+ All Categories
Home > Documents > Arbore Cu Came

Arbore Cu Came

Date post: 11-Feb-2015
Category:
Upload: lucraricomanda
View: 173 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
Arbore Cu Came
54
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA Facultatea de Mecanica Sectia: Autovehicule Rutiere Disciplina: Fabricarea si Repararea Autovehiculelor Proiectarea tehnologiei de fabricare si reconditionare a starii tehnice al arborelui cu came de la autoturismul Renault Megane 1.4
Transcript
Page 1: Arbore Cu Came

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCAFacultatea de Mecanica Sectia: Autovehicule RutiereDisciplina: Fabricarea si Repararea Autovehiculelor

Proiectarea tehnologiei de fabricare si reconditionare a starii tehnice al

arborelui cu came de la autoturismul Renault Megane 1.4

Indrumator Proiect: StudentDrd. Ing. Teodora Chira Grupa: 2541 AR

Page 2: Arbore Cu Came

2007-2008

Cuprins

Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a reperului1.1. Analiza constructiv functionala a reperului1.2. Intocmirea itinerariului tehnologic de fabricatie

1.2.1. Stabilirea conditiilor tehnice1.2.2. Materiale1.2.3. Alegerea semifabricatului

1.3. Tehnologia de prelucrare mecanica a reperului1.3.1. Aspecte particulare si etapele principale ale

procesului tehnologic de prelucrare1.3.2. Alegerea bazelor tehnologice1.3.3. Calculul adaosului de prelucrare1.3.4. Calculul regimului de lucru pentru o

operatie1.3.5. Normarea tehnica a unei operatii

1.4. Intocmirea documentatiei tehnologice1.4.1. Intocmirea fisei tehnologice si a planului de

operatii1.5. Realizarea modelului geometric 3D1.6. Intocmirea programului de fabricare asistata a reperului

Cap.2. Proiectarea tehnologiei de restabilire a starii tehnice a reperului2.1. Constatarea starii tehnice a reperului

- Desen de constatare- Tabel cu date privind starea tehnica

2.2. Proiectarea tehnologiei de reconditionare a reperului2.3. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului

2.3.1. Desen de ansamblu a subansamblului din care face parte reperul (cote gabarit si legaturi principale)

2.3.2. Conditii tehnice de asamblare

Cap. 3. Norme de protectia muncii si PSI

Page 3: Arbore Cu Came

Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a elementelor mecanismului de distribuţie ce echipează

autoturismul Dacia Logan 1.4 MPI

1.1. Analiza constructivă şi funcţională a mecanismului de distribuţie

Arborele cu came, sau arborele de distribuţie este piesa principală care

antrenează mecanismul de distribuţie, de corectitudinea distribuţiei depinzand

corectitudinea poziţiei şi durata fazelor de de admisie şi evacuare din ciclul motor.

Principalele parţi ale arborelui cu came sunt:

- camele de evacuare şi admisie, având profilul, numarul şi poziţia vîrfului

corespunzator duratei şi poziţiei fazelor respective în cadrul ciclului motor;

- fusurile paliere, al căror numar depinde de lungimea motorului, dar există cel

puţin două paliere care înconjoară o pereche de came;

- cama circulară, execntricul de antrenare al pompei de benzină, în cazul

motoarelor cu aprindere prin scânteie, dotate cu pompe de alimentare

acţionate mecanic;

- pinionul pentru antrenarea pompei de ulei şi, eventual, alte pinioane pentru

antrenarea unor organe ale motorului.

Având în vedere numărul mare de lagăre de sprijin, arborele cu came nu are o solicitare

mecanică importantă şi este o piesă static nedeterminată. Pentru o mai bună utilizare a materialului

arborelui şi pentru reducerea greutaţii proprii, unii arbori de distribuţie se confecţionează de formă

cilindrică, obţinută fie prin găurirea pe toată lungimea a arborelui (operaţie dificilă din cauza

lungimii mari necesare burghiului), fie prin turnarea semifabricatului sub forma tubulară.

Principala solicitare a arborelui cu came este solicitarea la uzură, având valori

importante atât pentru suprafeţele fusurilor paliere cât mai ales pentru suprafeţele de lucru ale

camelor.

Page 4: Arbore Cu Came

La capătul arborelui cu came este montată o roată de curea dinţată. Aceasta va prelua

mişcare şi energie de la arborele cotit al motorului prin intermediul curelei dinţate. Se foloseste

curea şi roată dinţate deoarece nu este permisă patinarea curelei pe roata de curea. Aceasta ar duce

la efecte catastrofale pentru motor, nemaifiind respectate momentele de deschidere a supapelor,

rezultand coliziuni ale supapelor cu cilindri.

De la camele situate pe arborele cu came până la supape mişcarea se transmite prin

intermediul culbutorilor care sunt fixati pe axul culbutorilor. Culbutorii acţionează direct pe

supapă, în cazul automobilului Logan fiind elimat sistemul cu tije împingătoare. Acestia sunt

susţinuti de axulu culbutorilor şi sunt asemănători unor pârghii, avand o parte în contact cu cama

iar cealaltă în contact cu supapa.

1.2. Itinerariul tehnologic de fabricare a mecanismului de distribuţie

1.2.2. Stabilirea condiţilor tehnice de fabricare

Condiţiile tehnice principale la fabricarea arborelui cu came privesc precizia de execuţie a

fusurilor şi a camelor, ca şi duritatea lor superficială.

Precizia lor dimensională trebuie să se incadreze în toleranţe de 0,04...0,05 mm pe porţiunea

cilindrică şi 0,02...0,04 pe porţiunea activă de ridicare a profilului, înălţimea de ridicare a

tachetului asigurată de vârful camei trebuie să fie respectatăcu abateri de maximum 0,01...0,012

mm.

Poziţia unghiulară a vârfului camelor trebuie să se respecte cu toleranţe de 1°...2°.

Precizia dimensională a fusurilor paliere se înscrie ăm standardul de calitate 6 ISO, cu

conicitate şi ovalitate admise de 0,01...0,02 mm, iar abaterea maximă admisă de la concentricitatea

axelor fusurilor paliere se admite de 0,04...0,06 mm.

Rugozitatea fusurilor paliere şi a suprafeţelor de lucru ale canalelor trebuie să fie de circa

Ra= 0,6...0,2 μm, iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC.

În cazul roţii de curea precizia dimensională a diametrelor alezajului precum şi precizia

lăţimii roţii se înscrie în calitatea 8 ISO. Precizia formei geometrice şi a poziţiei suprafeţelor este

relativ ridicată, admiţânduse abateri de la perpendicularitatea suprafeţei frontale pe axa de simetrie

a alezajului de aprox 0,04 mm. Duritatea superficială a danturii şi a alezajului trebuie sa fie de

circa 52-54 HRC. Rugozitatea danturii trebuie sa fie de aproximativ Ra=1,6 μm.

Page 5: Arbore Cu Came

Culbutorul va avea pe porţiunile de contact cu cama şi cu supapa rugozitatea Ra=0,4 μm.

Precizia lor dimensională trebuie să se incadreze în toleranţe de 0,04...0,05 mm pe porţiunile de,

iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC.

Axul culbutorilor va avea precizia dimensională înscrisă în standardul de calitate 6 ISO, cu

conicitate şi ovalitate admise de 0,01...0,02 mm, iar abaterea maximă admisă de la concentricitatea

se admite de 0,04...0,06 mm. Rugozitatea fusurilor paliere şi a suprafeţelor de lucru ale canalelor

trebuie să fie de circa Ra= 0,4 μm, iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52

HRC.

1.2.2. Alegerea materialelor

Oţelurile folosite pentru fabricarea arborilor cu came sunt oţeluri carbon de

calitate sau slab aliate, cum ar fi OLC 10, OLC 15, OLC 45x, OLC55 STAS 880 — 79

sau l5C08, 18MC10, 31M14 STAS 791-79 si se matritează în mai multe etape realizîndu-

se precizie dimensională în calităţile 12—13 ISO, ceea, ce necesită adaosuri de

prelucrare mai mari ca la turnare, de ordinul 1,5.. .2,5 mm.

În cazul arborelui cu came ce echipeaza automobilul Dacia Logan se alege

OLC 45, acesta realizânduse prin matriţare în mai multe etape.

Roata de curea şi culbutori se realizează prin turnare din fontă.

Axul culbutorilor se realizează din OLC 15 dintr-un semifabricat laminat.

1.2.3.Alegerea semifabricatelor

Semfabricatele de arbori de distributie se confectionează din fontă sau oţel si se

pot obtine prin turnare sau matriţare. Pentru piesele unicat se practica forjarea.

Se toarnă arbori cu came din fontă cenuşie sau fontă cu grafit nodular având un

continut mediu de 3,2 % C si ca principale elemente de aliere Si, Mn, Mo, Cr. Turnarea

se face in cochilie sau in coji de bachelită, ceea ce reprezinta procedee de precizie

ridicată, deci semifabricatul va avea o forma apropiata de forma finită, prelucrarile

mecanice necesare fiind într-un numar mai redus. Alte avantaje constau in faptul ca se

poate turna semifabricat tubular si că, prin montare in forma de turnare a unor bare

Page 6: Arbore Cu Came

metalice cu rol de răcitoare în dreptul camelor si fusurilor, se poate obtine o duritate

superficiala sporita a lor, ceea ce usureaza procesul de tratament termic de durificare.

Principalul dezavantaj al turnări, rămâne dificultatea mare a procedeului, dificultate care

decurge din forma complicată a axei cu came, care creeaza pericolul umplerii incomplete

(in special in zona virfului camelor) a formei de turnare. Deaceea se practica turnarea

simultană prin mai multe orificii de turnare.

Semifabricatele confecţionate din oţel se obţin aproape exclusiv prin matriţare în

mai multe etape (foarte rar ele se toarnă).

În cazul autovehiculului Logan semifabricatul folosit pentru fabricarea arborelui

cu came este din OLC 45 şi se obţine prin matriţare.

Axul culbutorilor se obţine din semifabricat laminat OLC 15.

Roata de curea şi culbutorii se toarnă din fontă.

1.3. Tehnologia de prelucrare mecanică

1.3.1. Aspecte particulare şi etape principale ale procesului

tehnologic de prelucrare

În cazul arborelui de distribuţie prelucrarea mecanică este un proces dificil din

cauza raportului nefavorabil dintre lungimea şi diametrul, în cazul sprijinirii lui între

vârfuri. Se impune, deci, sprijinirea suplimentară, prin intermediul unei linete, a fusului

palier central. Rezulta că principalele suprafeţe de bazare şi fixare sînt două găuri de

centrare de tipul cu con de protecţie executate în suprafeţele frontale ale arborelui de

distribuţie, la care se adaugă suprafaţa suplimentară de rezemare a palierului central;

antrenarea arborelui se face de la unul din capete prins în universalul maşinii-unelte.

Pentru a se obţine precizia de formă geometrică impusă, primele operaţii sînt

prelucrate prin frezare sau strunjire a suprafeţelor frontale şi centruirea, apoi

strunjirea palierului central.

Prelucrarea prin strunjire eboş, finisare şi rectificare se face simultan pentru toate

palierele şi camele, pe principiul copierii după arbore etalon, pe strunguri semiautomate

multicuţite. La camele cu înălţime de ridicare mai mică de 6 mm, prelucrarea se face prin

copiere la o poziţie unghiulară constantă a cuţitelor, iar pentru înălţimi de ridicare ce

depăşesc 6 mm, copierea se face cu portcuţite oscilante. La semifabricatele matriţate este

Page 7: Arbore Cu Came

necesară o strunjire de degroşare şi finisare a porţiunii cilindrice dintre came şi dintre

paliere care se realizează tot simultan pe strunguri multicuţit. La semifabricatele turnate,

care au o precizie ridicată, aceste operaţii nu sînt necesare.

Tratamentul termic este o operaţie de mare importanţă, care poate provoca

deformări remanente ce vor duce la rebutarea piesei. El constă dintr-o călire urmată de

răcire în ulei, iar pentru asigurarea unei răciri uniforme a piesei (ceea ce reduce pericolul

apariţiei deformărilor) se practică răcire cu ulei sub presiune sau cu ulei avînd debitul

parţial reglat, piesa fiind introdusă într-un fel de matriţă foarte precisă şi împreună cu

aceasta cufundîndu-se în ulei.

Prelucrarea mecanică a arborelui cu came se încheie cu finisarea camelor şi

fusurilor prin rectificare şi durificare. Ca si la operaţiile precedente, se practică

prelucrarea simultană a tuturor camelor, pe principiul copierii după şablon. Durificarea se

face prin tasare-rulare şi, în general, se practică simultan cu tratamentul termic. Maşinile

de rectificat arbori cu came sînt de construcţie specială.

Controlul final cuprinde controlul de formă, dimensional, de calitate a

suprafeţelor camelor, de duritate superficială şi poziţie reciprocă a axelor de simetrie. El

se execută pe o instalaţie specializată, cu ajutorul unui ax cu came etalon, pe principiul

copierii: axa etalon şi axa controlată se rotesc sincron şi un set de comparatoare indică

abaterile dimensionale ale axului controlat faţă de axul etalon.

Tehnologia de prelucrare mecanică a roţii de curea este formată dintr-o

succesiune de operaţii (strunjiri interioare şi exterioare, găuriri) care asigură precizia

formei şi dimensiunilor impuse piesei finite, după care se execută danturarea.

Principala bază de aşezare pentru prelucrarea oricărei roţi ce se va monta pe un

arbore (cu pană sau caneluri) este alezajul roţii, care se va prelucra, în consecinţă, primul

prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. Ca bază auxiliară se adoptă o suprafaţă

perpendiculară pe axa de simetrie a roţii şi se va prelucra după degroşarea alezajului.

În general se execută operaţii de strunjire eboş şi finisare şi rareori, numai dacă

prin condiţiile tehnice se impun rugozităţi mici ale suprafeţelor, se execută rectificări.

Pentru finisarea flancurilor danturii se execută şeveruirea ei.

Controlul roţilor dinţate se execută în scopul determinării erorilor de execuţie a

danturii. Erorile de execuţie ale danturii sunt formate din ansamblul erorilor la

dimensiunile cercului de divizare, la grosimea dintelui şi la dimensiunea pasului, la

Page 8: Arbore Cu Came

înălţimea vîrfului şi piciorului dintelui, la forma profilului dintelui, la valoarea unghiului

de angrenare. Erorile de montare sînt formate din eroarea valorii distanţe dintre axe,

abaterea de la paralelism sau abaterea de la valoarea nominală a unghiului dintre axe,

abaterea de la valoarea jocului în angrenaj.

Axul culbutorilor va avea un procedeu de fabricaţie relativ simplu. Acesta se

execută din semifabricat laminat supus operaţiilor de strunjire, frzare şi gaurire. Va avea

loc şi o rectificare pentru obţinerea unei bune rugozităţi a suprafetelor pe care vor fi

montaţi culbutori. Principalele baze de aşezare vor fi, la fel ca în cazul arborelui cu came,

porţiunile de capat ale axului. Acesta va fi frezat şi gaurit la capete la fel ca şi arborele de

distributie.

Culbutorii sunt executaţi din fontă, prin turnare. Ei vor fi supusi unor operaţii de

frezare, strunjire şi rectificare.

1.3.2. Alegerea bazelor tehnologice

În cazul arborelui cu came ca baze tehnologice se aleg capetele de arbore unde se vor prelucra

gauri de centrare. Acestea se pot realiza pe strung sau, în cazul producţiei de serie pe maşini

specializate. Aceste maşini au în compoziţia lor câte două capete de centruit şi frezat care se rotesc

continuu cu turaţiile date de vitezele optime de aschiere (fig. 1.1). Semifabricatul este asezat într-

un dispozitiv care se deplasează la cele două posturi prin intermediul masei deplasabile pe ghidaje.

Poziţia corectă a semifabricatului, în plan vertical, pe masa maşinii, se obţine prin reglarea

elementelor de asezare 1,2,3 prin care se modifică cotele h1, h2, h3, h4, h5, h6, pâna ce linia centrelor

este paralelă cu axa maşinii:

h01=h02=h03=(h1+h2)/2==(h3+h4)/2=(h5+h6)/2, mm.

În planul orizontal centrarea se face verificând (cu un vârf montat în arborele pricipal al

maşinii), în lungul sculei, dacă generatoarea A1B1;A2B2; este paralelă cu direcţia de mişcare a

sculei.

Înainte de a trasa şi executa găurile de centrare se verifică dacă centrele celor două suprafeţe

frontale definesc o axă de rotaţie, corectă pentru arbore. Verificarea se face prin verificarea poziţiei

celor două centre O1 şi O2, prin rotirea piesei cu ajutorul platoului rotativ al mesei maşinii. Se

obţine astfel o repartiţie uniformă a adaosului de prelucrare.

Gaura de centare pe care o executăm pe arborele cu came de la Dacia Logan 1.4 MPI este:

Page 9: Arbore Cu Came

A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: Ra=0,8 Ra=3,2

Principala bază de aşezare pentru prelucrarea roţi de curea ce se va monta pe

arborele cu came este alezajul roţii, care se va prelucra, în consecinţă, primul prin

bazarea piesei pe suprafeţe brute. Ca bază auxiliară se adoptă o suprafaţă perpendiculară

pe axa de simetrie a roţii şi se va prelucra după degroşarea alezajului.

La fel ca în cazul arborelui cu came, la axul culbutorilor, ca baze tehnologice se

aleg capetele de arbore unde se vor prelucra gauri de centrare. Acestea se pot realiza pe

strung sau, în cazul producţiei de serie pe maşini specializate. Reglarea, fixarea şi

găurirea piesei se face în mod analog tehnologiei descrise mai sus, la arborele cu came,

găurile de centrare fiind de tipul:

A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: Ra=0,8 Ra=3,2

Culbutorii vor avea ca bază de aşezare alezajul principal al acestora. Acesta se va

prelucra prima dată prin bazarea piesei pe suprafeţe brute.

Fig. 1.1. Schema unui agregat de frezat suprafeţe centrale şi de centruit.

Page 10: Arbore Cu Came

Fig. 1.2. Prelucrarea suprafeţelor frontale şi a găurilor de centrare pe maţini de găurit şi frezat

orizontale

1.3.3. Calculul adaosului de prelucrare

1. Pentru fusurile paliere

a. Rectificare de finisare

Diametrul nominal d=58 mm dupa rectificarea de finisare

Lungimea de rectificare l=18 mm

In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.6(Vlase)adaosul de prelucrare

Ap=0.4mm

Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi

b. Rectificare ebos

Diametrul nominal d=58.4mm dupa rectificarea ebos

Lungimea de rectificare l=18 mm

In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.6(Vlase)adaosul de prelucrare

Ap=0.4mm

Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi

Page 11: Arbore Cu Came

c. Strunjire de finisare

Diametrul nominal d=58.8mm dupa strunjirea de finisare

Lungimea de rectificare l=18 mm

Clasa de precizie asemifabriatului matritat I

In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.48(Vlase)adaosul de prelucrare

Ap=1.1mm

Diametrul palireului inainte de srunjirea de finisare va fi

d. Strunjire de degrosare

Diametrul nominal d=59.9mm dupa strunjirea de derosare

Lungimea de rectificare l=18 mm

Clasa de precizie asemifabriatului matritat I

In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.48(Vlase)adaosul de prelucrare

Ap=1.1mm

Diametrul palireului inainte de srunjirea de degrosare va fi

e. Pentru forjare

Se recomanda un adaos de 1.25mm pentru dimensiunea piesei si precizia matritariidi tab

8.23 cu abatere pediametru de 0.9 mm

Din matritare piesa va avea diametrul maxim

Iar diametrul minimva fi

2. Pentru intervalele dintre came

a. Rectificare de finisare

Diametrul nominal d=37mm dupa rectificarea de finisare

Lungimea de rectificare l=15mm

In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.6(Vlase)adaosul de prelucrare

Ap=0.35mm

Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi

Page 12: Arbore Cu Came

b. Rectificare ebos

Diametrul nominal d=37.35mm dupa rectificarea de ebos

Lungimea de rectificare l=15mm

In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.6(Vlase)adaosul de prelucrare

Ap=0.35mm

Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi

c. Strunjire de finisare

Diametrul nominal d=37.7mm dupa strunjirea de finisare

Lungimea de rectificare l=15mm

Clasa de precizie asemifabriatului matritat I

In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.48(Vlase)adaosul de prelucrare

Ap=1.0mm

Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de finisare va fi

d. Strunjire de degrosare

Diametrul nominal d=38.7mm dupa strunjirea de derosare

Lungimea de rectificare l=15mm

Clasa de precizie asemifabriatului matritat I

In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.48(Vlase)adaosul de prelucrare

Ap=1.0mm

Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de degrosare va fi

e. Pentru forjare

Se recomanda un adaos de 1.0mm pentru dimensiunea piesei si precizia matritariidi tab

8.23 cu abatere pediametru de 0.5 mm

Din matritare piesa va avea diametrul maxim

Iar diametrul minimva fi

3. Pentru lungimea arborelui (suprafetele frontale)

Pentru frezare frontala

Page 13: Arbore Cu Came

Diametrul suprafetei din fata D1=58 mm

Diametrul suprafetei din spate D2=34 mm

Lungimea piesei este 524 mm

Pentru aceste dimensiuni in tab 8.1(Vlase) se recomanda adaosul de prelucrare de 1.0mm

pe o parte si se recomanda pentru lungimea piesei la matritare adaos total de mm

tabelul 8.23

Lungimea arborelui va fi

1.3.4 Calculul regimului de lucru pentru o operatie

Calculul regimului de lucru pentru operatia de frezare frontala

1. Stabilirea adaosului de prelucrare

Din tabelul 8.23 se alege adaosu lde prelucrare total mm.

Din tabelul 8.1 se alege adaosul de prelucrare itermediar pentru frezarea de finisare 2 mm

2. Alegerea sculei aschietoare

Din tab 9.2 se allege o freza cilindo frontala cu dinti demontabili cu placute din carburi

metalice in functie de adancimea de aschiere se da diametrul de 75-90 mm

Din STAS 6308 o freza cilindro frontala cu dinti demontabili cu placute din carburi P20

cu diamerul de 80mm grosimea h=30mm nr dinti n=10

3. Stabilirea adancimii de aschiere

Adaosul de prelucrare pe o parte Ap=4/2+1=3mm total iar de finisar af=2/2=1mm, pentru

degrosare t1=Ap-af=3-1=2mm, iar pentru finisare t2=af=1mm

4. Stabilirea durabilitatii economice

Pentruaceasta scula se recomanda durabilitatea economica Tec=180min (tab.9.26)

Page 14: Arbore Cu Came

5. Stabilirea viteze de avans si aturatiei frezei

Din tabelu 11.13 se aleguratoarele valori pentru degrosare:

n=475rot/min, Vs=175mm/min, Ne=6.4 KW

Din caracteristicile masinii-unealta se aleg tab 10.1

Vs1=150mm/min, n1=475rot/min

Din tabelu 11.13 se aleguratoarele valori pentru finisare:

n=640rot/min, Vs=140mm/min

Din caracteristicile masinii-unealta se aleg tab 10.1

Vs2=118mm/min, n2=600rot/min

6. Stabilirea viezei de aschiere

Pentru degrosare: v1=п∙D∙n1/1000=119.3m/min

Pentru finisare: v2=п∙D∙n2/1000=150.7m/min

7. Verificarea puterii consummate prin aschiere

In functie de Ne=6.4 KW se allege di tab10.1 puterea masinii Nme=7.5 KW deci

Ne<Nme

In concluzie operaria are urmatorii parametrii ai regimului de lucru\

Frezarea de degrosate: adancimea de aschiere t1=2mm, viteza de avans

Vs1=150mm/min, turatia frezei n1=475rot/min, viteza de aschiere

v1=119.3 m/min

Frezarea de finisare: adancimea de aschiere t2=1mm, viteza de avans

Vs2=118mm/min, turatia frezei n2=600rot/min, viteza de aschiere

v2=150.7 m/min

1.3.5 Normarea tehnica a opratiei de centruire

Volumul productiei este :

Page 15: Arbore Cu Came

Semifabricatul este din otel matritat

Diametrul gaurii de centrare este de d=2.5

Centruirea se face pe masina de centruit

a) Adaosul de prelucrare

b) Alegerea sculei aschietoare

Din STAS 1114-82 se allege un burghiu combinat de centruire cu con de protectie la

120`avand diametrul de 2.5

c) Regimul de aschiere

Adancimea de aschiere este data de adaosul de prelucrare pe raza

Avansul de aschiere se stabileste in functie de burghiul de centruit d=2.5,

serecomanda

Viteza de aschiere este recomandata in functie de diametrul burghiului de

centruit

Se determina in continuare turatia sculei aschietoare

Din caracteristicile masinii unealta se allege

Se calculeaza viteza de aschiere reala

Puterea motorului nu are sens sa se calculeze pentru ca ea nu se atinge in

cazul acestor operatii

Rezulta ca pentru obtinerea acestor gauri de centrare s-a folosit masina de centruire cu

urmatorii parametrii ai regimului de aschiere:

Adancimea de aschiere t=1.25mm

Avansul s=0.025mm/rot

Viteza de aschiere vr=18.1m/min

Turatia nr=2300rot/min

Page 16: Arbore Cu Came

d) Stabilirea normei tehnice de timp

Din tabelul 11.53(Vlase) se alege timpul operativ in functie de diametrul sculei

Din tabelul11.81(Vlase) se aleg urmatorii timpi:

Timpul de pregatire incheiere

Timpul de deservire

Timpul de odihna si necesitati firesti

Timpul de operatie pentru o gaura de cetrare va fi:

Timpul normat de operatie pentru un arbore va fi:

1.4 Intocmirea documentatiei tehnologice

Page 17: Arbore Cu Came

1.4.1 Intocmirea fisei tehnologice si a planului de operatii

Denumirea operatiei Pozitia tehnologica Masina unealta1.Frezare-Centruire-Frzare simultana la ambele capete-Centruire simultana la ambele capete

Masina de frezat si centruit

2.Strunjirea celor patru fusuri paliere

Strung automat multicutit

3.Strunjirea fusului la unul din capete

Strung automat multicutit

4.Srtrunjirea simultana a tuturor intervalelor dintre came in doua faze

Strung normal

5.Executarea unei gauri de orientare a camelor

Gaura de orientare executata pentru orientarea unghiulara a axelor in vederea prelucrarii camelor

Masina de gaurit

6.Strunjire simultana a tuturor camelor

Strung copier semiautomat

Page 18: Arbore Cu Came

-ebos-finisare

multicutite

7.Strunjire de finisare a fusului palier din mijloc

Strung

8.Strunjire de finisare a celor doua fusuri paliere

Strung

9.Executarea gaurii de ungere

Gaura de ungere se executa la fusurile paliere Masina de gaurit

10.Rectificare de degrosare a camelor

Masina de rectificat

11.Rectificare de degrosare a fusurilor paliere

Masina de rectificat

12.Tratamet termic Calire prin CIF adancimea stratului 2-5 mm Instalatie speciala de calire prin CIF

13.Control

interoperational si

Axa cu came se prinde intre varfuri Masina de

indreptat

Page 19: Arbore Cu Came

redresare

14.Frezarea

locasului de pana

Asezare si prindere pe prisme Masina de

frezat

15.Rectificare de

finisare a fusurilor

paliere

Masina de

rectificat

rotund

16.Rectificare de

finisare a camelor

Masina de

rectificat prin

copiere

17. Spalare Se spala cu petrol, se usca cu aer, se pregatesc

axele cu came pentru controlul final

Baie si

instalatie de aer

18. Controlul final Se controleaza toate cotele functionale Aparatura de

control

1.5 Realizarea modelului geometric 3D

Page 20: Arbore Cu Came

CAP II. Realizarea tehnologiei de restabilire a stării tehnice a

arborelui cu came

Page 21: Arbore Cu Came

2.1. Constatarea stării tehnice a arborelui cu came

Starea tehnica a arborelui cu came se poate constata in doua metode:

Prin constatarea simptomelor din functionarea in ansamblu

Prin examinarea arborelui demontat

Pentru constatarea starii tehnice din functionarea in ansamblu se dau in tabelul

urmatorunele defecte cauzele consecintele si posibilitatile de remediere:

Defecţiuni Cauze Consecinţe Posibilităţi

de evitare

Remediere

Uzura

pronunţată

a fusurilor

Calitatea

necorespunzătoare a

suprafeţelor fusurilor

Montaj greşit arbore,

Rigiditate insuficientă

arbore ,

Filtrare

necorespunzătoare

ulei

Funcţionarea

neuniforma a

motorlui

Exploatarea

raţională a

motorului

Recondiţionare

fusuri şi aplicare

tratament termic

adecvat

Lipsă de

coaxialitate

şi

paralelism

în

funcţionare

Jocuri prea mari la

montaj

Funcţionare

neuniformă a

cilindrilor

Montaj

corect

Reglare

optimă

mecanisme

auxiliare

exploatare

corespunzătoare

Uzura

pronuntata

a camelor

Material

necorespunzator

Functionare

defectoasa a

motorului

Metalizare,

rectificare si

tratament termic

In urma unei astfel de constatari daca sunt defectiuni se continua cu

dezasamblarea arborelui pentru a putea examina piesa prin masurare si prin

Page 22: Arbore Cu Came

alte metode optice. In figura 2.1 se reprezinta zonele in care pot aparea defecte

iar in tabelul 2.2 sunt redate defectele care pot aparea si metodele de

determinare a acestora.

1 2 3 2 2 3 2 4

Fig.2.1.Zone in care pot aparea defecte.

Tabelul 2.2

Zona Defecte posibile Metode de

constatare

Aspecte constatate

1.Zona de

asamblare a

arborelui cu came

cu roata de

distributie

Uzura capatului de

arbore

Masurare cu

micrometrul de

exterior

Diametrul mai mic al

arborelui

Deteriorarea

canalului de pana

Examinarea cu

ochiul liber si/sau

msurarea cu

icrometrul de

interior

Lovituri sau ciupituri

pe circumferinta

canaluluil si o marire a

acestuia.

2.Fusurile paliere Zgarierea sau

oxidarea fusurilor

Examinarea cu

uchiul liber si prin

determinarea

rugozitatii

Zgarieturi sau caale

circulare, pete de oxizi

si diferente de

rugozitate fata de cea

nominala. Innegrirea

fusurilor=>deteriorare

a stratului tratat.

Uzura fusului Masurare cu Diametru mai mic

Page 23: Arbore Cu Came

micrometrul de

exterior si

decat cel nominal

Ovalizarea sau

uzaura neuniforma

a fusurilor

Masurare cu ceasul

comparator intre

centrele axei de

simetrie a arborilor

Forma ovala a fusului.

Valori diferite

alediametrului pe

lungimea fusului

3.Camele Zgarierea sau

oxidarea camelor

Examinarea cu

uchiul liber si prin

determinarea

rugozitatii

Zgarieturi sau canale

circulare, pete de oxizi

si diferente de

rugozitate fata de cea

nominala. Innegrirea

camelor=>deteriorarea

stratului tratat.

Uzura camei Masurare cu

micrometrul de

exterior

Diametru mai mic

decat cel nominal

Ovalizarea sau

uzaura neuniforma

a camei

Masurare cu ceasul

comparator intre

centreele axei de

simetrie a camelor

Deformarea profilului

camei. Valori diferite.

4.Zona de

etansarea

semeringului

Uzura arborelui Examinare cu

ochiul liber

simasurare cu

sublerul de exterior

Un canal circuar de

diametru mai mic in

zona de etansare

Zgarierea sau

oxidarea arborelui

Examinarea cu

uchiul liber si prin

determinarea

rugozitatii

Zgarieturi sau canale

circulare, pete de oxizi

si diferente de

rugozitate fata de cea

nominala. Innegrirea

fusurilor=>deteriorare

a stratului tratat.

Page 24: Arbore Cu Came

Pentru constatarea defectelor seface urmatorl tabel

Tabelul 2.3

Zona Modul de

determinare

Cotele de verificare OBS

Dimensiu

nea

iniţială

Dimensiune

a(defectul)

masurata

1 Masurare cu

micrometrul de

interior

2 Masurare cu

micrometrul de

exterior si

Masurare cu

ceasul

comparator

3 Masurare cu

micrometrul de

exterior si

Masurare cu

ceasul

comparator

4 Masurare cu

micrometrul de

exterior

5 Masurare cu

micrometrul de

Page 25: Arbore Cu Came

exterior

6 Examinare cu

ochiul liber

M16

2.2 Proiectarea tehnologiei de recondiţionare arborelui cu came

1. Demontarea

Se goleşte uleiul din motor.

Se demontează:

- cablajul de pe motor;

- compresorul şi/sau pompa direcţie asistată (pentru automobilele echipate cu

instalaţie

de aer condiţionat şi/sau direcţie asistată);

- suportul compresorului şi/sau pompei de direcţie asistată;

- alternatorul şi cureaua acestuia.

Se blochează volantul motor cu ajutorul dispozitivului MOT 582.

Se demontează:

- suportul jojei de ulei;

Page 26: Arbore Cu Came

- brida de întindere curea alternator;

- fulia sau fuliile arborelui cotit;

- butucul fuliei;

- carterele curelei de distribuţie.

Se aduce motorul la punctul de calaj, aliniind reperul de pe pinionul arborelui cotit L

cu reperul fix M (reperul L de pe pinionul arborelui cu came fiind în poziţie verticală ca

în desenul de mai jos). Se desface piuliţa (O) a galetului de întindere, apoi se demontează

cureaua de distribuţie.

Se demontează:

- capacul de chiulasă ;

Page 27: Arbore Cu Came

- colectorul de admisie şi colectorul de

evacuare;

- şuruburile de chiulasă, în afară de cel

cu bucşa de centrare, care numai se slăbeşte;

- se roteşte chiulasa în jurul şurubului

rămas nedemontat prin batere uşoară cu

ajutorul unui ciocan din cauciuc;

- se demontează chiulasa;

- se montează dispozitivul de menţinere

cămăşi MOT 484 sau bridele MOT 588.

simeringul arborelui cu came;

- brida arborelui cu came;

- pinionul arborelui cu came (se

imobilizează cu dispozitivul MOT 799 - 01);

- arborele cu came;

- suportul termostatului;

- bujiile;

- arcurile supapelor;

- supapele;

- simeringurile supapelor, utilizând

cleştele MOT. 1335.

Se curăţă chiulasa de garnitura rămasă lipită.

2. Constatarea defectelor si notarea acestora in tabelul de constatatre (tab. 2.2)

3. Pregătirea pentru recondiţionare.

Page 28: Arbore Cu Came

Pregatirea pentru rconditionare consta in urmatoarele etape:

Curatare de impuritati si reziduri de uleiuri si alte corpuri sraine

Spalare cu diluanti si apoi cu apa

Suflarea cu aer la presiune inalta pentru uscare siindepartare de alte impuritati

Infundarea cu dopuri de lemn sau plastic a canalelor de ungere din arbore

4. Recondiţionare reperului.

Pentru fiecare parte a arborelui cu came se va proceda in felul urmator

a) Pentru fusurile paliere si manetoane

In cazul in care in urma constatarii se observa ca dimensiunea minima

pe lungimea fusului nu este mai mica decat cota de reparatie minima se

va recurge la rectificarea fusurilor pana la cota de reparatie mai mica

decat cea mai mica dimensiune de pe lungimea fusului prin rectificare

pemasina de rectificat rotund pentru fusurile paliere si masina de

rectificat prin copiere sau prin dezaxarea arborelui pe masina de

rectificat rotund pentru fusurile manetoane

In caz contrar se va recurge la metalizarea sau incarcarea cu arc electric

a fusurilor (avand in vedere ca stratul depus sa nu depaseasca

grosimeade 3 mm) dupa care se recurge la rectificarea in aceasi metode

ca in cazul precedent

b) Pentru zona de etansare a semeringului in cazul constatarii uzurii pronuntate a

cesteia se va incarca dimetrul prin metalizare sau cu arc electric dupa care se

va strunjii pe strung normal pana la cota nominala

5.Spalarea si curatarea piesei si inlaturarea de orice resturi de metal dupa care se

vor scoate dopurile din gaurile de ungere si se va sufla cu aer subpresiune

6. Echilibrarea dinamica

Dupa orice operatie de reconditionare se va recurge la o echilibrare dinamica pe masina

de echilbrat in doua plane echilibrarea facanduse prin eliminare de material nu se vor

adauga alte corpui.

2.3. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului

Page 29: Arbore Cu Came

Pentru ca asamblarea sa se poata face in figura 2.2 aste prezentat ansamblul

motoruluidin care faceparte arborele cu came

Fig.2.2.Ansamblul motorului de Dacia Logan

Conditii tehnice de asamblare

Page 30: Arbore Cu Came

Montarea arborilor necesită trei faze importante: pregătirea, montarea propriu-zisă

şi verificarea montării.

Pregătirea montării necesită studierea desenului şi schema de montaj, verificarea

acestora, în special a fusurilor şi a părţilor de calare, care trebuie să fie netede, fără

zgârieturi, lovituri sau urme de coroziune. Bavurile, zgârieturile, loviturile se elimină prin

pilire fină, urmată de finisare cu piatră abrazivă. Petele de rugină sunt curăţate fie cu

pânză abrazivă, fie cu pastă abrazovă. În general, aceste verificări sunt efectuate la

recepţia arborilor, însă ele se recomandă şi la montare.

Montarea propriu-zisă constă din executarea următoarelor operaţii:

Se unge arborele cu came cu ulei de motor.

Se montează arborele cu came şi brida acestuia.

Se verifică jocul axial al arborelui cu came care trebuie să fie cuprins între

0,06mm şi 0,015mm, în cazul în care acesta nu corespunde,

se va verifica brida şi arborele cu came.

- garnitura de etanşare a arborelui cu came cu ajutorul dispozitivul MOT

1127- 01.

Page 31: Arbore Cu Came

Se blochează pinionul arborelui cu came cu ajutorul dispozitivului MOT 799 - 01

şi se strânge la un cuplu de 4,5 daNm şurubul de fixare al acestuia (se va unge

filetul şi capul şurubului cu ulei de motor).

Se unge arborele cu came cu ulei de motor.

Se montează arborele cu came şi brida acestuia.

Se verifică jocul axial al arborelui cu came care trebuie să fie cuprins între

0,06mm şi 0,015mm, în cazul în care acesta nu corespunde, se va verifica brida şi

arborele cu came.

Capitolul 3

Page 32: Arbore Cu Came

Norme de Protectia muncii, Prevenirea si Stingerea Incendiilor in interprinderile constructoare de automobile.

Generalitati

Prevederile cu privire la protecti si securitatii muncii sunt legiferate prin Legea

Nr.6/1965 care stabileste cadrul general de masuri si responsabilitati in intrepriderile de

stat pentru a se asigura eliminarea riscului de accidentare a personalului muncitor. Pe

baza acestei legi au fost elaborate normative de protectia muncii specifice tuturor

sectoarelor de activitate. In intreprinderile constructoare de asini se aplica Normativul de

protectia muncii in industria constructiilor de masini, editat de MICM in 1973.

Referitor la normele de prevenire si stingerea incendiilor, in intreprinderile

constructoare de automobile se iau in vedere dispozitiile Decretului nr. 232/1974 si

400/1982, care reglementeaza atat cadrul general in care trebuie sa se inscrie orice

activitate pentru evitarea producerii incendiilor, cat si masurile pentru stingerea acestora.

Desi sectiile de prelucrari prin aschiere in care se desfasoara procese tehnologice ce

formeaza obiectul manualului nu sunt de tip foc continuu, multe prevederi a Decretului

400/1982 sunt valabile si in aceste locuri de munca. In plus, in intreprinderile respective

sunt incluse si sectii cu periculozitate ridicata, la a caror protectie trebuie sa vegheze toti

oamenii muncii.

Elemente de tehnica securitatii muncii in sectiile de prelucrari mecanice din

intreprinderile constructoare de automobile.

Organizarea rationala a locului de munca asigura, pe langa posibilitatea cresterii

productivitatii muncii si conditiile de securitate a muncii. Dimpotriva, amplasarea

defectoasa a utilajelor principale si auxiliare, iluminatul necorespunzator a locului de

munca, ingramadirea de piese si deseuri pe caile de acces au o influenta negativa atat

asupra productivitatii muncii, cat, mai ales, asupra securitatii muncii.

In timpul lucrului la masinile de prelucrat metale la rece se pot produce accidenta

datorita producerii aschiilor metalice, particulelor care sar din sculele aschietoare,

deseurilor, organelor de transmisie, mecanismelor de actionare, dispozitivelor de

actionare a pieselor sau a sculelor.

Page 33: Arbore Cu Came

La prelucrarea pieselor metalice cu ajutorul masinilor unelte se pot produce

urmatoarele tipuri de traumatisme:

- mecanie (loviri, taieri, raniri), provocate de aschiile care se detaseaza

sub forma de panglica continua, si a caror muchii sunt foarte ascutite, de

transmisiile din roti dintate, curele, roti cu frictiune etc. De asemenea se

produc accidente datorita nefixarii corespunzatoare in dispozitivele de

prindere a pieselor care se prelucreaza;

- termice (arsuri), din cauza temperaturii ridicate a aschiilor si a pieselor,

care provoaca arsuri la atingerea partilor descoperiteale corpului;

- datorita actiunii curentului electric asupra organismului omenesc: socuri

electrice (elecrocutare) si arsuri. Electrocutarea se poate produce prin

atingerea directa a conductorilor electrici sau prin atingerea carcasei

masinii care a intrat in mod accidental sub tensiune datorita deteriorarii

izolatiei si care nu a fost legata la pamant;

Evitarea acestor accidente este posibila printr-o buna organizare a activitatii in

sectia respectiva, prin instruirea temeinica a fiecarui om al muncii asupra masurilor pe

care trebuie sa le respecte si prin controlul periodic, riguros din partea factorilor

responsabili asupra modului cum se respecta normele tehnice a securitatii muncii.

Astfel, amplasarea masinilor trebuie facuta conform fluxului tehnologic sau pe

grupe de masini, tinandu-se seama de urmatoarele conditii:

- trecerile si usile sa nu fie blocate;

- muncitorii sa nu execute miscari de prisos, avand posibilitatea sa se

miste liberi la locul de munca;

- sa nu existe posibilitatea accidentarii muncitorilor de catre piesele in

miscare ale masinii proprii sau alte masini, de piesele de prelucrat sau de

scule;

- in cazul lucrului simultan la mai multe masini se recomanda ca acestea

sa fie amplasate in asa fel incat muncitorul sa poata urmari functionarea

lor in bune conditii.

Distanta minima dintre masinile unelte si pereti este de 1000...1200mm, iar caile

de acces din interiorul atelierelor se marcheaza cu doua linii albe paralele trasate pe

Page 34: Arbore Cu Came

pardoseala. Dimensiunile acestor cai sunt normatizate si au in vedere atat specificul

masinilor-unelte cat si sistemul de transportat adoptat.

Montarea masinilor-unelte pentru prelucrarea metalelor la rece se face pe

postamente, fundatii rezistente sau placi, conform prevederilor din cartea masinii

respective.

Locurile periculoase trebuie semnalizate prin panouri indicatoare de securitate.

Asemenea panouri se vor folosi si in cazul in care se vor efectua reparatii, pentru

prevenirea cuplarii sau punerii in functiune a utilajelor la care se lucreaza.

Se interzice persoanelor care deservesc masinile, utilajele sau instalatiile sa

remedieze defectiunile acestora. Asemenea reparatii se vor face numai de muncitori

calificati in specialitatea respectiva. Remedierea defectiunilor poate fi efectuata si de

persoanele care deservesc masinile-unelte, daca poseda calificarea corespunzatoare si l-i

sau stabilit sarcini de serviciu in acest sens.

La sectiile de montaj normele de tehnica securitatii muncii se refera la utilizarea

unor dispozitive adecvate pentru ridicarea si transportarea pieselor. Pentru oamenii

muncii care depun efort fizic cu intreruperi, purtarea si ridicarea maselor nu va depasi

urmatoarele valori:

- adulti: barbati 50 kg, femei 20 kg;

- adolescenti (intre 16 si 18 ani) fete 12 kg si baieti 20 kg;

Sculele si dispozitivele folosite la montaj trebuie sa fie sigure (sa nu se rupa sau

deformeze), sa nu prezinte muchii acutite, sa se poata curatii usor.

Curatenia la locul de munca ocupa un loc important in cazul masurilor de igiena

la locul de munca. Ea contribuie la prevenirea imbolnavirilor profesionale si accidentelor

de munca. Prin curatenie se indeparteaza deseurile rezultate din activitatea de productie si

cea personala a muncitorului. O dusumea murdara poate cauza alunecarea muncitorilor si

accidentarea acestora; prezenta deseurilor pe podeaua atelierului (bucati de sarma, span

etc.) poate duce la ranirea picioarelor.

In atelirele in care se produce praf, acesta se depune pe suprafetele utilajelor, pe

pereti, podea, mobilier, etc. Daca praful nu este indepartat la timp, acesta se ridica in aer,

ridicand concentratia de praf in atmosfera. Acest lucru este periculos mai ales ca acolo

unde este vorba de praful care contine bioxid de siliciu liber sau praf toxic (plumb, arsen,

mangan, etc.) .

Page 35: Arbore Cu Came

Curatirea incaperii si a utilajului trebuie sa se faca imediat dupa incetarea lucrului.

Praful se indeparteaza cu dispozitive de aspirare, cu carpe sau perii umede, in asa fel

incat sa nu se imprastie in atmosfera. Este stric interzisa maturarea uscata a atelierelor.

Norme de prevenire si stingere a incendiilor in intreprinderile constructoare

de automobile

In vederea unei interventii prompte in caz de incendiu, fiecare sector de activitate

(sectii, ateliere de proiectare, laboratoare, etc.) se organizeaza una sau mai multe echipe

pentru stingerea incendiilor, in functie de marimea sectorului de munca, de diversitatea si

cantitatea utilajelor, aparaturii si a instalatiilor si a materialelor de interventie pentru

stingerea incendiilor, pericolul de izbucnire, pericolul de izbucnire si dezvoltare a

incendiilor etc., formate din ingineri, maistri, muncitori din locul de munca respectiv.

Aceste echipe au urmatoarele sarcini in caz de incendiu:

- alarmarea formatiei civile de pompieri si a sefilor ierarhici;

- intreruperea instalatiilor electrice, ventilatiei si a transportului

pneumatic;

- actioneaza energic pentru localizarea si lichidarea incendiului izbucnit la

locul de munca, aplicand prevederile instructiunilor de lucru si folosind

mijloace de prima interventie pentru stingerea incendiului.

In timpul programului de lucru, membrii echipei de stingere a incendiilor

supravegheaza respectarea normelor de prevenire a incendiilor la locurile de munca,

verificand existenta si starea de functionare a utilajelor si materialelor de stingerea

incendiilor, posibilitatile de acces la toate aceste mijloace si cai de evacuare.

Deseurile combustibile (uleiuri, unguenti, etc.) vor fi colectate in vase special

acoperite cu capac, care vor fi evacuate din atelier. In cazul in care aceste materiale nu

mai pot fi utilizate sau valorificate, vor fi distruse prin ardere in locuri special amenajate.

Carpele imbibate cu ulei, unsori, etc. Se vor depozita in cutii metalice, care la

sfarsitul zile de lucru vor fi evacuate in locuri stabilite si amenajate in acest scop.

Se intezice folosirea in stare defecta a intalatiilor electrice si consumatorilor de

energie electrica, de orice fel, precum si a celor uzate sau improvizate. Tablourile

generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia, accesul la ele fiind permis

numai electricianului de serviciu precum si organeleor de control si verificare.

Page 36: Arbore Cu Came

Este strict interzis fumatul in locurile de munca unde exista pericol de incendiu

sau de explozie, in incaperile cu aglomerari de persaone, depozite, magazii, etc. In aceste

locuri se vor afisa vizibil anunturi referitoare la interzicerea fumatului si se vor indica

locurile special amenajate pentru fumat, dotare cu scrumiere, vase cu apa sau lazi cu nisip

pentru stingerea resturilor de tigari si a betelor de chibrit.

Pentru prevenirea incendiilor este necesara studierea atenta a fiecarui loc de

munca pentru a evidentia fenomenele sau sau procesele care pot genera incendii. In

sectiile de vopsit piese ale autovehiculelor sau la vopsitoria finala se impune ventilarea

fortata si luatea unor masuri severe de eliminare a riscului de aparitie a incendiilor.

BIBLIOGRAFIE

Page 37: Arbore Cu Came

1. R. Radulescu- Fabricarea pieselor auto si masurari mecanice, EDP-Bucuresti-1983

1. Picoş C. Calculul adaosurilor de prelucrare şi a regimurilor de aşchiere, Editura Tehnică, Bucureşti,1974

2. Vlase A., Sturzu A., ş. a. Regimuri de aşchiere adaosuri de prelucrare şi

norme tehnice de timp, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983


Recommended