Arbore Planetar.docx

8/10/2019 Arbore Planetar.docx

1/42

Capitolul 1 Analiza conditiilor tehnico-functionale si atehnologicitatii piesei si stabilirea tipului sistemului de

productie

1.1 Analiza rolului functional, a conditiilor tehniceimpuse piesei finite si a tehnologicitatii acesteia

1.1.1 Rolul functional si solicitarile piesei

Arborele planetar cu brate este o piesa din transmisia

automobilului care servesc la transmiterea fluxului de putere almotorului de la diferential la rotile motoare. Pentru aceasta, ei suntsolidarizati la rotatie atat cu rotile planetare ale diferentialului cat si cubutucii rotilor motoare.care face legatura intre butucul rotii sidiferential.

In cazul puntilor motoare la care transmisia principala sidiferentialul sunt montate pe partea nesuspendata a maselorautomobilului, iar pozitia relativa dintre rotile motoare si diferentialeste fixa (punte motoare rigida), se folosesc arbori planetari rigizi. Infigura 3.1 sunt prezentate tipurile constructive de arbori planetari

rigizi.

Fig.1.1.ipuri constructive de arbori planetari rigizi! 1 capatul delegatura cu roata planetara" # capatul de legatura cu butuculrotii motoare.


2/42


3/42

'in punct de vedere te%nologic, este o piesa de tip arbore, cuaxa de rotatie dreapta si alungita, iar bazele te%nologice principalesunt gaurile de centrare.

'in punct de vedere al solicitarii se alege varianta candarborele este complet incarcat. 'eterminarea solicitarilor reale la caresunt supuse organele transmisiei autove%iculelor este o operatiecomplexa, deoarece, pe timpul exploatarii, regimurile de functionarese modifica in permanenta si in mod absolut aleator. egimurilerespective pot fi! dinamice tranzitorii si dinamice stabilizate.

ezulta ca pentru organele transmisiei, care in maoritateasituatiilor sunt supuse la solicitari aleatoare, dimensionarea pe bazarezistentei in exploatare este o masura de utilizare rationala amaterialului, de usurare a constructiei si de micsorare a costului.

* clasificare uzuala a arborilor planetari este in functie de

solicitarile la care sunt supusi, solicitari care depind de modul semontare si de rezemare. 'upa acest criteriu se deosebesc!1)Arbori planetari total descarcati+ arbori solicitati numai la torsiune.oti arborii planetari articulati sunt total descarcati"#) Arbori planetari partial incarcati+ arbori solicitati la torsiune si laincovoiere"3) Arbori planetari total incarcati + arbori solicitati la torsiune siincovoiere, solicitarea de incovoiere avand pondere mai mare fata decazul precedent.

1.1.2 Conditiile tehnice impuse piesei finite prin desenul deexecutie

Principalele conditii te%nice prevad urmatoarele! abaterile de laconcentricitatea suprafetelor cilindrice exterioare se admit demaximum .- mm" bataia radiala a suprafetelor cilindrice exterioarecu caneluri si de spriin fata de suprafata gulerului flansei sa nudepaseasca .1 mm" suprafata laterala interioara a flansei trebuie sa

fie perpendiculara pe suprafata fusului.a alegerea materialului pentru arborii planetari trebuie, avut in

vedere ca uneori acestia se executa dintr&o singura bucata cu rotilecentrale si ca atare trebuie sa se tina seama si de cerintele pentrurotile dintate.

Arborii planetari se executa de preferinta din oteluri cu continutmediu de cartbon de tipul /- $ 1, 3- $0 1- , /12o$11, # 2o$r


4/42

11, 3/ 2o$r 11, 3- 2n4i 13, 3/ 2o$r0i 15, 1- $r 6 supusetratamentului de imbunatatire (calirea pieselor in ulei urmata derevenire). 'upa tratament duritatea materialului trebuie sa fie de3...// 78. $anelurile se durifica prin calire $IF urmata derevenire obtinandu&se o duritate de /...-# 7$.

Arborii planetari se prelucreaza in faza de semifabricate prinforare si matritare, la forma apropiata de piesa finita. 4emifabricatulpoate sa fie de tip bara laminata. Avand in vedere forma piesei esteindicat sa se utilizeze termorefularea ca metoda de obtinere.

'in desenul de executie se observa toate conditiile de caretrebuie sa se tina seama la realizarea piesei! conditii dimensionale,conditii de forma geometrica, conditii de pozitie reciproca, conditii decalitate a suprafetei si alte conditii te%nice impuse de proiectant.A)Precizia dimensionala

In general prelucrarea arborelui planetar se face astfel incattolerantele dimensionale sa faca parte din clasele de precizie 9-:5;I4*.

)Abaterea de la forma geometricaAbaterile de la ovalitatea sau de la conicitate nu trebuie sa

depaseasca


5/42

1.1." Analiza tehnologicitatii constructiei piesei

e%nologitatea constructiei este caracteristica complexa aconstructiei piesei, care asigura ca unitatea considerata se poatefabrica prin cele mai economice procese te%nologice, cu c%eltuieliminime de forta de munca, utilae, materiale si energie. Aceastapermite asimilarea rapida in fabricatie in conditiile asigurariiperformantelor, eficientei si fiabilitatii maxime in exploatare.

Astfel te%nologicitatea constructiei se evidentiaza ca un criteriufundamental de asigurare a unor importante economii la consumurilede materii prime si materiale, energie, forta de munca si miolacete%nice de productie. 4e urmareste obtinerea unui pret de cost minimde fabricatie si satisfacerea cerintelor de calitate, fiabilitate si dementenabilitate ale produsului realizat.

$lasificarea cerintelor de te%nologicitate a constructiei!A. Constructi#e$- simplitatea sc%emelor de principiu"- alegerea rationala a materialelor si semifabricatelor"- optimizarea formei geometrice in scopul simplificarii si reducerii

greutatii piesei"- alegerea rationala a bazelor de asezare, a sistemului de cotare

si de identificare a tolerantelor si rugozitatilor"- asigurarea continuitatii constructive si a concordantei

constructiei cu prevederile 4A4.

. %ehnologice$- reducerea termenelor de pregatire si asimilare a fabricatiei"- utilizarea procedeelor te%nologice moderne de inalta

productivitate la fabricatie si control"- realizarea consumurilor minime de materiale, forta de munca si

energie in cadrul proceselor te%nologice"- asigurarea posibilitatilor de organizare rationala a fabricatiei,

montaului, controlului si a incercarilor pieselor"

-asigurarea continuitatii te%nologice.

C. !e exploatare$- asigurarea fiabilitatii si durabilitatii produsului"- simplitatea deservirii te%nice si a reparatiei"- greutate minima a produsului.


6/42

In conditiile in care precizia dimensionala, a formei, a pozitieireciproce si rugozitatea suprafetelor de lucru a pieselor corespundunor exigente medii sau maxime este obligatorie introducerea in ciclulde fabricatie a reperelor, a unor procedee te%nologice de prelucraremecanica a semifabricatelor.

Forma constructive a piesei trebuie sa fie cat mai simpla,saasigure accesul sculei in zona de prelucrat si sa se evite centrarilemultiple.

$aile rationalizarii formei constructive&te%nologice a pieseloruoto sunt completate si de masurile de reducere a timpului efectiv derealizare a operatiei prin!

- utilizarea materialelor cu prelucrabilitate mecanica ridicata"- marirea rigiditatii piesei pentru a se prelucra cu sectiuni mari de

asc%ie"

-modificarea profilului piesei in scopul simplificarii prelucrarii,reducerii suprafetelor ce trebuiesc supuse prelucrarii, aasigurarii bazarii stabilita, precise si ieftine"

- micsorarea numarului de operatii de prelucrare.

educerea timpilor autatori de prelucrare se poate realize prinproiectarea formei constructive astfel incat sa se asigure!

- reducerea numarului de asezari ale piesei pe masa masiniiunelte"

-

accesibilitatea sculelor si a aparatelor de masura la suprafetelesupuse prelucrarii si rigidizarea sculelor.

Asamblarea poate fi simplificata daca in constructia pieselor deimbinat, cu oc sau prin strangere, sunt prevazute tesituri sau zone detrecere.

Figura1.3 4olutii constructive nete%nologice (0) sau te%nologice ()dupa prezenta sau absenta centrarilor multiple


7/42

Figura1./ Forme constructive, te%nologice () sau nete%nologice

(0) dupa cum se asigura sau nu accesul sculei de prelucrat (a) sauperpendicularitatea axei sculei&burg%iu, pe suprafata de gaurit (b, c)

4emifabricatul se va adopta pe baza criteriului rolului functionalal piesei asigurandu&se! concordanta deplina dintre formaconstructiva a semifabricatului si procedeul de semifabricare"realizarea unui indice maxim de utilizare a materialului" eficientaeconomica a aplicarii te%nologiei de semifabricare in corelatie cuutilaul dsponibil.

Pentru arborele planetar o cale de imbunatatire a unor indici dete%nologicitate a semifabricatului este reducerea bavurilorsemifabricatului. In tabelul de mai os este prezentata calea deimbunatatire a unor indici de te%nologicitatea semifabricatuluiarborelui planetar penru autoturismul Aro #/ 9#;.

abelul 1.1 Imbunatatirea indicatorilor de te%nologicitate prinreducerea bavurilor semifabricatului

educerea bavurilor semifabricatului

Indicatorul de

te%nologicitate

?arianta adoptata 'esenul

semifabricatuluivec%e nouaA @ reutatea piesei 9Bg; #.#


8/42

nul dintre indicii de baza la aprecierea te%nologicitatiiconstructiei din punctual de vedere al metodei si procedeului desemifabricare este coeficientul utilizarii materialului.

Putem afirma ca piesa are o buna te%nologicitate in urmaanalizei desenului de executie si a conditiilor te%nice specificearborelui planetar cu flansa.

abelul 1.# $oeficienti de utilizare a materialelor la prelucrareamecanica a semifabricatelor pentru piese auto

0r.crt.

'enumireapiesei si

materialulutilizat

Procedeul desemifabricare

reutatea piesei9Bg;

$oeficientulde utilizare amaterialului

bruta neta

1

Arbore cotit

4#11 Fgn(##- 78)

turnare in

forme coi siferitizare

3#, #,- ,


9/42

1.2 Alegerea &ustificati#a a materialului pentru executiapiesei

Avand in vedere incarcarea si solicitarile piesei se utilizeazaoteluri de cementare cu elemente de aliere! $r, 2o, 0i. 0u serecomanda utilizarea materialelor precum fonta pentru ca solicitarilede torsiune si incovoiere sunt foarte care conduc la deformatiiremanente si c%iar ruperi.

Pentru arborii planetari se utilizeaza cel mai adesea(conformliteraturii de specialitate) oteluri de tipul! /- $ 1, 3- $0 1- ,/12o$11, # 2o$r 11, 3/ 2o$r 11, 3- 2n4i 13, 3/ 2o$r0i 15, 1-$r 6. Aceste oteluri sunt supuse tratamentului de imbunatatire, careconsta in calirea piesei in ulei urmata de revenire. Acest tratament de

imbunatarire este urmat de un tratament de calire $IF pentrudurificarea canelurilor de pe portiunea pe care se realizeazaetansarea obtinandu&se o duritate de /...-# 7$.

Alegerea materialului se face tinand cont de rolul functional alpiesei, de caracterul productiei, de dimensiunile acesteia. namanunt important este si faptul ca piesa se executa dintr&o singurabucata. 'e aceea dorindu&se obtinerea un fibra continuu almaterialului se va utiliza ca metoda de obtinere a semifabricatului ometoda de deformare plastica precum forarea simpla, in matrita sau

termorefularea.$ele enuntate mai sus ne conduc spre alegerea materialului #

2o$r 11 ca material pentru executia arborelui planetar cu flansa.

1." Calculul ritmului si producti#itatii liniei tehnologice.'tabilirea preliminara a tipului (sistemului) de productie

1.".1 Calculul fondului anual real de timp (r)

[ ( )]s s p

Fr Zc Zd Zs n t k= +

9oreEan;Gc @ numarul zilelor calendaristice dintr&un an " Gc+35- zileEan"Gd @ numarul zilelor libere la sfarsit de saptamana dintr&un an"Gd + -# zileEan"


10/42

Gs @ numarul zilelor sarbatorilor legale" Gs+5 zileEan"ns@ numarul de sc%imburi dat prin tema" ns+3 sc%imburiEan"ts@ durata unui sc%imb" ts+ oreEsc%imb"Bp@ coefficient care tine seama de pierderile de timp de lucrudatorita reparatiilor executate in timpul normal de lucru alsc%imbului respective" pentru ns+3 se recomanda Bs+,6/.

Fr +


11/42

R

+ 1,/55 minEpiesa

Productivitatea liniei te%nologice !

60pp

r

NQ

F R

= =

Q+ /,61 pieseEora

1.".+ 'tabilirea preliminara a tipului (sistemului) de productie

ipul de productie reprezinta ansamblul de factori productividependenti, conditionati in principal de! stabilitatea in timp aproductiei, complexitatea constructive si te%nologica a acesteia si devolumul productiei. ipul de productie influenteaza! caracterul siamploarea pregatirii te%nice a productiei, nivelul de specializare sistructura de productie, formele de organizare si de programare aproductiei, economicitatea fabricatiei.

Intrucat in aceasta etapa nu se cunosc timpii normati, acestiapot fi adoptati preliminar, prin analiza unui proces te%nologic similarexistent sau la stabilirea timpului de productie, se va utiliza un criteriuorientativ, bazat numai pe ritmul mediu al liniei te%nologice, J, astfeldaca!

JK 1 9minEbuc; @ se adopta productie de masa" 1 K JK 1 9minEbuc; @ se adopta productie de serie mare"1 K JK 3 9minEbuc; @ se adopta productie de serie milocie"3 K JK 1 9minEbuc; @ se adopta productie de serie mica"

JL 1 9minEbuc; @ se adopta productie individuala.4tiind ca J+1,/55 cuprins in intervalul 91,1; minEbuc., insemna

ca vom avea productie de serie mare.In cazul productiei de serie se pune si problema determinarii

marimii optime a lotului de piese fabricate (0 lot).4e va utiliza relatia orientativa!


12/42

pp r

lot

l

N ZN

Z

=

9pieseElot;

Gr @ numarul de zile pentru care trebuie sa existe rezerva depiese

Gr + #:3 zile la piesele de baza, mari"(Gr+#)Gr + -:1 zile la piese marunte"Gl @ numarul annual de zile lucratoare"Gl + Gc & (Gd Gs) + 3< zile

0lot+165/ pieseElot

/RA0 Capitolul 1

1. 8ean, 0. , Iozsa, '. Fabricarea si repararea industriala aautovehiculelor Indrumar de proiect, 166-

#. 2arincas, '. , Abaitancei, '. Fabricarea si reparareaautovehiculelor rutiere, 16#

3. 2ateescu, ?. Calculul si Constructia Automobilelor@ curs


13/42

Capitolul 2 Alegerea #ariantei optime a metodei siprocedeului de obtinere a semifabricatului

2.1 Analiza comparati#a a metodelor si procedeelorconcurente si adoptarea #ariantei optime

Alegerea corecta a semifabricatului presupune din punct devedere te%nologic ca, pe baza studiului documentatiei te%nice dinproiectul de executie precum si a datelor primare puse la dispozitit,te%nologul sa stabileasca! forma semifabricatului, metoda siprocedeul prin care urmeaza sa fie obtinut, marimea si distributiaadaosurilor de prelucrare precum si precizia dimensiunilor, formei si apozitiei elementelor geometrice ale semifabricatului.

Fiecare metoda de semifabricare se caracterizeaza prinprecizia limita ce se poate obtine la forma si dimensiunilesemifabricatului. Productivitatea si economicitatea metodei aplicateva influenta structura, economicitatea si productivitatea procesului deprelucrare mecanica.

In tabelul de mai os se vor sintetiza principalele criterii ce staula baza alegerii metodei si procedeului de obtinere a semifabricatului!

&turnarea, p&turnarea sub presiune, 2&matritarea, &laminarea, 4&sudarea, 4z&sinterizarea, C&extruziunea.

inand seama de particularitatile productiei de autove%iculerutiere(volum si caracter de serie mare sau de masa), se vor preferasemifabricatele cat mai apropiate de piesa finite pentru a reduce catmai mult consumul de metal si volumul de munca al


14/42

prelucrarii.$%eltuielile suplimentare cu utilaul costisitor al sectiilor desemifabricare se pot amortiza la un volum mare al productiei.

inand cont de toate acestea se va alege varianta obtineriisemifabricatului prin deformare plastica la cald.

abelul #.1 Principalele criterii de alegere a semifabricatului

0r.crt.

$riteriul dealegere a

semifabricatului

ipul caracteristicii declasificare

ipul desemifabricatrecomandat

1

$lasa de

materiale

*tel ,F,2,,4,4z

Fonta ,4

Aliae speciale ,,4

Aliae de aluminiu ,2,Alte aliae neferoase ,

2ateriale plastice (I),4,2

# 2arimea piesei

2ica ,F,2,,4,4z

2ilocie ,F,2,4

2are ,F,4

3 Forma piesei

4impla ,F,2,4,C

$omplicata ,2,4

Foarte complicata ,4

/$onditii de

functionare apiesei

Forte si solicitari termice mici ,,4zForte mari si temperaturi mici ,F,2,,4

emperaturi mari ,F,2,,4

Forte mari si temperaturiridicate

,2,,4

4olicitari mecanice alternative ,F,2

$onditii de uzare intensa ,F,4z

2edii intens corozive ,F,4

-

$aracterul

productiei

Individuala ,F,4

4erie mica si milocie ,F,2,44erie mare si masa ,2,,4z

5ipul prelucrarii

mecanicenecesare

Fara prelucrare p,,4,4z

Prelucrare obisnuita ,F,2,,4

Prelucrare complexa ,F,

< $ostulinformative, in

Fonta turnata 5:/1

*tel turnat 5,6:/


15/42

anul 16, inleiEBg semifabricat

8ronz turnat (4n 63:#/)(Al 63:#


16/42

abelul #.# $aracteristicile principalelor procedee te%nologice ale deformarii plastice la cald

2etoda te%nologica 'eformare plastica la cald

Procedeul te%nologic Forarelibera

2atritare laciocan

2atritare lamasini de

foratorizontale

aminareprofilata

2atritareprin

extruziunefara nervuri

2atritare laprese decalibrare

'imensiunile sau masa

maxime

nelimitate de obiceipana la

1Bg

de obiceipana la

1Bg

de obiceipana la

-Bg

pana ladiametrul de

# mm

de obiceipana la

1Bgminime & grosimea

peretilor!#,-mm

grosimeaperetilor!#,-

mm

grosimeaperetilor(Al)!

peste1,-mm

grosimeaperetilor(Al)!

peste1,-mm

grosimeaperetilor!1,-

mm

$omplexitateaformei obtinute

simple limitata deposibilitateaconfectionar

ii matritei

limitata deposibilitateaconfectionari

i matritei

simple simple limitata deposibilitateaconfectionari

i matritei

Precizia de executiea semifabricatului,mm

1,-:#,- ,/:#,- indirectia

desc%iderii

matritei,ceva mai mica

,/:#,- indirectia

desc%iderii

matritei,cevamai mica

,/:#,- ,#:,- ,/:1,

ugozitatea foarterugoasa

rugoasa rugoasa rugoasa neteda neteda

2aterialul oteluricarbon

aliate,aliae

neferoase

oteluricarbon

aliate,aliaeneferoase

oteluricarbon,otelu

rialiate,aliaeneferoase

oteluricarbon,otelu


oteluricarbon,otelu


oteluricarbon,otelu


ipul productiei individuala si de

seriemilocie si

de serie side masa

de serie side masa

de serie side masa

de serie side masa


17/42

serie mica mare


18/42

In constructia de autove%icule trebuiesc utilizate semifabricate catmai precise, obtinute prin matritare si nu prin forare libera. In plus piesamatritata este mai usoara decat cea forata liber, ceea ce conduce la o

economie de material.In urma analizei tabelelor de mai os si a recomandarilor dinliteratura de specialitate se considera ca varianta optima de obtinere asemifabricatului matritatrea succesiva cu plan de separatie (prematritarepe valturi de forare si matritare finala pe maxipresa).

abelul #.3 $lasificarea constructiv&te%nologica a semifabricatelormatritate pe ciocane si prese de matritare la cald

rupa 4emifabricate Cxemple

I cu axa dreapta si alungita

-arbori in trepte

- arbori cu pinion- axe planetare- biele

IIrotunde sau patrate in plan cu saufara butuc sau tie de lungime mica

- roti dintate- cruci cardanice- supape- flanse cu butuc- flanse fara butuc

IIIcu axa curba care necesita o cavitate

de indoire in matrita

-parg%ii curbate

- arbori cotiti- furci

I?complexe executate prin matritare

combinata

- semicuple sau furci- arbori cotiti cu

flansa- parg%ii- furci cu locas

interior

abelul #./ ecomandari privind alegerea procedeului si utilaelor la

matritarea pieselor auto?ar. rupa constructiv& Procedeul si utilaul Cxemple si


19/42

te%nologica recomandat specificatiisuplimentare

1 Piese din grupa I

2atritare succesivacu plan de separatie

(prematritare pevalturi de forare simatritare finala pemaxipresa)

arbori in trepte,arbori cu pinion,

axe planetare,biele

# Piese din grupa II

2atritare frontaladin bara laminatape piese mecanicesau pe ciocane.2atritare succesiva

pe masini de foratfrontale

roti dintate, crucicardanice, supape,flanse cu butuc,flanse fara butuc

3 Piese din grupa III

2atritare succesiva(de pregatire,indoire, matritarepropriu&zisa indoua, trei faze) inmatrite desc%ise

Arborii cotiti sematriteaza utilizandsemifabricatefasonate inprealabil.

/ Piese din grupa I?

2atritarecombinata!

- pe presa si peciocan"

- pe presa si pem.o.f."

- pe m.f.o. si pemasina deindoitorizontal"

- pe presa sau

pe ciocan sipe m.f.o.

Forarea in matritasi apoi extruziunease utilizeaza pentrusupape de m.ai.,fuzete, furcicardanice si arbori%omocinetici.

2.2 'tabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matritasi a planului de separatie


20/42

2." 'tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare siexecutarea desenului semifabricatului

In constructia de autove%icule trebuiesc utilizate semifabricate catmai precise, cu adaosuri cat mai mici, ce conduc la o reducere a


21/42

volumuli de munca si la micsorarea c%eltuielilor aferente prelucrariimecanice.

Adoptarea unor semifabricate cu adaosuri mari de prelucrare esteustificata doar pentru atelierele de prototipuri si pentru productia de

serie mica.In aceasta etapa adaosurile de prelucrare se adopta pe baza

standardelor si tabelelor normative, desi aceasta varianta esteneeconomica, dar adaosurile sunt acoperitoare.

$onform 4A4 1#66&


22/42

crt. semifabricare

1Incalzirea

semifabricatului initial& 4ursa elecrica de incalzire princurenti de inductie

# Prematritarea & ?alturi de forare

3 2atritarea intai & 2axipresa

/2atritarea adoua(finala)

& 2axipresa

- 'ebavurarea& Prese de debavurat& Polizoare fixe sau mobile

5 0etezirea& 4ablare cu et de alice sauelectrocoridon in cabine specialesau tobe rotative

< Indreptarea& Prese excentrice, %idraulice sau

masini de indreptat si calibrat

ratament termic

& 8aie de saruri& Imbatranire naturala sauartificiala, recoacerea dedetensionare sau de recristalizaresi normalizarea

/RA0 Capitolul 2

1. 8ean, 0. , Iozsa, '. Fabricarea si repararea industriala aautovehiculelor Indrumar de proiect, 166-

#. 2arincas, '. , Abaitancei, '. Fabricarea si reparareaautovehiculelor rutiere, 16#


23/42

Capitolul " 0laborarea procesului tehnologic de prelucraremecanica si control a piesei

".1 Analiza proceselor similare existente

Arborii planetari din punct de vedere al te%nologiei de prelucrarefac parte din categoria arborilor lungi in trepte. In cazul arborilor planetaricu flanse, te%nologia de fabricatie este mai simpla decat in cazularborilor cu brate. In principiu la prelucrarea arborilor planetari se executaurmatoarele grupe de operatii! la alegerea bazelor de asezare" strunirede degrosare si de finisare pentru realizarea formei constructive"executarea canelurilor" rectificarea canelurilor" prelucrarea suprafetelorinterioare a capului sferic si a cailor de rulare in cazul arborelui planetarcu brate.


24/42

Procesul te%nologic similar ce va fi prezentat va fi procesulte%nologic de prelucrare mecanica a arborelui planetar cu flansa fiindfoarte asemanator cu procesul de obtinere al unui arbore planetar cubrate.

abelul 3.1 Principalele operatii ale procesului te%nologic de prelucraremecanica a arborelui planetar cu flansa

0r 'enumirea operatiei 2asina unealta *bservatii

1 4runire&centruire Agregat destrunit si centruit

# 4trunirea suprafetei

exterioare MCN a fetei MFN si asuprafetei frontale a flanseiMN

4trung normal

3 4trunirea fetei M7N a flanse 4trung normal

/ 4trunirea de degrosare princopiere a partii cilindrice

4trung de copiat

- 4trunirea de degrosare asuprafetei MN

4trung normal

5 4trunirea de degrosare a

suprafetei M4N

4trung normal

< 4trunire flansa pe suprafataMN

4trung normal

8urg%iere a 15 gauri Agregat de gaurit

6 Adancire succesiva a 15 gaurisi tesirea acestora pe o partesi pe cealalta

2asina de gaurit

1 arodarea succesiva a douagauri in flansa diametralopuse

8anc de lucru

11 $ontrolul intermediar 8anc de lucru

1# ratamentul termic &

13 4trunirea de finisare pe celedoua fete

4trung normal

1/ 4trunirea de finisare princopiere a axului propiu&zis

4trung de copiat

1- 4trunirea de finisare asuprafetei frontale a flansei sia suprafetei cilindrice decontur

4trung normal


25/42

15 unstruirea arborelui peportiunea cilindrica

'ispozitiv siinstalatie delustruit

1< Frezarea canelurilor 2asina de frezat

caneluri1 $ontrol ferolux Agregat de

control ferolux

16 'ebavurare 8anc de lucru

# 4palare Instalatie despalare

#1 $ontrol final 8anc de lucru

".2 Analiza posibilitatilor de realizare a precizieidimensionale si a rugozitatii prescrise in desenul de

executie

In aceasta etapa se vor stabili acelor procedee de prelucrare carevor fi aplicate pentru fiecare supafata pentru a asigura conditiile te%niceimpuse prin desenul de executie.

Prelucrarea semifabricatelor in scopul obtinerii unei preciziideterminate nu este posibila daca piesa semifinita, asezata direct pemasa masinii&unelte sau in dispozitiv, nu este orientata si fixata intr&opozitie strict determinata. 'e asemenea, conditia orientarii pieselor, caunitati distincte, la asamblare, in vederea asigurarii unei pozitii reciproceprecise, ceruta de conditiile functionale, este la fel de importanta.

In acest scop trebuiesc definite etapele de lucru!- enumerarea tuturor suprafetelor functionale ale piesei, impreuna

cu conditiile te%nice impuse"- stabilirea procedeelor de prelucrare mecanica posibile, compatibile

cu forma si conditiile te%nice mentionate, pentru fiecaresuparafata"

- analiza gradului in care respectivele procedee satisfac cerintelete%nice si cele economice"

- adoptarea variantei optime de procedeu de prelucrare, pentrufiecare suprafata.


26/42

abelul 3.# *rganizarea analizei

0r.

suprfata

ip

suprafata

$onditii te%nice

impuse Procedeeposibile de

aplicat'imensi&une siprecizia

Abateriri deforma sipozitie

ugozi&tate

414uprafatacilindricaexerioara

.15

//,- 11h 5,3

4trunire dedegrosare4trunire definisare

4#4uprafatacilindrica

exterioara

.-/3

3,#

4trunire dedegrosare4trunire definisare

434uprafatacanelurilor

.15

//,- 11h5,3

2asina defrezat caneluri.'ebavurare

"." 'tabilirea succesiuni logice a operatiilor de prelucraremecanica si tratament termic si control

Arborii planetari din punct de vedere al te%nologiei de prelucrarefac parte din categoria arborilor lungi in trepte. In cazul arborilor planetaricu flanse, te%nologia de fabricatie este mai simpla decat in cazularborilor cu brate.

*rdinea operatiilor se stabileste avand in vedere anumite criteriite%nico&economice, se stabileste ordinea tuturor operatiilor , de lapreluarea semifabricatului , pana la obtinerea piesei finite. $riteriile economoce se refera la asigurarea concordanteiprocesului te%nologic cu caracterul productiei. $riteriile te%nologice sunt prezentate sub forma de indicatiite%nologice,astfel mentionam cateva criterii te%nice amanuntite!

& in primele operatii se prelucreaza suprafetele ce vor servi ulterior cabaze te%nologice,cele ce reprezinta baze de cotare si cele ce potduce descoperirea eventualelor defecte de semifabricare"

& toate operatiile de degrosare se executa inaintea celor de finisare"


27/42

& suprafetele cu precizia cea mai ridicata au care se pot deteriorausor se prelucreaza ultimele" & prelucrarile ce duc la micsorarea rigiditatii se executa la finalulprocesului te%nologic"

& prelucrarile cu scule metalice se executa inaintea tratamentelortermice, pe suprafetele respective" & dupa etapele mai importante se prevad operatii de controlintermediar.

In principiu la prelucrarea arborilor planetari se executaurmatoarele grupe de operatii! alegerea bazelor de asezare" strunire dedegrosare si de finisare pentru realizarea formei constructive"executarea canelurilor" rectificarea canelurilor" prelucrarea suprafetelor

interioare a capului sferic si a cailor de rulare in cazul arborelui planetarcu brate. *peratiile care se executa la prelucrarea unui arbore planetar cuflansa se prezinta in succesiunea lor in tabelul 3.3 .

abelul 3.3 Principalele operatii ale procesului te%nologic de prelucraremecanica a arborelui planetar cu brate

0r. 'enumireaoperatiei

2asina unealta *bservatii

1 $ontroldefectoscopicnedistructiv sitratament termic

4emifabricatuleste matritat, seelimina operatia

de debitare

# 4trunireasuprafetelor decapat si centruirea

Agregat de strunit sicentruit

3 4trunirea dedegrosare sifinisare a

interiorului capuluisferic

4trung semiautomat cuun singur ax si mai multecutite"

4trung semiautomat decapat"4trung semiautomat cucomanda program"

/ 4trunirea dedegrosare aarborelui

4trung semiautomat cuun singur ax si mai multecutite"4trung semiautomat decapat"

4trung semiautomat cucomanda program"

Piesa se prinde inuniversal si areun singur grad delibertate (rotatiain urul axei).


28/42

- 4trunirea definisare la unul dincapetele arborelui

Acelasi utila ca laoperatia precedenta

5 Prelucrarea cailor

de rulare sferice

Freza sferica de

degrosare

rmeaza doua

treceri la finisare< odarea axelor

perec%e

4palare $u petrol

6 $ontrol intermediar 2asa de control

1 'egrosare princopiere

a treptele sidimensiunileindicate

11 Frezarea

canelurilor

4emiautomat special

pentru executareacanelurlor cu freza melc

$anelurile se mai

pot obtine prindeformareplastica urmatade o prelucraremecanica

1# Austarea tuturormuc%iilor

2asina de austat

13 ratament termic Instalatii pentru tratamenttermic

$arbonitrurarepentru diferite

zone ale piesei1/ edresare 8ataia radialaadmisa ,1 mm

1- $ontrol feroflux

15 'emagnetizare

1< ectificarea definisare asuprafetelorcilindrice si frontale

2asina de rectificatexterior

1 ectificareacanelurilor

2asina de rectificatexterior

16 $ontrol final 8anc de lucru

# 2arcare

#1 $onservare

Axele prelucrate ca la punctul 5 sunt cuplate perec%i si controlatela marimea momentului de rotire. 'aca este necesar articulatia poate firodata cu un ung%i variabil de la ...3 grade, timp de


29/42

Asezarea arborelui intre varfuri

Prelucrarea suprafetei interioare a capului sferic


30/42

Prelucrarea cailor de rulare sfericeFigura 3.3 4uccesiunea principalelor operatii la prelucrarea unui arboreplanetar cu flanse

'upa efectuarea procesului te%nologic urmeaza un proces detratament termic (termoc%imic) ,tratament termic de carbonitrurare

pentru diferite zone ale piesei. $alire cu, curenti de inalta frecventa mentionand faptul ca piesatrebuie a fi tinuta in pozitie verticala. 'upa tratamentul termic urmeaza o rectificare de finisare cuautorul pietrelor profilate pentru caneluri si o rectificare cilindrica pentrusuprafata de etansare. In urma terminarii tuturor operatiilor de mai sus urmeaza un controlde conformitate,de verifiare a calitatii operatiunilor te%nologice efectuatedupa care urmeaza o operatie de marcare si conservare.

".+ Alegerea utila&elor si instalatiilor tehnologice


31/42

Pentru fiecare operatie in parte se vor alege masinile&unelte si utilaelenecesare in functie de!

- tipul prelucrarii"- dimensiunile de gabarit ale piesei"

-caracteristicele functionale ale utilaului prevazute a fi necesare "

- precizia si rigiditatea utilaului "- tipul de productie si metoda de organizare a fabricatiei, gradul de

incarcare a utilaului"- costul utilaului si productia interna a utilaelor.

In cazul productiei de serie mare se poate analiza si gradul deaplicabilitate a strungurilor semiautomate multicutite, masinilor de copiat,a masinilor&unelte cu comanda program.

Prelucrarea arborilor prin strun&ire Prelucrarea arborilor prin strunirea pot urmari doua scopuri !obtinerea piesei finite in conformitate cu cerintele desenului saupregatirea piesei in vederea efectuarii unor lucrari de finisare.

Pentru strunirea arborilor se pot folosi strunguri normale ,strunguri revolver, strunguri muticutite, strunguri automate (mono simultiaxe) sau cu comanda dupa program, agregate. In general strunirea se face in doua etape ! degrosare si finisare.In urma acestor prelucrari se pot obtine preciziile economice sirugozitatea suprafetelor indicate in tabelul 3./

abelul 3./ Precizia si calitatea obtinuta la struirea arborilor

Felul prelucrari reapta de precizieeconomica

ugozitateasuprafetei a

4trunire'egrosare

1/ & 1- 1#,- @ #-

4trunire4emifinisare

1# & 13 5,3 @ 1#,-

4trunireFinisare

6 & 1 3,# @ 5,3

Prelucrarea canelurilor pe arbori Arborii canelati sunt utilizati pentru a indeplini rolul de a transmiteprin asamblari fixe sau mobile, miscari de rotatie si cupluri. $onditii pentru executia canelurilor. $alitatea imbinarilor canelatese apreciaza dupa urmatorii indici! precizia dimensiunilor diametrale alesuprafetelor de centrare" precizia latimilor canelurilor, precizia pasului

canelurilor" paralelismul suprafetelor laterale ale canelurilor fata de axagaurii" coaxialitatea suprafetelor fusurilor de reazam cu cele cilindrice de


32/42

centrare" rugozitatea si duritatea suprafetelor de imbinare. In cazulimbinarilor canelate cu profil in evolventa se mai iau in consideraremodulul si ung%iul profilului de baza al cremalierei de referinta iar la celecu profil triung%iular , ung%iul flancurilor. olerantele si austaele

asamblarilor canelate se stabilesc pentru elementul dupa care se facecentrarea , iar pentru celelalte elemente sunt prevazute abateri care saasigure centrarea numai pe elementul prevazut. *peratii de prelucrare acanelurilor . Pentru prelucrarea canelurilor sunt necesare executareaunor operatii premergatoare ( strunirea de degrosare si finisare)adecvate formei cilindrice impuse de conditiile te%nice. $anelurile seexecuta prin rulare sau prin copiere. 'upa operatiile de degrosare se executa un tratament termiccorespunzator materialului din care este confectionat arborele canelat.

Pentru a asigura precizia necesara a canelurilor si in special asuprafetelor dupa care se face centrarea, prelucrarea de finisare saexecuta prin rectificare dupa tratamentul termic . 4e obtine astfelprecizia dimensionala in treapta 5&a si a


33/42

prelucrarii si de sistemul de referinta al celor trei axe la care seraporteaza gradele de libertate ale piesei ce se prelucreaza .

Figura 3./ 'eterminarea pozitiei spatialelor cilindrice tip arbore

Piesele cilindrice lungi se caracterizeaza printr&o suprafata de

dubla g%idare (1,#,3 si / grade rapite piesei) si doua suprafete dereazam ( -& rapeste un grad de libertate in translatie si 5 @ un grad delibertate in rotatie). Cl se bazeaza in mandrine, bucse elastice si intrevarfuri. In vederea prelucrarii mecanice semifabricate trebuiesc bazate(orientate) si fixate. 8azarea ( orientarea) piesei asigura realizareadimensiunilor suprafetelor care se prelucreaza si a cotelor ce coreleazasuprafetele prelucrate, in lanturi de dimensiuni formate . Pentru prelucrarea arborilor asezarea si fixarea pe masina unealta

se face folosindu&se suprafata exterioara cand prinderea are loc inuniversal si varful papusii mobile.


34/42

Figura 3.- 4c%ema de bazare si fixare a arborilor

a& pe suprafata exterioara " b&intre varfuri.

".3 Alegerea '.!.4. - urilor

Alegerea caracteristicilor sculelor se face in concordanta cu

materialul , forma,dimensiunile si conditiile te%nice de precizie si calitateale suprafetei impuse piesei de prelucrat, avand in vedere criteriuleconomic. a alegerea 4.'.?. & urilor trebuie avuta in vedere diferentierea , inaceasta privinta , adiferitelor tipuri de productie!- in productia de masa & grad de utilizare cu 4.'.?. & uri ridicat,

dispozitive de control automat si activ, verificatoare speciale"


35/42

- in productia de serie & grad mediu de utilizare cu 4.'.?.&uri , cutendinta de utilizare a 4.'.?. &urilor compuse din elementedemontabile si utilizarea verificatoarelor speciale"

- in productia individuala & grad redus de utilizare cu 4.'.?. & uri si

utilizarea instrumentelor de masura universale.

abelul 3.- Prezentarea 4.'.?.&urilor adoptate

0r. de ordinesi denumireaopreratiei

4cule 'ispozitive ?erificatoare

4trunire dedegrosare

Placute$.2.4 tip P

'ispozitiv port&scula

*4$ 1

4ubler

4trunire dedegrosare

Placute$.2.4 tip P

'ispozitiv port&scula *4$ 1

4ublerugozimetru

Prelucrareagaurilorflansei

4cule degaurit p3

2asina de gauritmulti ax simultan

$alibredimensionale

Frezareacanelurilor

Freza tip melc Frezare cu roletip melc

Pe langa dispozitivele de bazare si fixare mentionate se adoptacelelalte dipozitive si verificatoare, recomandabil, dintre celestandardizate. 'ispozitivele speciale se proiecteaza odata cuproiectarea te%nologiei de fabricatie.

4culele utilizate la fiecare operatie se adopta din cataloage de sculestandardizate sau speciale, definite prin !- materialul propus pentru scula "- destinatia sculei "- forma, dimensiunile si alte caracteristici specifice fiecarei scule, prin

simbolizarea 4A4"

".5 Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare ai aldimensiunilor intermediare

'upa cum s&a mentionat in capitolele precedente adaosurile de

prelucrare stabilite prin metoda experimental&statistica , au valorineeconomice. 'in acest, motiv la productia de serie mare si masa se


36/42

recomanda calculul analitic, pentru determinarea adaosurilorintermediare Aisi apoi a celui total!

==

m

iiT

AA

1

,unde m este numarul total de operatii de prelucrare mecanica aplicatesuprafetei respective. $alculul se bazeaza pe premisa ca marimeaadaosului intermediar trebuie sa acopere erorile de prelucrare la fazaprecedenta si cele de asezare, lafaza curenta, componentele acestuia fiind, deci! adancimea medie arugozitatii, zp, adancimea stratului superficial defect , 4p si abaterilespatiale , p" eroarea de bazare si fixare la operatia curenta, Qc.

a stabilirea adaosurilor de prelucrare si a tolerantelor dimensiunilorintermediare , se mai recomanda! & adaosurile trebuie sa fie cat mai mic atat pentru obtinerea unuicoeficient ridicat de utilizare a materialului, cat si pentru reducereaduratei prelucrarii" & adaosurile pentru operatiile ce se executa dupa tratamentetermicetrebuiesa fie marite cu valoarea deformarii piesei in timpultratamentului" & in cazul pieselor mai putin rigide, se va tine seama de deformarea

piesei datorita fortelor de fixare si de asc%iere" & tolerantele la adaosul de prelucrare pentru fiecare operatie untrebuie sa treaca de limitele preciziei economice a prelucrarii respective ,au valori de#-&/ = din dimensiunea medie a adaosului si se considera, pentruarbori si suprafete plane, in minus, iar pentru alezae , in plus , adica M incorpul pieseiN,de la dimensiunea intermediara respectiva. 2etodologia de calcul , presupune determinarea succesiva a

adaosurilor de prelucrare la fiecare operatie , incepand cu ultimasi,implicit, determianrea dimensiunilor intermediare. Aceste valori sementioneaza in sc%itele planului de operatii si sunt utile la calcululregimurilor de asc%iere


37/42

/RA0 Capitolul "

1. 8ean, 0. , Iozsa, '. Fabricarea si repararea industriala aautovehiculelor Indrumar de proiect, 166-#. 2arincas, '. , Abaitancei, '. Fabricarea si reparareaautovehiculelor rutiere, 16#

apitolul + !eterminare regimurilor optime de lucru si anormelor tehnice de timp

+.1 !eterminarea regimurilor optime de aschiere

'eterminarea valorilor optime ale regimurilor de asc%iere sebazeaza pe optimizarea unui parametru global de apreciere a procesuluite%nologic respectiv! minimizarea costului prelucrarii sau maximizareaproductivitatii. egimul de asc%iere optim se determina dupa precizareacaracteristicilor sculelor asc%ietoare si se refera la urmatorii parametrii! & adancimea de asc%iere & t 9mm; este grosimea stratului indepartatprin asc%iere, de pe suprafata piesei la o singura trecere" & avansul & s 9mmEmin, mmErot, mmEcursa dubla, mmEdinte; estemarimea deplasarii sculei in raport cu piesa, efectuata intr&un interval detimp, in cursul miscarii secundare" & viteza de asc%iere & v 9mEmin, mEs; viteza relativa a taisului sculei inraport cu suprafata de prelucrat.

In corelatie directa cu regimul de asc%iere se defineste sidurabilitatea sculei (intre reascutiri ) @ 9mm;. In functie de multitudinea conditiilor pe care trebuie sa lesatisfaca, in functie de masura in care instrumentul matematic esteutilizat si in functie de modul in care se determina durabilitatea sculei,calculul regimurilor optime de asc%iere se face prin doua metode!metoda clasica si metoda moderna. In proiect se utilizeaza metoda clasica care presupune stabilireapreliminara a valorii durabilitatii sculei, determinarea succesiva a

parametrilor de asc%iere (in ordinea t, s, v ), urmata de un numar redusde verificari ale conditiilor restrictive.


38/42

In literatura de specialitate sau in normative , sunt prezentatediferite variante ale metodei! variante bazate, in primul rand, pe calculeanalitice, pe alegerea valorilor din tabele normative, completata princalcule analitice sumare.

In cadrul proiectului nostru se va utiliza metoda clasica, in variantabazata pe calcule analitice. Astfel , se vor efectua aplicatii pentru cate ooperatie din fiecare tip ( cate o strunire , frezare , gaurire, alezare,brosare, rectificare, mortezare, danturare , filetare etc.) .

0tapele de parcurs& stabilirea durabilitatii sculei , fie prin utilizarea unor recomandari cu

caracter general, a unor tabele normative sau , mai bine, prin calcul, cuautorul unor relatii empirice de optimizare, in raport cu costul sau cu

productivitatea prelucrarii.& pe baza relatiei generalizate ime @ aRlor!

yvxv

vm

stv

kcT

=

in care coeficientii cvsi B (dependenti de conditiile concrete ale asc%iere)si exponentii m, xv,Rv, se stabilesc pe baze experimentale, se potdetermina parametrii regimului de asc%iere (t, s ,v) prin alegerea a doidintre ei si calculul celui de&al treilea. 4uccesiunea stabilirii celor trei parametrii este dictata de gradul in careacestia influenteaza functia de optimizare!

a. alegerea adancimii de aschiere , t , in functie de marimeaadaosului de prelucrare si de tipul prelucrarii (degrosare, finisare)" acumse stabileste si numarul de treceri"

t + ,# mm , pentru degrosare " t + ,- mm , pentru finisare.

b. stabilirea a#ansului,s,din considerentele de crestere aproductivitatii, este necesar un avans cat mai mare" tinand seama delimitarile impuse, acestea se determina prin una din metodele!

& alegerea din tabele normative , urmata de verificari ale satisfaceriirestrictiilor referitoare la rezistenta sculei, rezistenta mecanismului deavans, rugozitatea suprafetei s.a."

& calculul valorilor limita ( maxime ) rezultate din fiecare restrictie inparte si adoptarea celei mai mici dintre aceste valori.


39/42

4 + ,#- mm , pentru degrosare " 4 + ,1 mm , pentru finisare.

In ambele cazuri , valoarea reala adoptata trebuie sa se gaseasca in

gama avansurilor realizabile de catre masian unealta.

c. calculul #itezei de aschiere , #, cu relatia

[ ]min/1000

mDn

V

=

, unde , n este turatia" ' diametrul piesei de prelucrat .

Aleg turatia piesei 5- 9rotEmin; de prelucrat la strunire. & calculul turatiei , n , a piesei de prelucrat , in functie de vitezacalculata si dimensiunea pisei, urmat de alegerea celei mai apropiatevalori na, din gama de turatii a masinii&unelte" & recalcularea vitezei de asc%iere, va, cu valoarea reala a turatiei , na" & verificarea puterii necesar pentru asc%iere. Pentru restul operatiilor , parametrii regimului de asc%iere seadopta, fara calcule de optimizare sau verificare, din tabele curecomandari de regimuri de asc%iere sau pe baza regimurilor aplicate in

intreprinderea constructoare a piesei auto respective. rebuie si in acestcaz, totusi, avute in vedere valorile discrete realizabile de catre masinile&unelte, in privinta avansului si turatiei.abelul /.1 egimurile de asc%iere adoptate

'enumireaoperatiei

Fazat

9mm;s

9mm;?

9mEmin;ns *bs.

4truire dedegrosare

1 ,# ,#- 1#,-9mEmin;5-

9rotEmin;

4truire definisare

# ,- ,1 1#,-9mEmin; 5-9rotEmin;


40/42

+.2 !eterminarea normelor tehnice de timp

0orma te%nica de timp reprezinta timp necesar pentru executareaunei operatii te%nologice in anumite conditii de productie te%nico&organizatorice dintre cele mai favorabile. 4e stabileste in functie deposibilitatile de exploatare ale utilaului, 4.'.?.&urilor, in conditiile aplicariimetodelor de lucru moderne, tinand seama si de gradul de calificare almuncitorilor , corespunzator acestor metode. 'eterminarea normelor te%nice de timp se poate face! & prin calculul analitic (sau pe baze statistice) al fiecarei parti

componente si insumarea acestora" & pe baze statistice, prin analiza normelor de timp stabilite laoperatiile similare si preluarea acestora sau calculul prin interpolare,tinand seama de diferentele specifice.

4tructura normei te%nice de timp, semnificatia componentelor sirecomadari privind determinarea acestora vor fi prezentate, pe scurt, incontinuare" la elaborarea proiectului este necesara consultarea lucrarilorde specialitate. 4emnificatia componentelor normei te%nice de timp este

prezentata in continuare! & tb& timpul de baza durata prelucrarii propriu&zise, se determina , infunctie de regimurile de lucru adoptate si de parametrii geometrici aisuprafetelor prelucrate, prin calculul analitic, cu relatii de forma!

tb+ pE?s,

unde p este drumul pe care&l parcurge scula, in directia miscarii deavans 9mm; si ?seste viteza de avans 9mmEmin;. Pentru fiecare tip deprelucrare realatia tbia forme specifice.

Pentru alte operatii decat cele de asc%iere , pentru timpul de baza potfi deduse relatii similare sau aceasta poate fi adoptata pe baze statistice. & ts& timpul auxiliar& durata prinderii&desprinderii piesei, apropierii&indepartarii asc%iilor, efectuarii masuratorilor s.a. pentru fiecarecomponenta se retrag valorile recomandate din normative, in functie deconditiile specifice ale prelucrarii sau se determina, global, pe bazestatistice. & top& timpul operati# & (top+tbta) se calculeaza ca si componentelesale pentru fiecare faza a operatiei, dupa care se insumeaza , pentru

determinarea timpului operativ total, la fiecare operatie.


41/42

& tdo& timpul de deser#ire organizatorice & timpulconsumat pentruasezarea semifabricatelor, sculelor, primirea si predarea sc%imbului etc. ,se determina, in general,ca procent ( ,-:.


42/42

operatiei

1 4trunire 1,5 ,/ 1,< ,# 1,6

# 8urg%iere 3,6 1,# 5, 5,/5 13,#5

3 4trunire 1,5 ,/ 1,< ,# 1,6

/ Frezare 15,- #,/ #-,< 13 3,

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	radu-iulian
View:	315 times
Download:	2 times

Arbore Planetar.docx

Documents