APOSTOLUL - slineamt.ro · (Chişinău, Republica Moldova, 01-05 august); Simpozio-nul...

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XIX, NR. 202http://apostolul.slineamt.ro se

ptembrie2017

Preşedinte FSLI, Simion HANCESCU(continuare în pag. 2)

Congresul aniversar AGIRoal Cadrelor Didactice din România, Republica Moldova

şi al Cadrelor Didactice Române de peste hotaren organizarea Asociaţiei Generale a Învăţătorilordin România (AGIRo) şi a Asociaţiei Generale aÎnvăţătorilor filiala din Republica Moldova (AGI-RoMd), s-au desfăşurat în această vară o serie demanifestări comune, menite să readucă în memoriemomente istorice din viaţa învăţătorilor români,fapte de patriotică simţire, ce au precedat MareaUnire din 1918.

S-au desfăşurat aşadar: Congresul al 40-lea AGIRo(Chişinău, Republica Moldova, 01-05 august); Simpozio-nul Internaţional „Portrete de dascăli” (Izmail, Ucraina,05-07 august) şi Şcoala Internaţională de Vară a AGIRo

(Eforie Sud 07-13 august), la care am participat împreunăcu sute de cadre didactice din Republica Moldova (inclu-siv raioanele nistrene), România, Ucraina şi Serbia.

Acest congres a fost unul aniversar şi am sărbătorit:- 100 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Învăţătorilor

din Basarabia şi de Dincolo de Nistru (14 aprilie 1917),asociaţie care va începe să ţină primele cursuri de limbă

Blestemele învăţământului românesceşi nu sunt superstiţios, ceea ce se întâm-plă astăzi în învăţământul românesc măface să cred că lucrurile au scăpat de suborice control, că haosul a devenit literă delege, că asemenea devieri de la ordine şinormalitate nu pot fi decât urmarea unuiblestem. Sau că în şcoala românească şi-abăgat dracul coada, după cu ar spune mulţi

dintre guvernanţii, care nu-şi fac cruce decât lainvestitură.

Altfel cum se poate explica faptul că în sis-temul de învăţământ totul merge din rău în mairău, că problemele nerezolvate se acutizează, căeforturile pentru redresare – puţine ce-i drept –sunt sortite eşecului?

Şi de ce trebuie ca noi, cei înhămaţi deplin laaceastă muncă, să o luăm mereu de la capăt, cudin ce în ce mai puţine speranţe?

Voi încerca, totuşi, să identific câteva dintreproblemele şi disfuncţionalităţile majore ale sis-temului de învăţământ românesc, cu speranţa şicredinţa că factori de decizie politică, sindicate,cadre didactice şi elevi vom reuşi împreună săgăsim soluţii viabile. Astfel:

1. Este necesară adoptarea unei noi legi aeducaţiei. Un act normativ realizat cu responsa-bilitate şi supus dezbaterii publice va rezolva ceamai mare parte a problemelor cu care se con-fruntă de mai bine de 20 de ani sistemul de edu-caţie din România.

2. Trebuie regândite programele şcolare,care sunt învechite şi neadaptate cerinţelor depe piaţa muncii. Elevii nu sunt pregătiţi să facăfaţă provocărilor din plan profesional şi nicimăcar pentru a-şi gestiona singuri viaţa. Dincauza programelor, sistemul de educaţie este axatpe partea teoretică, mai puţin practică, iar progra-mul elevilor este sufocant, încetinind dezvoltareaacestora. În opinia noastră, programele şcolaretrebuie să fie regândite din temelii; ele trebuieadaptate la cerinţele reale ale pieţei muncii.

3. Subfinanţarea educaţiei plasează şcoliledin România într-un alt secol. Lipsa dotărilor

MESAJULPreşedintelui Federaţiei

Sindicatelor Liberedin Învăţământ

cu ocazia începutuluide an şcolar 2017‐2018

Stimaţi colegi,Dragi elevi şi părinţi,

nainte de orice,sunt cadru didacticşi de aceea mă voiadresa mai întâivouă, elevilor.Poate că v-aţi sătu-rat de încurajărisau de formulările

devenite un clişeu: „voisunteţi viitorul”, „spe-ranţa acestei ţări de maibine”. Îmi pare rău, dragielevi, dacă nu mai credeţi în aceste cuvinte. Da,au devenit clişee pentru că le-au folosit oamenicare nu au crezut în ele, care nu au făcut nimicpentru a vă ajuta să creşteţi aşa cum ne dorim cutoţii. Dar, chiar aşa, eu vă spun că sunt adevă-rate! Este foarte important să luptaţi pentru vii-torul vostru!

Îmi doresc să credeţi că aveţi forţa să faceţitot ceea ce vă propuneţi, că puteţi fi oriunde vădoriţi să fiţi şi că nu vă veţi simţi niciodată, nică-ieri, inferiori! Nu aveţi de ce!

Noi, profesorii voştri, avem misiunea de avă ghida. Voi sunteţi cei care, prin propriile forţe,puteţi să mişcaţi lumea. Noi vă mai luminăm dincând în când calea. Vă aşteaptă încercări grele:bacalaureat, teste naţionale, testări, teze. Pe unii,simple liniuţe sau tabla înmulţirii. În faţa emoţii-lor voastre avem datoria să ne deschidem, noi,

D

Profesor, Gheorghe AMAICEI,Preşedinte de Onoare

al Asociaţiei Învăţătorilor Neamţ(continuare în pag. 4)

Î

Î

Gabriel PLOSCĂ,Preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ

(continuare în pag. 2)

Viaţa sindicală, imperative

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

septembrie 2017

Expoziţia Maestrul picturii nemţene –Nicolae Milord

e 27 iulie 2017, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ a avut loc ver-nisajul expoziţiei de pictură şi grafică semnată de artistul nemţeanNicolae Milord, cuprinzând lucrări din colecţii particulare şi dincea a muzeului.

În strălucita constelaţie de artişti nemţeni, opera lui NicolaeMilord (1909-1988) ocupă un loc distinct, confirmat şi de expoziţiaretrospectivă deschisă la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Pia-tra-Neamţ în luna septembrie 2001 organizată în colaborare cu d-na

prof. Irina Vlad, nepoata artistului şi moştenitoarea unui număr importantdintre cele mai valoroase lucrări de pictură şi grafică.

Milord a absolvit Academia de Arte Frumoase din Iaşi unde a studiatpictura cu străluciţii profesori Gheorghe Popovici, Octav Băncilă şi Şte-fan Dimitrescu. A debutat în expoziţii de grup în anul 1930, iar în oraşulnatal a deschis prima expoziţie personală în 1937, prilej cu care a fost

foarte bine primit de publiculnemţean.

Actuala expoziţie cuprindepeste 50 de lucrări de pictură şide grafică, opere reprezentativepentru creaţia lui Nicolae Mi-lord şi reactualizează în conşti-inţa publicului personalitateaacestui artist sensibil şi gene-ros.

Criticul de artă OctavianBarbossa: „Nicolae Milord faceparte din categoria acelor artişticare nu strălucesc prin motiv.Motivele în calitatea lor de pre-texte figurative – subiecte alecompoziţiilor – devin străluci-toare prin pictura sa”.

P

n cele mai multe dintre unităţile de în-văţământ accentuează şi mai mult sta-rea precară a sistemului de educaţie.Nu este admisibil să existe şcoli carenu au fost reabilitate sau care repre-zintă un pericol pentru elevi, pentru cănu au, de exemplu, autorizaţie de func-ţionare din partea ISU. Este de neac-

ceptat, de asemenea, ca în multe dintre şcolisă nu existe laboratoare dotate corespunzător,ca grupurile sanitare să fie aceleaşi de zeci deani sau banala cretă să fie cumpărată dinbanii părinţilor!

4. Banii câştigaţi în instanţă ajung înbuzunarele cadrelor didactice, după lungiamânări. Ni se cere respectarea legilor şi adeciziilor din instanţă, dar statul cum trateazăaceastă problemă? Conform prevederilor le-gale, în anul 2017, o parte a salariaţilor dinînvăţământ ar trebui să primească sumele res-tante la drepturi salariale, stabilite prin sen-tinţe judecătoreşti, sume care nu se regăsescîn legea bugetului de stat pentru anul 2017.De asemenea, tot ca urmare a sentinţelor ju-decătoreşti, personalul didactic trebuie să pri-mească sume care reprezintă dobânzipenalizatoare. Până în acest moment, Minis-terul Finanţelor Publice şi Ministerul Educa-ţiei Naţionale nu au stabilit care este sursa definanţare a acestor cheltuieli şi cine trebuiesă facă aceste plăţi. În medie, fiecare angajatdin educaţie ar trebui să recupereze aproxi-mativ 5.000 de lei.

5. Creşterea salariilor nete în educaţieva fi de 25% în anul 2018, chiar dacă sala-riile brute ar urma să fie majorate cu50%. Începând cu data de 1 ianuarie 2018,urmează să se aplice prevederile Legii nr153/2017 privind salarizarea personaluluiplătit din fonduri publice. Conform datelorMinisterului Finanţelor Publice, începând cuaceeaşi dată, se va schimba modul în care vorfi achitate dările către stat ale angajatului.Ceea ce înseamnă, că majorarea cu 50% a sa-lariului brut anunţată pentru anul viitor, la ni-velul salariului net nu reprezintă mai mult de25%.

6. Modificarea Legii pensiilor. În sis-temul de educaţie pensia medie este de sub

1.000 de lei, comparativ cu alte sisteme, undepensia medie este de peste 3.000 de lei. Înunele cazuri aceste pensii „speciale” au ajunssă fie mai mari decât veniturile încasate deangajaţi. Constatăm că există persoane careies la pensie la 43 de ani, cu o pensie depeste 10.000 de lei, în timp ce pe un profe-sor, după 43 de ani de muncă, statul românîl „recompensează” cu o pensie de 1.500 delei, întrucât principiul de calcul este diferitfaţă de cel aplicat în cazul altor bugetari.Considerăm că singurul principiu care tre-buie să stea la baza calculului pensiilor dinRomânia trebuie să fie cel al contributivi-tăţii la fondul de pensii! Dacă nu, atuncicerem pensii speciale şi pentru profesori!

7. Calculul incorect al sporurilor.Deşi conform H.G. nr/. 38/2017 salariile debază s-au majorat, de la data de 1 ianuarie2017, în medie, cu 15%, calcularea sporu-rilor, indemnizaţiilor prevăzute de art. 3 3

alin. (4) din O.U.G. nr. 57/2015, cu modi-ficările şi completările ulterioare, nu seface la salariile de bază majorate de la 1 ia-nuarie 2017, ci aceste sporuri şi indemni-zaţii sunt calculate prin raportare la salariulde bază din luna decembrie 2016, ceea ceconduce la o diminuare a drepturilor sala-riale care se cuvin personalului didactic.

8. Renunţarea la costul standard perelev. Atâta timp cât determinarea costuluistandard se face prin hotărâre de guvern, lapropunerea Ministerului Educaţiei, în func-ţie de cuantumul cheltuielilor de personalstabilit de Ministerul Finanţelor Publicepentru salariaţii din învăţământ şi aprobatde Parlamentul României, prin Legea bu-getului de stat, existenţa acestui cost stan-dard nu se justifică. Dacă există o lege desalarizare după care sunt plătiţi toţi angaja-ţii dintr-o unitate, indiferent de numărul co-piilor/elevilor din acea unitate, ce relevanţămai are acest cost standard pentru stabilireacheltuielilor necesare cu salariile?

Din păcate, am pierdut prea mult timpcu văicărelile neputinţei şi trebuie să negrăbim în găsirea de soluţii pentru a salvaînvăţământul românesc, înainte de a fi preatârziu.

(urmare din pag. 1)

(urmare din pag. 1)

MESAJULPreşedintelui Federaţiei Sindicatelor

Libere din Învăţământrofesorii voştri. Regret însă că nu e suficient doaracest lucru. Din păcate, începe un nou an şcolar, cuprobleme vechi de zeci de ani, aşa cum sunt multedintre şcolile în care învaţă unii dintre voi, nemo-dernizate, cu bănci scorojite, cu biblioteci sau labo-ratoare goale. Şi tot goale vor fi şi băncile, în primazi de şcoală, pentru unii dintre voi, care nu vor primimanuale.

Neajunsurile ne lovesc pe toţi: profesori, elevi şi pă-rinţi. Guvernul nu a trecut clasa în faţa noastră, a dască-lilor, dar nici în faţa voastră, a elevilor.

Vreau să mă adresez colegilor mei, cărora le spun căîn mine vor găsi mereu un partener. Nu e simplu să fii la…centru, când armele pe care le ai sunt… puţine. Am fostamăgiţi cu majorări de salarii, sporuri sau alte beneficii.Nu cerem ceva exagerat şi am mai spus-o: în educaţie nupoţi să faci performanţă cu profesori care nu sunt plătiţicorect. Guvernul trebuie să se gândească la un lucru: cepoate să transmită unor copii un profesor umilit?

Aşa cum a făcut de fiecare dată, FSLI va face tot po-sibilul ca nici actualii guvernanţi să nu îşi bată joc de an-gajaţii din învăţământ. Am trimis un ultimatum GuvernuluiTudose şi aşteptăm, până pe 25 septembrie, un răspunsferm. În caz contrar, începem protestele.

Este ruşinos, domnilor care conduceţi ţara, ca cifrelesă ne arate că România alocă cei mai puţini bani pentrueducaţie din UE: 248 de euro pe cap de locuitor, în condi-ţiile în care media este de 1.400 de euro.

Este ruşinos că astăzi nu avem o coerenţă în progra-mele şcolare, că sunt depăşite de realitatea de pe piaţamuncii. Este grav că avem şcoli care se deschid, deşi nuau avizul ISU. Este revoltător că un profesor debutant câş-tigă cât un muncitor necalificat.

În faţa acestei situaţii, părinţii şi cadrele didactice tre-buie să devină o echipă, pentru că interesul nostru comunsunt copiii. Pentru asta, trebuie să încetăm să mai punempresiune şi pe părinţi! Ei nu trebuie să mai aibă povara cum-părării auxiliarelor, cretă, să schimbe bănci sau să înlocu-iască geamurile sparte, ca să nu le îngheţe copiii în clase!

De 27 de ani Federaţia Sindicatelor Libere din Învă-ţământ este alături de salariaţii din învăţământ, dar şi departenerii noştri: părinţi şi elevi. Aşa vrem să rămânem şiîn acest an.

Am încredere că împreună vom reuşi să consolidăm,treptat, sistemul de învăţământ. Îmi doresc să fie un an şco-lar care să aducă schimbarea în bine acestui sistem. În2018 se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Îmi do-resc şi eu o Românie mai bună, pentru noi toţi, dar maiales pentru copiii acestei ţări şi pentru cei care construiescdestine şi care modelează aceşti copii.

p

î

Blestemele învăţământului românesc

Şcoala azi

APOSTOLUL Pag. 3


septembrie 2017

Festival de muzică de cameră la Romanersonalitatea compozitorului şi dirijorului Mihail Jora a fost evo-cată miercuri, 2 august, la Roman, oraşul său natal, dată la care s-auîmplinit 126 de ani de la naşterea sa. Cu această ocazie, autorităţilocale, oameni de cultură şi numeroşi romaşcani au participat laevenimentul de dezvelire a unei plăci comemorative amplasată peimobilul de pe strada Ştefan cel Mare în care s-a născut MihailJora.

Manifestarea – al cărei amfitrion a fost directorul Bibliotecii„George Radu Melidon”, Cristina Panaite – s-a bucurat de prezenţa luiAndrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu” dinBucureşti, a fostului ministru Sorin Dimitriu, a pianistei Ilinca Dumitrescu,executant al testamentului soţilor Mihail şi Elena Jora, a Ozanei KalmuskiZarea, director adjunct artistic al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, acustodelui Muzeului „Casa Hogaş” din Roman, Cornelia Jora ş. a.

Invitaţii au rostit alocuţiuni despre personalitatea, viaţa şi activitatealui Mihail Jora. Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii

„Geor ge Enescu” din Bucu-reşti, a propus autorităţilor ro-maşcane organi - zarea unuifestival de muzică de camerăcare să poarte numele lui Mi-hail Jora, propunere salutatăîn unanimitate de cei pre-zenţi.

În istoria muzicii româ-neşti, Mihail Jora rămâne cti-torul liedului şi baletuluimodern autohton, creatorulmuzicii simfonice cu pro-gram şi cel mai importantprofesor de compoziţie al se-colului XX.

P

Red.(Continuare în pag. 4)

Programul „Şcoală după şcoală”inistrul Educaţiei Naţionale,Liviu Marian Pop, a aprobatprin ordin modificarea meto-dologiei de organizare a pro-gramului „Şcoală dupăşcoală” (SDS). Intervenţiilepunctuale vizează adaptareaprogramului la nevoile ac-

tuale ale sistemului de învăţământpreuniversitar, respectiv deschide-rea sa într-o mai mare măsură cătrecomunitate.

Astfel, în noua abordare, pro-gramul „Şcoală după şcoală” de-vine o formulă complementarăactivităţii şcolare obligatorii care,prin modalităţi integrate de sprijin,are ca obiective prevenirea abando-nului şcolar şi a părăsirii timpurii aşcolii, creşterea performanţelorşcolare, învăţarea remedială şi ac-celerarea învăţării prin activităţieducative, recreative şi de timpliber. De asemenea, urmăreşte dez-voltarea personală şi integrarea so-cială, precum şi menţinerea elevilorîntr-un spaţiu securizat, ca alterna-tivă la petrecerea timpului liber înmedii cu potenţial de dezvoltare aunui comportament deviant.

Oferta de program SDS va fiproiectată astfel încât să răspundănevoilor tuturor elevilor şi cu prio-ritate, nevoilor elevilor aparţinândgrupurilor dezavantajate.

În învăţământul primar, pro-gramul „Şcoală după şcoală” cu-prinde activităţi de educaţie,complementare activităţii didactice,corelabile cu activităţi de susţinereşi de dezvoltare personală a elevi-lor. Activităţile de educaţie se referăla supraveghere şi îndrumare înefectuarea temelor, dar şi la recupe-rare pentru elevii cu dificultăţi cog-nitive. Activităţile de susţinere şidezvoltare personală destinate ele-vilor cuprind, între altele, măsuri derecuperare pentru elevii cu tulburăriemoţionale sau de limbaj, activităţide dezvoltare pentru elevii capabilide performanţă, activităţi de încu-rajare a lecturii independente sauproiecte tematice propuse de elevi

sau părinţi, cadre didactice etc.În învăţământul secundar, pro-

gramul include activităţi de educa-ţie care trebuie corelate cuactivităţile de susţinere şi de dez-voltare personală. Pachetul de acti-vităţi de educaţie cuprinde activităţide suport pentru efectuarea temelorşi activităţi remediale în timp ce pa-chetul de activităţi de susţinere şide dezvoltare personală a elevilorcuprinde, printre altele, asistenţăpsihopedagogică pentru recupera-rea decalajelor de învăţare, consi-liere psihologică şi consiliere încarieră, respectiv activităţi pentruaccelerarea învăţării şi pentru per-formanţă. Fiecare unitate de învă-ţământ, în funcţie de grupurile-ţintă, concepe module adecvate depachete de activităţi.

Finanţarea programului arepatru paliere: bugetul autorităţilorlocale, bugetul de stat constituitpentru elevii proveniţi din grupuriledezavantajate, programe finanţatedin fonduri europene sau naţionaleşi activităţi şcolare şi extraşcolare,donaţii, sponsorizări, prin suportulfinanciar al asociaţiilor de părinţi,ai organizaţiilor nonguvernamen-tale etc., cu respectarea legislaţieiîn vigoare. (MENCS – Comunicatde presă)

M

Compendiu introductivpentru gimnaziu

levii claselor a V-a şi cadreledidactice implicate în procesulinstructiv-educativ al acestorclase vor utiliza, în primele optsăptămâni ale noului an şcolar,un Compendiu introductivpentru gimnaziu. Decizia apar-ţine ministrului Educaţiei Na-

ţionale, Liviu Marian Pop, şi are caobiectiv sprijinirea elevilor de clasaa V-a afectaţi de absenţa temporară amanualelor şcolare.

Compendiul include resurse deînvăţare şi propune o abordare mo-dernă, interactivă, sintetică, menită săîncurajeze gândirea critică şi comu-nicarea prin activităţile şi aplicaţiileintegrate. Suplimentar, pentru dez-voltarea unor activităţi de învăţare sefac trimiteri inclusiv la materiale dis-ponibile on-line.

Documentul are 296 de pagini şieste structurat pe 6 arii curriculare:Limbă şi comunicare (Limba şi li-teratura română, Limba modernă 1 –Engleză şi Franceză şi Limba mo-dernă 2 – Engleză, Franceză şi Ger-mană), Matematică şi ŞtiinţeleNaturii (Matematică, Biologie), Omşi societate (Educaţie socială, Istorie,Religie – cultul ortodox, Geografie,Religie – cultul penticostal), Arte(Educaţie plastică, Educaţie muzi-

cală), Tehnologii (Educaţie tehnolo-gică şi aplicaţii practice, Informaticăşi TIC), Consiliere şi orientare(Consiliere şi dezvoltare personală).Fiecare lecţie este reflectată în moddistinct, fiecare disciplină având alo-cate un număr de pagini corelat cunumărul de ore pe săptămână alocatestudiului, potrivit planului-cadru.

Cele mai importante avantaje aleacestei resurse de învăţare sunt urmă-toarele:

– accesul la resurse de învăţareabsolut necesare, în contextul în careanumite discipline (Informatică şiTIC) sunt studiate pentru prima dată;

– accentul se mută de pe conţi-nuturi, esenţializate în acest material,pe crearea unor contexte de învăţarerelevante în dezvoltarea competenţe-lor generale şi specifice indicate deprogramele şcolare;

– elevii au ocazia să facă maiuşor legături între diferite disciplineprin intermediul unor activităţi princare pot extinde/transfera achiziţiileîn contexte noi.

Conţinutul a fost elaborat degrupuri de lucru cu experienţă în dez-voltare de curriculum, sub coordona-rea metodologică a Institutului deŞtiinţe ale Educaţiei, instituţie în su-bordinea Ministerului Educaţiei Na-ţionale. În plus, resursele pentrufiecare disciplină au primit aviz favo-rabil şi din partea unui referent ştiin-ţific (cu expertiză de specialitate şicurriculară). Principiul pedagogicesenţial pe care acest material îl dez-voltă este cel de învăţare activă, încare elevul nu este doar un receptor,ci un participant activ la propria în-văţare.

În cursul zilei de luni, 4 septem-brie, au fost distribuite 82.200 deexemplare în 20 de judeţe. Până la în-ceperea noului an şcolar, compendiulva ajunge în toate unităţile de învăţă-mânt gimnazial din ţară. În total aufost comandate 177.000 de exem-plare, care au costat 732.780 de lei.(MENCS –Comunicat oficial)

E

Eveniment

APOSTOLULPag. 4


(urmare din pag. 1)

Comemorare Calistrat Hogaşe 28 august, în Piatra-Neamţ, Centenarul morţii scriitorului şiprofesorului Calistrat Hogaş (28 august 1917-28 august 2017) afost marcat prin ceremonii desfăşurate atât la mormântul scriito-rului, cât şi la Muzeul „Calistrat Hogaş” din localitate. În cimitirul„Eternitatea” au avut loc un Te Deum şi o slujbă de pomenire. Laorele 14,00, la Muzeul Memorial, a fost ţinută conferinţa „Calis-trat Hogaş şi linia naţionalismului românesc”. Invitaţi: prof. Univ.

Dr. Mircea Platon, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi şi dr. Mi-haela Cristina Verzea. La orele 15,00, scriitorii nemţeni Emil Nicolae,Cristian Livescu, Dorin Ploscaru, Nicolae Sava, Constantin Tomşa, DanIacob, Radu Florescu, Vasile Baghiu şi Sorin Mihăilescu au participatla o masă rotundă despre posteritatea lui Calistrat Hogaş.

Manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean Neamţ, Com-plexul Muzeal, Societatea scriitorilor Neamţ, Uniunea Scriitorilor – re-

prezentanţa Neamţ, Fundaţia Cul-turală Constantin Mătase. Sponsori– Fundaţia „Nişte Ţărani” (DinuSăraru) şi Administraţia CimitirelorM&D Mens.

Centenarul poemu‐lui „Limba noastră”

Poemul „Limba noastră” deAlexei Mateevici a fost citit pentruîntâia oară în mai, 1917, la Congre-sul învăţătorilor din Basarabia, iardouă luni mai târziu textul a fost pu-blicat în ziarul „Cuvânt moldove-nesc”. Poemul are 12 strofe, a câte

P

(urmare din pag. 3)

septembrie 2017

Congresulaniversar AGIRo

omână pentru învăţătorii basarabeni şitransnistreni încă din în vara lui 1917;

- 100 de ani de la Primul Congres alÎnvăţătorilor din Basarabia (25-28 mai1917), congres la care Alexei Mateevicispunea: „Nu avem două limbi şi două li-teraturi, ci numai una, aceeaşi cu cea depeste Prut. Da, suntem moldoveni, fii ai

vechii Moldove, însă facem parte din mareletrup al românismului”;

- 100 de ani de când „Deşteaptă-te române”a fost declarat de Sfatul Ţării, imn oficial al Re-publicii Democratice Moldoveneşti (21 noiem-brie 1917);

- 100 de ani de când la Tiraspol se cânta„Deşteaptă-te române” şi se defila cu Tricolorulla primul Congres al Moldovenilor din StângaNistrului (Tiraspol 17-18 decembrie 1917).

La conferinţa inaugurală, sub genericulEducaţia, între trecut şi viitor s-au ţinut sesiu-nile: Educaţia: qvo vadis? (moderator – Ma-riana Marin, preşedintele AGIRoMd), Educaţiafactor de unitate europeană (moderator – PavelCerebuşcă, ambasadorul AGIRoMd) şi Dascăliromâni de pretutindeni (moderator – ViorelDolha, preşedintele AGIRo), unde am avutonoarea să vorbesc în luarea mea de cuvânt des-pre Armata Învăţătorilor – aşa cum ne numeacu mândrie ministrul Anghelescu. Cuvântareaa fost apreciată de cei prezenţi prin vii aplauze

şi a fost publicată în Buletinul Congresului.În afara prelegerilor în plen, au avut loc

mai multe sesiuni ale unor Ateliere de dezvol-tare profesională. Personal am participat laatelierele „O şcoală altfel există” şi „Te prindcu fapte bune. Aplicarea TIC”, dar se putea optaşi la alte ateliere pe temele: Şcoala fără profe-sor?; Învăţăm sau ucidem timpul?; Culturaevaluării: un deziderat al timpului; Jocuri decreaţie literară; Parteneriate educaţionale pen-tru învăţare; Promovăm educaţia, promovămţara; EQ versus IQ; Ambasadorii limbii ro-mâne în şcoală ş. a. După cum se poate ob-serva, în general s-au dezbătut probleme privind

creşterea eficienţei actului educaţional prin dez-voltare profesională; ameliorarea legislaţiei, aprogramelor, a manualelor şi materialului didac-tic, promovarea şi apărarea drepturilor învăţăto-rilor.

Bineînţeles că în timpul liber s-au organizatexcursii, vizite în şcoli, muzee şi teatre, gazdelebinevoitoare având grijă ca invitaţii să sociali-zeze şi să se simtă bine, mai ales că în afară deinvitaţii din România au fost prezenţi şi delegaţiai Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Ro-mână din regiunile Cernăuţi, Odessa şi Trans-carpatia din Ucraina sau ai Asociaţiei CadrelorDidactice de Etnie Română din Serbia.

Pe data de 6 august, de Ziua Internaţionalăa Prieteniei, am participat la Simpozionul In-ternaţional Portrete de dascăli (ediţia a X-a)care s-a desfăşurat la Universitatea Umanistăde Stat din Izmail, regiunea Odessa-Ucraina.

Cu această ocazie s-au evocat nume de das-căli model din Ucraina şi România, s-au orga-nizat cursuri pe teme pedagogice, s-au prezentatproiecte şi exemple de bună practică şi s-au în-cheiat parteneriate şcolare. La simpozion aufost invitaţi şi reprezentanţi ai administraţieişcolare, ai autorităţilor locale, ai organizaţiilorminorităţii ucrainene din România şi a minori-tăţii române din Ucraina, ai corpului diploma-tic, formatori.

Menţionez că în cadrul Simpozionului amprezentat cartea Crâncenul veac XX şi ororilesale, expunere apreciată şi urmărită cu deosebit

r

Eveniment

APOSTOLUL Pag. 5


atru versuri fiecare. La 19 ani de la publicarea poemului, compo-zitorul Alexandru Cristea a scris muzica pentru versurile din„Limba noastră”. În perioada sovietică, din cele 12 strofe ale poe-mului erau editate doar 11, catrenul care vorbea despre limbasfântă a vechilor cazanii, limba sfântă a credinţei creştine orto-doxe fiind expulzat de către cenzură.

Poemul a devenit imnul Republicii Moldova în anul 1995,când deputaţii din Parlament au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 şi 12 drept imnnaţional şi oficial. Cu prilejul Zilei Limbii Române, la Chişinău, scriitorişi admiratori ai operei lui Alexei Mateevici au depus flori la bustul poe-tului de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ştefan cel Mare.

„Încă simţim şi noi actualitatea poeziei fiindcă ea se referă la o ac-tualitate lingvistică pe care o mai trăim, din păcate, chiar la început desecolul XXI, aşa cum au trăit-o Alexei Mateevici şi contemporanii săi.Limba română se află încă pe baricade aici, la noi”, a declarat scriitorulşi ziaristul Arcadie Suceveanu, membru-fondator al PEN-Clubului dinRepublica Moldova.

S‐a stabilit simbolul Centenarului Marii UniriMinisterul

Culturii şi Identi-tăţii Naţionale(MCIN) adesem nat simbo-lul (identitateavizuală) ce va re-prezenta Cente-narul Marii Uniride la 1918 şi alRăzboiului pen-tru ÎntregireaNeamului. „Pro-

punerea câştigătoare este cea a FCB BUCHAREST, denumită «Hora».

p

(Continuare în pag. 6)

septembrie 2017

interes, întrucât autorul, MihaiDavid – Ghindăoani, a profesatîn primii ani de învăţământ peacele meleaguri. Glumind, potspune că pot dovedi cele de maisus cu un Certificat, semnat deRectorul Universităţii Umanistede Stat din Izmail. Atâta doar că,mai întâi, e redactat în limbarusă, apoi, în română.

Mai trebuie spus că la acestemanifestări dedicate neamului şilimbii române am întâlnit prie-teni vechi din Orhei, Cernăuţi,Chişinău sau dascăli din Nispo-reni, cu care Asociaţia noastrăeste înfrăţită de câţiva ani buni.Dar ne-am făcut şi prieteni noi şiam stabilit relaţii bune cu diversepersoane şi oficialităţi de pestehotare. Ne-au ajutat mult în

aceasta mapele de prezentare abogăţiei culturale şi turistice ajudeţului Neamţ, tipărituri careau avut un impact deosebit, înfiecare ocazie. Menţionăm cămaterialele publicitare ne-aufost puse la dispoziţie, la rugă-mintea noastră, cu multă bună-voinţă de către domnulLaurenţiu Cristinel Dulamă, vi-cepreşedinte al Consiliului Ju-deţean Neamţ, căruia îimulţumim încă o dată, şi peaceastă cale.

N. R. – Mulţumim coleguluinostru Cătălin Diaconu (SFET-NICUL), pentru profesionalismşi amabilitatea cu care ne-a pusla dispoziţie fotografiile ce ilus-trează acest text.

Lecţia de istorie

APOSTOLULPag. 6


ceasta s-a aflat pe primul loc atât în preferinţele juriului, cât şi alepublicului, din partea căruia a primit 27% din voturile exprimate.Logo-ul a fost construit pornind de la două cercuri reunite de sim-bolul infinitului. Cercurile sunt compuse din puncte individualecare cresc şi se dezvoltă. Hora infinită obţinută este un simbolviu, sugerând continuitate împreună, rezistenţă şi creştere”.MCIN, împreună cu Uniunea Agenţiilor de Publicitate din Româ-

nia şi cu sprijinul International Advertising Association, al Centrului deExcelenţă în Studiul Imaginii şi al UNARTE, a organizat un concurs deidei, la care s-au propus 13 identităţi vizuale. Procesul de jurizare s-aderulat în două etape: în prima etapă, agenţiile au prezentat propunerilelor, iar acestea au fost punctate în baza unei grile de evaluare. În ceade-a doua etapă, publicul a avut posibilitatea până duminică, 27 august,ora 23:59, să aleagă identitatea vizuală pe care o preferă. Votul populara contat în proporţie de 25%., se precizează într-un comunicat de presăal MCIN.

Carte frumoasă, cinste cui te‐a scris!Cea de-a şaptea ediţie a Târgului de Carte Libris, organizat de Ca-

mera de Comerţ şi Industrie Neamţ în parteneriat cu Primăria, s-a des-făşurat anul acesta în perioada 14-17 septembrie, în Parcul Central dinPiatra-Neamţ.

Manifestarea dedicată clasicului Ion Creangă (180 de ani de la naş-tere) şi comemorării scriitorului Calistrat Hogaş (170 de ani de la naştereşi 100 de ani de la moarte) a reunit pe standuri nume importante ale pei-sajului cultural naţional şi a înregistrat numeroase evenimente legate decarte: prezentări, lansări, medalioane, conferinţe, saloane literare.

Au fost prezente Editura „Tipo Moldova” din Iaşi, cu proiectul„Centenarul Marii Uniri, 100 de ani – 100 de cărţi de istorie”, Editura„Eikon” şi Editura „Hasefer” din Bucureşti, Editura „Junimea” dinIaşi, Editura „Cetatea Doamnei” din Piatra Neamţ ş. a.

În cadrul conferinţelor „Libris 2017” au fost prezenţi Mircea Di-nescu („Încotro poezia?”), Dan Tomuleţ („Natura perspectivală a ade-vărului”), Lucian Strochi („Scriitori romaşcani”), Vianu Mureşan

A

(urmare din pag. 5)

septembrie 2017

m văzut circulând „taxi-roaba” şi cu oa-meni vii, care nu se mai puteau deplasasinguri, duşi la spital, la tribunal, la nota-riat etc.

Tot într-un fel de roabă, vecinul devis-a-vis transporta bombele. Aducea depe dealurile din jurul Iaşilor proiectile şi

mine neexplodate, rămase din timpul războiu-lui, pe care le dezamorsa în curtea lui, sprespaima noastră, a vecinilor, apoi le vindea cafier vechi.

Pe atunci, eram elevă a unui liceu din Iaşi,în cursul inferior (corespunzător gimnaziului deacum). Într-o zi, ni s-a spus în clasă să nu neapropiem de cei pe care îi vedem căzuţi pestradă, pe trotuar sau în şanţ. I-am văzut şi eu,dimineaţa mergând la şcoală. Nu erau oameniturmentaţi, printre ei erau şi copii. Nu aveauboli contagioase. Erau doar secătuiţi de foame,nu mai aveau putere să ajungă la şcoală sau laun loc de muncă.

Paradoxal, pe atunci, se trăia ca într-o so-cietate ideală, utopică. Oamenii nu-şi strigau înpublic suferinţa, foamea şi frigul din oase. Sefăcea economie de energie umană. Nu erauhoţi, ce şi de la cine să fure. La ce le-ar fi folositbijuteriile celor care le mai aveau. Nu erau be-ţivi, nu erau cerşetori, nu se făceau greve. Nuprea mai erau diferenţe între oameni, ţinând denivelul de trai. Eram cam toţi o „apă şi-un pă-mânt”. Doar „aglomeraţia” din Cimitirul „Eter-nitatea”, în apropierea căruia locuiam, dădeaadevărata dimensiune a tragediei.

Prima ploaie,prima bucurie

La un moment dat, a venit şi prima ploaiepeste pământul ars de secetă. Era spre seară şi,atunci, am ieşit toţi din case, făcându-ne semnecu mâinile. Unele vecine, de pe străduţa noas-tră, plângeau de bucurie.

Părinţii noştri munceau din greu să refacăce am pierdut în război şi să ne susţină, iar noiîncercam să le mai uşurăm povara. Am luat înfolosinţă nişte teren. Astfel, programul nostrude studiu se prelungea mult în noapte.

Toamna, având coşurile pline cu pepeni şi

legume, străbăteam străzile din cartier şi oame-nii strigau, de la o casă la alta: „vin copiii bu-covineanului” (aşa eram noi cunoscuţi). Era obucurie generală, a noastră şi a celor care cum-părau de la noi.

Masa noastră n-a fost mereu îndestulată.Elevi fiind, era greu şi să ne preparăm hrana,dar nici n-am suferit crunt de foame. Eram stu-dentă când încă mai duceam capra la păscut, pemargini de străzi sau în afara oraşului, pe Biţa,„dozatorul” nostru de lapte.

A fost frustrant pentru mine şi pentru fraţiimei că, pe toată durata studiilor, n-am avutdrept de bursă, din cauza venitului din gospo-dărie. În principal, pe „spinarea” cailor era sta-bilit cel mai mare venit. Corespunzătorvenitului, era împovărător impozitul pus pe pă-

mânt şi pe tot ce mişca în gospodărie, la carese adăugau cotele (produsele şi animalele) cetrebuiau predate statului, ce îi secătuiau pe ţă-rani.

Măsuri diaboliceSe spune că, dacă asculţi doi oameni des-

criind acelaşi accident rutier, îţi pierzi încrede-rea în istorie. Şi mie mi s-a întâmplat să afludespre evenimente istorice privite din unghiuride vedere total diferite, unele chiar departe derealitate.

Eu am învăţat, de pildă că, prin „Reformamonetară” (Stabilizarea) s-a realizat o nouă re-partizare, favorabilă păturii muncitoare şi inte-lectuale, a venitului naţional. În fapt, îndimineaţa zilei de 15 august 1947 toţi româniiau devenit săraci. Din ce ştiu, fiecare cetăţeana primit o sumă fixă, modică, în schimbul ba-nilor predaţi, indiferent câţi, nu de la bancă, cide la poliţie. Cum era de aşteptat „Stabilizarea”a făcut multe victime. Unii şi-au pus capăt zi-lelor, alţii şi-au pierdut minţile.

Tot atunci, în afara bijuteriilor de familie,oamenii au fost obligaţi, sub ameninţarea unorpedepse grele, să declare şi să predea băncilortot ce aveau: valute străine şi metale preţioase,în schimbul unor sume mici şi a unor adeverinţefără valoare. Au fost măsuri diabolice, de nive-lare şi sărăcire a populaţiei.

Pe „lista neagră” a evenimentelor anului1947 am inclus şi dispariţia, de pe scena politică,a Partidului Naţional Liberal şi a Partidului Na-ţional Ţărănesc. După cum se ştie, liderii lor auumplut închisorile, unora acolo rămânându-leoasele.

Abdicarea Regeluişi proclamarea Republicii

Nefericitul an 1947 s-a încheiat cu altedouă evenimente majore, ce au zguduit ordineastatală de până atunci: proclamarea RepubliciiPopulare Române şi abdicarea Regelui Mihai.

Eu am învăţat că, prin actul de la 30 De-cembrie 1947, a luat fiinţă un nou stat al oame-nilor muncii de la oraşe şi sate, o nouăconducere democratică, menită să asigure bu-năstarea populaţiei.

Istoria scrisă astăzi interpretează diferitaceste evenimente. Acum avem libertatea să lejudecăm cum vrem.

Din piese disparate, fraţii mei, pasionaţi detehnică, au construit un aparat de radio, la caream ascultat mesajul Regelui la trecerea dintre ani.

Mesajul de Anul Nou, al Regelui Mihai,îna intea abdicării, plin de compasiune faţă depopor, de îndemn la „cumpătare şi solidaritate”,încărcat şi de premoniţii, a fost ultimul eveni-ment istoric al anului 1947, un an de tristăamintire.

Mărturisesc că nu sunt de profesie istoric,nici economist. Am fost şi mai sunt atentă lalecţiile pe care le-am primit şi încă le mai pri-mesc de la istorie, de la oameni, de la viaţă.

Cred că n-aş putea încheia mai potrivitaceste însemnări decât citându-l (din memorie)pe cronicarul Ion Neculce: „Cine va crede, bineva fi, iar cine nu va crede, iarăşi bine va fi, fiş-tecare, cum îi va fi voia, aşa va face.”

Elena DIDOIU

A

(urmare din numărul trecut)

1947‐2017Arc peste timp

Arte şi meserii

APOSTOLUL Pag. 7


„Misticismul etic la Albert Schweitzer”), Maria Sipoş („MarinPreda – 95 de ani de la naştere”), Silviu Moldovan („Faţete ale re-presiunii politice după anul 1947”) ş. a.

Au fost lansate cărţile „Trei săptămâni în Anzi”, de MariusChivu, „Consideraţii (in)utile despre destinul filosofiei” de DanTomuleţ, „Colier din bomboane de colivă” de Mircea Dinescu,„Un jurnal salvat al lui Mircea Eliade” de Cristian Bădiliţă, „Zep-pelin”, de Adrian G Romila ş. a.

Manifestarea a mai cuprins un Medalion Constantin Munteanu,precum şi întâlniri ale scriitorilor cu elevi de la colegiile „CalistratHogaş”, „Petru Rareş” şi „Informatică”.

Premieră la Teatrul TineretuluiPe 8 septembrie, Teatrul Tineretului şi-a deschis stagiunea 2017 –

2018 cu premiera spectacolului WOLFGANG după Yannis Mavritsakis.Regia: Radu Afrim, decor: Romulus Boicu, costume: Erika Márton. Îndistribuţie: Cătălina Bălălău, Florin Hriţcu, Andrei Merchea Zapotoţki,

Mircea Postelnicu, Loredana Grigoriu, Ema-nuel Becheru, Cristina Mihăilescu, ValentinFlorea, Sabina Brânduşe.

În 2006, o ştire făcea înconjurul lumii:într-un orăşel din Austria, Natascha Kam-pusch a fost ţinută captivă într-o pivniţă, timpde 8 ani, de către Wolfgang Priklopil, care arăpit-o pe când ea avea zece ani.

Plecând de la acest fapt, dramaturgulgrec Yannis Mavritsakis, scrie o piesă distinsăcu Palmarès de către Commission nationalede l'Aide à la création de textes dramatiques,Paris, 2010. În opinia sa, Wolfgang este „o in-terogare a raporturilor dintre dragoste şi po-sesie”, piesa încearcând să descifreze

resorturile intime care determină actele răpitorului. Acestea ar fi un răs-puns dat lumii standardizate şi ipocrite, care nu-i satisface aspiraţiile ro-mantice, căci protagonistul visează la o iubire absolută: „Altfel ar trebui

(

septembrie 2017

(Continuare în pag. 8)

Doamna Trandafir, doamna mea învățătoare…iaţa este ca o picătură de apă în mijloculunui ocean. Fiecare fiinţă, oricât de mică şineînsemnată ar fi, are un rol important înviaţă. Rolul dumneavoastră, dascălul nostru,a fost, este şi va fi de a ne sprijini la bine şila greu, de a ne îndruma, de a ne motiva șinu în ultimul rând, de a ne învăţa ce trebuiesă ştie fiecare om când începe să își constru-

iască temelia vieţii. Cu ochii plini de dragoste şi îngăduinţă ne pri-

veşte mama, cu ochii dragostei frăţeşti ne priveşteprietenul de suflet pe care l-am cunoscut în copilă-rie, cu ochii plini de admiraţie şi respect ne priveşteelevul căruia i-am fost îndrumătorul paşilor nesi-guri în copilărie şi căruia, într-o oarecare măsură,i-am influenţat „traiectoria” pe drumul vieţii.

Învăţătorul este călăuza şi pilonul principal desprijin în viaţa oricărui mic şcolar ce trebuie iniţiatîn tainele cunoaşterii. Pentru elevii săi, dascăluleste modelul suprem, demn de urmat şi la vârstemai mici, divinizat. De cele mai multe ori, dupăcum se ştie, ceea ce spune doamna învăţătoare,este mai presus de orice, chiar şi de ce spun părin-ţii. Învăţătorul este văzut ca fiind ceva chiar maipresus de părinte şi chiar o a doua mamă.

Cu mulţi ani în urmă, cu ochii şi sufletul decopil, încă prea crud, prea nevinovat, prea timid,priveam cu mare admiraţie pe doamna mea învă-ţătoare, care era pentru mine un soi de zeiţă cu pu-teri supraomeneşti. În fiecare zi aşteptam cunerăbdare întâlnirea în sala de clasă. Mereu măsurprindea cu a ei cunoaştere, cu a ei pasiune, cual ei talent de a ne capta atenţia şi de a reuşi să netrimită acasă, în fiecare zi, mai bogaţi, mai încre-zători, mai plini de speranţă şi vise. Împreună cuea, am deschis o carte, am învăţat să citesc, să în-ţeleg conţinutul şi să mă las cuprinsă de lumea ma-gică a literelor şi poveştilor şi a numerelor.

Portretul dascălului meu, care m-a ghidat spretot ce e frumos şi luminos, din punctul meu de ve-dere, este perfect. Consider că a fost şi este o per-soană extrem de capabilă, bună, răbdătoare şiimpunătoare. Doamna mea învăţătoare, este unmodel de urmat în viaţă. Pot spune că prin exem-plul oferit de ea, am avut parte de un imbold şi oatracţie nemaiîntâlnită, pentru această meserie, dedeschizător de drumuri pentru sufletele pure. Aten-ţia şi iubirea cu ajutorul cărora am fost ghidată decătre ea, sunt cele mai convingătoare elemente înafirmarea faptului că o consider perfectă. Doamnamea învăţătoare a fost şi este un cadru didacticcomplet şi complex, fiind şi un exemplu extraor-dinar de persoană respectabilă pentru societate.Prin investiţia învăţătoarei mele în caracterul meu,dar şi al colegilor, constat că am parte de principii

solide şi păreri bine definite, argumentate. Încă dinclasa I am fost cu toţii învăţaţi, nu mecanic, să neexpunem frumos punctele de vedere, să trăim înpace şi să ne ajutăm. Unitatea clasei s-a datorat ca-drului didactic, ce a ştiut mereu să ne înveţe cumsă ne rezolvăm conflictele într-un mod frumos,cum să fim uniţi, ca o familie. Am simţit că aveamo familie şi la şcoală, formată din toţi colegii şidoamna învăţătoare. Consider că sentimentul deapartenenţă la o familie chiar şi în cadrul şcolii, ne-aajutat pe fiecare în parte, deoarece eram solidari,învăţam să împărţim ce aveam şi ne susţineam re-ciproc. Pentru că a fost a doua mamă şi m-a învăţatce este unitatea şi solidaritatea, îi mulţumesc!

Nu în ultimul rând, îi mulţumesc pentru faptulcă a rezistat comportamentului meu puţin vulcanicşi l-a modelat astfel încât să nu-mi pierd persona-litatea puternică şi pe lângă aceasta, să învăţ să fiutemperată în acţiuni, vorbe. Cu ajutorul ei, am în-văţat că pot rămâne eu, originală, acelaşi copil,chiar dacă îmi temperez acţiunile. Consider că pen-tru domnia sa, doamna învăţătoare, a fost o muncădificilă să ne modeleze caracterele tuturor, deoa-rece toţi aveam nevoie de şlefuire. Ne-a privit în-totdeauna ca pe nişte diamante minunate, originale,care aveau nevoie de şlefuire pentru a străluci maifrumos decât o făceau deja. A ştiut întotdeauna săfie alături de noi şi să ne susţină exact când trebuia.

Pentru mine, doamna mea învăţătoare, esteimaginea dascălului desăvârşit care mereu îmi va

rămâne în suflet, pentru toate sentimentele şimunca investită în mine, pentru a deveni o per-soană mai bună, mai răbdătoare şi de asemeneaperseverentă. Niciodată nu voi putea uita persoanacare m-a condus către ceea ce îmi doream atuncişi ceea ce sunt acum.

Dascălul este un artist: reuşeşte să facă din copi-lul mic şi necizelat ceea ce face sculptorul dintr-unbloc de piatră.

M-aţi modelat, m-ați învăţat cum să păşesc înviaţă, cum să privesc mereu spre înălţimi, cum săvorbesc, cum să iert, cum să devin o elevă apre-ciată. Promit că voi rămâne în continuare la fel.

Alegându-vă această soartă, profesia nobilăde dascăl, dumneavoastră aţi înţeles ceva ce mulţinu au reuşit; învăţându-l pe altul îl faci mai bogat,fără ca tu să devii mai sărac. E important să gă-seşti, să întâlneşti în viaţă un om, o persoană, undascăl care să-ţi ofere un sprijin, un sfat părintesc,o mângâiere, la nevoie. Mă simt o elevă norocoasăcăci am întâlnit un astfel de om căruia îi voi purtarespect necondiţionat pentru toată viaţa.

Citându-l pe Sadoveanu, care în „DomnulTrandafir”, rememorează cu mare plăcere chipulși caracterul dascălului său, care i-a marcat copi-lăria, pot afirma fără nici un dubiu că doamna meaînvăţătoare este și rămâne pentru mine o adevă-rată „Doamna Trandafir”.

Prof. Maria DARLEA,Şc. Gimnazială Borleşti, Jud. Neamţ

V

O prioritate: cartea pentru copii* Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere

estivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT a anunţat numele autorilor românicare vor lua parte la sărbătoarea literaturii la Iaşi, în perioada 4-8 octombrie 2017, la Iaşi. La Casa FILITpublicul se va întâlni cu autorii Dan Alexe, Simona Antonescu, Ioana Bradea, Ruxandra Cesereanu,Andrei Crăciun, Codrin Liviu Cuţitaru, Tudor Ganea, Adrian Georgescu, Mircea Mihăieş, Ioan T. Morar,Andrei Oişteanu, Marius Oprea, Dora Pavel, Mircea Pricăjan şi Bogdan-Alexandru Stănescu.

Timp de 5 zile, la Casa Poeziei vor fi în centrul evenimentelor poeţii Linda Maria Baros, LaviniaBălulescu, Emil Brumaru, Rita Chirian, Dan Coman, Teodora Coman, Ana Donţu, Vlad Drăgoi,Mugur Grosu, Ştefan Ivas, Claudiu Komartin, Ştefan Manasia, Vlad Moldovan, Andrei Novac, Cos-

min Perţa, Tara Skurtu, Robert Şerban, Răzvan Ţupa, Mihail Vakulovski, Paul Vinicius.Anul acesta, FILIT „construieşte” două case noi, dedicate literaturii fantasy şi celei pentru copii. La

Casa Fantasy vor participa autorii Sebastian A. Corn, Marian Coman, Michael Haulică, Alexandru Lamba,Dănuţ Ungureanu, iar Casa Copilăriei va găzdui evenimente cu scriitorii Ana Alfianu, Florin Bican, IoanaNicolae, Adina Popescu şi Iulian Tănase.

Scriitorii români din afara graniţelor ţării Eugen Ovidiu Chirovici, Jan Cornelius şi Dana Grigorceavor participa în cadrul unor evenimente speciale. De asemenea, scriitorul Mircea Cărtărescu va urca pescena Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi.

FILIT este un proiect anual, finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi prin Muzeul Naţional al Literaturii RomâneIaşi şi va reuni anul acesta la Iaşi, în cadrul celei de a V-a ediţii, sute de nume ale scenei culturale mondiale. (Red.)

F

Eveniment

APOSTOLULPag. 8septembrie 2017


ă fie dragostea asta... Ar trebui să poţi să smulgi pe cineva dinmulţime şi să poţi rămâne cu acea persoană pentru totdeauna.”

Iar regizorul Radu Afrim adaugă: „Acest spectacol ne aratăcât de fragili suntem, dar vorbeşte şi despre captivitate, care nu eneapărat un beci, un portbagaj, ci poate fi propria familie, propriuloraş, ţara, cu care dezvolţi o relaţie de dragoste şi ură; interogheazăcare sunt limitele suportabilităţii noastre şi dacă nu cumva în locsă ne salvăm preferăm o coabitare nocivă.” (Raluca NACLAD)

Gala Tânărului Actor HOP, 2017 Ediţia a XX-a a Galei Tânărului Actor HOP, desfăşurată la Vox Maris

Grand Resort din Costineşti, s-a încheiat, după patru zile de concurs, înseara zilei de 7 septembrie.

Tema din acest an a Galei HOP a fost „Suportabila uşurătate a fiinţeila A.P. Cehov”, temă provocatoare, menită să sublinieze ideea pe care di-

rectorul artistic al competiţiei, Miklos Bacs a reliefat-o: că deşi suntemprinşi între două mari singurătăţi, naşterea şi moartea, între ele, există cău-tarea celuilalt, iar arta teatrului este cea în care actorii îi debarasează pe

spectatori, pentru câteva ore,de singurătate, oferindu-le ilu-zia lipsei acesteia.

Juriul final a fost formatdin Zsolt Bógdan – actor,Mihai Măniuţiu – regizor,Ana-Ioana Macaria – actriţă,Ada Solomon – producător,Alexandru Voicu – actor, câş-tigătorul Marelui Premiu„Ştefan Iordache”, ediţia2016.

Premiul „ŞTEFAN IOR-DACHE” – Marele Premiu al Galei Tânărului Actor HOP a fost acordatactriţei Cosmina Olariu pentru „Mică criză de identitate”, după Livada devişini de A. P. Cehov. Premiul a fost înmânat de actorul Victor Rebengiuc.

(urmare din pag. 7)

s

Punte culturală între Piatra-Neamţ şi Chişinăuvând în vedere faptul că se apropie anul2018, Centenarul României Mari, în pe-rioada 15 iunie-31 august 2017, AsociaţiaCulturală STUDIA Piatra-Neamţ a derulatproiectul Punte culturală între Piatra-Neamţ şi Chişinău. Finanţat în mare partede către Primăria Municipiului Piatra-Neamţ din fonduri nerambursabile, dome-

niul Cultură, proiectul a avut drept obiective:promovarea culturii locale la nivelul Municipiu-lui Piatra-Neamţ care să permită dezvoltarea ul-terioară a acesteia; promovarea obiectivelorturistice şi culturale existente în Piatra-Neamţ şiîmprejurimi; promovarea turismului local şi atra-gerea de noi turişti şi investitori; promovarea po-tenţialului geografic al Municipiului Piatra-Neamţ; cultivarea tradiţiilor, obiceiurilor speci-fice zonei Neamţului; promovarea specificuluiculinar al zonei; revitalizarea interesului publicu-lui din Piatra-Neamţ pentru activităţile cultural-artistice, sociale, civice şi ştiinţifice; promovareamodalităţilor prin care Consiliul Local al Muni-cipiului Piatra-Neamţ se implică în finanţareaunor astfel de activităţi ştiinţifice, artistice, so-ciale, civice, ecologice şi culturale.

Beneficiarii direcţi ai proiectului au fostpatru cadre didactice şi şase elevi de la Centrulde Excelenţă în Medicină şi Farmacie „Raisa Pa-calo” Chişinău, alături de membri ai AsociaţieiCulturale STUDIA Piatra-Neamţ, cadre didactice,elevi, studenţi şi, nu în ultimul rând, locuitori ai

Municipiului Piatra-Neamţ.Astfel, sub coordonarea prof. dr. Mihai Flo-

roaia, în intervalul 26-30 iulie 2017, la Piatra-Neamţ, s-au derulat unele activităţi specificeacestui proiect precum: vizită la Muzeul de Istoriedin Piatra-Neamţ, în cadrul căreia domnul profe-sor Gheorghe Radu a prezentat principalele eve-nimente din istoria dezvoltării omenirii până înperioada contemporană; activitatea Teatrul Tine-retului din Piatra-Neamţ – istorie şi perspectivederulată în cadrul instituţiei de cultură amintite şiprezentată de Gianina Cărbunariu, managerul ge-neral al Teatrului Tineretului; actriţa Geanina Că-tălina Eşanu şi Mihaela Jipa, secretar artistic;vizitarea Ansamblului Medieval Curtea Dom-nească (Biserica Naşterea Sfântului Ioan Boteză-torul, Turnul Clopotniţă, Pivniţa I şi Pivniţa II),dar şi a Muzeului Cucuteni, a Casei memoriale„Calistrat Hogaş” şi a Muzeului de Artă. De ase-menea, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” agăzduit activitatea intitulată Periplu cu valenţe is-torice: Marea Unire de la 1918, în cadrul căreiaau prezentat materiale de specialitate MihaelaMereuţă, directorul bibliotecii şi prof. MihaelaGherghelescu de la Colegiul Naţional „GheorgheAsachi” din Piatra-Neamţ. Doamna profesor Mi-haela Gherghelescu a explicat participanţilor,într-o deosebită, originală şi antrenantă sinteză,contextul realizării Marii Uniri de la 1 Decembrie1918, răspunzând întrebărilor venite din parteaoaspeţilor de peste Prut.

Tot în cadrul proiectului, participanţii s-audelectat admirând panorama oraşului din telegon-dolă sau vizitând Mănăstirea Bistriţa, Barajul dela Bicaz şi Mănăstirea Pângăraţi.

Activităţile fiind unele deschise, participanţiişi-au manifestat dorinţa şi disponibilitatea de acontinua seria acestor manifestări care să aibă învedere şi aspecte mai puţin abordate până acum:Relaţiile dintre românii aflaţi de o parte şi de altaa Prutului în contextul anului 1918, Rolul monar-hiei în realizarea Marii Uniri, Contribuţia cadre-lor medicale pe front în Primul Război Mondialetc.

După cum subliniam la începutul materialu-lui, aceste evenimente fac parte dintr-o serie deactivităţi premergătoare Centenarului Marii Uniride la 1918, centenar pe care îl vom sărbători, în-cepând cu luna ianuarie 2018.

Fără a intra în amănuntele privitoare la deru-larea fiecărei activităţi desfăşurate în cadrul pro-iectului, putem concluziona faptul că acesteacţiuni au răspuns scopului şi obiectivelor pro-puse, promovând valorile culturale, artistice şi tu-ristice ale Municipiului Piatra-Neamţ şi dinîmprejurimi, deschizând astfel noi perspective decolaborare cu românii aflaţi dincolo de Prut. Spe-răm ca şirul unor astfel de manifestări să prezinte,măcar secvenţial, rolul poporului român în istoriamilenară a Europei şi a lumii.

Prof. Anca-Mihaela FLOROAIA

A

Eveniment

APOSTOLUL Pag. 9septembrie 2017


remiul se acordă în memoria marelui artist Ştefan Iordache, cel carea fost membru al juriului la mai multe ediţii ale Galei HOP, un mareapropiat al acestui eveniment şi un susţinător al tinerilor la începutde carieră. Dacă iniţial, începând cu ediţia 2009, acesta a fost acordatpentru cel mai bun actor la secţiunea individual, începând din anul2013, organizatorii Galei au decis ca Premiul „Ştefan Iordache” sădevină MARELE PREMIU AL GALEI.

Expoziţia Dincolo de Granit – AndezitÎn perioada 5 septembrie - 8 octombrie 2017, Muzeul de Artă din Pia-

tra-Neamţ a organizat, în colaborare cu Muzeul de Artă Comparată dinSângeorz-Băi, o expoziţie de grup care reuneşte lucrările de sculptură şiceramică semnate de şase artişti contemporani, nume de referinţă în artavizuală, prezentate pe scurt de muzeograful Violeta Dinu: Nicolae Fleissigcare trăieşte în Franţa din 1982, a descoperit tainele sculpturii în atelierullui Clement Pompiliu (1923-1985) din Piatra-Neamţ, a absolvit Academiade Artă din Bucureşti, şi revenind în oraşul nostru a iniţiat proiecte artis-

tice monumentale finalizate cu lucrări donate urbei şi Muzeului de Artă.Gheorghe Zărnescu a expus la Piatra-Neamţ de multe ori în cadrul Bie-nalelor „Lascăr Vorel” şi a donat instituţiei noastre 16 lucrări din expo-ziţie care se adaugă celor donate în anii trecuţi, îmbogăţindu-nepatrimoniul. Maxim Dumitraş, artist, fondator şi director al Muzeului deArtă Comparată din Sângeorz-Băi, este iniţiatorul acestui proiect generosintitulat „Dincolo de Granit – Andezit” unde sculptura se asociază şi cualte limbaje, simultan cu deschiderea către spaţiul internaţional. Ioan PopVereta, s-a format ca artist la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigo-rescu” din Bucureşti. A participat la simpozioane şi tabere de sculptură înţară şi străinătate. Lucrările sale cu tematică simbolist – abstractă se aflăpentru prima dată la Piatra-Neamţ. Nesrin Karakan este o sculptoriţă ori-ginară din Turcia, unde predă la Universitatea din Mersin. Lucrările sale,realizate în materiale diverse, de la fontă, beton, la andezit, se integreazănoilor tendinţe contemporane manifestate în cadrul grupului. Emil CassianDumitraş a absolvit Universitatea de Arte Plastice şi Design „Ion Andre-escu” din Cluj, secţia ceramică / sticlă / metal, specializându-se în sculp -tură. În această expoziţie, artistul se prezintă cu 12 lucrări de ceramică.

P

Aniversări culturale– septembrie

1. INDEPENDENŢA ROMÂNIEI,primul film românesc, regia GrigoreBrezeanu; 105 ani de la proiecţie03. CIPARIU, TIMOTEI (1805-1887) lingvist, filolog, istoric, teolog;130 ani de la moarte06. KOGĂLNICEANU, MIHAIL(1817-1891) istoric, om politic, scrii-

tor; 200 ani de la naştere 06. PRUDHOMME, SULLY (1839-1907)premiul Nobel pentru Literatură; 110 ani dela moarte 07. CIOCULESCU, ŞERBAN (1902-1988)memorialist, academician; 115 ani de la naş-tere 08. (†) NAŞTEREA MAICII DOMNULUI10. IANCU, AVRAM (1824-1872) revolu-ţionar paşoptist, avocat; 145 ani de la moarte 12. AGÂRBICEANU, ION (1882-1963)scriitor, ziarist, preot; 135 ani de la naştere 13. MONTAIGNE, MICHEL DE (1533-1592) scriitor şi filosof francez; 425 ani de lamoarte 14. (†) ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI14. BREAZUL, GEORGE (1887-1961)muzicolog, folclorist; 130 ani de la naştere 16. BRĂTIANU, VINTILĂ I. C. (1867-1930) prim-ministru al României; 150 ani dela naştere 17. BACOVIA, GEORGE (1881-1957)poet; 136 ani de la naştere 17. TEATRUL „LUCIA STURDZA BU-LANDRA”, 70 ani de la inaugurare18. ZAMBACCIAN, KRIKOR H. (1889-1962) colecţionar şi critic de artă; 55 ani dela moarte 21. BĂIEŞU, ION (1933-1992) scriitor, dra-maturg, scenarist; 25 ani de la moarte 25. FAULKNER, WILLIAM (1897-1962)laureat Nobel; 120 ani de la naştere 26. BOTTA, DAN (1907-1958) poet, eseist,dramaturg; 110 ani de la naştere 27. DEGAS, EDGAR (1834-1917) pictorfrancez; 100 ani de la moarte28. PÂRVAN, VASILE (1882-1927) istoric,arheolog, filosof, eseist; 135 ani de la naştere 29. HURMUZACHI, EUDOXIU (1812-1874) istoric, om politic; 205 ani de la naş-tere (Red.)

Parteneriat Asociaţia Culturală STUDIA –Centrul de excelenţă în medicină şi farmacie

RAISA PACALOincronizarea şi integrarea învăţământuluimedical postsecundar nonterţiar în Centrulde excelenţă în medicină şi farmacie „RaisaPacalo” Chişinău la învăţământul progre-siv de peste hotare este o premiză impor-tantă în dezvoltarea parteneriatelormultilaterale cu organizaţiile şi instituţiilede învăţământ similare din: România (Aso-

ciaţia Culturală STUDIA Piatra-Neamţ, InstitutulNaţional de Geriatrie şi Gerontologie „AnaAslan” Bucureşti), Norvegia (Universitatea AgderKristiansand), Elveţia (Agenţia Elveţiană pentruDezvoltare şi Cooperare), Germania (WannseeSchule e.V., Academia Buch, Institutul Vivantes,Berlin-Branderburg e.V., Academia Gesundheit),Italia (Istituto per lo sviluppo della formazioneprofessionale dei lavoratori), SUA (The Univer-sity of North Caroline Greensboro).

Parteneriatul cu Asociaţia Culturală STUDIAare un impact deosebit pentru dezvoltarea valori-lor general-umane. În acest scop, în perioada 26-30 iulie 2017, în Piatra-Neamţ, s-a efectuat vizitade studiu a echipei de cadre didactice şi elevi –membri ai cercurilor ştiinţifico-practice studen-ţeşti din Centrul de excelenţă.

Acest oraş dispune de un bogat patrimoniucultural, care are o va-loare deosebită la nivelnaţional, iar vizita locu-rilor memorabile dinPiatra-Neamţ a fost posi-bilă datorită proiectuluiPunte culturală întrePiatra-Neamţ şi Chişi-nău, realizat de Asocia-ţia Culturală STUDIA.

Programul culturala inclus vizita a mai multde 10 obiective culturaleşi istorice, printre care:Ansamblul medievalCurtea Domnească, Mu-zeul Cucuteni, Casa me-morială Calistrat Hogaş,Biblioteca JudeţeanăG.T. Kirileanu, Muzeulde Artă Piatra-Neamţ,Mănăstirea Bistriţa, Mă-năstirea Pângăraţi.

Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintăevenimentul principal al istoriei României şi toto-dată realizarea unui deziderat al locuitorilor gra-niţelor vechii Dacii. Despre acest eveniment de odeosebită valoare istorică ne-au relatat prof. Mi-haela Gherghelescu şi Mihaela Mereuţă, directo-rul Bibliotecii Judeţene G.T. Kirileanu. În cadruldezbaterilor membrii echipei Centrului de exce-lenţă au aflat particularităţile evenimentelor isto-rice din perioada respectivă, au realizat schimb deopinii vizând importanţa lor istorică şi impactul îndezvoltarea relaţiilor dintre România şi ţara noas-tră.

Echipa Centrului de excelenţă în medicină şifarmacie ,,Raisa Pacalo” Chişinău exprimă sin-cere mulţumiri Asociaţiei Culturale STUDIA Pia-tra-Neamţ şi, în special, vicepreşedinteluiAsociaţiei, domnului Mihai Floroaia şi doamneiAnca-Mihaela Floroaia pentru posibilitatea de adescoperi locuri inedite şi oameni minunaţi, carene-au îndemnat să păstrăm, valorificăm şi să pro-movăm valorile naţionale ale strămoşilor noştri.

Prof. Mariana NEGREANDirector adjunct al Centrului de Excelenţă în

Medicină şi Farmacie „Raisa Pacalo” Chişinău

S

0

Eveniment

APOSTOLULPag. 10septembrie 2017

O sărbătoare internaţională a artei plastice: Neamţ Creativ I, 2017n perioada 6-13 august 2017, la PiatraNeamţ a avut loc prima ediţie (cu partici-pare directă a câştigătorilor) a ConcursuluiInternaţional de Arte plastice pentru Copii– NEAMŢ CREATIV I – 2017. Proiectuleste realizat de Asociaţia Culturală Arte. Roîn parteneriat cu Consiliul Judeţean Neamţ,iar participanţii sunt câştigătorii Concursu-

lui Internaţional Piatra Neamţ Creativ, desfă-

şurat la sfârşitul anului trecut şi finalizat cuExpoziţia internaţională de arte plastice pentruelevi, prezentă pe simezele Galeriei Mansardă aMuzeului de Artă din Piatra-Neamţ, în luna de-cembrie 2016.

Atunci, având ca temă a concursului „Dese -nează oraşul tău / Draw your city”, expoziţia a reu-nit cele mai reuşite circa 400 de creaţii ale copiilor,realizate cu măiestrie de copii şi tineri cu vârstecuprinse între 6-19 ani, ce au fost selectate atentdin cele peste 600 recepţionate, din circa 24 deşcoli, licee şi cluburi din 14 ţări (Bulgaria, Mace-donia, Serbia, Lituania, Ucraina, Polonia,Rusia, Turcia, Egipt, Malaezia, Thailanda,India, Hong Kong, China, Statele Unite aleAmericii), de pe 4 continente (Europa, Asia, Ame-rica şi Africa).

Cele două şcoli câştigătoare ale Marelui pre-miu din 2016 – Grand prize School winner au fost:SIMPLY ART, Hong Kong – CHINA şi Yeow

Chye Art Studio, Penang –Malaysia.În cadrul competiţiei s-au distins de aseme-

nea, printr-o participare numeroasă şi la un foarteînalt nivel creativ, şcoli şi organizaţii precum:H.R.H. Princess Sirindhorn Art Center – Wan-gsaphong, Thailanda; Ozel Trabzon Seray ResimKursu,Veysel Acar Atolyesi – Trabzon, Turcia; ArtStudio Gir-A In Youth Culture House -Rybnik Po-lonia; Artino Art Studio –Belgrad, Serbia; LyceumOf Arts 133 – Kharkov, Ucraina; Tulika For ChildArt – Gujarat, India; Children’s Art Studio St.Chyril And Methodi – Bitola, Macedonia.

Manifestarea de anul trecut s-a dorit a fi o ac-ţiune culturală dedicată copiilor şi artei acestora,proiectată spre a fi realizată anual, o celebrare prinlucrările micilor artişti a excelenţei în artele vi-zuale precum şi un îndemn spre a preţui mai multarta, cultura şi educaţia.

Şcolile cu rezultatele cele mai bune din com-petiţia de anul trecut au fost invitate pentru a par-ticipa direct la activităţile din săptămâna 6-13august 2017, în oraşul şi judeţul nostru.

Aşadar, Simply Art School din Hong Kong,Clubul Kolorit din Bulgaria, SPR Muveszeti Cso-port din Ungaria, Liceul de Arte plastice „NicolaeTonitza” din Bucureşti şi H.R.H. Princess Sirin-dhorn Art Center din Thailanda au fost prezentela Neamţ Creativ I, 2017. Lor ar fi trebuit să li sealăture membrii şcolii Tulika for Child Art Centerdin India precum şi copiii de la Alexandria Spor-ting Club din Egipt care, din păcate, în ciuda efor-turilor susţinute şi a demersurilor făcute laambasadele României de la Cairo şi New Delhi,nu au putut răspunde invitaţiei, din cauza formali-tăţilor pentru obţinere vizelor.

Deschiderea oficială a manifestărilor a avutloc pe 8 august, la Biblioteca Judeţeană „G.T. Ki-rileanu”, şi a fost urmată de vernisarea expoziţieide pictură şi caligrafie chineză China Art reali-zată de Simply Art School din Hong Kong, China.

Expoziţia China Art reuneşte câteva zeci decreaţii ale copiilor chinezi şi ale celor doi profesoricoordonatori – Henry Lau Hoo Cheong şi IrisLee Chui Fan surprind dimensiunea umană, na-tura caracteristică, arhitectura specific tradiţionalăşi cea modernă, în Hong Kong. Lucrările de cali-grafie încorporează parcă întreaga ştiinţă şi esteticăa scrisului din ţara Soarelui-răsare. Autorii au reu-şit realizarea unor mici capodopere, folosind tuşul,pensulele de bambus, culorile tradiţionale şi hârtiade orez. Meticulozitatea, atenţia şi răbdarea, pre-cum şi talentul celor peste 20 de tineri pictori şigraficieni – laureaţi ai unor prestigioase competiţiide arte plastice destinate elevilor de pe tot mapa-

mondul – au fost răsplătite prin acordarea unorCertificate de Excelenţă.

Programul activităţilor proiectului a mai in-clus sesiuni de lucru la pictură – peisaj, în plein,în spaţiul Curţii Domneşti, la Turnul şi Biserica luiŞtefan cel Mare, vizite la muzee, workshop-uri şisesiuni de informare turistică, alaturi de voluntariide la Asociaţia Culturală Arte.Ro şi elevi pietrenide la şcolile şi colegiile din oraş.

Au existat deasemenea, un prim tur culturalde promovare a judeţului Neamţ pe traseul Bicaz,Cheile Bicazului, Lacul Roşu, Barajul şi LaculBicaz, dar şi un altul care a inclus Târpeşti-ul, Ce-tatea Neamţului, Parcul Natural Vânatori Neamţ,Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină DragoşVodă, Mănăstirile Neamţ, Secu şi Sihăstria.

Este o necesitate de importanţă maximă castrategiile de promovare a Judeţului Neamţ să in-cludă manifestări dedicate expunerii potenţialuluicreator al copiilor – întrucât cu siguranţă mulţidintre ei sunt deja buni ambasadori ai mediuluicultural şi valorilor turistice ale locului. Este vitalsă ne reprezentăm internaţional prin valorilenoastre educaţionale, culturale şi artistice, princopiii şi tinerii cei mai performanţi, talentaţi şicreativi.

Îmi exprim satisfacţia, atât în nume personalcât şi în numele Asociaţiei pe care o conduc, pen-

tru reuşita acestui proiect atât de important pentrunoi şi întreaga comunitate nemţeană, care dupăîndelungi eforturi şi pregătiri, iată, are loc în ora-şul nostru. Am fost abordată în timpul panotăriilucrărilor la Galeria „Cupola”, de utilizatorii bi-bliotecii, mai tineri sau mai vârstnici, care şi-auexprimat încântarea de a vedea asemenea creaţiioriginale şi interesante în oraşul lor. Cei aflaţi laa doua tinereţe mi-au mărturisit că nu au mai avutprilejul să vadă artă asiatică de prin anii ’84-‘85,când a avut loc o amplă şi valoroasă expoziţie deartă chineză la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ,de care, cu bucurie mi-am adus şi eu aminte.

Rafinamentul execuţiei lucrărilor tinerilor ar-tişti din Hong Kong ar trebui să constituie unreper pentru elevii nemţeni pasionaţi de artă, însensul motivării acestora din urmă de a ajunge laperformanţe notabile sub aspectul tematicii, exe-cuţiei, conceptului şi mesajului propriilor lucrăride grafică şi pictură, a declarat prof. Cristina S.Petrariu, laureată – anul trecut – a primei ediţii aPremiilor Revistei Apostolul.

Mircea ZAHARIA

Î

Arte şi Meserii

APOSTOLUL Pag. 11septembrie 2017

n act de excelenţă şi mare curaj – aşa poatefi privită lansarea evenimentului internaţio-nal Neamţ Piano Festival, care şi-a deschisaripile muzicale pe 15 septembrie 2017, laTeatrul Tineretului din Piatra-Neamţ. Celcare şi-a asumat cu ambiţie şi tenacitate ro-lurile de organizator principal, prezentator

şi solist (printrealţii) este tânărulpianist pietreanDaniel Ciobanu.

Absolvent alLiceului de Arte„Victor Brauner”din Piatra-Neamţîn anul 2010, în-drumat de profeso-rii CosmaMagdolna, DeliaBălan, MihaelaSpiridon şi IulianArcadi Trofin, Da-niel Ciobanu a câş-tigat în timpulliceului o bursă destudiu de un an lacolegiul privatStewarts MelvilleCollege din Edin-

burgh. Apoi a terminat „magna cum laude” Con-servatorul Regal al Scoţiei din Glasgow, unde aavut bursă de studii integrală. Acum este studentla al doilea master în Berlin, la Universitat derKunste sub tutelajul renumitului pianist francezPascal Devoyon. Talentul, munca asiduă şi bunaîndrumare l-au condus la câştigarea a trei concursuride înaltă talie mondială: Morocco Philharmoniquedesfăşurat la Casablanca (Maroc), InternationalPiano Competition – Pretoria (Africa de Sud) şiBNDES International Piano Competition – Rio deJaneiro (Brazilia). Însă valorosul premiu al doileaobţinut la concursul internaţional de pian ArthurRubinstein din Tel-Aviv (Israel) l-a lansat spre ocarieră puternică, propunându-i-se concerte –debut la Carnegie Hall (New York), Wigmore Hall(Londra) şi turnee în Japonia, China, Africa de Sudşi Taiwan.

Ceea ce uimeşte din start la acest festival estemisiunea clară şi neobişnuită, asumată de la bunînceput – aceea „de a fi o întâlnire interdisciplinarăa diferitelor experienţe artistice prin fuziuni întremuzica clasică, teatru, proiecţii video, jazz şi pic-tură”. Şi, deşi părea extem de dificilă, misiunea afost îndeplinită cu mare succes, cu ajutorul a 14artişti extrem de tineri, dintre care şapte din stră-inătate şi restul români consacraţi internaţional.

Prima seară a festivalului a fost intitulată„Tablouri într-o expoziţie”, după compoziţia omo-nimă a lui Modest Mussorgsky, interpretată cu ex-trem de multă sensibilitate, inteligenţă, profunzimeşi expresivitate de Daniel Ciobanu. Iniţial, dorindsă ne scoată din „stereotipul concertelor clasice încare suntem toţi îngheţaţi”, protagonistul ne-a is-torisit povestea acestei piese: Mussorgsky l-a în-tâlnit prima dată pe pictorul şi arhitectul VictorHartmann în 1868, pe cei doi legându-i apoi ostrânsă prietenie. Hartmann moare în 1873, lanumai 39 de ani, fapt ce îl şochează şi îl aruncă îndisperare pe Mussorgsky. Piesa a fost inspirată deexpoziţia memorială a lui Hartmann organizată unan mai târziu la Sankt Petersburg.

Spectacolul a îngemănat muzica şi artele vi-zuale, prin prezentarea de proiecţii video, care auurmărit progresul muzical al faimoasei lucrări, oexperienţă inedită care a fermecat publicul. Astfel,pe sunetele vrăjite ieşite de sub degetele interpre-tului, şi cu ajutorul celor opt tablouri din fundalulsălii, ne-am simţit participanţi la expoziţia luiHart mann, admirând Gnomul, Vechiul Castel, Tui-leries, Baletul Găinilor, Samuel Goldberg şi

Schmuyle, Limoges, Catacombele, Baba Yaga,Porţile Bogatyr ale Kievului. Responsabilii cu tra-ducerea muzicii în limbaj vizual au fost RaduBarbu – videomapping artist şi light designer, Ale-xandra Constantin – arhitect şi scenograf şi Cris-tina Giurgea – regizor.

A doua seară a festivalului a oferit un festinsincretic deosebit, organizatorii alăturând unuiconcert la patru mâini o expoziţie de pictură şi unspectacol de jazz.

Protagonistele recitalului la patru mâini aufost tinerele şi frumoasele ucrainience Anna Dmy-trenko şi Ksenia Fedoruk, masterande la Berlin,ale aceluiaşi renumit maestru Pascal Devoyon. Amvăzut o evoluţie armonioasă, un cuplu muzical cusinergie bogată, care ne-a relevat foc şi nostalgiede-a lungul Dansurilor Ungare (Brahms) şi Dan-surilor Slave (Dvorak), apoi un tumultuos DansMacabru (Saint– Saens) şi o inspirată selecţie dinBaletul „Petruşka” (Stravinsky). Surpriza abso-lută a constituit-o interpretarea piesei Pull the Tri-ger, a compozitorului francez Pierre Audiger,prezent în sală, proaspăt masterand al Conserva-torului Regal al Scoţiei. Lucrările sale au intrat înatenţia criticilor muzicali, care le-au descris cafiind pline de personalitate şi cu un caracter aparte.Audiger a avut trei compoziţii în festival, celelalte

două fiind interpretate de Daniel Ciobanu şiLuiza Zan, cu un succes răsunător la public.

Între cele două manifestări muzicale publiculşi-a putut bucura ochii cu picturile artiştilor plasticinemţeni: Mihaela Surugiu – care îmbină arta cumarketingul, fiind şi una din organizatoarele fes-tivalului, Ioana Raluca Brăduleţ – studentă laFacultatea de Arte şi Design din Bucureşti şi An-drei Nuţu – student la Facultatea de Artă şi De -sign din Cluj.

Ultima parte a serii a fost o întâlnire spumoasăîntre muzica clasică şi jazz, intermediată de voceaelegantă şi rafinată a Luizei Zan şi acompaniamen-tul celebrului pianist lituanian Petras Geniusas

(poate cea mai valoroasă apariţie din festival).Piesa de rezistenţă din program a fost Dublul Con-cert pentru Vioară şi Orchestră de Bach, în careLuiza Zan a ilustrat excepţional una din viori. Darmomentul serii l-a oferit Petras Geniusas cu piesaproprie Rapsody in Blue 747. Compozitorul a re-latat cu farmec şi povestea scrierii acestei piese, le-gată de un zbor cu un Boeing 747 spre Chicago,pentru un recital cu Rapsody in Blue, Rachmaninoff

şi Prokofiev. În lucrarea sa, Petras aşează pe note,un colaj între bucăţi din partiturile compozitorilorpe care urma să le cânte, zgomotul motorului avio-nului, momentele de coşmar – când l-a furat som-nul, visele cu misterioase catacombe, aburiivinului... A ieşit o piesă genială, aplaudată în pi-cioare...

În concertul de gală din ultima seară orga-nizatorii şi-au propus „să zguduie teatrul de la ră-dăcini şi să mişte plăcile tectonice ale oraşuluiPiatra-Neamţ”, prin intermediul a două dintre celemai deconcertante partituri ale tuturor timpurilor:Concertul nr. 2 pentru Pian şi Orchestră al luiRach maninoff şi Concertul nr. 1 al lui Ceaikovski.La pupitru, în faţa Orchestrei Simfonice „MihailJora” din Bacău, s-a aflat alt membru al echipeide mari talente aduse la Piatra-Neamţ şi anumebritanicul William Kunhardt – invitat să dirijezeorchestre ale multor festivaluri din Europa, Asia şiAmerica, încă de la vârsta debutului său profesio-nal la numai 22 de ani.

Luka Okros, pianistul georgian care şi-amarcat teritoriul prin premii obţinute la vârste tim-purii, cu studii la Moscova şi în Marea Britanie şidebutul la 18 ani la Carnegie Hall (SUA) şi proas-păt întors de la un concurs câştigat în Scoţia, auluit publicul prin interpretarea fascinantă a con-certului lui Rachmaninoff. Am văzut o concentrarede fier, perfecţiune interpretativă, trăire afectivăputernică a partiturii, multă sensibilitate... într-uncuvânt, un coctail muzical care a condus publiculspre o euforie totală. Aplauze prelungi în picioare,urale şi multe reveniri la scenă deschisă...

La fel de explozivă şi gustată de public a fostşi evoluţia lui Daniel Ciobanu în concertul luiCeaikovski, cu aceeaşi reacţie a publicului.

Şi nu putem termina relatarea acestei sărbătorimuzicale fără a aplauda prezenţa pe scenă a minu-natul pian Fazioli, adus direct de la Sacile (Italia),special pentru acest festival – o altă vedetă inesti-mabilă cu care ne-au alintat organizatorii...

Cortina s-a lăsat doar după adresarea mulţu-mirilor tuturor celor care au contribuit la buna des-făşurare a acestui eveniment muzical –organizatori, sponsori şi voluntari, după care auurcat pe scenă cei care au ajutat la făurirea perso-nalităţii artistice şi umane a lui Daniel Ciobanu –părinţi şi dascăli... iar apoi invitaţii speciali – arti-ştii şi musafirii, dintre care, simt nevoia să men-ţionez pe prinţul Fabrizio Ruspoli, care ne-amărturisit că prin sângele lui albastru curg şi vini-şoare din vechile familii româneşti ale Brâncove-nilor şi Mavrocordaţilor.

Un festival al tinereţii, entuziasmului, dragostei

de viaţă... un prilej – aşa cum spunea Daniel Cio-banu la conferinţa de presă – de a fi împreună înnumele muzicii şi al prieteniei... un fenomen carete încarcă pozitiv pe termen lung, depăşind cu multgraniţele cotidianului. O promisiune că se poatemiza intens pe încă o geeneraţie de artişti produşide şcoala nemţeană.

Gianina BURUIANĂ

U

Tablouridintr-unfestival

Dani

el C

ioba

nu

Şcoala nemţeană, la zi

APOSTOLULPag. 12

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

4/1941 – n. Constantin Măzăreanu, la Pia-tra-Neamţ (d. 26. 09. 2005), biolog, profesoruniversitar, fost prorector al UniversităţiiBacău (2003-2004), a absolvit Liceul „PetruRareş” (1959) şi Facultatea de Biologie dinIaşi (1964). Până în 1992, când a devenitcadru didactic la Universitatea din Bacău, alucrat ca cercetător la Staţiunea de Cercetări

Biologice, Geologice şi Geografice „Stejarul”, dela Pângăraţi, Neamţ, şi la Staţiunea pentru CulturaSfeclei de Zahăr din Roman. În perioada 1965-2002, a participat la peste 50 de reuniuni ştiinţificenaţionale şi internaţionale la care a prezentat unnumăr de 88 de comunicări, majoritatea fiind pu-blicate. A obţinut titlul de doctor (1972), a fostmembru al A.O.S. şi al mai multor societăţi naţio-nale şi internaţionale de ecologie. Inclus în Who'sWho.

■ 7/1952 – n. Nicolae N. Popa, la Târpeşti,

Neamţ, profesor, publicist, traducător. A absolvitLiceul „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, Facul-tatea de Istorie-Filosofie, Bucureşti (1978); studiiîn Franţa şi în Belgia. A lucrat ca muzeograf laCasa „Ion Creangă” din Humuleşti (1982-1998). A

debutat în Revista „TribunaRomâniei” (1985). Colabo-rează cu studii, eseuri, tra-duceri la: „Ateneu”,„Catedra”, „Fântâna Blan-duziei”, „Acţiunea”,„Asachi”. Membru al So-cietăţii „François Mauriac”.Cărţi: „Creangă sau Arta fe-ricirii” (1993), „Eternul fe-minin de la Humuleşti la

Paris” (1995), „L’expression du bonheur chez Mar-tha Bibescu”, Franţa, „Povestea unei mari iubiri.Eminescu – Veronica Micle” ş. a.

■ 8/1932 – n. Con-stantin C. Tarhon, la Pia-tra-Neamţ, inginerconstructor, absolvent alFacultăţii de ConstrucţiiCivile din Bucureşti(1956), doctor în ştiinţetehnice, inginer proiectant,inginer şef şi director teh-nic la Institutul de Studii şiProiectări Hidraulice(1963-1990), expert înconstrucţii civile industriale (1990), şef de proiectpentru Hidrocentrala „Porţile de Fier I”. Distincţii:Medalia Muncii, Ordinul Muncii, Steaua Republi-cii, Steagul Iugoslav cu Steaua de Aur ş. a. Autor apeste 20 de articole în reviste de specialitate.

Rememorări nemţene

n

septembrie 2017

Succese la Festivalul de Teatru„Grigore Vasiliu Birlic”n perioada 21-27 august a avut loc la Fălti-ceni Festivalul de Teatru „Grigore VasiliuBirlic”, un nou prilej de afirmare a elevilornemţeni implicaţi în această activitate artis-tică. Cea de-a VII-a ediţie a festivalului a fostorganizată de către preotul Liviu Mihăilă şiAsociaţia Fălticeni Cultural, cu participareaunor trupe de teatru din Republica Moldova

şi judeţele Suceava, Buzău, Neamţ, Olt, Galaţi,Vrancea, Iaşi, Constanţa şi Alba.

Competiţia s-a desfăşurat pe două secţiuni: mo-nolog/poezie şi trupe de teatru, pe două categorii devârstă, 3-12 ani şi 12-25 de ani şi a fost jurizată deo echipă de profesionişti: actorii Ileana Popovici şiVlad Rădescu, coregraful Lorette Enache, regizorulGheorghe Balint şi scriitoarea Radmila Popovici.

Trupa de teatru „Junior Art AlfaOmega”, co-ordonată de actriţa Gina Gulai de la Teatrul Tine-retului, a participat la categoria individual monologşi poezie, la ambele categorii de vârstă, obţinândtrei trofee, două premii II şi o menţiune.

La categoria 7-14 ani, secţiunea monolog, tro-feul a fost obţinut de Ilinca Tapalagă, iar la secţiuneapoezie, trofeul a fost obţinut de către Iustin Marc.La categoria 14-25, Claudiu Ladan a cucerit douăpremii individuale: „cel mai bun actor în rol princi-pal” şi „marele premiu al categoriei individual”, cumonologul Dictatorului din Marele Dictator. Locu-rile II, secţiunea monolog, au fost obţinute de cătreTeodora Sava şi Teodor Gheorghieş, iar menţiuneaa revenit lui Octavian Afrăsinei.

De asemenea, Trupa de teatru „Teen Act” a Co-legiului Naţional „Petru Rareş” Piatra-Neamţ, coordo-nată de prof. Raluca Rusu, a cucerit premiul I cuspectacolul Mai încercăm?, în regia lui Claudiu Ladan.În distribuţie: Luisa Rotariu, Lavinia Paşparugă, Vio-rela Stoian, Andrada Trifan, Amalia Popa, SmarandaMihalache, Nino Mătase, Claudiu Ladan. (Red.)

Î

Bacalaureat 2017, sesiunea de toamnăRezultatele la nivel naţional

ezultatele finale înregistrate în sesiuneaaugust-septembrie a examenului naţionalde Bacalaureat 2017, după soluţionareacontestaţiilor, indică o rată de promovarede 28,3%. În raport cu rata de promovaregenerată de rezultatele iniţiale (26%) seconstată o majorare de 2,3%, iar în raportcu procentul final din sesiunea II-a de anul

trecut (25,7%), creşterea este de 2,6%. Prin ur-mare, au promovat examenul de Bacalaureat, însesiunea august-septembrie, 8.463 de candidaţi,cu 705 mai mulţi faţă de prima afişare a rezulta-telor (7.758).

Au fost depuse 9.201 contestaţii (11.118, însesiunea a II-a din 2016), defalcate astfel: probaE)a) – 2.942 de contestaţii, proba E)b) – 89 decontestaţii, proba E)c) – 2.743 de contestaţii şiproba E)d) – 3.427 de contestaţii. Media ponde-rată a modificărilor notelor iniţiale pe tranşe estede 0,50 puncte la proba E)a), 0,47 puncte laproba E)b), respectiv 0,41 puncte la probele E)c)şi E)d).

Din totalul celor 39.451 de candidaţi în-scrişi, s-au prezentat 29.856 de candidaţi (19.201din promoţia curentă şi 10.655 din promoţiileanterioare). 9.595 de candidaţi au absentat, întimp ce 21.283 de candidaţi au fost declaraţi res-pinşi (13.230 din promoţia 2016-2017 şi alţi8.053 din promoţiile anterioare). Au fost elimi-naţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 110candidaţi. Aceştia nu se vor putea înscrie la ur-mătoarele două sesiuni ale Bacalaureatului. Nus-a înregistrat nicio medie de 10.

După soluţionarea contestaţiilor, s-au înre-gistrat procente de promovare de peste 34% înjudeţele Covasna (36,95), Iaşi (34,83) şi Vaslui(34,19). În judeţele Ilfov şi Giurgiu rata de reu-

şită a fost sub 20%. În Capitală, rata finală depromovare este de 25,99%.

Rezultate în NeamţRezultatele finale la cea de-a doua sesiune

a examenului de Bacalaureat din acest an, dupăcontestaţii, indică o uşoară creştere a promova-bilităţii. Astfel, o treime dintre absolvenţii pre-zenţi la probe a reuşit să obţină diploma multrâvnită. Totodată, doi dintre elevii care înaintede contestaţii aveau medii între 7 şi 7,99 au reu-şit, după recorectarea lucrărilor, să treacă de pra-gul notei 8. Implicit, cea mai mare medie dinNeamţ din această sesiune a crescut, după con-testaţii, de la 9,10- rezultat obţinut de o elevă aColegiului Naţional „Roman-Vodă”, la 9,16-performanţă atinsă de o elevă de la Colegiul Na-ţional „Gheorghe Asachi” din Piatra Neamţ.

În judeţul Neamţ, promovabilitatea acesteisesiuni a fost, după contestaţii, de 30,99%, dupăce, la afişarea primelor rezultate, a fost de28,19%. Numărul absolvenţilor din Neamţ careau reuşit să obţină medie de trecere a crescut, dela 181, la 199. În această a doua sesiune, 831 deabsolvenţi au fost înscrişi pentru examen în ju-deţul Neamţ, 642 venind la probele impuse. Din-tre aceştia, unul a fost eliminat. Statistic,rezultatele arată aşa: Număr de elevi înscrişi:831. Număr de elevi prezenţi: 642 (77,26%).Număr de candidaţi respinşi: 442 (68,85%) dincare: cu medii sub 5 – 295 (66,74%) şi, cu mediiîntre 5-5,99 un număr de 147 (33,26%). Numărde elevi reuşiţi: 199 (31%) din care: 171(85,93%) cu medii între 6-6,99; 23 (11,56%) cumedii între 7-7,99; 3 (1,51%) cu medii între (8-8.99) şi 2 (1,01%) cu note între 9-9,99. Nu s-aînregistrat nicio medie de 10.

Red.

R

Examenul naţional de titularizare, punct finaln judeţul Neamţ, după examenul de titu-larizare din acest an, s-au înregistrat 67 decontestaţii. Astfel 66 dintre notele iniţialeau fost modificate, 31 prin mărire şi 35prin micşorare. În urma afişării rezultate-lor finale, 67 de teze au fost notate între 1si 4,99, ceea ce înseamnă un procent de15,62%. Alte 143 de teze – 33,33%, au

fost notate între 5 şi 6,99, iar cele mai multe –219, adică 50,93% – au note între 7 si 10. Laconcursul care s-a desfăşurat în două centre –Şcoala Gimnazială Elena Cuza si la Şcoala nr. 2,

ambele din Piatra-Neamţ, pe data de 12 iulie, aufost evaluate 430 de lucrări scrise, una dintre elefiind anulată.

Anul acesta au fost patru cadre didacticecare au obţinut notă maximă la titularizare. Ni-colae Căpraru, din Piatra Şoimului (care a susţi-nut proba scrisă la educaţie fizică si sport),Marius-Constantin Ciocan, din Roman (religieortodoxă), Ioan Irinel Cozma, din Piatra-Neamţ(matematică) şi Alexandra Georgiana Poenaru,din Cordun (cultură civică).

Red.

Î

Şcoala nemţeană, la zi

APOSTOLUL Pag. 13


9/1947 – n. Sergiu Găbureac, la Poieneşti,Vaslui, profesor, filatelist, publicist. Absol-vent al Facultăţii de Filologie (Iaşi). Cadru di-dactic la Căciuleşti, Girov şi Piatra-Neamţ(1972-1976), mai multe funcţii la BibliotecaJudeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ, până în2000, şef de serviciu la Biblioteca Metropo-litană din Bucureşti. Membru fondator al

Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor Publice din Ro-mânia, membru al Acade-miei Mondiale de Filatelie(din 2008). Cărţi: „La pasprin Piatra-Neamţ”; „Erorifilatelice româneşti, 1922-2000”; „Bârladul de odi-nioară. Compendiu cartofil,1898-1938”; „Prin ŢaraMoldovei de Jos. Bârlad –Huşi – Vaslui, 1898-1938”;„România. Curiozităţi filate-

lice 1903-2006” ş. a.■ 10/1951 n. Gabriel Ploscă, inginer, profe-

sor, lider sindical. Absolvent al Institutului Politeh-nic „Traian Vuia” din Timişoara, gradul didactic Iîn învăţământ acordat de Universitatea Politehnică

Bucureşti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic„Petru Poni” (1976-2008), membru în comisia na-ţională de chimie industrială, specialist în elabora-rea de standarde ocupaţionale, evaluator demanuale şi autor de manuale şcolare. Participare lacursuri, seminarii şi programe de formare euro-pene: „Prohibition of Discrimination to Promo-tinng Equality” organizat de ILO-ITUC, „Dialogsocial în România şi în Uniunea Europeană. Loculşi rolul partenerilor sociali”, organizat de Institutulde Formare Economică şi Socială etc. (1997-2010).

Vicepreşedinte alSLLICS Neamţ (1991-2008), apoi preşedinte, din2008 – prezent. Vicepreşe-dinte al FSLI, coordoneazăDepartamentul pentru În-văţământ Profesional şiTehnic şi DepartamentulProiecte şi Formare (2002-prezent). Preşedinte alUniunii Judeţene a Sindi-catelor DemocraticeNeamţ (2000-prezent) etc.

Manager de proiect POSDRU şi manager de pro-iect Leonardo da Vinci (2011-2014).

■ 11/1930 – n. Eduard Covali, la Orhei, Ba-sarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neamţ), teatrolog,


n

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

septembrie 2017

Simpozionul Naţional dearte plastice „Tazlău‐izvor

de inspiraţie” 2017ată că prin buna înţelegere şi colaborareîntre Uniunea Artiştilor Plastici din Româ-nia – Filiala Neamţ şi Consiliul Local şi Pri-măria comunei Tazlău, s-a putut realiza şidesfăşura a doua ediţie a SimpozionuluiNaţional de arte plastice „Tazlău-izvor deinspiraţie” 2017, un dialog în plain-air cuf o r -

mele arheti-p a l etradiţionaleconservateîn arhitec-tura spaţiu-lui şis p i r i t u l u ităzlăuan.

C o n -form ordiniia l fabet icesimpozio-nul de anulacesta aavut urmă-toarea con-figuraţie deşevalet: Grigore Agache, Mihai Agape, Dumi-tru Bogdan Enache, Florin Daniel Ghimiş, Lu-cian Gogu-Craiu, Dinu Huminiuc, DumitruMacovei, Ştefan Potop, Cristinel Ionel Prisa-caru, Constantin Tudor.

În tabără, pictorul, odată scos din atelierulsău, se vede pus în faţa unor interferenţe formaleşi conceptuale noi. Studiul artistic reuşind trezireanaturii, naturii lucrurilor şi naturii Eului creatorprin tot procesul conceperii tabloului: căutarea su-biectului, problematica stilului şi inspiraţia artis-tică. Dacă zilele erau dedicate studiului dupănatură, serile, la lumina şi căldura focului, artiştiise deschideau comunicării, dezbaterilor şi obser-vaţiilor asupra procesului de ceaţie şi problemelorartei contemporane. Concluziile vor fi trase in ca-drul vernisajului expoziţiei care va avea loc la Ga-leria „Lascăr Vorel”, vineri 15 septembrie 2017.Prezintă scriitorul Constantin Ardeleanu.

Stefan POTOP,Preşedinte UAPR – Filiala Neamţ

Primele rezultate ale proiectuluiErasmus+ „Top Nursing Skills”2016‐1‐RO01‐KA102‐024350

una aceasta se încheie implementarea pro-iectului Erasmus+ „Top Nursing Skills”,2016-1-RO01-KA102-024350 implemen-tat de către Şcoala Postliceală SanitarăPiatra-Neamţ împreună cu Spitalul SanRafael şi Residencia Luquelara SLU (LosTulipanes) din Granada (Spania). Astfel,pe durata unui an de zile (proiectul a de-

marat în luna septembrie 2016), un număr de 28de elevi din anul II, calificarea „asistent medicalgeneralist” (actualmente fiind în anul III de stu-diu) au beneficiat, în urma unei riguroase selec-ţii, de un stagiu de pregătire practică de cincisăptămâni (200 de ore de învăţământ clinic), or-ganizat în două fluxuri, cuprinzând un număr decâte 14 elevi, în perioadele 16 ianuarie – 17 fe-bruarie 2017, respectiv 27 februarie – 30 martie2017.

Plasamentul a vizat în primul rând compe-tenţele elevilor în domeniile: neurologie şi nur-sing specific, gerontologie, geriatrie şi nursingspecific, precum şi calitatea serviciilor de nur-sing. Nu în ultimul rând, participanţii şi-au dez-voltat şi competenţele de comunicare profe -sională în limbile engleză şi spaniolă, competen-ţele inter-culturale şi cele de lucru în echipă.

Activităţile practice ale elevilor s-au desfă-şurat sub supravegherea şi îndrumarea persona-lului specializat de la cele două spitale, care arealizat şi evaluarea practicanţilor, competenţeledobândite de aceştia fiind recunoscute şi validatede către o comisie de specialitate în cadrul uni-tăţii gazdă, prin utilizarea instrumentelor Euro-pass şi ECVET. Au fost echivalate 200 din cele984 ore de învăţământ clinic, respectiv 5 din cele18 săptămâni de stagiu clinic prevăzut în curri-culum de specialitate pentru anul al II-lea de stu-diu, calificarea asistent medical generalist.

Prin implementarea proiectului, ŞcoalaPost liceală Sanitară Piatra-Neamţ a răspuns maimultor nevoi, începând cu aceea de a-şi adaptaoferta educaţională la cererea şi nevoile exis-tente în sistemul medical din judeţ, de a furnizapregătirea practică de specialitate la standardeeuropene şi desfăşurarea unor activităţi intere-sante în vederea diminuării fenomenului de re-nunţare la această calificare profesională. Pentrumajoritatea elevilor participanţi la proiect, expe-rienţa acumulată în străinătate a constituit prima

şi poate singura de acest gen din perioada for-mării profesionale de specialitate.

Aflând-se la prima experienţă a programu-lui Erasmus+ (în cei 25 de ani de existenţă a uni-tăţii), proiectul a constituit o adevăratăoportunitate pentru Şcoala Postliceală SanitarăPiatra-Neamţ de a dobândi experienţă în mana-gementul proiectelor internaţionale, de a se facecunoscută în ţară şi străinătate şi, nu în ultimulrând, de a aduce o contribuţie la perfecţionareasistemului medical românesc.

Impactul şi rezultatele pozitive ale proiec-tului au început să fie vizibile nu doar în rândulelevilor participanţi ci şi la nivelul unităţilor me-dicale din judeţ, beneficiarii finali fiind pacien-ţii. Discuţiile avute cu elevii participanţi auevidenţiat faptul că aceştia şi-au dezvoltat com-petenţele de comunicare cu persoanele vârstniceaflate în suferinţă, au înţeles ceea ce înseamnărespectul faţă de OM, experienţa acumulată fiindde un real folos în efectuarea stagiului clinic laSpitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ, iarconştientizarea rolului asistentului medical însocietatea actuală, a dus la asumarea responsa-bilă a sarcinilor de lucru, respectarea cu stricteţea procedurilor specifice şi un nou mod de abor-dare a relaţiei asistent medical – pacient. Abor-darea holistică a persoanei umane (trup şi suflet)a condus la prevenirea şi eliminarea posibilelorcauze ale degradării stării de sănătate şi nu doarla ameliorarea efectelor.

Prin participarea la acest proiect, prin com-petenţele specifice dobândite şi experienţa acu-mulată, şansele de angajare, atât în ţară cât şi înstrăinătate, ale beneficiarilor, viitori asistenţimedicali generalişti, se vor îmbunătăţi.

În perioada următoare se vor desfăşura di-verse activităţi de diseminare a rezultatelor pro-iectului, atât la nivelul unităţii de învăţământ, câtşi la nivelul instituţiilor de profil medical din judeţ.

În altă ordine de idei, nu putem trece cu ve-derea faptul că incompetenţa managerială şi de-zinteresul actualei conduceri a şcolii au dus laratarea unor astfel de oportunităţi pentru eleviiinteresaţi cu adevărat să devină cadre medicaleresponsabile şi profesioniste.

Coordonator de proiect,Prof. dr. Mihai FLOROAIA

L I

Dubito, ergo cogito

APOSTOLULPag. 14


criitor, membru alU. S. A absolvit I.A. T. C. „I. L. Cara-giale”, cu întreru-peri, fiindcondamnat politic,a lucrat pe diferiteşantiere de con-

strucţii. Diverse funcţii laT. T., (1961-1992), pictor-executant, secretar literar,director, regizor, consilier artistic. Debut publicisticîn revistele „Teatrul” şi „Contemporanul”, (1957),şi cu pseudonimul V. Negrea, Colaborări: „Ceah-lăul”, „Acţiunea”, „Antiteze”, „Ateneu”, „Asachi”,„Informaţia Primăriei”, „Apostolul”, „MeridianulOzana”, „Credinţa neamului” ş. a. A dramatizat:«Vrăjitorul din Oz», «Inimă rece», «Cartea jun-

glei». Debut editorial cu „Teatru”: «Ion Creangăsau mărazurile amintirilor», «Tinereţe fără bătrâ-neţe», « Belerophon», «Albă ca zăbava şi cei 7 pi-tici».

■ 13/1947 – n. Victor Stan, la Galaţi, ofiţer

de miliţie, poet, prozator, a absolvit Facultatea deDrept. A publicat versuri patriotice, dedicate patrieişi partidului, în presa locală sau în broşuri propa-gandistice. Debut editorial cu „Inima acestui pă-mânt” (1972). Alte volume: „Mereu alături deoameni”, „Ochi de lagună”, „Ţării mele steag şigrâu”, „Patria mea grădina mea”, „Caligraful şiedera”, „Insomniile uitării”, „Dimineaţa ciocârlii-lor” „Moartea vine târâş”, „Manuscrisele ierbi”,„Crima din «Muzelor» zece”, „Împotriva singură-tăţii” ş. a. (colab.): „Băiatul care pictează sfinţi”,

„Noaptea colindelor”. ■ 16/1927 – n. Niculae Dumbravă, la Piatra-

Neamţ (pseud. lui Nicolae Brânzei, d. 1983, Bucu-reşti), ziarist, poet, publicist. Studii: LiceulComercial din Piatra-Neamţ. Debutează în 1948,ca redactor la Ziarul „Glasul armatei”, pe cândefectua stagiul militar; redactor la Revista „Viaţamilitară” (1950), unde publică poezie închinată vie-ţii ostăşeşti şi poezie patriotică. A absolvit Facul-tatea de Ziaristică, la Academia „ŞtefanGheorghiu”. A scris poezii în consens cu orientareaideologică a vremii, cu iz patriotic, şi de multe oridedicate unor evenimente oficiale. Cărţi: „Voi oa-meni ai patriei mele”; „Ecouri”; „Dialoguri cuţara”; „Orizonturi carpatine”; „Duminica păduri-lor”; „Strofe la pământul ţării”; „Culoarea din cân-tec”; „Anotimpuri cu stemă de zi”; „Oraţii dinfântână”.

■ 16/1990, d. Aurel Dumitraşcu, poet (n. 21.11. 1955, Sabasa, Borca, Neamţ)


s

(urmare din pag. 13)

septembrie 2017

e ştie în general că obiceiul cititului estede folos pentru cunoaştere şi comuni-care, pentru dezvoltarea armonioasă apersonalităţii şi înţelegerea vieţii. Nufoarte des auzim în schimb argumentecare să pună în legătură cititul cu sănăta-tea. Impactul acestei ocupaţii asupra stă-

rii de sănătate este totuşi real şi se bazează peun mecanism simplu al experimentării emoţii-lor produse de confruntarea cu ideile, reflecţiile,gândurile, sentimentele şi situaţiile expuse cumijloacele artei literare.

Astfel, un studiu publicat în 2011 arată căefectul lecturii unor fragmente de ficţiune (pro-bat prin metode de scanare a creierului în tim-pul lecturii) este acelaşi cu al trăirii „pe viu” aexperienţei descrise (1), tot aşa cum alte cerce-tări recente au arătat că identificarea cu perso-najele fictive îmbunătăţeşte abilităţile sociale şicapacităţile empatice (2).

Mai mult, un studiu pe această temă reali-zat de „Health Inequalities Research Institute”al Univerităţii din Liverpool (3) relevă faptul căprin urmarea unui program de lecturi, pacienţiisuferind de depresie îşi îmbunătăţesc sănătateaîn termeni de stare de bine din punct de vederesocial (prin creşterea încrederii în sine şi redu-cerea izolării), mental (prin dezvoltarea capa-cităţii de concentrare şi stimularea interesuluipentru învăţarea de lucruri noi şi descoperireade căi noi de înţelegere a lumii) şi psiho-emo-ţional (prin creşterea gradului de conştientizarea propriei persoane şi a abilităţii de a clarificaunele probleme care ţin de comportamentulpropriu). Studiul stabileşte, de asemenea, genulde literatură care funcţionează în această pri-vinţă şi mecanismele acestui impact asuprabolii depresive. Este interesant că poezia arelocul ei important în acest context, ceea ce artrebui să-i îndemne la mai multă reflecţie pe ceicare o consideră „paralelă cu realitatea”.

Dincolo de studii, partea cea mai bună înobiceiul cititului zilnic este că îţi oferă ocaziade a te întâlni cu propriile gânduri, de a te vedeapractic pe tine însuţi ca într-o oglindă. Nu existăcale mai eficientă de a verifica ce se întâmplăîn forul tău interior, ca să folosesc o expresiedragă lui Marin Preda, decât să urmăreşti gân-

durile altora, prin lectură, iar prin aceasta săvezi efectele în ceea ce te priveşte.

Prin scris, în paranteză fie spus, la fel se în-tâmplă, aş adăuga, cu dezavantajul că nu toatălumea are acces la el, iar aceasta este o altăpoveste, la care ne vom referi poate cu altăocazie, în special la o investigaţie făcută de unprofesor de la Universitatea din Texas carevorbeşte despre scris ca proces terapeutic. (4)

Conform statisticilor, ocupaţia citituluipare a fi în cădere, este adevărat, dar nici nu se

face suficient la nivel instituţional (al statului)pentru promovarea lecturii. Problema pare a filocalizată în primul rând în familii, unde părin-ţii nici măcar un ziar nu mai cumpără pentrulectură darămite o carte. Iar în ceea ce priveştemass-media şi teoreticul ei rol ei educaţional,mă tem că nu prea mai este cazul să avem aş-teptări. Şcoala, la rândul ei, nu mai cultivă cuadevărat cartea, dacă a făcut-o vreodată cu ade-vărat. Dacă ar fi după mine, aş scoate din cur-riculum o mulţime de materii care se doresc afi de comunicare şi aş include o oră pe săptă-mână de lectură cu voce tare în care fiecare elevsă citească în clasă fragmente din mari autoriclasici sau contemporani. Un fel de oră de citireextinsă la toate clasele până la bacalaureat.Dacă ar şti ce pierd necitind, mulţi şi-arschimba chiar din momentul revelaţiei stilul deviaţă, iar drumul la bibliotecă le-ar deveni unobicei de mare preţ.

Chiar dacă sunt şi acolo unele probleme,lucrurile stau mai bine în Vest. În Germania amvăzut cum majoritatea profesorilor (inclusiv ceide chimie, fizică, matematică sau biologie) levorbesc elevilor la începutul orei, trei sau cinciminute, despre o carte, o idee, un film, oexpoziţie. Mai mult, familiile (multe dintre ele)

ţin acasă săptămânal, cu vecini şi prieteni, unfel de oră de lectură, în care cineva citeşte cuglas tare dintr-un clasic sau dintr-un contempo-ran. De asemenea, la televizor se vorbeşte multdespre cărţi, iar scriitorii adevăraţi sunt invitaţisă vorbească. Rezultatul? O mulţime de tinericitind, în parcuri pe iarbă vara, în trenuri, înmetrou, în autobuze. Tineri care ştiu să exprimeo opinie, cu decenţă şi claritate.

Dincolo de beneficiile pentru sănătate, evi-dente şi probate ştiinţific, nu ni se întâmplă oareadesea să auzim o poveste care în mod miste-rios rezonează cu ceva din noi? Este ceva acolocare ne face să tresărim. E trăirea altcuiva, ex-perienţa pusă în cuvinte a unei persoane desprecare, ne dăm seama, nici nu ştim prea multe,dar totul are un înţeles pentru noi. Mai mult,simţim un fel de curaj sau elan sufletesc în amerge pe un drum de care până acum nu preaeram siguri. Nu este acesta oare un alt câştigmiraculos şi nepreţuit al lecturii unei cărţi ade-vărate?

Psiholog, Vasile BAGHIU

Notă bibliografică:

(1) Mar, Raymond A.: The Neural Bases ofSocial Cognition and Story Comprehension,Annual Review of Psychology, Vol. 62: 103-134, (Volume publication date January 2011),DOI: 10.1146/annurev-psych-120709-145406

(2) Kidd, D. C. & Castano, E.: Reading Li-terary Fiction Improves Theory of Mind. Sci-ence, 18 October 2013: 342 (6156), 377-380

(3) Billington, J., Dowrick, C., Hamer, A.,Robinson, J., & Williams, C. (2010). An inves-tigation into the therapeutic benefits of readingin relation to depression and well-being. Liver-pool Health Inequalities Research Institute:http://www.liv.ac.uk/healthinequalities/Re-search/web_version_therapeutic_benefits_of_r eading_final_report_Mar.pdf

(4) Pennebaker, James W.: Writing AboutEmotional Experiences as a Therapeutic Pro-cess.

DOI: 10.1111/j.1467-9 2 8 0 . 1 9 9 7 . t b 0 0 4 0 3 . x P s y c h o l o g i c a lScience May 1997 vol. 8 no. 3 162-166

Citituleste sănătos

NOTE DE TRECERE

S

Arte şi meserii

APOSTOLUL Pag. 15


17. 09. 1937 – d. Alfred Stroja, la Bucu-reşti (n. 1870, Piatra-Neamţ), avocat, poet,publicist. A urmat Şcoala Primară de băieţiNr. 1 şi Liceul „Petru Rareş” din oraşulnatal. Facultatea de Drept din Iaşi. Avocat laConstanţa, Chişinău şi Bucureşti. Participantla Războiul Balcanic şi la Primul RăzboiMondial. A debutat la 17 ani cu poezii în

„Recreaţiuni literare”. Colaborări: „Avântul”, „Pa-triotul”, „Adevărul”, „Di-mineaţa” ş. a.

■ 19/1953 – n. ViorelNicolau, inginer, editor,anticar, filatelist, publicist.A absolvit Facultatea Teh-nologia Construcţiilor deMaşini, Braşov, inginer laI. M. „Ceahlău” şi profe-sor-inginer la Grupul Şco-lar de Construcţii. Din

1991, devine librar, anticar, atestat de MinisterulCulturii. A înfiinţat, în Piatra-Neamţ, prima libră-rie-anticariat privată. Este recunoscut ca un bun co-lecţionar de cărţi poştale ilustrate. Membru îndiferite comitete şi comisii filatelice. Organizator

a peste douăzeci de ediţii ale Simpozionului naţio-nal de cartofilie de la Piatra-Neamţ; este preşedinteal Asociaţiei Filateliştilor Neamţ. A editat sute decărţi (prin propria-i editură „Cetatea Doamnei”),autor, coautor sau colaborator la peste 30 de cărţi,îngrijitor de ediţii. Colaborator la toate publicaţiiledin Neamţ.

■ 19/1966 – n. Mihael Balint, la Săbăoani,Neamţ, ziarist, eseist a absolvit Facultatea de Me-canică a Institutul Politehnic din Iaşi (1993), direc-tor al Căminului Cultural din Săbăoani,

tehnoredactor la „Maart'sCo”, tehnoredactor şi lec-tor de carte, secretar gene-ral de redacţie la„Monitorul de Neamţ”, co-respondent la „România li-beră”, redactor la„Adevărul de seară”. Con-comitent, a fost şi realiza-tor al emisiunii „Ora luiBalint”, la Tele'M & PrimaTV Piatra-Neamţ. Redac-

tor-şef al cotidianului „Ceahlăul”. A debutat publi-cistic în Anuarul Institutului Politehnic Iaşi, 1988,cu eseul „Constantin Noica şi Şcoala de la Păltiniş”.Cărţi: „Eseu despre legenda lui Buddha” de ÉmileSenart (trad. din lb. fr.); „Contraforturi de-o zi”.

■ 20/1953 – n. Ioan Amironoaie, la Timi-şoara, profesor, compozitor, ziarist, absolvent al


(continuare în pag. 16)

septembrie 2017

n

Aniversări culturale– octombrie

1. ZIUA INTERNAŢIONALĂ AMUZICII05. STANCU, ZAHARIA (1902-1974) scriitor, academician; 115 ani dela naştere 05. ZIUA MONDIALĂ A PROFE-SORULUI06. PAPAHAGI, TACHE (1892-

1977) lingvist, etnograf şi folclorist; 125 anide la naştere 06. ŢUŢEA, PETRE (1902-1991) eseist, fi-losof, economist; 115 ani de la naştere 09. CHE GUEVARA (1928-1967) revolu-ţionar argentinian; 50 ani de la moarte 09. MAUROIS, ANDRÉ (1885-1967) scrii-tor, istoric francez; 50 ani de la moarte 10. DIMA, GHEORGHE (1847-1925)compozitor, dirijor, academician; 170 ani dela naştere 12. 525 ani de la descoperirea AMERICIIde către navigatorul Cristofor Columb 13. ODOBLEJA, ŞTEFAN (1902-1978)medic, scriitor, academician; 115 ani de lanaştere 14. CONACHI, COSTACHE (1777–1849)scriitor; 240 ani de la naştere 14. NEGULESCU, PETRE P. (1872-1951)filosof, academician; 145 ani de la naştere 16. GRASS, GÜNTER (1927-2015) scriitorgerman, laureat Nobel; 90 ani de la naştere 18. SEBASTIAN, MIHAIL (1907-1945)dramaturg, eseist, romancier, traducător; 110ani de la naştere 22. ANDREESCU, IOAN (1850-1882) pic-tor, academician; 135 ani de la moarte 23. CODREANU, MIHAI (1876-1957)poet, academician; 60 ani de la moarte 24. BHOSE, AMITA (1933-1992) primatraducătoare a lui Mihai Eminescu în ben-gali; 25 ani de la moarte 25. ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI26. †) SF. M. MC. DIMITRIE, IZVORÂ-TORUL DE MIR28. VULCĂNESCU, MIRCEA (1904-1952) filosof, sociolog, economist, publicist;65 ani de la moarte 31. GHIBU, ONISIFOR (1883-1972) aca-demician, istoric, pedagog şi om politic; 45ani de la moarte. (Red.)

0

Cartea de proză fantastică:Dragoş Nichita: „Înainte de Luni”

neori primesc cărţi de la editori şi autori,ultimii solicitându-mi părerea orală la di-ferite manifestări (lansări de carte, dezba-teri, simpozioane ş. a.) sau în scris pentrudiferite publicaţii, din dorinţa exprimatăsau nu, de a deveni, mai devreme sau maitârziu, scriitori cu atestat – carnet de mem-bru al Uniunii Scriitorilor din România.

De cele mai multe ori răspund favorabil, ex-cepţii făcând cărţile care, din punctul meu de ve-dere, subiectiv desigur, nu au nimic de-a face culiteratura.

Recent, am primit de la ing. Viorel Nicolau,cunoscut librar, fi-latelist şi publi-cist, o carte(„Înainte deLuni”, Editura„Cetatea Doam-nei”), carte care laprima vederepoate fi socotităde un cititor maipuţin cunoscătornu prea impor-tantă dacă avemîn vedere copertanu prea incitantă,numele autoruluinecunoscut, iarîntre coperte sunt doar 76 de pagini din care maipuţin de 60 conţin textul literar propriu-zis.

Desigur pentru cel care va citi cartea lui Dra-goş Nichita surpriza nu va fi una mică. Cele 7proze scurte sunt aşezate într-o ordine cronologicăce coincide cu ordinea zilelor săptămânii, care, larândul lor, sunt şi subtitluri ale fiecărui text. Maimult, prima literă din fiecare titlu coincide cuprima literă a numelui zilei respective. Dar pe par-cursul lecturii fiecărui text cititorul va descoperişi alte simboluri, motive şi întâmplări narate careîl vor determina să constate că are în faţă o cartece aparţine speciei literare cunoscute ca proză fan-tastică.

Se văd cu claritate câteva calităţi ale prozato-rului care este Dragoş Nichita. În primul rând, arecalităţi de bun narator şi de cunoscător al tehnici-lor absolut necesare pentru elaborarea unui textaparţinător literaturii fantastice. Oricine poateconstata că autorul are un bagaj apreciabil cares-a transformat de-a lungul anilor într-o zestre li-

vrescă deosebită realizată pe baza lecturii unorclasici în domeniu atât din literatura română(Mihai Eminescu, Caragiale, Mircea Eliade, Va-sile Voiculescu…) cât şi din literatura universală.

Am putea glosa mult despre cele şapte prozeale cărţii, insistând pe valenţele fantastice, daracest lucru nu se justifică, dacă avem în vederepost-faţa semnată de prof. dr. Lucian Strochi, cu-noscut şi apreciat scriitor, critic literar şi de artă,publicist, care într-un text relativ scurt, dar con-densat face o analiză pertinentă şi exactă a fiecăreiproze punând la dispoziţia potenţialului cititortoate elementele necesare pentru o descifrare câtmai exactă a conţinutului.

Se mai impune încă o precizare, pentru cinenu ştie că proza fantastică l-a preocupat pe LucianStrochi atât ca autor, cât şi ca teoretician în dome-niu, fie şi numai dacă avem în vedere cele douăstudii publicate de el: „Introducere în fantastic.Dimensiuni ale fantasticului în proza lui MirceaEliade”, eseuri, 2003; „Fantasticul în proza româ-nească”, eseuri, 2004. O astfel de analiză pe text,precum în această postfaţă, a realizat de-a lungulanilor Lucian Strochi şi pentru unele cărţi proprii,analiză pe care o considerăm deosebit de impor-tantă pentru cititorii care nu sunt familiarizaţi cu„secretele” unor genuri şi, mai ales, specii literare.

După ce va termina lectura celor şapte proze,cititorului îi este rezervată o surpriză născută dinimposibilitatea autorului, ca a tuturor oamenilor,de a găsi răspuns la întrebarea ce a fost înainte decele şapte zile în care divinitatea a realizat mareacreaţie, întrebare la care magistral a prezentataceastă permanentă enigmă poetul naţional: „Pecând totul era lipsă de viaţă şi voinţă,/ Când nus-ascundea nimic, deşi tot era ascuns…/ Când pă-truns de sine însuşi odihnea cel nepătruns./ Fu pră-pastie? genune? Fu noian întins de apă?/ N-a fostlume pricepută şi nici minte s-o priceapă,/ Căciera un întuneric ca o mare făr-o rază,/ Dar nici devăzut nu fuse şi nici ochi care s-o vază”. (Scrisoa-rea I, Mihai Eminescu)

Dragoş Nichita invită cu subtilitate cititorulsă-şi exprime propria opinie ca răspuns la aceastăîntrebare punându-i la dispoziţie un potenţial titlu„Înainte de luni” şi invitându-l: „E rândul tău”.

Semnalăm prezenţa în paginile acestei cărţi acelor şapte desene sugestive realizate de cunoscu-tul artist plastic Arcadie Răileanu.

Constantin TOMŞA

U

APOSTOLULPag. 16

Lecţia de istorie


o n s e r v a t o r u l u i„Gheorghe Dima”Cluj. Peste 30 de anide activitate la cate-dră în JudeţulNeamţ, ziarist(„Realitatea Press”şi „Monitorul de

Neamţ”), colaborări laradio şi tv., la: „Acţiunea”,„Antiteze”, „Apostolul”,„Asachi”, „Monitorul de Roman”, „Ochiul public”(Neamţ), „Convorbiri literare”, „Actualitatea mu-zicală”, „Bravo”, „Salut”. Interpret şi compozitor(piese muzicale difuzate pe posturile de televiziunecentrale şi locale). Premii pentru proză („Sadove-niana”); al revistei „Tribuna”. Două volume din ci-clul „Privilegii” (2004, 2005), alcătuite dininterviuri cu mari personalităţi din lumea muzicală.

■ 23.09.1907 – n. Constantin Grigoriu, laPiatra-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), absolvent alLiceului „Patru Rareş”, al Facultăţii de Drept dinIaşi, ajutor de judecător şi judecător la JudecătoriaMixtă din Piatra-Neamţ, la Tribunalul Regional

Bacău şi, din nou, la Neamţ, până la pensionare în1961. Din adolescenţă (1919) a făcut parte dinechipa de fotbal a Asociaţiei Sportive şi de Cultură„Ceahlăul” de la Liceul „Patru Rareş”. Sub condu-cerea sa, Clubul de Fotbal „Ceahlăul” a căpătat per-sonalitate juridică (1932). A fost decorat cu„Coroana României”, „Steaua României” şi „Cru-cea Comemorativă a Veteranilor de Război”. Mem-bru şi conducător al Comisiei de fotbal aConsiliului Judeţean de Educaţie Fizică şi Sport(30 de ani). În 1999, i s-a acordat titlul de Cetăţean

de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.■ 24/1937 – n. Mihai Andone-Delahomiceni,

la Homiceni-Bârgăuani, Neamţ. Absolvent al Fa-cultăţii de Istorie-Filosofie. Peste patru decenii deapostolat (1960-2000); apreciat cu distincţia „pro-fesor evidenţiat”. După 1989, a fondat Cenaclul„Mesagerii tinereţii”; a contribuit la organizarea şidesfăşurarea manifestărilor dedicate celei de a 600-a aniversări a Municipiului Roman. Membru al So-

cietăţii Culturale „Roman600”, al Fundaţiei „Mel-chisedec Ştefănescu”, alAsociaţiei „Visarion Puiu”ş. a. Redactor-şef la „Înfră-ţirea”, „Radar” şi respon-sabil de pagină la „Cronicaromaşcană”. Cărţi: „Rugi-noasa-Neamţ, pagini de is-torie”, „Cu cărţile pemasă…”, „Între Efemer şi


(urmare din pag. 15)

C

septembrie 2017

ÎnvăţătorANTON

GRIGORIU trănepotulde soră allui IonCreangăs-a născutîn Humu-leşti la 24ianuar i e

1904. Mama sa,Sofia, era unadin fiicele suro-rii lui Ion Creangă şi a doua soţiea lui Anton Grigoriu tatăl. Antonadusese patru copii din prima că-sătorie cu Zamfira Munteanu lacare s-au adăugat încă opt copiidin căsătoria cu Sofia. Familie nu-meroasă, grea care nu mai încăpeaîn cele două odăi ale caseiCreangă, încât unii din copii locu-iau la Mihai Grigoriu, o rudă dinTg. Neamţ.

Anton, al şaselea copil din ceade a doua căsătorie a făcut şcoalaprimară la Humuleşti apoi ŞcoalaNormală din Piatra-Neamţ. La ab-solvire în 1923 a primit numireprovizorie la Şcoala din VânătoriNeamţ. În 1924 a fost numit laŞcoala Kamciatka, comuna Mar-taza, judeţul Cetatea Albă.

În 1924-1926 a urmat cursu-rile Şcolii militare din Bacău, dupăcare a fost reîncadrat la ŞcoalaKamciatka. În 1927-1928 a fost în-văţător la Şcoala Buzaţi de pemalul Moldovei, comuna Păstră-veni, face alţi doi ani la Şcoala Ţo-lici şi revine la Şcoala VânătoriNeamţ începând cu 1 septembrie1930.

De la Şcoala Vânători pleacăsubinspector şcolar la Plasa Tg.Neamţ, apoi inspector cu probleme

de agricultură la Inspectoratul Şco-lar Neamţ.

S-a căsătorit la 7 septembrie1933 cu învăţătoarea Ana Vâlcudin Vânători Neamţ, localitateunde şi-au stabilit domiciliul.

Ca militar Anton Grigoriu aparticipat la asaltul asupra Odeseicu Regimentul 27 Dorobanţi dinBacău. S-a îmbolnăvit şi a stat înspitalul din Câmpina, apoi acasă înrefacere şi n-a mai fost chemat subarme niciodată.

A obţinut definitivul în 1930,gradul al doilea în 1935, iar gradulîntâi şi gradaţia de merit în 1940.A fost preşedinte al Căminului cul-tural din Vânători din 1935, iar din1942 a condus Cooperativa „Uni-rea” până în 1948.

La reforma învăţământuluidin 1948 începe să predea mate-matica şcolarilor din Vânători, de-terminând mulţi elevi săîndrăgească obiectul. A fost un bunprofesor. Explica argumentat şi curăbdare şi rareori se supăra trân-tind cu creta în capetele celor careraţionau mai greu. A fost profeso-rul meu şi un năstruşnic. Internatîn Spitalul din Piatra-Neamţ s-acertat cu medicul, fuge din spitalîn pijama, traversează oraşul şi cuhaine împrumutate de la cumnatulsău, profesorul Constantin Borş,vine acasă.

S-a pensionat în 1967 şi dupădecesul soţiei s-a mutat în casa fra-telui său, Zahei, lângă CasaCreangă din Humuleşti. S-a îmbol-năvit de Parkinson şi a decedat înaprilie 1997. În Biserica din Hu-muleşti i-au adus un ultim omagiupreotul Ioan Răducu, învăţătorulConstantin Ghiba şi prietenul săude o viaţă, profesorul Vasile Şte-fan, apoi l-am condus pe ultimuldrum spre cimitirul din Humuleşti.Semn că vânătorenii nu l-au uitat,o stradă din sat îi poartă numele.

Neculai FLORIAN

Aniversare 80

NECULAIFLORIAN,O viaţă închinatăoamenilor dincomuna natală

mplini reafrumoaseivârste de 80de ani neoferă onouă posi-bilitate de aevoca ima -

ginea unui colegde breaslă, cola-borator al publica-ţiei ce găzduieşte aceste rânduri şi,totodată omagierea unui adevărat in-telectual preocupat permanent de cu-noaştere a trecutului cultural allocurilor natale şi, în acelaşi timp dea fi prezent în viaţa comunităţii pecare a slujit-o de-a lungul vieţii, con-tinuând acest lucru şi în prezent.

Neculai Florian s-a născut la 27.09. 1937, Comuna Vânători-Neamţ,localitate cu un îndelungat trecut is-toric ai cărei locuitori se mândresc şiastăzi cu strămoşii care au apărat Ce-tatea Neamţ şi cu faptul că pe terito-riul comunei se află cele mai multemănăstiri, schituri şi mitocuri, întrecare străluceşte Mănăstirea Neamţ –marea ctitorie al lui Ştefan cel Mare.

După clasele primare şi gimna-ziale la Şcoala Arhimandrit ChiriacNicolau din satul natal, va urma şiabsolvi, ca şef de promoţie, ŞcoalaPedagogică din Piatra-Neamţ(1956).

Revenit în sat, s-a dedicat mun-cii de la catedră, şi-a întemeiat o fa-milie, şi-a construit o casă, devenindun model pentru sătenii în mijloculcărora a rămas definitiv.

Concomitent cu activitatea dedascăl pe care a exercitat-o în tradiţia

înaintaşilor săi şi pe care a conside-rat-o o datorie sfântă faţă de consă-teni, de-a lungul multor ani a fostpreocupat de cercetarea trecutului is-toric al comunei natale şi al împre-jurimilor acesteia, reuşind să facă omonografie a comunei Vânători-Neamţ pe care a publicat-o cu spriji-nul primăriei în mai multe ediţii,îmbunătăţind-o de fiecare dată, şireuşind să facă din această carte unmodel pentru toţi cei care vor să al-cătuiască astfel de lucrări.

Pentru elaborarea acestei amplelucrări, a studiat o impresionantă biblio-grafie ce însumează peste 1.200 paginireferitoare la Comuna Vânători-Neamţ, dând dovadă de o acribie apartecu care a analizat fiecare informaţie, depricepere în selectarea şi sistematizareamaterialelor folosite la redactare.

Monografia, structurată în maimulte părţi («Trecutul istoric», «Aşe-zarea geografică, hidrografia, climaşi vegetaţia», «Populaţia şi ocupa-ţiile locuitorilor», «Aşezările mona-hale», «Satele componente»,«Instituţiile»), este scrisă într-o cu-rată, corectă şi chiar frumoasă limbăromână literară, confirmând înscri-sul de pe foaia matricolă a autorului,întocmită la absolvirea şcolii pri-mare (1949), menţiune făcută de în-văţătorul Eugen Irimescu: Talentedeosebite: compunerea. Importantesunt şi informaţiile despre locuri şiinstituţii din preajma localităţii Vâ-nători (Mănăstirea-Neamţ, cu tipar-niţa şi biblioteca sa, Cetatea-Neamţ,Mănăstirea Secu, unde se păstrează«Cazania» realizată în veşmânt ro-mânesc de Varlaam ş. a.) şi, de ase-menea, numele multor intelectualicare au trăit pe aceste locuri. NeculaiFlorian, distinsul intelectual, fiu alsatului, şi-a pus întreaga ştiinţă, pri-cepere şi talentul incontestabile înslujba realizării ştiinţifice a acesteimonografii, care în 2016 a cunoscuteditarea celei mai complete ediţii.

La ceas aniversar, se cuvine să-iadresăm urări de sănătate, viaţălungă şi tradiţionalul La mulţi ani!

Constantin TOMŞA

Î

S

Dascăli de altădată

l„Drept care” sau „drept pentru care”?Este una dintre structurile cel mai des folo-

site greşit. Şi de câte ori nu vi s-a întâmplat chiardvs să vă întrebaţi cum e corect. Cu „pentru” saufără? „Mi-a tras o palmă, drept care mi-am luatbagajul şi am plecat” sau „Mi-a tras o palmă,drept pentru care mi-am luat bagajul şi am ple-cat”? Ei bine, corect este „drept care”, cea de-adoua formă fiind greşită. De ce? Pentru că, înaceastă structură, prepoziţia „drept” are sensul„pentru” şi alăturarea celor două este pleonastică.

l„Decât o carte” sau „Doar o carte”?A devenit aproape un lux să auzi cuvântul

„decât” folosit la locul lui. Din motive miste-

rioase, cuvântul „doar” a intrat în dizgraţie, iarîn locul lui, se bucură de mare preţuire cuvântul„decât”. Faceţi un exerciţiu şi încercaţi să văamintiţi de câte ori pe zi auziţi în jur exprimăriprecum „Am mâncat decât un sendviş” sau „Aufost decât trei oameni la întâlnire.” Şi toate suntgreşite... De ce? Pentru că… în limba română,„decât” nu este sinonim cu „doar” sau cu„numai”, aşa cum greşit cred cei mai mulţi din-tre vorbitori, şi nu poate fi utilizat fără să fie în-soţit de adverbul de negaţie „nu”. Aşadar, estegreşită folosirea lui în structura „Au fost decâttrei oameni...”. Varianta corectă este: „Nu aufost decât trei oameni”. Întotdeauna însoţit deadverbul de negaţie: „nu”! Sau o altă variantăcorectă este folosirea lui „doar”.

CORECT: „Au fost doar trei oameni.” SAU

„Nu au fost decât trei oameni.”GREŞIT: „Au fost decât trei oameni.”

l„Merită” sau „se merită”?E plină atmosfera, vuieşte aerul din jur de

câte „se merită” sau „nu se merită” în ziua de azi.E imposibil să stai la o terasă şi să n-auzi pe ci-neva, lângă tine, vorbind la telefon şi spunând că„se merită” să te duci acolo sau că „nu se merită”să stai în România… Ei bine, e greşit! Şi asta pen-tru că verbul „a merita” nu este reflexiv. Punct!Celor care nu sunt cunoscători de gramatică – şiare grijă şcoala ca ei să fie cât mai mulţi – acestlucru însă nu le va spune mare lucru. Vorba ceea:„Reflexiv, nereflexiv – ce-mi pasă mie?” Aşadar,celor care cuvintele „verb nereflexiv” nu le spunemare lucru le vom spune noi să ocolească pur şisimplu păcătosul „se” de lângă verbul „a merita”,să scape de el şi să folosească verbul simplu şicurat.

CORECT: „Merită să pleci din ţară” sau„Merită să înveţi engleza”.

GREŞIT: „Se merită să pleci din ţară” sau„Se merită să înveţi engleza”.

Moş Chiorpec

APOSTOLUL Pag. 17

Lecţia de istorie


Eternitate”, „2 metri pătraţi de pământ”, „Is-toria oraşului Roman. 1392-1992” ş. a.

■ 24/1972 – n. Ioan-Ciprian Ignat, laBacău, preot, profesor, publicist, a absolvitLiceul „George Bacovia” în Bacău, Semina-riile „Veniamin Costache” de la MănăstireaNeamţ şi „Sfântul Gheorghe” din Roman(1989-1994), Facultatea de Teologie „Dumi-

tru Stăniloae” din Iaşi (1994-1998). Hirotonisit dia-con la Catedrala Episcopală Roman (1998).Profesor de religie şi latină la Liceul Nr. 3 şi la Se-minarul Franciscan Roman. Director al Revistei„Cronica Romanului” (2001-2005). Intensă activi-tate publicistică.

■ 26/2000 – d. Cătălin-Florin Stupcanu, laCeahlău, profesor, ziarist, scriitor (n. 2. 04. 1938,Filioara, Agapia, v. fişa lunii aprilie.)

■ 27/1937 – n. Neculai Florian, la Vânători-Neamţ, învăţător, animator cultural, publicist, ab-solvent al Şcolii Pedagogice din Piatra-Neamţ

(1956, şef de promoţie). A predat la şcolile din:Păstrăveni, Boiştea, Petricani, Lunca (director),Vânători-Neamţ. A fost director al Căminului Cul-tural (1968-1978); primar (1990-1992) şi consiliercomunal până în 2008. Cetăţean de onoare al co-

munei natale (2007). Cola-borări: Revista „Aposto -lul”. Este autor al „Mono-grafiei Comunei Vânători-Neamţ” (2006), lucrareimportantă pentru informa-ţiile despre locuri şi insti-tuţii din preajma localităţiiVânători (MănăstireaNeamţ, Cetatea-Neamţ,Mănăstirile Secu şi Sihăs-

tria ş. a.) şi despre mulţi intelectuali care au trăit peaceste locuri.

■ 28/1942 – n. Corneliu Gheorghiţă, laTârgu-Neamţ, profesor,poet, a absolvit Facultateade Matematică-Mecanicădin Iaşi, licenţiat al Facul-tăţii de Muzică din Piatra-Neamţ, profesor la: Liceul„Ştefan cel Mare”, Târgu-Neamţ, Liceul de Chimie,Liceul „Calistrat Hogaş”,Liceul „Gheorghe Asachi”,Liceul de Informatică şiLiceul de Artă, toate dinPiatra-Neamţ. Are preocupări literare, muzicale şiştiinţifice (mai multe brevete de invenţii). Volumede poezii: „Tunelul timpului”; „Turnul Babel”;„Raze pe valuri”; „Coborând spre Ierihon”.


...

septembrie 2017

Şi la vila Mărioara a început şcoalaemult, demult, în târgul Pietrei a funcţionat oşcoală primară numită Vila Mărioara. Vă maiaduceţi aminte? Şcoala despre care facemvorbire era situată într-un loc poetic, într-o li-vadă de vis, ca cea de pe Doamna şi avea oalee cu toate florile Terrei. Mai precis, se aflape unde astăzi şoseaua Romanului se pupa cucea a Târgului Neamţ. În coasta morii lui Ne-

grea, ţicnitul, ăla ce s-a întrecut cu un automobil, elcălărind un armăsar focos, pe Vasile. Şcoala Vila Mă-rioara avea 4 clase, 4 învăţătoare straşnice şi un di-rector mic, chel, dar un foarte bun gospodar. Numelelui? C. Podoleanu, dascăl de citire cu gradul I. Eleviicare făceau primara la Vila Mărioara continuau gim-naziul la Şc. Generală Nr. 12, de pe strada V. I. Lenin(pe vremea comuniştilor), Petru Rareş (după revolu-ţie) şi Paulişta (după şmecherii de doi bani).

Aici, la Vila Mărioara, în fiecare an calenda-ristic, la 15 septembrie era mare serbare, mare. În-cepea şcoala după legea cea nouă, a lui SpiruHaret, cel mai bun ministru al Învăţământului Pu-blic, din toate timpurile. Atenţie, un ministru de

rasă, moldovean de-al nostru, şcolit în oraşul „Lu-mină”, la Paris, în Franţa. El a mutat începutulanului şcolar la mijlocul lui septembrie, când eraustrânşi de pe câmp şi păpuşoii şi cartofii, când dejagrâul şi porumbul erau măcinate, când cânepa erafăcută fuioare şi fânul pentru vite era strâns în sto-guri. De ce a hotărât aşa? Pentru ca loazele din me-diul rural, să nu mai tragă chiulul pe motiv că auajutat părinţii la muncile agricole, și de aceea auabsentat la şcoală.

Cum la români există prostul obicei de a dis-truge tot ce au realizat înaintaşii pe motiv că suntvechi, ruginite şi depăşite, şi Vila Mărioara a cu-noscut cuţitul ascuţit al buldozerului înnoitor.Când s-a petrecut asta? Când a început sistemati-zarea urbei noastre de sub Cozla. Ce s-au pus înlocul magherniţelor demolate? Mândre blocuri so-cialiste, de beton. Pe verticală, într-un singur blocintrau locuitorii de pe o stradă. Atenţie, de tip so-vietic. Praful s-a ales de patriarhalul nostru târg.Astăzi, dacă întrebi bătrânii pe unde a fost şcoalaprimară Vila Mărioara, dau din umeri şi răspund

evaziv: „Pe undeva pe lângă sensul giratoriu dinDărmăneşti”. Dureros răspuns, asta-i viaţa! Totu-itrecător. Astăzi se demolează, mâine se constru-ieşte. De pildă, Şc. Gen. „Elena Cuza” din PiatraNeamţ, s-a ridicat într-o grădină de zarzavat undelipovenii cultivau: marole, ceapă şi ridichi. Întrevestita frizerie „Ferentz”, aia cu două scaune şi treiborcane de lipitori şi casa profesorului Buium, fi-losoful, cântăreţul la vioară.

Că astăzi la Educaţie avem un ministru ghi-duş, care a ordonat tipărirea unui Abecedar detumbe pentru clasa a V-a, asta e deja altă poveste.E foarte, foarte bine, prichindeii care trec la gim-naziu vor afla definiţia mersului. Cum sună defi-niţia? E clară, limpede, ca apa de izvor. Ascultaţi!„Mersul este modalitatea de bază, cea mai simplă,folosită pentru deplasarea omului încă din primulan de viaţă. În timpul mersului vei păstra perma-nent controlul unui picior cu solul...” Ei, ce aveţide spus? Este că ne-am deşteptat? Mulţumimdom’le ministru! Succes în noul an şcolar!

Dumitru RUSU

D

Cum să eviţi trei greşeli de topu e un secret pentru nimeni că limba română le pune din ce în ce mai multe probleme vorbitorilor ei şi căgreşelile de toate felurile umplu în aceeaşi măsură spaţiul online, presa şi exprimarea de zi cu zi.

Trăim secolul vitezei, vorbim repede, tastăm repede, aproape că am uitat cum se scrie de mână, cui îimai pasă azi de virgule puse corect, de i-uri dublate, de forme incorecte ale cuvintelor, de expresii greşite?Gramatica e o poveste învechită…

Pregătirea defectuoasă în clasele primare şi gimnaziale produce mai târziu absolvenţi de facultate şi doc-toranzi (mulţi!) care nu ştiu să scrie corect, care nu ştiu unde să pună pârdalnica de cratimă şi cărora i-urile lejoacă feste. Ce să mai vorbim de virgule… Şi după o şcoală aproximativă mai vine şi mass-media, în cel mai

bun caz, semianalfabetă. E de-ajuns o seară la televizor ca să-ţi sară în ochi (şi-n urechi!) nenumărate greşeli de toatefelurile. Am ales spre discuţie trei dintre cele mai frecvente structuri folosite astăzi greşit. Iată cum le puteţi ocoli!

N

APOSTOLULPag. 18

Dubito, ergo cogito

septembrie 2017

Procedee ce vin în sprijinul creativităţii elevilorn procesul instructiv – educativ din ciclulprimar există numeroase resurse ale stimu-lării creativităţii elevilor printr-o participareactivă şi conştientă la realizarea procesuluide învăţare eficientă.

Gândirea omului are o uimitoare plas-ticitate. Şcolarii, după ce studiază teoremeprecis formulate la matematică, pot să

adopte cu totul altă orientare la orele de literatură,unde exprimarea metaforică, jocurile de cuvinteşi imagini stimulează intelectul pe un cu totul altplan. Aşadar putem foarte bine ca în unele lecţiisă deprindem copiii cu raţionamente perfectobiective, iar în alte ore să-i stimulam în descătu-şarea imaginaţiei, spre conceperea celor mai va-riate şi surprinzătoare combinaţii. Pentru aceastasunt necesare o serie de transformări în felul de aorganiza învăţământul. Un prim accent trebuie pusatunci când formulăm obiectivele instructiv – edu-cative. Acestea se reflectă în conţinutul învăţă-mântului, în planurile şi programele de învăţământcare vor prevedea şi lecţii speciale în vederea cul-tivării ingeniozităţii.

Deosebit de importantă este atitudinea învă-ţătorului, relaţia sa cu elevii. El trebuie să fie apro-piat de elevi, să încurajeze imaginaţia, sugestiiledeosebite. Şcolarii trebuie să-şi poată manifesta învoie curiozitatea, spontaneitatea. Învăţătorul tre-buie să depisteze şcolarii cu potenţial creativ su-perior, cărora e firesc să li se asigure posibilităţispeciale de dezvoltare a capacităţii lor. Are totodatădatoria de a cultiva disponibilităţile imaginative aleîntregii clase, folosind metode adecvate acestuiobiectiv didactic major.

Progresul creativităţii se realizează prin me-tode şi procedee specifice: metode active, obser-vaţiile independente, problematizarea sauînvăţarea prin descoperire, metoda descoperirii di-

rijate (foarte utilă când problema e foarte dificilă,iar timpul este limitat).

Spiritul creativ deschide posibilităţi de dobân-dire a unei experienţe proprii şi sprijină elevul înordonarea şi sistematizarea cunoştinţelor.

Pentru modernizarea demersului didactic înorganizarea lecţiilor, am încercat să depăşesc salade clasă, practica şcolară evidenţiind o serie de mo-dalităţi care pot contribui la sporirea eficienţei lec-ţiei. Conceperea creativităţii, pornind de la o temăstabilită anterior, urmăreşte să-l facă pe fiecare elev

conştient de interdependenţa lucrurilor în viaţă,ajută la înţelegerea legăturilor dintre materii careeste esenţială în activitatea complexă.

Pornind de la aceste concepte am ales ca me-todă de proiectare şi desfăşurare a activităţii in-structiv – educative din semestrul I al anului şcolartrecut şi a acestui an şcolar, la clasa a III– a şi res-pectiv a IV– a pe care o conduc, proiectul tematic„Toamna aurie” care a cuprins în desfăşurarea samulte obiecte de învăţământ.

Proiectul a început prin organizarea unei dru-meţii cu elevii la marginea localităţii, în lunca Bis-triţei. Cu această ocazie am observat semneletoamnei, elevii au colectat flori şi frunze pe careapoi le-au presat. Toate materialele din natură aufost folosite în cadrul orelor de educaţie tehnolo-gică. Principalele direcţii de dezvoltare ale proiec-tului s-au referit la formele naturii, activitatea dingrădini şi pregătirile pentru iarnă ale omului, ani-malelor, ale păsărilor şi insectelor.

În timpul derulării proiectului, elevii au făcutcercetări, au desenat, au înregistrat date, au purtatdiscuţii asupra aspectelor legate de anotimpultoamna, şi-au exprimat în mod liber şi independentopiniile şi le-au motivat, şi-au exprimat stările su-fleteşti trăite.

Toamna a pătruns în clase la lecţiile de limbaşi literatura română prin unităţile de învăţare „Car-tea”, „Şcoala”, „Toamna” care au oferit un tărâmprielnic pentru dezvoltarea creativităţii, micii şco-lari se află la vârsta la care exprimarea este în plinăformare şi acest subiect cunoscut lor le-a oferit li-bertatea de a interpreta faptele aşa cum doresc ei,de a-şi imagina anumite întâmplări pe care să leexprime în mod personal. Elevii şi-au îmbogăţitvocabularul cu expresii şi cuvinte noi, pe carele-au folosit în realizarea compunerilor despretoamnă. La orele cu cerinţe gramaticale au fost re-

zolvate numeroase exerciţii de creaţie şi alcătuireapropoziţiilor, fiind folosite anumite cuvinte datesau scheme, compuneri gramaticale.

La matematică au compus probleme avândca temă de plecare anotimpul toamna, după dese -ne despre toamnă, am organizat jocuri matema-tice. Folosind scheme de acţiune, semne şisimboluri care duc la rezolvarea problemelor, ele-vii s-au antrenat la utilizarea lor interiorizându-letreptat sub forma unor structuri intelectuale de re-cunoaştere, operare şi soluţionare, toate acestea

ducând la dezvoltarea creativităţii.În orele de Ştiinţe ale naturii elevii au căutat

să observe cât mai bine fenomenele specificetoamnei, observând şi analizând cu atenţie şi inte-res transformările care se petrec în natură şi au în-cercat să găsească în lecţiile învăţate, în cărţile şirevistele citite, explicaţiile ştiinţifice pentru feno-menele observate, pentru a le înţelege cât mai bine.

La Educaţie plastică şi Educaţie tehnologică,imaginaţia elevilor a fost lăsată să colinde locurineumblate. Au observat liber tablouri ale toamnei,au realizat aranjamente florale, au preparat salatede fructe şi legume, aceste ore fiind aşteptate cu ovie nerăbdare de către copii, ele devenind o ade-vărată încântare pentru toţi.

Organizarea expoziţiilor cu lucrările lor lanivel de clasă şi şcoală au făcut cunoscută activi-tatea desfăşurată în cadrul acestui proiect, atât pă-rinţilor şi bunicilor care s-au implicat activ înproiect alături de copii, cât şi celorlalţi elevi dinşcoală.

Orele de geografie la care s-a studiat clima dinzona noastră au făcut elevii să înţeleagă variaţiilede temperatură în funcţie de zonă, anotimp, decadăa anotimpului şi moment al zilei.

Şi orele de educaţie muzicală la care au ascul-tat sau au învăţat cântece despre toamnă au oferitocazia elevilor să-şi creeze imaginativ tablouri înconcordanţă cu muzicalitatea versurilor şi linia me-lodică urmată.

Producţiile literare de la obiectul opţional aufost prelucrate şi utilizate în lumina cerinţelor es-tetice, elevii exersându-şi capacităţile de exprimarea trăirilor estetice, capacitarea de interpretare aunui rol, aceasta fiind o activitate creatoare.

Lectura artistică, declamarea, dansul, cânte-cul, jocul de rol, ca metode procedurale, sunt pu-ternice stimulări ele sensibilităţii estetice şi alecreativităţii.

Oferind copiilor o atmosferă creativă, arătândapreciere privind eforturile fiecăruia, îndepărtândfactorii inhibatori şi blocajele, eliberându-i de ten-siunile psihice, le încurajăm visarea, le dezvoltămimaginaţia.

Cu răbdare şi tact pedagogic am realizat o pro-iectare interdisciplinară a demersului didactic, an-trenând elevii la o învăţare activă şi eficientă,motivându-i să se implice în acţiuni ce se desfă-şoară în jurul lor zi de zi.

În lipsa unor indicaţii precise, rigide, gândireaşi imaginaţia au acţionat prin asociaţii mai mult saumai puţin întâmplătoare scoţând la iveală origina-litatea fiecăruia. Învăţarea prin descoperire dez-voltă spiritul de iniţiativă şi independent spiritulcritic, îndrăzneala şi flexibilitatea intelectuală.

Eficienţa educării creativităţii la elevi folosindmetoda proiectului este dependentă de pregătireaştiinţifică şi pedagogică a dascălului, de priceperealui de a organiza în mod judicios activitatea elevi-lor, de a subordona totalitatea mijloacelor utilizateatingerii obiectivelor propuse.

Bibliografie: Marin Stoica- Pedagogie şi psi-hologie, editura Gheorghe Alexandru, 2009 * Re-vista „Învăţământul primar” nr. 4, 2006, EdituraMiniped * Nadia Mirela Florea, Adela MihaelaŢăranu – Pedagogie – curs de formare iniţialăpentru cariera didactică, Editura Fundaţiei Româ-nia de mâine, 2008 * Mihai Golu – Fundamentelepsihologiei, Editura Fundaţiei România de mâine,2007 * Radu, L. Goran, A. Ionescu, D. Vasile –Psihologia educaţiei, Editura Fundaţiei Româniade mâine, 2007.

Prof. înv. primar Dumitru PETRU,Şcoala Gimnazială nr. 1, Zăneşti, Neamţ

Î

APOSTOLUL Pag. 19

Comemorări

Sumarheorghe AMAICEI – Congresul aniversar AGIRo al Cadrelor Di-dactice din România, Republica Moldova şi al Cadrelor DidacticeRomâne de peste hotare (pag. 1, 4, 5)Vasile BAGHIU – NOTE DE TRECERE - Cititul este sănătos (pag.14)Gianina BURUIANĂ – Tablouri dintr-un festival (pag. 11)Gianina CĂRBUNARIU – Festivalul de Teatru Piatra-Neamţ - Ple-dez pentru tine(ri) - Ediţia a XXIX-a, 10-18 noiembrie 2017 (pag. 20)

Moş Chiorpec – Cum să eviţi trei greşeli de top (pag. 17)Mariana COSTRAŞ – IN MEMORIAM - Prof. Sofia Burculeţ (pag. 19)Maria DARLEA – Doamna Trandafir, doamna mea învățătoare… (pag. 7)Elena DIDOIU – 1947-2017 Arc peste timp (pag. 6)Neculai FLORIAN – Dascăli de altădată - Învăţător ANTON GRIGORIU(pag. 16)Simion HANCESCU – MESAJUL Preşedintelui Federaţiei SindicatelorLibere din Învăţământ cu ocazia începutului de an şcolar 2017-2018 (pag.1-2)Anca-Mihaela FLOROAIA – Punte culturală între Piatra-Neamţ şi Chi-şinău (pag. 8)Mihai FLOROAIA – Primele rezultate ale proiectului Erasmus+ „TopNursing Skills” 2016-1-RO01-KA102-024350 (pag. 13)

MENCS – Programul „Şcoală după şcoală” * Compendiu introductiv pen-tru gimnaziu (pag. 3)Mariana NEGREAN – Parteneriat Asociaţia Culturală STUDIA – Centrulde excelenţă în medicină şi farmacie „Raisa Pacalo” (pag. 9)Dumitru PETRU – Procedee ce vin în sprijinul creativităţii elevilor (pag.18)Gabriel PLOSCĂ – Blestemele învăţământului românesc (pag. 1-2)Ştefan POTOP – Simpozionul Naţional de arte plastice „Tazlău-izvor deinspiraţie” 2017 (pag. 13)Red. – INFOCULT (pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9) * O prioritate: cartea pentrucopii (pag. 7) * Aniversări culturale – septembrie (pag. 9) * Succese la Fes-tivalul de Teatru „Grigore Vasiliu Birlic” * Bacalaureat 2017, sesiunea detoamnă * Examenul naţional de titularizare, punct final (pag. 12) * Aniver-sări culturale – octombrie (pag. 15) * IN MEMORIAM - Prof. Ada Popovici(pag. 19)Dumitru RUSU – Şi la vila Mărioara a început şcoala (pag. 17)Constantin TOMŞA – Rememorări nemţene (pag. 12, 13, 14, 15, 16, 17) *Cartea de proză fantastică - Dragoş Nichita: „Înainte de Luni” (pag. 15) *Aniversare 80 - NECULAI FLORIAN, O viaţă închinată oamenilor din co-muna natală (pag. 16)Mircea ZAHARIA – O sărbătoare internaţională a artei plastice: NeamţCreativ I, 2017 (pag. 10) * Festivalul de teatru, între istorie şi perspective(pag. 20)

G

septembrie 2017

e curând, într-o zi de au-gust a acestui an, a căzut ostea de primă mărime dinConstelaţia dăscălimiinemţene. Doamna profesorSofia Burculeţ a trecut înlumea tăcerii, discret şi mo-dest, aşa cum a trăit.

Născută pe plaiuri nemţenela Români, la 21 februarie 1925,a urmat şi absolvit Liceul de Fete(astăzi Colegiul Naţional „Calis-trat Hogaş”) din Piatra-Neamţdesăvârşindu-şi studiile la Facul-tatea de Pedagogie-psihologiedin Bucureşti.

Dascăl înzestrat cu acele ve-ritabile calităţi pe care le implicăprofesia, cu o vocaţie desăvâr-şită, şi-a îndeplinit obligaţiileprofesionale oferind totul şi nece-rând nimic la schimb. A funcţio-nat la Şcoala Pedagogică, laLiceele „Calistrat Hogaş” şi„Petru Rareş” din Piatra-Neamţ.A urcat treptat în ierarhia recu-noaşterii publice, înfruntând cudemnitate greutăţile şi încercărilevieţii pe tot parcursul etapelor dedesăvârşire profesională, îndepli-nind pe rând diferite funcţii, ca:inspector şcolar, director al CaseiCorpului Didactic din Neamţ, cuaceeaşi măiestrie didactică, darşi de formator.

Personal, am avut prilejul dea o cunoaşte şi a-i aprecia deose-bitele calităţi ca om şi dascăl, cuvocaţie unanim recunoscută, încel puţin două ocazii: în colabo-rarea din cadrul inspecţiilor pen-tru acordarea gradelor didactice,dar mai cu seamă în implicarea înactivităţile desfăşurate de Asocia-ţia Pedagogică „Educatoarea”Neamţ, timp de peste zece ani.

Părtaşă trup şi suflet, cu o

punctualitate de ceas elveţian,captiva auditoriul cu intervenţiice-ţi tăiau răsuflarea, participândla manifestări precum: Datini şitradiţii de Crăciun; Farmeculunei nopţi de iarnă; Copilărie, nupleca.

Dar, implacabil, orice înce-put are şi un sfârşit. Din păcate,Doamna profesor Sofia Burculeţa plecat să se odihnească puţin,lăsând în urmă-i amintirea unuidascăl de excepţie, a unui om cuo solidă cultură, cu un suflet cald,generos, a unui model demn deurmat.

Aceste câteva rânduri în-cearcă a fi un modest dar sinceromagiu adus celei ce a fost şi varămâne în memoria celor ce aucunoscut-o, pornită într-o călăto-rie fără de întoarcere.

Adio, Doamnă Profesor SofiaBurculeţ, sau poate la revedere!

Prof. Mariana COSTRAŞ

eri dimineaţă, un telefonprimit de la doctorul VirgilRăzeşu îmi aducea tristaveste că a murit Ada Popo-vici, fosta mea colegă deliceu, una din cele mai deş-tepte femei pe care le-amcunoscut în viaţa mea. Ada

avea două licenţe, în filologie şiteatru, o teză de doctorat în filolo-gie, era o poetă sensibilă, dar şi unom curat la suflet, cum puţini maisunt astăzi. Ne întâlneam rar (ul-tima dată am văzut-o cu câtevaluni în urmă, la conferinţa susţi-nută la Piatra-Neamţ de CristianBădiliţă, conferinţă legată deopera lui Baudelaire), dar de fie-care dată aveam plăcuta surprizăsă constat că puteam discuta cu eape orice temă legată de literatură,filosofie, teatru, teologie. Ada ştiatot şi ceva pe deasupra, cum sespune. Din păcate, nu a avut înviaţă prilejuri prea multe de a-şipune în valoare înalta ştiinţă decarte; ar fi putut ocupa oricând, cubrio, un post de profesor universitarla oricare din universităţile noastre,ar fi putut lucra ca ataşat culturalla orice ambasadă, ar fi putut lucrala I.C.R... ar fi putut... Acum îmipare rău că n-am căutat-o mai des,spre a sta de vorbă. În prezenţaAdei nu te plictiseai niciodată.Drum bun printre stele, Ada, drumbun în Ţara de Dincolo. Dumnezeusă te odihnească în pace! (DanIACOB, 11 sept 2017)…

Draga noastră Ada Popovicieste un exemplu rarisim de păs-trare a sufletului candid şi creşti-nesc, deşi a trecut şi trece prinmomente care ar pune la pământun spartan educat spre a muri în

luptă. Pentru mine, octogenarul,Ada rămâne un miracol. (MihaiEmilian MANCAŞ, 28 dec. 2013)

Ada POPOVICI (18. 09.1960,Iaşi – 11. 09. 2017, Piatra-Neamţ),a fost profesoară, eseistă, publi-

cistă. Studii de filologie, regie deteatru, film şi tv., jurnalistică. Doc-tor magna cum laude în ştiinţe fi-lologice al Universităţii AlexandruIoan Cuza din Iaşi (2007). Profe-sor de limba şi literatura română laColegiul Tehnic Gheorghe Car-tianu din Piatra-Neamţ. Numeroaseparticipări la simpozioane, confe-rinţe şi colocvii naţionale şi inter-naţionale. Colaborări: * Apostolul;* Convorbiri literare * Monitorulcultural şi artistic de Neamţ; * Re-vista noastră (ASTRA). Cărţi:„Poezia românească. Studiu teore-tic şi aplicativ”; „Limbajul drama-tic şi orizontul de aşteptareestetică”; „Rugăciuni pentru ceimici”, „Limbă şi literatură română.Comunicare. Proză. Dramaturgie”;„Alfabetul din poveşti”. (Red.)

D I

Prof. Sofia Burculeţ Prof. Ada PopoviciIN MEMORIAM

Zig-Zag

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Dorel NEMŢEANU – DTP;

Dorin DAVIDEANU – editor online.

ISSN - 1582-3121Redacţia

şi administraţia:str. Petru Rareş nr. 24,

Piatra Neamţ.Tel/fax:

0233.22.53.32revista_apostolul

@yahoo.com

Festivalul de TeatruPiatra‐Neamţ

Pledez pentru tine(ri) Ediţia a XXIX‐a,

10‐18 noiembrie 2017eatrul Tineretului împlineşte anul acesta50 de ani de când poartă acest nume. Deaceea, am dorit ca selecţia celei de-aXXIX-a ediţii a Festivalului de Teatru dinPiatra-Neamţ să stea sub semnul tinereţiiatât în ceea ce priveşte echipele şi spec-tacolele invitate, cât şi publicul căruia i seadresează. Astfel, zece dintre producţiile

selectate sunt dedicate spectatorilor tineri şifoarte tineri. De asemenea, publicul matur esteinvitat să intre în dialog cu perspective diferiteasupra lumii în care trăim şi asupra istoriei re-cente, oferite de tinerii creatori. Unii dintre ace-ştia sunt la început de drum, unii au deja vocipregnante, recunoscute atât de public, cât şi decritica de specialitate, iar alţii sunt artişti care numai au nevoie de nici o prezentare: Radu Afrim,Radu Nica sau Ada Milea. Spectacolele selec-ţionate sunt produse atât de teatre de stat (TeatrulNaţional „Radu Stanca” Sibiu, Teatrul Naţional„I. L. Caragiale” Bucureşti, Teatrul Odeon Bu-cureşti, Teatrul Nottara Bucureşti, Teatrul Naţio-nal „Marin Sorescu” Craiova, Teatrul Naţional„Vasile Alecsandri” Iaşi, Teatrul Excelsior Bu-cureşti, Teatrul „Andrei Mureşanu” SfântuGheor ghe, Teatrul Ariel Târgu Mureş), cât şi deechipe şi de teatre independente care şi-au câş-tigat deja un renume prin dinamismul, coerenţaprogramelor şi spectacolelor oferite comunităţi-lor în care activează (MACAZ, Unteatru, Reac-tor de creaţie şi experiment, Centrul Replika).

Spre deosebire de ediţiile anterioare,această ediţie nu va fi una competiţională, însăun grup de tineri între 14 şi 19 ani va acorda unpremiu de popularitate unuia dintre spectacoleledin secţiunea dedicată liceenilor. Pentru cei maitineri spectatori, cei cu vârste între 5 şi 12 ani,festivalul va prezenta două producţii, una dintreele fiind spectacolul – concert „Visătorul”, înregia Adei Milea (care va avea premiera la Tea-trul Tineretului în luna octombrie).

Festivalul se va deschide pe 10 noiembriecu spectacolul „Wolfgang”, în regia lui RaduAfrim (producţie a Teatrului Tineretului) şi se vaînchide pe data de 18 noiembrie. Prologul festi-valului va avea loc pe 9 noiembrie, când îi aştep-tăm să fie alături de noi pe toţi cei interesaţi,tineri de toate vârstele, să serbăm împreună nu-mele Teatrului Tineretului. Iar ca epilog, pe datade 19 noiembrie vă propunem să celebrăm crea-tivitatea adolescenţilor prin două producţii reali-zate de trupe de teatru din licee: trupa Artwist dinBaia Mare (spectacol prezentat în parteneriat cuFestivalul „Ideo Ideis”) şi trupa TeenAct a Cole-giul Naţional „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ.

Gianina CĂRBUNARIU, regizor şi dramaturg,Selecţioner al Festivalului de Teatru

Piatra-Neamţ (ediţia a XXIX-a)Manager interimar al Teatrului Tineretului

T

Festivalul de teatru, între istorie şi perspectiven anul 1967, urmare a absolvirii primilor „7ani acasă”, adică impunerii Teatrului de StatPiatra-Neamţ în mişcarea teatrală româ-nească ca etalon valoric specific, instituţiaprimeşte denumirea de „Teatrul Tineretu-lui”. Faptul era o consecinţă a succeselordeja înregistrate, dar şi o direcţie care săasigure personalitatea instituţiei.

În octombrie 1968, în autobuzul în care se în-torcea trupa premiată la Bienala de la Veneţia(Afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’ deAlecu Popovici, regia Ion Cojar – Marele Premiupentru cel mai bun spectacol) cineva lanseazăideea creării unui festival teatral acasă, pe modelulveneţian.

Astfel, în 1968, Teatrul Tineretului Piatra-Neamţ iniţiază Festivalul Spectacolelor de Tea-tru pentru Copii şi Tineret, prima manifestarede profil din ţară. Festivalul era organizat subegida Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă(mai târziu, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socia-liste), şi însoţit la fiecare ediţie de un simpozionprivind relaţia teatru-tineret, realizat împreună cuCentrul de Cercetări pentru Probleme ale Tinere-tului. Valoarea spectacolelor invitate a stârnit in-teresul competitiv al participanţilor, iar lipsa unorcriterii dogmatice, rigide, aservite politicii cultu-rale oficiale, a stimulat originalitatea, experimen-tul regizoral, nonconformismul.

Primele cinci ediţii ale festivalului s-au des-făşurat bienal, în condiţii relativ normale. Din mo-tive financiare, pentru următoarele două ediţiiperiodicitatea s-a mărit la patru ani. Ultima ediţieantedecembristă (a VII-a, 1985) a fost confiscatăde către Comitetul Central al Uniunii TineretuluiComunist, repertoriul ajustat, periat, machiat, în-săşi denumirea schimbată, conform uzanţelorideologice, în gală – Gala spectacolelor de tea-tru pentru tineret (pentru a nu se confunda cu„măreţul” festival Cântarea României), iar aşa-zisul simpozion însoţitor a fost o scurtă diversiune,organizată cu tipic poliţienesc, respectiv, fără drep-tul la dialog şi de aceea aproape fără participare.După 1985 festivalul şi-a încetat existenţa datoritălipsei fondurilor şi intensificării cenzurii.

Din mai 1992, Festivalul a fost reluat ca uneveniment anual internaţional, ediţia a VIII-aavând ca invitate cinci trupe de teatru din Româ-nia şi opt trupe străine. Tema aleasă „O lume pen-tru toţi, o lume pentru fiecare”, adaugă un criteriuetic celui estetic, Festivalul încercând să pună faţăîn faţă noile realităţi ale tulburatei epoci post-co-muniste din Estul Europei.

Începând cu 1993, manifestarea intră subînal tul patronaj al Comisiei Naţionale pentruUNESCO, iar din anul următor, alături de TeatrulTineretului, la organizatori apare Fundaţia Cul-turală „Ion Coman” [Ion Coman (26 august1925 – 5 decembrie 1970) – primul director al tea-trului], o fundaţie creată cu scopul de a implicamai mult urbea în sprijinirea proiectelor institu-ţiei.

Până la ediţia prezentă, Festivalul a mai avutcâteva variante de organizare: pe secţiuni – com-petitiv şi focus (a spaţiului teatral britanic, german,balcanic, american ş. a. 1997- 2002) sau pledezpentru tine(ri) şi un regal teatral (2006-2016), ul-tima formulă fiind girată de un selecţioner unic,un critic din afara teatrului.

În cerea ce priveşte formatul ediţiei curente afestivalului, desfăşurată sub genericul Pledez pen-tru tine(ri), publicăm alăturat declaraţia actualuluimanager general al teatrului (Din lipsă de spaţiu

nu putem publica repertoriulfestivalului, dar lista spectaco-lelor selectate poate fi urmărităpe site-ul T.T.). Mi se pare be-nefic faptul că există un selec-ţioner unic, din teatru, care îşiasumă întreaga responsabilitateprecum şi acela că repertoriule cu preponderenţă orientatspre dramaturgia naţională(doar 4 spectacole, din cele 19invitate, sunt semnate de dra-maturgi străini) şi, în fine, căGianina Cărbunariu n-a invitatpe scena festivalului spectacolesemnate de ea – sau făcute petextele sale –, chiar dacă pro-punerile s-ar fi justificat dinplin.

Pe de altă parte, cred căoricât de mult ai pleda pentru o nouă(?) formulăde teatru, nu poţi să „pledezi pentru tineri” evi-tând ceea ce încă se cheamă dramaturgie clasică.Acum, ca să citez ceva nume, nu-i bai că nuavem un Molière sau un Aristofan, dar nicimăcar o piesuţă de Cehov?

Şi mai cred că e bine să promovăm dramatur-gii români şi că lucrul ăsta ar trebui să se întâmpleprogramatic. Dar nu agreez ideea de autor „colec-tiv” decât în cazul teatrului folcloric. Deşi cred căo piesă scrisă de Caragiale împreună cu Oana Ză-voranu n-ar fi tocmai rea. Dar despre acestea vommai discuta. Deocamdată am mai multe speranţedecât îngrijorări…

Mircea ZAHARIA

Î

Date post:	17-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

APOSTOLUL - slineamt.ro · (Chişinău, Republica Moldova, 01-05 august); Simpozio-nul...

Documents