arborele cotit.docx

8/14/2019 arborele cotit.docx

1/21

1

Stoian Marius

Anul II(Postliceala)

Arborele cotit

Arborele cotit ,numit si arbore motor ,are rolul de a transforma,impreuna cu

biela,miscarea de translatie a grupului piston in miscare de rotatie.Arborele cotit

transmite aceasta miscare de rotatie(respectiv cuplul motor)prin intermediul organelor

de transmisie,la rotile motoare ale automobilului.De asemenea ,pune in miscare

diferite mecanisme si agregate ale motorului(mecanismul de distributie,pompa de

apa,ventilatorul etc.).

Biela executa o miscare complexa.Astfel ,capul mic impreuna cu pistonul executa o

miscare rectilinie-alternativa,rotindu-se cu un anumit unghi fata de bolt sau impreunacu boltul fata de umerii pistonului;capul mare se roteste impreuna cu fusul de biela al

arborului cotit iar corpul bielei executa o miscare pendulara combinata cu o miscare

de translatie

Conditii impuse (arbore cotit)

Tinandu-se seama de conditiile de lucru,arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele

cerinte;

- sa asigure o rezistenta si rigiditate mare

- suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura

- sa evite rezonanta oscilatiilor de rasucire- sa fie echilibrate static si dinamic

Materialul din care se confectioneaza arborerele cotit este otel aliat(D797-

05,Fiat,BMW,Wolkswagen) prin forjare sau din fonta cu grafit nodular(ARO,DACIA

1310,SR-211) prin turnare.Dupa prelucrare fusurile se trateaza termic-calire

superficiala cu CIF si revenire-dupa care se rectifica pe masini de rectificat arbori

cotiti.

Constructia arborelui cotit este in functie de numarul si pozitia cilindrilor fiecarui

cilindru corespunzindu-i cate un cot numit maneton,format din 2 brate de manivela si

un fus pe care se monteaza lagarul de biela,coturile nu sunt dispuse in acelasi plan,ci

decalate intre ele un functiune de numarul cilindrilor si de asezarea lor (in linie sau inV)

La motoarele cu patru cilindrii in linie in patru timpi in cursul a doua rotatii ale

arborelui cotit(720 de grade) au loc patru curse utile ale pistonului.Pentru ca

funcionarea motorului sa fie uniforma,trebuie ca succesiunea curselor utile in cilindrii

sa se faca la 180 de grade(720 : 4) de rotatie a arborelui cotit.Succesiunea curselor

utile incepand cu primul cilindru ,sau oridnea de aprindere,in acest caz este 1-2-4-3


2/21

2

sau 1-3-4-2.In acest caz manivelele arborelui cotit sunt decalate cu 180 de grade.

Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie unse fortat pentru a le feri de uzuri

pronuntate,deoarece durata de serviciu a motorului este functie de cea arborelui cotit.

Pentru asigurarea unui circui continuu de ulei necesar fiecarui fus arborele cotit se

gaureste pe toata lungimea sa formandu-se un canal continuu.La mijlocul fiecarui fus

palier si fus maneton se gaseste un orificiu de un diametru mai mic,perpendicular peaxa fusului si prelungit pana la canalul general de ungere a arborelui cotit.Prin aceasta

uleiul patrunde prin suprafata fusului pe care il unge.

Deoarece din sistemul de ungere descris mai sus fac parte si palierele extreme ale

arborelui cotit apare pericolul scurgerii uleiului in afara motorului.Preintampinarea si

indepartarea acestui neajuns se face prin dispozitive speciale de etansare

Ovalitatea si conicitatea adminisibila a fusurilor este de 0,005 mm la

autoturisme(Dacia 1300)si de 0,012-0,02 mm la autocamioane.

Forma arborelui cotit depinde de : numarul si pozitia cilindrilor ,numarul fusurilor

manetoane,ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului.

Arborele cotit are un numar de fusuri paliere de obicei egal cu numarul cilindrilor plus

unul:aceasta mareste rigiditatea lui insa duce la cresterea greutatii si a lungimii,iar

prelucrarea este mai dificila.

Fusurile paliere sunt plasate pe aceiasi axa geometrica,iar latimea lor este

diferita.Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindilor la motoarele in linie

si redus la jumatate la motoarele in V (SR211: D 2156 MTN 8R si 1240 V8DT).Fusul

maneton impreuna cu cele 2 brate manetoane formeaza manivela.Diamentrul fusurilor

de biela este mai mic ca cel al fusurilor paliere.

Decalarea fusurilor manetoane(intre ele) se face in functiune de numarul lor asigurand

prin aceasta o functionare uniforma a motorului si o echilibrarea arboreluicotit,precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili.

Astfel la motoarele cu patru cilindri in linie in patru timpi decalarea este de 180 grade

intre fusurile manetoane,deci si a manivelelor(720 : 4) manetoanele centrale sunt

decalate cu 180 de grade fata de cele externe

Motoarele cu sase cilindrii in linie in patru timpi au decalarea fusurilor manetoane la

120 de grade(720 : 6) deci ordinea de funcionare este 1-5-3-6-2-4 si mai rar 1-4-2-6-3-

La motoarele cu opt cilindri in V unghiul de decalare este de 90 de grade (720 : 8) dar

sunt articulate 2 biele pe cate un fus maneton : oridinea de funcionare (succesiunea

timpilor utili) va fi 1-5-4-2-6-3-7-8.

Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatilor plasate in prelungireabratelor de manivela (opuse lor) si bineinteles a decalarii corecte a manivelelor aratate

mai sus.Verificarea exhilibrari se face pe masini speciale iar ponderarea arborelui prin

degajari partiale de material (gaurire sau frezare in contragreutati).

La capatul anterior ,prin intermediul fuliei (roata) de antrenare se monteaza la

amorizoru de vibratie care de obicei este de tip cu frecare moleculara si cu

frictiune.Este format dintr-un inel metalic cu rol de masa de inertie,vulcanizat pe un


3/21

3

element de cauciuc de la flansa fixata prin suruburi pe fulie.Vibratile arborelui cotit

sunt atenuate de elementul de cauciuc (datorita deformarilor si frecarilor moleculare

interne).Se mai folosesc si amortizoare cu frecare lichida in silicon

Exista si arbori cotiti prevazuti cu filtre centrifugale de ulei(ARO) care au niste

racorduri din canalele interioare,pentru depunerea impuritatilor din ulei in timpul

rotirii.Arborele cotit se sprijina pe blocul motor pe lagare paliere cu semicuzineti.

Motoarele in doi timpi au arborele cotit demontabil pentru ca lagarele bielelor sunt

rulmenti ca si la cele paliere.Se asambleaza impreuna cu bielele si se echilibreaza

dinamic pe masini speciale(formand asa-zisul ambielaj).

Arborele cotit la Wartburg are patru fusuri paliere iar cel pentru Trabant trei.La

OLCIT Club arborele cotit este de asemenea demontabil si este confenctionat din otel

matritat,fusurile fiind tratate prind CIF apoi rectificate.

Conditii impuse (biela)

Bielele se executa prin matritare la cald din otel carbon sau otel aliat,se prelucreaza

mecanic dupa care i se face o calire urmata de o revenire.

Dupa fabricare bielele se sorteaza pe seturi de motor,neadmitandu-se diferente mai

mari de masa intre ele de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru

autocamioane.Strangerea suruburilor de biela se face cu un moment de 60-70 N.m

pentru autoturisme si 110-120 N.m pentru autocamiane.

Capul bielei la motoarele in doi timpi este nesectionat avand lagarul de biela sub

forma de rulment.

La OLCIT capul bielei este nesectionat iar lagarul maneton este cu semicuzineti avand

suportul din otel ,placat cu aliaj de antifictiune.Montarea corecta a capacelor este asigurata de stantarea numarului de ordine a

cilindrului(pe cap de capac).La partea opusa se stanteaza greutatea bielei in grame.

Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului de ungerre spre

bolt.

Bielele cu lagare din rulmenti au capul nesectionat,pentru ca arborele cotit este

demontabil(Wartburg ,Trabant).

Solicitarea cea mai puternica a bielei este in sectiunea de trecere de la picior la corpul

bielei;de aceia pentru asigurarea unei rezistente suficiente aceasta trecere se face prin

intermediul unei raze de curbura cat mai mare.

In cazul in care ungerea boltului trebuie facuta fortat corpul bielei pe toata lungimeasa este strabatut de un canal de aductiune a uleiului.Deoarece piesa cea mai scumpa a

motorului este arborele cotit,aceasta trebuie sa fie protejat impotriva uzurilor.Avand in

vedere acest sfat legatura dintre biela si manetonul arborelui cotit se face prin

intermediul cuzinetilor de biela.Acestea sunt din tabla de otel cu grosimea de 1-2 mm

captusiti pe suprafata interioara cu aliaje de antifictiune cu grosimea de 0,3-0,4 mm.

Datorita solicitarilor termodinamice,bielei i se impune o conditie de rigiditate


4/21

4

deosebita.

Biela este supusa la solicitari importante de catre forta de presiune a gazelor ,forta de

inertie a pieselor din grupul pistononului si fortele de inertie proprii.

Piceorul bielei de forma tubulara este solidarizat cu corpul printro zona de

racordare.Constructia piciorului bielei depinde de procedeul de montaj al boltului

pistonului.La motoarele rapide corpul bielei suporta si o insemnata solicitare la

incovoiere,datorata fortelor de inertie tangentiale ale bielei.Si acest aspect cel mai

dezavantajat este momentul cand biela este aproape perpendiculara pe manivela .

Cu cat performantele motorului sunt mai ridicate,cu atat creste gradul de aliere si se

inbunatatesc proprietatile materialului prin diversificarea elementelor din compozitia

sa astfel bielele pentru motoarele automobilelor de curse se fabrica din otel de inalta

rezistenta aliat cu vanadiu sau titan.

2.4 Functionarea ansamblului biela-manivela

Aspecte functionale ale arborelui cotit:

Arborele cotit participa alaturi de biela la transformarea miscarii de translatie a

pistonului in miscare de rotatie si transmite spre utilizare momentul motor.

Elementele componente ale unui arbore cotit sunt : fusul palier care constituie

reazemul,fusul maneton pe care se monteaza capul bielei,bratul care face legatura

fusului maneton cu fusul palier si contragreutatile care servesc pentru exhilibrare.

Faptul ca arborele cotiti este piesa principala a motorului este atestat de importanta pe

care o prezinta functional,de masa acestuia(8-15 % din masa motorului) si de pretul de

fabricatie (25...30 %) din pretul motorului.

In timpul functionarii sub actiune fortelor, datorita presiuni gazelor si a fortelor de

inertie,in partile componente ale arborelui cotit apar solicitari de intindere ,

compresiune incovoiere si rasucire.

In cazul unor solicitari normale,durata de funcionare a arborelui cotit depinde in mare

masura de conditiile ungeri fusurilor.Deoarece presiunea pe periferia fusurilor este

variabila in cursul unei rotatii este necesar ca orificul prin care patrunde uleiul sa fie

plasat in acea parte a fusului in care presiunea medie pe cilclu este minima.

Trecerea uleiului de la fusul palier la maneton se face prin orificiile de legatura

etansate cu capace.Fusurile paliere se etanseaza cu capace de metal moale iar fusurile

manetoane sunt libere pentru a evita cresterea fortei centrifuge.

La unele constructii de arbori cotiti forta centrifuga se foloseste pentru filtrareapartiala a uleiului.In acest caz trebuie etansate ambele fusuri cu capace iar conducta

patrunde in partea centrala a fusului ,de unde preia uleiul fara impuritati ,acestea

sedimentandu-se la periferia partii interioare a fusului.Sunt si solutii mai

imperfectionate pentru separarea impuritatilor mecanice insa mai costisitoare.

Reducerea concentratorilor de tensiune este o alta problema importanta care

contribuie la marirea duratei de functionare a arborilor cotiti.In acest sens racordarea


5/21

5

fusurilor cu bratul ,in cazul in care se respecta anumite reguli,contribuie la o reducere

insemnata a tensiunilor.Prin marirea razei de racordare tensiunile pe directia razelor

de racordare si pe latimea bratului se reduc sensibil,acest avantaj este accentuat de

racordarea cu degajare care asigura o reducere a tensiunilor de circa doua ori

Analiza functionala a bielei:

Biela transmite forta rezultanta la arborele cotit si transforma miscarea alternativa detranslatie a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit

Biela se compune din piciorul bielei,articulat cu boltul ,capul bielei,articulat cu

manetonul arborelui cotit si corpul bielei care face legatura cu piceorul si capul bielei.

In timpul functionari fortele datorate presiuni gazelor solicita biela la compresiune

flambaj si incovoiere iar fortele de inertie ale pistonului solicita biela a intindere si

compresiune.Fortele proprii de inertie ale bielei (axiale si tangentiale) solicita biela la

intindere ,compresiune si incovoiere.Solicitarea periculoasa a unei biele este

solicitarea la obosoeala cauzata de caracterul variabil al fortelor pe ciclu.

Fortele datorate presiunilor gazelor deformeaza remanent corpul bielei avand ca

urmare reducerea distantei intre piceor si cap.Aceeiasi forta prin efect de flambaj

modifica paralelismul axelor cea ce are ca urmare uzura lagarelor cat si solicitarea

suplimentara a altor piese din componenta mecanismului motor.

Fortele de inertie axiale o valizeaza piciorul si corpul bielei care in anumite situatii

limita conduc la gripaj.

Evitarea unor deformatii periculoase se realizeaza prin utilizarea unor biele

scurte.Durabilitatea bielei depinde de calitatea ungerii de materialul antifrictiune

utilizat pentru cuzineti si jocul de montaj care trebuie astfel ales incat jocul la cald in

timpul functionarii sa inalture griparea si in acelasi timp sa se asigure rotirea boltului

atat in piceorul bielei cat si in umerii pistonului.

2.7 Intretinere,reparatie,defecte si cauze

Intretinerea mecanismului biela-manivela se face prin operatii de:

- control

- verificarea functionala: - verificarea porniri usoare a motorului

- verificarea functionari corecte la diferite turatii fara a prezenta batai,acestea se

depisteaza fie auditiv fie cu stetoscopul.

Defectiune :

Uzura pronuntata a fusurilor si cuzinetilor:Cauze:

- calitatea necorespunzatoare a suprafetelor fusurilor

- montaj gresit al arborelui,bielelor

- rigiditate insuficienta a arborelui sau blocului

- functionare indelungata in suprasarcina

- filtrare necorespunzatoare a uleiului si infundarea orificiilor de ungere


6/21

6

Consecinte:

-functionare cu batai si trepidatii

- uzura rapida si a altor piese din ansamblu

Posibilitati de evitare:

- evitarea cauzelor mentionate si exploatarea rationala a motorului

Posibilitati de remediere:- Recontitionarea fusurilor si aplicarea unui tratament termic corespunzator,urmat de

un rodaj adecvat

Defectiune:

Lipsa de coaxialitate si paralelism in timpul functionarii

Cauze:

- jocuri prea mari la montaj

- functionare neuniforma a cilindrilor(dozaj neuniform,forte diferite etc)

- Consecinte:

- uzura rapida a cuzinetilor

- dereglarea distributiei

- zgomote puternice


- montaj si rodaj corect

- reglarea optima a mecanismelor auxiliare

Posibilitati de remediere:

- inlocuirea cuzinetilor urmata de rodaj corect si exploatare corespunzatoare

Defectiune:

Ruperea arborilor cotiti

Cauze:

- solicitari anormale de incovoiere amplificate de necoaxialitate in urma uzari

lagarelor sau a unei rigiditati insuficiente a arborelui si a blocului motor

- concentratori de tensiuni puternici

- oscilatii pronuntate ale arborelui

- uzarea excesiva in lagare

Consecinte:

- oprirea motorului si avarierea altor piese

Posibilitati de evitare:- evitarea cauzelor


- inlocuirea arborelui cotit si a pieselor deteriorate

- inlocuirea semicuzinetilor

- inlocuirea suruburilor si a prezoanelor


7/21

7

Principalele defectiuni ale bielelor ,cauze,consecinte,posibilitati de evitare si

remediere

Defectiune:

Incovoierea bielei

Cauze:- executie si montare incorecta

- suprasolicitarea motorului

- batai anormale in portiunea de mijloc a blocului motor

Consecinte:

- modificarea paralelismului axelor boltului si arborelui cotit,uzura accentuata,gripaj

- uzare accentuata a segmentilor pistoanelor,ovalizarea neuniforma a cilindrilor

- uzarea rapida a fusurilor manetoane


- verificarea atenta a meterialului,executiei si montarii

- evitarea supraincarcari motorului

- luarea de masuri imediate la constatarea batailor anormale in portiunea de mijloc a

blocului motor


- indreptarea bielei sau inlocuirea acesteia

Defectiune:

Ruperea bielei

Cauze:

- montaj incorect(strangere exagerata sau insuficientaa suruburilor;jocuri mari)

- exploatare defectuoasa

- griparea lagarelui sau topirea semicuzinetilor,ruperea boltului,spargerea

pistonului,ruperea suruburilor de biela

Consecinte:

- spargerea cilindrului ,deteriorarea carterului,pistonului si arborelui cotit


- montaj si exploatare corecta

- oprirea la timp a motorului in cazul unor avarii grave cum ar fi (spargerea blocului

motor,cilindrilor etc)

Posibilitati de remediere:- inlocuirea pieselor defecte

Ruperea boltului este de fapt urmarea uzurii mari ,a materialului sau a tratamentului

necorespunzator ,precum si griparea pistonului. Ruperea bol-tului poate produce

avarii grave ,motiv pentru care motorul trebuie oprit ime-diat. Remedierea consta in

demontarea grupului piston - biela ,schimbarea boltului si a bucsei bielei ,dupa care se

monteaza la loc.


8/21

8

Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela se determina prin batai

in partea inferioara . Se remediaza prin demontarea baii de ulei, restrangerea

suruburilor. Totodata se verifica fixarea celorlalte suruburi; daca nu se inlatura la timp

va duce la ruperea suruburilor.

Arborele cotit

Capitolul 1

1.1 Motivul alegeri temei g4z6zm

Daca una din aceste organe mobile nu ar fi, nu s-ar putea transforma miscarea

rectilinie - alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit care pune in

functionare automobilul.

Miscarea porneste de la piston, segmenti si boltul de piston, care trece prin biela

trimitind miscarea la arborele cotit care este in angrenari cu volantul.

Deci aceste organe mobile au un rol foarte mare, in motor fiind parti componente

impreuna cu organele fixe cu care sunt complete.

1.2 Relevanta proiectului pentru obiectivul propus

Pentru un bagaj de cunostinte si mai ales pentru sustinerea proiectului spre a obtine

atestatul de tehnician in transporturi

Capitolul 2

2.1 Rolul ansamblului

Arborele cotit ,numit si arbore motor ,are rolul de a transforma,impreuna cu

biela,miscarea de translatie a grupului piston in miscare de rotatie.Arborele cotit

transmite aceasta miscare de rotatie(respectiv cuplul motor)prin intermediul organelor

de transmisie,la rotile motoare ale automobilului.De asemenea ,pune in miscare

diferite mecanisme si agregate ale motorului(mecanismul de distributie,pompa de

apa,ventilatorul etc.).

Biela executa o miscare complexa.Astfel ,capul mic impreuna cu pistonul executa o

miscare rectilinie-alternativa,rotindu-se cu un anumit unghi fata de bolt sau impreuna

cu boltul fata de umerii pistonului;capul mare se roteste impreuna cu fusul de biela al

arborului cotit iar corpul bielei executa o miscare pendulara combinata cu o miscare

de translatie

2.2 Conditii impuse (arbore cotit)

Tinandu-se seama de conditiile de lucru,arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele


9/21

9

cerinte;

- sa asigure o rezistenta si rigiditate mare

- suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura

- sa evite rezonanta oscilatiilor de rasucire

- sa fie echilibrate static si dinamic

Materialul din care se confectioneaza arborerele cotit este otel aliat(D797-05,Fiat,BMW,Wolkswagen) prin forjare sau din fonta cu grafit nodular(ARO,DACIA

1310,SR-211) prin turnare.Dupa prelucrare fusurile se trateaza termic-calire

superficiala cu CIF si revenire-dupa care se rectifica pe masini de rectificat arbori

cotiti.

Constructia arborelui cotit este in functie de numarul si pozitia cilindrilor fiecarui

cilindru corespunzindu-i cate un cot numit maneton,format din 2 brate de manivela si

un fus pe care se monteaza lagarul de biela,coturile nu sunt dispuse in acelasi plan,ci

decalate intre ele un functiune de numarul cilindrilor si de asezarea lor (in linie sau in

V)

La motoarele cu patru cilindrii in linie in patru timpi in cursul a doua rotatii ale

arborelui cotit(720 de grade) au loc patru curse utile ale pistonului.Pentru ca

funcionarea motorului sa fie uniforma,trebuie ca succesiunea curselor utile in cilindrii

sa se faca la 180 de grade(720 : 4) de rotatie a arborelui cotit.Succesiunea curselor

utile incepand cu primul cilindru ,sau oridnea de aprindere,in acest caz este 1-2-4-3

sau 1-3-4-2.In acest caz manivelele arborelui cotit sunt decalate cu 180 de grade.

Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie unse fortat pentru a le feri de uzuri

pronuntate,deoarece durata de serviciu a motorului este functie de cea arborelui cotit.

Pentru asigurarea unui circui continuu de ulei necesar fiecarui fus arborele cotit se

gaureste pe toata lungimea sa formandu-se un canal continuu.La mijlocul fiecarui fuspalier si fus maneton se gaseste un orificiu de un diametru mai mic,perpendicular pe

axa fusului si prelungit pana la canalul general de ungere a arborelui cotit.Prin aceasta

uleiul patrunde prin suprafata fusului pe care il unge.

Deoarece din sistemul de ungere descris mai sus fac parte si palierele extreme ale

arborelui cotit apare pericolul scurgerii uleiului in afara motorului.Preintampinarea si

indepartarea acestui neajuns se face prin dispozitive speciale de etansare

Ovalitatea si conicitatea adminisibila a fusurilor este de 0,005 mm la

autoturisme(Dacia 1300)si de 0,012-0,02 mm la autocamioane.

Forma arborelui cotit depinde de : numarul si pozitia cilindrilor ,numarul fusurilor

manetoane,ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului.Arborele cotit are un numar de fusuri paliere de obicei egal cu numarul cilindrilor plus

unul:aceasta mareste rigiditatea lui insa duce la cresterea greutatii si a lungimii,iar

prelucrarea este mai dificila.

Fusurile paliere sunt plasate pe aceiasi axa geometrica,iar latimea lor este

diferita.Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindilor la motoarele in linie

si redus la jumatate la motoarele in V (SR211: D 2156 MTN 8R si 1240 V8DT).Fusul


10/21

10

maneton impreuna cu cele 2 brate manetoane formeaza manivela.Diamentrul fusurilor

de biela este mai mic ca cel al fusurilor paliere.

Decalarea fusurilor manetoane(intre ele) se face in functiune de numarul lor asigurand

prin aceasta o functionare uniforma a motorului si o echilibrarea arborelui

cotit,precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili.

Astfel la motoarele cu patru cilindri in linie in patru timpi decalarea este de 180 gradeintre fusurile manetoane,deci si a manivelelor(720 : 4) manetoanele centrale sunt

decalate cu 180 de grade fata de cele externe

Motoarele cu sase cilindrii in linie in patru timpi au decalarea fusurilor manetoane la

120 de grade(720 : 6) deci ordinea de funcionare este 1-5-3-6-2-4 si mai rar 1-4-2-6-3-

5.

La motoarele cu opt cilindri in V unghiul de decalare este de 90 de grade (720 : 8) dar

sunt articulate 2 biele pe cate un fus maneton : oridinea de funcionare (succesiunea

timpilor utili) va fi 1-5-4-2-6-3-7-8.

Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatilor plasate in prelungirea

bratelor de manivela (opuse lor) si bineinteles a decalarii corecte a manivelelor aratate

mai sus.Verificarea exhilibrari se face pe masini speciale iar ponderarea arborelui prin

degajari partiale de material (gaurire sau frezare in contragreutati).

La capatul anterior ,prin intermediul fuliei (roata) de antrenare se monteaza la

amorizoru de vibratie care de obicei este de tip cu frecare moleculara si cu

frictiune.Este format dintr-un inel metalic cu rol de masa de inertie,vulcanizat pe un

element de cauciuc de la flansa fixata prin suruburi pe fulie.Vibratile arborelui cotit

sunt atenuate de elementul de cauciuc (datorita deformarilor si frecarilor moleculare

interne).Se mai folosesc si amortizoare cu frecare lichida in silicon

Exista si arbori cotiti prevazuti cu filtre centrifugale de ulei(ARO) care au nisteracorduri din canalele interioare,pentru depunerea impuritatilor din ulei in timpul

rotirii.

Arborele cotit se sprijina pe blocul motor pe lagare paliere cu semicuzineti.

Motoarele in doi timpi au arborele cotit demontabil pentru ca lagarele bielelor sunt

rulmenti ca si la cele paliere.Se asambleaza impreuna cu bielele si se echilibreaza

dinamic pe masini speciale(formand asa-zisul ambielaj).

Arborele cotit la Wartburg are patru fusuri paliere iar cel pentru Trabant trei.La

OLCIT Club arborele cotit este de asemenea demontabil si este confenctionat din otel

matritat,fusurile fiind tratate prind CIF apoi rectificate.

Conditii impuse (biela)

Bielele se executa prin matritare la cald din otel carbon sau otel aliat,se prelucreaza

mecanic dupa care i se face o calire urmata de o revenire.

Dupa fabricare bielele se sorteaza pe seturi de motor,neadmitandu-se diferente mai

mari de masa intre ele de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru

autocamioane.Strangerea suruburilor de biela se face cu un moment de 60-70 N.m


11/21

11

pentru autoturisme si 110-120 N.m pentru autocamiane.

Capul bielei la motoarele in doi timpi este nesectionat avand lagarul de biela sub

forma de rulment.

La OLCIT capul bielei este nesectionat iar lagarul maneton este cu semicuzineti avand

suportul din otel ,placat cu aliaj de antifictiune.

Montarea corecta a capacelor este asigurata de stantarea numarului de ordine acilindrului(pe cap de capac).La partea opusa se stanteaza greutatea bielei in grame.

Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului de ungerre spre

bolt.

Bielele cu lagare din rulmenti au capul nesectionat,pentru ca arborele cotit este

demontabil(Wartburg ,Trabant).

Solicitarea cea mai puternica a bielei este in sectiunea de trecere de la picior la corpul

bielei;de aceia pentru asigurarea unei rezistente suficiente aceasta trecere se face prin

intermediul unei raze de curbura cat mai mare.

In cazul in care ungerea boltului trebuie facuta fortat corpul bielei pe toata lungimea

sa este strabatut de un canal de aductiune a uleiului.Deoarece piesa cea mai scumpa a

motorului este arborele cotit,aceasta trebuie sa fie protejat impotriva uzurilor.Avand in

vedere acest sfat legatura dintre biela si manetonul arborelui cotit se face prin

intermediul cuzinetilor de biela.Acestea sunt din tabla de otel cu grosimea de 1-2 mm

captusiti pe suprafata interioara cu aliaje de antifictiune cu grosimea de 0,3-0,4 mm.

Datorita solicitarilor termodinamice,bielei i se impune o conditie de rigiditate

deosebita.

Biela este supusa la solicitari importante de catre forta de presiune a gazelor ,forta de

inertie a pieselor din grupul pistononului si fortele de inertie proprii.

Piceorul bielei de forma tubulara este solidarizat cu corpul printro zona deracordare.Constructia piciorului bielei depinde de procedeul de montaj al boltului

pistonului.

La motoarele rapide corpul bielei suporta si o insemnata solicitare la

incovoiere,datorata fortelor de inertie tangentiale ale bielei.Si acest aspect cel mai

dezavantajat este momentul cand biela este aproape perpendiculara pe manivela .

Cu cat performantele motorului sunt mai ridicate,cu atat creste gradul de aliere si se

inbunatatesc proprietatile materialului prin diversificarea elementelor din compozitia

sa astfel bielele pentru motoarele automobilelor de curse se fabrica din otel de inalta

rezistenta aliat cu vanadiu sau titan.

2.4 Functionarea ansamblului biela-manivela

Aspecte functionale ale arborelui cotit:

Arborele cotit participa alaturi de biela la transformarea miscarii de translatie a

pistonului in miscare de rotatie si transmite spre utilizare momentul motor.

Elementele componente ale unui arbore cotit sunt : fusul palier care constituie

reazemul,fusul maneton pe care se monteaza capul bielei,bratul care face legatura


12/21

12

fusului maneton cu fusul palier si contragreutatile care servesc pentru exhilibrare.

Faptul ca arborele cotiti este piesa principala a motorului este atestat de importanta pe

care o prezinta functional,de masa acestuia(8-15 % din masa motorului) si de pretul de

fabricatie (25...30 %) din pretul motorului.

In timpul functionarii sub actiune fortelor, datorita presiuni gazelor si a fortelor de

inertie,in partile componente ale arborelui cotit apar solicitari de intindere ,compresiune incovoiere si rasucire.

In cazul unor solicitari normale,durata de funcionare a arborelui cotit depinde in mare

masura de conditiile ungeri fusurilor.Deoarece presiunea pe periferia fusurilor este

variabila in cursul unei rotatii este necesar ca orificul prin care patrunde uleiul sa fie

plasat in acea parte a fusului in care presiunea medie pe cilclu este minima.

Trecerea uleiului de la fusul palier la maneton se face prin orificiile de legatura

etansate cu capace.Fusurile paliere se etanseaza cu capace de metal moale iar fusurile

manetoane sunt libere pentru a evita cresterea fortei centrifuge.

La unele constructii de arbori cotiti forta centrifuga se foloseste pentru filtrarea

partiala a uleiului.In acest caz trebuie etansate ambele fusuri cu capace iar conducta

patrunde in partea centrala a fusului ,de unde preia uleiul fara impuritati ,acestea

sedimentandu-se la periferia partii interioare a fusului.Sunt si solutii mai

imperfectionate pentru separarea impuritatilor mecanice insa mai costisitoare.

Reducerea concentratorilor de tensiune este o alta problema importanta care

contribuie la marirea duratei de functionare a arborilor cotiti.In acest sens racordarea

fusurilor cu bratul ,in cazul in care se respecta anumite reguli,contribuie la o reducere

insemnata a tensiunilor.Prin marirea razei de racordare tensiunile pe directia razelor

de racordare si pe latimea bratului se reduc sensibil,acest avantaj este accentuat de

racordarea cu degajare care asigura o reducere a tensiunilor de circa doua oriAnaliza functionala a bielei:

Biela transmite forta rezultanta la arborele cotit si transforma miscarea alternativa de

translatie a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit

Biela se compune din piciorul bielei,articulat cu boltul ,capul bielei,articulat cu

manetonul arborelui cotit si corpul bielei care face legatura cu piceorul si capul bielei.

In timpul functionari fortele datorate presiuni gazelor solicita biela la compresiune

flambaj si incovoiere iar fortele de inertie ale pistonului solicita biela a intindere si

compresiune.Fortele proprii de inertie ale bielei (axiale si tangentiale) solicita biela la

intindere ,compresiune si incovoiere.Solicitarea periculoasa a unei biele este

solicitarea la obosoeala cauzata de caracterul variabil al fortelor pe ciclu.Fortele datorate presiunilor gazelor deformeaza remanent corpul bielei avand ca

urmare reducerea distantei intre piceor si cap.Aceeiasi forta prin efect de flambaj

modifica paralelismul axelor cea ce are ca urmare uzura lagarelor cat si solicitarea

suplimentara a altor piese din componenta mecanismului motor.

Fortele de inertie axiale o valizeaza piciorul si corpul bielei care in anumite situatii

limita conduc la gripaj.


13/21

13

Evitarea unor deformatii periculoase se realizeaza prin utilizarea unor biele

scurte.Durabilitatea bielei depinde de calitatea ungerii de materialul antifrictiune

utilizat pentru cuzineti si jocul de montaj care trebuie astfel ales incat jocul la cald in

timpul functionarii sa inalture griparea si in acelasi timp sa se asigure rotirea boltului

atat in piceorul bielei cat si in umerii pistonului.

2.7 Intretinere,reparatie,defecte si cauze

Intretinerea mecanismului biela-manivela se face prin operatii de:

- control

- verificarea functionala: - verificarea porniri usoare a motorului

- verificarea functionari corecte la diferite turatii fara a prezenta batai,acestea se

depisteaza fie auditiv fie cu stetoscopul.

Defectiune :

Uzura pronuntata a fusurilor si cuzinetilor:

Cauze:- calitatea necorespunzatoare a suprafetelor fusurilor

- montaj gresit al arborelui,bielelor

- rigiditate insuficienta a arborelui sau blocului

- functionare indelungata in suprasarcina

- filtrare necorespunzatoare a uleiului si infundarea orificiilor de ungere

Consecinte:

-functionare cu batai si trepidatii

- uzura rapida si a altor piese din ansamblu


- evitarea cauzelor mentionate si exploatarea rationala a motorului


- Recontitionarea fusurilor si aplicarea unui tratament termic corespunzator,urmat de

un rodaj adecvat

Defectiune:

Lipsa de coaxialitate si paralelism in timpul functionarii

Cauze:

- jocuri prea mari la montaj

- functionare neuniforma a cilindrilor(dozaj neuniform,forte diferite etc)

- Consecinte:

- uzura rapida a cuzinetilor

- dereglarea distributiei

- zgomote puternice


- montaj si rodaj corect

- reglarea optima a mecanismelor auxiliare


14/21

14


- inlocuirea cuzinetilor urmata de rodaj corect si exploatare corespunzatoare

Defectiune:

Ruperea arborilor cotiti

Cauze:- solicitari anormale de incovoiere amplificate de necoaxialitate in urma uzari

lagarelor sau a unei rigiditati insuficiente a arborelui si a blocului motor

- concentratori de tensiuni puternici

- oscilatii pronuntate ale arborelui

- uzarea excesiva in lagare

Consecinte:

- oprirea motorului si avarierea altor piese


- evitarea cauzelor


- inlocuirea arborelui cotit si a pieselor deteriorate

- inlocuirea semicuzinetilor

- inlocuirea suruburilor si a prezoanelor

Principalele defectiuni ale bielelor ,cauze,consecinte,posibilitati de evitare si

remediere

Defectiune:

Incovoierea bielei

Cauze:

- executie si montare incorecta

- suprasolicitarea motorului

- batai anormale in portiunea de mijloc a blocului motor

Consecinte:

- modificarea paralelismului axelor boltului si arborelui cotit,uzura accentuata,gripaj

- uzare accentuata a segmentilor pistoanelor,ovalizarea neuniforma a cilindrilor

- uzarea rapida a fusurilor manetoane


- verificarea atenta a meterialului,executiei si montarii

- evitarea supraincarcari motorului

- luarea de masuri imediate la constatarea batailor anormale in portiunea de mijloc a

blocului motor


- indreptarea bielei sau inlocuirea acesteia


15/21

15

Defectiune:

Ruperea bielei

Cauze:

- montaj incorect(strangere exagerata sau insuficientaa suruburilor;jocuri mari)

- exploatare defectuoasa

- griparea lagarelui sau topirea semicuzinetilor,ruperea boltului,spargereapistonului,ruperea suruburilor de biela

Consecinte:

- spargerea cilindrului ,deteriorarea carterului,pistonului si arborelui cotit


- montaj si exploatare corecta

- oprirea la timp a motorului in cazul unor avarii grave cum ar fi (spargerea blocului

motor,cilindrilor etc)


- inlocuirea pieselor defecte

Ruperea boltului este de fapt urmarea uzurii mari ,a materialului sau a tratamentului

necorespunzator ,precum si griparea pistonului. Ruperea bol-tului poate produce

avarii grave ,motiv pentru care motorul trebuie oprit ime-diat. Remedierea consta in

demontarea grupului piston - biela ,schimbarea boltului si a bucsei bielei ,dupa care se

monteaza la loc.

Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela se determina prin batai

in partea inferioara . Se remediaza prin demontarea baii de ulei, restrangerea

suruburilor. Totodata se verifica fixarea celorlalte suruburi; daca nu se inlatura la timp

va duce la ruperea suruburilor.

2.8 Proces tehnologic

Repararea mecanismului biela -; manivela

Inlocuirea pistoanelor se executa dupa demontarea chiulasei si curatirea de calamina

depusa. Pistoanele sunt scoase din cilindri impreuna cu biela dupa care se prinde

capacul la loc cu ajutorul suruburilor. Se demonteaza apoi segmentii si boltul de

piston. Pistoanele care sunt curatate de calamina depusa se spala cu un solvent .

Cauzele uzurii pot fi: presiunea mare a segmentilor,cocsarea segmentilor si frecarea

uscata a pistoanelor cu cilindrii ,rodaj necorespunzator al motorului. Pistoanele sub

cota de reparatie ,cu deformari sau rupturi ale pragurilor dintre dintre segmenti

,canalele segmetilor largite,se inlocuiesc.

Repararea bolturilor de piston se executa numai la cele cu uzuri mici care pot fi

cauzate de frecari ,supraincalziri etc. Verificarea se executa prin masurarea boltului

,controland jocurile admise .Atunci cand cotele sunt depasite ,se reconditioneaza sau

se schimba.


16/21

16

Rectificarea se face pe masini de rectificat fara varfuri. Inlocuirea cu bolturi

reconditionate se face tinand cont de treptele de reparatie ,cand se inlocuiesc si

pistoanele se alezeaza ,iar la inlocuirea bielelor se preseaza bucse noi. Se inlocuiesc

bolturile uzate cu praguri sau imprimari fisurate. Sigurantele bolturilor se inlocuiesc

deoarece isi pierd elasticitatea.

Inlocuirea segmentilor se face de cate ori se demonteaza motorul. De aseme-nea seinlocuiesc la uzarea excesiva ceea ce se constata prin masurarea fantei si a jocului in

canalele pistonului. Cauzele uzurii sunt frecarile, eroziunile, montajul

necorespunzator ,cocsarea. Remedierea se face prin inlocuirea unui alt set de segmenti

noi,la cota nominala sau de reparatie.

Repararea bielei se face dupa o curatare cu un solvent. Defectiunile pot fi: incovoierea

tijei ,micsorarea distantei dintre axele piciorului si capul bielei, uzarea bucsei si

locasurilor ei. Uzarea cuzinetilor si locasurilor, uzarea capu-lui ,uzarea suruburilor.

Incovoierea si torsionarea se repara astfel:

-biela deformata se indeparteaza in cazul incovoierii

-micsorarea distantei dintre cap si picior se reface prin alezarea locasurilor si montarea

bucsei de biela si a cuzinetilor ; daca distanta este prea mare,biela se schimba.

Bucsa de biela se repara astfel:

-bucsa se schimba si se alezeaza la treapta de reparatie

-lacasurile bielei uzate se alezeaza si se pun alte bucse

Cuzinetii uzati se schimba.

Uzura locasului se alezeaza si se monteaza semicuzinetii care se aleseaza dupa

aceasta.

Suruburile deteriorate se inlocuiesc cu altele noi.

Inlocuirea bielei se face in cazul in care aceasta ar avea fisuri ,rupturi , distan-ta mare

intre cap si picior,latimea capului sub limita ,alezaj la bucse depasit.

Repararea arborelui cotit. Defectiunile pot fi: incovoiri,torsiuni,uzuri,modi-ficarea

lungimii fusurilor ,bataie frontala a flansei de prindere a volantului.

Zgarieturile de pe suprafata fusurilor si filetelor se inlatura cu piatra abraziva fina.Incovoierea se verifica pe o placa de control cu un ceas comparator .

Determinarea avalitatii si conicitatii fusurilor se face cu micrometru .

Incovoierea si rasucirea se inlatura prin indreptarea arborelui la rece cu o presa

hidraulica.

Uzarea fusurilor este cauzata de actiunea fortelor centrifuge ,frecarea cu suprafetele

cuzinetilor,impuritati in ulei.


17/21

17

Fusurile manetoane au uzura mai mare fata de cele paliere. Remedierea se face prin

rectificare pe masini de rectificat la treapta corespunzatoare. Rectificarea finala este

de finisare dupa ce se lustruieste cu pasta de rodat. Orificiile de ungere se tesesc la

margine,canalele se spala si se sulfa cu aer comprimat. Dupa aceste operatii se

verifica rectificarile ,iar in final se fac echilibrarea dinamica a arborelui cotit si

echilibrarea statica impreuna cu volantul si ambreiajul. Cand rectificarea a atins cotamaxima, se recondition-neaza prin majorarea diametrului fusurilor.

Canalul de pana uzat se incarca cu sudura si se frezeaza.

Locasul bucsei arborelui primar se reconditioneaza prin montarea altuia cu diametru

exterior majorat.

Se poate remedia si prin utilizarea unui rulment cu diametrul exterior majo-rat prin

cramare dura.

Filetele uzate se refac la trepte de reparatie.

Bataia frontala a flansei se inlatura o data cu indreptarea arborelui.

Inlocuirea semicuzinetilor arborelui se face in momentul in care motorul este

demontat. La paliere ,masurarea se face cu micrometru sau comparator ,iar cuzinetii

se monteaza cu capacele respective.

Semicuzinetii se inlocuiesc cu altii noi cu diametru rectificat al fusurilor. Aces-tia se

monteaza in locasuri ,se aseaza arborele si se strang capacele pentru verificarea

respectarii jocurilor de montaj si a suprafetei de contact a fusuri-lor cu semicuzinetii.

Numai dupa aceasta proba se finalizeaza montajul, suru-burile capacelor de la lagarele

paliere strangandu-se.

Inlocuirea semicuzinetilor se face atunci cand nu mai corespund treptelor de reparatie

,suprafata interioara este deteriorate sau proeminentele de fixare in locas sunt distruse

ca urmare a rotirii in lagar.

Depresarea si asamblarea agregatelor se vor face numai cu prese universale sau

speciale.

Capitolul 3

Norme de protectie a muncii si PSI

Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si repararea autovehiculelor

Ordinul Nr.140/18.04.1995Organizarea locului de munca

-intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amena-jate

,dotate cu utilaje ,instalatii si dispozitive adecvate


18/21

18

-executarea unor lucrari de demontare,intretinere sau reparare a autovehicu-lelor este

admisa si in spatii amenajate inafara halelor si atelierelor de intreti-nere denumite

platforme tehnologice . Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate

corespunzator ,iar atunci cand este necesar vor fi im-prejmuite

-caile de acces din hale ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intreti-nute instare buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate

-incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotim-pului rece

in functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de Normele generale de

protectia muncii

-in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor ,canalele de revizie vor fi

intretinute in stare curata ,asigurandu-se scurgerea apei ,a uleiurilor si a

combustibililor

-nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca

exista instalatii de exhaustare,in stare de functionare

-instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor

de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in

permanenta functionarea lor la parametrii proiectati

-persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de

exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de function-nare al

acestora precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice

-utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele

de protectie in buna stare

-la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace

mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat

se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si

echilibrata a subansamblelor

-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenatcorespunzatoare

-in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va

stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura

oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de

protectie folosite in timpul sudurii electrice


19/21

19

-petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa

care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu

prezinta pericol de incendiu

-carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a

mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acestscop pentru a fi arse sau ingropate

-lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru

corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare

-sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunza-toare si la

inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in

dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucra-tor instruit special in

acest scop

-este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru

chei in vederea maririi cuplului

-autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva

deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se

executa lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu

mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza)

Repararea autovehiculelor

-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in

rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara

deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul

-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei,

uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5

km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca

-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a

motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie

-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite

asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea

gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie


20/21

20

-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa

decuplarea bateriei

-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu

autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de lemn

astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului

-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura

-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale,

amplasate in locuri corespunzatoare

-pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu

permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente

-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.Probafranelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate

-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al

sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoa-sa)

-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale

-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-vehiculelor

atata timp cat acestea sunt in lucru

-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a

autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament

-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu

presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de

protectia muncii

-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate

la locul de munca

-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face

masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor


21/21

21

-in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc

deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua

scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice

-este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine

-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja

locuri speciale pentru fumat

-este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu

uleiuri, a vaselor cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu

exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.

Capitolul 4

Concluzii si propuneri:

Mecanismul motor are rolul de a transforma miscarea rectilinie - alternativa a

pistonului in miscarea de rotatie a arborelui cotit.

Din acest proiect am ajuns la concluzia ca toate aceste organe

mobile(piston,biela,arbore cotit etc) impreuna formeaza un ambielaj motor.Acest

ambielaj motor este format din sase organe mobile confectionate din diferite materiale

si toate sunt in legatura una cu alta

Propunerea mea este aceia de a limita costurile de fabricatie a arborelui cotit si

bielei.Ar trebui facute studii de specialitate de catre companiile constructoare demasini pentru a elimina arborele cotit si bielei din compozitia motorului

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	rodica-petronela-stoian
View:	246 times
Download:	1 times

arborele cotit.docx

Documents