Cuprins
1. Memoriu tehnic
1. 1. Definiţia arborelui cotit…………………………………………………………4
1. 2. Rolul arborelui cotit…………………………………………………………….5
1. 3. Condiţii impuse arborelui cotit…………………………………………………5
1. 4. Construcţia generală a arborelui cotit................................................................6
1. 5. Solicitarea arborelui cotit....................................................................................11
1. 6. Materiale şi procedeul de fabricaţie...................................................................13
2. Tehnologia de reparare a arborelui cotit…………………………………………….15
3. Memoriu justificativ de calcul…………………………………………………………16
3.1 Dimensionarea arborelui cotit…………………………………………………..16
3.2 Calculul la oboseală
3.2.1 Calculu fusului palier………………………………………………………….19
3.2.2 Calculul fusului maneton………………………………………………………20
3.3 Calculul brațului………………………………………………………………….27
3.4 Verificarea la presiunea specific și la încălzire…………………………………29
4. Norme de protecţia muncii …………………………………………………………..31
5. Desen de execuție
6. Bibliografie
3
Capitolul 1
Memoriu tehnic
1. 1. Defini ţia arborelui cotit
Arborele cotit, numit şi arbore motor, transformă mişcarea rectilinie a pistonului, prin
intermediul bolţului piston şi pendularea bielei, în mişcarea de rotaţie. Alternativ, arborele cotit
transmite mişcarea de rotaţie (la compresoare cu piston şi pompe cu piston) la bielă.
În limba engleză apare sub denumirea crankshaft, în limba franceză vilbrochén, iar în
limba germană îl găsim sub numele de Kurbelwelle.
Arborele cotit a primit această denumire, datorită configuraţiei axei sale, care coteşte
alternativ de la un fus palier la un fus maneton şi înapoi la fusul palier.
Fig. 1. Arbore cotit
La motoarele cu ardere internă în doi timpi, în general la cele de motociclete, motorete şi
scutere, sau la drujbe, compresoare ori alte utilaje, arborele cotit se
mai numeşte ambielaj.4
Fig. 2. Ambielaj de motor Stihl în 4 timpi, de 35 cm2
În general, arborele cotit (vilbrochenul) este acela de pe care se pot demonta bielele,
despărţindu-le pe jumătate, prin intermediul unor piuliţe, pe când la arborele cotit de tip
ambielaj, aceste biele nu se pot demonta, fiind presate din fabricaţie pe arbore şi neputându-se
despărţi, fiind turnate dintr-o singură bucată.
1. 2. Rolul arborelui cotit
Arborele cotit are rolul de a transforma, împreună cu biela, mişcarea de translaţie a
grupului piston în mişcare de rotaţie. Arborele cotit transmite această mişcare de rotaţie
(respectiv cuplul motor) prin intermediul organelor de transmisie, la roţile motoare ale
automobilului. De asemenea, pune în mişcare diferite mecanisme şi agregate ale motorului
(mecanismul de distribuţie, pompa de apă, ventilatorul etc.) .
Aşadar din cele descrise de mai sus reiese clar faptul, că rolul arborelui cotit este unul
complex.
1. 3. Condiţii impuse arborelui cotit
Ţinându-se seamă de condiţiile de lucru, arborele cotit trebuie să satisfacă următoarele
cerinţe:
- să asigure o rezistenţă şi rigiditate mare;
5
- suprafeţele de frecare să prezinte o bună rezistenţă la uzură;
- să evite rezonanţa oscilaţiilor de răsucire;
- să fie echilibrate static şi dinamic.
1. 4. Construcţia generală a arborelui cotit
Arborele cotit este alcătuit dintr-un număr de coturi, egal cu numărul cilindrilor, la
motoarele în linie şi cu jumătatea numărului de cilindri la motoarele în V, precum şi din două
sau mai multe fusuri de reazem 1, numite fusuri palier. Fiecare cot este alcătuit din două braţe 2
şi un fus 3, numit fus maneton, sau simplu, maneton, care se articulează cu capul bielei. În unele
cazuri la extremităţile braţelor se prevăd masele 4, pentru echilibrare. Partea arborelui cotit prin
care se transmite mişcarea la utilizare se numeşte partea posterioară; în opoziţie cu ea, cealaltă
extremitate se numeşte partea frontală. La partea posterioară se prelucrează o flanşă 5 de care
se prinde volantul 10 cu coroana dintaţă 11: la partea frontală se fixează prin pană o roată
dintaţă 6, care acţionează mecanismul de distribuţie şi alte organe auxiliare, o fulie 7 pentru
antrenarea ventilatorului şi a generatorului de curent, fixată pe amortizorul de vibraţie 8 şi un
clichet 9 pentru pornirea manuală. Masa arborelui cotit reprezintă 7...15 % din masa motorului;
preţul de fabricaţie al arborelui ajunge până la 15...20 % din preţul motorului.
6
Fig. 3. Construcţia generală a arborelui cotit
1. fusuri de reazem (fusuri palier) 7. fulie
2. braţe 8. amortizor de vibraţie
3. fus maneton 9. clichet
4. mase 10. volant
5. flanşă 11. coroană dinţată
6. roată dinţată
Dispunerea coturilor
Poziţiile relative ale coturilor se stabilesc astfel încăt să fie satisfăcută, în general,
condiţia de uniformitate a aprinderilor şi condiţia celui mai bun echilibraj al forţelor şi
momentelor.
7
Construcţia arborelui cotit este în funcţie de numărul şi poziţia cilindrilor fiecărui cilindru
corespunzându-i câte un cot numit maneton, format din 2 braţe de manivelă şi un fus pe care se
montează lagărul de bielă, coturile nu sunt dispuse în acelaşi plan, ci decalate între ele în funcţie
de numărul cilindrilor şi de aşezarea lor (în linie sau în V) .
La motoarele cu patru cilindrii în linie în patru timpi în cursul a două rotaţii ale arborelui
cotit (720 de grade) au loc patru curse utile ale pistonului. Pentru ca funcţionarea motorului să
fie uniformă, trebuie ca succesiunea curselor utile în cilindrii să se facă la 180 de grade ( 720 :
4) de rotaţie a arborelui cotit. Succesiunea curselor utile începând cu primul cilindru, sau
ordinea de aprindere, în acest caz este 1-2-4-3 sau 1-3-4-2. În acest caz manivelele arborelui
cotit sunt decalate cu 180 de grade.
Lungimea arborelui cotit
Lungimea arborelui cotit depinde de distanţa dintre cilindri şi de aşezarea lor. Prin
aşezarea cilindrilor în V se reduce lungimea arborelui cotit cu 30...40 %. Pentru a obţine o
rigiditate sporită a arborelui cotit şi o frecvenţă proprie înaltă, lungimea arborelui se reduce.
Fusurile maneton se confecţionează de dimensiuni egale, fusurile palier au mai rar
dimensiuni egale.
Fusurile mai puţin solicitate – de obicei fusurile intermediare – au o lungime mai redusă,
cu excepţia fusului median a cărui lungime creşte cu 30...60 %, când nu se utilizează mase de
echilibrare; fusul palier final are o lungime cu 0...40 % mai mare, din cauza volantului.
Lungimea arborelui şi rigiditatea lui depind de numărul de reazeme. La MAC, numărul
fusurilor paliere este i+1, i fiind numărul de cilindri; la MAS, numărul reazemelor poate fi
redus deoarece solicitarea produsă de forţa de presiune este mică.
Ungerea fusului arborelui
8
Regimul de ungere a fusurilor este aproape întotdeauna un regim hidrodinamic, deoarece
fusurile se deplasează în acelaşi sens, cu viteze ridicate. Uleiul sub presiune este adus la fiecare
palier, printr-o conductă - magistrala de ulei - practicată în carter.
În unele cazuri magistrala de ulei o constituie chiar arborele cotit. Uleiul sub presiune
ajunge la fusurile maneton numai prin canale care traversează braţul şi fusurile; canalele de ulei
constituie concentratori de tensiune.
Fig. 4.
Schema sistemului de
ungere cu carter umed
9
Tab. 1.
Arborele cotit este de două feluri: - demontabil
- nedemontabil (se utilizează pe o scare mai largă)
Pentru a reduce greutatea arborelui şi forţele centrifuge, fusurile se găuresc. Soluţia este
convenabilă şi d.p.d.v. al rezistenţei la oboseală, deoarece asigură o distribuţie mai favorabilă a
fluxului de forţe.
Fig. 5.
Efectul găuririi fusurilor asupra
rezistenţei la oboseală
Tab. 2.
Efectul formei fusurilor
şi braţelor arborelui cotit
asupra rezistenţei la
oboseală
10
Fig. 6.
Forme caracteristice ale braţului
arborelui cotit
11
Fig. 7.
Arbore cotit Vw Golf 1.9 TDi
1.5. Solicitarea arborelui cotit
Dintre toate organele motorului, arborele cotit suportă cele mai mari solicitări. Sub
acţiunea forţelor de presiune a gazelor şi a fortelor de inerţie, în elementele arborelui cotit apar
solicitări:
- de întindere - de încovoiere
- de compresiune - de răsucire
Din cauza solicitărilor de încovoiere, arborele cotit se deformează astfel încât
compromite coaxialitatea fusurilor şi cuzineţilor. Lipsa de coaxialitate a fusurilor, determinată
de uzura lagărelor şi rigiditatea insuficientă a carterului ca şi de rigiditatea insuficientă a
braţului însuşi, poate provoca ruperea cotului prin încovoiere.
Datorită jocurilor de montaj din articulaţii, vitezei mari de creştere a presiunii în
perioada arderii şi modificării sensului de aplicaţie a forţelor, solicitarea arborelui cotit are un
12
caracter de şoc. Forţele variabile produc fenomenul de oboseală, periculos îndeosebi la trecerea
de la braţ la fus, deoarece trecerea reprezintă inevitabil un concentrator de tensiune.
În figura 9 se arată o fisură caracteristică de oboseală, determinată de concentrarea
eforturilor unitare în vecinătatea racordării. Ameliorarea efectelor concentratorilor de tensiune
reprezintă una din cerinţele fundamentale pentru construcţia arborelui cotit.
Fig. 8. Ruperea la oboseală a arborelui cotit. Zona de
fisurare (a); fotografia secţiunii (b)
a. b.
Solicitarea la vibraţii torsionale este de asemenea
periculoasă; funcţionarea arborelui la rezonanţă produce adesea ruperi caracteristice - după o
diagonală – îndeosebi la ultimul fus palier (fig. 10) precum şi uzuri suplimentare ale fusurilor şi
cuzineţilor. Apariţia vibraţiilor torsionale ale arborelui cotit este semnalată printr-un zgomot
caracteristic de murmur, precum şi prin trepidaţia motorului. Vibraţiile torsionale ale arborelui
cotit produc perturbaţii şi în funcţionarea altor organe ale motorului; ele se transmit
mecanismului de distribuţie - ceea ce amplifică zgomotul, produc ruperea arcurilor de supape şi
modifică fazele de distribuţie, precum şi distribuitorului, modificând avansul la declanşarea
scânteii.
Fig. 9.
Ruperea arborelui cotit provocată de
vibraţia torsională
13
1. 6. Materiale şi procedeul de fabricaţie
Materialul pentru arborele cotit depinde de procedeul de fabricaţie şi de dimensiunile
arborelui.
Arborele cotit se confecţionează prin două procedee: prin forjare şi prin turnare.
Forjarea se efectuează liber sau în matriţă, când lungimea arborelui cotit nu depăşeşte
aproximativ 2 m. Forjarea în matriţă prezintă avantajul ca fibrele, urmând conturul presei, nu
comportă întreruperi. Arborii cotiţi forjaţi se confecţionează din oţel; cei turnaţi se
confecţionează din fontă sau oţel. Întrucăt condiţia de rigiditate a arborelui cotit impune
dimensionarea largă a cotului, solicitarea lui coboară sub un asemenea nivel încât este posibilă
utilizarea oţelurilor nealiate şi anume oţelul de calitate cu conţinut mediu de carbon OLC45X,
OLC60X (STAS 880-66) cu rezistenţă la rupere 70…80 daN/mm2. La MAC-ul mai solicitat, se
utilizează oţeluri aliate cu Cr, Ni, Mo, V (STAS 791-66), care au o rezistenţă la rupere
superioară, 85…125 daN/cm2, dar un cost ridicat. O varietate de oţeluri pentru arborele cotit
este oţelul aliat NiCrMo (C = 0,22…0,25%, Ni = 3,75%…4,0%, Cr = 1,1…1,3%, Mo = 0,45…
0,55%, Si = 0,25…35%, Mn = 0,30…0,45, S+P <0,025) .
Arborele cotit este confecţionat din aceste materiale, pentru a rezista la solicitările de
încovoiere, răsucire, uzură, şocuri şi vibraţii, arborele cotit se va confecţiona din semifabricate
obţinute din fontă aliată sau din fontă modificată, prin operaţia de turnare, urmată de prelucrări
mecanice. Arborele cotit obţinut prin turnare şi revăzut cu goluri interioare este mai uşor.
Arborii cotiţi cu gabarit mai mic se pot confecţiona din semifabricate din oţel carbon de calitate,
matriţat la cald.
Fig.10.
Arbore cotit din elemente
14
demontabile turnate,
fixat pe rulmenţi
Fig. 11. Forme eficiente obţinute prin turnare (a) şi prelucrare mecanică (b)
a. b.
1. forma de buzunar a braţelor
2. îngroşarea a pereţilor în dreptul braţelor
3. îngroşarea laterală
Confecţionarea arborelui cotit turnat din fontă s-a dovedit foarte avantajoasă. Fonta
posedă proprietăţi mai bune de turnare decât oţelul, ceea ce simplifică fabricaţia şi are un preţ
de cost mai redus. Arborele turnat din fontă costă cu 20.. .25% mai puţin. Fonta are o rezistenţă
mică la încovoiere, dar utilizarea ei este posibilă atribuind fusurilor şi braţelor dimensiuni mai
mari şi rezemând fiecare cot pe două fusuri paliere, ceea ce este în concordanţă cu tendinţa
modernă de rigidizare a arborelui cotit.
Fig. 12 Arbore cotit turnat fără mase de
echilibrare - vedere (a) şi secţiune (b);
arbori cotiţi forjaţi (c)
15
Capitolul 2
Tehnologia de reparare a arborelui cotit
Procesul tehnologic de recondiţionare a arborelui cotit, cuprinde următoarele reparaţii:
- recondiţionarea fusurilor paliere ;
- recondiţionarea fusurilor manetoane ;
- recondiţionarea canalului de pană ;
- recondiţionarea fisurilor ;
- îndreptarea la rece ;
- echilibrare ;
- verificare şi control.
Fusurile arborelui cotit se pot recondiţiona prin micşorarea sau majorarea diametrului
lor. Micşorarea diametrului fusului se face prin rectificare pe maşini de rectificat a stratului
superficial dur realizat în fabricaţie, dacă grosimea acestuia o permite la aşa-numite trepte de
reparare.
Recondiţionarea fusurilor prin majorarea diametrelor sau majorarea diametrului lor:
- cromare , urmată de rectificare şi lustruire ;
16
- prin metalizare cu aliaje dure, urmată de rectificare şi lustruire.
- încărcare prin vibrocontact cu electrozi calibili, urmată de rectificare şi lustruire.
Asamblarea mecanismului bielă-manivelă se efectuează în ordinea inversă demontării.
Se asamblează subansamblele, continuând cu asamblarea finală pe bloc-carter.
Capitolul 3
Memoriul justificativ de calcul
3.1. Dimensionarea arborelui cotit
Având în vedere condiţiile de funcţionare, prin calcul, arborele cotit se verifică la
presiune specifică şi încălzire, la oboseală şi la vibraţii de torsiune.
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptându-se prin
prelucrarea statistică a dimensiunilor arborilor cotiţi existenţi.
17
18
Dimensionarea arborelui cotit si alegerea materialului
Material : OLC45X
Cursa : S 95.50 mm
Alezaj : D 79.50 mm
1. Lungimea cotului sau deschiderea dintre reazeme l=(1.05...1.3)*D
l 1.22D 96.99 mm
2. Diametrul fusului palier dp=(0.7...0.8)*D
dp 0.75D 59.625 mm
3. Lungimea fusului palier
paliere intermediare lp=(0.45...0.6)*dp ll 0.5 dp 29.813 mm
paliere extreme lp1=(0.7...0.85)*dp ll1 0.80dp 47.7 mm
4. Diametrul fusului maneton dM=(0.56...0.72)*D
dM 0.56D 44.52 mm
5. Lungimea fusului maneton lM=(0.5...0.6)*dM
lM 0.54dM 24.041 mm
6. Diametrul interior dMi=(0.6...0.75)*dM
dMi 0.7 dM 31.164 mm
7. Grosimea bratului h=(0.20...0.35)*dM
h 0.27dM 12.02 mm
8. Latimea bratului b=(1.5...2)*dM
b 1.8 dM 80.136 mm
Fig.13.Dimensiuni relative ale arborelui cotit
3.2. Calculul la oboseal ă
Calculul arborelui cotit ca o grindă static nedeterminată implică dificultăţi, de aceia
calculul impune adoptarea unor scheme simplificate de încărcare şi deformare care consideră
arborele cotit ca o grindă discontinuă alcatuită dintr-un număr de parţi egal cu numărul
coturilor.
Calculul se efectuează pentru fiecare cot în parte în urmatoarele ipoteze simplificatoare:
a) fiecare cot reprezintă o grindă simplu rezemată pe două reazeme.
b) reazemele sunt rigide şi coaxiale.
19
9. Raza de racordare ρr=(0.07...0.1)*dM
r 0.07dM 3.116 mm
c) momentele de încovoiere în reazeme se neglijează.
d) fiecare cot lucrează în domeniul amplitudinilor maxime ale momentelor de încovoiere şi de
torsiune şi a forţelor variabile ca semn.
e) în reazemul din stânga cotului acţionează un moment de torsiune egal cu suma momentelor
coturilor care preced cotul de calcul.
3.2.1. Calculul fusului palier
Fusul palier este solicitat la torsiune şi încovoiere după un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusului este redusă, momentele încovoietoare au valori mici şi în aceste condiţii se
renunţă la verificarea la încovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioară a arborelui cotit
sunt solicitate la momente de răsucire mai mici decât acelea ce acţionează în fusurile dinspre
pertea posterioară a arborelui şi mai ales asupra fusului final, deoarece în acesta se însumează
momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul trebuie dezvoltat pentru fiecare cilindru
în parte, ceea ce implică însumarea
momentelor de torsiune ţinându-se cont de ordinea de aprindere.
Mpmin 83.12 N m
Mpmax 381 N m
dp 59.625 mm
dpi 6 mm
Wp16
dp3 1
dpi
dp
4
4.162 104
mm3
20
Calculul fusului palier
Eforturile unitare maxime si minime:
maxMpmax10
3Wp
9.155Mpa
minMpmin 10
3Wp
1.997Mpa
250
3.2.2. Calculul fusului maneton
Fusul maneton este solicitat la încovoiere şi torsiune. Calculul se efectuează pentru un cot
ce se sprijină pe două reazeme şi este încărcat cu forţe concentrate. Deoarece secţiunea 21
a
max min
23.579
m
max min
25.576
0.09 2.1 1.05
cp
a m
3.122
Coeficientul de siguranta pentru ciclul asimetric este:
momentelor maxime ale acestor solicitări nu coincide în timp, coeficientul de siguranţă se
determină separat pentru încovoiere şi torsiune şi apoi coeficientul global de sigurantă.
22
Calculu fusului maneton
forta tangentiala de inertie data de masele in miscare de roatatie Ft=T:
Ft1max 3950 N
Ft2max 334 N
NFt1min 155
Ft2min 2543 N
forta normale de inertie data de masele in miscare de rotatie Fm=Z:
Fm1max 2325 N
Fm2max 9225 N
Fm1min 1447 N
Fm2min 2301 N
masa in miscare de rotatie:
mr 0.463 Kg
raza la care este concentrata masa contragreutatilor:
rc 0.02 m
raza manetonului:
r 0.047 m
viteza unghiulara a arborelui cotit:
392.69 sec1
masa contragreutatilor:
mcg mrr
2 rc 0.544 Kg
23
forta centrifuga:
Fr mr r2 Fr 4.93010
3 N
forta de inertie data de contragreutati:
Fcg mcg r2
Fcg 4.227103 N
Fcg1 Fcg
Fcg2 Fcg
masa bielei concentrata in axa capului bielei:
m2b 0.312 Kg
forta de inertie data de masa m2b:
F2b m2b r2 F2b 3.12710
3 N
F2b1 F2b
F2b2 F2b
raza la care se concentreaza masa bratului:
rb 0.022 m
masa bielei:
mb 0.43 Kg
masa bratului:
mbr mbrb
r 0.201 Kg
forta de inertie a bratului:
Fbr mbr r2 Fbr 2.47610
3 N
reactiunea pe axa x:
l 96.99 a 25 b 30
NAxmax Ft1max
b
l
1b
l
Ft2max 1.452 103
24
NAxmin Ft1min
b
l
1b
l
Ft2min 1.804 103
reactiunea pe axa y:
Fcg Fcg1 Fcg2
Fm1 Fm1max Fm2max
Aymax Fcg2 Fbr Fm2max F2b1Fr
2
aFcg
l
bFm1
l
Aymax 3.25 103 N
Fm2 Fm1min Fm2min
Aymin Fcg2 Fbr Fm2min F2b1Fr
2
aFcg
l
bFm2
l
Aymin 5.878 103 N
Momentele de incovoiere in punctele de amplasare a fortelor Fm1 si Fm2:
F1 Fbr Fcg
F2max F2b2 Fm2max
My2max Aymax b F1 b a( ) 1.099 105
N
mm
My1max Aymax l b( ) F1 l a b( ) F2max l 2 b( ) 9.61 104
N
mm
Mx1max Axmax l b( ) 9.73 104
N
mm
N
mmMx2max Axmaxb 4.357 104
N
mmMi1max Mx1max2
My1max2
1
21.522 10
4
25
N
mmMi2max Mx2max2
My2max2
1
21.182 10
5
F2min F2b2 Fm2min
N
mmMy2min Aymin b F1 b a( ) 1.64 105
My1min Aymin l b( ) F1 l a b( ) F2min l 2 b( ) 8.901 104
N
mm
Mx1min Axmin l b( ) 1.209 105
N
mm
Mx2min Axminb 5.413 104
N
mm
Mi1min Mx1min2
My1min2
1
21.501 10
5N
mm
N
mmMi2min Mx2min2
My2min2
1
21.727 10
5
Eforturile unitare la incovoiere:mm
dm 44.52
dmi 31.16 mm
Wm64
dm4 1
dmi
dm
4
1.466 105 mm
3
Mpa1maxMi1max
Wm0.104
2maxMi2max
Wm0.806 Mpa
1minMi1min
Wm1.024 Mpa
2minMi2min
Wm1.178 Mpa
26
Coeficientul de siguranta la torsiune se calculeaza ce relatia:
1a1max 1min
2
1a 3.4 Mpa
1m1max 1min
2
1m 0.46 Mpa
2.1 1.05 250 0.1 0.09
cm
1a 1m
3.311
Verificarea la torsiune
Momentele de torsiune:
Mr1 Ft1maxr
N mMr1 185.65
Mr2 Ft2maxr
Mr2 15.698 N m
Eforturile de torsiune:
Wpm16
dm3 1
dmi
dm
4
1.317 104 mm3
1mmaxMr1 10
3Wpm
14.098 Mpa
Mpa2mmaxMr2 10
3Wpm
1.192
Mpa1mmin 14.09
2mmin 1.19 Mpa
27
1ma1mmax 1mmin
2
1ma 3.38 Mpa
1mm1mmax 1mmin
2
1mm 1.567Mpa
Coeficientul de siguranta
2.1 1.05 250 0.1 0.09
cm
1ma 1mm
3.321
28
tensiunea totala in planul cotului:
h 12.02 mm
max Aymax6 a
b h3
l
b h
max 3.11 Mpa
min Aymin6 a
b h3
l
b h
min 4.141 Mpa
mmax min
2
amax min
2
3.3. Calculul braţului
Braţul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de întindere, compresiune, încovoiere
şi torsiune. Coeficienţii de siguranţă pentru aceste solicitări se determină în mijlocul laturii mari
a secţiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi unitare.
În planul cotului ia naştere o solicitare compusă de încovoiere.
29
Coeficientul de siguranta
2.1 1.05 250 0.1 0.09
cb
a m
3.105
Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune:
K 0.25
Tmax 6336 N
Tmin 2774 N
eforturile unitare de torsiune:
max0.5 a Tmax
K b h2
max 3.23 Mpa
min0.5 a Tmin
K b h2
min 3.34 Mpa
mmax min
2
amax min
2
Coeficientul de siguranta
2.1 1.05 250 0.1 0.09
cb
a m
3.425
3.4. Verificarea la presiunea specific ă şi la încălzire
RMmax 7533 N
RLmax 7145 N
dM 44.52 mm
lM 24.04 mm
dL 59.62 mm
lL 47.7 mm
pMmax
RMmax
dM lM7.038
N
mm2
N
mm2
30
Coeficientul global de siguranta:
Cbrcb cb
cb2
cb2
Cbr 3.26
Coeficientul global de siguranta:
Cbrcb cb
cb2
cb2
Cbr 3.26
Verificarea la presiune si la incalzire
Forta maxima pe fusul maneton
Forta maxima pe fusul palier
Presiunea specifica pe fusul maneton
Presiunea specifica pe fusul palierpPmax
RLmax
dL lL2.512
RM 5523 N
RL 5187 N
31
Forta medie ce incarca fusul palier
Forta medie ce incarca fusul maneton
pM
RM
dM lM5.16
N
mm2
pL
RL
dL lL1.824
N
mm2
1.04 n 3750
Presiunea specifica medie pe fusul maneton
KP pL dL 10
3 n
60
3
57.37
Presiunea specifica medie pe fusul palier
KM pM dM 10
3 n
60
3
62.269m N
mmCoeficientul de uzura la fusul maneton
Coeficientul de uzura la fusul palier
Capitolul 4
Norme de protecţia muncii
- Muncitorul să fie echipat corespunzător.
- Sculele folosite la montarea şi demontarea pieselor să nu fie decalibrate (uzate)
- Să fie confecţionate STAS.
- Intervenţia la mecanismul sistemului bielă-manivelă, se face în ateriele specializate de
personal calificat.
- La terminarea lucrării se depozitează sculele la locuri speciale.
- Petele de ulei rezultante în timpul lucrului se îndepărtează cu nisip sau rumeguşi.
32
Bibliografie
1.Berthold Grünwald, Teoria calculul şi construcţia motoarelor pentru autovehicule rutiere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
2. www.volkswagen.ro
3. www.carfolio.com
4. Untaru M., Construcția și calculul mai, 2001
5. www.ro.wikipedia.org
33
