ARBORELE COTIT nr1

8/17/2019 ARBORELE COTIT nr1

1/21

ARBORELE COTIT

ARGUMENT

Civilizatia moderna nu poate rezista fara folosirea mijlo ului rapid de deplasare!automo"ilul! #iar da a are si onse inte ne$ative! respe tiv a identele%

&e unoaste a! automo"ilul a evoluat rapid! mai ales dupa realizarea motorului uaprindere prin s anteie ' ())* + ,arl Benz - si apoi a elui u aprindere prin ompresie ' (./0 +1iesel -%

Romania a fost una din primele ze e tari din lume are a introdus automo"ilul inir ulatie%

2ana la ( martie (.34 s5au importat (*3 de automo"ile! dupa are anual numarulautomo"ilelor importate a res ut! ajun$andu5se in anul (.(/ sa se importe )*3%

Industria automo"ilelor s5a dezvoltat e6ponential! atat prin alitati at si prin numar% Inmomentul de fata se poate spune a! lumea este sufo ata de numarul automo"ilelor in

ir ulatie%A estea au atras inevita"il si dezvoltarea in a elasi ritm a numeroase alte industrii e au

dus la revolutia e onomi a in lume%1e automo"il sunt le$ati! atat ei e il onstruies ! ei e il foloses ! dar si ei e tre"uie

sa se o upe de mentinerea lui in stare de fun tionare%Me anismul motor! 7ind !!inima88 automo"ilului este in permanenta in entrul atentiei %Ca parte a me anismului motor! or$anele mo"ile au un rol important in transmiterea si

transformarea mis arii% 1in a est motiv! or$anele automo"ilului tre"uie sa 7e de ea mai "unaalitate oferind un randament foarte "un%

Capitolul I% 2ARTI MOBILE ALE MECANI&MULUI MOTOR

Me anismul motor onstitue prin ipalul ansam"lu al motorului u ardere interna u

piston% El are rolul de a transmite lu rul me ani realizat prin evolutia i li a a 9uidului motorin ilindru ! la admisia automo"ilului% A easta transmitere se realizeaza prin transformareamis arii re tilinii alternative a pistonului in mis are de rotatie ontinua a ar"orelui otit%

Me anismul motor se ompune din :• Or$ane 76e : "lo ul ilindrilor! #iulasa si arterul ;• Or$ane mo"ile : pistonul! se$mentii! "oltul! "iela! ar"orele otit si volantul%

I%*%ARBORELE COTIT2rimeste '7$%I%*%(%- mis area de la piston prin "iela! o transforma in mis are de rotatie!

pe are o transmite in e6terior pentru antrenarea diferitelor su"ansam"luri ale motorului si latransmisia automo"ilului pentru autodeplasare%El se onstruieste din otel ar"on 'OLC*3&- siotel aliat ' u CR! Ni! Mo!


2/21

anterior (! apatul posterior 4! fusurile paliere 'de sprijin- /! fusurile manetoane 'de "iela- >!"ratele manetoane 'de "iela- 0%

7$%I%*%(% + Ar"orele otit nedemonda"il :(5 apatul anterior! /5fusurile paliere 'de sprijin-! >5fusurile manetoane 'de "iela-! 05"ratelemanetoane 'de "iela-! *5 ontra$reutatile 'masele de e #ili"rare-! 45 apatul posterior! ?59ansade 76are a volantei! )5 anal de pana! .5lo asul ar"orelui primar al utiei de viteze! (35ra ul de

pornire2e apatul anterior se monteaz 4/4i))$ a! prin pene : pinionul pentru antrenarea

distri"utiei si fulia pompei de apa pe are! la unele MAC! se monteaza si amortizorul devi"ratii% Tot pe apatul anterior se a9a si ra ul de pornire manuala% Etansarea ar"orelui spre

apa ul de distri"utie este asi$urata prin de9e torul de ulei sau prin simerin$%Capatul posterior 4 este $aurit pentru 76area "u sei din "ronz sau a rulmentului de

sprijin al ar"orelui am"reiajului% El ontine o 9ansa ?! pentru montarea volantei prin suru"uri%Etansarea impotriva s ur$erii uleiului este asi$urata prin simerin$ sau $arnitura de snur deaz"est sau pasla! montate intr5un apa spe ial ' unele au si anale laterale in are sepreseaza pene de lemn pentru etansarea suplimentara + ARO-%

In interior! ar"orele are anale pentru ir ulatia uleiului de un$ere are orespund uori7 iile de alimentare a la$arelor paliere si manetoane ; ei mai multi ar"ori au un sin$ur

anal de5a lun$ul lor%Ar"orele otit are un numar de fusuri paliere e$al u numarul ilindrilor plus unul%

=usurile paliere sunt plasate pe a eeasi a6a $eometri a! iar latimea lor este diferita% Numarulfusurilor manetoane este e$al u el al ilindrilor! la motoarele in linie si redus la jumatate! lamotoarele in


3/21

Ar"orele otit se sprijina in "lo ul motor pe la$arele paliere u uzineti% Cuzinetii! areim"ra a fusurile paliere! sunt asemanatori u ei folositi la "iele%

Motoarele in doi timpi! au ar"orele otit demonta"il% Elementele unui astfel de ar"oresunt turnate si prelu rate separat! 7ind apoi asam"late u suru"uri% Bratele se rezeama perulmenti! ju and si rol de fusuri paliere% &e asam"leaza impreuna u "ielele si se e #ili"reazadinami pe masini spe iale 'formand asa5zisul am"reiaj-%

7$%I%*%/% + Ar"orele otit demonta"il 'Olt it- :(5 apatul anterior! /5fusurile paliere! >5fusurile manetoane! 05"ratele manetoane! *5

ontra$reutatile! 45 apatul posterior! (35(/5semi uzinetii! ((5pi iorul "ielei! (>5 apul "ieleinese tionat%

Ruperea ar"orelui otit 'mai rar-! are drept auze : uzura e6e esiva inla$are! soli itari la in ovoiere sau rasu ire datorate ne oa6ialitatii la$arelor! detonatiiputerni e! lipsa un$erii%

Remedierea onsta in inlo uirea ar"orelui otit si a elorlalte or$ane deteriorate%

Repararea ar"orelui otit se fa e dupa o fun tionare indelun$ata andapar defe tiuni a :

5 in ovoierea sau torsiunea ;5 uzarea fusurilor paliere si manetoane ;5 uzarea analelor de pana ;5 uzarea lo asului "u sei ar"orelui am"reiajului ;5 uzarea 7letului pentru ra ul de pornire ;5 uzarea ori7 iilor 7letate de la 9ansa de 76are a volantei ;5 modi7 area lun$imii fusurilor manetoane si a fusurilor paliere ;5 "ataia frontala a 9ansei de prindere a volantei%1upa demontare! ar"orele otit se urata u solvent! se desfunda analele de pana! se

su9a u aer si se supune ontrolului%


4/21


5/21

2rin al ule! se onstata jo urile si treapta de reparatie! tinand ont si de uzura sia"aterea de la forma ilindri a a fusurilor%

&emi uzinetii se inlo uies u altii noi! la treapta de reparatie orespunzatoarediametrului re ti7 at al fusurilor%

La "iele! pro edeul este asemanator! veri7 area fa andu5se pentru 7e are semi uzinetin parte%

Inlo uirea semi uzinetilor se fa e and nu mai orespund treptelor de reparatie!suprafata interioara este deteriorata sau proeminentele de 76are in lo as sunt distruse! aurmare a rotirii in la$ar%

Capitolul I Ar"orele otit

III%(% Rolul ar"orelui otit si erinte pe are tre"uie sa leindeplineas a

Ar"orele otit! numit si ar"orele motor! are rolul de a transforma! impreuna u "iela!mis area de translatie a $rupului piston in mis are de rotatie% Ar"orele otit transmite a easta

mis are de rotatie 'respe tiv uplul motor-! prin intermediul or$anelor de transmisie! la rotilemotoare ale automo"ilului% 1e asemenea! pune in mis are diferite me anisme si a$re$ate alemotorului 'me anismul de distri"utie! pompa de apa! ventilatorul! et %-%

In timpul fun tionarii motorului! ar"orele otit este supus urmatoarelor eforturi: fortarezultanta transmisa prin "iela! fortele de inertie ale maselor e6 entri e proprii! fortele defre are si rea tiunile in la$are%

Tinand seama de onditiile de lu ru! ar"orele otit tre"uie sa satisfa a urmatoareleerinte:

5sa asi$ure o rezistenta si ri$iditate mari! 5suprafetele de fre are sa prezinte o "una rezistenta! la uzura! 5sa evite rezonanta os ilatiilor de rasu ire!

5sa 7e e #ili"rate stati si dinami %1eoare e fun tioneaza in onditii deose"ite de dezavantajoase! ar"orele otit are o

onstru tie ompli ata% A easta onstru tie este in9uentata si de tipul motorului pe are5le #ipeaza 'in linie! in

III%/%1es rierea onstru tiva a ar"orelui otit2artile omponente! e6empli7 ate pentru ar"orele otit al motorului diesel u trei

ilindri in linie 1 + ((* '7$%III%/%(- sunt urmatoarele: apatul din fata (! fusurile paliere /!fusurile maneton >! "ratele 0! ontra$reutatile * si apatul din spate 4! pe are se 76eazavolantul% A esta are rolul de a uniformiza mis area de rotatie a ar"orelui otit% Cand ener$iaeste transmisa onsumatorului depaseste ne esitatile a estuia! volantul a umuleaza surplusul!pe are5l edeaza and ener$ia onsumata devine mai mare de at ener$ia transmisa de

ar"orele otit%


6/21

7$%III%/%(%2artile omponente ale ar"orelui otit

In $eneral elementele ar"orelui otit sunt supradimensionate! pentru a realizari$iditatea ne esara limitarii deformatiilor% Tre"uie insa evitata dimensionarea e6a$erat delar$a! are ar antrena resterea inadmisi"ila a masei ar"orelui otit% A easta atin$e ? (*din masa motorului%

1intre toate or$anele motorului! ar"orele otit este supus la ele mai mari soli itariproduse de forta de presiune a $azelor si fortele de inertie ale maselor u mis are de translatie

si de rotatie% &u" a tiunea a estor forte in elementele ar"orelui otit apar soli itari importantede intindere! ompresiune! in ovoiere si rasu ire! soli itari are au ara ter de so datorita

jo urilor de montaj! vitezei mari de restere a presiunii in perioada arderii si s #im"ariisensului de apli atie a fortelor%

=ortele 7ind varia"ile produ soli itari peri uloase de o"oseala mai ales in zoneleon entratorilor de tensiune! um sunt tre erile de la fusuri la "rate si ori7 iile pentru uleiul de

un$ere% In afara de a estea ar"orele otit este soli itat de tensiunile suplimentare produse devi"ratiile de in ovoiere si de rasu ire%


7/21

Lun$imea ar"orelui otit depinde de numarul! distanta dintre ilindri siamplasarea a estora% La MA& in are se dezvolta presiuni de ardere mai reduse! ar"orele otitse poate realiza u i5( fusuri paliere! i 7ind numarul ilindrilor! solutie folosita mai ales lamotoarele pentru automo"ile de mi litraj% 2entru a o"tine o mai "una rezistenta la in ovoiere!la ele mai multe MA& si la toate MAC se utilizeaza fre vent solutia u iD( fusuri palier% La

motoarele u ilindri in

Ar"orii otiti se e6e uta in doua variante prin ipale: nedemonta"ili si demonta"ili! primasolutie 7ind ea mai utilizata%

Capatul din fata al ar"orelui se realizeaza onstru tiv tinand seama a elserveste in prin ipal pentru a tionarea distri"utiei! ventilatorului! pompei pentru li #idul dera ire ' u e6 eptia motoarelor ra ite u aer- si $eneratorului de urent 'alternator sau dinam-%1e asemenea se are in vedere amplasarea elementului de etansare pentru ulei! de e6emplusemerin$! iar la unele motoare amplasarea amortizorului de vi"ratii de rasu ire; amplitudinilevi"ratiilor de rasu ire atin$ valori ma6ime la apatul din fata al ar"orelui otit! eea e justi7 a

montarea amortizorului! da a este ne esar! la a el apat%La MA& apatul din fata uprinde in mod o"isnuit elementele aratate in 7$% III%/%/%;

de9e torul de ulei (! simerin$ul /! pinionul > pentru a tionarea distri"utiei! fulia 0 pentruantrenarea ventilatorului! pompei pentru li #idul de ra ire si $eneratorului de urent si

li #etul 'ra ul- * pentru pornirea manuala% Cand masa mare a motorului nu permite pornireamanuala! eea e se intampla la MAC! li #etul * lipseste%

7$%III%/%/%Capatul din fata al ar"orelui otit pentru un MA&

Amortizoarele de vi"ratii utilizate fre vent la motoarele de automo"ile si tra toare suntamortizoare u fre are% Amortizorul din 7$% III%/%>%a! este format din dis ul de inertie ( sielementul de au iu / vul anizat u dis ul si ar asa > are este 76ata pe ar"orele otit%


8/21

Cand ar"orele nu vi"reaza! or$anele amortizorului au a eeasi viteza un$#iulara% 1a a ar"oreleotit intra in vi"ratie! intre ar asa si dis apare o mis are relativa! provo and deformarea

elementului de au iu prin fre are interioara% &e onsuma astfel o parte din lu rul me aniprodus asupra ar"orelui otit de momentul e6 itant%

7$%III%/%>%a Amortizoare de vi"ratii de rasu ireAmotizorul u fre are li #ida '7$%III%/%>%"- uprinde dis ul de inetie (! ar asa / montata

pe ar"orele otit si "u sa de sprijin >! fa"ri ata din "ronz% Elementul de uplare este un uleisili oni ! de mare vas ozitate! are se introdu e in jo ul minim e6istent intre dis si ar asa%Ulterior! ar asa este in #isa etans% Mis area relativa are apare intre dis si ar asa in timpulvi"ratiilor este franata de fortele de fre are vas oasa%

7$%III%/%>%" Amortizor u fre are li #ida

=usurile si "ratele ar"orelui otit% 1e o"i ei! fusurile palier se e6e utau a eleasi dimensiuni pentru a simpli7 a fa"ri area uzinetilor si inlo uirea a estora la

reparatii% Uneori fusul palier mijlo iu este mai lun$ u >3 43 intru5 at suporta in ar ari mai


9/21

mari% =usurile maneton au de asemenea dimensiuni identi e! diametrul lor 7ind mai mi de atdiametrul fusurilor palier%

In vederea redu erii masei ar"orelui si de i a fortelor de inertie! fusurile se prevadadesea u $auri a6iale '7$%III%/%0%- eea e asi$ura totodata o distri"utie mai favora"ila a9u6ului de forte si a urmare resterea rezistentei la o"oseala%

7$%III%/%0% &olutii de e6e utie a $aurilor a6iale din fusurile ar"orelui otitBratele ar"orelui se onstruies in diferite forme '7$% III%/%*%a! d-% 2entru mi sorarea

masei! ele se teses in zonele T! are nu sunt soli itate% Cand se urmareste mi sorarealun$imii ar"orelui prin redu erea $rosimii # a "ratelor rezistenta ne esara este o"tinuta prinmarirea latimii "; deseori se ajun$e astfel la o forma elipti a a "ratelor'7$% III%/%*%a%-

In s opul atenuarii efe tului de on entrare a eforturilor! la tre erile dintre fusuri si"rate se prevad ra ordari% Efe tul urmarit este u atat mai su"stantial u at raza de ra ordare

este mai mare% Adoptarea ra odarilor lar$i determina insa s aderea lun$imii importante afusurilor si de i resterea presiunii dintre fusuri si uzineti! are tre"uie sa 7e limitata% Osolutie e rezolva satisfa ator am"ele erinte onsta in realizarea ra ordarii in mai multe ar ede er ale aror raze res dinspre fus spre "rat% 2entru a usura re ti7 area fusurilor seprevad pra$urile P'7$%III%/%*%-, u $rosimea de 3!* ( mm si diametrul mai mare de atdiametrul fusului adia ent u ) (* mm%

Ri$iditatea si rezistenta la o"oseala se mares and se asi$ura o a operire a se tiuniifusurilor A '7$% III%/%*%d- u F (* /* mm% &olutia se apli a mai ales la motoarele u valorimi i ale ursei pistonului & si de i ale razei manivelei r &H/: datorita a operirii! se pot folosidiametre mai mari ale fusurilor! permitand in adrarea presiunilor dintre ele si uzineti indomeniul admisi"il%

Contra$reutatile C $ '7$%III%/%*% ! d- se dispun in prelun$irea "ratelor! servindla e #ili"rarea motorului si la des ar area elementelor ar"orelui otit de fortele si momentele

are le soli ita! pe a easta ale se o"tine si o fun tionare mai linistita a motorului%

Contra$reutatile introdu si dezavantaje um sunt resterea masei ar"orelui! sporireadi7 ultatilor de e6e utie! et %! la motoarele de autove#i ule ontra$reutatile fa de multe ori

orp omun u "ratele! eea e este posi"il datorita dimensiunilor lor reduse si totodatasimpli7 a fa"ri atia% In alte azuri ontra$reutatile sunt demonta"ile! 7ind asam"late la "rate

u suru"uri%


10/21

7$%III%/%*%=orme onstru tive ale "ratelor ar"orelui otit

Capatul din spate este oni sau ontine o 9ansa pentru montarea volantului%&olutiile onstru tive difera dupa modul de realizare a etansarii pentru ulei si de $#idare avolantului% 2entru etansarea s5a raspandit in ultimul timp utilizarea semerin$urilor! a dee6emplu la motorul 15((* '7$%III%/%4-%

=lansa ( are pra$ul de $#idare p pentru volantul /! are se 76eaza u suru"urile >! iarpentru etansare este prevazut simerin$ul 0% Alte elemente de etansare intalnite sunt $arnituride pasla sau au iu ! de9e toare! et %


11/21

7$%III%/%4% Capatul din spate al ar"orelui otit

Un$erea fusurilor ar"orelui otit se efe tueaza su" presiune% 1in rampaentrala de un$ere uleiul este trimis la la$arele paliere prin analele din arter% Tre erea

uleiului la fusurile maneton se realizeaza in mai multe feluri% 1a a fusurile nu au $auri a6iale!

uleiul este transmis prin anale are stra"at "ratele si fusurile% La ar"orii u fusuri $aurite a6ialir ulatia uleiului este asi$urata de analele ( sau tevile presate / '7$%III%/%?-% 2entru a

impiedi a s aparea uleiului pe la apetele fusurilor se prevad apa ele > sustine de tiranti sautu"urile su"tiri 0 ! valtuite la e6tremitati%

7$%III%/%?%Cir ulatia uleiului prin ar"ori u fusuri $aurite a6ial

2e suprafata 7e arui fus! ori7 iul de a es al uleiului tre"uie sa se a9e in zona unde serealizeaza! in medie pe i lu! presiunea ea mai mi a% In a est fel se limiteaza presiunea derefulare din pompa de ulei si se favorizeaza formarea peli ulei ne esare un$erii%

Ar"orii otiti demonta"ili se utilizeaza rar la motoarele de autove#i ule!de e6emplu la unele motoare ra ite u aer! u arter tip tunel% Elementele unui astfel dear"ore sunt turnate si prelu rate separat! 7ind apoi asam"late u suru"uri% Bratele se reazemape rulmenti '7$%III%/%)-! ju and si rol de fusuri palier! eea e redu e lun$imea ar"orelui siatenueaza fre area%


12/21

7$%III%/%)%Cotul unui ar"ore demonta"il

o ul a6ial al ar"orelui otit este realizat fata de un sin$ur la$ar palier! permitandastfel ar"orelui si arterului sa se dilate independent% In a est s op se foloses semiinele sau

uzineti u "ordura! u strat antifri tiune% =usul palier la are se prevede jo ul a6ial al ar"oreluiotit este ales in fun tie de unele parti ularitati ale motorului% Cand lun$imea ar"orelui otit

este mai mare si distri"utia este antrenata prin lant! se asi$ura jo ul la primul fus palier% Ina est az jo ul din am"reiaj se modi7 a in limite relativ lar$i% 1a a se urmareste limitarea

jo ului din am"reiaj! jo ul a6ial al ar"orelui otit este preluat de ultimul fus palier% In alte azurise prefera $#idarea a6iala a ar"orelui fata de fusul palier de la mijlo % La toate variantele jo uleste de 3!3* 3!/3 mm%

III%>% =orme 'tipuri- de ar"ori otiti Constru tia ar"orelui otit este in fun tie de numarul si pozitia ilindrilor! 7e arui

ilindru orespunzandu5i ate un ot numit maneton! format din doua "rate manivela si un fus

pe are se monteaza la$arul de "iela% Coturile nu sunt dispuse in a elasi plan! i de alate intreele in fun tie de numarul ilindrilor si de asezarea lor 'in linie sau in %(-%


13/21

7$%III%>%(%Me anismul "iela + manivela al motorului 1a ia (>33: (5piston! /5se$ment de un$ere! > si 0 +se$menti de ompresiune! *5 "olt! 45 amasa amovi"ila! ?5"iela! )5 apa ul "ielei! .5suru" de"iela!(35piulite! ((5inel de etansare! (/5 uzinet de "iela! (>5ra de pornire u manivela! (05

pinion de distri"utie! (*5 omtra$reutati! (45fus maneton! (?5fus palier! ()5"rate maneton! (.5uzinet ar"ore! /359ansa de 76are a volantului! /(5 orpul volantului! //5 oroana dintata! />5

suru"ul de 76are a volantului%

La motoarele u sase ilindri in linie in patru timpi! ursele utile tre"uie sa se su eada

dupa (/3s '?/3:4- de rotatie a ar"orelui otit% 1e a eea! manivelele ar"orelui la motorul usase ilindri sunt de alate u (/3s% Ordinea de aprindere posi"ila pentru un astfel de motorpoate 7: ( + * + > + 4 + / + 0 sau ( + 0 + / + 4 + > + *%

La motorul u opt ilindri in


14/21

7$%III%>%/%1iferite forme ale ar"orelui otit: a5la motorul u patru ilindri in linie! "5la motorul u sase

ilindri in linie! 5 la motorul u sase lindri in

1e alarea oturilor favorizeaza e #ili"rarea ar"orelui otit in timpul fun tionarii si ino"tinerea unui moment motor at mai uniform% 2entru a realiza un e #ili"ru at mai "un!"ratele ar"orelui sunt prevazute u ontra$reutati% In a elasi s op! fusurile de "iela alear"orelui otit sunt dispuse intr5o astfel de su esiune in at timpii de a elasi fel 'de e6emplu!timpii motor-! in diferiti ilindri ai motorului! sa se produ a la intervale e$ale de timp! astfelin at fortele de inertie are i5au nastere sa se e #ili"reze re ipro %

III%0% Materiale folosite pentru onstru tia ar"orelui otitAr"orii otiti se onstruies urent din otel% 1imensionarea lar$a re lamata de

asi$urarea ri$iditatii permite uneori utilizarea otelului ar"on de alitate! 7ind intalnite mar ifolosite si pentru fa"ri area "ielei% 2entru ar"orii mai soli itati! in $eneral de MAC! sunt

ne esare oteluri aliate u Cr! Ni! Mo si eventual < ! u rezistenta la rupere pana la (0*3NHmm %

&emifa"ri atul se ela"oreaza prin deformare la ald + matritare sau forjare li"era% 2rimulpro edeu este apli at la ar"orii mi i si mijlo ii! a aror masa 7nala nu depaseste /*3 J$!folosind su esiv matrite in #ise 'mai multe in alziri-% El prezinta avantajul a asi$ura

ontinuitatea 7"relor materialului! intru5 at semifa"ri atul are forma ar"orelui% A easta formanu este realizata in adrul forjarii li"ere 'ar"orii mari-! astfel in at oturile se o"tin indepartandmaterialul dintre "rate prin as #iere! eea e determina intreruperea 7"relor si marestesu"stantial ostul fa"ri atiei; te#nolo$ii mai noi se "azeaza pe forjarea individuala a 7e arui

ot! utilizand un dispozitiv are permite deplasarea e6 entri a a fusului maneton respe tiv siapoi refularea "ratelor; se respe ta astfel 7"rajul ontinuu! iar omo$enitatea materialului sirezistenta la o"oseala sunt im"unatatite%

1upa ela"orare! semifa"ri atul este supus tratamentului de normalizare! pentruusurarea prelu rarii% Ar"orii mari forjati u 7"raj ontinuu ne esita de o"i ei redresarea a6iala!iar normalizarea se efe tueaza in pozitie verti ala% Inainte de 7nisare se amelioreaza alitatilear"orelui printr5un tratament #imi sau termo #imi % 2entru sporirea rezistentei la uzura!fusurile se duri7 a super7 ial% 2e s ara lar$a se apli a in a est s op alirea prin indu tie CI=sau la 9a ara! pe o adan ime de > * mm! realizand o duritate minima de *3 KRC% 1e mareimportanta este stru tura o"tinuta prin tratamentul de revenire! are urmeaza alirii% &eprefera de o"i ei stru tura sor"iti a de revenire inalta! deoare e are omo$enitate mare!


15/21

apa itate ridi ata de amortizare a vi"ratiilor si de sensi"ilitate mi a la a tiuneaon entratorilor de tensiuni% Alteori se realizeaza o stru tura martensiti a de revenire joasa!

interioara su" aspe tele aratate! dar u rezistenta mai mare la rupere si o"oseala% Tot pentruduri7 area fusurilor se pra ti a uneori ementarea sau ar"urarea! mai ieftine de at alirea%La ar"orii de otel Cr + Mo sau Cr + Mo + < ! este foarte e7 ienta nitrurarea fusurilor! aremareste nu numai duritatea! i si rezistenta la o"oseala; tratamentul este mai s ump%

&e raspandeste si romarea super7 iala a fusurilor 'pe adan imea 3!3> 3!34 mm-! prinare li se mareste onsidera"il dura"ilitatea%

Rezultatele deose"ite s5au o"tinut onstruind ar"orii otiti ai unor motoare de tra tiunedin oteluri spe iale mi roaliate% In azul otelului 0. Mn ! semifa"ri atul este uniform ra it

u aer! fara a 7 ne esare normalizarea sau ore tarea formei $eometri e! si are rezistenta larupere de )33 .33 NHmm % 1in a est material se onstruieste! de e6emplu! ar"orele otit alunui motor de automo"il! u sase ilindri in linie; ar"orele are ontra$reutati nedemonta"ile latoate "ratele si masa de >*!* J$% Optimizand forma sa $eometri a! s5au redus adaosurile deprelu rare! prilejuind s aderea masei semifa"ri atului u (3 si volumul operatiilor deas #iere u >* %

2ro edee mai noi de fa"ri atie a ar"orelui otit se realizeaza semifa"ri atul printurnare%

Cara teristi ile $enerale ale ar"orelui prezinta unele elemente de superioritate fata deele ale ar"orilor e6e utati din semifa"ri at deformat la ald: ara teristi ile me ani e se pot

situa peste nivelul elor transversale ale piesei forjate! rezistenta la 9uaj este putin mairidi ata! iar omportarea la ald mai "una% 1i7 ultatile te#nolo$i e! stru tura mai putinomo$ena! sus epti"ilitatea mai pronuntata de dispersie a proprietatilor 7zi o + me ani e de lao turnare la alta si omportarea mai sla"a la o"oseala au franat mult timp turnarea ar"orilor

otiti% Asemenea o"sta ole au fost inlaturate datorita pro$reselor inre$istrate in domeniulturnarii% In onse inta! turnarea ar"orilor otiti introdu e avantaje importante! in raport uforjarea lor% Astfel! onsumul de metal se redu e u >3 ?3 ! intru at turnarea ofera pre izieinalta de e6e utie! diminuand mult adaosurile de prelu rare ' u 03 )3 -! deoare e antitatea

de as #ii se mi soreaza de /!* > ori si numarul de operatii u /3 /* % Masa ar"orelui 7niteste u (3 (* mai mi a! 7ind a se pot realiza u usurinta ori7 ii in lun$ul fusurilor! areasi$ura in plus solidi7 area uniforma si sporirea ri$iditatii%

2entru turnarea ar"orelui otit se utilizeaza indeose"i fonta 'motoarele autove#i ulelor1a ia (>33! ARO L5/0! =ord Taunus! et %-! are s5au dovedit foarte avantajoase% =ata de otel!fonta are alitati mai "une de turnare! eea e simpli7 a fa"ri atia si5i redu e ostul%1istri"utia mai defavora"ila a eforturilor unitare si prezenta zonelor de $ra7t in stru tura!impun adoptarea de dimensiuni sporite ale elementelor ar"orelui si alternarea fusurilor palier

u fusurile maneton! solutie in a ord u tendinta moderna de ri$idizare a ar"orelui% &e potatri"ui "ratelor forme ade vate resterii rezistentei la o"oseala si ontra$reutatilor solidare u"ratele! forme si dimensiuni are asi$ura o orelatie justa intre e #ili"raj si des ar area

la$arelor% 1atorita $ra7tului! fonta are "une alitati antifri tiune si suporta presiuni superioare!eea e mi soreaza uzura fusurilor% La unele motoare s5au o"tinut rezultate deose"ite! uzurafusurilor maneton s azand de patru ori! prin inlo uirea ar"orelui otit de otel u el de fonta%Intru at modulul de elasti itate este mai mi la fonta + '(0 (.- (3 0 NHmm / fata de/( (3 0 NHmm / la otel + fre ventele proprii sunt mai o"orate! insa fonta are apa itate maimare de amortizare a vi"ratiilor! antrenata tot de in luziunile de $ra7t%

Unii onstru tori realizeaza ar"orii otiti turnati din fonte spe iale sla" + aliate! a arorompozitie variaza in domenii relativ lar$i: C (!* 0!? ; &i ( /!0 ; Mo 3!? (!( ; Cu

3!(( 3!(0 sau pana la (!? and ontinutul de ar"on este redus; Cr 3!(3 3!/) ; Ni


16/21


17/21

7$%I mm! respe tand ota

treptei de reparatie R I si montand uzinetii pentru treapta I de reparatie la e6terior la otaorespunzatoare asi$urarii jo ului nominal;

"- in ar area prin metalizare u sarma! urmata de re ti7 are la ota nominala;- in ar area u sudura ele tri a si prelu rare la ota nominala sau la R I % Tre"uie avut

$rija a! dupa re ti7 are! suprafata sa 7e lustruita u pasta a"raziva%


18/21

*% Uzura lo asului pentru rulmentul de $#idare al ar"orelui primar de la utia de vitezese re onditioneaza prin re ti7 are la ota treptei de reparatie R I si folosirea de rulmentiin ar ati la e6terior! prin romare dura si re ti7 ati la ota treptei de reparatie R I */!()? D3!3(> mm%

A"aterea admisa de la oa6ialitate! ma6% 3!3/ mm dupa re ti7 are%4% Bataia suprafetei frontale a 9ansei de 76are a volantului se re onditioneaza prin

re ti7 area suprafetei frontale a 9ansei pe adan imea de ma6% 3!*3 mm! respe tand otama6% (/ mm! si refa and sanfrenul la * (*s%

?% Bataia suprafetei frontale de 76are pentru pinionul ar"orelui otit se re onditioneazaprin re ti7 area suprafetei frontale a ar"orelui pe adan imea de ma6% 3!*3 mm! respe tand

ota min% 4) mm si refa and sanfrenul la ( 0*s%)% si .% Uzura! ovalitatea si oni itatea fusurilor de "iela si palier se re onditioneaza prin

:a- re ti7 area elor sase fusuri manetoane si sapte fusuri paliere la una din otele

treptelor de reparatie R I 5 RI< ! urmata de lustruirea a estora;"- in ar area prin metalizare u sarma! urmata de re ti7 area la ota nominala sau la

una din otele treptelor de reparatie% Atentie! &e vor respe ta u stri tete razele de ur"ura de la e6tremitatile fusurilor

maneton si palier si se vor rotunji u R /mm toate iesirile analelor de un$ere din fusurilear"orelui otit% In azul fusului palier entral realizarea razei de ra ordare ore ta se asi$uraprin taierea pietrei de re ti7 at la o raza e$ala u ea pres risa pentru fusul palier prin ipal% Oraza prea mi a provoa a suprasoli itarea ar"orelui otit! iar o raza prea mare suprasoli ita

uzinetii! datorita nepotrivirii dintre raza uzinetului si ea a ar"orelui otit%Re ti7 area se fa e pe masini de re ti7 at ar"ori otiti% 2entru re ti7 area fusurilor

manetoane! ar"orele otit se 76eaza in universalele masinii de re ti7 at la o distanta fata dea6a masinii e$ala u raza manivelei ar"orelui otit% 2rin a easta deplasare! a6a $eometri a afusurilor manetoane devine oa6iala u ea a varfurilor masinii de re ti7 at% In timpulre ti7 arii! fusul respe tiv este ra it u solutie%

2iatra de re ti7 at se onfe tioneaza din ar"ura de sili iu si are urmatoareleara teristi i: $ranulatia 43! duritatea M si liant erami % Re$imul de lu ru este urmatorul:

turatia fusurilor! >3 + 0* rotHmin; turatia pietrei de re ti7 at! .33 rotHmin; avansul transversal!3!3/* mmHrot! iar avansul lon$itudinal se fa e manual%

1upa re ti7 are! se lasa avansul transversal e$al u zero! pana la disparitia s anteilor') + (3 urse ale pietrei de5a lun$ul fusului-% Apoi! fusurile se lustruies u panza a"raziva u$ranulatia 033%

1upa re ti7 area si tesirea tuturor analelor de ulei! a estea se vor spala si su9a u aeromprimat%

In 7nal! se fa e ontrolul! are tre"uie sa orespunda pres riptiilor! si a uprindeurmatoarele:

5 masurarea otelor treptelor de reparatie a fusurilor! ontrolul pro ente de (33 ; 5 masurarea fusurilor de la forma ilindri a re$ulata; ontrol in pro ente de /3 ; 5 ru$ozitatea fusurilor! in omparatie u suprafata etalon; ontrol in pro ente de (33 ; 5 masurarea "ataii radiale a fusurilor paliere si a fusurilor manetoane in raport u a6afusurilor paliere; ontrolul in pro ent de (33 ; 5 oni itatea fusurilor paliere si manetoane; ontrol in pro ent de /3 ;

5 e #ili"rarea dinami a a ar"orelui otit impreuna u ontra$reutatile%


19/21

In timpul fun tionarii ar"orelui! iau nastere os ilatii de torsiune a aror a tiuneperiodi a la anumite turatii ale motorului pot sa produ a fenomenul de rezonanta! peri ulosprin efe tele sale distru$atoare%

2entru a se preintampina a est fenomen! in onstru tia motoarelor se utilizeazaamortizorul os ilatiilor de torsiune! are diminueaza os ilatiile de torsiune ale ar"orelui otit!inlaturand fenomenul de rezonanta are apare atun i and fre venta os ilatiilor proprii alear"orelui oin ide u fre venta e6ploziilor are se produ in ilindru%

2rin ipiul de fun tionare al a estor amotizoare se "azeaza pe a"sor"irea unei parti dinener$ia are poate sa produ a os ilatii de torsiune ale ar"orelui otit si #eltuirea ei intr5unlu ru me ani de fre are efe tuat in amortizor% Amortizoarele se monteaza! in $eneral! la

apatul din fata al ar"orelui otit sau in imediata sa apropriere! in a easta zona amplitudineavi"ratiilor are se produ atin$and valoarea ma6ima%

Cel mai raspandit in prezent este amortizorul u fre are interioara% La a est amortizor!dis ul masiv are are rolul unei mase de inertie! este vul anizat u elementul de au iu de9ansa pro7lata prin presare si 76ata ri$id prin suru"uri de "utu ul rotii de urea aventilatorului% Os ilatiile de torsiune a ar"orelui otit produ o mis are os ilatorie a dis uluimasiv fata de varful ar"orelui% Ca urmare a deformatiilor elasti e din straturile masei de

au iu ia nastere o fre are interioara are a"soar"e o parte din ener$ia vi"ratiilor de torsiuneale ar"orelui% A easta ener$ie se transforma in aldura si se de$aja in admosfera%

&e mai foloses si amortizoarele u fre are li #ida in are se utilizeaza sili onul! unli #id u vas ozitate mare! u are se umple un spatiu ir ular in #is% In a elasi spatiu estein #isa si o masa li"era onfe tionata su" forma unui inel os ilant% =re area are ia nastereintre li #idul vas os si a easta masa mo"ila este folosita pentru amortizarea os ilatiilor detorsiune ale ar"orelui%

I% Inlo uirea semi uzinetilor ar"orelui otitin timpul fun tionarii motorului! uzinetii se uzeaza sau pot prezenta anumite

defe tiuni! fapt pentru are se ne esita inlo uirea lor% 2entru a easta! tre"uie sa se masoare jo urile dintre fusurile ar"orelui otit si semi uzineti% 2entru masurarea jo ului! se aseaza

semi uzinetii in lo asurile paliere sau "iele! se monteaza apa ele si se stran$ suru"urile umomentul pres ris% &e masoara! u ajutorul unui omparator de interior! diametrul interior alsemi uzinetilor si dupa a eea u un mi rometru fusurile! determinandu5se totodata si a"atereade la forma ilindri a re$ulata% 1iferenta dintre diametrele semi uzinetului si fusului reprezinta

jo ul si se onstata da a se in adreaza sau nu in limitele pres rise% In azul and jo ul ma6imadmis sau a"aterea ma6ima de la forma ilindri a re$ulata la unul sau mai multe fusuri alear"orelui otit sunt depasite! fusurile se re ti7 a la treapta de reparatie imediat inferioara si semonteaza semi uzinetii noi la treapta de reparatie orespunzatoare%

Inainte de re ti7 area fusurilor ar"orelui otit! se veri7 a diametrul interior alsemi uzinetilor noi! asezandu5i in lo asurile lor si stran$and suru"urile apa elor u momentulpres ris% 1iametrul masurat al semi uzinetilor se are in vedere la re ti7 area fusurilor

respe tive! astfel a sa se asi$ure jo urile prevazute%In azul in are! in urma veri7 arii uzurii si a jo ului dintre semi uzinti si ar"orele otit!

se onstata a a estea se in adreaza in pres riptii! inainte de folosirea in ontinuare asemi uzinetilor! tre"uie sa se ontroleze si aspe tul suprafetei de alune are a semi uzinetilor%A easta suprafata tre"uie sa indeplineas a urmatoarele onditii: 5sa nu ai"a z$arieturi pronuntate sau impuritati in materialul antifri tiune;

5sa nu prezinte zone lustruite datorita unei apasari in ore te a fusului;


20/21

5sa nu prezinte urme de $ripaj sau e6folieri! a urmare a un$erii insu7 iente;

5sa nu prezinte urme de material suprapus sau e6folieri lo ale datorita o"oselii%

1eoare e uzinetii sunt prelu rati u mare pre izie! ei sunt inters #im"a"ili in adrul

unei $rupe de dimensiuni si nu mai ne esita la montaj operatii suplimentare de pasuire% Inazul in are! pentru realizarea unei pasuiri orespunzatoare! se intervine asupra suprafetei de

alune are a semi uzinetilor! durata de fun tionare a a estora va 7 su"stantial redusa!deoare e in prezent in onstru tia motoarelor de automo"ile se utilizeaza in $eneral uzineti

u pereti su"tiri '"imetali i sau trimetali i-%

I


21/21

• &ef% lu r% in$% Bo#osievi i Cazimir! Conf% 1r% in$%2ruteanu O tavian! (.?.! !!Te#nolo$ia fa"ri ariimasinilor88! II

• =ratila G#%! =ratila Mariana! &amoila &t%! !!Automo"ile:

unoastere! intretinere si reparare88 + Manualpentru s oli profesionale anul I! II! III%• 1r% in$% Caleui G#eor$#e! In$% Groza Ale6andru! 1r% in$%

&aviu &amoil! (.)*! !!Metode si prelu rari pra ti epentru repararea automo"ilelor88! Bu uresti

• In$% Caza u Claudia! In$% Crasmaru Ion! In$% 1ornes u

Renata! !!Te#nolo$ia meseriei + me ani auto88

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	alina-ionela-grigore
View:	273 times
Download:	1 times

ARBORELE COTIT nr1

Documents