+ All Categories
Home > Education > Apostolul 177 mai 2015

Apostolul 177 mai 2015

Date post: 14-Aug-2015
Category:
Upload: scoli-musatine
View: 42 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
20
ucrul care mi se pare cel mai uluitor în acest sfert de veac de existenţă a Sindicatului din Învăţământ Neamţ este entuziasmul şi inconştienţa fon- datorilor săi. Nu cred că gustul liber- tăţii se poate deprinde în câteva zile, după 50 de ani de dictatură; prezenţa limbajului şi a gândirii de lemn se fac simţite încă mai la orice pas. Şi la orice nivel. Meritul primilor entuziaşti a fost acela de a crede că schimbarea de formă este şi una de conţinut; in- conştienţa lor, creadă că toată lumea din jur gândeşte aşa. Că lucrurile n-au stat astfel o demonstrează greutatea cu care s-au născut organizaţiile sindicale, o demons- trează căpătuiala unor lideri care s-au zbură- tăcit în fotoliile pute- rii, o demonstrează credinţa unora că pot dormi liniştiţi la umbră şi că sindicatul trebuie să le pună zahăr în cafea şi să le ţină şpriţul rece. Din fericire, lucrurile nu stau numai aşa. Deşi ele se mişcă încă greu, se pare că direc- ţia e bună şi cota de entuziasm conştient e APOSTOLUL REVISTA CADRELOR DIDACTICE Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ SERIE NOUĂ, ANUL XVII, NR. 177 http://apostolul.slineamt.ro M a i 2015 Mircea ZAHARIA (continuare în pag. 2) Cu deosebită consideraţie, Preşedinte FSLI, Simion HANCESCU (continuare în pag. 4) L Sindicatul din Învăţământ Neamţ– 25 de ani de implicare UN GÂND LA CEAS ANIVERSAR La ceas aniversar, când sărbătorim 25 de ani de la înfiinţarea Sindicatului Liber al Lu- crătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţi- fică Neamţ, trebuie să privim cu admiraţie şi respect în urmă şi să ne exprimăm recunoş- tinţa faţă de cei care au întemeiat acest sindi- cat, în frunte cu regretatul Florin Florescu. Apărut imediat după evenimentele din ’89, S.L.L.Î.C.S. Neamţ a jucat un rol deter- minant în mişcarea sindicală post-decembristă din învăţământ, înfiinţând împreună cu Sindi- catul Liber din Învăţământ Municipiul Râm- nicu Vâlcea, la data de 26.02.1990, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ. Trebuie să amintim şi faptul că Sindicatul nemţean a fost gazda primei Conferinţe Naţionale a F.S.L.I., în perioada 31 martie – 1 aprilie 1990. Momentul apariţiei S.L.L.Î.C.S. Neamţ coincide cu o perioadă zbuciumată, când zorii democraţiei îşi făceau apariţia şi pentru Ro- mânia şi când românii începeau să cunoască ce înseamnă adevărata libertate, dar din pă- cate, ulterior, unii au mutilat sensul real al acestui deziderat aşteptat multe decenii. e repede au trecut anii… Îmi amintesc ca şi cum s-ar fi întâmplat ieri, acea zi de ianuarie 1990, când sala Casei de Cultură a Sindicatelor era arhiplină cu reprezentanţii şcolilor din tot judeţul. Eram acolo, la chemarea unor oameni vizionari şi curajoşi, şi mă gândesc în primul rând la domnul profesor Florin Flo- rescu, preşedintele de onoare al Sindicatului din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, care ne propuneau să ne unim într-o structură sindicală nouă, statuată pe unitate, solidari- tate, implicare, drepturi legitime, principii la care începusem să ne gândim, uitând oarecum de teamă. Amprenta lăsată de Florin Florescu… i au trecut aproape şase ani … Şase ani de când un sindicalist convins şi mai ales un om extraordinar veghează atât de departe şi totuşi atât de aproape asu- pra a tot ceea ce înseamnă astăzi Fede- raţia Sindicatelor Libere din Învăţă- mânt. Deşi se împlineşte un sfert de veac de la înfiinţarea Sindicatului Liber al Lucră- torilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, nu putem să nu ne amintim de cel care a fost şi va rămâne mereu în sufletele noastre, profesorul şi prietenul nostru Florin Florescu. Când dorul, bucuria şi tristeţea, trei stări atât de diferite, dar în egală măsură atât de complexe, se împletesc, mărturisesc sincer că- mi este greu să transmit un mesaj care să le comprime pe toate, fără a avea emoţii şi fără a privi în urmă cu un oarecare regret. Aleg însă să privesc prezentul, să privesc spre viitor şi să îmi exprim convingerea că dumneavoastră, toţi cei care reprezentanţi as- tăzi Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învă- ţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, părintele fondator al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, veţi duce crezul lui Florin mai departe. „Dragi colegi, (…) Am conceput acţiuni importante, am trăit momente tensionate, ne-am contrazis, ne-am bucurat când am reuşit, viaţa noastră a fost o continuă cursă”, au fost printre ultimele cu- vinte ale profesorului Florin Florescu, preşe- dintele fondator al Sindicatului din Învăţământ Neamţ. C Ş Între entuziasm şi inconştienţă Prof. Gabriel PLOSCĂ, Preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ (continuare în pag. 2) Ministru pentru Dialog Social, Liviu Marian POP (continuare în pag. 7)
Transcript

ucrul care mi se pare cel mai uluitorîn acest sfert de veac de existenţă aSindicatului din Învăţământ Neamţeste entuziasmul şi inconştienţa fon-datorilor săi. Nu cred că gustul liber-tăţii se poate deprinde în câteva zile,după 50 de ani de dictatură; prezenţalimbajului şi a gândirii de lemn se fac

simţite încă mai la orice pas. Şi la oricenivel. Meritul primilor entuziaşti a fost acelade a crede că schimbarea de formă este şiuna de conţinut; in-conştienţa lor, săcreadă că toată lumeadin jur gândeşte aşa.Că lucrurile n-au statastfel o demonstreazăgreutatea cu care s-aunăscut organizaţiilesindicale, o demons-trează căpătuiala unorlideri care s-au zbură-tăcit în fotoliile pute-rii, o demonstreazăcredinţa unora că potdormi liniştiţi laumbră şi că sindicatultrebuie să le punăzahăr în cafea şi să leţină şpriţul rece. Dinfericire, lucrurile nustau numai aşa. Deşiele se mişcă încăgreu, se pare că direc-ţia e bună şi cota deentuziasm conştient e

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XVII, NR. 177http://apostolul.slineamt.ro

Mai2015

Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 2)

Cu deosebită consideraţie,Preşedinte FSLI, Simion HANCESCU

(continuare în pag. 4)

L

Sindicatuldin Învăţământ Neamţ–

25 de anide implicare

UN GÂNDLA CEAS ANIVERSAR

La ceas aniversar, când sărbătorim 25 deani de la înfiinţarea Sindicatului Liber al Lu-crătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţi-fică Neamţ, trebuie să privim cu admiraţie şirespect în urmă şi să ne exprimăm recunoş-tinţa faţă de cei care au întemeiat acest sindi-cat, în frunte cu regretatul Florin Florescu.

Apărut imediat după evenimentele din’89, S.L.L.Î.C.S. Neamţ a jucat un rol deter-minant în mişcarea sindicală post-decembristădin învăţământ, înfiinţând împreună cu Sindi-catul Liber din Învăţământ Municipiul Râm-nicu Vâlcea, la data de 26.02.1990, FederaţiaSindicatelor Libere din Învăţământ. Trebuie săamintim şi faptul că Sindicatul nemţean a fostgazda primei Conferinţe Naţionale a F.S.L.I.,în perioada 31 martie – 1 aprilie 1990.

Momentul apariţiei S.L.L.Î.C.S. Neamţcoincide cu o perioadă zbuciumată, când zoriidemocraţiei îşi făceau apariţia şi pentru Ro-mânia şi când românii începeau să cunoascăce înseamnă adevărata libertate, dar din pă-cate, ulterior, unii au mutilat sensul real alacestui deziderat aşteptat multe decenii.

e repede au trecut anii… Îmi amintescca şi cum s-ar fi întâmplat ieri, acea zide ianuarie 1990, când sala Casei deCultură a Sindicatelor era arhiplină cureprezentanţii şcolilor din tot judeţul.Eram acolo, la chemarea unor oamenivizionari şi curajoşi, şi mă gândesc în

primul rând la domnul profesor Florin Flo-rescu, preşedintele de onoare al Sindicatului

din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ,care ne propuneau să ne unim într-o structurăsindicală nouă, statuată pe unitate, solidari-tate, implicare, drepturi legitime, principii lacare începusem să ne gândim, uitând oarecumde teamă.

Amprenta lăsatăde Florin Florescu…

i au trecut aproape şase ani … Şase anide când un sindicalist convins şi maiales un om extraordinar veghează atâtde departe şi totuşi atât de aproape asu-pra a tot ceea ce înseamnă astăzi Fede-raţia Sindicatelor Libere din Învă ţă -mânt.

Deşi se împlineşte un sfert de veacde la înfiinţarea Sindicatului Liber al Lucră-torilor din Învăţământ şi Cercetare ŞtiinţificăNeamţ, nu putem să nu ne amintim de cel carea fost şi va rămâne mereu în sufletele noastre,profesorul şi prietenul nostru Florin Florescu.

Când dorul, bucuria şi tristeţea, trei stăriatât de diferite, dar în egală măsură atât decomplexe, se împletesc, mărturisesc sincer că-mi este greu să transmit un mesaj care să lecomprime pe toate, fără a avea emoţii şi fărăa privi în urmă cu un oarecare regret.

Aleg însă să privesc prezentul, să privescspre viitor şi să îmi exprim convingerea cădumneavoastră, toţi cei care reprezentanţi as-tăzi Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învă-ţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ,părintele fondator al Federaţiei SindicatelorLibere din Învăţământ, veţi duce crezul luiFlorin mai departe.

„Dragi colegi, (…)Am conceput acţiuni importante, am trăit

momente tensionate, ne-am contrazis, ne-ambucurat când am reuşit, viaţa noastră a fost ocontinuă cursă”, au fost printre ultimele cu-vinte ale profesorului Florin Florescu, preşe-dintele fondator al Sindicatului dinÎnvăţământ Neamţ.

C

Ş

Între entuziasmşi inconştienţă

Prof. Gabriel PLOSCĂ, PreşedinteleSindicatului din Învăţământ Neamţ

(continuare în pag. 2)

Ministru pentru Dialog Social, Liviu Marian POP

(continuare în pag. 7)

Sindicatuldin Învăţământ Neamţ–25 de ani de implicare

(urmare din pag. 1)

oul sindicat urma să lupte pentru recunoaş-terea de către putere a importanţei educa-ţiei fără ideologii politice, într-o societateliberă şi pentru aprecierea prin drepturi şirespect datorate celor care lucrau în şcoli.Entuziasmul celor care ne prezentau plat-forma – program ne-a prins şi pe noi ceidin sală. Ne gândeam deja la o nouă şi me-

ritată condiţie socială, la şcoli mai frumoase şimai bine dotate, la viitoarele performanţe ale ele-vilor noştri şi la multe altele.

A urmat o muncă anevoioasă pentru a aduceîn noul sindicat – Sindicatul Liber al Lucrătorilordin Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ –toate grupele sindicale din judeţ, pentru a învăţasă ne cerem drepturile şi să discutăm de la egalla egal cu puterea. În acelaşi timp cu activitateade consolidare a sindicatului judeţean, s-a lucratşi pentru constituirea unei federaţii. Şi cu mân-drie spunem că Sindicatul din Neamţ, alături decel din Vâlcea, a avut un rol major în crearea Fe-deraţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, azicea mai mare federaţie din ţară.

Au venit primele proteste. Am învăţat dinmers cum să organizăm un miting, un marş, ogrevă. Exista o anume reţinere a membrilor desindicat de a participa la aceste acţiuni, neîncre-dere sau chiar teamă. În timp, oamenii s-au con-vins că puterea nu dă nimic de bunăvoie şi numaiuniţi şi solidari reuşim să ne cerem drepturile.

Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţă-mânt şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ a fost prezentla toate marile acţiuni de protest organizate deFederaţie şi Confederaţie în ţară sau la unele mă-suri organizate de structurile sindicale internaţio-nale.

Am avut şi momente dificile în care nu ne-am putut opune unor decizii politice prin cares-au tăiat abuziv din salarii sau alte drepturi alemembrilor de sindicat. Dar Sindicatul a continuatsă lupte pentru drepturile noastre legitime şi a în-ceput să se adreseze şi instanţelor de judecatăunde, de cele mai multe ori, ne-am obţinut drep-turile pierdute. Încet, încet oamenii şi-au recâş-tigat încrederea şi sindicatul nostru a crescutmereu.

În acelaşi timp, Sindicatul a început să seimplice şi în formarea profesională a membrilorsăi, a implementat proiecte cu finanţare euro-peană şi se străduieşte să soluţioneze – pe cât po-sibil amiabil – situaţiile conflictuale din unităţileşcolare.

Suntem întotdeauna, prin solidaritate, alăturide cei în necaz şi încercam să-i ajutăm pentru adepăşi mai uşor momentele grele.

În prezent, Sindicatul Liber al Lucrătorilordin Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ,numără circa 7000 de membri, fiind una dintrecele mai puternice şi respectate organizaţii sin-dicale judeţene din cadrul FSLI şi CSDR, la care

sindicatul nostru este afiliat.Am crezut şi cred în sindicat. Fără sindicat,

cu siguranţă ne-ar fi fost mult mai greu. La ceas aniversar, doresc membrilor de sin-

dicat sănătate, putere de muncă şi să aibă încre-dere în unitatea şi solidaritatea sindicală. Lamulţi ani!

Între entuziasmşi inconştienţă

(urmare din pag. 1)

n creştere. Datorită inteligenţei şi talen-tului unor lideri, datorită unor rezultatespectaculoase în bătălia cu puterea (şi, cuvoia dumneavoastră, ultima pe listă) da-torită revistei noastre care chiar a devenitun instrument de comunicare. Şi de cul-

tură. La ceas de bilanţ, gândurile noastre se în-dreaptă cu gratitudine spre cei care au avut cu-rajul de a reinventa Apostolul, precum şi cătrecei care, deşi încrâncenaţi într-un cotidian ne-prietenos, au găsit totuşi puterea de a crede încuvânt şi de a-l apăra. Pentru că, nu-i aşa?, cu-vântul rămâne. La mulţi ani entuziaşti în conti-nuare!

Dragi colegi,Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţă-

mânt şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ reprezintă,pentru mine, instituţia sindicală spre care îmi în-drept adesea gândurile, atunci când caut reperede moralitate şi profesionalism sindical.

Reprezintă, de asemenea, locul în care amgăsit întotdeauna prieteni şi colegi care mi-aufost alături în activitatea mea şi pe care m-ambazat necondiţionat.

Piatra Neamţ este şi locul genezei FederaţieiSindicatelor Libere din Învăţământ, federaţie afi-liată Confederaţiei Sindicatelor Democratice dinRomânia.

Sindicatul Liber din Învăţământ şi CercetareŞtiinţifică Neamţ sărbătoreşte 25 de ani de laconstituire, dar, mai presus, sărbătoreşte activi-tatea miilor de slujitori ai şcolii care, prin efor-turi doar de ei ştiute, au ţinut Şcoala Româneascăîn viaţă.

Oare cum poţi să mulţumeşti pentru aceastăabnegaţie, dăruire şi sacrificiu?

Poate spunându-le sincer că-i preţuieşti, căai încercat să fi mereu alături de ei, că i-ai privitcu admiraţie şi recunoştinţă atunci când au cerutdrepturi fundamentale pentru şcoală, pentru elevişi, mai la urmă, cu multă decenţă, drepturi pentruei şi profesiunea lor.

Sunt prea puţine vorbe care pot descrie trăi-rile voastre atunci când, în aceşti 25 de ani, aţicerut guvernanţilor, parlamentarilor, primarilorsă aibă grijă de copii şi şcoală. România viitoru-lui nu se poate construi uitând de copii şi şcoală.

Îmi îndrept gândurile spre prietenul FlorinFlorescu, mult mi-aş dori ca el, şi cei care, dinpăcate, nu mai sunt printre noi, să ne poată fi ală-turi la această sărbătoare.

Salutul meu se îndreaptă, cu recunoştinţă şipreţuire, spre preşedintele Gabriel Ploscă, spreconducerea şi membrii Sindicatului Liber al Lu-crătorilor din Învăţământ şi Cercetare ŞtiinţificăNeamţ, spre toţi cei care sunt alături de colegii şiprietenii mei nemţeni.

La mulţi ani!Preşedintele CSDR, Iacob BACIU

La Aniversare

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

George Enescu în Neamţl 60 de ani de la moartea lui Enescu

e data de 4 mai s-au împlinit 60 de ani de la moartea lui George Enescu(n. 19 august, la Liveni-Vârnav, în judeţul Botoşani), cel mai impor-tant muzician român din toate timpurile.

Compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor, deplin artist eu-ropean, Enescu a rămas viu şi în memoria nemţenilor.

Ataşamentul lui faţă de urbea Pietrei este reţinut cu mândrie îndocumentele vremii. Astfel, în fondul Societatea Compozitorilor Ro-mâni, aflat în păstrare în arhivele nemţene, în dosarul 5/1930, filele

10 şi 11, se consemnează că, în 1930, în ziua de 10 decembrie, GeorgeEnescu a concertat în sala teatrului de la poalele Pietricicăi. Amintita socie-tate cerea, prin adresa nr. 5842 din 3 decembrie 1930, agentului central dinPiatra-Neamţ să ia toate măsurile pentru buna desfăşurare a concertului.

Din nefericire, nu deţinem alte date despre evenimentul muzical din ora-şul de la poalele Pietricicăi: afişe, program, manifestări etc. În schimb,aflăm din fondul documentar J. D. Matasă că Enescu «a avut la Piatra-

Neamţ două familii de melomani, prietenicu el: D. Apostolidi, preşedintele tribuna-lului şi Constantin Vorel, savantul farma-cist. Atunci când venea în oraşul nostru,găzduia la una din aceste familii, nespune prof. Gheorghe Radu, fost directorla Arhivele Naţionale, filiala Neamţ.

În judeţ, Enescu a concertat la capulsoldaţilor răniţi, aflaţi în spitalele militarede la Piatra-Neamţ, Târgu Neamţ, Roman,Bicaz, dar şi în alte localităţi nemţene. De

asemenea, potrivit documentelor de arhivă, Enescu a concertat în sălile tea-trului comunal de nenumărate ori, pentru melomanii localnici şi nu numai.

George Enescu s-a stins din viaţă la Paris, în noaptea de 4 spre 5 mai1955, singur, părăsit de cei dragi şi sărac. Trupul său odihneşte în cimitirulparizian „Pere Lachaise”.

Dar amintirea marelui muzician rămâne vie în memoria prezentului.Festivalului Internaţional „George Enescu”, ajuns anul acesta la cea de-aXXII-a, ediţie este doar un semn.

P

Mai 2015

N

î

La Aniversare

APOSTOLUL Pag. 3

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

„Piatra‐Neamţ citeşte!”n cadrul Săptămânii Naţionale a Voluntariatului, desfăşurată în pe-rioada 11 – 17 mai, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ aadus în atenţia comunităţii nemţene o gamă variată de activităţi desensibilizare, informare şi mobilizare publică, în scopul promovăriivoluntariatului, a cărţii şi lecturii publice.

Activităţile au inclus organizarea unui Târg de voluntariat –exemple de bune practici la nivel comunitar, a unei expoziţii de foto-grafii şi materiale info-documentare despre voluntariat, a atelierelor

creative pentru dezvoltarea personalităţii copiilor, a atelierelor de comuni-care, a cluburilor de lectură pentru copii (Ora poveştilor, Lecturile copilăriei),a Cursurilor de scriere creativă şi povestiri digitale, precum şi a dezbaterilordespre voluntariat şi responsabilitate civică.

Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” este implicată în derularea Pro-iectului „Raftul cu iniţiativă – Dezvoltarea de programe de voluntariat în bi-blioteci”, axat pe consolidarea şi dezvoltarea activităţilor de voluntariat înbiblioteci.

Proiectul a fost iniţiat de Pro Vobis – Centrul Naţional de Resurse pentru

Voluntariat, înparteneriat cuAsociaţia Naţio-nală a Bibliote-carilor şiBibliotecilor Pu-blice din Româ-nia (ANBPR),desfăşurându-sepână în iunie2015, în cadrulcelor 16 biblio-teci publice dinRomânia câşti-gătoare în proce-sul de selecţie.

Î

Irina NASTASIU(Continuare în pag. 4)

Mai 2015

După 25 de ani…Cei din generaţia mea ne aflăm într-un mo-

ment al drumului nostru în viaţă în care nepunem o întrebare firească: Ce eveniment ne-amarcat mai mult evoluţia?

În ceea ce mă priveşte, decizia de a lucrapentru constituirea Federaţiei Sindicatelor Li-bere din Învăţământ a fost momentul decisivcare mi-a marcat destinul, care mi-a oferit şansade a cunoaşte şi a lucra alături de mulţi colegicu personalităţi şi convingeri puternice. Amavut, astfel, posibilitatea să-mi afirm vocaţia dea servi interesele a zeci de mii de salariaţi dinînvăţământ, de a-i reprezenta în dialog şi nego-cieri cu puterea, cu opoziţia, cu Parlamentulţării, cu organizaţii ale societăţii civile.

În mod paradoxal, acum, la amurgul carie-rei, asociez Sindicatul Liber al Lucrătorilor dinÎnvăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ cu„răsăritul” F.S.L.I., cu acele zile de mare ten-siune, de discuţii contradictorii, de încrâncenareşi de mari speranţe, în care proiectam viitorulfederaţiei noastre. Într-o astfel de zi, într-un micbirou, de fapt casa portarului de la Liceul N.Kretzulescu din Bucureşti, a intrat un domncare, după un şir de întrebări, de comentarii, aîncheiat scurt şi hotărât: „Aurele, tu rămâi aicişi împreună vom constitui federaţia noastră. Eula Piatra Neamţ pregătesc Conferinţa Naţio-nală”. Acesta era cunoscut de toţi nemţenii, darabia atunci întâlnit de mine – profesorul FlorinFlorescu, cu atitudinea şi anvergura lui aristo-cratică, cu deschiderea şi cu zâmbetul încura-jator, atunci când nu critica şi nu discuta încontradictoriu.

Şi, da, organizaţia s-a constituit atunci, înprimele luni ale anului 1990, cu oameni des-chişi şi fermi, ca profesorul Florin Florescu, camulţi dintre voi, care, trecând peste mii de greu-tăţi, de neclarităţi, de necunoscute, aţi fost con-vinşi că merită tot efortul şi toată truda noastră,pentru a întemeia o structură sindicală la nivelnaţional viabilă, puternică, în beneficiul lucră-torilor din şcoala românească de atunci, de azişi de mâine.

Ce făceam noi la Bucureşti?! Când zic noi,mă gândesc la comitetul de iniţiativă, la un gruprestrâns de colegi – între care Alexandru Atha-nasiu, Victor Ciorbea, Florin Florescu, LiviuChiscop – care elaboram statutul organizaţiei,platforma federaţiei şi stabileam obiectivele,strategia, structura şi alte astfel de idei, pe care

se întemeiază o organizaţie. Din 5 ianuarie1990 a apărut, ritmic, primul ziar sindical al sa-lariaţilor din învăţământul românesc – „CATE-DRA”, prin strădania colegului nostru de laBacău, Liviu Chiscop.

Telefonul parcă avea viaţă proprie, căcisuna neîncetat, uşa se deschidea permanent, ve-neau profesori, unii doar curioşi, alţii interesaţide proiectul nostru şi, în toată aceasta zarvă,FSLI prindea contur.

Cred că, fără acest entuziasm debordant,fără aceste căutări, fără aceste speranţe şi mariaşteptări, şi organizaţia noastră putea fi una dinsutele de încercări efemere ale primilor ani de

libertate şi începuturi democratice.Suntem astăzi aici, în activitate, după 25 de

ani, pentru că, în primele rânduri, federaţianoastră a avut şansa să aibă organizaţii şi liderica Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţă-mânt şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, care au alessă rămână împreună, să fie activi, responsabili,să înveţe din mers ce înseamnă sindicalismulîntr-o societate deschisă, democratică, să fie so-lidari, să dezvolte o colaborare durabilă cu or-ganizaţii similare din ţară şi din lume.

Deci, împreună – acesta este secretul! –suntem o forţă, iar creativitatea, inovarea, adap-tarea rapidă la realităţi s-au dovedit a fi cele maieficiente metode pentru atingerea obiectivelorpropuse.

În organizaţia de la Neamţ am avut un spri-jin puternic şi atunci când la conducere era pro-fesorul Florin Florescu, dar şi acum când, cu altstil, dar tot eficient, profesionist, obiectiv şi

ferm în a susţine şi apăra interesele membrilorde sindicat, organizaţia este condusă de domnulprofesor Gabriel Ploscă.

Pentru mine, pentru Biroul Operativ şi Co-legiul Naţional al Liderilor federaţiei, sindicatuldumneavoastră este un reper, un model autenticde bună practică, situându-se permanent înavangarda acţiunilor şi activităţilor organizatede FSLI.

Nu-mi pot imagina sutele de acţiuni ale fe-deraţiei noastre, mitinguri, marşuri, pichetări,procese, proiecte fără activul grup de la Neamţ,fără să văd, intrând în Piaţa Victoriei sau în altelocuri publice, autocarele din judeţul vostru,fără să-mi amintesc încurajările, hotărârea şisusţinerea fără rezervă ale colegului meu GabiPloscă.

Ca valoare adăugată, acum, organizaţia sedetaşează prin iniţierea sau participarea la pro-grame şi proiecte europene, prin infuzia con-stantă de informaţie nouă, prin extindereaschimbului de experienţă şi, odată cu aceasta,prin adoptarea unor exemple de bune practiciexperimentate deja de alte organizaţii din ţarăşi străinătate.

V-am simţit mereu alături şi vreau să vămulţumesc pentru încredere, curajul şi demni-tatea care vă definesc şi vă particularizează însindicalismul românesc.

Sunt convins că veţi continua şi veţi dez-volta practica muncii sindicale, că veţi fi în con-tinuare un nucleu activ, consecvent şi hotărât săapăraţi drepturile tuturor salariaţilor din învăţă-mânt, să impuneţi accelerarea ritmului refor-mei, al consacrării unui statut demn celor careprin munca lor modestă şi tenace asigură pre-gătirea generaţiei de mâine. Astfel, viaţa şimunca noastră se leagă de o construcţie dura-bilă şi putem afirma că, în schimbările produseîn sistemul de învăţământ, în democraţia româ-nească, se află şi contribuţia noastră.

La mulţi ani!

Prof. Aurel CORNEA,Preşedinte de onoare FSLI

P.S. Am fost şi am rămas „argatul” vostru– aşa îi plăcea să-mi spună regretatul FlorinFlorescu, care uneori, când mă alinta sau mălăuda, mă numea chiar „primul argat” al FSLI.

A. CORNEA

La Aniversare

Pag. 4

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Ziua Naţionalăa Costumului Tradiţional

Românescecent, Camera Deputaţilor a adoptat un pro-iect de lege care prevede ca ziua de 16 maisă fie declarată Ziua Naţională a Costumu-lui Tradiţional Românesc.

Ziua Costumului Tradiţional va fi săr-bătorită în ziua de Rusalii, zi în care ur-mează să fie organizate manifestăricultural artistice, prin care să se promoveze

valoarea portului popular românesc din toate zo-nele, dar şi pe cel al minorităţilor naţionale, searată în proiect.

Cu acest prilej, se vor organiza, la nivel na-

ţional, activităţi sociale, spectacole şi concursuricultural-artistice, prin care va fi evidenţiată valoa-rea costumelor tradiţionale specifice fiecărei zone.Totodată, vor fi difuzate, prin mijloacele de infor-mare în masă, materiale ce vizează domeniile de

interes ale tezaurizării patrimoniului cultural ma-terial şi ale patrimoniului cultural imaterial.

Totodată, proiectul mai prevede că, în cadrulcurriculei şcolare pentru clasele IV-XII, la disci-plina educaţie civică – sau disciplinele echivalente– vor fi incluse 2 ore, în luna mai, consacrate te-maticii portului tradiţional al zonei şi portului tra-diţional al minorităţilor naţionale din România,precum şi semnificaţiei acestora în conturarea şipăstrarea identităţii naţionale etnice.

Nemţeni la Salonul Internaţionalde Carte de la Chişinău

În perioada 23 – 26 aprilie a avut loc, la Chi-şinău, Salonul Internaţional de Carte pentru Copiişi Tineret, ediţia a XIX-a. În acest an, evenimentula fost dedicat poetului Grigore Vieru, reunindpeste 120 de edituri şi distribuitori de cărţi din

R

(urmare din pag. 3)

Mai 2015APOSTOLUL

UN GÂNDLA CEAS ANIVERSAR

(urmare din pag. 1)

Un gând de recunoştinţă suntem datori săexprimăm şi faţă de membrii de sindicat nem-ţeni, cei fără de care sindicatul nu poate existaşi de a căror implicare depinde reuşita unei ac-ţiuni revendicative importante. De asemenea,nu trebuie trecută cu vederea şi activitatea de-osebită a liderilor sindicatelor afiliate, precumşi reprezentarea remarcabilă a S.L.L.Î.C.S.Neamţ în decursul acestor ani la nivelul struc-turilor de conducere ale F.S.L.I., prin fostullider Florin Florescu şi cel actual, GabrielPloscă, care ocupă funcţia de vicepreşedinte alB.O. al F.S.L.I. Un gând de apreciere îmi ex-prim şi faţă de domnul Iosif Covasan care, încalitate de preşedinte al Comisiei de Cenzori aF.S.L.I., a verificat cu obiectivitate, profesiona-lism şi exigenţă ca fondurile băneşti ale federa-ţiei să fie gestionate legal, precum şi celorlalţimembri din conducerea sindicatului nemţeancare au demonstrat că formează o echipă impli-cată şi eficientă.

Lupta pentru apărarea drepturilor membri-lor de sindicat a fost obiectivul central al sindi-catului dumneavoastră şi pentru aceasta, alăturide celelalte sindicate afiliate la FSLI, de multeori, s-a recurs la acţiuni de protest, unele dintreele de amploare, aşa cum au fost grevele gene-rale din anii 2000 şi 2005 sau marile mitinguridin Capitală organizate în decursul acestei pe-rioade.

Totodată, S.L.L.Î.C.S. Neamţ a fost preo-cupat de îmbunătăţirea legislaţiei în domeniuleducaţional, înaintând federaţiei numeroasepropuneri, unele dintre ele regăsindu-se în ac-tele normative adoptate.

Implicarea sindicatului dumneavoastră însoluţionarea multiplelor probleme ale învăţă-mântului este o dovadă evidentă că s-a înţelesfaptul că pentru rezolvarea acestora este nevoiesă propui soluţii. Cei neimplicaţi stau pe mar-gine şi critică, iar performanţii oferă alternative.

Activitatea S.L.L.Î.C.S. Neamţ a fost, deasemenea, orientată şi către derularea unor pro-grame, seminarii şi proiecte ca răspuns la ne-voile membrilor de sindicat de a participa lacursuri de formare, dar şi de a acumula noi ex-perienţe în domeniul educaţional.

Numai printr-un efort deosebit şi cu o per-severenţă care merită să fie apreciate,S.L.L.Î.C.S. Neamţ a reuşit să ducă la bun sfâr-şit, în ciuda tuturor greutăţilor întâmpinate,proiectul „Promovarea prin activităţi inova-

toare a egalităţii de şanse şi de gen în cadrulorganizaţiilor de parteneri sociali cu accent peeducaţie”, proiect care, în final, a fost o reu-şită.

In toată această perioadă scursă de la înfi-inţarea sa şi până în prezent, S.L.L.Î.C.S.Neamţ s-a remarcat ca fiind unul dintre celemai puternice, respectate şi apreciate sindicateafiliate la F.S.L.I. şi pentru aceasta merită toatefelicitările. Pentru F.S.L.I., organizaţia dvs. sedefineşte simplu prin:

Solidaritate,Loialitate,Lucru bine făcut,Implicare,Corectitudine,Spirit de echipă!

Visele şi speranţele meleMişcarea sindicală nemţeană împlineşte

anul acesta 25 ani de luptă pentru locul şi rolulei în societatea românească.

Visele şi speranţele mele sunt ca aceastăactivitate să nu se oprească niciodată, iar ac-tuala conducere să militeze în continuare pentruînălţarea şcolii nemţene, pentru dreptate, liber-tate şi adevăr, să ducă pe culmi măreţe aceastămisiune grea.

Vă mulţumesc pentru că existaţi.

Prof. înv. preşc. Steluţa – Tezi ALEXANDRU

A lucra pentru viitor…Ca întotdeauna, începutul este cel mai greu.

După aceea, totul decurge de la sine.Sindicatul nemţean împlineşte 25 ani de la

înfiinţare. Amintiri, bucurii, emoţii, aşa ar puteafi caracterizată această aniversare, care estepentru membrii ei un moment de reflecţie, cândse poate privi critic la ceea ce a fost şi, cu spe-ranţă, la ceea ce va fi.

În toţi aceşti 25 de ani, SLLICS Neamţ, s-aafirmat ca un sindicat puternic şi responsabil.Dar la baza tuturor performanţelor stau, fără în-doială, munca şi efortul celor care au avut am-biţia înfiinţării şi afirmării sindicatului.

A fost o perioadă grea. Îmi aduc aminte deceea ce a însemnat mişcarea sindicală în anii1990 şi 1991, cu toate implicaţiile ei, când eramde abia la început, şi când strângeam cotizaţiade sindicat pentru membrii din Roman şi zonă.

Pentru SLLICS Neamţ, aceşti ani înseamnăluptă, muncă, seriozitate, dăruire, nu întot-deauna încununate de bucurii şi de satisfacţii,dar şi cu momente în care am fost cu adevăratfericiţi. Fericiţi pentru că, în primul rând, sin-dicatul a crescut din punct de vedere numeric,iar această creştere se datorează faptului că oa-menii din învăţământ, sindicaliştii au aceleaşiobiective: să obţină lucruri frumoase şi în folo-sul viitorului.

Pot spune că, în acest moment, în lupta sindi-cală, oamenii din acest colectiv au demonstrat că suntmaturi, şi că munca depusă este în folosul cadrelordidactice şi întregului personal din învăţământ.

Urez tuturor multă sănătate şi putere demuncă.

Maricela MOISE

La Aniversare

Pag. 5

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

ouă ţări: Republica Moldova, România,Franţa, Germania, China, Italia, Polonia,Federaţia Rusă, Turcia.

Judeţul Neamţ a fost reprezentat descriitoarea Olguţa Creangă Caia, părinteleprof. Teoctist Caia şi eleva Ana Dragu, de laLiceul „Vasile Conta” din Târgu Neamţ.

Olguţa Creangă Caia şi-a lansat, la Li-ceul „Prometeu”, volumul recent apărut la EdituraDoxologia din Iaşi, „Copilăria Patriarhului Teoc-tist”, carte care face parte din proiectul „Copilăriacopilului creştin”.

Tot la Liceul „Prometeu”, a avut loc lansareacărţii părintelui profesor Teoctist Caia din TârguNeamţ, „Stareţul Anatolie II de la Optina”, al 14-lea volum din colecţia Cuvioşi Stareţi de la Optina,ce se constituie, aşa cum scrie Mitropolitul Teofanîn prefaţa lucrării, într-un omagiu adus SfântuluiPaisie Velicikovski, de la Mănăstirea Neamţ. De

asemenea, oraşul Târgu Neamţ a fostreprezentat, cu mare succes, de elevaAna Dragu de la Liceul „VasileConta”, care a interpretat, alături deLilia Roşca din Chişinău, muzică po-pulară şi bisericească. Ana Dragu a im-presionat auditoriul din Chişinău şi cuun Imn al oraşului Târgu Neamţ, com-pus de Grigore Vieru.

Expoziţianemţeanului

Gabriel Grama la AtenaLa sfârşitul lunii aprilie, a fost

ina ugurată la Atena expoziţia „Con-temporary primitivism”, semnată de

artistul nemţean GabrielGrama, stabilit în Greciade mai bine de 14 ani.Evenimentul s-a desfăşu-rat la Centrul CulturalMelina din capitalaelenă, fiind organizat deAmbasada României laAtena, în colaborare cuOrganizaţia pentru Cul-tură, Sport şi Tineret aPrimăriei Atena.

La vernisaj, invitaţiiau putut admira celepeste 60 de lucrări alepictorului nemţean, eve-nimentul fiind consideratdrept unul dintre cele mai

n

(continuare în pag. 6)

Mai 2015 APOSTOLUL

RememorăriÎn cei 25 de ani de existenţă, sindicatul din

învăţământ-Neamţ a desfăşurat foarte multe ac-tivităţi notabile:l cursuri de formare cu liderii de sindicat;l editarea revistei „Apostolul” unde ca-

drele didactice găsesc informaţii despre activi-tatea sindicală şi articole publicate depersonalul din învăţământ;l publicarea şi difuzarea în şcoli a contrac-

tului colectiv de muncă unde se regăsesc drep-turile şi îndatoririle personalului didactic şinedidactic;l cursuri de formare cu personalul din în-

văţământ pe diferite domenii: sănătate, medi-cina muncii, egalitate de şanse;l repartizarea unor bilete de odihnă şi tra-

tament pentru membrii de sindicat.Consider că obţinerea unor drepturi sala-

riale pentru membrii de sindicat este o marerealizare, că fiecare cadru didactic are îndato-riri, dar şi drepturi. Drepturi de care nu ne-amfi putut bucura dacă liderii de sindicat, birouloperativ, nu se implicau în viaţa de zi cu zi, darşi în acţiunile în instanţă.

Înv. Maria GHIUZAN

Gândurila a 25‐a aniversare

La început, în primăvara anului 1990, cândam devenit liberi de comunism, nu ştiam ce săfacem cu atâta libertate; eram foarte entuziaştişi credeam că vom realiza cât ai clipi din ochi,tot ceea ce doar visam înainte de 1989. Cel maientuziast a fost colegul nostru Florin Florescucare, împreună cu un grup de visători incorigi-bili, a pus bazele SLLICS Neamţ.

Ulterior, ne-am trezit la realitatea româ-nească şi am început să ne luptăm cu tânărademocraţie de tip dâmboviţean şi să negociemdrepturile fireşti ale celor din învăţământ. Auavut loc primele greve, demonstraţii, mitinguri,marşuri de protest, pe care guvernanţii nu preale-au luat în seamă. Apoi, cu multe sacrificii,renunţări şi concesii, s-au obţinut drepturi şipentru truditorii din învăţământ.

Astăzi ne-am maturizat, dar am devenit tot

mai blazaţi, din cauza inerţiei guvernanţilor, darşi a colegilor de cancelarie care cred că se ni sepot rezolva doleanţele doar aşteptând mila pu-blică.

Cred că a sosit momentul ca cei mai tineridintre noi, împreună cu cei mai experimentaţişi încă neblazaţi, să strângă rândurile, pentruca mişcarea sindicală a celor din învăţământ sădevină o forţă care să nu poată fi neglijată.

Lider sindicat,Prof. Constantin-Dan IONESCU

Şcoala Gimnazială Nr. 3 Piatra Neamţ

Accentul pe profesor!Când a fost aleasă actuala conducere a Sin-

dicatului Judeţean, am arătat printr-o glumă, dece este atât de necesară existenţa unui sindicatputernic al cadrelor didactice. Bancul zicea căun profesor român întrebă la Radio Erevan:cum se pune accentul pe profesor în România– pe prima silabă a cuvântului sau pe ultima?Iar Radio Erevan răspundea: în România nu sepune nici un fel de accent pe profesor! Azi, rea-litatea ne arata că, pentru recuperarea acestuiatât de important accent, este necesară şi se im-pune o intensă activitate, o adevărată luptă sin-dicală.

Am să prezint doar câteva aspecte în carea fost foarte necesară prezenţa sindicatului nos-tru:

1) Recuperarea banilor (25 %) opriţi în pe-rioada guvernării Emil Boc.

2) Ajutorarea membrilor de sindicat aflaţiîn situaţii dificile.

3) Folosirea de către membrii de sindicat abazelor de odihnă şi tratament ale sindicatului.

Cel mai important lucru pe care cred că tre-buie să-l facă sindicatul nostru, este să se im-plice mai mult şi cu rezultate evidente în aadapta programele de învăţământ la realitateaactuală, eliminându-se tot ce este redundant şidepăşit. În al doilea rând, trebuie să determineguvernanţii să aloce finanţări corecte pentru în-văţământ prin care să se modernizeze baza ma-terial – didactică şi să se asigure salarii decentepentru cei care lucrează în sistemul de învăţă-mânt.

Adrian SESCUC. N. „Petru Poni”, Roman

Am putut să participcu fapta …

Alături de alte lucruri cu care mă mândresc– am fost şef de promoţie la absolvirea Facul-tăţii de Educaţie Fizică şi primul director edu-cativ al Şcolii nr. 5 din Piatra – Neamţ– adaugşi mândria de a mă fi implicat în mişcarea sin-dicală din învăţământ, încă de la începutul ei.Astfel, am fost lider de sindicat la Şcoala nr. 5Piatra Neamţ în perioada 1990-2010, membruîn Consiliul Judeţean al SLLICS până în 2010şi secretar al UJSD până în 2009. Am putut aşa-dar să particip cu fapta la obţinerea unor drep-turi ale lucrătorilor din învăţământ, la eforturilepentru reapariţia revistei Apostolul.

Un succes deosebit al activităţii mele a fostşi acela că, în calitatea mea de consilier local alMunicipiului Piatra – Neamţ, am putut pledapentru drepturile noastre salariale, reuşind săobţin pentru anul 2008 tichete cadou pentru toţilucrătorii din învăţământ din acest municipiu.Sindicatul nu este alcătuit însă dintr-un singurom, aşa că, la sărbătorirea a 25 de ani de exis-tenţă a SLLICS Neamţ le doresc tuturor cole-gilor mei să se bucure de aceleaşi succese. Lamulţi ani!

Prof. Adrian ARMENCEA

La Aniversare

Pag. 6

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

mportante evenimente culturale de până acum ale anului 2015, pentrucomunitatea românească din Grecia.

Considerat unul dintre cei mai buni pictori şi sculptori din Grecia,Gabriel Grama face parte din topul artiştilor plastici români care lo-cuiesc peste hotare. Tânărul artist român s-a născut la Piatra-Neamţpe data de 14 octombrie 1976 şi a absolvit cursurile Liceului de Artedin oraşul natal şi pe cele ale Universităţii de arte „George Enescu”

din Iaşi, secţia sculptură.În momentul de faţă, predă educaţia plastică în învăţământul de stat elen,

fiind membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Grecia. Participă la numeroaseexpoziţii şi tabere de artă, remarcându-se peste tot ca un artist de mare va-loare.

Vara trecută, Gabriel Grama a reprezentat ţara noastră la SimpozionulInternaţional de Sculptură din localitatea Fodele (insula Creta) – locul denaştere al marelui artist El Greco – eveniment dedicat împlinirii a 400 deani de la naşterea celebrului sculptor.

Simpozionul internaţional„Studia Theologica Doctoralia”

În perioada11 – 12 mai, aavut loc, la Cen-trul social-cultu-ral „SfântulPaisie de laNeamţ” – Mănăs-tirea Neamţ, ceade-a VII-a ediţiea Simpozionuluii n t e r n a ţ i o n a l„Studia Theolo-gica Doctoralia”.

i

(urmare din pag. 5)

Mai 2015

(continuare înpag. 8)

APOSTOLUL

Numai uniţi putemmodifica gândirea…

Am participat cu pasiune la iniţierea orga-nizării sindicale municipale şi judeţene a celorce lucrează în învăţământul preuniversitar.Aveam atunci şase ani de la revenirea în ţară,după o perioadă în care am activat ca profesorîn Casablanca, Maroc şi eram plin de entu-ziasm, urmare a celor aflate privind organizareasindicală în Franţa, Elveţia, Belgia, Germaniaşi pe care le doream a le regăsi pe meleagurilenoastre de sub poalele Ceahlăului. Discuţiile aufost serioase şi productive. Chiar şi acum laceas aniversar mai avem multe de realizat pen-tru a conştientiza beneficiarii muncii celor dinşcoli asupra importanţei activităţilor noastre.Când am peste patru decenii de activitate în în-văţământ, pot afirma cu tărie că numai uniţiputem modifica gândirea celor ce neglijeazăimportanţa educaţiei pentru o naţiune.

La mulţi ani tuturor truditorilor din învăţă-mânt, putere multă, consecvenţă şi sănătatecelor ce sunt în structura organizaţiei sindicale.

Cu toată admiraţia,Mihai LĂCĂTUŞU

Nimeni nu ne poate luaamintirile

Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vre-muri şi ce oameni mai erau prin părţile noastreacum douăzeci şi cinci ani, pe când începuse-răm şi noi, drăgăliţă Doamne, a încerca să neunim într-un sindicat din învăţământ, într-unsindicat al nostru care să ne facă auzite proble-mele, care să ne apere drepturile.

Şi s-a găsit o mână de oameni mândri şidestoinici care să înceapă acest lucru, nu uşorla vremea aceea.

Şi apoi domnul profesor Florin Florescu,Dumnezeu să-l odihnească în pace, ce om vred-nic era… şi domnul Corneanu… şi domnul Ga-briel Ploscă în zona Roman… cum umblauneobosiţi din om în om şi din şcoală în şcoalăexplicându-le colegilor noştri ce înseamnă săfim uniţi şi de ce trebuie să ne reprezinte drep-

turile. Câtă dăruire, câtă putere de convingereau avut aceşti oameni…

Douăzeci şi cinci de ani au trecut ca ziuade ieri, au trecut greu, au trecut repede – de-pinde cât de intens a trăit fiecare această bucatăde vreme…

Aşa cum timpul le schimbă pe toate, poatecă a schimbat şi oamenii de atunci şi şcoala ro-mânească, dar amintirile nu ni le poate lua sauschimba nimeni.

Noi, lucrătorii din învăţământ, „lumina sa-telor” cum eram numiţi în perioada interbelică,noi, cu bucuriile şi supărările noastre nu facemaltceva decât să modelăm cunoştinţe şi dacă noi

facem copiii fericiţi, ei vor ajunge adulţi fericiţişi vor construi o ţară prosperă. Cu toţii ne dorimo ţară cu oameni toleranţi, care să se respecteunii pe alţii, care să poată face deosebirea întrebine şi rău şi care să nu mai poată fi manipulaţiîn interesul oricui. Nu ne va fi uşor, dar stă înputerea noastră să facem acest lucru.

Au trecut douăzeci şi cinci de ani… emult… e puţin… E bine că am rămas totuşiuniţi chiar dacă unii ţineau cu tot dinadinsul săne dezbine. Au fost momente grele, momentecând umblam din coleg în coleg rugându-i săplătească acel 0,5% din salariu, cotizaţia, şi ex-plicându-le că numai aşa ne putem apăra drep-turile, drepturi ce începuseră să se împuţineze.Dar aşa cum pasărea Phoenix a renăscut din ce-nuşă şi sindicatul nostru a continuat să existe şiparcă acum este mai puternic.

Cerem prea mult dacă solocităm condiţiidecente de muncă şi creşterea salariilor care şiaşa sunt cele mai mici din Uniunea Europeană?

Nu cred. Am cerut şi vom cere în continuaredrepturile noastre, poate în cele din urmă cinevade acolo de sus ne va iubi şi ne va auzi.

Probleme învăţământului românesc nu suntpuţine dar noi, ca membrii de sindicat încă dela început, din 1990, devenim – odată cu trece-rea anilor – din ce în ce mai încrezători şi maiconvinşi că liderii noştri aleşi veghează la re-zolvarea lor şi lucrătorii din învăţământ se vorbucura în continuare de rezultatele muncii sin-dicale.

Şi mai rămânem cu credinţa că „şcoala esteun templu al cărui preoţi sunt profesorii”, iar„cea mai bună provizie pentru bătrâneţe esteeducaţia”. Sunt idei care ne dau puterea să su-pravieţuim.

Ovidiu MOVILEANUMembru al Consiliului Judeţean

al Sindicatului din Învăţământ Neamţ

Alfabet sindical la ceasaniversar

Amintiri, Bucurii, Certuri, Declaraţii,Emoţii, Frământări, Griji, Haos, Iniţiativă, În-grijorări, Judecată, Kilometri, Lamentări, Mi-tinguri, Neîmpliniri, Obstacole, Principii,Regrete, Suspiciuni, Ştafetă, Tensiuni, Ţeluri,Urcuşuri, Vise, Zâmbete ...? !

În viaţa de familie, 25 de ani aduc o nuntăde argint. La sindicat, unde ne vrem a fi o fa-milie, e vremea aniversării. Am trăit alături deoameni inimoşi, de valoare, emoţia începutului.În toţi aceşti ani, împreună cu fondatori, conti-nuatori şi oameni ai timpului prezent, am sufe-rit şi m-am împlinit deopotrivă. O vremesindicatul mai era asimilat cu portocala deCrăciun oferită în dar în timpuri apuse. Azi,mai mult ca oricând, sindicatul înseamnă spe-ranţa în reuşita acţiunilor în instanţă.

La ceas aniversar, un gând de aleasă re-cunoştinţă înaintaşilor care au trecut la celeveşnice; o urare de sănătate celor din birou şio părere de rău că timpul nu mi-a putut aduceîmplinirea unui vis, ca o lozincă: „schimbul degeneraţii” Poate la nunta de aur!?!

La mulţi ani! Petrică GIURGICĂ

La Aniversare

Pag. 7Mai 2015 APOSTOLUL

Generaţia 9 se maturizeazărimul număr pe anul acesta al revisteisemestriale GENERAŢIA 9 – revistaelevilor de la Şcoala Gimnazială nr. 2Piatra-Neamţ – (Nr. 27, AN XIV,2015) păstrează formatul şi rubricilecu care ne-am obişnuit: Invitatul deonoare (înv. Silvia Voaideş); Aniver-

sări/comemorări (Gellu Naum); Excelenţala ea acasă (laureaţii unor olimpiade şi con-cursuri ale anului 2015); Pagina credinţei(Anul comemorativ al sfântului Ioan Gurăde Aur); Pagina de originalitate (Creaţia –o aventură a spiritului); Pitici cu condei;Atelier literar, Europa şi noi; Noi şi Europa;Misterele Terrei (Mecca-oraşul magnetic),Paginile de mate, fizică; Pasiuni şi talente

etc. Revista este însoţită şi de un poster binetipărit şi dedicat unor performeri ai şcolii.E de remarcat şi felicitat faptul că aceastălongevivă dar mereu tânără revistă, pose-soare a unei glorii care a trecut repere gra-niţele naţionale şi a mândriei de a fi lansatun număr impresionant de talente (literare,în primul rând) este păstorită cu drag, de laprimul număr, de inimoasa profesoară Mo-nica M. Cristea, care a schimbat, de-a lun-gul timpului, mai multe generaţii aleColegiului de redacţie alcătuit (atenţie!)numai din elevi. Felicitări. Şi pentru că totvorbim de perenitate, vom publica în nu-mărul viitor Cuvântul către cititor din nu-mărul prezentat. (M. Z.)

P

Un parteneriatcu un ţel comun

Despre comunicarea interumană se ştie căeste adânc ancorată în stările noastre afective,în motivaţiile noastre, în părerea noastră gene-rală despre viaţă, oameni, relaţii, fericire, noroc,Dumnezeu. De asemenea, comunicarea dintrenoi are ca suport convingerile, credinţele, valo-rile, prejudecăţile, obiceiurile şi educaţia noas-tră. Astfel, ne bucurăm să putem afirma că,întotdeauna, cele două instituţii din judeţulNeamţ, Inspectoratul Şcolar şi Sindicatul dinÎnvăţământ, au avut o strânsă colaborare şi augăsit mereu cea mai bună cale de comunicare,prin negociere şi mediere, pentru a atenua şi,uneori, pentru a rezolva conflictele apărute.

Este bine de precizat şi că ambele instituţiidin Neamţ, Inspectoratul Şcolar şi Sindicatuldin Învăţământ, aflate în parteneriat, au un ţelcomun, şi anume acela de a respecta drepturilesalariaţilor din învăţământ, prevăzute de legi-slaţia muncii şi contractele de muncă.

La împlinirea a 25 de ani de la înfiinţareaSindicatului, ne dorim să menţinem aceeaşi co-laborare fructuoasă şi aceeaşi relaţie deschisăşi armonioasă, bazată pe comunicare şi respectreciproc.

Urez tuturor membrilor de sindicat sănătateşi mult succes în activitatea profesională şi sin-dicală.

Prof. dr. Viorel STANInspector Şcolar General

În amintirea celor15 ani împreunăcu Sindicatul din

Învăţământ NeamţAcum 15 ani am bătut la uşa CSDR Bucu-

reşti împreună cu bunul meu prieten Vasile An-

ghel, liderul Federaţiei 15 Noiembrie Braşov,căutând un punct de sprijin sindical pentru fe-deraţia noastră care tocmai luase fiinţă. Amgăsit oameni de omenie şi sindicalişti adevăraţiîn conducătorii de atunci ai CSDR – domniiIacob Baciu, Aurel Cornea şi alţii. Am fost pri-miţi cu căldură de aceştia, urmând ca în varaanului 2000, la Consiliul Naţional care a avutloc în staţiunea Venus, să fim propuşi şi validaţipentru intrarea în CSDR.

În toamna aceluiaşi an Conducerea Sindi-catului Liber UMARO, prin liderul său Ioan

Amariei, a făcut demersurile necesare pentruafilierea sindicatului la Uniunea judeţeană aCSDR Neamţ, condusă atunci de domnul Ga-briel Ploscă pentru ca apoi, la prima şedinţă aBiroului Executiv al Uniunii judeţene Neamţ,să fie discutată cererea şi aprobată afilierea Sin-dicatului UMARO la Uniunea judeţeanăNeamţ.

Împreună cu celelalte sindicate afiliate şi înprimul rând cu Sindicatul din ÎnvăţământNeamţ am participat în toţi aceşti ani la viaţasindicală desfăşurată sub îndrumarea conduce-rii Uniunii CSDR Neamţ.

Liderul Uniunii Neamţ, domnul GabrielPloscă s-a implicat activ în viaţa sindicală şi

profesională a organizaţiei Sindicatului LiberUMARO, fiind cu noi, la bine şi la rău.

Mulţumind conducerii CSDR Neamţ pen-tru încrederea pe care ne-au acordat-o acum 15ani, astăzi la ceas aniversar, urăm „La mulţiani!” Sindicatului din Învăţământ Neamţ pentrua apăra pe mai departe drepturile socio-profe-sionale ale tuturor nemţenilor din învăţământ şinu numai.

Cu stimă şi consideraţie,Preşedintele Sindicatului Liber UMARO,

Ioan AMARIEI

Amprenta lăsatăde Florin Florescu…

(urmare din pag. 1)

Nu am ezitat niciodată, ba dimpotrivă este omândrie să spun că sunt produsul Federaţiei Sin-dicatelor Libere din Învăţământ şi al mişcării sin-dicale. Iar Florin Florescu a fost unul dintre ceide la care am învăţat meserie din acest punct devedere şi sunt convins că, deşi nu mai este printrenoi, va rămâne mereu sufletul tânăr al FSLI.

Cu riscul ca prietenul meu, preşedintele Sin-dicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şiCercetare Ştiinţifică Neamţ să se supere, cred căvor mai trece ani până când voi vedea în sindi-catul din Neamţ, un sindicat al lui Gabriel Ploscă,pentru că amprenta lăsată de Florin Florescu arămas încă la fel de puternică atât pentru minecât şi pentru alţi membri şi lideri ai FSLI.

Au fost 25 de ani de muncă intensă, aţi luptatca o adevărată familie pentru orice realizare şiîmi exprim convingerea că şi pe viitor veţi ră-mâne cel puţin la fel de uniţi şi perseverenţi înacţiunile şi proiectele pe care le întreprindeţi.

Vă urez La mulţi ani şi să reuşiţi să duceţicu succes la îndeplinire toate proiectele pe carele aveţi în plan!

Ultima oră la Roman

Pag. 8Mai 2015

O lansare inedită...ntr-o lume nebună, nebunăîn care tot mai mulţi dintresemenii noştri s-ar oferi maidegrabă voluntari să deaicoanele jos de pe pereţii să-lilor de curs decât să facă ungest duhovnicesc, preotulVasile Nistor vine să ne în-

dulcească şi să ne „domesticească”firea oferindu-ne nici mai mult,nici mai puţin decât texte de teatrureligios, în două volume lansate laînceput de Florar în Sala de festi-vităţi a Liceului Teologic Ortodox„Episcop Melchisedec”. Poatepărea interesant faptul că m-amapucat să scriu teatru religios într-un moment în care soţia mea, carelucrează cu copiii, la şcoală, mi-aspus că nu mai ştie ce să pună-nscenă la serbarea de sfârşit de an,deoarece repertoriul se repetă de-acum. Apoi, încet, încet, am reali-zat cât de mult poate să însemneacest gen de literatură mai alespentru copii şi pentru tineri în ve-derea formării lor morale, a apro-pierii de dreapta credinţă, cum, deasemenea, cărţile acestea pot finişte auxiliare potrivite la disci-plina religie, a mărturisit părinteleVasile Nistor care a promis că vacontinua cu un nou volum, al III-lea, pe lângă primele două apărutela editurile „Sfântul Mina” şi „Do-xologia”, în 2009, respectiv 2014.La eveniment au participat preoţidin Protopopiatul Roman, cadre di-dactice, precum şi elevi semina-

rişti, oameni de cultură romaşcanidar şi oaspeţi sosiţi de prin megieşi,mai de aproape, sau chiar din „dul-cele târg” capitală a Moldovei, încazul consilierului cultural al Mi-tropoliei Moldovei şi Bucovinei,invitatul special, Pr. ConstantinSturzu, care a avut numai cuvintede apreciere la adresa celor douăvolume.

Evenimentul a debutat cu sce-neta „Maria din Magdala” (cu-prinsă în cel de-al doilea volum) îninterpretarea elevilor de la LiceulTeologic „Episcop MelchisedecŞtefănescu”, Colegiul Naţional„Roman-Vodă” şi Şcoala Gimna-zială „Vasile Alecsandri”. Prezentla acest eveniment în calitate demoderator al întrunirii, fostul pro-topop de Roman, Pr. Dr. FlorinAurel Ţuscanu, a subliniat impor-tanţa teatrului şcolar religios orga-nizat de profesori şi elevi la nivelulşcolii sau de preoţi în cadrul pro-gramului de catehizare a copiilordin parohie. Alte prezenţe mar-cante ale acestei întâlniri au fostProf. Dr. Ovidiu Trifan, Prof.Constantin Adamovici, arhidiaconCiprian Ignat, secretar eparhial laCentrul Eparhial Roman, preot Va-lentin Băltoi, consilier cultural laCentrul Eparhial Roman, precumşi Laurenţiu Bebi Todireanu, pri-marul comunei Stăniţa pe raza că-ruia îşi are parohia autorul celordouă cărţi.

Î

Veşnicia din „Satul electronic”…e cum se lăţeşte frunza-ncopac aşa, olecuţă mai maredecât monezile acelea cucare-mi cumpăram îngheţatăcând eram mititel, fetele şiflăcăii GONG – ului fac sărăsune „Satul electronic” dechiote de bucurie că a venit

vremea roadelor culese de pe sce-nele patriei, primăvara fiind, pare-se, anotimpul norocos al tineriloractori amatori romaşcani. Finele

lunii aprilie a venit cu primul succesrăsunător înregistrat la Sebeş-Alba,unde minunaţii tineri coordonaţi deConstanţa M. şi Cătălina B. au par-ticipat la cea dea V-a ediţie a Festi-valului de Artă Dramatică pentruliceeni „Radu Stanca”. Performan-ţele artistice ale liceenilor au fostevaluate de un juriu prezidat de dis-tinsa actriţă a Teatrului Naţional dinBucureşti, Magda Catone, care aacordat trupei romaşcane Marelepremiu şi TROFEUL festivalului,precum şi premiul pentru scenogra-fie. Piesa reprezentată a fost din nou„Satul electronic”, de Valeriu Butu-lescu, iar din distribuţie au făcutparte Daria Rusu, Eduard Constan-tin, Roxana Buzău, Andrei Damian,Sergiu Ursache, Tiberiu Mititelu,Cristina Ana Giosanu şi MădălinaBorş, aceiaşi elevi deosebit de talen-

taţi care au obţinut rezultate remar-cabile şi la alte concursuri naţionalede teatru rezervate liceenilor. La ceade a V-a ediţie a Festivalului de ArtăDramatică pentru liceeni „RaduStanca” au participat şapte trupe deteatru din Bucureşti, Roman, Fălti-ceni, Mangalia, Câmpeni şi Sebeş.Iniţiat de trupa COLB a ColegiuluiNaţional „Lucian Blaga” Sebeş(ocupanta locului I în acest an), Fes-tivalul a constituit încă din start o

sărbătoare a performanţei şi a exce-lenţei artistice, dar şi un spaţiu deîntâlnire cu profesionişti de excepţiecare fac din teatru un „modus vi-vendi”. Iar pentru că tot spuneamceva dintru început despre anotim-pul norocos în care cei din „Satulelectronic” s-au obişnuit să culeagăroade, iaca să nu uit a vă spune cătot în primăvara asta, respectiv înperioada 28 – 30 martie, tinerii ac-tori amatori romaşcani au strălucitla Festivalul de Teatru pentru Li-ceeni „Amprente”, de la Braşov, deunde trupa „Gong” s-a întors acasăcu premiul I şi cu premiul pentrucea mai bună actriţă în rol principal,acordat elevei Roxana Buzău pentrurolul „Safta” din satul atât de îndră-git mai ales de către orăşeni...

Grupaj de A. OPRIŞ

D

APOSTOLUL

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

venimentul este organizat de Şcoala Doctorală a Facultăţii de TeologieOrtodoxă „Dumitru Stăniloae” şi Universitatea „Alexandru IoanCuza” din Iaşi, în colaborare cu Facultatea de Teologie Catolică a Uni-versităţii „Karl Franzens” din Graz (Austria).

Potrivit organizatorilor, comunicările studenţilor doctoranzi, cares-au remarcat prin valoarea lor ştiinţifică, având avizul conducătorilorde doctorat, vor fi publicate în cel de-al VII-lea volum al seriei „StudiaTheologica Doctoralia”.

Ediţia din acest an şi-a propus să evidenţieze cercetările actuale ale doc-toranzilor din ţară şi din străinătate în domeniul studiilor teologice şi să deanoi dimensiuni dialogului interdisciplinar.

Prezent la ultimele ediţii ale manifestării, prof. dr. Pablo Argarate, de laUniversitatea „Karl Franzens” din Graz, şi-a exprimat bucuria de a lua parteşi la simpozionul din acest an.

„Sunt foarte fericit să fiu parte a acestei manifestări şi sunt foarte sur-prins de cât de mult a crescut în amploare în ultimii ani. Este foarte importantcă studenţii doctoranzi au ocazia de a-şi împărtăşi experienţele. Pentru mine

este un moment special, pe care îl aştept cu nerăbdare, dar şi pentru studenţiimei pe care îi aduc cu mine, mai ales că în Austria nu avem un astfel de eve-niment dedicat doctoranzilor”, a declarat, pentru Doxologia.ro, prof. dr.Pablo Aragate.

Ziua Internaţională a Cărţiişi Ziua Bibliotecarului

În fiecare an, pe data de 23 aprilie, sunt marcate două evenimente careau în centru cartea şi cititorii: este vorba despre Ziua Internaţională a cărţiişi a drepturilor de autor şi Ziua Bibliotecarilor şi a Bibliotecilor Publice.

Ziua Internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor este organizată deUNESCO în scopul promovării lecturii, publicării şi a drepturilor de autor,prima manifestare de acest fel desfăşurându-se în anul 1995. Data de 23 apri-lie nu a fost aleasă întâmplător, această zi marcând dispariţia a doi titani ailiteraturii universale, William Shakespeare şi Miguel de Cervantes, precumşi a altor scriitori: scriitorul peruan Inca Garcilaso de la Vega (1616), poetul

E

(urmare din pag. 6)

nglez William Wordsworth (1850), scriito-rul francez Jules Barbey d’Aurevilly (1889)şi poetul englez Rupert Brooke (1915).

Şi pentru că lectura nu poate fi conce-pută în afara bibliotecilor, prin Hotărârea deGuvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de23 aprilie a fost declarată „Ziua Biblioteca-rului din România”, astfel că în România,

începând cu 2005, pe data de 23 aprilie se sărbă-toreşte şi Ziua Bibliotecarului concomitent cuZiua Internaţională a cărţii şi a drepturilor deautor.

Primele demersuri în acest sens au fost făcuteîncă din anul 1998, când Asociaţia Naţională a Bi-bliotecarilor şi a Bibliotecilor Publice a adăugatla sărbătoarea internaţională a cărţii din 23 aprilieşi Ziua Bibliotecarului.

Astfel, pe data de 23 aprilie, bibliotecarii din

România marchează această zi prin diferite acti-vităţi, sesiuni de comunicări, vizite interbibliote-care, excursii, reuniuni şi mese festive.

Comoara din spatele cărţilorIstoria celei mai importante biblioteci din jude-

ţul Neamţ – Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu”– începe în toamna anului 1935, când, odată cu re-venirea pe meleagurile natale, cărturarul Gh. Teo-dorescu – Kirileanu îşi materializează şi dorinţade a se stabili la Piatra-Neamţ cu întreaga co-moară de manuscrise, cărţi şi periodice a biblio-tecii sale. În acest scop, a cumpărat un teren şi aconstruit (pe str. Ştefan cel Mare nr. 25 – astăzi nr.27) casa ce l-a adăpostit până la moarte (13 no-iembrie 1960).

Oficial, biblioteca a căpătat caracter public în

anul 1956, prin actul de donaţie din 24 februarie,ce stipula înfiinţarea – în casa sa – a unei biblio-teci documentare „pentru luminarea poporului”.

La începutul anului 1968, în contextul noiireorganizări teritorial-administrative a României,între noile construcţii ale oraşului s-a aflat şi ac-tualul sediu al bibliotecii din Bd. Republicii nr.15. Investiţia a fost realizată de către Consiliul Ju-deţean Neamţ chiar în Anul Internaţional al Cărţii,1972, aceasta fiind şi prima clădire destinată uneibiblioteci publice, construită în ţara noastră dupăcel de al doilea Război Mondial.

În 1973, fosta bibliotecă a cărturarului G.T.Kirileanu şi-a încetat statutul de bibliotecă de sinestătătoare, colecţiile sale fiind transferate în noulsediu al Bibliotecii Judeţene şi căpătând regim defuncţionare sub denumirea de Fondul Documentar„G. T. Kirileanu”.

Ultima oră la Roman

Pag. 9Mai 2015

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Au debutat Zilele municipiului Roman e câţiva ani încoace, de când întâiul între gospodarii Romanului esteProf. Laurenţiu Dan Leoreanu, luna mai vine de fiecare dată cu oagendă foarte generoasă de manifestări care sunt cuprinse în Zilele mu-nicipiului Roman. Adică, mai pe-nţelesul oricui: este vorba despre 10zile în care oraşul freamătă zi şi noapte, aproape fiecare romaşcan fiindprins în febra şirului de manifestări parcă de-acum prea dense, greu decuprins şi de urmărit. Pentru acest moment chiar şi o trecere sumară

în revistă a acţiunilor prevăzute în acest an în perioada 14-24 mai ar necesitamult spaţiu şi timp, însă, speculând, doar, din agenda în discuţie, putemafirma faptul că nu există o zi, cred, din cele 10, în care să nu fie prezenţi laactivităţi elevi sau chiar profesori, dată fiind densitatea evenimentelor. Iarcum până la ora închiderii ediţiei de faţă s-au derulat circa o treime din eve-nimente, rămâne doar să urmărim totul până la sfârşit, pentru ca în numărulviitor al revistei să revenim cu detalii asupra implicării şcolii romaşcane înaceste evenimente.

Lauri pentru luptătoare!

e

upă un succes răsunător înregistrat în primă-vara acestui an la Campionatul naţional desenioare când au marcat cea mai bună per-formanţă sportivă din istoria clubului, lup-tătoarele pregătite la Clubul Atletic Romande antrenorul emerit Dumitru Artene aucontinuat să impresioneze prin rezultatele lorşi la finalele Campionatului naţional de lupte

libere, individual, juniori, desfăşurat la Craiova înperioada 25 – 26 aprilie. Astfel, voinicele de laRoman, care se numără printre cele mai redutabilesportive din ţară în ciuda faptului că sunt legitimatela un club mic, s-au întors din cetatea Băniei încăr-cate de lauri. Ce poate fi mai frumos decât un po-dium la 63 de kilograme cu două romaşcane,respectiv Elena Ţocu, poziţia a II-a şi Maria Stratu-lat, locul III, ultima obţinând aceeaşi performanţă şila naţionalele de seniori, de la Cluj, chiar dacă înaceastă perioadă se... luptă şi cu materiile pentru ba-calaureatul care o aşteaptă. De remarcat este şi cla-sarea pe poziţia a VII-a în ierarhia naţională asportivei Adelina Vasiliu, la 44 de kilograme, cate-gorie la care Mădălina Linguraru, o altă mare cam-pioană plecată de la Roman, domina cu câţiva ani înurmă competiţiile naţionale ale cadeţilor şi juniorilor.

Următorul concurs la care au fost prezente 3luptătoare antrenate de profesorul Dumitru Artene afost Campionatele Internaţionale de Lupte ale Ro-mâniei rezervat categoriilor cadeţi şi juniori, între-cere care a avut loc la Sala „Lia Manoliu” dinBucureşti, care a reunit la start sportivi şi sportivedin 24 de ţări reprezentând Europa şi America. De

data aceasta a venit rândul Gabrielei Gorgos să urcepe podium la categoria 38 de kilograme, la care aobţinut medalia de bronz după un tur de forţă care apresupus lupta cu sportive din România, dar şi dinTurcia şi Bulgaria. Următorul turneu de campionatnaţional va fi cel al grupei cadeţi, în luna iulie aacestui an, competiţie la care elevele profesoruluiDumitru Artene sunt îndreptăţite să obţină perfor-manţe deosebite, după faima de care se bucură înţară sportul luptelor libere, feminin, din urbea mu-şatină...

Mezinii „marţieni”,pe urmele seniorilor...

Dacă la începutul lunii aprilie sportivii ro-maşcani practicanţi ai artelor marţiale, Qwan KiDo, au urcat de opt ori pe podiumul de premierela Campionatul Mondial de seniori desfăşurat înBelgia, iaca, la alt nivel, ce-i drept, cei mai micisportivi legitimaţi la Clubul QWAN QI DO„BAO” ROMAN i-au întrecut, obţinând 9 medaliila întrecerea naţională desfăşurată în perioada 18– 19 aprilie la Botoşani. Mai mult decât atât, dor-nici să calce pe urmele celor mari, mezinii clubu-lui romaşcan au urcat de patru ori pe cea maiînaltă treaptă a podiumului de premiere, campioniinaţionali ai acestei ediţii rezervate copiilor cu vâr-sta cuprinsă între 4 şi 12 ani fiind Eliza Cocea,Roland Gurgu, Sebastian Ciotu şi Dragoş Bul-garu, ultimul reuşind să obţină şi o medalie debronz, la echipe, grupa 9-10 ani, coechipieri fi-

indu-i Alexandru Foia şi Eric Gherguţ. Astfel,romaşcanii, cu toţii elevi ai şcolilor din municipiu,au urcat de 11 ori pe podium, ceilalţi performerifiind Rareş Stan, Andrei Moroi şi George Can-tureanu, vicecampioni naţionali, ceilalţi medaliaţicu bronz ai delegaţiei romaşcane de la Botoşanifiind Mihnea Vicol şi Andreea Hăbăşescu, fie-care la categorii de vârstă şi de luptă diferite. Omenţiune aparte se cuvine făcută în dreptul per-formanţei obţinute de Eliza Cocea care s-a impusla grupa de vârstă 4-6 ani încă de la primul eiconcurs de acest nivel, în ciuda faptului că arecirca şase luni de când vine la sală. De asemenea,îl felicit şi pe Dragoş Bulgaru care s-a întors dela Botoşani cu două medalii, ca şi pe ceilalţi spor-tivi care au obţinut locuri pe podium, precum şipe cei care au fost aproape de astfel de clasări. Oparticularitate a acestei ediţii ar fi aceea că acestconcurs a avut o importanţă deosebită în sensulcă a fost prima selecţie pentru campionatul mon-dial de Qwan Qi Do programat în 2016 la Verona,în Italia, unde copiii vor participa, în premieră,la o competiţie de nivel mondial, a declarat pro-fesorul Mihai Cristea, fondatorul Clubul QWANQI DO „BAO” ROMAN.

La campionatul naţional de la Botoşani aufost înscrişi 416 sportivi care au reprezentat 20 decluburi sportive, din 13 oraşe, respectiv nouă ju-deţe ale ţării, o parte dintre aceştia concurând laambele probe, respectiv tehnică şi de luptă.

Grupaj de A. OPRIŞ

D

D

APOSTOLUL

Pagina Casei Corpului Didactic

APOSTOLULPag. 10Mai 2015

Portretul unui dascăl de excepţie:Profesor Diana Bejan de la C.N.I. Piatra Neamţ

oamna Profesor de Fizică Diana Bejan dela C.N.I. Piatra Neamţ este modelul pro-fesorului dorit şi visat de elevii zilelornoastre, este profesorul ce deschide caleadescoperirilor ce vor fi făcute de viitoriifizicieni – actualii elevi ai C.N.I. cărorale-a insuflat dorul de infinit, de scrutare

şi sondare a Universului, de probare a inteligen-

ţei româneşti la cele mai înalte niveluri: NASA,Agenţia Spaţială Europeană.

Ca un scurt demers prin marile realizări aledoamnei profesor împreună cu Echipele deelevi: IT ACE, CADETS of SPACE şi CODESPACE, amintim:l În anul 2013 Echipa IT ACE a Colegiu-

lui Naţional de Informatică Piatra Neamţ a ob-ţinut Locul al II-lea la CompetiţiaInternaţională „Zero Robotics” organizată deM.I.T. în colaborare cu N.A.S.A. şi E.S.A.

Sub coordonarea Doamnei profesor DianaBejan, elevii: Ionescu Ilinca-cls. A X-a D (ac-tuala XI D), Ghineţ Corneliu – cls. XI D (acumXII D), Arsene Tiberiu – cls. XI D (acum XIID), Lungu Ailenei Emilian – cls. XI D (acumXII D) şi Bursuc Andrei – cls. XI D (acum XIID) au scris cod pentru programarea roboţilorSPHERES – sateliţi aflaţi pe Staţia Spaţială In-

ternaţională construiţi pentru misiuni spaţiale.Acţiunea Echipei a fost arbitrată în direct de doiastronauţi aflaţi pe Staţia Spaţială Internaţio-nală. Elevii au îmbinat cunoştinţe de Fizică,Matematică şi Informatică pentru rezolvareaunei probleme complexe: SPHERES trebuia sădevieze traiectoria unei comete ce ar fi pututciocni Pământul! După parcurgerea programu-

lui pas cu pas, etapele 2D şi 3D alecompetiţiei, a urmat etapa realizăriide alianţi către şcoli din Europa, res-pectiv S.U.A. care să scrie codul încolaborare şi apoi, Etapa finală încare cele mai bune coduri scrise aurulat pe SPHERES aflaţi pe StaţiaSpaţială Internaţională.l În anul şcolar 2014-2015 alte

două echipe de elevi de la ColegiulNaţional de Informatică PiatraNeamţ, respectiv CADETS ofSPACE şi CODE SPACE au partici-pat la Competiţia „Zero Robotics” şis-au calificat pe prima po-ziţie pentru finală care aavut loc la sediul E.S.A.

din Olanda.l În concursul Cansat Europe,

locul I la categoria avansaţi a fostcâştigat de echipa din România – Ro-Sat One din Piatra Neamţ alături deechipa Liceului teoretic „CarmenSylva” din Eforie Sud. Fiecareechipă care a participat la aceastăcompetiţie a proiectat şi realizat un„satelit” . O echipă de elevi de la Co-legiul Naţional de Informatică Pia-tra-Neamţ a câştigat locul I lacategoria avansaţi în cadrul con -cursului Cansat Europe 2014. Com-petitia – care presupune proiectarea unui satelitcare ar putea fi trimis în spaţiu – a fost organi-zata de Agenţia Spaţială Europeană (EuropeanSpace Agency – ESA) şi de Centrul Norvegianpentru educaţie în domeniul spaţiului cosmic

(Norwegian Centre for Space-related Education– NAROM).

Două echipe de elevi din România –premiate la Cansat Europe 2014

Concursul Cansat Europe 2014 s-a desfă-şurat în perioada 1-6 iunie 2014 în Andenes,Norvegia. Obiectivul concursului Cansat Eu-rope l-a reprezentat atragerea tinerilor către şti-inţe şi inginerie, în încercarea de a asigura forţade muncă calificată pentru viitor în domeniulindustriilor aerospaţiale.

Ro-Sat One, echipa din Piatra Neamţ, co-ordonată de profesor Diana Bejan i-a avut încomponenţă pe elevii Matei Bosâncianu, Cor-nel Ghineţ, Ştefan Arădăvoaicei, Claudiu Ne-culau, Alexandru Tudose, Andrei Gavrilă şiClaudiu Nohai.

Din părerile lansate în spaţiul virtual deelevi, amintesc aici câteva: „Nu există cu sigu-

ranţă prea mulţi profi atât de cool şi de serioşiîn acelaşi timp!”, „O profesoară căreia îi dato-rez cariera pe care mi-am ales-o şi drumul pecare l-am urmat”.

Prof. metodist Niculina NIŢĂ

Dansul popular din Moldovaansul nostru popular face parte din grupul aşa-zis „balcanic” avândîn genere – ca formă – „cercul închis”, jucat de un grup de persoane,sub forma cunoscută sub denumirea de „horă”.

Toate jocurile „de doi” pecare noi românii le avem suntinspirate şi stau sub influenţavieţii noastre de sat, într-unanumit timp în toate domeniile.

De la orientali şi slavi am suferitinfluenţe numai în ceea ce priveşteforma şi numai într-o măsură discu-tabilă. Dar tema, motivul, rămân cutotul aparte, întrucât firea şi tempe-ramentul nostru ne deosebesc funda-mental de ei. Am spus „într-o măsurădiscutabilă”, deoarece s-a prins doarceea ce ni s-a potrivit, astfel că, în totfolclorul nostru coregrafic, noi nuavem nici un joc individual, aşa cum

au orientalii şi slavii. În ceea ce priveşte fondul, tema – în jurul căreia sebrodează fie jocul, fie balada, fie cântecul, – noi românii rămânem să necântăm şi să ne jucăm „Floricelele”, „Oiţele”, „Coasa”, „Restelul” şi tot ceea

ce fac pasiunea şi preocuparea de toatezilele a ţăranului nostru îndrăgostit decâmp şi de casă. La rândul lor orien-talii şi slavii îşi cântă şi joacă războiulşi lupta sângeroasă, utilizând – în re-cuzita lor – iatagane şi săbii, în timpce flăcăul nostru mimează paşnic să-patul la câmp sau cositul.

Cel mai răspândit şi cel maipracticat joc al poporului nostru estehora. Prin această denumire, la noi sedenumeşte şi spaţiul unde flăcăii şifetele se adună pentru joc dar, de re-gulă, prin „horă” înţelegem toate jo-curile cu „formaţii în cerc”, în carejucătorii se ţin de mână.

D

D

eforma şcolară, începută de mai mulţiani, nu a reuşit încă să schimbe caracterulpreponderent informativ al şcolii româ-neşti.

Una dintre direcţiile principale alereformei şcolare româneşti ar trebui să vi-zeze caracterul pragmatic al pregătirii

elevilor, selectarea doar a achiziţiilor care sunteficace şi au utilitatea practică, formarea de ap-titudini care să le permită elevilor adaptarea laorice situaţie a vieţii.

Existenţa unor programe centrate pe achi-ziţiile elevilor determină un anumit sens alschimbării în didactica fiecărei discipline.

În antiteză, caracteristicile procesului depredare-învăţare din didactica tradiţională şididactica actuală sunt exprimate la un nivelteoretic general; ele evidenţiază anumite ac-cente, nu au rolul de a defini activitatea con-cretă la clasă a profesorilor, care în modobişnuit combină trăsături din ambele tipuri dedidactică.

De fapt, diferenţa dintre didactica tradiţio-nală şi cea actuală constă în modul de conce-pere şi organizare a situaţiilor de învăţare(riguros dirijate în primul caz şi având autono-mie de diferite grade, în cel de-al doilea). Altfelspus, o strategie este legitimă sau ilegitimă nuîn general, ci potrivit unor circumstanţe con-crete; profesorul eficace este acela care ştie săselecţioneze, să combine, să varieze diferitemodele, alegând strategii adecvate.

Învăţarea fizicii în învăţământul gimnazialeste influenţată hotărâtor de modul în care seface introducerea conceptelor. Simpla definirea acestora şi listarea unor proprietăţi prin carese pot caracteriza nu sunt suficiente pentru bunaînţelegere a conceptelor, a terminologiei şi aprocedurilor specifice fizicii.

Pentru a argumenta importanţa, în proiec-tarea unităţii de învăţare, a activităţilor de învă-ţare propuse şi a modalităţilor de organizare aclasei facem apel la un studiu al psihologiloramericani, efectuat pe un eşantion statistic re-levant, privind eficienţa de retenţie a informa-

ţiei. Rezultatele sunt prezentate sintetic în ur-mătorul tabel:

Tipul activităţii Media rateide retenţie (%)

Prelegere 5Demonstraţie 10Audio-vizual 20Lectura 30Discuţii de grup 50Învăţare prin acţiune 75Predare altora 90

Se observă în acest context rata mică deretenţie a unor activităţi precum prelegerea saudemonstraţia (la tablă) sau chiar a metodeloraudio – vizuale care par multora mult mai efi-ciente decât sunt în realitate. Rata de retenţiecreşte însă progresiv prin utilizarea unor me-tode active şi individualizate atingând cele maimari valori în cazul învăţării prin practica (detip experimental) sau prin predare altora. Me-todele individualizate cum este învăţarea prinactivităţi practice (de tip experimental), învăţa-rea prin aplicare imediată sau învăţându-i pealţii asigură cea mai mare rată de retenţie deoa-rece puşi să expună colegilor demersul realizatşi să răspundă întrebărilor acestora elevii inte-racţionează, fapt care creează fondul motivaţio-nal optim pentru asimilarea noului.

Cumulând date de la o jumătate de milionde elevi, studiul TIMSS (Al treilea studiu inter-naţional privind matematica şi ştiinţele), desfă-şurat în anii 1995 şi 1996, este cel mai vast, celmai detaliat şi cel mai riguros proiect interna-ţional care a existat vreodată cu privire la eva-luarea rezultatelor învăţării.

Elevii din 41 de naţiuni au fost testaţi în30 de limbi diferite, cu scopul de a comparaabilităţile lor la matematică şi la ştiinţe. În Ro-mânia au fost testaţi 3899 elevi de clasa a VIII-a şi 3938 elevi de clasa a VII-a din 162 de şcoli.

Rezultatele obţinute conduc la faptul că laştiinţe, elevii din 27 de ţări îi depăşesc pe eleviinoştri, elevii din 9 ţări nu au scoruri semnifica-

tiv diferite faţă de elevii noştri şi elevii din Ro-mânia îi depăşesc pe colegii lor din 4 ţări.

Dacă un învăţător internaţional de talentear selecta primii 10% dintre toţi elevii din toatecele 41 de ţări participante la TIMSS, la ştiinţe5% din elevii de clasa a VIII-a din România arfi incluşi. Pentru comparaţie, din acest grup arputea face parte 31% dintre elevii din Singa-pore şi 18% dintre elevii din Japonia.

La fizică, TIMSS a testat următoareledomenii: forme de energie, transformări fi-zice, forţe şi mişcări, proprietăţi fizice alemateriei.

La toate întrebările primite, procentajulelevilor români care au răspuns corect este submedia internaţională a procentajelor elevilorcare au răspuns corect, România aflându-se întreimea de jos a celor 41 de ţări participante

O primă cauză ar fi aceea că România pre-zintă un curriculum pur aditiv; se studiazămulte teme, acordându-se timp puţin pentruaprofundare. Programele de ştiinţe (deci şi fi-zica) nu sunt suficient de structurate şi nu pre-zintă continuităţi, fiind mai degrabă oaglutinare de teme predate pe termen scurt.

Mai mult, în manualele de ştiinţe din Ro-mânia, înţelegerea este pe primul loc din punctde vedere al atenţiei acordate de autorii aces-tora, în schimb atenţia acordată comunicării, cao categorie de performanţă, este deficitară.

Paradoxul cu care ne confruntăm noi ro-mânii este acela că, deşi, în general, întregulsistem a fost orientat spre a forma olimpici lanivel local, judeţean, naţional şi internaţional,mulţi dintre ei părăsesc acest sistem odată cuţara care i-a format. Se pare că României îi re-vine deocamdată rolul de furnizor de resurseperformante.

Bibliografie

* Ghid metodologic pentru aplicarea pro-gramei de fizică – Ministerul Educaţiei şiCercetării – Consiliul Naţional pentruCurri culum, Bucureşti, 2001.

Profesor Doina ILIESCU,Şcoala Gimnazială „ELENA CUZA” –

Piatra-Neamţ

Pagina Casei Corpului Didactic

Pag. 11Mai 2015

Dansul popular din Moldovaşa cum doina este cânt şi poezie specific românească, hora (cu dife-ritele ei variante) este muzica şi mişcare ritmică în care găsim acelaşispecific. „Hora e temelia jocului”, a jocului nostru, cum spune in-spirat Vlahuţă în „România pito-rească”.

Cultivarea dansurilor naţionalenu e doar un mijloc de educaţie fi-zică ci, în primul rând, unul de edu-

caţie spirituală, păstrarea şi cultivareafolclorului asigurând şi perpetuarea măr-cii, identităţii noastre naţionale. Mareamajoritate a jocurilor populare din zonaNeamţului şi Valea Bistriţei, sunt colorateîntr-un mod deosebit de impresionant destrigăturile pe care jucătorii le folosesc întimpul dansului. Felul în care strigă aici,diferă foarte mult de cel în care strigămunteanul, olteanul, bănăţeanul sau arde-leanul. Prin aceste locuri, strigăturile sunt

spuse în aşa fel încât ai impresia că ele sunt mai cântate şi aceasta se ob-servă mai ales în jocurile lente, unde jucătorii execută şi uşoare legănăride corp.

Scopul principal pe care l-am urmăritîn activitatea mea de formator, a fost acelade-a ajuta educatoarele – instructoare aleechipelor de dansuri populare să-şi îmbo-găţească repertoriul cu o mică parte dincele mai reprezentative jocuri locale.

Prof. înv. preşc. Codruţa SAVA Şcoala Gimnazială „Elena Cuza”,

Grădiniţa cu P. S. „Veronica Filip”Piatra Neamţ

A

Pagini coordonate deNiculina NIŢĂ – profesormetodist la CCD Neamţ

Optimizarea metodologiei didactice

R

„Rolul şcolii nu e de a comunica ştiinţa de-a gata, ci de a învăţa pe copii să dobândeascăaceastă ştiinţă, când le e necesară” (John Dewey, Şcolile de mâine)

APOSTOLUL

Ziua eroilor

Pag. 12

MAI 2015

1/1940 – n. Ioniţă Ichim, la Bogheşti,Bacău, profesor universitar doctor în geo-grafie (1973), cercetător. A absolvit Facul-tatea de Geografie (1965). Stabilit laPiatra-Neamţ (1988), cercetător ştiinţific laStaţiunea de Cercetări „Stejarul”. A fostmembru al mai multor societăţi ştiinţificedin ţară şi din străinătate (Marea Britanie,

Japonia), al Comitetului de redacţie a AnalelorUniversităţii „Valahia” din Târgovişte, membrureferent al Revistei „Catena” din Amsterdam, vi-cepreşedinte al Asociaţiei Geomorfologilor dinRomânia, membru fondator al Asociaţiei Interna-ţionale de Control al Eroziunii Solului, de Geo-morfologie din Manchester şi din Japonia. Autora peste 200 de lucrări publicate, din care 50 înstrăinătate, organizator al Simpozionului Naţional

Interdisciplinar „Provenienţa şi efluenţa aluviuni-lor”. Premiul Academiei Române „GheorgheMurgoci”, titlul de Cetăţean de Onoare al Muni-cipiului Piatra-Neamţ.

n 4/1923 – n. Paul Vasiliu, la Piatra-Neamţ,

profesor de filosofie, psi-hologie, pedagogie, ingi-ner, inspector şcolar,profesor la Şcoala MedieNr. 1 de Băieţi (azi, Cole-giul Naţional „PetruRareş”, 1954-1955), pro-fesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) şidirector (1974-1975) al

Liceului Pedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie(azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1965-1968), toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă cul-tură, autor a numeroase articole publicate în presacentrală de specialitate şi în publicaţiile locale,precum şi al „Monografiei Şcolilor Normale dinPiatra-Neamţ 1912-2002” (2002). La mulţi ani,Domnule Profesor!

n 6/1930 – n. Dorel Dorian, la Piatra-Neamţ(d. 9. 11. 2014, Bucureşti), ziarist, scenarist, dra-maturg. Absolvent al Liceului,, Petru Rareş” dinPiatra-Neamţ şi al Facultăţii de Electrotehnică(1953). Redactor la „Viaţa studenţească” şi la„Ştiinţă şi tehnică”, redactor-şef la „Realitateaevreiască”. A debutat cu „N-au înflorit încămerii”, povestiri (1955), volum urmat de „Dacăvei fi întrebat” (1959), „Secunda 58”, piesă cucare se va inaugura T. T. din Piatra-Neamţ (1961),

Rememorări nemţene

n

Mai 2015APOSTOLUL

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

Un erou uitat: Generalul Nicolae Dăscălescue judeţul Neamţ se leagă figura legendarăa generalului Nicolae Dăscălescu, născutîn comuna Căciuleşti, judeţul Neamţ, la29 iunie 1884. A urmat Şcoala de ofiţeride artilerie, geniu şi marină din Bucureşti(1906-1908), Şcoala specială de artilerieşi geniu (1909-1911) şi Şcoala Superioară

de Război (1921-1923). A participat la Războ-iul de Întregire, în funcţia de comandant de ba-terie şi divizion în Regimentul 4 Artilerie, darşi la luptele de eliberare a Basarabiei şi la lup-tele de la Odessa şi Cotul Donului.

Generalul Dăscălescu a participat şi la eli-berarea Dobrogei de sub controlul trupelor ger-mane, la luptele pentru eliberarea Transilvanieide la Sângiorgiu şi Oarba de Mureş, iar pe teri-toriul Ungariei, a condus acţiunile ofensive aleCorpului 2 Armată pentru forţarea Tisei. În Ce-hoslovacia, Nicolae Dăscălescu a comandat Ar-mata a 4-a română, în luptele de la Roznava,Banska-Bystrica şi Kremnica.

Pentru merite deosebite, a fost decorat cuOrdinul „Sf. Ana”, clasa a III-a, „Coroana Ro-mâniei”, clasa a IV-a, cu spade, în grad de ofi-ţer, cu panglică de Virtute Militară, Ordinul„Mihai Viteazul” (propriul ordin al mareşaluluiAntonescu, primit în Războiul de Întregire, pecare acesta l-a luat de pe pieptul său şi l-a prinspe pieptul generalului Dăscălescu), Ordinul„Steaua României” cu spade în grad de MareOfiţer, cu panglică de Virtute Militară, Ordinul„Coroana României”, clasa a III-a, „Cruciadaîmpotriva comunismului” şi Crucea Ordinului„Vulturul German”.

A salvat viaţa a 50 de mii de partizanidin catacombele Odessei

În arhivele nemţene se păstrează docu-mente inedite privind activitatea militară a celuicare a fost Generalul de Corp de Armată, Nico-lae Dăscălescu. Documentele – care ne-au fostpuse la dispoziţie prin bunăvoinţa domnuluiprofesor Gh. Radu, de la Muzeul de Istorie şiArheologie Piatra-Neamţ, fost director la Arhi-vele Naţionale Neamţ – evidenţiază atât curajul,loialitatea, omenia şi patriotismul generalului

nemţean, cât şi necazurile suferite de cel ce s-anăscut în Căciuleştii Cracăului.

„La un moment dat a primit ordinul Co-mandantului Armatei a 3-a să lichideze cei cin-

cizeci de mii de partizani din catacombeleOdessei. Cum legile internaţionale ale războiu-lui interziceau reprimarea populaţiei civile, re-plica generalului Dăscălescu a fost căexecutarea acestui ordin ar fi adus «consecinţedezastruoase pentru neamul românesc» (deşi ise adusese la cunoştinţă că «nerespectarea aces-tui ordin aduce împuşcarea pe loc fără jude-cată»). După opt zile, acelaşi comandament i-acerut să-şi retracteze declaraţia. Până la urmă aavut câştig de cauză. Mare i-a fost bucuria aces-tui luptător, atunci când a primit un ordin scrisdirect de la mareşalul Antonescu, prin care secerea să nu fie întreprins nimic «contra partiza-nilor, dacă ei nu întreprind»”, explică prof.Gheorghe Radu.

Armata română câştigă respectulpopulaţiei cehoslovace

De asemenea, eroismul şi omenia genera-lului Dăscălescu se reflectă în comportamentul

exemplar al armatei române faţă de populaţiacehoslovacă, la intrarea Armatei a 4-a româneîn Cehoslovacia.

„Din ultima perioadă a vieţii generalului N.Dăscălescu, anii 1963 – 1969, deţinem nume-roase documente referitoare la activitatea lui încalitate de comandant al Armatei a 4-a româneîn războiul contra Germaniei hitleriste, purtatpe teritoriul Cehoslovaciei, precum şi desprecomportamentul soldaţilor români faţă de po-pulaţia cehoslovacă. Iată ce declara generalulla 28 august 1963: «La intrarea Armatei 4 ro-mâne în Cehoslovacia, subsemnatul a fost înlinia I-a de luptă şi am fost surprins de absenţa,în satele cehoslovace în care intram, a oricăreifiinţe omeneşti. Din multele cercetări, am găsitoameni ascunşi în locuinţe subterane, refugiaţide groaza venirii armatei române. Mi s-a afir-mat de populaţie că elemente necunoscute aufăcut propagandă intensă contra armatei ro-mâne, afirmând că această armată omora civilii,le scotea ochii, tăia nasul şi urechile. Aceastăconstatare m-a silit să iau următoarele măsuri:«orice ostaş român ce calcă legile internaţionaleale războiului şi ale omeniei va fi imediat ares-tat, i se vor încheia acte, va fi legat şi înaintatsubsemnatului, sub escortă, să-l împuşte perso-nal!»”, adaugă prof. Gheorghe Radu.

Prin comportamentul său exemplar, armataromână va câştiga – sub comanda generaluluiDăscălescu – respectul şi simpatia populaţieicehoslovace, ajungându-se ca România să fiescutită de daune de sute de milioane de lei pecare le-ar fi pretins Cehoslovacia, ca rezultat alabaterilor ostaşilor români de la legile interna-ţionale ale războiului şi omeniei!

Sfârşitul

Prin Decretul regal nr. 1850, semnat de re-gele Mihai la 10 octombrie 1944, Consiliul deMiniştri era împuternicit să ia măsurile de ri-goare, arestând ofiţerii care nu se supuneau re-gimului bolşevic şi Armatei Roşii. Drepturmare, au fost trecuţi în rezervă sau în retragere46 de generali şi 208 ofiţeri superiori, dintre care182 colonei („Monitorul Oficial” nr. 65, 66, 67

D

Ziua eroilor

Pag. 13

rmate de alte creaţii ce vor alcătui volu-mele: „Teatru” (1969), „Teatru cu bile” şi„Ficţiuni pentru revolver şi orchestră”,„Anchetatorul SF şiforţele oculte”.„Foc în Calea Văcă-reşti” ş. a.

n 6/1967 – n.Daniel-Ioan Tătaru, laPiatra-Neamţ, profesoruniversitar doctor (1992),matematician. A absolvitLiceul „Petru Rareş”(1985) şi Facultatea de Ma-tematică din Iaşi (1990), cuo lucrare despre ecuaţiile Hamilton-Jacobi în spa-ţii Banach, premiată cu Premiul „Gheorghe Ţi-ţeica” al Academiei Române de Ştiinţe (1994). S-aremarcat la olimpiadele internaţionale (Premiul I

la Praga, 1985, şi Helsinki,1990). A plecat în S. U.A., predă la mai multe universităţi, parcurgând ie-rarhia universitară, şi, în prezent, este profesor dematematică, la Universitatea Berkeley din Califor-nia. Societatea Americană de Matematică i-a acor-

dat „Bộher Memorial Prize” (2002); membru deonoare al Institutului de Matematică al AcademieiRomâne de Ştiinţe (2004); declarat cercetător alFundaţiei „Simons”, pentru următorii cinci ani(2013); primit în Academia Americană de Arte şiŞtiinţe din S.U.A. (23. 04. 2014). Cetăţean deOnoare al Municipiului Piatra-Neamţ (2013). Lamulţi ani, Domnule Profesor!

n 9/11946 – n. Vladimir Vlas (Vlad Vlas),la Cigoreni, Orhei, Basarabia, stabilit la Piatra-

Neamţ, profesor, prozator, eseist. A fost şeful Di-recţiei de Cultură din Raionul Dondoşeni (Repu-blica Moldova), redactor-şef al Revistei „Aurora”din Criuleni, apoi al primei reviste independente,în limba română, „Casa şi grădina” din Chişinăuşi redactor la Editura „Litera”. Colaborări: „Anti-teze”,; „Apostolul”; „Limba română”; „Literaturaşi arta” (Chişinău); „Monitorul” de Iaşi şi deNeamţ. Volume: „Culegătorii stropilor de soare”;„Basarabia acum”; „Cricova – Împărăţia subte-rană a vinului”; „S(c)lavul din mine”; „Chemarearegatului spart”.

n 10/1947 – n. Mircea Zaharia, la Muncelulde Sus, Iaşi. Facultatea de Filologie, Iaşi, 1970.Membru al Uniunii Oamenilor de Teatru şi al Uni-unii Ziariştilor Profesionişti din România. Secre-tar literar şi director al TT, secretar general de

Rememorări nemţene

u

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

Mai 2015 APOSTOLUL

Un erou uitat:Generalul

Nicolae Dăscălescuin Martie 1945). Au fost desfiinţateşase divizii de infanterie, două diviziide cavalerie, o divizie şi şase bata-lioane independente de vânători demunte şi al treilea batalion al regimen-telor de infanterie.

În cadrul misiunii politice deschimbare a mentalităţilor şi a normelor defuncţionare a armatei române creştine, aufost încarceraţi cei mai mari generali ai ar-matei române.

În închisorile de la Aiud, Sighet, JilavaVăcăreşti, Canal, Făgăraş, Râmnicu-Sărat,Piteşti, Botoşani, au murit, în chinuri groaz-nice, peste 80 de generali români, condam-naţi pentru „vina” de a-şi fi închinat viaţaapărării şi cinstirii Neamului Românesc.Alături de ei, va pătimi şi generalul Dăscă-lescu, pe care prigonitorii nu l-au ocolit, cutot eroismul său incontestabil.

Deşi a avut merite deosebite, la înche-ierea celui de-al Doilea Război Mondial Ni-colae Dăscălescu a fost trecut în rezervă,fiind apoi arestat şi trimis în judecată la Tri-bunalul poporului pentru crime de război.Este achitat în octombrie 1946, însă în 1948este catalogat drept „duşman al poporului”,i se retrage dreptul de pensie şi i se naţiona-lizează casa de la Piatra-Neamţ.

Comuniştii îi pun eticheta de „chiabur”(pentru că avea în proprietate, în comuna na-tală, 5 hectare de teren, suprafaţă atribuită încalitate de cavaler al Ordinului „Mihai Vi-teazul”) şi „criminal de război”, fiind dinnou arestat în 1951. Este eliberat la 8 octom-brie 1955 din închisoarea Jilava şi, după 10ani de hărţuieli şi abuzuri, i se acordă o pen-sie de drept. În anul 1964, eroul general-sol-dat Nicolae Dăscălescu este reabilitat, însărefuză distincţiile şi onorurile ce i se adu-ceau.

S-a stins din viaţă la 28 septembrie1969, fiind înmormântat la Piatra-Neamţ.

Irina NASTASIU

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

d

Cultul eroilor la români„Neamul este etern prin Cultul Eroilor”

Nicolae Iorga

ultul eroilor la români, înseamnă păstra-rea identităţii naţionale prin cinstirea me-moriei celor morţi pentru ţară, înseamnărecuperarea anilor epocii de aur în caremorţii (eroii) nu au fost respectaţi, onoraţiaşa cum se cuvine.

După Primul Război Mondial, Ro-mânia a fost printre primele state care urmândexemplul Franţei, a decis să înalţe un monu-

ment dedicat celor care s-au jertfit pe câmpurilede luptă – MORMÂNTUL EROULUI NECU-NOSCUT.

În fiecare an, la 40 de zile de la SfintelePaşti, românii sărbătoresc Înălţarea Domnului.Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Or-todoxe Române s-a stabilit ca odată cu ÎnălţareaDomnului, în ziua respectivă să se sărbăto-rească şi ZIUA EROILOR.

În această zi, în toate bisericile din ţară seface pomenirea tuturor eroilor români, cu numeşi fără nume, căzuţi de-a lungul veacurilor petoate câmpurile de luptă, pentru credinţă, liber-tate şi dreptate.

Există la noi de asemenea, tradiţia de a res-pecta mormintele cetăţenilor străini căzuţi peteritoriul ţării noastre, indiferent dacă într-unanumit moment al istoriei, ne-au fost aliaţi, duş-mani sau inamici.

Merită să ne închinăm cu toţii, cu profundăemoţie şi respect în faţa eroilor care au făuritpoporul român şi care au apărat cu preţul vieţiilor graniţele Patriei şi să presărăm pe mormin-tele lor, ale eroilor, lacrimile recunoştinţei, florişi să aprindem din când în când un pai de lu-mânare.

La Conferinţa Naţională, când AsociaţiaNaţională Cultul Eroilor „Regina Maria” ani-versa 20 de ani de la reînfiinţare, colonelul înrezervă Florin Petrariu spunea: Cu grad de sol-dat ori general, ostaşi de rând sau căpetenii deoaste, truditori cu mintea sau cu braţele, tineriori vârstnici, cei ce au identificat apărarea pa-triei cu propriul sacrificiu suprem, poartă de-opotrivă înaltul titlu de Erou al României. Eiau trecut în nemurire pe câmpurile de bătălie,pe paturile spitalelor, în adâncul apelor ori încaptivitate şi astăzi dorm somnul de veci subglia străbună ori în tărâmuri străine, sub les-pezi de piatră sau fără de morminte şi cruci lacăpătâi.

M-am întrebat de mai multe ori ce esteacela un erou, dacă mai au românii Cultul Eroi-lor, şi pe câţi dintre noi îi mai interesează astăziacest lucru. Răspunsuri însă, trebuie să cauteconştiinţa fiecăruia dintre noi…

Călătorule prin viaţă, tânăr şi vârstnic, decâte ori vei călători pe cărările patriei şi vei în-tâlni o cruce pe a cărei piatră sunt săpate numede eroi, opreşte-te măcar o clipă, descoperă-teşi gândeşte-te că fără jertfa lor ar fi imposibilca tu să trăieşti astăzi liber, să iubeşti soarele,florile, munţii şi râurile pe care le-au apărat şiţi le-au lăsat moştenire... cerându-ne să le apă-răm cu sfinţenie!

MAIOR (rezervă) T.R.Profesor Gheorghe AMAICEI

C

Dubito ergo cogito

Pag. 14

edacţie al ziarului Ceahlăul, redactor-şef alseriei noi a revistei Apostolul.

n 11/1905, n. Vasile-Petre Jitaru, laDrăgăneşti, Neamţ (d. 15. 07. 1989, Iaşi),biolog, profesor universitar, doctor, mem-bru titular al Academiei Române (1974) şimembru al mai multor societăţi ştiinţificedin România, Franţa, S. U. A. A absolvit Li-

ceul la Fălticeni, Facultatea de Ştiinţe Naturale, ospecializare la Göttingen; din 1930, devine asis-tent universitar al Universităţii din Iaşi, unde vafi profesor titular (1947), profesor emerit (1969),decan al Facultăţii de Biologie – Geografie (13ani), realizând peste 120 de lucrări ştiinţifice, pu-blicate în reviste de specialitate. El este întemeie-torul Staţiunii „Stejarul” de la Pângăraţi, Neamţ.

n 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani,

Iaşi, etnolog, documentarist, publicist. Absolventăa Facultăţii de Ştiinţe Naturale – Geografie dinIaşi (1959), doctor în istorie (1998), muzeograf laMuzeul de Ştiinţe Naturale; şef de secţie, la Mu-zeul Etnografic al Judeţului Neamţ; a organizat şi

coordonat „Târgul Naţionalal Meşterilor Lemnari”(Târgu Neamţ, 1992-1999);peste 30 de comunicări lasesiunile ştiinţifice; a cer-cetat particularităţile cultu-rii populare la catolicii dinjudeţele Neamţ şi Bacău;consultant ştiinţific la Aso-ciaţia „Ecoforest” Neamţ.

A debutat cu „Portul popular din Zona Neamţ”(1973). Alte cărţi: „Arhitectura populară din ZonaNeamţ”; „Tradiţii populare de pe Valea Bistriţei”;„Textile populare de casă din Zona Neamţ”, ,,Bi-serici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ”. Titlul deExcelenţă, „Diploma de Onoare şi Medalia deAur”, de către A. O. Ş. La mulţi ani!

n 13/1912 – n. Constantin D. Borş, la Pia-tra-Neamţ (d. 10. 01. 1998, Piatra-Neamţ), profe-sori de matematică învăţământul liceal,întemeietor al ,,şcolii” de matematică din Neamţ.colaborator la: ,,Revista de matematică”, ,,BuletinulMatematica”, ,,Gazeta de Matematică şi Fizică”,,,Pitagora” ş. a. Distins cu titlurile de profesor frun-taş (1965), profesor emerit (1970), „Cetăţean deOnoare” al Municipiului Piatra-Neamţ. Cu pseu-donimul Lucian Mircea a semnat versuri în presaliterară. Animator al Cercului Literar ,,Slova nouă”din Piatra-Neamţ. Împreună cu Constantin Prâsnea,

(urmare din pag. 13)

r

Mai 2015APOSTOLUL

Rememorări nemţene

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

n numărul anterior al revistei, am evidenţiat publicaţiile pe careşi-au pus semnătura cercetătorii Staţiunii, geologi, geochimişti şigeografi, cu contribuţii reale, la lărgirea patrimoniului ştiinţificromânesc. Alături de ei, replica cercetătorilor biologi a fost unape măsură. Dând dovadă de acelaşi profesionalism au înscris şiei, în bibliografia românească de profil, un mare număr de titluride mare actualitate în domeniu şi care, fără îndoială, vor străbate

timpul.Sunt de amintit în primul rând trei lucrări de marcă, apărute sub girul

Editurii Academiei Române şi anume: Vertebratele din România (1968),Tratat de algologie (1976- 1981) şi Lacul de acumulare Izvorul MunteluiBicaz.Monografie limnologică (1983).

Ca determinator zoologic, prima lucrare, semnată de Vasile Ionescu(1914-1992) rămâne încă unică în literatura de specialitate românească,autorul fiind şi decanul de vârstă al colectivului de la Pângăraţi. Tratatulde algologie în 4 volume a fost elaborat sub redacţia academicianuluiŞtefan Peterfi, unul din coautori fiind cercetătorul biolog Ion Cărăuşu.

Monografia limnologică, este, deocamdată, unica sinteză asupra La-cului de acumulare de la Izvorul Muntelui, evaluând stadiul de evoluţiea acestui sistem lacustru la pestedouă decenii de la apariţie. Elabo-rarea ei a angrenat un număr de 14cercetători, geologi, geografi şi bio-logi, acoperind astfel, toate capitolele impuse de tratarea subiectului subraport limnofizic şi limnobiologic. În aceeaşi prestigioasă editură a maisemnat Ghiorghiţă Gogu, volumul Radiobiologie vegetală (1987), IonBăra şi Ghiorghiţă Gogu, Reproducerea factor al evoluţiei plantelor(1989).

Interesul cercetătorilor biologi pentru problemele practice imediatea fost unul constant de-a lungul timpului şi el este probat, de altfel, de oserie de titluri de cărţi apărute şi în alte edituri de prestigiu. Reţinemprintre altele, Biotehnologiile azi, autor Ghiorghiţă Gogu, la Editura Ju-nimea-2005; Chimie analitică aplicativă-îndrumar, autori soţii N.şi MariaApetroaie, Editura Tehnică-1996; Bioindicatori de calitate a apelor deI.Miron, Ed.Univ.Cuza-2008; Modificări biochimice induse de radiaţiilegamma în celula vegetală, de Tűnde Toth, Ed. Alma Mater, Bacău -2005;Danube Delta. Genesis and Biodiversity, autori I.Cărăuş, D. Munteanu,Battes Klaus, F.Pericope, Ed. Backhuys, Leyden-Hollande-2006; Creş-terea peştilor în sistem intensiv de M. Apetroaie, Ed.C.Matasă-2007; Pă-duchi ţestoşi din România, de I. Moglan, Ed. Univ. Cuza-2001; Fluturidin România şi Republica Moldova, I.Moglan, Ed.Univ.Cuza-2003; Ele-mente de salmonicultură, de C. Misăilă et al., Ed.Karro-2004; Tehniciexperimentale în bioanaliză, coord. G. Radu, coautor Elvira Gille,Ed.Printech-2004; Poluarea mediului şi conservarea naturii,de F. Pricope,Ed. Rovimed Publishers-2007; Elemente de ecofiziologie animală, C.Mi-săilă şi Rada Misăilă, Ed.Tehnopress-2009; Dicţionar enciclopedic demediu, coord. C.Pârvu, coautori I.Cărăuşu et al Ed.Monitor Oficial-2005;Probleme moderne de ecologie, coord. B.Stugren, coautori I.Cărăuşu etal., Ed.Şt.şi Enciclopedică-1982.

O preocupare a cercetătorilor ajunşi la catedră a constituit-o şi ela-

borarea de cursuri universitare, în care şi-a pus amprenta cu pregnanţăpropria experienţă profesională. Dintre acestea menţionăm: Ecologie ge-nerală, C.Măzăreanu, F.Pricope, Ed. Alma Mater, Bacău-2007; Hidro-biologie, F.Pricope, Ed. Rovimed Publischers-2007; Hidrobiologie.Lucrări practice, F.Pricope, K.Battes, Ed.Alma Mater, Bacău-2007.

O anume responsabilitate civică a făcut ca de-a lungul anilor, mulţidin foştii cercetători ai Staţiunii, geologi, geografi dar şi biologi, să-şipună condeiul în slujba nobilei misiuni de culturalizare a celor mulţi-aşa cum o făcuse altădată marele cărturar I.Smionescu- semnând nume-roase cărţi de ştiinţă popularizată, de promovare a turismului sau a ne-cesităţii acute de ocrotire a naturii.

Din această categorie sunt de reţinut: Monumentele naturii din Ju-deţul Neamţ-1972; Hipercontinentul îngheţului veşnic – Ed.Ştiinţifică şiEnciclopedică-1980; Ce ştim despre Lună-Ed.Tehnică-1989; Din enig-mele evoluţiei-Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică-1980; Lacul Bacaz şi îm-prejurimi-Ed.Sport-Turism-1981; Munţii Tarcău- Ed.Sport-Turism-1987;Valea Moldovei-Ed.Sport-Turism-1992; Băile Bălţăteşti- Ed.Sport-Tu-rism-1982; Plantele.Izvor de sănătate – Ed. Ştiinţa, Chişinău-1993; Gi-ganţii Pământului-Ed. Porţile Orientului-2003; Peştii de pe Terra-Ed.

Porţile Orientului-2004 ş. a.Toată această zestre editorială

menţionată mai sus, se adaugă defapt revistei instituţiei care a figurat

în nomenclatura apariţiilor de profil, sub numele de Lucrările StaţiuniiStejarul, cu primul număr apărut în 1968. Editată obişnuit în două fasci-cule, geologie-geografie şi biologie, revista a stat la baza schimbului depublicaţii a Staţiunii, cu peste 100 de instituţii şi universităţi de profildin ţară şi străinătate.

Ca o recunoaştere a valorii operei editoriale a cercetătorilor trecuţiprin şcoala de la Pângăraţi, stau mărturie numeroasele premii ale Acade-miei Române de care au beneficiat: Dan Munteanu, Constantin Rusu,Gheor ghe Lupaşcu, Virgil Surdeanu, Dan Grinea, Gogu Ghiorghiţă, IonBăra, Ionel Miron, Ion Cărăuşu, Crina Miclăuş şi Dan Dumitriu. Alţii, pre-cum Constantin Grasu, Constantin Catană şi Maria Rădoane au fost dedouă ori laureaţi ai premiului Academiei, iar Ichim Ioniţă chiar de trei ori.

Nu putem încheia aceste rânduri fără să amintim apoi, că vreme deaproape un deceniu, la iniţiativa cercetătorilor biologi de la Pângăraţi,oraşul Piatra Neamţ a fost gazda unei manifestări ştiinţifice de amploareşi anume Simpozionul Naţional Plantele medicinale. Realizări şi pers -pective, prilejuind un larg schimb de experienţă, atât între geneticieniiromâni, cât şi cu cei veniţi din afară.

Aşadar, aflându-ne la finalul incursiunii noastre retrospective, putemspune că, deşi cu o existenţă destul de efemeră, Staţiunea Stejarul de laPângăraţi, oricum am judeca-o, a fost în istoria universităţii ieşene şi avieţii ştiinţifice nemţene şi chiar româneşti, o instituţie emblematică pen-tru ceea ce poate clădi entuziasmul şi simţul responsabilităţii civice aunei generaţii care, pe deasupra, a ştiut să-şi adauge, din mers şi ceea cenu-i oferise sistemul instructiv al acelor vremuri.

Prof. univ. dr. Constantin GRASU

Pionul din munţi al Almei Mater (VI)

Î

Paşi spre Europa

Pag. 15

umitru Almaş, Har. Mihăilescu, ConstantinGavriliu, Nichita Bistriceanu, a pus bazeleprimei filiale, din Piatra-Neamţ, a UniuniiScriitorilor (1947). A obţinut locul I la unconcurs de sonete al Revistei ,,Contempo-ranul” (1947), urmat de Ştefan AugustinDoinaş.

n 15/1925 – n. Savin Bratu, la Roman(pseudonimul lui Raul Baraş, d. 4. 03. 1977, Bu-cureşti). critic şi teoretician literar. A absolvit Li-ceul Naţional, Iaşi, Facultatea de Litere, Bucureşti(1950), parcurge toate treptele ierarhiei universi-tare, doctor în filologie (1969). Debut în „Mol-dova liberă” (1945). Editorial, cu broşura „Cumparticipă tineretul sovietic la întrecerile socialiste”(1949); apoi: „Vasile Roaită”, „Eroul timpurilornoastre în proza din ultimii ani”. Împreună cu PaulGeorgescu (membru P. C. R. din ilegalitate) şiMihai Şora, editează Revista „Caietele de critică

şi istorie literară” (un nr. 1957). Alte cărţi: „Cro-nici”; „Ibrăileanu, omul”; „«Contemporanul» şivremea sa” (colab.); „Mihail Sadovanu”. „O bio-grafie a operei. Ion Creangă”; „Ipoteze şi ipos-taze”; „Fundamentele criticii literare. De la

Saint-Beuve la noua critică” ş. a. n 15/1909, n. Vladimir Laşcu, la Samara,

Rusia (d. 24. 12. 1996, Piatra-Neamţ), profesor deeducaţie fizică, publicist. Absolvent al AcademieiNaţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucu-reşti, a predat în mai multe localităţi din ţară, iardin 1949, la Liceul „Petru Rareş” şi la ŞcoalaSportivă din Piatra-Neamţ; animator al activităţiisportive de performanţă. A înfiinţat secţia de schi

a şcolii sportive şi a introdus jocul de baschet înpractica sportivă a elevilor. Colaborări: „Revista deeducaţie fizică şi sport”, „Ceahlăul”, „Revista depedagogie”, „Gazeta învăţământului”. Autor al căr-ţii „Traversarea deşertului” (1991), un documentpreţios despre lagărele sovietice.

n 21/1936 – n. Con-stantin Cucu, la Solonţ,Bacău, ziarist. Absolvent alFacultăţii de Filosofie –secţia ziaristică – Bucureşti(1958). Reporter la Ziarul,,Apărarea patriei”, profe-sor şi director de şcoală laZemeş, Bacău (1961-1966), director al Casei deCultură din Moineşti(1966-1967), şef de secţie

D

(continuare în pag. 16)

Mai 2015 APOSTOLUL

Rememorări nemţene

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

Un nou premiupentru

Teatrul Tineretuluieatrul Tineretului are marea bucurie de avă anunţa că actriţa Ingrid Robu a fost dis-tinsă cu Premiul pentru cel mai bun onewoman show şi cu Premiul special ofe-rit de Ziarul „Evenimentul”, în cadrulFestivalului Internaţional al RecitalurilorDramatice „Gala Star”, organizat de Tea-trul Municipal Bacovia din Bacău. Eve-

nimentul decernării premiilor a avut loc, pe 28aprilie. Anca Sigartău, noul director general alteatrului din Bacău, i-a înmânat premiul, felici-tând-o cu multă căldură pentru performanţa sa.

Spectacolul Teatrului Tineretului, Fetiţa sol-dat, de Mihaela Michailov, regia: Adrian Tamaş,scenografia Romulus Boicu, muzica: CezarAntal, a deschis „Gala Star”, concurând alăturide alte opt producţii.

„Gala Star” este un festival-concurs interna-ţional, ajuns la a X-a ediţie, care se adresează ar-tiştilor cu posibilităţi de expresie deosebite,valorificate în toate formele de spectacol de tipone-man-show: teatru, teatru – dans, teatru deanimaţie, teatru – circ, pantomimă, stand-up co-medy.

Felicitări, Ingrid!

Raluca NACLAD – secretar literar

Tehnica azulejo, obiectele din plutăsau... Thesaurus‐ul Portugaliei

n cadrul proiectului Grundtvig Partene-riat pentru învăţare THESAURUS-Treasury for Adult Education, 2013-1-RO1-GRU06-29551,http://www.adult-education.ro, reprezentanţii AsociaţieiMagister Educationis Neamţ au partici-pat, în perioada 14-20 aprilie 2015, lareuniunea de proiect de la Agrupamento

de Ecolas de Vialonga (Portugalia).Primele zile s-au concretizat în sesiuni de

curs şi prezentarea activităţilor realizate până înprezent de către fiecare partener. Astfel, Aso-

ciaţia Magister Educationis Neamţ a coordonatun workshop de formare pe tema tradiţiilor şiobiceiurilor româneşti, respectiv decorarea ouă-lor de Paşti, cu motive tradiţionale româneşti.Formatori pentru acest workshop au fost prof.Mihaela Humă şi prof. Roxana Irina.

Tradiţii specifice Portugaliei am aflat stu-diind în cadrul workshop-urilor de formare artaplăcuţelor ceramice pictate în tehnica azulejo,şi arta realizării bijuteriilor din materiale semi-preţioase. Despre stejarul de plută, din scoarţacăruia se obţine pluta, am aflat informaţii de laObservatório do Sobreiro e da Cortiça (CorkOak Tree and Cork Observatory). Astfel, echipade proiect din Portugalia a prezentat obiectelede decor, bijuterii, tablouri realizate din plută,avându-se în vedere faptul că 50% din produc-ţia mondială de plută provine din această ţară.O vizită documentară am efectuat în acest sensla Montado. La Ermida Nossa Sra do Casteloam studiat sculptura tradiţională autentică, re-

găsită pe tot parcursul călătoriei noastre princentrul istoric al oraşului, precum şi la muzeul„Núcleo Tauromáquico”.

Despre tradiţia orezului în Portugalia amaflat la fabrica de orez din Coruche şi am încer-cat mâncăruri tradiţionale la unul din multelerestaurante cu specific portughez, la O Farnel.

Istoria vinului în Portugalia am aflat-o laHerdade do Esporão, unde am avut posibilitateade a vedea cum sunt fabricate vinurile portu-gheze Douro, cu o tradiţie din 1267.

A urmat un studiu documentar la MADE(Museu do Artesanato e Des-ign), respectiv o paralelăîntre vechea şi noua Portuga-lie, cu tradiţiile şi obiceiurileei.

La Alentejo am studiat şiîncercat o veche tradiţie por-tugheză, poate la fel de vechecu a noastră, aceea a ţesutuluila războiul de ţesut din lemn,la Reguengos de Monsaraz.

La São Pedro do Corvalam experimentat tehnica rea-lizării obiectelor de ceramicăcu specific portughez şi amparticipat la realizarea, arde-rea, pictura unor farfurii şi

alte obiecte de uz casnic. Tezaurul portughez afost descoperit zi de zi, am trecut pe la Rochados Namorados, în drumul nostru spre Boca doinferno. Am încercat mâncăruri tradiţionale însatele pescăreşti din Cascais, Estoril.

Un moment emoţionant, înălţător, caremarchează o prietenie de un deceniu, a fostacela în care echipa din Portugalia a organizato seară specială pentru a aniversa 10 ani de co-laborare în proiecte europene, cu România.

O întâlnire absolut împlinită, cu oameni de-osebiţi, calzi, primitori, dornici să îţi arate fru-museţile ţării şi comorile cele mai nepreţuite aleculturii şi tradiţiei portugheze. Reuniunea s-afinalizat cu primirea certificatelor şi evaluareafinală şi a reprezentat încă o cărămidă adăugatămuzeului tradiţiei, folclorului şi culturii din ţă-rile participante la proiect, respectiv Portugalia,România (Neamţ şi Vaslui), Turcia, Cipru, Gre-cia şi Croaţia.

Prof. Elena-Roxana IRINA

Î

T

Pag. 16

Arte şi meserii

a Ziarul ,,Ceahlăul” (1968-1974), inspectorcu probleme de învăţământ la U. J. C. M.Neamţ (1974-1989), consilier principal laBibliopolis S. A. Piatra-Neamţ (după 1989),redactor-şef al Revistei „Asachi” (1991-2005), redactor şef al săptămânalului „Infor-maţia Primăriei”, Piatra-Neamţ (1996 -2002). Consilier pe probleme de carte la

Centru de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”Neamţ. Autor al volumului de povestiri „În volburaapelor”.

n 24/1924 – n. Antoaneta Ralian, la Bucu-reşti, traducătoare. A fost elevă a Liceului„Roman-Vodă” din Roman, a urmat Facultatea deLitere şi Filozofie din Bucureşti (1944-1948); acoordonat secţia de traduceri a Direcţiei Generalea Editurilor (1950-1961); redactor la E. P. L. U.(Univers) până la pensionare (1982). Debut edi-

torial „Ochelarii” de Ana-Maria Ortese (trad. dinitaliană, 1956). Pentru traducerea unora dintrecele peste o sută de cărţi (romane, piese de teatruşi eseuri), dar şi pentru întreaga activitate, a fostdistinsă de mai multe ori cu Premiul A. S. Bucu-

reşti, Premiul U. S., iar Departamentul de Stat alS. U. A. i-a acordat Diploma pentru activitate depromovare a literaturii americane în România(2002). Colaborări: „Luceafărul”; „România li-terară”, „Secolul 20/Secolul 21” ş. a. La mulţiani!

n 25/1909 – n. Dorina Rădulescu (Rudich),la Roznov, Neamţ – (d. 1. 08. 1982, Bucureşti),prozatoare, poetă şi publicistă. Se presupune cătânăra ar fi simpatizat cu mişcarea comunistă din

ilegalitate. A fost autodidactă, a lucrat într-un ma-gazin, a debutat în „Cuvântul liber” (1935), iarîn timpul războiului, a scris pentru un ziar defront. Romanul „Vârtej” (1964) este în mareparte o transfigurare literară a anilor copilăriei şiai tinereţii autoarei. A fost urmat de „Adevăr şifantezie”, publicistică (1970). Alte colaborări:„Contemporanul”; „Graiul nou”; „Lumea”; „Ga-zeta literară”; „România literară”; „Viaţa capita-lei”, la ultima a fost redactor (1947-1948) ş. a.Alte volume: „Taina crăiesei. Basme”, ilustratede Lena Constante; „Ancora”, pref. Ana Blan-diana.

n 25/1965 – n. Aurel-Florin Ţuscanu, laMoldoveni, Neamţ, teolog, publicist. Este licen-ţiat în teologie ortodoxă şi filosofie. În satulnatal, participă la realizarea muzeului local, reîn-fiinţează Cercul Pastoral Misionar şi editează Re-vista „Izvorul”. Numeroase articole şi studii în:

(urmare din pag. 15)

l

Mai 2015APOSTOLUL

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

Rememorări nemţene

Arte.Ro la CentenarulGenocidului împotriva

armeniloroi, 23 aprilie 2015, la sediul Uniunii Ar-menilor din România – filiala Bacău, aavut loc vernisajul expoziţiei The colorsof pain (Culorile durerii). Lucrările dedesen, grafică şi pictură care alcătuiescexpoziţia, au fost realizate 22 de elevicu vârste cuprinse între 11-18 ani,membri ai Asociaţiei culturale Arte. Ro

din Piatra Neamţ şi ai Cercului de Pictură dela Palatul copiilor, coordonaţi de Prof. CristinaSpânache Petrariu. Acţiunea a marcat Cente-narul Genocidului împotriva armenilor, come-morare care a avut loc în toate comunităţilearmene din ţară şi străinătate în perioada 20.04- 26.04.2015. Cele 33 de lucrări, redau atmos-fera tumultoasă şi tulburătoare a unor eveni-mente tragice întâmplate cu un secol în urmă,când 1,5 milioane de armeni şi-au pierdut vie-ţile. Expoziţia este permanentă şi s-a conturatla invitaţia Uniunii, respectiv a preşedinteluiacesteia, domnul Vasile Agop.

Cu prilejul expoziţiei, organizatorii aupropus şi un dialog liber între micii artişti şielevii, profesorii şi oamenii de cultură şi artăinvitaţi, pe tema manifestării precum şi pe ceaa tehnicilor, metodelor şi surselor de inspiraţiecare au condus la realizarea acestor lucrări de-osebite. Portretele, compoziţiile, detaliile decostum şi arhitectura armenească, au fost ori-ginal şi interesant redate de către micii plasti-cieni, în tehnici şi game coloristice şi afectivevariate, accentuând semnificaţia manifestării şiinvitând la reflecţie şi aducere aminte.

Asociaţia culturală „Arte. Ro”Preşedinte, Prof. Cristina S. PETRARIU

a aproape trei decenii de la absolvirea In-stitutului de Arte Plastice „Nicolae Gri-gorescu” din Bucureşti, secţia artămonumentală-restaurare, profesori Si-mona Vasilu-Chintilă şi Dan Mohanu(1986) şi, cam la acelaşi interval de timp,de la debutul său artistic expoziţional, la

Piatra-Neamţ, artistul plastic Du-mitru D. Bostan (n. 27. 11. 1962,în familia cunoscutului inginer chi-mist, la rândul său, artist plastic,Dumitru Bostan din Piatra-Neamţ),a realizat un bilanţ al activităţii saleîn domeniul artelor plastice, prineditarea unui splendid album inti-tulat sugestiv „Locul şi călătoria:vedere din Neamţ (Editura „Ceta-tea Doamnei”, 2014, manager ing.Viorel Nicolau), lansat la Muzeulde Artă din oraşul natalal autorului în ziuade 20 octombrie2014.

După cum sepoate citi într-o notăliminară a cărţii, albu-mul a apărut în cadrulproiectului „Vederedin Neamţ” derulat de Fundaţia „Vorel”, cu spri-jinul Consiliului Judeţean Neamţ, prin progra-mul de finanţare nerambursabilă. Trebuie sămenţionăm că, în cadrul aceluiaşi program, subcoordonarea ing. dr. Elenei Ionescu, a fost publi-cat, în 2010, albumul artistului plastic Dinu Hu-miniuc.

Din caseta tehnică, aflăm şi numele celorcare au alcătuit echipa de implementare a pro-iectului, de acum: Maria Huminiuc (coordona-tor proiect), Emil Nicolae (conceptmachetă/design, redactare şi selecţie text), Şte-fania Ifrim (tehnoredactare computerizată) şiFlorin Mihai (fotografii digitale).

Albumul propriu-zis, precedat de textul„Locul şi călătoria” semnat de scriitorul şi cri-ticul de artă Emil Nicole, de o fotografie şi onotă biografică ale artistului plastic, este struc-turat în zece compartimente (1. – Natură statică,2. – Interioare, 3. – Biarritz şi loin şi proche, 4.– Vederi din Piatra-Neamţ, 5. – Pânze mici, 6.– Veneţia, 7. – Balcic, 8. – O vară la…, 9. – Ci-

tadine, 10. – Santorini) ce conţin peste o sutăde reproduceri, aducând, totodată, în atenţia ci-titorului douăzeci şi unu de fragmente din co-mentariile făcute cu prilejul diverselor expoziţiiorganizate de Dumitru D. Bostan, de la celesemnate în presa locală, cu referiri la prima ex-poziţie personală, Piatra-Neamţ, 1997 (Emil

Nicolae, în „Acţiunea” şi LucianStrochi, în „Asachi”; apoi: EmilNicolae în: „Antiteze”, 2001,„Ceahlăul”, 2004, „Realitatea,2007, 2008, 2013; Lucian Strochiîn „Antiteze”, 2000); alte textesemnate de: Eduard Covali(„Ceahlăul”, 2000), Marcel Dra-gotescu (2000), Ion Amironoaie(„Realitatea”, 2003, „Monitorul deNeamţ”, 2007), la aprecierile luiValentin Ciucă (în volumul „Un

secol de arte frumoaseîn Moldova”, 2009,şi revista „Cronica”,2012), la articolesemnate în presa depeste hotare („Unnume, un loc, o po-veste, Cartea poştalădin Biarritz”, în

nr.119/2003 al revistei „Atlantica magazine”, şi„Biarritz şi loin şi proche, de Dumitru Bostanşi Florence Sturm Borderie”, în cotidianul „LaCroix”, 30 iulie 2004), precum şi textele incluseîn cataloagele unor expoziţii („Amintiri dinCasa Hogaş”, expoziţie vernisată la Muzeul„Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ, mai 2007,şi „Dumitru Bostan, Ştefan Potop şi Lucian Tu-dorache – trei artişti, trei tipuri de comunicareprin artă”, cu prilejul expoziţiei „Interstiţiuplastic – nemţeni la Palatul Brukenthal dinSibiu”, septembrie 2014) sau textul postat peetui-ul seriei de cărţi poştale „Vederi din Pia-tra-Neamţ”.

Toate acestea, ilustrate cu reproducerile decare am amintit, reuşesc să realizeze o imaginecomplexă şi convingătoare a creaţiei plastice alui Dumitru D. Bostan realizată într-o perioadăde câteva decenii, de ce nu? un portret autentical artistului, la vârsta când a depăşit cu puţinzece lustri.

Constantin TOMŞA

L

Cartea de artCartea de artăă

Dumitru D. Bostanîntre locuri şi călătorii

J

Pag. 17

Nihil sine Deo

Cronica Romanului”, „Hyperion”, „Anti-teze”, „România eroică” ş. a. La mulţi ani!

n 25/1936 – n. Constantin Filimon, laPiatra-Neamţ (d. august 2013), artist plastic.Absolvent al Institutul de Arte Plastice „Ni-colae Grigorescu”, Bucureşti (1967). Din1978, profesor de desen la şcoli din Neamţ.A lucrat pictură monumentală, religioasă,

pentru bisericile din Zăpo-deni (Iaşi), Muncel (Alba),Drăgeşti (Bihor), Verşeşti(Neamţ), Tigveni Bârseşti(Argeş). A participat la Sa-loane şi Bienale de graficăîn Bucureşti (1971-1978)şi în expoziţii colective şipersonale la Piatra-Neamţ(1981-1994). A expus în S.U. A. şi Canada (1980-

1997), apoi în Mexic, Ungaria, Franţa, India şi Ve-nezuela.

n 26/1896 – n. Aurel Băeşu, la Fălticeni (d.24. 08. 1928, Piatra-Neamţ), artist plastic. Aurmat Şcoala de Belle Arte din Iaşi, apoi, cu spri-

jinul lui G. T. Kirileanu şi al lui D. Lalu, studiazăla Roma. Încă din timpul studenţiei este distins cuPremiul pentru Desen al Academiei Române(1915). Participă la Primul Război Mondial, înluptele de la Oituz şi Cireşoaia (1917). Întors dinItalia, îşi cumpără o căsuţă în Piatra-Neamţ (azi,pe Strada „Ion Creangă”). În 1926, călătoreşte înFranţa, Slovenia şi Ungaria. Prin creaţia sa, mar-cată de influenţa lui Nicolae Grigorescu, apoi prinaura sa romantică şi cantonarea în impresionism,

rămâne unul dintre pictorii importanţi stabiliţi laPiatra-Neamţ.

n 28/1936 – n. Mircea-Eduard Bălan, laBucureşti, profesor, istoric literat, eseist. Absol-vent al Şcolii Nr. 1 „Anton Pann”, al Liceului„Cuza-Vodă” din Huşi, al Facultăţii de Teologiedin Bucureşti şi al Facultăţii de Filologie din Iaşi.A predat şi a îndeplinit funcţia de director laŞcoala Generală din Comuna Taşca, Neamţ.transferat la Liceul Pedagogic „GheorgheAsachi” (1976-1981) şi la Liceul Teoretic „Calis-trat-Hogaş” (1981 – până la pensionare), ambeledin Piatra-Neamţ. A debutat editorial cu volumul„Costache Negruzzi – «Alexandru Lăpuşnea-nul»” (1996), urmat de două eseuri: „Etape în re-ceptarea operei lui Ion Creangă”, „Metaforă,simbol, mit în poezia eminesciană” ş. a.. Autorde studii didactice apărute în publicaţii centraleşi locale. La mulţi ani, Domnule Profesor!

Mai 2015 APOSTOLUL

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

Rememorări nemţene

Toacade vecernie

a vieţiiă mai amintiţi bunicii bătrânii aia ma-tusalemici, înţelepţi şi cumsecade cares-au prăpădit la Cotul Donului sau înanii cruntei secete postbelice? Ne pri-meau cu braţele deschise în fiecarevară, în vacanţa mare. Ne hârjoneamîn livadă, în fân, la scăldat. Vă mai

amintiţi de turtele coapte pe plită, de plăcin-tele poale-n brâu şi lampa de gaz, la care bu-nicul ne citea despre Făt Frumos şi IleanaCosânzeana? Toate au rămas amintiri. Toates-au veştejit. Coasa nu s-a mişcat de o veş-nicie din hambar, iar sapa rânjeşte ştirb înşopron. N-o mai poartă nimeni. Vlăstarelebătrânilor au plecat din sat, să-şi caute noro-cul în alte zări, unde pâinea nu mai arearoma de demult. Nici răcnetele nepoţiilordin bătătură, nu se mai aud. Pe bunicii ple-caţi, nimic nu-i mai poate aduce în vieţilenoastre, nici măcar internetul. Rămân doaramintirile, reci, fără suflet, ale celor dragi,dar mai ales înţelepciunea noastră de la sate,căci nu-i aşa, într-un final trei lucruri maiintră într-o casă fără să fie anunţate: dato-riile, bătrâneţea şi moartea.

Îmi amintesc şi acum povestea spusă debunicul meu, Turcu, om de mare cultură dinsatul Izvorul Alb pe malul drept al Bistriţeimoldoveneşti. Oamenii din cătunul lor au ri-dicat o şcoală pentru plozii uitaţi de guver-nanţi. Şi pentru că, România era monarhistăl-a pictat pe un perete şi pe regele Mihai.Când au venit comuniştii l-au văruit pe su-veran şi l-a pictat pe Ghiţă Dej. În `65 cânds-a dus ceferistul „dincolo”, organele localecu sarcini politice l-a arborat pe cizmarul dela Scorniceşti… Şi tot aşa. Până la urmă le-abătut toaca la toţi. „Şi pulbere, ţărână dintine se alege”, vorba Veronicăi Micle.

Dumitru RUSU

V

Iisus Hristos. Creştinismul. Bisericaemnalăm pe această cale apariţia lucrăriiIisus Hristos. Creştinismul. Biserica – oantologie de autori, texte şi teme din aldoilea mileniu creştin, semnată de DanIacob, la Editura Conta, Piatra-Neamţ,2015.

Având un număr de 983 de pagini,format academic, antologia constituie o pre-mieră pentru domeniul teologic, cu atât maimult cu cât autorul nu are studii în specialitate.Poate că ar trebui să ne dea de gândit nouă, teo-logilor, faptul că o astfel de lucrare de referinţălipsea din literatura de specialitate.

După cum însuşi autorul mărturiseşte, car-tea reprezintă efortul a peste 25 de ani de lecturiîn domeniul teologiei, filosofiei, istoriei etc.,problema raportării la persoana MântuitoruluiIisus Hristos, Evanghelie, Biserică, religie fiindîn prim plan. Întocmirea propriu zisă a lucrării„a fost un dans superb, un dans purificator, iz-băvitor, terapeutic” din care nu au lipsit IisusHristos, sfinţii, îngerii, florile, munţii, apele şinu în ultimul rând... Omul.

Lucrarea abordează peste 270 de autori dindiverse domenii (teologie, artă, literatură, isto-rie, ştiinţă), de la Anselm de Canterbury, Fran-cisc din Assisi, Toma d’Aquino, GrigorePalama, Petru Movilă, la Dostoievski, Tolstoi,Florenski, Karl Barth, Rudolf Otto, Giovani Pa-pini, Mircea Eliade, Nicolae Steinhardt, RaduPreda etc.

Firul central al lucrării îl constituie imagi-nea Mântuitorului Hristos, a Bisericii şi a creş-tinismului în general, ilustrată în scrierile celormenţionaţi. Toţi aceştia încearcă, sub o formăsau alta, să ofere un răspuns la întrebarea adre-sată de către Iisus ucenicilor: „Dar voi, cinespuneţi că sunt Eu?” (Mc. VIII, 27-30; Lc. IX,18-21).

Interesant este modul în care este perceputşi ilustrat chipul Mântuitorului, ca Dumnezeuşi Om, în operele autorilor necreştini. Spreexemplu, iată ce relatează Mahatma Gandhi(1867-1948): „Îmi place Hristosul vostru. Nu-mi plac creştinii voştri. Creştinii voştri sunt atâtde diferiţi de Hristosul vostru. Omul nu trebuiesă se mulţumească să se izoleze de ceilalţi oa-meni. Cel care face jurământul non-violenţei va

trebui să nu ridice mâna asupra celui pe careîl consideră nedrept; nu va trebui nici să îipoarte pică ci, din contra, va trebui să îl iu-bească. În acest fel se va opune tiraniei părin-ţilor, a guvernului sau a altor instanţe fără arăni niciodată pe acei tirani. Cel care face ju-rământul Adevărului va învinge tirania prin iu-bire...”.

Pe lângăautori, antolo-gia abordeazăpeste 40 deteme, uneledintre acesteachiar „sensi-bile” din anu-mite puncte devedere: pro-blema Inchizi-ţiei spaniole,Biserica şifrancmasone-ria, Biserica şiregimurile tota-litare, despre

erezie, despre toleranţă, omul medieval, omulmodern etc. Astfel, lucrarea se constituie ca untot unitar ce adună autorii, textele acestora şi di-verse teme legate de problematica amintită, dincel de-al doilea mileniu creştin. Pentru fiecareautor menţionat apar o scurtă bibliografie şi câ-teva texte reprezentative din operele sale. DanIacob nu face interpretări ale textelor sau me-sajelor, ci pur şi simplu le reproduce ad litteramsub formă de citate.

Finalul antologiei cuprinde o selecţie dintrecele mai frumoase poezii despre MântuitorulHristos ale unor poeţi precum Mihai Eminescu,Nichifor Crainic, Ion Pilat, Vasile Voiculescu,Ioan Alexandru, Radu Gyr, Grigore Vieru etc.

Cartea lui Dan Iacob constituie în primulrând un instrument de lucru pentru teologi, eaîndemnând la căutare, studiu aprofundat, medi-taţie, cercetare şi, totodată este un reper de lec-tură pentru oricine doreşte să afle cât mai multedespre Mântuitorul Iisus Hristos şi Biserica Sa.

Prof. dr. Mihai FLOROAIA

S

Pag. 18

Lecţia de istorie

l Istoria în literatura „lucrului bine făcut”

iblia, după cum se ştie, şi se recunoaşte, poatefi numită un templu al culturii umanităţii înge-mănând magistral istoria cu literatura, în toateaccepţiunile ei. Biblia este rodul gândirii şicreaţiei mai multor autori, având deci preroga-tivele genialităţii producţiilor folclorice desprecare ştim că au fost mereu cizelate, până la per-fecţiunea divină. În documentarul History

Channel The Bible Unearthed (Biblia dezgropată)prof. Richard Friedman prezentat ca autoritate mon-dială în materie de Biblie ebraică afirmă, pe bunădreptate, că ea nu este o carte, ci cărţi, o întreagă bi-bliotecă având între 100 şi 150 de autori, scrisă de-alungul unui mileniu. Biblia este, în primul rând, ocarte de istorie în paginile sale regăsind destinul ome-nirii de la „facere” şi până la „apocalipsă”. Ea nu este,

desigur o carte de ştiinţă, aşa cum foarte plastic s-aexprimat Petre Ţuţea: Există o carte a unui savantamerican care încearcă să motiveze ştiinţific Biblia.Asta e o prostie. Biblia are nevoie de ştiinţă cum ameu nevoie de Securitate. Aserţiunea aceasta reafirmăfaptul că ne aflăm în faţa unei opere complete. Cumar spune nordicii, Biblia este o saga ce redă istorianaşterii omenirii, teme fundamentale, eterne şi generalumane: naştere, moarte, iubire, refuzul opresiunii, do-rinţa de libertate şi egalitate socială.

Ne vom opri şi vom încerca să analizăm, dupăputerile noastre omeneşti, legătura dintre literatură şiistorie din una dintre cele mai frumoase poeme de iu-bire scrise vreodată: „Cântarea cântărilor”. Acest ge-nial poem de dragoste a fost scris de Solomon, fiul luiDavid şi al Betşebei, rege al Israelului timp de 40 deani (971-931 î.e.n.) şi este dedicat iubitei sale Sule-menita.

Înainte de a exemplifica intruziunea unor date is-torice în această operă literară suntem obligaţi să re-marcăm, şi să cităm, câteva din metaforele folosite de

autor. Solomon apare Sulemenitei un obiect greu deimaginat el fiind o „periniţă de mirt” („Periniţă demirt este iubitul meu, care se ascunde între sâniimei”). (Cântarea cântărilor, capitolul 1, pct. 12);Inexplicabil de frumoasă este şi imaginea „steagului”cu care o întâmpină acesta („El m-a dus în casa deospăţ şi sus drept steag era iubirea”). (ibidem. cap.2, pct. 4). Nici Solomon nu se lasă mai prejos şi pri-vind podoaba capilară a iubitei o aseamănă cu o„turmă de capre” („... părul tău turmă de caprepare...”). (ibidem. cap. 4, pct.1). Descrierea danturiiSulemenitei ne convinge că dinţii acesteia sunt proas-peţi curăţaţi şi au aromele specifice inocenţei mameimielului biblic din legendele creştine („Dinţii tăi parturmă de oi tunse,...”). (ibidem, cap. 4, pct. 2).

Şi, desigur, „portretul” continuă. Îl vom reda, cuscuzele de rigoare.

„Gâtul tău e turnul lui David,...” (ibidem, cap.4, pct. 4)

„Cei doi sâni ai tăi par doi pui de căprioară, doiiezi care pasc printre crini” (ibidem, cap. 4, pct. 5).

Istoria este prezentă în acest inestimabil poemprecizând şi anotimpul iubirii „Iarna a trecut, ploaiaa încetat”. (ibidem, cap.2, pct.1) aducându-ne amintenouă, românilor, de un celebru citat al unui „Solo-mon” al epocii moderne care, în acelaşi limbaj biblic,ne anunţa că „iarna nu-i ca vara”.

Aflăm şi câteva obiceiuri ale timpului aşa cumapar din afirmaţiile lui Solomon şi a Sulemenitei:„Prindeţi vulpile, prindeţi puii lor, ele ne strică viile,că via noastră e acum în floare”. Stricarea viilorapare şi în folclorul românesc tot într-un cântec adre-sat iubitei. Doar că în România viile nu erau stricatede vulpi, ci de păsări. Iată ce spune un cântec populardin zona Alba Iulia: „Mărie, dragă Mărie /De te-arda maica ta mie / Să te duc la noi la vie /Că s-o-nvă-ţat porumbii / De ne strică strugurii / Şi s-o-nvăţatmierla neagră / De ne strică via-ntreagă”. Deosebiriesenţiale sunt şi în ceea ce priveşte locul unde se pe-trece drama iubirii. Dacă în „Mioriţa” româneascăciobanul păştea oile „pe-un picior de plai / pe-o gurăde Rai”, în poemul biblic oile se pasc printre crini(„Iubitul meu este al meu şi eu sunt a lui. El printrecrini îşi paşte mieii” (ibidem, cap. 2, pct. 15, 16).

Din lectura suitei de poeme care compun „Cân-tarea cântărilor” aflăm şi date despre averea lui Solo-mon şi modul în care se lucra şi se plătea munca:„Solomon avea o vie pe coasta Baal-Hamon; el a datvia lucrătorilor, s-o lucreze şi să-i dea fiecare la rodo mie de sicli de argint”.

„Via mea este la mine acasă; mia de sicli să fiea ta, Solomoane, şi două sute numai pentru cei ce

păzesc roadele ei!” (ibidem, cap. 8, pct. 12). Istoriaeste prezentă şi în versurile care descriu bogăţiile şianturajul regelui Solomon: „Iat-o, este ea, lectica luiSolomon, înconjurată de şaizeci de voinici, viteji fal-nici din Israel”. „Toţi sunt înarmaţi, la război de-prinşi. Fiecare poartă sabie la şold, pentru oriceîntâmplare şi frică de noapte”.

„Regele Solomon şi-a făcut tron de nuntă dinlemn de cedru din Liban”.

„Stâlpii lui sunt de argint, pereţii de aur curat,patul e de purpură, iar acoperişul este de scumpealesături; darul dragostei alese a fetelor din Ierusa-lim” (ibidem, cap. 3, pct.7, 8, 9, 10).

Dar, desigur, cele mai multe informaţii istoricesunt cele privind obiceiurile şi, mai ales „morala creş-tină” acelor vremuri care şi-au găsit locul în acestpoem al cărţii sfinte, Biblia. Mai întâi suntem infor-maţi privind „iubitele” regelui: „Solomon are şaizecide regine şi optzeci de concubine, iar fecioare soco-teala cine le-o mai ţine!” (ibidem, cap. 7, pct. 8).Aceste informaţii sunt completate cu descrieri carecreează sugestia incestului:

„O, de mi-ai fi fost tu fratele meu şi să fi suptla sânul mamei mele, atunci pe uliţă de te ᷾ntâlneam,cu drag, prelung te sărutam şi nimeni nu-ndrăzneaosândei să mă dea”. (ibidem, cap8, pct.1)

„Te-aş fi luat şi-n casa mamei te-aş fi dus, încasa celei ce m-a născut; tu graiuri dulci mi-ai fispus şi eu cu drag ţi-aş fi dat vin bun şi must derodii”. (ibidem, cap. 8, pct. 2)

„Avem o mică surioară, care sâni nu are încă.Ce-am face cu sora noastră, când ea ar fi peţită?”(ibidem, cap. 8, pct. 8).

Privită prin prisma moralităţii, suita de poeme„Cântarea cântărilor”, ca de altfel întreaga Biblie, caoperă literară şi istorică, poate fi foarte bine trecută,după principiile literaturii moderne, în cadrul litera-turii „imorale”. Personal, judecând după limbajul plic-tisitor al acestei opere milenare, accept părerea unuispecialist, Richard Dawkins, care, într-o emisiuneradio din 2006, în Anglia, spunea „Important este că,fie că afirmaţiile ei sunt sau nu adevărate, Biblia estepresupusă a fi sursa moralităţii noastre. Iar poveştilebiblice ale distrugerii Ierihonului de către Iosua şi in-vadării spaţiului vital (lebensraum) al Ţării Făgă-duite nu pot fi în general distinse din punct de vederemoral de invadarea Poloniei de către Hitler sau demasacrarea kurzilor şi arabilor din mlaştini de cătreSaddam Hussein. Biblia poate fi o operă de ficţiunecaptivantă şi poetică, dar nu este o carte potrivităpentru ca s-o dai copiilor tăi ca să înveţe moralita-tea”.

Şi totuşi, recitind cele 130 de „versete” ce com-pun „Cântarea cântărilor” precum şi celelalte cărţi aleBibliei, indiferent de variantele ei – Ortodoxă,Ebraică, Gotică, Septuaginta, Luterană sau Samari-teană – rămân admiratorul eforturilor unei comunităţia „lucrului bine făcut”, după expresia unei importantepersonalităţi evanghelice transilvane. Lucru care ex-plică, istoric, puterea celui te al patrulea Reich rebo-tezat Uniunea Europeană.

C. H. ALUPULUI RUS

Mai 2015APOSTOLUL

B

O ALTĂ CÂNTARE A CÂNTĂRILOR

Aniversări culturale ‐ mai, 20154. ENESCU, GEORGE (1881–1955) muzician, pedagog, academician; 60 ani de la moarte

09. BLAGA, LUCIAN (1895–1961) poet, dramaturg, filosof, eseist, academician; 120ani de la naştere

09. ZIUA EUROPEI13. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MUZEELOR15. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A LATINITĂŢII16. POPOVICI, TITUS (1930–1994) scriitor, academician; 85 ani de la naştere 16. PREDA, MARIN (1922–1980) prozator, academician; 35 ani de la moarte

17. DUMITRESCU, GEO (1920–2004) poet, traducător, academician; 95 ani de la naştere21. (†) ÎNĂLŢAREA DOMNULUI; ZIUA EROILOR ROMÂNI21. ARGHEZI, TUDOR (1880–1967) scriitor, traducător, academician; 135 ani de la naştere 21. DOBROGEANU-GHEREA, CONSTANTIN (1855–1920) om politic, critic literar; 160

ani de la naştere22. BACOVIA, GEORGE (1881–1957) poet; 58 ani de la moarte 22. HUGO, VICTOR (1802–1885) scriitor francez; 130 ani de la moarte25. PUCCINI, DOMENICO (1772–1815) compozitor italian; 200 ani de la moarte30. RUBENS, PETER PAUL (1577–1640) pictor flamand; 375 ani de la moarte30. CATEHISMUL ROMÂNESC (Întrebare creştinească), tipărit de Coresi la Braşov; 555

ani de la apariţie30. CONVORBIRI LITERARE (Iaşi) serie nouă, organ al Uniunii Scriitorilor; 45 ani de la

apariţie.

0

Pag. 19

Memento

Sumarteluţa – Tezi ALEXANDRU – Visele şi speranţele mele (pag. 4)

C.H. ALUPULUI RUS – O altă Cântare a cântărilor sau Is-toria în literatura lucrului bine făcut (pag. 18)

Gheorghe AMAICEI – Cultul eroilor la români (pag. 13)Ioan AMARIEI – În amintirea celor 15 ani împreună cu Sin-

dicatul din Învăţământ Neamţ (pag. 7)Adrian ARMENCEA – Am putut să particip cu fapta (pag. 5)

Iacob BACIU – Dragi colegi (pag. 2) Aurel CORNEA – După 25 de ani (pag. 3)Mihai FLOROAIA – Iisus Hristos. Creştinismul. Biserica (pag. 17) Maria GHIUZAN – Rememorări (pag. 5)Petrică GIURGICĂ – Alfabet sindical la ceas aniversar (pag. 6)Constantin GRASU – Pionul din munţi al Almei Mater (VI) (pag.

14)Simion HANCESCU – Un gând la ceas aniversar (pag. 1-4)Doina ILIESCU – Optimizarea metodologiei didactice (pag. 11)Constantin – Dan IONESCU – Gânduri la a 25-a aniversare (pag. 5)Elena-Roxana IRINA – Tehnica azulejo, obiectele din plută sau…

Thesaurus-ul Portugaliei (pag. 15)Mihai LACATUŞU – Numai uniţi putem modifica gândirea (pag.

6)Maricela MOISE – A lucra pentru viitor (pag. 4)

Ovidiu MOVILEANU – Nimeni nu ne poate lua amintirile (pag.6)

Raluca NACLAD – Un nou premiu pentru Teatrul Tineretului (pag.15) * Ca nuca-n perete (pag. 20)

Irina NASTASIU – Un erou uitat:Generalul Nicolae Dăscălescu(pag.12-13)) * Infocult (pag. 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9) * Memento (pag. 19)

Niculina NIŢĂ – Portretul unui dascăl de excepţie: profesor DianaBejan de la C.N.I. Piatra Neamţ (pag. 10)

OPRIŞ – Veşnicia din „Satul electronic” * O lansare inedită (pag.8) * Lauri pentru luptătoare! * Au debutat Zilele municipiului Roman(pag. 9)

Cristina S. PETRARIU Cristina S. – Arte. Ro la Centenarul Geno-cidului împotriva armenilor (pag. 16)

Gabriel PLOSCĂ – Sindicatul din Învăţământ Neamţ – 25 de ani deimplicare (pag. 1-2)

Liviu Marian POP – Amprenta lăsată de Florin Florescu... (pag. 1-7)Dumitru RUSU – Toaca de vecernie a vieţii (pag. 17) Codruţa SAVA – Dansul popular din Moldova (pag. 10-11)Adrian SESCU – Accentul pe profesor! (pag. 5)Viorel STAN – Un parteneriat cu un ţel comun (pag. 7)Constantin TOMŞA – Rememorări, mai, 2015 (pag. 12, 13, 14, 15,

16, 17) * Cartea de artă: Dumitru D. Bostan între locuri şi călătorii (pag. 16)Mircea ZAHARIA – Între entuziasm şi inconştienţă (pag. 1-2) * Ge-

neraţia 9 se maturizează (pag. 7) * Aniversări culturale, mai, 2015 (pag. 18)

S

Mai 2015 APOSTOLUL

120 de ani de la naşterealui Lucian Blaga

e data de 9 mai s-au împlinit 120 de anide la naşterea poetului, dramaturgului şifilosofului Lucian Blaga. Născut în anul1895, în localitatea Lancrăm, în familiaunui preot, Lucian Blaga şi-a petrecut co-pilăria în satul natal. Nu a vorbit până lavârsta de 4 ani, fiind „mut ca o lebădă”,după el însuşi se autodefinea într-un vers

celebru.După Facultatea de Teologie din Sibiu

(1917), continuă studiile universitare la Viena,unde obţine, în 1920, titlul de doctor în filosofiecu teza „Kultur und Erkenntnis” („Cultură şi cu-noaştere”). La 28 mai 1936, a fost ales membrutitular al Academiei Române.

A fost membru fondator al revistei „Gândi-rea”, apărută în 1921; între 1943 – 1944 a editat,la Sibiu, revista „Saeculum”.

Intră în diplomaţie în anul 1926, ocupândsuccesiv posturi de ataşat cultural pe lângă le-gaţiile României din Varşovia, Praga, Lisabona,Berna şi Viena. A fost ataşat şi consilier de presăla Varşovia, Praga, Berna (1926 – 1936) şiViena (1936 – 1937) subsecretar de stat la Mi-

nisterul de Externe(1937 – 1938) şi mi-nistru plenipotenţiaral României în Por-tugalia (1938 –1939). După 1944interzis total de cen-zura comunistă.Moare pe 6 mai1961, la Cluj-Na-poca.

Secolul alXIX-lea este al luiEminescu. Ni separe potrivit săspunem că secolul

XX va fi socotit al lui Blaga (...). Nu cunoaş-tem, nici dincolo de graniţele culturii româ-neşti, un creator modern care să fie deopotrivămare în trei ramuri de creaţie: poezie, dramă,filosofie. (Constantin Noica)

165 de ani de la naştereaVeronicăi Micle

e data de 22 aprilie, s-au împlinit 165 deani de la naşterea Veronicăi Micle, cunos-cută drept femeia care i-a cucerit inimacelui mai mare poet român al tuturor tim-purilor, Mihai Eminescu.

Născută în anul 1850, în Năsăud, Ve-ronia Micle a fost fiica unui revoluţionarardelean, Ilie Câmpeanu, mort în luptele

conduse de Avram Iancu împotriva insurgenţilormaghiari din Transilvania.

În 1850, mama Veronicăi, Ana, împreunăcu cei doi copii,se mută la TârguNeamţ. FrateleRadu moare numult după aceea.În 1852, Vero-nica vine la Iaşiîmpreună cu ma -ma sa. AbsolvăŞcoala Centralăde fete în 1863 şi,la numai 14 ani,se căsătoreşte cuŞtefan Micle, vii-torul rector alUniversităţii ie-şene.

În 1872 îlcunoaşte peMihai Eminescu, la Viena, unde începe o lungăşi dramatică poveste de dragoste…

Pe 15 iunie 1889, Eminescu, grav bolnav,moare. Răpusă de tristeţe, Veronica Micle se re-trage la Mănăstirea Văratec unde, după 49 dezile, îşi pune capăt zilelor, înghiţind un flaconcu arsenic…

Este înmormântată, la 5 august 1889, înfostul cimitir al mănăstirii, lângă biserica „Sf.Ioan Botezătorul”, epitaful scris chiar de poetăveghind şi astăzi la căpătâiul său veşnic: Şi pul-bere ţărână din tine se alege/ Căci asta e alumii nestrămutată lege,/ Nimicul te aduce, ni-micul te reia,/ Nimic din tine-n urmă nu va ră-mânea.

Zoe Dumitrescu‐Buşulenga,9 ani de la naşterea în ceruri

cum 9 ani, pe data de 5 mai 2006, se stin-gea din viaţăacademicianulZoe Dumi-trescu Buşu-lenga – MaicaBenedicta. Ro-mânia pierdea

un mare om de cul-tură, un adevărat te-zaur al lumii creştineuniversale.

Născută pe 20august 1920, la Bucu-reşti, Zoe DumitrescuBuşulenga a absolvit Şcoala Centrală din capi-tală, înscriindu-se la Conservatorul „Pro-Arte”.După propriile mărturii, a fost un copil foartebolnăvicios, motiv pentru care a trebuit să re-nunţe la cariera muzicală.

După ce a obţinut licenţa în Filologia en-gleză şi germană, a dobândit-o şi pe cea în Şti-inţe Juridice.

În 1948, Zoe Dumitrescu Buşulenga a fostnumită asistentă la Catedra de Literatură Uni-versală şi Comparată a Universităţii Bucureşti.În 1971 a devenit profesor universitar, iar în1973 – şefă a catedrei.

A fost redactor la Editura pentru Literaturăşi cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Li-terară „George Călinescu” din Bucureşti, pecare l-a condus din 1973. Totodată, a fost redac-tor-şef al publicaţiilor academice „Revista de is-torie şi teorie literară” şi „Synthesis”. Înperioada 1990 – 1994, a fost vicepreşedinte alAcademiei Române, fiindu-i decernat PremiulHerder. Este autoarea a numeroase volume deliteratură comparată, memorialistică, analize sti-listice, istorie literară, istoria culturii.

După moartea soţului se retrage la Mănăs-tirea Văratec, unde, în anul 2005, s-a călugărit,sub numele de Maica Benedicta. A trecut la celeveşnice la 5 mai 2006, la Mănăstirea Agapia, şi,conform dorinţei testamentare, a fost înmor-mântată la Mănăstirea Putna. (I. N.)

P P A

Zig-Zag

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor şef, Constantin TOMŞA – redactor şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, A. OPRIŞ (subredacţia Roman), Dorian RADU – DTP;

Florin MOLDOVANU – editor online.

ISSN - 1582-3121

Redacţiaşi administraţia:

str. Petru Rareş nr. 24,Piatra Neamţ.

Tel/fax:0233.22.53.32

[email protected]

TEATRUL TINERETULUIPIATRA NEAMŢ

Stagiunea 2014‐2015

PROGRAM AGENŢIA TEATRALĂ:Marţi – Vineri: 11-12 şi 16-

19; Sâmbătă – Duminică: 16-19 lSe pot rezerva bilete la adresa de e-mail: [email protected](de luni până vineri) sau la numerelede telefon: 0752.149.735,0233.211.036 l Pentru a fi valabile,biletele aferente rezervărilor trebuieachitate cu două zile îna intea specta-colului.

Ca nuca‐n pereteBasme teatrale după Ion

Creangă, de Traian Savinescu

n distribuţie: Cezar Antal, DanielBeşleagă, Victor Giurescu, Co-rina Grigoraş, Loredana Grigo-riu, Gina Gulai, Ecaterina Hâţu,Dragoş Ionescu, Florin Mirceajr, Rareş Pârlog, Adina Suciu,Alexandra Suciu

Regia: Traian Savinescu;scenografia: Romulus Boicu; muzica:Cezar Antal; mşcarea scenică: SimonaRivera

Din bâlciurile colorate ale altorvremuri, poznaşul Vasilache, Mărioara,cea cu limba sprintenă, şi un povestaştoboşar sosesc pe scena TT, însoţiţi depersonaje din tolba lui Creangă (veţi re-cunoaşte Povestea porcului şi DănilăPrepeleac), care mai de care mai felu-rite, cu mască şi fără mască. Avemprinţi şi prinţese, târgoveţi, duhuri alepustietăţilor, vrăjitoare şi diavoli. Vicle-nia pedepseşte prostia, cei umili umi-lesc pe cei puternici, înţelepciunea seînsoţeşte cu încercarea, în poveşti cumiez... de nucă. Întreg alaiul dănţuieştepe muzici zglobii, răsunând din cu-rioase instrumente precum ţitera şivioara cu goarnă.

Regizorul şi ţesătorul textului, Tra-ian Savinescu, este el însuşi un mare po-vestaş, cu peste 20 de spectacole pentrucopii montate, inclusiv montări de operăpentru cei mici. Bucuria sa de a spuneşi de a face poveşti a adus-o întreagă pescena TT, după cum mărturiseşte:

„Multor adulţi, (să nu zic, oamenimari!) le vine greu să spună oamenilormici poveşti. Le vine greu pentru că n-au făcut-o când a trebuit, le vine greupentru că au uitat, le vine greu pentru cănu-i interesează, le vine greu… Poveş-tile au întâmplări, au tâlcuri, au eroi…iar când întruchiparea lor prinde conturpe scena unui teatru cu actori de soi…în baia de lumini şi sonuri şi tablouri,oamenii mici visează.

Mă simt din nou copil… şi vreau,din nou, de s-ar putea cu har, să spuncelor dragi mie, iar, poveşti…şi iar…şiiar…”

Lume, lume! Porţile poveştilor sedeschid la TT. Nu vă potriviţi vremuri-lor ca nuca-n perete, ci, mai bine, poftiţi

cu mic, cu mare, la o cură de fantezie şibucurie!

Raluca NACLAD – secretar literar

REPERTORIUL stagiunii2014‐2015

lGărgăriţele se întorc pe pă-mânt

de Vasili Sigarev, regia: Ale-xandru Mâzgăreanul O ... Ladăcreaţie colectivă după Ion

Creangă; text: Genţiana Ionescu;regie: Alexandru Dabijal Hippolytosdupă Euripide; regie şi sceno-

grafie: Horaţiu Mihaiu; mişcare sce-nică: András Lórántl Jurnalul unor nebunidupă Anton Pavlovici Cehov şi

Nikolai Gogol; un spectacol deLouise Dănceanul Contra iubiriide Esteve Soler; regia: Bobi

Pricop; scenografia: Adriana Dinu-lescul Vicleniile lui Scapinode Molière¸ regia: Alexandru

Mâzgăreanul Un spectacol ratatdupă Daniil Harms; regia şi

scenografia: Horaţiu Mihaiul Black Comedyde Peter Shafferl Fetiţa soldatde Mihaela Michailov; regia:

Adrian Tamaşl Anatoldupă Arthur SchnitzlerRegia: Răzvan Muraru: sceno-

grafia: Romulus Boicu

Î


Recommended