Ardealul, pământ românesc (Problema Ardealului văzută de un american)

MILTON G. LEHRER

ARDEALULPAM AN T ROMAN ESC

(PROBLEMA ARDEAUILUI wing4 Of 1M AMERICAN)

BUCURESTI -1944

. .

.

Ii

kB U CUR E STI

f A

,44

4, e,91

www.dacoromanica.ro

,ARDEALUL", PAMANT ROMANESC

(PROBLEMA ARDEALULUI VAZUTA DE UN AMERICAN)

www.dacoromanica.ro

MILTON G. LEHRER

ARDEALULPAMANT ROMANESC

(PROBLEM ARBEALULUI 1111113 DE 1111 AMERICAN)

1944 /// BUCURESTI /// 1944www.dacoromanica.ro

Domnului IULIU MANIU

LUPTATORUL NEINFRICATPENTRU DREPTATE SI LIBERTATE

www.dacoromanica.ro

TRUPELOR SOVIETICE SI ROMANE

DESROBITOARE

www.dacoromanica.ro

Cupánt inainfe,

Peste putin limp Da apare in Eloetia, in limbofrancezd, lucrarea mea intitulat d: Le probleme tamøsylvain vu par un arnêricain aoeind ca subetitlu: LaTransylvanie terre roumaine.

Cartea de fad este traducerea in limba rornanda ultimelor cloud pdrti din acea lucrare.

Prima parte, in care ma ocup de Transiloaniainainte de ndodlirea ungurilor si in care expun, pcbaza celor mai noui cercetari si descoperiri, teoriacontinuitdai dacooromane pe teritoriul Transiloaniei,.apare astlel numai in editia francezd.

Tin sd precizez cã lucrarea a lost terminata inaintede eoenimentele din 23 August 1944. Climatal political oremii in care ea a lost scrisd 1111 m'a impiedecat

desodlui opiniei publice din Occident aspecotul real a asa numitului arbitraj dela Viena, actarbitrar, inechitabil si apolitic, impus cu oiolenta decei doi comparsi: Ducele 4ci Fuehrerul, cart au crezutcd Europa culturei milenare a cdzut aMt de jos Ina(

Insd, sã

www.dacoromanica.ro

destinele ei pot fi scrise- de doi ayenturieri, erifatiin conduccitori.

Dictate le impuse de dictatori au aout din tot.-deauna soarta fauritorilor tor. Nimic nu se poatecid-di intr'adeocir pe oiolentd, dupd cum nimic nctse poate cla-cli pe nisi p: nici dictaturi si nici dictate.

AUTORUL

www.dacoromanica.ro

Poporul roman este un popor nascut in libertate,trait in libertate §i caruia aceastei conditie de libertateii este elementul primordial §i absolut pentru viata.

N. IORGA

Ungurii duc o politica violenta §i oarba fata denationalitatile supuse Coroanei ungare §i 'in special

fata de rornani".Lord ED. FITZMAURICEfest Ministtu al Marei Britanii

www.dacoromanica.ro

PARTEA I-a

TRRIISIiVRNIA DUN !MUMMA UNGURILOR

MOTTO: .1.In état de choses, soitamillénaire ne mérite pas de durer s'ilest contraire A la justice%

Alexandre Millerand

Cu ocazia expedltiei sale in Eiglpt Napoleon aduse cm sine oseamii de savanti oameni de 0E24 iL filosofi, pentru acerceta a fats, locului relicvele unui trecut multimilenatr, marturiiale unei civilizatii care inflorise odilnioarg pe malurile Nik dui. Pepuntea vaporului pe care algtoreau swamp francezi discutau cu.inflaCararea caracterittial tuturor latindlor, ode mai controversatechestiuni atiintifice i filosofice, discutii la canii de amulte ori par-ticipa i viattorul Imp:kat aa francezilor, cu acel inan simt care formatrAsktura esentialä a geniului säu.

Inteo noapte instelatk pe câncl vaponal aluneca am pe valurileliniatite ale Mediteranei6 discutia filasofillof se incinse asupra pro-blemelar care frAmantà din toate timpurile mint:ea omeneascdspiritualismul, materialismul i existenta lui Dumnezeu.

In tolua discutiei &psi] ai Napoleon. Un ateu diçi expunea grande-locvent teza exitstentii dunmezeirii, facand apologia anaterialitsmulni.absolut. Un altul fi urmk adaulgand la argumentele predecesoruluiconsideratiuni mai subtile ai mai complicate Inca'.

Napoleon asaulti cu atentie savantele disertatifii ci apai, ark-tlnd cu mana spre cerul Instelat, se adres6 doctiaor reprezentanti ai$tiintei ii Filosofiei Cu urmaloarea frazk superlA fn simplicitatea

www.dacoromanica.ro

16 MILTON G. LEHRER

e'i: Domnilor, putepi discuta cat yeti voi, dar pe toate acesteacine le-a filcut?"

Mi-am reamintit de aceasta intamplare din viata aui Napoleoneiftatä de Emerson cand m'am reintors din calatoria de studii

pe care am intreprin.s-o in Ardeal, in vara anului 1940, putin. Inain-tea Dictatului dela Viena". Citisem diferitele teort pe eari ad-versarii romanitatt Transilvaniei le lansaseni dupg aparittia, in1871, a falmoasei lucrInil a lui Robert Riisler : Rumänische Stu-dien", primul atac lansat impotriva principitului continuitatii ele-mentului romanesc din Transilvainda si. din celelalte teritorii cari auconstituit odinioara Dacia.

Istarici, pseudo-iStorici, filologi, publicist i jurnalisti, unii debung credinta si altii die o patenta rea credinta, unii in mod obiectiv

pa'timasi, au tinut spuna curvanttul in atceastä deliealachesthme, depasind de cele mai mune cxni cadrul 'strict limitat aldiscutiilor pur stintifice pentru a intra in acel atat de extensibilal considerattlor politice.

Am cercetat, trecand in revista, toate tezele sustinute, delacele mai savante pang la cele mai puerile, am studiat toate argu-mentele invocate, am urmarit plecloariille cele mai inflAcarate, incatla un moment dart, printre atatea sofisme i subtilitati de dialectic:a'

printre evolutile echilibristice ale tururilor de forta soviniste,am avut impresia, cu fiecare carte nou cetita, ca ma cufund maimull in desisurile unei paduri de liane.

Atat de variate erau argumentele pe cari le invocau sustinatoriitezei anti-romanesti, atat de contradictorii erau concluzille la cartajungeau partile adverse cari se infruntau, Inca marturisesc : ampus piciorul pe pamantul Transilvaanei cu foarte multä. snail

Cu cat pa.trundeam insà, mai adanc in inima provinciei, cuatat imi formam din ce in ce mai puternic convingerea cä detrac-torii romanitatii Provinciei de dincolo de Carpatti au creiat un falsBaedeker pentru uzul exclusim al acelora earl nu aveau poslibilitateasa-si dea seama la fata locului de reaffitatea situatiunet

Inchipuiti-va run ghid pentru orbi, situand moschelle din MarocAlger pe malurile Sentei i populand toate ,cele 20 de axon-

dismente ale Lutetiei cu cele cateva mii die mahomedani cu fesde pe Boulevard de la Gare. Ce imagine despre Paris Ii poate

sg-si

si

www.dacoromanica.ro

ARDNALUL, PAMANT ROMANESC` 17

Muni numai cu mintea voiajorul orb, caruia i-ar fi servita o astfelde descriere, in dispretul catedralelor nemuritoare si a latinitätiimilenare ?

Parcurgand Trainsilvania iti arnintesti cu zambetti pe buze detoate fantasrnagoriile i elucubrapille fanteziiflor sovine i mu te potiimpiedeca a te adresa deraimatorilor unei realitati incontestabileau vorbele:

Discutati cat veti viroi, Domnitor, dar Cline oare a creiataspectul eminamente românesa au acestui pdmânt, eine altwl decatpoporul romdnesc ?"

Cat de sehimbata ne apare in lumina constatdrilor la fataIocuihui acealsta batalie a tezelor i anti-tezelor ardelenerfti ! Gan-aiti-va la o planta tropicala, inchircita din dauza luminei attifi-ciale a unei sere, care Lii recapdta adeva'rata v:iata in lumina si lacaldura climatului natural !

Metoda pe care am adoptat-o in elaborarea acestei lucrdri este :obiectivitatea tar scopul urmartilt do noi este adevtirul. Daca vornfi reusit a atinge acest scop, vom avea muiltumirea de a ft con-tribuit la clarificarea acestei probleme central-europene, aparentincurcatä, claw in realitate extrem de simpla si dacd vom fi reusita convinge pe cetitor de obiectivitatea metodei pe care am urmat-o,vom avea satitsiacVa de a nu fa s:nguri la capätpl drumului nostru,

ALFoLDUL.

La sfarsiitul secolului al IX-lea (896), ungurii au patrunsin Panonia prin trecatorile Carpatitor padwrosit din Nord, urmandvaile cursurilor de apa din acea regiune.

Cele iTapte triburi maghiare si-au stabilit avazartile definitive pelocuride dela ses, ocolind regiunile rnuntoase, puttn prielnice feluluilor de viata.

Pe campiile initialise ale Panoniei Alfolclui cum il numescmaghianili strajuite la Rasarit si la Miazanoapte.de muntii Biho-rului si al Maramuresulut, strdimasii ungurlor de azi au gdsit,dupd cum aifirma in unanimitate istoricii unguri, cadrul oefl maiprielnic pentru unitate i pentru o armonioasa desvoltare istorica.

,,Pe aceasta campie, unitä ca marea zice marele poet na-tionalI Pettifi ma simt acasa", jar francezwl Sayous prezint.'.

2

ungur

www.dacoromanica.ro

18 MILTON G. LEHRER

urmgtorul sugestiv tablou aI legarturilt inextricable Intre ungurivastele campii ocupate de ei : Adevgrata patrile a maghiarului

este Alflödul, campia joasa. Acolo si-au stabilirt populatille cuceri-torilor asezaritle kr cornpacte sub Arpad; acolo, mai, ales, trebuiasg se implineasca in cursrul secolelor, istoria sa ; acolo, aceastaistorie trgeste Inca I azii in plenituchnea ei".

TRANSILVANIA.

Transilvania, cu platoul el, cu depresiurrile muntoase j cu siru-rile de muni oe o inconjoarg, din toate pgrtne, n'a fast deci pentrupoporul ungar popor al sesulul, popor al pusteio Implinire geo-grarfica, dupa cum ea n'a fost nicl o Implintire istorica.

In .viata poporulwit ungar, Transilvania a fost un accident. Deacest tinut, Ii desparteau pe ungurl, Pentru el, tara Transil-vaniel era un tinut de peste Ultrasilvaniae--.Erdely (endersilva st elu

Dacg ungurii ar fi Lost mal notrocosi In expeclitiile kr dinApus, desigur c niciodata Transilvania nu ar fi ajuns sub stapa-nirea ungureasca. Acesta era Ardealul pentru unguri.

Pentru romani, in schimb, el era Insasi inima Daciei, pa-in carepulsa de mil de ani acelas salve.

Ceeace Alföldul reprezentat pentru stznamosil ungurikr de =lit,constitula pamantul Transilvaniei r entau stramosii romanilorr: ocittadela inexpugnabila in contra atacurilor din afarg. In muntiliimpaduriti si In cetatile de pe cane au rezistat populatille pas-nice din Dacia Tralang itrivaaigor cari s'au succedart in cursul veaou-rilor: Acolo s'a zamislit fiinta neainului ran-Lanese.

CUCERIREA TRANSILVANIEl.

Intreaga istorie a acestui tinut din clipa in care cuceritoriiunguri si-au intim stapantrea asupra lul si pang in epooa contem-porang, este un exemplu viu al vointei sale neolintitte de all pgstranealteratg romanitatea. Cucerirea Translavanieii este cu =at ulte-rinara cuceritrii Panoniei de cgtre triburile maghiare. Ea s'a in-f aptuit In etape si a fost urmarea unor lupte crancene purtate depopulatiile romanesti cu nouii navalitori.

...SI

=iotamunti:

ai

; ultra).

insasi

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT 110MANESC 19

Aceste lupte, cari s'au terminat cu actele de supunere alepopulatiilor rotranesti din cele trei voevodate din Transilvaniacorespunzatoare celor trei Dacii Parolissensis, Apulensits si Mal-vensis sant amintite pe larg in canteoele baladele populareungare strävechi, sursa die inspirartie a faimoaselor Gesta Hun-garorum" ale notaruflui anonim.

Abea sub Ladislau oel Sf ant, care a domnit intre anil 10771095, Transilvania a fast inglobata Ungariei (Roesler).

In voluminoasetle memorii prezentate de unguri la Conferintade pace dki 1920 se spume textual: Istoria Transilvaniei, dupamoartea Sfantului 'Stefan pAng in epoca Sfântului Ladislau, esteinv'aluità intr'o mare intunecime".

Vechile cranial unguresti aix inaturat in mare parte neguracare invaluia acele timpani, dar fapt curios tocmal ungurii seocup5 mai putin de vechile lor aranici, attic% de paimele surse na-tional& ungare privitoare la cucerirea Pannonirai i la supunereateritoriilor dela rasärit.

LUPTELE CU ROMANIL

Malt hulitul notar atnanim al regelui Bela ne ofetrá o descrierebogata in detafiri, cu privire la luptele pe care cele 3 tribuni ungareale lui Tuhutum, Tosu i Eleud le-au puntat cu &toil provinciilor ro-mânasti pe care le-au supus : Monumorut (in Dacia Poralissensis),Gelu (in Darcia Apulensis).si Glad (in Dacia MalvensES).

Parerile ungurilor cu privire la valorea istorica a operei luiAnonymus, sunt irnpArtilte, toornaii din caluza extinderili pe carenotairul anonim al regelui Bela o dá descrierii populartiilor aratoh-tone ratramesti gAsite de unguri in. Transilvania.

Unguril mi i-au putut ierta Notarului Anonim al regelui Belapasagiile privitoare la români si nu i-au menajat epitetele de po-vestitor de fabule", inventator de etimologii", poet, scriitor delegende", diac lingusitor" (Karacsónyi), devenind bine inteles ungeograf neintrecut" si un profund cunoscAtor al istoriografiei"and e vorba de textele privitoare la restul evenimentelor istorice.I. Melich, de pildà, ii calificá pe Anonymus drept unul din ceimai distinsi istorici maghiari" iar E. Jakubowilch este de aceiasi

i

:

www.dacoromanica.ro

20 MILTON G. LEHRER

parere cand sale ea datele dispretuitului Anonymus pastreazaurine foarte impartante pentru istorie Ungariei".

Indiferent, insä, de pdrerea unguriilor asupra valoriti opereilui Anonymus, fapt cert este ca, in secolua al XIII-lea, un scriitorungur afirma in mod categoric ca romanii erau prezenti pe te-riltoriul Transilvaniel in clipa in care ungurii invadau aceastaprovincie.

Un profesor dela Universitatea din Budapesta, d. Eugen Hor-vath, incercand sa polemizeze cu profesorul Seton Watson (ScotusVtator), unul din cei mai profunzi cunoscatori ai starilor de fartdin fosta Monarhie Habsburgica, intr'o lucrare aparuta in anul1936 la Budapesta, pentru uzul cetitorillar de 1ixnba engleza, falsificapur i simplu spusele lui Anonym's cu privire la romani, crezandea in feaul acesta rezolvä in mod definiitiv problema anterioritatiiromanilor din Transilvania. Astfel; el dec1ar cã Anonymus ar fiafirmat ca ungurii au gasit in Transilvania um numar oarecare deromani, izolati in muntii acoreriti die zarada" (certain Rourmainsisolated on the snowcapped ?mountains of Transilvania), pe andin Tealitate Anonymus vorbeste de Viahii RASPANDITI IN TOATEREGIUNILE, pe cari ungurii le-au cucerit prin lupte.

$i apoi, daca romanii emu niste bieti pastori nenorociti cari10 patreceau viata in vagaurnile muntiilor vesnic inzareziti, ce pa-rere trebue sà ne facem despre ilustrul conducator ungur Arpad,pe care istoriografia modeling ungara ni-1 prezinta ea pe o perso-nalitate politica de prim ordin, 0 care a consimtit la casatoriafiului sau Zulta cu fiica aui Meniumorut, ducele acestar pastori? !

Istoricki unguri tree !ma cu vederea ca Gesta Hungarorum" aleNoterului anonim nu sunt singurele cronici care relateaza despreexistenta romanilor in Transilvan6a in momentul invaziei umpire.Avem m'arturi i. precise despre existenta romanilor in Transilvaniain acele timpuri, in cronica lui Sixnonis de Keza (Chrovicon Hun-garicum),, in cronica pictata. dela Viena (Chronicum *tura Vin-dobonensis), in cronica gormand dela HildeSheim si in toate diplo-mele regilor unguri in care se face mentiune despre Transilvania.

Roman,* pc earl ungurifi i-eu gasit in Transilvania, aveau or-ganizatitle loin ralitice 0, dln unele acte ungurrestii, cum ar fi cele

www.dacoromanica.ro

,ARDEALUL, PAMANT ROMANESC" 21

relatand expeditia rAzboinicA a comitelui sas Ioachim din re-gin/lea Sibirului, rezultä cä Valahii transiavAneni erau organizatimilitAreste.

ORGANIZATIILE POLITICE ALE ROMANILOR TRANSILVANENI.

CNEZATELE.

Baza organizatiilor politke romanesti o formau cne-zatele: rniciimpArtiri administrative, inlauntrul cArora populatinnile romaneptide agricultori si de pAstori, duceau o viatà lipsitä de evenimenterasuniltoare, dar nu pi lipsità de frAmentari. Cnezii aveau misiunijudiciare i administrative. Ei impärteau dreptatea dupA dreptulromanesc jus valachicum", In asa numitele scanner" si tot eirecrutau gata intotdearuna sä apere patrimoniul In contrainvadatorillor de tot feflul.

Onezatele nu sunt caracteristice regiunii ardelene, ele gasin-du-se imprastiate in toate regiunile ocupate de romAni, de o parte fide rata a Oarpatilor. Ele sunt insA caracteristice romAndlor, fiindorganizatii pe mai nu le gasim, sub aceastd forma, nici la unguri,nici la slavi.

Deasupra cnezatelor, ca un fel de organizati centralizatoareale vietii politice, se aflau voevodatele, a cAror mentre principalAera organizarea apgrarii teritoriale, dar cari aveau i alte misiunide ordin administrativ.

Azi, cand avem dovezi indubitabile de persistenta rominilorin Dacia TraianA, este clar cA romAnii n'ar fi putut rezista tuturornavälirilor barbare dacA apArarea teritorinflui n'ar fi fost organizatäde conducatcrii organizatidlor lor poifitice : voevozii.

Aceste organizatiri politice, desi purtan name slave, erau deesent:A purr romAneascA. RomAnii au adaptat rnimirile Imprumutatedela slavi unor institutiuni vechicarora unii dintre cercetAtorl leatribue origine latung. Cneziri, 'pArtitori de dreptate, cari aupastrat mult tirnp numirrea de judicius" fKnezii vel judices) n'arfi decAt duumvirii inredicundo"ai provincial Dacia.

Studiile unor cercetAtori ca : N. Iorga, Onchil, Idupas pi Nistorau demonstrat ea sensul de cneaz era cu totul altul la slavi cleatla romAni, iar acel de voevad era mai atotcuprinzAtor Ja valahi de

voinicii",

im

www.dacoromanica.ro

22 MILTON G. LEHRER

cat la slavi. Astfel, cneazul slay eia un [fel de 1-ege, pe cand laromfini era un primus inter pares", ales din mtijlooul tgranilorinstkiti. De multe ori eneazul se 'halm, pang la treapta cea maiinalta a organdmatiei polistiice, devenind voevod, si in acest sensHurmuzaki ne citeaza cazul lui Lityvoi.

In clipa in care ungurii au nalialit In Transilvania, aceste or-ganizatii politica erau adanc inrgclacinate 3.a valahii translIväneni.Arpadienii s'au strAduit SA' le inloouiascà cu impgrtirile adminis-trative pe earl le irnpamantenisera in Panonia : comitatele" con-duse de comiti", dar la romani sarcina le-a fost zadarnica. Singuriicomiti pe cari ungurii au reusit oreeze In Ardeal, au fost comitiisasilor i ai secuilor (comes saxorurn, Sachsengraf", si comes sicu-Lorum), iar comitatul dela Solnoc a fost de asa scurta dinsta, incatel nu constitue o exceptie dela regula pe care am mentionat-o.

Organizarea politica a secuilor si a sasilor, in poficla impartiriiadministrative pe comitate, s'a inspirat procfund dela organizareapolitica romaneasca, scaunele lor de judecata (szék i Stuhl) fiindcopia fidela a scaunelor de judecatà (secles) din cnezatale romanesti.

In lumina acestor constatari este temerar a afirma ca unguriiau fost educatorii Romanilor in materie de organizare politica, asaprecum sustine Protasocrul Horvath dela Urlirversitathea din Buda-pasta.

Documentele latino-ungare ne vorbesc de districte romanesti(clistrictus valachales) la Deva, Hateg i Fagaras, precum si dedreptul romanesc (jus valiachicurn).

Daca ungurii ar fi introdus organizatia politica in Transilvania,desigur ca in locul cnezatelor (a caror descriere detailata o gasimin ,,,Carmen miserabile" a calugarailul italIarii Rogerius), am 11 gaslitcomitatele unguresti.. D. Horvath Ii sprijing afirmatia pe date deordin filologic. Rornanii, zice el, au imprumutat dela unguri cuvin-tele care exprima notitthile organizatiei politica. In consecintä,adauga el, ei au imprumutat i aceste organizatii Ini. Pentru ilu-strarea acestei teze, profesorui budapestan citeaza, sau cuvintecare nu au absolut nici un amestec cu organizatia politicä a uneitäri cum sunt, de pilda, acelea de : master", gazdal" s. a., saucuvinte imprumutate atat de unguri cat si de români dela slavi,cum sunt de pilda cuvintele : hat" (nord-slav), pecete" (vechi

sa-i

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL, PAMANT ROMANESC" 23

slay), ban" (slav-meridontal) etc. D. Horvath uita insa cà limbaromana este singura dintre lintbile romanice care a pastrat cu-vantul dominus" in acceptiurnea de Domn, adkrea rege, #ca impe-ratorul latin se menOine i azi, dupa dona min, de arii, sub forrnade impcirat, dupa cum D-sa mai lath' ca in doeumentele bizantine,conducartoril ungurilor erau amintiti sub numele slay de voevozi"

ca mandrul Kiraly", care exprima notiunea de regalitate, pro-vine si el dela... slavul Kral".

Dupa cum remrareä Sayous, vocabularul fino-ugric al triburi-lor ungare care au descalecat in Europa, era extrem de redus,ceeace denota i o civilizatie extrem de inapoiata. Este deci te-merar, in aceste conditijuini1, sa se voateasca de o influenta ungu-reasca asupra organizatiilor politice romanesti.

A trebuit sà intervina, spune 'storied]. N. Iorga, asimilareao influenta germanica prehmgita si sfortarile tenace ale

Bisericii catolice, pentru ca sa ridice acest popor, asernanator Hu-nilor Avarilor, la un nivel corespunzator aceluia al barbarilor,deveniti rnai umani in contact cu ciivi1izaia Occidentulni".

Departe cleat de a fi exercitat incEluente asupra organizatiilorpolitice ale neamurilor conlocuitoare, ungurii au primit acesteinfluente, marea madoritate a notiunilor culturale unguresti fiinddupa cum se exprima istoricul roman imprumutate dela slavi.

VOEVODATELE.

Primii voevozi ai Transilvaniei sunt mentionati in documentecu incepere din secolul al XII-lea. Ni s'a pastrat sproape neintre-rupta lista voevozilor cari aru domnit dincolo de munti cu inceperedin. anul 1103, cand este amintit pentru prima data VoevodulMercurius al Ultrasilvaniei, si pang. In anul 1555, cand sunt men-tionati cei doi voevozi, numiti de Ferdinand Habsburgul.

Este Bea indoialä ea au existat vdevazi si inainte de dataanului 1103, fapt confirmat i de Pau ler in 1888, Irish' numele lernu ni s'a pastrat. Unit dintre voevozi cum sunt de pilda : Leuca-Veda (anul 1219) # Posa (Pousa Woyvoda Ultrasilvano) din anul1227, au purtat nume curat romanesti.

si

si

www.dacoromanica.ro

24 MILTON G. LEHRER

STARUINTA FORMELOR DE VIATA AUTOHTONA.

Ungurii au fost nevoirti sä accepte situatia quasi-independentaa voevodatelor romfinesti i s'au multumit cu o stapanire mai multrominalä asupra Transidvaniei. Ungaria propriu zisd qi VoevodatulTrausilvaniei formaa doud entail-0 complect distincte, singura le-gAturd dintre ele fiind legamatatul de supunere au voevozilor. Douafapte vin Sä confirme aceste raporturi de subordonare pur nomi-nal5, nu ins'a i efectiva. Voevodul Transilvaniei Giula cel Mic, alpatrulea in ordinea cronologicd dela luare in stapanire de ogtreTuhutum a acestui voevodat (Tuhutum-Horca-Giula si Giu la celMic) adoptand ritul orestin ortodox contra vointei regelui catolicStefan cel Sfant i avand atituldine potrivnic5. Ungariei, este atacatde astile regelui Ungarie, iar tara sa iinglobata regatului" (adiunctoPanovriae). Rezulta deci in mod cart ca tamp de un secol dela cu-cerirea Panoniei, Transilvania nu a fost sub dependenta Ungariei.

In regiunea banateank in fosta Dacia Malvensis, situatia a 'fostasernanattoare. Dupa actul de inchanare al lui Glad, ducele Valahior,românti au contintuat sä intretind legaturi ou imperiul roman dinRasa-Tit. Vcravodufl Ahtum, unul din urrnasilit lui Glad, and acuzatpentru aceat Motiv de infidellitate fat.5 de Coroana utngark voevo-datul bOnatean a fost inglobat si el Ungariei in urma luptelorconduse de insgsi nepotul Regelui Stefan cel Sfant, Sunad.

dupá inglobarea terittoriului calor cloud Daoii, PorolitsensäApulensä, regii Ungariei respectara traditionalele alCatuiri poli-

tice si militare ale acestora, pastrând pentru aceste regiuni strà-vechea institutie voevodald". (Ian Nistor).

Situatiunea raporturilor dintre Ungaria i Transilvania eradependenta de raportul de forte dintre Voevod i Rage : dacd Voe-vodul era slab, atunci Regele Un9riei Ii exercita stgpanirea inmod mai promuntat i Invers, fata de Voevozli puternici i ati-tudinea Ungariei era mai moderatd.

Insi istoricii unguri recunosc aceastä situatiune de fapt.Pauler Gyula in Istoria natiunli maghiare sub regii din CasaArpadiand" afirmd cà Transilvania a fost stäpanita in mod per-petuu de Voevozi, lar Alexandru Szilagyit in Istoria Transilvaniei"publicatO in 1866, declarä formal cä Transilvania nu a fost nici-

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL, PAMANT ROMANESC 25

odatà contopitä deplin cu Ungaria, Ungaria i Transilvania fiinddoud tari deosebile".

Faptul se explica perfect atat din punct de vedere al situatieigeografice cat si din punctul de vedere al directivelor politiceiexterne a conclucAtorilor unguri, anterior regalitatii si posterior ei.

Inainte ca diversii invadatori sà atingA tinuturile Panoniei,ei trebuiau sà treacA in mod fatal prin Transilvania. ApArareaacestui teritoriu neputand fi asiguratA de elementul ungar careera extrem de redus la numAr Transilvania a fost obligata sase apere cu proprilie ei puteri, ceeace a intarit autonomia provinclei.

Pe de alta parte, din cauza expansiunei spre Apus a unguri-regiunea orientald a Transilvaniei a fost neglijeta. Probleana

acestui tinut a fost trecuta pe ultim plan al preocupArilor CaseiArpadiene, intrucat, dupa cum observA altat de sugestliv scrlitorultmgur Ladislau KOvari: busola Transilvaniei parea fixatá cu totulspre Rasárit", adicA spre imperiul roman de rasarit.

Chiar inainte de cucerirea tArii, afirma Balint Hóman, unguriiau fost pusi in fata marei intrebäri : Rasaritul sau Apusul? Ma-ghiariii au ales Apusul (Das Ungartum wählte den Westen), ifarJanossy Denies afirmd cA wet* altGrnativA preocupat pe sefiiunguri i &IRA ewer:ma Valli. Ungairia glee d-sa a alesVestul, care i-a adus astfel neatarnarea i o viata de sine state:-toare" (Alleinherrschaft und Selbsstandigkeit).

Alt factor care a contribuit in mod hotaritor la staruirea ve-chilor forme romanesti si la conservarea elementului ethic antohtonin cursul tianpurilor, a fost numarul extrem de redus chiarpentru acele vremuri al nAvAlitorilor unguri.

DupA datele furnizate de vechile oronici, ungurii in momentulcuceririi Bazinului Carpato-Dunarean, erau in numar de 200.000,dintre cari 25.000 emu luptatori. Expeditiile rAsboinice de jaisi de pradA cu care ungurii debuteazA in arena istoriei, au contri-buit desigur la scaderea acestei cifre. Pupa luptele cu Moravii

cu trupele bulgare ale Tarului Simion, dupä pustiirea Bulgarleiinvadarea Bizantului, dupa prAdarea Italiei de Nord si cucerirea

Croatiei i Carintiei, dupA vlilotoriile dela Brenta (899) siEnnsburg(907) si infrangerile dela Mersburg (933), de pe caxnpia Leech (955)

bar,

i-a

ftsi

www.dacoromanica.ro

26 MILTON G._LEHRER

si dela Adrianopol (970), este exclus ca numärul iiniia1 s5. nu fisuferit o diminuare considerabila.

Nurnai o imprejurare extzrem de ferictitä, spune C. Sassu Inlucrarea sa: ungurii", datorita faptului c Otto I eraprea absorbit de alte probleme, ea de pilda supunerea i germa-nizarea slavilor dela rasarit de Elba, si expeditiunile in Italia,in vederea obtinerii viitoarei sale demnitat imperiale, a ferit peunguri de o complecta distrugere, de soarta pe care au avut-omai de mult, rudele lor, Hunt i Avaril".

Ungurii nu au reusit sa populeze in Intregime Panonia, dar sase mai intinda spre Rasárit

Tibor Eckhardt recunoaste acest fapt, aratand ca la inceputmaghiart nu au fost capabili sa populeze nici teritoriul care co-respuncle cu acel ramas Ungariei dupd tratatul dela Trianon. Nu-marul boa. spune textul Eckhardt era prea rnic pentruaceasta".

Aceasta, dealtfel, este si explicatia fireasca a numerosilor colo-nist adusi de unguri in Transilvania i pe care cronicarii vechiLi gratifica cu numele de musafiri", musafiri destinati in conceptiamaghlara de mai tarziu, sadsganeasca pe proprietaril de milenii alpamantu.rilor

Ar fi o eroare a da euvantului colonilst", referitor la acele

vrernuri, sensul pe oare el II imbraca In zilele noastre.Locurile pe cari erau asezati acesti rnrusafiriP nu erau desarte,

ci erau locuite de populatiile autohtone strarvechi, capabile sa-siapere cu darzenie petecul lor de pamant, dar desigur putin dis-puse sa serveasca de pavaza pentru asezarile din Alföld ale un-gurilor.

Scopuri miratare in primul loc, economice i politice in al doilearand, au fost cauzele acestor asezari straine in mijlocul popu-latiunilor bastinase ramanesti de ariging daco-romana.

SECUIL

Prima colonist pe care ungurii fixat In partile rasäritenesi sud-estice ale Transilvaniei, au lost secuii. Asezarea lor a avutarn scop bine determinat acela de a pazi granitele rasaritene ale

Romania

-

'colonizate.

i-au

$

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT ROMANESC' 27

teritariului stapanit de unguri, In contra pecenegilor cumani-lor, popoare care stapaneau tarifle de pe versantul rasatritean alCarpatilor si. care Ii Intindeau de multe orb stapanitrea i asupraregiundlor transilvanene de dincolo de Carpat.i.

Date precise asupra colonizarii secuillor nu posedam; ceeaces'a putut stabifli cu preCizie este doer laptul ca et 1-au precedat pecolonistii germani. In regirunile secuiesti de azi este fearte probabilCa ei au fost adusi pe la sfarsitul sec. XI sau 1a inceputul sec. XII,primii colonisti germani fiind mentionati Intre anii 1141-1161.

Inteo prima cpiinirune, austinuta de tat@ cronkarii unguri dinyechime i reinyiata in timpurile din urma de istoricul BalintHóman, secuiui ar ft urmasii hunilor, recte ai celor 3000 de huniearl nu 1-au unnat In Scitia, pe Chaba, fiul lui Atiaa. Acesti 300()de huni ar fi asteptat undeya in masilyul carpatic, tinip de 6 secolesosirea ruddier lor de sange, ungur ajutanduit chiar la curenireaP anoniei.

Dupa cucerirea impreuna a Pananiei, au primit (secuii) oparte din tara, totusi nu in campia Panoniei, ci au trait aceeassoarta VECINI IN MUNTI CU BLACKIL cu cari s'au amestece

dela cart se spune, ca au Imprumutat alfabetul".Citatul este din Gesta Hungarorum" al lui Simon de Keza,

preot la curtea lui Ladislau al IV (1278-1290) care s'a inspirat,dupa cum &firma istoricii moderni unguri, din Gesta Hungarorum"din epoca lui Ladislau cel Stant, care a domnit la inceputul yea-cului al XI-lea (1092).

Fapt curios : din aceste cronici, ungurii imprumuta numai tra-ditia hunica a originei secuilor pentru a devedi, caracterul autohtonal anclayei din estul Transilyaniei. Aceiasi unguri, fried, Indepar-teaza afirmatia categorica a cronicarilor Cu priyire la anterioritatearomâniler atat fatä de unguri cat si falai' de secui, afirmatie careeste exprimata in termeni categorici de vechile documente un-gare. Am citat acest caz, spre a scoate In evidenta odati mai mult,pasiunea de care dau dovadg istoricii unguri atunci cand scriucomenteaza istoria Transilvaniei.

Hunfalvy s'a ridicat in contra acestei sustineri prilyiteare laoriginea secuilor, afirmand ca secuii nu sunt mai putin unguri de-cat ungurii prapriu zii, i ca ei au Lost transplantati din tara

si

P.

#

www.dacoromanica.ro

28 MILTON G. LEHRER

Muma ca pazitori ai frontierelor din rasárit". Teoria colonizarii se-=liar in rnarginea rastaribeang a Ardealulub este sustinarta de multiistorici, cari nu admit teoria hunica a originei kr. Nu toti istoricii

sunt de word Cu origkna maghiara a secuilor. Zeci de teorilau fost lansate pentru luminarea misterului cars invaluie obarsiasecuilor, fara ca totusi vreuna sä fi putut rezista criticii istorice.

lJn cake' englez din secolul al XWI Ii socoate pe secui drepto ramutra a scitilor, adusa in Transit lvarfia de huni.

Isboricul Iu liu Pau ler sustine origina lor maghiara. Carol Szabovede in ei pe urmasii cabarilor din rasa Chazarilor. Ladislau Réthyafirma ca secuii ar fi o ramura a pecenegilor, Iosif Thury ii con-sidera huno-avari i, in fine, I. Katracsonyi, dupà ce a orezut cfisecuii sunt urmaO ai bulgarilor, in timpurile din urma a renegatprima sa opiniune, afirmand de data aceasta cá secuil ar fi urmasiidirecti ai gepizilor, popor de neam germanic.

D. G. Popa-Liseanu, unul dintre cercetatorii romani de seamaai problem& secuesti, caruia Ii datoram multe din datele cu privirela secui, vede in voite-face-ul postbelic al lui Karacsonyi o tendintade a arunca o punte intre germanism i maghiarism,deci un sub-strat politic intr'o problema care ar trebui sa fie dominata numaide consideratiuni

Indiferent insä, de origina secuilor, ceeace este astazi precis,este faptul a inainte de a se fi fixat in regiunile lintitrofe aleTransilvaniei, secuii se gaseau in alte parti ale Ungariei, docu-mentele mentionandu-i atat in regiunea nordica a Ungariei, catsi in alte tinuturi ale aceleasi taxi, in toate ocaziumile ei Rind amin-titi drept aparätori de castre i de burguri.

Secuii, dupa cum afirma, d. Popa-Lisseanu, sunt In acea epocamai putin un trib cleat o profesiune : servientes regis, servitoriiregelui".

Inceputurile acestor aparatori de profesie, mercenari cu asezariproprii, obtinute in schimbuil sarvici1ior prestaibe, in mod fatal tre-bue sa fi fost modeste, secuai constituind o clasa sociala", iar nuun popor. Prin evolutda normala, aceste elemente coloniimarte in mij-locul romandor (dela care, subliniem, ei au imprumutat si alfabe-tul) air fi trebuit sl fie ingloibate de massa autohtona.,. prim . asimi-lare. S'a petrecut insa fenomenul contrar massa bastinase a dispa-:

Irma,

www.dacoromanica.ro

.ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC 29

rut aproape in intregittne; elementul colonizat devenind dominantIii asa numita regiune secuiasca" din cele trei judete marginale :Ortiz, Odorhe i Trei-Scaune, la care se aciaoga i o portiune dinjudetul invecinat al Muresului.

Pe intreaga intindere Rornâniei se aflau, in 1930, la datarecensamântului, aproape 1.500.000 unguri. Dintre acestia, 500.000(exact 496.184), &died o treime, erau semi. Cautonati intr'o regiunerelativ redus5 ca suprafatä, ei au reusit a da stravechiului pamfintal Daciei aspectul unui teritoriu eminamente unguresc, in primul locdin cau.za masselor cornpacte locuind un teritoriu restrans si, inal doilea loc, din cauza limbii unguresti pe care ei si-au insusit-odin vremuri strabune. Aceasta' regiune apare mai ungureased Incadeedt cele mai pure regiuni unguresti din Ungaria prorpriuunde mai stäruie Inca elemente slave si germane stramechi.

Ca au fost romani in regiunile azi locuite de secui, ne-o spunecronica lui Simon de Keza, ne-o spun actele vechi unguresti carepomenesc de cnezatele romanilor din mijlocul secuimii, ne-o spuntoate statisticile efectuate in Cursul vremurilor. Azi, din cei 496.184locuitori ai regiunii secuiesti, numai 68.423 sunt romani, sau celputin s'au declarat ca atare, äci dintre acestia, 11.402, desi romaninu stiau s vorbeascg româneste.

DESNATIONALIZAREA RIDMANILOR DIN SECUIME.

Vom trece in revistd mijloacele pe care le-au Intrebuintat un-guriti pentru a desnaitionaliza pe românii din Secuime, spre a sevedea cum, dupä o stapAnire caracterizata prin violentg, s'a ajunsa se creia o stare aparent5 inselgtoare, pe care totusl s'a pututsprijini edificiul subred, ridicat in 1940 la Viena.

Inteadevar, eine urmilreste noua frontierá dintre cele cloudlesne va putea remarca cà massa compacta seculased a fost

un factor determinant pentru delimitarea acestei frontiere dintreRomânia i Ungaria.

Unul din castigurile cele mai mari ale nouii reglementAri ter--toriale, apunea dupa Dittatul dela Viena, d. Vihnos Ziegler dinMinisterul Afacerior Straine al Ungariei, In studiul sau : Intoar-cerea la Patria-Muma a rasarktului", este, fara IndoiaJlá, reintoar-

a

zisd,

taxi,

www.dacoromanica.ro

30 MILTON G. LEHRER

cerea la Patria-Mumä a seoudnli, a uneia d namuniae ceae mai depret, din punct de vedere rasial, a ungurior".

In primul rand, acei mai au fost desnationadizait.i prin tentatiilede tot felul a fost clasa suprapusi, din cad se recrutau voevozia,(cari in uncle regiuni aveau sub conducerea lor un teritoriu infimca suprafata), enezii §i boierimea. Inobilarea inzestrarea lor cudomenii regale (tot pamantul, in conceptia Evului Mediu, era pro-prietatea regelui), era conditionati de maghiarizarea i trecerealor la catolicasm. Singurrii boeri transtlygnend care si-au pastratnealterata credinta lor stramoseascg, au fost boierii din Faigaras

aceasta, gratie, in prim loc, contactului permanent cu romaniide dincoace de Carpati l, in al doillea bc, grartie situatidi politicespeciale a tinutuluit. Numärul extrem de mare de drepturiprivilegii de can l. se bucurau secuiii, au fost, dupä cum spune d.Popa-Lisseanu, mai mult ca ortunde ingrul ademenitor, au fost cap-cana in care au cgzut romanii din partea

DESNATIONAL1ZAREA PR1N RELIG1E.

Ratura de jos talinfilrnea mai taaditaanaldsta si mai con-servatoare a traditiilor sträbune, a fost mai refractara trecerii lacatholicism. Mai mutt Inca, se pare eg. rituff ortodox, a fost de na-tufa sA influenteze atat de serios populatia secuiascg, incat in 1234insalsi Papa Grigore al IX-lea a socotit necesar sä intervina in pri-vinta fidelilor earl paraseau biserica catolica, imbratisand ortodo-xismul i aceasta Interesul acelor angunt i germanii din rega-tul Ungariei, care fäcandu-se un popor cu Valahii, deopotrivà cuei dispretudau pe episcopul catolk al amanita, prirnind sfintele tainedela niste pseudo-episcopi earl tineau ritul grecior".

Cgtre sfarsitul secolului al XIII incepe o adevaratä prigoanä incontra ortodoxilor, socotirti schismatici i eretici. Sinodul delaBuda care a avut Ice in 1299, hoariste dal de este lintel:mks romanillor

zideascal biserici sau alte kcasuri de rugAciune, sau sá iaparte la slujba religioasa oficiatd in bisericile existente.

In anul 1248 regele Sigismund decisese : sa se despoaie deavere tati nobilii i enezii cari tin pe moiiIe lor preoti ortodoxi, cedue poporul in ratacirre, tar preotilor cari vor boteza vre-un copilin religia ortodoxa sa li se confitste averea".

in

si

pi

pi

sg-pi

www.dacoromanica.ro

.ARDEA'LLIL, PAMANT ROMANESC' 31

In asemenea conditii, este usor de inteles ca multi dintre ro-mani s'au vkzut nevoiti parkseasck credinta strämoseasca,ceeace in mod fatal conducea la adoptarea maghiarismului, religiahind in acele vremuri pivotul na#onalitkt.ilor in formatie. Prirnulrege al ungurilor, Stefan cel Sf ant, n'a primit el oare i titlulcoroana dela Papa Silvestru, seful suprem al bisericii catolice?

Dupa infrangerea dela Mohaci in 1526 si transformarea Budeiin pasalac turcesc, Transilvania devine principat autonom. Intimpul principilor ardeleni, trecuti la calvinism, persecutiile n'auineetat, i dirnpotrivd s'eru intetit. Roman Id ortodoxi, putini cati aumai ramas, tot eretici erau considerati, de data aceasta nu insd,de catolici, ci de... ereticii calvini.

Dieta ardeleneascd dela Sibiu hotkraste in 1566 ca : Episcopiiromani, fie preoti sau calugäri, cari n'ar voi sa se lepede de erezie,

ar continua &a duck poporul spre pieire, sä fie scosi din lark".Unirea cu biserica dela Roma n'a facut SA' inceteze persecutiile in-dreptate impotriva romanilor ortodoxi. Toate aceste persecutii, auprodus, dupä cum era ksi firesc, mari fisuri in massa romaneasckdin secuime.

Statistici pentru vremurile vechi lipsesc. Din cele existentecu incepere din secolul al XVIII, reese in mod clar ck de unde in1700 romanii mai reprezentau Inca o proportie de 30% .din populatira regifunit seculestii, procentu2 scazut in tirnp de nwimai 200 deani la 5%. cu tot indexul ridicat al notalitatii romaneqtri.

In cele 100 comune ale judetului secuiesc Trei-Scaune mai exis-tau romani in 1743, in 94 de comune. Azi, in 26 corrnme din aceljudet nu mai existä ni un roman, in aate 46 connine populatinnearomaneasck este cu mult sckzutk fatä de numárul populatiei din1733 si insfarsit numai in 22 comune cresterea populatiei a urmatcadenta normalk.

Din statisticile intocmite in 1733, 1750, 1760, 1805, rezultä ckasa numitul bloc secuiesc" era strapuns de numeroase anclaveromanesti. Inteadevar, in acele vremuri nu a existat nici o comunain regiunea ecuiascci in. care sa nu se fi gtisit romcini. In. mai putinde 170 de anui au lost secuizate complet comme intregt, asa ca as-pectul initial, eminamente romanesc, al regiunii s'a schimbatdicaL

sa-si

a

ti

ti

ra.

www.dacoromanica.ro

32 MILTON G. LEHRER

Secuizarea a continuat si in timpul razboiului mondial, candputinii rornani-cari au reusit sa infrunte prigoana maghiarizariifortate, au fost obligati SI imbratiseze religiile calviná sau catolica.Fapt interesa.nt de mentionat: secuizarea a continuat &ars& producaefectele chier si in limpid domingilei roma/lest, i anume In pri-mii ani de stapanire romaneasca, din cauza fenomenelor inerentevietii: Casa:boa-2i mixte, botezufri in singurele bisenici existente, etc.Chiar sub dominatia rarnaneasca, scria -d. Sabin Opreanu in1927, romanii nu pot sa reziste presiunii masselor secuiesti".

Desi secuizarea vaduvise intregul teritariu de elementele ro-manesti, totwi ungurii pentru a marca math mutt Inca caracterulunguresc al blocului" Ii scosesera pe romani asa pupal cati erau

din statisticile bor. Metoda era simplista. Erau trecuti drept un-guri torti acei cari vorbeau ungureste. Ori, dupa 1000 de ani deconlocuire cu secuii, era firesc ca i populatiunea romaneasca savorbeasca limba ungara. Naivitatea consta in aceea ea* din rubricainvechiata cu aceea a nationalitatilor, i anume din rubrica religiei,reesia situatiunea real& Romanii t numai ei emu de reli-gie ortodoxa sau greco-catolica, secuii i ungurii fiind calvini, ca-tolicti, etc. OH; de uncle a rubrica nartlionalit&tilor, fromaniierau trecuti cu un numar infim de locuitori, la aceia a religiilorexclusiv românesti (ortodoxl i greco-catolica) munarul lor apareaconsiderabil sporit. In judetul secuiesc Odorhei, de pilda, desi lariibrica nationalitatilor romanii, ffigurau numai cu 2.840 suflete(statistica ungureasca din 1910), numarul low era in realitate cumrultmai mare si acest lucru se putea lesne constata chiar din statistica

cercetfind rubrica religifflor, uncle romfihii figurau cu 5528suflete.

Alt caz mai concludent Inca pentru a invedena mistificarileautoritatilor maghiare : in statistica din 1910, romanii din comunaMicfalau Trei Scarune figurau CU numarrul infirn de 6 cetitivase locuitori. Ortodoxii i greco-catolicii din comuna figurauinsa, in aceiasi statistic& cu 918 suflete, ceia ce pentru un cunosca-tar al situatinnilor de fapt represent:a dim reala a românilor dinacea comung. Pentru acei calif nu curnosteau insa, dedesubturilemetodelor de- mistificare maghiare, statisticile unguresti erau denatura a impresiona.

oficiad,

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL, PAMANT ROMANESC' 33

Ultimul secol a cunoscut mijloacele violente ale desnationali-zdrii fortate pe care autoritatea tungureasca a exercitat-o in regiu-nea secuitiscd, cu mai multd vigotare facet- deceit pe restul teritoriului.De unde, lima, in restul Transilvaniei, romanismul a pututgrate superioritatii sale numerice sa reziste cu mai multa efica-citate atacurilor deslantuite impotriva lui, in secuime desnationa-lizarea a &wit efectele cele mai dezastmaase pentru elementul cro-mânesc. Ea a intbreicat caracterul unei veritabile extermintiri.

Scriitorul maghiar Geza Kosztenszky nu s'a sfiit sä confirmein mod public si cu un cinism uimitor, telurile de desnationalizareaae politicith minoritaxe unguresti de la sfarsitul secolului al 19-lea.

SA' l'as:am la o parte, zicea el in broura intitudatä Polittnca na-tionala", minciuna conventionala conform careia noi pretindemea nu vrem sa ucidem nationalitatile nemaghiare. DA continuael NOI VREM SA LE SUPRIMAM SI TREBUIE SA LE SU-PRIMAM".

Iata regimul pe care unii dintre partizanii Lordului Rother-mere il citeaza ca exemplu de toleranta" !

Ministrul de interne al Ungariei din acea epoca Hyéronimys'a grabit sa-1 felicite pe autorul acestor randuri, declarandu-se,

in felul acesta, sohc u tendintele de desnationalizare totala aminoritatilor din Ungaria afisate de publicistii nationalist"maghiari.

Scopul urmarit de unguri produs efectul cu prisosinta.Exista insa, urme cari nu se sterg, maxturii vii ale unui trecutnu prea indepartat oari staruie ca un cap de acuzare permanent,in pofida aparentelor inselatoare. In multe din sateffe secuiesti in-talnestti, inteadavar, biserlicute artodoxe i greco-cartolke inve-

cinate de cele mai multe on ca cloud surori orfane" i earisunt parasite, intrn cat din acele sate rorneinii au dispdrat de malt.Prin simpla lor prezentä, insa, aceste lacasuri sfinte parasite, re-constituie in culori vii un trecut, pe care Istoria l'a inregistrat

pe cari incercande unguresti &Isparta* sunt neputiincioase a-I

den atm- a.

5

ai-a

Si

www.dacoromanica.ro

34 MILTON G. LEHRER

DESNATIONALIZAREA ROMANILOR PRIN KOALA.

Am vazut rolul Bisericii in actiunea de desnationalizare a ro-znanilor. Biserica a fost secondata de tovarasa ei nedespartita :qcoala. Primele scoli din Transilvania au fost scoli confesionale.Or, este lesne de imaginat ea daca biserica ortodoxa era supusaunor atacuri atat de inversunate, co1i1e ortodoxe, in mod fatal,trebuiau sa fie infime ea numar. Capiii romanilor erau obligatisa frecventeze coli1e unguresti, unde nu se auzea vorbindu-seromâneste decat in cele cloud ore saptamanale de catechism.

In toata regiunea secuiascd existau 27 sooli românesti fata de430 patrusute treizeci scolii maghiare de toate categoriile.Aceasta era situatia in invatamantul prirnar. Proportia era deci:o scoalti romemeasa fata de 16 qcoli ungure$i, ceiace intreceachiar disproportia sdrobitoarre dintre numarul romanilor i acelall secuillor, clisproportie case se cifra la un .roman NA de saptesecui.

In ceia ce priveste situatia din invatamantul superior, ea eracu adevarat tragica. IN INTREAGA REGIUNE SECUIASCA NUEXLSTA, INAINTEA PRIMULUI RASBOIU MONDIAL, ABSOLUTNICI 0 COALA SECUNDARA SAU PROFESIONALA ROMA-NEASCA. In schimb, ungurii aveau 10 liceie, 15 scoli civile, 4 scoliprofesionale, 20 scoli de ucenici, 25 scoli de agriculturä, adica untotal de 55 $coli superioare, fatti de nici una româneascri.

Romanii, de altfel, nici nu aveau dreptul sa frecventeze scolilemad inalte daca nu apartineau unei corifesiuni religioase maghiare.

Scoala ungara urmaria un scop bine determinat : sa transformestatul polinational unguresc intr'un stat unitar, indiferent dacapentru realizarea acestui tel trebuia sà se recurga la siluirea con-stiintelor. In atari conditiuni, acuzatiunea pe care Contele AlbertApponyi a adus-o romanilor in voluminosul torn propagandisticJustice for Hungary", acuzaliune privitoare la lipsa deinstructiune a poporului roman din Ardreal, irnbraca pur i sim-plu caracterul unui cinisni revoltator. Cad este cinism a refuza sa."acorzi minoritarului instructiunea in limba lui §i, in urrati,acuzi de analfabetism!

Obligati a merge la scolile primare unguresti, diii lipsa decoli românesti, obligati a vorbi in toate imprejurarile limba

sci-/

www.dacoromanica.ro


maghiard, inconjurati din toate partile de masse compactesecuiesti, supusi la tot felul de presiuni i ingerinte din parteaAdministratiei de Stet, romanii din regiunea secuiascd au ajunscu timpul sd nu se mai poatd exprima in romaneste i, culmea iro-niei, multi dintre ei ii declinau in ungureste nationalitatea roma-neasca : EN OLAH VAGYOK" Eu stint roman !

In epoca in care nu ajunsese sa planed pe ruinele edificiuluiprabusit, Contele Albert Apponyi, care, este local s'o aanintim,a contribuit, prin legile edictate de el, la aceasta prdbusire, spuneacä in lingerie nu trebuie s existe o altd cultura decat acea riaghiera si ea patura intelectuala, creme societatii" trebuie sa aper-tina cu mice pret ungurilor. Orgoliul caracteristic firii ungare fa-cea loc de data aceasta unui utilitarism prea putin orgolios. Ceiace-i interesa pe cenducatorii destinelor unguresti era ca asa nu-mita inftelligentsila" ungureascd isa fie de limba maghiara, deconfesie maghiard, indilerent deed ea era de obarsie romaneasca,

slovend sau germane'. Patura intelectuala ungureasca era decimaghiara" numai cu numele; in fond insa, ea era reunirea laoleltaa paturilor intelectuale a natiilor din earl se compunea compozituledifioitu al fregatullui unguresc.

Este desigur extrem de dificil sa reounosti in ungurul seco-lului al XX-lea pe romanul desnationalizat de la inceputul seco-lului al XIX-lea sau pe slavul maghiarizat de secole, dupa cumcu greu calátorul care poposeste in faimoasa Piga San Marco dinVenetia poate recunoaste in locurile unde se tidied azi me'estr,ase :Palazzo Ducale, Basilica San Marco, Turnul Orologiului i vestitaCampanile, pajistea steel/eche, strabatuta de raul Danario. Raul afost secat. Marturia istorica a existentei sale, insa, nu va puteafi stearsd niciodata. Romanitatea autentica a tinutului azi se-cuiesc" din sud-estul Transilvaniei a lost indbusita de unguri prinmetode cari de cani mai samavolnice. Dispeirut-a, oare, pentruceasta inst4i istoria romineascd a tinutului?!

Trecutul a reusit acum un sfert de veac sa relnvie dedesuptullespezii, de granit, pc care, cu o indemanare diabolica o asezaserastapanitorii de milenh, dar tottgi provizorii, al. fostei provinciiromane. Se pare, insd, ca Dreptatea Ii face cu greu drum inlume. Triumful Adevarului asupra aparentelor inselatoare a lost

a-

cehl,

www.dacoromanica.ro

MILTON G. LEHRER

realizat in urma unor eforturi si a unor sacrificii nemdsurate.Tottisi, frazeologia sterna' SI CIRCUMSTANTE DE MOMENT, CUTOTUL STRAINE DE PROBLEMA TAANSILVANIEI, au reusitsä valorifice aparentele, in daima realitatilor.

Printr'o propaganda abila i sustinuta, printr'o continua agitarea opiniei publice mondiale, prin manifestari sgomotoase, dar totpe atat de oportune, de simpatie fata de tara careia ii se adresaupropagandistii (suntem de obarsie gepicla deci gerrnanità", spu-nea Karacsonyi in Germania; suntem arnica Angliei", spuneau,in Anglia, autorii lucrarii Justice for Hungary"), prin tot felulde insinuari continute in simpla discutie cu omul de pe strada"sau in conferinta cutarui sau cutkrui mare amic al poporuluimaghiar", restità la Paris, Londra sau Berlin i in ultirnul timpsi in marile centre al Statelor Unite ale Americei, prin actiuneade mare anvergura a Lordului Rothermere ca i prin concesiilede tot felul facute de Conte le Beth len mariflor finiancialri din City(vezi cazul marilor band. unguresti Banca Comeroialä" din Buda-pesta i Banoa ungar'd de Credit"), intr'un ouvant prin tcatemijloacele, ungurii au tinut sa mentinä In actualitate o problemape oare rdsboiul din 1914-1918 o transase definitiv.

Erijdndu-se in ,eparktori ai ai culturii euro-pane", ungurii au tinut sä pund accentul in special pe prigoana(sic) exercitata de romani in domenlilufl Scoallek". Când vom analizapolitica scolard maghiara vom stabili o paralela intre ceia ce afost regirnul scoalelor in Ardealul românesc in cursul celor dotiädecenii de guvernare romaneasca i ce a fost regimul scoalelor inArdealul cotropit.

SA' analizam in prealabil celelalte metode intrebuintate de un-guri pentru realizarea machiavelicului lor plan: transformarearadicalla a aspeotului teritoriului dela marginea räsariteana aTransilvaniei.

MAGHIARIZAREA PRIN ADMINISTRATIE.

Bisericei i colhi ii s'au alaturat in ultirnul secol in actiuneade maghiarizare a românilor din regiunea secuiasca : administra-tia si armata ungara. Din clipa in care insasi organele de Statoficialitatea tsi-a asumat saroina desnationalizarii, rezultatul

36.

civrAizartilei i

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT ROMANESC` 37

-tangibil al acestei actiuni nu mai putea sa intarzie. Administratiadispune inteadevar de infinite mijloace pentru a forta cetatenii dea adopta o atitudine, chiar daca constiinta lor o reproba. Necesita-tile imperioase ale vietii de toate zilele sunt mai puternice dealtglasid constiintei. Ori, Administratia ungarA a stkut sa spectdezetoate aceste necesitati, conditionancl satisfacerea lor de pierdereanationalitatii.

Voiau romanii din regiunea secuiasca sa achizitioneze un pa-anant, se interpunea institutul acaparator secuiesc Szekely Ki-rendelcseg" i pamantul era cumparat de secui ; vroiau sa intre

omânii in composesoratele de camp, trebuiau said. lepede in prea-labil nationalitatea ; vrodau romanii sa intre ca lucratori in intre-prinderile nationale, trebuiau sa imbratiseze o confesinne maghiard.

Contii Zenthal si Bernath din cornuna Miklosoara interzic ro-nanilor sa luoreze pe masia br, dacg nu-si schimba. religia. Re-

zultatul imediat al acestei interziceri a fast trecerea la maghiarisma 48 familii românesti.

Ar fi sà nu mai terminam insitrand mijloacele pe careimaginatia guvernantilor unguri le-a creiat pentru subtierea patureiromanesti din Sud-Estul Transilvanfilei i formatrea unui bloc masivmaghiar. Maghiar in aparenta, e adevarat, insa miljloc puternic depropaganda pentru sustinerea revizionisrnului i, din nefericire,pentru realizarea lui.

ARMATA FACTOR DE DESNATIONALIZARE.

Arrnata a jucat si ea un ral important in desnationalizarearomaruibor din secutime. Singu.rii dfintre romaniti trainsillvAneni careerau obligati sa-sit complecteze stagiul in regimentele unguresti de

honvezi, erau romanii din secuime. Ceila14i, erau trecuti in regi-mentele lor respective, in care limba de instructie era germaina.Pentru reangajarea in armata sau in jandarmerie, condiVa impe-rioasa era schimbarea religiei, cetatencia ungara a romanilor nefiindsuficienta. Se citeaza in acest sens cazuri nenumarate. Vom spicuidoua, dintr'un numar nesfarsit, pentru a se vedea ce transformareradical:à suferea un roman reangajandu-se in armatä. Romanii orto-

doxi Pentru Barsan i Niculae Barsan din Aita Seacä, Jud. Trei-

www.dacoromanica.ro

38 MILTON G. LEHRER

Scaune, Ca sà deviná plutonieri jandarmi, imbracd In intregime-haina ungureascd, schimbandu-si religia çá imbrätisand ritul refor-mat, iar numele romanesc il transformg inteunul de rezonant5.maghiard, pentru a deveni astfel Peter Berszany si Miklos Berszanyiar romanul Mihail Suciu din Valea Zalagului, de religie crestinortodox, devine romano-catolic, luand i numele secuesc de SzöcsMihali.

lath ce se ascunde sub aparenta maghiarismului integral.Iata adeväratii secui ramura cea mai nobild a poporului

ungar" Petru i Neculai Barsan, Mihail Suciu!In mai putin de 50 ani, scria in 1902 scriitorul ungur Paul

Balogh, au dispeirut prin maghiarizare 200 comune maghiaro-romii-ne. De atunci, cadena desnationalizarii fortate n'a fost diminuataci dirnpotriva a luat proportil mai. ingrijoraitoare

BLOC MAGHIAR FE FUNDAMENT ROMANESC.

Maghiarilarea romanilor din Sud-Estul Transilvaniei nu esteasa dar rezultatul unui proces natural, ci consecinta desnationali-zkii fortate a romanilor din acele regluni.

Iata un adevdr care a lost prea putin tinut in seamä atuncicand s'a procedat la ciuntirea tärii romanesti, implantandu-se jin-tenul maghiar in inima romanismului, la cativa kilometri doar deBrasov !

Dupg una sau dou5 generatii dela secuizare, romanui secuizat,ajuns pe o treaptd inaltd a erarhiei sociale, Ii reneagd obarsia, saudac5 nu §i-o reneag5, cum este cazul faimosului general ungurIanos Czecz, roman de origind unul din capii miscarii ungaredin 1848, seful de Stat Major al lui Kosuth, omul de incredereal Generalului Bem (si el polonez de oritgine) i et dup5 intfran-gerea dela Villagos, al Marelui Stat Major din Argentina, Ii im-proasea cu noroi fostii conationali, de dragul situatiel.

Ar fi fost desigur iniposiil sä se stabileascd, pe bazá de simple-mArturiii si de acte, genealogia romaneased a fiecarel familii: se-cuizate, de mai bine de doua generatii. Pentru a se face o discri-minare intre elementele de bazd ale ,iblocului secuiesc" s'a recurs.atunci la metoda

Inca.

stiintifica.

www.dacoromanica.ro


Românii, in cursul celor 20 ani de stápanire a regiunii se-cuiesti, au facut apel la glasul sdngelui, de data aceasta la propriu,nu la figurat.

Ar fi absurd sa se afirme ea blocul maghiar secuiesc, care aântàrit atat de greu In balanta nedrept4iii dela Viena, este in

Intregime rezultatul desnationalizarii romanilor.Ar fi insd tot atdt de nedrept fatti de romeini, &Ica nu s'ar

-recunoaste participarea intr'o largti masurd a romdnilor dirt se-cuime la creiarea massei compacte, de aspect maghiar, din aceastaregiune.

Intr'o constienta actiune de desnationalizare, spunea ProfesorulIu liu Moldovan din Cluj, secuii si-au sporit forta lor numerica sicu sange romanesc".

S'a procedat deci, pe cale stiintifica, la cercetarea originei-etnice pe baza compozitiei serologice a sangelui. Experienta a im-bratisat un numar de analize fard precedent de mare in istoriamedicinii. Doctorii Romneteanu si David, care au Pitreprins aceastavasta experienta, au efectuat 10.600 analize serologice asupra se-cuilor O. 3.856 asupra romanilor. Rezultartul posedd deci taria uneicertitudini perfecte. Cercetatorii au ajuns la urmatoarele concluzii:indicele sanguin al romandlor din secudme este egal cu acela alromanilor de dincoace de Carpati i, ceeace este mai concludent inca,in quasi-unanimitatea cazurilor, el este egal cu acel al secuilor si,clifera radical de acel al m-igurilor propriu-zilsi. Din rezultatele ob-tinute s'a putut trage concluzia c secuizarea rovidnilor clateazd dinsecolul XII-lea.

Iatä un auxiliar al istoriei, pe care nu-1 puteau desigur pre.vedea ungurii la inceputul operei lor nelaste de transfarmare aunui parnant curat romanese Intemul de aspect curat maghiar".

Intrucat intreg esafodajul ridicat de propaganda maghiaradupa retrocedarea Tr4si1vaniei catre Romania, se sprijina inprimul los pe blocul maghiar" din cele 4 judete secuiesti (catre careunii dintre propagandistli mai zelosi cereau chiar crearea unuicoridor" care sa uneasca Ungaria de Muntiii Carpati) ne vom maiopni o clipa asupra acestei importante probleme.

Faptul contopirii elementului romanesc cu acel unguresc, nu.a ramas fàrä urmari vizibile. Secuizarea complecta a element,lin

www.dacoromanica.ro

40 MILTON G. LEHRER

romanesc producandu-se in mod lent timp de secole, s'a constatatcu timpul o influentg marcanta a elementului a'bsorbit asupra ele-mentului absorbant. Fenomenul este lesne explicabil daca arfuncamo privire retrospectiva asupra iStoriei poporului roman. Toate na-tiile card s'au &flat in contact indemngaft cu romanid si au con-vietuit cu ei in mod papic, au fost absorbite, treptat, treptat, deromâni. Forta kr de asimilare s'a dovedit a fi deci dintre cele-mai puternice. Atunci, insa, cand prin mijloace violente ungurai-au desnationalizat, facandu-i sa se piarda in massa secuiascd,forta lor irezistibilä n'a incetat sa se manifeste, romanizand dati-nele, obiceinrile i felul de viala ale poporului cu care s'au contopit.

Prin des4u1 maghiarismului se zaresc deci, ici colo, unelelummisuri ale romanismului desnationalizat. Secuii pazesc unelesarbatori pe cari numai romanii ortodoxi le respecta ; ei tin posturicaracteristice confesiundlor romane; au adoptat unele obiceiuri cari,sunt marturii vii ale prezentei elementului romanesc in massamaghiara. De pillda ei trag clopotele biseilcii. vara, canid se adungnori grei care emeninta cu grindina, tin sezatori de fete si feciori,fac clacd, au colinde i drozi, vicledmul este o traducere fildera avicleimului roinanesc, la arminden pun mesteacan la poarta fetelor

flacailor, cred in crai nou", au traditia fiarelor etc., etc.Aceste obiceiuri marunte care formeaza caracteristica fiecarei

naltiuni in parte si care contribuie la diferentiierea lor, indatinatede secole i intrate parca in Brea poporului, n'ar fl putut fi asi-milate in numar atait de mare de un alt popor, daca nu s'ar fiprodus pe o scara intinsä contopirea intre cele doua popoare.

Secuii au adoptat apoi cantecele i baladele românesti. Su-biectele acestor productid populare sunt copia fidela a celor similare-din literatura populara romaneasca.

Desigur cà imprumuturile intre papoarele conlocuitoare suntfrecvente. Aicli insa, nu remarcam un imprumut in dublu sensdela secui la romani si dela romani la secui. Romanii nu au adoptatobiceiuri i datiai secuieq-ti. Numai secuil le-au adoptat pe aceleromanesti. Explicatia fenomenului este deci in mod cert : PRE-ZENTA ROMANILOR IN MIJLOCUL MASSELOR SECUESTI.

0 altà dovada peremptorie a obarsiei romanesti a unei partiimportante din massa secuiasca de azi o formeaza numele de lo-

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL, PAMANT ROMANESC" 41

ealitati, de väi, de dealuri, lunci, campii, din aceastA regiune. Citamprintre altele numele topice Desis, Coasta, Frumoasa, FantAna,.ZApada, Lunca, Vadu, Murgu, Isvor, purtand pecetea indiscutabiláa romanismului.

OdatA cu românii au intxat in secutme i multe cuvinte dinlimba romaneascA de origine latinA. Pentru multe din acesteouvinte imprumultul este direct, jar pentru allele el trece prinfiliera slava%

Dar in ce domeniu care nu se oglindeste influenta strAivecheromaneascd ? In arta, avem constructiiae de lemn, côpii fidele aleconstruct-in:or de acelas gen, canacteristice romanilor ; avemsculptura ou motive geometrice, transant deosebita de aceea aungurilor i sasilor; avem motivele muzicale care apropie mai multmuzica populatii. secuiascA de aceia a romanilor &tat de aceia aungurilor din Pustä. In sfarsit, jocurile popular i imbrOcaminteasecuilor se resimt i ele de participarea elementelor romanesti Informarea caracterului national secuiesc. AtAtea fisuri adOnci inblocul maghiar din sud-estul Transilvaniei, pe care numai ochiulexersat al cercetatorului atent le poate descoperi.

Pang In ultimul timp, dealtfel, secuii se simteau cu mult maiaproape de români deCat de unguri, pe care-i socoteau dreptstrAini. Mihai Szöke, pe care d. Silviu Dragomir II numeste unsavant care a stucliat in mod admirabil problema secuilor", ad-mitea cu regret inaintee ra'sboiului mondial din 1914 cà secuiicunosc mai bine Bucurestii decat Budapesta si cá numesc Moldovatara din interior" (belftild). Tot el cita cuvOntul unei mame dinsecuime a did fiicO pleca sA se angajeze in serviciu in Moldova:Prefer ca ea sa, piece in Moldova si nu la Budapesta, cAci celputin aeolo, ea ntt va fi in tara' strainet".

Este mai presus "de orice indoialä cA nu ne gAsim in fata unorcazuri izolate de simpatie fatA de poporul vecin al romanilor, ci

in prezenta unor simtiminte (adAnc inrAdkinate) de atractle fatäde poporul care a servit de element component al masselor secuiesti

de azi. Vocea sangelui", dar de data aceasta in sens figurati:v.

Tendinta de a emigra in Moldova, uncle cu timpul s'a formato vastà colonie de oiangai" secui emigrati nu este mica ea

www.dacoromanica.ro

42, MILTON G. LEHRER

o simplg intamplare, ci se integreaza perfect in cadrul variiqor ma-nifestgri de apropiere a secuilor fafa de români.

Nu ne allarn spunea un scriitor secuiu in fata unui acci-dent efemer, ci in prezenta unui proces istoric bine definit, i totel adgoga: de cdteva secole, poate chiar de 700 de ani, populatiaungard din Sud-Estul Carpatilor, se revarsg cgtre Moldova, in uncleregulate".

Dacd secuii s'ar fi simtit unguri verirtabili, desigur Ca nu am fiasistat la atâtea manidestgri net anti-unguresti din partea lor,desigur cd nu ne-ar fi lost dat sg citim inteo cronicg secuiascgsträveche o frazg ca aceasta : NENOROCIREA TRANSILVANIEITOTDEATJNA DIN TARA UNGUREASCA SI DELA UNGURIS'A TRAS" (Cronicarul Cserey din sec. al XVII-lea).

Poate fi, in asemenea conditiuni, taxatá drept o nedreptateistoricg separarea secuilor de Ora ungureascd ?

Existg o nedreptate i aceea s'a fgcut romanilor in 1940, candpentru a se uni cu Ungaria blocul asa zis maghiar dar in rea-litate bloc al românilor desnationalizati si al secuilor s'a star-tecat trupul Transilvaniel, creinclu-se o situatiune care nu paate

pe care logica cea mai elementarg o respinge si care re-clamg in mod imperios singura solutie posibilg : revenirea la statu-quo ante.

Dacg azi nu existg statisticg, nu este lucrare propagandisticiiungara in care secuii sà nu fie asimila41 cu ungurii, aceasta sedatoreste exclusiv ratiunilor de ordin politic si dorintei de a sprijinirevenclicgrile teritoriale pe un numgr cat mai mare de conationalitrgind in afara regatului ungar.

Dacg interogam Insä,, documentele istoriei ungare din .wimele-timpuri si pang In preajma secolului XV-lea, vedem cà seculi aulost considerati din totdeauna de unguri drept o natie distinctg,cu interese uneori antagoniste, der de cele mai mune ori solidare.Solidaritattea ungaro-secuiasca avea tin caracter bine precizat :unirea privilegiatilor in contra autohtonilor romani, in stare depermanentà aservire.

La prima dletg transilvaneang care s'a intrunit in anul 1291fost conwocati : nobilii (adicg ungurii, caci ambele notiuni erauau

si

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL, PAMANT ROMANESC* 43

sinonime in conceptia din acea vreme a Casei domnitoare),secuil (nobilibus, saxonibus, syculis et olachis).

In acele vremi indepärtate romanii nu ajunseser5 Inca in st-tuatiiunea de inierioritate pe care aveau s'o curtOasca in secolele ur-matoare. Documentu1 e din secolul aa când se mai res-pectau Inca drepturile de anterioritate ale bIstinasilor româniE

In diteritale armate recrutate pe teritoriul Transilvariiei insecolul al XIII-lea, trupele de secui sunt mentionate in mod separatde acele ale ungurilor. In insasi actul de baz6 ale guvern'arii Tran-silvaniei, faimoasa Uniune a celor trei natiuni", IncheiatA in anul1438, (cea mai atroce dintre conspiratiile de care pomeneste isto-ria", cum o numeste ardeleanul Gh. Moroianu), secuii apar din

..nou ca o natiune distinctä de aoeea a rungurillor, pártile contrac--tante fiind : ungurii, saxonii si, SECUII. Ins50 denumirea uniuneiUnio trio nationum" ne aratä in mod clar cá suntem in fata atrei natiuni deosebite, conlocuind pe teritoriul fostei provindiDada.

Ar fi sà enurnerdm absolut toate documentele istorieidacg am vrea sà citAm toate marturiile acestui adevdr

.azi incontestabil : ungurii i secuii sunt cloud natiuni ct totul dis-tincte pe care le uneste door lintba, dar pe care le desparte tot ceseparei un nealn de celeatat.

Ne vom margini sä citam numai ultimul document rnaghiarasupra Transilvaniei : memoriul prezentat de delegatia ungard laConferinta de Pace din Paris. Cetim acolo c5 secuia sunt de arigineavarii"; deci ei nu sunt unguri propriu zii i mai cetim Inca,

in Evul Mediu ei au incheiat cu ungurii i Cu sasii" CELE-LALTE douä nactiva cu came conlocuiau pe palmantud Transilvaniei,un fel de contract social, fiecare din ele fiind stapAna pe propriulcii teritoriu". Ce poete fi deci mai clar? Citatele sunt de altfelextrase din ceeace ungurii insäsi se oomplac a numi tezaurul unical Stiintei ungare". A le canitesta, air insemna sä aducem o stirbireprestigiului de care trebue s5 se bucure stiinta maghiara, ceeacedesigur nu este in intentia noastrii.

In virtutea carui principiu pot ungurii reclama reintoarcereasecuilor la.- Patria-mumä ?

A identitAtii de limba ? dar atunci Belgia si Elvetia romandi

sash,i valahii

XIII-lea,

Train-

-ca.

savaniet

www.dacoromanica.ro

44 MILTON G. LEHRER

ar trebui incorporate Frantei, Zuerich-ul i Berna anexate Ger-maniei i. vaste portiruni din Sudud. Peninsulei Balcanice alipirteRomâniei !

Cand o constructie politica se sprijing pe un asemenea pilonsubred, este fatal ca intr'o zi sau alta ea sa se prablzseasca cu zgo-mot. In viala popoarelor, ca i in viaita indivizilor, nedreptateasituafyile false nu pot da nastere decat la provizorate, cari in tot-deauna se termina ou trairnful chiar atunci cand uneledin ele dureazd un mileniu.

NU TOATE PROVIZORATELE, INSA, DUREAZA UN MILENIU !...

IDEALURI iMPERIALISTE.

Ungurii au fost i sunt putini la numar. Recunoastem, nu evina bor. Mai mult Inca : gasim cà nu e un defect de a fi putin nu-merosi, dupa cum nu-i o calitate de a fi neste masura de nume-rosi. Valoarea nu rezida in numar ci in calitate. Ceeace gasim ins5ca este un dafect este vointa de a gasi cu °rice pret in spatiu, corn-pensatia lipsai cantitative. Exista ô Emirta a posbilitatii de marire

de extindere peste care nu se poate trece. Aceasta este o legeuniversal valabild atat in lumea insufletità cat si in cea neinsufle-tita, atat in viata popoarelor cat st in vilata indivizilor. Unguriin'au vrut insa sa ting seama de ea.

Cu un numar mic de conationali ei au vrut sa stapaneascaun maximum de teritorii, hind obsedati de o iluzie, de un quasi-mit: irapörtitia S f antului .5'te fan. Mai mult d:ntre regiUngariei au nutrit la un moment dat speranta unei dcminatii uni-versale, vrand sä reinvie sub egidalor imperiul Roman de odinioara.Cu Oath mandrie inteadevar pomenesc ungurii de perioada RegeluiLudovic cel mare din familia Angevinilor, care a adus Coroaneiungare la sfarsitul secolului XIV-lea, stapanirea efectivã sau numaiformala, a Croatirei, Barnatutlui de Nord, Dalmatiei, Bosniei,

Munfteniei i Moldovei, precum i unirea personaffa ouPolonia.

Inca: unit

Serbiei,Bulgaritai,

si

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT ROMANESC"

REALITATI DUREROASE.

45

Cele mai frumoase vise sunt totu# numai vise si intr'o zi ainceput desagregarea vastului Regat. Frontierele au inceput sase apropie, conturul Regatului sa se micsoreze. In 1920 Ungaria aredevenit ceeace era la inceputul inceputurilor i ceeace ar fi trebuit sä ramana : un stat unguresc quasi-pur, ocupand o suprafatade 92.000 km. p. Chiar pe Un teritoriu restrans ungurii nu reusescinsa sa realizeze un stat uninational, din cei 8.688.319 locuitori catinumara Ungaria in 1930, aproape 1.500.000 fiind minoritari (Ger-mani, Slovaci, Romani, Croati, Serbi, Evrei i altii) i numai7.200.000, unguri autentici.

A ramas, insa, intiparita in mintea conducatorilor gloria deo clipa a regilor din Evul Mediu # a reinceput cursa pentru rea-lizarea visuilul obsedant a imparatiei central-europene, sub egidacelor 8.000.000 de unguri, can ar incapea perfect in spatiul ora-sului Londra !

Dace: =guru s'ar fi multumit cu realizarrea unui stat unina-tional pe teritocrind atat de proprice desvoltärii lor Alfoldul, can-iat de poet!. ei ar fi adus desigur o contributie cu mult maipretioasa in concertul spitritualitatii universale, decat aceeaea demna de a fi luata in considerare cu care au imbogatit pa-trimoniul culturii europene.

Urma#i lui Arpad au visat lush' mariri politice card. depaseauputinta lor de realizare si in special posbilirtatile lor de a pastraceeace reusisera sa cucereasca ; in felul acesta ei si-au risipit ef orturile in aqijuni negative: distrugerea fondullui national de bazial teritorlilor dominate, paralizarea eforturilor de redesteptarenationada, crerliarea de antagonisme intre popoarele conlocuttoare.

coLoNign GERMAN!.

In afara de semi, al doilea element care a trebuit sá sea-vesscaplanurilor cu maestrie intocmite, au lost germanii.

Conducatorii regatului ungar urmau de altfel, deviza primuluirege al tunguraotr" (nu al Ungariei) Stefan cel Sfant : Uniusquelinguae, uniusque mOris regnum imbecile et fragfe est. Tara deo singura limba si de un. singur caracter este slaba i ubreda.

ei

www.dacoromanica.ro

46 MILTON G. LEHRER

Deviza Sft. Stefan desvgluie prin ea insg0 aspectul real al pro-blemei care-i framânta pe conducgtorti Ungariei din Evul Mediu.Ungurii erau extrem de putini la numgr i pentru a putea Tea-liza o targ, trebuiau sà facg apel la alte natift. Deviza avea deciun caracter eminamente unguresc i sfera ei de aplicatie trebuia,in mod fatal, sd fie cantonatg la teritoriul Ungariei propriu zise

Prin gratia volinta urmasilocr Sft. Stefan ea a lost aplicatàinsd i Transilvaniei, desi populatiunea acestei provincii, de o sir-gur limbd : cea româneasca si de un singur caracter : cel rezultatdin contopirea Dacilor cu Romanii, era suficient spre a as:guraevolutia normalg a provinciei. Astfel, Transilvania romgneascg adevenit teren de colonizare nu nurnai pentru secui, dar i pentrucolonistii germani: sasi, svabi, cavaleri teutoni, etc., meniti in con-ceptia guvernantilor sa sprifne opera de dominatiune ungarg asu-pra unor vaste provincii, pe care singuri n'ar fi reusit sg lepgstreze.

Germanii au inceput a fi colonizati in Transilvania incg dintimpul lui Stefan cel Sfgnt, el insusi cgsgtorit cu o principesg deobgrsie germang. Colonizarea s'a intensificat insg, abia sub regeleGeiza al II-lea adicg pe la thijlocul sec. al XII-lea (1141-1161).

Dupg pgrerea istoricului Neculai Iorga, ceeace i-a determinatpe germanti din Apus sg pgrgseascg tara de basting, pentru a venisg se stabileascd in Transilvania, au fost conditille economice ex-trem de dificile din apusul Germaniei, suprapopulat fatà de posi-bilitgtile de exploatare, din acele vremuri, ale solului.

Ei s'au stabilit in regiuntle in care conditiunile de existentäerau rnai usoare, adied undo popullatiunea era mai rarg. Aceastaeste, fgrg nicio indoialg, sensul acelor deserturi" in realitatelocuri putin populate de rani pomenesc actele de privilegie aleregilor Andrei II si Geiza II.

Primele grupe de germani, originari din Franconia, din Lorena,.si din Luxemburg si-au creiat asezgrile lor in regiunile Bistritei,ale Sornesului, in Tfirnave 01a Sibiu. In anul 1211, -regale Andrei IIIi cheamg pe Cavalerii teutoni din Tara Sfântg, spre a veni sgpopuleze tara Barsei. Ca si oelorlalti colontsti, Ii s'au atribuit pri-vilegii, mentionate in actul din 1211 si reinoite in anul 1222.

p1

www.dacoromanica.ro


In aoest din urmá act se face pentru prima data" mentiune detara Vlahilor, pe unde colonistii aveau dreptul sã treaoá färi aplat. vama. Bineinteles cä secuii sunt si in aceste acte amintiti cao natie distinctà de aceea a ungurilor, care, de altfel, se pare, cciin acea epocd Lipseau complect din Transilvania.

Actele epacei, menbionand natiurgiffe Ardealcului, nu pomenescInteadevar nimic de existenta ungurilor in provincia Transil-vaniei.

Sasii, care ajunseserd in cursul unui secol, sà eonstitue o popu-latie Insemnata ea numAr i ea impartaubd cari din anul1224 sunt reeunoscuti de unguri in mod ofidial ea o niatiune dis-tincta unus populus" apar i ei in documente alaturi de eele-lalte natii conlocuitoare : românil i secuii. Despre existenta un-gurilor insä nu se face nici o mentiune. Printre alte documente,edam ordonantele Hanului taTaresc Cadan, privitoare la monetelecu putere circulatorie in TransilvanLa i earl, enumerand in modlimitativ populatiile transilvanene, ii mentioneazd pe români, pesecui i pe sasi, nepornanind absdlut nimic despre existenta unguri-bar in Transilvania.

Din prima clipà a asezärii lor pe pamântul Transilvaniei separe ea, colonistii germani originari din regiunile apusene ale Euro-pei au dat dovezi puternice de independentd, taxate de unguridirept o trädare fat.a de Coroana ungard". Astfel, Cavalerii Teu-toni, la cativa ani numai dupa stabiirea lor in tara Barsei, aufast nevotti säli paraseascg asezairile, luand drumul Polonieide acolo sà treacd in Frusta.

Mare parte dintre colonistii germani se ocupau cu agricultura;cea mai mare parte insä, erau luordtort, specialisti in munca dincarterele de sare, de aagint i din minek de aur, mestesugari pri-ceputi in manuirea tuturor uneltelor i negustori.

Acestor din urmà cloud categorii li se datoreste Inflintareaprdmelor asezgri orasenesti din Transtivanita, dupd eimi tot lor IIse datoresc si oraselor din Ungaria propriu zisd.

Sunt nevoiti s'o recunoased si ungurii, Foarbe multe dintreorqede noastre, spune seriitarul ungur Istvan Kniezsa, sunrt de ori-gine germand".

Musaftri pe teritoriu1 Transilvamei, la fel cu ungurii

ci

pi

www.dacoromanica.ro

48 MILTON G. LEHRER

secuii, colonistii germani s'au gräbit sá fad, cauzg comuná cu ce-lelalte cloud categorii de oaspeti nepoftiti, pentsu a putea, prin soli-darizarea intereselor lor, sà reduca patura autohtong la un rol cudeskvarsire sters: de iobagi, de serbi, pe pdmantwl pe care odini-oard fuseserä stdpâni.

UNIO TRIO NATIONUM.

Contra acestel sawatiunii de inferlositate, româniii s'au revoltat.Prima revolt& dateaza* din anul 1437. Consecinta acestei revolte,repede n'a fost imbunätätisea soarteri romanilor ci dim-potrivä o agravare a ei prin coalizarea tuturor privilegiatilorde pe pgmantul Transilvaniei in contra strdbunei populatii româ-nesti autohtone, coalizare efectuata cu scopul de a inabusi inin viitor orice altà incercare a romAnilor de a-si imbunätilti soartalor vitregd. Capii primei revolte românesti ardelene au fost span-zurati, las tardnimea transilvaneang a plait un greu tribut desAnge pe altarul

Allanta celor trei natiuni diabolica aliant4, cum o numesteG. Moroianu, a fost incheiatà in 1438. Din aceastd clipä incepeadevgratul calvar al popudatiunei bdtstinase romAnesti, calvar carenu avea SA' inceteze decat peste 480 patrusute optzeci ant!in 1918, pentru a reincepe din nou, pentru o bund parte a popu-latiei transilvdnene, in anul 1940.

0 remarcä se impune. Din faptul incheierii de cdtre cele treigrupuri de musafiri" de pe solul Transillvaniei a unul pact co-?nun de luptd, se poate deduce ce far t5. considerabild constituiau,chiar si in acele vremuri indepArtate, românil din Ardeal. Portaungurilor nit era sufitienta pentru a inAbuisi veleitàtile de via:VAliberà ale românilor ; ea trebwia conjugatà in acest scop cu fortelecelarlalte natii conlocuitoare. Este o chestiune asupra cäreia artrebui sá mediteze mai prelung acei carora 11 se prezintA problemaromanilor transilvaneni drept o problem& a unor intrusi", a carorpretentii i revendicki sunt nejustilfIcate (vezi in acest sens de-ciaraiiie Horthy imediat dupg intrarea sa... triumfalain Ardealul cedat).

inbu.ità,

Regentului

libertAtii.

www.dacoromanica.ro

.ARDEALIII, PAMANT ROMANESC' 49

Pentru a-i exclude pe romani definitiv dela viata publica,ungurii au socotit cà nici diabolica intelegere in trei" nu estesuficienta si de aceia au mai incheiat un alt pact tot atat de bineintentionat, asa numitul pact al calor patru Potrivit a-cestui acord cele patru religii, carora nu le apartineau romanii,au fost decretate religii de stat, ortodoxa a romaniora romainilor crestinati cu rpulte secole inaintea ungurilor, consi-derata drept o religie toleraitä.

A fi luteran, unit, reformat sau romano-catolic pe pamantulTransilvaniei inseamna a fi oetatean priirviiilegiat. Ortodoxii, prinInsäi natura lucrurilor, aveau s'a devina de o oonditie cetateneascainferioara i tratati dealungul veacurilor drept sirnpli tolerati.

Iata cum romanii, natia cea mai veche a Ardealului, au de-venit prin gratia invadatorilor unguri, tolerati in propria lor tarci§,i cum Tell& crestina-ortodoxa, cea mai veche forma a cresti-nismului care a inflorit in fosta provincie a Daciei rornane, a de-venit un simplu rit tolerat...

Ceiace constituie Ina, in mai mare masura, tragismul situatieiromanilor transilvaneni este cã ei au fost pusi in stare de infe-rioritate nu numai fata de unguri, popor intrus, dar totusistapanitor de fapt oil teritoriului dar thar i atä de semisasi, musafiri de data recenta!

Istvan Kniezsa considera ca un titlu de glorie pentru ungurilaptul de a fi respectat egalitastea ,,celor trei natiuni" si a celorPatru cand in realitate este un cap de acuzare care artrebui sa li se ad.reseze pentru inegalitatea pe care au creiat-omilioanelor de autohtoni romani.

profitand de priivilegiile cari li s'au aoordat i punandla contributie calitatile rasei dor : spiritu3. de discipling i muncaorganizata, au reusit sa-# creieze In scurta vreme pozitii puter-nice in regiunile cari le-au fost atribuite. In secolul al XVIII-lea

chiar in prima jumatate a secolului trecut marea majoritatea oraselor din Transilvania mai pastra Inca pecetea caracterului

net germande.

4

religii".

iar religia

si

relief",

Sash,

si

www.dacoromanica.ro

50 MILTON G. LEHRER

SAII ELEMENT IZOLANT.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ungurii, inspaiman-tali de progresele uimitoare ale elementului german dela ora.se

de fortificarea pozitiilor romanesti dela sate in urn-la redestep.tarii constiintei nationale, au pornit o adevgrata actiune de ma-ghiarizare ,,cu forta", care in satele din regiunea secuiasca a datrezultatele de cari ne-am ocupat pe larg, iar in multe din -orasele-din Ardeal a inlocuit elementul german cu elemente unguresti co-lonizate ad-hoc.

In intentia ungurilor, menirea sasiffor din Transiilvania, era,dupa cum se exprima prof. Silviu Dragomir, de a servi de elementizolant intre blocurile românesti". Ei sunt intr'adevar masati intriunghiul Bistrita Brasov Orastie desp'artind intre elemasele compacte de romani care Ii inconjoara de jur imprejur. Ininteriorul acestui triunghiu, elementul imguresc este aproape ine-xistent. Elementul romanesc avand legaturi trainice cu pämantulTransilvaniei, a reusit sà se conserve si in aceste regiuni invadatede germani, formand mici insule, pe earl sasii n'au reusit sa ledesnationalizeze.

Etnograful ungur Daner nu a facut un secret din rolul pecare guvernantii dela Budapesta l'au atribuit colonistilor sasi.

Iatá ce scrie el, intr'adevar, in ajunul intraril Ungariei in ras-boil'. (1914-1918) : Saxonii din Transilvania formeazi o retea in-tinsa ale cairei ochiuri sunt, ici, colo, slabe si se rup ; dar, aceastäretea este cu drept cuvant- mai deasa acolo uncle se face simtitanevoia de a contrabalansa prin alte natii rdnclurile strtinse a/e ro-mdnilor. Astfel, continua Daner, saxonii iii ajutä intr'o larga masurgpe unguri pentru a-si mentine unitatea nationala".

Iata ded, veritabilul aspect al Transilvaniei, &Iva aproape funmileniu de dominatie ungara : ,,randuri stranse de romini", incon-jurate de jur imprejur de natii stradne, cari-si. clan runa alteia omana de ajutor pentru a opri desvoltareallibera i normala a popu-latiei bastinase romanesti !...

Cif-rale pe cari le citeazA Ddner pentrui a exempagica foloaselepe cari le-au tras ungurii de pe urrna sasilor din Transilvania, exern-plificä in acelas timp i rezultatele dezastruoase pe cant colonizarea-

si

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT ROMANESC ,51

sasilor i secuilor le-a avut pentru romanii transilvaneni. In re-giunea secuiasca invecinata cu romanii din celelalte judete transil-vanene, populatia romaneasca a cresout din 1900 pernci in 1910 cu5%, iar in judetul Odorhei, cu totul izolat de massa romaneascainsvecinat cu saii, populatia romaneasca a crescut in acelas intervalde timp numai cu 3% (trei la sutti).

In timp de zece ami, un spor de populatie de 5% si de 3%,pe card vreme in acelass interval de trap, populatia romaneascadin regat a inregistrat o crestare 7n.asivti, potrivit tridiceltili ei ridicat.de natalitate. Cifrele, in rigiditatea lor, ascund cateodatá adevdratetragedii. Drama romarnismului transilvianean este tcata cuprinsain acesti coeficienti infimi ai sporului natalitatii romanilor din regiunile secwiesti i sasesti. Indaratul lor vedem toata prigoana un-gureasca, toate calculei e machiavelice ale straturriaor izolante",toate sfortarile acerbe de desnationalizaire fortata la care au festsutpusi, in sursul timpuriler, romanii din Transilvania.

Orice comentariu devine de pritos in farta acestor cifre, de-zolant de semnifieative. In lumina lor trebue sa situam misiuneaprovidentialii, pe care rasa ungarti a realizat-o in cea mai periclitatäregiune a continentulwi", despre care vorbeste contele Albert Ap-ponyi in Justice for Hungary".

Orgoliul, iata inteadevar singurul lucru mare" al acestui po-por mic", care vorbeste de misiuni providenpiale", harazite dearcatorva mari popoare in lume. Miskunea istorica a rasei ungare?Dar, dine arunca o simplä privtire pe hatrta ednografica a Ungariei-dinainte de razboiva mondial din 1914, Ii dà searna in ce ocean denatii erau pierdute cele opt milioane de unguri, reprezentantii...imperialismului rasei magliare", rasä care ar incapea destul decornod in limitele unuia din cele douà orase uriase : Londra sauNew-York. In Transilvarnia, mai ales, cu toate efarturile depuse,rasa ungarii n'a. rewit creieze nictieri poziii dominante.

Opera de dominatie a ungurilor in Transilvania a fost o operapeticita cu secui in partea orientala a provinciet, cu sasi in parteameridionalà, iar incepand dAn secoltil. al XVIII-lea, cu svabi in nord--vestul i sud-vestul Ardealului.

BII.

si

www.dacoromanica.ro

52 MILTON G. LEHRER

Vazand ea nu reusesc sa stavileasca desvoltarea fireasca a ro-manilor bastinasi numai cu ajutorul secuilor si al sasilor, cu ince-pere din secolul al XVIII-lea, ungurii au inceput colonritarea Ba-natulud si a regiunei invecinate a Anadului, precum si a regiunciSatului Mare si a Salajuhti, cu svabi, naltdonalhate care, la ultimulrecensamant romanesc dresat in 1930, a 1nregistrat un numar de255.349 suflete.

Spre deosebire de sasi, cari erau concentrati intr'o singurá .regiune, i cari aru reu#t, in felul acesta s realizeze unitatea na-tionala, waibii au fost raspanditi pe o suprafata intinsä, fapt care-a determinat lipsa de coeziune intre elementele componente ale a-cestei päturi de colonisti.

Ungurii au profitat de aceasta situatiune pentru a-i maghiariza .pe svabi treptat, treptat. In privinta metoclelor de urnvat pentru.destivarsirea desnationaliedrii, ungurii au fost din totdeauna raae-Ori neint,.ecuti. Pentru fiecare nationailitate in parte, ei aveaumetoda corespunzatoare mentalitatii i fortei de rezistenta propriiacelei nationalitati vabii fiincl putini la numar i lipsiti de facto-rul solidaritatii nationale, care formeaed taria unui popor, au fostasImilati mai mult prin metode dibace, decat prin metode tari,ungurii exploatand la maximum diferitele lor necesitati.

Profeserul Fr. Kraiiter desvaluie aceste rnetode scriind :

din cauza insuficientii de pamant, svabul era silit sa-si trimeatacopiii la invkatura. Toate carierele erau deschise tineretuluisvab. El putea sà parcurga toate treptele scarii sociale cu o con-d4ie numai: sa urmeze la scolile unguire#i. Said abandoneze-deci, limba materna, adaogam devina cu timpul maghiarifacuti" in contrast cu cei näscuti, ceLa ce insa,, pentru statasticileunguresti era unul i acelas lucru.

Incet, incet, limba svaba a fost inlaturata din biserici i dinsecundare, ceia ce a grabit procesul de des.nationalizare a

minoritatii germane Colonizate in secolul al XVIII-lea. Rezultateleacestei desnationalizari au fost atat de insemnate, incat un scrlitorgerman, Lutz Korodd, intr'o carte aparuta la Berlin in 1930, afirmachiar : daca n'ar fi intervenit Tratatul de Pace, in mai putin-de 30 de ani, svabii ar fi fost complect maghiarizap".

cd

noi, i sd

ca.

pcolfle

www.dacoromanica.ro

.ARDEAL111., PAMANT ROMANESC 53

Mai mult Inca: sub dominatia romaneasca inski, unguriti, pro-fitand de toleranta specifica guvernarilor romanesti, au incercatsa influenteze desvoltatrea norms16 a minaritatii svabe, eautan4 s'ockt:ge de partea maghiarismullui. In titmpul recensamantului din1930, propagandistii unguri cutreerau satele si targurile svabilorpentru a-i determitna pe acestia din urma sa se declare... unguri.Grape presiunilor de tot felul exercitate de acesti propagandisti,statistica din 1930 a inregistrat in regiunile Satu-Mare i Salajnumai 31.007 svabi, pe cata vreme statistica intacmita de AlbinScherhauer, imediat dupà razboi, indica existenta in aceleasi re-giuni a 51.200 svabi. Rezulta deci, o diminuare a numarului svabilorcu aproape cinci zeei l sutti, in mai putin de un deceniu.

Iata in mic, exercitata asupra svabiaor Aceissi politica de ma-ghiarizare care, in mare, a fost exercitata asupra romanilor si gra-táe sute de mli de romani i zeei de mit de rabi au devenitaparent unguri, in realitate ei hind doar rounani i vabi maghia-rizati", ceeace, desigur, nu-i tot una.

PIERDERILE REALE ALE NATIONALITAJILOR NEMAGHIARE.

Din tiefericire, pana astazi nu s'a intocmit statistici din carisa rezulte pierderile reale" ale populatiei romanesti din Ardeal,adica can sà inregistreza a-fard de diminuarea efectirva a populatielromanti din diferele regiuni lipsa sporului de popultutiecomparativ eu indicele romanesc de natalitate din regiunile ne-supuse influentei dezastruotase a ungurilor.

Dar,a" s'ar efectua o asemenea lucrare, s'ar putea vedea, firàindoiala, cat de pupn sange turanic curge In vinele pretinsilorurmasi ai lui Arpad, cari locuiesc pe teritoriul fostei provinciiDada.

Germanii, ei, nu s'au lasat de fel impresionati de variile ma-nifestazi filogerrnane pe eari le exprimau la Berlin guvernantti dinBuda-Pesta in epoca de dupa razboi, ci an cautat sà stabileascapierderile pe cari conationalii lor le sufereau in acel .timp in Un-garia reduoa in urrna razboiullui mondial. Intr'un studiu, pu-blicat de Deutsche Allgemeine Zeitung" in luna Ianuarie 1933,Germanii au stabilit o comparape intre datele statisticilocr ungare

cassia

si

www.dacoromanica.ro

.54 MILTON G. LEHRER

din anul 1920 si acelea din 1930. Pe CAVA vreme populati,a ungu-reascä a inregistrat o sporitre a numbirului ei cu 845.000 suflete,minoritatea germara a inrregistrat in acelasi perioadd de timp osea:dere de 72.000 de persoane.

Este exolus, surbliniaza' autorul studiului, ca germanit sä fisuferit o pierdere de 15% din fiinta lor. Aceste cirfre sunt atAt dealarmante si de infricosgtoare, incat se impune o cercetare amd-

muntita".Dr. Iacob Bleyer, fost ministru al minorititilor, in lucrarea sa

,,Das Deutschtum in Rumpfungarn" confruntând la randul sau di-feritele statistici ungare ajunge la concluzia CA in intervalul detimp dela 1880-1910 minoritatea germana din Ungaria a pierdut53.348 suflete, pe catà vreme ungurii au inregistrat sporul naturalal indicelui aor mediu de natalitate. In realitate, spume Dr. Bleyer,germanii nu au pier drut 53.000 suflete, ci 315.000 dacd se ia in con-siderare farptul ea poptilatia germang din afara Ungariei a inre-gistrat in aceeas perioadd un spor de 43%.

Oare mamele germane din Ungaria, se intreabä el, pe dreptcuvant n'au dat nastere nici unui copil in acesti 30 de ani?"

Propagandisii unguri nu s'au läsat, insà, impresionati de do-vezile sdrobitoare cad s'au acumulat din toate prle in contra

au continuat a clama in univers cà Ungaria este tare clasicria liberteitilor politice i religioase" §i cá ungurii sunt poporul celmai tolerant din lume"! Mare le Maestru al Propagandei, dr.Goebbels, ar fi putut lua lectii serioase dela propagandistii ma-ghiari !...

jELUL COLONIZARILOR

Dupa ce am trecut in revistal aspectele caracteristice ale des-istorice a celor trei nationalitati minoritarealtele decat

ungurii de pe pamântul Transilvaniei, telul varillor colonizAri.efectuate de maghiari in cursul vremurilor, ne apare in adeváratalui.

Gäsind pe pämantul Transilvaniei o populatie bàstinase ro-mâneasca in numa'r extrem de mare si nefilind in masurä,, din cauzainferioritätil lor numerice, sa ocupe pozili dominante pentru a

lor, al

voltarie

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT ROMANESC 55

contrabalansa forta pe care o reprezenta românismul transilvanean,ungurili au colonizat teritoriul provinciei cu natiuni straine : secui,sasi, svabi.

Toate trei elementele colonizate, chiar daca la inceputul co-loni¢arii au avut un alt rol, cu timpul au devenirt in mama guver-nantilor dela Budapesta o arma foarte eficace pentru desnationali-zarea romanilar d stanjenirea evolutiei lor firetsti.

Pentru a da tinutului un aspect uninational maghiar, dela untimp insa, chiar elementele colocnizate au arvut de sucferit de peurma politicei de desnationalizare fortata, hind dle insusi obiectulacestei politici, ungurii multumindu-se si de aceasta data, faute demieux, ou unguri fricuti din cauza penuriei de unguri ndscuti.

Sasii au rezistat acestei ofensive de desnationalizare fortatagrgie, in prim loc, sprijinului din atarà prima dela concetaVenii lordin Reich, earl se interesau in mod special de soarta conationa-lilor lor din intreaga Europa et pour cause (vezi cazurileAustriei Cehoslovaciei Poloniei) i in al doilea rand, gratieindisoaubiilei lor solidaritati.

Svabii, dimpotriva, au cazut victima desnationalizarii i au_

ingrosat randurile ungurilor de data recenta. Neputandu-i ma-ghiariza pe sasi, ungurii i-au obligat sa serveasca scopului lorprincipal i anume desnationalizarea elementuhd autohton romanese, interpunandu-i intre rnassele compacte de romani, pe cari ledivizate astfel si le puteau mai lesne guverna in virtutea milena-rului prinoipiu : divide et impera.

In greaua lupta ce 1-a fost declnrata die unguini, lupta caracteri-zata prin inegalitatea de forte intre guivernanti i guvernati, romanis-mul a fost nevoit, in cursul secolelor sa cedeze din teren. Pocitilleprincipale insa, el, si le-a ment.inut cu a indarjire unica in istoriapopoarelor i tocmai in aceasta consta miracolul istoriei romani-lor: Sttiruinta en care ei s'au mentinut pe oziiile vitale, in ciudacelor mai acerbe atacuri.

Faipt surprinzator : cu cat afensiva desilIntuitg de unguri im-potriva romanilor transilvaneni era maii violentä, cu cat românismulde dincolo de Carpati prindea raclacini mai adanci in pamantulstramosesc. INTOLERANTA SI VIOLENTAREA CONSTIINTELORAU FOST DIN TOTDEAUNA RAI SFETNICI.

www.dacoromanica.ro

56 MILTON G. LEHRER

Cälcâiul lui Achile al politicei mlnoritare maghiare rezidä toc-mai in acbastä intolerant:á care le-a instradnat nu numai bunelesimtiminte i fidelirtatea nationalitatilor oprimate, dar chiar i sim-patia lumii civilizate. Este caracteristicA pirezentarea pe care o faceungurilor articolul de sinteza asupra istoriei Ungariei din MareaEnciclopedie francez5 Larousse", pe care desigur niment nu opoate acuza de ungaro-fobie.

Din totdeauna, cetim in Larousse", ungurii au respectat preaputin nationalitätile s'au purtat prea putin toleranti fata derasele celelalte cu care a.0 convietuit, pentru ca acestea sá nu cauteocazia de a se rcizbuna".

Nationalitatile asuprite nu s'au rAzbunat insà la cap5tul cal-varului lor. Revolutia româneasod diln 1 Decembrie 1918 s'r revo-lutiile celorlalte notionalitàrti din ace1as an, nu s'au soldat cuvarsäri de sange, popoarele ren5scute la viata nationarà hind fe-rickte ca au rupt larrturile robiel milenare.

Istorla, insä, s'a alzburnat pe deplin, INTOLERANTA .5.1. NE-DREPT ATEA duipa cum se exprima filosoful anglez Carlylepltitind o infiDratoare dobandei La bodcindii.

DELA UNIREA FAGARAWLUI LA UNIREA CEA MARE.

Unul din factorii cari de bun5 seama au contribuit, in maremäsurd, la staruirata nealterata a romanismului transilv5nean, afost gruparea elementelor românesti de dincolo de Carpati in celedou5. fari: Mcldova si Muntenia.

La inceputul secolului al XIV reunirea cnezatelor i voievo-datelor aa numitei romanesti" (Muntenia.) era fapt indeplinitsi, in 1330, Basarab fiul lui Tihomir, invingAndu-i pe unguri laPosada, realizeaza independent-a tärii sale. Aceastä luptd este ase-muità de Prof. Gheorghe Brätianu cu lurptele dela MorgartenSempach, care au asigurat Elvetiei independenta ei.

Domnitortil Tril Romanesti si-au intim de inutile ori stapanireaasupra tinuturilor de dincolo de Carpati,, incepand cu Vlaicu Vod5care a acLiogat Orli sale posesiunea tarii romanesti transilvgnenea F5g5rasu1ui, continand ou IVIircea cel Bátran care, pe baza po-sesiunior sale efective, se intituleazä Damn, cu mila lui Dumne-zeu, i singur stäpfinitor al pamântului Ungro-Vlahiei si de dincolo

i

tart

www.dacoromanica.ro

,ARDEALUL, PAMANT ROMANESC' 57

de muntii Carpati pang la pamântul tätkesc, Hertog (DUCE) alAmlasului i Fagarasului, domn al Banatului dinspre apus",culminând cu MihaLi Viteazul care, dupd infrfingerea armatelor luiAndrei Bathory la Selimbar, 1ang5 Sibiu, îl face intrarea trium-falg in Alba Iulia, capitala Principatulud transilvanean, la 1 Noem-brie 1599.

In regiunea nordied a versantului raskitean al Carpatilor,cnezatele românesti sunt in acest timp reunite de care Maramure-senli Bogdan si Dragos cari, dupd cum se exprimd Niculae Iorga,au dat o noug formä vietei taranesti pe care au gasit-o in válleMoldovei, trau.sformând democratia sAteascd intr'un start militar".

Stefan cel Mare, unul din cei mai str5luciti domnitori ai acesteisupranumit i Atletul lui Christ" in urma succeselor repur-

tate in contra turcilor, i Petru Rares unul din urmasitb sAi, reuneseei la Moldova, primul la sfarsitul veacului al XV-lea, cel de al

doilea in cursul secolului al XVI-lea tinuturile transilvänene aleCetatii de Balta." si ale Ciceiului".

Este drept, toate aceste cuceriri teritoriale nu au fost delunga clurata, cu exceptia Arnlasului i Faggraplui cart au fast substapânirea domnilar munteni tirup de mai bdne de o sutà de ani(1366-1478). Existenta lor, insg, dovedeste ea' reunirea românilorintr'un singur tort a preocupat din tatdeauna pe conducAtordi des-tinelor românesti de pe cele doug versante ale Carpatilor.

Pe romandi din Transilvania, interesul crescand pe care li-1arafau romanii de dincoace de Carpati, i-a otelit in lupta contramaghlardzarii, dandu-le forta necesaral pentru a rezista timp deun mileniu pentru a nu-si pierde speranta in realigarea mare-tului kr ideal.ROMANII SE REVOLTA.

Românid erau sup* regimului feudal. Statul legal" era for-mat exclusiv din cele trei natii privilegiiate, cart ironie a soar-tei unite loodalta, nu reusiau sà egaleze in numair natio, mi-noritarg, toleratd" a autohtonidor romani.

In conceptia modernä a Statului, este aproape de neconceputsistemul statal creat de unguri in Evul Mediu, sistern in care re-gimul feudal occIdental este depit in mod cu totulNatia nu era constituitä pe baza legaturilor de sAnge ci, cum se

tart,

cci

pi

original.

www.dacoromanica.ro


.exprima in zilele noastre un scriltor ungur, pc baza afinitdtilor",idealizand in felul acesta o distinctiune care in realitate .era extremde prozaica.

Natia ungara nu era reunirea tuturar acelor cari descindeaudin prima cuceritori ai Pannorthei i cari.in consecinta erau presu-pusi a fi Imrudii prin identitatea de obarSie, de limba, de traditii

de iclealuri, ci era redusä la clasa nobililor.Esenta natiei wngare, spune Tibor Joo o formeazd. membrii

Sfintei Coroane, aclica nobilimea. Oamenii de rand, burghezii,serbii nu sunt membrii natiei rnaghiare, ei ducand o viata etnica.autonoma".

Nenorocirea cea mare a timpului nostru, socoate d. Joo, pro--vine din faptul Ca sistemul stabal unguresc a fost inlocuit ou con-ceptul modern al statului national bazat pe etnicitate", atat el.cat i ceiilalti scriitori unguri contemporani cari apartin aceleiasiscali, ne infa-pseaza sistemul feudal ungar cu natia redusa la

ca un ideal demn de imitat.Este evident ca in cadrul unei asemenea organizani a Statului

a Natiei, prapastia ce exista intre ungurii din Transilvaniaromanii din aceiasi provincie trebuia sa deviná din ce in ce maiadanca.

Rornanii, in quasi-unanimitatea lor, erau intr'adevar tarani. Einu puteau aspira nioiodata la avantagiile pe cari in mod firescle are natia in oadrul Statului. A fast desigur o nenorocire pentruromanii cari au avut de suportat rigorile situatiunei lor; pentrucauza romaneasca transilvaneana insa, neintegrarea in natia un-gara" a romanilor a avut fericiftul rezultat de a mentine treazaconstiinta nationada romaneasca la zeciae de generatii card au avut

suportat jugul nobilimii" maghiare.Elementul social fiind intim sudat cu acel national in structura

.statului ungar, este firesc oa toate rasvratirile impotriva ordineinedrepte sä fi fast pornite atat din cauze sociale cat si din cauzenationale. Prin insäsi natura lucrurilor, ambele cauze se cmtopescintr'atat, incat in iuresul revaltelar, nu pot fi distinse, una decealaltä. Taramii secui au avut i ei de suferit din cauza acesteistari de fapt. Pentru ei, insa, chestiunea nu depäsia limitele uneiapasari sociale.

i

1,privilegiati"

de

pi

si si

www.dacoromanica.ro

,ARDEALUL. PAMANT ROMANESC 59

Romanul avea de suportat asupririle in calitatea sa dublä : declasä inferioarg i de nayionalitate strain&

Nimic nu se poate ajuta mai mult la formarea unei imagintjuste despre situatia românilor in stabil ungar decat descriereacalgtorului ustriac Hacquet. El callAtoreste in Transilvainia lasfârsitul secolului al XVIII-lea. Descrierea situatiei românilortransiIvaneni este valabilä si pentru secolele trecute, cu mentiuneagravitatii accentuate.

Neamul acesta (românii, nota noastra) uitat i asuprit, are pe.-manturile cele mai rele, cele mad. pustili si mai nerodittoare dinintreaga tail. Dar chiar i acestea ii sunt räpite, indatà ce suntl'Azulte i desfundate de ei, in sudoarea fetei, pentru cultura po-rumbului. Fiecare sas i fieoare ungur poate lua in stgpanireaceste locuni ehilar dacà romanul le=a stapanit sute de ani, alun-gându-1 pe acesta in munti cu toat'd familia sa, unde nu se afldnimic cleat stanci, sau chiar silindu-I sà iasa din tará. Romanuln'are vole sä se apropie de satele Asesti sau unguresti mai aproa-pe decat tiganii, ci el trebuie sa se opreascg ea o lepkaturà camla o jumAtate de Wale de pusa inaintea garclului de mdciesi ceinconjoarà satele s'asesti i unguresti (hota-re in propria luifard I n. ns.).

Iatà situatia realà pe care nobiaimea maghlarà o creisse mi-lioanelor de Varani romani i despre care nioi unul din propa-gandistii unguri din Occidentul Europei sau din Statele Unite ale-Americii n.0 pomeneste un singur cuvant, actunci cand tha1 ininurtde slava' inisionarismului civilizatord popocrului maghiar in cen-trul Europei!

Din and in când, ate un document ea acela al geologuluiaustriac Hacquet vine sk" ridice vglul care acopere ignominiile sifard-de-legile, sgvârsite tirmp de secole,' de clica conduatoare ma-ghiarg pe pdmântul romanesc al Transilvaniei.

Doi itadieni Massaro si Burgi car! cunoseusefa metodele deguvernare ale maghiarilor In secolul ail 16-1ea, au lasat posteriatiicaracterizari asemangtoare cu privire la aceastà clia, cuiblrità infruntea treburilor unei provincili, die care nu o lega nimicaltceva decât interesul de a pr'ada i a spolia. Primul, se exprimg

www.dacoromanica.ro

60 MILTON G. LEHRER

In felul urmator : Nu exista nedreptate sau ignaminie pe careei (conclucatorii unguri) sa n'o faca draca di se aferd bani", iar celde al doilea este mai hatarkt Inca and afirma ca : Daca Ungariaar putea ifi salvata din vartejul primejdrei turcesti pentru urnpret de trei fiorini, nu s'ar gasi in taxa trei oameni) gata sä fac5acest sacrificiu".

Taranimea, careia Ii ajunsese cutitul la co, se rascoalä, dupacum am vazut, pentru prima data in 1437. Rezultatul: cele treinatii" privilegiarte 10 strang randurille i intemeiaza faimoasaunitate a cedar trei natiuni", care a sugrumat orice veleitate delibertate timp de o jumatate de mileniu.

Deosebirt de sangeroesa a fost reprianarea miscarii de desrobiredela inceputul sec. XVI-lea (1514). Taranii romani fac cauza cornunacu taranirnea ungureasca, care gernea 0 ea sub calcaiul nemesilorcart singuri, formau adevarata natie maghiara. Nobilitas hungaricaest. Este asa numita rascoala a Cruciatilor lui George Dozsa". Eaa fost inabusita in sange.

RaJzbunarea care a urmat miscarii revolutionare a intrecutorice inchipuire, desvaluind toatd furia nestapanitä a celar ce sevazusera amenintarti, pentru un moment, in stdpanirea lor privile-giata. Groaza contemrporanilor, obisnuiti totu0 cu multà cruzimi,In acea epoca de tranzitie dela ineeputul sec. ail XVI-lea, a fost atatde mare in fata acestui nernaipomenit spectacol, incat s'a ras-pandit legencla ea Voevodul Zapolya ia pierdut vederea in fatasfintelor clartui in Vonpul alrujbei religioase i cã deabia dupa dalani, rugamint.ile pricase afie mamei i surori fi. sale, lair fi izbarvit depedeapsa cereasca". (C. Sassu).

Dupa inabusilrea Tascoadei, o era noua, de data aceasta maiaspra Inca, incepe pentru natia Tomaneased. Dieta transilväneanalegidereaza legarea pe vecie a taranilor de pamantul pe eare-1 lu-crau. Deasemeni, se interzice pentru totcleauna ea vre-un taran samai poarte arme. Taranului asupra earl/la se va fi gasirt o pused,i se taia dreapta. Pentru ea pe vittor täranimea transilväneanänu mai indrazneased SA se rildice Irnpatriva asupristorilar ei, proto-notarul Voevodului Zapolya, Stefan Verboeezi, a intoemit un Intregcodice de legi, reglementand raporturile dintre asupritori i asu-priti. El adanceste präpastia intre nobilian%singura care se bueura

sá

www.dacoromanica.ro

ARDEALIIL, PAMANT ROMANESC' 61

drepturi, i plebea, destinata sà poarte pe vecie jugul calei maiaspre silnicii.

Retrogradul Codice tripartit (Codex (sau opus) trapartitum)din 1515 constitue razbunarea nemesilor impotriwa populatiei mun-.eitoare romanesti, dupa cum asociatiunea mesahina a celor treinatli privilegiarte din sec. XV, constituia revarisa acelorasi grofi inAmnia primei rasccaile romanesti. Cu cat insa pnigoana era mai-mare, cu atat mai mare era si reactiunea.

Rascothele taranesti tumultus rusticorum se tin lant. Insecolele XVI si XVII se adacga a persecultiile preeedente si per-.secutille religioase instigate de prilncipii calvini an Transilvaniei,romanii refuzand, (dupd cum am vazut iritteun capitol precedent),sa-si pairaseasca religia crestina-ortodoxa a stramosilor lor.

Legile ,,approbatae et compilatae", votate de Dieta transilvätneana in anul 1653, sunt cea mai fidela icoana a prigaanei la care,erau supusi romanii transilvaneni din partea principilor calviniai nobillilor cari roiau In jurul bor.

Iatá una din cele mai faimoase dispozitiuni, privitoare la ro-manii din Transilvania, a acestei colectii de legi :

Romanili sunt tolerati numai, i aceasta in chip provizoriu,(pro tempore) in aceastä tara, atata timp cat va place principeluidomnitor i nobililor (usque bene p/acitum principura et regni-colarum)".

La bunu/ plac al nemesilor unguri ! Numai aceste cuvinte suntsuficiente spre a reda tragIca situatiune a thrdnimii românesti dintara clasica a ttherantei".

Neputanclu-i converti la calvinism prin metoda persuasiunii,principii Transilvaniei recurg in contra romanilor la o serie demasuri meschine, constituind o pata pe blazonul i asa atat desumbru al principilor

Astfel, se interziice romanilor de a poseda arme, de a avea cai,.de a plata cisme si pantaloni de stofá, de a purta eamasi de panza

find I, last but not least cithm pentru illustrarea metodelorfeudale, o lege care prevedea chiar interzicerea portului palariilor...

valoatre mai mare de un florin!La sfarsitul secolului al XVII, in urma unirei religioase a

de

pi

In

www.dacoromanica.ro

62 MILTON G. LEHRER

romanilor ardeleni cu biserica Romei (1697), situatiunea masselorromanesti parea a cunoaste o Imbunatatine, imparatii Austriedcautand sa stimudeze convertiirea romandor la greco-catoliciismprin masuri umanitare. Rana i cdranii cari aveau sa imbratisezereligia unitä (grecu-catolica) urmau sa' se bucure de lin regimaparte, ei incetand de a mai fi considerati ca simpli tolerati".

Cu mult mai numeroase insa, au fost promisiundle Habsburgilordecat realizarile de a caror blnefacere s'ar fiputut bucura romanii,Multe din ele nu s'au implinit din vrerea Curtid imperiale, celemai multe insd, n'au intnat pe lagasul realizariaor din cauza c.erau sistematic sabotate de nobiimea maghiara.

INOCENTIU MICU-KLEIN.

Inocentiu Micu-Klein, epdscop undlt, unul din cei mai vajniciluptatori ai cauzei romanesti din Transilvania dela inceputul seco-lului al XVIII, inainteaza nu mai putin de 24 petitii la Viena, ce-rand transformarea in fapt a promisiunilor imparatului.

Cine are obligatii, clameaza el, trebue sa alba i drepturi.Qui sentit onus, sentiat et commoclum I

Cele trei natii privilegiate ale Ardealului nu vorbesc, insä,aceea§ limba. Ele se opun cu inversunare la orice irr-bunatatire asoartei taranului roman.

Singur, In mijlocul unei adunarii ostile pana la vidlenta, Micu-Klein intr'o sedinta a Dietei transilvänene din 1744, formuleazd inmod limpede i raspicat drepturile romanillor, pe care 11 numestenatia cea mai numeroasd din Transiluania", fapt care confirmatoate celelalte marturii pe care le posedam cu privire la numarul.romanilor transilvaneni din aced epoca.

Nobilii, in dispretul kr suveran pentru massele muncitoresti_de pe ogoare, din mine si din cariere, 11 apostrofeaza cu vorbele:nu exista natie romand, ci numai plebe valaha". Pe episcop,nu-1 impresioneaza de fel aroganta nobilimei. El continua a lua_apararea romanilor cari gem inteo robie mai grozavti decdt aceia-egipteand". Reprezentantul nobilimii ii ripostearzà ca romanii sunt-pribegi. Micu-Klein Ii raspunde : cum pot fi &Wel, daca suntapasati pang la sange" ?

insà,,

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL, PAMANT ROMANESC.63

Safii fac cor cu nobilimea, spunandu: dar romanii sunt hotitalhari". Micu-Klein ii raspunde tgios : nu trebue sal vg mirati,

caci bietilor oameni, in afara de ce au pe dansii nu le mai lgsatinimirc".

Nobilimea ungarg retiseste sa se descotoroseasca de un aseme-nea adversar incomod care are curaju1 sg ceara ea romanii sg albaPa tare. !) aceleasi drepturi ca i ilutrii membri ai SfinteiCoroane.

Micu-Klein este chemat spre a fi judecat la Viena, dar de acolonu avea sg se mai reintoarcg niciodatg in Ardealul in care creiase,la Blaj, (resedinia episcopard) ,,o mica Roma a Romanillor".

Care este starea taranimii romanesti ardelene din acea epocd,am vgzut din descrierea de mai sus a geologului austriaeHacquet.

0 srcrisoare a imparatesei Maria Theresa datand din 1773, anulcand viitorul irnparat Iosif al II-lea trebuia sa viziteze Transil-vania, ne va edifica si mai mult Inca asupra acestei stari. Maria

Theresa cerea guvernatorului Transilvaniei : sa curete drumurilede cadavrele celor ucisi prin streang, roatg i teapa, cadavre periari ungurii le lgsau in mod special sa, putrezeasea dealungul acestordrumuri, spre spaima calatarilor". Transilvania nu avea insg, infiecare an fericirea de a primi vizita unui personagiu imperial,asa Ca ne putem usor imagina, din descrierea imparatesei, sinistrulaspect pe carre-I prezentau drumurile transilvanene presarate decadavrele irobagilor romani.

CLO5CA I CRIMN.

0 fierbere continua domnea. in mijlocul cIràniniei, fierberecare avea s cultnineze prin revolutia din 1784 a lui Horia, Clo$ca

Crisan.Mäsurile liberale °dictate de impgratul Iosif al II-lea, in fa-

voarea romanilar din Ardeal, se lovesc de indaratnicia nobilbmeiTnaghiare, care nru intelegea sa renunte absolut niciunul dinprivilegiile pe care si le octroaiase" cu dela sine putere. Singuraconsolare a romanilor o constituiau plangerile la Viena. Lipsiti demijloace, delegatille erau obligate s'a facia drumul din Transilva-nia pang la Viena, pe jos.

ai

NORIA,

pi

Ia

www.dacoromanica.ro

64 MILTON G. LEHRER

Patru saptilmani la dus, patru la intors, oentru ca reintorsi I/1tara sä se gaseasca din nou in fata aceluias zid al duritatii

nobilimii maghiare. Delegatii romani iau drumul Vie-nei in diverse randuri : in 1779, in 1780 si in 1782. Ei devin, treptat,treptat, constienti atat de superitoritatea numarului kr asupra tutu-ror eelorladte natii din Transilvania, cat si de anterioritartea lor pe-pamantul fostei Dacith Simptornele efervescentei care se manifesta Inrandurile românilor, nu intarziará sä se arate. Manifestarile suntinteadevar sporadice, dar pentru aceasta, nu mai putin simpto-matice,

Romanii din Hunedoara se adreseaza prefectului districtului cuvorbele : Nu putem s ne miram indeajuns care e pricina c voiungurii ne apasati atata pe noi i ati pus pe noil i jugul iobagiei,pe cam' noi am fost i suntem cu mult mai multi ca voi i, ceeacee mai de seamd, suntem mai vechi ca voi in para. aceasta, pentruccisuntem urma0i vechilor dace'.

Impilarea i asuprirea determina reactiunile cele mai teme-rare : romanua Florea Cosma din Garbau, in preajma revolutdi. luiHoria, spune contelui Szent Pal adevarul Fara inconjur tara estea noastrd, a voastra este Ungaria" : 0in scurta vreme va vomscoate de aici !" Nu stim care a fast soarta romanullui Florea Cosmadupa rostirea acestor cuvinte, dar o presupunem, cunoscand atitu-Einea din totdearuna a nemesilor maghianit fata de populatiaautohtona.

Scriitorul contemperan Rettegi nu se sfieste sa afirme ca deaceastà roraLr_ime (urmasa dacllor i romaniaor) se teme, romaniii,fiind in Ardeal, de zece ori mai multi decat ungurii".

Rettegi se mai temea c5 romanii sa nu devind inteo zi con-ctienti de obarsia kr daco-romana. Ori, acest lucru trebuia &á seintample in mod firesc intr'o zi, stiinta istorica risipind incetul-cu incetul nourii grei ai ignorantRi.

In lumina acestor fapte, afirmatiuni ea celle ale lui Kazscr_yi

in La parenté des peuples danubiens" precum ca daco-romLni-tatea n'ar fi decat o masinatiune a Curtii Imperiale din Viena incontra unitatii (sic) ungare, se situlaza in plin ritdicol.

:

si

www.dacoromanica.ro


Daco-romAnitatea sau mai bine zis daco-romanitatea romAnilorera o icleie iv iners, care trebuia, mai devrerne sau mai tarziu, sa.se impunA cu thria adevArurilor eter.ne.

RAscoala, a cArei animator a fost Horia, prin propoalifile pe carele luase, ameninta serios poziiile soffide ale nemesilor unguri. In-telegem deci, de ce ei au fAcut cele mai mail sfortdri pentru a a,face sd e§ueze.

Inceputà la 31 Octombrie 1784, revolutia lui Horia si a cellardoi colaboratori ai sal Closca Cri§an era complect lichidarta lasfArsitul aceluia§ an. Capii rAscoalei reusird, insk sA disparkPrincipalii lor colaboratori din diferitele regiuni ale Transilvanieiunde rAscoala luase proportil grave, furA incarcerati i condam-nati la moarte.

0 SENTINTA UNICA IN [STORM OMENIRII.

Sentinta de condamnare pronuntatà de Tribunalul criminal desub presedintia magnificului" domn Andrei Forrai, Cava ler alordinului Sft. Stefan i vice-comite al Aradului, depAseste in cru-zime cele mai grozave decizii ale tribunalelor inchizitoriale din.Evul-Mediu.

Vom cita cáteva din pedepsele la care au fost condamnati ro-mAnii transilväneni de &Are nobilimea maghiark pentru a se vedeacatA urà nutreau ungurii impotriva romAnilor bastinasi.

In totul, sentinta din 35 Noembrie 1784 prevede 22 de condam-nAri. Una dintre condamnati trebuiau s5 sufere pedeapsa tderiimArilor, urmatä de thecrea capului i ciopârtirea trupuilui". Alt Liau fost condamnati sä li se taie capul cu palosul si. cadavrele sà

se punä pe roatd".0 parte dintre românii rAsculati au fost condamnati la sugru-

marea prin strangulare. Papa George din Corbesti este condamnatsä i se taie maina i apoi sA fie decapitat". Primarului comuneiIlteu i lui George Hot 'draw urma sal li se taie capul cu palosuliar cadavrele sä se impleteasc5 pe roatà". Doi dintre acuzarti suntoondamnati a fi spAnzurati in fata comunei. Un altul, in fine,este condamnat sa sufere pedeapsa mortii pe roatA fard insA casa i se acorde grafia de a fi decapitat inainte de a fi supus la unasemenea martiraj, intr'un cuvAnt el este frAnt pe rOate viu.

5

pi

li

www.dacoromanica.ro

66 MILTON G. LEHRER

Pana i ororile imaginate de Octave Mirbeau in Gradina. Su-pliciilor palesc in fata acestor grozavii care constitde o pata peblazonul nobilimii ungare.

Cum se impaca aceasta hotarire, unica in analele justitiei mo-derne, cu ,,misiunea istorica civilizattorie a ungurilor in bazinul du-narean", de care vorbesc toate publicathae de propaganda maghiarain strainatate? !

Capii miscarii Horia, Closca i Crisan au fost i ei prinsi incele din urrna, primii doi hind condamnati a suferi supliciul pe

iar cel de ad treilea sinucigandu-se in inchisoare, a fostel condamnat, mon fund", printeo procedura lugubrd efectuatädeasupra cadavrului, de a fi tras sl el pe roata.

Viena, care la inceput paruse ca incurajeaza miscarea roma-nilor in contra ungurilor in momentul cand rascoala a devenit ame-nintatoare a trecut si ea de partea nobilirnii maghiare. Vizitecle im-päratului demofil Iosif al II-lea in Transiavania precum i priMireace i-a fost rezervata lui Horia la Curtea Imperiala, acreditasera inrandurile romanilor versiunea cá animatorii taranimii romanesti,räsculandu-i pe iobagi, indeplinesc astfel vointa tacitg a impa-ratului.

...SI UN PROTEST VEHEMENT.

Torturille ingrozitoare la care au lost supusi capii räscoadei auimpresionat adanc intreaga opinie publica europeana. Chipul luiHoria devenise popular in toate centrele occidentale, gratie nume-roaselor gravuri earl 1-au imortalizat i cari apdrusera in nume-roase publicatii ale epocii. Nimic nu poate, insa, reprezenta inchip mai concludent impresia de oroare produsa in Occident derepresiunea sangeroasä din Ardeal, decal sorisoarea filosofului dinDublin (Irlanda) care a tinut sa-si pastreze anonimatul, dar pe careintreg continutul scrisorii ii tradeaza a fi de origina franceza,scrisoare adresata imparatuanii Iosif al II afl Austaiei putin timp dupaexecutarea hotaririi de condamnare la moarte a fruntasilor rascoa-lei taranidor romani din Ardeal.

Scrisoarea este un aspru rechizitoriu, care-si pastreaza din ne-fericire actualitatea in cursul intregei perioade de dominatie un-gara in Transilvania.

roati, ai

www.dacoromanica.ro


Sunt primul, spune autorwl aceste vehemente filipice, careapAr cauza romanilor, victimele fortei Ini aceasta insurectie, 0 re-pet : romeinfi au dreptul sâ se räscoale attita timp cdt ei sunt sclavi

nenorociti. A-'i pedepsi pentru acest drept care le aparlitne,inseamnä pedepsi pentru faptul cA sunt oameni".

Si atunci, ca i in cursul secolelor cari au urmat, ungurii atzcAutat sä denatureze laptele, incercând sift* puha intr'o luminA falsArevolta fireascA a românilor transilvAneni. Filosofu1 anonim dinDublin nu se lasä insA iinpresionat de scribti cari cautä sä justi-lice actiunea Itlustrilar nobili cari i-au tiranizat pe romanii dinTransillvania i administratia care i-a ajutat in prigoana lor" (amclitat din serisoarea Elosofului din Dublin), ci Ii taxeazd drept :monstri cari prostituiazA condeiul lor pentru nenorodrea popoa-relor".

,,Dac esti conviiirts, spune in urmA., aparatoccul anonim al TO-manilor, ca dreptatea este de partea romAnikor, atunci nu trebue sápierzi tido' un moment pentru a le reda ltbertatea a le da pd-mantul in plinA prnprietate. Dar, continua el, daca esti de p5rerecá trebue sã respecti uzurpatiunea nobililor si nu wei sA le RES-TITUI ceeace le apartine (restituire : deci recunoasterea implicit(' aanterioritAtii dreptului de proprietate romeineascii asupra pcinan-tului Transilvaniei n. ns.), atunci exist5 un singur mijloc de a facedreptate pentru toatA lumea : abandoneazd tara propriilor ei des-tine pe sclavi sá ia armele contra tiranilor lor".

Miscaitoarea pledoarie pentru litbertatea romanilor dovedestecu prisosintA ecoul pe care I-a avut in tdrile civilizate miscareacondusä de Horia, Closca i Crisan.

Ungurii au crezut insA, cã prin supliciul aplicat capilor miscAriiver distruge pentru totdeauna ()rice incercare a romanilor de a-sirecapAta libertatea i pgmântul. Represiunea a avut, in intentiu-nea nobillimii maghiare, scopul de a inspAimAnta t5ranimea roma-neascA (in terrorem aliorum). Migoacele intrebuintate In acestscop depasesc in cruzime insgsi hothrirea de condamnare, incadrfin-

du-se perfect in metodele canibalior de pedepsire a albilor".Astfel, trupul lui Crisan dupä ce a fost tras pe roatà post mortem",

a fost despicat in patru i expus la Abrud, la Bucturni, Brad si

si

si lasa-i

a-il

www.dacoromanica.ro

68 MILTON G. LEHRER

iar capul a fost infipt in teapa la domiciliul lui Crisandin Carpinis.

Cruzimea represiunii are insa intotdeauna rezultate cu totulaltele cleat acele scontate. Ca este asa, o dovedeste un memoriual magnatilor unguri din Transilvania, redactat imediat dupg in-cetarea revolutiei taranior. Ei sunt dbligati sa constate ca in Ar-deal sunt : atatia Horia ate sate sunt", iar in perspectiva istorieiputem &firma noi, cd au fost ateltia Horia cdti romdni transilvd-neni au fost !

DELA REGELE" NORIA LA REGELE FERDINAND.

Acesti romani nu au putut uita niciodata odioasa incercare anobilimii ungare din acele vremuri de a ridiculiza lupta roma-nilor pentru libertate i pamant, Incoronandu-1 pe Horia cu o co-roana de carton purtand inscriptia Regele Daciei", i au luptattimp de secole pentru a realiza inteadevar renasterea Daciei inlimitele fliresti ale etnicitatii romanesti.

Documentele vremii dovedesc ca titulatura de Rege al Da-ciei" nu i-a fost conferitä ui Horia de romanii transilväneni sinici el singur nu si-a atribuit-o, ea hind o pura inventie ungurea-sca avand de scop a indeparta dela romani simpatiile ImparatuluiIosif.

Seine Maiestat Hora", 11 numeste pe Horia in ironic, o

publicatie maghiara in limba gerinana, In chiar anul ucidcrii lui.Istoria insa, Ii are legile ei cari nu pot fi deslusite decat

in perspectiva secolelor si care scapa simturilor contemporanilor.Existä o inlantuire invizibila a faptelar, care ne face sa atribuimunei Justitii imanente", ceiace in realitate este raport de cau-zalitate.

Horia n'a fost rege al Daciei, el insci a pregritit ascensiuneaunui alt conduccitor al Romdnilor la aceastd clemnitate.

Revolta taranilor din 1734 este un episod din evolutia ideiide redesteptare a constiintei nationale romanesti din Transilvania

una din rezultantele ei tarzii este incoronarea la Alba-Iulia inanul 1922 a regelui Ferdinand, Intregitorul hotarelor stravechi.

De data aceasta insa, coroana Daciei nu era o simpla coroanade carton !...

Milhaileni,

si

www.dacoromanica.ro


DOUA DOCUMENTE DIN SECOLUL AL XVIII

Vom incheia capitolul Inchinat strigatului romanesc de re-volta din 1784 al CárUi ecou a rasunat dealungul secoaelor in Istoriapoporului roman transilvanean, citand cloud documente din aceaepoca, care vin sá intdreascá sustinerile noastre din aceasthlucrare.

Primuil document este un memoriu aciresat de noibilimea ungardtrimisului special al Imparatului Iosif, contele Iankovitsch, pentrua justifica represiunea sangeroasä a revoltei tdranilor

Parintii nostri, spun ungurii, venind din Scitia, au cucerit cuarme victorioase i cu sangele lor aceastd scumpä patrie i dupa ceau supus si au facut iobagi pe pariinii romanlior can s'au revoltatazi asupra naastra, dansii au domnit 1inititi pesbe ei tinandu-itotdeauna inteo aspra drsciplind, Inisà lasandu-le neatins modal lorde viatd.

Notiunile de toleranta, intoleranta, de discipling si de asprirneau insà, la unguri un sens cu total deosebit crecat 1a celelaltepopoare.

Semnitficatia notiunei de disciplina aspra" o gdsim intr'o seri-.soare a Imparatului Iosif, datand din acea epoca.

Ungurului, spun.e Imparatul, nu-i pasa de ce este drept si cee nedrept. Iobagul este un sclav al domnului sau. Acesti gracisupusi romani can sunt fard indoiala cei mai vechi fi mai numerofilocuitori ai Ardealului, .ace5tia sant maltratati de fiecare oridaca este ungur on dacd este sas hind coplesiti de toate ne-dreptaltile. Ma mird, zice imptiratul in continuare, cá mai existd inTransilvania Domani i cá ei n'au fugit Cu. totii".

In lumina acestor rdnduri sense de insusi impdratul Austrieionce comentariu devine thnjutil, nottautnea de intoleratnta si de per-secutiune indocuind In mintea oritcui pe aceia de disciplina asprd,intrebuintata de nobilimea maghiard in memorial ei.

Din aceste cloud documente mat rezulta insd, pand la evideirta-cd in secolul al XVIII, adicd atunci cand considerattiunile politicenu veniserd Inca sä inoveze in dorneniul Istoriei, era consacraf0deacum in mod categoric ideia continuitatii daco-romP_r_:: in Tran-silvania.

www.dacoromanica.ro

70 MILTON G. LEHRER

I. 0 spun ungurii in mod raspicat : strtimo;ii lor au ocupat taxadela strtinmiti romdnilor, a acelor romani cari in 1784 s'au revoltatimpotriva tiraniei maghiare.

II. 0 spune imp:ins/id in termeni care nu comporta absalut nicicliscutie : Romtinii runt, fár mndoriialä, cei mai veciii i mai nume..rofi locuitori ai Ardealului".

Aceste recunoasteri atat de formale nu sunt de natura, a ne-surprinde. Pentru unguri, ca i pentru intreaga mentalitate dinacele timpuri, forta era creatoare de drepturi. Ori, romanii fuse-sera' invinsi in lupte de catre strabunii nobilimei maghiare. Con-siderentul anterioritatii era secundar si nu, era de natura a schimbao situatiune ce se bizina pe un fundament atat de solid : forta.striibunitor.

In ceeace-1 priveste pe imparatul Iosif, recunoasterea anterio-ritärii uneia din nationalitätile supuse Coroanei imperiale fata dealta natianalitate, supusa aceleiasi Coroafne, nu putea ilnfluenta innici un fel raporturile lor de dependenta fata de imparat.

Secolul al XIX a promovet insä p iipiii de drept internationaLmai aproape de firea lucrurilor, dreptuff nationalitWor ne maifiind dependent de raportul de forta, cl in functie de temeinicia-legaturii dintre teritoriu i natia ce4 ocupà.

Progresul acestei idei trebuia, in mod fatal sa duca la recu-noasterea drepturilor romanilor asupra Transilvaniei.

DEFORMARI MAGHIARE.

Pentru a stivili cursul normal all ideii de contlinuitate deco-romang-romana., istoricii unguril si mai ales pseudo-istoricii au pornito actiune de deformare a istoriei romane si de negare a celor maielementare adevaruri. De uncle pang in secolul al XVIII, ideia con-thuntatii daco-romane pe teritoriul Transilvaniei era unanim re-ClInOSCUta i romanid considerati ca cei mai vechi locuitori ai a-cestei regiuni, in secolul al XIX si al XX, istoriografia maghiara-

saseasca a facut un volte-face, negand evidenta.Intr'un rezumat al istoriei rornanilor, publicat recent de re-

vista maghiara de limba engleza The Hungaran Quarterly", scrii--torul ungur Zombor Szasz incearca sa prezinte teoria continuitatii

o.

si

www.dacoromanica.ro

.ARDEALCIL, PAMANT ROMANESC' 7/

ca pe o inventie româneasca datorita scriktorilor transilvaneniZheorghe incai, Petru Major (Istoria pentru inceputunle roma-nilor in Dacia) si Samuel Klein (Elemente linguae dacoromanumsrive valachticae)", teorie care le-ar fi Vast sugeralba in Koine.dela Roma de apropierea dintre limbile romana i lating.

Mai mullt inca: d. Szasz, care smile pentru uzul cititorilor dintrainatate, atribuindu-le o ignoranta tota1ä in ehestiunile ce in-

tereseaza viata popoarelor din basinul carpato-dimarean, afirmaca daco-romanitate este o simpla dogma- o teoriecu caracter tiinti1fic. Aceastà dogma, in intentia propovaduitorilorei, conchide d. Szasz, asvea de scop sa sprijine ideea unitatii ro-manilor de pretutindeni i sä asigure realizarea aspiratiilor roma-nesti de intregire (The endeavour towards racial Unity).

De dragul informarii precise a cetitorior de limba engleza,d. Szasz, scriitor ungur cu veleitati de istoric roman, uita insa, toatecronicile vechi maghiare i eelelahe marturtii crecente earl imprima.sustinerilor romandsti cel mai autentic caracter

II intrebam insa pe d. Szarsz: oare, pentru a realiza infaptuireaunitatii romanilor, sau ca sá irnprumutam expresia d-sale pro-prie : dpentru a infaptui efortul catre unirtatea rasialfi romaneasca",au recunoscut nemesii unguri i imparatul Iosif al II in termeniatat de categorici obarsia daco-romang a romanilor transilväneni

permanenta lor pe pamantul fostel Dacii? !...D. Szasz insa, socotindu-se probabil Ca este primul care publica

o sinteza a istoriei romandlor in limba engleza, Ii permite i altelibertati cu notiunea de adevar care trebue sa calauzeasca oriceopera istorica cinstita. Existä doua feluri de a induce in eroare:a omite cu buna stiinta ceeace ar putea lamuri o situatiune (de-formarea prin omisiune) pi a denatura in chip manifest faptele(metoda prin actiune). D. Szasz, ea de altfel intreaga scoala mo-dernä a pseudo-istoricilor unguri, animati de o singura pasiune :acea politica $ i de un singur obiectiv: crearea in mintea citito-rilor straini a unei imagini absolut false despre evolutia istorieiromanilor, intrebuinteaza ambele metode.

Am vazut ca d. Szasz este un maestru in a ignora tot ceeaceeste contrar intereselar politice ungare. El este insa neintrecut si inInetoda a doua a inexactiltatilor. De pilda: d-sa atribue istoriellor

politica O. riu

stiintific.

pi

www.dacoromanica.ro

72 MILTON 0. LEHRER

români afirmatia Ca dupä invazia maghiarilor (# bine inteles si-dupa imigrarea romanilor in Transilvania") românii i ungurii.qi-au unit fortele i impreruinii aiu iildit un stat nou". (They joined-forces and together built itp a new state).

Complect fa1s: nici until din istoricii romani nu a fa.cut undevao asemenea afirmatie, inclusiw d. C. C. Giurescu, a cgrui recentaIstorie a românilor a provocat studiul d-lui Szasz.

Dimpotrivd, intreaga istorie a romanilor ardeleni este un viuprotest impotriiva indepartarii totale a elementului autohton ro-mAnesc dela conducerea treburior Ardealului.

SUPPLEX LIBELLUS VALAHORUM".

Am vazut cum cele trei natiuni privilegiate: ungurii, sasiisecuii, intrati in Transilvania ca musafiri ci instalcuri in urrnd castdpdrii, #-au arogat dreptul de a conduce destinele carii cu exclu-derea românidor dela mice amestec in afacerile pulblice. In 1791, dupdmoartea impäratului Iosif al II-lea, care in ajunul mortii sale re-vocase toate mgsurile edictate in favoarea românilor, L dupa ur-carea pe -iron a impgratului Leopold al II-lea, romaniii influentartide revolutia francezd si de principiile ei Caläuzitoare : Liberté,égalite, fraternité", se adresarg imparatului intr'un memoriu cu-noscut in istoria. Transilvaniei sub numele de SIMPLEX LIBEL-LUS VALAHORUM", nume pe care i 1-au conferit cele trei natiicare huruzeau pe spinarea umililor petitionari".

Acest memoriu este prima actiune politicä de mare amploarea romani1or din Transilvania, in care accentul cade pe ideea na-tionall Revolutia lui Horia incepea s'd-# produca roadeae ! Desiin aparentá umilä, suplica este in fond d'arza # categorica. Delainceput p'an'a la sfarsit, ea este o puternied afirmare a natienali-tätiE române transillv6nene, constientä de puterea s: de misiuneaei istoricd pe acest Pdmânt. Sensul acestei petitiuni politice a fostcaracterizat de istoricul Iorga in fraza : Suplica a fost o afirmarede drepturi cari se pretind !"

Deg suntem mai multi decdt toate celelalte neamuri din acestprincipat Inati impreund spun autorill memoriului: episcopil ce-lor doug bisexici romAne din Transiavania dealt toate suntem-mai nenorociti qi mai jos in rang.

si-

www.dacoromanica.ro


Romanii sunt constienti de superioritatea lor numerica, dar intimp si de obarsia lor daco-romang, generatoare de drepturi

in baza principiului anterioritatii. In consecinta, ei nu cer sa lise dea", ci cer sa li se redea" drepturile strdvechi de cari aufost despuiati, cerand in acelas timp nu de A li se acorda drepturi

ci de a fi restabilkti in exercitiul drepturilor de earl aufost privati, incetand de a mai ft toierati" i admisi".

Daco-romanitatea, inventie politbca ? ROmanii uniti in cugetsi in simtiri cu ungurii, luptand laolaltd cu nobilimea maghiarila infaptuirea Statului unguresc ? Oare istoricii, adevaratii istorki,unguri, nu au nimic de obiectat in fata acestor monstruozitati isto-

lansate de politicienii devenitti peste noapte marl savanti Indomeniul ilustrat, chiar in Ungaria, de atatea somitati ?... Oare,istoriografia modernd ungara socoate ca oamenii de stiinta dinstraindtate, carora li se adreseaza atat de candid, aberatiile cariabunda in asa zisele lucrari cu caracter istoric, nu stilu sa' discearnaceiace este istorie pura", de ceiace este p r op a g and a"?...

Cine isi da cea mai mica silinta sa' urmdreasca liniile mari aleluptelor gigantice pe cari au fost nevoiti sa le duca romanii tran-silvaneni pentru cucerirea celor mai elementare drepturi civilepolitice, ajunge la concluzii diametral opuse au acelea pe cari leformuleazd politicienii i pretinsii istorici dela Budapesta.

I. Românii transilvaneni s'au considerat intotdeauna urmasiai daco-romanilor si au fast considerati ca atare de toate celelalteneamuri din Europa. Ei nu si-au manifestat in mod public aceastacredinta in prim loc din cauza cà nimeni nu le-a contestatobarsia daco-romang siin al doilea loc pentru c conditiiie deviata cari le erau impuse de clica de nobili maghiari din Transil-vania Ii impiedeca sa se manifesteze in vreun fel oarecare.

II. Pang la o data destul de recentd, romanii din Transil-vania au zacut" (cuvantul este al Vicarului I. Pora din Nasaud)inteo stare de inierioritate care nu-si gaseste egal cleat in conditiilede viata tde Paxiei indiene.STAREA TARANIMH ROMANE.

In clipa in care romanii porneau lupta pe terenul politic invederea redobandirii libertatii si a stapanirii teritoriului milenarromanesc lupta care avea sä culmineze in actul Unirii din 1

.acela§

politico,

rice,

si

www.dacoromanica.ro

74 MILTON G. LEHRER

Decembrie 1918, dar din nefericire nu pi sa ia sfarsit in acel mo-ment, poporul roman, cum se exprima laconic, dar atotcuprin-zator Vicarul Nasgudului: zeicea ororpsit.

Insinudrile istorlicului dela Budapesta precum ca romanii, In-tr'un efort comun cu ungurii din Transilvania, au pgsit cot la cot.la crelarea Statului ungar, aveau un scop bine determinat i anumede a creia in spirritua cercetgtorului strain Inca o confuzie cu pri-vire la starea realg a taranimii romanesti din Ardeal in momentulIn care ea afirma pentru prima data dreptua la o viata nationalaproprie. Documentele vremii precum i intreaga evolutie istoricaa romarbilor transilvaneni .reprezintä oea mai categortieg desmin-tire a afirmatiilor subtle" ale domnului Szasz.

Pang tarziu in secolul al XIX-lea, taranimea româneasca din-Transidvania a avut de supartat jugua oeflei mai teribile asupririfeudale. Ea era tratatg ca o paria" pe paman.tul pe care odinioarafusese stgpang # in niJci un moment al istoriei Ungariei tgraniiromani nu au stet pe picior de egalitate cu nobilimea maghiarg.

LIBERTATE, DAR NU PENTRU ROMANI.

Constitute feudalg care guverna viata politica a Provincieitransilvanene creiase mi sistem de oprestune care inablisea in fasäorice incercare de eliberare de sub dominata maghiarg. Situatetaranului roman din Translavania era, sub taate raporturile, cumult mai grea decat aceila# ea destul de crttica a taranuluiungur din regatul unguresc propriu zis. Astfel, nemesii acordaseratgranilar unguri de pe teritariul regatului ungar, dreptul de liberlimigratiune, adicg dreptul pentru tarani de a se muta dintr'un locin.altul, Inca din anful 1566. Acest drept, a cgrui negare iii se pareazi o sficlare a calor mai elementare natuni de omenie (exceptand.hiatusul creiat de barbaria rgsboitilui) le tusese trefuzat romanillortrainsilvaneni pang in anua 1791, cand sub presilunea redesteptariioonstiintei nationale romanesti i poate pi a epacaaelor infaptuiri,ale Rievcxlutiei Franceze din 1789, Dieta transilvaneang se hotgriinsfansit á aboIeascd asa numitta servitute perpetud".

Toleranta avea insa o semnicficatie cu totul specialg in regimulfeudal ungar. Desi serVitutea perpetua" a taranului roman a fost

I.i

www.dacoromanica.ro


abolitá, totusi soarta taranimii transilvanene nu s'a imbunätatitnici dupa edictarea libertatii de migratiune. Era un principiu Ca-racteristic maghiarilor din acea vreme: ei luau cu o mana ceiacedadusera cu ceaffaltä. Prindipiall, romanul avea dreptul de a-siparasi stapanul ungur si a se muta pe alta movie. In practica,insä, se anulase aceasta libertate printr'o conditie care reediteazaoarecum faimoasa scena din Shy lock. Romanul Isi va putea parasiBtäpanul, a carui aspra disciplind' ii devenise insuportabilä,... cuo conditie Insd sa gaseasca om in loc", dispus sa preia el viatamizerabila a täranului care pleca; i nici ornul in ice" nu erasuficient pentru a face legea operant& inlocuirtorul trebuia sä fietot atat de apt ca si el sa suporte sarcinile publice i sa prestezeservicii in aceleasi conditiuni".

Pentru a face in fapt iirealizabilà masura de elementara, urna-nitate edictata In 17.91, se mai cerea românului sá plciteascii no-bilului maghicur o desdclunare pentru paguba pe carre plecarea sao pricinuia economiei publice si private". Consecinta refuzuluide a plati desdamnarea se integra perfect in sistemul feudalitatiiungare : iobagul care nu platea despagubirea era condamnat sisuporte zi la zi cate 24 lovituri de baston i femeiei... ea una caree mai gingasa, i se aplicau numai 24 de loviturri de bid.

Adaugati la interdictiunea de a parasi pentru totdemma pa-mantul pe care-I lucra, interdictia romanului de a achizitiona celmai mic petec de pamant i anarhia care domnea in raporturiledintre nobilul maghiar i erbul roman, raporturi läsate la 'liberularbitru al nobilimii, adaugati i bastoanele zilnice pentru cele maineinsemnate culpe i yeti avea o imagine a ceeace era viata roma-nilor sub semnul Constitutiei transilvanene (faimoasa Constitutiecitata ca exemplu!).

Ce arezare se mai poate da lucrarilor iStorice" ungare, candUfl scriitor ca Dénes A. Iánossy compara Constitutia sub care tralauromanii ca Magna Carta", suma libertatilor din Anglia si cand unpolitican ca Szasz Zombor are curajul de a caracteriza situatiunea

cu cuvintele : ei (romanii) se plangeau de o lips'a a liberta`tii siegalitatii, intr'un stat ale clirui institutii hberale le garanta st4fi*

cient pe amtindoua"!... Au humor istarcii maghiari!

a

www.dacoromanica.ro

76 MILTON G. LEHRI R

0 prapastie enorma se cleschisese intre nobilimea ungarataranimea romana. Tratamentul dur, neomenos, crud, intolerant,la cari fusesera supusi ranii rornani timp de secole, conditia de'adevärata sclavie care li se creiase i din care nu sperau sä mai-poata iei deca't gratie propriklor kr mijkace, explica, daca nu sijustifica, violenta reactiunilor romane in clipa marilor rafueli.

Cand in 1831, isbucntra in nordul Ungariei primele miscariale natknalltartilor slave asupriite, aoestea avura Un puternic ra-sunet in randurile taranimii transilvanene.

In acest timp, spiritele liberale din Ungaria inspirate deConstitutiile din Occident incepusera sa se agite impotriva a ceeace Lajos Kossuth numea despotismul sovin al guvernului aus-triac". Natiunea ungara Ii cerea dreptul la o viata libera, neinca-tusatä. Cauza taranimii ungare ii gasea aparatori in randuiilepartidului liberal. De pe tribuna Parlarnentului, baronul KemenyDenes, seful partidului liberal, descria In cuvinte patetice mizeriaIn care se sbatea clasa taraneasca ungara.

Taranii, spunea el, au fost desbracati de toate drepturile o-menesti, de toata vrednicia omeneasca si in urma i s'au pus sarcini,care nu numai ca intrec venitul pamantului pe care-1 lucreaza, darintrec chiar puterile kr. In timp ce nobilul petrece in trandavie,taranul poarta toata greutatea Ora. Bagati de seama, terminael descrierea Dumnezeu nu poate suferi indelung o asemeneastare de lueruri !"

Si aceasta era starea taranimii ungare I Lesne Ii poate in-chipui care era starea taranimii rometneqti in acelevremuri !

Intelectualia romani tineau in curent massele populare ro-

manesti cu progresele inregistrate in Apus de marile miscari deeliberare a nationalitatilor, miscari care incepuserä sa se faca' sim-tite si in Europa Centralä.

Tarannnea romana, ale carei revendicari se loviserä tot timpul,ca de o stanca, de intransigenta nobiilimii maghiare, refractara ori-carei imbunatatiri a soartei milfOanelor de lobagi, incepuse &à nu-treasca sperante de eliberare. Deziluzia i-a fost insa nespus de mare,vazand ca miscarea generoasa a liii Kossuth nu numal cä nu i,n-bratisa cauza romanior, dar dimpotriva, o excludea in mod voit,

oricine

si

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT ROMANESV 77

Atunci s'a putut constata 'Ana la evidenta, cat de intim legateerau intre ele cauza sociala a targnimilii transidvanene, de aceeanationala. Kossuth si intreaga sa misoare nu vedea in tamanii romanio clasa sociala, care avea aceleasi drepturi sa fie aparat'd in contratiraniei nobililor ca i taranimea ungara, ci o notie aparte, careiadaca i se imbunatatea soarta putea deveni o natie constientä dedrepturile ei firesti i deci, prhnejdie pentru clasa asupritorilor :nemesii unguri.

Si atunci se nascu antagonismul intre ceeace Kossuth revendicapentru natia ungara ca atare i reeace el refuza natiei romane. Infata a douà situatiuni identice, miscarea revolutionara ungara pre-coniza cloud atitudini diametral opuse.

Nu era iredentism a declara ca Bezeredy in Dieta, Ungu-rii au deasemenea (la fel cu Austriacii, n. ns.) forta lor, puterealor", nici cand el se adresa membrilor din Meta, cu indemnul :Sa ridicam poporul!", nu era iredentism atunci cand marele ompolitic ungur Szechenyi declara ea : Natiunea unga.rei este aleastide Dumnozeu pentru a domino toate popoarele din jurul ei", nuera deasemeni iredentism cand un poet ca Vörösmarty scria : Oriceom pe care-I suporta pämantul i pe care-I acooerd cerul, trebuesa fie in acelas timp om ungur". Era insä, ilredentism atunci candrornanni indrazneau sa ceara: recunoasterea pretentiunilor ftresti,bazate pe echitate i pe dreptate".

MACHIAVELISMUL REVOLUTIONARILOR LUI KOSSUTH.

Cand vantul revolutiei, care izbucnise la Paris in Februarie1848, atinse, putina vireme in urma, Viena i Budapesta i Kossuthajunsese stapan al situatiei, el. se adresa Angliei i Frantei pentrua veni in sprijinul miscarit de eliberare a nartionalitatill ungare desub -Urania Habsburgilor.

Nimic mai, firesc. Nimic mai straniu, Insa, si mai cutezator,eand aceiasi Unguri irevolutlionari leer interventia Occidentuluipentru stavilirea miscáriii de neartarnare care incepuse SA' se de-

semneze in Principatele romane. Nimic mat cinic deeat justifica-rea acestei cereri de interventie. Schimbarea situatiei in Princi-patele Romane, spume Kossuth, ar putea produce un efect moral

ca'

i

www.dacoromanica.ro

78 MILTON G. LEHRER

incalculabil asupra romanilor din Ungaria". *eful revolutiet ma-ghiare profileazd in fate. Occidentului spectrul pericolului pecare-1 prezenta pentru Europa miscarea romanilor, aratancl inschimb avantagiile imense pe care tarile din Apus aT putea sa letrag5 depe urma eliberärii ungurilor, aclica de pe urma unei mls-cdri intru totul asemanatoare misegrii de eliberare rornanesti.

Kossuth si emisarii lui fac eforturi supra-omenesti pentru a-iconvinge in special pe englezi cat ar avea de castigat din punctde vedere economic", daca Ungaria ar fi independentà. Revolu-tionarii se strOduesc din rasputeri sà trarnsforme intr'o realitatepregnantà visul ungurilor de a-si vedea vapoarele, purtand pa-vilionul in porturile Liverpool i Marsilia.

In Franta, A. de Gérando, in toiul revolutiei, se straduestesä arate : Ungurii de toate rasele (sic), adied toate nationa-litatile depe teritoriul Ungariei, sunt de acord pentru a apära in-teresele unei patrii comune (re-sic) contra Habsburgior".

Propaganda in toatd acceptinnea cuvantului. Propaganda cutoate consecintele ei : deformatiuni voite, negarea celor mai ele-mentare realitati.

Niciodatä principiile lui Machiavell nu si-au gasit mai per-fectà ilustrare. Pentru reallitarea saopului urmarirt de revolutio-nari, aclica pentru eliberarea ungurior de sub Austriaci, toatemijloacele chiar cele mai revoltätor cinice erau socotite bune-

LIBERALII $1 CONSERVATORI1 UNGUR1 BOMAR! IN CONTRA

ROMANILOR.

Dar chiar atunci cand interveneau in favoarea romanilor, ex-ponentii liberalismului o fbiceau cu scopul (pe care de altfel nicinu cautau sag ascunda) de a maghiariza mai usor massele ro-manesti.

Abolirea privilegiior, spunea economistul liberal Hetény inepoca marior infaptuiri liberale din Europa, va fi in ceia ce Ii

priveste pe români, cel mai bun mijloc pentru educarea lordreptua de a achizitiona parnantul va avea ca o consecintà maghia-rizarea complectà a elementului romanesc".

Stäruinta mentalitatii feuclale in randurile nobilimii maghiare

unguresc,

ca

www.dacoromanica.ro


din Transilvania, facea insa, inoperanta orice tentatival de libe-ralisrn. De aceia, chiar i Hetény trebuia s plaseie intr'un viitorfoarte indepartat realizarea planulul sau de emancipare, emanci-pare-maghiarizare, a taranimili romane. eine air vroi sa vada ruinadinteodatd a vechillor familia, de dragul reallizarii unei iidei noua?spunea, in concluziune, leaderul ungar.

Prof esorul Silviu Dragornir caracterizeaza admirabil situatiain care se gaseau teoreticienri unguri din acea epoca fata de pro-blema romanillor transilvanent. Se oscila, spune el, intre refuzulcinic al unora $i ezitarea calculatei a a/fora".

Toate divergentele carii existau intre diversele partide politiceungare i intre diversele doctrine politico-eccaorniee, dispareau caprin farmec, oridecate ori era vorba de pretentiliffe romanilor. A-ceste revendiaxi reuseau intodeauna sà creieze o solidaritate corn-plecta intre cei mai inversunaftil adversari

Dintre taate partidele poitice, conservatord se aratau, in spe-cial mai refractari ca oricare altii ideiei de libertate pentruromani.

Daca se aboleste servajul, spunea un reprezentant al conserva-torilor, in timp numai de o singura generatie se vor prabusi inTransilvania atat elementele ungare eat i cele secuiesti, locul lorurrnand a fi ocupat de natiiile romane i saxone". ii la aceasta,conservatorii adaogau : Romanii cari sunt oameni saraci, reusindou greu sa-si astampere foamea oda% pe zi cu Mina de porumb

desveiluit de un ungur paradisul minoritatilor" din Eu-ropa Centrala !...) vox deveni stapanli adeväratilor unguri i secuisi cum ei simt mai numerosi acum decal noi, ne vor impune na-tionalismul lor, lucru de care Dumnezeu trebuie sg ne pazeasca".

Romanti trebuiau deci, tinuti intr'o perpetua stare de mizerie,de saracie lucie si de ignorantä, pentru ea la nurnarul lor sä nu sepoata ardauga si puterea. Sau, li se va putea imbunatati soarta

aiei se poate vedea. machiavelisrnul politica minoritare ungurestidar cu inditiia ca ei sa-si abandoneze in prealabil nationalitatea

romaneasa.Poluitica maghlara oscila deci, intre pareri Ca a lid Hetény

care cerea ea intal sa se sadeasea pomul i apoi sa se culeagafructele", adica intai sa se faca emanciparea rornanilor i apoi sa

liberalismului

(iata

si

www.dacoromanica.ro

80 MILTON G. LEHRER

se procKleze la maghiarizarea lor i intre acela a conservato-rlar, cari cerea ca intdi sA se maghiarizeze complect pdtura romd-neascA apoi sA i se acorde libertatea, la care ea avea dreptuldupa toate legile divine si umane.

Chiar i intre liberali existau insk adversari ireductibili aicauzei romdnesti si a aricarei idei de progres a natiei române.Astfel, unul dintre cei mai de searna reprezentanti ai

unguresc, baranul Nicolaie Wesselény, Ii scria lui Kossuth cuprivire la problema romanismului, urmAtoarele :

Nu trebuie sá uitdm cd nabletea ungard este la baza nationa-litatii. Nobilimea ungark e adevdrat, a comis multe erori, (peingdduitor e liberalul Wesselény !!) nu e putin adevarat insa,cA natiunea ungarA existd prin ea $ i nu existd cleat prin ea. DacAmiile de nobili ar pierde averea lor, natia intreagd ar suferi,cdci cea mai mare parte a milioanelor de eameni cari le vor lualocul, n'ar fi de origind maghiard".

Iatà dedi problema situatd in fdgasul ei real. MiLoanele d ne-posedanti romani in luptd cu mule de posedanti unguri pentruun pdmant care ab inito fusese proprietatea sutelor de mii deromAni, devenitii printeo natalitate viguroasd, miioane, peste cariau venit ca stdpAnitori autoora-ti cateva sute de familii de cavalerinomazi, devenite, cu greu, cdteva mii.

Dar, scrisoarea lui Wesséleny catre Kossuth merita SIA fie ci-tatá i pentru altd constatare care derivä din ea, constatare me-nità sa rdstoarne intregul epfodaj pe care au incercat cu greusd-1 construtascd, decenii dearandul, propagandistii unguri in toatetärile strdine, cu intentiunea de a opune toleranter ungare fatalde nationalitatile supuse lor intoleranta" românilor din cursulcelor cloud decenii de stdpanire romAneascd in Transilvania.

ROMANII = 0.

Citám din Wessélenyi pasagiul ce meritA sa figureze pefrontispiciul istoriei intalerantei universale.

Pentruca un nu/nal- restrAns de unguri safi reusit sà domineprm nationalitatea lor prin limba kr, majoritatea zdrobitoarea celorlalte rase, acest lucru a fast posibll numai gratie faptului

liberalistnu-lui

mai

i

pi

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUI, PAMANT ROMANESC` 81

ca aceastii impoz,antd rnajoritate este egala" la noi cu vero( (Hogynalunk ama nagy többseg = 0) i cà numai ntbilimea reprezintao valoare. Ora., cea mai mare parte dintre nobili sunt unguri si deacela nu este absurd ca sa se admilta ea limba lor si nat.ionalitatealor sa Die dominante. Dar aceasta situtiane se va schimba in zivain care milicanele de neungurt vor consthui niu numai o majori-tate numerica, dar de asemeni majoriltatea celor cu drepturi".

Iatá deci la ce rol fusese redusa mama massa a romanilor dinTransilvania de catre nobalimea ungara, care, in pragul nouilorprefaceri europene, continua a duce in castelele Transilvaniei viatafeudal& a castelanilor din Evul Mediu, impartindu-si timpul intreospete, vanätori, aventuri i petreceri.

Majoritatea nurneridi fdr'd drepturi, egala in, valoare, in, com-plexul vietii de stat cu zero : iata rezultatul unei politici miknarede asuprire si de intoleranta

Romanii au sperat dela miscarea liberald a lui Kossuth carese anuniase generoasa realizarea principaleilor br revendicari.Seful revolutiei ungare din 1848 s'a pronuntat insa net impotrivaoricarei emancipari nationale romanesti, transand prin aceasta inmod aspru interminabilele discutH politico-filosofice suscitatestarea iobagilor romani. Punctul de vedere exprimat de Kossuthera categoric : romann trebue s inceteze a se mai considera ca onatie aparte atunci li se va creia o stare sociald s't economicaaeceptabila.

Dorinta romanilor de a se bucura de o existenta polititàspunea Kossuth este irealizabila, deoarece ea ar duce la dis-trugerea unitatii Statului ungar" (Ca si and revolutia ungaratindea la alt scop decat la destramarea Statului Habsburgic!).

De va fi nevoie, continua el, sabia va transa chestiunea".Metoda preconizata in teorie trebuia iniaptulita in practica.

Pentru aceasta, revolutia lui Kasuth se hothri la metode radicale.

In eadrul autonomiei constitutionale transilvanene, nationaliSmulroman ,ar fi devenit, in foarte scurta vreme, un factor dinamilc, in

fata caruia niciurrul din zagazurile artificiale creiate de ungurt,n'ar fi putut rezista. Unith cu Ungaria, Transilvani b. era amenm-

tata pierde caracterul de sine sfgrator de care se bucurase in

cursul intregei sale istorii, devenind in mainile guvernantilor un-

6

i

de

www.dacoromanica.ro

82 MILTON G. LEHRER

guri un teren vast pentru exercitarea metodelor de desnationali-zare fortata.

TRANSILVANIA, PROVINCIE AUTONOMA TIMP DE UN MILENIU.

Lupta impotriva nationalitatil romane devenise in realitateo luptà intre principiul mentinerii autonomiei Transilvaniei i acelal incorporarii acestei provincil la Coroana Sfantului Stefan. Or,anima cu IJngaria air i insemnat o adevarata revolutie in istoriaTransilvaniei, cad din clipa in care ungurii si-au intim sthpanirea a-supra teritbriului fostei proviincii Dacia i pana in mijlocul se-colului al XIX-lea adica timp de un mileniu Transilvanianu incetase nici im moment de a fi un teritoriu distinct de re-gatul Ungariei.

Aceasta independent:a fusese mentinutà chiar si in timpulstapantrii turcesti care inglobase atat o parte din Ungaria propriuzisa cat si Transiiilvania. Dar, cpe cata. vreme Buda (1529) si Un-garia propriu zisa (1541) fusesera transformate in pasalac turcesc,Transilvania fu recunoscuta ca stat separat (Principatul Transilva-niei), cu totul independent de regatul ungar, plätind doar unsimplu tribut Portel.

In 1688 suzeranitatea turceasea, care nu stingherise intru nimicltbera desvoltare a vietti autonome a Transilvaniei, incetä. Ii urm5o &mina-tie a Habsburgilor, care din primul moment intalni oputernica impotriivire in Meta Transilvantei.

Cronicarul seculesc contemporan Cserey caracteriza prin acestecuvinte situatiunea schimbarii suzeranitatti :

Sgrmana Transilvanie a schimbat jugul de lemn al turcilorcu acel de tier al Habsburgilor".

Transilvaneniii incercara sä se opung incalcarii milenarelorlor libertati. Jezuttul Anton Dunod, trimisul irnpäratului strigaatunci in Meta deputaitilor revoltatii Majestatea Sa vri va proteguicu vointa sau intpotriva vointei voastre".

Armatele imparatului sem5nara teroarea in randurile popu-latiei transilvanene. Transilvania trebui sä se supunä.

La 9 Mai 1688, consilierii printufiti Mika. Apafi senmara laSibiu declaratiunea de supunere a Trans:UN/andel fait6 de Coroana

www.dacoromanica.ro

,ARDEALUL, PAMANT ROMANESC 83

Habsburgilor. Dependenta de aceasta Coroang timp de 230 de ani.Transilvania n'a fost in schimb sub dependenta directä a Ungarieiin tot cursul milenarei ei istorii decat 51 de ani: din 1867 cand,in contra vointei romanilor, Transilvania a dost alipitä la Ungaria

pang la 1 Decembrie 1918 cand, prin vointa unanimá a poporu-lui romanesc, la care s'an adaogat, in urmia, i rnanifestarile inacelas sons ale minoritatei germane, Transivania s'a deslipit deUngaria, alipindu-se regatuluri Romaniei.

In 1790, imparatul Austriei de care Transilvania era le-gata pninteo unilune perscnala tinuse sà reconfirme indepen-denta Transilvaniei si separatiunea ei complecta de Ungaria, intermeni care nu sufera nicio interpretare : Transilvarnia, ziceael, este un principat de sine saittitor neatetrnat de alai tarez, con-duciindu-se dupd Constitutia legile lui".

Aceasta situatiune de neatarnare se datora desigur traditiei mi-lenare de provincie de sine stätatoare a Daciei Romaine, devenitadupa. prabwirea Romei, Voevodatrua de dincolo de munti (Transil-vae) i in sfarsit, Principatua Transillvandei.

Neatarnarea nu beneficilase insa, clecat unei &id de nobilli ma-ghiari, cati continuau Si in epoca moderna sä exploateze neomenosde albuziv, dupà sistemele feudale, marea massa a romanilor tran-silvaneni, a carei permanenta fusese factorul generator al indepen-dentei provinciei. In clipa in care si massele romanesti ar fi pututaspira la binefacerille unei vieti independente, ungurii proclamauunirea Transilvaniei cu, Ungaria, dand astfel o lovitura de moarteromanismului, care se afla pe drumul afirmarii viguroase. Guvernuldin Budepesta fixase pentru stars:Awl lunii Mai 1848 sedinta Die-tei Transilvaniei care avea sal pronunte unirea.

UNIRE SAU MOARTE!

Prcpagandistiii uuguri lansara un ouvant de orcline, pe carespiritele surexcitate ale tineretulul rinsusitra, agitand popu-

lartia unire sau moarte! Daca neunirea in conccptia maghiara

insemna moartea prvfliEJgiilor, unirea, ea, insemna moartea roma-nismului. Intr'adevar, din cei 446 deputa4 cati avea sa alba. par-

si

ip1

91-1

www.dacoromanica.ro

84 MILTON G. LEHRER

lamentul ungar, romanilor din Transiflvarnia nu li se rezervaseabsolut niciun loc de deputat.

Dupg statistica ungurului Fenyés, citata de ungaro-fd1u1 A. deGérando, traiau in acea epoca in Ungaria 2.311.000 romani4.870.000 unguri. Dupä o dreapta repartittie a mandatelor, iii s'arfi cuvenit romanilor 50% din numarul mandatelor unguresti.Liberalii. dela Buda-Pesta ant Inteles, insa, sa, le acorde 0 mandateanihiland astfel orice veleitate de rnanifestare pollticà, national-romaneasca. Revolutia lui Kossuth se integra astfel mentalitätiipolitice care a caracterizat timp de veacuri guvernarea maghiara.

In fata atitudinii neintelegatoare a revolutiei lin Kossuth,romanifLor transivaneni nu le mai tramäsese decal rezitstentadarza rezistentaa popoarelor de tarani, cu radacini adanei infiptein pamantul pe care-I locuesc, inversunata rezistenta a popoarelorcarora cutitul asupririi le-a ajuns la os.

PROCLAMATIA LIII SIMION BARNUTIU.

Unul dintre conducatorii romanilor de peste munti, SimionBarnuitiu, lansa la Sibiu, la 25 Marne 1848, o proc1amatie catreromani, constituind semnalul lupteli in contra unirei:

Ungurii, spunea el, chiama Ardealul la unire. Dela faptaaceasta atarna viarta sau rnoartea. Desch Ide-si ochii fiecare roman.Foloseasca-se de prilej pentruca sau castiga tot, sau pierde tot.Pierde si ce-a avut pana acum: nationalitatea. Asculiati, strane-poti ai Romani dor ce trebue sa raspundeti ungurilor sau sasilor:noi, pana ce natinnea romang nu va fi ridicatä la acel rang po-litic de cari au desbracet-o ungurul, secuiul si sasul, nu ne unim".

Influentatä de marne pretfaceri din acea epoca, proclamatia setermina cu o peroratie de o vigoatre impresionanta :

Fiecare oras, fiecare sat, rasung de bucurie pentru c ziva deazi este invierea popoarelor moarte. Si noi, milioane de mortipolitici am fost, nu natiune. Acum este ziva invierei. SA mergem :sa rasturnam piatra de pe mormant, sa deslegam Ianturile mi-lenare ale natiunii romane pentru ca SA se ridice din pulbereLà vietuiasca viata paplica".

Suflul revolutiei europene patrunsese 0 in randurile conducatorilor romanismului ardelean !

si

www.dacoromanica.ro

.ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC`

3 (15) MAI 1848.

0 mare intrunire de afirrnare a constiintei nationale si de pro-test in contra unirii fu convocata pentru zifiele de 14, 15 si 16 Maipe campita din jurul Blajului, de calre cei dol conducatori ai bise-ricii române ardelene: Andrei $aguna, una din cele mai luminoasefiguri, ale miscarii nationale romanesti din Ardeal i EpiscopulJean Lemenyi.

Adunarea a imbracat un caracter grandios atat prin parti-ciparea unui numar considerabil de delegati si de tarani din toatecolturile Ardealului (peste 40.000 oameni) cat i prin importantahotdririlor ce au fost luate ou acel prilej. Pentru prima oara inistoria politica a Transilvaniei, romand ardeleni se gäsesc laolaltäcu acei de dincoace de Carpati. Inteadevar, la aceasta uriasamanifestare a romanismului din Transilvania au tinut sa participe

unele personalitäti de vaza ale spirituaffitatii romanesti din Prin..cipate, printre altii Alexandru Ioan Cuza, viitorul Domn al Prin-cipatelar, Vasile Alexandri, bardul 1atiinittài, Alecu Russo, EliadeRaduilescu si multi alti reprezentanti ai vthetii politice i literareromanesti din acele vremuri.

Intr'o unanimitate impresionanta, romanii au hotarit sa cear6lupte pentru recunoasterea lor ca natie autonoma pe aceiasi

treapta cu celelalte trei natii privilegiate ale Transilvaniei: secuii,unguirii si sash, popoare straine de pamantul Transilvanied, care01-au arogatt totusi, cu dela sine putere 01 in mod exclusiivist,dreptul de a dispune de destitnele politice ale Ardealului.

Deciziile acestei adunäri spune I. Maga au ramas panain anul 1918 revendicarile permanente ale romanilor din Transilvania in lupta lar pentru independenta".

Partidul national romanesc din ArdeaL care timp de treisferturi de veac a combatut pentru realizarea justelor revendicariale romanilor transilvanenii, Ii trage existenta din hotaririlepentru romani istoricq, ale xnerei adunari de pe Campia Li-bertatii".

Pentru a invedera eat de lipsite de Intelegere erau cercurileconducataare ale ungurilor fata de desfäsurarea vietii romanestidin Ardeal, este sulicient sa citam dintr'o scrisoare, adresata de

85

si sa

ai

www.dacoromanica.ro

136 MILTON G. 4.EHRER

barortul Iosika, baronului Wesseleny, urrratoarrea caracterizare ainarei manifestäri national-romanesti dela Blaj.

Adunarea, aerie el, a fost ridicora i stupida".Ridicolä, gandea desigur Iosika, Pentru sperantele pe care si

puneau romanii in efectele manifestarilor lor politate; stupidä,pentru temeritatea iobagilor romani de a cere s. fie tratati pepicior de egalitate cu nobiaimea maghiara, de care prin vointaacesteia din urmä Ii despArtea o prapastie de neintrecut.

In clipa in care avea loc adunarea, quasi-unanimitatea roma-.nilor era net anti-unionastä.

0 altd unire friimeinta deacum spiritele canducatorilar roma--fluor arcleleni, ca i de altfel acelea ale romanilor din Principate.De data aceasta era ins a. vonba de o unire fireascá, care in modfatal trebuia SA' intre intr'o ca factor preponderent in destinulromanilor depe =bele versante ale Carpatilor.

Ide la Daco-Rornaniei Ii croia drum cu atat mai viguros, cucat ideile de desmembrare ale Monarbiel HabSburgice prindeautemei.

Ardealul spunea un pivot din Madärasul de Camp le, dupämarea adunare dela Blaj Arclealul nu mai e Ardeal, CI RO-IVIANIE".

Ziva de 3 .Mai 1848, spunea la nandul sáu marele patriot ro-man Nicolae Bacescu, este o zi de, lumina, de libertate si de m--rire romaneascr.

REVOLUTIA DIN 1848.

Dupa cum era de asteptat, ungurilor nu le era deloc indite-rentä lagitatia continua din randuride romanilca-. Ei pornirä lacontra rnásuri, destinate sä sta'vileascä mitscarea de redesteptarenationalii romaneasca. Persecutille contra tintelectualilor romani setineau lant. Casele taranilor delegati, la adlunärile dela I3laj erauarse din temelli; preotai erau inch*, spanzurati sau impuscati.Excesele alternau cu incenditile, acestea din urma cu rnasacrele.Tarandmea romaneasca se inarmeazà, pregartindu-se sà rezistesá reactioneze. In luna Septemibrie 1848 romanii organizeazä omug intrunire pe Campia Libertärtii de langä Blaj, la care parti-

le

ci

p1

www.dacoromanica.ro

,ARDEALIII, PXMANT ROMANESC 87

ctipa de aceasta data si 6000 moti inarmatl, in frunte cu avocatulAvram Iancu, Parotid de mail tarziu al invensunatei rezistentmuntii Abrudului.

Unirea fusese intre timp votata de Dieta i aprobata de im-parat. Aprobarea i-a fost mai mult sanuksa imparatului de unguri.decal acordatà de build vole. Canci 1. s'a prezentat hi Franz Iosefspre promulgare legea edictand unkrea, imparatul ceru guvernuluiungar catva timp pentru a medita asupra masurilor de luat. (Seciteaza vorbele imparatului adresate ministrului ungur Bathyanyi:aber lieber Graf, gönnen sie mir doch ein went Bedenkzeit"dar iublte conte, acorda-mi putin timp de reflexiune)". Cedandinsa, presiunilor imparatul puse semnatura pe legea care avea saclued la deshintarea romanilor ca natie autonoma pe pamantulromânesc al Daciei Romane; fara a reflecta prea mult asupraconsecintelor acestui gest.

Punerea In aplicare a legii i preluarea de catre unguri aadministratiei de Stat s'a lovfilt de o impotrivire acerba din parteataranimii romane. Româniii nu intelegeau intr'adevar sa renunte-la singurul bun pe care teroarea milenarg ungureasca nu reusisesa li-1 fapeasca : natiornolitatea.

Prigoana exercitata din ordinul Buda-Pestei de organele in sub-ordine span i mali mult Inca agitatla in randurifle taranimifiromane.

In aceasta ambilanta de supra-excitare creiata, in prim loc,de darzenia nernesilor unguri, la care se adauga de data aceasta

atitudinea dusmanoasca a asa ziiii1or revoluttonari ai lui Kossuthsi in aI doilea rand, de constitintra starii de iinferioritate in care segasea pätura taraneasca romana, era suficlenta o singura scan-teie pentru ca focul sa se intinda cu repeziclune uimitoare,

Ungurii s'au comportat si de data aceasta cu asprimea lortraditionalä. Exista: in sufletul ungurului o uric seculara: impotrivaelementului romdnesc din Ardeal, care nu-si are absolut nicio jus-tificare, elementul maghiar fiind acel care Win totdeauna s'a situatin postura de element de asuprire si de impilare, lira care totusiisi gaseste o expilicatiune in neputinta maghlarilor de a transformasufletul Ardealului.

din_

si

www.dacoromanica.ro

t58 MILTON G. LEHRER

Se pot desnatiornaliza elemerttele individuale ale unui popor,ele, nu pot fi niciodata. clesnationalizate.

Bi1antn1 catastrofal al revolutiei din 1848 din Tra{nsilvaniareprezinta cea mai fidela imagine a teroarei deslantuita de un-guri impotriVa elementului romanesc luptand pentru dreptul sacru

libertatiii nationale. Dow/ sute treizeci de sate au fost Oerse depe suprafata pmântului. Revolupia a costat via.fa a patruzeci demu de persoane. Pagubele s'au cifrat la imensa pentru acele-vremuri suma de 30 railioane floriuiii aux.

Cu titlu de comparartie aratam ca. in Frantz, revolutia din 1848a facut numai 15.000 victime. Represiunea ungurilor a fost atat desangeroasa incat un istoric roman a putut, cu drept cuvant, sa de-clare cd revolutia din Transilvania a luat proportii aproapeapocaliptice".

Arrnatele austriace ii romanith inarmati sub comanda baronu-lui Puchner ir inving pe secui; arrnatele lui Kossuth, sub con-,ducerea generalului polon Bern, reusesc insa sä cucereasca Braso-vul i Sibiul, asa incat Ardealid cade efectiv in mainile bar.

AVRAM IANCIJ.

Trupele de tarani romani se retrag inspre centrul Transir.nier, unde, sub condu,cerea eroica a lui Avram Iancu impro-vizat capitan de oaste opun trupelor rggulate rnaghiare, in muntiiApuseni, o rezistenta unica in istorie.

Tunurilor si armelor moderne ale airmatelor lui HatvanyVasary, Avram Iancu i motii sat le opun armele pe carile-au fatirit singuni sau pe cari cu greu si le-au putut procurapusti, sageti, arcuri, sulitte tunuri in lemn de dres.

Craiul muntilor" se bizuia insa, In rezistenta sa sti pe drepta-tea cauzei pe care o apara si care ortelea vointele.

Pe cath vreme armatele lui Kossuth lruiptau pentru mentinereain sclavie a unui popor care nuandra milioane de suflete, romaniiluptau pentru tideile de libertate, care stäteau la baza insäsi a re-volurtilei kossutiste.

Suntem oameni liberi, spunea Avram Iancu, carula darzalupta pe care o ducea in nnintii Abrudului Ii arelase aureola de

al

image torn,

si

fl

si...

www.dacoromanica.ro

.ARDEALIIL, PAMANT ROMANESC 89

legendä. Pentru =eased libertate ne-am revoltat. Pentru ea antviirsat sangele nostru".

La randul sau, unul din locotenentii lui Avram Iancu, Prefec-tul Boteanu, inainte de a fi executat, are curajul sä arunce hifata calailor sal parerea luptatorilor romani despre Edealul delibertate care li insufleteste pe unguri. Lilbertatea voastra, strigael, este lingusire, amagire i vorba goald".

Horia ii rascoala din 1784. Avram Iancu i revolutia din1848, reprezinta in Estonia Transilvaniei doua incrustari aidanci perabojul redesteptaria nationale romanesti, clona etape in lupta ataf .de grea pe care au trebuit sa o poarte romanii ardeleni pentrutriumful celei mai elementare dintre revenclicaril: egalitatea in.drepturi ca si in datorki cu populatiiide conlocuitoare.

Scriitorii unguri contemporani taxeaza drept iredentism"miscariffe firesti cle descatusare din sclavOa maghiara a minori-teitii rnajoritarre" romanesti din Ardeal.

Scriitorul englez Seton Watson (Scotus Viator) care in nenu-marate ocazii a demascat metodele de opresiune practicate, in totcursul istoriei lor, de unguri fatti de papoarele canlocuitoare de altdobarfie decat ei", a Imprumutat dela propaganda maghlara terme-nul de iridenta", dar cu acel imponderabil humor specific en-glezilor, s'a pronuntat in acelas timp asupra acestui iridentism,p1asandu4 in toate ocaziunithe intre semnele

Iredentismul" roman fost in realitate decat strigatul derevolta al unei populatiiuni de milioane in contra metodelor feu-dale, mostenite din Evul Mediu si inpamantenite de o died* privi-legiata, cifrandu-se abia la cateva zeci de mu de nobili maghiari,

can cautau sa permanentizeze aceste metode la infinit.Politica maghtara in loc sä mearga odata cu timpul, adaptan-

du-se evolutiei naturale a sistemelor politice europene, s'a crampo-nat in a mentine inèga1itti, diferentieri i asupriri cari, in luminacuceriridor spirituale din secolul al XIX-lea, devenisera in principiu

anacronice si in fapt insuportabile.Cele mai infime ImbunatatEri a soartei romanilor, au trebuit

i

n'ar

dant.

www.dacoromanica.ro

90 MILTON G. LEHRER

a le fie smulse ungurilor cu forta, oi atunci cand in. cele dinurma acestia se hota"rau din propria iniiatiIvá sä amelioreze situa-tiunea minoritktilor din Ungaria, o faceau sau siii de imprejurarisau and era deacum prea tarziu. Evenimentele din 1848-1849,.sunt cea mai peremptorie dovadä a acestul adevar. Cand armateleKossuth-iste au fost infrante, capul asa zisei revolutii ungare,dat insfarsit searna ce sprijin puternic a pierdut el in lupta pen-tru &barn:Urea libertatiili, prin politica echlivook fat.a de români,

KOSSUTH REGRETA...

La 29 Iu lie 1849 Kossuth, care pana atunci negase cu Inca-patanare orice drept nattlunei romane ca. atare, in urma dezastru-lui dela Villagos, se hotari sa-i schimbe atitudinea sa intolerantafata de romani # aceasta cu scopul de a-sis apropia massele ro-mâne#i in lupta contra austriacilor. El voteazk in ceasul al 12-lea,o lege prin care se recunoaste ingarsit natiei romane din Transil-vania romfineasca dreptul la o vi1at5, liberk pe picior de egalitatecu natille conlocuitoare. Cand textul legii I fu adus Ia cunostintalui Avram Iancu, care in muntii Abrudului continua eroica sa re-istenta, era deaoum prea tarziu. Kossuth incetase de a mai fi

_stapkrul situastiei. Trupele austro-ruse erau peste tot victorioase._Kossuth abdica i fuge la Varna L de acolo, prin Anglia, in State leUnite.

Schimbarlle pe care le-au suferit conceptiile exclusiviste alelui Kossuth in anii de refugiu si de meditatie senina departe.cleci de framantarile inerent pasionate ale politiceD sunt extremcle edcatorii.

Ideia centralä in jurul careia gravita politica sefului revolu-timer dela Budapesta in epoca in care era conclucatorul destinelorpolitico ale Ungar lei, consta in primatul natiei ungare in toateprovinciile in care elementul unguresc era politiceste dominantCelorlalte popoare li se conceclau oareoarl libertati # drepturi,cu con&tia prealabila, ca ei s renunte la nationalitatea lor, ceeace echivala cu un refuz de a li se face insfarsit dreptate rornaritlor,ctici pentru acegia ideia nationald se confunda cu insuqi ratiuneo.cle a trcii.

pi-a.

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL, PAMANT ROMANESC'

Kossuth era categoric in aceasta privinta in anili revolutiei..Pe romani i pe sasi, spume el in acea epoca, Ii vom matura depe suprafata pamantului, daca se vor ridica impotriva patriei ma-ghiare. Kossuth uiii da seama cam tarziu e adetrarat ca reali-zarea unui stat unitar maghiar in limitele Coroanei Sfantului ste-fan este o utopia, recunoscand ea Ungaria este un stat pobi-national si tragand de aici toate eonsecintele logice ale acesteicanceptii.

Astfei Kossuth visa infaptuilrea unei Confederatil Dunarene,eu participarea color patru state dlari. Barzinul Dunarean: Croatia,Ungaria, Serbia si Romania. Cat de departe era planul din 1862 almarelui patriot ungur, de acel strarnt i ovin pe care tot el11 faunise cu trei ani in urma, preconizand o Ungarie unitara primanihihrea tuturor nationalitatilor !...

Din nefericire insa, mentalitatea conatiionalilor lui Kossuth nu.evoluase in sensul nouilor idei, ci ramasese intepenita pared intiparul rigid al ideii invechite: Stat unitar maghiar, creiat prindesnationalizarea la rigoare, fortata a Romani locr, SlovacilorrCroatior, etc. Ca si cand popoare, in plina vigoare i constientede nationalitatea lor straveche, pot fi clesfiiintate prin simple dils-

legale sau prin masuri de oprimare !...D. I. Moga scrie ca proectul lui Kossuth a produs consternare

In mijlocul ungurior. Tot atat de mare trebue sa le fie conster-narea ungurilor si in zitiele noastre, cetind scrisorile din exil alemarelui patriot si urmarind harta initocmita, pe baza datelor extrasedin aceste scrisori, de Jaszi Oszkar si publiicata in revista americana.Foreign Office".

Delimitand spatiul etnogratie al diferitelor popoare din Unga-ria, Kossuth atribue elernentului etnic romanesc teritoriu carenu numai ca-1 egaleaza pe acel fixat prin Tratatul dela Trianon,dar 11 i depaseste.

Cand insasi marele Kossuth, recunoaste Romanilor drepturiasupra intregului teritoriu at Transilvaniei, in limitele stabiliteprtiln tratatul de pace din 1920, cum pot fi taxate afirmastiiii ea ace-lea eantinute in volumul propagandistic: Justice pour la Hon-grie" in care cetim ca : Tratatul dela Trianon n'a fost dictat

91

pozktii

tin

de

www.dacoromanica.ro

-92 MILTON G. LEHRER

bunul simt, ci de reaua voultd a vecilnilor lacomi si de ignoranta Ma-rilor Puteri, cari au ceciat imperialismelor : Ceh, Roman si Salt"?

Cum pot fi taxate repet altfel decat drept izbucnirifuribunde ale unui politicianiarn sovin, care in dispretul celui mailurninos adevAr stárue in cele mai abacadabrante afirmatii? !..

Dupa esecul revolutiei maghiare, Franz Iosef instaurä in in-treaga imparatie regimul absolutist. Acest regim avu un prim efectnegativ : toatte natige Monarhiei fura despuitate de drepturige bor.Franz Josef intaptuise intr'adevar, egalitatea intre rcrnani i un-guri, dar de data aceasta era o egalitate a lipsei de dreptuiri.

REGIMUL ABSOLUTIST.

Ca o rasplata tarzie pentru duritatea i aspnimea de care audat dovada in relastiile ou romantiii, ungurii erau bine serviti, darnu pentru a se razbuna luptasera românii timp dc secole, durpa.cum nu pentru me.dalia pe care i-o conferise Imparatul, rezistaseeroic in muntii Abrududui Avram Iancu, in fata unui dusmaninzecit superior !...

In toate lucrarile istorice destinate cetitorilor din strainatate,unguni se straduesc sa scoata in evidenta efectul demoralizantye care l'au avut asupra romanilor masurile regimului absolutistaustriac, ca i cand regimul instaurat de revolutia ungara era denatura sa umple sulletul romanilor de entuziasm i sperantal... Ori-cat de dureros era pentru asteptánle romanHor noul regim autocrat,inca el era inimit mai bland decat teroarea din trecutul apropiat.In cadrul Austriei absolutiste, rornanidor le ramaneau cel pu-tin sperantele intr'un viitor mai bun. In cadrul Ungarlei unitare,-viitorur natiei romane din Ardeal, se profila in contururi precise,.cari nu puteau da nastere decat celei mai crunte desnadejdi.

Gh. Majlath, reprezentantul autorizat a1 ungunilor In SenatulImperial din 1860 declarase in mod categoric: Unguril sunt fideliideiei unui regat unitar cu o singurcl natie de nationa.litate ungard,toti ceiia1i cetateni, frà distinctie de limba, trebuind sa se con-sidere maghilari".

Acesta era deci telul pe care I-a urmairit revolutia ungara, iarnu realizarea unui ideal de libertate, dupà cum, mai tarziu, au vrut6'6 acrediteze istoricii maghiari.

www.dacoromanica.ro


In lumina acestui adevAr, azi axiomatic, cat de puerile ni aparincercarile pe oari le fac ungurii de a apkea In. ochii strainatatilidrept campiani at libertAtii".

Cine urmkeste eforturiffe extraordinare pe cari le-au Moutunguni pentru a,* mentine tarziru in epoca moclerna privilegille me-dievale, in dispretul celor mai elementare drepturi firesti ale po-poarelor Carl convietuiau in mijlocul lor i in disonan0 ou pro-gresul inregistrart de ideea sociala i politiog din celelalte tki euro-pene, ramane itudarmurit in fata cutezentei de a afirma (v. PalTörók in Das Vergangenheit des lingarischen Staatslebens") ca :Europa intreagg era cuprinsä de admiratie fatä de lupta inda-ratnica pe care nobilimea ungara o purta pentru desfiinOrea pro-prulor privilegii".

Nu numai c nobilimea ungard n'a Intreprins nimic pentrudesfiintarea prapastlei care o despartea de massa tkanilor romani,dar dimpotriva a facut tot ce era cmeneste posibil pentru a contra-cara masurile liberale pe care le proecta guvernul imperial.

Avusese dreptate Nicolae Balcescu and afirma ca Unguriin'au invatat nimic $i n'au uitat nimic in cursull istoriei lor".

Dupa infrangerile dela Magenta si dela Solierino i dupg pier-derea Lombardiei, austriacid au hotarlt sa renunte la regimul ab-solutist, inaugurand de data aceasta o era de libertati constitu-tionale.

REGIMUL CONSTITUTIONAL.

In cuirsul acestei epoci, ungurii au manifestat, cu o darzenieneintrecuta, vointa lor de a persevera in politica de opresiune side mtoleranta -rata de Romani. El au sabotat cu incapatanare

absolut toate masurile liberale, edictate de Imparatul FranzIosef si nu au abandonat partida paná ce punctul lair de vederenu a triumfat.

Dupa consultarea reprezentantilor cautorizati ai tuturor pray/11).-631)r monarhiei, Imparatul sa hotarit sä adopte ca metoda deconducere a diferitelor provincii, sistemul asa-z):13 d individualita-iior istorico-politice", provinciile avand dreptul de legiferare, nu

Ins6 i atributele suveranitatii. Deasupra Dietelor provinciale, Im-

ei

dia-

'boned

www.dacoromanica.ro

94 MILTON G. LEHRER

paratul, prin Diploma din 20 Octombrie 1860, a irrifiintat i un Par-lament Central, supra-provincial. Totodata el ceru imperios Pre-sedintelui de Consilin Rechberg sá mpg &dimity si radical culltre-cutul, inlocuind constitutia feudala cii anacronica a marelui Ducatal Transilvandei cu o Constitutie modenna, din care urmau sa dis-para privilegine nobiliare, corvezile serbilor i inegalitatile dintrenatiunii Imparatul mad formula in mod expres dorinta ca in Adu-narea reprezentativa a Transilvaniel sa participe si natiundle,excluse panl atunci dela exercitiul drepturilor politice".

Dupa secole de desnadejde cumplita, o raza de speranta s'arevarsat insfarsit asupra Romaniaor de dincolo de Carpati.

Este extrem de interesant de notat atitudinea pe care o iaumassele romanesti fata d1 fostid Icr asupritori In ziva in careavea, insfarsit, sà li se recumoas i lor dreptul la o viata liberadupà indelungi secole de sclarvie. In loc sä dea curs liber patimilorincatusate, pe cari le-au inabusit timp de aproape un mideniu, eiintind ungurilor o mama de frateasca intelegere.

La Congresul dela Sibiu al romanklar transilvaneni rasunaglasul intelepciunei. Romanii vorbesc de buna intelegere inlretoate niatiile patriei", de ,colaborare pentru binele comun", deegalitate, Iraternitate ii libertate national4". Aceasta atitudineeste caracteristica pentru firea poporului roman. Debrz in afirmarea

realizarea drepturilor sale, romtinul nu este niciodatil intolerantsau reizbunator fatti de fostii sdi asupritori. In clipele In cari altiise gandesc Ia razbunare, romanul adopta crestneasca, adevaratcrestineasca, atituffine a iertarii. Cuvantul omenie", dupa cumatat de just a remarcat un ziarist, desi derivat dinteo radacina1.artineasca, nu se gaseste in niici o Ala limba latina, Rind nu numaiproprie, dar in acelas timp i earacteristica firid romanilor.

La atitudinea de larga comprehensiune -a celei mai vechimad numeroase popularta transiivanene, ungurii au raspuns cu.

dusmande. Ei n'au inteles, nici in ceasul al 12-lea, Ca dreptatea careli se fdcea romanilor nu este o favoare, ci implinirea unei evolutii=tun-ale, pe care nimeni i nimic nu erau in stare s'o opreascadin mersul ei impetuos.

Cancelarul aulit Kemetnyi, reuse:site, prin metode, in contra.carora romanii transiilvaneni nu mai contenesc a protesta, sä fal-

si

si

www.dacoromanica.ro

,ARDEALUL, PAMANT ROMANESC` 95

sitfice rcprezentarea Transilvantiei la Ccmferinta mixta care urmasa se intruneasca la inceputul anului 1861. Cei 539.218 ungurisecui sunt reprezentati prin 24 deputati, pe cat timp roman* desiin numar de 1.353.550 suflete ni. reusesc sà alba decat 8 repre-zentanti... la fel "i'u saxonii cari numara. Irma, numai 196.375suflete.

Desi inegal reprezentati, totusi romanii aveau pentru prima°era' in istoria lor, putinta de a se afirma ca natie all:Atari the ce-lelalte trei natii privilegiate, cain monopolizeaza in oursul seco-lelor dreptul de a conduce treburile publice ale Transilvaniei.

Era inceputul unei ere nout in viata romanilar de dincolo deCarp ati.

Ungurii, printr'o manevira neasteptata reusesc sa.puna capatfrumosului, dar atat de efemerului vis ai romanilor. La confe-rinta mixta, reprezentanti ungurilor, profitand de majoritatile lorhotaritoare, declara conferinta... fara obiect. Ei motiveaza atitudi-nea lor, prin aceea ca in 1848 Dieta dela Cluj confirmase hotarireaDietei dela Bratislava, declarand Transilvania Unita cu Ungaria.Nici chiar imparatul Austriet declara' ei in mod darz, am poate re-veni asupra acestui aot istorhc.

Franz Iosef nu intelege insa sä cedeze presiunilor maghiare,stind Ca numai printr'o colaborare lealä tuturor nationalitati-lor din Imperiu, manarEa eteroclata Ii va putea mentine unitatea.Netinand seama de cele hotarite la Conferinta dela Alba Iulia, im-paratul convoaca Dieta Transilvaniei pentru zitia de 4 Noembrie1861. In ordinea de zi, printre chestiunile fundamentale, era in-

sorisa i egalitatea pe ttirimul politic fi religios i romanilor.

UNGURII 1NTETESC WPTA.

Ungurii se inversunarii in opozitia lar contra lui Franz Iosef.Cu cirice pret ei vor sa salveze pnhiIieiile, mentinand un po-

par de un milion patru sute mid locuitori in stare de sclavie.Cancalarul dernisioneaza, iar Cancelarta refuza publice Edic-

tul imparatului. Motivul juridic pe care il exhiba, de data aceasta,ungurii, este caracterul bilateral pe oare-I imbraca Unfirea Transil--vaniel cu Ungaria, vointa unilaterala a imparatului de a ignoraacest Act fiind inoperanta. Afrguanentarea era numai in aparenta

a

s'a

5i

www.dacoromanica.ro

96 MILTON G. LEHRER

justa. In fond, inisa, ea era complet falsà, Intrucat premiza pe carese bizuia era inexacta. Transilvania adevgrata Trans! niciodata nu-si pusese semnatura pe un act de unire cu Ungaria. Ade-v5ru1 era ca numai ungurii din Transavania votaserd; Unirea, ceeace desigur nu echivala cu vointa Transilvandei de a-si uni destinul eicu acel au taxii lui Arpad !... Cine se mai oprea, insä, in acea epoca,in Ungaria, la obiectiuni de principiu?

Rezultatul practic al opozttiei inversunate pe care au deslan-tuit-o ungurii a fast intarzierea cu dol ani a convocarii Dietei tran-silvanene.

Protestele nesfarsite ale romanilor trainsilvaneni au reusit, incele din urma, s. infrangd opozitia ungara i Dieta transilvaneanaa fast convocata pentru luna lune 1863.

Constienti de importanta momentului, romanii se comportaraexemplar in timpul alegerilor. Absolut nici un vot romanesc nu fupierdut. Mei unul nu profita taberei adverse.

Ramanii, zice Pacateanu, mergeau la urne ca la Biserica".spune pe de altd parte I. Maga, a trecut Un stra-

lucit examen politic". Cu atat mai stralucit, cu cat era primulexamen politic din intreaga lor istorie, sub dlominatia nemesilorunguri.

Din cauza conditiilar electarale ean l. subordonau votul unui a-nurnit sees, reprezentarea provinoliei In Dietà era pe departe dea fi reara. Totusi, fata de trecut, era un succes uimitor. Roman a auales 46 deputati. Ungurii i secuii la un loc, 43 i., insfdrsit,sash i svabii, 32. Adaagandu-se la aceste cifre, scaunele de deputatrezervate Impdratului, se ajungea la urmatoarea repartittie defi-nitiva a lacurilor de deputat : 56 romani, 54 unguri si secui,44 saxoni.

Rezultatul fu de natura sä samene panica in ilndurile maghia-rilor din Transilvania, Transilvania, manifestanduli liber vointa.inceta de a mai fi o colonie a nobilimei maghiare. Multi dintre no-bili vazand ea' pozitiile lor seculare bleep sa, se elatine, se prega-tirá sà piece In Ungaria. De aki se poate deduce panà la evidenta,cat de putin se simteau 1egati de pamantuil Transilvanieimaghiari, profitori exclusivi ai bogatifillor acestui pamant. Era su-

niobiilii

Ardealid,

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT ROMANESC* -97

ficienta schimbarea climatului po1itc, pentru ca nobilimea sa-sipregateasca bagajele!

Solidaritatea i atiitudinea exemplara a romanilor in timpulalegerilor ii inspaimantase pe unguri, decareee ei subevaluasera

totcleafuna osibi1it4iJe massel Varanestzi arrdelene. Panamarele patriot ungur tefan Szechenyi greisise atunci cand a con-fundat hnistea patriarhala a viertii taranilor ardeleni cu indife-renta fata de problemelle viitorului. Congiinta nationalii romaneascciexista in paturile largi ale teiranimei, lipseau iiisc, conditiile priel-nice unei manifestari pe taTimul

Daca ungunii. ar fi stiut sä scruteze viitorul pe baza inditatilloralegerilor pentru Dietä, desigur ca atitudinea br ar fi fost deapropiere de inassele ViTanesti, in vederea unei cooperarti pasnice.Exista, insa, o fatalitate istorica, care te face sa' persisti inteagresealã chiar atunci cand totul ii area ca esti pe panta de-zastrului.

Ei au sabotat lucrarile Dietei ardelene dela Sibiu, nepartici-pand la sedintele ei. Reprezentand intenasele mare@ majordtati a popu-latiei transilvanene, Dieta voteasa la 10 Septembrie 1863 o lege cuun articol unic, edilctand egala iadreptOre a liatiunii romeine dinArdeal".

Aceasta lege, prima din istoria Transilvaniei care apare cutexte paraIele in limbile romana, german i ungara, este sane-Ifionata de Franz Iosef (care detatliu picant semneaza textiilromanesc cu numele sau ortografiat romaneste : Franciscu Iosifu!)la 26 Ocytombrie 1863.

Aceatta data ar fi insemnat o piatra de hotar in istoria Tran-silvaniei daca ungurii nu ar fi luptat pe toate Calle sa, anihilezeefectul legii de egala indreptätire". Inteadevar, legea din 1863ccnstituie o adevarata revolutie pentru mentalitatea care se in-staurase in acele vrernuri In imparatila habsburgica gratie ne-meWar maghieri. Ea corstituia, dupa secole de cruntã nedreptatire,egallitatea de drepturi politice a romanilor cu cele trei natii"privilegiate.

Paragraful 3 al articolului unk, glasuia astfel: cele patru na-liuni recunoscute prim lege si adica : natiunea maghiarilor, a se-

din

politic.

www.dacoromanica.ro

98 MILTON G. LEHRER

sasilor i românilor, fiata una cu alta, sunt pe deplin egalind.reptatite si se folosesc in sensu1 Constitutiunii transilvane deasemenea drepturt politice".

Era o tarzie reparare a greselilor din trecut.Atitudinea maghiara de sabotare a legii nu era de fel sur-

prinzátopre. Ea se integra perfect in mentalitatea retrograda aclicei conducatoare maghiare. Surprinzatoare era doar atitudinealui Franz Iosef. Desi atunci cand vonbia despre fomani, el ii nu-mia bravii mei romani", totusi cand era vorba sfi treaca la fapteconcrete, masurile erau emanate sine die.

Atitudinea lui Franz Iosef a fost dictata de Imprejurari poli-tice exterioare i interioare, cari reclamau In mod imperios reformeliberale in favoarea milioanelor de romani ardeleni.

Inauntru, revoliztia ramânilor din 1848 a aratart conduatori-lor Monarhiei cat de puternice si de c1ocotitoare erau fortele ro-manismului din Ardeal.

Dupg perioada absolutista a luri Bach, epoca constitutionala ahit Schmerling a permits din nou roma:calor säli formuleze reven-dicarile pe cari si le exprimasera in mod hotarit in programuldela Blaj la 15 Mai 1848.

NatAa roman5, constienta de cirepturile ei si de puterea eide a vailorifica aceste drepturi, devenise o amenintare pentru su-bredul edificiu al monarhiei lui Franz Josef.

In afara, Unirea Principatelor sub Ouza-Vodä era primul pas'calm marea unire care avea sa ving.

In fata acestei duble amenintäri (cari primejdulau Austriadup5 cum se exprima Prokesch-Osten pang In rnaduva oaselor)Franz Iosef a socotit ca e mai prudent de a-i avea pe romani.araturi de el, decat de a-i avea contra lui.

De aci i dispazitia liberalà din 1863.Unguri nu renuntara la pdanurille dor machiarvelice. Déak

Eötvös, conducatorii moderati at unguriaor, castigara pentru cauzalor pe imparäteasa Elisabeta. Et ventilarA la Curte avantagiileunei colaborgri austro-ungare pe baze largi. Era inceputua uneiactiuni de mare amploare care trebuia sa se desfasoare mai tarziu.

Ungurii continuara s5. unelteasca Impotriva romanilor cuscopul, pe care de altfel nici nu-1 mai ascundeau, de a obtine de

cuilor,

st

www.dacoromanica.ro


la imparatul Franz losef, recunoasterea unirii Transilvaniei cuUngaria, in virtutea unui imaginar principiu al continuitätii dedrept".

Schmerling, Cancelarul Austriei, care preconizase i incepuse&Par a realiza o poldicg de largi concesiti in favoarea popoa-relor dim vasta Monarhie, fu nevoit à plece in lune 1865.

In vara aceluias an, Mitropolitul $aguna care se reintorceadinteo audientai la imparat, declaim mahnit, cà atmosfera delaCurtea Imperialä este favorabila unai intelegeri Cu ngurii, pre-tul aoestei intelegeri urrnand a fi sacrifioarea drepturilor legitimeromanesti.

Evenimentele call au urmat au confirmait in totul prevede-rile pesimiste ale marelui roman. In Septembrie 1865, Dieta Tran-silviandei, aleasä cu participarea tuturor nationalitätilor transilva-nene, a fost disolvata i o noua Dietia, de data, aceasta urrnand afi aleasa dup5 vechile criterli ungare, fu oonvocatä la Cluj.

UNELT112,1 MAGHIARE

In perspectiva istariei, metodele pe care le foloseau ungurii,pentru a inabusi glasul Transilvaniei, ne apar mai odioaseDe unde la alegerile libere din 1863 ungurit nu reusirà a se plasia .decat in minoritate, de data areasta ei Ii confectionard majorifitimaslve, menite ad exprirne cel 'mutt vointa vngurilor din Transii-

dar nu insd, a T ramsilvanieri ins4i. In noua Dieta, ro-manilor cari reprezentau sufletua insusi al Transilvaniei lefurà rezervate doar 19 locuri de deputat.

In zadar protesta $aguna in numele milioanelor de romaniardeleni, .in contra violentariii mazieste a voinftei Transilvaniei.Evenimentele externe precipitandu-se, $ i Austria suferind infran-gere drup5 Infrangere (Koniggratz-S,adova), imparatul fu nevoit sAoedeze presilundlo,r maghiare pentru a salvia unitatea Monarhiei.Dieta dim Cluj vora din nou unirea Transilvaniei eu Ungaria, la25 Decembrie 1865. Imparatul, in urma aoestui vot, proroagg Dietamembriii ei urmand sä participe de acium inainte la Dieta ungaradela Budapesta. Maurul Ii fticuse datoria, Triaurul putea sd, piece !..

Inca..

retain, $ i

www.dacoromanica.ro

100 MILTON G. LEHRER

In 1867, clica maghitara dela Curte Ii multiplicg presiunileasupra imparatului i acesta, noiens volens, se hotaraste sa revocetoate legile liberale pe cari le votase Dieta din Sibiu

In felul acesta,. romanii transilvaneni, cari dupg lupte darzepurtate timp de secole impotriva unsui dusman neiniduplecat, reu-tsifa recapete libertatea, cazurä din nou In sciarvia milenara.

Cupa (libertätii) spune Seton Watson fu aruncatä lapámant chiar in clipa in care ea atingea buzeile romanillor".

Fara indoiala ca printre argumentele pe earl ungurii le-au sus-tinut in feta imparatului spre a-i smulge decretul de anulare allegilor de emancipare a romanilor tranSilvaneni, a fost i acel alpericolului pentru monarhie a realizärii unei Daco-Romcinist in ca-drul Daciei de odinioara.

SPERANTE ROMANOTI.

Unirea Principatelor romane i instalarea principelui Carol deHohenzollern ca domnitor peste ambele Vari surori.reunite, erauprimele etape pe drumul predestinat al uniiriti tuturor romanilor.

Suferintele romanilor transilvaneni au contribuit Intr'o largamäsura la intarirea imaginei unei romanli unitare, avand Carpatiidrept coloana vertebrala.

Istorich, literatii, ziari1tli desvaluiserä marllcc masse roma-nesti, originea comma a romanilor de pe ambele versante alemasivului carpatic, iar spiritele Inflacarate, teseau din firul unitatiicele mai indraznete planuri de visitor.

Versuride lnspirate ale lui Andrei Muresanu: Desteapta-teRomane" stimulau energiile.

Oamenii politilci de dincoace de Carpatsi formulau in mod categoric prinoipiul dreptuflui pentru romanii din Regat de a se in-teresa de soarta conationalllor lor de peste namti.

Ion Bratianu exprimase clar aceasta idee intr'o metafora, ma-masa: celebra : Cand o sorg a mea este marittata, nu am dreptuls5 ma amestec in menajul ei, nu am dreptul s fac cel mai micpas care sa poata da banuiala sotului ei e asi vrea vreodatà säaduc zzlzanie i desbinare in casa lor. Insä, care, cand sotul ei,cumnattul meu, va merge pang a o maltrata cu brutalitafte,

sIll

www.dacoromanica.ro

.ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC101

cand o va trata ca pe o sclavO, cu toate ea el stie ea' ea este din-tr'un sange nohi[1, Cand voi vedea c i1cilc cutitul asupra ei, nu cmeu oare dreptul s strig, sä-1 opresc dela acea crimá ? !"...

Marile krill ale politicei externe romanesti in raporturide eicu Monarhia Austro-UngarA se desemnau deci (Aar dela inceput.

Pe deoparte: formularea neti a neirrterventiei in afacerile in-terne afle Monarhiel vecine; pe de altá parte : solidarizarea roma-nilofr dui Principate cu aced! din Transiavania, oridecateori existentanationalg a acestora din urmA era amenintatà.

Insusi Domitorul Carol imbratisase acest fel de a vedea. Inteoconvorbire acordatO ministrului Franteti aa Bucuresti, Carol deHohenzollern afirma Ca nu intelege sal incurajeze actiunea anti-ungarg a romanilor de dincolo de Carpati, d,qtr in acelas limp eltleclara in mod hotarit cg romanii din Principate nu se pot detin-teresa de milioanele de congeneri al Caror shut national trebuestechiar stimulat, in cadrul luptei legale si a loialismului".

In fala unitOtii de simtire care il 'monk irezastibil conturultleasupra coamei muntilor Carpati, toate sfortarille ungu.rider erauneputinczo ase.

In zadar suspectarg ei relatiile dintre romanii ardeleni i ceidin Principate. In zadar interziserä nemesii unguri introdrucerea

difuzarea pe teritoriull Ardealului a oriefirei tiparituri romanestiPrincipate. ADEVARUL ERA IN MERS I NIMIC NU-L MAI

PUTEA OPRI !...Scopul pe care-1 unnareau romanii era clar exprimat si nu

putea da nastere la niciun echivoc. Ei cereau doar respectareanationalitätii in cadrul Monarhiei Austro-Ungare l un tratamentomenos in raporturile sociale.

Consilierii unguri dela Curtea dui Franz Iosef ii prezentaraIns impäratului situartia in culori atat de sumbre pentru viitondMonarhiei, incht Franz 'lose& accepta punctul de vedere inaghiarde a rnentine nationalitatea roman:á din Ardeaa intr'o stare deinferioritate manifestO., cu scopul vadit de ari obliga pe romani.sä accepte maghtarizarea.

Cat de gresitä a fest aceasta politicä s'a putut vedea In 1918,cand nationalitatile asuprite au gäsit In insäsi starea kr de in-ierioritate puterea nOvalnici a reactiunei lor.

dinsi

www.dacoromanica.ro


Unita cu forta, Transiavania pierdea in urma acestui faptautonomia ei milenara. Dar nu era munai atat. Prin fella lucru-rilor in cadrul unei Ungarii eteroclite conglomerat de natio-nalitati insasi romaniSmul suferea o grea lovitura. CovarsincLprin superioritatea lor nomerica toate nationaaitartile din Transia-van* inclusiv macghlarii, ei se clasau In proportia redusa de 15%aitunci cand numarui lor era raportat la enorma mama a tintregulufregat ungar.

Scopul =ire'', era deci mai mult decat o silt/1prd masurgadnriinistrativ. Ea imbraca caracterua unei manevre machia-

velice pentru slabirea elementelui romanesc.

DUALISMUL

In cadrui dualismului inaugurat in 1867, aceastä manevra era.menita sa produca efecte radicale. Intr'adevar, prin pactul incheiatintre Viena si Budapesta, trei saptarnani numah clupa incoronareain capitala Ungariei a lul Franz Josef ca crege al Ungariei, cu co-

romanului Matei Corwin, Regatul Ungar se situa pe plande egalitate ou Austria in cadrul Austro-Ungariei.

Ungaria devenise stat suveran i, sub multe raporturi, stat de.sine statator. Cauza maghiara triumfase. Ungurii jubilau.

Depinzand deacum inainte direct de unguri, romanil aveau sacunoascii timp de jumatate secol o agravare Simtitoare a situa-tiunei lor. Soarta romaniaor fusese vitrega i atunci cand ei depin-deau direct de Imparatul Austriei. Lesne iSi poate inchipui oricinece insemna sa f ii, i sa vrei sa ramdi, roman intr'o Transilvanieguvernata direct de nobilimea maghiaral...

Cea mai furibunda opera de desnationalizare din cate a cu-noscut vreodata istoria contemporana, a fost inaugurata de unguriin ziva linstaurarii regimului dualist, principalul lor efort fiindindreptat impotriva romancilor. Oligarhia maghiarar, spune Ber-trand de Jouvenea, mandrä de a fi dobanclit itclependenta fata deViena, maghiariza populartiliffe slave i romfinesti, care li erausupuse".

Consalklandu-Si prin dualism ideea statala (vezi Mihai Hor-wath, Szekrfu ungurii parasira ldealua lor modest de liber-tate national& devendnd apostolii agresivi ath unui ideal imperialist

de-ordin

roam...

11 al(ith),

www.dacoromanica.ro


(mitul Coroanei Sft. Stefan), care nu se putea realiza decat printlesflintarea nationalitatilor conlocukoare si in special prin des-fiintarea viguroasei si atat de numeroasei nationalitatti romanestiAleScinzand din legionark lui Tralan si din Dacia lui Decebal.

In primul loc fu inugurata o campanie de artAtare iinpotrivanationaltatillor earl, in definitiv, Tevendicau dour Silbertatile pentrucari combatusera i ungurii.

Scrlitork ovini, in frunte cu Vajda sit Bela GrUnwald, de-nuntau ca un pericol mortal pentru Ungarila simplul fapt al exiatentd nationalitatilor iar istoricul ungur Paul Hunfalvy ger-man maghitarizat comparandu-i pe romanii din Transilvania cuPieile Rosh din America de Nord, Ii ameninta purr i simplu cuextermina.rea.

Cand in Parlamentul dela Bucla-Pesta vreunul din putiniidepvtati romani. indraznea sa-si riidice glasul In favoarea conatio-nali1 or sal asupriti, dreapta ungara se napustea asupra lui cuapostrofe ca acestea : La Bucuresti !" sau N'au decat si

.emigreze !".Sa emigreze din tara in care aveau radacini adanci rnilenare,

lasandu-i stäpani atotputernici pe musafirit nepoftiti, veniti tocmaidin muntil Urali!...

Este deci lesne explitabil de ce toate gandurile si speranteleinteun viitor mai bun ale romaniaor din Transilvania se indreptaninspre Principatele Unite ale romantlor de dincoace de Carpati,unde se infigeau primele jaloane ale românismului rentiscut.

Liberalii modem*, in randurile carara se inscriu cu cinstenumele lui Déak si al baronului Eötvos, emu acuzati de lipsa de-patriotism i de släbiciune atunci cand. se opuneau metodelor furl-bunde ale sovinistilor, supraexcitati de visul unui imperiu maghiarin limitele Coroanei Sfantului Stefan. !

. Principiile de baza ale programului partiduluil eraude altfel aceleasi ca si ale programului ultra-sovin. Difereau doarmetodele pentru realizarea lui. De uncle un Deak i un Eötvös pre-conizau o politica de rnoderatiune, savinistii maghiari reclamauCU insistenta metode de violenta. i uniii i altii Insà, sustineauaiecesitatea de a crea din statul ungar atat de variat din punct.de vedere etnic, un stat unkar, ou o singing n : aceia maghiara.

liberal

www.dacoromanica.ro

104 MILTON 0. LEHRER

Este totusi demna de mentionat atitudinea liberalior ungurtintrucat din ea se desprinde cu precizie mentalitatea in contracarora ei se ridicau.

VIZIUNEA PROFETICA A BARONULUI WESSELENY.

La 24 August 1868, batranul baron Wesséleny, despre care d.Alexanclru Vaida-Voevod, spune : desi era orb, totusi mintealui lumirnatä vedea mai dar decal a sovini#Eor vechi i moderni",.rostea urmatoarele cuvinte profetice de pe tribuna Camerei Mag-natilor :

Obiectul despre care voesc s va vorbesc, este de cea maimare importanta: anume e linistirea i impacarea diferitelor po-poare locuitoare in patria noastra. Strabat cu ochii mei suflete#iprin viitorua plin de nori ai patriel mele i triitorul e mai negrudecdt noaptea ochiilor mei. Vaci o singura raza, si paha e i razaaceasta : pacea i intelegerea ne mai pot mantui!" Iar mai departe,.Wesséleny, care afirmase ca cele trei nationalitati privilegiatecele patru biserici retunoscute de Stet reprezinta cele 7 picate ca-pitale ale Ungariei", declare : a ne uni din inima cu

e singura cale care ne mai ramane deschisa".Intre cele cloud cai care se deschideau inaintea lor : calea-

ratiunei, caracterizata prin atitudinea blanda, i aceea a pasiunel,caracterizatä prin intoleranta, ungurii o aleseserä pe aceasta dinurma viitorul i-a dat dreptate lui Wesséleny.

Violenta n'a fost niciodatd bun sfatsultor i toate realizarilecari s'au sprijinit pe intoleran-46 s'au prabusit ea niste simple jocuride copil, la prima suilare a vantului

Politica inaugurata in 1867 de caitre unguri i continuata pana-in 1918 ne este sugestiv i lapidar redatä de una din marilelucrari de sinteza, care num.ai de maghiaro-fobie nu poate fiacuzatä.

Din 1867 pang in 1918, cetim intr'adevar in Encielopedia-desi o lege garantase drepturi nationalltatilor (1868).

Transilvania a fast supusa unei hotarite politici de maghiarizara-(una risoluta politica di mugiarizazzione)".

Daca ungurii ar fi stiut sa puma frau ambitiei lor nemasurate-# ar fi considerat dualismul ca un prim pas catre federalism,-

i.

nationa-litgtile,

si

www.dacoromanica.ro


desigur Ca intreaga revolutie istorica a Europei Centrale ar fi fostcu totul alta. Toti scriitork contemporand sunt unanimi in a o re-cunoaste. Romanul ardelean Alexandru Roman, directorul ziaruluiFederatiunea", cu un veritabil strat profetic, dedlara Ca in 1868,adica la mai putin de un an dela inaugurarea sistemului dualist,

: daca dualismul nu se indreaptä inspre federalism, atunciel este o ,,unio duorum v.ationum contra plures", care va duce ire-mediabil la prabusirea imperiului", iar in acelas an romanul Sava.Soimescu scria: aroganta natiunii maghiare va duce la distrugereaAustrier.

In fata marilor probleme pe care le ridicase noua stare de lu-cruri, romanii, ardeleni au fost complect desorientati. Ei au dibuitmulta vrerne prin intuneric, nestiind care este calea pe care tre-bue s'o urrneze pentru triumful legitimelor revendicki nationale.

Unii, ca marele 'patriot Saguna au precondzat o actiune mo-deratä, sperand ca in felul acesta sa se poata obtine un minimumde realizäri.

Intreaga doctrina a lui Saguna era concentrata in maxima :fd $i taci".

ABSTENTIONISMUL POLITIC.

Altii, preconizau o politica de pasivitate totala", vrand infelul acesta sa ignoreze tot ce se realizase cu privire la Transilvania,peste vointa transilvanenilor. 0 serie de adunari Elia convocatela Miercurea, Inidioara si in alte 1ocaJiti. Romania din Transil-vania propriu-zisa, hotarira in cele din urma s adopte o atitudinede pasivitate absoluta (1VIercurea 718 Martie 1869). In felul acestaei se condamnara singuri, printr'o ,decizie disperata" (NeculaiIorga) sa asiste la desfasuratrea evenimentelor politica cari iipriveau, fara ca ei sa le poata., daca na impiedica, cal putincondamna.

Banatenii i romanili din Ungaria, adoptara In acelas an o atitu-dine de participare activa la lucrkile Parlamentului, pentru auapara interesele.

Alexandru Mocson.yi, un aparator calduros aa cauzei românesti,Intr'un apel la Imitate, spunea : numai o natie care stie sa corn-bata pentru libertatea sa, o va poseda in intregime".

ca

www.dacoromanica.ro


Vialenta pe care o deslantuia in randurile maghiarilor fiecareinterpelare romaneasca in Parlamentul din Budiapesta, in loc sa-i.dezarmeze pe putirnii deputati roman% mai mult Ii stimula.

Mfruntand furtuna patianidor swine unguresti, ei continuausa se afirme ea reprezentanti ari unel natii distincte, cerand sa iise recuneasca, dupa secole de nedreptate, egalitatea in drepturi casi in datorii

Cerem sit fim nunviti natiune, spunea un depute, caci avemaceleasi drepturi pe cari le are natia maghiara".

, Suntem pe piimântul nostru, adaoga Vincentiu Babes, afir-mand in felul acesta intaietatea elementului remanesc pe pamântulTransilvaniei i permanenta lui pe acest pamant.

Depe inaltimea nemarginitei lor araganite, ungurii) se mul-tumeau sa arunoe riposte brustale, caracteristice neputintei.

Sunteti un /learn salbatec de porcari", raspundeau ei depu-tatilor romani. RepliCa imprudenta; de doted oat imprudentá. In-teadevar, adresandu-se romanilor cu epitetul injuries de porcari",ungurii omiteau ca eel mail mare luptatar pe care l'a cunoscutistcria ungara, a lost un roman: IOAN HUNIADE, dupà cum ei omi-teau, die data aceasta cu rea credinta, ca dintre toate popoareleeuropene, acel care a enorat din toate tianpurile 'in gradul celmai inalt.. cresterea porcillor a lost tocmai poporul unguresc. 0recunoaste Anonymus, o recunosc toti scritorit maghiari contem-porani, o recunosc toate statisticile ungare din timpurile cele maiindepartate.

Iata de pildä ce ne spune in aceasta privinta profesoa-ul ungurBela Haynko, inteun studiu despre animalele din Ungarria, aparutin cadrul volumului Das Antlitz einer Nation": Cresterea por-cilor a fost cunoscutä din timpuri stravechi in lingaria. Dinscrierile lui Anonymus stim cä ungurii, la sosirea lor in Ungaria.rau adus cu dânii si crirezi de porci. In regiunile Ungariei de azirunde se gasesc intinse paduri de stejarisi locuri mlastinoase, cres-terea porcilor a luat un avant extraordinar (ein gewalvigen-

Aqschwungy'.Apostrofele vielente pe care le adresau ungurii, deputatilor

romani invederan profundul dispret pe care-I resimtea nobilirnea-maghiara amestecatura de rase, unica in Europa farta de-

www.dacoromanica.ro

ARDEALCIL, PAMANT ROMANESC 107

poporul romanesc, popor eminamente de tdrani, a carora stare demizerie si de inferioritate sociala se datora toamai impilàrilor ne-mesilor unguri. Ministrul Monarhiei Austro-Ungare la Bucuresti,principele Fiirstenberg, relateaza ca Tisza ,refuza chiar set rlispuncliila salutul deputatilor roanani.

Politica de abstentiune ± pasivitate pe care o imbratisaseenorma majoritate a romanilor, a dat putt-4a ungurilor sa-si exer-

aproape nestingheriti, planurile kr de maghiarizare, iar im-peratul Franz Iosef, inteatat era de influentat de considierii unguri,incat oridecateori primea o delegatie de romani, li se adresa a-cestora cu un ton de mustrare, imputandu-le ca nu sunt destul dedocili fate; de politica ungara, ei cari II facuseral din pasivitarte-si din docilitate o dogma politica.

Este foarte probabil cà ceeace i-a determinat pe romanii dinVransilvania sa adopte o politica abstentionistal, sa fi fost sistemul-electoral, caracterizat de insasi ungurii (Pester bloyd) drept oadevarata babilonie, erijata in lege".

Participarea romanilor la alegeri era ingradita de nesfarsitteIispozi.ii sioanatorili, tinzand toate la mistificarea reprezentantei

electorale din regitutile pur romanesti. Astfel, de uncle in regiuneasecuiased, pentru alegerea unui deputat, erau suficiente 4-5000voturi, in regiunea romfineasce abia 40.000 0 cciteodatti chiar.50.000 alegeitori erau necesari pentru alegerea unui deputat.

In aceste conditii, Coloman Tisza, setul Partidului, asa-zisliberal, flancat la Ministerul de Externe Austro-Ungar, de ungurulAndrassy a putut guverna oa un adevarat despot tirnp de 15 ani,dela 1875 pane. la 1890. Exista dintaturi cani recunosc in mod for-mal caracterul autoritar al. guvernarii 10r, justificandu-1 doer prinnecesitati imperioase. Ungurii, dirnpotriva, aplicau in tare; metodelecele mai despotice de guvernare i peste hotare tineau sa aparidrept campioni ai libertätii. integrale. Fariseistrnul. metodelor din1848 se repeta in toatefazele evolutiei istorilei maghtare.

Astfel, in 1868, unguril voteaza o lege a notionaiitatilor incari cele mai liberale prinicipul sunt concretizate in texte precise

categorice. Expunerea de motive poate fi citata oa exemplu de lax-gheta in privinta tratamentului &arta de natknalitatti. Ar fi fostinsa prea frumos pentru oa sa fie adevarat.

cite,

si.

www.dacoromanica.ro


Totul nu era insä, decat praf aruncat in ochili multimiui. Liberalasi ateit cLe mtlrininwasa lege a na0onalittitilor n'a fost aplicatti nici-odatti in practicd. Unele din dispoziltitle acestei legii au fost pur

siimplu abrogate, altele au cazut cu in deSuetudine, diiicauza cà ele au names dela inceput ditera moarta.

Ceeace era insa peste 1116SUrg de revoltator, era cinismul fOraegad, cu care ungurii se impaamau cu daspozitii de favo are, careincetasera sa mai adba vadoare legaffä i care erau astfel cainexistente.

Seton Watson, un bun cunoscator al starilor de fapt din fostaMonarhie Austro-Ungara, eiteaza in Istoria Romani lor", o seama_de exemple din legea nationalitatilar oari invedereaza flagrantacontradict.ie care exista intre metodele preconizate de unguri inteorie cele aplicate de ei in practicd.

In special In domeniul scoalei, contradiictia era mai accentuata.Dupd ce in cuvinte maxi autorii degei nationalitatii au pro-

clamat necesitatea de a se asigura tuturor cetatenilor, de oricenationalitate, posibilitatea de a se instrui in limba lor materna,unguril au deslantuit o actiune de maghiarioare prin ..coala, careameninta romanismul in insasi fiinta dui. Scolile deveneau dince in ce mai mult instrurnente ale operei de maghiarizare. Lainceput, maghiarizarea a atins numai invätamantul superior, pen-tru ca In cele din urma ea sa se intinda i asupra scolilor cle-mentare.

In 1879, Mirnstrul Tréfort, olandez maghiarizat, depune InParlament o lege tinzand la maghiarizarea scolilor elementare.-Romanii din toate provinciile stapanite de unguri, in fata Inver-sunarii crescande a guvernantilor maghiari, isi strang randurlie.

Suntem aid i vom ramane aici stanca eternd a unui poporfixat pe acest plima.nt de Dunmezeu deelara loan Hodos,in momentul in care Parlamentul ungar vota legea pentru gra-birea desnationalizarii milioanelor de romani transilvaneni.

EPOCA MEMORANDISTICA.

In 1881, la Conferinta din Sibiu, partidul nationol romandin Ardeal, Ii revizuieste programul de pand atunci, inscriind InIruntea revendicArilor românesti, autonomia Transilvamei. Tot-

timpull

i.

si

inatisi",

www.dacoromanica.ro


odatä, partiduti hotargste ca intre cele (Iola metode de hip%preconizate de conducalorii ramânimii : metoda revolutionargaceia a moderatiunei, sa o aleaga pe aceasta din urmä, mentinan-du-si credinta cg intea zi dreptele lor revenclicari var gäsi unecau in sufletul imparatului Franz Iosef.

Conferinta decise deasemeni s'a intocmeasea un memoriu inlimba francezä cu scopul de a aduce la cunostiinta popoarelor diOccident suferintele teribile pe cari le indufa ramanii din Tran-silvaniia ii persecutiile la cari ei sunt supusi". Memorandurn,ul aapärut la Paris in anul 1883 # a produs in toate cercuaile inte-lectuale din Franta, Anglia, Italia # Belgia, o impresie din celemai puternica% Era prim& document prilvitor la tratamentul Mu-man la care erau supusi de secole romanii ardeleni, care apa'readincolo de hotarele Monarhiei Austro-Ungare. Pentru prima oaràOccidentul era chemat sá ia pozitie In fata rechizitoriului pe careromanii Ii indreptau irnpotriva metodelor feudale, irnpain'antenitede guvernantii din Budapesta. i pe cari expresia este a luiSeton Watson ungurii vroiau sd le eternizeze in Transilvania,in dispretul evolurtiei normale a institutidlor politice din tarileapusene".

Peste Caliva ani, studentii Universit'atilor din Ii i Bucuresti,publicarg la randul lor un memoriu amplu destinat straiingtä, incare se descriau am'anuntft, toate fazele tragediei existentei ro-mânilor din fosta provincie Dacia, ajunsd sub dominatia ungurilor.

In Franta, in special, memariva a desläntuit un adevArat valde simpatie pentru cauza românidor transilva'nerd. Asociatia ge-neralä a studentilor francezi, luAnd in considerare memoriul, areamintit cu acel prilej faimoasele cuvinte ale lui. Montesquieu:Existd un cod penal fi. pentru popocere ca fi pentruPrem., la randul ei, vestejia in cuvinte aspre feudalism& metodelardie guvernare maghiard.

In Belgia, profesorul Louis van Keymeilen din Anvers, 1titermina cu aceste cuivinte impresbonantul sau articol publicat inLe précurseur" din Anvers:

Europa occidentalä nu trebuie sä ukte ea rasa românä estesantinela avansatà a civilizatiei in Orient # in virtutea aoestui

indivizi!"

8i

www.dacoromanica.ro


titlu, aceasta Europa nu poate sl priveasca cu indiferenta, ceeacese petrece in acest moment la poalele Carpatilor".

Ungurii se grabtira s publice un raspuns la acest Memoriuromanesc invocand legile lor democratilce, Constitutla liberalatoate celelalte argumente cunoscute din panoplia propagandei ma-ghiare in strain:gate. Raspunsul era de asemeni plin de injurii laadresa romanilor transilvaneni.

REPLICA".

StudentAmea romaneasca transilvanearna nu putu ramane in-diierenta in fata ciniicei deformari a realit#ti, cuprinsa in raspun-sul uniguxesc.

Ea publitä o replica la raspunsul unguresc in limbile romana,franceza, germang, engleza

Aceasta replica, spune George Moroilanu, a fost scrisa cu unadrnirabil bun simt politic i cu o metoda de documentare unicain genul ei, bazata pe leele i datele statlast:Ice oficiale ale Sta-tului

Era un act de curaj exceptional, cunoscutá fiind mentalitateacercurilor conducatoare din Transilvania.

Aparitia Replitei, continua George Moroianuk a produs oenorma senzatie in Ungaria, caci nici presa maghiara, nici gu-vernul ungur nu se asteptau la acest act de curaj al tinerhneiromanesti care brava fur'.la i razbunarea autoritatilor".

Mind deschisa o ancheta judiciara in contra autorilor Replicei,toti studentii =math din Universitatile unguresti, se declararasolidari cu continutul ei.

CONDAMNAREA LUI AUREL POPOVICI.

Pentru. a nu deslantui insa, un scandal politic, ungurii limi-taxa urmarirea judiciara numai in contra unuia dintre autoriiacestui memoriu i anume in contra doctorului Aurel Popovici.

Condus intre balonete dela Predael la Cluj, ca un sitmplu bor-fas, d-rul Popovici a fost condamnat de Juriul sovin din acest dinurma oras, la 4 aini inchisoare *i la o amenda de 5.000 fiorini, ceiace constituia o suma enorma pentru acele vtremuri.

i.

ungarh.

ai. ttaliana.

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUI., PAMANT ROMANESC` 111

Condarnnatul Juriului dela Cluj, avea sä devin'a intr'o zi celmai intim sfltuitor al Arhtiducelui Franz Ferdinand, mostenitorulprezumtiv al Tronului Austro-Ungar, eroul tragediei dela Serajevo.

Pentru a ne forma o ideie despre felull cum privea Apusul stS-rile de fapt din Ungaria din. acea vreme despre reactiunea pro-dusal in Occident de procesul intentat lui Aurel Popovici, e sufi-cient s spicuim douà pasagii din presa apuseand de atunci.

Acest proces. scrie Felix Leseur, in la Republique Francaise"(ziarul lui Jules Meline) din 2 Septembrie 1893, va ramane inistori a contemporand a Europei, ca unul din cele mai triste exem-ple de ceeace poate infdptui. tirania i brutalitatea unui popor,dornic s'a aserveasca cu orice pret un alt popor", iar in alt locacelas jurnalist taxeaza continuile procese ititentate fruntasilor ro-milli din Ardeal drept : comedii judiciare unguresti".

In aceiasi zi Ziarul Il Foro Romagnolo" care aParea la Ra,vena, scria: Sacrificiul acestor generogi campioni (patriotii romini),va contribui in mod puternic La schimbarea sarilor de iticruri dinRegatul SfOntului Stefan, acest edificiu de forma monstruoasei, incare dreptul, justiTia i mora/a sunt sufocate de o hegemonie crude./

tiranicci".Condamnarea lui Aurel Popovici nu fu de naturg descu-

rajeze pe romani, ci dimpotriva i-a determinat sä duck' lupta maideparte cu forte sporite. Romanii se hotardsc s facg apel la bu-nele simliminte ale impbratului. In acest scop, eli redacteaza unMemorandum, pe cari 300 de delegati al romanilor din Transil-vania urmezza sa-1 prezinte lui Franz Iosef. Cei 300 de delegatiin frunte cu avocatul loan Ratiu din Turda, pleaca la Viena, daratcolo Franz Iosef, cedand presiunilor maghiare, refuza sä primeascadelegatia. Plicul continand Memorandum-lei românesc ajunge tau.%in mainile impäratuluti, care feirti a-/ deschide Ii trimite Ministruluide Interne ungur din acele vremuri, Hieronymyi, care la rfindulsaw 11 trimite mai departe, ftirti a-/ deschicle, Arhivei de Stat inBudapesta, spre pastrare.

In modul acesta emu luate in considerare justele revendicáriale celor 3.000.000 tromfini tranSilvanenit In liberala MonarhieAustro-UngarA I.

i

91

sa-i

www.dacoromanica.ro


Printr'una din acele curioase imprejuräri pe care le creiazgo soarta implacabila, plicul refuzat" al plangerilor romanegti aajuns din nou in mainile romanilor dupa un sfert de veac, candarmatele rornane au intrat victorioase in Budapesta citadela or-goliului maghiar.

La reintoarcerea in Transilvania, menabrii delegatiel româneau avut cle suferit enorme vexatinni. Multi dintre ei au fost chiarvictima unor agresiuni violente; casa D-rului Ratiu, presedintelePartidului National Romanesc i conducator al delegatiei de laVi Jena, a fost avaniait i fruntiasuil roman obla a putut scaPa cuvista, sefugindu-se la Sibiu.

Fiindu-le refuzat dreptul elernentar de a petitiona, garantatin mod expres de Constitutia, pe care guvernantii dela Budape.stao exhibau la orice ocazie fiindu-le refuzatä pang cinstea de ali se ceti, daed nu si rezolva, cererile lox, romanii difuzarä textulMemorandumului in sträinatate.

In fata procedeului, unic prim inichitatea lui, romanii apelaula constiinta universalg, nu spre a cere sprijhi straingthti, c: pentrua aduce la cunostinta Europei cividizate, metodele de strig5toareintoleranta" ale conducgtorilor maghiari, cari in strain'atate sesfortau sä treaca drept campioni ai

PROCESUL MEMORANDUM-ULUI.

Cedand presiunilor cercurilor sovine, guvernul ur4ar desehiseactiune publicd in contra autorilor Memorandura-ului, adicd aintregului cornitet al Partidului National Romanese, compus din25 persaane. Erau tradusi astfel in fata Curtii represive din Cluj,reprezentantii intregei populatii din Transilvania.

Pc hanca acueirii steitea intregul popor roman din fosta pro-vincie Dacia, rolul de acuzator revenind ungurilor incálcgtori aiacestei proviicii. DIN ACUZATORI INSA, UNGURII DEVENIRAIN FATA INTREGEI LUMI CIVILIZATE, ADEVARATI ACU-ZATI AI ACESTUI PROCES MONSTRUOS.

La 25 Mai 1894, Juratii maghlari din Cluj, ii condamná pefruntasii, romani la pedepse vaxiind intre 8 luni si 5 ani inchisoaresi la amenzi imense pentru acea epoca.

libertatii.

si

www.dacoromanica.ro

.ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC* 113

PArintele Lucaciu, vajnic aparator al cauzei romanesti de din-colo de Carpati, si care suferise pang atunci anati multe condam-natiuni pentru patriotica lui atitudine, fu condamnat sä ispaseascao pedeapsä de 5 ani inchisoare.

Procesul i severele conclamnatiuni earl au Lost aplicate roma-nRor au starnit un val de indignare in toate tarile din Apus.

Ce erau insg pedepsele aplicate fruntasilor transilväneni, fat5de condamnatiunile pe care le-au aplicat UNGARIEI, splritele lu-minate ale Oocidentului Europei?...

APUSUL PROTESTEAZA.

Intreaga presd eurctpeana se solidariza cu romardi din Tran-silvania. Meetinguri de protestare erau organirzate in Anglia siin Franta.

GERMANIA.

Pang i unele dintre ziarele ce apareau in Austria si Germa-nia se erijarg in aparatori ai oauzei romanesti.

Neue Preussisohe Zeit-ling" din 6 Mai 1894, scria despreacest proces politic, unic in felul lui, inaireptat in contra unei in-tregi natiuni: toti acei cari cunosc starea de lucruiri din Tram-silvania vor recunoaste cg acest proces nu va putea avea decal un.stngur rezultat: acela de a alimenta ura impotriva a tot ceia cee inaghiar si de a pune in pericol existenta insasi a imperiului,cdci toga' lumea stie cä din oauma politioei brutale de maghia-rizare, ungurii sunt astazi poporul cel urea din EuropaOrienta/ii".

Asa se exprima presa germana.

FRANTA

Presa franceza, imbratisand cu caldurà cauza poporului latindin ras'aritul Europei, persecutat in chip despotic de unguri, stig-matiza ca mai multä vehementá Inca, metodele pe care le intro-

naserg ungurii in Transilvania Cu scopul vklit de a transformaaspectul pur romanesc al acestei provinciii inteunul unguresc.

a

mai

www.dacoromanica.ro


Procesul care se judeca actualmente de catre juratii dinCluj si in care sunt implicati 25 membri a parildului National-Roman, scrie Henri Rochefort in L'Intransigewnt, intrece cu ade-Vara+ toate limitele imaginabile ale iniChitätii", iaz in continuare,temutul polemist francez adaoga : Crima acuzatilor este urm5-toarea : asupriti, persecutati i tratati oa niste flare salbatice (bêtesfauves) de catre maghiari, romanii din Transilvania au trimis de-legati Imp6ratului Austriei, suveranul tor, pentru a exprima do-leantele br. On, orgoliul unguresc nu admite ca romanii exploa-tati i torturati de stapanili lor neinduplecati sa meargal sa ceariajutor sefului suprem al imperiului".

Procesul acesta, scria la randua Sau ziarul La libre parole"din 8 Mat 1894, nu este in realitate decat un episod aproape epical marei lupte Intre doug nationalitäti. Europa intreaga a fasunatde geamatul (le gémissement) lui Kossuth si al prietenior sal,aparatori ai dreptatii poporului ungar. Or, acest popor ungar dimpreura cu Kossuth si cu prietenii si, n'au incetat o &pä a fi ceimaiL salbateci tirani (les opresseurs les plus sauvages") at natio-

asupra carora au reusit Intinda mana".Insfarsit, marele Clemenceau, in acea epoca directorul ziaru-

lui La Justice", intr'un articol epocal intitulat Lupta. raselor",dupa ce traseaza un viguros tablou al luptelor purrtate de romaniiardeleni impotrbva tiraniei ungurilor, bazat pe o adanca cunoasterea sthrilor cle fapt din Transilvania Si ou talentul care-I caracteriza,face un aspru rechizitor sistemului neomenos de guvernare al un-gurilor.

Prin duispoziii airbitrare, introduse In legea electorara, spuneparintele de mai tarziu al Victoriei, s'a ajuns a se priva romfinii.,,de mice dirept politic. Censul electoral este de 10 ori mai ridicatpentru romanii din Transilvania, decal in restul Ungariei. Ro-mani cari din cei 417 deputati câli niumara Parlamentul, ar,,trebui. sa alba proportional 75 deputati, NU AU NICI UNULSINGUR.

Cu privire la procesul in sine, Clemenceau declara in modcategoric : Acest proces este o ru,sirme pentru libera natiune un-garti. Doctorul /iatiu i prietenii sea vor putea fi condamnati,opinia europeand achitat inset clineinte.

sä-si

i-a

www.dacoromanica.ro

,ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC* 115

Lath' deci, cum acest proces politic menit in intentia unguri-s arunee disereditul asupra rornanilor transilväneni, s'a

transformat intr'o amarä lectie politicO pe care o primeau un-gurii din partea strainátatilt.

Cand severele condamnatiuni aplicate de catre jusiul ultraovin din Cluj fruntasiactr partidului national-roman din Transil-vania, furä cunoscute in strangtate, marele figtoric francez ErnestLavisse, trimise condarnnartilor urmatorul mesaj de simpatie :Romanilor, can pentru faptul de a fi revendicat drepturile na-tionaldtatii romanesti au fost acuzatl in mod nedrept i nedreptcondamnati, le trimit omagilul meu de admiratiune respectuoasasi simpatia mea profundà, faciind urOri calde pentru reva7qaJustitiei $i a dreptului, ofensate in mod brutal in persoana lor.Aceastil revan.gi sper cá va veni in curand si stint convins cci eava veni. Traiasca Romania !"

ITALIA.

Chiar si in Italia, legatO de. Austro-Ungatria prin pactul TripleiAliante, se ridicarä voci in favoarea condamnatilor dela Cluj.Astfel, renumitul arheolog, profesorul Angelo de Guibernatt, scriala 22 Iunie 1394: Ungurii nu au meditat indeajuris istoria. Ein'au tinut seamO de posibilitätile unei renasteri. Au intrat in Eu-ropa ca un popor rathoinlic de cucerirtori si au patrvenit, in cursula secole de rnizerie si de barbarie, s'à aserveasca tgranii cari lu-crau pamanturile lor. Ungurii reclamá pentru ei toate lilbertãtile

eererile lor sunt demne de toath simpatia noasträ, de tot res-pectul nostrt4 dar in acelas timp ei pretind pniivilegii ne rnaiauvite. Ei vor s5 fie stapani absolutit au romanilor i vor ea ro-menu sä famanà servitorii lor. Aceasta nu mai este nici posibil,nici admisibil".

Fäcand o incursiune in istoria veohe a poporului roman tran-silvOnean, ilustrul profesor italian scrie : ii socot pe romdni, dreptadeviirafii supravictuitori romanizati ai vechei Dacil. Roma i-a

Acolo unde romanii i-au gasit, acolo ei au rOmas i Daciiau dat lumii doi dintre cei mai buni imparati romani: Aurelianpi Probus. Ei erau amandoi romani din Transilvania: prin ei ro-

kir

civilizat.

9i

www.dacoromanica.ro


mania au cAstigat cu adevarat dreptul de cetate in lumea civi-lizata. Insasi istoria ungureascä posecia amintiri romanesti glo-rioase".

Angelo de Gubernatis termina articolul sau cu aceste patetice-cuvinte: unguirii nu trebuie sá clispretuiascci pe fostii staptini aipcimântului; in. secalul nostru nu se mai pot teroriza popoareIntregi". Opinta publica care este acleväratul tribunal al justitieiinternatrionale vestejeste tiranii i ii condamnä la izolare, iar izo-larea inseamna moartea".

Ziatrul Italian din Roma Ill Diritto" a publicat la randul sau.mai multe articole asupra procesului Memorandumului. Citam dinarticolul apariut imediat dupa condamnarea D-rului Ratiu i aicelorlalti romani urmätorul fragment: aceasta condamnare a re-prezentargilor nationali ad romanilor din Transilvania pentrufaptul de a fi redactat Memorandumul" in favoarea natiei lor,va produce in Iumea civilizarta o impresie de desgust".

Maghiarii, continua ziarul itian, au dreptul sa ting laprietenia Italiei. Ei n'ar trebui sa uite, insa, ca." romanii sunt la-tini ca i italienli i ea' acestia, in virtutea unei legi naturaiede sange, le datoresc afectiune".

ANGLIA.

In Anglia, unde fostul subsecretar de Stat la Ministerul Afa-cerilor straine din Cabinetul Gladstone, Lordul Edmund Fitzmau-rice, scria in 1890 ea : atitudinea de provocare a minoritAtii ma-ghiare in contra romanilor poate da nastere, dintr'un moment inaltul, la tulburari sangeroase, cu urmari incalculabile" i caungurii urmaresc o politica violentä i oarba in contra natio-nalitatilor supuse Coroanei ungare si in contra romanilor in spe-cial", in Anglia, cu ocazia judecarii procesudui dela Cluj, fu or-ganizata la Universitatea din Oxford o manifestatie de simpatie,in favoarea romanilor din Transilvania, la care luara parte savanti,profesori ilu.tri, oameni de litere si numerosi studen# ai faimoaseiuniversitati engleze.

Renumitul filolog si romanist englez W. R. Morphill, careprezida intruniirea, intr'un discurs de o inaltà tinufa, ceru conce-

www.dacoromanica.ro


tatenilor sai sa se algture cu simpatie cauzei unei ugh pling de-viata, energica rnuncitoare, care nu cere decat SA fie un ele--ment de culturg in sanul marei fantail europene".

DECLARAJIA LUI RAJIU.

Nu putem incheia acest capitol inchinat procesulm memorabil,.care s'a desbatut in vara anului 1894 in fata Cartii cu Jun delaCluj, farg a cita cateva fragmente din viguroasa i atat de demnadeclairatiame pe care seiul Partidului National Roman, Doctorul I.Ratiu, a cetit-o in fata juratilor maghlart, care aveau sa hotArascdde soarta conducatoridor romanisnailui ardelean.

Daca in arhivele prafuite ale Justitiei rnaghiare dela sfarsitulsecolul trecut, rechizitoriml procurorului constrtula actul de acu-zare al procesuIulit, IN FATA ISTORIEI INSA, ADEVARATUL ACTDE ACUZARE IL CONSTITUTE DECLARATIUNEA D-RULUIRATIU.

Ceeace ne-a. fortat sà pulb1iiJcm si s. difuzam Mernorandumulnostru, declara D-rul Ratiu, este faptul ca atat legisIatia ungaracat i guvernul ungar ne-au convins in mod inebranlabil ea midodatä nu vom putea aLstepta dela ei Drepta.tea. ZakIarnice au Lostpromisiunile de a se respecta drepturile noastre nationale, promi-siuni ce ne-au fost facute in diverse randuri i In mod solemn. Inzadar am incercat noi toate formele sd cage legale. In zadar ne-amadresat tuturor autoritatilor competente. Exclusivismul de rasa a-declarat razbolu de exterminase hrrnbei noastre i nationalitateinoastre. Nu ne mai ramanea decat o singurä oale: de a ne adresaCapului Statului i opiniei lumii civihizate".

Si Ratiu continua :Ceeace se cliscutd azi in fata juratilor este insliqi existenta po-

ponatti roman! Or, existenta unui popor rau se cl-iscutd, ea sefirma" !

Lipsiti de sacrul drept all apararili, gra* metodelor inchizitorioleaplicate de Presedintele Curtii cu Jun Szentkereszty, 1uptgtorii ro-rnani pentru respectul nationalitatii lor, se adresara Curtii cu Juniprin glasul Ini Ratiu, cu aceste cuvinte de o tinutg impunatoareNu ne cereti deci ca sa ne facem compilicid acestui simulacru de

si

m

e

www.dacoromanica.ro


proces, incercand din partea noastra sal facem un simulacru deaparare. Prin violente i prin insulte ati fortat aparatorii nostrisä plece. Prin presa ati excitat contra noastrà si contra intreguluipopor roman, opinia publica magniarl, treprezentata prin juriul dinCluj. Am fost chiar violentati adci, dupa cum am fost terorizati azi

intotdeauna, dar mai ales dupa ce am demmtat lumii civiaizatevexatiunile pe care le induram. Cum poate deci fi vorba de ju-decatd, de aparare, in sensul juridic a1 acestor cuvinte ? Nu! Faceti*ce va place. Sunteti stapani ai persoanei noastre fizice. Dar ceeacevci scapa este congiinta nocustrci care este conftiinta. ruatinncaci apoporului roman!"

Este lesne de imaginat cat de puternica a fost surexcitarea pecare a provocat-o in randurile transilvaneniaor romani verdictulCurtii cu Juni din Cluj, judecand dupg profunda ampresie pe careacest verdict a produs-o in tkile indepärtate din Occidentul Europei.

Temandu-se de o reactiune din partea atat de asupritei natiuniromane, ungurii au sparit mai mult Inca masurile de opresiune, in-täriiid in acelas timp aparatul politienesc pentru a impiedica si lanevoe a ina.busi in fase, orice incercare de cucerire a libertatii na-tionale romanesti.

Neavand posilibitaltea de a desvalui opiniei public* de pe tribunaParlamentului starea de inferioritate mathfesta in care se sbateamarea massä a potporului roman, si aceasta dan caruza gresitei politicide pasivitate si de abstentiune, stransi in ceroul de fier al masurilorextrem de riguroase privitoare la rewesiunea poli4ieneasca,masuricare paralizau oriice tentativa de manifestare colectiva, romanilornu le mai ramanea decat calea protestelor i a revendicarilor prinpresa- Au fost insä suficienteprimele mianlifestari romanesti pe acesttaram pentru ca imediat ungurrii libenali" sa deslantulasca o ac-

iune violenta., menita sa inabuse °rice veleitate de afirmare na-tionala pe oalea presei. Atilt de grele erau conditille de existenta aleunei gazete romanesti in Transiavania, incat romanii s'au vazut ne-voiti s faca s aparä ziarele lor la Arad (din punct de vedereadministrativ unguresc Aradul fäcea parte din Ungaria i nu dinTransilvania) i chiar... la Budapesta.

Teroarea deslantuitä in contra ziaristilor care aveau curajul säproclarne fatds revendicarile romanesti de libertate si de egalitate

www.dacoromanica.ro

.ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC 119'

sooialg, era insd atat de violentg incat ea era de naturä sg descu-rajeae pe foarte multi intelectuali, bine intentionati, indemnandu-isg renunte la exprimarea prin presg a durerilor poporudui roman.

Teroarea n'a reusit insä, sä ingibuse Cu desgvarsire striggtul derevoltg afl romanilor in contra nedreptätii care dura de un mileniu.

Dovada ne-o face numkul din ce in ce mai mare de condam-nki pentru delkte de presg ji delicte politiloe, la care au fost supusiroananii transillvgneni cu incepere dela 1844. Prin gratia Curti lor cuJuri si a Tribunialelor unguresti, 107 romani au fost condamnati sgispaseasca 63 ani inchisoare in deceniul dela 1884-1894. Ei nu s'audescurajat insg, si au continuat sg proclame dreptull la o viatg liberga congenerllor bor. Alte 255 condanmari, de data aceasta intrunind134 ani inchisoare, au venit sg confirme teroarea i sä ingbuse re-volta in deceniul care a urmat.

Odatg porniti pe povarnisul patimilor oarbe, nimic nu-i mai pu-tea opri pe unguri dela nefasta lor operg de impilare. Inchisorilegemeau de detinut.i politici romani, care erau tratati la fel cu ceimai odiosi criminaltil de drept comun.

Iatg ce scria Felix Leseur in La Republique Frangaise" din 22lune 1893, cu privire la regimul pe care unguiii 11 aplicau in in-chisoare marelui patriot roman Vaside Lucaci.

D-rul Lucaci, acest nobil patriot a cgruii unitg orimg este aceeade a lupta fgra preget pentru libertgtile Transilvaniei romanesti,si care a fost condamnat pentru acest fapt de cdtre tribunalele dinSeghedin. i din Satu-Mare, la inchisoare politicà, Ii ispgseste pe-deapsa intr'o cy2rcero dun)" din Satu-Mare. Printr'un rafinamental cruzimei, el a fost inchis in aceeas celulä cu un criminal de dreptcomun, condamnat la 30 ani inchisoare, pentru asasinat".

Dupg ce descrie toate chinurile la care in mod volt era supusparintele LUCOloill in celula sa, Leseur Ii terming articolul cu stri-gdtul de revaltg care era si acel al intregei Europei civilizate :aceasta seilbeiticie se petrece in centrul Europei noastreal acelei Europe pe care ungurii se cred predestinati a o stgpaniIn virtutea unei misinmi divine !...

$4.

www.dacoromanica.ro


DELA MENOTTI GARIBALDI LA D. HORVATH.

Ch lax i cei mai. sinceri prieteni ai Ungariei nu i-au pututstapani revolta impotriva bairbariilor comise in Ardeal de urmasiiui Arpad.

Cu ocazia congresului international al Parisi dela Roma (1891).IVIenotti Garibaldi, 2iul lui Giuseppe Garibaldi, eroul national alItaliei, ii apostrofeazd pe deputatul imgur Pulzsky, cu urmatoarelecuvinte, care si-au pastrat actualitatea deoeniile cari au urmatsi din neferioisre Iij mai pastreaza i astazi o trista actualitate :MVO meu a simpatizat cauza ungurior i a sustinut-o crezand caungurii vor da un bun exernplu de liberalism. Dar ungurii nu suntdemni de simpatia ltaliei, pentruca ei asupresc in chipul cal maibarb/1r trei milioane frati de ai nostri".

D. Horvath in opusculul sail polemic, destinat desigur in inten-ia sá rastoarric masiva constructie a lui Seton Watson inchinata

istoriei romanilor, la fel cu totl ceilaffti concetateni ai sai cari s'auocupat de problema transilva.neang, omiite cu buna stiinta & vox-beasca de nesfarsita serie de prigomri exertaitate de unguri impotrilvaromanilor din Transilvania, i pe cari insasi prietenii Ungarieile-au taxat drept acte barbare". Cu acea lipsa de abilitate si descrupule caractertittica lucrarilor propagandistite, autorul polemiceicu Setcn Watson are curajul de a-i acuza pe romani ...ea nu s'auresemnat cu soarta, pe care le-o creiasera ungurii, invadatori ai pa-mantului fostei provincii Dacia.

Aoelas domn Horvath, ca i multi alti publicisti unguri con-temporani, Med a nega atrocitatile pe care guvernantii dela Buda-pesta le-au comis asupra romanislor transilvaneni la sfarsitul seco-lului trecut, incearca sä disculpe oareoum pe autorii flagrantelor in-

acuzandu-i pe romanii liberi de dincoace de Carpati, de afi dus o politica de subminare a Monarhiei Austro-Ungare.

Profesorii dela Budapesta acuza guvernele dela Bucuresti i peRegale Carol 1 in special. de a fi incercat sa produca separareaTransilvaniel de Ungaria" (These concentric Rumanian attacks wereall directed against the Magyars, ant their object was to separate'Transylvania gradually from the Hungarian Crown).

Nimic mai inexact nimic mai fals.

stlin

sa

justifl,

www.dacoromanica.ro


Cel mai superficial cunoscator al politicei externe pe care adus-o Regele Carol I dela intemeerea regatului in 1881 si panala isbucnirea razboiului mondial, adica pana la moartea sa, stie catde legat era Monarhul Romaniei, print de Hohenzollern, de PuterileCentrale.

D. Horvath ca i toti ceilalti scriitori unguri contemporani,stiu prea bine ca romanii au fost pusi de multe oril in situatiuneade a se desinteresa oficial de revendicarde fratilor lor din Ungaria,pentru a salva interesele superioare de Stat ale Regatului Romaniei,

Pentru a mentine bunele relaii cu Monarhia Austro-Unoararomani nu odata au lost nevoiti sa inabuse in ei glasul

inimei, spre a-I face afuzit =mai pe awl al ratiunei. Opinia publicadin Romania, pe care consideratitmile de politica externa nu o pu-teau opri de a se solidariza cu suferintele romanilor de peste munti,s'a aflat de multe ori, din aceasta cauza in conflict direct cu gayer-nele dela Bucuresti.

Un episod din viata politica romaneasca din epoca procesuluiMemorandum/dui este intru totul edificator in aceasta privinta.

In momentul in care furia ungurilor s'a deslantuit navalnicain contra natiurni romane din Ungar* era la guvern in Romania,partidul conservator, sub presedintia lui Catargi. Conform liniei deconduita pe care si-o impusesera toate guvernele Regelui Carol Irguvernul lui Catargi s'a ferit sa intervina in procesul care sedesbatea la Cluj, ferindu-se totodata sä ia atitudine in fata con-damnarilor aspre pronuntate de Curtea Cu Juni din aeel oras. Par-tidul liberal a atacat vehement guvernul conservator pentru indi-ferenta pe care a maniiestat-o cu privire la soarta congenerilorkr din Transilvania. A fast, insa, suficient ca partidul liberal sa.

preia frfinele guvernarii, pentru ca eli sä se integreze in linia poli-

tica a predecesorilor kr, atat de aspru criticati odinioa.ra. Mai mult

Inca: Dimitrie Sturza, seful partidului liberal gi presedinte al Con-

siliului de Ministri a fost pus in situatiunea de a restracta, intr'un

discurs tinut la Iasi, atacurile sale in contra Austro-Ungariei, fapt

care a determinat presa din acele vremfuri sa4 acuze de coniventa

cu guvernul ungar al lui Banffy.

1

potitiemoli

www.dacoromanica.ro


REGELE CAROL I §i ROMANII ARDELENI.

Sufletul aceskei politici de apropiere de Austro-Ungania (de careRomania era, de altfel, legatg prIntr'un tratat formal de aliantarnilitarg) era insasi Regele Carol I, a carui atitudine de loialistm faltade Puterile Centrale s'a manifestat i in faimosul Consiliu de Co-roang din 3 August 1914, cand in contra vointei exprimate de Rege,Romania sa deolarat neutra.

S'a afirmat de multe ori, zice d. George I. Bratianu in Poli-tica external a Regelui Carol 1", ca aceasta discutie ctrarnatica (dinConsiliul de Coroana), a creat pentru Regele Carol un veritabil cazde constiinta i ca hotarirea Consiliului de Goroana a grabit sfar-situl sgu".

Cum se poate, deci, sustine cu bun g. credintii ca Romania siinspecial ca Regele ei, Carol I de Hohenzollern, au subminat ba-zele Monarhiei Austro-Ungare prin sprijinul acordat nationalitatiiromanesti asuprite din Transilvania ?...

Este cea mai sfruntata negare a evidentei i a adevarului is-Uric. Dar oare adevarul constitue el un obstacol .in calea Propa-gandei maghiare?

D. Horvath si ceiaIi ejusdem farinae stint rprea bine cg niciRegele Romaniei, niici guvernele regabului roman si niici chiaropinia publica romaneasca, inflacarata opinie publità romaneasca,pe care soarta romanillor de dincolo de munti o facuse sg-si mand-feste in mod calduros solidaritatea fata de fratii transilvgneniasupriti in chipul cel mai neomenos, nu au reclamat niciodakg des.lipirea Transilvaniei de Monarhia Austro-Ungarg i alipirea ei laRomania.

Pang i Dimitrie Sturza, ale cgrui atacuri violente in contratmgurilor provocaserg protestul guvernului dela Budapesta, declarain chip formal: nicio persoang rezonabilg din Romania nu viseazgsg cucereascg Transilvania".

Sensibili la suferintele românilor transilvgneni, romanii de din-coace de munti, liberi de a-si formula pgsurile, reclamau pentrufratii lor ardeleni, a caror libertate de exprimare era incatusatade casta conducatoare a magnartilor unguri, doar egalitatea corn-

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT ROMANESC" 123

plecta cu natiunea ungara, 1ibertatea de a se adresa imparatului siincetarea actiunith de maghiarizare" (D. Sturza).

Profesorii dela Budapesta le §tiu prea bine toate acestea, darpentru a aparea in ochii strainatatii, in ipostaza de victime, dena-tureaza cele mai elementare i mail simple evnimente.

PROPAGANDA UNGUREASCA,

Propaganda dela audapesta, dupa cum se exprhna publicistutroman C. Graur, nu este o creatie recenta, provocata, de urmarilerazboiului mondial: acolo, propaganda a fost practicat'a intotdeauna.OLIGARHUL MAGHIAR SE NASTE PROPAGANDIST !

Daca autorii maghiari pe care ii preocupa. chestiunea Transilvanlei (si pe care autor maghiar nu-1 preocupa acestä chestiune?)si-ar fi dat cu adevarat silina sa afle cari, sunt cauzele reale aleprabusirii Monarhiei Habsburgice si a destamaril Ungarieii, el n'arfi trebUit sä se duca sa le caute dincolo de granitp ci le-ar fi gasitin insäsi folientele istoriei poporului unguresc.

NeinTelegerea fata de aspiralnile legitime ale nationalitdtilarconlocuitoare, metoclele brutale de represiune a celor mai elemen-tare, mai firesti mai inofensiive manifesteiri nationale, politicaviolentei de asirmaare fortatii, campania furibundti de maghiarizarefi de desnationalizare a unor necvmuri cari alveau reiclacini mai adancidectit unguril in. ptimantul Trartsilvaniei, irjt cauzecie reale alepreibufirii conglomeratului eteroclit care constituia Monarhia dua-list&

Marele om politic francez Gambetta a afirmat-o In termenicategorirci UNGURII SUNT ACEI CARI PRIN VIOLENTA GU-

VERNARII LOR FAC SA IA NA$TERE CHESTIUNEA ROMA-

NEASCA".

In ziva in care aceste metode monstruoase die gurvernare, auputut fi cunoscute de himea cLvii1izatä, chesthinea romaneasca aIncetat de a mai fi o chestiune pur loca1a, intrand in fägasul pro-blemelor de ordin european.

Desvaluirea lor a produs stupefactie in randurile lumilir din Apus,nu numai prin faptul ca ele constitulau o pate: pe blazonul

europene, dar pentru ca ele contrastau in chip flagrant cu

i

clvi-iizaiei

www.dacoromanica.ro


imaginea pe care si-o fgurise Apusul despre liberalismul mijloa-celor de guvernare ale Ungariei.

Ingtmtrul frontierelor, unguriii urmareau cea mai brutalg po-litica de desnationalizare a romanilor, a slovacilor i celorlalte na-

iar pestle hotare, ei nat se sfiau sg compare liberalismullegilor kr cu acel al legilor engleze i americane!.

In State le-Unite, conferentiarril propagandisti unguri faceausà se aplaude atat de larga lege a naticnalitatilor, iar in Transil-vania, nemesii unguri trimeteau la puscgrie pe romanii cari in-dräzneacu sà ceara apliCarea acestei legk ramasà literä moartgib initio.

Atat de siguri erau maghiarii cg propaganda lor in strgingtatereu0se sg le creeze o faima de campioni ai abertatilor", Incatchiar in clipa in care apareau in Occidentul Europel primele arti-cola de solidarizare cu cauza romanilor din Transilvania, un ziarunguresc, comentand asprul verdict din procesua Memorandumului,regreta timpul cand vechiul i bunul obiceiu" de a se atarna ca-petele trgdatorilor la portile orasului, era inca in vigoare !

0 hula numai dung judecarea procesuhn dela Cluj, Ministrutde Interne Hieronimyi, disolva Partidul National Romanesc, inter-zicand sub cele mai aspre sanctiunil orice activitate in cadrul par-tidului desfidntat. Era o noug i grea lovitura data natiunii romanedin Transilvama, formatg in quasi-unanimitatea ei din tgrani, ca-reia i se refuza in felul acesta pang cl posibilitatea de a-si avea

reprezentanta centralizatoare a revendicarilor i un organ al for-mulgrii kr.

GUVERNAREA LUI DESIDER BANFFY.

Sub guvernarea baronului Désider Banffy, care a prezidat ConLUul de Ministri timp de patru ank din lanuarie 1895 pang in

Februarie 1899, politica de maghiarizare prin violeritg a atins apo-geul. Banffy nici nat Ikea un secret din principiile sale ultra-*ovine.

Politica mea soving, clama el, este o ngzuintg irezistibiilácgtre un scop determinat i catre atingerea lui cu oriice prat. Acestscot) este crearea unui stat unguresc uthtar si cu o singurg limbgdDer Aufau des einheitlichen, einsprachigen ungarischen Staates")".

tionalitSji,

o

www.dacoromanica.ro


Acest program echiva1a purr si siimplu ow desfiintarea natieiromgne ca atare cgei, prin esenta sa, statul unitar exclude posi-bilitatea coexistentei mai multor nationalitgti.

Când un prim ministru ungur proclama deschis un astfel deprogram de gurvernare, lesne Ii inchipue orioine cari erau meto-dele pentru infiptuirea acestui program !

Alegeride electorale efectuate in timpul gurverngrii bA Banffyau rdinas de poming, rasand. cu malt in urma tot ce s'a infgptuitpe tgrarruil fraudelor si a coruptiei politice in acest paradis aicoruptiei electorale.

Rezultatul acestei furii deslantuite in contra nartionalitatilor s'aputut constata imediat dupg alegert. Milioanede de nemaghiari lo-cuind in Ungaria i constituind 54% din intreaga populatiune aureusit SA" trimeatg in Parlament un singur cleputat.

Deadtfel, recrudescenta prigoanei in contra nation.alitatilorcaincidea cu serbgrile milenarului instalgril ungurilor in EuropaCentralg, cain aui avut loc cu mare fast in 1896, prilej pentru ma-nirfestatii sgomotoase in favoarea Ungariei milenare stat unitarsi impotriva milioanelor de nemaghiari.

Acest mit au statului ungarr unit= in cadrul Coroanei Sf. $tefatn,pe care ungurii 1-au prociectat pe ecrainul viitorului ca pe unideal ce trebuie realizat, este cea maii alasurdä ideie care a pututvreodatg sg cglguzeasca actirunile urrui guvem.

Ungurii au ggsit la venirea lor in Europa o Seamg de natiuni.Acestea s'au bucurat de o vitalitate atat de puternicd, corespon-clenta intre plmantul locuit de ele i caracterul kr national eraatat de intimg, incat ungurii nu au reusit sd-ir asimileze prin des-nationalizare.

A contribuit desigur la creiarea präpastiei intre unguri i po-poare:e nemaghiare i conceptia exclusivistg de guvernare a maghlarilor : natia casta nobiliarg cu exeluderea masselar fgrgblazon, adicd a quasi-unanimitgtii romanilor, slovacidor L sarbilor.Cauza princi.pald a neasirnilgril miloanelor de romfini, in ciudaunei dominatii unguresti milenare, rezidg, insg, in formidabila vi-talitate a poporuluti ngscut din amestecul vigorii romane cu fortsprimitivel a poporului Dac, complex mereu improspgtat in cursulveacurrlar cu sangele viguros al barbarior, cari, pe mäsurg ce se

www.dacoromanica.ro


asezau in mijlocul masselor tärgnesti daco-romane, erau asimilatide acestia.

Nianic nu-i apropia pe remind de unguri. Dirnpotriva., totulii desp'artea: deofparte, dulceata limbii lathe, de alta, asprimeaiimbii finc-ugrice a ungurilor plina de asperitatile consoarredor du-ble (csopdes, scipked, szeg), lianb5 atAt de daerentiata de toatecelelalte gradanr i. europene; deoparte caracterul mândru, argolios,hautadn", al rased maghiare (les magyars ont rarement pratiquéla vertu de la modération", spume despre urinasii lur Arpad,Wuckham Steed), de alba Erea blAnida i atAt de modest& a tära-nului

Contrastele acestea au sApart prapastia intre cele doua na-tluni pe cart destinul le-a Mout sa conlocuiescä pe acelas ram'ant.Duritatea tratamentului la care au 13ost supusi românii din pri-mele clipe ale invaziei din partea caster nobillare maghiare a

inteatat präpastia intim cele dottä natiuni, that intr'o zis'a ajuns la situaltimea cä nici o punte sà nu mai poatä fi arun-catà deasupra el pentru a-i apropia.

Ungurid socoteau cá daca Vor Inaspri la maximum duritateatratamentului, \TOT reusi sa obtinä In cfitema decenti ceeace n'aureusit sd remlizeze in tirnpan unui mileniu de stapânire violentä.

GREgLI CAPITALE.

Era o greseald de perspectiivg astortic5.. Aceastä gresealá faceparte dEn insasi firea poporului unguiresc. Unghfiul pur obiectiv subcare ungurii isi imaginer:led evolutia' istorica- a fest admitabil ca-racterizat de Ed. de Laveleze in La Revue des Deux Mondes"in 1866:

Maghiarii, spune el, nu zaresc decat ceeace este conform cudorintele lor, pentru ceeace contrarliaza aceste dorinte ei suntarbi".

Manic mai gresit decat a-ti inchdpui ca ceeace n'ai putut sadesävfirsesti grin palfgoanA tdanp de 1000 de and. cand rominid au'lost es:audit' SA' traiasea mai mult sub plianarnt" (expresia este ascriirborului ardelean Liviu Rebreanu), vedi reusi sa", Iniffiptuesti in-tr'un secol In care, in ciuda zidurilor chinezasti aid:tate de ma-

roman.

largit

.

www.dacoromanica.ro

ARDEARIL, PAMANT ROMANESC' 127

&art, lumina civilizatiei patrunsese pang in satele cele mai inde-partate ale Transidvaniel !

Toji guvernanti; unguri au staruit insal, in aceasta grwalA,sustinand cA salvarea Ungariel este in Tune* directa de desna-tionalizarea nationailitartilor nemaghiatre. Aceasta era raentalitateaintregei clase suprapuse 1 sfarpitul veacului ad XIX-lea si ea afost transmisa din generatie in generalie. Ardearea i zedul inpunerea in aplicare a acestei metode echivala cu un certificat depatriotism,

Sacrificarea national:I-tat-Her pe altarul mitului eareanei Sf. Ste-fan a font principiul director al intregei politici interne ungurestiin oadrul Monarhiei dualiste. Diferenta intre moderati i porvinipti eradear o simpla deosebire de metodA nu Ins i de program. Primilcereau ca sacrificarea nationaditAtilor sa fie consitntitA voluntar deacestia, cei din categcitia a doua preconizau metoda violentei.C'était la même Jeannette, mais autrement coiffêe".

Astfel, Insupti Coleman Sze 11, a caruii guvernare in 1899 este unmodel de moderatie.. in comparatie ou aceea precedenta a baronuluiDésider Banffy, dupa ce se declarA adeptul statului maghiar unitar,clameaza cu tarie cA : ungurii nu vor admite nicodata ca sáse ford din tara lor o pseudo-oonfederatie elvetianci, ei fiind decigiset' itypte prin foc i sabie contra unor asemenea tendinte".

Sub noul regim al moderatitinii", instaurat in 1899, romaniineabstentionipti dimpreuna cu celelalte nationaditAti nemaghiarereupesc sa trimeata. in 1901 un numar de 5 deputati !...

ROMANII REINTRA IN ARENA POLITICA.

Anul 1905 este un an de o impartanta covarsitoare pentru ewe-lutia politica a romaniler transilvaneni. Inteadevar, dupa ce au duso politica stearpa. de pasivitate i bstentinne, echivadand intr'unregim autocrat si despotic cu autodesfiintarea politica, romanni sehotarAsc sa reintre in arena politica, alaturl de celelalte .nationa-litati persecutate : sarbii i slovacii, pentru a face sA triumfe ideiade libertate pi de egalitate. Ltipta cot la cat cu sârbii i slovaciiera, dupA un deceniu, aplicarea pe teren a giant& incheiato in1895 intre cele trei nationalitati oprimate, precursoarea Micei An-tante de mai tArziu.

www.dacoromanica.ro


Lupta avea sä fie dintre cele mai dificile, deoarece unguriierau hotariti s realizeze in practica himera Statului unitar exclusiv rnaghiar", dupà cum numeste Printul Valentin Bibescu, acestideal irational i ilogic al ungurilor.

MAGNIARIZAREA PR1N V1OLENTA.

Parlamentul din Budapesta voteaza maghiarizarea numelor o-rasolor i satelor transilvanene; el ia masuri pentru maghlariaareain massa a numelor romanesti de familie. Statiunile de cale feratapurtand vechi nume romanesti, sunt botezate cu numiri exclusivmaghiare. Toate acestea pentru a da tinuturilor locuite de romaniun climat eminamente unguresc.

Regimul presei se inaspreste. Ziarele romanesti sunt interzisede a fi colpartate. Nici o gazetà nu poate aparea fara o prealabilacautiune. Cine indrazneste sa discute un stmplu proiect de lege sisa La atitudine impotriva lui este sanetionat (cazul editorului Branikdin Ujvidek). Cine se incumeta sa afirme ea o lege speciala derogadela principage stabilite de legea nationalitatilar este pur i simpluintemnitat (cazul a trei editoril romani condamnati : doi, la Cate18 luni inchisoare i imul la 10 luni, pentru faptua de. a fi criticatfaimoasa lege Appony, prth care se maghiiariza aproape complectinvatamantul scolar).

Once articol in favoarea nationailit4i1or asuprite era taxatdrept excitare impotriva natiei ungare" i autorul era pedeositcu inchisoareisi amenzi insemnate.

Perseoutia, spune Scotus Viator in 1907, a fost impinsa panala atari limite, incat gasesti cu greu urn singur ziarist roman, scriindla un ziar politic, care sa nu fi fost in inchisoare pentru vre-undelict politic!"

Dreptul de reuniune-si de asociatiune era atat de ingradit Inpractica, in dispretul unor dispozitii legale liberale inmarmantatein arhivele colectiilor de legi, incat el devenise aproape inexistentin fapt. Adunärile trebuiau declarate in prealabil si in urma autori-zate. Un ()liter de politie ungur asista la toate reuniunile $i aveadreptul sa disolve in °rice moment adiunarea. Se interziceau in-trunirile pentru cele mai puerile motive de forma. Astfel, intr'unmoment in care se agita chestinnea sufragiului universal, romanilor

www.dacoromanica.ro

,ARDtALUL, PAMANT ROMANESC* 129

le fu ia-rterzied o adunacre avand inscrilsa aceasta chestiune peardineade zi, pentru motivul ca nu s'a speciticatt in mod expres de catreorganizatorii intrunirid, daca este vorba de dilscutia sufragiului uni-versal... in Ungaria sau in alta tara !

Cuvantatorilar le erau interzise pang unele expresii. Astfel,cuvantul slovac" trebuia sa fie exclus din toate cuvantarile. Puteaideci asista In spectacolul divertisant ail unei cuvantari tinuta inttr'osala tixita de slovacci, in care se revendicau drepturi pentru... chi-nezii" din Ungaria! !

Teroarea electoralä din ziva in came nationalirtItile au adoptatactivizmul politic a intrecut insä in violenta toate oelelalte prigo-niri. Este suftchent sä mentionam c votua era public, pentru a neface o Ideie prmisa despre felul in care se desfasurau alegerile.

Teroarea aaterna cu coruptia, coruptia cu falsurile i acesteadin urma cu fraudele. Arestarile in "liana ale taranilor romani sislovaci, erau lucru current in epooa alegerilor. Au fost i cAzuriin earl s'au coanis asasinate in massa asupera alegatorblor nemaghtari.

Cand un englez, sobru prin excelentä in alegerea expresiilorsale, callifica in 1907 Ungaria d.rept Paradisul coruptiei electorale",usor ne putem imaginea care era aspectua perioadelor electorale inUngaria sub semnul desnationalizarii cu mice preft.

Toate protestele romanilor Cad aceasta era singura armade care dispunea romanismul din Transilvania in contra campanieidin ce in ce mai furifbunde de maghlarizare ramaseserd absolutfara nici un efect ca i, dealtfel, protestele inaintasilor lor in contrametodelor slinilare din trecut.

Abia abunci si-au dat seama fruntasli romanilor cat a pierdutcauza nationala romaneasca din Ungaria, prim adoPtarea principIlor de pasivitate politica.

In 1905, romanii se hotarasc sá paraseasca politica stearpa deabstentiune, care echivala intr'un regim autocrat i despotic cu auto-desf!Intarea polit'ic i reintra in arena politica alaturi de celelaltenatii persecutate : sarbii i slovacia, pentru a face sa triumfe ideeade libertate i de egalitate nationala.

Dupd 35 ani de experiente dezastruoase pentru cauza romanis-mului ardelean, se revenea in cele din urma la principilie atat desanatoase, formulate odinicara de marele patriot aguna.

9-

www.dacoromanica.ro


PLANURILE SECRETE ALE SOVINISTILOR.

Adeptii maghiarizdrii fortate erau insä cu total nemultamitide rezultatele pe cari le realizaserd ungurii in Transilvania in cursulcelor 4 decenii de guvernare despoticg.

Romania se mentineau farm pe pozitii in ciuda Inä.spini mal-surilor de desnationializare. Guvernele dela Buclapesta incepurd afi ingrijorate. Se pArea ca scriritorul Gustav Beksies avusese drep-tate cand scria in 1883, Cd minoritatea maghiard din Transavaniaeste in asa inferieritate fad de elementua romanesc incat esteincapabilä sa sparga" zklul de neinvins al romanilar".

Atunci se ivied primele planuri, destinate a da problemei ro-mâne#i o solutie radilcald. Cel mai interesant este desigur acelpublicat de Antal Huszar in 1907 si intitulat Românii din Ungaria"..Lucrarea a fost tiparita pe cheltuiala guvernului ungar i anriA-

nunt pretios ea era destinatä a fi folosit'd in chip confidentialnumai de unii dintre membrii Guvernului unguresc".

Toate aceste maSuri de prevedere cu privire aa eventuala des,väluire a continutului eartii sant justificate prin. caracterul radicalal mäsurilor de desnationalizare propuse de autor. Niciunul dincompartiMentele vietli romanesti ardelene nu era trecut cu vede--rea. Pentru fiecare reduta: a rezistentii romanesti erau preconizate2snijloacele de dristrugere cele mai adequate, recte cele mai dure..-

Autonomia Bisericii Ortodoxe romänesti era panal atunci o ci-tade15. inexpugnabild, de care se loviau mereu atacurile inversu-nate ale maghiarilor. Autorul, in fata acesteil Situatiuni, preconiza.pur i simplu distrugerea acestei autonomil i abrogarea statutululei organic. Biserica greco-catoicl era o manifestare a mei: conceptiLseparatiste românesti, deci un obstacol in calea unitatii Statuluimaghiar. Autorul planului de maghiarilzare totalä i raipid propu-nea guvernului incorporarea el in biserica catolicg, ceace achivalain fapt cu suprianarea greco-eatcolicismului.

Huszar Antal recomanda in mod confidential ministrilarungurialte Masuri tat atat de... inofensive, ea: magbriarizarea. tuturor

scolilor romanesti, agravarea pedepselor ce urmau. a fi aplicateromani cari nu seriau pe placul guvenulari; Antal Ii. sidtuia

in acelia§ timp pe ministri sà dispura ca ziarilstil numani contlaannati

pizia-

ristilar

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL, PAMANT ROMANESC'131

pentru delicte de presä, sa execute pedepsele in inchisorile cri-minale si nu in acelea politice. Totodatä, autocrul planului de des-nationalizare preconiza : un control sever al truturor asociatiunilorculturale romanesti ce reusisera sa se inertia, in ciuda teroareiexercitate impotriva membrikr kr, desfiintarea societatii cultu-rale Astra, colonizarea Transilvaniei cu elemente etnice ma-ghiare i multe alte masuri

'Acesta era fericitul regim sub care trralau romarni in lJngariala Inceputul acestui veac acestea erau perspectivele existenteice le era harazita in viitor.

In acest timp, propaganda maghiara in strainatate, facea efor-turi disparate pentru a convinge Apusrul de bunul tratament lacare era supusa nationalitatea romana in raiul nationalitátilor"care se chema Ungaria.

Domnul Dionisie iie Pazmandy, de pildä, avea curajul dea scrie la sfarsitul secolului trecut in ziarul L'IndépendanceBelge" din Bruxelles, ea : ninneni nu oauta in Ungaria sä star-jeneasca desvoltarea intelectualä materiala a romanilor, mci säle rapeasca limba, abiceiurile i celelalte atrilbute nationale".

Zoete aceste incereari de a denatura adevarul au lamas dedata .aceasta I àrã rezultat, asociatiunile romanesti din strainatateavand grija de a prezenta Apusului aspectul 'real al problemei.

B1OERNSTERNE DOERNSON 1 PROBLEMA ROMANILOR TRANSILVANENI.

Asa se explica de ce marele scriitur norveglan Björnsterne.Björnson a recriuzatt invitatiunea pe care ima facut-o Comitetul ungu-resc, organizatar al Congresului Interparlamentar care a avut lacla _Budapesta in 1907, de a participa la acest Corgres i tanul vio-lent al scrlsorii pe care a adresat-o unguriler cu acest prillej.

In tineretea mea, scrie iflustrul scriltor narvegian, am iubitam admirat mnit poporul maghlar, atrunci card el a fost oprimatsi Vaasa lacrimi amare. Dar, mai tarziu, card l'am studiat mai indeapicape i cand m'am convins de nedireptatile pe care le comitefata:cle celelalte rationalitati cari locuesc cu el in Urgaria, amIncepitt Sà detit 'sovinisrrul lui. Sunt oonvins ca in afara Unga-

similare.

si

p1

pi

,

www.dacoromanica.ro


riei nu mai existä nimeni care sa nu alba aceleasi shrntimintecredeti-ma cä aceste injustitli vor duce, mai de vreme sau maitarziu, Ungaria la pieire".

PENTRU CE LUPTA ROMANII ?

In dispretul tuturor sfaturillor de rnoderatiune pe cari le pri-meau mereu dun partea celor mai ilustre personialitati europene,ungurii continuau s inaspreasca regimul nationalit4ilor, avand osingurrà tinta : unificarea prim maghiarizaTe.

Contele $tefan Bethlen, despre care prof. Silvin Dragomirspume ca era in fruntea miscarii destinatä sà paralizeze vial/a cul-turala i economica a Transilvaniei, clama in 1907: Acum oriniciodata.", iar Désider Banthly, in ace1as an, respingea orice ideiede compromis, imputrivindu-se oricarei so1uti tranzactionale inchestiunea nation.alitatilor.

Noi vrem, saria el, un stat maghiar national si unitar, pe candele (nationalitatile) voiesc i.m stat poliglot, cu drepturi egale pentrutoate nationalitatile".

Este interesant de subliniat in aceastä fraza, scridi de unul dineel mai inversunati partizani ai maghiarizariii prin viclenta, decidupa conceptia ungara unull din cei mai mari partriorti, telul pecare-1 revendicau nationalitalile din Ungaria : drepturi egale intr'unstat in care sa se respecte limba fiecarei nationagitatd.

Unde este deci buna credinta a acelor care sustin ca romanildin Transilvania luptau sa produca dezagregarea Monarihiei dualisteaustro-ungare, tinzand la Daco-Romanie, in limnitele Dacieistravechi ?!

Este incontestabil c i de o parte si de alta a arcului Carpatic,in sufletuil flecarui roman exista credinta in implinirea destinuluiromanesc UNIREA; realizairea insd, acestei sperante, era unideal atat de indepartat, inoat ei salasluia In strafundurile sufle-testi, in forme foarte vagi. Era un ideal asemanktor acelufa pe carefiecare om civilizat Ii poarta in sufletul sau si conform canna, maidevreme sau mai tarziu, raz-boiu1 dintre popoare va inceta de amai fi un mijloc de solutionare a diferendelor dintre natiuni.Fiecare poartä in el in stare latenta aceasta speranta, pe care numai

si

o

www.dacoromanica.ro


conducatorii constienti de menirea lor o vor situa intr'o zi pefägasul

Destinul romanilor a vrut ea idealul milenar sa se implineascain 1918.

Paina atunci, insa, lupta romanilor depe ambele versante aleCarpatilor, avea un singur lel : sa mentina nealterata Iiinta ro-

rezistand cu toata energia impotriva furiei maghia-xizaril.

Incordarea intre cele doua tabere care se gaseau fata in fall,intr'o adversItate provocata de greselile capitale ale conduceriipolitice maghiare, devenea diii. zi in, z,i mai apriga. Era inclestareauriasa a doua natii, din care una Ikea im efort suprem unicin analele istoriei pentru a rezista presiiunili de desnationalizare,lair a doua se straduia din rasputeri sa aniihitleze ameasta rezistenta,pentru a o sdrobi in urma.

Daca privim lucrurite sub acest aspect este singurul pecare il impune realitatea faptelor atunci lupta reananilor train-silva'neni, la care se adaogau din timp In timp i stradaniile pentrusustinerea cauzei romanesti de dincolo de Carpati a romanilor liberidin Regat, se integreaza perfect in marea lege a naturii : Thestruggle for life lupta pentru viata. dictata ailci de imperativulcelei mai profunde legi umane: instinctul de conservare.

Marele om de Stat roman Take Ionescu, a sihtetizat in chipadmirabil aiceste apraIii eatre libertate si egailitate nial5ona1 aa romanilor transilvaneni, inteo convorbire pe care a avut-o cuun ziarist englez in 1909.

Daca asi crede spunea el ca rnaghiarizarea ar puteareuseasca, asi trebui sa m retrag din viata publicä, cad in

cazul acesta ar fi inutil sä mai rezistäm si aici in Regat". In acestzaz, ii termina Take Ionescu declaratiile, n'am mail avea viitorfraza in care era conlinuta intreaga tragedie a soartei ce le eraharazita romanilor din Transivania, dad, ocfensiva de maghiari-2are ar fi fast incununata de sueces.

Constitue oare, aceste aspiratH la o vIata nationala o formas. iredentismulul, orii a imperialismului romanesc? Desigur nu! Eleconstituiau cea mai fireasca si mai elementarä nazuinca, pe care

poate nutri un om intr'o lume civillizatä.

realizarh.

mânismului,

sä

1",

431

st

www.dacoromanica.ro


Ace 1a§ om de Stat roman reproduce In Amintirile" sale (Sou-venirsParis) o convorbire pe care a avut,o cu Barnffy la sfarsitulsecolului trecut, cu ocazia trecerei sale prin Budapesta. 0 redam

ei esentiale.

Take lanescu: Pentru ce, ca vecini, n'am gash un modu&vivencli ? Situatia pe care ati creiat-o romanilor din Ungaria este-intolerabila. Desi n'am nici un .mandart, mi vad pentru ce, de exem-plu, n'ati face o Intelegere ca aceea pe care alti facut-o cu sasii dinArdeal, punand macer celile, biserioile si. cateva circumscriptiielectorale la adapost de persecutii i violente.

Désicler Banffy : Asta niciodata. Pericolul acelas.Sasii stint numai 230.000, i la 1000 km. de Germania. Pe cand-romandi... I"

Intelegerea Intire vecini, propunerille pentru orearea unuimodus vivendi, intre Ungaria si Romania, revendicarile atat-de legitime, si de mintime In acela§ timp, pentru punerea la ada-post de persecutit si violente a scoalei si bisericei romanesti dinArdeal constituie °are, toate acestea, rnanitestaril in contra securitatitAustro-Ungariei, constituie e1e actiuni iredentiste, amestec in tre-burile interne ale Monarthiei Habsburgice sau manifestari a unortenclinte imperialiste? Nimic din toate acestea.

Romanii din Ardeal cereau doar dreptul la o viarta nationallliberä i frartii lor de dincoace de Carpati Ii sustineau in luptalor, cu rezerva imprusa de imperativul relatirilor diplomatice clintreState. Cateodata chiar aceasta rezerva a guvernelor din Bucurestiatingea uncle limite care indispuneau in mod vadit opinia publicgdin Romania. De pilda, pentru a complace guvernului ungar, Di-mitrie Sturdza, confera fanatieului maghiarizant Sander lezenskydin Ministerul Instructiunii Publice din Ungaria, pe care ConstanfinXeni 11 califitA drept omul eel mai detestat de scuffle romanesti dinArdeal", decoratia Coroana Romaniei.

Aspiratille imperialiste gAseau dimpotriva adepti entuzia§ti inrandurile din ce in ce mai compacte ale sovinistilor unguri.

Marele riarist Eugen Rakosi, secful redactor al cotidianului-Budapesti Hyrlap, soria cu pasiune despre o T.Ingarie cuprin-zand intre granitele ei 30 milioane unguri.

in Jiniiie

nni

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL. PAMANT ROMANESC* 135

Ungaria celor 30 milioane unguri !" himera maghiarizargiloroutrance!

Cand asemenea visuri erau zamislite de o nartte care numaraIntre 7 si 8 milioane unguri entre care foarte multi evrei si maimulti Inca straini maghiartzati cum sa caracterizam, afltfel decatdrept imperialtste, asemenae thazuinte? I

Aceastà pasiune a grandoarei nemasurate, data unul din factoriide capetenie care se afla la baza praibusirii Statului ungar si adestramkii Monarhiei habsburgice : ACEST IMENS COLOS CUPICIORELE DE LUT.

Cat de modeste ne apar, in lumina calor de ma i! sus, aspiratiileromanilor ardeleni. Implindirea iideailuilixi milenar romanesc: unireatuturor romeinilor, hind situata la intretaieri de vis O. de spe-rante, transilvanenii faureau idealuri mai apropiate, mai mo-deste si mai lesne reaJiriabile. Ei nu luptau decat pentru intro-"'area unei ordine legale i pentru asigurarea in cadrul Mo-narhiel dualiste a unei vieti libere nationale.

Pare astazii. aproape incomprehensibil cum au putut ungLiriisa le refuze romanilor iI celorlalte nationalitati conlocuitoare, Im-plinirea acestui minim de revendicari. Inteo epoca in care viatanationalä luase avanturi nebanuite In apusul Europei, atitudineaungurilor fata de nationalitatile din Ungaria in general i a roma-nilor transilvanieni in partdicutlar, se siitua pentru cetateanul lifberdin Occident In domendUil

Bazati pe'imposibilitatea Occidentuaut de a crecle in realitateaprigoanei exercitate impotriva romantlar ardeleni, ungurii cu uncinism dernn de notiunea pejorrativa a cuivardului Propaganda, auputut sa convinga anumite cercuri din strain:gate de absurclitateaprotestelor romanesti inteo tara cu legi tat atat die liberale (sic)ca i acelea ale Statelor Unite si ale Angliel".

Dibaci in manuirea argumentelor propagandistice, ungurii exploatau buna credinta a cercurilor intelectuale din Apus incom-plect i cateadata chiar rau informate asupra starilor de faptdin Europa Centrala dupa cum priin ventilarea in fata luiFranz Iosef a pericolului Daco-Romantei, reusisera sa-1 castige peimparat, cu totul de partea lor in problema romanilor din Tran-

a.

areal.

t5i

www.dacoromanica.ro


Odata mai mult, ei deplasaserà problema de pe terenul res-ponsabilitaftii maghiare pe ace' imaginar al unui vast complot pusla cale de romani pentru detronarea Monarhiei dualiste. Era sis-temul traditional al ungurior de a paiezenta in strainatate startlede fapt din Ungaria. ScriAitoriil american Charles Upson Clark inItherarea sa Greater Roumania", aparuta la New-York in 1922,spune in aceastg privinta Ca sistemul tipic afi ungurilor era sa_convinga strainatatea ca, in toate, romanii erau vinovati".

PLANUL FEDERALIST AL WI AUREL POPOVICI.

Romania se straduia din rasputeri sa facg o politica de apropierede Austro-Ungaria, singura in masura de asigura Iii aceavreme consolidarea statala in plina devenire. Cea mai bung do-\nada a intentillor pasnice pe cari lenutreau romaniil fata de Austro-Ungaria, este faimosul plan lansat in 1906 de romanta transilvä-nean Aural Popovici si care trebue sa fie considerat ca o ilustrarea conceptiei politica a paturei superioare romfinesti din ArdeaL

In lucrarea sa intitulatà Die Vereinigte Staaten von Gross-Oesterreieh", aparuta la Leipzig, Aural Popovicil preconiza trans-farmarea Monarhiei dualiste Austro-Ungare intr'un stat federal siel afirma Ca aceastä schimbare este Singura care ar putea sg sal-veze dela pieire vasta Monarhie.

State le-Unite ale Marei Austrii" urmau sa cuprinda un numarde 15 teritork nationale, avand un Parlament Federal, o armatacomunal, uniiuni vamale intre diferitele teritorii componente, iar calimba aficialä, lingua franca autorul preconiza intrebuintarealimbei germane.

Teritoriul national romfinesc din acest stat federativ centraleuropean, urma sä cuprindà pe tati romanii din Transilvania pro-priu-zisa, din Ungaria si Bucovina.

Lucrarea starni, dupà cum era de asteptart, un interes imensin intreaga Europa.

Karl Renner, care avea sa deving intr'o zi cancelar al Republi-cei Austniace, si mai tarztu Presedintele celui din urma Parlament-austriac, scria unnataarele cu ocazia aparitiei planului Marei Aus-trill Federale :

Cartea face dovada suficienta, cä nartionalitatiile din Ungaria

a4

www.dacoromanica.ro


nu sunt alcatulte din niste bieti barbatri inculti, cum ar vrea sa ni-iinfaliseze maghiartiri".

Un motiv in plus pentru ea unguril s, interzica lucrarea luiAurel Popovici pe teritortul Ungariei.

Se pare ca, conceptia fecleralista a lui Aurel Popavthci nu eradeloc straing de planurile de viitor ale Arhiducelui Francisc Fer-dinand. Acesta cunostea teroarea pe care o exercitau maghiarii interitoriile romanesti, controlate de el in mod exclusiv din zivainaugurarii sistemului dualist, i dorea o imbunatatire a soarteiromanilor transilvaneni, spre deosebire de unchiul sau Franz Iosef,pe care intrigile unguresti 11 facusera sa lie cu totul indiferent ratade suferintele Romanllor, supusii si credinciosi".

Nu oclatä, Arhiducele Franz Ferdinand Ii exprhnase indignareafata de metodele despotice de guvernamânt ale ungurilor sti lntr'ozi el nu-si putu retine un strigat de revolta, exclamand : Ungurii aueamis o lipsd de tact venind in Europa".

Daca in lumina ultimelor carti aparute cu privire la Franz Fer-dinand este exagerat de a se afirma ca Arhiducele nutrea o simpatieexceptionala fata de romani, nu este insa de fel exagerat a declaraca pentru unguri mastenitorul tronului mitrea o adevAratà anti-

provocata de ambitia nemasurata a acestora din urma. Moar-tea tragica a Arhiducelui nu numai ca nu i-a afectat pe unguri, dari-a facut sä rasufle usurati

Constantin Xeni, biograrful i amicul intim al lui Take Io-nescu, in lucrarea sa despre marele om politic roman, scrie : Rasboinicii austro-ungari profitara de atentatul de la Serajevo, cu obucurie macabra".

Este absolut sigur cA prin fecleralizarea Austrlei, Franz Fer-dinand nu urma.rea atat consolidarea pozitiei diferitelor natiunidin Monarhia poli-nationala, cat atela a Coroanel Habsburgilor".Interesele romanllor concordau Insä, de aceasta data au acelea aleCoroanei imperiale. Era deci, firesc ca viltorul Imparat sä le .sts-

cu caldurA, luand pozitie ferma in contra ungurilor, adversariatat a unei Monarhii puternice, cat i a unei nationalitati romanestide sine statatoare. Pentru unguri, inteadevar, Statul Federal al

IareI Austrii, insemna sfarsitul visului imperialist al Ungariei de

treized de milioane unguri, dupa cum el trebuia sai insemne sear-

pate,

inà

www.dacoromanica.ro


situl milenarelor priivilegii, creiate prin uzurpare i mentinute-prin cea mai inversunatä teroare.

INTOLERANTA UNGARA, CAUZA PRIMORDIALA A PRABUIRIIMONARHIEI DUALISTE.

Planul federalist din 1906 a esuat din came impotrivirilor ma-ghiare. Nu este hazardat de a afirma azi, ca deed in 1906 ambiltiilenemasurate ale ungurilor n'ar fi pus stavila reopganizarii Mo-narhiei dun'arene pe baze federaliste, istoria Europell n'ar fi cuno-scut grozaviile razboitului din 1914 si deci nic pe acele ale ras-boiului din 1939, consecintä Implacabeila a primului rasboitu mondial.

Oamenii politici clar vazatori, publicist si ziaristi cu renumemondial, au lost unanimi in a recurioaste ca politica intaleranta aungurilor f aVa de nationalitati a produs in centrul Europei un focarde nelinistl i tulburari, extrem de periculos pentru pacea intreguluicontinent.

Inca din 1890 Lordul Fitzmaurice artrasese atentia guvernantilordela Budapesta, intr'o serie de wticole pulblicate in Pall 'MallGazette" din Londra, asupcna consecintelor dtricallcuilabile, i chiarfatale, pe cari putea sa le alba pentru imperiul austro-iungar ati-rtudinea provocatorie a ungurilor falA de toate naitionalitatile dinUngaria in general si feta de romanii transilvaneni, in special.

Wickham Steed merge mai departe Inca si considerá politicade opresiune ungureasca feta de nationalitatile conlocuitoare dreptuna din cauzele principale generatoare ale razbolului mondial. (Cu-vant introductiv, saris in 1930, la Cartea lui G. Moroianu : Lesbates pour la liberté des roumains trarnsylvains").

Pe de aka parte, C. Xenii declarä ca conducatorii politiceimaghiare din 1914, in frunte cu primul ministru ungar, conteleStefan Tisza, vedeau in deslantuirea razbolului, salvarea maghia-rismului.

Gresala de perspectiva, care trebuia sa fie fatalä atat pentrudubla Monarhie cat i pentru visul de marire thicomensurabila a.ungurilor.

Mai posedám Inca, in ataral de nenumaratele marturii straine,o pretinasa marturie ungara. Diplomatul ungur baronul J. de

Szilassy in lucrarea sa Der Untergang der Donau-Manarchie", apa-ruta dupa razboiu la Berlins scrie textual :

0

www.dacoromanica.ro


Cauza care a provocat pr'abustirea Monanhiek trebule cautatajiu numai in politica ei generala, dar deasemeni in politica Un-gariei, care a facut iimposibil sistemul guvernamantului federal, im-piedecand in acelas timp petfectionarea acestui sistem In stateleaustriace.

Acest scrator ungur este unul (Entre putinii care au recunoscut,greselile savarsite de guvennantii tarii sale in trecut. Nenorocireaungara, spune el, a inceput in ziva in care a fost introdus dua-lismul austro-ungar. Dualismul a fost o anoanalie si el a insernnatdominatia ungara i germana (ceeace contrazice faimoasa teoriea antigermanismului Habsburgic din Me lin Kampf') asupra celor-lalte popoare ale Monarhilei, stare de lucruiri pe care ciivilizatiatimpurilor noastre nu o putea tolora". (pag. 40). Si baronul Szilassycontinua : La aclapostul armatei coanune, Ungaria, sau mai binezis magnatil unguri stapanii el, au pus in practica maghiairizareanationalitatilor, crezancl ca ceeace este imposilbil in lumea intreaga.s'ar putea infaptui la Budapesta". Not, ungurii, continatei eu, n'amvrut set' nimic, n'am trut sä inem seama de farptulUngaria orienta/ci, era locuritti de romani, mult,acegia constituiwu ma.joritutea. In 1864, Austria acordase roma-nilor autonomia nationala. Trei ani dupa aceia Ungaria a violataceasta autonomie. 0 ASTFEL DE TORTURA A UNUI POPORIN SEC. XX-lea ERA PUR SI SIMPLU INTOLERABILA. Siste-mul federal era singurul care ar fi putut impiedica catastrofa.'Totuisi Ungaria nu 1-a vrut".

Baronul Szilassy nu este de altfel singurul om politic UNGURcare a recunoscut coram popula vinovata rnaghiara in destra-marea Ungariei si care a tintuit la stalpul dinfamiei metodele bar-bare cari au caracterizat guvernarea ungara in primul deceniu alsec. XX-lea.

Contele Stefan Bethlen insusi, face mea culpa, renegandu-siastfel trecutul de intransilgenta swing. Daca, incepand diin 1867,am fi recurs, spune el in 1932, la o sutime macar din lupta compa-tibila cu ordinea corectä cu tratamentul egal, in cazul acesta in1914 problema nationalitatilor in. esenta ei, ar fi fost rezolvata".

Ce dovada mai concludenta despre tratamentul inuman la careau fost supusi tomarni in Ungaria veacului al XX-lea, decat a-

cif

i Mel inca, e'dinvcitilin

www.dacoromanica.ro


ceasta recunoastere formaaa a insusi acelora care erau in frunteamiscarli de asuprire ?

Intelegem ea multi dintre oamenii politici unguri contempo-rani si dintre istoricii maghiari sa nu albe curajul de a infierain fata opiniei publice mondiale actele guvernelor din trecut. In-telegem tacerea lor asupra acestei chestiuni. Orguliufl maghiar de-pa§este cu mult obiectivitatea ce se impune unei opere istorice.Ceeace nu intelegem, Ins:a, este eurajtil de a justifica astdzi po-litica de maghiarizare prin violentä, care a starnit valurile deindign,are ale intregei civilizate. Este desigur foarte greua pretinde unui scriitor ungur conterriporan s 035 curajul de ainfiera, in fata opiniei publice mondiale poaitica de sinucidere aguvernelor maghiare din trecut.

Intelegem tacerea multor dintre istorici unguri asupra con-flictului dintre nationalitatile din Ungaria si natia maghiara.-Ceeace n,u intelegem insa, este atitudinea unora dintre istoriciiunguri care ii fac un titlu de glorie din pretinsa lor obiectivitatesi care eauta s justifice politica de maghiarizare fortata pe careintreaga opinie publica a lumei civilizate a, infierat-o in curs'de decenii.

PROFESORUL DOMANOVSCHI SI PROBLEMA TRANSILVANIEI.

Astfel, profesorul Alexandru Domanovschi dela Universitateadin Budapesta, intr'o lucrare recenta in care polemizeaza cu ilustrulsavant roman Nicolae Iorga (Le méthode historique de M. N. Iorga),dupa ce ne da o dovada ampla de obiectivitate care-I anima atri-buind marelui istoric iroman a carui eruclitie s'a impus res-pectului tuturor oamenilor de stiinta din lume epitetele de :fals istoric cu capricii de autor de teatru", jongleur" i mistifi-cator", trecand la analiza tendintei maghiarizante a inaintasilorlui, Incearca s'o justifiee prin ideologia drepturilor omene0i", cariincepand dela Revolutia Franceza a provocat disparitia particu-larismelor tuturor evolutiilor de interes local".

Ungurii, spune profesorul Domanovschi (Pag. 33 po. aucautat sa rezolve problernele politice in spiritul noullor idei cariin Franta, dupg ce au maturat rezultatele evolutiilor particula-riste, au izbutit sa creeze unitatea tarii; nationalittgile dimpotriva

anti

lrumi

cit.),

www.dacoromanica.ro


s'au stracluit s faca sa li se recunoasca exigentele kr si viatakr nationalà, conform vechiului lor particularism".

Ne-am afla deci, (RIO: afirmatiile istoricului ungur, in fataunui conflict intre principiul unitatii, reprezentat prin natia imgarasi cel al partcularismelor ditferitelor natiuni conlocuitoare, conflictcare in Franta a luat sfarsit prin triumful Franrtei unitare asupraprovinciflor componente.

Nu stim dece profesorul budapestan atribue revolutiei fran-ceze rolul de unificator al Frantei, unificarea dupà umilelenoastre cunostinte istorice-- hind fapt indeplinit cu mult inaintede izbucnirea marei revolutii franceze. Dar aceasta este o chestiunestraina de lucrarea noastra.

Ceeace stim insä, cu preciziune este lipsa complectä de cores-pondenta intre lupta violenta dusa de maghiarism impotriva na-tiunilor locuind pe teritoriul Ungariel ci intre sfortarile de unifi-care din Franta. In Franta, evolutia particularismelor a Lost cana-lizatä in spire unitate printr'un fenomen firesc. Partilculele dintot" au sacrificat pe altarul unitatii, care ii lega, mitile par-ticularitati, can Ii desparteau.

Unitatea politica a Frantei este o implinire aflatd la capdtulunui proces natural evolutiv. Pentru a ajunge insa la acest re-zultat pozitiv a fost necesara preexistenta i acest lucru esentiald. Domanovschl dela Universitatea din Budapesta 11 omite cubunastiinra a unei unitati nationale, fara de care unitatea po-litica nu este decal un cuvant Mira sens.

Franta unitara a lost creiata pe fondul comun galo-rornano-franc. Acest fond comun a creat comunitate de amintiri si detraditii, de pe o parte, comuniunea de aspiratiuni pe de alta parte,inteun cuvant : natila francezd.

Care este fondul comun care li unea pe unguri de natiile con-locuitoare ? Carl sunt traditiile i aspiraiii1e comune ungurilor siromanilor de o pilda ?

Pe francezul din Sud Il unea aproape tot de cel din Nord si11 despartea prea putin de acesta din wring. Pe romanul din Ar-deal il despartea absolut tot de mughicerul din acele regiuni, fart/

ca el sd fie unit de acesta din urma, inteo cat de mica masura,prin insusirile caracteristice a doua natiuni care tind sa se con-top eas ca.

--

www.dacoromanica.ro


In reginnile carpatice exista, e adev'grat, o unitate asernang-toare> cu aceea care s'a realizat in Franta. Aceastal, unitate esteaceea a romAnilor de pe ambele versante ale masivului carpatic,care s'a impus intregei omeniri cu aceeasi impetuozitate de careau dat dovadg francezii dela Oceanull Atlantic pang la MuntiiJura i din Bretania pang la Marea Mediterang, atuncii icandsfortgaile lor au evoluat in spre unitate.

Ungurii au vrut sä impiedsce o uniune fireasca, care in menulei vijelios ddramd orice obstacol, inlocuind-o cu creatia artificialaa imaginatiei lor. Era fatal Ca o asemenea incercare sg esueze inmod lamentabil, cu atat mai malt cu cat ins* elementul centra-lizator era lipsit de forta unità4ii, fiind un conglomerat de natii,a ca'rei sudurg era formatg nu din idealuri si din amintiri, ci dininterese materiale de castg.

Marturie pretioasg in aceasta privintg ne oferd cartea socio-logului ungur Josef DinerDene.s (La Hongrie. Oligarhie. Nation.Peuple"), in care cetim : La unguri, ideea nationald are un initelescu totul special, ea excluzand Cu desavarsire massa populard, na-tiunea fiind formatà in mod exclusiv din oligarhie, iar intereselenationale Bind simple interese de castg".

De altfel, spune fostul ministru al Republicei Ungare, cei maimulti dintre oligarhi nici nu sunt de rasd maghiard, din vecheanobilime ungureascg ne mai rgmanand decat resturi. Nobilimea,spune Denes, este formatä din tot felul de natiil: huni, avari, slavi,iazigi, secui, franci, saxoini, valabi valoni 1i numerosi cavaleristrgini radeitori veniti odatg au regii Caselor strgine. To4i acestiaformau tut ciuclat amestec de rasg Si de limbd. Singurul elementde leggturg dintre ele U constitulau privilegiile".

Invgtatul ungur Tibor Jóo, ocupandu-se si el de bazele struc-turale ale natiei sale (Nouvelle revue de Hongrie) este silit in fataevidentelor sá recunoascal cg natio. ungureascg nu este bazatänici pe legaturi de sange i niiici pe leggituri etnice", conceptul denationalitate maghiarg reducanclu-se la notiunea de nobilime ma-ghiarg. La nation hongroise est l'ensemble des rmembrres de laSainte Cowronne et ces mermbres sont la noblesse".

Pain insgsi natura lucrurillor, nati&le autohtone conlocuitoare

pi

www.dacoromanica.ro

.ARDEALCIL, PAMANT ROMANESC' 143

cu ungurii pe teritorithl invadat de ei 0.-au pästrat carac-terul Icor national particular, neintegrându-se nartiei dominante,cci caracterul social al notiunii de nationalitate ungard ii exclu-dea de piano.

Statul ungar, dupg cele afirmate de d. Tibor Joo era anational,supra-national, cunoscand dlouä categorii bine distinote:

cari formau natiunea i clasa de jos (les roturiers), bur-ghezii si serbili cairn nu sunt merribrii natitmei, dar cari tr'aesc oviara etnicg autonomä".

Gri rom'anii erau in quasi-unanimitatea lor t'arani, redusi inserbie die nobilimea maghilaral. ELII erau exclusi ipso facto delaprivilegiile natiei ungare. Deci, din primele timpuri)dupg Insi mgrturisirea invratatilor ei, era locuitä de cloud elate-gorii bine distincte: de o parte nobigimea, formata din cele maivariate tipuri etnice si care constituia natia i poporul, formatdin massele autohtone, cgrora li se refuza natiOnalitartea maghiarä.

Aceastä situatiune s'a prepetuat dealungul secolelor, intgrindin nationalitati constiinta lor nationalà. Odatä mai. malt, trufiamaghiarà le-a fost fatalà ungurrilor. Cand, mai t'arziu, ungurii s'audeclarat gata recunoasca pe romani drept maghiari, era preatarziu. Romania deveniser'a constienti de nobila br origine daco-roman i luptau prin toate mijloacele impotriva tentativelor dea fi inglobati cu forta in maghiarism.

Explicatlide Sincere ale d-lor Denes si Tibor Jóo viLn sä sdrun-cine din temelii subredul esafodaj construit ad-hoc de d. Doma-novshi. In fata unor asemenea explicatiuni categorice, problemaluptei duse de unguri ImpotriVa nationalitätilor, imbracg cu totulalt aspect cleat acela pe care oautà sä i4 imprime profesorii delaBudap esta.

Lupta, departe de a avea caracterul undi inclestgri ideologiceintre unitatea pe cale de a se implini i componentele ei, imbrAcaun caracter cu totul materialist. Problema maghiarizdriii prin fortà,era pur i simplu o probleml de dominatie

Ungurii fac parte din oategoria popoarelor cu presime demo-graficA silaba i mijlocie (cf. Dr. Anton Reithinger). Pe teritothilTransilvaniei, ei au intalnit o populatie romaneasa, bucuranclu-sede o supra-presiune demografic5". Singura solutie logic& si ratio-

mild:

sa-i

politica.

legiatii,

Ungaria,

www.dacoromanica.ro


nalg a problemei era colaborarea pentru binele ambelor natiuniconlocuitoare. Ungurii n'au inteles Insg sä coopereze, ci au vrutsg inglobeze in natia lor, atat de redusá numericeste, impun.g-toarea massg a milioanelor de romani.

Dacg numgrul putin rid0oat al maghliarillor ar fi gasit in fortarasialg o compensatiune, desigur c raportul de forte intre ele-mental dominant unguresc i eel aservirt all minorit5tilor n'ar fifost atat de desavantajos pentru unguri. Elementul absorbantera foi mat dinteo rriassd eterogend, pc catd vreme acel ce urmasit fie absorbit prim asimilwre fortatcl era pur de orice amestecrasica tardiv. Maghiarizarea fortat g. era deci contrarg legiflor natu-rei. FruntaSii sovirnismului maghiar wean constiinta neta a acestuiraport de forte favorabil romanilor transilvgneni, dar potrivitinsusirii bar de lua dorintele dirept realiti, sperau s producgo schimbare rachcalg a situatiunei, violentand constlintele.

Inca din 1859, colonelul austriac Iankovschy, preconiza unireasaxorilor cu maghiarii pentru infrangerea fortei brutale a ro-manner", iar in 1905, Andrei Balabas, inversunat maghiarizant,fgcea s5 se profileze in fata ungurilor aspectul unei Transilvaniiin care romanii aveau sa cucereasca initeo zi puterea. Nu estedecat o chestiune de timp", scria el denuntand forta mescal-1dg amassei romanesti din Transilvania. In 1913, fostul Premier ColomanSze 11 era si mai categoric Inca, afirmand la Cluj : Ungurii aupierdut Ardealul!".

In loc sa o slgbeascg, persecurtille au intgrit forta de rezistentàa romanisrnului4, sohdaritate nationala cgaindu-se sub vg.pa'A.asupririlor.

Insusi profesorua Domanovschi recunoaste, diva incerogrilesale infructuoase de a justifica ac-tiunea de maghianizare, ca totmai buna ar fi fost calea pe care au ocolit-o inaintasii s5i i anumeaceea a respectului nationale a tuturor popoarelor locuindin Ungaria".

Trebue sá mIrturisim, spline el, ea' recunoasterea vechilorparticulare ar fi servit mai bine cauza- intelegerii cu

nationalitatile".LEGEA APPONYI.

Istoricul ungur se gande§te desigur la furibunda campanie de

insd,

privilege

feertei

www.dacoromanica.ro

.ARDEALLIL PAMANT ROMANESCa 145

desnatonahzare dela inceputua secolului nostru, care a culminatprin fadmoasa lege Apponyi, destinata in intentia legiuitorului din1907, sa sfárarne cea mai puternica redutd a rezistentli romanilor

alransilvania : coa/a.Popor de tarani, romaniii Ii pastrau Eina lor nationala prin.

ntentinerea 1frnbiii materne. Scoala pritmairà conottuEa armaturaintregei vieti nationale românesti, pe care se sprijinea intreg vii-oru1 nearnului romanesc din Ardeal.

Scolile superinatre puteau ft rnaghiarizate, etata tirnp insacat fundamentul viet.ii romanesti scoala prirnaird era ro-manesc, mr era nici un pericol de subminare a fill/4cl ei natioale.

Contele Albert Apponyi, ministrul Instructilunil Publice in1907, in dispretul legior existente care proclamau dreptul pentrunationaltati de a se instrui in limba lor materna, printeo seriedie masuri care provocara lindignarea lumel civilizate i incare nu $tii ce sa detest mai intai : intentia de a desnationalizasau perfidia metodelor intrebuintate pentru a masoa veritabilulcasracter al dr.spozitiilor maghiarizante hothri obligativitatea stu-diului iimbei maghflare In colile prilmare romanest.

Limba romand, limba romanica, este profund deosebita de lim-ba ungard, care apartine celui math restrans grup de limbi indo-europene, asa numitul grup fino-ugric, din care fac parte doar

maghiara, fiinicá, estoniana i lapona.Nu exista in ambele limbi nki un punct comun care sä ser-

veasca drept sprijin pentru usurilnta studiulut limbei celeilaltenatiuni. Ele sunt diametral cpuse una alteia. Spre deosebire insä,de limba maghlara, aspra i prezentand soinorit10 dure, conse-cinta unor insusiri de consoane, limba romand este o limba crista-hna in care vocalele dau vorbied gratie desav'ansita i lumino-zitati meffiteraniiene.

Am varbit cu zeci de tineri tärani români refugiat din Tran-sillvanta in urma Dictatutui dela Viena din 1940. Orliginari dinregiunille in care maghiarismul s'a infiltrat in oarecare masura incurs de secole, acesti romani n'au reuslit totwi sá invete a pro-nunta corect o singura frazä ungureasca, desii veneau in contactpermanent cu ungurii, si aceasta din cauza asperitätii limb&i ungare.

Ori, a obliga in asemenea condiltiuni un copil roman sa in-

10

din

If

www.dacoromanica.ro


vete ungureste, ba mai mult Inca a-I oblige pe invattator ca sa-1invete pe coptl in asa M6SUTA limba urgara, incat la absolvitrea apatru clase pritrnare sä poeta sa se exprime in mod inteligibil, oralsi prim scris" (art. 19 din legea Apponyi), insemnta pur i simplua transforma scoala romaneasca intr'o scoada ungara, caci, pentrua se conforma 1egi, invatatorli trebuiau sà predea limba maghiaraaproape in tot timpul orelor de clasa, materlile de predat inromaneste fiind astfel cu totul inabusite.

Art. 12 din lege prevedea oa guvernul are facultartea de asuprima oriice scoala romaneasca pentru simphi1 motiv sa acestlucfru era reclamat de dinterese superioare de stet". Hotarirea mi-nistrului de resort era tinatacabila. Existenta scoalelor romanestidepindea de arbitrariul masurilor guvernamentale unguresti.

Ceeace era malt gray insa,, era faptul Ca invatatorii romani dinromanesti in alara de liimba maghtard trebuiau si-i eteprinda

pe copth romani cu altheia ca apartin nialei ungare".Art. 17 din legea Apponyi spunea textual : ..invatatorii trebue

sra intaresca in elev spiritral de atasament la Patria ungu-reascd i congiinta Ca ei aparrtin natiei ungarre".

Desnation.alizarea urma deci sa fie infaptuita atat prin in-locuirea treptata a limb& matenne cat i prim, infiltrarea in minteacopilulai a apartenentei sale de maghiarism.

Era o opera de perverti-re sufleteascd, ne mai intalnita in is-toria popoarrelar civilizate. Ungurili, putini Ia COUTT16r, vrolau säiintareasca' randuaile cu maghiari facuP, in lipsa de maghiarindscuti.

Scolile confesionale, din motive religioase lesne de inteles, erauoarecum mai avantajate fata de celelalte scoli romarn.estit de Stat,cornunale particulare.

Apponyi a gasit insa mijlocul de a le supune i pe acesteaofensirvei de maghiaritzare prin mijloace inclirecte care scapauartentiei opinuiei publice stralime. De pilda, scoltilor confesionale ro,manesti care se sustineau cu jertfe mari, legea le-a impus salaritminim ale pentru invatatorit. Neputandu-le suporta din cauza bud-getelor reduse, scoala era obligati sa apeleze la Statul maghiar,care intr'adevar intregea salatriul invatatorului, dar castiga prinacest mijloc dreptul de a dispune de scoala.

(site)

*collie

90

www.dacoromanica.ro


Numai inteun singur judet (Hunedoara) 180 de scoli ale Bi-sericei) ortodoxe au fost nevoite sa-si inchida portile dupa punereain aplicare a faimoasei ieg ApponytEste deci explicabil curentulpronuntat anti-ungar pe care aceasta lege l'a creat in opinia publicaeuropeanii.

CONTELE LEON TOLSTOI STIGMATIZEAZA METODELE MAGHIARE.

Ace la care a gasit cuvintele cele mai aspre pentru a stigmatizaopera de maghiarizare intreprinsa de Conte le Apponyi, a fost ce-lebrul romancier rus Conte le Leon Tolstoi. In scrisoarea adresatarevistei unguresti A Hir din Budapesta in 1907, apostolul delaIasnaia-Poliana, spune textual :

...Ceeace este mai trist este faptul ca In strainatate conteleApponyi are reputatimea unui pacifist, pe cand in Ungaria el nurecunoaste nemaghiarillor nici macar calitatea de oameni. Oricepersoana ou mintea sanatoasä trebue ea' smulga depe fata acestuiom masca sa mincinoasa, pentru a arata intregei lurni ea nueste un binefacatar, ci o pasare de prada".

VOCI MAGHIARE INFIERAND POLITICA DE MAGHIARIZARE FORTATA.

Dar chiar si inlauntrul Ungariei s'au gasit voci care sä infie-reze atentatul la viata n4ional'a romaneasca pe care-1 comiseseguvernul maghiar aplicand legea Apponyi.

Ludovic de Mocsary, unul din cei mai luminati oameni poNticiunguri dela inceputul sec. al XX-lea, diva ce timp indelungat aprofesat de pe tribuna parlamenitului oele mai Iargi si mai liberaleiclei cu privire la relatlile clintre unguri i nationalitati, intr'unartiool publicat in numárul din 25 Decernbrie 1907 al mareluil co-tidlan desvaluie opitniel pubdice maghiare aspectulreal al problemei naltionallitaplor, pe care soviinistili cautau sa-1 uniä-

bue sub avalansa frazelor, pe cat de grandelocvente, pe atat dedesarte.

In acelas timp, Mocsary denunta pericolul pe care atitudineaneomenoasä i iniutU crucla a guvernantilor unguri Ii prezenta pen-tru vilitorul Ungariei.

Egyetertee,

www.dacoromanica.ro


O fricg excesiva, spume el, ne impinge sg comitem actiuni ctzadevarat extravagante. Ma refer la tendinta generala de maghia-rizare. tiu foarte bine ca id, colo se neaga acest adevar, daratunci de oe oare, se aplaudg in mod frenetic in cele patru colturiale thrill ori de Cate ori rnarele sovin De Sider Banffy repeta capatria noastra nu va fi fericita panä cand ultimul individ apar-tinand rasei romanesti sau slovace nat va fi transforrnat in rnaghiarveritabil ? i dece se poate &firma oare, in parlamentul nostru,fara teama de a fi pedepsit, ca trebue sg introducem neaparatinvartamantul public exclusiv in limba maghiara ? i ce se turmg-reste oare prin legea care prevede cg jumatate din orele de pre-dare in toate soolile priznare ale nationalithtilor trebue sg fieconsacrate studiului limbei maghiare ?"

In zaclar subliniaza Mocsary vrem s neggm toateacestea, cad o doninta bolnavicioasg existä in noi sti ea constitueunul din elementele esentiale care sunt la baza politiicii noastreprivitoare la nationalitärti". Sá niu dorilm, terming politicianulungur articolul sau, lucruri imposibile. Nu avem de a face cu resturide popoare, cum ar fi flamanzii sau bascii, ci avem In fata noastrtiblocuri na0onale, constiente i pcitrunse de progres. Gravitatiunealor catre exterior nu 0 vom putea impiedica cu forta. Noi nu vomputea face s'a' disparti comptect aceste tendinte centrifuge ale na-tionalitlitilor, deccit dacti le vom putea asigura, in interiorai fron-tierelor noastre, posibilitatea de a-qi satisf ace aspiratii!e tor cut-turale".

Din nefericire insä, oameni cu princiith atat de largi ca aceleaale lui Mocsary erau prea putini in regatul Ungariei.

Departe de a se gandi sg satisfacg aspiraltile culturale ale ro-patura conducgtoare ungureascg nu stia ce masuri sa mai

inventeze pentru a inabusi a;ceste aspiratii. Intreaga opinie publicämaghiarg supra-excitata de o presg saving si de o intreaga litera-tura patimasg, imbratisa cu frenezie masurile de desnationalitzarepe care le luase Apponyi, vgzand in ele un pas hotaritor pe caleairifgptuirii Ungariei unitare i omogene.

Lovind In scoada romaneascg, unguniii tiau, de altfel, cá dauromanilor o loviturg de gratie. Inteadevar, in scurtul interval detirnp dela inabusirea revolutiei kossuthiste si pang la inaugurarrea

manillor,

idealului

www.dacoromanica.ro


erei dualiste, romanda au dat dovada cu prisosinta de modul in careau strut sa se foloseasca de fararnar de lifbertate pe care MonarhulAustriet le-o oferise in dar, pentru. a za.gazui forta, amenintatoare-pentru Coroana, a ungurilor revolutionari.

In regiunile in care Administnatia unguneasca n'a putut devenitimanica din cauza preponderentei elementului saxon in functiilepublice st din cauza limediatei vecirnatati cu regatul Romaniet ro-manii s'au dedat eu adevarata frenezie stuchului in limba maternacare le fusese refuzat pe o sbara intinsä pana

Atat de puternIc a fast acest current catre lumixiiie instructiei,spune profesorul Silhriu Dragomirr, incat nu se gaseste exempluanalog in istoria n.tci unu i! alt popor".

La Sibiu, de o pilda in aceasta epoca, din numärul total alelevilor, 50% erau romani, iar la Lugoj, in Banat, intre 18601867, romana se clasau inteo propartie de 70% in raport cu cele-lalte nationalitati.

CAUZELE ANALFABET1SMULUI JARANULUI ROMAN.

Experienta era de natura a ingrijora pe unguri. Romanii erauun popor de analfabeti, atata timp cat 1e era refuzat Invatamantulin limba lor materna (pana la inceputul sec. al XIX-lea, romaniitransilvaneni n'au arvut aproape nid o sward inlianba romaneasea).Liberi de a se lumina in Lanba stramosUor ler, taranii transil-vaneni depa.peau toate celelalte matili conlocuitoare, in dorinta lerde a se instrui i deci de a se ernancipa de sub jugul robiei mi-lenare.

Aceasta este rattunea pentru care easta magnatilor a tinutea Varanul roman sa traiesca in intimeric, iar atunci cand, incontra vointei ungurilor, poporul roman a inceput sä intrezareascabinefacerile luminei, conducatoni.!i maghiari s'au straduit din ras-puteri sa faca s pätrunda aceastä lumina in eonstiintele roma-nilor, deformata de legile maghlarizante ale contelui Apponyi.

Istorriograful ungul Acsady nu se sfieste sa recunoasca aceastaimprejurare.

Nobilimea Transilvanieri, spune el in Kozgazdasagi Lexikon"(II. p. 223), nu ineeteaza sa tremrure de frioa pe care le-o inspiraserbid romani. Ea a foist extrem de iritata cand, in urma unirii cu

alma&

www.dacoromanica.ro


catolicii, s'au cradict scoli pentru romani. Nobilii se temeau ea ro-snanii vor refuza sá suporte sclavia lor in ziva in care vor incepesa se instrudia.sca i cand vor vea sedi mai cultivati. De aceea,ei nu au admis functionarea scalilor pentru saraci (iata aspectulreal al mult laudatei democrartii unguresti! nota nuastra). Vechiulsistem economic a devenit astfel un factor cu total anticultural;pentru a se salvia interesere imaginare ale catorva sute de familiide marl latifundiari, un popor intreg a fost conclamnat sä suporte-ignoranta perpetud, intunericul spiritzthLi, mizeria materialdspirit uald".

Para lel eu masurile scalare ale contelui Aponyi, alti politi-demi, maghiarizanti a outrance, preconizau inceperea unei ofenSivede maghiarizare in toate compartimentele vdetii sociale i eco-nomice.

TRANSILVANIA COLONIZATA CU... UNGURI.

Conte le $tefan Beth len, unul din cei mai vajnici aparatori aisistemului fortate, denunta pericolul oceanului roma-nesc dintre Tisa, Dunare i Carp4i' i reluand vechiul prindipiual legii colonizarii a lui Daranyi, popovaduta spargerea bloculuicompact al romanilar transadvaneni prin colonizari masive cu

unguri.Guvernul ungar, spune Charles Upson Clark in Greater

Roumania" a cheltuit maioane de coroane pentru a coloniza Itran-silvania cu unguri, iar dupa ce räzboiul a inceput, el a marit efortulsau in aceasta directiune".

Planul din 1912 al contelin Bethien mai prevedea o serie demasuri, destinate in primul loc sa submineze inst proprietatearurala romaneasca, fundamentul vietii romanesti dela tara si in

doilea loc sà impiedice libera desvoltare economica a milioane-lor de romani.

Pentru atingerea pnimulni si celui mai important scup, Con-tele Beth len cerea pur ii s!impu deposedarea romanilor de buyiurilerurale, adicti de singurele lor bunuri, iar in ceeace priveste paralizarea viejiii economice, romanesti din Transilvanilat, viitorul PrimMinistru al Ungariei cerea distrugerea creditului romanesc i sa-botarea institutiilor bancare romanesti.

asim015riti

CO

www.dacoromanica.ro

,ARDEALUL, PAMANT ROMANESC 1511'

Dacg planul contelui Beth len ar ifi fost pus in aplicare s'ar fi .ajuns in plin seed ad XX-lea la relnvierea vechilor traditii feu-dale, roman4 redevenind prin gratia ungurior ceeace au fosttimp de multe seenle: sclarvi pe propriul low pamant.

Din fericire insa pentru romanli din Transilvania, MonarhiaAustro-Ungara s'a prausit la timp, lastfel Incat machiaveliculplan de maghlarizare a pamantului fostei Dacii n'a mai pututproduca efectele.

Inainte de razboirul mondial acest plan intwase, intr'o formape fagasul realizarilor. Conte le I. Mai lath redactase urr

adevarat program agrar, bazat pe principiul transferului proprie-tatii rurale dela romani la unguri, liar societatea 0. M. G. E.aagricultorilor unguri proclama sus i tare ca. parnantul Transil-vandei trebue sà devina unguresc, deoarece cine poseda pamantul,poseda l ara".

Pentru radicala schimbare a Transiavaniei romanesti Intr'oTransilvanie ungureasea, unguril procedau deci In etape. Intai,maghiarizarea elementului mn, in al doilea rand maghiarizareapamantului

Tentativa era Insä, i prea temerara si prea brutala pentrua putea reusi Inteo epoca in care libertatea ngionalä era ridicata:la rangul de principiu fundamental di vietii statale.

Desi sortita esecului, totusi runguril abandonat aceastatentativa de maghiarizare prin violenta, pana in cea din urmaclipa a domingiei kr politice asupra Transilvantiei.

Profesorul Siilviu Dragomir care in calitatea sa de ministruroman al minoritatrilor a dat dovada de un spirit de dreptatede echitate care ar face cinste oricarrui om politic din Occident,cadificä aceasta politica a maghbarilor fata de nationalitati, drepto politica criminala". In lumina actiunilor guvernelor unguresticare s'au succedat la putere inainte de deslantuirea razboiulnimondial, termenful nu ni se pare exagerat. Cand trecem in revistaInsa, intregul cortegiu de Ordonante pe cari guvernful conteluiStefan Tisza le-a edictart cu privifre la romanil transilväneni delaintrarea in razboi a Austro-Ungariei, termenul ni se pare preabland.

insa#.

n'au

#

st

www.dacoromanica.ro


GUVERNAREA CONTELUI 5TEFAN TISZA.

Conte le Tisza, care prin energia t prim inteligenta lui su-perioara, a dominat intreaga viatd politicA a Ungairiei in eel de.al doilea deceniu al secoluilud nostru, era eunoscut ca un adversarirecluctibil al orickui elan nationalist românesc.

Diva" ce, printeo lege electoral& el a anishilat apro ape corn-plect reprezetarea romanilor in Parlament reducand circumscrip-scniptiile elect:wale majoritate rornanesti, dela 42 la 17, facand deciastfel ca cei 3.500.000 romani sä fe reprezentati prin numai 17,deputati, cand cei 200.000 de sasi trirnilteau in parlament 14 de-putati, contele Tisza a avut cinismul s5 declare de pe tribuna Ca-meriti Deputatillor : Ant reupil4 scoatem din par/ament petier:ma aceqtia, cu putine exceptii dureroase !" Domnii aceqtia",erau pentru $tefan Tisza inarith patrlatd romani, pe cart legea elec-toralà si1 in special metodele samavolnice cart caracterizau ale-gerile, Ii impiedicaser5 sä se realeagä in Parlament, i pe caridesi Tisza ii asemuia Cu niste cetati de spumg" i cu o fatamorgana" (discursul din Parlament, rostit la 11 Tulle 1910), totusiel ii prefera in afara Parlamentului decat pe bancile lui Ex-ceptiile dueroase" erau deputatii, atat de putini la num:dr car:reusiserd ä invinga toate dificultatile si sá infrunte toate obsta-coaele inerente unei alegeri in Ungaria, spre a veni la Budapestasä faca auzit glasul milibanelor de romani asupriti.

$i chiar asa de putlini cati erau, contele Tisza Inca Ii gáseasunt prea multi !...Ne putern up:1r imagina cari au fost sentimentele de cari a

fost animat Tisza fata de,romani In ziva in care Austro-Ungarias'a g5sit in razboiu cu Akatii, Romania respingand injonctdrunilecared veneau dela Berlin si dela Viena pentru a se alätura Pu-terilor Centrale si mai lesne Inca ne putem inchipui care a fostatitudinea pe care a arbanat-o premienul Ungardei fartA de romaniitransilvaneni in ziva in care Romania liberä a declarat r5zboiUngariei.

In 1914, guvernul prezidat de contele Tisza edirteaz5 nu maiput.ln de 33 de ordonante, .avind de soap, dupg cum se exprim5Ion Clcpotel, istoriograful evensimentelor petrecute in Transiava-

ea'

www.dacoromanica.ro


nia din 1914 pang tia alipirea ei la Romania, de a inmulti mij-loacele materiale spre a desavarsi politica de maghiarizare".

Libertatea presei romanesti este suprimatà. Zierul Romanui"au lui Vasile Goldis este desfiiinitat. la-Arlo-Aid le publice romanestisunt interzise. Statul ungar ii aroga controlul gestiunilor ban-cilor romanesti. Autonomia bisericeasca este incalcata, adunarile

congresele nartionale biseriicesti Rind obligate a tine sedinta inprezenta Comisarior Guvernului. Populatia romaneasca din Tran-silvania este scoasa de sub jurisdictia judecatorilor ei firestipusa sub jurisdictia exceptionialla a Curti llor Martira le. Legea despreraspunderea tradatorilor de patrie, decretata in 1915, (legea XVIII)a inasprit mai mult Inca atmosfera de teroare in care trdiau ro-manii transilvaneni dela isbucniirea razboindui mondial. Era sufi-dent un simplu denunt, pentru ca averea romanuluil denuntat drepttradator sa fie sechestrata, kir el sa fie internat in lagar sauaruncat in temnita.

Termite le din Brasov, Pagäras, Cluj, Seghedin, erau pline pang.la refuz de acesti tradatori", a caror singura ving era de a sefi nascur români pe pamantul romanesc al Transilvanilei !

Protopopi, preoti, batrani, femei si copil, umpleau lagarele,special improvirzate la Sopron (lana granita Austriei), la Veperd,etc. Regimul aplicart sutelar de nevinovati, ridicati in moduli celmai abuzlv dela caminurrile 1ior, trebue sà fi Lost extrem de asprudaca judecam dupa numarul mortilor din lagare i inchisori i.

ciaca ne reamintim de asprul tratament care le era aplicat ro-manilor transilvaneni, in inchisorile unguresti in timp de pace.

Ordonarrta nr. 4000 a Presedintiei Consiiuiiui de 111inistri ma-ghiar, data in 1917, incoroneaza opera die desnationallizaire a guver-nelor precedente. Ea este o traducere in fapt a planului conteluiBethlen. Inteadevair, conform acestei ordonante romanii nu mai.puteau cumpara nici un petec de pamant rural fara prealabila auto-rizatie a Ministerului Agriculturil Budapesta; intr'un cuvant,romaniii nu mai puteau cumpam deloc pamant la tara, caci auto-rizatia le era refuzata categoac, ori de ate ori ei o solicitau.altfel, aceasta era si ratiunea pentru care necesitatea autorizatiuneifusese institinta.

In acelas an, contele Apponyi, redevenitt ministru al Instructiu-

din

si

si

Be

www.dacoromanica.ro


nei Pub lice si al Cultelor, infiinta asa numita zona culturalà" inSud-Estul Transilvaniei, cu destinatia excluSiva sä asigure magthia-a-izarea compaecta a scolior romanesti din districtele Nasäud, TreiScaune, Brasov, Fägaras, Hunedoara s. a., adica in acea regiune incare scoala romaneasca rezistase actilunliflo i. de maghiarizare ante-rhoare. Consecinta imediata a aplicatiuniii acestei maul. legi Apponyi,fu desfhintarea a 507 scolii primare miomanesti din acea regiune.

Toate aceste rnasuri de ordin legislativ erau intovarasite deceea ce publicistul american Charles Upson Clark, numeste persecuria meschina" (petty persecution) a jandarmerieii, xercitata intoate domenhile, persecutie pe care acelas scrilitor o compara cuaceea exercitata de austriaci la Riva si de germani in Schleswig.Erau zecile de vexathuni si de nedreptati zilnhce, pe cari jandarmulla taxa* i organele in subardine la orase, le comiteau fara de popu-latiunea romaneasa lipsita de orice aparare.

PRIGOANA.

Aceste persecutii märunte, dar infinit repetate, aceastätrava zianica, aveau s a un caracter de o gravitate exceptionalain zina in care Romania declara razbothu Puterilor Centrale.

Aproape o jumatate milion de romani transilvaneni au fost-ridloati dela carninurile lor i tnimimi sa. lupte pe cele mai di-verse fronturi pentru o cauza care nu era a lor. Usor Ii poateinchipui oricine, cunoscuta Bind adversitatea ungurilor fara deromani, diror soldati din armata ungara le-a fost haräzita cinsteade a se bate in linitile cele mai avansate.

,Dupa ce se sacatuise Ardealul de tot tineretul lui, soune N.Pelizu-Micsunestl In volumuff inchinat lui Niculae Filipescu, selaptuiau salbatacii asupra batranidar i chiar ränitilor, obligatila carausii; preoti i femei hatrane erau aruncari in temnite".

La Sibiu, relateaza Octavian Goga, poetul Ardealugui, femeipreoti au lost pusi in lantari si au fost se* in strada la esireadela spectacol a multimii, pentru a ft scutpati in obraz, de ma-ghiari i sasi. (N. Polizu-Migurigti: N. Filipescu").

Nu exista dorneniu de actimitate publhca, scrie Ion Clopotel incartea sa Revolutia din 1918 si unirea Ardea1u1ui cu Romania",

o-

pi

www.dacoromanica.ro


In care sa nu fie supendata libertatea infaptuirgor sigurantazitlei de maine".

Romanti de dincoace de Carpati nu erau indiferenti fata clesoarta fractilor lor de peste munti. In epoca neutralitatii se for-mase in Regat un puternic curent politic nationalist care cereaimperios intrarea Romaniei In razbolu adaturi de Aliati, pentruellberarea romanilor transilvanenit de sulb jugui dominatiei ma-ghiare

ACTIUNEA NAPONALA".

Actiimea nationala", care reunise in jurul marelui patriotNeculai Raga pe doi din cei mai idustri oameni de Stat ai Roma-n!tei, pe europeaimd" (cum il =nee Clemenceau) Take Ionescu-si pe Nico lae Filipescu, despre cre Robert de Flers scria ca nu nu-mai sa-si ilubeste tam-, dar este nebun dupa ea" ell en est fon).-pe ardelenli Octavian Goga i Vasile Lucaci, martir al cauzei roman.esti transilvanene i pe o seama de alti fruntasi ai vietii. po-litice, reusi s electrizeze massele.

Entuziasraul cu care a fost primit in trecerea sa prin Ro-mania general Pau, constatue o dovada intru totul semnificativä asentitmentelor care-i insufletea in acea epoca pe romanii din Re-gat si aceasta cu atat mai mint cu cat la sosirea in Rucuresti a-unui mare,sal german, primirea pe care publicul roman i-o rezervase a fost mai mull decat rece.

Pentru a ne da seama de starea de spirit care domnea la Bucu-rest-i in eel de al cloilea an al neutralitatii, este suficient sa cit.m-finiatlut perorattei culaninantului discurs, rostit (de Niculae Fili-pescu la 15 Februarie 1915, in nuinele Actirunii. Nationale".

Adresandu-se Regelui Ferdinand, suveranul tarn, Filipescuspunea : Tu esti trimitsul liii Dumnezeu pentru a infaptui visuLunei niaiii. IVIarirea pe. care ti-o uram, Sire, este sa te incoronezi-la Alba-Julia sau sa mori pe campia Turzii!"

Nu trebue sa uitam ea in acea epoca Romania era legataprin tratate de Puterile Centrale i ca guvernul tarn ducea.politica de stricta neutralitate.

i

se

www.dacoromanica.ro


Daca solidarizarea entuzilastä a masselor românesti de dincoacedie Carpati cu romanii din Ungaria, era de ordin pur sentimental,in schimb apropierea de Aliati, reclamatä insistent de ()amendpolitici, era sprijinitä pe consideratii imperioase de ordin rational.

Daca Austro-Ungaria avea sa liasa viotorioasä din ramboi, &Artaromanilor transilvänenii ca natie, era sa lie pecetluita pentru eter-nitate. Mai mult Inca : ungurii vktorilosi ar fi putut constitui oprimejdie din cek. mai grave pentru inclependenta Romaniei

In celebrul discurs rostit de Take Ionescu in Camera Deputa-tilor, in zilele de 16 i 17 Decembrie 1915, marele orn de Statroman, punandu-se in ipoteza unei victorii a austro-ungarilor, seadresa deputatilor cu vorbele : Va inchipuipi dvs. cá Ungaria artolera ca aici sá continue o viatei indepenclentti?"

Romanii n'aveau deci alegerea. Pentru salvarea fiintei natio-nale a românismului transilvanean, i chiar pentru salvarea inte-gritätiti teritariale i independentei regatului, ei trebuilau ä urrneze.singura politica conformd cu idealuride nationale i cu intereselevitale romanesti, politic6 pe care Take Ionescu o numise a instinc-tului national".

In sulletul tuturor romanilor, splmea fruntasul vietii poli-tice romane, dela dascalul de sat pang la amul politiic, stä scriscu litere de foc : Ardealul i unitatea ctlationala" ! Fiecare popor,continua el, are dreptul sä-si traiascä viata lui, sa traiascaintreaga cu toti ai Liii, fiindcà numai asa poate si eli sa creme ocilvilizatie a lui, care sa intre in armania tuturor celorlalte ci-vilizatii".

Cele douà idealuri : a Ungarici unitare i omogene, realizabilaprin sacrificarea fiintei nationale a milioanelor de romani celocuiau pe teritariul Ungariei i aceea a Rornantei unitare incadrul fostei provincilii Dacia Implinirea unor nazuinti firestide reintrunire Intr'un tot a ceeace fusese cu veacuri in lama des-partit, isi procfliffau amenintatoare contururile de o parte si de alta.a Carpatilor. Prin politica lor de violentä, ungurii creilaserä unabis intre cele cloud conceptli de viata. Se ajunsese atat de departepe aceasta ca2e, incat nici o cancesie nu mai era posibilei, viapaunuia excluzcind viapa celuilalt". (Take Ionescu).

sins

www.dacoromanica.ro


Conte le Stefan Tisza nu s'a sfiit à expritme cu brutalitate a-ceasta situatiune Intr'unul din marile sale dliscunsuri rostite in Par-lamentul ungar in anwl 1910.

Concetart.enii nostrii nernaghiari, spwnea el in sedinta din 11Ellie 1910 a Oamerei Ungare, ou ocazia discuitiel la Mesaj, trebuein primul rand sa tana seama de faptul ca ei apartin unui stat na-tional, unui stat care nu este un conglomerat de popoare de rasediferite, ci un stat dobandit i !aura de o singura natinne care i-aintiparit pecetea nestearsa a inffividualitAtii sale. Eram intotdleaunapartizanul bunei intelegeri fratesti (sic) cu nartionalitatile i voiran-lane asa. Le clan cu cea mai mare bucurie totul ce se poate Irn-päca cu caracterul national si unitatea natonala a statului ma-ghiar. Dar, peste aceasta granita nu trec au o litera. Aceasta estestanca de care-si va sparge capul aricine va incerca s'o sfarime".

In clipa in cate facea aceste afirmatiuni, Stefan Tisza nu eraun oarecare deputat neinsemnat ale carui declaratil sa fi avut va-loarea unor päreri pwr personale, ai el era seful unui partid puter-nk (Pairtdul muncil naticnale) care se sprijinea in Parlament peo majoritate masivä de 257 de deputati.

Punctul sau de veclere era acel al Ungariei intregi. Ungariaeste un stat unitar i omogen: iar nationaffit42e sunt numai unaccident in viata statala ungureasca. Cancluzia era tot atat de falsApe cat erau si premizele pe cani se sprijinea. Era intr'adevar oaberatie sa sustii, Irnpotriva celei mat categorrice realitatii de faptcä Ungaria este un stat omogen i uninational, and milioanele denationali nemaghiari ii conlereaw cea mai impresionanta tincturaeteroclita i polinationala.

Contele Stefan Tisza a avut Insà darul sä rosteasca el insusicea mai perfecta caracterizare a tarii sale : Conglomerat de po-poare de rase diferite".

Acestor popoare, unguriil le confereau toate dreptunile, cuo conditie insä: sá renunte la nationalitatea lor, spre a se contopi inm aghi a rism.

Sä vie in sirurile noestre !", exclama el ints'o zi de pe tri-buna Parlamentului, adresandu-se romanalor transIlvaneni i, In-

torandu-se spre deputatii unguri, el le spunsa : in felul acestavom putea area o Ungarie mare si puternica".

www.dacoromanica.ro


Aceiasi chemare le era adresat4 si de dincoace de Carpati. Dedata aceasta insä, fara ca s'à li se impunä conclitia renuntarii Laviarta lor national5. Dimpotrivg, aid le era rezervatá realizareaidealurilor i sperantelor pe earl din vremuri Indepártate romaniitransilváneni si le transmiteau din generatie in genera*.

Inteo lambg pe care nilci n'o cunosteau, ii se cerea dela Buda-pesta sa adere la un ideal de m5rire care le era absolut indiferent.Din Romania le venea insgsi chemarea Firi, imbiindu-i, in limbastramosilor lor daco-romani, sä realizeze unitatea naturalä, uni-tatea organicd, care leaga intre ei pe &Hi aoeleasi natii.

Intransigenta ungurilor a gràbit evolutia procesului istoric dinTransilvani a.

ERZBERGER MANIU.

In Memoriile sale (Souvenirs de Guerre-Paris 1921) Erzberger,seful Centrului catolic din Parlamentul gerinan i fost Ministrual Reichului, ne relarteazA despre misiunea ce i-a fost incredintatàde Germania spre a impiedica dIntrairea in rdsboiu a Italiei si aRomantel araturi de Aliarti. Cu acest prilej, el vorbeste despreInc5p4anarea cu care conducAtarii poMticei maghiare din primiiand. ai rasbokului refuzau sá satisfaca legitimele revendrieäri roma-nest. Punctul de vedere unguresc continua s5 fie invariabil acelasde secole: Nici o concesie de mkt urn fel pentru romani".

Nu era vorba, spune Erzberger, de concesil teritoriale,ci de atine cont in Ungaria de aspiratiile legitime ale romanilor. BaronulDarien care era considerat ca purtártorul die cuvant la Viena alcontelui. *tefan Tisza respinge cu energie mite ideie de conciliartiune fatä de r4omani".

Premierul ungur, pe care Erzberger ii vizitase in urm5, nicinu vroia macar sà recunoasea legitimitartea plangerilor romanesti.

El sustinea, spune fostul ministru german, eci nu existä nicio Putere care sd ducg fatal, de nationalitati o politic a. atat de tole-rantä ca Ungarda", i cà In aoeastä prirvintä tout marchattpour le mieux" in prea fertircita Ungarie a ultiMului Habsburg.

Nici Candide, eroul lui Voltaire, nu s'ar fi exprimat altminteri.D. Iuliu Maniu, care a fäcut parte din delegatia romaneasca

l IULIU

www.dacoromanica.ro


pritmità de Erzberger la Viena, cu scopul de a prezenta trimisuluiReichului german, doleantele romanilor transilvaneni, ne expunein felul urrnator modul in care a decurs intrevederea dintre Erzber-ger i exponentii vietii publice romanesti din Ardeal : (Interview-ulacordat ziarului Curentul" din 2 Februarie 1935).

In. 1915, Puterile Centrale aveau o Sirtuatiune grea. ImparatulWilhelm a incercat sa castige pe romanii din Ardeal, pentru o ac-triune a Romaniei alaturi de Puterile Centrale. In acest scop atrimis pe Erzberger la Viena, cu milsiunea de a trata cu delegatiiroman& In palatul Lichtenstein din Viena, o delegatie compusa dinAurel Popovici, Go1di i cu mine, a hiart contact cu Erzberger. Noi,delegatii, am aratat lui Erzberger ca romanii din Ardeal n'audrepturi i ca e firresc din partea Romanthei sä nu-si infrateascaarmele cu cei cari vor sa-i ornoare pe fili ei. Erzberger mi-a replicatcä se vor da Romanilor, drepturile pe cart le cer. Am raspuns canu ored, pentruca de f carte multe on ii s'a promis i niciodata nuII s'a dat mimic".

Rezultatul tratativelor fa, dupa cum era de asteptat i dupacum o prevazuse i Iuliu Manit, cu totul negativ.

Erzberger relateaza ca : tefarn Tisza a ref uzart orrice nego-ciatiune cu Romania cu privire la acordarea de drepturi noui ro-manlier din Ungaria".

Ambitia nemarsurata a ungurilor i Jiilpsa totala de prevederea conducatorilor low politici, au facut irrnposilbiià rezolvarea pe raleamicala a conflictuilui dintre natiunea dominanta i aceea aservita.Nu ma ramanea, din virna ungureasca, decat o singura solutiepentru rezolvarea problemei : calea armelor.

RAZBOIUL PENTRU 1NTREGIRE (ION I. C. BRATIANU).

Lui Ion I. C. Bratianu Ira lost hara'zita, soarta de a decide, incalitatea sa de sef al guvernului roman, intrarea Romaniei inrazboiu alaturi de Aliarti, pentru realizarea iilealului national ro-manesc : desrobirea Ardealului.

In lumina documentelor pe care le posedam astazi, actiunealui Ion I. C. Bratianu in tirnpul neutralitätii Romaniei ne aparein contururi precise, care eau putut lii sezisate de conitemporani.

p

www.dacoromanica.ro


Intre o opinie publica, pasionat favorabild, intrdrii imediate aRomaniei in razhoiu, intre presinnlle din ce in ce mak insistenteale Germaniei i Austro-Ungardei de a atrage Romania de partea.lor, presiuni care de rnulte ori se transformaru in directe ame-nintari de invazie a tdrii tsi. in fine, intre presiunile aliatilor dea forta mania lui Bratianu, mai inainte ea toti.aliatii si Ii ade-rat la revendicarile romanesti cu privire la Transilvania, Banatsi Bucovina, marele om de Stat a stiut si condueä cu o abili-tate neasemuità politica romaneascd, printre atatea meandre, ininteresul exclusiv ad realizdrii idealurilor nationale romanesti.

Istoria diplomatica a rdzboittlui european, spume profesorulroman C. Kiritescu in Lstonia rdzboiului pentru intregirea Roma-

oricare ar fi punctul de vedere din care istoricul judecdevenimentele, e unanimd sá recunoasca adevarul cd Romania a fostcondusa in decursul tratativelor de un cm de Stat care unea unpaltrilatism adanc cu o Malta intellgenta §i eu o extraordriard abi-litate diplomatied".

A Lost suficient ea sd se stabileascd acordul aliatilor asuprarevendiCarilor romanast1, pentru ca Romania sa intre imediat inactiune aläturt de aliati, impotriva Austro-Ungariel.

Inteadevar, la 13 August 1916 Sturmer, succesorul luiSazonov la Ministerul de Externe al Rusiei, accepta conditiile Ro-manbei cu privire la retrocedarea teritoriilor romanesti din impd-ratia Austro-Ungard, lar la 17 August, deci cu patru zile mai tarziu,Romania sanneaza la Bucuresti tratateae de aliain# Cu Aliatii, tra-tate prin care-si ia obligatia ca ce1 nañ. tarziu la 28 August 1916,sa, se gdsesca in stare de razhol cu Puterile Centrale, In schimbulgarantarii de care Aliati a rezolvdrii definitive a problemei tram-silvanene.

Astazi, cand perspectiva istorica se lumineazd prin doccumen-tele pe care le poseddm cu privire la evenimentele din trecutulapropiat, ne dam seama cat de precise au foist prevederile oamenilorde stat romani, privitoane la soarta transilvanenilor, intr'o Austro-Ungarie victorioasä.

niei",

www.dacoromanica.ro

,ARDEALLE, PAMANT ROMANESC. 161

PLANURILE SECRETE MAGHIARE.

In lucrarea sa clespre Transilvania, d. Romulus Seisanu des.valuit unul din acele faimoase planuri pe care le-au elaboratungurith cu privire la nationalitati, in general i la romani, inspecial, in epoca in care mai sperau cá vor esi victoriosi dinrazboiu. Pe de o parte, tefan, Tisza arbora fata de romani oatitudine concilianta, ducand tratative de impacare cu partidulnational-roman renascut din Ardeai, CU scopul ascuns de aslabi pozitia fruntasilor acestuia printr'o solidarizare a romanilortransilvaneni ou Putecrile Centrale, pe de alta parte, faurea pla-nuri secrete in unire cu Arhiducele Iosif, pentru a rapi Românireiportiuni din teritoriul ei de pe versantud rasariteain al Carpatilor.

Asa cum s'a censtituit in Evul Mediu zona de siguranta mi-litarizata dela estul Imperiului german, spune d. Romulus Seisanu,zona cunoscuta sub numele de Oest-Mark, care a fast nucleulAustriei de mai tarziu, tot asa Tisza Istvan, in acord cu Arhi-ducela Iosif, a crezut ca va putea da o lovitura de pumnalinima romanismului prin creiarea acelei zone de sigurarrta milL-

tarizatà i strategica, sub forma unei Mcirci de Est maghiare, cear fi dominat ambele versante ale Oarpatilor".

Linia de demarcatie a frontlerei romano-ungare, astfel cuma fost ea proectatá de cei doi oarneni do stat austro-ungari, avansaprofund atat in Moldova cat si in Muntenia. Aveau sa' devinlmaghiare : intreaga regime räsariteana a muntilor Oarpati, vane-Lotrului si ale Oltului, valea Dambovitei, a Buzauaui, a Teleaje-nului si a Blistritei si last but not least regiunile petrolifere, bo-gatia de capetenie a pamantului romanesc de dincoace de Carpati.

Pentru ca maghiarizarea sä lie complectd, Arhirducele Iosifprevedea in planul sau colonizarea cu unguri a rntregci regiunide siguranta de pe ambele versante ale Carpatilor, cautand infelul acesta sa pima stavild pentru vecia unei renasteri romanestiin Ardeal, cordcrnul maghiar avdnd menirea de a sepwra pentrutotdeauna cele cloud blocuri Tomb/esti de pe cele cloud versanteale masivului carpatic.

Aceasta, era imaginea romanismului in constiinta ungureasca,incalzitd de speranta, vthctoriiei.

11

las

www.dacoromanica.ro


Dar ceiace este mai caracteristic inch pentru mentalitateaturii conducatoare a natiei maghiare, este faptul ea aceasta ima-gine a unui romanism pierdut in massa magliarismului a per-sistat i chiar dupd ce ungurii au inceput sa piarda nadejdea intr'unsucces final al Puterilor Centrale.

In prcipunerile de pace De care Austro-Ungaria le-a adresatprim intermediul printului Sixte de Bourbon, chestiunea

granitelor raskitene ale Imparataei sunt cu totul trecute sub ta-cere, intentia ungurilor find de a obtine mana libera in Est, perttrua lichida, dupa bunul lor plac, d. la maniere hongroise, chestiuneadelimitarii granitelor dintre Ungaria i Romania.

Razboiul mondial nu fusese, insa, puriat timp de patru ani,milioane de oameni nu sangerasera pe campile de lupta, pentruca rezultatul razboiului sà insemne instaurarea in Europa a uneinoui Ungarii despolace tsi nici pentru a face ca formele anacronicede ,guvernamant, instauraite de unguri in Europa Centralä, sáreinvie la o viata

Evolutia implacabila a destmului omeniri a facut ea la prirriasguduire mai puternica, conglomeratul neviabifi al Monarhiei dua-liste sa se destrame ca un esafodaj de carton.

Atitudinea -angara, in clipa in care se profila haotic prabusirea,este demna de retinut. Nici chiar in rnomentele prenterglitoarecleza.struluz, ungurii n'au inteles sd renunte la conceptia lorutica exclusivistd.

Cuvintele contelui Tisza, adresate croatilor i sarbilor cu Ca-teva saptamcini numai inainte de prabusirea Monarhiei, pot fieitate in truntea unei antologli a intolerantei: Este posibil, spuneacontele Tisza, cu ocagia vizitei pe care a facut-o in Bosnia siHertegovina la sfarsitul lunei Septembrie 1918, ca sä ne prabu-sim. Dar, Inainte ca noi set' ne pre-lb/1.0m, vom gäsi Inca suficienteforte pentru ca sd vá distrugern". (v. Kr. *Novak. Der sturz derMittelmächte").

Era acelas Stefan Tisza care, ou patru aini in urma., declarasein Parlamentul ungair : Noi insuflam antipatie nationalitatilorprin aceea ea patrioti8mu1 nostru se manifesta pe cai atat de pa-gubitoare i intr'un mod nedemn de caracterul cavalerese ma-

pa-

Abatilor

noun.

po-

www.dacoromanica.ro


ghtar", iar curvintele adresate bosniecillos erau rostite epocain care se facuse auzit de acum glasul Presedintelui Wilson, in fa-voarea autodeterminarii (self determination) popaarelor din Mo-narhia Habsburgica.

DECLARATIA LUI WILSON.

Aspiratiunile nationale ale popoarelor, spusese preeclinrteleWilson la 11 Februairie 1918 in fata Congresului aanerican, tre-buie s'.1 fie respectate; in viitor, popoarele nu trebue sa mall fiedominate i guvernate decat de propriul lor asentirnent. Autode-terrninarea nu este o simpla frazti. Ea este un principiu imperativde acOune pe care in viitor oamenii de star nu-1 var ignora decal:in detrimental tor !"

Presedintele Statelor Unite vestea popoarelor asuprite de mi-leni zorile unei lunt nouä. Pnemierul Ungariei ameninta aceleasipopoare cu distrugerea totalà, numai pentru cà indraznisera sa-sifauseasca din curvintele Presedintelui WiLson crez de viitor.

Mersul fulgerator al evenimentelor i-a depasit insd, cu multprea mult pe unguri, pentru ea ei sa mai poatd, in ceasul al 12-lea,infaptui plasma odios de distrugere a nationalitatilos, pe care nu-1putusera realiza cu metadele cele mai vilolente titmp de o miede ani.

OfenSiva Masesalului Franchet d'Esperey In Suidul Balcanilor,spargerea frontului dela Dobropalje, inaintarea rapida a Aliatiorinspre Sofia si Constantinopal, eapitularea Bulgariei si a Turciei,intrarea Romaniei din nou in razboi la sfarsitul lui Octombrie 1918,miscarile de afirmare nationala a popoarelor nemaghlare din sanulMonarhiei duaPste, au grabit finailul ultimului act al acelei mon-struozittiti statale case dainuia de atata vreme in Centrul Europei.

Marele Taileyrand in memorinl pe care 1-a adresat lui Napo-leon dupà batalia dela Austerlitz, sfatuindu-1 sá sustin'a Austria,a zugravit in cateva cuvinte laconice, dar atot-cuprinzatoare, situa-tiunea subredd a acestei imparatii, care avea tatusi sa mai dadnu-lased, prin teroare Inca tin veac.

Monarhia arustriaca, spunea genialul diplomat francez, esteun amestec rciu inchegat ae state, diferite toate intre ele prin limba,

intr'o

www.dacoromanica.ro


obiceiufri, religie, regimuri politice i civile si care riu au alt bun.comun decat identitatea sefulLut lor. 0 asemenet putere este delasine inteles slabd".

desigur destinata pieirii !In Consdiul de Coroand tinut la Vilena la 15 Octombrie 1918,

Imparatul Carol, ultimul Habsburg, facu un suprem efort pentrua salve. Monarhia dela prabusire, incercand a o trandorma intr'unstat federal cu acordarea rianei largi autonomii tuturor nationali-tatilor.

Era o recunoastere tarzie a justetei princioiilor formulate derom'anul Aurel Popovici in 1906.

Comportarea ungtollor in acest Consiliu de Coroana, care aprecedat cu doua saptamani doar deslantuirea revolutiel din Un-garia, este de neconceput. Degi pamantul se scufunda cu repezi-ciune vertiginoasd sub picioarele lor, ei nu reupau sd-qi dea seanvade realitate, it/Watt-It erau de orbit./ de patima Tor in contra na-rion.alitcitibor.

Wekerle, primul ministru ab TJngariei, care succedase lui StefanTisza in Aprilie 1918, dar care activa totusi dupa indicatiile po-htice ale fostului Premier, se impotriVi cu energie modificarii re-gimului dualist, mergand pana acolo incat ameninta Austria cuinfometarea, dace' Imparatul va include Ungaria in planful defederclizare.

Cu un an inainte, Tisza manifestase aceiasi atitudine fat.6 deautonomia romanilor in cadrul unei Austrii federale, declarandunui emisar al Contelul Czernbn, care sugerase aceastä ideie, ca :acela care incearca sa ia Ungariei numai un singur metru patratdin parnantul ti, va fi impuscat".

Amenintarea Ungurilor produse efect asupra hotaririlor pecare avea SA le hie. Imparatul a doua zi dupg Consillul de Commadela Viena. Intra'devar, in mesajulpe care el il adresa popoarelorsale" in zirua de 16 Octombrie 1918, el le dadu dreptul sa se orga-nizeze pe baza principiului autonorniei nationale, exceptie facanddoer romanii i celelahe uaii, apartinand Sfinfei Coroane ungare",natii menite In intentla Imparatului sa continteie a suporta lanesfârit jugul dominatiei maghiare.

ps

www.dacoromanica.ro

,ARDEALLII., PA MANT ROMANESC 165

Cand imperiul Habsburgilor trosnea din toate incheeturile,-and vantul libertati popoarelor darima in calea lui toate obsta--colele artificiale pe care absolutismul le asezase intre fii aceauiasanearn, ungurii se cramponlau in mentinerea formelor vetuste aleunui sistem politic, pe cale s.a dispard pentru vesnicie in neguraistoriei.

Este unul din cele mai surprinzatoare exemple de nepreve-dere, de lipsa, de simt politic si de obstinatiune in sustinerea uneicauze iremediabia pierclute, pe care nil le ofera Istoria.

In clipa in care mesajul a proclamat intangibilitatea teritorli-br parte din Sfanta Coroana a Ungariei, unitatea Ungarrieiincetase sa mai fie o realitate, devenind o simpla aparenta for-malà. Popoarele supuse prin viiolenta erau pe calea desrobiriinimic nu le mai putea indeparta de pe aceasta cale.

REVOLUTIA DIN 1918.

In mijlocul unei adunari ostile, deputatul roman AlexandruVaida Voevod, luand cuvantul in Camera ungara la 18 Octombrie1918, declara in numele natiunei romane din Ungaria, ca : nu re-cunoaste Parlamentului maghiar dreptul de a o reprezenta la Can-gresul si cerea ca in temeiul dreptului firesc al fiecareinatiuni de a dispune de ea insasi, natia romang poate deter-mina viitoarea forma de Stat, precum i relatia de coordonare Inmijlocul natiunilor libere".

Intr'un vacarm indescriptibil, deputatul roman, care avea saajunga in urma prim ministru al Romaniei Mari, Ii termina de-claratia sa istoricg cu aceste cuvinte: Dupá suferinte i lupte deveacuri, natiunea romana din Monarhia Austro-Ungara i§i asteapta,si pretinde, confirmarea drepturilor sale inalienabile i imprescrip-tibiae la o viatä nationala integrala".

La sfarsitul lunei Octombrie 1918 isbucneste revolutia in Ungarria. La 31 Octombrie contele Tisza este asasinat. La 1 NoembrieImparatul Carol de Habsburg abdica. Se instaureaza un nou re-gim, In frunte cu contele Mithaia Karoly.

facand

Paoli,"sa-si

si

www.dacoromanica.ro


HAOSUL DIN UNGARIA.

Oscar Iaszi, ministrul nationalitärtilor in guvernul radical alontelui Kara ly, defineste starea ce domnea in aceea vremeUngaria, drept o stare haotica.". Tot el mai afirmä in Revolutionand Counter-Revolution in Hungary" Ca' si sub noul regim se in-cerca reeditarea vechilor greseli din trecut.

Rezistenta regimului vechi (l'ancien regime, in text), spuneOscar Iaszi, se datora in special celor trei paliticienil Windischgrätz,Vazsonyi i Szterény".

Concesiile pe caH ei le of ereau romanilor erau minime. Chiarin plind revoartie, unguaii nu intelesesera marea chemare a timpu-lu.i. Ei cautara sa" obting toetà libertatea in urma revolutiei din1918, neoferind nationalit4blor decat o ra'rimg die libertate. Printeo-abilà manevra diplomaticl, Kandy, care era antantofill, incercaastige simpatiile aliate, pentru a nu fi obligat la sacrificii preamari. Era reeditarea sistemului revolutionarilar liberali" din 1848!

1 DECEMBRIE 1918.

Romani i. ardeleni cari aveau vie in memorie trldarea revolu-tionarilor kosuthisti din 1848 fa t5. de cauza româneasca, nu maiasteptau de data aceasta s li se ofere libertatea de cAtre re-publica ungará instauratä la 16 Noembrie 1918 ii la 1 Decem-brie 1918, intr'o uriasd adunare plebiscitail care avu loc la Alba-In lila sub presedintia batranului patriot ardelean Gheorghe Popde Basesti, declararg cu entuziasm : Unirea Romemilor de pestemunti si a teritoriilor locuite de ei cu Romania".

Ziarele unguresti din acea epocä eva1ueaz6 la 100.000 numg-rul reprezentantilor romandlor transfilvaneni call au participat laplebiscitul A.rdealului.

Unirea Transilvaniei nu este, cum vrea s acrediteze propa-ganda maghlarg in stradn'atate, consecinta unor tratate pe careUngania a fost obligatg sà le semneze" sau a unor influente dingall" (v. prof. Horvath: Weltkrieg. Eriedenscliktat und Nachkriegsregelung).

Ea este rezultatul unei evoh4iii lente. EA ESTE 0 IMPLINIREDE DESTIN.

in_

9101

www.dacoromanica.ro

,ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC" 167

Romanii die pe ambele versante ale Carpatilor purtau in su.-flet aceasta zi ca pe o lumina care al:Aare la orizont la capatul uneilungi calatorii. Ea le lumina calea de undeva din viitor. In ziva incare le-a fost dat s'o aproptie, idealul lor a fost realiaat i unireainfaptuita.

Resemnarea cu care romanii au acceptat sosirea acestei ziileeste caracteristica f'irei rabdataare a milk incercatului popormânesc.

Poate este 01 o consecinta a sigurantei ce o arveau româniiIn realizarea viL9urilolr lor de milenii. Transilva'neniii stiau ea' aceastazi a Uniril si implicit a libertkii va veni. Ei stiau ca eale este promisä de o lege fireasca care-si urmeaza implacabilà dru-mul spre implintre, farà a putea fi oprifa de piedicele pe earl lepot pune in cale meschinele interese omenesti.

InevitabUis fatorum lex humana providentia mutari nonpotest.

Transilvania s'a unit cu Romania. Ea n'a fost unktd prin vointaaltora cum sustin azi toti profesorti dela Budapesta, denaturand inmodul cel mai flagrant sensul evenimentelar.

Mari le Puteri n'au facut deck s constate aceasta vointä aprovinciei de veacuri romanesti de a se uni cu romanii de pe ver-santul rasaritean al Carpatior, s'o constate i s'o ratifilce.

Unirea romanilor, spune academicianul roman Ion Lupas, ori-ginar din Transiavania, nu este opera unei persoane, a unei pro-vincti sau a uneci generatii. Ea este rezulltatul luptelor sustinutetimp de secole die cei mai buni fii ai poporului (roman".

Profesarul Horvath si colegii sai dela Universitatea din Buda-pesta vorbesc in. toate lucrarile destinate strainagita de: Con-tracte bilaterale, viciate prim lipsa bilberuliA consimtamant al unetadintre pArti", de hotariri de arbiitri' i de multe alte chestiunimgrunte, demne daare de uEn proces mlnuscrul privitor la un stan-jen de pamant i purtat in fata unei iumile judecatordli de ocolrural.

Procesul care s'a terminat in ziva de 1 Decembrie 1918 prinihotarirea ferma i categaric5. a romanillor transtilvAnent de a seuni cu regatul Romaniei, este un proces istoric multisecular care

to-

www.dacoromanica.ro


nu s'a incheiat printr'o sentintá rece, pronuntata de un tribunalindiferent, ci printr'o revolutie nationala.

Spre fericirea Transilvandei, revolutia romaneascg dela 1 De-cembrie 1918, s'a soldat farg vgrsgri de sange. Prea mare era-elanul catre libertate ad popoaretlor subjugate pentru ca cinevasa indrazneasca sg-1 ingbuse in sange. La 28 Octombrie isbucnesteretVolutia la Praga çi Cracovia. La 29, stindardad libertatdi flutualla Zagreb sd la Lubliana. La 30, revolta cuprinde Austria. La31, incepe descompunerea conglorneratului ungar. Asa cum auprevgzut minil1e ffar-vazatoare, cu decendil inainte, a fost sufi-cientg o puternica sgudaddre a Europei Centrale pentru ca imitateafictirva a impgratiei Austro-Ungare sa se descompuna In partile eicomponente, adevciratele realitei# politice.

Ca orice eau, spune Loncarevicli in cartea sa JugoolawiensEnstahung", (Viena 1928), razboiul mondial a avut i partea luibung: prin el au lost distruse i ultime Testuri ale unui absolutismfeudal medieval".

Prin actul istoric dela Alba Tiu1ia s'a incheiat un capitol du-reros din istoria Romanilor transillvaneni, inauguirandu-se o ergnoug, care n'a lost insa nioi ea scutita de momente dificile lainceput nlici crutatä de profunde suferinti inteo epoca' mai re-centä. Dupg o mie de ani de viarta incatusata, de intolerantg si de-asupriTi, romania au gdsit in sfarsit elementul priincins evolutieilor nod-male: libertatea.

Poporul roman, spune Nicolae Iorgab este un popor nascutin libertate, trait in libertate i cgrula aceastä conditie de liber-tate este elementul primordial si absolut pentru vieata".

PROCLAMAPA DELA ALBA IULIA.

Proclamatia din 1 Decernbrie 1918 constituie normativul deviata pe care si 1-au impus rornaniti in momentul cand treceaupragul adevaratei lor istorid nationale. Ea merita sa fie cunoscutgIn liniile ei esentiale, deoarece nu comstitude numati un program-politic ci i o atitudine: atitudinea sclavului de eri, devenit stapanpe propriud sau pamant, fata de asupritorul sau mama..

91

www.dacoromanica.ro

ARDtALLIL, PAMANT ROMANESC 169

Romanii n'au inteles sd se rdzbune ci, printr'un gest de inaltalinuta morala., ei au intins o mana inapaciuitoare ungurilor cu cadaveau sa conlocuiescd pe parnantufl Transiavaniei.

Adunarea nationald dela Alba Iulia a decretat intr'adevär :1. Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlo-

cuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra judeca in limbasa proprie, prin. indivizi din sanul sau i fiecare ipopor va primidreptul de reprezentare in Corpuride Legiuitoare si la guvernareatarii, in proportie cu niumarul indivizilor ce-1 alcatuiesc.

2. Deplina libertate autonama confesionala pentru toateconfesiunile de Stat.

3. Infaptuirea desIvarsita a unui regim curet democraticpe toate terenele vietil publke.

Votul obstesc, direct, egad, secret.4. Libertatea de presa, asociere i intrunire, libera propa-

ganda a tuturor ganclurilor omenesti.Ce contrast, pe de alta parte 'intro atat de liberala atitudine

a revolutionarilor romani din 1918 si Ingustimea conceptidlor earlau prezidat la revolutia ungara din 1848 !...

Nici unul din compartimentele vietiti. sociade n'a lost omis inaceasta Declaratie, sub semnul careia trebuia sa se desfasoare Invittor viata popoarelor din Transilvantila.

Adcatuita intr'o proportie covarsitoare din Oran& Transilva-nia avea sa cunoasca o reforma agrara menita sa promoveze onivelare socialä i o potentare a productiel".

Fiecare taran, spune proclarnaffia din 1 Decembrie 1913, tre-buie sa aiba cel putin atat pAinant cat poate lucra elsi famiaia lui".

Intr'o taxa in care existau latifundari posedand tarenwri imen-se, masurand cate 300.000 de jugare cadastrale 420.000 de

Ha. ! expropriarea agricola anuntata de romani imbraca uncaracter mai pronuntat revolutionar Inca, &cat 1nsi revolutianationala care a condus la alipirea Transidvaniei la Romania.

Nascuta din robie, dar hi-Anita cu cele mai entuziaste idealuride libertate fratietate, Delaratia tinaugurala a istoriei libereromanesti in Transilvania se termina cu aceste inaripate speranteintr'un viitor mai bun :

si

si

www.dacoromanica.ro


Adunarea natIonalci cid expresiwne dorintei sale ca,Congresulde pace sa infcliptuiascti comuniunea natiunilor libere in oa chipca libertatea si clreptatea sic fie asigurate pentru toate nariunilemari ci mici deopotriva, ca in viitor sit se elimine reirboiwt eamijloc pentru regularea raportvrilor internationale".

Din nefericire, aceste sperante 1ntr'o comuniune internatio-nald din care rdzboiul sä fie exclus pentru totdeauna s'au spul-berat numai dupd doua decenii dela exprimarea lor de cdtre ro-mania ardeaeni la Alba Iu lia. Trebue totusti retinut faptul ea intimpul acestor doua decenii. Romania ca membru al marei fa-milia europene n'a Mout absolut nimic de naturd a turbura pacea,oamend ei politioi, in frunte cu Ion I. C. Bratianu, Take Ionescu,luau Maniu, Nico lae Titulescu, G. G. Mironescu, Grigore Gafencusi toti cei earl s'au perinclat la conducerea politica externe ro-manesti, sträduindu-se mereu in decursair anilor sà e &Inuretuturor eforturilor pentru cimentarea pacii europene.

In special atittudinea Romarilei fatd de nationalitatile con-locuitoare a fost un factor esential pentru pdstrarea pdcii in re-giunea dunareand. Romania au avut mereu vie in mintea lor ima-ginea sfarsiitului lamentabil al vastei imparatii Austro-lingare,consecintä fireatsca a lipsei totale de intelegere a ungurilor fatade national-lit:Ali.

SOL LUCET OMNIBUS.

Popor eminamente tolerant caracteristica, unanim recuno-south, a tuturor raselor neo-latine, romanii au tinut säapropie pe rnaghiariti locuind Intre hotarele Romaniei, prin blan-dete i tratament egalitar.

In Mai 1924, Iuliu Maniu declaim : Trebuiesc asigurate dreptu-politice pentru toti cei ce apartin unor minoritäti de

rasä, ltmba ori religie". In calitatea sa de prim ministru al Ro-maniei, ardeleanul Mainiu, care infierase metodele intolerante aleguverndrii maghiare, a facut tot ce omeneste este posibil pentrua-i apropia pe ungutri prin liberalismul legiaor care-i guvernau.

In acelas an, Alexandru Vaida-Voevod, intr'o conferinp ros-tita aa Institutua Social din Bucuresti, a Imbratisat aceiasi me-

civile i

p1

sid

rile

www.dacoromanica.ro

.ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC' 171

-toda, spunand: Ungurii au facut greseli Sinucigatoare. Din istoriadebac1ului maghlarilor, putem trage celP maii folositoare invata-turi. Slabirea minoritatilor nu este echivalenta cu intaritrea ele-mentului romanesc. A mistui energiile Statului in friontintliri per-petue interne dintre a patra ori a cincia parte restul cetale-milor, ar insemna, desi nu prirnejduirea frontierelor politico-geo-grafice ale Statului, ins& sguduirea granitelor sentimerituluisigurantei de drept din congiintele cetiitenesti prin frarniintdrilduntrice".

Insfansit, pentru a da o imagine complecta a conceptiei carea inrezidat la legilerarea situatidit minotriltatilor, &tam urmatoareafrazd, rostita de Octavian Goga in calitatea sa de ministru de In-terne, in 1927 : Noi cautam á obtinem satisfactie nu exercitand-vreo cat de mica violenta contra concetatenilor nostril, dar prim-tr'un simtimant de echittate care trebue sa fie la baza convinge-rilor noastre politice".

Aceste conceptii nu sunt isvorite din vre-un interes momen-tan realizaride pe terenul pratctic conflirmandu-le cu prisosinta

ci sunt insasi expresia conceptiai romanesti privitoare la tra-tamentul ce se cuvritne popoarelor straine, pe care soarta k-a in-fratit pe acelas teritoriu national romanesc. La distant.a de o ju-matate de secol, douth atitudini viguroase caracterizeaza perfect.cele cloud menta1it4i.

Cand in parlamentul unguresc dineinte de razbolit, Conte letefan Tisza a fost atacat de deputatii ultra-sovtini pentru cella celi se 'Area lor a fi o politica de moderatiune fata de romani, Pre-mierul ungar, care in tratativele cu romanil din 1913, isit pastraseintegrala conceptia ortodoxa a maghiaritzarii integrale, batu totuviIn retragere pentru ca in istoria maghiarismudrui sa nu i se poataaduce acuzatiunea de a fi abdicat dela catuza superioara a ma-ghitarismului care se confunda pentru intreaga patura conduca-

toare a natiel ungare, ou o politica de dominatinne orgolioasa si

intransigenta.Cand Insà In parlamentul romanesc din 1868 un deputat ultra

nationalist a pledat cauza Llitolerantei fata de =Li dintre mino-ritarii din acea vreme, Ion Bratianu-tatal, care avea sa joace un-rob atat de insemnat in istoria Roman lei, s'a grabit sä sdrobeasoicu autoritatea-1 masiva asemenea conceptii.

ft

f i

www.dacoromanica.ro


Daca unii din dvs., se adresa Bratilanu reprezentantillor, pu-nurnar, aff intransigentei nationaliste romanesti, put* sa

ametiti cu astfel de euvinte pe alegatonii, dar civs. singuri va creiatio asemenea dificultate pe care o veti prati scump, pentru Ca dati-niste idei ratacite alegatorilor dvs., si idege greqite nu pot sa: fiefolositoare unei societtiti".

Atitudinea de tOlerant.a si de intelegere fa-ta de natiunile con-locuitoare, imbraca deci in Romania un caraeter de permanentaneintrerupta. Aceastä atitudine este apanagina celor taH i romaniitransiavaneni au dovedit lurnii intregi ea, dupg 10 seeole de viatain intuneric, ei au reinvdiart 1a \data nationaila tot gat de puterniciea si stramosii icr daco-romani.

Conceptia politica pe care et au imbratisat-o in clipa in care-au devenit din nou puternicii, a lost condamnarea intunericuluicare 1e-a fost Yarazit de o soarta irnplacabilla timp de un mileniu.-

Sol lucet omnibus".Sub acest semn s'a desvoltat viiata nationalltatilor in Transi1-

vania romaneasca sub stapanirea romaneasca.

tini a

www.dacoromanica.ro

On ne doit pas oublier que le trace des fron-tières de la Hongrie a fait l'objet de la part de tousles Allies d'un examen minutieux, que chacun de ses'elements a ete discute, qu'il existe entre eux uneevoke solidarite.

M. GUERNIERRaportorul Legei sanctionand

Tratatul dela Trianon

www.dacoromanica.ro

PARTEA II-a

UDGARIA DELA TRIANON

UNGARIA DELA TRIANON, STAT UN1TAR SI OMOGEN.

In Geografia Unitversala a lui Granger publicath in 1922, popu-latia Ungarriei din 1910 este evalwata, pe baza statisticilor ungare in-tocmite In acea epoch, la 20.886.000 locuitori, dintre cari ungurilpropriu-zisi se cifreazd la ceva mai mult de 9 milioane, iar nema-ghiarii la peste 11 Tniliaane. Acestia din urmä stunt astfel repar-tizatd.: 3 MILIOANE ROMANI, 2 milloane germani, 2 milioaneslovaci, 1.800.000 croati, 1.100.000 sarbi, 472.000 ruteni, cateva sutede mii evrei i 470.000 alte nationaliltati. Conform traditiei con-stante, evreii erau inglobali in massa ungara.

La 1 Ianuarle 1930, conform statisticei unguresti, populatiaUngariei se. cifra la nwmai 8.686.519 locuitori, din card, 8.001.112erau unguri si 685.000 apartineau alter nationalitati nemaghiare.

0 paralelà intre ceile douà statistici unguresti ne arata eh deunde nurnarul populatiei nemaghiare a inregistrat o scadere imensädela 11.000.000 le 685.000, acel au poptdatdlei ungurres$i pure a scazutabia cu ceva mal mult de 1.000.000. Paralela ne mai invedereazadeosebirea fundarnentalg intre structura etnica a ceior doug Un-garrli : Ungaria dinainte de razboi i aceea de dupa revolutilletdonale cari au dus, In 1918, la destramarea imparatiei Habsburgice.

In Ungaria dinerinte de 1914 ungunii se pierdeau in massaenorma a mozaictiLui de natiunk cari compuneau statele Sfintei Co-

roane unguresti. In Ungaria postbellca ei cladeau statului un ca-racter unitar si omogen, Tealizand astfel visul nationalistilor Ma-

ghiari din primele deceniii aie veacului nostru.Sub raportul etnic si linguistic, Ungaria dela Trianon, spune

Alajos Kovacs In studiiul sau despre populattia Ungarbei, este mat

na

www.dacoromanica.ro


unitarg decat Marea Ungarie dinainte de razboiul mondial. Lo-cuitorii avand limba ungawa drept limbd materna' formeazg 92,1%din totalul populatiei". i d. Kovacs continua, remarcand ca intru-cat 74,2% din acei cari nu au limba ungureasca drept limba ma-terna, cunosc totusi limba maghiara i o vorbesc, procentajul colorcari vorbesc limba ungara in limitele Ungariei dela Trianon, a-tinge proportia covarsitoare de 93%.

Tabloul comparativ al celor doug statistici unguresti constitue,prin el insusi si la cea mai sumard examinare, dovada cea mai con-cludenta a constiinaiozitatii ou care au fost trasate fruntariille Un-gariei la Trianon.

Intr'un stat prezentand o atat de mare varietate de natiana-formand in multe regiuni ilntranduri si hist& ale unguri-

lor in massa nationalitatilor si ale acestora din urma in massaungara, perfectiunea ddlimitärili frontierelor era desigur greu derealizat.

Daca perfectinnea n'a fost atinsa., s'a ajuns totusd, pe baza enor-rnului material prezentat de toate partile interesate In cauza, lao delimitare multurnitoare. In unele regiuni ale asa numiltelor statesuccesorale ale Monarhiei dualiste, este drept, se gasesc pe ici,colo, insule unguresti, rezultat al unei kifiltratinni milenare. Nueste mai putin adevarat insa, cà i Unigarila, asa cum a fast ea re-dusa la Trianon, cuprinde anclave minowitare intrunand, dupà datelestatisticei ungare, aproape 700.000 nemaghiari (germani, slovaci,sarbi, croati i oincini).

Desi in oadrul noului stat ungar ungurii au reusit sa. reali-zeze insfarsit, atat de mult dorita unitate omogenä a statului lor,ei totusi nu s'au putut consola la gandul cä Mama Ungarie a celor30.000.000 de maghiari este un is pentru totdeauna spulberat.

Ungurii s'au plans thnp de 20 de ani in cele patru colturi alelunui de ,marea nedreptate" care li s'a facia prim ceia ce ei nu-meau dictatul paoiii" (FTiedenscliktat) ceia ce era in reali-tate doar ratificarea vointei a multor milioane de nemaghiari,in virtutea careia tara lor s'a micsorat cu 71% din teritoriu i.

63% din populatie.Este foarte drept Ca cifrele acestea prezentate de geografti.

lulls vi

vi

www.dacoromanica.ro

ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC` 177

unguri sunt irnpresdcnante, dar nu tim ce raport functional existäintre marimea pierderilor i justetea revendicarilor ? !

Li s'a tuat lingurilor atilt cat au incalcat ei in cursul vremurilorprin violentd i prin metode arbitrare. Marimea sacrifiethulud. la careau trebuit sä consimta, in 1920, nu le este deci irnputabild cle-cat lor.

DE CAT SPATIU AU NEVOIE UNGURli ?

Ungurii au vrut sá cuprinda mai mult spatial cleat plateau eistapand cu rnijloacele recluse de ean l. dispuneau, prea mult fata decat le era hatrazit a &mina.

Aruncand o privire pe harta ungureascd a migratiuniflor ma-ghiarilor in cursul vremurilor, ne minunam de putinul spatiu cele-a fost necesar stramosilor unguridor de azi, inainte de nava-lirea lor in Europa, In regiunea muntllor Urali 0, in urma, dupanavalire in regionea din norrd-vestul Caucazului, in aceea dintreDon 0. Niprti (Levedia) kki, in fine, in regiunea situata in, sudulBasarabbei si ail Moldovel (Atelkuz), regiuni pe care ei le-au ocupatprovizoriu, nespectiv in secolele VI-VIII d. Ch., in prima jumatatea secolului al IX-lea si in fine in ceade a doua jumatate a akeluisecol. Oricare din aceste regiuni reprezinta eel mult o zecime dincela ce pe hartile ulter:ioare este reprezentath a fi fost UngariaSft. Stefan. Ele corespund insa perfect spatiului pe care-1 ocupanatia maghiara pe hartile etnografice dresate in secolul al XIX-leasi al XX-lea 0 in special pe acetha a ungurulud Sandar Farkas,publicata in Atlasul geografic maghthar din 1902.

Disproport4a dinitre ruunar si spatiu putea fi rezolvat4 indoua ch)puri: sau printr'o cantonare pe spattul eel mad. adecuatpropasirii caracteristici ale poperului maghiar cam-

pia joasa Alf sau printr'o desnadajduthta polittha de ex-tensiune nelimitatä, fortond toate legile cunoscute ale evolutieinaturale. Din nefericthre pentru ci insist, ctilm nefericire pentrupopoare1e bastinap locuind teritariile din jurul spatiuluth pe earls'au asezat triburile lud. Arpad. strämosdi maghiarriler d.e azi au ales

cea de a doua solutie.Impiedicând libera desvoltase a popoarelor pas-nice de agri-

cultori pastori pe care le-au gasit in Transilvallia cri. in ceb.alte

12

diteritelar

u

,

el

www.dacoromanica.ro


reciuni invecinate Alföldului, ungurii s'au pierduit intr'o stearpäactivitate negativista, efortul lo: neffind :)krijat atilt in directiapromiului lor progres cat in aceea a stanjenirii proeresului popoo-relor bastinase.

Conflictul permanent intre natia dominant i popoatrele gu-vernate de ea a culminat in revolutiffie nationale din 1918, soldateow prabustrea statelor Sft. Coroane ungare.

Dilspurand de un spatiru suficient de intins pentru a asiguranatiei maghiare oir fericita desvoltare maiteriaI I morala, Ungariade dupa razboiu ar fi putut deveni un factor de prim ordin pentrucrearea pacii, deed ea or Si cooperat in mod pasnic Cu natidle dinjurul ei. Acesta era, de altfel, i elul tratatelor de pace cari aupecetluit, sf'ansitul uneia din cele mai sangeroase inclestaricate a cunosout vreodata omernirea. Georges Clémenceau, adre-sandru-se, la 16 Iunie 1919, delegatiei germane la Conferintadefinea astfel rolul pe care urmau sa-11 joace tratatele in nouaordine pacifica creata de conventiile dela Versailles : Tratatulde pace, spunea marele om de start francez, stabilestie baza coope-earn popoarelor europene in pace si pe picior de egalitate".

REYIZIONISM CU ORICE PRET.

Desigur ca aceste conventii intre natiuni, ca tot ceeace esteomenesc, nu puteau sà aiithg caracterul MOT asezari eterne. Inconsecinta, faturitorii Tratatului au prevazut adaptarea textelor dinlegea internationala la necesitatifle imperhoase care s'ar fi pututivi ulterior.

,Conventia, spunea in continuare Clemenceau, va putea fimoditficata din timp in timp pentru a se adapta nouilor faptenouillor condiiri, pe meisurá ce ele s'ar naste".

Revizuirea era deci suborthonata, in chip categoric, drupa cumera si firese, faptelor noui. Ea era o rexceptie infima la intan-gibilitatea asezarilor clefinitliVe ale tratatelor §i nu putea fi extinsapeste prevederile, limitativ enumerate, ale stipulatiunikxr exprese.

Ungurili au cgutat sa imprime exceptiei caracter de genera-litate i, fara a aqtepta ea sä se iveasca situatiuni noul, au inceputsä agite revizuirea tratatelor, atacand insars'i principiile de barza pe

din

Paid",

www.dacoromanica.ro


care se sprijinea ordinea europeana de clupa rázboiu. A fost primaloviturd ce se aducea conventiilor creatoare de pace, prima 'incer-care de a tu/bura pacen Europei.

Ungaria mutilata" era prezentata drept una din cele maimari injustitii a acestor tratate. Problema revizuirii incetase, deci,sa se plaseze pe terenul anacroniSmulth unor reglementari devenitecaduce in rapart cu nouile evenimente, situandu-se in domeniuljustitiel sau injustitiei reglement'arilor de baza din 1919-1920.

PLANUL ACTIUM REVIZIONISTE.

Agitatia revizionistä maghiara a fost regisalta con brig). Un-gurii au reusit sà impresioneze unele cercuri din strainatate prinpropaganda lor perseverenta i abflä. (N'au reusit ei oare, intr'unmoment dat, sä castige simpatil pand i la Foreign Office, actio-nand astfel incat celebra afacere a falsificairii bancnotelor franceze

treac5 de pe pIanul unei odioase lindractduni pe acel al activitatiinationaliste" ? Faimosul arthcol din Times" cu data de 4 Fe-bruarie 1925, intitulat The Case of Hungary", Cazul Ungarieiin care Ungaria era prezentatä drept o tara nenorocità, inconjuratade natii banultoare i °stile", este intru totul concludent). Intregulplan al acestei actisuni propagandistice, care a prins in plienjenisulargumentatiei sotistice personalkati cle vazg, complect ignorantea situatiuncilor de fapt si a datelor reale ale problemei, poate firedus la doua prhncilpiii directorii :

1. Prin trasarea fruntariilor la Trilanon, s'au rapit Ungarieiteritorii intinse care erau harkite, prim ins5si natura lucru.rilor,

apartlnd de veci Ungariei.2. In cadrul statelor succesorale, situatia minoritathi ungare

era dezastruoasa, asa Ca la atributul de mutilata", trebnia sa i seadaoge Ungariei i pe acel de nenorocita".

Premisefie dela cari plecau ungurili erau fundamental false.Propaganda maghiar5 prezenta, inteadevar, Ungaria dinainte derasbaiu ca pe expreslunea unel Justiriti ideate. 0 Ungarie re-dusa la proportille de dupà rasboial mondial, raportata la acestetalon ideal, in mod fatal aparea ca o mare mutillaita d rázboiti.

sa

e.

www.dacoromanica.ro


Realitatea era insa, cu tatul alta. Ungaria dinainte de rasboiu erarezulltanta celor mai Bagrante injustitii iar dreptatea, popoarelesi-au facut-o singure, ea End doar in urma ratificata de conven-tiile si tratatele de pace.

A doua premisa nu era mai putin falsä. Ungurii sustineauinteadevar ca Ungaria dinainte de rasboiu era un adervarat Eden.al nationalitatilor i ca soarta ce le era harazita ungurilor deve-niti, i ei la raindul lor, minoritate etnica in cadrul statelorsuccesorale (Romania, Cehoslovacia i Jugoslavia), era un adevaratinfern. i de data aceasta reaRtatea era falsificata In mod voit.Tratamentul romanilor in Ungaria dinainte de rasbatul mondiala lost calificat cle barbar" de cele mai ilustre pene din secoleleXIX si XX, jar in ceia ce priveste rbrataanentul uman la care aufost supusi lingua% minoritari In cadrua Romaniei intregite, nevom multumi in desvoltarde Ulterioare sa citam in aceaSta pri-vinta, insasi marturiiae minoritarilor unguri... persecutati".

niNKISTITIA" DELA TRIANON.

In primul loc, sa anailizam insä, acuzatiunea de baza, a ungu-rilor, acuzatiune care a facut sä curga atata cerneala in epocapost-belica si care, din nefericire, a adus o noula ciuntire linitegri-

tàiji poporului si statului roman, acuzatiune care se sprijina pepretinsa injustitie care s'a facut unguriaor la Trianon atribuin-du-se Romaniei teritorii etnice ungaire.

Desigur ca sunt foarte mui unguri cari sustin ca toata Tran-silvanAa ar fi trebuit sa redevina ungureasca aceasta intru cattimp de o mie de ani ea a Lost sub dominatie ungureasca. Ca ficcind in Istoria popparelor ar exista o prescriptiune achizitivci i ca

cand o injustitie care dwreazd un milenia se transforma in modautomat, prin scurgerea timpului, intr'o justitie intarvibild !...

Acest punct de vedlere al sovainilor unguri n'a gasit insa ecounici ehiar in rfindurile calor mai pasicnati sustinatori ai cauzeimaghiare de peste hotacre. El a lost considerat ea inoperant si ex-cesiv pang si die inaflte personalitati maghlaire, cum e cazul fostuluiministru de justirtie ungur dr. Emil Nagy care declara : Unguriitrebuie sà abandoneze iideia irntegritatii dinainte de rasbodlu

i

si

www.dacoromanica.ro

.ARDEALTIL, PAMANT ROMANESC'181

trebuie sa se resemneze cu pierclerea unor teritorii locuite demasse compacte de notionalità11 straine".

Ramane punctul de vedere mai modest al acelora. cari au agi-tat pana in 1940 chestiunea rectirficarii" frontiered romano-ungarredin 1920 si cari au avut necontestata surprizei de a-0 vedea depa-site pang i cele mai temerare sperante in vara anului 1940, canda reanceput din nou calvarul romanilar din Transilvanda detslipitäde trupul romanismului trunchiata in modul cel mai absurdposbiff.

Ei au sustinut mareu Ca s'a atribuit Romaniei un vast teri-toriu care, din puinct de vedere etnic, ar fi trebuit sä revina de dreptUngariei. Ori, i acest lucru este cu tortul inexact. La Trianon, ii s'aatribuit Romeiniei un teritoriu mai mic deceit acela la care ea cvveadreptul conform principinlui etnicitálii, clecretat de PreqedinteleWilson.

Adevarata frontierd etnica linguistica dintre Romania i.

Ungaria a lost trasata In Tratatul imcheiat in 1916 intre romani,pe de o parte $1 i Puterde Aliate, pe de alta parte.

Frontiera dela Trianon este slituata mai /a est de adevaratafrontiera a etnicitatii romanesti; ea lasa deci, in teritariul ungaranclave romanestii. La Coniferinta paciiii din Paris, Ion I. C. Bea-tionu, prianul delegast al Romandiei, a sustinut cu darzenie drepturileRomaniei, ceramic' sà se respecte fruntarlifile stabilite de Aliati in1916, dupa indelungate i minutioase trataitive. Delegatia roma-neasca la Conferinta Pada nu s'a multuanit frisk sa ceard pursimplu respectul tratatuflui de alianta din 1916, ca pe im dreptsacrosant isvorit din Mena converritiel, sprijinit fiecarrerevendicare teritariala pe studii $1 i memorii extrem de documentaiteinsotite de harti etnografice intocmite cu multa grija pentru res-pectul adevarului.

Mai mult Inca : Ion Battianu, in interesul paciii, ad libereidesvoltari a popoarelor 0 al progresului economic al Europ el, (ex-punerea din 1 Februarie 1919) a ranuntat sa mai revendice terito-riile locuite de romani in Sudul Dunfirii, precum i cele clLni re-giunea Tisei.

Canferinta pacii a refuzat insa Romarriliei fruntariile prevazutein tratatul de aliant'a din 1916 $1 i a &cat litnia de demarcatie din-

#

i

cii $i-a

www.dacoromanica.ro


tre Romania si Ungaria cu mult spre Rasarit, urrnand in aceastaele mai multe din indicatiamile prevazute pe harta redactata drupà

.sugestiile marelui patriot ungur Kossuth. In felul acesta, au ramasin afara teritoriului national romanesc portiuni de teritorii având-o structura etnica majoritax-romaneasca.

Toate hartile etnograflice i linguastlice care au fost dresatela sfar#tul secolului al XVIII-lea si in sec. XIX si XX de geografi,etnografi i 1iaguiti, indliiferent daca elt au fost unguri, garanani,austriaci, francezi, englezi sau itailhieiniL, (bate monografine lexi--coanele, toate studtile privitoare la arida de demarcatie etnica intreromani i unguri, dovedesc pana la evidentà cà gramita etnicitatiiromanesti spre Apus depaseste frontiera politica trasaita prin Tra-tatul dela Trianon din 1920.

Astfel, In Compendlul geografic al Ungariei" publicat in 1779de Mathias Bel, .autorul, infatisand repartitia nationaliatilor lagranita de Vest a Transilvaniet, scrie cá romaniii se intind panain departamentele : Bereg, Ugocsa Bekes Bihor, dinrtre carepriniele trei au ramas drupd Tratatul dela Trianon cu tatul in'ataragrarnitelor Romaniei, iar cel din urma a fost impartit intre Ro-mania si Ungaria.

In Lexiconul geogralic aU. Ungariel", dresat de I. M. Kora-bialszky in 1786 si publicat la Presburg (Bratislava) gasim catevaregiami dela marginea apuseana a Transilvaniei ramase dupaTrianon la irngumri populate rnasiv cu romani. Astfel, printrealtele gasim satele: Nyir-Adony, Nagy-Kailló i Big., situateIn departamentul Szaboks, Poceni Petard, situate in departa-mentul unguresc ci Bihorului, Siiged in Borsod, etc., etc.

Pe de aka parte, in marea lucrare Magyarorszagnak leifrasa",aparuta. la Buda in 1796, A. Valyi enumera o serie intreaga decatune, de sate, de mid' oräsele chiar arase, avand o porpulataemajoritard roananeasca care au ramas dupa 1920 pe teritoriulunguresc. Citam printre cele mai arnipartante : Nyir-Adony In de-partamentul Szabolcs, Bartonya in departamentul Csanad, Bedö,Darvas, Mélkerrék Szakarl in departamentul Blihor.

In 1829, J. V. Csaplovits publica la Pesta daub: volume inti-tulate : Gemälde von Ungarrn, la sfansitul camora se gaseste anexata

harta etnografica in culori a Ungariel cu provincille dependente

i

il

si

ii

i

www.dacoromanica.ro

,ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC' 183

de ea, cu exceptia Transilvaniei, proprin zise. (Etnographisch,e Karte-des Konigreichs Ungarn nuch Lipszcky von J. V. Csaplovits). A-ceasta hartg este extrem de pretioasg in ceea ce priveste contri-butia ei la delimirtarea frontierei etnice dintre romani i unguri.Ea depaseste frontiera trasatg in 1920. Astfel, frontiera etnicgtrece pe teritoriul unguresc in departamentul Szabo los, undesunt mentionate sapte 1ooafflit4i pur romiinesti. In regiunea judetu-lui Bihor, care a revenit dupa 1920 Ungariei, gasilm alte opt marisate romanesti. In regiunea de nord a AraduiluS, frontiera etnicg,romaneasca prezinta un intrand puternic in teritoriul unguresc din.1920, satele romanasti atingand regiunea localkatii Gyula.

In 1857, Karl F. v. Czornig tipareste la Viena ca anexa lamanografia intitulata Ethnographie der Osterreichischen, Monar-chie" o harta in care frontiera etnicg romano-maghiarg dela vestulRomandei coincide aproape pe intreaga ei intindere cu frontieraromano- ungara din 1920. In regiunea Bihorului ea depaseste fron-tiera politica din 1920 i, urmancl cursul Oriju1uia Negru, ajungepang la satele Szaka i Dordos de pe teriltortui unguresc.

Pe harta publieata in 1860 de Dr. A. Ficker, ca anexd la situ-diui sau despre Locuitorii Monarhiei Austriace", constatam dea-semeni prezenta rornanilor e drept cu un procent minusculin departamentele Szabo les, Ugocsa i Bereg, situate toate dinoolode frontiera din 1920 a Romaniei. Opera de maghiarizare ILprodusese de acum in 1860 afectul. Prezenta romanilor dincolo delinia de demarcatie care aVea sa fie aceea a Tratatului dela Trianon,diminua v5.zand cu °chit

In 1869, apare la Berlin hairta etnograficg a lui Kiepert (Völkerund Sprachenkarte von Osterreich und Unterdonauliinder, zusann-inengestellt von H. Kiepert), stabilita pe baza datelor recensaman-tului austriac din 1869. Frontierra etnioa romahoungara depaseste

pe aoeastä hartg fronttera politica stabilitg in 1920 la Trianon..Massa romaneasca atingea in spatiul unguresc satele .VekerdZsaka, care apartin azi Ungariei, iar loralitatea Gyula constituiapunctul extrem de penetratiune romaneascg pe teritoriul atnbitin 1920 statului ungar.

Aceasta hanta n'a fost de fel pe placul ungurilar care pornisergo campanie furibunda pentru desilationalimarrea elementuluil roma-nesc din Transdavania. Prezenta romanilar pe teritoriul unguirese-

ei

www.dacoromanica.ro


propniu zis nu era de loc incurajatoare pentru partizanii statuluimaghiar unitar unguresc". Ei s'au grabit deci sa interzica, printremulte alte lucrari tot atat de putin periculoase pentru ordinea destat ungara, accesul harp. lui Kiepert pe teritoriul Transilvaniei,ca i cand prin acest fapt s'ar ft putut opri din mers constiintanationala romaneasca in plina ascensiune !

Opera de desnationalzatre fkea n tirnpul acesta progreseinsemnate. Statisticile unguresti incorporau in randurile unguri-lor pe toti acei trecuti la o confesiune maghlara sau pe acei vorbind.ungureste, desi de agartenenta romana".

Hàrtile etnografice unguresti urmaresc indeaproape statisticiledresate in aceste conditluni, hind o ccple fidera a operei nefaste demaghiarizare. Totusi, din aceasta lupt5. purtata,' pe de o parte, deromanii dela marginea de Apus a Transilvarniei i, pe de altä parte,de metodele perfide de desnationalizare, romanii les victoriosi. Ne-odovedesc lucrarile lui P. Balogh despre nationalitatile Ungarieidela inceputul sec. al XX-lea (A népfajok nmgya.rorszagon. Buda-pesta, 1902), cari desi utdizeaza operatiunile recensamantululi din1900, delimiteaza frontiera etnica. romano-ungard dupd tnaseulunei linii care, pe alocuri, depaseste frontiera politica din 1920.Studiile lui Balogh privitoare la frontiera linguistica dintre romani

unguri sunt extrem de instructive, intrucat din ele se poatevedea cà frontiena politca româno-maghiara stabilita in. 1920 segasea inläuntrul frontierei linguistice dintre limbile romangungara.

Hartile unguresti din vremurifie mai noui au rezolvat, in modradical si dupa vechea metoda ungureasca, problema romanilor dinapusul Ardealului. Ele au desufiintat pur simplu massele corn-pacte de roma.ni din acea regiune, reprezentand tinuturi intregi(si in special cele muntoase) ca find cu desavarsire nelocuite. Esteuna din nenumaratele metode unguresti de inducere in eroare astrainatatii. Populatia romaneasca a Ardealnlui este inteadevarraspandaa in mod armonilos pe intregul teritoriu al provinciei.Tra.nsilvania nu cur-waste absolut nici o terra deserta.

Dl. Manciulea, un vrednic cercetator all frontieril de apus aArdealului, scrie In aceasta privint.5 : Studiile recente au stabilitin mod indubitabil ea nu poate fi vorba in Romania de o zona

si

pi

pi

www.dacoromanica.ro


muntoasá nelocuit5; V.ata cimeneasca este intensd in Carpatiinostri din primele momente ale scsirii primgverbil pan4 tarziu intoamnä. Poporul roman este legat de nruntii Vara, situartinne careeste atat de bine exprimata in vechz_ul dicton romanesc : codru-ifrate cu romcinu2. (La frontiêre ouest de la Roumanie").

Este suncient s aruncarn o privire pe hartile Ardealuluirdtesate de strtlini, pentru a ne da seam de substratul golurilor'rde pe hArtile unguresti. Absoibut pe toate hriile dresate la sfarsitulsccolului trecut ca i pe acelea din secolul al XX-lea, frontieraetnied romaneascd depaseste frontiera romano-ungarg din 1920.Ne multumina a ne referi, in acest sens, la cele maii cunoscutehgrti anume : la aceea publicata in 1889 de Institutul Geo-grafic Austriac (Volkerkarte von Europa"), la acelea publicatein 1888 de Gustav Gröber, prociesor de filologie romanic5 laUniversitatea din Strassburg (Ausbreitung der romanischen_Sprachen in Europa"), de Novikov in 1866, de James Caterlyin 1908, de Paul Langhans (Der rumanische Volksboden. unddie staatliche Entwicklung des Römentums") in 1915, de Elisée-Reclus, de Institutul de Agostini" din Novara, de Karl Haushofferetc., etc. Pe toate aceste harti orasele Sighetul Marmatiei, Oradea-Mare, Aradua i Timisoara sunt cupninse in teritorinl etnic roma-nesc, fiind inconjurate de masse compacte de t1rand romani.

Dace/. in 1920 s'a comis o nedreptate, -nu ungurill au sel se plangetde ea, ci rometnii, caci dincolo de frontiera polirticei au fost ltisate-In teritotriul unguresc mai multe insule cle români.

Pentru a nal turbura insä pacea Europei, romanii au acceptatsituatiunea creati prin Tratatail dela Trianon, inchinandu-si for-

unei opere pozitive de prop5sire nationalà: Cu aceast5 rezerva_

a includerii unor intrancluri romanesti in Ungaria, graniita delaTrianon corespunde atat cat omeneste poate fi atins5 perfectia_

limitei dintre natia ungarà si cea rornang.Acesta era de altfel unul din telutile ptintre multe altele

ale r5zboiulud, pe care Aliatid l'au clus, araturi de Romania,

intre anii 1916 si 1918.Intrebartd fiind in 1916 de Presedintele Woodrow Wilson cari

sunt telurile lor de rasboin, Aliatil, prin nota lor din 10 Ianuarieal acelud an, au r5spuns cà unul din scopurile luptei lor este si

tele

i

eh-

www.dacoromanica.ro

186 MILTON G. LEIIRER

berarea de sub dominatia straina a italienilar, slavilorr, rornetullor,cenilor i slovaciflor".

La slarsitul rrazboiuhli, Nortalffe, fratele eelebruluileader revizionist lord Rothermere, intr'un &sours pronuntat la 4Noembrie 1918, declara textual: Trebuie sä asiguram popoarelorAustro-Ungariei run loc printre natiunile libere ale lurnii i sa leoferim dreptul de a se uni cu fratdi lor de dincolo de actualelefrontiere ale Austro-Ungariei. Aceasta impLiicá creiarea statelor in-dependente ale Cehoslovaciei, Jugoslarvitei, reducerea Ungariei lalimitele etnograftice ale rasei maghiare i UNIREA TUTUROR RO-MANILOR CU ACTUALUL REGAT AL ROMANIEI".

Atunci card s'au trasat lindile principale ale asezarilor de maitarziu, Conferinta Pacifi a hat in considerare in primul loc con-figuratia etnica a Europei, punandu-se accentuff pe o cat mai idealaxepartizare a natzionalitatilor in cactrul Impàriiriii statale.

Ma voiu ealauzi in opera de constructie a Paoli, spunea LloydGeorge in Memorandumul sAu adresat Conferintei la 23 Martie1919, atat cat omeneste este posibil, ca diferitele rase sa fie repar-tizate tarilor lor de obare (Motherland) ca acest criteria ome-nese sa aiba precadere asupra consideratillor strategice, economicesau prtivitoare la comunieatii, probleme care pot fi solutionatepe alte car.

Cand acesta a fast spiritul care a prezidat la intocmirea tra--tatelor, cand dupg Insâi afirmatiile lua Sir Robert Donald, (autorulatat de partizanei earti The tragedy of Transylvania", Londra,1923 al carei titlu Tragedia Transilrvaniei" este in aeelas titmp

o atitudine !) : Conferinta Paciii nu a pecertluit soarta Un-sariei in necunostinta de eauza, delegatia ungara la Paris prezen-tand Conferintei trei mari volume de ate 600 paginir fiecare, con-tinand o colectie de h'arti admirabile, diagrame, gratfice, toute susti--nute prin mitrturii orate (supported by oral evidence)", cum se poate-vorbi de mutilarea Ungariei", cum se poate pemsevera cu barna' ere-dinta intr'o propaganda revizionistä atat de neintemeiarta ? !...

Istoricul ungur Tibor Eckhardt, care nu nutreste de fel &im-timinte prietenesti fata de nartia romand, trebuie totusi, in farta evi-dentei, s. faca" o concesie adevarului icboric, atunci cand se ocupa

iiroblema spatiului etnic ungaresc.

lordul

i

Lie

si

www.dacoromanica.ro

,ARDEALIIL, PAMANT ROMANESC 187

Sa nu ne Inchipuirn, spune el in Magyororszag Törtenete"aparuta la Budapesta in 1933, ea ungurii (cuceritoril) au populat-taxa Intreaga. Numarul lor, poate si din cauza Infrangerilor sufe-rite in patria 1or de mai Inainte, era prea mic pentru aceasta. Teri-toriul ocupat de ei se potrivea aproxin-bativ cu cel stabtlit primpacea dela Trianon, la care a fost redusd, dux/ 1.000 arra, Ungarictmare".

Dar, de ce sa intemogam trecutul Indepartat, cand prezentul neofera cea mai' radicalä solutie a. problemel? De data aceasta cifrelearunca o lumina complecta asupra unei prohleme pe care tmguriio vor cat mai complexa, dar care in realitate este extrem de

La frontiera apuseana a Regatului Romania, astfel cum ea a.fost fixata in 1920, se gasesc patru judete cari se Invecineaza directcu Ungaria : judetele Satu-Mare, Sdlaj, Bffhor si Arad. Populatiatotala locuind in 1930 in aceste judete, situate in zona frontiereiromano-ungare, era de cca. 1.6000.000 suflete dintre cari 943.69ZROMANI, 417.183 UNGURI, 80.030 germani, 68.377 evrei etc. Un-gurii reprezentczu deci abea 26% din numclrul locuitorilor dela-frcratiera dintre cele douti Vdri.

Avem la dispozitie Dictionarul Transilvaniei, Banatuluicelorlalte tinuturi dresat la Cluj In 1921, adlica putin timgnumai dupar ce s'a Incheiat Tratatul dela Trianon si intr'o epocain care aspectul etnografic al tinutului dela granita apuseana eradominat Inca de rezultatele Indelungatei actiunt de maghiarizarea Administratiei de Start ungare si a coloniMrflor masivecentrele orasenesti dela gnanita de Vest a Transilvanlei.

In acest tinut, Intr'adevax, eforturile de maghiarizare s'audeslantult cu mai mare vigoare Inca decat in oricare alta regiunea Transilvaniei, caci acolo, In judetele : Satu-IVIare, Bihor, Sdlaj

Arad, se afla limita Intinderei elementului romanesc si punctul &du-

de Intretaere cu massele maghiare.

Marile orase din aceasta regiune : Aradul, Oradea Mare, Careii.Mari, Satu-Mare eran considerate de unguri drept punctul de ple-

care al ofensivei lor de desnationalizare a romanilor transilvaneni.poarta de intrare in Regatul romanismului milenar.

sitmplà.

si a

dirt

90

www.dacoromanica.ro


Ar fi trebuit deci gasim in aceste tinuturi, dupa o stra-danie multi-seculard de desnationalizare a populatiei autohtone, ostructura etnica rnajoritar u.ngureasca. Totusi, atat de puternic erainradacinat romanismul pana si in regiunile de contact cu campia,prin excelenta" maghiara, incat ungurii n'au reusit s influentezein mod hotarator structura etnica a granitei de Vest, considerata

ansamblul ei. Inteadevar, populatia romaneascd traind In partileoccidentale ale Transilvaniei este mai compacta decal In regiuneacentrala i rasariteana a aceleiasi provincii, unde colonizareamassiva a secuilor creat o insula straina de neamul romanesc inInsasi inima Daciei Romane. La granita de Vest, romanii reprezinta60,4% din totalul populatiei, fag numai de 57,56% in regiunilecolonizate cu ungurri i secui din centru din rasarit.

Caracteristica acestei regiuni, demna de a fi relevata intrucatea desvalue subrezenia metodelor de desnationalizare prin vio-lenta, este contrastul intre asipectul etnic al oraselor ti acel alsatelor inconjuratoare. Sate le sunt in imensa lor rnajoritate roma-ruesti tar orosele au un aspect pronuntat strciin, nu inset intotdeaunamaghiar. Ce dovada mai puternica a romanitatii Transilvanieidecat acest aspect romanesc al pamantului dela granita de Vesta provinciei, liniita apuseana a Daoiei Felix de oclinioara ? !...

In 1921, putin limp =mai dupà incetarea milenarei dominatiiunguresti, la punctul de contact dintne cele doua neamuri, adica inzona in care elementul dominant avea cele masi multe posibiIitàide a influenta elementul romanese dominat, puteam gasi in judetulBihor plasi ca: Alesd, (50.265 locuitorii) uncle in cele 50 de comuneramie se gaseau 40.110 romani si numai 5.155 unguri, Beliu (18.733locuitori) uncle in cele 33 comune rurale traiau 17.696 romaninumai 792 unguri, Ceica (31.497 locuitori) unde, dupa 1.000 de anide dominatie ungureasca, populatiunea roinaneascei se cifra la 30.078suflete fatil de... 963 unguri ! §ri, in fine, Plasa Vascau, uncle dincei 28.148 locuitori 27.276 erau romtini i numai 491 maghiari, ceiacereprezenta o propartie de aproape 98 la Stith' pentru populatia ro-maneascd.

In judetul Satu-Mare, plasa Somcuta Mare, compusa din 41comune rurale, numara 24.885 romarti si 1.179 unguri, la o populatietotald de 28.393 locuitori.

s

In

a

Si

er

www.dacoromanica.ro


In Maramures, in plasa Iza (Dragomiresti), compusä din 13comune rurade, rornanit au gasit In clipa in care tinutul se integradin nou in massa rcananismulut 22.379 romani i mimed 74 (gtpte-zeci §i, patru) unguri!

In Arad, judet de frontiera, din ced 397.969 locuitori 245.113erau rornani i 98.208 maghieri; in satele care inocnjualau Ara-

proportida romanilor fatä de unguri era covarsitoare. Depidcla in cele 36 comune trurale ale p14ii Radna trkau in 192127.155 romani i numai 1825 miguri, iar in Sebts, in 49 de cornunerurale se gasean 30.390 romani i numai 2.141 unguri. Vedemdeci cä in satele dela frontiera Ungariei, unguali nu rewsiseradupg 1000 de ani de stapanfze s. atingä macar proportda de10% din totalud locuitorilor !...

Daca' toti aparatorii nedreptatieti, Ungarier' s'ar fi plecat oclipa cu artentie asupra cifrelor, ascunzand sub haina lor impasi-bil i rece, realitki sdrobirtoare, desigur ca nioil lordul Rothermere,nici fostul min:stru francez Anatole de Monzie, nici deputatulTisseyre, nici. Sir Robert Donald, nici Franco Vellani Dionisi n'arfi putut aduce un cap de acuzare Romaniei cá i-a integrft infiinta ei etnka pe taranii roman!. din Ardealul apusean.

Cu ce clrept pot revendica nangurii Oradea Mare, cand Bihorulcu sutele de sate care inconjoara orasul maghiarizat este pana instrafunduride sale romanesc?

Cu ce titlu se poate cere inapoierea catre Ungaria a oraselor

dela granita de Vest, cand toate cdtunele i toate satele din acearegiune adica ptimeratul propriu-zis al Transilvaniei de Vest

sunt romanesti?Cum se poate sustine ca sunt ungttresti" orase pierdute in

Marea romaneasca? Cel malt se poate afirma cà ele sunt maghia-rizate" ceeace desigur nu este un titlu pe baza caruia se pot revenclioa

Ceeace a dgunat in gradiul cel mai inalt patii ewropene--a fostuswrinta cu care, din motive cu totul altele decat dorinta de aface sä triumfe dreptatoa, unele inalte personalitati strainestraine de altfel si de datele problemei pe care o aparau s'audeclarat partizani ai cauzei maghiare.

dul.

www.dacoromanica.ro

igo MILTON G. LEHRER

D. Anatole de. Monzie, de pilda, cu vigoarea care il earacte-iza, se intreba patetic in 1922 :

Prin. ce aberatie acesti oameni) earl au trambitat in cele patrucolturi ale lumii dreptul raselor si al nationalitatilor, aru rapit ma-ghiarilor °raise =die foitalltatea locultorilor, cu mid exceptii, eraude origina maibiara, erau xnaghiari surfleteste i prin cultura lorPentru ce? Da, pentru ce?"

S't d. Tisseyre autorul earth : Une erreur diplomatique. LaHongrie mutilée", aparuta la Paris imecliat dup6 razbotiul mondialsi pentru care secuii erau unguri de rasa pura" unguriivictime a liberalismului lor", nu mai Rutin senebili la marea du-rere a Ungatriei, reclusa la limitele ei naturale, exclama : Casanatala a faimosului rege al Ungariel, Matei Corvul, fiul mareluicapitarn ungtur loan Huniade, vLzibidà i astazi, se gra' acum peteritoriul romanesc. Nu este care aceasta o crudg ironie?"

mai mult sau mai putin patetici, mai mult sau maiputin interesati, mai mult sau mai putin de bund credinta, au de-format realitatile istarice si wu denaturat Insái marturiile pal-pabile ale prezentului.

rtaca domnul de Mamie s'ar fi deplasat in muntii i pe cam-phle Maramuresului, Bthou1iul, Salajului i Aradului, la fronderainsasi a maghiarisanului, el ar fi putut regasi in grairul sutelor de

de tarani romani, in accentele melodioase ale vorbirriitoat5 frumu.setea gralulul stramosibor lui, perpetuat pana in zilelenoastre de neolatiani dela rnarginea de vest a Europei ca si de aceidela frontiera de eat a latinitatidt.

Daca' domnul de Mormie s'ar fi plecat asupra istoriei acesteiprovinck pri4 excelentei ronminesti, el ar fi putut ecnstata deasemenica daca multe orase erau in aparenta maghiare, aceasta se datoraurtei artificiale creatiuni a Statului ungar i dacà in fine, ar ficercetat au deam5inuntul structura etnilca a acestor orase, ar fiputut lesne dobancli certitudinea ea' foarte multi &ultra unguriipurl" erau... nromani, veniti in orase din sattele romanesti dinimprejurimi, magharizati tau forta in cursul vremurilor de Admi-nistratia atat de liberalà" a unguriaor !

Desigur ca nici d. de Monzie i nici emulid sai de mai micaanvergura nu stiau crt Oradea Mare orasul "maghiar prIn exce-

si

Si altii,

rail bar,

www.dacoromanica.ro


1en1,6" al Propagandei ungare adasposteste Inca din anul 1776 o Epar-hie romano-unità, intiiintata de Maria Theresa( si intaxita. prinBula Indefessum a Papei Pius al VI-lea din 10 Lunie 1777. Saupoate, aparaturii cauzei maghiare de pe malurile Seneii credeauCa pentru locuitarii de origina ungara, unguri prin simtire i cul-tura, s'a infiintat cu 150 ani in urmä o Eparhie roratino-catolicil ?

Iar in ceeace priveste ,cruda Ironie a soartei" care a vrutca dupg razbolul mondial Romania sa adaposteasca la Cluj casanatalä al regelui ungur Matei Corviln, fiul ungurului" IoanHuniade, desigur Ca d. Tisseyre ar fost mai putin pasionatrevolta sa ar fi fost cu muilt mai mica, daca inainte de a-si scrieculminantul ataic la adresa Romaniei, si-ar fi dat osteneala sa ci-teasca o istorbe a Ungariei, fie ea scrisa chiar de un ungur, depilda de d. Domanovschy, profesor la uniiversitatea din Budapesta.Acolo el ar fi aflat, desigur, ca faimosul oapitan loan Huniade,de care natia maghiara este atat de mandrà, ca.t §i find s'au regeleMatei Corvin au fost romami tra.n.silvtineni!

Pacatul cel mare al tuturor acelora earl i-au atacat atat deinviersunat pe autarii tratatekx de pace a fost cà ei au vrut sascrie o nouci istorie, ignorand istaria reara a acestei proviincii,scrisa pe rdbojul vremii cu Iaorimii mune i cu mai mult sangeInca, timp de un

Imbratisand, in ignoranta de cauza i cu pasiimeadezideratele prcIpagandei sovine ungurestl, nu ociata aparatoriicauzei maghiare s'au gasit in dezacord i cateoclata chiar in con-flict cu insusi carted vietii politice ungare, cu fruntasii tliiinstei

maghiare cu publcatide unguresti dinaintea primului razboimondial.

DOCUMENTE PRIVIMARE LA ROMANI] DIN PANON1A I DIN

VESTUL ARDEALULUI.

In vremurile de odinioara, romanii nu numai ca se gaseauin proportie covarsitoare la marginea de Vest a Transilvaniei,dar ei se gaseau in numaT destul de insemnat chiar in campia Pa-noniei, departe de frontiera Ardealului.

In 1777, Ricardus spune ca in momentul invaziei ungurilor,Panonia era deacum cunoscuta sub numele de: Carapia Romanilor".

fl

mileniu.

i

si

stiinfificd,

www.dacoromanica.ro

192 MILTON G. LFIIRER

In lucrarea sa Romanii in veacurile IXXIV", aparuta in 1932,emeritul cercetätar roman N. Dragan citeaza o ser.:e intreatga desurse istorice din care rezulta c mult timp dupa invazia ungu-rilor, storii romani erau prezenti in Pancnia, adisca in Ungariapropriu-zisa. 0k:dm, printre cede mai insemnate: marturille luiThomas de Spalato care catre 1250 vorbind despre Panoniaspune ca pe acele locuri era pasunile romanilor" i acele aleunui calugar -catolic semnaland prezenta romanilor in Panonia"in 1308. Acesta din urma ne vorbeste daspre pastorii ro-manilor" (Blachi ac pastores Rontanorum).

Este demna de mentionatt deasemenli In acest sens, marturiacategorica a cranicarilor unguri Thuroczi si Simon de Keza, cariafirma ca in momentul invaziei Panonitei de &dire huni, se gaseaudeacum pe acele locuri pastarii romani, pastori cari nu puteau fideca stramosii romanilor de azi. Insfarsit, la aceste marturii un-guresti trebueste adaugata i aceea a Notarului anonim care vor-beste in mod hotarit de existenta vlahilor i pastorilor romani inregiunile Transig.vanieti si ale Panoniei.

Existenta romanidor la marginea apuseang a Transidvaniei intimpurile cele mai indepartate este astazi un fapt stiintificestenecontestat.

Scriitorul ungur Marki, o figura distinsa a istoriagrafiei ma-ghiare, inteo lucrare publicata la Oradea Mare in 1837, scrietextuaa: In ce priveste valea Crisului Negru, admit Ca unguritnoOri cu gasit ocolo pe romcini". Prezenta in departamentul Bi-hor ne este confimata pentru inceputurile sec. XI (1000-1038)de scriitorul ungur E. Gyarfats in lucrarea sa intitulata : A romangerrog katolikusok autonomiaja" publicata la Budapesta in 1905.Cnezatele romanesti din regiunea Aradului stint mentionate in sec.XIII-ea de cronicarul Rogerius in lucrarea sa: Carmen miserabile".D. Silviu Dragomir citeaza un document din vremea regelui CarolRobert (1318) in care se varbeste de satele românesti din jurulvechei manastiri de langa Ineu, iar d. Stefan Manciudea In lu-crarea sa precitata despre Frontiera apuseana a Romaniei" ci-teaza in sprijinul prezentei romanlor la granitta de Apus a Tran-sitivaniei in sec. XIV i XV-lea documente din anii 1364, 1415 si

vlahi i

www.dacoromanica.ro

,ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC 193

1444. Deasemecni, el relateaza o marturie d:n 1475 privitoare laresedinta unui voevod roman la Nicolesti, sat astazi dispamt.

In jucletul Bihor romanii sunt mentionati de documente cuincepere din secold al XI-lea (actul de donate al regelui Gezain favoarea benedictinilor din Gran). Un document din wild 1202-1203 citeaza in judetul Bihorului prezeruta unor romani cu nu-mele de: Micus (Mic), Tata Qurud (crud), Karachin (Cfaciun).Registrul episoopiei din Oradea contine o serie intreaga de numeromanesti in Bihar si in jurul Oradiei. V. Bunytay, intr'o lucrare.wparuta la Budapesta in 1892, arata c4 documentele din 1294 vor-besc deacum de populatim4ea romaneascal locuind in Valea

Negru. In acerias epoca., romanii mai stint mentonati in sa-tele de Pe Valea Crisului Repede.

Marki constatä prezenta romanilor in judetul Arad in primaani ai secolului al XIV-lea iar istarioul Czarnky &firma ca indepartamentele din apusul Transilvan!ilei romanii formau In sec-XIV-XV majaritatea populatei in judetele Bihor, Arad si larand.

Ar fi sa in4dram la nesfarsit documentele mentonand pre-zenta romanilar la granita apuseana. a Transilvanfei fin sec. alXIII, XIV, XV-lea.

In vremurile noastre, ungurii insusi au recunoscut proportiacovarsitore a romanilor fat.i de toate cedelalte natii conloouitoareIn judetele din apusul Tcansilvanied. Astfel, contele Stefan l3ethlenocupandu-se in 1912 de repartizarea diferitelor nationalitati inregiunea frontierei de mai tarziu a Romandei, recunoaste supe-ricritatea zdrobitoare a elementului romanesc in circumscriptiileoccidentale ale Ardelului.

Romandi din Ungaria, spune fostul Prim Ministru al Ungarieisunt mai rnimerosi decat maghiarli si decat alte popoare caretraiesc acolo in urmatoarele regluni: in intreaga Transilvanie is-torica (fostul Mare Principat ad Transilvaniei n. ns.), in trei cir-cumscriptii din Maramures, n toate ercumscriptible Siilajului, inmarea inajoritate a celor din Satu-Mare, Bihor i Arad".

Romanii mad, nrumerosi de cat imgurii in Salaj, Satu-Mare,Bihar si Arad !... Daca' domnii de Monzie i Tisseyre, in Franta,Sir Robert Donald si Lord Rothermere, in Anglia, si-ar fi dat oste-male d.e a-1 ceti pe contele Bethlen, desigur ea ei ar fi renuntat

iawww.dacoromanica.ro


sa pledeze in favoarea Ungariei mutilate", regkmile pe cari fostulPrim Ministru ungar le prezinta ea fiind dominate de e1ementu1romanesc, gasindu-se situate la frontiera irnsasi a Roananiei.

Analizaral situatlunea din eelelalte districte ale TransilvanieiConte le Beth len ajunge la urmatoarea concluzie, pe care desigurCa a ornis s'o aminteasca in conferintele sale pro-Ungaria" dinOccudentul Europei :

,Masele romanestA, reprezintä in Transilvania, fata de cele-ladte nationalitati : un ocean o mare o avardangei.

In prealabil, contele Bethlen comentand repartirtia nationa-litatilar in medial rural al cedar 11 districte apusene ale Ardea-lulub, cu durere trebuia s.ä constate ca romanii se plasau in frunteatuturor natiiler conlocuitoare cu proportia sdroibitoame de 75,1%romani fata de 15% unguri !

Atunci cand ungurii au fost ins-afield-VI de preocupazi de omdinpur tilnti1ic, datele prezentate de ei au lost cu total altele clecatacelea pe earl le exhiba propaganda kr in strainatate, propagandamenita in conceptia ungureasca deformeze citrele can ii ne-mullumea i sä denatureze realitatile suparatoare.

De pilda: in ,,Geografia judetului Arad" pentru uzul cursuluiprianar din Ungaria, ungurii lanes Gyorify i Ildebert Kiss scriauin 1905: iocuitorii judetului Arad sunt in numar. de 386.100 siocupa un teritordiu de 6.643 km. p. Majoritatea populatiei este deoriginti romcInci, apoi wrmea.th germarnii, rnaghiatrii etc. iar in,,Statistica etnografica a Ungariei", publicata, In 1906 autorul ei,Kenez Bella afirma ea : romanii traesc in MAJORITATEA AB-SOLUTA in 12 judeVe i anume: Sadaj, Alba, Caras Severin etc."

Rezulta deci, din insusi marturiile maghiare, Ca, dupa o miearii de stapanire ungureasca), ronthnii dela frontiera vesticd aArdealului se aflau n majoritate absolutd fatd de celelalte natiiconlocuitoare.

Este derrina de relevat dealtfel i constatairea pe care o facein 1912 academicianul ungur Varga Gyula came, trasand linia dedemarcare etnografica Intre romani i unguri, arata. ca teritoriuletnic romanesc se intinde peste granita care a fost atribuita Ro-maniei prin tratatul dela Trianon in megiunea Crisului Repedein acela a Cameilor Mari.

s

www.dacoromanica.ro


In fata unor asemenea constatari categorice privitoare la pre-dominarea masiva a elementului romanesc [rata die cel ungurescla granita insOi a UngarieL ce valoare mai pot avea asertiunilepropaganidei maghiare, ce valoare alta decat doar aceia a uneifrazeologii desarte lipsitä de continut ? !...

Daca Lordul Bukmaster, pe care Sir Robert Donald il citeazäin motto-ul cartii sale despre Tragedia dela Trianon", ar fi cu-noscut mai incleaproape realitatile transilvanene, desigur ca el nus'ar fi hazardat sa susiin in Camera Lorzliflor (discursul din. 17Noembrie 1927) ca: pacea a coborit asupra Ungariei sub formaunui vultur sfasiindu-i trupul, bucata cu bucata" i desigur cänici unul dintre Oaanenii politici englezi si nioi until din flruntaliiscrisului cotidian de pe maftuii1e Tibrului si ale Tamisei nu ar fiimbratisat cu atata caldurä o cauzei care nu poate fi sustinutaclecât cu ignorarea celor mai elementare adeviiruri istorice pri-vitoare La provincia romiineascei a Transiluaniei.

FUNDAMENTUL VIU" AL UNIREI.

Românii au crezut si pe bung dreptate ea adevärurilefundamentale cari au reusit sa se dinpuna cu puterea uned. axiome,chiar dupa oe limp de 1000 de ani au fost inabusite sub povaracele mai aspre intolerante, nu se mai cer doveclite.

Dreptaitea cauzei romanesti era mai presus de orice discutiisau polemici oportuniste. Ea isvora din ins* firea lucrurilor.Triundul acestei cauze era consecinta fireascä a marei legi anaturei care cere ca zidurile dintre fratii aceleasil natii ridicatede putari potrivnice tinitati sä iiie daramate pang la temelii.

Propaganda maghiara peste hotare a gasit deci prea putinrasunet in Romania. Romani& etrau convinsii c. nii.ci un argument,de orice natura.ar fi el, nu poate sdrunciina temelia solida a mullordini instaurate in 1920 la Trianon.

Aceastá ordine se baza intr'adevar, o reperim, mai mult pevointa hotarata a milioanelor de romani transilvaneni de a sebucura de libertate in cadrul unei Transilvanii romeinesti, decat petextul arid al unor tratate.

www.dacoromanica.ro


In apelul catre popoarele din utnivers, pe care marele CornitetNational Roman dela Arad Ya lansat la 7/20 Noembrie 1918, frun-tasii romanilor ardeleni Stefan Ciceo Pop i Gheorghe Cri 9a.n.dupi ce reclamau sprijinul lumii ciiviilizate pentru infaptuireaidealului rornanesc de dreptate care se Integra perfect in telurilede razboiu ale Aliati lor isi exprimau hotararea ferma de a'Astra nestirbitä libertatea, obtinuta prin atabea jertfe, chiar dacamarile Puterl le-ar refuza romanilor sprijinul reclamat.

Romdnii, s-puneau semnatarii apelului, preferd sd moard deceitsä recadd n sclavia milenard.

Ungurii, in propaganda lor, au pastrat complecta facere asupraacestui fundament viu all Unirii realizate in 1918, wtacand deartratatul din 1920 care consfintea aceasta unire. Procedand in felulacesta ungurii desvaluiau subrezenia cauzei ipe care o aparau, f e-rindu-se a aduce in discutie substratul real al prabusirii ungare :vointa de libertate si de independent'd a nationalitiitilor din fostaMonarhie habsburgica..

Cum propaganda maghiarä nu putea sä invoace in sprijinul-tezei ungare nici o ratiune majora,, ungurii s'au multumit a pozain martiri, dramatizand o situatiune care. era este dreptdureroasa pentru campionii Ungariei de 30 milioane unguri puri,dar care nu era deckt consecinti logica a unei evouuñii istorice

OFENS1VA PROPAGANDE1 MAGHIARE.

TJngurii au deslantuit o actinne revizionistä extrem de in-tensä in Varile Occidentului sub semnul enormei reduceri a teri-toriului ungar. Ratiunile etnografiice, linguistice i isterice, pre-cum si. suveranul drept de autodeterminaire ai nationalltatinor, rea-lele cauze ale amputarii teriteriale, nici niu erau pomenite in ful-minunatele atacuri indreptate in contra Romaniei, CehoslovacieiJugoslaviei de fortele iredentei maghiare.

Sub formele cele mai. diverse si pornilnd dela cele mai ne-insemnate actiuni propagandistice i pang la cele mai indräznetetentative de captare a bunei vointe a partidelor politice si. a ma-riner ziare din apus, unguril au tinut sa infatiseze ordinea creata

implacabile.

pi

www.dacoromanica.ro


Th regiunea Carpato-Dunareang ca o ordine nedreapta i deci, inxriod fatal, supusg reviguirii.

Nem ! Nemf! Saha! Nu! Nu! Niciodatg 1 era strigatul pecare-1 repetau in cele patru colturi ale lumii agenitii Propagandei.maghiarre, strigät care edhivala cu o declargie de rgzboiu incontra asegarilar de pace, al caror imperiu ungurii refugau sa-1.accepte.

Ungaria, dupg cum se exprima Sir Robert Donald, deveniseo tara a sloganuniflor patriotice", menite sg intreting inguntrulfrun.tariilor ungare, ceeace acelas autor englez califica drept spi-rit al nezaggzultului maghiarism", dar in efarg, SA impresionezemai mult decal sa documenteze.

Sloganele revizioniste, iredentiste, soviiniste, impanzeautreaga Ungarie. Le intalneai la fiecare pas: in gari, in trenuri,in autobuze, in tramvaie, pe hári, pe marcile ,postale, pe cartnlepostale, pe plicuri, pe tot felul de obiecte de uz comun etc. etc.

Emblema maghiarlsmului indent flutura pe steagurl, era in-crustata pe inele, pe sigilii, pe frontispiciufl locuintelor, era gravatgpe brose, pe ace de oravata, pe butoni de mansetä, era inseratgin cantecele noui sau interoalatg in cele vechi. Sloganul pe careungurui Ii citea si-1 auzea de sute de ori in cursul zilei, era rea-

-minteste-ti i nu uita Trianonul"! Credo"-ul thredentistilor unguri:.,Cred intr'un singur Dumnezeu. Cred in reinvierea Ungariei", erarepetate pang la obsesie.

Intr'un cuvant, timp de dou a. zeal ani s'a intretinut printeopropaganda sustinutg de zi la zi spiritul de revans,.g. Lsi poate In-chipui cg o asemenea atmosfera nu era deice favorabillá uneiintelegeri cu statele din jund Ungariel..

In afara, propaganda era bagatä pe acelas principiu: sä im-presioneze opinla palled strOing prdn disproportia dintre cele dougUngarii: cea dinainte de razbonsul mondial si week creata printratatele de pace, pastrandu-se tacerea asupra cauzei reale a am-putarilor suferite de prea marea Ungarie" dinainte de ragboiu.

In Anglia, propagandla ungureasca difuzase sute de naii de13,1rti ale Marei Britandi amputate, avand ca legenda urmatoarelecuvinte Englezi al accepta voi aceastg pace? Ar fi aceeas care

in-

oricine

www.dacoromanica.ro


a. fost imptha Ungariel ! (Englishmen! would you accept this peace!?it would be the same which w:as farced upon Hungary!")

Harti similare reprezentand statele respective amputate, erau.raspanclite in numar nelimitat in Franita, in ItllIn, in SpaniaIn alte tari.

0 alta harta infaitisa Ungaria, medusa la frontierele ei etnicerinauntrul poliglotei Ungart dinaante de elazbai purta urmatoarea.inscriptie: Justitia este singura gararitie a pact si a prosperitatii.Este oare aceasta justitie"?

0 harta sirnilarä, gravata pe a placa de aluminium era difu-zata in Ungaria in limba ungara : Moradaht ez igy? Nem ! NemSoha 1" ceea ce in traducere romaneasca inseamna: ,,Poate oare saramanit astfel? Nu! Nu! niciodata !"

UNGURII DENATUREAZA ADEVARUL

Toata propaganda absolut toata se baza in mod exclusivpe contrastul dintre suprafetele respective ale Ungariei dinainte derazbaiul mondial si ale aceleia de &pa 1918. Nicii un argument deordin etnic sau linguistic nu venea saintaireasca, availansa pamflete-lor sitracturilocr reviziioniste, lar atundii cand vire-uniul din propagan--distil; mai zelosi ataca i problema etnicitatili, el era nevoit pentrua creia a atmosfera favorabilia eauzei ungare, sa denatureze-adevarul.

Astfel, in faimoasa lucrare a lid Sir Robert Donald, in careautorul a fost influentat in mod vadit de propaganda maghiara dinAnglia si in care faptele alegate de aceastä propaganda sunt ai-fate fara a fi fost in prealabdil controlate de autor, putem cetiaceste inexactitati flagrante, pe care si eel mai superficial cunasca-tor al realitatilor traiisilvanene le poate respinge cu cea mai mareusurinta :

1. Sacrele principit le auto-determinarii au fost ignorate irstratatul dela Trianon si iredentismul a fast perpetuat".

Dar uriasa adunare nationalä dela Alba luflia, ce a fost oarealtceva decat plebiocitul entuziast a/ romdnilor transilvdneni pen--tru unirea cu painia-muma ? !...

si

si

!

www.dacoromanica.ro


Convocarea insasi a acestei marete adunari a lost facuta in-xiumele principiilor lansate de Presedintele

Istoria ne chiaina la lapte, cetim in aceasta convocare adre-sata color 3 rnilioane romani transilvaneni de Mare le Consiliu alNatiunei. Mersul irezistibia al civilizatien omenesti a facut sa iasala lumina cunoasterei de sine natia romana dupg obscurittatea scla--viei. In numele justitiei eterne si al principiului lberei dispozitit a

principbu consacrat wcum de evolutia istoriei, nattiunea ro-mang din Transillvania L din Ungaria vrea sal deckla de astaziinainte ea insasi de soarta ei".

Plebiscitul ramanesc a fost urmat, dupA scurta vreme, deacel al germanilor din Transilvania, cari au hotarit la 8 Ianuarie1919 in mwrea lor aclunare dela Media?, in virtutea dreptului. dezuto-determinare al popoarelor, anesiunea lar la regatul Romtiniei".

Iata ce ar fi afflat dem., poaiLiciieniii englezi cari au imbratisatcauza ungara, daca si-ar fi dat silinta, nu SA cerceteze cu deama-nuntul istaria provinciei romanesti a Transivaniei, ci numai sa.citeasca Charta fundamentala a acestei provincii: recto, hotarariloplebiscntare ale nationalitatilor din fostul regat =gar.

2. Ungurii au preclominat cu proportia de 70% 0 chiar cu maimalt, toate cetetalte nationalitetti din t-inuturile atribuite dup d. ray-boiul mondial României, Cehoslovaciei 0 Jugoslaviei.

Chestiunea care ne intereseaza este aceea a teritoriului tran-silvanean, care a revenit dupa revolutia din 1918 regatului Ro-rnaniei. In aceasta provincie se gaseau in. 1930, 3.026.998 romanifata de 882.000 unguri puri §,i fata de cei 500.000 secui colo-nizati la grannta de Est a Transilvaniei. Populatia romaneasca dim-Transilvania se plasa deci luta de populatiuma ungureasca purtinm aceeasi provincie in proportia de 4 la 1.

A vorbi in asemenea conditii de ptredominarea elementului un-guresc fata de cel roman.esc, inseamna a nu sante istaria verldica.a acestei provincii, ci istoria ei romanitata, dand libor CUTS fanteziei.

Cifrele sunt ineflelcilbile in rilgiditatea lar. A le interpreta,intra desigur In atributiunea isboaticuflui. A le dem-tura insä, flu-mai necesitatile de ordin propagandistic, depaseste mdsiu-nea chiar pe aceea a propaganclilsbului prob i anest.IVIetoda concarda insa, perfect cu ceia ce ungurii au cautat din

pentru

Wilson.

napilor,

istoricului 91

www.dacoromanica.ro


timpuri Indepartate sa faca din instiltutia Propagandei: o imaginedeformata a adevarului, cu seopul de a ascunde opimei publicesträine aspectul pentru ei defavotrabil all reaiitáii. Prin a-ceasta, propaganda ungara a reusit, in nenumarate randuri, sãinduca In eroare cercurile diriguitnare din Apus. Deformarile decilfre constitue insa o metacia prea putin solicla pentru a rezistacelui mai sumar examen critic. De aceia, unguril s'au servit de-ea mai mult pentru a area atanosfera decat pentru a convingePentru oainenii de buna credintä, insä, cifrele propagandei ma-ghiare erau considerate ca reprezentarea celei ma.t objective sta-tistici i, desigur, nu cu gand de a induce in eroare fund el in-susi in aceasta situatiune Sir Robert Donald a putut afirmacä ungurii erau majoritari In regiunile atribuite dupa razboiu sta-telor suceesorale ale Imperiului Habsburgic.

3. Stint multe mil de locuibri in Ungaria, afirma in sfar-silt in 1928 Sir Robert Donald, a caror limba nu este limba ma-ghiard, dor cari sunt ungurii leali si patriopi. (pag. 284).

Concluzia stravezie la care vrea BA' ajunga autorul este ur-matoarea : criteriful linguistic, care a 1ot luat in considerarealaturi de acel ethic atunci cand s'a ratificat de catre Marile-Puteri Unirea Itransilvaniei eu Romania, nu este un criteriu in

caci locuitorii de original etnica romanä care varbeau ro-maneste nu se simteau pentru aceasta mai putin ungurj decat un-gurii propriu-zisi, a calor limba materna era cea maghlara.

Este cea mai mare aberatie, ce mi-a fost dat, s'o intalnesevreodata inteo lucrare publicata inainte de actuatul raz.boin.

Limba. romilneascil i romanismul trasilminean, sunt cloud no-iuni de intim legate intre ele, incdt formeazd un tot in-

eine a rezistat in Transilvania presiunet multi-seculare amaghlarilor si a reusjt sa-0 pastreze gratul stramosesc In pandaviolentei actiunj de maghiarizare, era constient de apartenenta sadaco-romana si in mod fatal geindea simpea. romcineste.

Limba lomfineasca a fost stance de granit de care s'au spirtdin toate timpurile, valurile maghiarizaril In. Ardeal.

Erau, este drept foarte multi buni romdni, earl constransi deimprejurari vorbeau ungureste. Faptul de a Li adeptat Limba un-gara in relatille sociale nu i-a Impjedicat Insá sa se manifeste cu.

attitdisolubil.

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT ROMANESC. 20!

toata vigoarea romanisrmilui nealterat, in clipa in care candMilepolitice au fast mai putin vitrege cu et, abandonand in atel mo-ment cu usurinta limba de imprunmt i reluand graiul strabu-nilor bor.

Ceeace n'a cunoscut insci niciodatti istoria Transilvamiei, a fostcazu2 unui roman care sa varbeascd romdneste... i sd se considereungur!

Unitatea nationala este compatibilla, spune in continuare SirRobert Donald, cu diversitatea limbillor varbite".

Mimic mai adevarat pentru ,tarile in care diversitatea delimba este grefata pe unitatea de traditii i de aspiratii, cum esteca2ul Elvetieb, pe care de altfel Sir Robert Donald 11 citeazaca exemplu.

Nimic mai dads insa, in cazul Ungariett. Acid lo, diversitatealimbilor reprezinta insasi aspectul exterior al diversitatii natillorconlocuitoare si a adversitatti dintre aceste net* radical deosebiteunele de altele. Mei) unul dintre scriitorii straini cart au folositimensul material propagandistic difuzat de unguri in tarile dinApusul Europei, n'a cautat sá cereeteze ce era just si ce era in-_just in alegatiLle raspandite paste hotare de aceasta propaganda,inclinata prin insasi natura faptelor de a exagera daca nu chiarsi a deforma. Ei s'au multurnit doer de a lua drept bun materialulpe care li-1 puneau la dispozitie ungurii pornind dela premisede foarte multe on exagerate si de cele mai mate ori inexacte,au ajuns la cancluzii diametral opuse cu readittatea.

Astf el, pentru Sir Robert Donald tratatul dela Trianon a'fost:produsul spiritului razboinic" (pag. 288), cand din desvoltarileprecedente bazate exolusiv pe fapte istorice s'a putut vedeaclar cà Tratatul dela Trianon n'a fost creator de drepturi, ci nu-mai constatatar al vointei Transilvantei de a se unt cu Roma-nia", vointa exprimatä In chtpul eel mai categoric in plebiscitulspontan al imensei majonitati a populatiei transilvanene. Pentruacelas scridtar engin trasarea nouilor fnmtiere nu a fast pro-dusul unor principii rationale, Emilie fiind arbitrar fixate" (pag.288) hotarirea Maribor Puteri) a fost influentata de posesia-teritoriului de catre romani", posesit care, dupa cum se exprima-

si,

0:

www.dacoromanica.ro


un vechiu adagiu englez, reprezintà noua din cele zece parti aleDreptului.

Ne referitm la desvoltarifle noastre anterioare cu privire lafrontiera apuseang a Ardealului. Din ele, socatim, cà cetitorulputut forma convingerea cal arbitrarà nu este Nina de demarcalie-dintre Româinii i Ungaria cL.. afirmatia care susline o atare e-normitate !

Pentru neobositul aparartor al cauzei maghthare din taxa Albio-nului, trasarea linieci de frontiera din Romania i. Ungaria mai pa-catueste i prin aceea ca s'au atribuirt Roma.niei regiuni cari, dimpuncr de vedere economic, depind direct de Ungaria, neavand decat o legatura extrem de s1ab cu restul Transilvandei. Sir RobertDonald nici nu-si dA, osteneala sa exemplifice sustinerile sale, mull-tumindu-se a reproduce plangerile delegarVilei ungare la ConferintaPacii din Paris. Daca pasionatul maghiarofill londonez si-ar fi dat-osteneala sä studieze, chiar numai in linbi generale, structura geo-graficA i economica a spatfulut apusean al provinciei Tra.nsilva-niei, desigur Ca nu s'arr flu grabit sa Impartaseasca plangerile -inerent interesate i deci fatal subjective ale delegalieir ungare-la Conferinta de Pace. El ar fi putut constatab in primul loc, caorasele Satu-Mare, Oradea, Aradul i chiar Timisoara sunt situateintr'o reghme, depinzand din punct de vedere geografic de Tram--silvania si nu de Ungaria.

Din punct de vedere economic, orasele Satu-Mare, Carrell Mari,Oradea Mare, Aradul i Timisoara situate la mairginea Vestica aTransilvanieli i pe care Six Robert Donald, urmandu-1 in aceastape lordul Rothermere, ar fi vrurt sa le vada atrilbuite Ungariei, de-pind, i ele in mod exclusitv de restul Transblvaniei, de care suntintim legate.

Intr'adevar, aceste orase sunt legate de campia ungarA prinnumai 12 cai de comunitatie, pe egg vreaue ele sunt integrate-Transilvanbei de Rasarit prin 34 de cai de comunioartie. Dupa cum.remarcA d. Laurian Somasan In studhul saw despre frontiera arm-seana a Romfiniei, aceste cal de comuncatie au fost oonst.ruiteInainte de dorninatia romaneasca si de catre un slat, centrali-zator prin excelenta" ler dupg cum constata Inca din 1886 sr:11.1-torul ungur Harms Istvan, aceste centre industriate, situate in.

www.dacoromanica.ro


ITestul Transiivaniei, sunt alimentate ou matere prime (carbuni,lernine, minecreurit etc.) din. regiunea Transilvaniei centralesaritene".

Pentru publLicitii straini, influentatti de propaganda maghiara,tcuate aceste consideratinni erau cu tatul necunoscute. astfel ca seexplica atitudinea lar favoralbila unei cauze pe care un om.de buna credintä si in cunastiinta de cauza n'ar fi putut s'o lm-bra tisez e.

DPORTUNISMUL METODELOR MAGHIARE.

Trebue sa recunoastem ca efartua pe care I-a Mut propa-ganda magniard in Occiclent pentru a castiga de partea Ungarieisimpatiile paturii superioare din tarile Apusu lui, a fast worm.El nu poate fi comparat deck doar eu efartul pe care unguriii 1 auSäcut in decursul vremariilor pentru a desnationalliza nartiiile con-locuito are.,

Ungaria automata de eri Ungaria grofilor i a* nenieOlor,siluitoare de constitute, asupritoare de natii Ungaria, in contraceireia eau ridicat timp de decenii p-rotestele intregei lwmi cimi-zate, Ungaria a devenit peste noapte pentru tapi partizanii eauzeiMaghiare ,,paradieta nationalittitilor" cf. ,,marea nedreptatitil" arlizboiului mondial.

Deputatua Charles Tisseyre, despre a carual luorare de pranun--tatä propaganda maghiara (Une erreur ditploniatigue: La Hongrie-mutilée) ne-am mai ocupat, deolara oh' unguria, desi inzestrati outoate calitatile, nu au a doer pe acieea diplarnatice". Ne

-este greu sa sulbsoriem la aceasta apredere a filaimaghilarului de-putat francez, caai daca ungurrii au reusart sa oapteze simpatik incercuritle conducatoare ale unar 12ari antagoniste ea Anglia si Ger-mania, Pranta si Italia, aplicand vieleana tactitoa a efuziuneit ne-rnäsurate tata de liecare tara in parte, (desigur cu excluziumeacsaarlalte), ei n'au putut sà aimed a acest rezultat deeat printeundeosebit spimit oiscusit i iiret" (avisé et retors), dup.& cum seexprima d. TiSseyre.,

ra-

allot

oadallittfd

www.dacoromanica.ro


FILO-ENGLEZ1.

Ca foarte multi dintre oamendi politic-I din Anglia si dintrefruntasii die seamá ad scrisulud catiddian din Fleetstreet (cartel-atziarelor londoneze), Sir Robert Donald era canvins c5, toti oarneniide stast din Ungar la au adiniiratie pentru Anglia $ i pentru dinstitu-title britanice", la fel de altfel casi stramosii lotr, earl in 1849 au_fost convin$ de emisamid. lui Kossuth cl intreaga intelectualitatemaghlarg din mijlocul secolului al XIX-Ilea se g5seste sub &rectainfluentä a spiaitualitätil britanice. Dacg ar fi fost sa-i crezi pe-propagandistii. unguri dela Londra, cartea de capartAira a fiecaruiintelectual maghiar era sau Paradisul Pilerdut" al lui John Milton_sau Child Harold" al Lardului Byron !

FILO-FRANCEZ1.

Aceasta era credirnta pe malurile Tamisei. Pe acele ale Senei,ungurii reusiser5 sA conving5 cercumile politñce, ziaristice inte-lectuale ui genere, &á nu existä pe lume o Vara mai atasata deFranta deeât Ungaria. AtAt amu fost de indluentati undi publicistifrancezi de puternica propaganda ungara, incat ei i sustirnut chiar

si este cazul deputatulul Tisseyreca. Budapesta ,,citadela ma-ghiarismului germanizat", este mai atasatä spiritualitatii franceze-decAt insusi Bucurestilrnicul Paris al Orientului apropilartcetateain care pulseaza latdnitatea prin toate arterele vietii spirituale. Si d.Tisseyre Ii ia ingrata sarcinä sä davedeasca francezului mijlo-ciu" (le jrangais moyen) ca rornanul, pentru care Frar4a este o adaua patrie (Chaque raumain a deux partries: la Roumanie et /aFrance!) este mai putin artagatä de Franta ungurul, atat delegat de cultura germang, a cárei influentä a suferit-o timp de-secole in mai mare masur5 cleat aricare altá natie central-european51.

Ca s51 ajungá la acest rezultat nu era aare necesar ca ma-ghiarii s5 fie dotati cu mi cleosebit spirit de abilittate (era sa spu-nem oportunitate) diplomatic* menit sä ristaarne cele mai ele-mentare adevfiruri?

ideal

$ i

41

www.dacoromanica.ro

,ARDEALUL, PAMANT ROMANESC* 205

Dar propaganda maghliard nu s'a multumit nuanai cu captareasimpatiilor In Frainta 0 in Anglia, ci a vrut s aiba in mana toateatout-urille situatiel.

In timp ce la Paris si Londra propagandistii unguri se pier-deau in efuziuni entuziaste la adresa trancezilor i englezilor, iarin State le Unite ale America emisari speoilali cutreierau tara sprea doveda filo-amenicanismul lui Horthy si al clicei sale dela Buda-pesta, pe roollurile Senei si ale Tiibruilui, 1ti propagandisti tineaucu totul alt limbaj.

ILO-GERMANISMUL MAGHIARILOR.

La Berlin, de pall, se exalta arnioitia nesdruncinata germano-ungara. (nu sunt care, ungurii de obarsie germanica, dupa teoriagepidia a lui Karacsony ?!) i se invocau marturiile unui trecutmulti-secular, doveditoare ale legaturei intime dintre spirituali-tatea ungara i etvilizatia germanica. 0 literaturg extrem de abun-dentä proslavea aceasta. amicitie. Schimburile culturale eraudestinate sa mentina un contact permanent intre BudapestaBerlin tar pe marginea acestor atat de inalte preocupari culturalese rasa sa se inteleaga ca poiliticul" le va unma, cand va fi ne-(*saw. Ceeace s'a i intamplat In urma. Pentru a marca si maimult Inca tendinta de apropiere fata de tarile legate prin Pactulde cilia ungurii au creiat cate un Collegium Hungaricum la Berlin,la Viena si la Roma 0 propaganda maghiana din GermaniaItalia s'a graft sa-si acorde instrumentele actitufnei propagandils-Vice in unison cu politica revizioniista pe care o adcptau, cu dince In ce mai mare energie, cei dol conclotieri ai politiei europenedin ultimele decenii: Adolf Hitler 0 Benito Mussolini,

In 1930, Eugen Horvath publica la Berlin futlminantul sauvolum intitulat: So start der Friede" (Aqa murit pacea").

In 1932, Iosef Kuncz facea sa vac% luming tiparultni la Vienacartea sa net revizionlistà, intitulata: ,,Die Revision der Friedens-vertrage eine völkerrechtliiche Untersuchung". In aceeas epoch' laBerlin, Wolfgang Peters publica pe fnontispicinil volumului sguPro-Hungeria faimoasele cuvinte Ein Volk hasst" Un poporurtqte sintetizand In trei cuvinte siimtimintele magnatiffor unguri

si

pi

u

www.dacoromanica.ro


lata de vecinii bar earl, in definitiv, nu cereau decat ag. traiasca.In relatiuni pasnice cu Ungaria. Insfarsit, in 1940, in editura Uni-versitatii Regale din Budapesta aparea voluminoasa lucrare : Un-garn. Das Antlitz einer Nation" Ungaria. Aspeetul unei na-tiuni" menitä sä dovedeasca germanilor puternica inrauriregerrnanica pe care a suferit-o Ungaria in cursul milenarei ei istorii.

In studiul cuprins in acest volum si intitulat Ungaria i culturagermana", Bela Szent-Ivanyi aratä ca kgaturile dintre Ungartacultura germana clateaza inca din epoca 1iui Stefan eel Sfant, adicadin preajrna anului 1000 si c rdatiile politlice dintre cele doua tarierau deacum prietenoase in epoca prianilor regi din casa Arpazi-lor, pentru ea dupa razboduff mondial. din 1914-1918 aceste le-gaturi sä se adanceasca din ce in ce mai mult. In concluzia situ-diiuluji Szent-Ivanyi spunea ca: Printre influentele culturaleale Apusului care au avut efect me mare asupra Ungariei a fostin mod continuu influenta germana".

In acelas vodum, Bela Pukanszky, in studiul intitulat : Serie-rile germane in Ungaria" arata cà mid° earacterizare nu se potri-veste mai bine Ungariei decat aceea cuprinsa in numele deDeutschungarn Ungaria gertnand, nume care, dupa cum se ex-prima Pukanszky, este reprezentat printr'o formula luminoasaplina de inteles".

In timpul razhoiului actual nici o alta tara din Europa n'adesfasurat atatea eforturi pentru a dovedl puterea sentimentelorfilo-german; ca Ungaria. Societatea =gam-gamma (Ungarische-Deutsche Gesellschaft") din Budapesta de sub presedintia lui An-dreas von Pasnadi Nagy si sub canducerea efeetiva a profesoruluiAlex andru von Kidebu Varga, consiaier superior de stat, a des-fasurat in cursul anului 1942 o activiate dintre cele mai intensepentru a desavarsi apropierea ungaro-germana. Conferintele tinutein Germania de cele mai proeminente personalita."ti maghiare :profesorul Bela Pukanszky, Consilierul ministerial Geza von Palert,profesorul Vitez Theo Suranyi Unger, prof. Iulius von Farkas, Prof.Josef Deer, scriitoriii Lorenz Szabo, Ladidlau Hoffmann si multi

nu s'au marginit a fi simple disertatii privitoare la rapor-turile culturale dintre cele daua ri, ci au fost venitabile mani-Sestari pentru gasirea unui teren propiee sfrangerii raporturilor

sen,

pi

allii,

www.dacoromanica.ro


politice, economice i kleologiee &nitre Ungaria i Germa.nia. E-venimentele din. 1940-1944 sti-au luat sarcina sà demonstreze eleIniile omentirti, cat de stranse au devenit aceste raporturi in cursulactualului razboti mondial. Crime le, pradaciluanie i arorile sal-batice comise de germani in cursul acestui razboi, departe de a fistarnit in Ungaria indignatre, au &lit =olio adepti entuziasti.

Unguri gi-au geLsit insfdrgit adevetra0i lor tovaragi de penazistii dela Berlin, gratie arorra au putut prada neturburati petoti vecinii tor; pe jugoslavi, pe romdni pe cehi i alitturi decart au seradnat teroarea in Ardcalul cotTopit.

Bine inteles c. toate aceste efuziuni filo-germane nu i-a im-piedicait pe unguri, atunci cand s'a pretins cedarea catre Austriaa unei portiuni din Ungaria occidentald, sa declanseze o intensapropaganda in Franta sub seannul pertilcohilui pentru RepublicaFranceza a unei Germanii puternitce, dupa cum toate aceste ma-nifestari pro-Germania nu i-a oprit sa faca sa rasune concomitentcoarda anglo-saxona a polifonioului lor instrument, care poartdnurnele de: Propaganda nectionald".

FILO-AMERICANI.

0 serie de emisari au lost trim* in mod specfitail in StateleUnite pentru a convinge opinia publica de peste ocean de drep-tatea cauzei maghiare".

Reviste in limba engleza au lost editate pentru a scoate Inevidenta de data aceasta legaturile intime" cari au existatdin totdeauna" intre Marea republica Nond-Americana I regatulrnaghiar (fara rege) din Europa Centralia,

The Hungarian Quarterly", revista trimestriada consacrataexclusiv cetitarilor anglo-saxoni de dincolo de ocean, ii definasteastfel menirea: Un periodic destinat sä intareasca relattiile cul-turale dintre Ungaria i lumea anglo-saxond".

La New-York, guvernul maghiar achizitioneaza o imensa bi-blinteca cuprinzand toate horárile despre Ungaria aparucte Inlimba eng1e i deschide un adevanat aficiu de propaganda ma-ghiara sub denumirea de Reference Library" unde se tin con-ferinte despre Ungaria, unde sunt improscate cu 710mi toate na-

bleb

pi

www.dacoromanica.ro


tille din imediata vecinatate a Ungariei i unde, in orice moment,se pot obtine orice informatii despre porporul maghiar, transmisedesigur prin prisma atat de deformat5. a Ta-opagandei maghiare.

Pentru uzul poporului american, ungurii creeaza o literaturaad-hoc unde, sub aspectele cele mai inofensive, se strecoarA otravazilnica a acestei propagande. De pilda, pentru informa lectoriide limba engleza despre atitudinea papulatiei transilvanene inin momentul intrarii trupelar unguresti in teritoriul cedat, dupaclIctatul dela Viena, revista The Hungarian Quarterly" publicAin numarul ei din toamna anului 1941 o =vela' intitulata Fron-tiera cea noua', in care autorul, contele Wass, desonie bucuria cucare romanii transilvaneni au primit vestea ciuntirii Transilvaniei.

Inteo convarbire imaginara cu un Oran roman Iosub --contele Wass spume cà taranul roman i-er fi. declarat textual :,,Pentru noi, carardii, este prea putin important dine st5p5neste taxa"(to us peasants it ?natters little who rules in the land").

I-am vazut pe acesti tarani din regiunile ccupate de unguri,imediat dup trecerea lor in Romania. I-am vazut cum soseau cu

abandonandu-si in voila intamplaxii putinul lar avut i pe-tecul de pamant pe care timp de veacuri stramasii lor 1-au fra-mantat cu sudoarea fruntii i pe care, timp de doua decenii, eiinsisi 1-au lucrat cu drag, stand ca radul lar le va folosi, de dataaceasta, lor. I-am vazut venind inclurerati i pasincl cu sfialä.Teama de necunosout Ii lacuse sfioi, dar totusi hotariti. Hotarireeroica de a-si parasi satul parintitlor si al strábunilar si a incepeviata dela inceput, intr'o lume pentru ei necunoscuta.

eine mediteaza o clipa asupra acestei darze hotariri a unoroameni legatii de glie pa-in radatini milenare, adanc infipte Insalul Transivaniei, acela va intelege tau usurinta care au fostsimtimintele pe care le-au nutrit tarranii romani fata de cotropi-torid. unguri, in August 1940, dupa ce IDictatul dela Viena lesfartecaise tard.

Nu stim ce i-a spus in realitate taranul transilvanean conteluiWass, si aceasta bineinteles daca atribuim scrierilor lui altä valoaredecal aceea a unor fictiuni patriotice si propagandistice; stian insaca sute de mit de tarani români, dintre care zed de mit ajunsila asfintitul vietii, au preferat sä inceapa o \data noua intr'o

mile,

a-si

www.dacoromanica.ro


lume straing, decat sa continue viata in cadrul familiar al satelorrSatale sub o domincgie sträind, a Carel trista amintitre nu se.ster-sese Inca bine din memaria

Ungurii nu deformeaza insa nuna astoria, ci chiar i realelelOr sentimente fa e Natiunile Abate. Astfel, dupg ce timp demai bine de doug decenii au preaslavit fasciSmul si pe Benito Mus-solini, si dupg ce timp de un deceniu s'au Intreout in laude laadresa Fiihrerului Adolf Hitler, laude care lac s. plateasca toateefuziunile entuziaste adresate lui in cuasul timpului, au trecutla prearnarirea Presedintelui Roosevelt.

In articalul lui Stephen Gal intitulat : American Presidentsthrough Hngarian eyes" (Presedintii americarti viazuti de unguri)publicat in 1941, putem ceti urmatoarea caracterizare a Preisedin-telui Statelor Unite: Franklin Delano Roosevelt, geniul politic alprezentului (The politica/ genius of to-day), marele ganditor politiccare se bucurà de o teputatie bine consoliclatà pe malurile hide-paztate ale Dunarii".

Ungurii sunt f . u adevarat imprudenti! Ei ar fi trebuit saImpiedice ca lucrairile destinate Americii SA' cede' in mana maim-penilor si vice-versa! De pildlä, socotim ea nord-americanii nu VOTjubila de bucurie, cetind aprecierille de mai jos asupra cfemeii ame-ricane, facute de ernigraintul ungur Alexander Lukacs la jurnatateasecolului trecut. Lukacs ventiSe in Statele Unite ca inteo tiara afagacluintei". Starile de fapt de acolo, insa, 1-au nemultuanit. Iatacum ii exprirn5 el nemultumirea in scrisoatea pe care a adresat-ounui compatriot din Ungatria, la 19 Noernbrie 1850:

N'am vazut niciodata., spune precursorul lui Tibor Eckhardt sia lui Oscar laszi, (propagandistii de azi al Ungariei In StateleUnite), creaturi mai lenese, mai murclare, mai primitive si maidesordonate (lazier, dirtier, more primitive and untidy creatures);decat femeile ameriCane. Ele nmu au nici cea mai mica natiune des-pre vreun lucru sublim si in afiara die acemsta, ele sunt desarte(vain), lipsite de dragoste pentru copii. a§a sunt toate : dela

cea mai bogat a. pdn L rea mai sdraca.". Asa vatbeste ungurulcand se adreseaza a lor sai. Americanilor, Insa, el le vorbestedespre dragostea nemarginita a nemesilor pentru Presedintele

.Roosevelt etc. etc.

lor.

i

www.dacoromanica.ro


FIL0-3APONEZI

Dar, oare, ce n'au fast unguaii din dorinta lor de a fi cineva?!!De curand ei descoperit afinditä# intime ja-

ponezii Accastil noua Ellie" nu est:: nici ea mai putin interesatadecat celelalte. Sirntilmintele pro-nipone ale ungurior dateadt dinepoca cand la inceputul rasboiului dintre Japonia si StateleUnite sort* vintoriei pareau a surade japonezilor. Crezand caStatele Unite ale Americei voir fi Infrante, Ungaria a. gasit caeste oportun sa-si indrepte privimile de admiratio, de data aceastaIn spre patria ghenselor i a samuraidor.

Efuziunea entuzdata pro-Japonia o gasim in ziarul ungurescoNemzeti Elet" cu data de 12 Decembrie 1942. 0 citAm tale qua/e:

In lupta mare care a aprins o lume intreaga, nu numai po-poarale europene i anglo-saxone deslantudesc lupta lor de rasa

# de economie (sic) ci i thirucith, cei ce la numar fac o treimeomenirea IntreagA, i# desIdartuiesc, sub conducerea Japoniei,

lupta lor pentru libertate. Lupta turanicilor nu este o lupta se-cundara; ea a devenit uin factor decisiv in reglementarea forma-rei itmaginei viitoruaui. Aceasta lupta, a card pudisaAtie astazi nicinu se poate constata, duce in fapt la re alizarea conceptiei tura-nice. E numai o chestiune de timp i se va realiza imperiul mon-k

(ascultati bine n. ns.) japono-manciuro-chino-mongolo-asiatico-rAsaritean, prIn care toate statele turanice, cot la cot, vorputea vaiorifice vointa lor politica si economica mondiala.

Iata-i deci pe unguri: protagonWi al pan-mongolismului i maimult Inca decat atat : putere mondiala!

Acei dintre Occidentall cari air socoti ca randunile de mat sussunt isvorate diinteo conceptie megalomana a unui gazetar oare-care, se inseala. Mania grandoril este caracteliistica poporului, nuunor itndjivizi considerati aparte..

Astfel, baronul Atzel Ede, in. numarul din 20 Decembrie 1941all ziarului Székely Nei), scrie textual :

Daca ar fdi sa recompensam ungurimea dupa aptitudini, atuncinoi am fi CEA DINTAI NATIUNE DIN LUME".

Decd.: un ziarist si un reprezentant al nobilimii. Iata acum

si-au chip' .cu...

din

I

dial

si-si

sl

www.dacoromanica.ro


Wi ddstins profesor untiversitar. In conferinta sa despre superiori-tatea cultural:4i a turankilor, prof. univ. Clhednoky spune (citam dupgziarud unguresc Uj Magyar Sag" din 3 Martie 1943):

Cand ungurii au venit in tara lor die astazi ei aveau o cull-

,,turà mult supericarä celei a popoarelar europene cucerite i sub-jugate. Am dat popoarelor cari tram aid foarte multe din va-donne noastre materiale (aduse eu ed din Asia n. ns.) si mai cusearna din valorile noastre suilletesti.

Si mai departe, d. prof. Chelnoky vorbeste despre aporturileungurilor la culture europeana. Noi, zice el, ain introdus Consti-tufia. in Europa.. Tot no! ann deeretat libertatea (vezi.legea religidlor... tolerate).

Si noi, cari credeam ca institutlide libenale din Europa Li aufundamentul in Magna Charta englezal din secolul al XIII-leal...Si noi, earl stiam ca nu a odistat o tara in lume in care itritole-ranta religioasa sa ocupe loc mai de cinste ea in patria irul Arpad L.

Daca se mai indoieste cinema de megalomania maghiara sa ci-teased ranclurile de mai jos, extrase din Szekely Nép din 2 Au-gust 1942. Ele sunt semnate de ci. Ember Odon.

Carui fapt pot multumi trupele germane pentru suecesele larrapide se intreaba d. Odön ? Si tot el raspunde Ataeurile prinsurpriza, misearide rapide ale trupelor, sunt motive hotaritoare inlupta. Cine se gandeste acum ea atoeste lueruri, NOI dat Eu-ropei?..." Inteadevar, eine se gandeste, daaa niu megalomanii ma-ghiari ?...

Ungurii nu se multumesc in* Ca au civilizat Europa. Ei sestraduiesc in publicaticide die ltimba engleza, sa demonstreze rolulcovarsitor pe cane Pau avut in progresul spiritual al StatelorUnite.

Cetind numeroasele articode serise de unguri special pentruarnericani, ramai eu impresila ca &nitre toate natilde europenecari populeaza teritoriul Statelor Unite ale Amecricel, ungurih suntacei cari s'au bueurat dintatdeauna de simpatiide cede mai vii aleCasei Albe, ira ei au fosi, ace! cari an dat eel mai mare sprijin Sta-telor din Nord in lupta pentru abolirea servajului (nu sunt, oare,ungucrii eamplioniti de totdeauna ai ideiei de libertate?) ca, in fine,cei 580.000 unguri earl loculesc in Statele Unite (aceasta este cifra

le-arn

meligier.

www.dacoromanica.ro


pe care ungurii o folosesc in cart-tile pentru germanil; in cele pentruenglezi se vorbeste de peste un unguri americani) sunt, intoate domenille in fruntea tuturor natiilor europene, locuind inNord Continent.

Nu ne-ar mira daea, intr'o zi am auzi Ca intreaga literaturaamericana, Ca artele, sthinta intr'un euvant ea spirirtualitatea ame-ricana, este in totul triiburata ungurilor de rasa mongolä. Cu un-gurii, totul inteaclevar este posibill. Dupa cum se exprima autorulenglez C. Macartney : Everything with him (the magyar n. ns.)(runs to extremes". In toate, ungurul cade in extrema".

In Europa s'au gas:It de acum firlo-maghiari pasicnati cari sadeclare ea : cultura ungureascà ii raspandeste stralucirea asuprapopoarelor cari traesc in jurul Ungariei" 0 : patina civiJizatiecare se gtiseste in jural Ungariei, se datoreste acesteia din urma"(Timeyrc op. cit. pag. 69). Va veni desigur inteo zi i randulAmericei !

MODEST1A ROMANEASCA.

Cala deosebire fag d artitudinea plina de modestie a romanilordin America earl, in timp de pace, prin munca lor titanica in otela-riiilesi.fabricile din Cleveland, Detroit 0 Chicago, aduc un apart atatde taeut, dar in acelas timp atat de real, progresului industrialismu-lui Startelor-Unite i cari, in timpul razboinlui mondial, s'au alaturat,cu atata entuziesm 0 in mod atat de spontan' ElJuptei pe care au in-trePrins-o armatele americane impotriva politicii de sugrumare alibertatii, ilustrata in chip atat de stralucit de monarhia bicelalaaustro-ungara. Recent, Statele Unite au botezat cu numele unuiroman o mare nava de razboiu. Era vorba (le numele unui emi-grant roman, devenit general in arrnata americana in timpul ras-boiului de Secesiune. R0015.211i au inregistrat faptul cu adaneabucurie. Daca generalul ar It fast ungur, nu mai incape nici o in-doiala ca trufasa died dela Budapesta ar fi revendicat pentraniarele popor maghiar" cinstea de a fi purtat... intregul rilzboi deSecesi-une din America! Si cum ar fi exaltat maghiarii dela Re-

=lion

ca

www.dacoromanica.ro

,ARDEALIIL, PAMANT ROMANESC 213

lerenee Library" eroismul natiei maghlare, pe care in 1940 scrii-torul ungur I. Mikecs o vedea deacum fruntea miciaor popoareeuropente"!... (Romania", Buda Pest 1940).

Cine a eunoseut mai indeaproape catracterul taranului roman,nu si-a putut &scum:1e un siantamant de adancra admiratie si depretuire pentru aceasta sincera modestie care contrasteaza in modatat de vizibil cu aroganta, catraeteristica urmasilor lui Arpad.

Romano] indepEueste de veacuri o mrlsiune istortità In regiunilepe care le looueste la granits dialtre cele cloud aceea a Apu-sului si a atceee a Rasarituluil. In aceste locuri care i-au fast ha-razite de destin, el a fost din tatdeauna paratraznetul de care s'aitlovit fulgerele starnite de furtunile nävalirilor barbare.

Lui Mircea cel Batran principe intre crestini, eel mai viteazcel mai ager" cum 11 nutmesc cronicile turoesti contemporane,

i-a revenit meritul de a fi oprit puthaitul pagan in 1Uptele delaRavine (10 Octambrie 1394) si dela Nioalope (1396), aparand Eu-ropa aceiclentala de furia navalitorilor turd, a earor capetenieBaizid, fu pus pe fuga de viteazul domn crestin" (Analele sâr-beti contemporane).

Ioan Hurdaele, vestitul eruciat roman arclelean, Stefan celMare, capitan de cruciata", cum 11 numeste thstoricul Nicolae Iorgar,,attletul uL linIstos", cum aia nunilt Papa dela Roma, MihaiVitteazul erou dela Calugareni, Wad Tepes, invingatorul delaTargoviste, en& romani ai 1atiiaitä.id arientale 8111 fost acell cari-au facut din TransIllvania romaneasca si din tarale romanesti scutIn fata amenintarei turcesti.

Cand trupele turcesti inaintau vijelioace prin Budapesta spreOccident, n'a fost oare marele doanniltar cii romanilor Mihai Vi-teazul acela care atacandu-i pe turci ou theta puterea, i-a Moutpe atacatori sä se intearca spre °stifle romanesti, dejucand. prin.aoeasta manevna atacul Impotriva Apusului ? N'a fost oare WadTepes, dommitorul iriñ. romanesti, acela care a aftirrnat ou tarie-ea : Romania trebue sà te,uoa lupta au tumid) in orice chip, cad-daca el vor pierde, nentarocirea va fi nu pentru Romani, ci pentru-crestinatate" ? !..

In

Mull:

www.dacoromanica.ro


,EFECTELE FRUCTUOASE ALE PROPAGANDEI DPANTATE,

DESLANJUITE DE UNGURr.

Moclestia romanului 1-a Mut insa, pe acesta s nu-si tram-latteze in cele patru coituri ale lumli meritele de care a dat do--vada timp de veacuri i pe care el le socorteste ca pe o contributieiireasca la mentinerea i progresul culturiii leurorpene. Propagandarnaghiara a profitat de aceasta modestie a caraoterului romfinescprintr'o abila exploatare a tuturor imprejurarilor, a relisit sa-si.creeze o atmosfera favorabild trealizarii idealurilor ungu-resti chiiar la Roma Mama Roma cum o numesc romaniitransilvanani, pentru exprima dependenta quasi-structurala delatinitate nepieritoare, Simbolizata prin. Cetatea Eternd.

Lipsa oricarui spirit de galagioasa propaganda a facut caidealurile naitionale ale a-omaniflor s gaseasca mai. putinA inteLe_gere in capitala Rai lei a Italiei latine, der musoliniene decattelurile politicianiste ale Ungarieli, in cliruda unrui trecut milenrarcare contine in el toate elementele unei stranse apropiert intrenatia romana i cea italiana precum si elementele Eireconcliabileiantinomii intre urrnasii Romei strabune i acei aim triburilor earlau invadat Italia de Nord, pradand-o i ucigand 20.000 de oameniintr'o singura zi". (Ana lele dela Fulda, sub amid 894).

Intreaga polithca a Ungariei clupa incheierea paciri dela Ver-sailles se clesfasoara inteamclevk sub semnal prietenlei Ita fas-ciste, la care mai Variiiu a venit sa se adaiuge l amicitia celuide al III-lea Reich. Aceastä captatre a amicitiei Italiei este ceamai concludenta dovada a rezultatelor fructuoase pe care le poatescutlege o propaganda perseverenta i lipsita de scrupule, in claw=calor mai dernentare principii de echitate si de justitie.

ROMA I ROMANI!.

Pentru rornanii -transilvaneni Roma a insemnat din timpuridecele mai inclepartate testimonial cel mai elocvent al originei co-mune a luturor romaniilor fundamentul iiclealului national deimitate.

poitiii

si

a-si

www.dacoromanica.ro

,ARDEAUIL, PAMANT ROMANESV 215

Contactul cu Roma, noteaza arde1eanu1 Gabriel Tape lea, ainsemnat pentru românii din Transiavania o adevIrata renasterA-spirituald i nationalä. Constiinta nobilei crigini cridica fruntilepr5busite in umiak-1# impintoarei ibgift. Insfamdt, maica Roma",Roma eterna", era .atat pentru tgrandi cat Si pentru dintelectualiinostri un nume pe oare1 proniuntau sties ca pe o ruggiciunefluturau protector ea pe un steag".

La Roma, romanii transidvanent Gheorghe Sincai i InocentiuMicu-Klein, au siimtit pentru intâia card revelatia unitätiii roma-nilor de pretntindeni, acolo, in contact eu marturiile unuii trecutmilenar, au avut ett viziunea granclioasa a acelei Dad& romane, careavea sà renased obia in 1918 !

Acolo, a gash *Meal sursa de inispinatie a cronicei romfinilor,pe care ungurii au gasito atat de periculloasä pentru Tranglvania(pericolosum pro Transilvania) recte pentru ungurii din Tram-silvania incât au interzis puiblicarea ei. (Decizia din 23 Martie1814 a guvernultui transilvanean). Acolo, In umbra colunmei lui.Tration se odihnesc In criptele unei ramkbtelep5mantesti ale episcopului patriot Inocentiu Micualein care, in1735, a avut curajul de a sfida nobilianea maghiarà au acea frazàgrandioasa In simplicitatea ei : ,,Noi, Inca de pe vremea lui Traian,suntem sttiptinii treditari ai Ardealului".

totusi, de acolo din Roma, uncle iromandi au avut pentruprima oara: viziunea undtàii acr nartionale §1 uncle ei in mod con-tinnu au gasit apa vie care a intretinut timp de secole idealulrealizArii acestei unieati, de acolo a venit in 1940 glas de sfartecare-a integritii nationale.

Aceasta este o adevararta ironie a soartei, domnule TisseyrePropaganda desmätatá din Italia fascista cix Colegiul Hun-

garicum" din Palatul Falconleri (Academia d'Ungheria, cum ii spu-neau italienii), cu. zecile die profesori unguai in reallitate pro-pagandisti dela universitItile din Roane, Genova, Milano, Nea-

Pavia, Pisa, Turino i Trieste ou sutele de conferentiaEri ma--ghiarti cani misunau prin. orasele Italiei musoliniene ca la ei acasa,in timp ce romanii. era quasi-absenti din Getatea Eternk aceasta-propaganda si-a produs efectul la 30 August 1940.

Les absents ont toujours tort

maid bi.eriici,

poll,

!...

04

$i

www.dacoromanica.ro


CAVALERII MISIONARISMULUI CIVILIZATOR.

De unguri, Doamne ap5si-ne Tu!"(Richard Wagner Lohengrin)

(Actul I sc. 1)

Isvaarele istarice medievale ne furnineaza o sealma de dateclespre nävgitorii unguri, earl, dupá ce au prAdat Europa Occi-dentalà, s'au stabilitt in. centrul Europel pe cãmpiile Panoniel,oprii fiind de a inainta spre Vest de astitrile Impgratului Othoncel Mare.

'D. G. Popa-Lisseanu remarca just ca brformatinuile despreUnguri sunt mai abundente in =este cronici cleat acelie desprenävalittorii anteriori, tacmai din cauza pracraciunillor pe care ei le-an.1

(Cantinuitatea rominilor in Dacia, paig. 64).Cron:ea lui Regina, subt and!. 889, debuteaz5., cu aceste cu-

vinte privitaare la neamul maghilarilar :Gens Hungarorum ferocissima et onini belua cruclelior... Vi-

,vunt non hominum sed beluarum more".,Neam mai feroce i mai crud deeat alike Rata. (Cranka in-

trebuinieaza superlattitvul ferocissilma"). Eii trAesc mu ca oamenii-ci ca fierele".

Si dupä ce cronioarul me spune despre =gull ca" ei se hrantesccu carnuri crude, beau sange i dinirna oarnennor prinsi in raz-laoaie o ma*Lnancä drept leac" el adaugg : nulla miseratione flec-tuntur nullis pietatis visceribus commoventur".

Ei nu stiu ce este mila i nici un sentiment de pietate nu-iInisca". (Mon. Ger. Hist. S. I. 599-600)

Analele diela Fulda, la randul 1ar, varbind despre neamul Jima-ugric care s'a revArsat din Uraili asuipra Occidentuilui, ne descrie

aceleasi surnbre culori pe stramositii ungwrilor de azi: momprädalnk, crud, lipsit die orlice thmtalanant de omenie". i malelecontinua, spunand ca In anul 894 ei au omorat 20.000 oameniinteo singura zi !

in

navarsit.

www.dacoromanica.ro


In feltd acesta debuteazg poporul maghiar in arena iStorieicuropene! Acesta erau strgmosii ungurllor ! Pe uncle treceausemgnau teroarea i mizeria! Pentru ilustrarea celor mai de sus.sg dgm ouvantul erudit ungur, care nu va putea fi acuzat.in orice caz de patimg anti-ungarg.

Cuceritork unguri, spune prelatuff Endre Sebestyen in Hun-garian Quarterly", Indartg ce aru pus stapanirre pe tiarg, inloc sg se stabiaeaseg in mod pasnic in noua lor patrie au pornitintr'o serie de naiduri de prgdgeirune" in tgrille invecinate, ceeacea facut ca numele lor sg Re in acelas tianp temut i uirect pe in-tregul cuprins al Europei Aputsene (Which made their name bothfeared and hated all over Western Europe). Popoarele tgrilor vi--zitarte" (sit) de prädalnicii unguri, Continug lectorul pentru limbaenglezg al Universittatili din Debretin, adaugarg un codicil la rugg-ciunea lor duminicailg: De sagittis Hungarorum libera nos Damine!Fereste-ne Doamne, de sggetile lingua-Aar !"

Endre Sebestyen terming insemngeille sale istorice cu acestecuvinte: popoarele considerau pe unguri ca pe tin flagel trimis deDumnezeu asupra lor".

Cfind un popor ii face aparrittia pe pganfintui continentului.european in asemenea conditii, este cel putin imprudent, socotimnoi ca sg vorbeasog azi de misiunea sa istoricd in Europa Cen-

Poporul, despre care Contele de Fiquelmont, lost presedinteconsilthului de ministri din Austria ne spune c n'ar trebui sg'lite ea a venit ultimul din Asia, 'fgrg ainabe, fr nici o aminftirede istorie si de partrie", este cel mai putin indreptattit sg conterecertificate de civiligatile, superioarA sau inferloarg, popoarelor carese trag in linie &recta din romaatit Impgratului Traian!

Nu este desigur in intentia noastrg sg judedim prezentul subprizma evenimentelor cain ani intunecat trecutul indepArtat. Oro-mica Regino Ii priveste, fgrg indatalg, pe ungurit de acuan1050 de ani. Aceste evenimente ar fi fost de miult date uitärii st

caracterizarile croniCe1or Tnedievale de milt Inmarrnantate sublespedea trecutului, dacg ungurii ei, Ins* nu Sia-r fl fgout untitlu de glorie de a ni le reaaninti i, dIn nefericire, a incerca slle reactualizeze.

unui

trald.

lead

al

www.dacoromanica.ro


In anul de gratie 1939, ached dupd 1050 de ani dela descaleca-Tea triburiaor magaiiare pe .sesurile Panonthefi., un ungur scrie laBudapesta, sub obraduirea oficiadirtditlflor unguresti, unmätoarelecuvinte menite in intentia autcxrululi lor sá caracterizeze natiunea,ungard de azi st din totdeauna :

Natia ungard este cea mai sp1enclid5 realizare a rasei dorni-nante mangale, care nu ounce* decat victoria. In noi fierbe son-gele lui Atila, al lui Arpad 0. al lui Gingiskha.n".

Diicso Csaba, autorul acestei. caracterizari a natiel ungare, tineou tat clinadinsua sa ne convingd cà sangele ap5 nu se faceungurli de azi au mostenit toate calitatle (silc) primitive ale raseifino-ugrice. In fuhninanta sa aucrare intktu1at5. Macs Kegyelem",apgrutA la Budapesta in 1939, el face tabula rasa de mileniul de ci--viaizatie si de cultuird care sepaird epoca noastrà de aceea a näväTiriiungurilor, inchinand imn de slavd mentalith,til primitive si barbarea strämasilor.

Insusi titlul luerdrii Nu exiotil mild 0 indurare" reediteazdfaimosul Nuala aniseratione" al cronicei lui Regino.

In capitolul intitulat Mdirturislrea Leventuaui", Diicso Csabaiie arat5 ca scopul urrnarit de organizatia die leventi a tinerilor un-guri este exterminarea romanilor prin theta mijloacele: pin asasi-nat, prin otravd, foc, etc.

Dar sa dam ouvAntul autorului. Citdm textual dincapitolul: IVIdrturishrea Leventului" pag. 155-156.

Leventul maghlar Torday se adreseazd ubIte± sale Pirosca:Eu nu astept sal vind räzbunarea. Nu astept! Vol suprima

pe iiecare valah ce-mi lese In cale ! Pe flecare 11 vol stiprima! Nuva fi indurare. Vol aprinde naaptea sateae valahe ! Vol trage insable toatá populatia; voi otrAvi toate fantaniae i voth ucide pang

copiii in leagan ! In germane voi distruge acest neam ticalossi hot! Nu va fi pentru ndmeni nicio mild!

Nici pentru coplii clan leagdn, Met pentru mama care va;1We un copiiL.. VOI SUPRIMA PE FIECARE VALAH $1 ATUNCINU VA FI IN ARDEAL DECAT 0 SINGURA NATIONALITATE,CEA MAGHIARA, NATIA MEA, SANGELE MEU ! Voi face ino-fensilvi pe viltorii Horia i Clasca. Nu va fl !",

si ca

insusi

soilS

www.dacoromanica.ro


sta mintea in loc, cetind aceasta patoaogi profesie de cre-dinta a tanarului Levant Tarday, mote a unuii scriitor din veacul,dela Hristos, al XX-lea!

Te intrebi Inanarmurit, CUM a puturt guvermil maghiar patronaasemenea indemnuri la asasinat, la bestialittati i barbwrii odioaser%cute in numele unei organizatii legal constituite..., pentru pre-gatirea premilitara a tineretuluti ungar" ? !

Extenninarea complecta a romarilar din Transilvania, pent=ca Ardealul sa devina insfarsit maghiar ! Dece nu extirparea tu-turor natillar de pe continent, pentru ea intreaga Europà sa devin&inaghiara? Ar fi mai umat spatiu vital si ungurill lax tract inteadevarca intr'un parnadis terestru

Moartea mamelar cu prune la sari, moartea prtmcilor din lea-gan ! Ce at certificat de imailtd cultura, decat constatarea acestormanifestari fanatice de hipernationailism?

Telul civilizatiei, al culturiii, a fast sa inalbuse in am instincteleprimitive, pornfirile priimaire, chem5iriPle sangelui stramosaor cl

dernult... din epocile cand Intunerieul invaluia mintea omului bar-bar. Duos° Csaba se vrea deslegat de =este lantuni ibile pecare le-a meat In cursul timpurilar progresul civiaimatiei. El sevrea llber sà omoare, liber sa prade, sa distuga, smà extenninepang i pruncii nevinova4i sa niimiceasca tat in calea lui i acesteatoate, pentru a face sa triumfe Inalta" civilioatthe care a caracterizatepoca lui Atila, a lui Gingis-Khan Isl. a lui Arpad. Sub obladuireaspirituala a acestei intunecate trilogili vor extremistii. unguri sä.oreeze fonnele naui de viiat,a in Europa Centrala ! Inapoierea- labarbaric pentru ea Ungaria sä poata din non, stapani Transilva-nia romaneascal

Si despre aceasta Ungardie, scnitarul Italian Franco VellanoDionisi spunea ca. este : pfertila, civilizata Ungarie" ! i acesteiUngarii Ii atribuie ungur L. Milkeas crolul de eonduca-taare a popoarelor din juruil ei" ! imair Contele Apponyi pe acel demisionar cividizator la gratiita Apusului Europei".

Ar fi sa ne inchipulm Europei in euloiril prea sumbre,daca an atribui =tie' ungare, din sanul careia se pot recruta inveacul niostru atari specimene, rolul de rdisionará a eivilizatieieentral-europ e !

scrilitorul

Arlitorul

Ip.

www.dacoromanica.ro

21:) MILTON G. LEHRER

Poporul vecln al Romartilor este un popor modest die Want-Romania este o tarä care a intrat relativ recent in marea famiIia statelar de inaltä cultual europearna. Soarta a foist vitrega cuaceasta ramura cadetä a liatirittatii, Veac dupa veac, poporul ro-manesc a fost nevoit sä lupte pentru a se apgra si a purtea astfelrlainrui ea natie.

Or, starea de nesigurantA, consecinta a razboaielor indelungate,cu inttegul ei cortegiu de sufetrinte, de liipsuri sdi mizerili, este putinprielniea unei infloriri a culturiii 0 a progresuluil. Inter arum silent-mvsae !

Merita sa fie relevat faiptul Ca romanii, spre deosebtire de-unguri, n'au purtat niciodata razboate die cueeriire u de distrugere.si pradaciune. Istaria irornaniflor a eunoscurt nespus de multe raz-boaie, tristi toate defensive, toate de aparare a fiintei nationaleromanesti 0 a pamântului stramosesc.

Din zina in care Romania a dobandilt neatarnarea, romanii aufacut progrese tudmitoare pe calk atat de multiple si atat devariate ale progresului. Ar fi destgur pueril SA' se stabileascaparalele intre valarile spirituale cu care cele dona natii cearomân i cea ungara au imbogatit patriananiul culturii uni-versale. Cultura nu se dramueste si nu se apreciaza cantitativ. Arfi deasemeni rithcol sa urrnam calea pe care ne-o irecomandantologiile moderne ungare, care enumera, pale male, printre pro-ductiiie literare maghiarre", operele scritorilor de diferite nao-21a1itàti carl au trait pe terirtarige &uprise Caromed. ungare.

Din dorinta de a stralluci Cu, mice pret, ungurii. se impluneazaastfel cu valorile spirituale ale unor popoare earl nu au nimiccomun cu urmasil Sfantului Stefan. D. Guayas Pal, de 0 pilda, inViata si operate scriitorilor maghiari", recent aparutá la Buda-

pesta, citeaza, printre scrititorii asa zisi maghiari), figurile celemai proeminente ale vietii culturale nartionale romanesti dinArdeal. Este drept ca Ardealml a fost sub dominatie ungaraaceasta nu indreptateste insa ca sa fi'e tamati drept sariitari ma-

scrilitori cart au simpit româneste, au scris in rpm-Cm-este, aucombeitut pentru cauza rorntineascei i au fost cei mai hottiripi ad-versari ai maghiarismului desnationalizator.

Este o elernentara lipsa de bun silmt, dublata de un ciintsm

;

ghiari,

st

www.dacoromanica.ro


sfidator, ca sa. prezinti drept .maghiari,pe tin Gheorghe Barttiu,unul dintre eel mai luminati partrilati ramani trarnsilvaneni, fonda-torul gazetarbei românesti ardeilene, pe un Inocentiu Micu-Kletn,martir al cauzei romanesti ardelene, pe un Samuel Kiethi, autoral faimaaselar Elementa linguae daco-,romartae sive valachicae",pe un Simeon Barnutiu, unul din precursarii luptei de desrnobire aromanilor de sub dominartlia maghiarg, sau pe scrithbori ca : IonAgarbiceanu, Teodar Capiclan, Emanaia Bucutg, Gheorghe BogdanDuicg cari figureazg in fruntea scrisului romanesc din Ardml.

D. Prof. Pal a reusit prin maghiarizarea fortata" a tuturorscriitorilar earl au trait pe pamantul fostei Manarlii austro-ungaresa reuneasca un numair de 14.117 scrilitorl... asa zii maghiari",numai la literile alfabetke A. B. si C. Dl. "Zenavie Pacaisanu, unprofund cunoscator al stariflor de if apct din fosta Monarchic austro-ungarg, evalueazg. la peste 100.000 numgrul scriltarilar pe earimetoda Pal va reusi sa-1 artingg and var fi termDnate i restulvalumelor euprinzand nomenciatura aillabetica pang la litera Z.

Nu ne-ax surprincle de fel daca, procedand dupg sistemul depang acum, d. Pal va trece printre senittori maghiari i pe marelepoet al somanilor de clinical° de Carpati Octavian Gaga, cantäretulpatianirii Ardealului, al acehsi Ardeal in care: Stint canteceflori i lacrimi raulte, multe", dupg cum desigur vom ggsi foartenatural ea Inteo asemenea antologie s gasim figurând drept scrii-tori, ilustrand maghiarismul, pe Andrei Muresanu, autorul cellebrului Rgsunet", a earth prima strata este cea mai bung dovada

simtamintelor sale PRO-MAGHIARE :

Degeaptd-te romane, din somnul cel de moarte,an care te'adancira, barbarii de grant!"

Dar sisternull nu este nau pentru ea sä mai surprinda pe cu-noscgtorii feluluit de a fi al maghlariaar.

Nu-si fac oare ungurii uui trtlu d glorie din acel minunatRondo all'ongrese, pe care Haydn a-a imartalizat intr'unul din4Trio-urile sale si care este tot atat de unguresc pe cat sunt de un-guresti operele lui Ion Agarbiceanu, lauregua national al Romaniei

si

www.dacoromanica.ro


pentru proza din anul 1927, sau age unui Octavian Gaga, poetulpladtwridor romainesti ale Ardealului.

Nu contestä nimeni frumusetea i ariginalitatea muioiji popu-lare tmguresti, care 1-a dinspirat pe Brahms, pe Liszt, pe Schubert

pe -Sarasate, dupg cum nu neagd ndmenti fammecua paeziilor luiAlexandru Petöfy sau al poemelor filosafilce ale Id Emerich Ma-rach, autorul faimoasei Tragecti a omului".

Este insä incorect sä Inglobezi In patrimonitul cullturii ma-ghiare, ceeace apartine in mod categoric culturiti popoarelor con-lacuirtaare. Ungurrii au tunat si au fudgerat, atuinci cand produc-tilile muzicaile ale gentului popular unguresc au lost difuzate inOccident sub denumirea deformata de muzica tiganeasca" i s'au.indignat cAnd maestrul Sarasate intirtulart faimoasa lui lucrarepentru vioarg, inspirata dinteo romanta' pur ungureascä a luiElemer Szentirmay, ,,mative tigranesti" (Zigeunerweisen).

Dece nu se feresc ei atunci de a cädea In ace1as pacat, atri-&rind culturil maghiare productii spiairtruale impregnate de cel maicaracteristic spirit romanesc ?

Explicatia o gasini in traciltioniala metocici confuzioni'std aungurilor, menitá sä incurce lucrurile in asa fel incSit fienecesar adevärulut efarturii incomensurabile pentru ap-si outea croiun drum spre

De pe inAltirnea celar o start mii scriltori maghiari, ceeace re-prezintä 12% din intreaga populaitiie ungureasca a Regatului ma-ghiar din 1920, ungurii au toate drepturilea se erija nu nurnai Inconducgtari spirituali ai popaarelar bai-bare din vecinatatea lor,dar chiar si a intregei omenimi

Intr'adevAr on de câte ori se prezintä ocarzaa vecIni.ii apuseniai Ramanilar nu se sfiesc a-i taxa pe acestia din urmä, drept unpcxpar de analfaberti sl de pastari inapothati, un fel de barbari,care roesc in juirul mult Ungariti taro cu o sure/ mil de

pe acest farim rgspunsul pe care 1-au dat romanii ne-numäratelor gratiozifiti magliiare a lost sobru i eloovent. Elconstd in prezenta permanenta in toate compartimentele culturileuropene a reprezentantillor geniului national romanesc.

Gloria istaricului N. Iorga a trecut de multá vreme frunta-

sa-i

civiizatei

pi

pla

lumina%

lit rct.ti.. i

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT ROMANESC* 223

rale tarii sale, ea i aceea a marelui savant neurolog GheorgheMarinescu.

In diplomatia europeana numele nomariiilor Take IonescuNicolae Titulescu au inscris pagini neinualtoare.

In muzica, numele la George Entescu, violonist, diator si conpozitor, va ramane pentru vesnicie inseris in galeria marilor mtziicieni ai sec. al XX4ea, allaturi de aced al lui Stan Golestan.

Un de Max, o Marioara Ventura si un Yonnel au fost purta-tord geniaii ai facliei artei romanesti In Orasul-Lumilnk, dupa cumun Raoul Asian i Grozavescu au impamantenit numele de romanin cetatea artistica a Vienei de odinioara i, in fine, dupa. cumMaria Cebotairi 1-a inscris cu cinste In analele faimoaseti Scala dinMilano. Contesa de Noailles, Elena Vacitrescu, Martha Bibescu, Panait Istrati j Matei Russo au europenizat numele de romani iarpoezia lugi Mihi1 Eminesou tincle, din ce in ce mai mult, sá ocupelocul de einste pe caretl merita printre creatiile epocale ale ge-nului, alaturi de operele lui Leopardi, ale lid Musset i ale luiShelley. In sfarsit, gloria lui Petre Neagoie a impamantenit nurnelede roman in State le Unite ale Americei.

Vedem, deci, ca o intreaga pleiada de ganditori, poeti, artistiprozatori au creat Romardei cu totrul altä faima decat aceea

pe care cautd sa le-o faureasca ungurli, din motive atat de putinlaudabile.

Ungurii au rneditat, insä, profund asupra celebrelor vorbe.:Calonbniez, calontniez, 11 en restora toujours quelque chose" !lean erijat in dogma.

Iata dece ei n'aru pierdut niilci o ocazie de a denigtra numelede roman si de a reprezenta opiniei publice mondiale, poporul-Latin dela granitele rasaritene ale Eutropel, drept un popor In toateinferior maghiarilor.

ROMANII LA BUDAPESTA.

Exemplui cel mai elocvent al acestui sistem traditional dedeformare cu orice pret al adevairului si al defalmarii a tot ceeace

si

www.dacoromanica.ro


e cromanesc, 1-au oferit ungurii, cu prilejul ocupatiei românesti dinUngaria, in vara anuluil 1919.

Sunt cunoscute astazi laptele sub avec& br nedeformat depaVma politicianista. Ele sunt incrustate in follantele objective aleistoriei, astfel cum ele au fost scrise de oamenii de stiinta

Sof lutia ocuparii militare a Ungariei, nu numai ca a fost apro-bata de mariii sefi mThiitairi i die oamenii politici de seama aiApusuhri, dar ea a fost preconizata inalinite chiar ea trupele ro-rnanegti sä fi trecut Ma, de generallul Pe 1116, geful misiunijtare franceze La Praga. In scrisoairea sa din 6 Iiu lie 1919, adresataConsiui Suprem, Genera lid Pe 116 scria textual : Ungurii sunthotarati s restabileasca vechille hotare ale taril 1o. SEngurul mijlocde a-i dezarma, este de a ocupa efectiv Ungaria printeo interventie

asa cum s'a Mout In Germania".Ocupatia româneasca in Ungaria a prilejuit ungurilor cea mai

furibunda actiurne de cakmniere la adresa armatelor de ocupatie,bazata pe o sfruntata denaturare a aidevarulut

Nu existä acuzatiune care sa nu le fi lost adusa romanilor, cuscopul de a indeparta dela el impathffe lumei civilizate si de a lecapta pentru nefericitta Ungarie".

Li s'a adus in prim kc romanilor acuzatinniea de a fi infometatCapitala Ungariei, de a fi Wart cu forta tot ce le-a legit in cale,intr'un cuvant de a fi pustilt intreaga Ungarite.

Unguril au deslantuit cut acel prilej intreaga artilerie grea apropagandei kr. Si trebue s'o recunoastem: odata mai mult, sis-temul propagandei desantate, sprijinit pe fapte imaginarre, gramde controlat la distal/4a de miii de kilometri, a creiat ungurilor au-reola de martiri.

Ecaul acestei propaganda se mai amide in rastimpuri pania siin zilele noastre.

Fideli principiului care ne-a cad:at/zit, nu ne vom folosi pentru.elucidarea chestiunds de marturia romfineasca a generallului Mar-darescu, comatndantul armatelor romane de ocupatle din Buda-Resta, cal vom invoca marturia oblecthrä de o valoare necontestata.a unui ziarist american, care se afla in timpul ocupatiel roma-nesti in Capitala Ungariei.

im-partial.

mill-

www.dacoromanica.ro


Din fericire pentru triumful adevkrului, zilaristul americanCharles Upson Clark, doctor in filosane, a putut constata de visuce a insemnat ocupatia romanilar pentru Ungazia. El a Tedat inchip amArnmiit in luorarea sa Greater Roumania", publicat6 laNew-York in 1922, un tablou complect al yield Capita lei ungaresub ocupatie. Av And ferizirrea, spume el, (pag. 256) sa" fi vazut Bu-dapesta sub controlul Tomanilor in Octombrie 1919, voi povesticonstatkrile pe care le-am facut acolo, I5trg ca vre-un interpretsari ghid official sa nià fi impiledicat sà aflu adevkrul".

Clark Tecunoaste ca la plecarea sa spre Budapesta membriiTnarcamti ei Coanisikunk Arnericane la Conferin.ta Pàcii din Parisi-au descris situatia pe care o va gusi la Budapesta in culorilecele mai surnbre. Un important diplomat american ii spusese chiar

din auzite bineinteles ! Ca' românii n'au läsat la Budapestadecit pavajul sträzilor.

Trebue sà mkrturisesc, spune l, c5. am Tgmas inmgrmurit decele väzute: Rom'aniii nu numai, câ ,rfau desflintat viata capitaleiurngare, dar au normalizat-o chiar.

Romonii merita mari laucle din punctul de vedere al latureiconstructive pentru tot ceeace ei au fäcut la Budapesta".

Clark afirmä c, alimentele capturate dela armata ungara aulost pusela clispozitia autorittatilor civile ii cd 4 trenucri alimentarefdin 4 directii diferite au lost date circulatilei pentru hrana Capirtalei. Pietele, &Erma' Clark, erau intesate de tärani de cum-pkrktori. Standurile cram supraincärcate de p5sari. In pieta, segaseau alimente. Viata era mai eftinä-decdt la Bucuresti, unde dealtfel 3t-emarca este tot a gatzetarului new-yorkez präväldleerau cu -lawn mai putin bine aprovizionate.

Teatrele functionau toate. In seara zilei de 28 Octombrie 1919jurnalistitl ameriman a avut alegerea intre o piesä a lui Shakes-peare Othello", opera Flautul ilermecatt" al lui Mozart, Hotii"lui Schiller si aftte piese i operate uselarre, MIA a mai vorbide filmele de cinematogral. Penrtru ua oras care trkia sub cismaumiliteare a unei armafte balcanice", trebue sä recunoastem ca dis--tractille nu lipseaul

Clairk ne mai &rune ea" sub ocupatia româneascg erau deschise

15

i

www.dacoromanica.ro


la Buiclapesta expozitli de arta si ne infarmeaza deasemeni capand si cursele de cai isi reluaserd activitatea.

Nici o ingerinta de mild un fel nu s'a exercitat de romani a-supra libertatifLor cetatenesti din Ungaria. In timpul administratieiromane 150.000 de persoane s'au intrunit in mod liber in adunaripublice, ceea ce confirmä in tot totul spusele Generalulult Mardla-rescu: Trupele romanesti de ocupatie nu s'au amestecat nick in-tr'un fel, in viata launtrioa a statului. unguresc".

CIVILIZAPA" MAGHIARA I BARBARIA" ROMANA.

Este unanim cunoscut azi faptul ca In razboiul trecut trupelede ocupatie germano-austro-ungare au pustiirt Muntenia ocupata.

Daca s'ar stabili un tablou comparatkv intre cele doua ocu-patiuni: acea romaneasca in I7ngarial si aCea germano-austro-ungara in Romania, desigur ca nu romantlar li s'ar cuveni epiteteleinjurioase cu card au fast improscatti timp de cloud decenii de catrepropaganda maghiara.

*,i atunci naste Intrebarea : cum s'a nascut cabala pustairilBudapestei si sum se face cä ea persista pang in zilele noastre?

Raspunsrul e foatte simplu: ungurii au cautat din tatdeatmasi mai cauta si azi, sa acrediteze idea ca, romanii sunt un poporIn care salaSludesc instincte barbare si ci deci, sunt inapti de aservi de element dominant unar popoare de rasa superiaarg... cumar fi de pilda poparul fino-ugric al maghiarilor.

Civilizatiei unguregi i se opune barbaria romtineasvii.$i la ce mijlaace nu reourg oare unguritli pentru a aparea In

fata opiniei publice mondiale drept campLiioni ai civilizatiei si, seIntelege, drept unici detinatari ai monopolului clkvilizatiei in re-giunea Europei centrale? !

Atunci cand nu gasesc in istarka lar sufildiente fapte eroicepentru a-si construi pe ele esafodajul minunatei povestiri a celeimai marete natii central-europene", unguirili nu se dau in läturinici de a inventa acte de eroism si, nidi chiair de a transforma ma-rile dezastre ale istoriei lor in pagini de glorie eterna. Istoria ma-

www.dacoromanica.ro


ghlara" pentru uzul nemaghiarilar, devine astfel o tranfiguratieistoriCa in care fictiunea ia locu1 realului i legenda impregnatä desubjectivism si creatA ad-hoc, ridicatä la rangul de naratiune isto-rica

Astfel, pentru opinia puiblied spat-Al:Ad ungurii au creat o istorieungureascil sui generis, in care luptele dela Mo hi (1241) si delaMohaci (1526) adevkate dezastre nationa1e, sunt prezentate dreptvictorii unice in ilstoria Europe!, cu cocnsecinte incalculabile pentrucivilizatia Apusului.

Ori, este sufficient sa rásIodm iStoria iui Marczali Henrik pentrua citi "in 1241 nu taria maghlarilor 1,a snit pe Batu s'à seintoarca ci moartea in Oriental inep6rtart a Hanului Oktaidorinta 1ui Datu de a-4 lua locul" (Istoria TJngarriei pe timpul di-nastiei Arpadiene) tsau studitill contain.' Paul Teleki (Ungarn, Ver.gangenheit und Gegenwant) pentru a vedea ea' retragerea tiitairiiar

oprirea Iniainitàirtiii lor nu s'a datoraft erodicedior trupe" maghiare,ci unei intamprari" (ein Zufall) i anume mortii marelui HanOktai", dupg cum este suficient sä deschidern onice istorie ungu-reascä scrisä pentru unguri pentru a ne cla seama de proper-tale dezastrului ungaEr dela Mohaci, imde. scrie Fraknoi Vilmos,(Epoca Huniadestilor i Jagellonilar"), in scurtul timp de un ceasci juntatate amatele maghiare au fost niiimiilcite i uncle, dupà cumscrie acelas anitor, cadavrele aproxianativ a 24.000 (din 28.000) ma-ghiari au acoperit carnpul de luptd".

atunci cind u istoric de taiga lui Balint Homan afirmldespre expeditiile puatiltoare ale primidar maghiari ca ele au fostintreprinderi sportive" (Sportartige Unterfnehmungen),. ce sa nemai asteptam dela istoricii improvizati, pusi in slujba propagandeicu substrat politicianist? !...

dacä a pustii taride, a ucide cum crezulta din Annie le dela

Fulda Cale 20.000 Oameni pe zi, inseaannal pentru unguri a facesport, ce care, trebue s:a insemne pentru acesti misionari ai civi-lizatiei din reginnea centra1-euiropeang.", a fi au adevärat cruzi? !...

Raspunsul ni4 da. leventul &dui Diicso Szaba, care preconi-zeaza' pentru transairea definitivg a problemei transilvanene exter-minarea celar 3.000.000 român1 ardeleni, desigur intr'o proportie

objective_

ea:

fl

www.dacoromanica.ro


mai mare decat aceea de 20.000 uaisi pe zi, pent= a se <mom legileprogresului i ale vitezei !

Dar, transfigurand cu atata usuirintá istarla, dece liii inven-teseä ungurii pentru neaesitallile cauzei pe un Ludorvit al XIV-leaal Ungariei sau pe o reging Victoria ?

Atunci, cu adev5rat Ca' el ar putea vorbi, asa cum o fee ast'aziin revista spaniolä Destino" in nuanele unei Ungar* fled de carecontinentul european ar dieveni cel mal uitat dihtre eoliriftep5mantu1ui" !

Socotim C.1 n'am putea servi mai bine cauza adevärului decit&Vaud, pentru incheere.a acestui capitol, doug opinii d.espre Ina-poiatul popor românesc" dela grainitele de Rasiirit ale Europei, ex-primate de douä personalitati ale caroir nume vor rAmâne inscrisein tabela valorilor eterne atunci când praftill uit5rili se va fiasternut de mull peste numele defailmatarilor poporului rominesc.

Nu eXilstd in ansamblul popoarelar affi1ate spunea LouisBatrhou, subtilul literat i om politic francez, o tarà care Sti fiemai apropiatä de noi prin atâtea aifiriit4i, prin originile sale, prin.traditiile sale A prin cultura sa. Nu existä tatra aliat5 uncle limbafranceza" sa fie vorbitä astfel, cum ea este vorbità In România, cu.atâta usurint5 cu atata gratie, cu atata fortä".

Mamie isoric Jules Michelet, adresandu-se popoarelor din. Oc-.-oldent, le preziniti astfel poporul tromanesc, in contra caruia s'autindreptat cu atata inversunare atacurile propagandei.nmghiare de !eri si din totdeauna :

Popoare din Occident cairil, de atAta timp, departe de bar--barie, cultivati artele plcii, pastrati intotdeauna o amintire recu--hoscAtoare pentru natiunille orientale cari, asezate la frontiareleEuropei, v'au acopsrit i aparat de invaziia t5tareasc5., si de ar-matele turcesti. Nu uitafi in special ceeace voi datoraff nefericiteiRomdnii!"

...Barthou, Michelet ! S5 ne fie ing5duit s preferani . marturialor, insarisä in vesnicie, aoeleia a lui Tisseyre,.a lui Franca Vellani-Dlonisi sau a lui Robert Donald S5 ne fie ing5duit sà prefergmeternul, vremelnicului seningtatea obieotfitillui, defiirmarilorinextricabile ale pseudo-istoricilor p5.timasi si.-. de atatealari inte-resati !

si

www.dacoromanica.ro

PARTEA III-a

11EMMUL MMORITATILOR SUB UllOURI SI SUB ROBIAM

Magyarorszag 'MEW lesz magyar vagynem lesz".

(Sau Ungaria va deveni maghlari sauea va dispare)

Slogan unguresc

,Soarta minoritatilor de azi nu este defel comparabil'a cu aceia a popoarelor dinEuropa dinainte de rgsboiu".

Aristide Briand

Din ziva in care ungurii, profitand de slabiciunea CoroaneiHabsburgice, au devenit atotputernici in cadrul Monarhie d. dua-liste, politica lor fata de popoarele cari conloeulau pe teritoriulUngariei, s'a desfkurat sub semnul ,maghiarizarit cu orice prer

tuturor popoarelor nemaghiare i sceasta In vederea realizariiunel himere : STATUL UNGAR TJNITAR.

In 1867, data inaugurari li. acestei poliJtici ulta-a-nationaliste, Un-garia numara 13.579.000 doeuitorik Dintre acestia erau maghiarinumai 5.665.000 fata de 7.939.000 nemaghtari.

In cadrul Ungariel din acea epoca, unguri2 eraru clod o mino-ritate, majoritatea hind foam-1sta idlin popoarele nernaghilare. Intremaghdart i nemaghiari reuniti laolalfd, nuu prin firea lucruailorsau pr.ln vointa nationalitatiflor nemaghiare, ci prin forta unlit,destin absurd, in contra caruia aceste nationalitati au hIptat Danala descatusarea lor definitiva intro elementul dominant si acelaservit, exista o prapastilie pe care au creiat-o nuu numai deosebirilede rasa, de traditii, de ideal sli. de religie, dar i secolerle de im-pilare din partea guvernantilor maghiari.

Ungurii nu eau dat in laturi dela nlizi o masura =left de

www.dacoromanica.ro


grava ar fi fost ea pentru ca sa desnationalizeze nationaliatilleconlocuitoare. Intreguil efort all statului ungar, toate straduintele-guvernantilar dela Buclapesta, dela cei math moderati pang la cei-mai sovini, era: maghiarizarea milioanelor de nemaghiari.

Geza Kostelszky cu cinismul care-I caracteriza, a afirmat-o.raspicat : San ii ntaghioriztim, sau vom dispilrea ; tertiurn. non-datur !

Rezultatele acesteii uri4e intrepriinderi negatirviste, iarta-le, Inrigiditatea pe care o impriana celor mai dureroase reallita#, cifreleindiferente ale statisticelor :

In 1869, maghiarii reprezentau 44,4% din totalull populatieiUngariei, iar nemaghiaril 55,6%. In 1880 numarul ungunlor se urctila 46,6% clan totalul populartthunei, tiar eel aff nemaghiarilor scadela 53,4%. In 1890, proportia este de: 48,5% pentru maghiari51,5% pentru nemaghiari; in 1900 ungurii dau un procentaj de.51.4 fata de 48,6% proportia nernaghiarilor i insfacmit, in 1910 ma-ghiaria se plaseaza cu proportia de 54,5% in fruntea tuturar na-tionalitatidar, iar nemaghiarii reusesc sa se insorie in statiStica ofciala ungureasca din ,aceff an cu numai 45,5% din totalul populatieL

44,4%, 46,6%, 48,5%, 51,4%, 54,5%.55,6%, 53,4%, 51,5%, 48,6%, 45,5%.De o parte, mersul ascendent al natiei maghiare desnationali-

zatoare, de alta parte, rnersuff descendent al popoarelor de rasanemaghiara, desnationalivate treptat, treptat.

Dacii n'ar fi isbucnit räsiboitll mondig sfi daca MonarhiaAustro-Ungara nu s'ar fi prabusit, desigur cä viSul lui Kostelszky*s'air fi realizat intr'o zi, Europa Rind neputincitasa sa impiedicecea mai monstruoasa opera die desnationalizare din cate a cuno-scut vreodata istoria. Ints'ad.evar, in prima decada a secoluluiXX-lea, popuilartia Rmgureasoa raportata Jia totalul populatiei Un-gariei a inregistrat un spor de 3,1%, pe card vreme nemaghiarii,in aceiasi perioada de timp au vazurt proportia lor descrescând cu3,1% din total.

In 1880, ungurig aiu intruneau cleat 5.404.070 suflete, fata de-7.345.533 nemaghiari. Tanand seama de oadlenta naturala a inmul-

nemaghiare am fi trebuit SA' constatam in 191)

i.

i-

tart populatiiflor

www.dacoromanica.ro


Trezenta a cel putin 10.000.000 nemaghthani si a ce/ mult 8.000.000de unguri. Ori, rnetodele desnationailizarB. au operat din p1ia4 asac'a in 1910 g5sim In statul fungal. 9.944.627 unguri afa rig/unguri) ci numal 8.319.906 nemaghiari.

Ce au devenit oare rormanii, gerrmantil, eroatil sarblisurplusului de natalitate? Di&pigsrutt-au care, eile In rasa &curt timpin massa minoritarii maghiard? S'au imputin.at oare romaniliunul dintre cele mari virguroase, ea natalitate, popoare din Eu-ropa -- sau germand, atat de prolifibii germani?!...

Sau poate s'au asimidat ei cc bung voe in cursul acestudi preaferlcit pentru unguri deceniu inaugural ell. secolului alXX-lea, declarandu-se la numaritaarea statist-leg, in mod spontan

entuziast drept nationalli unguri, dup5, ce timp de deceniil el In-i timp de sect:Are stramosii lor, au declinat ciristea de a se so-

coti urmasi ai lui Arpad ? !Adeastä irporteza n'are macar maritul de a fi verosimilá. Ana-

lizAnd-o mai. indeaproape constati cat este de absurdà.De pilda: In regirunea locuita de colonistid. svabrir, in apusul

"Transilvaniei, existä o cormuni5. Petrest, (fostul district Satu Mare),uncle in 1890 statistica ungureasca a inregistrat existen# a 134 deunguri fatà de 1076 germani. In 1900, aclic5. dupg 10 ani, stabs-tica ne aratà un spar de 3 unguri si de 146 de germani, ceeace-reprezinta sporul normal fatà de indexul de natalitate al celor.doud popoare. In decade urmdtoare, IaiLsä, statittica ocEiciala in-registreaza un fenomen cu totul curios: cei 137 maghtari din 1900eresc dintr'odatä Ia 1453, inregistrâncl astfel un spor de 1000%(una mie la vita') 'jar germanti, car! numarau in 1900, 1212 sit-flete, dispar ca prin minune, cu tap. absolut cu totii fAr'.4

nrirci o urmg.Pentru atingerea acestui dublu rezultat miraculos, air i trebuit

s'a existe in prealabia dcxu4 condi* de naturl... supranaturrard. Unflagel decianand Bill de crutare si in chirp miraculos numai pegermanii din comuna susrnenionart i un alt fenomen, de acelasinaturà, transformancl pe mortli german!i in... unguai vii. Ungaria.ar fi incetat atunci de a se nurni tara Oli o sutá de mii de poeti",+3.venind tara tuturor minunilor, inteo epoc5 in care nimeni nusnai crede in minuni.

(satu

slovacii, si

www.dacoromanica.ro


Explicatta fenomenului este insa mai simpra Si mai .terrterre. Ea ne este furnizata de insasi maghieriL In statilstioar

dresata dupa criteria dimbei vorbite de nationalitatile din Ungar*in comuna Petresti, uncle statistica etnica nu mai inregistra in.1910, nici un german, gasim la rubrica limbei germane nu mai_putin de 1201... maghiari vorbind germana (au pronuntat accentsvab, bineinteles Cazul cornunei Petresti nu este un caz

D. Zenovie Paclisanu ne citeaza in cartea sa: Deutsche undMagyaren" zeci de cazumi similare.

Pentru im om civaizat, aceste fenomene repetate pe o scaraIntinsa si caracteristice tuturor sferelor de activitate, sunt Mean-ceptibile. Ele eonstituiau tatusi rezultatele naturale ale unei po-litici pe care in interiorul hotarelor unguresti gavernantii ma-ghiari nu numai Ca nu o ascundeau, dar o si incurajau din ras-puteri.

Cand telul pdlitiicei dusä de unguri era nimicirea nationalitd-tilor, eand din implinirea acestui tel ungunii Iii faurisera Insáiidealul kr national, devine cu totul superficial a caracteriza re-gimul nationalitatilor sub unguri, cact raspunsul decurge in mod.firesc din insasi natura lucrurilor pentru a clesfiinta Pinta natio-nalti a populatiilor conlocuitoare era necesard siluirea constiinte-kr, era necesarti violentarea vointelor i in sfcirit era necesar siifaci apel la fortd, la teroare, la intolerantei la asuprire.

Silnicia i nteleranta oari caracterizearza regimul nationali-tatilor din Ungaria ne apar deci, azi ea un caroler firesc al prin-cipicklar cari au calauzit din totdeauna politica maghiara.

Unitatea nu se poate creia dectit cu sacrificiul particularisme-bor. Ori, cand particularismele Ii apara dreptul la viata., unirtateanu se poate infaptui decal prin

Intr'o Ungarie tinzand cu orice wet spre unitate tratamentulnationalitatilor trebuia sa fie intolerant i a fost intolerant !Ungaria clevenise in ajunul mcizboiN2ui mondial o adeveiratei inchi-soare a nationalitatibor.

in restul Ardeluluii ea si in secuime, unguriii au vrut samaghiarizeze totul: pamant i camera Daca eforta kr asupramateriai a putut da roadele volite, in schimb, acel ImponderabiLpeste care nimeni nimic niu poate pune stapanire win sanicie:

!). izolat.

#

silnicie.

Ei

si

www.dacoromanica.ro


.suflettil rominflor transilviineni, a sdpat thn mrejele prknejdioasedesnaticnalizarit, perpetuand in mijlocul unei lumi potrivnite

speranta inteun vditor matt bun.Conte le Albert Apponyi se staldueste in lucrarea propagan-

dristieg apalrutá la Landra in 1928 intifbulata : 0Justice for Hungary"prezinte cetitarului anglo-saxon poporul unguresc drept unul din

.eele mad superioare dac5 nu ehilar eel mai superior dintretoate popoarele din cantrul i sud-estul Europei.

Vom expune succint diferite aopecte ale prftoainei maghiarein contra nationaliItatit majaritare romaneoti din Trafnstivaniapentru ca mitul liberalismului" oi al superloritalit eulturale" un-guresti sá fie situat in adeväratul säu ragas.

NAGNIARIZAREA NUMIRILOR TOPONIMICE.

Pämtintul Tranoilvandei cu deaauritle sale, au Valle, cu raurile,pädurile i satede sale prezenta o imagine prea clocotitoarea romanismului milenar, pentru ea el sä alai ft provocat la unguriclorinta de a sterge, oclata pentru totdeauna, aceste ttrme inefra-gabile ale unui trecut pur romanesc, perpetuat din tatà in fiu, dingeneratie in generatie, dIn veac In veac.

Reprezentantul eel mai proeminent afl small de desnationali-zare, baronul Desider Banffy, hotári atunci pur L simplu schim-rbarea numelor vechi nemaghliare au mime imiprovizate adhoc otpurtánd pecetea cea mai caracteristita a maghiarismului. El elle--bora in acest scop legea pentru denumirea comundlor si a altarlacuri", lege care a foot promulgata la 17 Februairie 1898.

In virtutea acestei legi, IVIintilsterul de Interne ungar avea ca-.derea sä maghtierizeze vechile nume românesti ale pgmantutuitransilvánean, obligfind pe romanii bits-tin* s5 le intrebuintezein toate raparturile lor eu oficialitatea.

Era o nelegiure care a stArnift, dup5 cum era si firesc, a furtun5de proteste. Ramanii, Iii mairtifestul lor din 14 Decembnie 1897,.cand legea se mai gasea Inca in stare de praect in fata Parlamen-tului, denua4ax5. proeetua de loge drept o atingere evidentä a aelor

duioase simt5minte" I ,,o tentatirva barbar5 de a distruge toate

s5,

mai

ale

www.dacoromanica.ro


urrnele istorice pe cari poporul roman le-a läsat pe acest pamant,aparat eu sangele sau i fertilizat cu sudoarea rumen sale"

Protestele romanilar ea i acele ale germanlilar rasunara instt.in desert, caci maghiarizarea vechilor denurntri de obarsie nema-ghiara era un pas important pe calea maghiaritairil totale, delacare nacivand din guvernele care s'au succedat din mita 1867, nus'a inclepartat cat* de putin.

Neputand schianba sulletrui provineiei romanest4 unguril s'aumultumit a schirnba aspectull ei exterior. In locrul caldelor denumiriromanesti de origin5 latina &au slavo-latink populakiile bastinaseau lost obligate sa intrebuirr4eze, onidecateori se aclresau autori-tatilor, asprele ncanenclaturri fino-ugrice, tot atat de straine deTransilvania ca i guvernantii care voiau sa le impuna.

Guvernul din Budapesta urrngrea, intervertind procedeul dedesnationalizare practicat asupra elementelor docile, sa influenteze-din afard inclurttru pe eet6"teniti, de obarsike nemaghiarà cari stAruiau.in nationalitatea dor.

MAGNIAR1ZAREA NUMELOR DE PERSOANE.

Dup5 rnaghiarizarea numelor rtoponimice veni i randul ma-ghiarizaril numeilor de persoane. Facand pe nemaghilari Sa-si uiteIn primul rand numele de bast-ilia all loourilor de care erau In-conjutrat i, in urrna, farcandiu-i sa-si uite i numele nemagitarepe care stramosili lor le purtasera timp de secole, guvernantil delaBudapesta sperau s5-1 fac5 pe nemagbillarl sä late intr'o zi Caapartin chiar unei alte natnonalitki.

Alexandau Telkes, presedintele Societkii penttau maghiariza-rea numelor" care a lost Infiilintata in Capitala Ungariei in 1881,a publicat in 1898 o luorare in care conlirrm5 acest punct de-vedere.

Maghiarizarea numelor, Lspune el (pag. 8) insearmn5 o con-eentrare interioara care va creea o societate maghiara unita, inlocul societkii amesteowte de azi".

In preajma serWrilar milenarului din 1896, eand ungurii ti-neau sä impresioneze Oocidentua Buropel Cu reaazrile geniului.

www.dacoromanica.ro


bar national. miscarea maghiarizath numellor a elms proportii in-grijoratosre pentru vittorul popoarelor nemaghaare. Guvernul din1896 a facut presluni energice asupra tuturar functionanilar nema-ghiari din ministere, din administratille die Stat, din marile Intre-prinderi si dela oaile ferate, pentru a-i determina sa-si sahimbe inmassa numele de familie, multi dintre ei Bind ohiar amenintati cuconcedierea dc hu renunta la numele lor nemaghlare (in acestseas: afirmatiile episcopului saxonilor Fr. Teutsch).

Este lesne de inteles cà subordonand insasi existentamaghiarizarili numeilor, metoda inaugurata de linguali a produs

.bre$e adanci In randurile nationalitaltilor nemaghiare.Oameniii, spune Zenovie Paclisanu in L'art et la manière de

faire des Hongrois", cedau terorizati i amenintati de spectrul.concedierii, ceeace insemna ligairea °valor de panne, ife lemne,de lumina".

Raportate la celelialte naltionalltati, schimbarile de nmne alercananilor se plaseaza In proportia cea mall Mica, laPt care se explicaatat prin viguroasa ler constiinta nationala., cat i prin numaruilredus de functionari pe care 11 furnizau romanaff, popor eminamentetle plugari si de pastori. Totusi, gratie acestor metode manstruoasede rapt a insusi numelub purtalt de o fiIinä omeneasoa, cati ro-mank n'au fast instrainati dela mama &aniline a romanismului.ardelean?

Cum s'ar fi putut recunoaste care, dupà decenft, in persoanepurtand nume maghlare ca Zagani, Szabo, Farkas, Budth, etc., etc.,spe romanii neaosil de odinioard, Albu, Chilorean, Lupu Budu.

.etc., etc. ?

SUPERIORITATEA CULTURII MAGHIARE.

Contele Albert Apponyi recuncaste in Justice for Hungary"poporul ungturesc este produsul unui amestec de natilii (el ne

vorbeste de : Her waxed national composition" cornpozitia na-Tionala eteroolita a natlei ungare) ceeace este de acum un progres1audabil fata de conationalitil sal, die mai mica anvergural care con-testa acest adestar axiomatic. Ceeaoe este insa mai putin laudabil,

indivizl-ler

45,

!...

www.dacoromanica.ro


este feluil cum contele Apponyi explicg fuzionarea nationaflitatilorin maghirisme. Pentru Apponyi, asimillarrea nationarlitalllor s'ar cla-tora culturii superloare maghiare, culturg catre care popoarele in-ferioare" ale romândlor, oroatilor, slovacilar i sal-41)110r s'au avantat,.intr'un elan trezistibll.

Pentru fruntasul maghiar, chiar i condlucgtoril spirituali airomanismuflui ardelean purtau pecetea acestei cultu.ri superloaremaghiare care iradla departe In jurul ei btineVacerfle culturiilizatiei apusene. Cantele Apponyi nu era sinew in a sustine ase-menea fantezii. i azi Inca propaganda maghiarg face eforturi,demne de o cauzg mai bung, pentru a aoredita opinia cg romândiardeleni dataresc structwa lr spirituala ii.negalauliaei culturi un-guresti.

Socatim og a sosit momentul pentru ca problema pretinsei su-perioritgti ouilturale maghlare sg fie situatà In fggasul ei real. Estetimpul ca fgtatrniaia ungureasca sg fie, in sfarsit, demascata, intrucat in jac nu aunt =mai interesele locale Tomano-unguresti, darinsgsi securitatea pacil in Bazinul dungrean.

Timp de decenil papaarele dn Occident au fost asurzite deemisarii pretinsului liberalism unguresc, intre cari era a veritabilacursa de supnallcitare a auto-laudelor sd a etalaria superbelor vir-tuti cavaleresti ale urmasilor uIi Ampad.

Cari au fost generoase" ale maghiariffor in thnpulcat el au avut supremartia asupra paporudni roman din Transilvaniaromaneascg. asupra oroatilar, cehilar, slavacilar i sarbilor?

INTOLERANTA, NEOMENIA, ASUPRIREA i TEROAREA..In ce constg superloritatea culturalg i misiamea

tori,e a paturii conducgtaare runguresti ?Desigur nru in actiunea de desnationalizare, acerba, totali-

targ, inumang, care a oaracterdlzat guvernrea maghiarA in ultimulsecol !..

Chiar daca unguril ar fi dat oanenirii run Beethowen, un Rem-brandt, un Pasteur sani un Dante, Inca ei n'ar fi avut dreptul dea dnvoca superioritatea ouilturii maghiare, intr'atat de lipsita deomenie a fost oomportarea acestei natinni facd de semenii lar dealtg nationalitate !

Cum poste fdi tamed altieff decat cinica' indrazneala de a varbi

si civi-

civiliza-

Mae

www.dacoromanica.ro


de ,,misionarism atvilizaitoriu", "cand indaratul vorbelor goa1e, seascund cele ma crude mijloace de asuprire din cate a cunoscutIstoria contemporana, pana la iivirea in Europa a nazismului,bine I/4121es ? L..

Unitatea aparentá de azi a natiei maghiare este rezultatal lunaringerinte Bra sfansit savansite de unguri asupra populatiunalar earlcampun conglomeratul unguresc # nicildecum atractia magneticaexercitata asupra lor de culture superioara" a maghiarilor.

Si apoi, existà oare In realitate o culturd care sa poarte pe-cetea distinctiva a geniu/ui maghiar pur ? Exast6 o cultura ma-ghiara" dupa cum exista o cultura franceza", germana." saiengleza" ?

Scriiitorul gelrman Otto Hauser este categoric in sensul inexis-tentei absolute a acestei culturi. Math mult Inca : In Weltgaschichteder Literatur" el merge pand in a contesta orke apart aa ungu-rilar propriu zisi In culture Ungaried viapa at/tura/a aUngariei, scrie el, maghktrii n'au nici o parte de merit".

Un alt sariator german, Franz von Löher, care a publicat in1874 la Leipzig o carte despre unguri, intitulata ,,DieMagyaren undandere Ungarn", contesta i 1 °rice participare a culturii marghiarilor in concertull civthlizaiei europene.

Zadarnk vom cauta, sarie von Lollar, cateva pietre cu care safi contriibuit maghiarail la marele edifficiu de progres al omenirii.Nu existei o singurti kleie de culturd, fie in domeniul juridic, mill-tar on de Stat, in religie # morata, in arta # stisinta sau in oricarea/t domenia, care sa fi pornit dela maghiari luandu-si drumul spreomenirea

scraitarul german continua: Ce pustietate präpastioasa aco-pore intreaga istorie milenara a maghiairilor ! Spiritua aor pe catpare de focos, de otelilt 0. de energk, pe atat este de steril inadancime !

Caracterul lor este si ramane de refractar creatiunii proprinzise".

Cel mai bun raspuns care se poate educe afirmatritilor tenden-tioase pe Cald propaganda maghlara le-a räspandit pana a satu-retie In toate colturile lima in. timpul celor 2 decenii pari auurmat Tratatului dela Trianon, este o simpla pan-ailed intre trate-

Mad*. fan

cimilizata".

$i

www.dacoromanica.ro


mentul aplicat de unguri natiilor conlocuitoare aflate sub domina-tia lor i acea aplicat de români in Transilvania realipitä in 1918la Patirba-Muma.

Pentru a putea descifra adevgrul, ne vom servi nurnai de datestatiStice i documente

In tArile sfintei coroane a Ungariei drepturile nationalitatilorerau cArmuite de faimoasa lege pentru egala indreptatire a na-tionailit'atilor", promulgatà in 1868.

Titlul ei era promitgtor: egala indreptiire. Dar n.umat titlul.Legea debuta inteadevär printr'un Preambuff care venia sä

anihileze toate sperantele pe cart le zamlislea titulatura generoasaa legit Dupä cum se exprimä d. Rae 14a= legea avea mai multcaracterul de egad neclreptatire" nationalithrtilor O. de egalalor desfiintare", decAt de egalä indreptatire".

In acest Preambul se putea ceti inteadevär ca: Unga.ria nuexistti dead o singurit natiune una si inclivizibilá, nattunea ma-dhiará i cd tort cetätenii, indiferent de neamul caruia Li apartin,surct membrii acestei mdfiuni maghiare".

Legea, tinem s'o subliniem, nu vorbea de membri at Statuluiungar, ci de membri ai natiei maghiare. In termeni rag put.in In-cortochiati, revenea a spune ca Statul ungar nu recunostea ca su-biecte de drept investirte cu avantagliffe legit decAt pe eetaterniicare se prezentau In fata sa ea maghiari, indiferent de nationalita-tea lor.

Un roman sau un croat care cereau sà li se aplice dispoziitinelegii in calitatea lor de cetdteni unguri de nationalitate româneasciisau croatd, se vedeau push In fata unui retuz, izvorand db. Insdsieconomila legiii care nu cunostea decat cetti:teni unguri die nationa-litate ungard.

Darul egalei indreptatiri" nu era in realitate decal o opera-tiune oneroasä de throe: li se dädeau cu 0 mama nemaghiarilor toatedrepturile, cerându-le in =Mani), nci mai mult nSei mai putin,decat: abandonarea naØona1it4i4 lor.

Daea de pada', romanii transilvaneni ar fi cerut euvenita auto-rtilzaite legala pentru convocarea unei adungri In care sä se both-rascä schimbarea numelui lor românesc in nume maghiare, auto-rizatia Ii s'ar fi acordat imediat, pentru cä atunci romanii s'ar fi

a

dictate.

,,In

www.dacoromanica.ro


comportat ca elernente valoroase din sanul natiei maghiaye. Atunci,insa, and avocactul roman Ion Nichita din Zalau, a convocat pentru24 Martie 1893 o Intrunire a alegatorilor romani ca sa discutepolitica hisericeasca a guvernului", ceeace era un drept ce-tatenesc subprefectul judetului Salaj prin adresa Nr. 3832 din1893 thntrezice Intrunkrea, motivand astfel refuzul sau de a dacuvenita autorizatiune

Nu permit tinerea adunarii intrucat vor s'o tind alegatoriiromani din Circumscriptia Zi1u. On, legea nu cunoaste in Ungariaalegatori activand deosebit dupa neam ca romani, sarbi, slovacietc. Conform legii 44 din 1868 (legea egalei indreptatiri n. ns.)toti cetatenii Ungariei, indiferent de neamul carula apartin, for-meaz a. din punct die vedere politic, o singura natilune, ngiunea

indivizibild maghiard i numai privitor la uzul limbiorse poate face deosebire intrp cetatenii".

Acest fel de a vedea nu era un simplu albuz administrativ alunui oarecare subprefect, care ou dela sitne putere interzice oIntruntre solicitata de cetateni maghdiaril de nationalitate romangin tara din totdeauna romaneasca a Transilvaniek El reprezentafelul de a vedea al intregei oficialitim more el se integra ininterpretarea a atat de tolerantei" legi maghiare anationalitatiaor.

Sub sernnul acestei legi si in acest cliimat politic" s'a des-fasurat viata politica a natiionalitatilor cu incepere dela instaura-rea dualismului. Cand .tim cat de impetuosi au fast ungurii inresilizarea telurilor lor de desnationalitare, nu ne va fi greu säbanuim care a fest spiritul care a prezidat la aplilcatilunea legiipreconizand realizarea unitatii nartiei maghiare !

SA cercetam acum cari erau legile fundamentale reglemen-tand raparturile &nitre natia dominanta rornaneasca i minoritä-tile din Transilvania dupa unitrea Transilvaniei cu Romania.

Imediat chipa adunarea nationalä dela Alba Iulia (1 Decem-brie 1918) franele guvernaiiii In Ardeal au revenit Consilifului Di-rigent, prezidat de Iulliiu Maniu, luptaltarul neinfricat pentru triuxn-ful de libertate sti dreptate, vittorul Brim Mcithiiistru l Roana-

niei intregite.Ideile fundamentale ale Declarartiunel constitutive de drepturi,

ii

literati

ideiei

nnirii si

www.dacoromanica.ro


proclamata in acea zi ne swat cunoscute din partea II a acesteiDreptul minoritätilor din Ardeaa au fast Teglementate de

urmatorul paragrarf din Proclamartia din 1918, stabatut de suflulumanitair si democratic, caracteristic tuturoir deciztunilor

luate de fauritarii revolutiei nationale ardelene.Deplina libertate nationalii pentru toate popoarele conaocui-

toare. Fiecare poplar se va instrui, admintstra i judeca in limbasa proprie, prin iindlivizi ala,91 din sanul lor i fiecare popor vaavea dirept de reprezentare in corpurile legluitoare si in gurver-narea tarii, in raport cu iindliviziti care-1 compun, Ega la indrepatireqi deplind autonomic religioasa pentru toate confesiunile de Stat"

Deosebtrea intre conceptile poultice Epavtitoare la problemaminoritara din cele dorua ta.ri este fundamentala. Unguril stator-nicean liberttiti individuate, swbordonate priimahilut national-ungar,romanii acorclau maghiarilor Insài libertatea nationa/ei. Este o deo-sebire radicala cu conseciate incalculabile pentru natura drepturi-lor ce se coniereau minoritarilor.

Lega nationalitatilar din 1868 desfiinta na ionlithfle ca atare,proclamata dela Alba-Iulia creia condi-tile necesare unei liberedesvoltari a acestor nationalitati.

La 9 Decembrie 1919 prin Tratatuil adttional dela Paris, Ro-mania ii asuma in chestiunea minoritara obligattuni mai putinlargi decat acelea pe care romanti le-au contractat in mod spontan§-i voluntar in Adunairea Nartionald dela Alba-Luna. i trebue s'orelevam de pe acum: obligatile contractate la Paris ne apar azi,in lumina infgptukilor practice, mai putin largi decal obligatiilepe cari nata romang a inteles s i le impanel ea inse141, c un co-mandament imperios al bunei convietuiiri, ori de Cate ori impre-jurarile au reclamat intelegere i omente fard de minoritari.

In constitutia din 29 Martie 1923, legea organica a regatuluiRomaniei, regasim in totul ideile generoase din Proclamatia delaAlba-Iulia.

Acetata Constitute poate figura ca o Chartiä a libertatilorpe frontspictul legilor fundamentale ale oricarei tari

fiird deosebire de origina etnicti, de lirrbba mu de re-ligie, cetim in articolull 5 din Constitutia romaneasca, se bucurade libertatea constiintei, de dibertatea inivataanantuaut dle liberta-

hi-

orri.

elanului

,,Romaniicailizate.

www.dacoromanica.ro


tea presei, de libertatea de asociatie si de toate libertätile i dreptu-rile stabilite prin legi", iar in adnotarea doctrinara a acestui articolse specified in mod expres: Prin romanii, Constitutia intelege peonce cetdpearn roman".

Deci, i pe locultorii maghiari din Transilvania, cetaitenii ro-mam In virtutea Tratatelor i legilar in vigoare in Romani Ia.

Articalele 7 si 8 din Constitutie sunt insuifletite de iaceleasiidei largi umanitare i dernacratce.

Art. 7 : Deosebitrea de credinte aieligioase ii confesiuni, dearigina etnica si de limba, nu constitue in Romania o piediica sprea dobandi clrepturi ciiviJe i politice si a le exercita".

Art. 8 : Nu se admite in Stat nici o deosebire de nastere saudie clase sociale. Toi romanib fiirà deosebdre de ariginä etnied, delimba sau de religie, sunt gali inaintea

Art. 22 proclamä libertatea constiintei in termeni categorici :Libertatea constiiintei este absoluta", lair in Ain. 2 acelas articoldeolara : Statufl garanteaza taturar cultelar o deopotrivä lifber-tate si protectiune, intrucat exercitiul low nu aduce atingere or-dinei publice, bunelor moravuri i legillor de organizare ale Sta-

Art. 23 dinstitue : Libertatea de a comuniica gi publicaopiniunile bar prin. grail, prin scris i prim presa", declarand in modformal : Ca nu este nevoe die nthi o autorizatiune prealalbild anici unel autoritäti pentru aparitiunea oricairei publLiIea4Jii si niici ocautiune nu se va cere dela ziaristi, scriñmtori, editari, tipografi si

Insfarsit, art. 28 proclama.: libertatea die intrunire, art. 29libertatea de asociere si art. 30 dreptuil de 'berg petitionare la tutu-ror cetatenidor romard fara nici o deosebire.

In ocest sernn al libertat,ii complecte s'a desfarufrat tirap de clouddecenii viata minoritatilor din Romania. Textele paotuluil funda-mental romanesc erau precise, claire, categoriice si nu puteau danastere nici unui echivoc.

Minoritarii erau atat de bine organizati, interesele lor eraucu atata strasniiicie aparrate de fruntasii nationalitatillor respective,incat cele mai neinsemnate tazuri de abuz aidministratimi careallta data air fi trecutt in Ungaria cu tat& neobservate, eraiu ampli-ficate, exagerate si aduse in judeicata opiniei publioe mondiale. Ii

16

tului".

litografi".

legit".

oh

ideile si

www.dacoromanica.ro


caracterizase doer bine pe unguri scriitorul englez C. Macartney :spirite inclinate spre exagerare".

Se intelege dela sine a in atari conditiuni, a viola Constitutiain detrimentul maghiarilor minoritari, air fi lost o iculpa pe carecu nimic in lume românii nu ar fl putut-o Eriscumpara.

In Ungaria, dimpotrivg, dispozitille de favoare din legea na-tionalitatilor atâtea 'ate mai ramaseser5 dupà ellilminarea ace-lora dintre dispozitil care erau subordonate creierei statului unitai-maghiar. au fost anihilate prin legi speciale, derogand dela re-glementArile generale.

Astfel, drepturile acordate nationalitatillor prin legea din 1863cu privire la scoliile infilintate i sustinute de.ele, a lost treptat,treptat recluse pain legifie din 1879 (legea 18) din 1883 (legea33), din 1891 (legew 15), din 1893 (legea 26) si in speciag prin fai-moasa lege Apponyi din 1907 (legea 27), de care ne-am mai ocupatin cursul acestei

Dacg pentru problema scolara' ungurii si-au fkut un scrupuldin faptul de a anula dispozitiunille legil fundamentale prin legispeciale votate die Parliament, in privinta dreptului de asocierea nationalitatilor ei au fost mai putin scrupulosi printeo simpläordonanca a Milnisterului de Interne (Nr. 1508 din 22 Mali 1875),au anulat cea mai mare parte din drepturile conferite nationali-t54ilor in 1868. latä, deci, ce valoare aveau pentru unguri legilelor proprii. Fapt caracteristic pentra metodele fatarnite ale ma-ghiarilor de a prezenta kicrurile in propaganda lor din straintitate:atunci cand drepturile initiale ale nationalieastilor se pulverizasericu tot& in uErma gator legi speciale il a nu mai putine ordonante

dedzil anitnisteriale publice sau secrete-0 deci, and dis-pazitiide de favoare edictaite prin legea din 1868 Incetaseral de-mult de a mai exista, unguril contilnivaiu sä exhibe ate,a lege ca

cand e ar mai) fi fost in vigoarre.Astazi, este unantim recunoscut cä legea asa stramtà cum a

lost ea nu a fost nilciodatä aplilcatA in practlia Intrucfit opinimapublicA ultra-sovinä era refractarä aplilcaltilunii el.,

In acest sans, evem doua märtuiti, deosebit de valorcase,.emanând aMbele dela doi fosti prim mindistri aim Ungarilei. Prima

lucrari.

si

91

si

www.dacoromanica.ro


este aceea a baronului Desidar Banffy, fast prim ministru al tn-garkei intre 1895-1899.

In cartea sa Politica minoritaird a Ungariied", apgzutal in 1903,el arath cg din cauza consideratiunilar impuse de viata piraicticä, oparte considerabild din legea nationalitatiaor a fast scoasd dinuz, fijindc, scrie textual Banfyfy, ,,imposibillul, inexecultabiluiabsurdul nal pot fi executate, chiar clad swat preVazute de legi".

Guvernaritii Ungariei din 1868 crafu deci, dupa pdmereamului ministru din 1895, iniste iresporsabili, la fel, de altfel, ca

membrii Parlamenti. hit earl au. vatat legea, adid personalitiltilecele mai reprezentative ale Ungariei din atea epodi, cad numai uniresponsabil Nate legifera absurclul,Vorba francezului : on n'est jantais si bien servi que par soiragine"!

Stefan Tisza, primufl ministru ati Ungaelei in momentul de-clainsarii ra2iboiullui mondial din 1914 a mers mai departe Incadecdt predecesarul säu della sfarsitul secolului trecut, declarândin fata Camerei maghiare, in sedinta din 20 Fehruarie 1914, Caexecutarea unara clintre dispozitiile legii din 1868 air insemnapentru Statul maghiar : nebunie i sinueidere.

Tot atat de peretiloasal este si martinia pe care ne-o of era Mc-moriul prezentat de unguri la Conferinta de pace din Paris (Lesnégociattcnis de la Paix Hongroise"), unde eltim cá: ,,,guvernulmaghiar insusi a fost obligat sä refuze executarea leglili" care dealtfel: a lost scoasä din uz prin interventia unei serili de elitelegi".

Dad. in 1919 ungurii au fast in fata dovezilor sdrobil-there acumulate impotriva 'or, sä recurnoasca cadudiltatea legit orga-nice reglementand raparturile dintre maghiiari I nernaghiari, pandatunci, nu numai oä ei s'au ferit sä recunoascd, acest adevdr, darnu s'au sfilt chiar sa" acuze de tem:Unite limperialiste, de iredentismsi de panslavism sau dal:ism" pe acelea dintre nationalit41 cari

indrasniau sá desvgluie omeniri1 ojivilizate, ceeace in limitele Sta-telor Coroanell Sfântului c,lecran era un ad.eVarat secret al lui Po-

Ceeace era mai revoltator era ipocrizia metodelor intrebuintatede guvernanti pentru a inialousi prin masuri administrative, arbi-

imposibiinl i litrlexecutabilul.

sillthi,

lichinelle.

si

pri-

;i

www.dacoromanica.ro


trare prin excelenta, putinele drepturi pe cari nationalitatile leplateau invoca in baza faimoasei legi din 1868.

Mu lt Itrarnbitatull -cavalerism maghiar se manifesto printr'o po-litica de duplicitate manitfesta.

lath' un caz dintr'o serie nesfarsitä :Intr'un aras din fosta Ungarie in care recensamantu1 din 1900

inregistrase o popullatie de 28.764 suftlete, oras atribuit in UM&Serbiei, trau in acea epoca. 10.321 maghiari fata de 10.451 sarbi

croati si 6483 germani.Conform cu dispozitiunile Legili pentru egala indreptatire, pri-

marul acelui cams hotari in 1885 ca buletinele Biroulni de Popu-latie sa fie tiparite in litnba ungara, sarba i germana, dat fiindprocentul 1nsemnat al nationalitatilor nemaghiare din acel orals.Al land despre aceasta decizie a primarului perfect legalaechitabila ministru de interne se adresa de urgenta pre--fectului respectiv. prin Ordinui confidential nr. 55 din 1385 scriin-du-i avandu-se In vedere dispozii1e degii pentru egala indrep-tat-ire a nationaaitatilor, nu vrea sá a masuri oficiale", dar ii cereca pe viitor buletinele sa se tipareascä exclusrini in limbo ma-ghlarci".

Aceasta era legea pe bald' a minoritatiflar (majoritare) din Un-garia, aces-la era climatull politic In care ea era aplicata

In Romania, legea fundamentala. a Statulai Constitutiacare garanta drepturile minoritatilor s'a bucurat de o soarta mairima decat aceia a legei pentru egala indreptatilre" care regle-menta (pe hartie numai) rapoirturgle dintre natisa majoritara 5i na-tionalitatile nemaghiare. In Romania, legea a. fost aplicata.

Toti sefli politici romani si-au facut w titlu de onoare de aaplica cu strictete ncxrmativul constitutional priiiitor la minoritatilelocuind in Transilvonila. Mira fost dat sa vad chiar atacuri In-dreptate de presa ultronationalista impotritva guvemelor cari s'ausuccedat la frana Romaniel diva rasbodu, pe temia excesrulni detolerantä" fata de minoriltariii din Ardeal, exces care ar fi pus peromanii ardeleni in infericriltate fata de unguri i sasi, in specialin domentul economic.

Omul politic roman care a 'Mite les in graduil eel mai inaart dar

cä:

oc

si

www.dacoromanica.ro

.ARDEALLIL, PAMANT ROMANEsc 245

toria natrtei majoritare feta de minoritarii conlocuitari, a fost IuliuManiu.

In 1928, cand partidol sau a fost chemat la guvern, Maniu adeclarat :

Potrivirt simtului echitatii poporulurt roman, toarte minoritatilenationale i confesionale, se vor bucura de o justä solititudine incachul institutillor constitutionale si in spiritul tirnpurilor in caritraim".

Facand aceste dedlaratii, in callitatea sa de prim ministru alRomanaiei, d. Iuliu Manrtu, era pe liana principiilor traditionak ro-manesti in problema minaritara, expuse Chiair de el insusi in di-verse randuri, prima data in calatatea sa de presedinte al Consi-liului Dirigent din Transilvania si ulterior in ealitatea sa de sef alunuia dintre cele mart puternice particle politice din Romania.

Roporul romanesc spunea in 1918 luliu Maniu, este prea nobilprea democrat pentru a nu sti sa aprecieze proverbul intelept,

care ne spune: rcu fd attain ceeace n'ai trrea sa ti se facti tie. Nai aminva.tat, in urma unei crude experiente, ceeace inseamna sa fi subjug s. nu vrem sd ne facem vinovati de o injustitie pe care noiinsine ,arn supartat-o timp de secole".

In 1924, d. IVIaniu. Inteo conferintil tinuta la ,,Instittutul So-cial" din Bucuresti, exprima astfel programul partidului sau inproblema rninoritara, program dela care el nu s'a Indepartat atuncicand i-a revenit sarcina de a-1 aplica in practicd.

Intre indivizii in stare primitiva, aproape salbateca a ome-nirid, cel mart tare era In largul sau. Civiilizaia ameneasca a aduscu sine scutul dreptului pentru cel mai slab. Tot asemenea in ra-portul de convietuire all statelor i al neamturilor In stare maiinaintatä de civilizatie omeneasca, Statede i, in sanul acesturaminoritatile, aunt puse sub scut& dreptuflurt. Ptrablema minaritarà,departe de a fi o chestiune detarminata numach de craparturilie de-forp politica intr'un stat, este o problenal a ctrepturilorcastlgate prin icmense sacrificii ale intregett omeiniri, este o chestiunea umanitatii, consfintita real martirind atatar sulkte mari, in fine,este o chestiune de utalitate i de ratrtune de stat o problemä a-armonioasei desvoltari a startului".

d. Maniu continua :

ornitatti,

Si

pa

sth

www.dacoromanica.ro


Nu putem s admitem in Vara noastrà stairi anormalle, curn.erau inainte de mazbai in Ungaria, uncle se intarnpla adesea earomanillor SA' nu li se serveased Mete de tren sau marci postaleIn orasul i juz1etu.1 1r proptriu, pentrue5, nu stiau s5 le ceaird inlimba ungarA. 0 fortare a lhnbii romanesti, ar prefaice-o din pia-cutà ce este inaintea =hare din eei de altd aimib5, urgisitä siuratä".

Statul nationaff romaniese trebue s'a fie si Stat de dreptStet cultural, care oaroteste eu dreaptg ingsurà taate elementele.de culturá si de propas.tre umang, dacá vrea sä daInfulaseä. Trebuesá inv5tdm din experienta trecutuluil nostru si sä nu facem aceIeasigreseli care s'au razbunat gat de amar asupra altora. Numaidevenind o caldg ocrotirtoare a tuturar aibert54iflor i gandurilormobile, a tuturar str5idninte1or culturale si de propäsire umang,Vara noastrà va putea avea respectul luania".

Cand au rasunat vreadatä in Ungaria cuvinte asemathtoare,insulletite de cele matt curate sentimente de frätietate si de aclanc5Intelegare pent= populattille de allt neam? L.

Cand, s'au exprimat oare de aatre aamenk politici maghiari,in mairnile carara se afla destinul romanillor transilvanani, idleiatat de largi atat de inaintate ea cele expuse de d. IuliuIVIaniu?

totusi, cart de deformat au fost redate aceste ildei in tartleIn care propaganda maghilaird vroda à recolteze amici. denigrandpolitica minaritarà romaneascä. In voluminoasa sa ilucrare inchi-natä Unigariei si statelor succesarale (Hungary and her successors"),d. Macartney, vorbind despre Iu Thu lvlainiiu, spune :

Maniu a cerut inteun &sews, putin dupg armistitiu, roma--nizarea Transilvaruiei, ceeace insomnia asigurarea unei pozitil denecontestatä superiaritate elementului romanesc".

Sensul acestei interpretani deformate. era de a aaredita ideiadupd politica de maghiarizare", rarnanili ai. inasugurat o pouitiic

asemblingtoare, cu scopuil de data aceasta de a romaniza".Nirmic mai inexact. Nimic mai greqit. Nimic mai lipsit de

sens.D. Macartney recunoaste intr'adevair In aceiiasi lucrare c5 un-

gurii au exereitat a politic5, de maghiatrizare fortatà extrem die

i

ca

bi

www.dacoromanica.ro

.ARDEALTIL, PAMANT ROMANEsc` 297

vio1ent5 in Ardeialul romanesc. Implicit, d. Macartney recunoasteoã Transilvanila nu era maghiara ci romaneasa, caci (ant& ce sensar Li avut maghiarizarea? !...

daa Ilransilvarnia era romAneasc5, ce sans cr i avid caromami sa procedeze la... romeinizarea ei?!.. Daca s'ar fi procedat.astfel, arr fi insemnat pur i simplu a bate la porti. deschise !

Este o chestiune de logica: elementard care scapá spiritelorsuipra-excitate de patima politicianrista", liar care este pe intelesultuturor celocr cari judecä Thr patima si falra pgulintre.

Actiunea de desnationalizare practicat5. de unguri inainte derásboiul mondial i, din neferiloire, reinceputd mai furibund Ina,dupà raptul Ardealului de Nord, este o actiune care are un caracternet maghiar si care rezultA din imposibilitatea in care se glseauungurii putina la nuangr de a impregna un. caracter specific ungu.-reic unei masse enorme de romani, formand, de miff enii, o unitaterasiala" indestructibilá.

Hitper-nationalistua ungur Antal Kalmar caracteriza astfel pro-blema raporturilor dintre unguri i tromalni. : Problema romanea-scä este o problem- a de ras5; ura intre unguri i romani (el lespunea pejorativ: valahi n.ns.) este o ura de ',ask care nu poate fiinlaturata Mci printr'o bunä adminhstratie, nicii win culturd i niciprin. Institutiii econamice i sociale". (1.jzjag, 1917).,

Ceia ce a °anis a spune Insà, Kalmar este cä rasa ungureasapornise r6sboiu1 de extermanare Impotriva romanilor din Ardealpentru motivul a ea se 0a in minoritate fattà de romani, pe unpaniant pur rornânesc.

In 1913, fostua Premier =gull. Coloman Széll, tn fata actesteidecagrase deacum : Pentru unguri Transilvaraia este pier-

duter. (Meggyozedesem szetrint elvesztettuk Erdelyt).A vorbi, In asemenea conditiurni de oromanizamea" mei, pro-

vincill in care romanii, in ciuda unei colonitzkh masive cu secuicu saxoni 0. In pafida necontenttelor inliatratirunti maghiare dinorasele arrdelene, reprezintá majoritatea covânsittoare este tort atat de-absurd ea i cand et vorbi de anglizarea Angliei!

Insusi Macartney, case a studiat In deaproalie chestirunea Ar-dealului este obaigat sä rectuincescA In atta acestor realitati. sdro-

si

www.dacoromanica.ro


bitaare, cá actiunea de desnationalizare pentru asimila.rea fortatila populgiunilor nebastinase este cu totuff necunoscuta roma/titian

declara textual:Insasi i tchiar a op catuatitatil ashnilarid.

-este ceva cu totid strain de mentalitatea romaneasca (somewhatforeign to the roumanian mind), In special in Regat. Aceastä ideieeste prin exceler46 o ideie central-europeana care s'a mascot inGermainia SI S'A DESVOLTAT, POATE, IN CEL MAI INALTGRAD IN UNGARIA". (Macartney. Op. (Jilt. cap. 'Transylvania).

Contraclictia Intre oele cloud sustinori ale Iriti Macartney estemanifestd. Pe de 0 parte el sustine dicleia unei aotimit de romanizarea Ardealului, pe care ar fi intreprins-o romanat, dupa calapodulvechei actiuni de rnaghtarizare, cella ce eviident echivalearza ou opolitica de asimilare fartata. Pe de alta parte, insa, aoelas autorrecunoaste ca Insui principiul unei atartil astimilari repugna spiri-tuluti. romanesc.

Mai mult Inca. Din premizele pe can e fonnuleaza autorulenglez rezulta deosebirea radicala dintre priJndiipIfle calluzitoare alepoliticei minaritare romanesti i maghiare. Ungaria, cu populatiaei poliglot ii ata de amestecata, trebuia sat practice politica asi-milarii fortate, i Macartney ne spune ca a practicat-o pe scaracea mai inalta (the highest scale). Romania, cu situlatiunea ei pri-vilegiata de taal cu populaVe romaneaisca pule& acoperind integral

armonic aproape intreaga sup-gat:a a Transilvaniei, a refuzat saadopte principiul asiirniiLäriii fortate, atilt de drag ungiarillor i l'apracticat, dimpatritva, pe aced al complectei libertdpi iitgionale acetatenalor de alta origine etnica decat acea romaneasca.

Pentru a asigtira progresul staitului lar, romanii au intelesdiln primul moment al intregirei romanismului in granditele flirestiale einicitatii, ea' niu exiiista &cat o singuirä caae de urmat : aceiaa bunei convietuiri cu nal.iile conlocuitoare. Aceasta tnplica o po-litica de larga comprehensiune pentru neoesitatile vitale, culturalesi economkce, ale ntialoritariaoir. Romania, trebue recimoastem,a urmat CU sinceritate aaeasta politica, in dorinta de a-si apro-pia" (ceeace este la antipodul asimilárii) pe maghiarili din Transil-vania, la fel de altfel,, ca i pe celelahe nationalitati din aceastaprovincie.

Melia posibilieititi

el)

RI

pi

www.dacoromanica.ro


Partidul national-taranesc nu este singurul tare a prate-treataceasta politica concillitanta fata de minoritati i domnul luliu Ma-nthu nu este singurul om politic roman care a manifestat senti .mente de bunavointä si de intelege fata de as-Iva-Aar-Pi. romanis-mului.

Mare le poet transilvanean Octavian Gaga, selul ParticluluiAgrar roman, era poate gel mai indreptatit a nutri sentlintentede revansä fata de grafili unguri, mai 1-au cfacut si, cunoasoa diirpim tragedia situatiunilii de a fi roman protestatar pe pamantulromânesc al Transilvaniei. Departe insa de a cultiva sentintentulrazbunarii, Octavian Goga a adoptat fata de ungurill iiintoderantide eri un sentiment de crestineasca ertare, intinzadu-le ramurade maslitn a impacariti :

Contrar doctrinel tradiltionafte a Ungariei, care nega natio-nalittatilor ne-ungare dreptul la existenta, la noi opinia publiIcapriveste cu seninatate pe cancetatenii nostri ne-romanl. Sentimen-tul nostru universal refuza exageratrile i xenafobia n'a fost nici-()data o coarda care sa fi vibrat la romani. Dupa o ura secularä,noi ne-am indreptat spre opresorii nostri de eni., intinzandu-le oramura de maslin".

Partidul poporului sub conducerea Maresalui Averescu, unuldintre conducatarli de capetenle ai. armatei rzmane in razbolulpentru intregirea Roman lei, a inscris si el in Programull sau ur-matorul principlu de lama in problema minarittalor :

Partidul Poporului nu fabe ntid o diferenta intre cetateniioricare ar fi limba br si aricare ar fi confesinnea lor".

Nici o diferenta intre cetatent pe constidergiuni de limba saude confesie ! Cat de departe suntem de timpuride retrograde andprea generosii i atat de litberailii urn-Iasi ai lui Arpad edictau Ordo-nante in cari limba vorbitä era genteratoare de direpturi.

Aceleasi principdti de largheta si de sincera doming dot cola-barare le gasim inserate si in Prograrnul Partiduilui National-Li-beral de sub presedintia lui Ion I. C. Bratianu.

Mamie om politic roman rezuma astfel idelle calauzittoare alePartidului ski in problema minoriltatidar:

Pentru noi, chestiunea drepturillar minaritatilar este transata.Ea a fast transata in momentul in care am recunoscut necesitatea

hard,

www.dacoromanica.ro

250 MILTON G. I,EHRER

de a-i da o solutie complectä in interesul Justitiei, in linteresularmoniei intenioare a societatii romanasti actuale, rtotdeauna pd-trunsei de acest spirit de tolerentd religioasd care n'a pairdsit nici-c clad poporui nostru... Fratii nostri nail !mine am fost convinsidin prima zi ca o viat4 de Stat calmg i durabilà nu poate fi sta-bilit5 cleat pe aceleasi principii de egalitate a drepturilor pentrulimba si cultura minoritatilor".

Acestea au lost legile românesti coat au guvernat populatiileminoritare din Romania timp de dougzec" de ani. Acestea au fostconceptiile politice cari au prezidat la aplicarea lor pe teren.

In locul urei inversunate impotriva a tot ce niu e maghiar, inlocul intolerantei, a prigoanei si a diferentierior multiple, regimulromanesc a inaugurat fata de populatiile d.e altä origine etnica,traind in mijlocul populatilei romanesti, o politica de egalitate cam-plectä i, ceia ce este mai important, o politica de profundä inte-legere pentru aspiratiile lor nationale in cadrul Statului roman.

REGIMUL PRESEI MINORITARE SUB UNGURI I SUB ROMANI.

In Paradisul nationalitatilor" care era Ungaria dinainte deTaboiail mondial din 1914, redactorit roanani dela diferitele zioredin Transilvania au fost condoning" a face i au facut efectiv

aproape 100 ani swat ani) inchisoare pentru delicte depresa, recte pentru faptul de a fi incercal sà protesteze impotrivaregimului de ilegalitate si de abuzuiri pe care atat guvernanVdela Budapesta cat si organele lor executorii din Ardeal, 1-au inau-gurat faca de romani anai ales din zitia Imtririli puterii ma-ghiare in statul dualist.

In zece ani numai dela 1893 pang in 1902 redactorii unuiingur ziar romanesc din Transilvania, Tribune, au fost condam-

nal" la 17 ani si 3 luni puscarie si 1& amenzi insumand enormapentru acele vremuri sumo: de 56.981 franci aur.

Acestea au fost efectele regianuarui preset minoritare in pro-vincia Transilvaniei dinainte de 1914, pe care ungurii o prea, fe .riceau cu guvernarea lor. Date le sunt lesne controlabile, arbiveleeiverselor instante jildecatore;:ti si in special acelea a Curtei

pi,

(una

www.dacoromanica.ro


cu Juri din Cluj find cea mg vie marturie a mai trecut deprigoana si de arbitrar.

AT f o eiroafre sä se creadld ea remanii s'au facut vinovati de un.exces de atitudine de frondd. Temeinri le urmruirilor penale indrep-tate impotriva ziaristilor atrdeleni ne vc4r lamuri asupra nelni-semnateloir lor culpe.

Dar, in prealabil, sed examinam care erau principike de lama,ale legal presei care se aplica in Ardeal.

Spre deosebire de restuil tertitorialui ungar, uncle se aplica legealiberala a ptresei din 1848 (legea XVIII), produs al revolutiei, inTransilvama era in vigoare Decretul Imperial din 27. Mai 1852,octroaiat in epoca celui mal sever absolutism habsburgic.

Logic ar fi fost ca clupd inStaurarea regimului dualist in 1867,sa se fi unificat leginiride in toate provinciile depinzand de Co-roana ungard. Ungurili au preferat, Ins, s. menftina in Transilva-nia regimul cu mult mg aspru, edittat de Habsburgi irapotriva borin periowda ce a unmet revolutiei auli Kossuth, regim inclreptat dedata aceasta de unguri impotriva romanilor i celorlalte nationa-litati nemaghiare. Intre cele cloud legi existau deosebiri fundamen-tale de principii i importante deosebiri de amanunt.

In primul be, Decretul Imperial aplicabil in Ardeal nu con-tinea forniularea ideiL esentiale a libertatii de. exprimare prinpresd, pe care, dimpotrivd, o Psim in legea apliCabila in Ungariapropriu zisd si care era astfel formulata: Oricine Ii poate exprima

raspandi lliber ideiile pe calea presei".Lacuna era de natura sa llimiteze la maximum libertatea

scrisului pentru romanii transilvaneni.Pe de alta parte, in Ungaria propriu zisa cautiunea pentru

publicatii era necesara nrurnai daed publicatia avea caracter politicpi dacd ea aparea cel putin de doud ori pe lung. In Transilvania,cautiunea era obliptorie pentru toate pulica4itmile, ncliferentdaca elc aveau caracter politic, centesimal, social sau economicsi mai mult Inca, ea era generala, arida, necesath pentru oricarepublicatiune, oricare ar fi Rat periodicitatea aparitiei.

In Ungaria propriu zisa, respansabilitatea pentru delictele depres k. era asurnafa exclusilv de autor; in Transilvaniia, pedeapsa seaplica in mod solidar atat redactorrului cart i editorului publicatiei.

www.dacoromanica.ro


Dar, cum observg atAt de just d. Paclisanu, deosebirea ceamai. mare si mad revoltAteare nu era intre textul fleet i textelDectretului Imperial, lei In felul cum erau splicate dispozitiilelegale fasta de presa maighierà L fatä de presa minoritarA. Gu-Nernele i intreaga opinie publicä magi-dad% vedeau in aceast5presa cea mai mare piedica in calea reaflti7Aril Oideahlui thlttUrorpartideilor: crearea statului national rnaghzar".

Este deci, explicabilild invensunarea cu care unguniti au urmaritpe autorii articolelor care protestau impotriva metodelor intre-buintate de guvernantii maghlari pentru atingerea acestui idealutopic, dupà cum este explicabild i severitatiea verdictelor con-damnatorii. iTh aceste procese, recte simulacre de procese, care seclesfäqurau intr'o ambianta de hipenoviniszn, juratiii unguri eraraacelaq timp parti judeceitori. De aici i caracterul atat de odiosal deciziilor pe cari acesti judecalori sui generis ae pronuntau indelictele de presA.

Vom cita, pentru luminarea cititonujlui, numal trel exempledin istoria prigoanei presei romAnesti din Ardeal.

In ziarul guvennamentafl maglitar din Cluj Kolozsvari Köz-löny" s'a publicat in. toamna anululi 1885 un articol in care, odatAmi mult, se afirma principiul natiei unitatre maghiare", declar5n-du-se rites cA structure Ungariei trebue sä fie exclusiv rnaghiarAsi cä a tine seama de nationalitAti insenineazà, pentru nobila na-tiune maghiara o injosire.

Ziarul romanesc Tribuna" din Sibiu, in numAnd Ban clan 28Noembrie 1885, a innerat aceastA conceptae, arAtAnd ca. idei ca ace-lea expuse de ziarul din Cluj port produce sguduirri prolunde" sipot duce la rAsboiu civil. Autorul articolului facea largi concesiipunctului de vedere rnaghilar i aceasta numai pentru a inlesnicreiarea de raporri de buria intelegere intre popuiai1ile conle-cudltotaze din Ardeal.

Maghiniii, sena Cornea Pop Pãounar, autorul articolului Ineii-,,miiniat, trebuie sA-sti dea searna de imprejurarile in can traiescsi sá examineze daca oare sunt ei in stare sd-si reali2eze idealuide a transforrma Ungariiia pcoliglotä inteun stat Tlational maghiar.,,DacA vor examina temeitnic aceastra problemA. vom intelege cA aumotive importante sä nu discute caracterul national al pAmantului

tin

www.dacoromanica.ro

,ARDEALUL. PAMANT ROMANESC 253

.pe care ne aflgm i Mei. al Statulub pe care-I formam impreunafl putem apara numai impreung".Cuvinte intelepte, pdtrunse de o nabirld darintá de a trai in

raparturi de burg intelegere cu imvadajtorii rit, pentru p5stra-rea pAcii launtrice t pentru salvgardarea p.cii europene.

Curtea cu Juni din Cluj mi a Impart5Silt insg, acest punct devedere, ci l'a condamnat pe autorull. randurilar de mai sus laun an inchisoare iar pe scriitorul roman Ion Slarvici, directorulzierului, la o amendä de 200 franci atur.

Doi ani mai tarziu, un alt proces de presa fu intentat de auto-rittatile maghiere zriaruluii romanesc airdelean .Gazeta Transil-vaniei".

Pentru curajul de a fi spus ceia ce dealtfel, toatl lumea tiac6a ce este mai important, ceia ce insasi capii soVinis-

mului maghiar o rrepetau la fiecare pas anume ca : ,maghiariiamenint5 ou nimiciirea pe romani, sasi, sarbi i slovaci, dacg nuse contopesc cu nbarea kr nartiune t niu vor sa se alimenteze delasursa culturrili lor", autorul a fast condamnat de &are aceiasi fai-moas5 Curte cu Juri din Cluj la partru 1UInJiJ inchisoare i, con-form obiceinluii, la o important5. amends.

Pentru o Iraza ca aceasta: Ungatila nu e marghiar i acestStat nu e maghiar, ci este comun tuturar nationalitatilor" sipentru o alta tot atat de adevarat5, in care se atitrma ca natiiledin Ungaria sun& imp5rtirte in dou5: mitnoritartea privilegiat5 ma-ghiara i majoriftWe asuprilte nemaighiare, Trailan Haria Pop,redactor la Gazeta Transiivaniei" a fost condamnat la 14 Auglist1890 la un an inchisoare i redacitcrul ziarului a fost trimis inpuscarie pentru tianp de 6 saptamani.

Comentand acest proces de presg ziarul Kranstädter Zeitung"in No. 191 din 1890, scria :

In prooesul de presä ce s'a petrecut acum trebue sa mai firecansideratä si aceastà anamalie : Juratii emu judeditori in ca.uzaiproprie. Juratii trebuiau s'à se sing atinisi de articolele incrimi-nate si tot ei trebuthau isa pronunte verdictul impotniva adversa-rillor lor politici i nationali. Mai mult Inca, acumatorufl publicprovoaca pe jurati a se rasbuna pentru ofensa fäcutd maghlaris-mului, adica jutratilor"

L

pi,

www.dacoromanica.ro

254 MILTON.G. LEHRER

Vedem deci care era starea de spirit a judecatorilar caHurrnau sa se pronunte In procesele de gresa intentate ziaristilorromani. Exponenti ad! maghierismului sovin, juraii ungurd) erauchemati sa imparta dreptatea inteo cauza care atingea insusi re-sorturile lor sufletesti cele mai adanci.

Si astfel, pentru vina exclusiva de a fi protestat impotrivametodelor de desnaVionalizare i de a fi rildicat glasul impotrivapoliticai de intolerant:a si de asuprire, romand din Tran-silvanda au lacut in puscfrie and dearandul, ca niste infnactori dedrept comun.

Severitatea sanctiundlour nu a dezarmat insä pe gazetarii tran-sdlvaneni. Ei si-au continuat inalta lar misiune in dispretul tero-risrnului Curtilor cu Juri, elemente oarbe aile politicei de ma-gharizare, pang in zina in care scrisid ion inaripat a smuls desti-nului marea hotarare de desrobire

Pentru perfectarea imaginei despre ceeace a Lost regimulpresei in Ungaria inainte de rasiboi, vom arata ca intre anii 1879si 1910 tau fost interzise pe teritariul Trarnsilvaniei 67 de ziarereviste aparand In Regatua Romanibi. Dar n numai ziarele ro-manesti erau lovite de aceasta interdictie. Foate =lite ziarereviste straine: germane, franceze, dtaliene, amerioane (in lirnbagermana) i belgiene au Mout obiectul unar interdictiun1idntroducerea lor pe teritoriul Ungariei fiind prohibitä, temporarsau definitiv.

Ori de Cate ori un ziarist strain desvalula inichtatea regimuluiminoritatilor din Ungaria, sanctiunea tinterziceriii ziarulud. in Un-garia lovea ziaral in chestiune. Despre Ungaria nu se putea scriedealt bine, ori cat de neagrd ci de mizera ar fi fast situa0a mi-nortteitilor-majoritaire.

Pentru romarri, sanctiunea era puscarie iar pentru ziaristulstrain interzicerea slovei sale pe teritorul natiuni ma-ghlare".

Regimul instaurat prim decretul imperial din 1853 cu micilemodificarti cari au fost aduse ulterior grin ordbniantele din 1867,1871, 1872, a ramas In vdgoare pang in 1914, cand ungurii auedietait o mug lege privitoare la regimua presei in Transilvania. legecare a mei-10mA cele mai multe dintre restrictiile de pana atunci..

ziaritii

mkt&

si

simelare,

www.dacoromanica.ro


Intervenind insa, rathoiul, legea nu a mai fost apliicata, ea bindinlocuita prin masuri exceptionale.

A sunat insa ceasul labertalii pentru popoarele al caror glasa foist inabu*t timp de decenii. Romanii neavand nimic de ascuns

netemanclu-se de nici o exited au, acardat presei libertatea ceamai desävarsita.

Ungurii s'au grabit sä uzeze de ea, ceea ae era natural, damde multe ori au si abuzat rildicand capete de acuzatiune imagi-nare i dand proportii apocaaiptice celar mai insignifiante fapte.Daca s'ar fi saris in presa romaneasca transilvaneang dinalinte de1914 o zecime numai din cieea ce presa ungureasca din Transifivaniaa scris dupa alipdrea Transifivaniei la Romaata, toti zilari§rtii romanitransilvaneni aa- fi zacut in inchisaare pe

Dar, sä dam cuvantua cifrelorSub unguri existau in Transilvania 15 cotidiane unguresti. In

1928 numarul kr a crescut la 28, pentru ca in 1936 el SA.' ajungala 53.

Inainte de ailipirea Transilvaatiel la Romania, ungurii aveauin totaa 1M de publicatii periodice i cotidiane. In 1935, numarullor era de 312. Treisuctedouaspreceze publioatii la o populatie de1.300.000 locuitoripe cata vrerne cemi peste 3.000.000 romani, caritrAlani in Transilvania in 1914, aveau la dispozicia lor doar 44 depublicatil... din care (loud cotidiane I

Inainte de dictatua dela Viena, profesarul Silviu Dragomir scria:,Azi, in fieaare oras de oareoare linportanta se gaseste eel putinun ziar unguresc, dna.' nu si mai multe".

La Cluj, ne spune Transylvanus, apar 77 de publioatii uingu-resti, la Arad 21, la Oradea 39, la Timisoara 49, la Satu-Mare 23,si tot atatea la Tg. Mures. Nu exista profesile, continua el, care sanu aiba organul sau de publiaistate".

La Cluj, 7 din mile 25 ziare cate apareau aveau in 1935 unithraj vartind intre 100.000 si 120.000 foi.

Scriitorul ungur Georgc.. Lukacs, in dorinta de a castiga inAnglia partizani pentru cauza revizionismului maghlasr, are curajulLà scrie in studiul su The injustices of the Treaty of Trianon"ipe care-1 numeste in treacat Un ucaz") urmatoarele despre dife-rentale de tratament ale rninoritt'llilor din Ungaria si Romania:

vtiata.

si

www.dacoromanica.ro


fi fost tratamentrul nationalitalilor de zece ori mai asoru(harsher) decat o afirmd dusananift nostni (recte romanii i celelaitepopoare succesorale m ns) Inca el ar fi fost de o rite de ori maiputin russinos (a. thousand times les irksome) decat intoleranta des-fasuratà de statele succesorale". (sic)

D. Lukacs jongleaza cu oifreae din motive de retooled eftina,ascunzand bineinteles cifrele statistice care aruncä o lumina realdasupra a ceea ce a fost tratamentul cromanalor sub unguri i acelal unguriffor sub roman!. SA' complectdm noi propagandeimagltare citând cifrele statistice i läsand pe cetitor s traga singurconcluzlifie care se impun.

Intre anii 1919 si 1933 au apdrut pe teriltoriul Transilvanieiromanesti nu mai putin .de 5000 cinci mii ! opere literate

stiintafice maghiare, adicd mai multe decat au apdrut sub domi-natia ungureasd timp de 50 de ani, intre 1867.si 1918. (Cf. IancsoElemer, scraor maghiar, in lucrarea Cartea ungureascei in. Tram-slvanta in ultimii 15 ani").

Sub atat de laiberala guvernare maghiara, unguriti din Train-silvania nu aveau niici o societate de editurd. Sub rusinoasa do-minatie" romaneasca, ungurith si-an putat infinta in 1920 o casdde editurd la Cluj (Minerva) care, in timp de 10 ani, a imprimat

raspandit un numdr de 1.651.133 ciigi unguregi.Intoleranta romaneasca a perrnis, pe de altd parte, fiintarea

in Ardealul romanesc a nouà societati eultruirafle laice, afarä dealtele cu caracter confesional. Le enumeram: Societatea LiterardTransilvdneand din Cluj, reunind cele mai ilustre pene maghiaredin Ardeal, Soc. Sigismond Komeny din Tg. Mures, societatea E.Szigligeti din Oradea Mare, Soc. I. Arany din Tioniisoara, soc. Fr.Köcsey din Arad cu socileatil surori la Careii-Mari si Baia-Mare,societatea Teleky la Bafa-Mare i, in fine, societatide HelikonulTransilvanean" a Muzeului Ilransilvdnean" t societatea Cultu-ralei Maghiarel" thin Translvania

In afara de aceste societAti importante cari constituiau oare-cum cadrul in care se desfasura viarta cultucrald a maghiarilor dinTransilvania, aproape in fiecare oras transifivanean uncle se afla ocat de miica proportie de unguri, se gdseau asociatii culturalesocietdti de lecturd cu caracter local.

SA

lipsuirile

(E.M.K.E.).

st

si

si

www.dacoromanica.ro


In anul 1935, numal societatifle corale atiingeau in Ardeal res-pectabila cifra de 162.

In ultimul decentu al guvernariii maghilare nu exista In Tran-silvania decat o singura revista die &ilia. lilterara. Intolerantaromaneasca" a permis aparitia unei seriii intregi de asemenea re-viste (Pazstor Taz", Vapkelet", Otrientul", Erdelyi He likon",etc. etc.).

Adaogati la toarte aceste publicatii : peribdite, economice, re-revistele pentru copii, publicattiLle de specialitate, (pana

si cantaretiii maghiari, reuniti in asociatite, Ii aveau buletinul lorlunar Magyar dal" Cantecul maghiar" !) i va veti putea faceo imagine complecta despre ceia ce a iost viata cultutrala maghiarasub dominatiia atat de hulita a romanilor.

Climatul acestei hbertati romiinesiti era atat de prielnic avan-tului cultural rnaghilar, !neat scritcrul ungur Lajas Gyorgy exclatnacu satisfactie in 1927: Este sigur ca unguriii din Tratnsilvania ducazi o viiarta culturala tot atat de activa # de intensa ea # in. secoleleal XVI-lea # ci XVII-lea, cand centrul die gravitate al culturit ma-ghiare era aproape exclusiv in Transilvania, restul Ungariei fiindocupat de turci".

Veclem deci cä sub guvernairea romaneasca ungurii din Tran-silvamia nu numai ca au continuat sa ducä o viata cultural a. in-tensa dar mali mult Inca, el au ihregistrat ehilar progrese uimitoareIn toate compartimentele

Atat de largi au fost libertatile acordate mincritatilor de catreguvernantiii romani, Incat un scriitor german Rildinger, dupa cea vizitat Romania, Ungaria # Jugoslavrila, cu ocazia unei confe-rinte *luta la München, a exclamat : Romania este t ara ceamai liberald in ceia ce priveste trartamentul minoritatilor" (Rumd-nien ist das freieste Land der Behandlung der Minderheiten), iarautorua valumului de fata, fiind Insarcinat de hebdomadarul pari-sian La Tribune des Nations" sa efectueze o ancheta in Romaniacu perivire la minoritatile etniice din Ardeal, termina astf el unuldin repartagid:

Romania au reinsufletit towte energiile latente ale acesteiprovincii care zacea (languissait) timp de secole. Ei au transformiatradical conditiile economice ale regiunei, contribuind astf el ia

ldigioase,

culturit.

17www.dacoromanica.ro


,progresul provinciei. Toate dasele ociJaffe reeum Si toateTransilvainiiai au profitat de pe urma acestei

,,Pot afirma cu toatel obiectivitate c Transilvania este un.

widevtirat Eden al rainorittitilor". (La Tribune dee Nations" No.287 din Mai 1940..

Propaganda maghiara in dispretu1 color mai evidente reaUtati,continua, insa, a clama urbi et orbi ca In Transilvania mincritateamaghiara e persecutata i cä romanii, popor Inferior, frang aripileelanului creator au culturii maghiare.

Era traditionalul procedeu maghlas de a defaima toateromanesti, oritat de liberale ar fi fost ele, bizuindu-se ex-

clusiv pe buna oredinta a celtitorului din Occident care cu greuar fi putut banui ca este posibblã o atare deformare a realitatii.

REFORMA AGRARA I OPTANTII UNGURI.

Tara eminamente agricolä, Romania a fost preocupata Inca dinsecolul trecut de problema improprietardria, taranilor.

Prima expropiere in folosul pranimii a fost efectuata in Ve-chiul Regat in 1366 dupa unirea Principatelor, urmata de o nouaimproprietarthre in 1889 dupa- razboiuil pentru independenta. Am-bele impropritariri, prin caracterul lor restrains, n'au reusit insäsa solutioneze grava problema sociala pe care o creia antagonismuldintre marii latifundiairi taranirnea care muncea din greu unpamant al carui roade profita in cea mai mare masura celordintai.

Räscoala din 1907 a tairdnirnii romane a atras atentia guver-nantilor Romaniei asupra pericohilui arescand pe care prezentapentru tard netrezolvarea echiltabila a acestui antagonism. Prin-cipiul improprietäririi taranilor plutea in aer. Trebuia gaged insäsolutia justä care sa multumeasca rnilioanele die neposedanti, Iãráa depos-cda in intregime pe proprietariii de bunuri rurale.

In 1915, se deschide in Par lamentul din Bucuresti discutia im-proprietarirei pe o scara mai mare. In 1917 Parlamentrul, care serefugiase la Iasi impreuna cu Casa Donmitoare, modified Consti-tutia, inscriind principiul exproprierii. La 22 Martie 1917 regeleFerdinand adreseaza soldatilor romand. un Miscator apel care se

na-tion.alitatile

a

11.

,

realezarile

www.dacoromanica.ro


termina cu vorbele: fik de tarani care ati aparat cu bratelecu pieptul vostru parnantua PHil in care v'arti nascut, Eu, regele

vostru, lia declar Ca vi se va da pamant. i Eu votu fi primul ada'exempluk cel bun".

Primul decret lege de exproprkere apare in Monitorul Oficialdin 16 Decembrie 1918, expropriindu-se un prim lot de 2.000.000ha. in folosul tkanilor. Printre exproprigi figureaza i DomeniileCoroanei. Regele *ruse sa fie printre pridnii a da exemplul celbun".

In 1921, o noua lege a lärgit cadrele exproprienik), reglemen-tand i procedura improprietkirei.

Am trecut in revista principalele etape ale exproprierii din Ro-mania pentru a risipi una din cele mai man mistificark ale ma-ghlarilor, earl au vrut sa acrediteze in strainatate verskunea ca ex-propierea a fost facut special pentru a lovk in interesele magna-tilor maghiari, posesori ai unor iMense latifundii in Transilvaniaromaneasca.

Marea reform:a sociala din Romania a fost infaptuita inaintede alipirea Ardealului la patria-rnuma si a constithit un act dedreptate prea mare pentru ca tarankmea tranSikvaneanaatat ceaungureasca cat* cea romaneascasa fie lipsita de binelacerile ei.Exproprierea a lovit atat pe latifundiaridi romani cat i. pe ceiunguni si a irnproprietarit atat pe taraniti unguri, cat pe ceiromani, fcirei nici o cleosebire. Caracterul de generalitate al refor-mei constitute caraoteristica princripadä a acestei aclevarate revo-kith sociale, prin care Romania s'a plasat in fnmtea popoarelordin regiunea Carpato-Danubiana.

In Ungar la, dimpatriva, toate legile agrare cari au fost pro-mulgate la sfarsitul secolulM XIX * inceputul secolului XXpoarta In unanimitatea lor pecetea celai mak autentic sovinism.

Plecand dela principiul eä acel care stapaneste pamantul, sta-

paneste i ara, unguaii. s'au straduit prin ceke mai) varii mijloacesa mEtuarizeze pamantul Transilvaniel, colonizanclu-1 exclusiv cuungdri ajar in regiunile pur romanesti in care s'ar fi gasitdestui romani cari sa poata indocui pe grofti maghiari, ale ckorlakundii ramaneau neluorate din cauza imensitatii lor. Atuncicand clica maghiara care conducea destinele Transilvaniei nu a

Voua,

90

www.dacoromanica.ro

269 MILTON G. UHRER

avut la indemana sulicienti unguri pentru a coloniza pamantulTransklvaniei, ea nu s'a dat in lAturii de a aduce ciangai dinBucovina.

Baronul Ernest Banffi, presedintele agricultorilor maghiari,scria fara. inconjur in ziarul Pesti Hir Lap din 9 Septembrie 1913 :,,Nu dorian sca consideram pe compatriotili nostri de alta aimbadrept adversarii nostri, dar in ceeace priveste stapanirea paman-tuhii, noi trebue sä-i consideram ca pe inarnici si in consecintatrebue sa ne organizam".

In 1919, Transivanda numara 14.933.841 jugare cadastrale dincari 7.613.555 jugare erau paanant agricol. Din aceasta suprafata39,95% era in posesia Statualui, Coanunelor, Bisericei (de diferiteculte, Societatilor, Composesoratelor etc., iar restua de 60,05%apartinea particulariaor.

8435 proprietari stapaneau intinderi mai mari de 100 jugäre,dintre cari nuptial 209 erau romani. Din acesti 8435 proprietani,1190 stapaneau intinderi mai mari de 1.000 jugare cadastrale fie-care. Romani erau doar 17, restul de 1172 fiind unguri!

In total cei 3.316.345 romana, cati numara Ardieafful in aceakpoca, stapaneau 3.448.602 jugare iar cei 1.891.933 minoritari dinTransilvania posedau 11.233.819 jugcire, adicd o suprafatA de treiori mai mare !

Statistica marilor proprietati din Ardealul stapanit de ungurine desvalue numele celor cateva zeci de familia de magnata unguri.carii, de pe inaltimea fantasticelor bar averi imobilbiare rurale, gu-vernau ea niste adevarati despati pe rtaranki ardeleni. PrintiiCoartki Eszterhazy posedau enorma supratatA de 314.065 jugare Ca-dastrale, printii i conl,.ii Pestetich tkranizau tAranil rorniiniunguri de pe 117.30 jugare, urrnati ianediat de contii Szechényicu 117.257 jugare i contii Karolyi cu 111.586 juere, lasand cumult in urniä pe cmtli, printii, baronii i palattinii Ziehy, Palle-vichini, Batthany, Phillip de Coburg, Majlath, Nadozdytrapi de mai mare sail mai micil anvergura.

Aceasta nobilime putand umple cu numele ei un intreig al-manah Gotha si cu posesiunkle ei un mic regat, imprima Ungarieiun caracter reactilonar i retrograd win excelenta. Taranua undurde pe mashie atator pi1iini, coati, baroni i palatini nu era, dupl

chiar...

§i

471i. alti sa-

www.dacoromanica.ro

,ARDEALUL, PAINAANT ROMANESC 261.

cum se exprim5. Iu Jelyes in cartea sa Poporul PusteiP, un.om. ci un simplu sup/intent (a proprieteitii oligarhice".

Garbay, ocupandu-se in general de condititile rnizerabile in caretraia tgranul ungur, exclamä : ,,UNGARIA ESTE TARA FOAME-JTEI I A MIZERIEI" lair Istvan Turi scrile in aceiasi privinta inziarul maghiar Nepszava" : ,De o parte, castele i monumenteistorice, de altä parte, catune asiatice De o mit de aril sateleUngariei nu s'au schimbat, sugrumate de Sistemul marilur pro-prietati". In sfarsit, Doveny Nagy Lajos relateaza In ziarul ,,Ujmagyarsag" constatárile pe cari le-a flout personal in comuna. Sze-ghalom, arlitand. cá acolo : teiranii muntincii foile cle porurab cucall &ant umplute saltelele i pernele !!.."

Duca aceasta era situetia taranului ungur, nu ne este greua ne reprezenta care era soarta taranului roman pe mos:tile aciestor_grafi, in sangele ca.rora fierbea de veacuri ura perdu tot ce-i roman.foga aceasta nobilime care staruia in mentinerea unor formevetuste de viata in pain centrul Europe], s'a coalizat irnpotrivaRomaniei cu posesorli de mai mica envergurd, In ziata in care gu-vernatqi dela Bucuresti au aplicat si in Ardelul romanesc m5.-.surile de progres social pe cari le indaptuisera deacum in VechiulRegat. Exproprierea avea un tel bine deteirminat: sa ia din posesiagrofilor i magnatilor exploatatori o parte din pamanturile st5-panite de ei (dar mu si muncite de ei), dandat-le sutelor de miide Varani, unguri i romani can znunceau parnantul de secole, darcari erau lipsit,i de stapanirea

Este clemn die mer4ionat c. TJngairia, pe care totil scriatoriiungurl, maxi si mild, din epoca noastra tan s'o pre-Ante ca pe olard cu vechi traditii liberale, a cunoscut servajul pana la juma-tatea secolultri trecut, parnantul Ord apertinand in. quasi-unani-mitatea lui oastei nobiliare iar erbi1i avand doer uzufructul lui.

In 1916, episcopufl ungur Prohaszka ventila iddia unei impro-prietdriri a soildatilor cari aveau revina. de pe front, dar panala desmembrarea Monarhiei, in toamna anulut 1918, nimic nu s'arealizat pe acest taram.

Legea agrara romaneasca a expropriat in Transifivania o su-prafata de 1.663.809 hectare, fata de 2.776.501 hectare expropriatein virtutea aceleiasi legi, in Vechiul Regat.

SA

www.dacoromanica.ro


In total, au fost improprietarili In Ardeal 310.583 tgraniptmgurl i romani; 227.953 erau romani, reprezentand 67% dintotalul romanilor avand drept la improprietärire i 82.630 erauunguri, reprezentând 70% din nurndrul rainoritarilor indreptiititiprin lege, a se bucura de efectele exproprieriti.

Coalitia ungurlor interesarti in mentinerea i perpetual-ea uneistari de exploatare feudalg a mosiilor, a deslantait cu prilejul

legii o actiune furibimdg impotriva statului roman.Guvernufl maghiar, pe de alta parte, tinea sa prezinte Romania

In fata foruridor Internationale si a opiniei publice occidentale, cape o taxa care nu respectg tratatele de pace.

Scopul urmarit de unguri era dubluI. Pastrarea nestiabitg a unor drepturi partkulare in dis-

pretul drepturilor legitime a catarva sute de mil de ayants droits.-II. Slabirea pozitiei României in concertul popoarelor eu-

ropene.Au fost alertate toate forurile competente i incompetente,

oreindu-se asa numita chestiune a optantilor unguri", care a facutsg curgg rauri de cernealg in presa internattitonialg, tirnp demai bine de un decenkt A fost sezisartà in prim loc, in 1922, Con-ferinta Ambasadonidar, in fata careia unguril au readus litigiulde trei ori. In urma, ungurii s'au dus sa-si sprung pgsul la Liga.-Natiunilor, aia Consialul celor trei, la Tribunialua arbitral mixtromano-maghiar dela Paris, apai la Curtea Internationala delaHaga, dar unde nu s'au dus oare, ungurii ca sg se planga impotrivalegei de expropriere romanesti ? !..

Conform sistemului lor obisnuit-de a creia diversiuni pe oricetema, ungurii au tinut incordath atentia opiniei publice mondialetjmp de mait bine de un deceniu asupra unei chestuni care, po-trivit randuelilar dreptului international, era exclusiv de dome-niiil judiciare romanesti.

Litigiul devenise, dupg cum se expriting Barontul Eduard Des-camp, o celebrã cauzg internationala" i ajunsese, clupg cumspunea Lordua Birkenhear, fostul raiinistru britanic al Indiilorr,,de o gravitate exceptionalg".

Trebuie s'o recunoastem in mod formal : ungurii au avut din-totdeauna meritul de a creia in jurul chestinniilor pe cari le agitaur

apli-callunia

autoritatilor

www.dacoromanica.ro

ARDEALuL, PAMANT ROMANESC' 263'

atmosfera din cele mai favorabile pentru cauza bar. Fondurile.clestinate Propagandei emu tinepuizabille.

In realittate, tot litigiul se crezuma la problema de a sti daca.statul roman avea dreptul sg procedeze lia exproprierea buinurilorimobiliaire din Transilvania, aparVinand unguriflor care optasertipentru cetatenia ungarg (de uncle i denumirea de optanti unguri),

can l. nu locuiau in Transilvania (de uncle i numele de absentei?ti),aclica de a sti daca strainii puteau avea fn Romania mai multedrepturi decat romanii.

Dana aceasta a lost cu adevarat intentia partilor contractantela Trianon, spunea in fata Ligii Natiuniflar marele am de stat Ni-colae Titulescu, permiteti-rth sa Vä spun ca aricat am rasfail trattatelepe care lumea i le-a dart dela 1919, nu se va gasi nkti o creatiunedepAOnd in seductitune... cariera de optant ungur".

Nicolae Tituflescu, prin mäestria cu care a condus litigiul, areadus problema pe fagasu1 ei natural. Dupg 8 ani S mai binede interrninabile discutii, de pasionate plemJimcI, conflictul tromano-ungar a fast lichidait printeun acord incheiat direct inttre UngartiaS Romania la Haga, principaul exprcprierill ramanand deplin cas-tigat pentru Stabil Roman.

Problema optantiaor unguri a scos In evidenta insa, inaintede toate, sistemul neintrecut al ungurilor de a tulbura in modcontinuu pacea Europei S de a provoca in mod permanent con-flicte, menite a reactualiza problemele transate in mod definitiv.

In afara laturii pur materiale (un =max restrans de 167 optanti unguri reclamau Romaniei o despagu.bire de 45 miliarde lei,ceeace reprezenta exact dublua intregului buget il Regatului Ro-maniei din acea epoca), litigiul a imbracat deci, un caracter purpolitic, dublat de unul propagandistic, unguril nescapand nici oocazie de a infatisa Romania ca pe o tairá unde minoritarii suntpersecutati i uncle clrepturile sfinte i intangibile ale proprie-tätii sunt cglcate in picioare.

Adevgratul aspect al criestiunili o mail echitabilá revertitiepeimd7aului, stapanit pang atunci de o casta medievalä, stra-

fing de aspiratiile populatlei bastinase, abea se maii recunosteaprin noianul de argutii sofistice sub care unguriil prezentau

problema.

o

.4

si

www.dacoromanica.ro


Romeinii, in definitim, au realizat chiar pentru Nranul ungurdin Transilvania acel minim de clreptate socialci pe care magnaciffeudalismului intdrziat refuzau in mod categoric realiza in /..To-pria lor tard.

,,Niciodatä, seria profesorul Ionescu-Sisesti, tkraniti n'au cultivatcampuride au atata zel ca dlupa aceastä reforma".

Pentru toti pirinii, conrtii, baronii, paffatizill ii celelalte nobilefiguri maghiare rnici dietatori pe Tnoiii1e lor exproprierearomaneasca a fast o grea 1ovituGra.. Pentru taranimea transilvaneangInsa, ca §i de altfel pentru pacea socialä a Europei, ea a fest oadevarata binefacere.

Conform tract:100or constante, rungurii s'an plasat si de aceastadata in calea progresului

COALA, SUB UNGURI I SUB ROMANI.

Transilvania numara in 1930, 3.207.880 romani i numai1.353.276 unguri. Proporlia dintre romfini i unguri era aproape-aceia0 §i in momentul Transilvianiei la patria-mumit in 1918'

daca credem marturia carturarului roman Sirnion Dascalul dinsecolul all XVII lea, in Ardealul de atunci nu locutau numai un-gun i sasi peste seama de multi ci ci rumeini peste tot locul, demai rnultu-i tara latita de rumani decal de ungurr.

Ar Li fost natural ea numarul scolilar romanesti al scolilorprimare cel putin sa fie de dou on i jumatate rnai numerosdecat &eel al scolidor maghiare, pentru a da posilbillitate copillor de-romani s invete a scrie §i coti in limba materna.

Ungurii aveau inainte de 1918 2.588 wolf. primare, repartizate-astfel : 1497 sec& cle Stat, 305 scoli comunale si 786 scoli con-fesionale.

Ramanii, des-i de doua on i jumatate mai nuanerosi decat un-gurii, aveau doer 2302 de scoli, dintre cari absolut nici una de Stat:--96 de scoli comunale si 2.206 scoli conlesionale.

Insistam asupra lipsei complecte de scoli de Stat in care limbade predare sA, fie limba romaneased, desi art. 17 din legeapentru egala indreptatire a nationalitatilor din 1868 ianpunea Sta-

social.

a-1

alipiz01gi

--

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT ROMANESC- 265

tului datoria ca in scohile de Stat din regiuntle minoritare si in-trocluca limba minoritatli respective, ca limbi de predare. In Un-gava, scrie d. Zenovie Pc1clisanu, nu a. existat nici o $coald de Stat,nici priznard, nici sec-um:lard, aviind ca Umbel de jiredare o lirnbäininoritara.

George Lukacs, cunostea perfect situatilmea totalei caducitatilegii din 1868 atunci cand scria, pentru inducerea in eroare a opi-

niei publIce de clincolo de Canal, urmärtoarele inexactitati: Legeanoastra din 1,868 proclamand egalitatea nationalititilor este unmodel de sentimente liberale cu privire la persoana natibnalitatilor

apAr 5. drepturile elementelor nemaghiare cu znult mai multieficacitate cleat asa numitele tratate pentru protect:1,a minorità-tilor din statele succesorale" (The injustices of the Treaty ofTrianon"). ,

Dar. acest sistem de a se referi la dispozitil Inoperante esteprea cunoscut cetitorului pentru a ne opri mai mat asupra lui.

Limba materna' a minoritatilor nu era admisi nci chiar ingradinile de copii, unde erau prirnizi copiii intre 3 si 6 ani.

Lipsa acestor scoli de Stat uncle Buil de Oran sa Nati invita,scrie i eiti in limba pe care o vorbea acasa i pe care o auzia ex-clusiv in satul in care traia, a lost calm principala a riclicateipraportii de inalfabeti rornani din Transilvania, analfabetism pecare, cu cinismul traditional, propaganda ungureasca 11 infatisaomenirei civilizate ea pe o consecin% inerentä a inferioritatill struc-turale a poporului roman.

Istoriograful ungur Acsady smite textual, in aceastd privintä :Nobilimea transilvtineand se temea c ciac rozndnii vor ineepes'a se instruiascil i sá cad efi mai cultivafi nu vOT mai vreasuporte sclavia".

Satele targurile pur rornanesti erau lipsite deci de scoli sta-tale cu limba de predare romaneasca'. Pentru desävarsi operade maghiarizare, unguriri, au avut griji de a inflinta in acele regiuniscoli de Stat maghiare i coli confeskxnale unguiresti, uncle co-pilul daca vane sä invete zarte, trebuia s'o Lica intr'ostridni de limba materna, limbá prezentand averitati fino-ugrice,imposibile de asimillat de un popor care gandea i vorbea in gratulclulce neolatin al romanilor.

sd

si

limbi

a

si

eat

www.dacoromanica.ro


Astfel, din cele 3.835 scan primare de Stat 'ate munara Un-garia inainte de razboiul mondial, 2839 functionau in regiuni mi-noritare (romanasti, sarbasti, slovace, etc.) lair din cele 1.149 gra-dini de copii cate avea Ungaria in acea vreme, numai 347 se aflauin regiuni eminamente maghiare iar 802 erau afectate cu un-scop precis de maghiarizare a coplilar in primili ani a desveltarittlor copidlor nemaghiori.

Putea deci prea bine d. Lukacs isa afime ea solicitudineeungurilor 1a Va de nemaghiari era ca aceea unor frati intre ei, daruttase doar sa-i numeasca. Dragostea frateasca a ungurilor fatäde romani era ea aceea a lui Cain fata de Abed ! raulte, darinjzintata exclusiv pentru distrugerea fiinei nationale a mino-ritectil or

Tabloul de mai jos idustreaza in chipul cel mai elocverrt po-litica dusa de maghiari incet dar sigur pentru desfiintareanatiilar conlocuitoare.

Intre anii 1871 si 1900 existan in Ungartha, dupa cifrele pe carele furnizeaza anuarul Institutului lJngar de Statistica :

1871 1890 1900

Soca cu limba de predare magbiara 5818 8994 10.325

), II ft II II romana 2878 2582 2157

If 31 II 11 germana 1232 674 383

)1 II 72 // II sarba 2547 312 135

Tabloul indica deci o evolutie in piing' ascensiune pentru Koalamaghiaxa si urn regres eontinuu, cu perspective extrem de sumbre,pentru scale minoritätilor.

Dar Situatla din Tra.nsilvania nu era decat un aspect pailialo fateta a situatiei generale a minoritarilor din Ungaria. In judetulBacsBodrog de pilda, wide traiau in 1910, 176.950 germani ala-turi de 267.714 unguri, primii aveau la dispozistia lor20 de Koli, iarcei din unna un numar inzecit (261). In judetul Sopron situatiaera mai tragiea Inca pentru minonitari : eei 141.004 imguri aveau-la dispozi4ie 271 scoli iar eei 109.160 germani din judet n'aveau-absolut nici o Koala' germana.

Pentru a-i impiedica pe copki sa vorbeasca in limbo materna,

uzului

coli

www.dacoromanica.ro


tm invatator din regiunea locuita de masse compacte de slovacimers pana acolo incat a infiltrat In mintea copiilor ideia

Dumnezeu nu ftze dee& ungureqte si c. e deci inutid ca ei sa' seroage in limba slovaca. (Ziasul Tribune" din 21 Noembrie 1901).

Toate mijloacele erau deci bune pentru a desavarsi opera demaghiarizare, chiar si acelea care-I atribuiau Atotputernicului cu-nostinte exclusive de limba maghiara !

Rezultatul ofensivei de desnationalizare nu era de neglijat. Inanul scolar 1913-1914, 163.721 elevi romani transilväneni au ur-mat la ssco1i1e primare romanesti, lair alti 66.597 au fost obligati saurmeze la tele maghiare, din lipsä de scoli romanesti! In regiunilerespective.

Pentru a nu fi obligati insa, a invata scrie i cetil in limbaopresorior lor de fiecare zi, romandi preferau SA nu invete deloc,ceea ce era st logic si firesc. Romanul din Transilvania vroia-ca fill Sal sa ramana romani ca dl i ea strAmosii sai. Inv&catura romaneasca avea darul s intareasca leg:aura dintre neam

sä scoata in relief apartenenta copiaului de Orandin satele Transilvaniei de marele arbore al romanismului de pre-tutindeni. Invdtatura maghiard era mertitti sd-1 instrifineze pe co-pitul roman de marea. Jam-Me romoneascd.

Taranul transilvanean prefera deci s atiba un copil analfabet,insa simrtind romaneste, decal un *tutor de carte strain de nearn.

Ungurii se compläceau, dupa cum am vazut, sa atribuie anal-fabetismul taranului roman din Transilvania unor cauze CU totuldiferite, raportandu-le la insuficiente receptive, caratteristice nea-mnalui. Desmintirea acestor afirmatauni cu caracter difamator, ne-oofera progresul innegistrat de aceiasi romanli transiavaneni in pe-rioada de dupa alipirea lor la Romania.

Procentul stiurtorilor de carte s'a urcat In Transilvania roma-neasca dela 51,1% cat era in 1910, la 67 in 1930, ceeace reprezintaun plus de 15,9%, cu tendinta de continua ascensiune.

Situatia scolilor Ungariei, dupa alipdrea Transilvaniei la Ro-mania este cu totul alta decat aceea a scolilor romanesti sub unguri.In anul, scoIar 1922-1923 minortatea ungarl din Ardeal poseda unnumar de 526 scoli de stat, =de invatarnantul era predat inlimba maghiara (reamintthn ca romanii n'au avurt inadinbe de unire-

ca..a

gi oodiisid,

www.dacoromanica.ro


nici o sward primara de stat in care InvItaman.tul s fi fost pre-dat in limbo. romang).

In aceld,s an co1ar, romanii transilvaneni aveau la dispozitialor un numar de 1020 *mill de stat romatnesti, ceeace nu reprezentaInca un echilibru complect intre co1ile romanesti i cele ma-ghiare, in prim loc din cauza supericriltatii numerice romanesti,depasind dublul populatrilei maghiare si in al doilea loc, din cauzacaracterului eminamente romanesc al pamantului pe care se aflauaceste scoli. In total, nurnarul raaghiare era de 1669, fatdde 3613 fcoli rominesti.

In baza legii invatamantului primar din 1924 statul romanescIi asumase obligatiunea de a intretine, in comunele in care popu-latfunea vonbea o alta limba decat rornaneasca, scoli primare,in care invatamantul urma sä fie predat in limba minoritatilorrespective.

In anul scolar 1929-1930 statul roman a cheltuit suma de103.660.282 lei pentru intretinerea scolior primare minaritare (cf.Silvtu Dragomir).

In acel an erau in sarcina statulut roman 260 scoli primarein caul limba de predare era acea ungara si 223 de sectiuni descoli primare cu aceeas limba de predare. In total, deci, un =marde 483 de institutiUni in care ininorirtartea ungureasa din Transil-vamisa putea sa se instruitasca in limba ei materna pe socotealabtatudui roman.

In invatamantul superior dinainte de 1918 regastm, pe o scaramai intinsa Inca, desechilibrul dintre scolile romanesti i cele un-guresti. Astfel, inainte de Untre, romanil aveau un total de 18scoli superioare fata de 196 sea, superioare maghiare.

Aceasta &pea aproape complecta de colth secundare roma-nest explica faptul de ce rnaghiarii, cad. in 1910 constituiau 54,5%din totalul populattei regatului ualgar fag de 16,1% propartiaromânilor, au putut da in 1913-1914 un procent de 82,6% dinnumgrul elevilor scolilor secuinclare latà de 5,6% procentul ro-mantlor.

Conte le Apponyi, care cunostea prea ibine situartia nationali-titilar din tara sa, ca unu1 care a ialluentat in diverse rancluridestinul acestor nationalitati, are cinismul sa aduca rornardlorcap de acuzare din faptul ca pe &Dana a ceea ce el nurneste inte-

Fcolilor

tlimba

un

www.dacoromanica.ro


ligenta economicg" (economic intelligentsia) ei n'au reusit sa seplaseze decat cu 6,5% feta de 71,7%, prroportia ungureascg.

Conte le Apponyi, candid, afirmg cg. acest rezultat rn i. se date-reste unei represiuni artificiale" din pantea unguriaor, ci unei de-ficiente rasiale. On, fostul satrap ea invgtgmantului unguresc omitecu bung stiintg sä spung cetittorului anglo-saxon cä in intreagaAustro-Ungarie existau 105 scald industriale unguresti, fag/ de nicio singurd coald -rorndneascd de acest fe/ si 65 sco1i i1 comercialeunguresti dintre cari 17 numai in Ungaria fatti de o singurdqcoaid de acest gen pentru cei 3.000.000 -romdni transilväneni!

Sub romani, situatia invItgmantalui superior a fost urmg-toarea: In epoca -imediat urmgtoare Transiavaniei la Ro-mania, romanai din Trarnsilvania aveau 127 de scoli secundare (fatgde 196 numgrul scalier unguresti dinainte de 1918) si unguraiaveau 170 de swill secundare (fatg de cele 18 well romanesti diinain-tea razbolului mondial).

Sub unguri, rernani aa avut numai 5 Leek, dintre cari patrucomplecte iar unul avand mama patru clase inferieure. Cele patruliceie complecte se alien la Blaj, Brasov, Ngsgud i Beius. In 1889guvernarea maghiarg a socotit cg numgrul de patru liceie este ex-cesiv pentru cele trei milioane de romani transilvgnenli si au ho-Vara introducerea limbei maghiare ca limba dle predare in cursulsuperior ad liceului din Beaus, infidrntat in 1866 cu menitrea specialgde a servi culturiti natirunei romanesti din Transilvania.

Sub romana, cei 1.300.000 unguri au avut un numgr de 52(cinci zeci i doug) liceie coniplecte ! Tradirtionala intolerantg ro-maneascd !...

Dintre aceste scoli secundare, statul romanesc intretineadepgsind din acest punct de veclere obligatiuniffe formale care-i in.-cumbau in virtutea tratatelor privirboare aa minoritgrti sapte scoli

sectiuni de scoli superioare in care invAtainantul se preda inlhnba ungarg, doug sectauni de gimnaziu pentru fete i 2 sectiunide scoli superioare de comert cu aceeas lianbg de predare.

Trebueste mentionatig, cu enest pxlllej, legea Rrivitoare lainvg4gmantua particular din Decembrie 1925 prin care Statulman facea o concesie de o riimportantg capitalg princiipiilor carestgteau la baza organirzgrii Invätgmantrului din Ungaria. Statul

si

solOpirit

Its-

www.dacoromanica.ro


roman, dela inceputul vieái sale oa stat Independent, a adoptatprmcipiul scolilor 1ace, organizate, pllitite i controlate de stat.In Ungaria, principirul dominant in inv5t5mant era acel al priori-tatii scobilor comrunale i confesionale. Astiel, inatinte cle 1867 nua existat in Ungaria nici o scoalä primal-á creartà i intretinuta deStat. Abis, dela inaugurarea sistemului dualist, statu1 unguresc ainceput sd se tintereseze de organizarea co1ilor, dar inteo m5surdatat de mica incat in 1880 existau aibia 266 scull de stat fatä de1669 scoli primere comunale si 13.772 scoli confesilonale. In 1918,principiul acesta era Inca in vigoare. Statul maghilar intretinea unnurnar de 3835 scoli primare commode fartg de 12091 Fon con-f esion ale.

Si in invatamantul superior Intalnim acelas femme-IL In aceeasepocd, din 185 liceie, erau intretinute de stat dom. 50 si restul erauEceie coniesionale. Din 95 scoli normale, 30 erau scoli de stet si65 erau scogi confesionale.

Pentru a se confortna traditiei indedrungate a inv5tamantu1uiscolar din Ungaria, statul roman prin legea din 1925 a derogatdela principillo calauzitoare In politica scolarà si a permis inflin-tarea de noi scoli confesionale minorItare, dand autorizatii de func-tionare i celor vechi.

Pentru a avea drept de publicitate, adic5, pentru ca diplomeleeliberate de aceste scoli sä alba' o valoare ega1ä cu aceea a scoa-lelor de stat romanesti, co1i1e confesioniak erau supuse cumera si firese la anumite conditli privitoare la programul in-valrimantului si la conditiiie de recrutare a corpului profesoral.Printre alte conclitirunci privitoare a invartátori figura si aceea camembrii carpului profesional sal cunoasa i ltimba romani. Se cladeaun termen de cinci ani profesorilor inivärt5Jtarilor pentru reali-zarea aoestui deziderat romanesc, soutiti fiind de aceastä oblige-tiune profesorii trecuti de 55 an i amcei avand 30 dle ani deserviciu. Nimic mi logic intrucat corpul profesoral minaritar seintegra, prin dreptufl de publicitate pe care-1 capItau co1iIe lor,carpului profesoral romanesc.

Nu trebue sá uitarn Ca legea Apponyi cerea nu numai eaprofesorli sä cunoasca limba maghtara, dar char mi elevil scolilor

--

pi

www.dacoromanica.ro


primare s cunoasca limba guvemantilor Ia absolviirea a patru claseprimare.

Ungurli au denuntat 1egea romaneasca oa pe o actiune intole-rabila a guvernuhii roman si au dat fuga la Liga Natiruniflor, uncleluasera obilceiul a adresa toate plangerile impotriva Romaniei.

Plangerile unguriaor au ajuns in discutlia Comitetulud celortrei de pe langa Liga Natiunilor. Dupg o cercetare amanuntitä aintregii chestiuni, Conntetul a respins acuzatiunille ce se aduceauRomaniei prin decizia din 18 Martie 1926, publicata. in IVIonitoru1

a1 Societatii Natiunilor din acel an (pag. 741/42).Lardul Cecil, in calitate de presedinte afi Comitetului, a tinut

Infiereze exageratele acuzatiuni unguresti, in urmattoirli termeni:Membrii Comitetului tin sã sublinieze cat este de important

ca plangerile formulate inatintea Societaitid Natiunillar sä fie re-dactate cu maximum de ingrijire, pentru ca Societatea sa nu fiesezisata de fapte inexacte".

Adresandu-se apoi guvernului roman, Comitetul celor trei"11 felicita pentru atitudinea cu adevarat europeang, pe care ro-manii au adoptat-o in chestiunea mincetatillor din Ardeal. Manitextual din nota adresata Romani& : Inteo chestiune foarte di-

guvernul roman a manirfestat dorinta oea mai sincera, ceamai laudabila, de a satisface Justitia i Umanitatea".

Lectia usturatoare pe care sovintistil unguri au primit-o dinpartea Ligi Natliunillar nu i-a impieclecat Irns pe unguri sä con-tinue a defaima Romania si dupa hotazarea Comitetuluit celortrei", denuntand mereu intoleranta romaneasca" in chestiuneascohlor din Ardeal. Principide exprimate de Hitler in MeinKampf" cu privire la perseverenta diabolica a Propagandel chiarIn ohestirunile nedrepte, gasise In Ungaria cel mai bun teren decultura !...

Ar fi de dorit ca din experientele trecutului atat ungurii catsi strainiri, cari asa de u...wr au. ca.zut In Musa pe care le-au intins-opropagandiqiiii maglilarismului oviin, sa-si farurreasca truireptar pen,tru primii menu/0nd la sitstemul denial/aril cu orice pret,iar cel din urma, ceroetaml 1nainte de a acuzal...

Oficial

set

Enid,

viam,

www.dacoromanica.ro


0 NEDREPTATE CARE CONTINUA...

Am ajuns la sfarsitul expunerillor noastre i In doc sa terrninamlucrarea cu un capitol final, incheind o istorie din cele mai tra-gice din cate a cunoscut vreodata continentul european, smitemnevoiti sá consacram fina1ul camtii capatolului inaugural all uneinoui perioade de nedreptät, de tragism si de non-sens istoric, geo-grafic si

Injustitia din provincia romcineasca a Transiavaniei continuadoar dupa o pauzil de 2 decenil, in care timp Ardealud a ounoscutfiord unei renasteri nationale care a dat impuas de viata nouaacestui tinut, pe care cu drept cuv&nt, d. Constantin I. C. Brait/anu1-a numit inima romanismului".

Regatul, spunea intieadevar leaderua Liberal, reprezinta oreie-rul natei române Ardeadul, indma ei".

Nedreptatea s'a consumat vertiginos. Trupul Ardealului a fostspintecat in doug. Nici un adirurg din lurne n'ar fi putut procedala o asernenea operatilune, demna cel mult de Italia brutala aunui mIcelar.

Nordul Ardealuaut a fost separat de sudul Aceasteiseparatiune este un non-sens istoric, geografic, economic, etnic, etic,0 absurditate, o amenintare pentru pacea Europei.

Cele mai elementare notinni de bun sim i de echitate aufost calcate in. picioare prin sfaxamarea unitatil Transiavaniei. Dintimpuri imemoriale, Transilvania a reprezentat o imitate

Istoria el a cunoscut viiicisitudini a caror tragisin l'am ex-pus in lucraifea de fata. Independenta, antonorna sau supusa, in-tegrata. Mfg voie in Monarhia Habsburgilca san anexata cu vio-lenta tariaar Coroanei ungare, Transilva-nia a beiut din plin cupa

dar n'a cunoscut niciodatci tiragismul imptirtirii, alseparatiunii, a vietei despartite prin granite fictive, arbitrare,

Rana i revizionisti cei mai autezatori, lordua Rothermere infrunte, n'au avut curajud sg, preconizeze fawarnitatrea unitätii tran-silvanene.

Regiunile transilvanene a caror desmembrare o oereau adeptii

provinciei.

indiso-lubta

ilo-gice... imrposibile.

politic.

p1

amaraciunii,

www.dacoromanica.ro


lordului Rothermere nu dePasesc decat pe o portiune de erltevazeci de klm.., zona frontierei apusene a Arclealulni fixatä la Tria-non. Cel math pasionati dintre sustindtorii din strdinatate ai prin-

reviziondste ungare au tinut sa' afirme sus si tare cit einu reclama' alipirea Transilvaniei la Ungarda ,nici nu doresctrunchierea provincial, arktancl cà ei cer numai cedarea catre Un-gairia a oraselar dela frontiera de Vest, pe care propaganda ma-ghiard, in dispretul calor mai evader-de realit'ati istorice, geograike,etnke i econcanke, continua s'a' le reprezinte drept citadele ale ma-ghiarismului integral.

Nici unul dintre propagandistiii din strainatate sau din susti-natorii cauzei maghiare flu s'au inoumentat, in intervalul calor 20de ani de revizionism furibund sti formuleze rnticalr pretentiuni, acaror limitä sit fie masivul Carpatic. Cell math artodoxi dlintre filo-maghiari se oprewu la regiunile dela frontiera apuseanil a Ar-dealului.

In epoca care a urmat imediat fazboiului, unguri nici n'auindräznit sit formuleze in Occident pretentiuni teritoriale. Preavie era in mantea oontemporandior imaginea haotioei sfari de lu-cruri din fosta Monarhie austro-ungaea, imputabilit intru totulmanoperilor castei guvernardilor ungurl dela Budapesta, pentru caungurii s albg curajul de a preconiza ravenitrea la statu tluo ante.

Ungurii au fost abili. La inceput, ei s'au aratat respectuosipang la exces faca de infilptuarille dela Trianon. Era vorba demenajat s-usceptibilitatille Al japer, gelosil de realizarile Conferinteide Pace dela Versaiilles.

Iata de pildä ce spune deputatua francez Tisseyre, ale crui sim-minte filo-maghiare le-am relatat in cuirsul aeesteil lucrarri. Un-

gurii, zice el, nu cer revizuirea tratatulwi dela Trianon. Ei cer apli-catiunea tratatului In spiritul san eel mai lacrg. El oar ca unguriiraspanditi in Trang.lvania sa poat'a vorbi Maar limba ion s. poatgpractica cultul lor i s'a" r'iman'a =gun".

Acesta a fost inceputua. Ma s'a ansinuat propaganda maghiaritin opinia publicA din Occident si mai des in cercurile politicegazetiresti din farile aliarte. Mega Itiunthle propagandei erau,complect false. Chiair din ziva in. care Ungaria a ratificat tratatuldela Trianon, ea si-a rnanifestat iartentiiie ei revizioniste. Depu-

18

siinsa,

cplileesi

www.dacoromanica.ro


tatii, dupg ce-au votat ratificarea, au jurat in mod solemn s'a in-faptuiasca reinvierea Ungariei milenare, recte a Ungariei care adurat exact cinci clecenii, dela 1367 pana.' la 1918.

Cred, au jurat reprezentantdd poporulua maghiar din 1920,in Dumnezeu. Gred in Patrde. CRED IN REINVIEREA UNGA-RIEI MILENARE".

Putind vreme duip t. aceita, crezul revizhonist a rasunat cu maimare putere Inca pe malurdle Dunäriii, a Budapesta. La. inaugu-rarea, in 1921, a statuliaor din centrua Budapestei reprezergtandprovincidle deslipite de Monarhia dualistA, episcopul catolic Stefan.Zadravet, in mijlocul until entuziasm, pe care ziarele epocei le-aucalificat drept ,,irezistibil", s'a adresat multdmii cu vorbele:

,,Locul acestor monumente este si va 11 cuipiorul urci i al'riizhundrii care se apropie en pasi gtantici" i, perorand, el si-aterminat cuvantarea cu strigAtul annenintator : CU ORICE MU-LOACE, TREBUIE SA NE REUNEVI !"

Aceasta era mai mult decat ,,revimilanism", era o directà arne-nintare cu razbodul in clipa in care popoareffe sarnbatoreau pacea.Pentru a caracteriza insä i mai bine traditionala metoda ungu-reascA de inducere In eroare a opiniei publice stra'ine, trebue sdsubliniem candida remarca,' Mout:a de contele Stefan Bethlen, cucativa ani inaintea izbucniirith celcui de aa cloaca, räzboiu mondialdin 1939, cu privire la bunele intentdi maighilare: ,,Contele Apponyi

spunea Bethlen n'a rostit niCiodatA cuvantul de revizionism..,la Liga Natiundlor, iar Liga RevizionistA ungarii s'a infiintat,,numai dupä ce presa lonclonezA a lordului Rothermere a lansat,,lozinca revizuirii tratatului dela Trianon". Candoare sau cinism?Prea mare trebue sA fie dispretul unguridor pentru inteligenta tu-turor popoarelor europene, clacA pot crede o clipa macaw cA repre,pentantii acestor 7-tatiuni, reuniti pentru a-1 asculta pe conteleAlbert Apponyi, n'au inteles din cuvantArile bArtramaui om politicungur, chiar in lipsa cuvantului de reviziondsm, cari erau veri-tabilele intentii ale unguriloir cu privire la teritortile pe cari lepierduserA in razboiull. rnoindisaLl

Dar, daca Inceputurile propagandei revizibniste maghiare aulost modeste, treptat, treptat, magh5laria si-au modificat tactica,atacAnd direct chestiunea revendicArilar teritoriale. Ei au lansat

I

...

www.dacoromanica.ro

.ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC` 275

la inceput un halon de incercare, reclamand doer: ,,Usoare mo-dificgri In delimitarea frontierelor", interpretand pro causa odeclargiune cu totul stai.ng de o noug, rectitfitare e Lrontierelor,igeutg de Preseclintele Millerand dupg votarea tratatului delaTrianon si in urmg reclamand i orasele pur maghiaire delagranita de Vest a Transilvaniei".

Ceia ce ii s'a atribwit ungurilor la Viena la 30 August 1940,depeisefte nu nurnai revenclicdrile formulate timp de doud deceniidar chiar i cele mai optimiste visuri ale celor mai exaltati dintrerevizionigii dela Budapesta.

D1CTATUL DELA VIENA

In urrna arbitrajului"dictat dela \Mena s'au desprins dintrupul Ardeadului 52.243 km. p., cu o papulatinne romaneascg de1.304.894 sulfide (50,1% din total), fafta de numai 480.000 unguritot ataliia secui (total 968.371).

Dupg statistica ungureascg din toanmg, anului 1940, citata ded. Sabin Maiming in ziarul Universul" din 1 Ianuarie 1941, ro-rnanii reprezentau 48,7% din numgrul total al locuitorilor Ardea-iului cedat.

Opt judete, din cele 23 cite numgra Transillvania, au Lostinstrginate in intregimea lor (Clue, Maramures, Nasgud, Odorhei.,Satu Mare, Saaaj, Some i Trei Scaune). Alte trei judete: Bihorul.Clujul i Muresul, au Lost spintecate In doug, creindu-se hotarartificial in inima ins* a romanismulut ardelean.

Dacg se exclude anclava secudiasca, roman& formeazg in ter--toilful cedat Unga.rieth, In distnictele Maramuales, Satu Mare, Sälaj,Cluj, Sorne i Ngsgud un procent care atinge pang La 70% (saptezeci la sutä) din intreaga populattinne cedatg.

Asa-numitul .,arbitraj" dela Viena nu este motivat, asa cgnumai rin deductie putem stabili consideratimile cari au de-termmat cretarea actuadei configuratit a Transilvaniei. Conturulnonli frontiere dintre Romania si Ungarity, ne permite s banuimratUmamentul arbitrilor". Ei au luat desigur, drept criteriu debazà. Incorporarea regiunii secuiesti. la Unganita. Or, ageasba este

si

www.dacoromanica.ro


un non-sens. Cele trei judete secutesti: eine, Odorhei i Trei Scannerstunt inconjurate de tin vast ocean romanesc, din care ele rAsar doarea o mica insuld.

Arbitrid au Omit cu orice pret sa incorporeze pe secui lamasa ungureasca. Ori, cum teritoriul locult de ei se gAseste tocmaila marginea de rtisaatit a provtilnoiei Transiavaniel, ei doi judecl-tori improvlizati aiim destinelor mmanestir au gash cu cale sà atribueUngariei un imens teritoriu care leaga. Ungarta de insula secuiascA,tenitoriu in care romanii se daseaza in majaritate sdrobitoare.

Nnnic mai ilogic, mai nenatural si mai inechitabil. Secuii aufost colovizat-i liii Transitivania locuita de romand. Daca unguriil Iireclamau ea pe niSte elemente absolut indispensabile nrosperitatiinatiei maghiare, liberi erau rea.cludi pe teritoriul lor negionta.Snail au luat dealttel de mune ord. drumul strainAtatii din cauzagrelelor conditil de viata cari le-au fost creiate de nemesii unguri.

Iosef Venczel in ,,Die Zukunft der Szekler" (Ungarn"Caietuldin luna Mai 1943) ne aratd c, numai intre aniil 1901-1911 13.652secui au emigrat i anume: 6.753 in America i fapt extrem deilteresant 8.599 in Romania.

Precedentul era deci creiat.Inglobarea secuillor cu teritoriu cu tot este insit un non-sens.

-Pe teritoritd ocupat de ei in estul Transilvaniei, secibi nu erau lael acasA ci pe un teritoriu strain, pe care ei figurau doar ca

OrL co1onizarea pe pamantul Europed n'a indreptatit nici °degrevendicarea teritoridlor colonizate. Si apod, cu ce drept pot re,vendica ungurii run teritoriu secniesc, adicA un tertcaiu ocupat deun neam strain de filinta lor nationala ?

Aparent, azi sect& pot fi confundati cu ungurii propriu-zisi.Arn vazut in.sa, in desvoltarile antenicare cat de fundamental de-osehicti sunt ei de lingua-I. In vechime, seculi s'au dovedit a ft fostcei mai inversunati adversari ai maghiarilar.

Dusmania constantA a secutillor impatriva iuii. Bartharyi, nespune A. de Bertha in lucrarea sa : Romanift" (apArutAla Paris in 1899), a degenerat de multe calif in revolte sangeroase,inilbusite cu stritsridcie" si in continuare, acelasi scriltor adaugaIon Sigismund de Zapolya a fast acela care i-a despulat pe secui

solo-

siti

visa

Unguent si

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL, PAMANT ROMANESO 277

libertatile kr, dupa cum Bathoryi i-a Inselat cu tot felul deprom ilsiuni.

Cserey, cronicarul secuilor din secolul al XVII-lea, este maicategoric Inca decât Bertha in ex-primarea simiAmintelor dusma-noase pe cari sectuii le-au nutrit din totdeauna fatg de unguri.

Nenorociirea Transilvaniei, spume el, din tara ungureascitdcla unguri .s'a tras intotdeauna. Afa am. pierclut gi para ci ti-beTtatea".

adresandu-se in urma Transdvaniei, pe care in 1940 CianoRibbentrop au ciuntit-o pentru a inlesni ce cruda ironie!

unirea secuilor cu ungurii. Cserey exclama: de invätclturade acum inatnte, o Tran.savania, iubita mea patrie ! Cu ungurii sInu te intoveirc4egi ca sà nu suferi infricoettor, precum suferiacum !".

Daca, fata de toate aceste dovezi categorice mai este necesara mai dovedit sentimentele astile care i-au animat din totdeunape secui feta de unguri, citam din istocria Tranadvaniei o impre-jurare intru totul concludenta. Cand, la inceputul secolului laXVII-lea, Domnul roman Mihai Viteaoul a cucerit Ardealuil, secuiis'au adaturat lui pentru a hipta impotriva ungurilor. Secull aupreferat deci in trecut suveranitatea guvematrea romaneascd,asprei deminatii maghiare.

Or, de diragul unor colonisti a caror singura legatura cu maghiarli este aceea de a varbi aceiasi limba cu el., nu se sacrificao populatie bastinase de 1.300.000 lacUiitori care are rada.cini alitde putemice In pamantul ce i-a fost rapit Romaniei.

aai e vorba doar de romarni de baistina, Du de colonistidesnationalizati in cursul multar secole de dominatiune tiranicd.

Daca* sistemul apliewt in 1940 s'ar generaffiza, air trebui schim-bata pur i simplu intreaga harta a Europei, creindu-se situartiuniinextricabile, un verritafbifi Babel in care rasboaele nu s'ar mai ter-mina nici odarta.

Imperialismud maghiar, cu inevitabduil sau corolar: revendi-°area teritoriflor realiprite, in 1mm pralbOirei Montarhiei austro-ungare, la asa anumitek State succesorale", Romania, Jugoslavia

Cehoslovacia, a foGt privit cu simpatie de Italia fascistä si deGermania hitietista eari, incualajand pretentlile teritariale ungu-

Si,

Si

de

it

o

91

ei

www.dacoromanica.ro


resti, Ii creiau astfel platforma propridllor lor revenclicAri. Daapentru fascisti si narthsti sustinerea aspiratlidor imperialiste ma-zhaare avea un caracter pur politic, pentru maghdari derinta de astApani un teritordu cat mai vast avea cauze cu. mult mai pro-funde. Putini la ni.unar, ungurid cAutau ea prin inglobarea a Catervamilioane de nemaghtarri la maghiarism sá poata remedia pericolulcare amenintà neamul bor.

Cauza ultima a nationalismulul si chilar a imperialismuluinattional unguresc, scrie Ludwig Spahr in luorawea sa intbtulad, :,,Temeiuritle spirituale ale nattionalismulub in Ungaria" (Berlin-1936), este copriaru./ numarului. Teama de a plerde substanta po-porului, care se stie putin la numilr i nat In descrestere, con-tinua Spohr, a indemnat la imperialismul national sub forma ma-

Din studlud d-rulul Anton Reitthinger ,,Le visage éconorniquede l'Europe" rezulta Intr'adevar Ca, urrnand curba normal previzi-bila a sporului natural, poputlatia Ungariei va inregistra in 1960un spor de 15,7% fatä de populatia din 1930, densitatea creseanddela 93,4 loeuitori pe km. p. la 107,7. In acest tianp, Romania vaInregistra un spor de 32,2% iar densitatea populatiunei va crestela 80,9 locuartori pe km. p. fata de 61,2 in 1930.

Pericolul pentru natda ungarr g. nu consta deci in penturia deteritorii, ci in presilunea dernograified scazuta a poporului unguresc.Cele 8 milioane unguri. nu supra-populeazä teritoriul bar natienal.Cadenta sporului de populatie, dup'a cum am vilzut, este departede a prezenta pentru Ungaria aceleasi obsedante probleme carifra"mantli pe concluciltorii *nor pima perolifiee. In Ungaria pro-griu zisg, in Ungaria dela Trianon, este destul loc pentru sporulnormal de populatie si cand spunem destul loc, intelegem destuliteritoriu pentru a hrkni si a da posiibilitate populatlei de a prospera0. a progresa din punct de vedere economic si cultural.

So lutia problemei nu este deci o solutie de ordin teritarial ciima pur demografida, care poate fi lesne realizatä grin readu-

"LT:Tea pe teritoritul national unguresc a cosangenilor lor a nea-murilor inrudite (Secui; Ciaingai. etc.) cart traesc In diferite re-,giuni ale Europed. Centrale, inclusiv Transilvania. Aceastä solutie

ghiarizare.

si

www.dacoromanica.ro

,ARDEALUL, PAMANT ROMANESC' 279 .

s'ar incadra. bine inteles intr'un schimb de populatii pe scaraintinsa.

Ar h clesigur solutia idatä pentru risipirea acelui ,,cosmaral numárului". de care vorbea Spothr. Este mai presus de oriceindoiala insä, ea' romanii mu vox cauta sä impuna aceastä solutiercunoscutil fiind tradationala kr politica tolerantä fata, de minori-tati, care speram ca se va exercita # in viitor ea # in treeurt.

Mai ran-lane Un singur aspect al problemei. Ungaria de duplTrianon este un stat mic. Oxii, cu ganclul ca acest stat va ramane-astfel, nu se puteau impaca conduegtotriii de dupa razboi ai Unga-riei. Inteo lume de mult apusa, o mama de oameni a putrut stapaniprin teroare massa enorma a nationallitatilar din Regatul SfinterCoroame ungare 4 astfel Ungaria a trait sub mitrajul unui vast-teritoriu # a unei masse enorme, aparent uniforma, reallizata nuprin unire, ei prin desfilinrtare. Tamil/ de tot a venit desteptareadin mirificul vis. Ungurii s'aiu vilzut reduqi la hotaTele naturaleale etnicitatii lor. Naimpacati cu aceasta situatie, ei au pornit aceafuribunda campanie revizionista care a permanetizat in cei 20 deani de dupd razboi o stare de nesiguranta, pregatind terenul f a-vorabil unel norui inclestari sangeroase, ratbotul in genere mepu-tand lua mars-tem decat intr'o atmosfera de incordare maxima si de-nesgurIanr drusa la extrem.

Stat mic cu aimbiii neraisurate, ilata. formula care s'ar potrivicel mai bine Ungariei de dupa razboi! Daca aceste ambii s'ar fimanifestat pe terenul spitrituatlitatia europene desigur ca nirnenii nuar fi putut reprosa ungurikr. disproportia dintre mitcimea taril krsi gram:karma visurilor faurite. Visual le graaldoarei teritarialle, insa,contin in ele germenele conflietelor interminabile ale celor maisangeroase alzboarie.

$i Beagiia 4 Elvetia sunt state mici, devenite mart prin ma-retia prineipiilar spinituale pe care le-au arborat timp indelungat-si care le plaseaza in fruntea statelar eurropene ca avant-posturiinatabate pe marilor infarptuiri de vlitor: desfiinfarea rclzboa-ielor ci federalizarrea Europei.

Dar, insusi seful revizionismului maghiar, renumitul scriitorinigur Francisc Harczeg ridica un inm de slava tariaor miei (veziPesti Hir lap din 4 Aprilie 1943), punand fata in fata ,,minuscula-

i

Ernie

www.dacoromanica.ro


republica Atena i giganticul imperiu Persan, imensul ImperiuBritanic # mica Portugalie, State le Unite ale Amerkei i minu.--scuaa Olanda".

,,Care din dou5, a patruns cu mai mare energie, in istoriaumanitatii, se irrtreabd fugosul publicist ungur: minuscula Atenasau giganticul imperhu persan ?" Si el continua: ,Priandi mari navigatori, exploaratori i descoperitori n'au fast englezi, ci portu-ghezi. Pentru drepturile libertartil civile i religioase nu au corn-batut americanii ci o1anclezi. Mantuitarul nu s'a näscut la Can-tebury, ci la Bethleem!" Era de asteptat ca propaganda maghiara

difuzeze in randurile Axei aceste afirmatii nepläcute pentruamericani i englezi ale d-lui Herczeg i, initr'adevar, le putemceti tale quale, reproduse in revista de limba italiana ,,Rassegnad'Ungheria" care apare la Budapesta (numaTul din luna Iunie 1943).

Micul stat unguresc a vrut insa, sä devind mare nu prinvalor! spirituale ci prim acaparare de ieritoril i aceasta dorintàl-a fast indeplinitä de cei doi reprezentanti al fascismului co--tropitor, erijati in judecatori. Marirea s'a filcut ins5. in dispretul.celor categorice imperative ale etrincitätti.

Nu vom iptra in analiza amilnuntitg a caracterului etnic alfiecaruia din judetele rapite Romaniei miii atribuite Ungarieihorthyste.

Este suficient sa arataln numai ca prin dictatul dela Viena.s'au atribuit unguirlor comune ca: Ponoara din jud. Bihor, unde dincei 1108 locuitori numai uniul sing= era ungur, fats de 1101 ro-mani sau ca: Surd= acelas judet, in care din 830 locuitori,-828 erau roman! i nici until nu era unguT.

In judetul Cluj pe teritoriul atribUit, in 1940, Ungariei

se gaseau in comunele dela granita romano-rnaghiarii 24.483 lo-.cuitori, &nitre cari 24.070 romani 0 393 unguri.

0 asemenea nedreptate nu pultea lua nastere decal in Europanouei orcithni creilate de Hitler !

Pentru incorporare la Ungaria a unei insule de secui (nu deunguri) creiata artificial, aru fast sacrilicate dma Vliena, pe altarul ma-ghiarismului masse compacte de romatii.

Arbitrii au deals cä Romania trebue sa evacueze teritoriul,atribuit Ungariei prin verdict. in termen de 15 mile. Intinderea

s'a"

mañ

dim

9

www.dacoromanica.ro


teritoriului cedat Ungariei era prevazutil pe o harta care a fostInmanatä delegat.ilar Romaniei in lacelas tamp cu hatararea de ar-bitraj. Nu exista in Istorie o delimitare de frontierd, mai arbitrarcl0 mai e4rtificial a. decdt acea continuta in sus-mentionam hartei.

Textul dieciiziiei asa zise arbitrale este de un laconism carefi confera mai mul caracterul de ultimatum.

Traseul liniei de frontiexa care desparte Romania de Ungaria,-spume art. 1 al verdictului actroathat la Wenn, va carespunde aceluiindicat pe harta geograficrt anexata. Evacuarea se va face in ter-men de 15 zile".

Magnanimitatea tertetului HitlerMu-ssoliniHorthy nu cu-nostea argini !

Din orice punct de vedere s'ar analiza verdietul dela Viena eleste mil ab initio.

Din punat de vedere juridic verdictul este ca inexistent.Problerna Transilvaniei a fost defiantly solutionatii prin tra-

tatul dela Trianon, tratat care &allied deopotrivä pe romani ca sipe ungwri.

In ceia ce priveste trasewl frontierei dintre Romania si Unga-ria, neexistand Mei un punct controversat, tratatul nu a prevazutposibilitatea unui arbitraj ulterior pentru rectificarea eventual&a frontierei stabilite in 1920. Nu a existat de asemend, nici o con-ventie ulterioaxa intre Ungaria si Romania pentru a incredinta so-lutionarea liitigiiullui ungaro-roman judecat.ii

0 nottt aficiloasa, trans/ale& dela Viena in ziva de 31 August1943 de o agentie de presa germana, comunthca urmatoarele : ,,Un-garia si Romania s'au vazut In necesitatea de a se adresa puterilorAxei. rugandu-le sa rosteasca o sentintei de arbitraj".

Era cea mai sfruntata sfidare a bunului simt.Romania. care timp de doug decenii a protestat pe toate caile

impotriva tendintelor revizioniste maghiare, prezentata ca o soli-citanta" a ciunttrii propriuffuth ei teritarin !... Romanii care timp desecole au duptat pentru eliberarea ler de sub jugul maghiaris-mului asupritor, rugand dinteaclata puterile Axed, sg, In se rapeascg.1.300.000 &nitre ceth mai valor* fii. ath Arclealulud: !.

Intr'e Europa din care fascismul i nazismul eliminaser& cele-mai elementare notiuni de bun siant era posibila i sustinerea unor

0

arrbitrilor.

www.dacoromanica.ro


asernenea ineptii. Hitler continua deailtfel s alice Europei sis-temul pe care Ii brevetase Inca din 1938, cand a realizat.,Anschluss-u1", la rugarruintea fierbinte a Austriei, i cand la

lui Hacha a preluat ,,Prortectoratul" Republicei Cehoslovace,pe care o ciuntise.in prealahil, desigur tot in aceiiiasi calitate deProtector al iintereselor cehoslovace !

Arbitrajuil dela Viena n'a lost cerut de Romania, ci a fast=pus acesteia. Un viciu die bazil care schimba radical natura ho-tarirli care a intervenit la 30 August 1940.

Dar sà admitem prin absurd, ca formailismul juridic nu este deesenta hotaririllor internatIonale. Ilotatirili dela Viena Ii lipsesiteInsä o conditie de fond esentiala, far's,' de indeplitnirea carela nici

judecartg, die cand existh. judeditori pe paMant, nu a putut im-braca earacterull va1abiflitäii. Aceastil. conclie este: dreptul deaparare, sacrul drept de a expune in lata judecatorilor cauza pecare o aperi. Chiar in judecatile despotice cand dreptul de apa-rare devenise un simulacru, vocea apArätorilor räsunand a prioriin desert, Inca s'a dat partilor posibilitatea de a expune pasurilelor. Hitler 0. Mussolini au rapit Insá, romanilor acest drept ele-mentar i, e regretalbil, dar trebue s'o reounoastem, lidonazismulrninistruilud de externe al Romaniei din acea vreme 11 orbise in-teatat pe acesta, incat, spre deosebire de ceia ce ar fi facut celmai umil avocat intr'un caz Identic, a acceptat sä asiste la tragi-icomedia prezidata de cei doi judecatori improvizati i sa-si punasemnatura pe Dthetatul care despiiica trupul Ardiciailuluct in clouasi instraina ruin million trei sute mii ardeleni, fil si nepoti airanilor i cArturrarior earl au luptat secole intregi pentru trium-ful cauzei romanesti.

Ardealul nu va lerta niciodaa delegatilar romant dela Vienade a nu fi respins in chip demn asa precum intreaga istorie aArdealului o cerea verdictul instrainarli acestei provincii.

Ceia ce este mai revoltätor e faiptul c nici utnul din documen-tele pe cari se sprijin5 tireptatea cauzei romanesti i earl nut tre-buit s fle adunate in mai putin de 24 ore n'a putut fi exhibatIn fata celar doi judecatori dispunand de soarta Ardealului

Eschivarea ungurilor dela o discutie contradictorie a fret in-

ta-

au-pace"

i

www.dacoromanica.ro

.ARDEALLIL, PAMANT ROMANESC 283

terpretata, cu juste4e de opinia publied din tärile neutre. Profe-sorul de Istorie Internationala Edouard Rossier, scrie de pi1dI in.,,Gazette de Lausanne" : Ungaria nu si-ar fi putut justafica decatcu greu revendickile asupra Trainsittvanifei pe temeinA amgumentelor-etnice i demagrafice. Blementul roManesc constituie majoritateapopulatiei".

In aceste cc dh4isunii, ungurii au icerut si au obtinut -- ajudecatà rapidd si supertilcialA. Comentariile din acea vreme sub-litniazg farptul cà impktirea dreptatii (sic) s'a f'dcut inteun traprecord, contrastand In mod evident cu incetinaala pe care o pu-neau diplamatii In luarrea marilor hotkiri in Forurrile internatio-nale de dupg rtizboin.

,,Ani de muna scria redactorul dirplometk all Agentiei Ste .fani la 31 August 1940, n'ar fi fost de ajuns la Liga Natimilordela Geneva pentru ea s'a se ajunga la rezultartele obtinute laViena In 48 de ore !"

Agentia Stefani avea perfecta, dreptate. Un rezultat Wit deabsurd nu putea fi realizat decât printeo judecata die 48 de ore !...Orice discutzlie mai lungä trebuita in mod fatal s'.1, opund o finede neprimire revendicgrilor maghitare cari se sprijineau pe neant..

Arbitrajrul dictart" dela Viena poartà parria in cele maim5runte detallii peicetea grabei care a prezidart la darea acesteihdtkiri, graba fauritoare eel mult de provizorate imperfecte iarde hotariri cu caracter de permanentä.

Celi doi judecgtori Improvizati erau gràbiLTrebuiri de o importantà colksltoaire pentru diestinele Europei

Noll& reclamau prezenta lar la Roma i Berlin.Chestiunea Transilvaniei era o ,,bagatelà" care trebuia liehi-

datil vapid, pentru a da o sartisfactie Ungariei horthyste arnica

din totdearuna fascismului i nazismubA.

Ciano i Ribbentrop comunicaserà clod Romaniei c'd ,,timpul

nu le perrnite sá sacrifice decAt maximum 48 are pentru transareachestiunei Transilvaniei, asa eä nthci o amanare nu va fi acordat'a

pentru desbaterea chesOunei".Ce contau consideratiiile istorice, politice, geografice, etnice i.

economice ? !...

nu.

www.dacoromanica.ro

:284 MILTON G. LEHRER

In 48 ore procesul trebuia judecat, sentinta pronuntata, ho-tarlrea redactata ungaro-roman definitiv lichidat L.

Simulacrul de arrbitraj din sala de aur (de aux pentru ungurri)Palatului Beflvedere dela Viena ne arata, cat de jos cazuse

notiunea de Justitie in Europa lui Hitler !...Cand citesti azi declaratigle ofiic,iiade, comentarilille oficioase

telegramele transmise de agentilge D. N. B. si Stefani in zilelecan au ucrmat faarnosului verdict, te intrebi daca succeseleyasagere ale Axei le intunecase Intr'atata mintea guvernantior dela Roma si Berlin, bleat sa creada ca parodia dela Viena poateconstitui fundamentua fruntaxiilor dainitive In Europa sauimbatati de aceste succese ei Isi bateau pur si simplu joc denatiile cari nu puteau reactiona in acea vreme.

,Desordinele din spattul dunarean, spunea o telegrarna delaBerlin, au fost definitiv inlaturate".

,,Se stabileste astfel o pace depnitivd., glasula o notá oficioasatransmisä dela Viena la 31 August 1940".

,,Am rezolvat, spunea Conte le Ciano dupa darea verdictului,3 problemä dicricila, nu numai cu o impartiallitate scrupuloasa dar

Cu certitudinea coexistentei unei depline increderi Intre celedoua natii cari ni s'av aciresat nouer.

In sfarsit, o declarattbe transmisa dela Viierna in ziva de 31August 1940 sublinia ca cercurile din jurul ministrului de externegerman considera solutia conflictului ca definitivä i cu caracterde permanentil istoricei.

Daca arbitrii dela Viena si-ar cli dat osteneaqa sa citeasca, nuintreaga istorie a Ardealului, dar un simplu fragment din istorialuptelor pentru libertate a romanilar transilvaneni, desigur c eis'ar fi multurnit sa pronunte nurng Verdi Ictul, fara sa-1 si co-menteze.

S'ar fi acoperit astfel numai de oprobiu, nu insti qi de ridicol!Caci este intr'adevar prezinti pe ramanii, cari au

lupittimp de secole pentru libertatea national:a i via.a neatar-nata, renuntand peste noapte la aceste bunuri, realizate la capatulunui calvar multi-secuflar.

Dar, cline se mai opria la obiectiuni de principiu in Europalui Hitler et Co.? !..

a

ricticol

ei litigiut

sit-1

www.dacoromanica.ro


Principalul era ca sa. li se dea ungurilor o satisfactie pentruincomensurabile aduse fascismului i nazismului prin de-

clawarea propagandei reviziraniste In Europa.Ungurii s'au grabit sa-si exprime gratitudinea pentru darul

regesc pe care-1 primeau dela cei cioi Condotieri.Comunicatul guvernului maghiar publicat dupa Dictatul dela

Viena merita sA fie cunoscut in intregime.11 citam textual :,,Intreaga Ungarie este recunosccitoare Fuehrerului Hitler 0

Ducelui Mussolini pentru opera lor constructivci, care, dupti, ce adesfiintat tratatul dela Versailles, suprimei fi tratatul del-a Trianon.Cercurile politice din Ungaria constatcl cI actualul arbitraj delaViena, contribue 0. mai mult la strcingerea relatiilor ainicale d in troUngaria 23uterile Axei. Ungaria asumei cu nitindrie rolul ce oasteapta in noua Europa altituri de puterile Axei. Unga.ria va sta

in viitor cu aceia0 fidelitate i amicitie nestrcimutatti ca qi pawlacum, dind soarta a fost bund sau rea, aliituri de putertle Axei".

agentia oficiald ungara termina comunicatul astfel : ,,Acum,ciind nedreptcifile Trianonului sunt reparate, LIngaria va face totce este posibil pentru a stabili intre cele cloud ri raporturi bune,cari nu puteau sá existe in cursul ultimilor 20 de ani, din cauzaintrigilor puterilor Antantei".

Corelatia dintre denuntarea tratatului dela Versailles si aceiatratatului dela Trianon meritä sa fie subliniata,.

Unguril Ii felIcita pe germani pentru anexarea Alsaciei i Lo-

renei, pentru desfiintacea Luxemburguilul, pentru incorporareaDanzigului si a regiunei suderte la marele Reich german, pentruintegrarea in Grossdeutschland" a Boemiei si Moraviei si a regiu-nilor din Guvernamantul General al Pollarded..

Guvernantii dela Buclapesta aveau credinta cid Hitler legife-reaza pentru eternitate. De aceia si-au permis a fi Insfarsrit sincercidesvaluind adevgratele lor sentimente de prletenie si de du§maniie.

Era si natural ca Tntre Franta ideior generoase si Germaniaautocrata, anagnatil dela Budapesta s'o prefere pe aceasta din urma,metockle lor de guvernare incadrandu-se perfect intr'o Europa des-

poticA in care intoleramta i brutalitatea urmau sa fie ridicate larangul de principii conducatoare. Cunoscand trecutull, ksne ne pu-

serviciie

i

a

si

Si

www.dacoromanica.ro


tent imagine ce soarta ,rezerva Ungaria nationaliatilor supuseIi eadru1 Europei, impregnatá de concepfille fasciste.

diva ce asuma cu mandirle (se putea oare, alti'el ?) rolul. .ce o asteapta in noua Europa, aläturi de putertle Axei", Ungariafarcea plecaciuni i temenele in fata celor doi amenturieri earl 1m-parteau partizaniillor painantud Europa ea pe o mosie a lorsemnau juramant de credrinta orice s'ar intampla stdpanilorde o clipa a destinelor batranului Continent.

,,UNGARIA VA STA $1 IN VIITOR CU ACEIASI F1DELITATE

$1 AMICITIE NESTRAMUTATA CA SI PANA ACUM, CANDSOARTA A FOST BUNA SAU REA, ALATURI DE PUTERILEAXEI".

Asa propune ea in sgilile In earl propagandistill unguri--gatapregatirti i Inarmati cu efuziurni democratice var incerca sadovedeasca Mari liar Aliatt fidelitatea i andeitila nestritmutata"pentru cauza de.mocratiet, sa se placardeze comunicatul de mai susin care, alaturi de simtimintele fierbtuti de dragoste pentru Hitlersi Mussolini, sant exprimate i acele de dispret pentru intrigileAntantei adica a Marilor Aliati de azi.

Fara aceste intrigi abate, spruneau ungurii a doua zi dupa.Dictat, romanii i ungurii ax fi putut stabilli raporturi de buna.vecinatate facand tot odata promisiuni formale pentru imbunata-Virea raporturidor romano-marghiare in viltor.

Trecutul apropiiat ne orfera, din neferleire, destul material do-cumenrtar pentru a ne da seama cum au pregatit ungurii, in aniiearl au urmat Dictatuluri, terenud cooperari romano-ungare.

OCUPATIA MAGHIARA IN ARDEALUL DE NORD.

In timp de cincispa.ezece zide Ardealul de Nord a fost eliberatdie Administratia romaneasca. Trupele de honvezi si-au faout o in-trare... trium.falli pe parmantul de pe care fusesera alungate In 1918-

Martiriul romanillor reinceparea dupa 22 de ani de viata libera.Barbariiile (cetitorul va vedea din laptele Telatate ca termenul nu.

si

ei,

Si 1st

www.dacoromanica.ro


este prea gray) cornise de unguri &supra romanilar din teritariulcedat au inceput chiar din prima zi a ocup5rili Transilyaniei.

Furia ungureasc5", alimentata limp de dolia decenai de apos-tolii revaaasei cu o persevarent5. demn5 de telurit mai mobile, s'acles15ntuit vijelioasä asupra titränimii sa intelectualitatii romdnesti.Pang acolo a mers inversunarea magh:Jara impotriva a tot celea cee românesc, incdt nu au lost crutate nit& mgoar bisericile ro-mânilor.

Ai irnpresia trecancl in revist5 mine de barbaril coanise cehandele horthyste imediat dupà oouparea teriltaritului cede, c ele

integreazd intr'un plan bine chibuit: clesfiintarea ratlical6 a roma.-nismului sau, pentru a intrebuinta termentua eat de uzitat cande vorba a caracteriza raparturile dintre maghlwri i nationalitati,e xtirparea românilor de pe pamantua Transilyaniei.

De atltfel, ungurii nrki nu fAceau un. seoret din acest plan.Am vilzut care emu intentiile crimina1e ale taafarului Levent,

eroul càrti lui Dtics6 Csaba, cu privtilre la romanii transilvaneni.RegIsim patologica lui profesie de credintä In nenuanarate arrticolecle gazertil i intr'o intreagii lateraturrá ultra-saving maghiar5, me-mita Sa intretind in popar ura impotriva romdnilor.

pentru tot ce e roman, cetim intr'o brosur5, recent apd.-rutd la Bucuresti, intitulatá ,,Les assassinats", devenase o proctesiede credint5 pentru orice ungur.

In ziarul budapesta Pesti II& lap" din 15 Apriaie 1932 intalnimaceste proecte de vilitor, demne de run Landru sau de -un JackSpintecatonul: ,,Dacg noi ungurti yam reocupa tara (este vorba deTransilvanaa n. ns.), nationalitatile vor trebui s5. se acomodeze,

ele se var acoanoda chitar din primele 24 de ore. Nu vom mairepeta slitbiciunile Ungariei de altá dath. (ziarul taxelaz5 drept

masacrele din 1784, din 1848 i din intreaga istortile a Tran-silvanthei !) Daco-romanii vor trebui ed. disparci de pe teritariu".

Disparitia trebuie s fiie inteleasä in sensu1 strict al cuyantuluidie extirpare.

Vom ucide pe orke valah care se va ga'Si in calea mea, spuneaeroul Csaba. Vom uoide pe orilcare &nitre eri, Inru va exista

Noaptea vom incendila satele valahe... Vom otrávi f5ntânile

se

,,Ura

disla-

biciurill

carp dslid90

www.dacoromanica.ro


si atunci nu ya mai fi in Transiavania decat o singurg, nationa-Mate, acea maghiarà".

,,Asa gra'suia in cel de al XX-lea secol dup'à Hristos un pu-blicist apartinfind poporului de 1000 de ani crestin, cu yeleitatide a ciyiliza Europa centratiä !

Asa s'au comportat mu dintre conartiibnaaii in ziva in carepe plimantul romanesc ea Ilransilvaniei ei an glisit in calea lorlicru faarte firesc pe volahL, ctitrara, cu aceasta ocaziune... f u-nebra, gazetarul dela ,,Pesti Hir lap" le face o uatimti cinste de ale recunaaste origina lor daco-romana!

Coresponclentul din Turda al zierruaul Universul" relateaza infelul urmAtor intrarea triumfalit a trupelar maghiare pe teritoriulTransiavanieir an exate :

mitcel s'a comis in cinci calordi din imedilata yeci-ne'tate a frontierei. Din prirmele are ale ocupatiei, românli au fost

Ulitele i catECJ2 sunt pline cu pete Kite sange, ;Jar injurua lor se inftitiseazg ochilor peisagiul unui abatar : pibloare re-tezate cu tcfpoarele, femei oiopktite, capete tercinite i maniintritnetle desprinse din incheieturi. Uniii dintre marli (sistemulnu este nou la unguri n ns.) au lost spanzurati de curnpanafântânilor".

Nu Hug temei scrilsese Diicso Csaba in a sa Kegyelem"ca.,: in noi fierbe sangele luli AtEla, ail Arpad i il aui GingisKhan" !

Din ziva de 30 August 1940 cam' s'a prommtat Arbitrajul"Dittat i p'ân'a la 30 Octombrie al ace:galas an, ached timp de numaicloud bunt, au fost ucisi pe teritariul transilvgnean : 919 romani,barbarti, femei si cop& au los tarturate '771 persoane si au fost lo-vite in mod gray # maltratate cu o brustalitate ,,demn'à de celemai groazntice regimuri inchizitariale si de teroare" alte 3373 per-scene. (Datele si faptele de mai jos sunt cirtate din ceae dou'abrosuri: ,,Les assassitnats" i ,,Les destructions d'Eglises", aptirrutein cikul Uri an de dominatie maghiell In Transilvania de Nord").

Dintre toate rnasacrele in 'mesa sgyarsite de unguri, dotia'se detaseazg. din Linda comma prin ferocitatea kr: acele comisede armata # de populattia ungureased In comunele Trtisnea si lpdin judetrul de frontierai

sàP

--

rnacelarliti.

Ilul

Silk).

Primal

Nines

www.dacoromanica.ro


Citam din brosura ,,Les assassinats":,,Comuna Trasnea a fost ocuparta de calre trupele unguresti

la 9 Septembrile 1940. Ca si c5nd armata de ocupatie ar fi executatun ordin primit, indatà ce satul a lost invadat de soldati, unveritabil portop de foc si sange s'a abatut asupra lui. Toate armelernoderne au fost utillizate pentru a satisflace iaLstinctele brutale:pusti, mitralilere, turnurl si grenade... Dupá ce au lost trase primelesalve, soldatii au patruns in case i 01.1 asasinat pe arcane se gAseain calea lor, incendiind casele. Caml preotuaad roman Traian Costea,care, dupti, ce a primit un Monte in cap, a fest tras pe galeria delernn a presbitecriuilui iiiuiia i s'a dat foc care a Nrs In intre-gime ()data cu cadavrul preatului este tiipic" (mg. 15-16).

Rezultatui masacruluri: aproape .100 de moil& d'aitre cari 88au putut fi identificati. Priiintre acestia, pentru gloria die veci amaghiarismululi oivilizator, aru fost gasiti : capiiii BrumaT Auricadie cinci ani, Brumar Victoria de 9 ani, Barjoc Gherasim de 7 ani...SalAjan Ion de 2 ani (del ani!), apoi: Barjoc Maria de 81 ant, BarjocGrigore de 74 ani i mai multi altili de aceiasi varsta cu acestiadin urinal.

Dupil cum veclem, n'au lost crutati nirci copitiii nini batranii.Ilustruil domn Csaba ne anuntase dear ca: va cruta peniici pe pruncii din leagän, mici pe maane iii nici pe copiiii pe canele ii adapteazg. !"

Dar, ceea oe desigur va contribui mai mult Inca la sporireaprestigiului maghiar peste tari si mari i a intari in Occidentconvingerea despre rohib de misionarism cilvilizator al natiei ma-ghlare este viarietatea sistemelor pe care imaging:1h urmasilar luiArpad le-a inventat pentru extirparea romanilor din Ardealulromanesc.

Din cid 68 de morti identificati in comufna Tea's/le& 57 aufest ucisi cu gloante In cap, in plept si in abdomen. Trei dintre-/adavre au fost in urma arse. Femeiri Ana Negreanu de 65 ani is'au thiat mainile. Femeia Ana Salgjan in varsta de 31 de anidesi Instirciniatà, a fast strapunsil cu baioneta. Vasille Nargarats afest galsit cu capul spintecat in data; in fine, copilul Salajan Ionde 2 ani a lost lids Cu grenada.

In comma Ip, 155 de barb*, femei copili au Lost exteTminati

19

nimeni,

i

sl

quo

www.dacoromanica.ro


de militari si de bandele lui Harthy. Case le lor au lost pradateapoi arse. Victimele au fost aruncate intr'o groopil comunctfdril

asistenp unui preot. Grija ungurilar n'a lost de a epura numaicomuna de romani, ci i aceea de a se imbogdti cu acest prilej.Astfel, au ditspLut in timpul invalmdselli 90.000 lei apartInandbisericii din sat precum si alte averi apartinand cellar masacrati.

Ar fi s. urnplem pagini intregi citand orordle savarsite inintervalua prunelor cloud luni de ocupatie. Ne vom mgrgini doara mai ariita ca in Cosniciul de Sus, din judetul Siilaj, au fostucisi in ziva de 18 Septembrie 1940 un numar de 15 romanio romancd, inmormantati apoi, fail% preot, in grcepa comuna. LaCamilr din acelas judet maghiarii au weds la 15 Septembrie 1940patru tOrani romarii; la 14 Septembrie 1940, la Sim Muff Silva-niei, 7 romani au cazut victima instinctelar barbare, itar la Zaldu,in aceeasi lunà au fost ucisi alti 21 de romani i ramance printrecari-incg, o femeie insaircinatA, anume sotia lui George Vicasun invatator Gh. Sarbu, impuscat in curtea liceului de cätre uncaipitan ungur.

In judetul i prasua Cluj s'au inregitstrat in cursul luntiffor3eptembrie i Octombrie cateva crime din cele mai abominabile.

La 23 Septembrie 1940, au lost adunati sti ucisi in casa preo-ului Andrei Bujor: preptul si sotia sa, ngsout'a Lucrettha Mure-

sanu, copilele lor Lucia, licentiatd in litere, Marioara, studenta inanul II a Facultdtiti de Stiinte si Victoria, eileva in cl. VIII deliceu, Natalia Petrea, softie institutorului Gh. Petrea, fiica si mamaacestuia din urmil i, in fine, servtitoarea preptului Bujor, namitaJuhasz.

In comuna Hida au fast masacrati 11 romani, iar cadavrele a9 dintre ei au ramas in camp deschis neinhumate timp de cinci

In valea Dräganului au fast ucisti in zilele de 12 si 13 Sep-tembrie 1940, 12 tineri romani cari se intorceau din concentrare.La San-IVIihalul Almasului alti 10 tineri au fost ucisi pe tetnitoriulcomunei, etc., etc.

Asasinatele individutathe mai au fost comise asupra romanilarde calm ungurii inclgzitti de neasteptatull suoces dobandit färä1upt4, nu sunt mai putin adipase.

,,La Cluj, in primate ziile ale ocupatiuniti, un mare numar de

ai

II

ane.

www.dacoromanica.ro

,ARDEAtUL, PAMANT ROMANESC* 291

romani au fost ucisi pe strazi, in casele kxr proprii sau in altepartib fara nthi un mattiv i Intotdeauna cu aceeasi cunoscuta bestia-litate". (Les Assassitnats" pag. 26).

In. noaptea de 14-15 Septembrie, vartnes11 Ion Almasul a fastridicat de acasa de catre utn soldat ungur, Irnpuscat in strad5, stra-puns cu baioraeta i dupil aceea calcat cu piicioarele. La 13 Sep-tembrie, 190 soldatt unguri impwc a. un taran roman in tata ate-lierelor ciaor ferate. Soldatull roman Alexanctru Badea, reintorsdinteo concentrare, este aruncat din tren de catre tovardsii luide caldtorie unguri tt strivnt sub ratile vagoanelar. In comuna So-meseni, aproape de Cluj, tat'ranul Ion Pantea este ucis de catresoldatli unguri can Ii taie arterele dela mana dreapta implantao baioneta in ininnä, sub ochil ingroziti ait fililcelor lui care au reusitsd Riga. In comuna Vadlisel, la 30 Noembrle 1940, a banda deunguri venind din cornuna V4tea decapiteaza cu lovitur de toporpe tanarul Ciocanas.

In comuna Poeni, agrtultiofuti Ghearghe Bane este torturatin asa mod de soldatiti unguri, Incat dlupa dotal ifte moare in chi-nuri groaznice.

Cea mai orifbila crini, insa, care a foSt comisa In judetul Clujeste aceea silrvasitä in comuna Huedin, la 10 Septembrie asupraProtopopului ortodox Aurel Munteanu, care a munit in cele maigroaznice chinuri.

Cittam dIn brosura ,,Les assassimats" :.,Un ofiter ungur (din nou un afiter!) 1-a arestat in strada

pe cand el se ducea la o inmormantare i imnreuna cu o banda deasasini, 1-a torturat in chipul cel mai. bestial tiny de patru ore.Cu o rabdare-sti o pervesitate diabolleA, el 1-au biltut la inceput cupumniti j apol cu mAciucile, pan th. re el a cazut la ptimant. Apon.i-a fost srnulsà, dupa acelasi rit sadie, venerabila sa barbil de preotcrestin cu buci de ca.rne, smulgandu-i in acelasi timp parul de

pe cap cu piele cu tat. Aceastà aperatie terminatl meltmainble paria i-au rupt oasele. Culmea bestialitatil a fost atinsade asasitnul Budat Janos Gyepu care de mai muilte orii i-a yarnun bi14 in gura cu asemenea forta incat batuil prin coed

clupa ce a epiat in urma acestor abominabile torturi, asasiniliau aruncat cadavrul dirnpreuna cu acel al gardianului Gh. Mite la,

dada i-au

i-a 'teatsi

www.dacoromanica.ro


omorit de aceiapi banda, intr'un pant ai proprietiltii nobilului un-gur, contele Banffy".

Socotun cà pana i Ati 1a s'ar fi cutremurat de barbarivIe co-mise in comuna Huedin de maghiarii care se redlamA dire* suc-cesori al ,,biciului lrui Dumnezeu." !

Zeci de asernenea salbatacii au lost comise si in judetele Bihor:la Salonta, la Santion; in judertul Some's, in comunele Berta, Ma lin,Stana, Cap len:i Halmajcl; in judetud Satu-Maire la Doba pi Me-diapul Aurit; in jucletul Tarnava Mica la Agripteu uncle tanatruluiroman Ernanuil Costea, inainte de a fi omorit, i s'au ars ochiipi i s'a smuls limba din gura, in judetul Ciuc la Ditrau, etc. etc.

Masacrele au fost savarpite, spume autorul bropurei Les assa-ssinats", atat de cgtre armata ungara cat pi de bandele de civiDunguri. Cate odata torturile au fost duse pang la ultima limita arezistentei fintei omenepti, cu o ferocitate demeinta t o imaginatiemaiadiva. Link au seapat dela anOarte numal din cauza c acestebrute demente credeau ea' victirnele lor sucombasera deacum".

TEROAREA.

Incurajata de atitudinea trupelor (=pante, cari in loc sà pas-treze ardinea s'au dedat ele inUe la crime pi la pradaciuni, popu-latia ungureasca din Transilvania, excitata. pana la paroxism,dat frau liber instinctelor primare, dedandu-se la cele mai in-fioratoare farttcle1egi.

In comuna Marghita din judetul Bihar, trei femei, dintre cariuna de 16 ani, au fost chernaite la Priimarie ui violate de 7 tananiunguri. Dupa viol, ei au Mart sanii victimelar.

Dauazeci de romani din comuna Mihai Bravu, jud Bihar, 70din Odorau, jud. Satu-lVtare, 42 capi da famillie din comuna Niculad:n acelas judet, 40 romani din Titrimia, jud. Mures Au fast grayranili. In comuna Cuzaplac din judetul Bihor un sublacatenentungur i oivilul Szabo Iancsi au fartat pe lucratarul P. I. ISta in-ghita bucati din drapelul romanesc in timp ce ei n loveau crunt.Ar fi sa nu mai terminam daca arm enumena taate cazurile pecare ni le citeaza bropura sus-mentionatri..

ni

ska

www.dacoromanica.ro

,ARDEALUL. PAMANT ROMANESC* 293

Ne-am fi indoit de vieraohatea celar aliirmate de autorud cartit,intr'adevar Sunt de Ingrozitaare faptele relatate, dacg nu ni ear fifurnizat de cgtre antor datede practise cu privire la numele victime-lor cat cu privire la domictddfle lOtr. i apoii, cam], citesti profesia decreclintg a leventulut Dücsö Csaba si toate amenintarile proferatetimp de doug decenti de ultra-sovinil din Budapesta la adresaromânilor din Transilvanta, once indoiala ou prilvire i reahtateafaptelor alegate &spare.

Mid de brosuai eran dittuzate pe teritordul Airdealullnii die oat*Propaganda maghiarg dela Budapesba, insbigand la omoruri, ja-fun si pradaciuni. Citam un fragment dintr'una din brosurile deatataire maghiare contra roananilor ardlelieth: ,,Dataria noastraeste sa starptm natia valaha, sg, niimicim once urmg a seminitietblestemate i s spintecgm chiar pantecele femeilor own poarta, inel e un pui de valah".

Azi, cancl sunt cuinoscute atrocitiltile sgvarsite de germant in.taate Varna prlin cart au trecut, te Intrebi cari sunt maestriicart, elevii ? !..

Prin cede doug brosurdi mai sus-mantilonate: ,,Les assassinats"Les destructions d'eglises" s'au adus in faita hiimiii civilizate sitintr'o limba de circulatie universalä grave acuzatii impotriva Un-gacriei, bazate pe o documentare din cele mai. ample. Daca acesteacuzatii ar fi fast false sau inexacte, Ungaria pentru pgstrareaprestigiului ei neintinat, avea datorila sg, atsipescg pe bazg de do-cumente toate Invinuirile ce I se aduceau.

Desi sunt la curent cu apraape toate publicatille in limbistriiine care au apgrut pang la sfarsiituil anrudad 1943 la Budapesta,nu-mi este cunoscutg aiici o carte si nici a brosurg pain care sase fi respins in mad sarios acuzatifthe aduse Ungariei. Daca asifi ounoscut vre'un articol sau vire'o carte In acest sans, mi-asifi facut o datorie din a le mentiona, din respectul pe care-1 pgstrezadevaruhd. Pcind la dovada contrarie inset, taate alegatiunileextrem de grave care se aduc Ungariei reartan in. picioare.

Toate aceste date se referg natmai la intervaflul de tiimp dela30 August 1940 pang la 30 Octombrie 1940.

Statiistilcele sumare oari au putut 11 dresate ulterior invade-reazg o recrudescentg a teroarei deslantuttä die maghiari, Regimud

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro


harthyst vroia sa lichideze odatii pentru totdeauna i intr'un feIcu totul original prablerna minaratidor. El desfiinta pur si simpluminorifatile si in modal acesta rezolva in mod radical problema!

Parte dintre roman& au fost intemnitati, parte au fost trimiipe front, altii au luat drumul Germaniei pentru munci fortatein sfarsit, foarte multi d'au luat pe acela, de uncle nimeni nu semai reintoarce.

Pang la data de 30 Octombrie 1941 numaruff deiin,utii1or romaniera de 13.000 !

La sfarsitul anului 1943, acest numar era de trei (ail maimare. Laggrele ungare dela Budapesta, Debretin, Pospökladany,Bichis-Ciaba, Kistracsa gemeau de rdmani, 1a e1, dealtfel, cainchisorile unguresti din timpul primului razboi mondial.

In fata probelar evidente de cruzixn ii de Salibatkie, ce oarevor mai putea invoca de data aceasta maestrii. jongleuri dela Bu-dapesta i emisarii br, pregatiti din timp la Londra si In StateleUnite ale Americei? !...

APARATORH CRESTINISMULUI" DARAMATORI DE BISERICI.

Ungurii nu s'au fäcut insa vinovati numai de cruzimi asuprapersoanelor. Ei au cäutat sä loveasca in Tomani, lovind panain lacasurile sfinte ,citadele inexpugnabile ale romanismului ar-delean.

In 1789, cererea romanilor din Cluj, locnache Mavrodin i IpnConstantin de a li se permite sà construdescA o biserica roma-neascil in aced oras, a lost respins5. de Consiliul Juratilar clujani.

Daaa am permite, spunea decizia de respingere data de preaonoratli jurati at Clujtilui, constructia unei biserici romanesti laCluj, am lasa drumul liber afluenrtei i aresterii in arasul postrua populatiei romanesti, a acestei populatii de hoti".

Aceastä rezolutie reactionard i intolerant:A dateaz5 din 1789,anul and, in Occident, incepea sä fluture stindardul libertgtii, alega1it5tii si al infràtirii !

In 1940, Unguril au mers mai departe Inca cu intoleranta re-ligioais5 decat stramosii dor chi 1879. Ocupand Transilvania eedatár

si

oi

si

www.dacoromanica.ro


ei s'au napustit asupra biseridlor cromanesti ortodoxe i greco-catolice. cu o furie Care nu-i ow:Tema desigur. pe pretinsii apa-raton ai crestinismrullui.

Pe teritoriul cedat se pilau in momenta anexitunii (30 August1940 un numar de 442 parohii ortodoxe cu 339.448 credincio# si92' parohii greco-catolice. numarând 1.066.145 credinciosi.

Stimd dirt istoria trecuttilui eä Biserica a fast cea mai puter-nica fortareata inguntrul careia Tamar& si-au mentinut nethteratanationalitatea, uugurii din 1940 si-au inchinat toate elorturile Jardesnationalizarii prin religie i aceasta prin mijloace violente.Mii de români au fast Obligati sa-si renege credinta stramoseasca,imbratisand una din religilile maghiare, pentru a se pierde astfeldefinitiv in masa ungureasca.

De data aceasta insa, ungurii au imbratisat o manierd maiforte Inca deeat aceea pe care au experimentat-o stramo#i lor.Ei nu s'au multumit sa distruga constilintele ci au inceput chiara distruge i bisericile rornânilon Citarn textual din brosura ,,Lesdestructions d'eglises" :

judetele din Est care au suferilt cel mai milt, mai binede 12 blserici romanesti artodoxe i greco-catolice au fost distruse.Ungurii, inarmati cu topoare tarnacoape seeuri, se aruncau ingrupuri asupra biseridilor, i distrugeau in cateva ore pang' laternelie ceeace credints romaneasca a ridicat ani dearandul pentrugloria lui Durnnezeu".

Judetele in cauza sunt acele locuirte de semi, fo#ii. adversairide moarte ai maghiariaor, azi desnationalizati aproape complect.In judetul Odorhei au fost rase de pe suprrafga parnantului 6 bi-serici, fard ca antoritatille sä fi luat cea mai cm lita masura deprotectie.

Biserica greco-catolica Sf. Nicolae din Racosua de sus (Fels6-Rakos) a fost prima dintre bisericile distruse in acea regiune. Totin luna Octombrie 1940, au mai fost distruse Biserica Sfintei Treimidin Merest. (Homored Almas) ± Biserica ortodoxa din comunaBibortent (Bibarczialva). In luna Decembrie 1940 este distrusabiserica greco-catolica din Oo land (Ok land), taranii impartindu-#in urma pietrele caramizEe oonstructiei. In Ianuarie 1941

Jan

i

p1

www.dacoromanica.ro


populatia civila distnuge biserica greco-catalica idin Craciunerr(Karacsonyfalva) si in fine, in Februarie 1941, dupd ce a fostprotanata, a fost distrusit biserica greco-catolica Sf. Mihai dirt

In judetul Trei Scaune, cloud biseriici. arnandoua ortodoxe, aufost in intregime distruse. Una dm ele se afla situata la Capeni(Kopecz). Autoritatile au somat populatila romaneasca, ca pana la adata fixa abandoneze aredinta stramoseasca, trecancl la religiareformata, urmand ca in ca2 de refuz sa fie expulzatä in massa_(Op. cit. pug. 20). A daua biserica fusese situatä la Coma. lan (Ka-ma16) si a fost incendiata de Secui in luna Septembrie 1940-Populatia romaneasca din comund a fost constransa sa optezepentru una din numeroasele confesiuni maghiare.

La Odorhei, la Sanmartin (Homarod-,Szentmarton), Ia Sangeor-giul de Padure, la Panet, la Barsec, la Biltanii mari, la BarosineurMare, (Nagyborosyno) la Atata-Mare, la Belini, la Bicsar, la azun,etc., etc., bisericile au fast sau distruse sau devastate.

Un candelabru la bisericii românesti din Sangeargiul de Pa-dure a lost transportat 7a Odorhei pentru a impodobi cazitnoul deacolo. In bisericile din /Trei Scaune, seculi aiu furat obiecte sfinte.de mare valoare In biserica romaneascà ortodaxa din St. Gheorgheungurii au scos crucea, in noaptea de 14 spre 15 Septembrie, in-locuind-o cu drapelul maghtar. La Zabula (Zabola) troitele asezatede romani la inarucisaride de drumuri, pentru ca Recare crestin,Re el ungur sau roman, sa alba in calea sa prilej de reculegere,au fost smulse din lac.

Iata, spune autarul brosurii ,,Les destructions d'églises" (pag.23) raspunsul la regimul de toleranta,, la tratarnentul pecare Statul Roman 1-a aplicat in treaut si continua sä-1 aplice i.

in prezent minoritätii maghiare".Si trebue sà remarcam ca enumerarea de mai sus nu epui-

zea za. cazurile de profanaire, savaasite de unguri, dupa anexareaTransilvaniei, asupra sfintelor lacase romanesti.

Bisericille ortodoxe din Praid (jud. Odarhei), Ghearghieni (jud..Chic) i din Miercurea Ciucului (capitala jud. Ciuc) au fost trans-formate... in magazii de cereale, ca sit, de altfel, biserica ortodox6din Odorhei. La Dej, fundatiile bisericii greco-catolice, in construe-

Vgrghis.

sg-si

civilizat,

www.dacoromanica.ro


tie, au fost distruse. In bisenca greco-catolica din Bicaz-Centru(jud. Ciuc) unguni au fgcut cantonament peniru trupele de hon-vezi. Biserica ortodoxd din Zalau a fost arsg in ajurnil sarbgto-rilor de Pasti 1942.

Sparta preotillor romani din Tranailvania, a fost si ea din celemai triste. Din clipa intronarii guvernarii maghiare Clerul roma-nesc a fost supus unui adevarat suplicdu.

,Masurile vexatorii nu inceteaza. Ar trebui sa ai un corpun suilet de otel pentru ca sg suporti torturile la care smart supusipreotiti". kOp. cit. pag. 33).

Iota cateva exemple dialtr'un sir intreg :In noaptea de 8 spre 9 Septembrie 1940 un grup de soldati

unguri incercuesc casa preotului roman din Haien jud. Biho iprttrunzand In locuinta 110. il bat panà ce cade in nesimtire. Moraviainvocat de agresori in disculparea kr. este... cahrtatea de romana victimei. ,,Tu esti roman, i-au spus preotului agresorii i ai con-tribuit la crelarea Romaniei Mori". Si odata cunoscute motivele vi-zitei neasteptate, loviturile au inceput a curge.

In Iunie 1941 ii s'a fixat preotului roman luillu Ardeleatudin Sat-Sugatag domicihu fortat. Aceastrt masura neimpiedicandu-Ica sg-si exercite misiunea, i s'a intimat obligatiunea sa se prezintein fiecare zi la trei autoritgti diferite din 3 sate diferite. Astfel,preotul avea obligatiamea sg fie in decursul a 24 de ore in fatapostului de jandarmi din Hgrnicesti, in fata notaruhii comuneiGiulesti si in ofarsit la Primaria din Sat-Sugatag.

Iota acum tribulatiile preotului Ion Dan din Spurcani, jud.Bihor. Preotul indephnea functiunea de invatgtor. La 21 Ianua-He 1942 i se interzke sg exercite functiunea de preot. Dupg treisaptgmani este trimis in comma TiLsza-Siily din vechea Ungarie,uncle nu existg nthciun singur roman. La 27 Martie 1942 este re-trimis de Inspectorat Ia domiciltu. apoi exclus din cadrele in-vricamantului; in sfarsit, la 30 Aprithie este obligat de care notarulcomunei, Ciutolea, jud. Bihor, sg Pargseasca locuinta pe care occupa in casa scold apartinand biserkii ortodoxe.

Pang i episcopul ortodox din Cluj. Nicolae Colan, a avut desuferit de pe urma metodelor arbitrare pe caH lea-u inauguratungurii dupg cedarea Transilvaniei.

pl

A

pP

www.dacoromanica.ro


Episcop al unei iserici numarand apraape 350.000 credin-ciosi, el a fost convocat intr'o zi In fata comisdunei de recrutareluncle a fast cantardt sit masurat ca tun sianplu recrut, Iiind pus inurma sa jure credintia Regentului Horthy... In calitatea sa deostean ungur, desigur !

Nenumarate alte cazuri de persecutie meschina, de violentariale constiintei, de mizerii savansate zi de zit ou perseverenta dia-

ne sunt irelatate de brosura inchlinata teroarel redigioase,pe care au introdus-o guvernantii statuflui unguresc, al statului carepoarta ca sterna simbolul crestinitatii: o cruce... e dirept, aplecatalinteo parte.

Absalut toti preotitt romani d1n secuime s'au vazut constransisä paraseasca regitunea; acei cart nu au fast expulzati au fest ne-voiti sa se refugieze pe teritoriul tromanesc.

Toate acestea sunt vilcisittuddnele slujttorilor bisericii din pro-vincia transilváneand incorporata &Iva' Diktat" t.atillor SfinteiCoroarne a Ungariei".

Lesne Ii poate inchipui oricine, In aceste conditiuni, care estesoarta intelectualitatii romanesti din teritoriul cedat precumaceia a simplitlar *rani.

Am avut ocazia s stain de vorba cu mai multi carant care s'aurefugiatt in Romania cu rnrult dupa anexarea Transifivaniei, tre-cand frontiera in mod clandestin. Oamenal si-au dtasat sub unguricaminul, petecul de pamant t bruma lor de avere.

Gestul br ne-a aparut cu atat mai indrazniet cu cat dincoacede Carpati ei trebutiau sa reinceapa o vthata nouà cu tot cortegiulei de dificultati. Pentru ca urn Oran roman sa-si paraseasca ogorul

sii ia taiegul pribegitai trebuie sã exiiste o ratiune majara, deo importanta covarsitaare.

Ori, ratan-lea pe care au iinvocat-o in unianimitatea br araniarefugiati pe teritoriul ramanesc, a fast : tratarnentul neomenos lacare ei au fost supusi din partea ungurilar, din chiar prirna zi aocupartiei. 0 propaganda inversunata a picurat zi de zi in sufletultinerelor generatii unguresti veninul revanseli, astfel incat in zivain care ungurn au redevenit stapanii Ardealului ciuntit, romaniiau fost tratati drept dusmani ireconcialabitli au Statului ungar. Fie-care gest, fiecare miscare, le-au fast suspectate. S'a creiat astfel

si

bodied,

si

www.dacoromanica.ro


in regiunea cedatà o atmosferd marald irespirabild. Nu le mairdmânea românilor decat eonsolarea de a se bucura de bunurile lormateriale. Or, si aac s'a facia simtita asprimea guverndrii ma-ghiare. Li s'au conliscat tdranilor toate bucatele ogoarelor, culti-vate cus sudoarea fruntii, nelasandu-li-se decal un minim care nu leajungea nici oentru nevoile lor zilnice.

Si atunci. romandi ardeleni au preferat sd-si paräseasea pdmân-turile, caminurile, familbia, pentru a nu fi slugi la strdini. Se pare

teircinimea Tomiln.eascil din Ardeal nu a sorbit mind la fund cupadestinului ei tragic !....

Privind exodul romandlor peste frontiera artificial creiata laViena ,nu poti sd nu-ti reamintesti de exodul strdmosilor acestorromâni peste frontiera i aceea artificirald care in timpurilede adinioard separa in dourt trupul romanismului.

,,Ceas de ceas, zi de zi, locuitorii emigreazd in tdrilenest", citim in volumul XXI all Documentelar Dietelor Ardelene",(tliparite de Academia Maghiard in 1899) in, capitohil privitor laexodul romanilor transiavdneni din Albaqulia, in anul 1698.

O treime din populatiunea din Tara Fdgarasulin paräsitlocuintele si a emigrat in Muntena vecind" cetim in aceeasli colectiede Documente, publicatä de unguri.

Si atunci, ca i acum, populatia romaneascd din Ardeal a luatdrumul pribegiai din oauza intolerantei maghiare.

Exadul luase, intr'un moment dat, proportili atat de insemnate,incat insusi impdratul Leopold I a cerut, in 1699, sd se ia mdsuriea populatamea sd fie impiedecatd, prin toate mijlaacele, de a fugiin Moldova si in Muntenia.

La 20 Mai 1777, un raport intocmit de G. Rall si G. G. Obstcu privire la trecerile de frontierd ale ramthinor transilviineni, con-chidea cu aceste vorbe ,,Asupritrile au scos, in OUTS de 120 ani,multe mii de familii romanesti din Transilvania, aVat in Moldovacat i in Muntenia i in raialele turceste.

ln sfdrsit, la 17 Ianuarie 1785, consulul austriac Konig vorbesteinteunul din rapoartele sale despre ,,emigrarea in Moldova a 24.000familii din partile Bistritet si ale Wasdaduaui".

D. Herbert van Leisen, in reoentul sdu velum, apdrut laGeneva sub titaul: ,,Das siebenbürgische Problem" (Kundig-1943),

roma-

ci

si-a

www.dacoromanica.ro


ignoreaz a. candid aceste realitati afirmand ca incepand din anul1700, romanii din Principate au patruns In Ardeal, populandu-1.Dana d. van Leisen ar fi afirmat nä popoarele de neam saxonearl intrg in coanponenta poporuauil englez, au laitrat in MareaBritanie cu incepere din secalul alberatia n'ar filost mai mica !...

Dar. ce ramane atunci cu apelul impilratului Leopold caredateazd din anul 1699 si ce ramane cu toate iintervenVilifle oficialedin secolul al XVIII-lea, menite nu A. impiedece imigrarea. roma-nilor in Transilvania ci tocmai contrarimil : emiOrarea lor de acolo ??

D. van Leisen nu este insa la prima sa ,,interpretare eronata"a istoriej. Daca ar Li sa relevdm toate linexactiltatile continute involuminoasa sa lucrare bWnguui, ar trebui s'a consacram acestuiscop un volum de exact aceleasi proportil cu acela scris dedomnia sa.

Dar, asa se scrie istoria sub inspiratia Budapestei... Nu ne-arsurprinde deci, dacal peste cateya decenili, un alt scriitor tot atatde Objectify si de bihe informat ca d. van Leisen ar sustin.e cäintre ania 1940 i 1942, romanii din Vechiluil Regat au imigrat InArdeal, spre a se bucura de inalta civilizatie propovaduita de DiicsiiCsabai.

VINOVATii.

Nu este desigur in intentia noastra de a acuza intreaga natieuivarg de ingerintele atrocitaftille comase &supra romanilor dinArdealul de Nord din zi,ua dictatului impus Romaniei de Ga-leazzo Ciano si de comis-yolajorul ,,in sampanie" Joachim vonRibbentrop (nu -tim prea bine dece: von?).

In cursul desyoltaxilocr precedente, nu odata am ayut ocaziasa artitam ea exista o prapastie adancti nu numai intre grofii marghjari taranimea romaneasca, dar chiar i intre acesti grofifaxamimea ungara, explOatata pan g. la sange pe imensele latifundiiale rnagnatilor.

Magnatii maghjari din secolul all XX-lea au Lost tot atat deretrograzi ca i stramosii lor din evuil mediu. Ura pe care el auincuibat-o In sufletul taranului ungur impotriva a tot cei roma-

i

si

ad XVIII-lea,

p

www.dacoromanica.ro


nese, a -lost o simpla diversiune- pentru a putea trona mai departepe nemilrginitele or privilegii 0 a nu realiza nici o masura deprogres social,

Taraniit unguri, dupa cum se exprima prof. maghiar JuliuSzecfii, traiau in conditii asemanataare cu acele din epoca scla-vajului, in tregiunifie Cerepfallda, Kacs, Sly, Nosvai, Szomolya,populatiunea locuind in grate ea in tirnpunile preistorice.

In studiul sau privitor la ,,Indicele de sitnatate din chstrictul1\leznjthvesd" K. Stuman afirma ci locuintele taranilar unguridin acea reg:tune sunt asemanatoare cavernelor preistariee.

Este limpede deci ca in aceste condiVii mizerabile de trai,mocnia in sufletul taranului ungur o uar inversunata. Cu abili-tatea specifica eastei nobiliare maghiare, aceastä urd a fast cana-lizatii in spre romani.,

Vine cea mare, alaturi de grofii reacttionari o are si intelec-tualitatea maghiard care, in loc sa lumineze taratrimea, a impins-ope calea atat de periculoasa a anti-romanismului.

Popoarele nu se urcisc wnele pe altele deceit atunci ceind peiturasuperioarei abdicei dela inalta ei menire de propoveiduiroare a infrii-tirii intre clasele sociale i intre diferitele nearnuri.

In Ungaria, intelectualii s'au aMtunat cu trup i suflet cliceinobiliare spoliatoare, inttretinancl o atmosfera saving de hyper-maghiarism, iniibusitoare a arlicarui elan de emancipare nationala"a popoarelar condocuitoatre.

..q3ste neindoios ca' in ziva in care se va tinstaura la Budapestaun regim democratic einstit si sincer problema Transilvanitei nu seva mai pune pentru guvernantii unguri, dupa cum ea mu s'a maipus niel pentru Lajos Kossuth atunei and, cleparte de clocotulpasluilor swine, a meditat mai profund. asupra caracteruflui emi-namente românesc al provinciei de peste munti

SOLUTIA DEFINITIVA A PROBLEMEI TRANSILVANENECONSISTA IN REINTREGIREA ARDEALULUI SUB STAPANI-RE ROMANEASCA, IN LIMITELE FIXATE PRIN TRATATTJL DELA TRIANON.

Intregul Ardeal dela Trianon este romanesc i trebue s ra-

rnana romanesc. In Anglia i Franta mai rnult ca oriunde se stieca fruniarirle fixate de expertii englezi i francezi la Corderimta

www.dacoromanica.ro


Falai au deplsit chiar, pe acelea pe earl, urma, Conferirrta le-afixat a Li pentru totdeauna fruntarille dintre Romania i Ungaria,(vezi harta dela sfarsatul volumului).

Nu trebue srt se uite câ Transilvania romeineased irtseanmasfarsitul unei lupte de aproape run miler-Au, iar destramarea ei esterezultabud unei siituatiuni e,xceptionale de razboi in. totud similarasituatiunilor care au dat nastere desmembrarid celorlalte state dinEuropa Centralrt i Balcand.

Intr'o lume dorninata de principidile sAnatoase ale convLetuirdipasnice intre natiund, problema minortiltilor secuiesti va fi in modfiresc rezolvata prin Insäi natura luerurtillor. Pentru a evita totusiin viitor repetarea undr agitatiuni ea acelea cari au dus la de-clan.;.area celud mai crancen dintre toate razboaele pe card le-aeunoscut omenirea, socotim ca a fi andicat un schimb de popu-latiuni. Secuii earl, dupa cum insasi numele lor ii arata Szek.el;Szikoli, au fost pazitori (le hotare, sträjeri, la planate, de raskita Ardealulwi, nemad avand ce apka, se pot reintoarce 1initii inmijlocul ungurilor propriu zisi, care ii considera de glifel ea pecei mai distinsi dintre maghiari, buouranclu-se nespus candprintre e.

In sclOmb, vat. fi readusi in Arc deal romanad card locuesc peteritorinl Ungariei.

In felul acesta se va rezolva BAR prdblema redusei natalitati amaghiarilor cat i aceea a confliatului milenar maghiaro-roman.

Rezoilvata prdblema Transilvaniel, nimic nu se opune la rea-lizarea unor relatiuni de pasnica veeinAtate intre Romania siUngaria.

Dupii unire, marede om de stat Nicolae Titulescu, a cerut inrepetate randuri Ungariei sa uite trecutul de sterile invrajbird, pestecare Adunarea plebisciltara dala Alba Julia asezase lespedea grea avointei unui neam intreg de a tili liber pe pamantul romanescal Trans: lvaniei.

Nicoiae Titulescu, ca i predecesdrul saiu la ministerul aface-riolr straine al Romanied, Take Ionescu, visa ca Mica Int.elegetre,care unea intre ele cele trei state dunkene: Cehoslovacia,-Romaniasi Jugoslavia, sa devina intr'o zi un factor de importanta capitadd

iii au

tee

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL. PAMANT ROMANFSC 303

pentru mentinerea pacii europene priln inglobarea Ungariei inblocul celor trer. natituni

.,,Untrea, spunea, Nicolae Titulescu unui gazetar ungur delaziarul Az-est" din Buclapesta, nu reusepte mid odata daca se faceimpotriva cuiva, ea triumfa intotdeauna dacii se face pentru ceva".

In timp ce Romania rpreconiza astfel, prin glasul cekti maiautarizat ministru aa ei, o colabaratre sincera intre Romania sti Un-gar,ia, propaganda maghiatea se inversuna sa dovedeasca in Occi-dent in Anglia in special ca. Mica Intelegere urmargte in-genuchierea Ungariei. Era reeditarea vechiului sistem maghiar dea deforma realitatile pentru interesele propagandistice i revi-zioniste

Facand abstractie de atatdrile maghiare, Titulescu schita unplan arnplu de coaperare pentru viitar, plan care daca ar fit fostaplflcat, sr fi evitat multe ddn evenimentele potlitite cari auurmatt, evitand poate, chiar ii conflagratia mom:bald pritn creiareain centrul Europei a unei unitäti rezistand cu maimulta vigoare presiunilor èxterioare ale lui Hitler decat au pututs'o fac5 natiile separate.

,,Ungaria i Romania, spunea ministrul die externe al Romaniei,,.produc un mare numar de rnaterii prime, pe cari au interes sä,,le vanda in comun... Ungaria, pentru destfacerea marfurilor ei,ar putea s5 se foloseasca de cane fluviale i maritime comandate,,de Romania. Pentru realizarea practica integrala a unui asemenea'program (Titulescu chita un intreg program) nu exista, decat o,,singura formula : aceia a. intelegerii tarilor din Europa Centirald:Ungaria, Austria, Ceho-Slovacia, Jugo-Slavacia i Romania, pebaza taritelor preferentiale, cu respectarea drepturilor tuturor

tinancl seama de interesele speciale ale unor anumiteState din Europa centrala".

Si marele om de Stat roman conchidea :Aceastä formula reprezinta, viatorul. Statele din Europa cen-

,,trala n'au decat sa. aleaga : sd se uneascd spre a ajunge la prospe-ritate sau sd. se izoleze $i S se corabata spre a ajunge la mizerie.,,In felul acesta se va realiza in sfar$it, spiritualizarea frontie-relor".

indisoiliubile,1

www.dacoromanica.ro

304 MILTON a LEHRER

Ungaria a ales calea izolárii, respingand prietenia pe care, inrepetate randuri, i-au oferit-o guvernantii Romaniei.

Ungaria a refuzat cu obstinatiune orrice. colaborare cu tarilevecine, de carce ce avea promisiuni formale din partea Itailiei fas-ciste s't a Rekhului nazist cä içi va prirn.i partea prifzii in ziva in.care Axa va purcede la organizarea Noui`Europe... pe timp de omie de ani.

trebuie s'o recunoastem: clica nemesilor dela Buda-Pesta afoot bine servita. Iar atunci cand nu a foot servita, s'a servA §i

prolitand de nenorocirthe vecinillor : romani, cehi i jugo-slavl.

In ,,Nouveile Revue de Hongrie" din luna Decembrie 1943 a-ceaSta, politica este rezumata in chip brutal: Alriae trevizibniote aurefuzat alianta cu tilrile vecine, de oarece orice aliiantii intre elear fi insemnat renuntarea la nevizianism, cella oe era inacceptabil.

Cei dougzeci de ani de reviionism au insemat deci, dougzecide ani de agitatii impotniva pacii.

Prin pregatirea climatului favorabil reOzionismului german,Ungaria a pregatit i climatul favorabil declansarii oelui mai cran-cen din toate razboaliele pe earl le-a cunoscut vreodata, omenirea

Scrittordi si ziaritii post-belici au insistat asupra vinovatieiungare in declansarea razboiului mondial din 1914.

Azi, rolul cicei magnatilor maghiari in pregatirea terenuluipentru eel de al doilea rázboiu mondial, pare din ce in ce maievident.

Aceste doua imprejurari sä fie ele oare, produsul unei simplecoincidente sau rezultatul unei cauze mai profunde ?

Convingerea noastra ferma este c focarul de incendii pe careunguril l'au mutat din Peninsula Balcanica in Europa Centraldse datoreste exclusiv mentalitätli retrograde mentalitati reac-tionare a grofior din Budapesta.

In loc st ofere poporului conditii prielnice unei propasiri eco-nomice i culturale, clica nobilimei mahiare i-a oferit acestuta sa-tisfactiile ieftine ale politic& de revartsg. In loc de pane, Ii s'a datmultimn prilej de manifestari sgomotoase, in loc de pamant Ii s'auexaltat calitattle si, in sfarsit, in lac de llbertate Ii s'a promispoporului in dar... libertatea altora!

I.

singurg,

www.dacoromanica.ro


Nimic nu iaustreaza mai bine situatia maselor maghiare dinUngaria harthystà decat faimoasa Intrerupere din Parlaanentul un-gar, uncle romanii erau reprezentati drept cei mai intoleranti gu-vernal* i uncle totusi au putut rasuna vorbe ca acestea :drepturile pe cari le au maghiarii in Romdnia!"

Cererile drepte ale poporului erau considerate Insa, la Buda-Pesta, ca i In timpul ui Corialan Ia Roma coinplaturi rnenite saslitibeascil incet, incet purterea nobilianei" (Shakespeare-CoriolanActua III scena I) si respinse In mod brutal. Pentru a-si mentinepriivilegile milenare, nobilimea ungureasca ,,vicleana i prefil-cuta si ne punand pret nici pe juramant si nici. pe legaturile in-cheiate prin conven" (cif. Impararbul Lean Inrt,eleptua G. MarczaliEnchiridon Fontium Historiae Hungarorum pag. 15), aro-gantá i umbl'and intotdeauna cu intrigi ii Inselrtoiuni" (MarinoSanuto cf. Wenczel Gustav in. Magyar Tort Tar: vol. XXV 1878Rag. 290-291) a asmutit poporul impotriva romanilor, readucandpe planul actualitatK problema Transiavaniei, inchisa pentru totdeauna in ziva de 1 Decembrie 1918 la Alba-lulia.

In ziva in care regimul despotic dela Buda-Pesta va fi fostlichidat definitiv i inlocuit printeun regim democratic cinstlt

sincer nimic nu se va opune la o colaborare initre cele douàpopoare vecine: ungurii

Conditia gine qua non a acestes colaborairi este, Ina reintre-girea Ardeadului in hotarele firesti ale romanismului.

Bucuresti, Martie 1944.

20

,,Dati-ne

91 romaniiii

www.dacoromanica.ro

EPILOGImpus României de fortele coalizate rbaziste si fasciste, semnat

de cei doi delegati ai nazismuilui romanesc, Dictatul dela Viena n'afost niciodata ratificat de opinia publica romanescd. Dimpotrivei,poporul roman in quasi-unanimitatea lui (mu trebuie sei se neglijezefaptul cá in Romania, chiar in epoca apogeului lui Hitler, nazistiiromâni -reprezentau o infim minoritate) a respins Verdictu/ delaViola ca pe un Act care putea obliga cel mult pe semnatarii lu.i,dar nicidecum poporu/ roman. Domnii Mihai Manoilescu i ValerPop au reprezentat la Viena vointa lui Hitler §i a lui Mussolini., asaCa pentru romani V ardictul din Palatul Belvedere a fost dela in-ceput nu/ si inoperaint.

Opinia publicá romaneasca a finut sti precizeze acest punctde vedere chiar din prima zi in. care ii s'au adus la cunostinta ter-menii sceleratului verdict. Intreaga natie s'a ridicat ca un singurtyin pentru a protesta impotriva ciuntirii Ardealului, una din pro-vinciile cele mai dragi românilor.

Toti patriotii au tinut sei infiereze procedeul celor doi judeca-ton improvizati cari, de pe inaltimea imensei lor ignorante, vroianBei decide/ pentru vesnicie soarta Ardealului, al citrui trecut le eratot atat de necunoscut pe cat le era de indiferent viitorul.

,,Asociatia fostilor luptiitori din garzile nationale ardelene" afost prima care a denuntat Verdictul dela Viena ca pe un act menit

producd in centrul Eurapei un focar de tulburari.oVerdktul dela V iena, spuneau fostii luptiltori ardeleni din

Garzile Nationale, in /oc sä contribuie la pacificarea celor cloudpopoare ungurii i romaxii adanceste i mai mult invrcijbireaInilenara dintre ele".

scl

www.dacoromanica.ro


Peste ceiteva zile, ziarul Universul" din 5 Septembrie 1940,comentdnd Dictatul, conchidea : plata redeschis un focar primej-dios in Europa!"

In aceicipi epocei, fostul ministru al Romaniei la Roma, d. IonLugopianu, analizeind Verclictul din 30 August 1940, scria acesteranduri inspirate : piercle in 24 de ore 45.000 kilometripdtrati fi 2.500.000 oarrbeni. Ardealul rupt irn cloud ! Ungaria vecinacu Moldova; noua frontierd la 22 km. de Brapv; Marramurequl Voe-vozilor desceilecatori de tara, Clujul, podoaba tdmird a culturii noa-stre, Neisaudul greinicerilor, miile de sate curat romclneqti, una dincele mai vrednice teireinimi ale nearnalui nostru rcimasd de maineinainte dincola de un hotar strain.. Nu ne vine sa creclem. Ardealulnu e pentru noi numai un teritoriu pe o hart& Ardelenii nu suntpentru noi numai o expresie statistica. Ardealul e leaganul neamu-lui nostru. Cu Ardealul sfeigiat in cloud nu se rupe numai pilmantulunei teiri ci se inmormanteazd o istorie romaneasca de ateitea orisecularei $i se despicei insupi sufletul frdmeintat al unui neam fareinoroc, iubitor de lege $i insetat de dreptate. Acest suflet nu poatemuri !".

Dupd cum vedem, natia romeinei s'a supus injonctiunei ultima-tive, dar ea nu s'a resemnat au saarrta care i-a fost creiata.

Din nefericire, primele proteste au fast $i ultimele cari auputut sei se face/ auzite. Din vreirea regimului dictatorial instauratin Romania, regim infeoclat nazismului cotropitor, problema Ardea-lului a devenit tabu. Nimic nu se putea scrie in tara rometneascaimpotriva ciuntirii Transilvaniei aomeine$ti. Odiosul baron vonKillinger, una din cele mai sinistre figuri ale nazismului $.1 sbiriiGestapo-ului veghiau ca protestele sit fie inabwite in fa4d.

Ceind vreun om politic sau ziarist roman indrliznea sa infruntemania Dictatorului roman i a faimosului Baron calcand consemnul,el era sprat sei ia mai devreme sau mai tdrziu calea lageirelor $ia inchisorilor. Este cazul printre multe altele a d-ruluiAnton lonel Mureqa.nu, fugosul director al ,,Ardealului", ziarul ex-pulzatilor pi al ref ugiatilor ardeleni, care dupd ce a fost expulzatdin Ardeal de care unguri pentru ddrza lui actiune nationalista,a fost purtat din lageir in lagar $i din inchisoare in inchisoare, de

,,Romania

,

www.dacoromanica.ro


data aceasta... de romani, este drept n Romania DuuraviratuluiIon 0 Mihai Antonescu.

La 23 August 1944, printr'o abild qi extrem de curajoasddusa cLe cei patru frunta0 u.i partidelor politice din Romdnia

(Iuliu Maniu, national-tareinist, Const. I. C. Bratianu, national-liberal, Const.-Titel Petrescu, social-democrat 0 Lucretiu patTa-ccanu, ccnnunist), politica care s'a bucurat tot timpul de sprijinulefectiv al Regelui Mihail I, regirnu/ dictatorial al lui Ion Antonescus'a prabwit, antrenand dupd el fi fortele naziste din Romania.

Cu incepere dela 23 August 1944, Romania reintrd in fdgaculpoliticei ei externe firecti i traditionale : alktudi de Naltiunale

Marii Aliati : Statele Unite ale Americei, Uniunea Sovieticelci Marea 13ritanie recunosc dreptatea cauzei romanegi in problemaArdealului i prin Lnsi Conventia de Armistitiu declarei nul 0 denul efect Dictatul dela Vieria, impus Romeinitei prin violentareavointei.

Atitudinea Natiunilor Unite in problerna Ardealului trebuiesei fie subliniata intru cat ea constituie una din prirnele aplicatiunipe teren a rnarilor principii ideologice pentru cari milioane de rufi,de umericani 0 de englezi au sangerat in acest rdzboiu. In EuropaNouii Ordini fascisto-hitleristei, dreptatea cauzei romdnecti a fostcalcatii in picioa.re creinclu-se hotare intre romeinii din aceiaci tard.In Lurnea Nouei, ale ceirei jaloane sunt azi adaric infipte in Oman-tul Europei pentru a nu mai fi niciodard smulse de vantuldreptatea cauzei romcinesti a triurnfat din nou, Ardealul fiind re-cunoscut Ca apartinand in virtutea celor mai sacre principii deunitate etnicá, natiei romeine.

In mornentul incheierii armistitiului, Ardealul era cotropit deunguri 0 de germani. Datcria imperioasii a mornentului era elibe-rarea lui. Trupele rornane de sub comancla generalului GheorgheAvramescu s'au aldturat glorioaselor trupe sovietice de sub co-manda Marecalului Malinovschi pentru desrobirea Provinciei cotro-pite. Avtintul osta0lor -amani a fast citat prin Ordin de zi de ge-neralii sovietici.

Mii de voluntari ardeleni au tinut sa fie 0 ei prezenti la luptapentru eliberare a Ardealului 0 sub directivele inimosului sat-

Unite.

reiteicirii,

polivtied

www.dacoromanica.ro


melrean Ion Grop.nu numdrul lor a venit sii-1 ingrease pe acel altrupelor romcine, luptiind pe ccimpiile 0 in muntii Arclealului.

Prin jertf a comund a soldatilor sovietici 0 a soldatilor rcnndni,infriititi in lupta pentru Dreptate qi Libertatle, intreg Arc/ealta esteazi desrobit.

For ever !

Pentru tortdeauna !

Näscut pe teritoriul liberei Ameriei, simt o adana multumiresufleteascg si o legitimä mandrie vazand cum Ora mea nataldimbratiseaza eu artata cEdurd cauza româniSmului ardelean, pe careo considerà ea pe ins'asi cauza Libertgtii.

Ca ,si odinioarg Woodrow Wilson, Presedirntele Franklin. DelanoRoosevelt, omul providential al Statelor Unite ale Americei, isi in-serie pentru vesnicie numele sdu in galeria ilustrigor apardtori aiArdealului asuprit, alaturi de genialul condueator al Rusiei So-vietiee, Mai-esaluil Stalin si de marele om de Start al ImperiuluiBritanic, Winston Churchill.

Glorie lor !

SFARSIT

www.dacoromanica.ro

freiliera &Ili de ex,aechl eqkz/anieveni

0 0 .1 frda-ezi1?

91,

to

kominii 1918.

fith frAed 7-4;y7eyi.

Kisirosnam

ATU/MAREere +

DEBRECEN 1/' °CAPE? MARI0

.61I/ I

0+fasadd

zolnok

.4"

1! kti 4

Dere/6*A'ilu Q .CIRADEA

.

/ 0'44crilu

4. CLUJ '3

SZ0 40(01 ARAD /I'

0Mares

ncipea

1.0

i,q

de/i

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Cuvant Inainte

PARTEA I:aTronsilvania dupei navalirea ungurilor

Alföldul Transilvanla Cucerlrea Transilvaniel Luptelecu Romanil Organizatiile politice ale romanilor transil-vaneni : I. Cnezatele, II. Voevodatele Staruinta formelorde via.ta autohtona

Secuil Desnatlonalizarea romanilor din secuime Desnatio-nalizarea prin rellgie Desnationalizarea romanilor prinscoala Maghiarizarea prin Administratie Armata, factorde desnationalizare Bloc maghiar pe fundament roma-nescIdealuri imperlaliste Colonistii german( Unio trionationum Sasil, element izolant Pierderile reale ale

PAG.

11

17 2

natIonalitatilor nemaghiare Telul colonizarilor . . . . 26 54

Dela unlrea Fagärasului la Unlrea cea MareRomanil se revoltäRomanul avea de suportat asuprirlle In calitatea sa dublade clasa Inferioara si de nationalitate straina . . . . . 56 59

Inocentiu Micu Klein Horia, Closca si Crisan 0 sentintaunica in lstoria omeniril si un protest vehementDela nregele" Horia la regele Ferdinand Doua docu-mente din secolul al XVIII-lea Deformarl maghiare . . 62 70

Supplex Libellus Valahorum Starea taranimii romane LI-

bertate, dar nu pantry. romani Machiavelismul revolu-tionarilor 161 Kossuth Llberalli sl conservatoril ungurlsolidari in contra romanifor Romanii 0 72 80

Transilvania provincie autonoma timp de un mlleniu Unlre saumoarte I Proclamatia I ul Simlon Barnutiu 3 (15) Mai 184.8

Revolutla dn 1848 Avram lancu Kossuth rgereté . 82 09

si

=

www.dacoromanica.ro


PAG.

Regimul absolutist Regimul constitutional Unguril Tntetesclupta Uneltiri maghiare Sperante romanesti . . . . 92-100

Dualismul Viziunea profetica a Baronulul Wesseleny Ab-stentionismul politicEpoca memorandisticaReplica"Condamnarea lui Aural Popovici Procesul Memoran-dum-ului Apusul protesteaza : Germania, Franta, Italia,Anglia Declaratia lui Ratiu.. 102-117

Dela Menotti Garibaldi la d. Horvath Regale Carol I si Ro-manii Ardeleni Propaganda ungureasca Guvernarealui Desider Banffy Gresell capitale Romani] reintraIn arena Politica 120-127

Maghiarizarea prin violentaPlanurile secrete ale sovinistilorBjoernsterne Bjoernson i problema romanilor transilva-neni Pentru ce lupta Romanii ?Planul federalist al luiAural Popovici Intoleranta ungara, cauza primordiala aprabusirii monarhiei dualiste 128-138

Profesorul Domanowschi si I4oblema Transilvaniei Legea Ap-ponyi Contele Leon Tolstoi stigmatizeaza metodele ma-giare Voci maghiare Infierand politica de maghlarizarefortata Cauzele analfabetismului táranului romanTransilvania colonizata cu... unguri 140-150

Guvernarea Contelui $tefan Tisza Prigoana Erzberger siluliu Maniu Räzboiul pentru intregire (Ion I. C. Bratianu)Planurile secrete maghiare 151-161

Docicratia lui WilsonRevolutia din 1918Haosul din Ungaria-1 Decembrie 1918 Proclamatia dela Alba-lulia Sol

lacet omnibus 163-168

PARTEA IIaUngaria dela Trianon

Ungaria dela Trianon, stat unitar sl omogen De cat spatiu aunevoie ungurii? Revizionism cu orice pret Planulactiunii revizioniste 175-180

Injustitia" dela Trianon Documente privitoare la Românii dinPanonia si din Vestul Ardealului Fundamentul vie alUnirei Ofensiva propagandei maghiare Unguril de-natureaza adevarul 180-198

Oportunismul metodelor maghiareFilo engleziFilo francezlFilo germanismul maghiari:or Filo amerIcani si In-sfärit.... Filo-japonezil 203-210

www.dacoromanica.ro

.ARDEALUL, PAMANT ROMANESC' 315.

PAG.

Modestia româneasca Efectele fructuase ale propagandei de-santate, deslantulte de ungurl Roma si Romanii . . . 212-214

Cavaleril misionarlsmultli civilizator Romanii la BudapestaCivilizatia maghiara sl barbaria" romana 216-226

PARTEA III-aRegimul minoriteitilor sub unguri si sub români

Regimul mlnoritatilon Maghiarizarea numirilor toponimiceMaghiarizarea numelor de persoane Superioritatea cul-turii maghiare 229-234-

Reglmul presei minoritare sub ungurl si sub romani Reforrnaagrara sl optantil unguriScoala, sub unguri si sub romani 250-246

0 ne.dreptate care continua Dictatul dela Viena 272-275

Ocupatia maghlará in Ardealul de Nord Teroarea .Apara-torii crestinismului", daramatori de biserici.- Vinovatii . 286-300

EPILOGArdealul e din nou ram:mese

Una planse Tabla de materii Erata

307

www.dacoromanica.ro

ER AT A

Pag. randul In loc de se va ceti

11 16 a asa numitului al asa numitului15 15 teza existentei teza inexistentei24 3 rominala nominala56 19 bodânda dobanda

118 21 posibilitatea posibilitatea141 18 care ii lega care le lega141 19 care ii desparteau care le desparteau192 9 pastorii românilor pastorii romanilor212 7 triburata tributard213 23 erou eroul215 22 treditari ereditari216 24 deserie, descriu217 35 sia-r si-ar222 7 Marach Madach

www.dacoromanica.ro

TIPOGRAFIA ,,ALFABETUL"BUL. PACHE PROTOPOPESCU Nr. 60

BUCUREqTI

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Date post:	08-Nov-2014
Category:	Documents
Upload:	mavryk-36
View:	57 times
Download:	4 times

Ardealul, pământ românesc (Problema Ardealului văzută de un american)

Documents