, sapate in granit, care insumeaza 8 000 m2. Sunt Sali de 200 m lungime. Si stiti care e problema? Nu le-au sapat nici Burebista, nici Decebal, nici Traian! Sunt mult mai vechi! S-au facut teste: dateaza de peste 6 000 de ani! Sunt ingropati acolo cativa dintre constructori. Aveau mai bine de 3 m inaltime… N-ar trebui sa vorbesc despre asa ceva, dar oricum nu ai sa ma crezi: nu erau oameni! Semanau cu noi in aceeasi masura in care semanam noi cu cimpanzeii … Si sub galeriile alea ce se afla? Nu stii? Nici noi nu stim, fiindca sub piatra se afla un planseu facut dintr-un fel de metal pe care nu l-am strapuns (dupa 10 ani!). Dar ce se afla acolo, sub galerii, este radioactiv…”S.T.I.i.i.C. vol. V * “(…) Mai grav ar fi ca aceste nestemate ale istoriei Romaniei sa dispara ca la Popesti – Argedava, de unde tumuli (dealuri) intregi au fost transferati cu totul in Israel… ” Podul Uriasilor. In numarul din Magazin istoric, anul 2 nr. 3 (martie) 1968, apare un articol care pomeneste de un pod acoperit de apele Dunarii, in zona Braila. Sursele provin din Arhivele statului, manuscrisul 730, pagina 82 v, unde este consemnata o veche legenda din zona Brailei, unde, cu aproximativ 200 ani in urma, un pasa ar fi servit pranzul deaspra valurilor Istrului, pe ruinele acestui pod mai sus amintit; se pare ca in acea perioada apa scazuse indeajuns incat sa lase la vedere pilonii de sustinere . In 1834, intr-un raport arheologic scris de catre medicul carantinei

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 22

www.belsim.wordpress.com

Braila, Epites, apar informatii cu privire la ruinele acestui pod, cu o descriere sumara.. In 1887, inginerul civil Constantin Budeanu a inspectat el insusi alaturi de capitanul portului locul, efectuand masuratori cu prajina in apropierea Vadului Budurului.(paranteza: Vadul Budurului - vezi localitati cu radacina Bur-Burdea-Buda; Constantin BUDEANU !!! simpatic, nu?; Braila - Bra+ila - Bra sau Bre iar ila am arata ca inseamna Dumnezeu) Interesant este ce nume poarta aceasta constructie, pentru ca poarta 3: Podul Uriasilor, Podul lui Traian si Podul lui Constantin. Cei mai multi pasionati, nu e vorba nicidecum de autoritati ori arheologi, inclina sa creada ca podul a fost construit de Traian, in vecinatate aflandu-se ruinele cetatii Troesmis. Altii l-ar atribui lui Constantin. Parerea mea e ca denumirea de Podul Uriasilor ramasa in memoria localnicilor nu e intamplatoare, de ce nu i-ar fi zis Podul romanilor sau oricum altfel, dar Podul Uriasilor sau Podul lui Traian. Ce au in comun aceste doua denumiri iese la iveala din Dacia Preistorica a lui Nicolae Densusianu: la capitolul VIII, Brasda cea uriasa de plug a lui Novac (Osiris); Un monument comemorativ pentru introducerea agriculturei, Densusianu pomeneste despre brazda ce apare ca sant (cu ”s” de la sarpe) “de nou in partea de apus a Galatilor (Gal inseamna Alb, vezi Mangalia, Galileea, Tara Galilor, Portugalia, in italiana gallina – gaina majoritatea fiind albe), langa catunul Traian, unde ia numele de << Troian >>”. (N.B. in judetul Constanta avem o alta localitate cu numele de Valul lui Traian, ceea ce greu ma convinge in defavoarea ilustrului Densusianu ca acest Traian ar fi hispanicul Romei. Iata deci ce are de-a-face Traian cu uriasii, jidovii, novacii (paranteza – am intalnit ipoteza ca numele de novaci, intalnit cu precadere in anumite zone ale sudului tarii vine de la noua vaci, cu referire la cat de mult mancau uriasii; nu o sustin, o pomenesc doar desi pare ciudata). Despre ingerarea denumirii de Constantin, apare tot in studiile lui Densusianu, intr-o doina din Vascau (comitatul Bihor), versul ”Constantine Iorgovan” (Iorgovan fiind identificat cu Hercule, contemporan uriasilor, el insusi fiind de o statura deosebita – vezi Argonauticele ” Vitejii se îndreptară spre bănci, unul după altul, cum se înţeleseseră dinainte, pentru ca fiecare să vîslească de la locul său, şi se aşezară în ordine, avînd alături armele. Pe banca din mijloc se statorniciră Ancaeus şi atît de puternicul Heracle, care îşi puse măciuca lîngă el; sub paşii lui, corabia se afundă şi mai mult în apă”, Apollonios din Rhodos). Podul de la Drobeta. Subiectul face trimitere la Cazanele Dunarii de la Orsova, cataractele, Portile de Fier. Foarte elegant Densusianu demonstreaza provenienta denumirii de Portile de Fier si legenda fiintarii cataractelor. “Hercule, ne spune Suida dupa un autor necunoscut, a aruncat petre enorme in gura Oceanului, ca sa impedece intrarea bestielor seu monstrilor”.

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 23

www.belsim.wordpress.com

Pare o legatura catre podul de la Drobeta peste Dunare. Cele mai multe istorii scolare spun ca podul a fost contruit de Apollodor din Damasc in timpul campaniei intreprinse de Traian in Dacia. Podul ar fi fost contruit in 2 ani si surpriza, nu apare cu desavarsire constructia lui pe Columna lui Traian. Poate este o alta mostenire neinteleasa si tradusa gresit. Poate este un alt Pod al lui Traian. Wikipedia (nu ca ar fi o sursa de incredere, dar daca e sa verificam sistemul scolar actual e cel mai indicat): ” Cartea scrisă de Apolodor din Damasc despre construcţia acestui pod nu ne-a parvenit, dar dispunem de descrieri indirecte, şi chiar de detalii tehnice mulţumită autorilor Cassius Dio, Tzetzes, Chiliades şi Procopius din Cesarea. Toate aceste surse subliniază dificultăţile pe care le-a antrenat construcţia podului. S-a folosit o suprastructură din lemn fixată pe douăzeci de stâlpi din piatră. Pe columna lui Traian putem distinge o imagine stilizată a podului, cu mai puţini piloni, dar în principiu conformă surselor scrise şi care permite recunoaşterea tehnicii de îmbinare a lemnului şi pietrei. S-a estimat că podul măsura 1135 de metri lungime, el legând castrul Pontes de pe malul sudic de aşezarea Drobeta de pe malul nordic. Aceasta din urmă devenise posesiune romană după primul război dacic (101-102). După Cassius Dio (LXVIII,13,1) podul avea aproximativ 50 de metri în înălţime şi 12 în lăţime. Descrierea cea mai amănunţită a procesului de construcţie ne-o lasă Procopius din Cesarea în lucrarea De aedificis (IV, 6). Conform acesteia, romanii ar fi deviat parţial cursul fluviului folosind albia unui afluent sudic, secat. Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicaţi pe uscat. Pentru construcţia celorlalţi s-au folosit cofraje din bârne de stejar cimentate şi sisteme de pompe”.

Din cartea lui Napoleon Savescu, Noi nu suntem urmasii Romei, prezint in continuare un fragment referitor la marele pod: ” Podul de piatra de peste Dunare a fost una din minunile antichitatii pe care romanii ni-l prezinta ca fiind o realizare a lui Apollodor din Damasc, idee preluata si de unii dintre "istoricii nostri". Exista unii care nu i-au crezut, cum a fost domnul C. Iordache (Stiinta... cultura... documente din Renasterea Daciei - Noiembrie 1992) Este ilogic ca o armata care poseda teritoriul doar de pe un mal al fluviului Dunarea (Istrul) sa reuseasca construirea unui pod de piatra, al carui al doilea capat se afla pe teritoriul inamic. Astazi, cu toata tehnica moderna de care dispunem, un pod de piatra peste Dunare se poate construi într-o perioada de aproximativ 5-7 ani... ori "istoricii" sustin ca Traian l-a construit la începutul celui de al doilea razboi cu dacii în doi ani ?!... (...) Consideram imposibila construirea într-o perioada atât de scurta, de numai doi

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 24

www.belsim.wordpress.com

ani, a unui pod de piatra peste Dunare, în special când Traian se gasea în plina campanie militara, contraatacurile lui Decebal provocând mari pierderi invadatorilor romani. Este ciudat ca nici un itinerar antic si nici un text epigrafic nu ne vorbesc de "podul lui Traian" si nu a fost gasit niciodata vreun text care sa vorbeasca de tehnica constructiei lui. Deoarece "Comentariile " De Bello Dacico " ale lui Traian sunt pierdute pe undeva, prin podurile ori beciurile unor biblioteci sau arhive române (sau de ce nu ale Vaticanului, adaug eu), astazi avem la dispozitie numai COLUMNA lui TRAIAN, unde se vede clar ca în anul 101 A.D., romanii treceau Dunarea pe un pod de vase. De ce oare, mândrul arhitect Apollodor din Damasc, caruia i se atribuie constructia podului si a Columnei lui Traian, a uitat sa imortalizeze pe Columna o asemenea mare realizare - un pod de piatra peste Dunare care era chiar opera sa ?! Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dunare sa fi fost construit de poporul care stapânea ambele maluri ale fluviului, popor condus de cel despre care STRABON scria: "Burebista stapâneste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunarii, este temut de romani, ataca, trecea fluviul când voia prin Macedonia". Luat prin surprindere de invazia romanilor, Decebal, un mare strateg, încearca sa opreasca înaintarea romanilor, demolând partea de lemn carosabila a podului, iar restul fiind incendiat, dupa cum arata bârnele arse de la fata locului. Din acest motiv Traian si-a trecut trupele în Dacia nu pe un pod de piatra ci pe unul de vase, dupa cum chiar Apollodor din Damasc arata pe Columna lui Traian. Mai târziu armata romana a refacut vechiul pod de piatra a lui Burebista pentru a transporta prada luata de la populatia dacica, dar caramizile cu stampila legiunilor romane gasite pe acest loc nu dovedesc ca ei au si construit podul !

În secolul al III-lea A.D., Constantin cel Mare, dac de origine nascut la NIS, reconstruieste podul de la Drobeta, adauga un castru cu patru turnuri si un edificiu cu numeroase încaperi.

Mentionam ca într-o balada aromâna, "Puntea din arta", se vorbeste de trei mesteri iscusiti, care au construit un pod peste Dunare si care au lucrat la el 6 ani.”

Am citit balada ”Puntea din Arta”. In primul rand nu mizez pe calculele lui Savescu. In balada se spune ca mesterii au cerut 7 ani sa construiasca podul peste apa Artei. Timp de 6 ani au lucrat fara spor, apa surpa orice edificiu. Si astfel intervine divinul: o pasare ii sfatuieste pe mesteri sa zideasca in temelie pe sotia celui mezin, cea mai curata (probabil din timpurile acelea s-a mostenit sa se zideasca bani la temelia casei), pentru a avea spor. Si apare in felul asta motivul sacrificiului pentru arta si pentru Arta. Identic cu cel din balada ”Mesterul Manole”, cand Manole o zideste pe Ana. Acum discutabil pe text sunt urmatoarele:

1. Mesterii au cerut 7 ani, doar ca 6 ani au fost in van, totul surpandu-se. Dupa zidirea sotiei celui mai mic frate se presupune ca lucrurile merg, deci e inteles de la sine ca mesterii termina munca. Adica in ultimul an ramas. In concluzie, daca ei au putut termina intr-un an de ce n-ar fi putut termina Apollodor in 2 ani? (doar pe vreme de pace). Eu inclin pentru balada, ma incred cu mult mai mult in traditie decat in istoria predata. Lucrarile podului de la Cernavoda, începute în anul 1890, au durat 5 ani. Podul s-a dat în exploatare la 14 septembrie 1895, când a putut sa circule primul tren direct Bucuresti-Constanta. Înainte de a fi dat în exploatare, a fost încercat cu un tren format din 15 locomotive din cele mai grele, care functionau în acel timp pe caile ferate românesti. Locomotivele au trecut cu o viteza de 80 km/ora, viteza nemaipomenita în acea epoca.(...) Proiectarea a început în ianuarie 1888 si s-a terminat un an mai târziu dupa ce calculele au fost verificate de 7 ori. Lucrarile au durat 5 ani.

2. Balada vorbeste despre puntea peste apa Artei, doar ca finalul ofera o incheiere foarte ciudata: ”Ca noi trei surori am fost,/ Si-am avut acelasi rost:/ Ne-asezara temelie,/ Pe la punti de maretie - / Una Dunare-n hotar,/ Mijlocia la Vardar,/ Eu, acum, in Arta iar ... ”. In imagine, cele 3 poduri: de la Vardar (sora mijlocie – sotia mesterului mijlociu),

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 25

www.belsim.wordpress.com

de la Arta (sora cea mica – sotia mesterului mezin) si de la Dunare (sora cea mare – sotia mesterului cel mare, cel care primeste vestea si rezolvarea dilemei construrii podului de la pasarea nazdravana). Clar e vorba de o metafora si de niste subintelesuri majore aici. Imparatul le cere pod peste Arta (in Grecia) dar finalul arata ca ei au construit 3 poduri (peste Arta, peste Vardar – rau intre Grecia si Macedonia – si la Dunare). 3 frati, 3 poduri, 3 sacrificii.

3. Din imagine, podul de peste Dunare pare cel mai calificat pentru un asemenea sacrificiu (daca mi se permite sa ma exprim in felul asta), de a-ti zidi sotia (care are prunc de alaptat) la baza podului. Celelalte doua poduri par o joaca de copii pe langa dimensiunile celui de la Dunare, precum si cotele celor 2 rauri fata de fluviul cunoscut in vechime drept Marele Ocean (a carui cea mai mare adancime – zona Orsova, Cazanele Mici – de aprox. 120 m se afla in amonte la doar 26 km de Drobeta – distanta rutiera).

4. Pe Columna lui Traian, podul traversat de ostile romane este un pod din barci. In imagine apare si zeul Dunarii, numit Danubis sau Danubius de catre unii (se pare ca au fost gasite si inscriptii care aminteau acest nume) care pare sa sustina podul. Doar ca Tudor Diaconu aflase prin codul sau in Scrierea Secreta vol II, Ed. Obiectiv 2004, ca Dunarea era patronata de o zeita, iar numele ei era Alexandra (Al-e-cs-andra nume continand sintagma andru si consoanele NDR – vezi Dunare, Iordan, Indra ...). Sa fie oare Alexandra sora cea mare zidita in pilonii podului? Asta ar presupune ca pana la

moartea sa Dunarea n-ar fi fost patronata de nici o zeitate, ceea ce pare imposibil avand in vedere ca totul in jurul nostru este viu iar getii si dacii si Cesar si multi stimau Dunarea cu respectul unei divinitati.

5. Sindromul surparii constructiei, gasit in literatura si in traditiile noastre este destul de familiar, nu des intalnit, dar familiar. Din aceasta categorie fac parte Balada Mesterului Manole si localitatea Sambata, unde se spunea ca au trait niste oameni care, orice ar fi construit li s-ar fi dus de rapa pe apa Sambetei. Daca am face o comparatie, podul de la Drobeta mi se pare cel mai greu de realizat, cel mai predispus surparii, din cauza apei. Nu stiu daca sa inclin spre o vechime mai mare a vreuneia din cele doua balade (Balada Mesterului Manole si Balada Puntea din Arta). E posibil sa fie vorba de unul si acelasi lucru, mostenit diferit de-o parte si de alta a Dunarii. Nu stiu exact cine a incercat reconstituirea podului de la Drobeta din imaginea de mai sus, imagine

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 26

www.belsim.wordpress.com

preluata de pe motoarele de cautare ale internetului, insa statuia de la capatul podului, situata pe arcul pe sub care se intra pe pod, seamana cu statuia aflata in subsolul palatului de la Mogosoaia. Eu am identificat-o ca fiind Minerva (la romani) sau Athena (la greci). Coiful, scutul si sulita sunt elementele prin care poate fi usor de recunoscut. ”Minerva este numele roman al zeiţei numite de greci Pallas Athena. Aceasta era zeiţa înţelepciunii şi a războiului drept (spre deosebire de Ares, zeul războiului nedrept şi al violenţei). S-a născut din capul (tampla) lui Jupiter / Zeus dupa ce mama ei a fost înghiţită de către acesta şi a ales să rămână pe veci fecioara. Este de asemenea zeita artelor şi a meşteşugurilor patronand deopotriva mobilitatea mintii, era pentru romani şi inventatoarea construcţiilor navale.”(Wikipedia). ”Dupa importantele estrase, ce ni le-a trimis Cicero din biblia cea sacra a paganatatii romane, Minerva, deita, pe care o adora lumea pelasgo-greceasca, a fost nascuta din Joe si din Coryphe, fica Oceanului” (Dacia preistorica, Nicolae Densusianu). Joe – Zeus – Saturn , Oceanul – Marele Ocean – Oceanos Potamos – Istru – Dunarea. In subsolul Palatului de la Mogosoaia exista statuia Minervei careia ii sunt alaturate doua femei cu atitudine supusa. Femeia din stanga ei o putem foarte simplu confunda sau asemui cu sora cea mare, cea care ar fi fost zidita in baza podului de la Drobeta. Cealalta femeie nu stiu. Se observa insa si de o parte si de alta siluetele unor varfuri de ambarcatiuni care amintesc fie de Minerva, inventatoarea ambarcatiunilor, fie de podul de barci al lui Apollodor. Si poate cititorul se va intreba despre conexiunea dintre Mogosoaia si Drobeta. Vom raspunde doar ca pe linia Mogosoaia – Severin se gasesc localitati continand radacina GOG/MAGOG, aproape in linie dreapta desemnand o migrare. In apropiere de Popesti (jud. Giurgiu - Argedava - pe drumul dintre Adunatii Copaceni si Prundu) se afla localitatea Mogosesti; tot Mogosesti in jud. Olt, Dolj, Dambovita. Mai apar localitati Mogosesti si in Iasi si in Maramures. (in apropiere de Mogosesti din Iasi se afla localitatea Budesti - vezi paralela cu aceasta ”comuniune” Popesti-Budesti intalnita in comitatele Romanesti)

6. Despre Minerva mai stim ca l-a ajutat pe Perseu sa o omoare pe Meduza; daca veti citi Dacia Preistorica a lui Nicolae Densusianu, veti afla ca Medusa avea salas la nord de Dunare. Fiul ei, ramas in memoria romanilor ca Stanislav (titanul Atlas) (cf. Dacia preistorica, Nicolae Denusianu), fusese crescut la Dunare (”Dunarea l’a crescut si lat in spate ’a facut”, ”Dunarea i-l cunosce, ea pe el si el pe ea”). De la Vasile Lovinescu, Jurnal Alchimic am imprumutat fragmentul citat de domnia sa ”Der Drach speit Jason aus, nachdem er den von Athene verabreichten Trank genommen hat”, adica ”Balaurul l-a scuipat pe Jason, dupa ce a luat bautura data de Athena”. Stim ca argonautii au petrecut ceva timp navigand pe Dunare. Argonauticele lui Apollodor din Rhodos spun despre o licoare (pre)data Medeei de catre Hecate.

7. Revin la inceputuri. Eu nu tind sa atribui podul de la Drobeta lui Burebista. Nu simt astfel, desi inca nu am ajuns la fata locului. Cert este ca pe vremea lui, podul exista. El nu putea trece in Macedonia cu o armata imensa, la voia sa, fara o constructie de proportii peste apa marelui fluviu. Tind sa simt ca Hercule facuse un gard de pietre la Orsova (gherdapuri, gard, porti cf. Densusianu) prin care mai domolea cursul Dunarii, parca un ajutor pentru constructorii podului de la Drobeta. Pe scurt: podul e contruit de trei mesteri iscusiti, la ordinul unui imparat de ”os craiesc” (craiovean, oltean – vezi crai – Burebista era de os craiesc), poate Burebista (desi nu cred), daca nu cineva dinaintea lui. Apoi Decebal il distruge pentru a ingreuna inaintarea lui Traian. Traian il reface si ii da o alura romana. Posibil ca el sa ii fi pus statuia Minervei la capetele podului. Se stie ca Dunarea era stimata, iar Traian nu era strain de adevarata istorie.

8. Tot despre constructia podului de la Drobeta se pomeneste o legenda culeasa de C. Radulescu-Codin in Bucuresti, 1910 (vezi anexe). Povestea spune despre Traian care

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 27

www.belsim.wordpress.com

ar fi avut o sora si ca acesta s-ar fi indragostit de ea. Femeia pentru a evita pacatul ii cere lucruri imposibile de facut pentru a pasui sau anula instinctul incestial. Si ii cere sa construiasca podul peste Dunare, peste Marele Ocean. Traian il construieste si fata vazandu-se pusa in fata faptului il duce pe Traian in mijlocul podului, ” tocma-n dreptul unde Dunarea era mai turburata” si se arunca in valuri luandu-si viata. Nimeni n-o gaseste, inclusiv Traian care ar fi sarit dupa ea. Dupa trei zile ii gasesc trupul. Comentariile pe marginea legendei sunt cerute; am observat ca multi, cei mai multi, nu fac diferenta dintre Traian Marcus Ulpius si Traian – Troian – Novac (cel cu brazda – va implor pentru intelegerea lucrurilor a se studia Dacia Preistorica precum se recomanda citirea si studiul legendelor si povestilor). Mergand pe firul povestii aflam ca Traian avea o sora. Din toate cautarile mele nu am reusit sa aflu din istorie nimic despre vreo sora a lui Traian Ulpius. Presupunand ca acesta ar fi avut o sora si ar fi iubit-o si aceasta i-ar fi cerut podul peste Dunare (o cerere fara motivatie armata conform legendei – dupa cum Traian Ulpius ar fi avut nevoie sa treaca in Dacia), constructia e realizata, conform istoricilor, pe care o atribuie lui Apollodor, intre anii 103-105 e.n. In anul 103 e.n. Traian Ulpius Marcus ar fi avut varsta de 50 de ani (nasterea i se atribuie in anul 53 e.n.) Deci un om la 50 de ani care sa vrea sa savarseasca un incest cu o sora probabil avand cam aceeasi varsta, iar Traian Ulpius este cunoscut ca fiind un om cu calitati intelectuale, cu planuri mari de a extinde imperiul si a cuceri Dacia, cu care romanii au avut cel mai lung razboi din istoria lor militara, acest Traian militar de cariera (militarii sunt mereu lucizi si stricti). Este putin probabil sa spunem cunoscand acestea ca Ulpius Marcus ar fi putut spune acum ca tot am facut podul hai sa-l si folosesc sa-mi trec armata in Dacia. Si atunci deducem ca ori nu e vorba de o legenda preluata corect in inteles (mostenita in cel putin trei locuri diferite la fel - putin probabil) ori nu e vorba de Traian Ulpius. Aceeasi confuzie este intalnita in multe zone ale tarii noastre, nu mai departe pe Olt, in apropiere de Cozia, unde exista masa lui Traian, un megalit. O legenda asemanatoare o intalnim in Dacia Hiperboreana a lui Vasile Lovinescu, Ed. Rosmarin 1996 – editia a doua, pag. 26 – , in care se povesteste ca Soarele isi cauta sotie si singura care era cum isi dorea era sora Sa Luna. Astfel: ”Mandre Soare, cand s-a mai vazut un Frate insurat cu o Sora? Si ca sa mai treaca timpul ea ii cere: Si te-ai bizui/ De mi-i ispravi

Un pod de ceara/ Peste Marea Neagra. Dar sub caldura de-amiza, podul de ceara se topeste; Soarele si Iana cad in Mare si se ineaca”. Referirea este la zona Insulei Albe (cunoscuta astazi ca Serpilor), insa negasind inca nici o marturie materiala a vreunui pod in acea zona, ori admitem ca este vorba de o incredibil de frumoasa metafora, ori ca are legatura cu un alt pod.

9. Mai exista sustinere

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 28

www.belsim.wordpress.com

a ipotezei surparii podului de la Drobeta. Este vorba de un cantecel nealterat, cantecel pastrat din generatie in generatie, caci traditiile daca ati observat se pastreaza prin implantarea lor in mintea si sufletul copiilor. E vorba de cantecelul ”Podul de piatra s-a daramat/ A venit apa si l-a luat/ Vom face altul pe rau in jos,/Altul mai trainic si mai frumos.”

Povestirile legate de cei care au participat la descoperirile scheletelor de uriasi, le-am evitat; de cele mai multe ori musamalizarile merg pana la disparitiile celor in cauza. Imi pun intrebarea uneori, lasand la o parte posibilitatile de a verifica aceste adevaruri prin regresie, cum ar fi daca am avea un altfel de dovezi, palpabile. Avem vase, desene, inscriptii, inscrisuri s.a.m.d. Dar ce-ati spune de niste fotografii? Imi zambesc gandindu-ma la expresiile dumneavoastra citind asta. Nu, nu am vazut niciodata asa ceva, dar am citit despre o posibilitate. S-a scris in urma cu ceva ani (poate 7-8 ani) o carte despre fenomene ciudate in Romania. A existat un om, un pasionat, un misionar - as merge pana intr-atat sa-l numesc, care de-a lungul vietii sale a observat ca exista un anumit tip de “piatra” care in decursul vremii are proprietatea de a … creste. Cunosc eu insumi aceasta piatra, mi-a fost dat s-o vad cand aveam mai putin de 5 – 6 ani in tabara de langa Sambata de Jos. Imi mintesc ca educatorii de atunci ne interzisesera sa le luam cu noi, probabil speriati din alte motive ; ni se spunea ca sunt otravitoare. Ne-au controlat chiar si bagajele, eu intentionand sa ascund cateva. In fine, ideea este ca undeva in memoria mea ramasese informatia despre piatra care creste. Se stie iar, si asta o spun pentru atenuarea revoltei fiintei unora din cititori, despre cristalele de aproape orice tip ca au proprietatea de a se modifica in timp, vezi flori de mina si altele. Daca veti studia stiinta cristalelor din toate aspectele ei, o sa aflati ca au un procent de vointa, detin multa energie, o multiplica, se dezvolta in timp (sute sau mii de ani) si mai mult, inmagazineaza informatie. Am tinut sa fac acest ocolis drept introducere, pentru ca cercetatorul de care vorbeam, invatator dintr-un sat de la noi din tara, reusise sa inteleaga ca pietrele sale inmagazinau informatie, si astfel fara a le misca din locul lor (din albii de rauri sau margini de sosele) le expunea intr-o cutie asa-zis fotografica, pe pelicula. Zilele ce urmau reusea sa obtina imagini din trecutul indepartat al omenirii. Ganditi-va! Ganditi! Sursele cartii respective nu sunt cunoscute, cartea am procurat-o prin comanda de la Revista Paranormal care avea publicatii in acea vreme. Cartile erau cu circuit inchis, nu le-am gasit in tot timpul asta in nici o librarie sau anticariat.

Revin la fotografiile cu oriasi. Nu neg nici posibilitatea unor machete stil cinematografie, dorinta mea limitandu-se la crearea unei imagini « firesti » asupra celor ce citesc despre dimensiunile unui gigant, novac, urias, jilav s.a.m.d. (aceste denumiri sunt definitii ale unor creatii divine de dimensiuni diferite,

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 29

www.belsim.wordpress.com

astfel ca gigantii erau generatii diferite fata de uriasi, titani si tot asa). Cat de curand am inteles ca dimensiunea living-ului meu pe lungime este de 4 metri. M-am intins langa perete si am putut observa mai bine diferenta dintre umanoizii cu inaltime medie de astazi si uriasii umanoizi din alte vremuri. Sunt ciudate insusi informatiile gasite pe internet la adresa acestor descoperiri. In primul rand nu s-a facut atata caz cat ar fi trebuit, in al doilea rand, apar informatii cu localizari diferite, fiind vorba de aceleasi descoperiri. Ori este o incercare de a transforma aceasta temelie (a celor ce-ar putea crede in aceste cercetari) in ceva subred, ori e vorba de simpli amatori. Celelalte informatii se leaga de teritoriul Indiei; oricum ar fi, indiferent de coran sau scrierile religioase indiene, ele fac referire la uriasi si la distrugerea lor. Pare destul de evident ca impartim acelasi Dumnezeu si cam aceeasi ingeri.

Una din scrierile pe care le-am intalnit a fost despre uriasii din Scaieni. Scaieni este o asezare straveche situata in muntii Buzaului, atestata ca obste mosnaneasca pe la 1600. Satenii spun ca, in vremuri de demult, pe cand zmeii se bateau prin fundaturile padurilor, acolo fusese o asezare tatarasca, adica locuita de uriasi. Necropola acelui sat pierdut in negura timpului este plina de schelete umane ce masoara in jur de 2,40 m. Satul Scaieni este cel mai vechi din intreaga zona a Boziorului. Sapand pe o colina pentru plantarea unei livezi de meri, satenii au descoperit schelete uriase, masurand in jur de 2,40 metri, chiar mai mult. Au fost gasite multe morminte. Au scos doar cateva, restul le-au lasat sa se odihneasca in pamant, sapand randurile in asa fel incat sa le ocoleasca. S-au strans scheletele si cioburile si s-au predat, au fost duse la muzeu, ajunse la Bucuresti. De atunci, nimeni n-a mai dat importanta necropolei de uriasi, de parca ar fi fost o simpla reteta de supa. Pentru satenii din Scaieni chiar nu mai reprezinta o curiozitate. S-au mirat la prima recolta de mere. Desi erau un soi obisnuit, fructele s-au facut mari cat niste pepenasi, satenii gandind ca este o cauza a uriasilor ingropati aici. Cine stie ?!

Mosnenii constituie o populatie foarte veche, organizata mai intai pe familii, apoi in obsti, care, in timp, a dat cele mai vechi familii de nobili autohtoni. De mosnenii stabiliti in partea superioara a raului Buzau pomenesc si cronicarii antici. Pliniu ii numea mossyni, Strabo le zicea mossynoeci si-i localiza langa tinutul colchilor ( astazi Colti, in vecinatatea tinutului vechilor mosneni unde s-a petrecut evenimentul Lana de Aur). Locuintele lor de lemn aveau o particularitate anume. Erau foarte inalte si aveau forma de turn, denumite astazi cule. Ele erau construite din trunchiuri intregi de copaci, taiati la o margine de padure. Talpa turnului sau fundatia era formata din primii patru copaci doborati - carora din taiere li se dadea directia de cadere - sub care se asezau pietre mari. Si astazi satenii din Scaieni pastreaza acelasi mod de constructie a temeliei, fara sa se respecte canoanele stravechi, pentru care era nevoie de o forta deosebita, pe care numai uriasii o aveau. Familiile de mosneni au dat cei mai buni capitani lui Negru Voda, enigmaticul erou despre care exista o multime de legende, dar care nu a fost identificat NICIODATA. Se spune ca acest Negru Voda avea si el o inaltime impresionanta, judecand dupa scaunele sale sapate in stanci, pe culmile muntilor din zona. Mosnenii ( sau muntenii cum li se spune astazi) erau pastratorii multor tainite. Fiind o zona des calcata de triburi cotropitoare, mosnenii organizasera un sistem foarte eficient de aparare, bazat pe puncte de supraveghere asezate pe cele mai inalte culmi, tuneluri subterane care ieseau in pesteri cu galerii mari, unde se puteau adaposti satenii cu vite cu tot si palcuri de calareti care stiau cum sa rasara ca din pamant asupra navalitorilor si sa dispara apoi ca inghititi de ceata. Reteaua de tainite folosite de mosneni si de capitanii lui Negru Voda era foarte veche, dupa cum reiese din legendele plaiului, povestiri din batrani culese de Ilie Mandricel, profesor de romana in comuna Bozioru. Doua subterane construite sub niste stanci enorme dateaza de pe vremea tatarilor. Am mai discutat despre care tatari este vorba. Pentru vechii locuitori, ascunzatorile ideale erau asezarile rupestre si padurile seculare, dintre care padurea Tainita, de pe muntele cu acelasi nume, era cea mai sigura, fiind si astazi foarte greu

www.belsim.wordpress.com

de strabatut. Aici se afla Stalpii Tainitei, stalpi colosali de piatra care se ridica in forma de coloane in mijlocul padurii inaccesibile si care nu au putut fi cercetatiajunge pana la ei. Cine a sapat tunelurile prin piatra dura, cine a ridicat acei stalpi in inima padurii, cine a sculptat pe stanci, la mari inaltimi, scaunele domnesti? Toti oamenii spun ca tatarii. Dar nu poporul de navalitori, ci care acestia au preluat multe obiceiuri. Locurile unde se descopera vestigii ale acestei civilizatii preistorice sunt numite in popor salisti tatarasti. Cum este si Silistea Scaienilor. Se pare ca au lasat in urma gena gigantismului, responsabila de boala caredetermina dezvoltare « anormalaGog si Magog. Adesea, romanii foloseau drept comparatGiganti” cu razboaiele purtate asupra “Titanilor si Gigantilor”

Gigantii sunt pomeniti si in traditiile evreilor,cea mai veche legenda o aflamevreilor, Ezechiel, ii ameninta pe acestiatara Magog, cu oastea sa cea superba de cai si calareti, inarmati cu sabiscuturi si coifuri. Acestia, venind de la Miazanoapte, calarind pe cai, vor da navala ca o furtuna asupra tarii lui Israel ca sa o pradeze si sa o distruga. Ei vor cutreiera pamantul in triumf, vor duce pe evrei in captivitate, apde mania Cerului. Profetia lui Ezechiel, avea fara indoiala, in vedere traditiile vechi despre teribilul razboi dintre Giganti si Titani cuin Egipt.

Profetul Ieremia, care traise cu putin inainte de Ezechiel, vorbeste despre acelasi popor, pe care il numeste mai simplu “pradatorul gintilor (praedo gentium)” care va veni dintr-o zona indepartata, din partile de Miazanoapte, de la capatul Pamantului;calareti arcasi, vechi si puternic, vorbind o limba pe care evreii nu o inteleg.mare, crud si fara mila iar vocea lor mugeste ca marea si ei vin pe cai mai iuti decat vulturii, toti insirati, pregatiti de un mare razboi d(cum a facut si viteazul Nabucodonosor) si vor distruge si toate cetatile intarite ale lui Iuda, prefacand tara evreilor in pustiu incat nu va mai ramane om in Ierusalim, iar evreii vor deveni sclavi cu totii. (de unde si numele lui Nabucodonosor de Luciferdus in robire evreii dupa ce a distrus tara lor).

Cu 6 secole in urma lui Ezechiel, de Gog si Magog mai face amintire si Ioan Teologul in Apocalipsa. Vorbind despre timpuse vor implini 1000 de ani de cand a fost inchis intr(Diavolul, Satana, Set, Ahriman) atunci acesta va fi dezlegat si iesind din temnita isi va reface puterile si va conduce la razboi pe popoarele Gog si Magog, ce sunt raspandite in cele 4 colturi ale lumii si al caror numar este cat nisipul marii.

________________________________________________________________________________________________ In Romania, schelete de uriasi au mai fost descoperite la Polovragi, in mai multe etape de sapaturi, finalizate pana in 1994, la Cetateni, dschelete, deshumate in 2005, din dealul de sub manastirea Negru Voda. Nu s1989, au fost scoase 20 de schelete de uriasi. La Scaieni, necropola de uriasi a fost descoperita de localnici, in 1985. Au fschelete, dar situl nu a fost niciodata cercetat. Nota: Vezi anexe balada populara Novac si corbul culremarcat ca “turcii” din balada nu reprezinta populatia turca de azi

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet

de strabatut. Aici se afla Stalpii Tainitei, stalpi colosali de piatra care se ridica in forma de coloane in mijlocul padurii inaccesibile si care nu au putut fi cercetati, deoarece nu se poate ajunge pana la ei. Cine a sapat tunelurile prin piatra dura, cine a ridicat acei stalpi in inima padurii, cine a sculptat pe stanci, la mari inaltimi, scaunele domnesti? Toti oamenii spun ca tatarii. Dar nu poporul de navalitori, ci ceilalti, care au trait mult inaintea mosnenilor si de la care acestia au preluat multe obiceiuri. Locurile unde se descopera vestigii ale acestei civilizatii preistorice sunt numite in popor salisti tatarasti. Cum este si Silistea Scaienilor. Se

u lasat in urma gena gigantismului, responsabila de boala care-i poarta numele si care anormala » a oaselor.

romanii foloseau drept comparative “lupta dintre Zei si Titani si de catre romani impotriva dacilor, romanii fiind “zeii” biruitori ” (romanii cucerisera 30 % din teritoriu, dupa studii recente).

Gigantii sunt pomeniti si in traditiile evreilor, figurand sub numele de Gog si Magog, eche legenda o aflam la Ezechiel. In una din povestile sale, pro

ii ameninta pe acestia ca Iehova va aduce asupra tarii lortara Magog, cu oastea sa cea superba de cai si calareti, inarmati cu sabii, lanci, arcuri, sageti,

Acestia, venind de la Miazanoapte, calarind pe cai, vor da navala ca o furtuna asupra tarii lui Israel ca sa o pradeze si sa o distruga. Ei vor cutreiera pamantul in triumf, vor duce pe evrei in captivitate, apoi implinindu-si misiunea lor, vor fi distrusi cu totii

Profetia lui Ezechiel, avea fara indoiala, in vedere traditiile vechi despre zboi dintre Giganti si Titani cu Zeii, cand Gigantii si Titanii urmarisera pe Zei pana

Profetul Ieremia, care traise cu putin inainte de Ezechiel, vorbeste despre acelasi popor, pe care il numeste mai simplu “pradatorul gintilor (praedo gentium)” care va veni

o zona indepartata, din partile de Miazanoapte, de la capatul Pamantului;calareti arcasi, vechi si puternic, vorbind o limba pe care evreii nu o inteleg.mare, crud si fara mila iar vocea lor mugeste ca marea si ei vin pe cai mai iuti decat vulturii, toti insirati, pregatiti de un mare razboi de cotropire. Ei vor distruge cetatea Ierusalimului

Nabucodonosor) si vor distruge si toate cetatile intarite ale lui Iuda, prefacand tara evreilor in pustiu incat nu va mai ramane om in Ierusalim, iar evreii vor deveni

tii. (de unde si numele lui Nabucodonosor de Lucifer-Luceafarul la crestini, care a dus in robire evreii dupa ce a distrus tara lor).

Cu 6 secole in urma lui Ezechiel, de Gog si Magog mai face amintire si Ioan Teologul Vorbind despre timpurile cele din urma ale lumii, Ioan ne spune ca atunci cand

se vor implini 1000 de ani de cand a fost inchis intr-un adanc balaurul cel vechi Typhon Ahriman) atunci acesta va fi dezlegat si iesind din temnita isi va reface

i va conduce la razboi pe popoarele Gog si Magog, ce sunt raspandite in cele 4 colturi ale lumii si al caror numar este cat nisipul marii.

________________________________________________________________________________________________

elete de uriasi au mai fost descoperite la Polovragi, in mai multe etape de sapaturi, finalizate pana in 1994, la Cetateni, dschelete, deshumate in 2005, din dealul de sub manastirea Negru Voda. Nu s-au continuat cercetarile. Din Pantelimon 1989, au fost scoase 20 de schelete de uriasi. La Scaieni, necropola de uriasi a fost descoperita de localnici, in 1985. Au f

Nota: Vezi anexe balada populara Novac si corbul culeasa de Vasile Alecsandri, se poate vedea o impresie poporala despre novaci. De remarcat ca “turcii” din balada nu reprezinta populatia turca de azi

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 30

de strabatut. Aici se afla Stalpii Tainitei, stalpi colosali de piatra care se ridica in forma de , deoarece nu se poate

ajunge pana la ei. Cine a sapat tunelurile prin piatra dura, cine a ridicat acei stalpi in inima padurii, cine a sculptat pe stanci, la mari inaltimi, scaunele domnesti? Toti oamenii spun ca

ceilalti, care au trait mult inaintea mosnenilor si de la care acestia au preluat multe obiceiuri. Locurile unde se descopera vestigii ale acestei civilizatii preistorice sunt numite in popor salisti tatarasti. Cum este si Silistea Scaienilor. Se

i poarta numele si care

ive “lupta dintre Zei si Titani si romanii fiind “zeii” biruitori

dupa studii recente). figurand sub numele de Gog si Magog,

In una din povestile sale, proorocul si profetul ca Iehova va aduce asupra tarii lor pe regele Gog din

i, lanci, arcuri, sageti, Acestia, venind de la Miazanoapte, calarind pe cai, vor da navala ca o

furtuna asupra tarii lui Israel ca sa o pradeze si sa o distruga. Ei vor cutreiera pamantul in si misiunea lor, vor fi distrusi cu totii

Profetia lui Ezechiel, avea fara indoiala, in vedere traditiile vechi despre , cand Gigantii si Titanii urmarisera pe Zei pana

Profetul Ieremia, care traise cu putin inainte de Ezechiel, vorbeste despre acelasi popor, pe care il numeste mai simplu “pradatorul gintilor (praedo gentium)” care va veni

o zona indepartata, din partile de Miazanoapte, de la capatul Pamantului; popor viteaz de calareti arcasi, vechi si puternic, vorbind o limba pe care evreii nu o inteleg. Ei sunt un popor mare, crud si fara mila iar vocea lor mugeste ca marea si ei vin pe cai mai iuti decat vulturii,

Ei vor distruge cetatea Ierusalimului Nabucodonosor) si vor distruge si toate cetatile intarite ale lui Iuda,

prefacand tara evreilor in pustiu incat nu va mai ramane om in Ierusalim, iar evreii vor deveni Luceafarul la crestini, care a

Cu 6 secole in urma lui Ezechiel, de Gog si Magog mai face amintire si Ioan Teologul rile cele din urma ale lumii, Ioan ne spune ca atunci cand

un adanc balaurul cel vechi Typhon Ahriman) atunci acesta va fi dezlegat si iesind din temnita isi va reface

i va conduce la razboi pe popoarele Gog si Magog, ce sunt raspandite in cele 4

________________________________________________________________________________________________

elete de uriasi au mai fost descoperite la Polovragi, in mai multe etape de sapaturi, finalizate pana in 1994, la Cetateni, doua au continuat cercetarile. Din Pantelimon - Lebada, in octombrie

1989, au fost scoase 20 de schelete de uriasi. La Scaieni, necropola de uriasi a fost descoperita de localnici, in 1985. Au fost scoase doua

easa de Vasile Alecsandri, se poate vedea o impresie poporala despre novaci. De

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 31

www.belsim.wordpress.com

Apocalipsa considera pe Gog si Magog ca popoarele mame din care descindeau toate gintile pelasge, raspandite in diferite parti ale lumii vechi. Acestia se vor revarsa pe fata Pamantului, vor asedia cetatea cea iubita a Ierusalimului, insa vor fi nimiciti de catre focul ceresc, drept pedeapsa. In Apocalipsa, dupa cum vedem cu usurinta, noi avem doar o simpla varianta prost copiata din traditiile vechi iudaice ale profetilor si prorocilor Ezechiel si Ieremia, traditii mult anterioare crestinismului.

In Biblie cuvantul „gog” apare in 76 de versete, atat in forma sa originala „gog”, cat si ca si cuvant compus „sinaGOGa”. Din acelasi cuvant mama pornesc si „deMAGOG” precum si cuvantul „GOGorita” ori “pedaGOG”, “MOGul”, “GOGomanie” si multe altele. Sunt curios de superbul traseu al acestor formatiuni lingvistice; insa toate au un nucleu comun: maretia, dimensiuni extravagante. Astfel, conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane cuvantul demagog inseamna „persoană care caută să-şi creeze o popularitate prin discursuri bombastice, prin promisiuni mincinoase” sau „(în Grecia antică) conducător al unei grupări democratice” (agogos in greaca insemnand conducator). Sinagoga este un fel de parohie la mozaici, o cladire de dimensiuni mari. Personal n-am intalnit o sinagoga de dimensiuni mici pana in prezent. Conform Wikipedia termenul sinagogă * provine din gr. συναγειν, “a reuni”. Gogorita inseamna dupa DEX „o amenintare mincinoasa neintemeiata”, sau „personaje imaginare cu care se sperie copiii”, faptura fabuloasa din mitologia roamaneasca, care are

datoria de a inspaimanta copiii, practic ceva de proportii menite maretiei ca dimensiuni. Gogorita sau gogoritei sunt sinonime cu baubau, babau, vezi baba, Babel, Babele. In greceste sinagoga si demagog releva trasaturile cuvantului mama gog: „conducator” si „a reuni”. Mai exista si un cuvant enorm de vechi “gorgan”, care prin omisiunea literei “r” devine cuvant parte gog (gorgan). Conform DEX gorgan inseamna “movila mare (in

Campia Dunarii)” (atentie, “in Campia Dunarii”) sau “movila inaltata deasupra unui mormant stravechi”. De subliniat cu creionul rosu este si numele Kogaionon, care se traduce prin Capul lui Ion, sfantul munte getic, acolo unde se afla capul Sfinxului, megalit. Iata inca o dovada ce probeaza ideea de grandiozitate pentru grupul de litere gog. Urmand acelasi fir, studiile privind “Legende sau basmele romanilor”, Ed. Cartea romanesca 1988, scrise de minunatul culegator de folclor al romanilor, Petre Ispirescu, traseaza cu usurinta prezenta uriasilor si gigantilor in istoria si traditia romanilor. Basmul care mi-a atras atentia din punct de vedere semantic este Mogarzea si fiul, in care Mogarzea era “un om mare cat un urias” a carui inima fusese luata de catre iele. Se vede cu ochiul liber ca intre numele de Mogarzea si Gog si Magog, chiar Kogaionon este o stransa legatura. Iar legatura este prezenta grupului de litere mog/gog.

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 32

www.belsim.wordpress.com

N.B. Ommar in limba araba inseamna primul fiu conform unor traduceri gasite pur intamplator. Daca ar fi sa citim in romaneste Ommar ar avea forma expresiei Om Mare, amintindu-ne din nou de patria gigantilor sau a uriasilor despre care Nicolae Densusianu a vorbit in a sa si a noastra Dacia Preistorica, primul fiu.

* Cuvantul sinagoga pare sa se compuna din sina si goga. Despre legatura cu Gog am amintit mai sus. Sina il intalnim pe teritoriul Romaniei, cel mai simplu, in toponimul Sinaia. In anul 1866 in timpul domniei lui Carol I, Sinaia se chema Podul Neagului. Numele de Sinaia se schimbase dupa numele manastirii Sinaia, nume adoptat dupa numele muntelui Sinai. Anagrama cuvantului Sinai poate fi Ianis (vezi Ianus). Oare sinagoga inseamna maretie pt Ianus? Dumnezeu stie?! Revenind la Podul Neagului. Cu siguranta Neagu este cineva important pentru istoria omenirii, mai cu seama ca el a fost absorbit in istorie drept Mos Neagu, mosneagu. Am incercat sa gasesc cuvantul „neag” in lexicul romanesc si am gasit NEAG-ra. Oare Negru Imparat din basmele romanesti, Negru - Voda din perioadele primelor descalecate ar avea vreo legatura? Numele de Neagu este strans legat de numele Neagoe, si asta nu s-ar deslusi drept Nea Goe ci Neago e (vezi Neagu e) ori Neag o e(ste) (ne putem aminti cu usurinta ca si Popesti se deslusea ca Pop esti/ Popa esti. Neagoe vorbeste de la sine de Basarab, cu alte cuvinte Neagoe Basarab inseamna Neagu e Basarab, iar Basarabii am vazut in capitolele precedente ca erau o tagma, o casta secreta si evoluata.

Am intalnit toponimul Campul lui Neag si in zona Tismanei – Lupeni – Vulcan (zona de o importanta covarsitoare pentru istoria si energetica tarii noastre). Iata ca Neag este intr-adevar raspandit pe teritoriul Romaniei, in special Campia Romana.

De asemeni, numele Neaga pare a numi pe sotia lui Neagu. Tot la Podul Neagului sau Podul lui Neagu era resedinta regelui Carol, la Peles. Aici, in Sinaia, este cel mai bun aer din tara noastra din punct de vedere al ionizarii. Tot la Sinaia au fost descoperite placutele dabogete de aur (ca din intamplare sau nu?!), despre care se zvoneste ca regele Carol le-ar fi copiat in plumb, iar aurul l-a topit pentru a putea continua constructia Castelului Peles. Acestea pot fi doar coincidente pe care insa tin sa le amintesc.

Sub numele de Gog si Magog, cei vechi intelegeau cu deosebire pe Geti si Massageti. Cu siguranta ii numeau asa dupa stramosii lor. Numele de Goga, Gugu, Gugă, Gogă si Gogan sunt si astazi in uzul taranilor romani, mai cu seama cei de la munte. De asemeni, nu am intalnit pana acum oameni cu numele de Goga si Gogu care sa nu prezinte staturi inalte si bine facute.

Din oracolele sibylliene rezulta ca tarile in care locuiau popoarele Gog si Magog se aflau in partea de nord a Traciei, adica tinuturile Romaniei. Alte traditii despre Gog si Magog sunt prezentate si in legendele epice despre Alexandru cel Mare. Tara popoarelor numite Gog si Magog e descrisa in naratiunile acestea ca salbatica, neospitaliera, fiind supusa vantului (Boreas), ploilor si gerului de Miazanoapte.

Gintile Gog si Magog, ne spun aceste legende epice, facusera o invazie in partile meridionale. Ele inchise pe Alexandru in Macedonia, facandu-l prizonier, insa Alexandru reusi sa scape, urmand a aduna o oaste mare si pleca spre Miazanoapte unde cucereste tara popoarelor Gog si Magog.

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 33

www.belsim.wordpress.com

Dupa o alta legenda veche, gintile Gog si Magog se aflau sub dominatia lui Popa Ion, un principe a carui putere se intindea si peste o parte insemnata a Asiei. Fara indoiala ca aici avem numai o reminescenta despre regele atat de onorat in istoria poporului pelasg, care purta numele de Ianus si care inainte de a trece in Italia, domnise peste Arimi, la nord de Oceanos Potamos; chipul sau ni se prezinta si pe anumite monede arhaice din Dacia.

In Coran, Gog si Magog apar de 2 ori si sunt prezenti ca Yagog si Magog. Yagog ma duce cu gandul la Yang, ceea ce face ca pentru Magog sa ramana Ying, cele doua principii care se intreparund si care apar in templul de la Sinca Veche alaturi de simbolul stelei lui Solomon (cunoscut si drept Scutul lui Solomon).

La anexe, in paginile de sfarsit ale cartii, pot fi gasite fragmentele extrase din Biblie si Coran unde apar Gog si Magog.

Cat despre alti uriasi impamanteniti in traditia si basmele romanilor sunt Fomila si Pasari-Lungila din basmul Harap-Alb, povestit de Ion Creanga. Tot acolo apare Ochila, cel care avea puterea clarviziunii, ”Mă rog, unu-i Ochilă pe faţa pământului, care vede toate şi pe toţi altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumuşel. Parcă-i un boţ, chilimboţ boţit, în frunte cu un ochi, numai să nu fie de deochi!”

Inchei capitolul cu cateva fotografii ale Sfinxului din Bucegi, pe care le-am facut personal. M-am mirat sa fac cat de evidente erau cele 5 fatele ale sale si totusi oamenii nu le vad. Oamenii inca au impresia ca ploile si vantul si iarna si toamna au sculptat Sfinxul. Am tinut sa amintesc de Sfinx aici, pentru ca el a fost construit intr-un imens ansamblu de megaliti care cuprinde intreg lantul Carpatic. Numai de la Cheile Zanoagei cu trecere pe la Pestera Ialomicioara, Babele - Sfinxul, Omul, Jepii si tot asa, toate le-am vazut fara nici o dificultate. Trebuie doar un pic de curiozitate.

Deci, pe platoul de la Babele (Babel) Sfinxul are cel putin 5 fatele diferite privite din unghiuri diferite. Acesti megaliti (ca toti de altfel) nu au putut fi construiti de oameni, in primul rand pentru simplul fapt ca orice faptura construieste la scara lui. Am vazut ce bazaconie a iesit la Dunare cand un anume Dragan a vrut sa sape el (el cu banii) in stanca chipul lui Decebal. Si cu dinamita! Megalitii sunt facuti de alte civilizatii, pe care oamenii i-au zeificat, civilitatii care erau giganti, uriasi, novaci etc. Cel mai bine fotografiile. Ele capata valoare doar privite de la distanta. De aproape sunt dificil de identificat!

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 34

www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Uriasii de la Nucet 35

www.belsim.wordpress.com

Lipseste o fateta care poate fi vazuta doar la orele diminetii cand Soarele are o anume pozitie fata de Sfinx. Atunci apare capul unui batran cu coif. Este splendid! Invatati, credeti si respectati! Este vital pentru toti!

Vedeti asemanarea? Acum intelegeti de ce tin sus si tare ce zic?