INTRODUCERE

AAPPRREECCIIEERRII GGEENNEERRAALLEE Protecţia mediului este o prioritate naţională ce trebuie abordată de toate

instituţiile, organizaţii, asociaţii, mişcări si partide.

In secolul nostru, dezvoltarea explozivă a tuturor activităţilor umane, in special

a activităţilor din sectoarele industriei, agriculturii, comerţului si turismului, al

dezvoltării marilor centre populate, intervenţia omului în modificarea condiţiilor de

mediu a depăşit pragurile limită de regenerare a naturii. Asistăm la o poluare şi chiar

la o degradare în unele cazuri ireversibilă a factorilor de mediu.

RRaappoorrttuull pprriivviinndd ssttaarreeaa ffaaccttoorriilloorr ddee mmeeddiiuu iinn aannuull 22000055 este o lucrare

elaborată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti cu date

referitoare la zona municipiului Bucureşti si judeţul Ilfov (fost Sectorul Agricol Ilfov)

Scopul principal este , ca într-o formă usor de consultat, să se facă o

reflectare sintetică a problematicii legate de starea şi protecţia mediului înconjurător,

în ansamblul său, pe teritoriul controlat si supravegheat.

În cadrul acestei lucrări se detaliază problemele specifice factorilor de mediu

în anul 2005, din punct de vedere al evoluţiei si stadiului calităţii acestora, precum si

o serie de alte date statistice ce sunt conexe sau reprezintă influenţe în problematica

referitoare la protecţia mediului (de exemplu date referitoare la populaţie si structura

ei, la accesul populaţiei la servicii - alimentare cu apă potabilă, canalizare,

salubritate, etc.).

Raportul este destinat pentru a fi utilizat atât la nivel local, pentru elaborarea

de analize şi evaluări necesare în activitatea de luare a deciziilor în domeniu, cât şi

ca sursă de date pentru realizarea unei lucrări similare la nivel naţional.

SSUURRSSEE DDEE DDAATTEE UUTTIILLIIZZAATTEE Datele utilizate pentru completarea acestei lucrări provin din cadrul Serviciului

Monitorizare Sinteză şi Coordomare al APM (pe baza datelor primare transmise de

compartimentele de specialitate), precum şi din următoarele surse :

• Administraţia Naţională de Meteorologie

• Primăria Municipiului Bucureşti – Directţa Generală de Proţectie a Mediului

si Educaţie Eco-Civică

• Direcţia Generală de Statistică a municipiului Bucureşti

• Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti

• Administraţia Naţională Apele Romane

• Registrul Auto Român

CCAAPP.. 11 CCAADDRRUULL NNAATTUURRAALL ŞŞII DDEEZZVVOOLLTTAARREEAA SSOOCCIIOO--EECCOONNOOMMIICCĂĂ

11..11 PPOOZZIIŢŢIIAA GGEEOOGGRRAAFFIICCĂĂ Poziţia geografică a Bucureştiului este delimitată de coordonatele :

-25049’50 ’’ si 26027’15’’ longitudine estică ;

-44044’30’’ si 44014’05’’ latitudine nordică ;

1.2 Principalele cursuri de apă si lacuri naturale Municipiul Bucureşti este situat numai in bazinul hidrografic Argeş, din punct

de vedere hidrografic. Cursurile de apă care străbat acest teritoriu sunt Damboviţa şi

Colentina.

Raul Damboviţa străbate municipiul Bucureşti pe o lungime de 16,2 km, avand

o direcţie generală de scurgere NV – SE, părăsind oraşul in amonte de confluenţă cu

raul Colentina care este principalul afluent. Regimul natural al raului Damboviţa este

sensibil modificat prin derivaţia de ape mari in Ciorogarla de la Brezoaiele (judeţul

Damboviţa), prin influenţa urbană a Bucureştiului şi a lacurilor de pe raul Colentina.

In regimul actual de scurgere, debitul mediu multianual al raului Damboviţa variază

intre cca.2,0 m3/s la intrare şi 17,0 m3/s la ieşirea din judeul Ilfov.

Pe raul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval in sistem de “salbă”, intre

Buftea şi Cernica 15 lacuri, din care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila

şi Cernica) sunt pe teritoriul actualului judeţ Ilfov, iar restul de 10 lacuri (Stăuleşti,

Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I şi

Pantelimon II) sunt pe teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti, scopul

acestora fiind de a asigura apa pentru folosinţe multiple - apă industrială, irigaţii,

piscicultură, agrement,

1.3 Principalele altitudini Altitudinile în metri faţă de nivelul Mării Negre sunt următoarele :

-minimă : 56,66 m la Staţia de epurare Glina ;

-maximă : 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu si inelul de centură ;

Suprafaţa totală a Bucureştiului este de 238 km2.

11..44 CCLLIIMMAATT Clima este temperat-continentală, influenţată de caracteristicile zonei de

contact al maselor continentale estice cu cele vestice si sudice. Masele de aer estice

predominante, imprimă climei nuanţe excesive, cu veri fierbinţi si ierni deseori aspre.

Influenţa maselor de aer din vest si sud explică existenţa toamnelor lungi si

călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Regimul

temperaturii aerului se diferenţiază, in ansamblul său, în zona propriu-zisă a oraşului

si pentru arealele din exteriorul acestuia.

Bucureştiul, prin clima sa de tip “Câmpia Bărăganului” de stepă suferă de un

deficit de umiditate faţă de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de

disconfort fizic. Acest deficit de umiditate a fost compensat in parte, prin crearea

salbei de lacuri din zona orăşenească, care favorizează evaporaţia de apă si

umidifică aerul în zonele învecinate.

Atmosfera urbană este supusă unui proces de încălzire prin advecţie si

radiaţii, din mai multe cauze:

-diminuarea radiaţiei terestre din zona urbană, datorită menţinerii aerului mai

cald in apropierea solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea aerului

cu pulberi, gaze etc.;

-pierderi de căldură de la clădiri, surse termice si încălzirea urbană;

-diminuarea curenţilor de aer datorită şicanelor create de clădiri, fapt care

conduce la diminuarea evapotranspiraţiei, prin care se pierde căldura;

1.5 Resursele naturale ale Bucureştiului In ultimii ani tot mai mulţi dintre locuitorii Bucureştiului au conştientizat importanta

pe care protecţia mediului îl poate juca in viata fiecăruia, in contextul dezvoltării

durabile. Stabilirea unui echilibru intre necesitatea creşterii nivelului de trai prin

progres economic, calitatea factorilor de mediu si starea de sănătate a populaţiei

este determinantă in vederea integrării României in Europa.

Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii si

reţeaua de transport (auto si căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu

este situat intr-o zonă care să dispună de resurse minerale importante si , de

asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se

confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe:

suprafaţă mică, dezvoltare preponderant pe verticală, lipsa spatiilor verzi, salubrizare

prost efectuată, trafic auto intens, in special in zona centrală a oraşului, poluare

atmosferică generată de traficul auto si centralele termice.

Suprafaţa teritoriului după utilizarea fizică se prezintă astfel: Tabel 1.5.1

ha -teren agricol 5449 -păduri si terenuri cu vegetaţie forestieră 611 -construcţii si curţi 13499 -drumuri si căi ferate 3231 -ape, bălti, lacuri 908 -alte suprafeţe 89

TOTAL 23787

Incluzând si Sectorul Agricol Ilfov, din datele primite de la Direcţia Silvică

Bucureşti, reies următoarele :

Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 6343 ha fond forestier,

întreaga suprafaţă fiind încadrată in grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de

protecţie), din această suprafaţă, 6162 ha sunt reprezentate de păduri iar restul

suprafeţei fiind reprezentată de :

- terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică :41 ha

- terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră : 59 ha

- terenuri afectate împăduririi : 20 ha

- terenuri neproductive : 40 ha

- ocupaţii, litigii : 21 ha

1.6 Elemente privind starea economică actuală a Bucureştiului Sursa Datelor : Direcţia Regională de Statistică a Municipiului Bucureşti Organizarea administrativă in anul 2004 a Bucureştiului a fost următoarea:

Tabel 1.6.1 Sector Suprafaţa (Kmp) Populaţia Densitatea

Sector 1 70 229238 3274.8 Sector 2 32 360750 11273.4 Sector 3 34 393226 11565.4 Sector 4 34 299414 8806.3 Sector 5 30 282935 8321.6 Sector 6 38 359396 9457.8 TOTAL 238 1924959 8088.0

POPULAŢIA STABILĂ PE SEXE ŞI GRUPE DE VÂRSTĂ,

PE SECTOARE ADMINISTRATIVE, LA 01.07. 2005

Total Masculin Feminin MUNICIPIUL BUCUREŞTI

Total 1924959 896367 1028592 0 – 4 ani 76335 39614 36721 5 – 9 ani 67290 34584 32706

10 –14 ani 73027 37508 35519 15 - 19 ani 135631 68540 67091 20 - 24 ani 148714 73443 75271 25 - 29 ani 184149 89483 94666 30 - 34 ani 153153 73349 79804 35 - 39 ani 172798 81607 91191 40 - 44 ani 112220 51698 60522 45 - 49 ani 157225 71097 86128 50 - 54 ani 162918 75769 87149 55 - 59 ani 118935 55530 63405 60 - 64 ani 81500 35688 45812 65 - 69 ani 88579 36853 51726 70 - 74 ani 75706 29809 45897 75 – 79 ani 61820 24304 37516 80 –84 ani 36867 12089 24778

85 ani şi peste 18092 5402 12690 SECTOR 1

Total 229238 104084 125154 0 - 4 ani 8698 4529 4169 5 – 9 ani 8257 4278 3979

10 - 14 ani 8709 4438 4271 15 - 19 ani 15257 7634 7623 20 - 24 ani 16396 7847 8549 25 - 29 ani 17851 8416 9435 30 - 34 ani 15264 7009 8255 35 - 39 ani 18360 8491 9869 40 - 44 ani 12564 5622 6942 45 - 49 ani 18029 8397 9632 50 - 54 ani 17864 8426 9438 55 - 59 ani 13473 6226 7247 60 - 64 ani 10243 4306 5937 65 - 69 ani 12349 4893 7456 70 - 74 ani 12704 4845 7859 75 – 79 ani 12035 4973 7062 80 – 84 ani 7343 2591 4752

85 ani şi peste 3842 1163 2679

SECTOR 2 Total 360750 167352 193398

0 - 4 ani 13770 7029 6741 5 – 9 ani 12223 6326 5897

10 – 14 ani 13017 6753 6264 15 - 19 ani 23192 11818 11374 20 - 24 ani 28382 14189 14193 25 - 29 ani 35493 17109 18384 30 - 34 ani 27290 13235 14055 35 - 39 ani 30180 14187 15993 40 - 44 ani 19614 8951 10663 45 - 49 ani 30051 13338 16713 50 - 54 ani 33196 15170 18026 55 - 59 ani 23706 11159 12547 60 - 64 ani 15346 6815 8531 65 - 69 ani 16751 7008 9743 70 - 74 ani 14363 5654 8709 75 – 79 ani 12432 4826 7606 80 – 84 ani 7830 2579 5251

85 ani şi peste 3914 1206 2708 SECTOR 3

Total 393226 182720 210506 0 - 4 ani 15943 8340 7603 5 – 9 ani 13566 6922 6644

10 – 14 ani 14800 7490 7310 15 - 19 ani 27190 13683 13507 20 - 24 ani 29220 14326 14894 25 - 29 ani 38648 18714 19934 30 - 34 ani 32188 15134 17054 35 - 39 ani 38255 17979 20276 40 - 44 ani 23934 11196 12738 45 - 49 ani 32380 14629 17751 50 - 54 ani 32856 15429 17427 55 - 59 ani 23070 10752 12318 60 - 64 ani 16445 7012 9433 65 - 69 ani 18413 7656 10757 70 - 74 ani 15191 6112 9079 75 – 79 ani 11365 4321 7044 80 – 84 ani 6633 2131 4502

85 ani şi peste 3129 894 2235 SECTOR 4

Total 299414 140124 159290 0 - 4 ani 11500 5983 5517 5 – 9 ani 10151 5182 4969

10 – 14 ani 11251 5831 5420 15 - 19 ani 21544 10997 10547 20 - 24 ani 23187 11575 11612 25 - 29 ani 28339 13899 14440 30 - 34 ani 24141 11597 12544 35 - 39 ani 27789 13155 14634 40 - 44 ani 18493 8479 10014 45 - 49 ani 25134 11360 13774

50 - 54 ani 25373 11855 13518 55 - 59 ani 18797 8748 10049 60 - 64 ani 12904 5711 7193 65 - 69 ani 13995 5842 8153 70 - 74 ani 11107 4396 6711 75 – 79 ani 8553 3261 5292 80 – 84 ani 4803 1571 3232

85 ani şi peste 2353 682 1671 SECTOR 5

Total 282935 135589 147346 0 - 4 ani 12279 6336 5943 5 – 9 ani 11848 6100 5748

10 –14 ani 13244 6877 6367 15 - 19 ani 25729 13019 12710 20 - 24 ani 23524 11877 11647 25 - 29 ani 26674 13221 13453 30 - 34 ani 23876 11599 12277 35 - 39 ani 27194 13009 14185 40 - 44 ani 18002 8497 9505 45 - 49 ani 23361 11011 12350 50 - 54 ani 22131 10577 11554 55 - 59 ani 15543 7471 8072 60 - 64 ani 9725 4470 5255 65 - 69 ani 9898 4295 5603 70 - 74 ani 7947 3074 4873 75 – 79 ani 6257 2438 3819 80 –84 ani 3861 1167 2694

85 ani şi peste 1842 551 1291 SECTOR 6

Total 359396 166498 192898 0 - 4 ani 14145 7397 6748 5 – 9 ani 11245 5776 5469

10 – 14 ani 12006 6119 5887 15 - 19 ani 22719 11389 11330 20 - 24 ani 28005 13629 14376 25 - 29 ani 37144 18124 19020 30 - 34 ani 30394 14775 15619 35 - 39 ani 31020 14786 16234 40 - 44 ani 19613 8953 10660 45 - 49 ani 28270 12362 15908 50 - 54 ani 31498 14312 17186 55 - 59 ani 24346 11174 13172 60 - 64 ani 16837 7374 9463 65 - 69 ani 17173 7159 10014 70 - 74 ani 14394 5728 8666 75 – 79 ani 11178 4485 6693 80 –84 ani 6397 2050 4347

85 ani şi peste 3012 906 2106

Accesul populaţiei la servicii : Tabel 1.6.2

2004 A 1

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile ( la sfârşitul anului ) – km 2185Apă potabilă distribuită - mil.m.c 199 din care: pentru uz casnic 101 din total: consumatorilor cu apometre 173Apă potabilă distribuită prin apometre din total- %- 87.0

Tabel 1.6.3

2004 A 1

Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale (la sfârşitul anului)- km 1875Gaze distribuite - mil.m.c. 1714 din care: pentru uz casnic 406

Tabel 1.6.4 2004

A 1 Energie termică distribuită -mii G.cal. 5967 din care: pentru uz casnic 5261

Tabel 1.6.5 2004

A 1 Lungimea străzilor orăşeneşti -km 1821 din care: - modernizate 839

Tabel 1.6.6 2004

A 1 Lungimea drumurilor publice - km 90 din care : - modernizate 88 Din total drumuri publice: - autostrăzi şi drumuri naţionale 90Densitatea drumurilor publice la 100 km.p. (raportată la suprafaţa capitalei) 37.8

Tabel 1.6.7 - km -

2004 A 1

Lungimea liniilor de cale ferată ( la sfârşitul anului): 161 din care : - electrificată 71 din total :

Linie normală - cu o cale 130 - cu două căi 31

Indicatori economici : Notă: Microîntreprinderi: până la 9 salariaţi Mici : 10 - 49 salariaţi Mijlocii: 50 – 249 salariaţi Macroîntreprinderi:250 salariaţi şi peste Unitatea locală este o întreprindere sau o parte a acesteia (ex. atelier, fabrică, depozit, birou etc.) situată la o adresă identificabilă, în care o persoană sau mai multe desfăşoară una sau mai multe activităţi economice.

NUMĂRUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE PE CLASE DE MĂRIME SI FORME DE PROPRIETATE, ÎN ANUL 2004

Tabel 1.6.8 Total Micro Mici Mijlocii Mari

A 1 2 3 4 5 Total 87468 77754 7579 1760 375

PPRROOPPRRIIEETTAATTEE MMAAJJOORRIITTAARRĂĂ DDEE

SSTTAATT 265 39 54 106 66Proprietate majoritară privată 87203 77715 7525 1654 309

NUMĂRUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE

PE CLASE DE MĂRIME ŞI FORME JURIDICE, IN ANUL 2004 Tabel 1.6.9

Total Micro Mici Mijlocii Mari A 1 2 3 4 5

Total 87468 77754 7579 1760 375RREEGGIIII AAUUTTOONNOOMMEE 48 2 6 29 11

Societăţi pe acţiuni 3319 1577 929 578 235Societăţi cu răspundere limitată 83964 76121 6614 1106 123Societăţi cooperatiste 115 50 27 35 3Alte tipuri de societăţi necooperatiste 21 4 3 11 3

NUMĂRUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE PE CLASE DE MĂRIME

ŞI ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE , IN ANUL 2004 Tabel 1.6.10

Total Micro Mici Mijlocii Mari A 1 2 3 4 5

Total, din care:

87468 77754 7579 1760 375

Industria prelucrătoare 8721 6700 1386 493 142Energie electrică şi termică, gaze şi apă 83 56 7 10 10Construcţii 6131 4919 896 274 42Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; 36290 32830 3038 382 40

repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale şi gospodăreşti Hoteluri şi restaurante 1945 1609 273 53 10Transport şi depozitare 3308 2854 346 84 24Poştă şi telecomunicaţii 724 609 71 30 14Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 23201 21690 1122 325 64

CIFRA DE AFACERI PENTRU UNITĂŢILE ACTIVE LOCALE PE CLASE DE MĂRIME ŞI FORME DE PROPRIETATE, IN ANUL 2004

Tabel 1.6.11 - miliarde lei –

Total Micro Mici Mijlocii Mari A 1 2 3 4 5

Total 1276288 250609 315021 364894 345764

PPRROOPPRRIIEETTAATTEE MMAAJJOORRIITTAARRĂĂ

DDEE SSTTAATT 138616 166 945 16463 121042Proprietate majoritară privată 113767

2 250443 314076 348431 224722

CIFRA DE AFACERI PENTRU UNITĂŢILE ACTIVE LOCALE PE CLASE DE MĂRIME ŞI FORME JURIDICE, IN ANUL 2004

Tabel 1.6.12 - miliarde lei –

Total Micro Mici Mijlocii Mari A 1 2 3 4 5

Total 1276288 250609 315021 364894 345764RREEGGIIII AAUUTTOONNOOMMEE 15836 0 344 1718 13774

Societăţi pe acţiuni 465169 14577 63678 122367 264547Societăţi cu răspundere limitată 788896 235965 250839 239662 62430Societăţi cooperatiste 927 40 143 668 76Alte tipuri de societăţi necooperatiste 5460 27 17 479 4937

CIFRA DE AFACERI PENTRU UNITĂŢILE ACTIVE LOCALE

PE CLASE DE MĂRIME SI ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE, N ANUL 2004

Tabel 1.6.13 - miliarde lei –

Total Micro Mici Mijlocii Mari A 1 2 3 4 5

Total, din care:

1276288 250609 315021 364894 345764

Industria prelucrătoare 177304 18581 31655 55771 71297Energie electrică şi termică, gaze şi apă 99729 744 105 10948 87932

Construcţii 86074 16068 19726 30838 19442Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale şi gospodăreşti 591392 145836 193628 185482 66446Hoteluri şi restaurante 12184 2340 2633 2900 4311Transport şi depozitare 47325 10060 14843 12745 9677Poştă şi telecomunicaţii 72938 2152 5044 8391 57351Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 126980 44440 34080 35508 12952

INVESTIŢII BRUTE PENTRU UNITĂŢILE ACTIVE LOCALE PE CLASE DE MĂRIME ŞI FORME DE PROPRIETATE, IN ANUL 2004

Tabel 1.6.14 - miliarde lei –

Total Micro Mici Mijlocii Mari A 1 2 3 4 5

Total 181691 26185 27332 63138 65036PPRROOPPRRIIEETTAATTEE MMAAJJOORRIITTAARRĂĂ DDEE

SSTTAATT 56000 2 233 28138 27627Proprietate majoritară privată 125691 26183 27099 35000 37409

INVESTIŢII BRUTE PENTRU UNITĂŢILE ACTIVE LOCALE

PE CLASE DE MĂRIME ŞI FORME JURIDICE, IN ANUL 2004 Tabel 1.6.15

- miliarde lei – Total Micro Mici Mijlocii Mari

A 1 2 3 4 5 Total 181691 26185 27332 63138 65036

RREEGGIIII AAUUTTOONNOOMMEE 4554 0 87 483 3984Societăţi pe acţiuni 103273 3836 8539 41780 49118Societăţi cu răspundere limitată 73320 22342 18696 20651 11631Societăţi cooperatiste 114 3 10 101 0Alte tipuri de societăţi necooperatiste 430 4 0 123 303

INVESTIŢII BRUTE PENTRU UNITĂŢILE ACTIVE LOCALE

PE CLASE DE MĂRIME SI ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE, N ANUL 2004

Tabel 1.6.16 - miliarde lei –

Total Micro Mici Mijlocii Mari A 1 2 3 4 5

Total, din care:

181691 26185 27332 63138 65036

Industria prelucrătoare 22986 1756 3007 5397 12826Energie electrică şi termică, gaze şi apă 31283 33 27 24368 6855

Construcţii 22522 2617 2301 2879 14725Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale şi gospodăreşti 32633 6752 9601 11278 5002Hoteluri şi restaurante 2408 691 351 684 682Transport şi depozitare 9131 1021 1429 2635 4046Poştă şi telecomunicaţii 17850 139 652 3159 13900Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 26949 10917 5262 7267 3504

CAPITOLUL 2 SCHIMBARI CLIMATICE

2.1 Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kioto stabileşte cadrul

legal de control si monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră. Anual,

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti efectuează inventarul surselor de emisii,

unde sunt urmărite si emisiile de gaze cu efect de seră.

2.1.1. Emisiile de gaze cu efect de seră

Tabel 2.1.1.1

CO2 (mii tone)

CO (tone) CH4 (tone) N20 (tone)

Total CET-uri + RADET 3861 1145 130.5 335.5 Rest industrie 250 400 21.4 16.7 Total trafic rutier 862 35766 Total General 4973 37311 151.9 352.2

Emisiile de monoxid de carbon provin in special din traficul rutier (peste

90%), CET-, pe când emisiile de dioxid de carbon sunt specifice proceselor de

combustie, atât in centralele electrotermice cât si in instalaţiile de ardere industriale

(aprox 96% din emisiile totale).

Monoxidul de Carbon (CO) Tabel 2.1.1.2- Monitorizarea CO in anul 2005

Group: CO

Date: 01.01.2005 00:00 - 31.12.2005 24:00

Report Type: Medie anuală

CMA Medii la 8h 10+4 mg/m3 (prot sănătăţii umane)

Date Time Cercul Militar

Mihai Bravu Titan

Drumul Taberei Baloteşti Măgurele

Lacul Morii Berceni

µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 Maximă 9.6 7.8 5.6 24 2.6 3.4 7.9 5.8

Media 1.9 1 0.9 1.1 0.4 0.5 1 0.7Nr. Măsurători 8690 8346 8348 7772 8023 8037 8346 8298Date disponibile[%] 99.2 95.3 95.3 88.7 91.6 91.7 95.3 94.7

Tabel 2.1.1.3

Tabel privind numărul de depăşiri înregistrate ale valorii limită zilnice pentru CO Staţia Nr.măsurători

efectuate Nr depăşiri ale valorii limită (10 mg/m3)

Nr. Depăşiri ale valorii limită + marja tolerantă (14 mg/m3)

Cercul Militar 8690 13 10 Mihai Bravu 8346 0 0 Titan 8348 0 0 Drumul Taberei

7772 0 0

Baloteşti 8023 0 0 Măgurele 8037 0 0 Lacul Morii 8346 0 0 Berceni 8298 0 0

Media anuală pe Bucureşti -0.93 mg/m3

2.2 Deteriorarea stratului de ozon din stratosferă. Protocolul de la Montreal Ordonanţa de Urgentă nr 89/1999 privind regimul comercial si introducerea

unor restricţii la utilizarea hidrocarblurilor halogenate care distrug stratul de ozon

este unul dintre rezultatele eforturilor pe care România le depune in vederea

transpunerii Acquis-ului de mediu in legislaţia noastră.

Conştienţi de rolul vital pe care stratul de ozon îl joacă in existenta vieţii pe

Pământ, eforturile pe care APM Bucureşti le depune in vederea reducerii emisiilor

de substanţe ce distrug stratul de ozon se axează in special pe inventarierea

unităţilor ce deţin substanţe tip CFC si urmărirea modului de stocare şi manevrare a

acestora

In evidenţa APM Bucureşti sunt înscrişi un număr de 60 societăţi atestate cu

profil de montaj şi service echipamente şi instalaţii frigorifice.

Tabel 2.2.1 LISTA AGENTI ECONOMICI CE DETIN/UTILIZEAZA SUBSTANTE CE

DEPRECIAZA STRATUL DE OZON

Nr. Agent Utilizare Consum CTC 2000

Consum CTC 2001

Consum CTC 2003

Consum CTC 2004

1 SC Chimopar SA

Bucuresti 0

2 Gironde CONF SRL

Bucuresti Curatare textile 48,96 50 50 0

3 MegaConstruct Bucuresti Degresare/curatare piese metalice

200 193,9 200 0

4 Vulcan SA Bucuresti Degresare/curatare metale

45,9 45 46 0

5 SC Aversa SA Bucuresti Degresare piese metalice si solvent pentru diluare vopsele

3800

6 R.A. Monetaria Statului

Bucuresti Degresare piese metalice

130

7 SC Electromagnetica SA

Bucuresti Degresare piese metalice

19000

8 Nuclear Vacuum SA

Ilfov Metal degreasing 183,6 183,6 183,6 120,4

9 SC Arteca SA Jilava

Ilfov Degresare piese metalice

140

10 SC Amco SA Otopeni

Ilfov Productie termometre, degresare metale pretioase

nu a furnizat

date

CAPITOLUL 3 STAREA ATMOSFEREI

Poluarea aerului in municipiul Bucureşti are un caracter specific datorită, in

primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existentei unor surse multiple, înălţimi

diferite ale surselor de poluare, precum si o repartiţie neuniformă a acestor surse,

dispersate insă pe întreg teritoriul oraşului.

SSUURRSSEE DDEE PPOOLLUUAARREE AA AAEERRUULLUUII Concentrarea industrial - urbană a Capitalei cu larga sa diversitate de activităti

antropice prezintă si dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect

secundar al acestor activităti.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei

concentrate pe mari platforme industriale dar si intercalate cu zone de locuit intens

populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală), circulatia auto, in special de-a

lungul marilor artere incluzand si traficul greu.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa in câteva mari categorii principale,

astfel:

OOBBIIEECCTTIIVVEE IINNDDUUSSTTRRIIAALLEE Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a

marilor ansambluri de locuinţe colective, dimensionate în medie pentru 250.000 –

400.000 locuitori.

Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe

principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare

create pentru acestea si reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de

vecinătate dintre zonele de locuinţe si cele industriale; sursa principală de disconfort

pentru locuire.

Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există

perimetre – corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele

sunt potenţial expuse poluării.

Gama substantelor evacuate in mediu din procesele tehnologice este foarte

variată : pulberi organice si anorganice care au si continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe,

Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solventi

organici, funingine etc;

- principalele zone de poluare ale Bucureştiului din surse fixe grupate pe

platforme industriale sunt următoarele :

Nr. crt. ZONA

Suprafata Expusă - Km2 -

Populatia expusă - loc -

Principalele Procese Poluante

1 Faur S.A. 6,0 50,000 Turnătorii, combustie in pulberi textile si constructii

2 Dudesti 12,5 135,000 Produse chimice de sinteză, pesticide, raticide, pulberi de sticlărie, cauciucărie

3 Vitan 1,0 30,000 Turnătorie, procese combustie transporturi

4 Popesti Leordeni (pe raza jud. Ilfov) 2,5 10,000 Industria vâscozei, combustie,

transporturi

5 IMGB 1,0 35,000 Otelărie electrică, turnătorii, combustie industrială, sudură, etc.

6 Progresul 6,0 18,000 Constructii, betoniere, asfaltiere, combustii, etc.

7 Militari 8,5 20,000 Metalurgie neferoasă, ceramică, constructii, transporturi, pielărie

8 Băneasa 1,0 22,000 Turnătorie, metalurgie, transporturi

9 Pipera 2,0 15,000 Combustie industrială, industria lemnului,

10 Obor 3,5 13,000 Mase plastice, pulberi textile, chimice, transporturi,combustie industrială, turnătorie

TOTAL 44,0 348,000

Observatie: in prezent, o parte din aceste intreprinderi au o activitate

economică redusă, sau oprită temporar, dar rămân in continuare surse potential

poluante; in cadrul acestor platforme au apărut in ultimii ani si numeroase firme mici,

cu profiluri extrem de variate, care aduc si ele un aport la potentialul poluant.

TTRRAAFFIICCUULL AAUUTTOO Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de

compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi in urma unor studii recente peste 150 de compuşi

si grupuri de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă si de aceea, evidenţierea

se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii

umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi in mod curent atunci când se doreşte

evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi in

mai multe categorii :

• gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon,

ozonul

• pulberi : pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul

aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm,

fumul negru

• componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice

aromatice,

plumb.

• compuşi organici volatili : benzen, butadiena.

Prin arderea completă a combustibililor in motoarele autovehiculelor, ar

rezulta următoarele substanţe principale:

- vapori de apă = 13 %

- bioxid de carbon = 13 %

- azot = 74 %

In realitate insă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, in funcţie de

calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO si oxigen in cazul

amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, in proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi,

produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul si

oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate

celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Asocierea directă intre poluarea aerului datorată traficului auto si sănătatea

umană este foarte dificil să se stabilească in termeni absoluţi, datorită numărului

mare de variabile. Oricum, este evident impactul negativ al traficului asupra sănătăţii

umane, fapt pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Comisia

Europeană si majoritatea ţărilor au stabilit o serie de standarde si reglementări

referitoare la calitatea aerului.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei in motoarele autovehiculelor

este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.

In urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite

nivele de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate si

persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice

respiratorii sau cardiovasculare. Nivelele de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile in

timp si spaţiu.

Impactul cel mai mare apare in zonele construite si cu artere de trafic

supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute in zonele cu artere de

trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia.

La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid si este

destul de rar semnalată in zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la

această regulă o face ozonul care este diferit fată de ceilalţi poluanţi generaţi de

traficul auto.

SSAANNTTIIEERREE DDEE CCOONNSSTTRRUUCCTTIIEE SSII BBEETTOONNIIEERREE - desi ponderea activitătilor de constructii a scăzut foarte mult, aceste santiere

si betoniere rămin surse potentiale de poluare a aerului, in special cu pulberi.

CCEENNTTRRAALLEELLEE EELLEECCTTRROOTTEERRMMIICCEE - CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului in zonele urbane,

prin modul de functionare cu combustibili lichizi ce au un continut ridicat de sulf,

deversind in atmosferă importante cantităti de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum,

cenusă volantă; - instalatiile de retinere a principalilor poluanti chimici, NOx si SO2 , pentru

care au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin cosuri inalte care

realizează concentratii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la

distantă ; uzura si neetanseitătile unor cosuri determină evacuarea gazelor la inăltimi

intermediare cu efecte si asupra zonei invecinate.

SSUURRSSEE DDIIFFUUZZEE DDEE CCOOMMBBUUSSTTIIEE - numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe

functionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la

punctul precedent, lipsită insă, pe lingă instalatii de epurare, si de avantajul relativ al

dispersiei prin cosuri inalte ; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită

neautomatizării arderii, randamentului redus si unei supravegheri precare si

determină degajări de noxe deloc neglijabile care se dispersează exact in zonele de

locuinte, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc ;

- combustia neautorizată, in aer liber a unor deseuri de tip menajer,

cauciucuri uzate, mase plastice, deseuri stradale in perimetrul urban,

neintretinerea salubritătii domeniului public, depozitarea inadecvată a

reziduurilor industriale si a deseurilor menajere se constituie prin cumul

intr-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze

nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales

in conditii meteorologice nefavorabile (ceată, calm atmosferic, inversiune

termică).

3.1. Acidifierea. 3.1.1 Emisii anuale de SO2. Poluarea aerului ambiental cu SO2

Principalele emisii de SO2 evacuate in atmosferă, in Bucureşti, in anul 2005

(conform inventarului de emisii realizat), au fost:

- SOx - 29382- tone

Din care :

Tabel 3.1.1.1

SO2 (tone) Total CET-uri 25323.84 Total RADET 0.575 Rest industrie 449.86 Total trafic rutier 3608 Total General 29382

Pentru SO2, emisiile cele mai mari le înregistrăm in dreptul CET - urilor

(86.1%) si a traficului rutier (12,2%).

In figura3.1.1 a sunt prezentate concentraţiile medii anuale de SO2 rezultate

in urma modelării. Tot in urma modelării (figura 3.1.1 b) s-a realizat harta

izoconcentratiilor de SO2 pentru a 3-a valoare maximă zilnică (folosită ca referinţă

de către directivele UE de calitate a aerului).

Figura 3.1.1 a- Media anuala de SO2

Figura 3.1.1 b- A 3-a maximă zilnică de SO2

Raportâ e la ectivelor UE, se constată că

valoarea limită es ui, atât entru med anuală

ndu-n limitele impuse de cerinţele dir

te depăşită in zona centrală a oraşul p ia

pentru protecţia ec t ( µg/m ) cât si p ntru cea

de-a 3-a valoare maxim ă oar pe e arte mică

to D ui lf

osis emului 30 µg/mc fată de VL= 20 c e

ă zilnic

ioxidul(d o porţiun

(SO fo )

Moni rizarea de su 2) Mediile în te iil n pen pe ul

anului 2005 sunt prezentate in tabelul următor :

Tabel 3.1.1.2- Mediile anuale înregistrate la staţiile de monitorizare pentru SO2

anuale registra la staţ e de mo itorizare tru SO2 parcurs

Group: SO2

Date: 01.01.2005 01:00 - 31.12.2005 24:00

Report Type: Medie anuala

CMA la 1 h 35+112 µg/m3 (

0 prot sănătăţii umane)

la 24 h 125 µg/m3 ( tăţii u prot sănă mane) anual 20 µg/m3 (protecţia ecosistemelor)

Date ime CeMi

Mihai Bravu Titan

DrumuTabere Baloteşti Măgurele

Lacul Morii Berceni T

rcul litar

l i

µg/m3 µg/m3 µ 3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 g/mMaximă 512 293 400 168 195 234 347 460 Media 24 11 1 9 11 8 1312 2Nr. Măsură 8168 761 7925 8283 8033 7653tori 8466 8343 6Date dis %] 93 95 8 91 95 92 87ponibile[ 97 7

Tabel 3.1.1.3 –Tabel privind numărul de depăşiri înregistrate ale valorii limită ora

aţia

µg/m3)

re pentru SO2 St Nr.măsurători

efectuate Nr depăşiri ale valorii limită (350 µg/m3)

Nr. Depăşiri ale valorii limită + marja tolerantă (500

Cercul Militar 8466 4 2 Mihai Bravu 8168 0 0 Titan 8343 1 0 Drumul Taberei

7616 0 0

Baloteşti 7925 1 0 Măgurele 8283 0 0 Lacul Morii 8033 0 0 Berceni 7653 0 2 Valoa /m3

SO2 nu s-au semnalat pr eosebite, valorile înregistrate

in anul 2005 sub valorile lim arja de tolerantă , cu excepţia

rea media anuală-12,5 µg

Pentru obleme d

încadrându-se ită plus m

staţiei Cercul Militar, unde s-au înregistrat 2 ale valorii limită plus marja de

aţie de monitorizare..

3.1.2 E

)

depăşiri

tolerantă.

Pentru Dioxidul de sulf , in anul 2005 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de

alertă la nici o st

misii anuale de NO2. Poluarea aerului ambiental cu NO2 Principalele emisii de NO2 evacuate in atmosferă, in Bucureşti, in anul 2005

(conform inventarului de emisii realizat), au fost:

- NO2 - 12873 tone

Din care : (tabel 3.1.2.1)

NO2 (toneTotal C TE -uri 9917.53 Total RADET 210.52 Rest industrie 917.987 Total trafic rutier 1827 Total General 12873

Pentru NO2, emisiile cele mai mari le înregistrăm in dreptul CET - urilor si a

traficului rutier

In figura 3.1.2 a sunt prezentate concentraţiile medii anuale de NO2 rezultate

in urma modelării efectuate in anul 2001, când s-a făcut evaluarea preliminară a

calităţii aerului pentru aglomerarea Bucureşti. Tot in urma modelării (figura 3.1.2 b) s-

a realizat harta izoconcentratiilor de NO2 pentru a 18-a valoare maximă orară

(folosită ca referinţă de către directivele UE de calitate a aerului).

Figura3.1.2 a - Concentraţiile medii anuale de NO2

Figura .1.2 b- rta cel de-a 18-a maxime orare de NO2 3 Ha ei

Raportându-ne la limitele impuse de cerinţele directivelor UE, se constată că

valoarea limită este depăşită in zona centrală a oraşului, atât pentru media anuală

(60

d c

Monitoriz dului

µg/mc fată de VL= 40 µg/mc ) cât si pentru cea de-a 18-a valoare maximă orară

fată(250 µg/mc e VL=200 µg/m

area Dioxi

)

de azot (NO2) la staţiile de mMediile anuale înregistrate NO2 pe parcursul

anului 2005 sunt prezentate in tabelul următor :

Mo area NO2

Group: NO2

onitorizare pentru

Tabel 3.1.2.2- nitoriz

Date: 1.2005 0 31.12.2000

01.024:0

1:00 - 5

ReporType: anuală

t Medie

CMA h 200+10 g/m3 (p ănătăţii umane) la 1

0 µ rot s

an40 +

tăţii umane) ual 20 µg/m3 (protecţia sănă anual 30 µg/m3 (protecţia vegetaţiei-NOx)

Date Time Cercul Militar

Mihai Bravu Titan

Drumul Taberei Baloteşti Măgurele

Lacul Morii Berceni

m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/Maxim 858ă 504 545 341 440 225 256 309Media 45130 92 52 60 11 30 44Nr. Mă 8164 7709 8401 8115 8164surători 8259 7824 7869Date disponibile[%] 93 88 96 93 9394 89 90

tată depăşirea nu

numai a valorii limit ţiei care d obligatorie întocmirea unui plan de acţiune pentru reducerea concentraţiilor) cât si a valorii limită plus marja de tolerantă.

.3 Tabel privind numărul de d iri înregistrate ale valorii limită orare

Nr.măsuratori efectuate

Nr depăşale valorii limită (200 µg/m3)

Nr. Depăşiri ale valorii limită + marja tolerantă (300 µg/m3)

In ultimul an de monitorizare, pentru NO2 a fost constaţia sănătăţii umane (valoare a concentraă orară pentru protec

acă este depăşită, atunci este

Tabel 3.1.2 epăşpentru NO2

Staţia iri

Cercul Militar 8259 1284 155 Mihai Bravu 7824 401 51 Titan 7869 103 7 Drumul 8164 174 Taberei

19

Baloteşti 7709 1 0 Măgurele 8401 4 0 Lacul Morii 8115 37 1 Berceni 8164 55 4

Valoarea media anuală este 58 µg/m3

ea unor planuri de acţiune pentru

reduce

3.1.3 Emisii anuale de amoniac Emisiile anuale deNH3 in anul 2005 au fost de 29 tone Tabel 3.1.3.1- Emisiile de NH3

NH3

Pentru acest poluant este necesară alcătuir

rea concentraţiilor in zonele de trafic (staţiile Cercul Militar si Mihai Bravu) si in

plus pentru staţia Drumul Taberei

Total CET-uri 27 Total RADET 0 Rest industrie 2 Total trafic rutier 0 Total General 29

3.2.Emisii anuale de COV Nemetanici iil anuale de NMVOC in anul 2005 au fost de 27772 tone

NMVOC

Emis eTabel 3.2.1

Tota 349 l CET-uri Total RADET 19 Rest industrie 1636 Total trafic rutier 25701 Total General 27772

Sursa c im a pre o tra tier

.3 Polua rul bie u O3

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (valoare ce trebuie atinsă in anul 2010) s-au

ragul de

ragul de alertă (240 µg/m3 )

ind numărul de depăşiri înregistrate ale valorii limită orare

efectuate r depăşiri

ale lorii ţintă (120 µg/

ea mai portant de NMVOC a re zentat- ficul ru

3 rea ae ui am ntal c In anul 200 A.P.M Bucu şti a efectuat determinări privind ozonul

troposferic in punctele de monitorizare existente astfel :

Tabel 3.3.1- Monitorizarea ozonului

5, . re

înregistrat in special in perioada februarie-aprilie , insă nu a fost depăşit p

informare (180 µg/m3 ) sau p

Tabel 3.3.2 Tabel privpentru O3

Staţia Nr.măsurători Nva

m3)

Cercul Militar 8610 0 Mihai Bravu 8754 0 Titan 8706 36

Group: OZON

Date: .01.2005 0 0

24:00 01 1:00 - 31.12.20 5

Report Type: Medie anuală CMA µg/m3 (prot sănătăţii umane) la 8 h 120

Date Time CeMil

Mihai Bravu Titan

Drumul Taberei Baloteşti Măgurele

Lacul Morii Berceni

rcul itar

µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 Maximă 114 2 150 158 156 137 147 113 16Media 35 41 56 51 45 47 23 45Nr. Măs 8754 6 6709 8351 8634 8675 8698urători 8610 870Date di %] 98 77 95 99 99 99sponibile[ 98 99

Drumul Taberei

6709 55

Balote 39 şti 8351 Măgurele 8634 59 Lacul Morii 8675 24 Berceni 8698 63

3.4 Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele emisii totale- Pb-58836 kg Cd- 48.3 kg

Tabel

Cd

3.4.1- Emisiile de metale grele

Pb Total C 23 ET-uri + RADET 90 Rest industrie 1810 25.3 Total trafic rutier 56992 Total General 58836 48.3

In figura 3

ş. p ncentratiilor de Pb (medie anu ă) ,

it in urma model F .4

4 a este rezentată harta izocoării

alaşa cum a reie

igura 3 a

Mediile anuale înregistrate la de m izare pentru Pb pe parcursul

ate in tabelul tor :

- Monitorizarea plum

Group:

staţiile onitor

anului 2005 sunt prezent urmă

Tabel 3.4.2 bului

Pb Date: 01.01.2005 00:00 - 31.12.2005 24:00 Report Type: Medie anuală CMA Anual 0.5+0.5 µg/m3 (prot sănătăţii umane)

Date i Time Cercul Militar

Mihai Bravu Titan

Drumul Taberei Baloteşti Măgurele

Lacul Morii Bercen

µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 Maximă 04 1.602 4.38 8.9228 1.8971 0.4444 1.3099 4.346 2.99Media 37 0.18433 0.23495 0.42245 0.13069 0.04169 0.15087 0.14566 0.222Nr. Măsurători * 261 295 292 * 251 * 131 * 250 * 252 * 274 Date disponibile[%] * 71.3 80.6 79.8 * 68.6 * 35.8 * 68.3 * 68.9 * 74.9

Din da torizare, se constată că mediile anuale

calculate in staţiile de monitorizare nu depăşesc valoarea limită anuală

3.5 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP) In Bucureşti, in anul 2005, au fost emise următoarele cantitatea de POP :

Dioxină- 677 g

Emisiile atât de mici de dioxină se datorează in primul rând faptului că in

Bucureşti nu există incineratoare de capacitate mare (incineratoare deşeuri

spitaliceşti- la spitale). Principala metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile

rămâne depozitarea la groapa orăşenească.

3.6 Poluarea aerului ambiental cu pulberi in suspensie Emisiile de Pulberi in suspensie, in anul 2005 au fost :

PM 10- 570.61 tone

TSP- 879.93 de tone din care:

Tabel 3.6.1- Emisiile de pulberi

tele înregistrate in primul an de moni

PM10 TSP Total CET-uri + RADET 359 670.9 Rest industrie 3 209.1 Total trafic rutier 208 Total General 570 880

In figura 3.6 a sunt reprezentate grafic concentraţiile medii anuale de PM10

rezultate in urma modelării, iar in figura 3.6 b concentraţiile pentru cea de-a 35-a

valoare maximă calculată pentru timp de mediere de 24 h -PM10.

După cum se observă, valorile calculate indică depăşirea Valorilor Limită si

chiar a valorii limită + marja de tolerantă (VL= 50 µg/mc, MT=50% din VL) pentru

valorile ximă). Aceste depăşiri se înregistrează in

na rd est a o şului , de se registrea ă emisii in special de la unităţile

prod re, d r si in zo est-centr lă a oraşului.

me ia anua de PM 10

medii zilnice (a 35-a valoare ma

zo de no -v ra un în z

ucătoare de ceramică si betonie a na a

Figura 3.6 a- d lă

Figura3.6 35-a valoa ximă de PM10 (24 h) b – a re ma

Poluarea cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile. Nivelul concentraţiilor acestui poluant este foarte uşor influenţabil de mai mulţi

: emisiile rezultate din industrie si traficfactori , condiţiile meteo, gradul de curăţenie al

stră

PM10 pe

par

Group: PM10

zilor, nivelul traficului auto înregistrat in zonă, etc.

Mediile anuale înregistrate la staţiile de monitorizare pentru

cursul anului 2005 sunt prezentate in tabelul următor :

Tabel 3.6.2- Monitorizarea PM 10

Date: 24:00 01.01.2005 00:00 - 31.12.2005

Report Type: Medie anuală CMA la 24 h 50+18 µg/m3 (prot sănătăţii umane) anual 40+20 µg/m3 (prot sănătăţii umane)

Date Ti rceni me Cercul Militar

Mihai Bravu Titan

Drumul Taberei Baloteşti Măgurele

Lacul Morii Be

/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µgMaxim 190.7ă 205.3 203.7 187.3 161.2 135.2 169.3 149.8Media 46.07 56.89 59.51 50.67 50.64 32.96 45.56 46.46Nr. Mă 3 310 260 320 322 321surători 313 331 32Date disponibile[ 71.2 87.7 88.2 88%] 85.8 90.7 88.5 84.9 *

Tabel 3.6.3 privind numărul de depăşiri înregistrate ale valorii limită zilnice pentru

Staţia Nr.m

limită (50 µ

limită + marja tolerantă (68

PM 10 ăsurători

efectuate Nr depăşiri ale valorii

Nr. Depăşiri ale valorii

g/m3) µg/m3)

Cercul Militar 313 167 83 Mihai Bravu 331 203 100 Titan 323 139 70 Drumul 310 131 Taberei

73

Baloteşti 260 34 16 Mă urg ele 320 107 50 Lacul Morii 322 113 52 Berceni 321 117 47

Media anuală pe Bucureşti -48.59 µg/m3

Deşi situaţia nu este critică, ci doar îngrijorătoare in ceea ce priveşte poluarea

u pulberi in suspensie, există câteva măsuri care, aplicate pot reduce concentraţiile

e pulberi:

- E utovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile

re parte necorespunzător din

punct de vedere al emisiilor de noxe

- O mai bună salubrizare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie cât si

ncţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului in Capitală, care

ctivelor Uniunii

Bucureşti (poluanţii

ă

i – si provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel :

- staţie de fond regională – Baloteşti;

staţie de fond urbană – Crangasi (APM Bucureşti);

- 2 sta os. Mih u si Milita nal;

le – Drum l Taberei itan si Be eni.

ar u ce unt i r de sase si sunt compuse

– Pi er t ţa eli d i M ’s

e la M terul Mediului si ăr rii or, l P ria

si la A ucu

c

d

- Refacerea patului carosabil si a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu

tr a acestora; afic intens, precum si întreţinerea permanentă

xigenta privind starea tehnică a a

tehnice, întrucât parcul auto existent este in ma

- Întreţinerea corespunzătoare a spatiilor verzi si a plantaţiilor de aliniament,

cunoscut fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă.

eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.

3.7 Sistemul de monitorizare a calităţii aerului:

La începutul anului 2004 in cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă in

fu

funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Dire

Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului in Municipiul

m suraţi fiind : SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate in timp

eal – inclusiv publiculur

- staţie de fond suburbană – Măgurele;

-

ţii de trafic – S ai Brav Cercul r Naţio

- 3 staţii industria u , T rc

Punctele de inform e pentr tăţeni s n numă

din :

- 3 panouri de afişaj aţa Univ si aţii, Pia Sergiu C bi ache s c Donald

Obor;

- 3 display-uri montat inis Gospod i Apel a rimă

Municipiului Bucuresti .P.M. B resti.

In afară de datele furnizate de reţeaua proprie de monitorizare, informaţii

ediului Înconjurător din cadrul laboratorului de toxicologie . Acest colectiv s-a

Dir ătate Pu şti a u t in an 5

importante am obţinut de la Direcţia de Sănătate Publică- Laboratorul Chimia Mocupat de studierea prin determinări fizico-chimice a poluări aerului si apelor in

municipiul Bucureşti.

ecţia de Săn blică a Municipiului Bucure rmări ul 200poluarea aerului din Munic cure in urm le tipu eterm

erminări in puncte fixe de recoltă nări in ecţi

ri de pulberi sedimentabiea ag or eco ici,

lită lui d iul în tor se fac conform STAS-u din z protejate nr 12574/1987 si Ord.MAPM 592/2002. ri in te fi ecolt

ARM : pulberi in suspensie ; SO2 ; NH3 ;HCl; Pb; Pb .

CONCENTRATIEI AMONIACULUI, IN MG /M3 -2005.

2001 2002 2003 2004 2005

ipiul Bu şti , pr ătoare ri de d inări : 1. det2. determi inters i 3. determină le

4. determinări la cerer enţil nom

Toate analizele ca

ţii aeru in med conjurălui de calitate a aerului onele

Determină punc xe de r a

In anul 2005 au funcţionat 4 puncte fixe de supraveghere a calităţii aerului din Municipiul Bucureşti , puncte in care s-au recoltat si analizat

tourmă arele noxe : - POLICOLOR : pulberi in suspensie ; SO2 ; NH3 ;HCl; Pb;

AERO : pulberi in suspensie ; SO- ROMT

2 ; NO ; NH3 ;HCl; Pb; - SIN OF- ACUMULATORUL : pulberi in suspensie ; SO2 ; NO2; In anul 2005 s-au prelevat si analizat 1394 probe de aer in aceste patru fixe de recoltă .

TABEL NR 3.7.1 – VARIATIAAER PE ZONE , IN PERIOADA 2001

PUNCT FIX

POLICOLOR - concentraţia medie 0,051 0,040 0,035 0,029 0,026 - concentraţia maximă 0,088 0,068 0,057 0,041 0,040 -frecvenţa depăşirilor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 ROMAERO

- concentraţia medie 0,004 0,004 0,004 0,004 0,004 - concentraţia maximă 0,039 0,069 0,042 0,043 0,039 -frecvenţa depăşirilor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SINTOFARM - concentraţia medie 0,063 0,060 0,059 0,058 0,032 - concentraţia maximă 0,073 0,066 0,067 0,062 0,048 -frecvenţa depăşirilor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

rhidric este prelevat si analizat tot la Policolor , Romaero ncentraţia maxima admisă , pentru HCl pentru probe

e de 0,100 mg/m3 aer .

L NR 3.7.2 – VARMG /M3 E , OADA 200

PUNCT FIX 2001 2002 2005

Din tabelul nr 4 rezultă că in perioada 2001-2005 toate valorile găsite in Municipiul Bucureşti se menţin sub concentraţia maximă admisă Acidul closi Sintofarm .Comedii zilnice est

TABE IATIA CONCENTIN PERI

RATIEI ACIDULUI CLO1-2005

RHIDRIC, IN AER PE ZON

2003 2004

POLI COLOR - concentraţia medie 0,046 0,025 0,059 0,034 0,032 - conce maximă 0,085 55 0,049 0,038 ntraţia 0,094 0,0 -frecvenţa depăşirilor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 ROMAERO - concentraţia medie 0,020 0,018 0,023 0,028 0,021 - concentraţia maximă 0,100 0,081 0,090 0,069 0,053 -frecvenţa depăşirilor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SINTOFARM - concentraţia medie 0,061 0,059 0,059 0,057 0,041 - concentraţia maximă 0,069 0,064 0,061 0,060 0,055 -frecvenţa depăşirilor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Se constată din tabelul de mai sus că in ultimii 5 ani HCl nu a constituit un

ctor poluant pentru Municipiul Bucureşti Scăderea poluării cu NH si HCl in Municipiul Bucureşti , in ultimii ani ,

unor întreprinderi si pe de altă

DETERMINĂRI DE PULBERI SEDIMENTABILE Poluarea cu pulberi sedimentabile in Municipiul Bucureşti este urmărită prin amplasarea lunară, din martie până in septembrie , in fiecare an, a unor recipiente pentru recoltă in următoarele puncte : - CHIMICA VICTORIA - MARGARINA BRAGADIRU - BETONIERA DRUMUL TABEREI

fa 3considerăm că se datorează pe de o parte închideriiparte modernizării proceselor tehnologice utilizate in marile întreprinderi Bucureştene

- GRÂUL SA - ULEI MUNTENIA - EXC- SPI

OFARM MULATORUL

OLO

sedimentabile au fost recoltate in perioada aprilie-

a in care s-a Nr probe > Depăşiri

ELENT SA TAL FILARET

- DISPENSAR ALEXANDRIA - MUZEUL SATULUI - ROMAERO - APICOLA BĂNEASA - SINT- ACU- NEFERAL - POLIC R- SICOMED - ANTILOPA

In anul 2005 , pulberilenoiembrie , in total 138 probe . Concentraţia maximă admisă pentru pulberi sedimentabile este de 17 g/m2 /lună

TABEL NR 3.7.3

Anul Concentraţia Conc. max Unitate

medie anuală găsită înregistrat conc. max CMA 2001 14,25 22,96 GRÂUL SA 21 20,59

2002 13,07 26,09 Betoniera Drumul Taberei 12 8,22

2003 12,82 22,73 Betoniera Drumul Taberei 12 14,12

2004 16,00 22,00 Betoniera Drumul Taberei 44 32,35

2005 17 Betoniera Drumul ,21 22,08 Taberei 47 33,15

Studiind tabelul de mai sus , observăm că poluarea cu pulberi sedimentabile , ca si in cazul altor parametri cercetaţi până acum , a crescut constant din 2001 până in 2005 . Se remarcă o creştere considerabilă atât a concentraţiei medie anuale cât si

am ca din punctul de vedere al poluarii atmosferice nu exista zone critice. depasirea valorilor limita, se vor intocmi

programe integrate de gestionare a calitatii aerului, conform HG 543/2004

a numărului de probe ce depăşesc CMA-ul. Zona cea mai poluată cu pulberi sedimentabile zona Betonierei din Drumul Taberei , ea deţinând locul nr 1 in ceea ce priveşte concentraţia maximă anuală in 3 ani din 5. 3.8 Zone Critice sub aspectul poluarii atmosferei ConsiderPentru zonele in care s-a inregistrat

Capitolul 4 –APA 4.1 Resurse de apa 4.1..1 Resurse de apa teoretic si tehnic utilizabile

Pentru a fi bună de băut, apa de la sursă până la paharul de pe masa consumatorilor

din Bucureşti, parcurge un drum bine stabilit, condus si supravegheat de către

oduc

utilizate - apa râului D

pr ător-RGAB-(din luna iunie 2000 aceasta devenind S.C. Apa Nova Bucureşti

S.A.) .

Stabilirea calităţii apei potabile impune in primul rând analiza surselor de apă

âmboviţa ajunge la Staţia de tratare Arcuda prin

priza B enajat in aval pe o lungime de 18 km, capacitatea

staţiei fiind de 745.000 m /zi;

rezoaiele si canalul am3

- apa râului Argeş este dirijată la priza Crivina printr-un baraj de 186 m

lungime. De aici prin 2 canale (u ul în deschis) in lungime de 17,6 km

apa br usă la staţia de tratare Roşu

n chis si unul

ută este ad având o capacitate de 520.000

m3/zi. Două staţii de pompare si două conducte d z

r lu u 1,5 m3/s ru s Arc .

la Ar si edu de la R şu cu o lungime total

170 km conduc apa potabil (1,4 m lioane m3/zi) la cele 7 sta de pom re

o şeneşti, dintre care 5 dispun de rezervoare de înmagazinare însumând circa

250.000 m3.

- reţeaua de distribuţie din Bucureşti are o lungime de 2999,3 km iar

presi in asig pr 38 staţii de ompare

e refulare suplimentea ă debitul

âu i Dâmboviţa c pent taţia uda

- 5 a ductpe e de c aud 3 p a cte o ă de

ă i ţ ii pa

ră

unea reţea este urată in cele rep si 267 s taţii de

hidrofor.

Apa potabilă provine deci in proporţie 86% din surse de suprafaţă (1,3

milio m3/zi) si anume râurile Dâmboviţa si Argeş si numai 14% din surse

subterane (180.000m3/zi).

a brută do se pra Argeş Dâmboviţ furniza i

N va ur ti SA (RGAB) de către Regia Apele Romane nu corespunde intru totul

STAS 4706/1988 categoria I-a (pentru alimentarea cu apă in scop potabil).

Administraţia Ape ane ef no de me ţinere a calit ii apei brut

in lim pr S 7 8 realită vieţii d şesc aceste

eforturi.

ane

Ap din cele uă sur de su faţă si a tă Ape

o Buc eş

le Rom f e ac or ri tu ta ileb n ăţ e

itele evăzute de TAS 4 06/198 , dar ţile epă

Apa Nova Bucureşti SA (RGAB) - furnizoarea apei potabile pentru

l i lui si agen cono ci consumatori de apă potab ă

r pu toare si de calitatea serviciilor oferite consumatorilor.

ort e a ocie ea valor calitative a apei potabile

urmă 2 pecte:

nul lega bun irea p ocese de trata e a apei brute precum si

extinderea fronturilor de captare a apei subterane;

- celălalt legat de menţinerea calităţii apei potabile in reţeaua de distribuţie până la consumator.

1.2 Prelevari de apa

SC

ocu torii Bucureştiu ţii e mi ilă este totodat

ăs nză

Ef uril ce ei sst t ţi pentru asigurară ii

resc as

- u t de îm ătăţ r l r o r

4.

Tabel 4.1.2.1 ALIMENTARI CU APA SI RESTITUTII DE APE UZATE PENTRU POPULATIE, INDUSTRIE SI ZOOTEHNIE

Anul 2005 B.H.

ARGES

MOSTISTEA

IALOMITA

TOTAL .A.

CATEGORII B.H. B.H.

TOTAL BUC. ILFOV S.GNumar captari 161 123 38 - 24 185 Numar restitutii 145 112 33 - 24 169

Riuri Interioare -

-

-

-

-

-

Subteran

13361

6434

6927

-

865

14226

C A P T A T

TOTAL

13361

6434

6927

-

865

14226

P O P, V I N S T. P U B.

A O N L U U A M L E E mii mc

RESTITUIT

10684

5143

5541

-

692

11376

Numar captari 677 381 296 - 48 725 Numar restitutii 632 358 274 - 45 677

Riuri Interioare

12678

12624

54

-

-

12678

Subteran

20939

14463

6476

-

354

21293

C A P T A T

TOTAL

33617

27087

6530

-

354

33971

I N D U S T R I E

V A O N L U U A M L E E mii

RESTITUIT

26894

21670

5224

-

283

27177

mc Numar captari 29 - 11 40 2 27 N 23 - 11 36 umar restitutii 25 2

Riuri Interioare - - - - - -

Subteran

896

-

896

-

1627

2523

C A P T A T

TOTAL

896

-

896

-

1627

2523

Z O

E

VA O

m

O T

H N I E

N L U U A M L E E mii

RESTITUIT

716

-

716

-

1302

2018

c * Apa captata din suprafata (r.Arges si Dambovita) de catre APA NOVA BUC. este raportata de DAAV Pitesti. ** Volumele captate din subteranBUC. p

(jud.Giurgiu si Dambovita) de catre APA NOVA entru Capitala (scadere drastica, datorita inchiderii acestor fronturi subterane)

sunt raportate la Mun. Bucuresti.

4.2 Starea Apelor de Suprafată

Principala sursă de poluare o constituie activitatea industrială in urmă căreia,

datorită in special deficientelor de functionare a instalatiilor de preepurare, sunt

ă si poluează, după

caz, fie apele de s

tora in sol.

uri de efecte.

ţă pentru clasificarea calităţii

II-IV, valorile

epţia

deversate in emisarii naturali, odată cu apele uzate si o mare diversitate de noxe

chimice. Aceste noxe sunt de natură anorganică si/sau organic

uprafată prin restitutie directă, fie prin intermediul retelei de

canalizare urbană care nu dispune incă de o statie de epurare finală, astfel incât o

parte din cursurile de apă ale teritoriului prezintă indici de degradare calitativă.

Deasemenea, depozitele de deseuri industriale si menajere neamenajate

corespunzător, neautorizate si care pot fi intâlnite in câteva locuri din teritoriu,

constituie o sursă de poluare atât a apelor de suprafată cu substante nocive si

germeni patogeni antrenati de apele meteorice de siroire, cât si a apelor subterane

prin infiltrarea aces

Aplicarea unor metode agrochimice necorespunzătoare, folosirea in exces a

pesticidelor si ingrăsămintelor chimice generează aceleasi tip

Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă cade in principal in sarcina

Administraţiei Naţionale "Apele Romane", care este instituţia responsabilă de

calitatea apelor de suprafaţă. In paralel, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti

efectuează expertize fizico-chimice si biologice asupra calităţii apelor de suprafaţă.

Încadrarea in clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002- pentru

aprobarea Normativului privind obiectivele de referin

apelor de suprafaţă. Conform acestuia limitele corespunzătoare clasei a II-a de

calitate „corespund valorilor ţintă ( obiective de referinţă) si reflectă condiţia de

calitate pentru protecţia ecosistemelor acvatice” iar pentru clasele I

limită „ reflectă ponderea influentei antropice”.

Evaluarea încadrării in clasele de calitate in scopul stabilirii calităţii apei se

face din punct de vedere chimic, biologic si microbiologic. Pentru probele lunare (

12/an) se consideră valoarea corespunzătoare la 90% asigurare, cu exc

oxigenului dizolvat la care se consideră 10% asigurare.

4.2.1 Starea raurilor interioare Calitatea apei acumulărilor de pe RAUL DÂMBOVITA

are Recoltările s-au făcut in 6 secţiuni (– lacul Morii si 5 biefuri), corespunzăto

acumulărilor de pe acest curs de apă. Probe le recoltate din Lacul Morii au cuprins

punctele de intrare, mijloc lac si descărcare lac (la stăvilar).

Lacul Morii- a fost monitorizat in 3 secţiuni de recoltare respectiv: coadă lac,

mijloc si baraj. Rezultatele analizelor au evidenţiat următoarele:

In secţiunea coadă lac: clasă generală de calitate din punct de vedere

chimic

te bun insă se observă valori

ză acumulare prin

iologică efectuată s-a referit la dozarea bacteriilor coliforme

rită micropoluanţilor

valoare foarte mare înregistrată in campania lunii

iulie.Restul indicatorilor pă ii anterioare, cu încadrare in

clasa II de calitate. Se obse oncentraţiilor de Fe si Mn.

Biologic, la nivelul fitoplanctonului se întâlnesc aceleaşi grupe dominante ca si

anterior cu specificaţia că i lizată analiza biologică. Media

: a II-a, încărcarea organică a apei este moderată, mai ridicată la începutul

anului cu scădere treptată. Încărcarea in nutrienţi este de asemenea moderată (II) cu

valori uşor mai ridicate in cazul amoniului si fosforului total, in special in campaniile

de primăvară si toamnă. Gradul de mineralizare es

foarte mari in cazul Fe, si moderate in cazul Mn, Cu si Zn. Încărcarea in fier a apei

este influenţată de apa provenită din râul Dâmboviţa ce alimentea

această secţiune.

Din categoria micropoluanţilor organici, numai fenolul înregistrează valori mai

ridicate corespunzătoare clasei IV de calitate in timpul veri .

Din punct de vedere biologic: la nivelul fitoplanctonului analiza a evidenţiat

dezvoltarea in martie a diatomeelor, cu o biomasă destul de redusă, pentru că in

iunie să se dezvolte dinophytul Ceratium hirundinella, bioindicator de apă curată, cu

o biomasă corespunzătoare stadiului mezotrof.Dominantă dinophytelor se păstrează

si in septembrie, insă prin reprezentanţii altui gen Cryptomonas sp. Media biomasei corespunzătoare volumului de asigurare 90% cu o valoare de

4.116 mg/l, încadrează secţiunea in stadiul mezotrof. Analiza microbTOTALE . Pentru această secţiune, numărul probabil de exemplare numărate la 100

cm3 s-a încadrat in clasa IV-a de calitate cu o medie anuală de 48793.

In secţiunea mijloc lac- clasă generală de calitate III dato

organici, respectiv fenoli, cu o

strează încărcarea secţiun

rvă o uşoară scădere a c

n luna de vară nu a fost rea

biomasei înregistrate înca categoria oligotrof, insă nu este

relevant lipsind campania d

In secţiunea baraj-c ate categoriile de indicatori.

Biologic se întâlnesc pre ia de primăvară, in cursul

verii se

categoria eutrof.

drează secţiunea in

e vară.

lasă de calitate II pentru to

dominant diatomee in campan

dezvoltă dinophytul secţiunii din amonte, cu o biomasă de 7.29, secţiunea se

încadrează in categoria eutrof. In campania de toamnă devin dominante algele verzi,

cu dezvoltare scăzută. Media biomasei la volum de asigurare 90% (6.405mg/l)

încadrează această secţiune in

In ansamblu Lacul Morii poate fi caracterizat printr-o calitate generală a apei de clasă II, cu încărcare moderată in substanţe organice si nutrienţi, cu o scădere a concentraţiilor metalelor din amonte in aval si o tendinţă de eutrofizare in timpul verii dominată de dinophyte. Cele 5 biefuri monitorizate pe cursul Dâmboviţei : bief Grozăveşti, Opera,

Timpuri Noi, Vitan, Popesti-Leordeni:clasa generală de calitate II.

Încărc

ie si dezvoltare in structura acestuia cu fitoplanctonul din Lacul Morii, asfel,

in mar

ITA si MOSTISTEA, S.G.A. Ilfov – Bucureşti

monito

Lacur

a – Bucureşti

- ac.Floreasca – Bucureşti

are organică si cu nutrienţi moderată, corespunzătoare clasei II de calitate,

încărcări mai mari înregistrându-se in cazul Fe- in luna septembrie, corespunzătoare

claselor IV-V de calitate, fiind evidentă influenta apei provenite din Lacul Morii.

Analiza biologică la nivelul fitoplanctonului a evidenţiat asemănare de

compoziţ

tie dominante sunt diatomeele cu dezvoltare destul de redusă si biomasă in

descreştere in aval, in iunie apare si se dezvoltă dinophytul Ceratium hirundinella, cu

o biomasă ce încadrează biefurile din amonte si ultimul bief in categoria mezotrof, cu valori ce variază in jurul a 4mg/l, o dezvoltare mai redusă in biefurile Timpuri Noi

si Vitan, (cca 2mg/l)-corespunzătoare stadiului oligotrof. 4.2.2 Starea lacurilor In cadrul Sistemului Naţional de Supraveghere a Calităţii Apelor, pentru

bazinele hidrografice ARGES, IALOM

rizează calitatea apelor in cadrul subsistemelor (cod A2):

i naturale si artificiale: – ac.Străulesti – Bucureşti

– ac.Grivit

– ac.Băneasa – Bucureşti

- ac.Herăstrău – Bucureşti

– ac.Tei – Bucureşti

- ac.Plumbuita – Bucureşti

– ac.Fundeni – Bucureşti

– ac.Pantelimon I – Bucureşti

Acumularea Mogosoaia: clasa generală de calitate din punct de vedere

chimic III. Situaţie similară acumulărilor din amonte in cazul încărcării organice si in

nutrienti, insă se observă o scădere a cantităţii de Fe, si o creştere a valorilor

înregistrate in martie la fenoli.

Biologic-domină diatomeele in martie si septembrie, insă au dezvoltare

redusă biomasa având valori sub 1 mg/l, iar in iulie are loc înflorirea apei produsă de

e similară si in celelalte acumulări: Chitila, Străulesti, Grivita, din

punct

hipertrofizare in vară, apărând înfloriri cu Cyanophyte, biomasa variind in

jurul v eele cu biomasă

redusă

algele albastre verzi, speciile fiind aceleaşi ca in secţiunile anterioare, biomasa

înregistrând o valoare foarte mare de 33.2 mg/l. Valoarea corespunzătoare volumului

de asigurare fiind de 26.738 mg/l, corespunzătoare stadiului hipertrof (corespunzător clasei V de calitate).

Situaţia est

de vedere chimic încadrându-se in clasa generală de calitate III, iar biologic cu

tendinţă de

alorii de 30mg/l, iar in celelalte campanii predomină diatom

.

Acumularea Băneasa: clasa generală de calitate IV, datorită nutrienţilor,

fosforul total înregistrând o valoare foarte mare in campania lunii iulie.Valori mari s-

au mai înregistrat si in cazul metalelor Fe, Mn. Din punct de vedere biologic, in

martie hytele, alături de care se întâlnesc si diatomee,

itate).

si Floreasca:

domină prin biomasa euglenop

pentru că in iulie să întâlnim dezvoltarea algelor albastre verzi, insă cu o biomasă

redusă comparativ secţiunilor din amonte(10.7mg/l).Media biomasei raportată la

volum de asigurare 90% fiind de 9.096, încadrează secţiunea in categoria eutrof (corespunzător clasei IV de cal

Acumulările Herăstrău clasa generală de calitate III. Înc organ n limi III de calitate,

ri mai ridicate in cazul fosforului total, insă s o s e a ace r valori

comparativ cu secţiunea anterioară.

gic, situaţie s cu cele anterioare cu înflorirea cyanophyceelor in

i , ecţiuni, in ă ltată ult re ă nile

ărcarea ică si cu utrienţi se menţin in tele clasei

valo e observă căder sto

Biolo imilară

ulie in ambele s să biomas dezvo este m dusă fat de secţiu

d e, raportată l %, î du-s categ utro g/l

Heră 6 mg/l F ).

larea Tei

in amont a V90 ncadrân e in oria e f.(7.161m

strău si 5.37 l aoreasc

Acumu : ener e cali in punct de vedere chimic:

im secţiunilor anterioare, biologic insă nophy om ate

campa porţie redusă,

cu o b e loc o

înflorir

categoria

Ac

clasa g ală d tate d

III,s ilară Cya tele d ină in to

niile de recoltare, alături de care apar si diatomee dar intr-o pro

iomasă de 2.87mg/l in lună martie.Maximul înregistrat in iulie când ar

e foarte puternică (35.9mg/l), media la V90% încadrează acumularea in

hipertrof, cu o valoarea de 29.33mg/l.

umularea Plumbuita: clasa generală IV, datorită nutrienţilor din categoria

restul indicatorilor încadrându-se in limitele claselor II-III de calitate.

dacă in m

fosforului,

Biologic, artie domină diatomeele alături de cyanophyte, in celelalte

campa

observă o

secţiunile anterioare. Media biomasei, cu o valoare de 6.556 încadrează secţiunea in

ategoria eutrof.

nii au dominat decât cyanophytele cu dezvoltare maximă in iulie, insă se

variaţie mult mai mică a biomasei in cele 3 campanii, comparativ cu

c

Fundeni: clasa generală de calitate IV, menţinându-se caracterul secţiunii

anterioare.

Pantelimon I :clasa generală III din punct de vedere chimic. Biologic: in martie predomină daitomeele cu dezvoltare redusă, pentru ca in

iulie să devină dominante prin biomasă algele verzi, alături de care întâlnim si

yanophycee si diatomee.Media biomasei cu o valoare de 5.014 mg/l încadrează

acumu

mai cuprinde si lacurile naturale si

rtificiale amenajate in teritoriu. Aceste lacuri sunt alimentate cu apă de izvoare sau

din retea si sunt urm

acuri artificiale Nr

c

larea in categoria slab eutrof. Lacuri naturale si artificiale

In afara celor două râuri importante care străbat capitala (Dâmboviţa si

Colentina), reţeaua hidrografică a Bucurestiului

a

ătoarele :

Tabel 4.2.2.1- L

. crt.

Lacul (parcul)

Anul amenajăr

ii

Suprafata lac (ha)

Volum lac (mil. Mc)

Lungime lac

(km)

Sursă de alimentar

e

1 Cişmigiu 1849 2.95 0.03 1.30 Reţea 2 Carol 1906 2.00 0.02 0.90 Izvoare 3 Naţional 1953 0.81 0.01 0.60 Izvoare 4 Tineretului 1960 13.50 0.27 3.50 Izvoare

5 T oare itan 1971 26.00 0.52 5.10 Izv6 D .70 Izvoare r. Taberei 1975 1.13 0.02 07 Morarilor Izvoare Natural 1.12 0.04 0.60 8 Vergului Natural 2.20 0.05 1.00 Izvoare 9 O.R. Natural I. 0.50 0.02 0.50 Izvoare

Ca aspecte generale a acestor lacuri se desprind următoarele:

− deşi aceste lacuri nu sunt amenajate pentru "îmbăiere" lipsesc

documente de referinţă:

şti) sunt transmise direcţiilor de ape in

− luciul apei are vegetaţia abundentă, plutitori, resturi menajere, etc.;

inscripţionările "scăldatul interzis" - ex. Lacul Herăstrău, Morarilor,

Tineretului etc., in zilele de sâmbătă si duminică când afluenţa in parc este

maximă - s-au semnalat cazuri de îmbăiere si "stat la plajă" pe malul

lacurilor;

− toate aceste aspecte denotă neefectuarea lucrărilor de întreţinere

corespunzătoare a apei si nesupravegherea acesteia de către proprietari

si administratori.

Monitorizarea substanţelor periculoase, prioritare / prioritar periculoase se

desfăşoară in conformitate cu prevederile H.G.118/2002, fiind in curs de

implementare Ordinul 44/9 ian.2004 „pentru aprobarea Regulamentului privind

realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar

periculoase”.

Analizele probelor de apă, pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali,

chimici toxici, biologici si bacteriologici se efectuează in cadrul laboratorului propriu

de calitatea apei si sunt preluate de compartimentul de specialitate in vederea

elaborării următoarelor

- buletinul lunar de calitatea apelor (transmis direcţiei de ape si apoi integrat la

nivel naţional);

- contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente

teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucure

vederea includerii in sinteza bazinală, care apoi se integrează in Sinteza naţională

de protecţie a calităţii apelor;

- contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise

agenţiilor teritoriale de protecţie a mediului);

- terţe persoane (in cazul analizelor efectuate la comandă acestora)

- facturarea serviciului de ameliorare calitativă a apelor.

4.3 Starea apelor subterane

Surse individuale de apă potabilă- fântâni. Datele de potabilitate au fost furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti

De la nivelul puţurilor si fântânilor individuale din zone neracordate la reţeaua

publică de alimentare cu apă potabilă a Capitalei, in anul 2005 s-au recoltat 46 probe

de apă, din toate sectoarele Capitalei, acestea fiind necorespunzătoare din punct de

vedere chimic si/sau bacteriologic normelor admise. Ele constituie in majoritatea

cazurilor singura sursă de aprovizionare cu apă potabilă pentru o serie de locuinţe

aflate la periferia Capitalei, caracteristicile necorespunzătoare fiind determinate de

faptul că astfel de surse captează in general stratul freatic de apa care poate fi uşor

supus impurificării si/sau infestării ca urmare a condiţiilor igienico-sanitare improprii

(existenta de latrine, rezidii menajere depozitate in apropiere fără respectarea

normelor de protecţie sanitară a surselor respective, etc.). Recomandările au vizat in

astfel de cazuri îndepărtarea de urgentă a factorilor poluanţi din jurul surselor de

apă, asigurându-se respectarea zonei de protecţie sanitară prevăzută de Ord.MS

nr.536/1997 si HGR 101/1997, urmate de dezinfecţia apei cu substanţe clorigene si

imăriile

or, toate

repetarea recoltărilor.

Rezultatele obţinute in urma analizei privind calitatea acestor surse de apă au

fost comunicate către conducerea primăriilor tuturor sectoarelor la data de

01.07.2005. Acelaşi gen de informări au fost aduse la cunoştinţa primăriilor si pe

parcursul anului 2004.

Tot in luna iulie 2005 a fost transmis un mesaj de atenţionare către pr

sectoarelor 1-6 pentru prevenirea îmbolnăvirilor care s-ar fi putut datora consumului

de apă nepotabilă din zonele cu locuinţe neracordate la sistemul public de

alimentare cu apă având in vedere cantităţile crescute de precipitaţii de la data

respectivă.

Trebuie semnalat faptul că la un număr de 27 probe din totalul celor 46

recoltate din puţuri si fântâni s-au efectuat inclusiv determinări ale nitraţil

probele prezentând valori ale acestora peste limita admisă (50 mg/l). Acţiunile au

fost realizate in cadrul Programului Naţional 1 subprogramul 4 privind evaluarea

stării de sănătate si a factorilor de risc. In cazurile de mai sus s-a recomandat

evitarea utilizării apei de fântână pentru prepararea laptelui praf folosit in alimentaţia

sugarilor datorită riscului apariţiei methemoglobinemiei acute infantile cu evoluţie

severă putându-se ajunge chiar la decesul copilului in cazul in care nu se iau din

timp măsurile adecvate de tratament.

Ca urmare a inundaţiilor determinate de ploile torenţiale din Capitală, pe

parcursul lunii septembrie 2005, D.S.P./MB a iniţiat o serie de acţiuni de recoltare de

probe de apă, atât din surse proprii de mică adâncime aflate in gospodăriile

populaţiei din cartierele periferice, cât si din reţeaua centrală de distribuţie, pentru

verificarea calităţii apei. Recoltările din puţuri si fântâni au vizat zone din întregul

oraş ce nu sunt racordate la reţeaua de apă si canalizare, si anume: cartierele

Străulesti, Vatra Nouă, Pantelimon, Progresul, Giulesti, Giulesti-Sârbi, Sos.Cătelu,

străzile din apropierea sos.Alexandriei si sos.Măgurele; s-au recoltat astfel 41 probe

de apă care nu au corespuns normelor in vigoare, atât datorită unor caracteristici

organoleptice sau fizico-chimice neadecvate semnalate la 30 de probe, cât si a

prezentei unei încărcături bacteriene peste normele admise in toate probele

recoltate. In situaţiile semnalate s-a recomandat dezinfecţia cu substanţe clorigene la

ivelul surselor de apă, folosirea de filtre speciale sau filtre pe bază de schimbători

de n

ico-sanitară si vaccinare antitifoidică si

antitetanică a populaţiei din zonă, deservit de cadre medico-sanitare si care a

continu e până la eliminarea tuturor riscurilor de ordin sanitar.

or in teren ale cadrelor medico-sanitare, cât si prin

mijloacele mass - m

din reţeaua centrală a oraşului, a pei distribuite de autorităţi, fiind

semnalată necesitatea asigurării late in zonele

calamitate. S-a avut de asemenea in titifoidică si antitetanică

a populaţiei din cartierele cu stiua

Rezultatele determinărilor

ocazia acestor evenimente s-au comunicat in timp util către Ministerul Sănătăţii,

n

io i pentru reducerea indicatorilor chimici necorespunzători la valorile prevăzute

de norme.

Referitor la situaţia specială apărută in Cartierul Giulesti-Sârbi ca urmare a

inundării mai multor străzi, gospodării, surse proprii de apă, cimitire, etc. si stagnării

apei de inundaţie o lungă perioadă de timp, s-a dispus amenajarea in incinta Scolii

nr.161 a unui Centru de Consiliere igien

at să funcţionez

Atât in timpul deplasăril

edia s-a insistat totodată asupra necesităţii consumului de apă

s u folosirea a

igienei proprii de către persoanele af

vedere si vaccinarea an

tii excepţionale (Giuleşti si Giulesti-Sârbi).

de laborator pentru probele de apă recoltate cu

Prefectura Capitalei, Primăriilor

Sistemul de Gospodărire a Ape

mică adâncime din zonele incrimi e cifice pentru viitor.

Recoltările din reţeaua c t

efectuat la nivelul unor unităţi d plasament si

unităţi din sectorul alimentar, datorit t de

folosirea unei ape necorespunză riologic. Din cele 73 de

probe prelevate, 2 au prezentat a i indicatori fizici

necorespunzători, si anume: aspe o pensie si respectiv

tulbure cu particule in suspensi ctiv 52

unităţi, iar culoarea slab gălbuie s 4 probe CRL a fost

sub norma de 0,1 mg/l sau absen 6 tură bacteriană

la limită. Deoarece a existat un m u CRL scăzut sub 0,1

mg/l sau chiar absent, care a cături

bacteriene importante in apă, s

sectoarelor 1-6, Administraţiei Apele Romane –

lor Bucureşti pentru a cunoaşte calitatea apei de

nat si adoptarea de măsuri spe

en rală a oraşului in perioada inundaţiilor s-au

e învăţământ si sanitare, centre de

ă riscului crescut de îmbolnăvire determina

toare chimic si/sau bacte

tât aracteristici organoleptice, cât s c

ct palescent cu particule in sus

e si sediment, turbiditatea de 25 si respe

i respectiv galben-cenuşie, in 2

t, dintre acestea având o încărcă

nu ăr important de probe c

r i putut favoriza dezvoltarea unei încărf

-a recomandat SC Apa Nova Bucureşti SA să

mărească doza de clor utilizată, t admise as fel încât CRL să se menţină la valorile

până in cele mai îndepărtate puncte ale reţelei centrale de apă.

In ceea ce priveşte probele oare publice de apă recoltate de la nivelul unor izv

situate in diverse parcuri ale Cap

fost necorespunzătoare chimic si/sau bacteriologic recomandându-se Administraţiei

Parcurilor afişarea de panouri cu

pentru ca populaţia interesată să pra riscului pe care-l are

asupra sănătăţii consumul apei re

4.5 Ape uzate

- Ape uzate: surse de poluare 46 in b.h.A e

ATIONAL Otopeni (2

jud.Ilfov

italei, trebuie arătat că si in anul 2005 acestea au

inscripţia “ Apă nepotabilă. Pericol de îmbolnăvire “

fie avertizată din timp asu

spective.

rg s o AEROPORT INTERN

evac.) – Ilfov o AGROMEC Ciorogarla – jud.Ilfov o AGROMEC Stefănesti – jud.Ilfov o AGROPOL - Bucureşti o Ad.Natională a Rezervelor Statului – Bucureşti o IMPRESS Buftea – jud.Ilfov o APA NOVA (3 evac ape uz in r.Dambovita) –

o APA NOVA –ST.TRATARE ARCUDA (2evacuări)-jud.Giurgiu

o APA NOVA –ST.TRATARE ROSU – jud.Ilfov o ARTECA Jilava – jud.Ilfov o AVICOLA Crevedia – jud.Do BERE BĂUTURI Popesti L

ambovita eordeni – jud.Ilfov

o CET PROGRESUL - Bucureşti o CET SUD (cu 4 evacuări) - Bucureşti o SC CHIAJNA + ILF MILITARI - Bucureşti o SICOMED - Bucureşti

eni – jud.Ilfov

v o SC GLINA SA – jud.Ilfov o SC GLINCARN SA – jud.Ilfov

o I.F.I.N. Măgurele – jud.Ilfov o I.N.G.G.”ANA ASLAN”Otopeni – jud.Ilfov o IRIDEX – Rampa de gunoi ecologică -

Bucureşti

o SEMĂNĂTOAREA (SEMA PARC) - Bucureşti lfov

o – jud.Ilfov o SPITAL Domnesti – jud.Ilfov

sunt înregistrate pe teritoriul

o COMAICO – jud.Ilfov o CONSERVE Buftea – jud.Ilfov o CORUC Otopo DANUBIANA (cu 2 evacuări) – jud.Ilfov o E.G.C. BUFTEA – jud.Ilfov o G.I.P. INSTAL – – jud.Ilfo

o I.C.L.F. Vidra – jud.Ilfov

o LICEUL Dragomiresti Vale – jud.Ilfov o PRIMĂRIA 1 DECEMBRIE – jud.Ilfov o PRIMĂRIA BRAGADIRU + CORNETU –

jud.Ilfov o PRIMĂRIA BRĂNESTI – jud.Ilfov o PRIMĂRIA MĂGURELE – jud.Ilfov o PRIMĂRIA OTOPENI –ev.ape uz.orăsenesti –

jud.Ilfov o PRIMĂRIA OTOPENI – ev.ape pluviale –

jud.Ilfov o PROTAN - – jud.Ilfov o REMAT SUD - Bucureşti

o SOMIC Bragadiru – jud.I SOPREX BRAGADIRU

o UM 01961 Otopeni – jud.Ilfov o UM 01966 Clinceni – jud.Ilfov o VASCOFIL – jud.Ilfov o VEGRAS Bragadiru – jud.Ilfov o VISTO PRIMEX SRL Bragadiru - – jud.Ilfov

Din totalul acestor surse de poluare 20

administrativ al Municipiului Bucureşti, numărul lor incluzând si deversările in caseta

colectoare a râului Dâmboviţa, al cărei traseu este in majoritate pe teritoriul Capitalei.

4.6 Zone critice privind calitatea apelor de suprafata si a celor subterane. Ca zona critica privind calitatea apelor de suprafata trebuie mentionata sectiunea

imediat in aval de Glina a raului Dambovita, datorita descarcarilor de ape uzate

neepurate. Aceasta zona se afla insa pe teritotiul judetului Ilfov

4.7 Concluzii

afară de datele prezentate mai sus, date importante privind calitatea apelor Inde suprafată si potabile, am obtinut de la DSP: .Monitorizarea calităţii apei de băut si riscurile legate de consumul de apa distribuită populaţiei Municipiului Bucureşti in anul 2005 Situaţia aprovizionării cu apă si gradul de asigurare a zonelor de protecţie sanitară a surselor de apă

Sursele de suprafaţă si de adâncime care asigură necesarul de apă potabilă

pentru oraşul Bucureşti au asigurate zonele de protecţie sanitară conform

reglementărilor Ord. MS nr.536/1997 si HGR nr.101/1997 in mai mult de 95% din

azuri. Referitor la fronturile de captare subterană de la Ulmi, Bragadiru si Arcuda

trebuie a SC Apa Nova Bucureşti SA de sistare a utilizării lor si

ceperea procedurilor de conservare si/sau casare, urmând ca repunerea in stare

entru reluarea procedurilor de autorizare sanitară a acestora.

SSIIBBIILLIITTAA AA AAPPA

Trebuie evidenţiat fapt itorii Capitalei su nectaţi

siste ul public de alimentare cu apă potabilă a oraşului prin una din modalităţile

rmăto

ă medie de 3-4 ore. Ele sunt

c

semnalată hotărâre

în

de funcţionare a surselor menţionate să fie adusă la cunoştinţa reprezentanţilor DSP

p

AACCCCEE TTEEAA PPOOPPUULLAATTIIEEII LL A PPOOTTAABBIILLĂĂ

ul că aproape 90% din locu nt co

la m

u are: racord al imobilului la reţeaua de apă sau prezenta unei cişmele in curtea

locuinţei.

Alimentarea cu apă de reţea a oraşului Bucureşti este continuă, eventualele

întreruperi determinate de o serie de intervenţii (in urma unor avarii sau pentru

efectuarea unor lucrări de reabilitare), având o durat

aduse ţa populaţiei si afectează in general zone restrânse ale

c 24 de ore pot fi

semnalate numai in tim ri de cură a conductelor, in

astfel de situaţii populaţia f ă din timp prin mijloacele mass-media despre

data, durata întreruperii si zona afectată.

CCAALLIITTAATTEEAA AAPPEEII PPOOTTAABBIILLEE DDIISSTTRRIIBBUUIITTĂĂ PPOOPPUULLAATTIIEEII

si in punctele fixe din

reţeaua de distribu

apă core litat iologi bilite

de legis ă.

EELLUULL NNRR

din timp la cunoştin

oraşului. Întreruperi in alimentarea cu apă potabilă ce depăşes

pul unor lucră ţare si dezinfecţie

iind avertizat

In cursul anului 2005 s-a continuat aplicarea prevederilor legilor 458/2002 si

311/2004 privind calitatea apei potabile si a Normelor de supraveghere, inspecţie

sanitară si monitorizarea calităţii apei potabile reglementate prin HGR nr.974/2004,

acte normative ce stabilesc modul de efectuare a monitorizării de audit de către

Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene si a Municipiului Bucureşti.

Astfel, calitatea apei potabile distribuită Capitalei a fost supravegheată

permanent prin recoltările efectuate la nivelul staţiilor de tratare

ţie.

De la cele două staţii de tratare Arcuda si Roşu s-au recoltat 407 probe de

care au spuns in tota e d.p.d.v. chimic si bacter c normelor sta

laţia mai sus menţionat

TTAABB ..44..77..11

entajul p r necorespunză coltate de la niv ţiilor de trata

Anul Nr.probe recoltate Necoresp. Necoresp.

Proc robelo toare re elul stare

chimic bacteriologic

2004 167 0% 0% 2005 407 0% 0%

ebuie semnalat faptul

că acesta a fost prezent in toate recoltări obe (95,33% din cazuri) valorile acestuia incadrându-se intre 0,50 – 1,00 mg/l, ceea ce a constituit o măsu sigurantă pe entinerea cali teriologice a apei până la capă părtat al retelei.

Referitor la situatia clorului rezidual liber (CRL) trle, in 388 pr

ră de ntru m tătii bactul cel mai inde

TTAABBEELLUULL NNRR..44..77..22

Procentajul CRL in apa recoltată de la nivelul s tratare

ENT mg/ l

STE 0,50 mg/ l

taţiilor de

ANUL CRL ABS CRL PE

2004 0% 73,05%

2005 0% 95,33%

In anul 2005 s-a continuat de asemenea supravegherea calitătii apei din reteaua de distributie prin recoltări zilnice efectuate din cele 50 de puncte fixe, stabilite de comun acord cu reprezentantii SC APA NOVA BUCURESTI SA,. Astfel, s-a recoltat un număr de 2975 probe de apă, care au corespuns d.p.d.v. chimic si bacteriologic normelor in vigoare, 2 dintre ele prezentând insă un continut de nichel la limita superioară admisă (si anume 20 µg/l), iar alte 2 probe având o valoare a plumbului la limita admisă (respectiv 10 µg/l),aspecte ce au fost aduse la cunostinta SC Apa Nova Bucuresti SA.

TTAABBEELLUULL NNRR..44..77..33

Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate din punctele fixe

ANUL NR.PROBE RECOLTATE

NECORESPUNZĂTOARE CHIMIC

NECORESP. BACTERIOLOGIC

2000 3551 6,22% 0%

2001 3357 1,04% 1,64%

2002 3263 1,29 % 0,34 %

2003 3474 0,029% 0,17%

2004 1862 0,05% 0,11%

2005 2975 0% 0%

In ceea ce priveşte CRL trebuie evidenţiat faptul că in 32 probe (reprezentând

1,07%) acesta a fost absent, iar 175 probe (5,88%) au avut valori de peste 0,50 mg/l.

TTAABBEELLUULL NNRR..44..77..44

Procentajul privind CRL in apa recoltată din punctele fixe

ANUL CRL ABSENT CRL PESTE 0,50 mg/ l mg/ l

2000 1,43% 31,09%

2001 0,059% 20,49%

2002 0,06 % 14,65 %

2003 0,06% 35,03%

2004 0% 24,81%

2005 1,07% 5,88%

In cursul anului 2005 s-au efectuat si recoltări din reţeaua centrală a oraşului

ca urmare a sesizărilor primite de la consumatori , care au vizat o serie de aspecte

necorespunzătoare ale apei. Din cele 55 probe recoltate astfel, 2 (respectiv 3,64%)

au prezentat caracteri ganoleptice (gust, miros) si fi

necorespunzătoar ri al imici si/sau bacteriologici peste

norme mise, c espective fiind aduse si la cunoştinţa SC ova

Bucur A pentr cări si stabilirea de măsuri de remediere, recoltările

efectu erior ev reglementa pectelor menţ ate.

ul 2005 ctuat totod oltări de probe de la nivelul instalaţiilor

stici or

e sau valo

a r

zice (culoare, turbiditate)

e indicatorilor ch

le ad zurile Apa N

eşti S u verifi

ate ult idenţiind rea as ion

In an s-au efe ată rec

proprii de apă potab rocentrale)ilă (mic alimentate in general de surse de profunzime

si care ajoritate ilor aparţin unor unităţi industriale sau agenţi mici,

coltările fiind determinate fie de necesitatea autorizării acestor instalaţii, fie de o

ntează insă si o serie de locuinţe, recoltările efectuându-se in

urma s

mici si/sau

bacter plu

recoltă

O MECANIC, SC ELECTROAPARATAJ SA, PENITENCIARUL

anţe clorigene (Cloramina sau

ână când apa a corespuns normelor in vigoare.

Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice toare folosită in scop potabil se reflectă in morbiditatea

in m a cazur econo

re

serie de caracteristici necorespunzătoare ale apei. Intr-un număr restrâns de cazuri

astfel de instalaţii alime

esizărilor primite de la consumatori privind calitatea apei folosite.

Din cele 391 probe recoltate la nivelul acestor instalaţii, la un număr de 176

probe (reprez.45,01%) s-au semnalat depăşiri ale parametrilor fizico-chi

iologici peste limitele admise de Legea 458/2002 si 311/2004 de exem

rile efectuate de la următoarele unităţi: SC REMAT BUCURESTI SUD, SC

ROMENERG

RAHOVA, SC HESPER SA,SC NUSCO IMOBILIARA, etc. In astfel de situaţii s-a

recomandat dezinfecţia surselor de apă cu subst

Javel) precum si spălarea si dezinfecţia instalaţiei, urmate de repetarea recoltărilor,

etape ce s-au reluat p

Indicatorii cu impact asupra sănătăţii

necorespunză prin boli infecţioase cu poarta de intrare digestivă conform tabelului numărul 5.

Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales d.p.d.v. bacteriologic) ale

apei din surse individuale – fântâni, folosită de un procent de peste 10-12% din

locuitorii Capitalei si a înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor,

remarcăm faptul că nu s-au semnalat îmbolnăviri digestive ale populaţiei ce a folosit

astfel de surse.

Tabelul nr.4.7.5 Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise si prin apă

otabilă (la 100.000 locuitori) ANUL BOALA

DIAREICĂ ACUTĂ

HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ

TIP A

FEBRA DIZEN – E

p

TIFOIDĂ TERI

2000 279,10 42,01 0 15,28

2001 275,94 30,10 0 12,57

2002 436,04 20,73 0 20,93

2003 402,63 17,75 0 5,3

2004 380,13 23,84 0 5,55

2005 349,48 20,29 0 2,02

Din datele prezentate in tabel, se pot constata, pentru anul 2005,

rmăto

ă a morbidităţii prin dizenterie comparativ cu perioada

00-2004.

05 nu au fost înregistrate epidemii hidrice si /sau boli digestive

u arele aspecte:

- morbiditatea prin BDA a continuat să scadă fată de perioada 2002-2004;

- HVA tip A a prezentat o reducere a morbidităţii comparativ cu anul precedent

ajungând la aprox.jumătate din valorile înregistrate înainte de anul 2000;

- s-a constatat totodată absenta in continuare a cazurilor de febră tifoidă;

- reducerea semnificativ

20

In anul 20

determinate exclusiv de consumul de apă potabilă.

Datele de mai sus au fost furnizate de Biroul de Epidemiologia Bolilor Transmisibile

din cadrul DSP-MB.

Trebuie semnalat de asemenea faptul că in anul 2005 nu s-au înregistrat

cazuri de methemoglobinemie acută infantilă determinată sumul apei de de con

fântână la copiii de 0 – 1 an.

Concluzii privind calitatea apei potabile folosită de populaţia oraşului Bucureşti:

- atât recoltările de apă efectuate la ieşirea din staţiile de tratare Arcuda si

Roşu, cât si cele din punctele fixe ale reţelei de distribuţie au corespuns in totalitate

normelor stabilite de Legea 458/2002 si 311/2004, constatându-se îmbunătăţirea in

timp a calităţii apei de reţea determinată de preocuparea producătorului – SC Apa

Nova Bucureşti SA – pentru calitatea serviciilor oferite consumatorilor, precum si de

monitorizarea permanentă a acesteia, atât de către DSP cât si de SC Apa Nova

Bucureşti SA, evoluţie ce se poate evidenţia si din tabelul următor :

Tabelul nr.4.7.6

Anul

Procentajul probelor necoresp.recoltate din punctele fixe

2001 2,59%

2002 1,56%

2003 0,20%

2004 0,09%

2005 0%

- in cazul recoltărilor efectuate la nivelul instalaţiilor proprii de apă potabilă

ce alimentează o serie de unităţi industriale sau locuinţe s-a constatat menţinerea

unui procent important de probe necorespunzătoare d.p.d.v. chimic si/sau

bacteriologic in comparaţie cu perioada 2001-2003, reducerea fiind cu totul

nesemnificativă fată de anul anterior, după cum se poate observa si din tabelul

următor :

Tabelul nr.4.7.7

Anul

Procentajul probelor necoresp.recoltate din inst.proprii de

apă potabilă

2001 27,22%

2002 24,74%

2003 20,99%

2004 46,84%

2005 45,01%

referitor la apa provenită din surse proprii (puţuri sau fântâni) s-a constatat ca si in

in totalitate necorespunzătoare chimic

i anteriori privind igienizarea si

de protecţie sa or de apă, înlăturarea

deşeurilor menajere, utilizarea corespunzătoare a foselor septice,

videnţia ontinuare necesitatea deosebită a

re zonele periferice;

a din izvoarele publice aflate le parcuri ale Capitalei a prezentat

o încărcătură bacteriană peste normele admise este necesară

cute popula e a evita consumul acesteia, prin

e atenţionare privind riscul de îmbolnăvire in cazul

-

anii precedenţi că probele recoltate au fost

si/sau bacteriologic cu toate recomandările din ani

menţinerea perimetrelor nitară a sursel

corespunzătoare a

alte măsuri specifice, aspecte ce e ză in c

extinderii reţelei centrale de apă a oraşului sp

- deoarece ap in une

in continuare

menţinerea avertismentelor fă ţiei d

afişarea de panouri cu inscripţii d

folosirii apei respective.

Capitolul 5 Starea solului 5.2 Calitatea solului 5.2.1 Repartitia solului pe categorii de folosinte: Tabel 5.2.1.1 Categoria de folosintă Suprafata (ha) Suprafata totală 23787 Suprafata agricolă 5449 o-pr prietate majoritar privată 4153 Suprafolosintă -ar -pă -fânete -vii si pepiniere viticole

66 270

fata agricolă pe categorii de

abil

4607 506

suni -

-livezi, pepiniere pomicole Păduri si alte terenuri cu vegetatie forestieră

611

Ape si bălti 908 Alte suprafete 16819 5.2.2 R

ă nota de

Tabel

epartitia terenurilor pe clase de calitate Incadrarea terenurilor din judetul Ilfov pe clase de calitate dupbonitare se prezintă astfel :

5.2.2.1 Folosintă Suprafata

(Ha) Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Arabil 106502 4508 72994 23901 3873 4420 Păsunfânete

i si

2439 0 34 2077 281 45

Vii 2009 148 1711 182 0 0 Livezi 1754 0 1657 34 80 0

5.2.3 Principalele restrictii ale calitătii solurilor In arealul ocupat de municipiul Bucuresti solurile au fost puternic modificate

antropic, tipurile naturale intâlnindu-se astăzi doar pe suprafete restrânse din unele

parcur

peratiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic

alte tipuri de sol..

masivă si cu intensificarea

traficului rutier.

i si din zonele periferice putin influentate de activitătile umane (zona forestieră

nordică si zona agricolă nord-vestică).

Prima fază a modificărilor antropice puternice a fost datorată constructiilor de

toate felurile in care, prin o

A doua fază a inceput odată cu industrializarea

lul prin

e

5.3 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din Bucureşti

si culturilor agricole

Practic, toate emisiile de la aceste surse influentează negativ so

incorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Incărcarea solului cu astfel d

elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradează insusirile fizice, chimice

si biologice contribuind astfel la reducerea capacitătii productive a solurilor.

SURSE DE POLUARE A SOLULUI

• depunerile uscate si umede din atmosferă

• depozitarea inadecvată de deşeuri si reziduuri menajere si industriale pe

terenuri neamenajate corespunzător

• deversarea de nămoluri, slamuri si ape uzate pe terenuri agricole sau de

altă natură

• chimizarea in exces a terenurilor

• degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de

practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare si apărare,

etc.)

• poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens

5.3.1. Îngrăşăminte si 5.3.2 produse fitosanitare Folosirea îngrăşămintelor in exces poate conduce la deteriorarea calităţii

solului, in special in ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi si azotaţi. In acest sens, din

date furnizate de către ICPA, reies următoarele :

- reactia solurilor este slab acida la circa jumătate din unitătile de sol

cercetate, restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab

acide;

- rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari;

- continuturile medii de azot total sunt mici (indeosebi la solurile brun-roscate)

si mijlocii la solurile cernoziomice;

- continuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile

cercetate, mari pe circa 25 % si foarte scăzute pentru restul de 25 %;

- continutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate

urile zootehnice

si mare la restul de 25 %.

5.3.3 Soluri afectate de rezidu

Activitatea zootehnică este extrem de redusă pe teritoriul Municipiului

Bucureşti, insă dispunem de date, mai vechi de pe teritoriul Sectorului Agricol Ilfov.

Solurile predominante din judetul Ilfov prezintă, in general, o vulnerabilitate

r agenti poluanti datorită capacitătii de tamponare

ne.

fete mici au fost puse in evidentă procese de poluare a solurilor cu

ziduuri organice de la complexele

agrozootehnice din zonele Peris, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a productiei

oate ace ituatii a variat intre 25 si 100 %.

Irigaţii- nu exista date, întrucât structura ternului arabil este majoritar privata,

e Statist reşti nu a furnizat aceste date.

onitori a calitatii solului Deşi nu dispunem de date recente de la Institutul de Cercetări in Pedologie

câteva dintre concluziile datelor studiile realizate sunt in continuare

de actualitate.

Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru

zonele cu trafic auto intens. In legătură cu aceasta, cercetările I.C.P.A. au stabilit

continuturile de Pb in probe de sol recoltate din orizontul superficial al terenurilor

situate in imediata vecinătate a arterelor de circulatie cu un trafic intens sau mai

putin intens si din incinta parcurilor din puncte in care solurile s-au păstrat in regim

natural. Din aceste date rezultă clar că in punctele cu o circulatie auto intensă continuturile de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depăsesc de până la 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm). Astfel de

situatii s-au inregistrat la probele recoltate din Piata Rosetti, Piata Nicolae

Grigorescu, Piata Sudului, sos. Kiseleff. In aceste puncte, continuturi ridicate s-au

inregistrat si la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm si chiar la adâncimi mai mari.

In aceste puncte s-au determinat continuturi inferioare valorii limită maximă admisă,

dar mult mai mari decât valoarea medie a concentratiei naturale de Pb total din sol

(15 ppm).

In contrast cu solurile situate de-a lungul străzilor si bulevardelor, in solurile

din parcuri care au evoluat in regim natural, continuturile de Pb total din orizontul A

se situează intre 5 până la 16,2 ppm.

Practic, in cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decât continutul

mediu general al plumbului total din soluri.

relativ scăzută la impactul multo

bu

Pe supra

ape uzate, nămoluri de la statiile de epurare si re

agricole in t ste s

5.3.4

iar Direcţia d ică Bucu

5.4 M zare

si Agrochimie

Rezultă deci, că solurile de pe raza municipiului Bucuresti, puternic

odificate antropic, au un continut foarte mare de Pb provenit, in cea mai mare parte, de la em

egradate

modul

m

isiile autovehiculelor din traficul rutier. 5.5 Terenuri d Sub aspectul degradării de terenuri, impărtirea pe sectoare se prezintă in

următor: Tabel 5.5.1- Terenuri degradate Sectorul Suprafata de teren degradată

(ha) Sectorul 1 75 Sectorul 2 27.2 Sectorul 3 3.5 Sectorul 4 10.14 Sectorul 5 35 Sectorul 6 30 Total 180.84

Capitolul 6 Pădurile si Biodiversitatea

regenerabile dar si a unei game largi de servicii. Resursele

alimen

zent Bucurestiul este înconjurat de o centură verde de păduri tip parc,

răzda

Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita sau

de pe

dată cu realizarea lacului Morii.

O menţiune specială o merită Grădina Botanică situată in cartierul Cotroceni,

nde îşi găsesc adăpostul majoritatea arborilor ocrotiţi. In vecinătatea imediată a

acesteia se află parcul Palatului Cotroceni cu frumoase alei de platani, salcâmi,

castani sălbatici, brazi, jnepeni, pergole cu glicină, vită de vie si numeroase plantaţii

6.1 Biodiversitatea

Biodiversitatea are un rol important in ceea ce priveşte asigurarea si

producerea resurselor

tează sistemele socio-economice si asigură servicii ca: epurarea apelor,

calitatea aerului, procesarea deşeurilor, influenţează si modulează clima, etc.

6.1.1 Habitate naturale Flora si fauna salbatica

Aglomerarea urbană a Bucurestiului, extinderea continuă a ariilor de interes

economic, a construcţiilor de locuinţe in detrimentul zonelor naturale, duce la o

continuă înrăutăţire a situaţiei habitatelor naturale.

Este ştiut faptul că micşorarea ariilor habitatelor naturale are drept consecinţă

imediată dispariţia din zonă a diferitelor specii de floră si faună sălbatică in special,

care nu se pot acomoda cu zgomotul urban, prezenta oamenilor si in primul rând cu

poluarea produsă de industrie, trafic auto etc.

In pre

b te de alei si poieni, adesea cu lacuri si ştranduri, mult căutate de locuitorii

capitalei pentru odihnă si agrement.

Printre acestea se număra pădurile: Brănesti, Andronache, Băneasa, Snagov,

Comana s.a.

Parcurile si grădinile se află cu precădere in partea de nord, in jurul salbei de

lacuri de pe valea Colentinei - Mogosoaia,

cursul râului Dâmboviţa: Cişmigiu, Carol (Libertătii), Tineretului, Crângasi,

ultimul apărut in deceniul `80 o

Parcurile aparţin stilului mixt, vegetaţia lor fiind autohtonă si alohtonă. In

Grădina Cişmigiu au fost aduşi pentru plantare 30.000 de arbori si arbuşti din

judeţele Gorj, Dâmboviţa si Braşov, precum si de la Viena.

u

florale. Majoritatea parcurilor si grădinilor publice au inclus in arboretele lor

exemplare din vechea pădure, ce acoperă regiunea.

Starea florei si faunei sălbatice Aşa cum am precizat, degradările de terenuri au efect imediat asupra florei. In

Bucureşti la ora actuală, plante sălbatice întâlnim in special la periferie, pe terenurile

cu destinaţie agricolă.

Grădinile mici cu un aport microclimatic util recreerii in perioada caniculei din

vară, tampon fată de poluarea de orice natură, importante pentru decoraţia florală,

producţia mică de fructe si legume, care degrevă piaţa agro-alimentară, au dispărut

ca urmare mai ales a demolărilor din perioada 1965-89. Atunci au apărut noi cvartale

de blocuri cu 4-10 etaje, artere stradale si spatii verzi mai mari, dar sărace sub

aspect fitocenotic. Toate acestea au însemnat o masivă redistribuite a terenului

urmată de necesitatea reorientării ecologice a capitalei. Grădinile din jurul blocurilor

noi au o dezvoltare mai mare in cartierele centrale si mărginaşe (atingând până la

300-400 mp in jurul unui mobil) fată de zonele ultracentrale, unde lipsesc sau ating

max 60 mp. Funcţia lor agro-alimentară a dispărut in mare măsură din cauza

multiplicării proprietarilor, menţinându-se mai ales aceea de tampon microclimatic si

antipoluant.

Dintre plantele cultivate in jurul blocurilor cităm : frasinul, Catalpa, teiul, nucul,

salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, vita de vie, caprifoiul, iasomia, forstitia,

lemnul câinesc, spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc. o parte dintre acestea

constituindu-se in adevărate garduri vii. In spatiile dens construite sunt plantate si

acoperişurile cu vită de vie, dar mult mai frecventă este îmbrăcarea zidurilor

exterioare cu vită de cultură sau sălbatică.

Sub aspectul faunei, predomină ca număr animalele domestice, in special a

câinilor fără stăpân, pisici etc.

In raza Ocolului Silvic Bucureşti (Bucureşti +Ilfov) sunt constituite 11 fonduri

de vânătoare, arondate la diferite asociaţii de vânătoare, speciile care populează

aceste fonduri fiind : căpriorul, iepurele, fazanul si, in unele, mistreţul

O analiză completă a biodiversităţii la nivelul Capitalei este foarte greu de realizat. În prezent, în lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din municipiul Bucureşti, nu se cunoaşte cu precizie numărul tipurilor de habitate. Flora Municipiul Bucureşti numără 117 specii de arbori ocrotiţi : Castan (Aesculus hipocastanum), Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana), Frasin (Fraxinus excelsior), Arborele ginco (Ginko biloba), Arborele lalea (Lidodendron tulipifera), Lageostromeria indica, Libocedrus decurens, Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana), Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra), Magnolie (Magnolia Yulan), Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata), Dudul alb (Morus alba), Paulownia tomentosa, Platan (Platanus acerifolia), Platan (Platanus orientalis), Pin (Pinus Jeffrei), Pinul negru (Pinus nigra), Plop alb (Populus alba), Plopul piramidal (Populus alba piramidalis), Cireş florifer (Prunus specieis), Salcâmul japonez (Sophora japonica), Arborele vieţii (Sequoia gigantea), Tisă (Taxus baccata), Chiparosul de baltă (Taxodium distichum), Teiul cu frunză mare (Tilia platyphilos), Tei (Tilia sp.), Teiul argintiu (Tilia tomentosa), Toreia (Torreya nucifera), Toreia (Torreya californica), Stejarul roşu (Quercus borealis), Stejar (Quercus robur). Fauna municipiului Bucureşti este destul de diversă, în Capitală existând un număr important de specii de păsări (populaţii ale parcurilor, lacurilor/bălţilor şi în principal a tuturor zonelor verzi ale Capitalei), care pot fi : - sedentare : Stârcul pitic (Ixobrychus minutus), Raţa mare (Anas platyrhynchos), Vânturelul roşu (Falco tinnunculus), Potârnichea (Perdix perdix), Fazanul (Phasianus colchicus), Cârstelul de baltă (Rallus aquaticus), Lişiţa (Fulica atra), Pescăruşul argintiu (Larus argentatus), Pescăruşul râzător (Larus ridibundus), Guguştiucul (Streptopelia decaocto), Cucuveaua (Athene noctua), Huhurezul mare (Strix uralensis), Striga (Tyto alba), Ghionoaia sură (Picus canus), Ghionoaia verde (Picus viridis), Ciocănitoarea pestriţă mare (Dendrocopus major), Ciocănitoarea de grădini (Dendrocopus medius), Ciocănitoarea pestriţă mică (Dendrocopus minor), Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), Ciocârlanul (Galerida cristata), Codobatura albă (Motacilla alba), Graurul (Sturnus vulgaris), Gaiţa (Garrulus glandularis), Coţofana (Pica pica), Stăncuţa (Corvus monedula), Cioara de semănătură (Corvus frugilegus), Cioara grivă (Corvus corone ornix), Corbul (Corvu corax), Ochiul boului (Troglotydes troglotydes), Mierla (Turdus c

merula), Piţigoiul codat (Aegithalos caudatus), Piţigoiul sur (Parus palustris), Piţigoiul albastru (Parus caeruleus), Piţigoiul mare (Parus maior), Ţicleanul (Sitta europea), Cojoaica de pădure (Certhia familiaris), Vrabia de casă (Passer domesticus), Vrabia de câmp (Paser montanus), Cinteza (Fringilla coelebs), Botgrosul (Coccothraustes Coccothraustes), Florintele (Carduelis Chloris), Sticletele (Carduelis carduelis) şi Presura sură (Miliandria calandra);

- în pasaj : Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), Egreta mică (Egretta garzetta), Egreta mare (Egretta alba), Stârcul galben (Ardeola Ralloides), Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), Barza albă (Ciconia ciconia), Barza neagră (Ciconia nigra), Gâsca de vară (Anser anser), Gârliţa mare (Anser albifrons), Raţa pestriţă (Anas strepera), Raţa suliţar (Anas acuta), Raţa cârâitoare (Anas quuerquedula), Raţa lingurar (Anas clypeata), Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina), Raţa roşie (Aythya nyroca), Uliganul pescar (Pandion haliaetus), Uliul păsărar (Accipiter nisus), Uliul porumbar (Accipiter gentilis), Uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes), Eretele de stuf (Circus aeruginosus), Eretele vânăt (Circus cyaneus), Eretele sur (Circus pygargus), Eretele alb (Circus macrourus), Acvila ţipătoare mică (Aquila clanga), Acvila mică (Hieraaetus pennatus), Şerparul (Circaetus gallicus), Viesparul (Pernis apivorus), Şorecarul comun (Buteo buteo), Şorecarul încălţat (Buteo lagopus), Gaia neagră (Milvus nigras), Vânturelul roşu (Falco tinnunculus), Vânturelul de seara (Falco vespertinus), Şoimul rândunelelor

alco subbuteo), Şoimul călător, Şoimul de iarnă (Falco columbarius), Cocorul

i Presura galbenă mberiza citrinella);

nigricollis),

ţa cu cap castaniu (Aythya ferina), Raţa roşie (Aythya ăsărar (Accipiter nisus), Şoimul rândunelelor (Falco subbuteo),

ira de baltă (Sterna hirundo), Chirighiţa cu obraz

(F(Grus grus), Scoicarul (Haematopus ostralegus), Piciorongul (Himantopus himantopus), Prundăraşul gulerat mic (Charadrius dubius), Nagâţul (Vanellus vanellus), Bătăuşul (Philomachus pugnax), Fugaciul de ţărm (Calidris alpina), Fugaciul mic (Calidris minuta), Fugaciul roşcat (Calidris ferruginea), Sitarul de mal (Limosa limosa), Sitarul de pădure (Sopolax rusticola), Fluierarul cu picioare roşii (Tringa totanus), Fluierarul de mlaştină (Tringa glareola), Fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), Fluierarul de munte (Actitis hypoleucos), Fluierarul negru (Tringa erythropus), Fluierarul cu picioare verzi (Tringa nebularia), Becaţina comună (Gallinago gallinago), Pascăruşul negricios (Larus fuscus), Chirighiţa neagră (Chlidonias niger), Chirighiţa cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), Ciuşul (Otus scops), Caprimulgul (Caprimulgus europaeus), Capântortura (Jynx tortila), Fâsa de pădure (Anthus trivialis), Codobatura galbenă (Motacilla flava), Codobatura de munte (Motacilla cinerea), Lăcarul mic (Acrocephalus schoenobaenus), Lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), Lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), Pitulicea fluierătoare (Phylloscopus trochilus), Pitulicea sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), Muscarul mic (Ficedula parva), Muscarul negru (Ficedula hypoleuca), Muscarul gulerat (Ficedula albicollis), Sturzul viilor (Turdus iliacus) ş(E - în tranzit (oaspete de vară) : Corcodelul cu gât negru (PoedicepsCorcodelul mare (Poediceps cristatus), Corcodelul cu gât roşu (Poediceps grisegena), Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), Egreta mică (Egretta garzetta), Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), Barza albă (Ciconia ciconia), Ranyroca), Uliul pPrepeliţa (Coturnix coturnix), Găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), Prundăraşul gulerat mic (Charadrius dubius), Ch

alb (Chlidonias hybridus), Cucul (Cuculus canorus), Drepnea neagră (Apus apus), ria (Merops apiaster), Dumbrăveanca

o

scinioides), Lăcarul mic (Acrocephalus schoenobaenus), c

(Phoen ), Măcăleandrul (Erithacus rubecula), Privighetoarea roşcat

ic (Tachybaptus ruficollis), Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), Egretacinerea

ţina comună (Gallinago gallinago), Pescăruşul sur (Larus canus), iuful de pădure (Asio otus), Pescăraşul albastru (Alcedo atthis), Codobatura de

munte

), Inăriţa (Carduelis flammea), Scatiul (Carduelis spinus), Presura de stuf mberiza schoeniclus) şi Presura galbenă (E beriza citrinella).

xcepţii : în sezonul de iarnă Egreta mică (E retta garzetta) este vazută foarte rar, e posibil să fie doar în trecere prin Capitală.

Păsări care au fost văzute în mod excepţional prin municipiul Bucureşti, dar care nu au fost urmărite şi studiate pentru a oferi date exacte : Pescăruşul negricios (Larus fuscus), Corbul (Corvu corax), Greluşel de stuf (Locustella luscinioides) şi Muscarul mic (Ficedula parva). a ora actuală, în Capitală, există câteva probleme care periclitează zonele de abitat şi de cuibărit ale păsărilor :

Pescăraşul albastru (Alcedo atthis), Prigo(C racias garulus), Pupăza (Upupa epops), Capântortura (Jynx tortila), Lăstunul de mal (Riparia riparia), Rândunica (Hirundo rustica), Lăstunul de casă (Delichon urbica), Codobatura galbenă (Motacilla flava), Grangurul (Oriolus oriolus), Greluşelul de stuf (Locustella luLă arul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), Lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), Silvia mică (Sylvia curruca), Silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), Silvia de zăvoi (Sylvia borin), Pitulicea mică (Phylloscopus collybita), Muscarul mic (Ficedula parva), Muscarul sur (Muscicapa striata), Codrosul de pădure

icurus phoenicurusă (Luscinia megarhynchos), Sturzul cântător (Turdus philomelos), Sfrânciocul

roşiatic (Lanius collurio), Sfrânciocul cu frunte neagră (Laius minor) şi Presura de stuf (Emberiza schoeniclus); - în tranzit (oaspete de iarnă) : Corcodelul m

mică (Egretta garzetta), Egreta mare (Egretta alba), Stârcul cenuşiu (Ardea ), Lebăda de vară (Cygnus olor), Raţa pestriţă (Anas strepera), Raţa suliţar

(Anas acuta), Raţa fluierătoare (Anas penelope), Raţa mică (Anas crecca), Raţa cârâitoare (Anas quuerquedula), Raţa moţată (Aythya fuligula), Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina), Ferestraşul mic (Mergus Albellus), Uliul păsărar (Accipiter nisus), Uliul porumbar (Accipiter gentilis), Eretele vânăt (Circus cyaneus), Şorecarul încălţat (Buteo lagopus), Şoimul de iarnă (Falco columbarius), Fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), BecaC

(Motacilla cinerea), Mătăsarul (Bombycilla garrulus), Auşelul cu cap galben (Regulus regulus), Cocoşarul (Turdus pilaris), Piţigoiul de brădet (Parus ater), Sfrânciocul mare (Laius excubitor), Cinteza de iarnă (Fringilla montifrigilla), Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), Forfecuţa (Loxia curvirostra), Câneparul (Carduelis cannabina(E m E giar Corbul (Corvu corax) est

Lh

- nivelul inconstant al lacurilor din capitală (îngheţarea rapidă a acestora); specii de păsări;

r in parcurile şi grădinile municipiului Bucureşti care a paţiul de cuibărit; se impune ca măsură dezvoltarea de

programe pentru construirea şi amplasarea cuiburilor artificiale (dar la dimensiunile tandard, funcţionale);

plante (unele specii de plante foarte importante ate să se maturizeze); se impune montarea în parcurile şi

nitorilor artificiali care să suplimenteze, în special în sezonul ce, hrana speciilor de păsări şi plantarea unor specii mult mai rezistente de plante.

Mentiuni speciale Păsări

- nepopularea cu diverse- cosmetizarea arborilo dcondus la dispariţia s

s- cosmetizarea peluzelor cu flori şi pentru pasări nu sunt lăsgrădinile Capitalei a hrăre

18 specii de păsări (din totalul de 90 de specii care au vost văzute in

Municipiul Bucureşti), se regăsesc in Anexa Anexei I Directiva Păsări, care fac

obiectul măsurilor de conservare specială privind habitatul, in scopul asigurării

supravieţuirii si reproducerii lor in aria lor de distribuţie.

Lista preliminară a speciilor de păsări care necesită acţiuni de conservare la

niv ; Alcedo atthis; Chlidonias hybridus; Ciconia ciconia;

opos syriacus; Egretta alba;

gretta garzetta; Ficedula albicollis; Ixobrychus minutus; Lanius collurio; Lanius

inor; Larus minutus; Nycticorax nycticorax; Phalacrocorax pygmeus; Picus canus;

Specii de interes comunitar are necesită desemnarea zonelor

speciale de habitat p i te la nivelul

muni ) si o sp asca asă, care se reg

H

. Misgurnus

el teritorial: Aythya nyroca

C racias garrulous; Dendrocopos major; Dendroco

E

m

Sterna hirundo

a căror conserv

e: 3 specii de eşti (din totalul de 16 spec

ăsesc pe anexa II Directiva

i identifica

cipiului ecie de bro ţesto

abitate

1 fossilis

2. Pelecus cuOrdin: Cypriniformes

yprin

ltratus

Familia: C idae

3. Rhode

pus sericeus amarus rini

yprinOrdin: Cy formes Familia: C idae

4. Emys orstu m

bicularis Ordin: Te dines Familia: E ydidae

Trei specii d lia Vespertilionidae sunt in use in Lista

Tabel 6.1.1.1

Specia Denumirea populară

Statut legal

Conv. Berna

Conv. Bonn

Directiva Habitate L 462

e l mivertebratelor din România

ilieci -Fa cl Roşie a

Plecoliliacul brun strict

Anexa 4 tus auritus urechiat protejată X x

Vespertilio murinus liliacul de ziduri protejată X x x Anexa 4 strict

Epser

tesicus otinus

liliacul cu aripi late

strict protejată X x Anexa 4

Tabel 6.1.1.2 Inventar specii floră sălbatică

Familia Specia Den. Populară Statut Legal Localizare

Araliaceae Hedera helix iederă Grădina Botanică Betulac Betula verrucosa mesteacăn cultivat Parcuri eae Fagace e Quercus robur stejar pedunculat cultivat Parcuri a

Fagacea Parcuri e Quercus

pedunculiflora stejar cultivat Fagaceae Quercus boreails cultivat Parcul Floreasca Fagaceae Quercus cerris cer cultivat Parcuri

Fagaceae Quercus frainetto garnită cultivat Parcuri

Fag 00 Grădina Botanică aceae Fagus silvatica fag protejata

Legea 5/20Ginkgoaceae Ginkgo biloba ginkgo biloba cultivat Parcul Carol

Gramin eae Phragmites communis stuf / trestie Lacuri

Gramineae Phragmites australis stuf Lacuri Gramineae Festuca sp paius comuna Labiatae Lamium maculatum urzica moartă comuna

Legumin stre trifoias Grădina Botanică osae Trifolium campeLeguminosae Robinia pseudacacia salcâm Grădina Botanică

Magnoliaceae Magnolium sp. arborele de magnolie Parcul Carol,Cişmigiu,

N ymphaceae Nymphaea alba nufărul alb Grădina Botanică, lacuriN ri ymphaceae Nuphar luteum nufărul galben Grădina Botanică, lacu

Oleaceae Fraxinus excelsior frasin Parcuri Pinaceae Abies alba brad cultivat Parcuri

Platanaceae Platanus acerifolia platan cultivat Parcuri Ranunculaceae Ranunculus acer floare brostească

Ranunculaceae purpurascens spânz Helleborus

RanunculaThalictrum

ceae aquilegifolium rutişor Rosaceae Cerasus avium cireş sălbatic cultivat Parcuri Rosaceae Rosa canina măceş Parcuri Salicaceae Salix alba salcie/răchita albă Salicaceae Salix babilonica cultivat Parcul Floreasca Salicaceae Populus alba plop alb cultivat Parcuri Salicaceae Populus nigra plop negru/pluta cultivat Parcuri

Taxodiaceae Taxodium distichum chiparosul de baltă Tiliaceae Tilia cordata tei pucios Parcuri Tiliaceae Tillia tomentosa tei alb parcuri

Typhaceae Thypha angustifolia papură ingustă Lacuri Typhaceae Typha latifolia papură lată parcuri Ulmaceae Ulmus foliacea ulm de campie Lacuri

Spyrogira elongata mătasea broaştei Lacuri

Cladophoraceae Cladophora glomerata lâna broaştei Lacuri

Rieciocarpus natans muschi Liliopsida Phragmites australis stuf Lacuri

Lemnaceae Spirodela polyrrhiza lintita Labiat urzică moartă parcuri ae Lamium maculatum

Loranthaceae Viscum album vâsc alb Grădina Botanică Juniperus sp Parcul Unirii Taxus sp Parcul Unirii Busus semphora Parcul Unirii

6.1.2 Specii de floră si faună sălbatică valorificate economic

valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi

i si al judetului Ilfov sunt inventariati si se află

ersitătii, a echilibrului ecologic atât de necesar

Starea de sănătate a animalelor in raport cu starea mediului la

si din cele câteva

In Bucureşti valorificarea economică a speciilor de faună si floră sălbatică se

face in cea mai mare parte neorganizat. Se valorifică in special plantele cu calităţi

medicinale, iar in pieţele capitalei se vând in special păsărele sălbatice. De

asemenea, in perioada sărbătorilor de iarnă, se

bradul, molidul, dar aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Bucurestiului

6.1.3 Situaţia ariilor protejate si monumentelor naturii

La nivelul Municipiului Bucureşti nu există habitate naturale si nici arii protejate.. Totuşi:

suprafata de 100 ha din pădurile din zona Snagovului este declarată

rezervatie naturală (dar se află pe teritoriul judetului Ilfov)

pe teritoriul municipiului Bucurest

sub supraveghere 170 de arbori ocrotiti, declarati monumente ale naturii;

in Bucureşti sunt inventariaţi un număr de 117 specii de arbori ocrotiţi; 10 ha din luciul de apa al lacului Snagov au fost declarate zonă cu regim

special de protectie.

Conservarea si dezvoltarea rezervatiilor naturale specifice zonei noastre

permite mentinerea biodiv

ecosistemelor si deci si omului. Sunt necesare măsuri de oprire a procesului de

disparitie a unor specii de floră si faună ca urmare in special a poluării.

La Riioasa există o rezervatie naturală, constituită in vederea ocrotirii unei

vegetatii floristice de interes deosebit, specia principală fiind Crocus moesiacus.

Poluarea fonică, a aerului, a solului existentă in capitală a condus

deteriorarea conditiilor de viată ale animalelor. Aceasta se reflectă

exemple pe care le vom da in continuare.

In zona Pantelimon-Brănesti au dispărut sau se intâlnesc tot mai rar

porumbeii si turturelele.

De asemenea se constată o micsorare a duratei de viată a animalelor

domestice, datorită unei infestări cu metale grele a solului si vegetatiei din zonă.

Cainii fără stăpân, care isi asigură hrana in mare parte din gunoaiele stradale,

sunt de asemenea intr-o situatie proastă din punct de vedere al sănătătii, si

constituie si un pericol important pentru sănătatea oamenilor care intră in contact cu

acestia (in special copiii).

6.1.5 Presiuni antropice Preocupările actuale pentru stoparea distrugerii biodiversităţii sunt justificate

de rata nemaintâlnită cu care aceasta este pierdută, fiind real pericol de dispariţie.

Speciile dispar cu o rata de 10 000 de ori mai mare decât ratele naturale. Dispar

categorii întregi de ecosisteme, fără să avem timp să înţelegem interacţiunile dintre

componentele lor, care să ne permită să menţinem calitatea vieţii pe pământ.

Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii si

ameninţă însăşi posibilitatea continuităţii societăţii umane.

Probleme

Lipsa unor studii de cercetare- evaluare a biodiversităţii la nivelul Municipiului

Bucureşti

Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi cu circa 50 % şi scăderea suprafeţei de 2

verzi din municipiul Bucureşti.

partea de nord a municipiului Bucureşti şi se

spaţiu verde care revine unui bucureştean la sub 10 m pe cap de locuitor

Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri

private etc. în spaţiul parcurilor/zonelor

Absenta unui sistem de reinventariere si de marcare a arborilor.

Nevalorificarea Grădinii Botanice la valoarea reală.

Insuficienţa cunoştinţelor privind legislaţia de mediu în vigoare, drepturi,

obligaţii şi responsabilităţi a persoanelor fizice, grupurilor comunitare, al

reprezentanţilor administraţiei publice locale

6.2 Biosecuritatea Din datele pe care le detinem, pe teritoriul Municipiului Bucuresti nu se cultiva plante modificate genetic 6.3 Starea pădurilor Pădurea Băneasa este situată în

înscrie ca una din

pădurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitată zonă pentru

recreare şi ag

Principala cale de acces spre pădure este reprezentată de Şoseaua

Bucureşti-Plo ă spre dreapta, o

şosea asfaltat ăi de acces sunt: şoseaua de centură a Capitalei şi şoseaua

Bucureşti - Pi ndu-se face însă

numai cu autoturismele, cu bicicleta sau pe jos.

Arboretele care compun aceast le foştilor Codrii

ai Vlăsiei, def pentru extinderea rafeţelor destinate

culturilor agric , fie pentru interese străine (în timpul celui de-al

doilea război rmană a în t aproape toate

Pădurea Băneasa este situată în etajul de vegetaţie caracteristic câmpiei

o e ro ădure. Textura solului este

oasă şi mai rar argiloasă. În zonele depresionare, datorită acumulării apei

din precipitaţii, apar fenomene de podzolire şi pseudo-gleizare, a căror intensitate

cimea dep nii. Substratul litologic este de tipul loess

iune cel mai răspândit este cel de câmpie şcat,

erioară pentru stej i stejăr

sunt cele caracteristice şleaului. Arboretele artificiale

e, pa alcâm

cii, se face în principal, în funcţie de ce,

astfel:

cte şi mai bogate (brun-roşcate

epresi apa retele p

apare p emu

- ceretele au invadat arboretele de şleau şi ca stare au fost considerate (pe total)

sc rea Bă te

de ani), fiind tă în tim ui de-a ondial.

rement.

ieşti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ra

ă. Alte c

mific

pera - Tunari, pe acestea deplasarea spre pădure putâ

ă pădure reprezintă vestigii a

rişaţi în decursul timpului, fie sup

ole şi aşezărilor umane

mondial, de exemplu, armata ge lătura

arboretele din pădurea Băneasa).

forestiere. Forma dominantă de relief este câmpia medie, întreruptă din loc în loc, de

suprafeţe mici de depresiune (ravene).

Tipul pred minant de sol ste

luto-argil

cel brun- şcat de p

variază în funcţie de adân resiu

pentru întreaga unitate.

Tipul de staţ forestieră, brun-ro

profund, de productivitate sup ărete ş eto-şleauri.

Arboretele din această pădure

ocupă suprafeţe reduse fiind format în princi l, din s şi plop alb. O separare

naturală, pe grupe de spe condiţiile pedoedafi

- pe solurile mai puţin compa

şor d

) apar şleaurile;

- pe solurile mai grele (u onate) r stejă ure;

- în depresiunile mai adânci lopul tr rător;

derivate.

Majoritatea arboretelor care alcătuie pădu neasa sunt de vârs

apropiate (în jur de 50 iate pul cel l doilea război m

Repartizarea pe clase de vârstă este inegală, predominând cele din clas

III-a. Provenienţa arboretelor este majoritară din lăstari.

ă

agistic, în principal şi pe cât posibil, un maximum de prod

) este apropiat

funcţiile ce îi trib în pădu

r specii autoht r c ităţi decorative pronun

ilor tecilor, precu nea

lor din interiorul arboretelor.

egie

un i Bucu

proprietate publică a statului. 463 hae teren

ţie şi administraţie silvic urile forestiere

rea directă a Oc ilv ureşti d

Tipul de staţiune forestieră specific acestor arborete este cel de "câmpie

, oşc fic ma

câ ".

de bază din c iţia arboretelor rul şi cerul, iar

tă

restier proprietate publică a statului aflat în

administrarea Ocolului Silvic Bucureşti, amplasat pe teritoriul administrativ în raza

municipiului Bucureşti, nu există specii de arbori ocrotiţi în baza unor legi sau alte

reglemntări speciale.

În arboretele sus menţionate nu s-au efectuat tăieri de defrişare, lucrările fiind

cele indicate de amenajamentul silvic - tăieri de igienă (extragerea exemplarelor

uscate) şi tăieri de îngrjire a arboretelor - rărituri. În fondul forestier nu au fost

efectuate lucrările de regenerare a arboretelor, acestea neavând vârsta la care se

declanşează tăierile de regenerare.

În ceea ce priveşte situaţia terenurilor forestiere proprietate publică a statului

aflate în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti, în raza teritorial administrativă a

municipiului Bucureşti, aceasta se prezintă după cum urmează:

a a II-a şi a

Compoziţia - ţel indicată pentru arboretele care alc tuieşte această pădure

trebuie să urmărească realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ,

peis ucţie de lemn.

În pădurea Băneasa ponderea stejarului (pedunculat ă de cea

rea Bănenormală. Pornind de la

nevoia introducerii uno

sunt a

one, da

uite,

u cal

asa se simte

ţate, pe

marginea liniilor parcelare, a drumuri

poienilor şi a goluri

lor, ale şi po m şi în margi

Direcţia Silvică Bucureşti din cadrul R i Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA

administrează pe teritoriul administra

de 487 ha fond forestier

tiv al m icipiulu reşti o suprafaţă totală

dintre acestea au

categoria de folosinţă pădure, iar 24 haterenuri destinate nevoilor de produc

reprezintă "alt uri" - drumuri de acces,

ă. Teren

se află în administra olului S ic Buc in subordinea Direcţiei

Silvice Bucureşti.

forestieră şleau, bonitate superioară brun r at eda re", iar tipul de pădure

majoritar "stejăret şleau normal de mpie

Speciile principale ompoz sunt steja

speciile principale de amestec sunt reprezentate de frasin şi tei, având o vârs

medie de 70 ani. În fondul fo

Tabel 6.3.1.1 LLooccaalliizzaarreeaa ffoonndduulluuii ffoorreessttiieerr aaddmmiinniissttrraatt SSuupprraaffaa

ţţaa ((hhaa))

Terenuri care servesc nevoilor de cultur silvică

48 ă

Terenuri care servesc nevoilor de producţie 262 silvică Terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră

225

Terenuri destinate împăduririi 58 Terenuri neproductive 89 Terenuri aflate în ocupaţii sau litigii 180 Suprafaţa pădurilor 21013

Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti. În tab următor sunt prezentate tipurile de păduri administrate: compoziţie, vârstă, arbori ocroti i (specie, număr), suprafaţa (ha) şi localizare. Tabel 6.3..1.2 TTiippul nnaattuurraall ffuunnddaammeennttaall ddee ppăă

SSuupprraaffaaţţaa ((hhaa))

%% ddiinn ssuupprraaffaaţţăă

CCoommppoozziiţţiiee

elulţ

uldduurree

Stej et de câmpie înaltă 339 1.61 5 Stejar 3 Frasin 2 Tei ărStej 185.7 0.88 7 Stejar 2 Frasin 1

Carpen ăret de câmpie de divagaţie

Stej ă 93.4 0.44 8 Stejar 2 Frasin ăret de rovinStejde depresiune din silvostepă

9.3 0.04 7 Stejar 3 Frasin ăret de stejar pedunculat

Stej şl 19 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei ăreto- eau normal de câmpie 4452.6 21.Şl normal de câmpie 4241.8 20.19 5 Stejar 2 Frasin 2

Tei arpen eau

1 CStej şl de pie 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei ăreto- eau câm 2741.5 13.05 Stej şleau de depresiune 13.1 0.06 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei ăreto-Stej şleau de luncă 115.5 0.55 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei ăreto-Şleau plopiş normal de luncă 178.3 0.85 4 Stejar 4 Plop alb 2

Frasin Ceret norma c ie 8 Cer 2 Carpen l de âmp 1874.8 8.92 Ceret de silvostepdegradat

ă pe cernoziom 227.8 1.08 9 Cer 1 Diverse tari

Ceret de depresiune 5.3 03 8 C Carpen 0. er 2

Gârniţet de câmpie 236 1.12 8 Gârniţă 1 Frasin 1 Jugastru

Amestec de stejar cu cer şi gârniţă 84.3 0.40 3 Stejar 3 Gârniţă 3 Cer 1 Frasin

Amestec de stejar pedunculat cu cer

516.9 2.46 Jugastru 4 Stejar 3 Cer 1 Frasin 2

Cero-şleau normal câmpie 1694.7 8.07 5 Cer 2 Tei 2 Frasin 1 Jugastru

de

Şleao-ceret de câmpie 1142.5 5.44 Jugastru 4 Cer 2 Tei 2 Frasin 2

Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat

636.8 3.03 10 Stejar brumăriu

Amestec normal de stejar pedunculat şi brumăriu

361.2 1.72 5 Stejar 5 Stejar brumăriu

Amestec de stejar pedunculat şi brumăriu cu cer şi gârniţă

110.2 0.52 3 Stejar 2 G 3 Cer 2 Stejar brumă

ârniţăriu

Amestec de stejar brumăriu cu cer şi gârniţă

849.3 4.04 4 Stejar br. 3 Cer 3 Gârniţă

Zăvoi de plop alb 233.1 1.11 8 Plop alb 2 Frasin Zăvoi de plop negru 5.9 0.03 8 Plop negru 2 Frasin Zăvoi amestecat plop alb şi negru 522.6 2.49 5 Plop alb 3 Plop negru 2

Frasin Plopiş de rovină de plop tremurător 105.2 0.50 10 Plop tremurător Zăvoi de salcie din re 8.3 0.04 8 Salcie 2 Frasin lunci interioaAniniş pe soluri gleizate 27.9 0.13 10 Anin TTOOTTAALL 2211001133 110000 -- Sursa datelor: Regia Naţională ădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bu şti. • vârsta medie arborete - 60 ani.

a P cure

Tabel 6.3.1.3 EVIDENŢA ULUI D SCARE A ARBORILOR

cciiaa FENOMEN E U

SSppeeSSppeecc rrii UU..MMun Gârniţă Cer l

alb+neg

F rasin i lid Douglas Pini iiffiiccăă ..

Stejari Gor Totateja

ris

Salcâm Plop e.a.

Plop Plop ru

Salcie ag F Dta

v. ri

Brad Mo

Supratotală

1326 6460 24 faţa

Ha 4897 237 108 3 109 8

Supraafectuscar

50 500 2950 00 faţaată e

de

Ha 2400 10 3 5 2

gradintensI

50 500 750 00 itat

dee

Ha 200 10 3 5 2

grad de intensitate II

Ha 50

grad de intensitate III

Ha 150

grad de intensitate IV

Ha

Vol. total arbori uscaţi

Mii mc

0.2 0.6 5 0.2 0.2 4.2 0.1 2

ţi

ă ă

ţi,d.c.

Mii mc

4.2 0 5 0.2 0.1 0.2 .2 0.6 2

marcaţi şi extraşi în anul în curs

Mii mc

4.2 0.6 0 0.2 5 .2 0.1 0.2 2

marcaţi în anul anterior şi extraşi în anul în curs

Mii mc

total extraşi în anul în curs

Mii mc

4.2 0.6 5 0 2 0.2 .2 0.1 0.2

total extraşi în anul următor

Mii mc

Sursa datelor: Regia Naţ r omsilva, Dire Buc 004 ureşti, 2cţia Silvică ională a Pădu ilor – R

inventariaMasa lemnoasextrassau de extras a arborilor usca

ţia economică a păd

.)

e mici de stejar

ămăşite din vestiţii codri ai Vlăsiei, cu vârste medii de 80

ele fiind p

ăria Municipiului Bucuresti-,

ă, aprox. 15% din totalul Bucureşti + Ilfov,

fapt care reliefeaz ă aglomerare de

locuinţ

ă astfel:

Tabel 6.3.2.1

6.3.2 FuncP

urilor ădurile de pe raza municipiului Bucureşti si a judeţului Ilfov ocupă o suprafaţă de

25583 ha din totalul de 182017 ha cât are întreg teritoriul, adică 14 %, având următoarea

compoziţie:

• Quercinee 40 – 55 % (stejar pedunculat, pufos, cer, gârniţă, stejar

brumăriu)

• Foioase diverse 45 – 60 % (frasin, tei, carpen, etc

Vârsta medie a acestora este de 40 – 60 ani, dar sunt si suprafeţ

pedunculat ce reprezintă ultimele r

– 140 ani si diametre de 50 – 100 cm.

Toate pădurile din teritoriu sunt încadrate in grupa I-a cu rol de protecţie, multe dintre

ăduri de agrement.

In municipiul Bucureşti, conform datelor furnizate de Prim

exist doară 3712 ha terenuri cu vegetaţie forestier

ă caracterul specific al Bucurestiului, respective o imens

e, curţi de locuinţe, terenuri ocupate de industrie, etc.

se prezintComponenta pe specii a pădurilor

Stejar 50,8% Cer 10,6% Tei 12,6% Frasin 4,4% salcâm 0,6% diverse tării 12,6% alte specii 8,4%

ică Bucureşti, in cursul anului 2002 s-a recoltat

e de OS Bucureşti o cantitate totală de 24.1 mii mc material lemnos,

-produse principale :14.1 mii mc

.9 mi

-produse igienă mc

6.3.3 Masa lemnoasă pusă in circuitul economic Din datele primite de la Direcţia Silv

din pădurile administrat

din care

-produse secundare:6

: 3.1 mii

i mc

77

6.3.4 Distribuţia p le de i Bucureşti, relieful este compus in totalitate de câmpie, deci toată

s in zonă de câmpie.

a p rilor leme de poluare a pădurii sunt in special in zona comunelor Cernica,

i a re v c ere,

ul, suferă si incep să se usuce din cauza noxelor emanate de

rile Neferal, Acumulatorul, I.F.A. Măgurele, evcuărilor de ape

gov

za municipiului Bucuresti parte cele af in judetul

area majoritate sunt de agrement, poluarea cea mai mare provine din

ei ;

ste m t in co rea eg tic versi

ăteni, in special in zona satelor Piteasca, Tinganu, Mogosoaia, S ăreni ;

ă de p e, se a peste 5 ădure egradată, da m e pa in ie

6.3.9 Suprafete d egenerate el 6.3.9.1

Categoria Bucuresti (ha) Ilfov (ha)

ăduPe raza Municipiulu

uprafaţa pădurilor este

rilor după principa le forme relief

6.3.5 Starea de sănătate prob

ădu

Pantelimon, Mo

in mod deosebit stejar

către intreprinde

ara Vlăsie (Căldărus ni), Măgu le, Snago , unde spe iile foresti

reziduale din zo

pentru pădurile di

Ilfov, care in m

partea populati

na Sna ;

n ra si o din late

pădurea e ult agresa ă si pr ntinua tăierilor il ale prac ate de di

cet

din totalul de 25.583 ha suprafat

ăb

ză ădur inregistre % de pd r care cea ai mar rte este fază incip ntă

e pădure rTab

S pentr r insectel si parazitilor vegetali

292 830 uprafete tratate u combate ea or

Suprafete regenerate 0 6 8 Suprafete impădurite si reimpădurite 0 35

Datele prezentate au fost obtinute de la Ocolul Silvic Bucuresti, si nu inc ările

efectuate de către Directia de Parcuri si Spatii verzi a PMB sau de către ADP-urile de

s

lud plant

ector

78

Capitolul 7 DESEURI SI SUBSTANTE CHIMICE PERICULOASE

tă s re a solu i sunt de zitele ne ntrolate d deşeuri. In

f real z te ge e Sunt

c ţii economici producători de deşeuri, cât si unităţile prestatoare de

servicii de salubrizare si cele de reciclare a deşeurilor. Întreg parcursul deş rilor, de la

p e temporară r o sau re-> depozitare

t epozitare te ă

cuit trebuie administra ând i

ocrotirea sănătăţii publice;

-

rea deseurilor colectate de pe raza Municipiului Bucuresti se face pe

- Chiajna Rudeni- depozit IRIDEX

- Depozitul VID

- Partea coresp e pen depozitare LI

7.1 Deşeuri e si asimM nicipiul Buc

O importan ursă de polua lu po co e

iecare an, APM Buc şti

hestionaţi atât agen

ure izează ba a de da privind stiunea d şeurilor.

eu

roducere->depozitar -> recicla e, pe de parte produce

emporară->transport-

Acest cir

>d finală es

t av

atent urm

vede

rit.

iective importante: n re 3 ob

−

− protecţia mediului înconjurător;

− păstrarea curăţeniei, astfel încât spatiile publice să devină acceptabile din punct de

vedere estetic.

In Capitală, activitatea de colectare si transport a deşeurilor menajere si stradale este

realizată de următoarele societăţi:

- SC REBU SA in sectoarele 1,4,5

- SC RWE GEKO ROMANIA Ecologic Service SRL in sectorul 1 SC ROSAL SERVIS SRL in sectorul 3

- SC SUPERCOM SA in sectorul 2 - SC URBAN SA in sectorul 6 - SC MASOTI SRL in sectorul 4 Depozita

următoarele amplasamente:

RA

unzătoar tru a gropii G NA

municipalureşti

ilabile u

T cantităţilor de d ener unicipiul B ureş timii 5 ani.

Nr. crt.

puri princ deşeuri

anul 2000

ul l anu2

abel 7.1.1.1 Evoluţia eşeuri g ate în m uc ti, în ul

Ti ipale Cod de deşeu

an2001

anu2002

l 003

anul 2004

79

(tone) (tone) (tone) (tone) (tone) 1. eşeuri

unicipale asimilabile din

merţ, industituţii, din ca

20 15 01 22253 594

388, 906450,78

,5

Dm şi 96

co strie, in re:

8, 27 5, 71970 72

8152017

1.1 Deşeuri menajare

amestec de la

20 03 01 155402, 176077,74

186281,95

173812,92

194405,16 colectate în 64

populaţie 1.2 e

co 8 4 D şeuri asimilabile

lectate în 20 03 01 2874,52 12276,5 9604,70 1057,05 1983,46

amestec din comerţ, industrie, instituţii

1.3

şi

5 01 11 64 43 Deşeuri municipale şi asimilabile

20 01 1

21,236 22,957 449826, 634615, 502537,

colectate separat (exclusiv deşeuri din construcţii demolări), din care:

hârtie şi carton 20 01 01 10,83 11,86 284314, 190669, 178447,15 01 01 34 28 204

02 8,47 9,04 4568,79 14528,5 16213,5Sticlă 20 0115 01 07 3 3

6620, 119679,Plastic 20 01 39 1,936 2,057 87713,8 1515 01 02 8 394 309

06

Metale 20 01 40 15 01 04

- - 44727,55

197403,53

110094,

Lemn 20 01 38 - - - - - 15 01 03

biodegradabile 20 01 08 - - 23942,36

4,94 17,04

altele

20 0115 01

- - 4559,19 75388,9 78086,2

7 9

1.4 - Deşeuri 20 03 07 - voluminoase

- - -

1.5 şi parcuri

10268,2 Deşeuri din grădini 20 02 10574 24863 10535,1 4566,6

1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 7398,84 8580,61 9016,04 9621,19 9512,6 1.7 Deşeuri stradale 20 03 03 46267,7

2 54124,81

61436,925

82777,384

96494,715

1.8 Deşeuri generate şi necolectate

20 01 15 01

- - - - -

2 Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti, din

19 08 05 - - - - -

80

care: 2.1 Cantitate

valorificată (s.u.) 19 08 05 - - - - -

2.2 Cantitate depozitată (s.u)

- - 19 08 05 - - -

3 Deşeuri ducţii

demolări, din ca

,7 42 57

523

in şi

re:

17 constr

5510,10 120164

336 23 77,5 2504 ,6

3.1 Deşeuri inerte - - - - - 3.2 Deşeuri în amestec 10,10 12016,7 42336 235

45,6

23 55

4 77,5 250

7 l deşe

generate 049,

06 ,

44 7672

3035

8402419

Tota uri 228 287962 1724, 9 028, 7,

Sursa: societăţi de salubrizare, primării de sector

i de fondurile disponibile.

abel 7.1.1.2 Cantitaţi de deşeuri generate in municipiul Bucureşti in anul 2005

Denumire Cantitate Stoc/ tone

Observaţii:

Se constată o creştere semnificativă a cantităţii de deşeuri municipale pentru anii 2002 si 2003, urmată de o scădere a acestei cantităţi în 2004; aceeaşi variaţie se observă şi în cazul cantităţii totale de deşeuri generate.

Creşterea bruscă a cantităţii de deşeuri colectate separat se produce în anii 2002, 2003, 2004 ca urmare a apariţiei proiectelor pilot de colectare selectivă, aflate în derulare şi în prezent.

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).

Conform Anchetei Statistice privind deşeurile realizata in anul 2004 rezulta că 99,92 % din populaţia municipiului Bucureşti beneficiază de servicii de salubrizare.

Colectarea selectivă a deşeurilor municipale se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt in derulare in colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), scoli, instituţii si agenţi economici, fiind in continua extindere funcţie de rezultatele obţinute s

T

APM material tone colec loriftata va icata eliminata

1.Deseuri municipale 87544 0 875443.27 2.41

2.Sticla 0 0 0 BUCURESTI 3.PET 525.25 541.34 0 124.52 4.PE 54.41 65.871 0 35.4 5.Hartie/ carton 38723.62 34397.25 0 0 6.uleiuri uzate 106.15 132.85 0 262.04 7.PCB/ PCT 0 0 413

81

8.acumulatori auto 1169.5 1015.06 0 425.29 9.anvelope uzate 409.25 467.905 0 174.6

10.des. lemnoase 297.3 285.35 0 19.25

11.rumegus 134.7 133.3 0 0.5

Analizând baza de date privind deşeurile a ICIM se observa la nivel naţional ca in ultimii ani tendinţa generala de creştere a volumului de deşeuri, astfel: tala de deşeuri a crescut de la aproximativ 6.800 mii tone in 1998 la peste

.500 mii tone in 2002;

lectate pe cap de ate.

e încadrează in lista verde

din care cca. 20% au mari şanse de recuperare, nefiind contaminate.

astfel mari cantităţi de materii prime secundare si resurse energetice.

ara. Du separarea materialelor deşeurile trebuie omogenizate in aşa fel incot sa se poată realiza o tratare biologica efectiva. Pe ot utiliza procedee aerobe sau anaerobe. In mun

7.1.2 Valorificarea deşeurilor municipale Prelucrarea in vederea reciclării/valorificării consta in: - sortarea manuala pe grupe de materiale , dezmembrare , mărunţire, presare, balotare

operaţii de prelucrare primara - reciclarea /valorificarea propriu-zisa

s-a remarcat o a) cantitatea to9b) cantitatea de deşeuri ramase necolectate (cantitate estimata) a crescut, deoarece a crescut indicele de generare a deşeurilor in mediul rural de la 0,15 kg/loc.zi in 1998 la 0,4 kg/loc zi in 2002; c) deşi numărul populaţiei a scăzut, a crescut cantitatea de deşeuri colocuitor datorita creşterii numărului de persoane care beneficiază de servicii de salubritDeşeurile municipale conţin in cea mai mare parte deşeuri care ssi care trebuie valorificate. Aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintă materiale reciclabile,

In urma colectării selective prin intermediul unor proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimina prin depozitare, pierzându-se

7.1.3 Tratarea deşeurilor municipale Tratarea mecano-bilogica Tratarea mecano-biologica implica o tratare preliminara mecanica, o tratare principala biologica si, eventual, o tratare mecanica ulterio

pă

ntru tratarea biologica se picipiul Bucureşti nu exista staţii de tratare mecano-biologica autorizate.

82

Tabel 7.1.3.1 Recuperarea si eliminarea deşeurilor municipale (în 1000 tone)

Recuperare si eliminare deşeuri municipale (în 1000 tone)

BucureştiReciclare Incinerare Alte Depozite Incinerare Alte

e

(R2, R3,R4)

cu recuperare de energie (R9)

metode de recuperare

de deşeuri (E1, E5)

fără recuperare de energie (E10-E11)

metodede eliminar

Can 848,493 0,000 6,953 tităţi 0,353 0,000 4,670 7.1.4 Incinerarea deşeurilor municipale

deşeurilor menajere din România (ex. umiditate de cca. 50 %

metod

uţie a căldurii si energiei obţinute din incinerare in

onform Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor , luând in considerare existenta unui depozo capacitate de 150.000 tone/an, (popula

ăţile totale de deşeuri industriale periculoase generate si soluţiile optime de eliminare rmător.

(tone) Depozitare Recuperare Tratare

fizico-chimica

erare si inerare

Inci

In prezent, in România nu sunt in funcţiune incineratoare pentru tratarea termica a deşeurilor solide municipale (DSM). Compoziţia si caracteristicile si putere calorifica mai mica de 8.400 kj/kg), precum si costurile mai ridicate ale acestei

e de eliminare a deşeurilor menajere nu permit incinerarea la aceasta data. Se poate considera ca fezabil, din punct de vedere economic si social, ca in România se vor putea construi instalaţii de incinerare numai după anul 2016, ca urmare a creşterii valorilor puterii calorifice si reducerii valorilor pentru umiditate si substanţe organice. Pentru proiectarea judicioasa a capacitaţii necesare a instalaţiilor de incinerare a deşeurilor municipale trebuie luate in considerare următoarele : -capacitatea minima a instalaţiei de 150.000 tone/an (datorita aspectelor economice); -existenta unui sistem de distrib

ătatea instalaţiei. vecinC

it controlat , pentru Bucureşti este necesara construirea unei instalaţii de incinerare cu ţia este de cca 2.000.000 locuitori).

7.2 Deşeuri de producţie Cantitidentificate pentru conformare la data aderării sunt prezentate in tabelul u Tabel 7.2.1 Regiunea 8 Incin

coincnerare

Municipiul Bucuuresti

2369 3,15 99,13 86 213,86 276,

83

7.3 De

de stat si privat si asigurMiniste

inisterul Sănătăţii evaluează totodată impactul produs de deşeurile medicale

ericuloase asupra sănătăţii populaţiei si elaborează norme de igiena pentru colectarea,

părtarea si neutralizarea deşeurilor solide si reglementari sp tionarea

enite de la unităţile sanitare, de asistenta medicala, de cercetare medicala si

, cu avizul autorităţii pu e centrale pentru prote ediului.

7.4 Nămoluri Directiva privind utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare in agricultura, precizează

responsabilităţile si obligaţiile detinatorul staţiei de epurare si anume:

- Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;

- Identificarea utilizatorului de nămol si a suprafeţelor agricole;

- Anunţarea autoritatii teritoriale de mediu si a utilizatorului de nămol in cazul apariţiei unor

poluanţi in nămol;

- Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a

nămolului;

- Obţinerea permisului de aplicare a nămolului.

Anual, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti identifica agenţii economici generatori de

nămoluri provenite din apele uzate industriale.

7.5 Depozite de deşeuri

Din cele 3 centre de depozitare a deseurilor provenite din activitatea economica a

Bucurestiului (IRIDEX, VIDRA si GLIN, doar IRIDEX se afla pe teritoriul administrativ al

Bucurestiului

Rampa este situata in Bucureşti, sectorul 1. Obiectivul a fost construit si este

exploatat de SC IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRL. Suprafaţa folosita in etapa I

pentru depozitare este de 16,5 ha, iar in etapa a II a va fi extinsa cu 10 ha.

şeuri generate din activitatea medicale

Strategia si programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unităţile sanitare de asistenta medicala, de cercetare medicala si învăţământ medical

area condiţiilor de aducere la îndeplinire a acestora intra in responsabilitatea rului Sănătăţii. M

p

înde ecifice pentru ges

deşeurilor prov

de învăţământ medical blic cţia m

84

Principalii agenţi economici si societăţi de salubrizare care depozitează la rampa

ecologica IRIDEX sunt : REBU SA, SUPERCOM SA, URBAN SA, RGR ECO Service, ADP

sector 1, 2, 5, Administraţia Parcurilor si Grădinilor,, Distrigaz Sud, Electrica SA, Atheneum

Construct SA

Rampa dispune de un sistem de cântărire si evidenta a deşeurilor, staţie de tratare a

levigatului, complet automatizata cu tehnologie de tratare prin osmoza inversa, import

Germania, utilaje de exploatare a depozitului (încărcătoare, buldozere, compactor), rampa

de spălare auto, staţie de carburanţi pentru utilaje.

Anul de punere in funcţiune a Rampei Ecologice este 1999, iar taxa medie de

depozitare este de 7,15 USD fora TVA

Capacitatea totala a depozitului este de aprox. 4,5 milioane tone, repartizate in 7

celule de depozitare, din care in etapa 1 (16,5 ha), prevăzuta cu 5 celule de depozitare, o

cantitate de 3 milioane tone.

Deşeurile municipale generate sunt colectate la nivelul localităţii de către

municipalitate, care are prin lege această responsabilitate (Legea nr. 139/2002 pentru

aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a

localităţilor). Municipalitatea (Consiliile Locale) este obligată să organizeze acest serviciu

pentru populaţie. De asemenea, municipalitatea îşi poate delega responsabilitatea unor

firme de salubritate, prin contract.

Deşeurile municipale rezultate în locuinţe, instituţii şi entităţi economice diverse

(comerţ, industrie) sunt precolectate în recipiente de diferite capacităţi, amplasaţi în spaţii

special amenajate în acest scop.

Tabel 7.5.1 Situaţia recipientelor de colectare pentru deşeuri municipale

Tipuri de recipiente Număr Capacitate (m3)

Europubele 99388 0,12-0,26

Eurocontainere 3108 1,1

Containere 1733 4-36

Total 104229 -

Sursa: A.R.P.M. Bucureşti – din chestionarele completate de societăţile de salubrizare

85

Deşeurile municipale sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice.

Firmele de salubritate sunt dotate cu vehicule transportoare, precum: autogunoiere

compactoare, autoconta are cu remorca, basculante, etc.

Tabel 7.5.2 Dotările agenţilor de salubrizare pentru transportul deşeurilor (2004)

Tip Număr Capacitate (m3)

inere, tracto

Autogunoiere 146 10-25

Tractoare cu remorcă 46 5-7

Autocontainere 46 4-24

Autogunoiere compactoare 38 -

Basculante 3 -

Altele 3 -

Total 282 -

Sursa: A.R.P.M. Bucureşti – din chestionarele completate de societăţile de salubrizare

Există şi situaţia în care agenţii economici îşi transportă deşeurile cu maşini proprii.

Deşeurile stradale sunt colectate şi transportate de firmele de salubritate cu ajutorul

unor utilaje specifice (automăturători colectoare, aspiratoare şi mături pentru carosabil). Cea

mai mare parte a deşeurilor stradale este însă colectată manual cu mijloace rudimentare.

O problemă a salubrizării străzilor în oraş este lipsa sau numărul insuficient de

recipiente şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate, cât şi la periferia

localităţii.

7.5.1 Depozite de deşeuri municipale

Date privind depozitul de deşeuri municipale din municipiul Bucureşti S.C. IRIDEX GRUP IMPORT EXPORT S.R.L. cu sediul in strada Frunzei nr. 41, sector 2

deţine o rampa ecologica de depozitare a deşeurilor in sectorul 1, str. Drumul Rudeni –

Chitila, nr. 10 cu următoarele caracteristici:

- incinta de depozitare a deşeurilor este compusa din 5 celule, având dimensiunile

86

in plan de 15 x 35 m, inaltimea de 1,5 m deşeuri compactate si un volum de 787,5

mc/celula;

- controlul si evacuarea gazelor de fermentare se realizează prin intermediul unor

răsuflători formate din conducte PEHD cu fante, având prevăzute la partea superioara

arzătoare cu ventil si protecţie metalica sub forma de con.

Tabel 7.5.1.1- Depozite de deseuri municipale

* Tip:

�Depozit pentru deşeuri periculoase______________”a”

�Depozit pentru deşeuri nepericuloase_____________”b”

�Depozit pentru deşeuri inerte ___________________”c”

�Depozit mixt (nepericuloase si periculoase)________”a/b”

Denumire depozit si Denumire agent economic

Adresa

Tip * depozit

An deschidere/an estimat de închidere

Suprafaţa proiectata (ha)

Capacitateproiectata (mc)

Rampa

Chiajna

Rudeni

S.C.

IRIDEX

GRUP

IMPORT

EXPORT

S.R.L.

Bucureşti,sectorul

1, str. Drumul

Rudeni – Chitila,

nr. 10

b 1999/2019

20,3 4.500.000

to

87

Tabel 7.5.1.2 Evoluţia cantităţii de deşeuri depozitate

Cantitate deşeuri depozitate (mc)

anul 1999 (t/an)

anul 2000 (t/an)

Anul 2001 (t/an)

anul 2002 (t/an)

anul 2003 (t/an)

anul 2004 (t/an)

Capacitate disponibila in anul 2004 (mc)

SC

IRIDEX

SRL

43536,2

5

361157,0

9

361655,1

7

400678,7

9

309421,5

5

340465,1

5

7.5.2 Depozite de deşeuri industriale In urma analizării Planului de implementare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea

deşeurilor si a anexei nr. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea

deşeurilor, se constata ca la nivelul municipiului Bucureşti nu au fost identificate depozite de

deşeuri industriale periculoase.

7.5.4 Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

La nivelul Municipiului Bucuresti sunt initiate programe pilot privind colectarea selectivă a

deseurilor, demarate de primăriile de sector (Ex: Primăria sector 1- program proiect

"Cartierul verde"- colectare selectivă in prima fază numai hartie, carton)

Deseurile ce intră in categoria deseurilor reciclabile, sunt colectate si valorificate către

societătile cu activitate tip REMAT din Municipiul Bucuresti si tară .

88

La sediul A.P.M. Bucureşti au avut loc mai multe întruniri cu reprezentanţi ai

administraţiei publice locale (primăriile de sector) si societăţile de salubrizare ce îşi

desfăşoară activitate pe raza Municipiului Bucureşti.

Până la această dată au fost realizate următoarele:

- s-au identificat de către primăriile de sectoare spatiile (terenurile) disponibile pentru

amenajarea depozitării deşeurilor reciclabile:

● sector 1: Platforma T.C. Carpaţi;

● sector 2: str. Fantanica nr. 39, str. Gherghitei nr. 27, piaţa Obor;

● sector 3: punct final depozitare selectivă – spaţiu amenajat la depozitul Glina;

● sector 4: sos. Olteniţei – tronson Sura Mare – C. Brancoveanu; sos. Berceni – str. Ion

Iriceanu, Bd. Marăsesti nr. 42, sos. Giurgiului nr. 125;

● sector 5: sos. Cotroceni x str. Zării; Calea 13 Septembrie – str. Izvor; sos. Panduri –

Calea 13 Sept.; str. Uranus – 13 Sept; 13 Sept x str. Sebastian (la complex); Bd. Eroilor

(in staţie, vis-a vis de spital); str. Gh. Marinescu x str. Dr. Bagdasar; str. Sebastian x

Calea Rahovei; sos. Alexandriei x sos Bucuresti-Magurele x sos. Antiaeriană; Piaţa M.

Kogălniceanu x Piaţa Operei;

● sector 6: zone blocuri 4 etaje din Dr. Taberei si Militari.

- pe raza fiecărui sector s-a început conştientizarea populaţiei prin difuzarea de

material publicitar privind colectarea selectivă, atât la asociaţiile de locatari, cât si la

nivelul instituţiilor şcolare:

Exemple:

o sector 3: material publicitar împărţit de primăria de sector către asociaţiile de

locatari;

o sector 4: in fiecare miercuri are loc la sediul primăriei întâlnire cu reprezentanţi ai

asociaţiilor de locatari, reprezentanţi ai primăriei si societatea de salubrizare S.C.

REBU S.A., societate ce le prezintă facilităţile puse la dispoziţie pentru stimularea

colectării selective (reducere preţ gunoi menajer, saci plastic, detergenţi);

o sector 6: prin publicaţia primăriei ziarul “Sase”se realizează informarea si

îndrumarea cetăţenilor privind colectarea selectivă a deşeurilor; S.C. URBAN S.A.

a realizat material publicitar (broşură “O lume mai curată” si pliante intitulate “Cei

3 E – educatie-ecologizare-economisire”, material distribuit si pe raza celorlalte

sectoare);

89

- s-a stabilit de către primăriile de sectoare împreună cu societatea/societăţile ce

desfăşoară activitate de salubrizare pe raza fiecărui sector, culorile pubelelor:

o sector 1 + 4: S.C. REBU S.A. a stabilit pentru PET pubele albastre, pentru

hârtie pubele galbene;

o sector 2: pentru PET pubele albastre;

o sector 3: pentru plastic pubele galbene, pentru hârtie pubele verzi, s-au

achiziţionat cupe de 1,1, mc;

o sector 5: s-au achiziţionat containere de 1,1 mc (100 buc.);

o sector 6: pentru PET pubele verzi, pentru hârtie pubele portocalii.

- pentru realizarea implementării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor

reciclabile au fost stabilite la nivelul fiecărui sector, zone pilot:

• sector 1: zona Aviaţiei, Parcul Lisabona, proiect pilot in scoli (hârtie si PET);

• sector 3: zona I.O.R. – Liviu Rebreanu; Mihai Bravu – Dristor, zona asociaţii

locatari Camil Ressu – Nicolae Grigorescu – Liviu Rebreanu;

• sector 4: 30 de asociaţii de locatari colectează selectiv si 10 scoli (hârtie si

PET);

• sector 6: zona pilot Dr. Taberei – Compozitorilor – Sibiu - Haiducului

- la nivelul Municipiului Bucureşti, societatea S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară

activitate de salubrizare pe raza sectorului 6, a deschis STATIA DE SORTARE DESEURI RECICLABILE (PET, PE si hârtie) – Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6; in

prezent se colectează si deşeuri de sticlă;

- societatea de salubrizare S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate in mai multe

sectoare are in dotare o instalaţie de tocat PET-uri.

• S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare in sector 6 a amplasat

containere (pentru PET si hârtie) in zonele: Piaţa Gorjului, Piaţa Veteranilor, Piaţa

Dr. Taberei, ridicarea acestora făcându-se o dată sau de două ori pe săptămână

in funcţie de zonă; S-a stabilit de comun acord cu administratorii pieţelor mărirea

numărului de amplasamente si containere in jurul pieţelor. APM Bucureşti a

sugerat S.C. URBAN S.A. începerea activităţii de colectare selectivă Complexul

studenţesc Regie si Grozăveşti la această dată fiind deja amplasate containere

suplimentare, precum si in zone cu densitate de populaţie ridicată (zona str.

Performantei unde există spaţiu zidit pentru deşeuri menajere).

90

• S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare in sectoarele 1 si 4 a

început activitatea de colectare selectivă (deşeuri hârtie) împreună cu primăria

sectorului 1 in şcolile din acest sector, pubelele fiind deja amplasate atât in incinta

şcolilor, cât si in afara incintei. Activitatea de colectare deşeuri reciclabile PET-uri

in sectorul 4 se desfăşoară intr-o prima fază in pieţele agroalimentare unde au

fost amplasate containere inscripţionate separat pentru hârtie, respectiv PET. La

Rampa de transfer deşeuri menajere“Carpaţi” ce aparţine S.C. REBU S.A.

depozitarea deşeurilor nu se făcea numai pe zona betonată, stabilindu-se in urma

controlului betonarea întregii suprafeţe.

A.P.M. Bucuresti a realizat material publicitar pentru informarea publicului privind

colectarea selectiva ce a fost distribuit in unităti scolare si mijloacele de transport in comun.

7.8 Substante si preparate chimice periculoase Conform Regulamentului privind regimul comercial si introducerea unor restricţii la

utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, Agenţia pentru Protecţia

Mediului Bucureşti a participat si s-a implicat in campanii de informare / conştientizare a

publicului si a sectoarelor industriale privind ODS-urile (substanţe care depreciază stratul de

ozon). In cadrul acestei campanii au fost prezentate proiectele existente si in curs de

desfăşurare in domeniul ODS-urilor si masurile prioritare stabilite conform cerinţelor

europene si anume:

- introducerea restricţiilor specifice privind fabricarea si comercializarea de sisteme

industriale de refrigerare ce utilizează HCFC-uri (Hidro cloro fluoro carburi);

- îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor de securitate si a implicaţiilor utilizării de

echipamente second hand;

- încurajarea implicării ONG-urilor la toate nivelurile si in toate acţiunile legate de

eliminarea ODS-urilor;

- proiecte in domeniul ODS-urilor

7.8.3. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane si a mediului

91

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a identificat agenţii economici care importa/

produc/comercializează/utilizează/chimicale ce intra sub incidenta următoarelor prevederi:

- Ord. MMGA nr. 230/2005 pentru aprobarea Procedurii de raportare referitoare la

substanţele existente aflate in inventarul IESCE-EINECS conform H.G. nr. 2427/2004

privind evaluarea si controlul riscului substanţelor existente ;

- Strategia UE privind mercurul;

- H.G. nr. 697/2004 privind aprobarea Procedurii PIC;

- H.G.nr.347/2003 si H.G. nr.932/2004 privind restricţionare introducerii pe piaţa si a

utilizării anumitor substanţe si preparate chimice periculoase.

92

Capitolul 8 Radioactivitatea

8.1 Reţeaua Naţionala de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) Înfiinţata in 1962, RNSRM este parte integranta a sistemului de supraveghere a

poluării mediului din subordinea Ministerului Apelor si Protecţiei Mediului (MAPM). Inca de

la înfiinţare, RNSRM a fost coordonata ştiinţific, tehnic si metodologic de către Laboratorul

de Radioactivitatea Mediului (LRM), laborator care in prezent aparţine institutului de

Cercetare si Ingineria Mediului (ICIM) Bucureşti.

Sarcinile RNSRM constau in supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, in

scopul protecţiei populaţiei si a mediului înconjurător in caz de accident nuclear sau urgenta

radiologica.

In acest sens, exista in cadrul RNSRM un program unic de măsurări beta globale pentru toţi

factorii de mediu consideraţi (aerosoli atmosferici, depuneri si precipitaţii atmosferice, ape

de suprafaţa si de adâncime, vegetaţie spontana, sol necultivat), program elaborat si

controlat de LRM.

Tipul probelor de mediu colectate, frecventa de colectare, tehnicile de prelevare,

pregătire si măsurare a probelor de mediu, calculul valorilor activităţilor specifice, a limitelor

de detecţie si a impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de proba in parte, precum si

transmiterea centralizata a datelor sunt conforme cu "Îndrumarul metodologic de lucru la

staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului", elaborat si periodic

revizuit de specialiştii LRM. Indicaţiile "Îndrumarului metodologic de lucru la staţiile Reţelei

Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului" reglementează programul de lucru si

activitatea profesionala a tuturor staţiilor de radioactivitatea mediului existente in prezent in

cadrul RNSRM.

Supravegherea radioactivităţii mediului prin programul de lucru ce se desfăşoară la

staţiile RNSRM comporta:

- monitorizarea nivelului radioactivităţii mediului prin măsurări imediate ale probelor

de mediu si metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediata a

oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii;

93

- determinarea nivelului global al radioactivităţii artificiale in mediu (proba este

măsurata după 5 zile de la colectare);

- determinarea valorilor radioactivităţii naturale (a descendenţilor gazelor

radioactive radon si toron emanate de scoarţa terestra in mod natural) in probele

de aerosoli; are ca scop atât interpretarea corecta a rezultatelor măsurărilor

imediate, cat si urmărirea variaţiei radioactivităţii naturale in atmosfera.

Începând cu 1995, detectarea rapida a unei urgente radiologice se face, in cadrul

RNSRM, si prin măsurări de debit de doza gama.

Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este parte componenta a RNSRM.

Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este amplasata in vecinătatea platformei

meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei aparţinând Institutului Naţional de

Meteorologie si Hidrologie (INMH), amplasament situat pe Şoseaua Bucureşti - Afumaţi la

numărul 1581. Staţia Bucureşti supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu pentru

oraşul Bucureşti si zona limitrofa.

Nivelul radioactivităţii mediului este urmărita si de unităţile de Apărare Civila.

Ca surse potenţiale intravilane pentru poluare radioactiva pot fi menţionate Reactorul

Atomic de la Institutul de fizica Atomica de la Măgurele, care este in buna parte depăşit si

va trebui dezafectat si modernizat, deoarece exista pericol unor poluări accidentale.

De asemenea numeroase laboratoare si întreprinderi folosesc izotopi radioactivi

pentru efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale construcţiilor si

utilajelor. Personalul este autorizat de Comisia Naţionala de Control a Activităţii Nucleare

(CNCAN).

Izotopii radioactivi se folosesc si in tratamente oncologice de către unele unităţi

spitaliceşti, cum este spitalul Fundeni.

Totuşi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict

local, cu excepţia cazurilor când vor pătrunde in apa potabila sau alimente.

CNCAN si-a concentrat atenţia asupra surselor potenţiale de poluare radioactiva din

zonele apropiate de Bucureşti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavoda sau cea

de pe malul bulgar al Dunării de la Cozlodui si de la reactorul din Piteşti.

Curenţii de aer predominanţi, vanturile in zona municipiului Bucureşti sunt de natura

sa diminueze semnificativ pericolul unor concentraţii mari radioactive in caz de accident la

una din cele doua centrale nucleare de la sud de Bucureşti. Numai o circulaţie din sud ar

94

favoriza transportul izotopilor radioactivi spre Capitala, dar frecventa acesteia este foarte

mica.

8.2 Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul Bucurestiului in anul 2005

In cursul anului 2005 nu s-au înregistrat valori crescute ale radioactivităţii

factorilor de mediu (aerosoli atmosferici, apa bruta)

95

Capitolul 9 Mediul Urban 9.1 Calitatea aerului si a apei in mediul urban 9.1.1 Calitatea aerului in mediul urban

Factorul de mediu - aer - este supus unei poluări locale intense in acele zone, unde

s-au constituit si functionează unităti industriale chimice, siderurgice, metalurgice, pentru

materiale de constructii s.a. si unde fie tehnologiile sunt invechite, fie nu sunt realizate

instalatii de epurare a gazelor, fie si una si alta. De asemenea, poluarea aerului are loc si in

zonele cu trafic auto important.

Se impun măsuri care să actioneze in primul rind asupra surselor de poluare, la

emisie.

• Măsurile cele mai importante care trebuie luate in perioada următoare se referă la

urmărirea conformării marilor poluatori privind obligatiile trasate in planurile de

implementare ale Directivelor UE.

• Se impune introducerea automonitoringului de către agentii economici si

cunoasterea cantitătilor de substante poluante emise pe baza unor declaratii de

emisii, conform Legii Mediului, a căror autenticitate să fie sigură;

• Se impune, paralel cu măsurile de reducere a poluantilor si imbunătătirea

monitoringului aerului la nivel national, echiparea cu aparatură modernă de

colectare a probelor si de efectuare a determinărilor; Bucurestiul are o modernă

retea de monitorizare a calitătii aerului, urmează ca in perioada următoare

aceasta să poată fi integrată in reteaua natională, aceasta fiind in curs de

construire

• In viitor trebuie să se acorde importantă si perfectionării metodicii de prelucrare a

datelor, introducerii pe scară largă a modelelor matematice de simulare numerică,

cercetărilor experimentale de laborator si pe teren.

96

Măsuri pentru reducerea poluării din traficul auto

Reducerea poluării aerului poate fi realizată prin trei căi diferite, in următoarea ordine

de prioritate :

a) reducerea traficului

b) schimbarea traficului : de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra

poluării aerului sau a mediului si folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact

redus (de exemplu transport pe şină, biciclete, etc.)

c) îmbunătăţirea traficului : reducerea poluării aerului prin mijloace tehnice

sau printr-un management al traficului.

Structura acestor instrumente si politici este stabilită, in mod uzual, astfel :

- planificare : in special planificarea utilizării terenului

- îmbunătăţirea infrastructurii

- legislaţie : reglementări, restricţionări legale

- instrumente economice

- informaţie

Măsurile propuse mai jos, deşi nu sunt prezentate intr-o ordine a importantei lor,

considerăm că sunt valabile atât pentru Bucureşti, cât si pentru celelalte localităţi din tară,

fiind necesare a fi luate mai ales de către factorii de decizie ai administraţiei locale,

primăriilor, politiei, cât si de factorii de decizie la nivel central.

♦ Extinderea si menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu in zilele libere,

fapt care s-a dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea nivelurilor de poluare

mai ales la oxizii de azot si pulberile in suspensie;

♦ Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, in special pe

arterele nemodificabile structural - urbanistic si realizarea semaforizării in sistem "undă

verde" mai ales in aceste cazuri;

♦ Deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele si a

depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea circulaţiei

acestora in zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare si ale transportului in

comun, dar cu impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de dotare a motoarelor cu sisteme

de reducere a poluării si de extindere, până la generalizare in zonele centrale, a

transportului in comun electric);

97

98

♦ Pentru Bucureşti este necesară delimitarea cât mai urgentă a limitei perimetrului

central (cea mai bună soluţie ar fi toată zona din interiorul liniei de centură) si respectarea interdicţiei permanentă de circulaţie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t , atât pentru aprovizionare cât si pentru restul activităţilor, cu excepţia salubrităţii,

pompierilor si transportului in comun, dar cu aplicarea pentru aceste excepţii a măsurilor

propuse la punctul de mai sus; implicaţiile economice sunt mari (mai ales pentru o serie de

firme care folosesc pentru aprovizionare si desfacerea produselor un parc important de

vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale europene unde, in zonele

centrale, nu circulă nici un autovehicul greu;

♦ Interdicţii zonale si/sau temporare a întregului trafic auto mai ales in perimetrele de

interes turistic, istoric, comercial, cultural, cel puţin in zilele;

♦ In cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale

delimitatoare din vegetaţie si sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de

autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, să fie

alimentate numai la staţii periferice ale oraşului sau izolate fată de clădirile de locuit);

♦ Refacerea patului carosabil si a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic

intens, precum si întreţinerea permanentă a acestora;

♦ Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la toate

nivelurile:

- la fabricanţi si in timpul perioadei de garanţie (din sondaje cele mai multe Dacii noi sunt cu

procent excesiv de CO , la reviziile gratuite neefectuându-se acest reglaj);

- la inspecţiile tehnice, staţiile trebuie dotate cu aparatură de precizie corespunzătoare

(analizoare de CO, opacimetre) aşa cum a reuşit RAR;

- la nivelul agenţilor de circulaţie ai politiei, trebuie să existe dotarea necesară verificărilor

prin "filtru" pentru a se efectua controale dese in vederea instalării sentimentului de

responsabilitate la automobilişti, la fel ca acela de a circula cu frâne defecte, sau fără lumini

noaptea.

♦ Încurajarea achiziţionării de vehicule moderne nepoluante prin scăderea

impozitelor si a preţului benzinei fără Pb;

99

9.2 Starea de confort si de sănătate a populaţiei in raport cu starea de calitate a mediului in zonele locuite

9.2.1 Efectele poluarii asupra starii de sanatate

Mediul in care trăieşte omul este definit in primul rând de calitatea aerului, a apei, a

solului, locuinţă, alimentele ce le consumă precum si mediul in care munceşte. Strâns

legată de aceşti factori, influenţată si determinată imediat sau după o perioadă de timp, este

starea de sănătate a populaţiei.

Cunoaşterea si determinarea unor factori de risc din mediu are o deosebită

importantă si constituie poate cea mai valoroasă activitate pentru promovarea si păstrarea

stării de sănătate a populaţiei.

Dacă revenim la definiţia sănătăţii (O.M.S.), vedem că aceasta reprezintă integritatea

sau buna stare fizică, psihică si socială a individului si colectivităţilor; sănătatea nu se

adresează numai individului ci si colectivităţii, sau chiar in primul rând colectivităţii umane.

Precizarea acestor aspecte este importantă pentru a înţelege de ce este necesară

colaborarea participanţilor implicaţi in elaborarea planului naţional de sănătate publică

(ministerele responsabile pentru mediu, sănătate, agricultură si alimentaţie, transporturile,

amenajarea teritoriului, industrie, turism, finanţe, etc.).

Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Bucureşti

este identificarea factorilor de risc care ţin de:

- alimentarea cu apă potabilă;

- calitatea aerului citadin;

- colectarea si îndepărtarea reziduurilor lichide si solide de orice natură;

- zgomotul urban;

- habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea

populaţională, etc.);

- calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei

Influenta negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă

cu uşurinţă in evidentă, deoarece ea se realizează foarte lent, si dă naştere mai rar la

îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute in urma expunerii la noxe de tip profesional.

In schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale

aparatului respirator si mai ales cronice agravând evoluţia acestora.

100

Bolile influenţate de poluarea aerului si care au fost urmărite începând cu anul 1995,

au fost: laringita si traheita acută, faringita si amigdalita acută, bronşită si bronsiolită acută,

rinofaringita si faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul,

bronsiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.

9.2.2 Evaluarea riscului asupra starii de sanatata la expunerea la particulele in suspensie

O parte dintre datele de sănătate au fost prezentate in capitolele dedicate factorilor

de mediu, si reflectă indici de sănătate ce descriu influenta poluării respectivilor factori

asupra sănătăţii populaţiei. Completăm datele primite de la DSP Bucureşti cu următoarele

tabele :

Tabel 9.2.2.1- Indici de morbiditate MMoorrbbiiddiittaattee iinncciiddeennttăă mmeeddiiccii ddee ffaammiilliiee CCoodd RRaattaa

ccaallccuullaattăă//110000..000000

SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani 16-65 ani

>65 ani

total 0-14 ani 16-65 ani

>65 ani

RESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 196.983 137.047 54.298 5.638 10.234,98 58.577,36 3.822,96 2.085,57 laringite/traheite J04;J05 29.652 19.174 9.568 910 1.540,68 8.195,45 673,65 336,62 alte inf.CRS J06 156.943 102.436 48.284 6.223 8.154,56 43.783,74 3.399,53 2.301,97 Gripă J10;J11 7.180 2.683 4.052 445 373,06 1.146,78 285,29 164,61 Pneumonie J12;J18 36.613 17.054 16.549 3.010 1.902,36 7.289,31 1.165,17 1.113,44 bronşită cr. J20;J21 49.718 32.372 15.059 2.287 2.583,28 13.836,61 1.060,26 845,99 alte inf.CRI J22 11.552 6.495 4.255 802 600,23 2.776,13 299,58 296,67 rinită/faringită ac. J30;J31 7.805 3.828 3.389 588 405,54 1.636,18 238,61 217,51 bronşită

nespecificată J40 3.466 1.627 1.521 318 180,09 695,42 107,09 117,63

bronşită cr. J40;J41 4.832 1.820 2.317 695 251,06 777,91 163,13 257,09 emfizem J43 134 57 77 6,96 4,01 28,48 alte boli obstructive J44 1.250 791 459 64,95 55,69 169,79 astm J45;J46 908 253 536 119 47,18 108,14 37,74 44,02 alte afecţiuni ale

pleurei J90;J94 116 28 70 18 6,03 11,97 4,93 6,66

CARDIOVASCULARĂ HTA I10 15.990 23 9.941 6.026 830,82 9,83 699,92 2.229,09 angină pectorală I20 1.754 1 1.145 608 91,14 0,43 80,62 224,91 IMA I21;I22 242 157 85 12,57 11,05 31,44 ASS I70 1.196 270 926 62,14 19,01 342,54 insuficienţă cardiacă I50 84 66 18 4,36 4,65 6,66 TUMORI esofag/stomac C15;C16 72 1 35 36 3,74 0,43 2,46 13,32 trahee/bronhii C33;C34 300 3 165 132 15,59 1,28 11,62 48,83

101

alte TU org.resp. C30;C39 40 27 13 2,08 1,90 4,81 TU malign

tes.Mezotelial C45;C49 15 4 11 0,78 0,28 4,07

melanom malign C43;C44 88 44 44 4,57 3,10 16,28 unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 635 88 491 56 32,99 37,61 34,57 20,72 TBC alte organe A18 30 3 23 4 1,56 1,28 1,62 1,48 TBC miliară A19 3 1 2 0,16 0,07 0,74 Sursa: baza de date D.S.P. – Municipiul Bucureşti, 2003

102

103

Morbiditate policlinică

CCoodd RRaattaa ccaallccuullaattăă//110000..000000

SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani

16-65 ani

>65 ani

total 0-14 ani 16-65 ani

>65 ani

RESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 17.566 10.274 6.288 1.004 912,71 4.391,37 442,72 371,39 laringite/traheite J04;J05 3.632 1.647 1.660 325 188,71 703,97 116,88 120,22 alte inf.CRS J06 3.353 1.591 1.529 233 174,22 680,03 107,65 86,19 gripă J10;J11 798 395 354 49 41,46 168,83 24,92 18,13 pneumonie J12;J18 2.060 976 931 153 107,03 417,17 65,55 56,60 bronşită cr. J20;J21 3.148 2.082 932 134 163,57 889,90 65,62 49,57 alte inf.CRI J22 599 367 205 27 31,12 156,87 14,43 9,99 rinită/faringită ac. J30;J31 8.274 1.544 4.536 2.194 429,91 659,94 319,37 811,59 bronşită nespecificată J40 168 80 74 14 8,73 34,19 5,21 5,18 bronşită cr. J40;J41 957 291 456 210 49,72 124,38 32,11 77,68 emfizem J43 224 137 87 11,64 9,65 32,18 alte boli obstructive J44 372 268 104 19,33 18,87 38,47 astm J45;J46 736 208 412 116 38,24 88,90 29,01 42,91 alte afecţiuni ale

pleurei J90;J94 21 13 8 1,09 0,92 2,96

CARDIOVASCULARĂ HTA I10 19.338 7 13.451 5.880 1.004,78 2,99 947,05 2.175,09 angină pectorală I20 5.107 2.560 2.547 265,35 180,24 942,17 IMA I21;I22 77 62 15 4,00 4,37 5,55 ASS I70 2.472 765 1.707 128,44 53,86 631,44 insuficienţă cardiacă I50 324 1 182 141 16,83 0,43 12,81 52,16 TUMORI esofag/stomac C15;C16 2 2 0,10 0,14 trahee/bronhii C33;C34 17 12 5 0,88 0,84 1,85 alte TU org.resp. C30;C39 44 1 32 11 2,29 0,43 2,25 4,07 TU malign

tes.Mezotelial C45;C49 226 190 36 11,74 13,38 13,32

melanom malign C43;C44 366 5 165 196 19,02 2,14 11,62 72,50 unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 17 5 8 4 0,88 2,14 0,56 1,48 TBC alte organe A18 3 2 1 0,16 0,14 0,37 TBC miliară A19

104

MMoorrbbiiddiittaattee ssppiittaallee CCoodd RRaattaa ccaallccuullaattăă//110000..000000 SPECIFICĂ ICD10 total 0-14

ani 16-65 ani

>65 ani

total 0-14 ani 16-65 ani

>65 ani

RESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 10.253 6.392 3.734 127 532,73 2.732,10 262,90 46,98 laringite/traheite J04;J05 1.513 1.162 311 40 78,61 496,67 21,90 14,80 alte inf.CRS J06 2.243 1.635 550 58 116,54 698,84 38,72 21,45 gripă J10;J11 230 49 168 13 11,95 20,94 11,83 4,81 pneumonie J12;J18 8.887 3.737 3.468 1.682 461,76 1.597,29 244,17 622,19 bronşită cr. J20;J21 4.579 2.829 1.493 257 237,92 1.209,19 105,12 95,07 alte inf.CRI J22 363 168 169 26 18,86 71,81 11,90 9,62 rinită/faringită ac. J30;J31 757 107 573 77 39,33 45,73 40,34 28,48 bronşita nespecificata J40 245 32 152 61 12,73 13,68 10,70 22,56 bronşită cr. J40;J41 1.941 58 1.422 461 100,85 24,79 100,12 170,53 emfizem J43 66 2 37 27 3,43 0,85 2,61 9,99 alte boli obstructive J44 4.525 0 2.432 2.093 235,11 0,00 171,23 774,23 astm J45;J46 4.310 1.344 2.519 447 223,94 574,46 177,36 165,35 alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 665 22 379 264 34,55 9,40 26,68 97,66 CARDIOVASCULARĂ HTA I10 11.959 9 7.178 4.772 621,37 3,85 505,38 1.765,22 angină pectorală I20 8.538 19 4.864 3.655 443,62 8,12 342,46 1.352,03 IMA I21;I22 2.635 0 1.109 1.526 136,91 0,00 78,08 564,49 ASS I70 3.371 0 1.396 1.975 175,15 0,00 98,29 730,58 insuficienţă cardiacă I50 13.862 139 5.933 7.790 720,25 59,41 417,73 2.881,62TUMORI esofag/stomac C15;C16 2.318 2 1.221 1.095 120,44 0,85 85,97 405,05 trahee/bronhii C33;C34 7.251 1 4.728 2.522 376,75 0,43 332,88 932,92 alte TU org.resp. C30;C39 1.378 10 1.006 362 71,60 4,27 70,83 133,91 TU malign

tes.Mezotelia C45;C4 1.151 127 728 296 59,80 54,28 51,26 109,49

l 9 melanom malign C43;C44 1.961 12 1.035 914 101,89 5,13 72,87 338,10

105

unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 5.515 730 4.256 529 286,55 312,02 299,65 195,68 TBC alte organe A18 398 32 281 85 20,68 13,68 19,78 31,44 TBC miliară A19 54 16 29 9 2,81 6,84 2,04 3,33

Indici de mortalitate

MMUUNNIICCIIPPIIUULL BBUUCCUURREEŞŞTTII

MMoorrttaalliittaattee CCiiffrree aabbssoolluuttee

RRaattaa ccaallccuullaattăă//11000000

RRaattaa ccaallccuullaattăă//11000000llooccuuiittoorrii llaa ggrruuppaa ddeevvâârrssttăă rreessppeeccttiivvăă

TTOOTTAALL 00--1144 AANNII 1155--6644 AANNII

>>6655 AANNII TTOOTTAALL 00--1144 AANNII

1155--6644 AANNII

>>6655 AANNII

Mortalitate generală 21.523 11,2 Mortalitate neonatală 108 0,0561 Mortalitate postneonatală

44 0,0229

Mortalitate infantilă 152 0,0790 Mortalitate specifică TTOOTTAALL 00--1144 AANNII 1155--6644

AANNII >>6655 AANNII TTOOTTAALL 00--1144

AANNII 1155--6644 AANNII

>>6655 AANNII

Respiratorie 868 19 231 618 0,4510 0,0812 0,1626 2,2861 Cardiovasculară 11.212 2 1.774 9.436 5,8256 0,0085 1,2490 34,9050Tumori 4.718 10 1.862 2.846 2,4514 0,0427 1,3110 10,5277Anomalii congenitale 70 63 6 1 0,0364 0,2693 0,0042 0,0037 Boli endocrine 194 1 43 150 0,1008 0,0043 0,0303 0,5549 TToottaall ppooppuullaaţţiiee 00--1144 aannii 1155--6644 aannii >>6655 aannii 11..992244..660055 223333..995599 11..442200..331122 227700..333344

9.3 Situaţia spatiilor verzi si a zonelor de agrement Suprafeţele plantate, după proprietatea asupra terenului si accesibilitatea acestuia se împart

în:

a. Suprafeţe plantate publice (păduri, perdele de protecţie, plantaţii de aliniament,

parcuri, grădini, scuaruri;

Aceste suprafeţe reprezintă 688 ha (3.44 mp/loc) din care: 246 livezi, grădini

442 ha parcuri, grădini, scuaruri

b. Suprafeţe plantate semipublice (incinte private cu folosinţă urbană, dar cu acces

public, conţinând plantaţii semnificative: ştranduri, baze si parcuri sportive, diferite alte

funcţiuni cu acces public, spitale etc.). Aceste suprafeţe reprezintă aprox 450 ha (2,25

mp/loc) . b. Suprafeţele plantate private (terenurile agricole de toate categoriile, suprafeţele

plantate din zonele pentru clădiri si amenajări).

Aceste suprafeţe reprezintă 5132 ha (25 mp/loc) : 4565 ha terenuri agricole;

61 ha vii;

506 ha păşuni, fâneţe;

Terenurile acoperite permanent de ape au, de asemenea, un aport semnificativ la

mentinerea calitătii mediului. Ele totalizează 1350 ha, ceea ce reprezintă 6,0 % din teritoriul

administrativ. Suprafata aferentă unui locuitor este de 6,75 mp

107

Tabel 9.3.1 EVOLUŢIA SPAŢIILOR VERZI ÎN PERIOADA 1989-2004 (mp)

Sursa datelor: Primăria Municipiului Bucureşti, 2004.

Tabel 9.3.2 REPARTIŢIA SPAŢIILOR VERZI PE SECTOARE ALE CAPITALEI

RReeppaarrttiiţţiiaa ssppaaţţiiiilloorr vveerrzzii îînn sseeccttoorruull 11 DDeennuummiirree SSuupprraaffaaţţăă ((mmpp)) NNuummăărr ddee aarrbboorrii Parcuri şi grădini 850 606 16 694 Aliniamente stradale 1 613 002 66 583 Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe (inclusiv scuaruri)

831 881 26 431

TTOOTTAALL 33 229955 448899 110099 770088

RReeppaarrttiiţţiiaa ssppaaţţiiiilloorr vveerrzzii îînn sseeccttoorruull 22 DDeennuummiirree SSuupprraaffaaţţăă ((mmpp)) Parcuri şi grădini 844 437 Aliniamente stradale 451 500 Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe (inclusiv scuaruri) 2 208 515 TTOOTTAALL 33 550044 445522

RReeppaarrttiiţţiiaa ssppaaţţiiiilloorr vveerrzzii îînn sseeccttoorruull 33 DDeennuummiirree SSuupprraaffaaţţăă

((mmpp)) NNuummăărr ddee aarrbboorrii

Parcuri şi grădini 159 000 2 705 Aliniamente stradale 475 000 25 572

SECTOR 1989 1995 22000011 22000044 11.. 77 339966 334455 22 775555 555566

2 345 809 9955 448899

22.. 77 006677 559911 55 999922 667700 3 521 422

0044 445522

33.. 66 554488 775588 33 991111 444488 4 124 000

6677 000000

44.. 44 660077 111166 33 006644 008866 2 838 805

3322 669900

55.. 55 228833 114400 33 441111 771100 2 144 255

77 339933

66.. 33 880099 228877 33 770000 772222 2 804 981

9955 000000

TOTAL 34 712 237 22 836 192 77 777799 227722 082 024

108

Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe (inclusiv scuaruri)

3 833 000

TTOOTTAALL 44 446677 000000 2288 227777

RReeppaarrttiiţţiiaa ssppaaţţiiiilloorr vveerrzzii îînn sseeccttoorruull 44 DDeennuummiirree SSuupprraaffaaţţăă ((mmpp)) NNuummăărr ddee aarrbboorrii Parcuri şi grădini 98 850 3 389 Aliniamente stradale 533 000 7 001 Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 2 200 840 TTOOTTAALL 22 883322 669900 1100 339900

RReeppaarrttiiţţiiaa ssppaaţţiiiilloorr vveerrzzii îînn sseeccttoorruull 55 DDeennuummiirree SSuupprraaffaaţţăă ((mmpp)) NNuummăărr ddee aarrbboorrii Parcuri şi grădini 357 571 3 161 Aliniamente stradale 62 585 10 320 Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 67 237 TTOOTTAALL 448877 339933 1133 448811

RReeppaarrttiiţţiiaa ssppaaţţiiiilloorr vveerrzzii îînn sseeccttoorruull 66 DDeennuummiirree SSuupprraaffaaţţăă ((mmpp)) NNuummăărr ddee aarrbboorrii Parcuri şi grădini 718 000 55 375 Aliniamente stradale 625 000 45 685 Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 1 152 000 103 666 TTOOTTAALL 22 449955 000000 220044 772266

109

110TOTAL 29.56

Tabel 9.3.3 Suprafeţele parcurilor si grădinilor ce aparţin Administraţiei

Parcurilor si Grădinilor

Tabel 9.3.4 Situaţia cu suprafeţele unităţilor de producţie ce aparţin Administraţiei Parcurilor si Grădinilor

Nr. Crt.

Denumirea unităţii Suprafaţa totală mp

1 Parcul HERĂSTRĂU Vechi 515878 2 Parcul HERĂSTRĂU Nou 415884 3 Parcul CAROL I 311110 4 Parcul CISMIGIU 137247 5 Parcul SALA PALATULUI 40483 6 Parcul BALTA ALBĂ 641472 7 Parcul CIRCUL DE STAT 169781 8 Parcul TINERETULUI

Parcul ORĂSELUL COPIILOR 441769 271488

9 Parcul PALATUL COPIILOR 405732 10 Parcul CASA PRESEI LIBERE 254509 11 Parcul PANTELIMON 309579 12 Parcul BORDEI si PARCUL FLOREASCA 110136 13 Parcul UNIRII 59386 14 Parcul BAZILESCU 129396 15 Parcul AXA N-S 17468 16 Parcul BĂNEASA 171257 17 GRADINA ICOANEI 9204 18 GRĂDINA IOANID 10062 TOTAL 4422789

PEPINIERE Suprafaţa totală (ha)

Pepiniera TOBOC 70.06 Pepiniera PIPERA 36.78 Pepiniera NORDULUI 14.90 Pepiniera SNAGOV 3.22 TOTAL 132.96

SERE Suprafaţa totală (ha) Sera GHENCEA 8.06 Sera SCOLII 0.92 Sera HERASTRAU 1.31 Sera LIBERTATII 0.40 Sera BELLU 0.23 Sera SERBAN VODĂ 0.01 Sera PLANTE PERENE 3.85

Zonele de agrement Apele de îmbăiere

∗ Ştranduri Referitor la ştrandurile autorizate ce dispun de bazine alimentate cu apă de reţea

aflate in majoritatea sectoarelor Capitalei (si anume: Tineretului-sectorul 1, Titan-sectorul 3,

Berceni si Copiilor- sectorul 4, Dâmboviţa, Drumul Taberei si Uverturii-sectorul 6), in cursul

anului 2005 s-au recoltat 18 probe de apă, 6 dintre acestea (reprez.33,33%) fiind

necorespunzătoare d.p.d.v. bacteriologic STAS 12585/1987. Prelevările respective au fost

efectuate la Ştrandurile Titan si Văcăreşti, fiind recomandată golirea bazinelor, spălarea si

dezinfecţia lor, precum si primenirea si dezinfecţia periodică a apei in conformitate cu

prevederile Ord.MS 536/1997, probele recoltate ulterior încadrându-se in parametrii STAS.

Datele privind calitatea apei de îmbăiere au fost aduse in permanentă la cunoştinţa

opiniei publice pe întreaga perioadă estivală prin diferite mijloace mass-media.

∗ Zone de agrement

Pe malul lacurilor ce compun salba râului Colentina sunt amenajate zone de

agrement ce dispun in majoritatea cazurilor de autorizaţii sanitare de funcţionare emise

pentru activităţi de cazare, alimentaţie publică sau activităţi sportive si de agrement, niciuna

din ele nefiind insă autorizată ca “ştrand” cu funcţiunea de îmbăiere. Acest lucru se

datorează faptului ca probele de apă recoltate din râul Colentina nu s-au încadrat in

parametrii stabiliţi de legislaţia in vigoare (reprezentată de HGR 459/2002).

In anul 2005 s-a continuat recoltarea de probe de apă din cele 8 puncte aflate la

nivelul celor mai reprezentative baze de agrement si anume:

- Complexul de Agrement Grivita II (sectorul 1);

- Complexul Băneasa (SC PALACE SRL- sectorul 1);

- Complexul de Agrement APA NOVA BUCURESTI din strada Ţărmului nr.9, sector

1;

- Complexul Floreasca (fost UGSR) din strada Ţărmului nr.7, sector 1;

- Complexul Sportiv RADET din Calea Floreasca nr.1, sector 1;

- Complexul Sportiv KEOKE din Intrarea Chefalul nr.1-3, sector 2;

- Baza Sportivă “Cutezătorii” din Intrarea Chefalul nr.2, sector 2;

111

- Complexul Sportiv Studenţesc “Tei” (Ştrandul Lacul Tei) din strada Oltetului nr.2,

sector 2.

Recoltările au început înaintea deschiderii sezonului estival efectuându-se in

perioada 15 mai – 30 august la intervale de două săptămâni, fiind întrerupte in cursul lunii

septembrie deoarece ploile torenţiale din Capitală au afectat calitatea apei lacurilor, iar

rezultatul eventualelor analize nu ar fi caracterizat decât o situaţie de excepţie specifică

perioadei respective.

Din punctele menţionate s-au recoltat 56 probe de apă, care nu au corespuns

normelor in vigoare d.p.d.v. chimic si/sau bacteriologic fiind de culoare galben-verzuie si

având valori peste limitele admise la trei dintre indicatorii chimici, si anume: fenoli care s-au

situat intre 0,06 – 0,1 mg/l fată de norma de 0,05 mg/l, CBO5 cu valori intre 8,5 – 18,6 mg/l

fată de norma admisă de 5 mg/l si suspensii totale cuprinse intre 42,6 – 92,6 comparativ cu

legislaţia in vigoare care stabileşte necesitatea absentei acestora, iar d.p.d.v. bacteriologic

36 probe (reprezentând 64,28%) nu au corespuns normelor, si anume: Coliformi totali - s-au

situat intre 11.000 – 94.000/100 ml in 36 probe fată de limita prevăzută de 10.000/100 ml,

iar Coliformi fecali - au avut valori de 2200 – 17000/100 ml in 6 probe, comparativ cu norma

stabilită de 2000/100 ml.

Deoarece recoltările efectuate au prezentat depăşiri importante ale parametrilor

chimici si/sau bacteriologici in toate probele recoltate, s-a impus necesitatea menţinerii

interdicţiei privind îmbăierea in apa râului Colentina pentru evitarea riscului de îmbolnăvire

al populaţiei. Acest aspect a fost adus la cunoştinţa deţinătorilor de baze de agrement

menţinându-se obligativitatea acestora de a afişa panouri cu inscripţia “ Scăldatul interzis.

Pericol de îmbolnăvire ! “ in conformitate cu prevederile HGR nr.88/2004. Rezultatele

analizelor au fost comunicate ca si in anii precedenţi Prefecturii Capitalei, Administraţiei

Naţionale Apele Romane si Administraţiei Lacuri, Parcuri si Agrement din cadrul PMB.

Aspectele semnalate au determinat solicitarea de către Administraţia de Lacuri, Parcuri si

Agrement de obţinere a unui aviz privind reabilitarea ecologică a salbei de lacuri de pe râul

Colentina, curăţarea si igienizarea zonelor adiacente in vederea reintroducerii acestora in

circuitul turistic al Municipiului Bucureşti.

∗ Piscinele –

Din piscinele amenajate in hoteluri si complexe sportive sau de agrement (cum sunt:

Hotelul “Bucureşti”, Hotelul “Parc”, Hotelul “Crowne Plaza”,Piscina “Club IDM”, Hotelul “

Class “, Federaţia Romană de Polo, Complexul Sportiv Naţional “Lia Manoliu”, Complexul

112

Sportiv “Lucian Grigorescu”, Complexul Sportiv “Olimpia”, Complexul de Sănătate “Serban

Vodă”, Baza de Agrement “Dreptăţii”, Clubul “Floreasca”), unităţi autorizate sanitar, s-au

recoltat in cursul anului 2005 un număr de 25 probe de apă , 5 dintre acestea

(reprez.20,00%) fiind necorespunzătoare d.p.d.v. bacteriologic normelor STAS 12585/1987.

Prelevările respective s-au efectuat de la Hotelul “Class”, SC Ana Hotels SA si

Federaţia Romană de Polo, recomandându-se spălarea si dezinfecţia piscinelor, precum si

dezinfecţia periodică si primenirea apei de îmbăiere, măsuri care au determinat încadrarea

probelor recoltate ulterior in normele STAS.

Numărul de utilizatori si starea de sănătate a populaţiei in relaţie cu apa de îmbăiere

In prezent nu dispunem de date privind numărul persoanelor care au folosit pentru

îmbăiere apa râului Colentina in cursul anului 2005 si nici referitoare la morbiditatea in

rândul populaţiei privind diferite afecţiuni oftalmologice, dermatologice sau digestive, insă un

număr semnificativ al acestora a fost desigur determinat de utilizarea in perioada estivală a

apei lacurilor Colentinei pentru îmbăiere, cu toate avertismentele făcute de către DSP. Cele

semnalate anterior au necesitat menţinerea măsurilor restrictive impuse populaţiei privind

îmbăierea in apa acestui râu si aducerea in permanentă la cunoştinţa publicului a riscurilor

la care se expune, in special prin intermediul mijloacelor de comunicare mass-media

(radio,tv,presă scrisă).

9.4 Asezarile urbane

9.4.1 Retele de alimentare cu apa potabila. Retele de canalizare

2004 A 1

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile ( la sfârşitul anului ) – km 2185Apă potabilă distribuită - mil.m.c 199 din care: pentru uz casnic 101 din total: consumatorilor cu apometre 173Apă potabilă distribuită prin apometre din total- %- 87.0

2004

113

A 1 Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale (la sfârşitul anului)- km 1875Gaze distribuite - mil.m.c. 1714 din care: pentru uz casnic 406

2004

9.4.3 Amenajarea teritoriala

Organizarea administrativă in anul 2004 a Bucureştiului a fost următoarea: Sector Suprafaţa (Kmp) Populaţia Densitatea

Sector 1 70 229238 3274.8 Sector 2 32 360750 11273.4 Sector 3 34 393226 11565.4 Sector 4 34 299414 8806.3 Sector 5 30 282935 8321.6 Sector 6 38 359396 9457.8 TOTAL 238 1924959 8088.0

9.4.4 Aglomerarile urbane

Datorită faptului că întreg judeţul Bucureşti este constituit dintr-un singur oraş, toate

problemele legate de urbanism (zona urbană, extinderea pe orizontală, resurse, spatii verzi,

parcuri, scuaruri, animale, floră, poluare) au fost detaliate mai sus.

9.4.7 Zgomot si vibratii in aglomerarile urbane Poluarea sonoră, crează disconfort si a devenit deranjantă si chiar nocivă in unele

zone ale municipiului Bucuresti pe arterele de circulatie, in apropierea aeroporturilor, in

apropierea unor surse de zgomot. Desi nu există o retea de culegere sistematică de

informatii, pe baza măsurătorilor efectuate se apreciază că in Bucuresti, pe arterele

principale de circulatie si mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonoră depăseste

frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinată cu poluarea cu

gaze, poluarea sonoră in unele puncte de intersectie a străzilor in Bucuresti devine de

nesuportat. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe lingă cele fixe de origine

industrială, o detin in cazul marilor aglomerări urbane, deci si in cazul Bucurestiului, in

proportie de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulatia rutieră.

114

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect

asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc in vecinătatea arterelor de trafic intens.

Studii recente au arătat că riscul bolilor de inima si circulatorii este semnificativ

crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită

creşterii pulsului si a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă si tonusul

muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Zgomotul din traficul rutier in zonele urbane, unde vitezele sunt in general sub 60

Km/h, provine in principal de la motoare si de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar in

zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interacţiunea

cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul in comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot.

Prezenta mijloacelor de transport in comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, in

special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se

circulaţiei auto obişnuite.

Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga

populaţie a oraşului. In primul rând, arterele de circulaţie, feroviară sunt mai puţin

numeroase si concentrate in anumite zone. In al doilea rând, zgomotul se propagă in axul

căii ferate.

Zgomot generat de centre industriale.

Zonele industriale sunt răspândite in intregul oras, cu o concentrare de-a lungul căilor

ferate care traversează orasul. Poluarea fonică indusă de industrie este diferită după tipul

productiei si gradul de izolare fonică al fiecărei unităti. In Bucuresti, cartierele de locuinte

aflate in imediata apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giulesti, Bucurestii

Noi, Grivitei, Militari, Ferentari, Titan - Sulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviatiei, Pajura).

Zgomot generat de surse punctuale

Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul oraşului sunt locurile de joacă

pentru copii, creşele, grădiniţele, şcolile. Poluarea fonică produsă de acestea afectează

vecinătatea imediată in cursul zilei (in special dimineaţa), la fel ca spatiile plantate dintre

blocuri sau din cartierele de locuinţe.

Marile stadioane si instalaţiile sportive, sunt, de asemenea, producătoare de zgomot.

In cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodică, dar foarte agresivă. Zonele

de locuinţe din apropiere sunt afectate puternic (in special lângă stadioanele Giuleşti,

Dinamo, Progresul).

115

O importantă sursă de zgomot, periodică, este constituita de spectacolele in aer liber,

mitinguri, manifestaţii de toate tipurile. Punctele alese cu predilecţie pentru astfel de

manifestări sunt: Piaţa Constituţiei, Piaţa Universităţii, Piaţa Palatului - Piaţa Revoluţiei,

Piaţa Victoriei.

In concluzie, in mediul urban acţionează concomitent mai multe categorii de

zgomote: zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de construcţie,

de mijloacele de transport. Cea mai importantă sursă de zgomot este circulaţia

autovehiculelor, estimată a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonoră.

Un lucru important de menţionat este acela că, începând cu luna octombrie 2005,

APM Bucureşti participă in cadrul unui proiect de twinning ce va avea ca rezultat, printre

altele, trasarea hărţilor de zgomot pentru aglomerarea Bucureşti, conform cerinţelor

Directivelor UE in domeniu. In acest mod se vor obţine informaţii actualizate si mult mai

detaliate (la nivel de trafic rutier, cai ferate, aeroporturi etc)

9.5 Mediul Urban- obiective si măsuri 9.5.1 Poluarea aerului

Factorul de mediu - aer - este supus unei poluări locale intense in acele zone, unde

s-au constituit si functionează unităti industriale chimice, siderurgice, metalurgice, pentru

materiale de constructii s.a. si unde fie tehnologiile sunt invechite, fie nu sunt realizate

instalatii de epurare a gazelor, fie si una si alta. De asemenea, poluarea aerului are loc si in

zonele cu trafic auto important.

Se impun măsuri care să actioneze in primul rind asupra surselor de poluare, la

emisie.

• Se impune introducerea automonitoringului de către agentii economici si

cunoasterea cantitătilor de substante poluante emise pe baza unor declaratii de

emisii, conform Legii Mediului, a căror autenticitate să fie sigură (Legea Fondului

de Mediu a rezolvat partial această problemă, insă intrucât responsabilitatea

calculării emisiilor si a sumelor cade in sarcina agentului economic, calculul

emisiilor poate fi gresit- ar fi indicat ca agentul economic să fie obligat să facă

aceste calcule prin intermediul uneia dintre institutiile care sunt atestate de către

MMGA);

116

• Se impune, paralel cu măsurile de reducere a poluantilor si imbunătătirea

monitoringului aerului la nivel national, echiparea cu aparatură modernă de

colectare a probelor si de efectuare a determinărilor;

• In viitor trebuie să se acorde importantă si perfectionării metodicii de prelucrare a

datelor, introducerii pe scară largă a modelelor matematice de simulare numerică,

cercetărilor experimentale de laborator si pe teren.

MĂSURI PENTRU REDUCEREA POLUĂRII ATMOSFERICE GENERATE DE TRAFICUL AUTO

Reducerea poluării aerului poate fi realizată prin trei căi diferite, in următoarea ordine

de prioritate :

-reducerea traficului

-schimbarea traficului : de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra poluării

aerului sau a mediului si folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact redus (de

exemplu transport pe şină, biciclete, etc.)

-îmbunătăţirea traficului : reducerea poluării aerului prin mijloace tehnice sau printr-

un management al traficului.

Structura acestor instrumente si politici este stabilită, in mod uzual, astfel :

- planificare : in special planificarea utilizării terenului

- îmbunătăţirea infrastructurii

- legislaţie : reglementări, restricţionări legale

- instrumente economice

- informaţie

Măsurile propuse mai jos, deşi nu sunt prezentate intr-o ordine a importantei lor,

considerăm că sunt valabile atât pentru Bucureşti, cât si pentru celelalte localităţi din tară,

fiind necesare a fi luate mai ales de către factorii de decizie ai administraţiei locale,

primăriilor, politiei, cât si de factorii de decizie la nivel central.

♦ Extinderea si menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu in zilele libere,

fapt care

s-a dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales

la oxizii de azot si pulberile in suspensie;

117

♦ Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, in special pe

arterele nemodificabile structural - urbanistic si realizarea semaforizării in sistem "undă

verde" mai ales in aceste cazuri;

♦ Deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele si a

depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea circulaţiei

acestora in zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare si ale transportului in

comun, dar cu impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de dotare a motoarelor cu sisteme

de reducere a poluării si de extindere, până la generalizare in zonele centrale, a

transportului in comun electric);

♦ Pentru Bucureşti este necesară delimitarea cât mai urgentă a limitei perimetrului

central (cea mai bună soluţie ar fi toată zona din interiorul liniei de centură) si respectarea interdicţiei permanentă de circulaţie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t , atât pentru aprovizionare cât si pentru restul activităţilor, cu excepţia salubrităţii,

pompierilor si transportului in comun, dar cu aplicarea pentru aceste excepţii a măsurilor

propuse la punctul de mai sus; implicaţiile economice sunt mari (mai ales pentru o serie de

firme care folosesc pentru aprovizionare si desfacerea produselor un parc important de

vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale europene unde, in zonele

centrale, nu circulă nici un autovehicul greu;

♦ Interdicţii zonale si/sau temporare a întregului trafic auto mai ales in perimetrele de

interes turistic, istoric, comercial, cultural, cel puţin in zilele;

♦ Pentru Bucureşti, legat de măsura de mai sus, propunem realizarea cât mai rapid

a unor zone, in perimetrul central, in care să fie interzis traficul auto complet in zilele libere (inclusiv transportul in comun, prin corelare cu transportul subteran cu metroul),

creându-se astfel condiţii de promenadă, activităţi cultural - sociale si comerciale pentru un

mare număr de locuitori; aceasta măsură trebuie insă, corelată cu prevederea de către

administraţia locală a unor măsuri speciale de salubrizare in zonele respective, atât

înaintea, cât mai ales, imediat după perioada de interdicţie a traficului;

♦ In cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale

delimitatoare din vegetaţie si sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de

autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, să fie

alimentate numai la staţii periferice ale oraşului sau izolate fată de clădirile de locuit);

118

♦ Refacerea patului carosabil si a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic

intens, precum si întreţinerea permanentă a acestora;

♦ Dotarea cu senzori de CO (eventual si pentru alţi poluanţi) a principalelor puncte

de maximă densitate a traficului, cu posibilităţi de alarmare si de deviere temporară pe

artere colaterale acestora (prin eforturile administraţiilor locale împreună cu politia), in

paralel cu funcţionarea reţelei automate de staţii fixe, amplasate in zonele cele mai expuse,

care să funcţioneze in "timp real", asigurându-se astfel un control permanent al calităţii

aerului (prin eforturile organelor de mediu);

♦ Dotarea Politiei Rutiere cu echipamente portabile de măsurare a emisiilor poluante

la autovehicule, precum si reducerea programului de lucru in zonele cu expunere foarte

mare (zonele cu trafic foarte intens) pentru agenţii de circulaţie ai politiei;

♦ Instituirea unor măsuri educative pentru toată populaţia privind problemele de

protecţia mediului; trebuiesc implementate 3 noţiuni pe care conducătorii auto, in special, nu

le cunosc încă:

1. poluarea produsă de autovehicule este foarte gravă pentru starea de sănătate a populaţiei si este cauza a numeroase afecţiuni ce reduc durata de viată; 2. orice secundă de funcţionare a motorului înseamnă "otrăvire" si constituie un atentat la sănătatea si viata celor din jur; 3. utilizarea unor autovehicule nereglate, excesiv poluante constituie o contravenţie care poate fi depistată in orice moment de organele in drept si sancţionată.

♦ Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la toate

nivelurile:

♦ Mărirea frecventei inspecţiilor tehnice de poluare la autoturisme, acestea urmând a se face anual, independent de inspecţiile tehnice periodice;

♦ Stabilirea unor cerinţe de precizie de către RAR-BRML conform normelor

internaţionale pentru aparatura de control din staţiile de ITP;

119

♦ Încurajarea achiziţionării de vehicule moderne nepoluante prin scăderea

impozitelor si a preţului benzinei fără Pb;

♦ Interzicerea efectuării ITP la maşinile proprii de staţiile ce posedă autovehicule;

♦ Efectuarea in continuare de campanii de măsurători in punctele semnificative

pentru traficul rutier, atât in Bucureşti cât si in tară, prin efortul comun al APM-urilor, RAR si

Politiei, cu o intensă mediatizare in vederea conştientizării populaţiei despre toate aspectele

poluării generate de autovehicule si forţarea factorilor de decizie să aplice cât mai rapid

măsurile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei.

9.5.2 Zgomotul Pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucuresti sunt necesare o serie de măsuri

pentru scăderea nivelelor de zgomot produs de sursele fixe si/sau de cele difuze.

Referitor la sursele fixe:

• sistematizarea si construirea de ansambluri noi de locuinte care să aibă o

protectie acustică corespunzătoare (la distante mari fată de unitătile industriale si

cu prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului);

• remedierea unor situatii existente prin realizarea unor actiuni la surse (de tipul

retehnologizării industriilor sau prin mărirea capacitătii de izolare acustică a

fatadelor clădirilor);

• in cazul statiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua măsuri de

reducere a nivelului de zgomot exterior clădirilor de locuit din preajmă, iar pentru

cele care se vor proiecta, trebuie luate măsuri privind distantele dintre acestea si

clădirile de locuit (minim 25 m, precum si dotarea lor cu utilaje corespunzătoare

din punct de vedere acustic);

• pentru parcajele existente, amplasate aproape de clădirile de locuit (cazul celor

din centrul capitalei) se recomandă măsuri de ordin administrativ (de ex.

restrictionarea utilizării acestora intre orele 23 - 6); pentru viitor considerăm că

trebuie analizate posibilitătile creării unor parcaje colective subterane sau situate

in clădiri independente, multietajate, special amenajate;

120

• pentru complexele comerciale existente se impun măsuri de sporire a gradului de

protectie acustică prin inchideri partiale sau totale a zonelor zgomotoase (in mod

special in cazul pietelor) precum si măsuri administrative privind programul

operatiilor de aprovizionare;

• in cazul statiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale

delimitatoare, din vegetatie cu inăltime medie si joasă, sporirea exigentelor privind

controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele

mari echipate cu motoare Diesel să fie alimentate numai la statii situate in zonele

periferice ale orasului sau izolate fată de clădirile de locuit);

Referitor la sursele mobile:

• refacerea patului rutier si a imbrăcămintii asfaltice pe arterele cu trafic intens;

• redistribuirea traficului, in zona centrală mai ales, si restrictii privind accesul unor

mijloace de trafic greu pentru aprovizionare sau deservirea unitătilor de pe aceste

artere;

• dacă reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficientă se impun măsuri

suplimentare si la clădirile adiacente (izolatii fonice ale fatadelor - de exemplu,

prin triplarea ferestrelor, prevederea unor spatii verzi intre clădirile de locuit si

artera de trafic, etc).

9.5.5 Agenda Locala 21 Dezvoltarea durabilă

In ultimii ani tot mai mulţi dintre locuitorii Bucurestiului au conştientizat importanta pe

care protecţia mediului îl poate juca in viata fiecăruia, in contextul dezvoltării durabile.

Stabilirea unui echilibru intre necesitatea creşterii nivelului de trai prin progres economic,

calitatea factorilor de mediu si starea de sănătate a populaţiei este determinantă in vederea

integrării României in Europa.

Agenţia de Protecţie a Mediului Bucureşti reprezintă un factor cheie in dezvoltarea

durabilă a Bucurestiului, prin activitatea de autorizare a agenţilor economici cu impact

asupra mediului si prin sprijinirea si încurajarea acestora in desfăşurarea de activităţi

economice nepoluante.

121

Capitolul 10 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

10.1 Agricultura

10.1.1 Interacţiunea agriculturii cu mediul

10.1.1.1 Evoluţia utilizării solului de către agricultura

Tabel 10.1.1.1.1 Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi - ha -

2004*)

din care: sector privat

Total din care: gospodăriile

populaţiei Cereale – total 61 874 60 125 44 640 din care: Grâu şi secară 20 429 19 754 12 225 Orz şi orzoaică 6 586 6 122 3 952 Ovăz 1 640 1 410 953 Porumb 32 897 32 556 27 401 Leguminoase pentru boabe – total 287 287 287 Plante uleioase – total 19 644 19 217 9 053 din care: Floarea soarelui 17 968 17 627 8 879 Cartofi 1 051 1 051 894 Legume - total 5 908 5 875 5 822 Plante de nutreţ - total 12 217 10 243 8 488 din care: Perene vechi şi noi 4 759 3 876 3 289 Porumb pentru însilozare 863 508 - Vii pe rod 1 408 1 408 1 389 Livezi de pomi si pepiniere pomicole 1153 822 403

*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea statistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută.

Tabel 10.1.1.1.2 Producţia agricolă obţinută la principalele culturi

- tone - 2004*)

din care: sector privat

Total din care: gospodăriile

populaţiei Cereale – total 355 082 348 680 286 170 din care: Grâu şi secară 85 606 83 316 57 734 Orz şi orzoaică 27 912 26 186 18 053 Ovăz 4 276 3 815 2 866

122

Porumb 236 306 234 551 207 112 Leguminoase pentru boabe – total 565 565 565 Plante uleioase – total 40 519 40 018 24 839 din care: Floarea soarelui 37 887 37 471 24 419 Cartofi 17 609 17 609 14 469 Legume - total 167 679 153 077 151 793 Plante de nutreţ - total 235 488 201 268 171 330 din care: Perene vechi şi noi 118 568 104 369 94 171 Porumb pentru însilozare 16 714 10 627 - Struguri 10 924 10 924 10 786 Fructe din pomi si pepiniere pomicole 8 740 7 735 6 776

*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea statistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată producţia obţinută.

Tabel 10.1.1.1.3 Producţia medie obţinută la principalele culturi

2004*)

- kg/ha -

Grâu şi secară 4 190 Orz şi orzoaică 4 238 Ovăz 2 607 Porumb 7 183 Leguminoase pentru boabe – total 1 969 Floarea soarelui 2 109 Cartofi 16 755 Legume de câmp şi în solarii 25 979 Plante de nutreţ – total 19 244 Struguri 7 759 Fructe din pomi si pepiniere pomicole **) 12

*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea statistică cu periodicitate anuală – AGR.2B - referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută. **) Producţia medie de fructe este exprimată în kg/pom .

10.1.1.4 . Evoluţia şeptelului (bovine, porcine, pasări)

Tabel 10.1.1.4 1 Numărul animalelor la sfârşit de an, pe total şi din gospodăriile populaţiei

- capete -

2004

Numărul de animale, total, pe specii şi pe forme de proprietate Bovine - total 22 508 -din care: gospodăriile populaţiei 18 680 Porcine - total 149 289

123

-din care: gospodăriile populaţiei 64 834 Ovine şi caprine - total 24 906 -din care: gospodăriile populaţiei 24 768

Notă: Datele sunt furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi sunt operative pentru anul 2004.

10.1.3 Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra mediului Considerăm că nu există un impact deosebit, decât in sensul schimbării folosinţei anumitor

terenuri, si transformării acestora din terenuri agricole in construcţii, sau depozitării

necontrolate a deşeurilor. In cazul controlării acestor fenomene, principalul factor care

influenţează sectorul agricol rămâne cel socio-economic.

10.3 Energie si Transport 10.3.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului Din datele care au fost prezentate in lucrarea de fata a reieşit foarte clar impactul

negativ si uneori chiar riscul pe care îl prezintă CET-urile in ceea ce priveşte calitatea

factorilor de mediu, in special a aerului.

Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât in

imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse,

existând o implicaţie regionala sau chiar transfrontariera.

Încercarea de a menţine costurile de producţie a energiei termice in limite rezonabile

pentru buzunarul cetăţeanului conduce uneori la emisii puternice depoluanţi, in special

datorita inexistentei instalaţiilor de reţinere a acestora, aceste instalaţii fiind foarte scumpe.

Nu numai factorul de mediu aer este influenţat negativ de sectorul energetic, ci si apa

(apele uzate) si solul.

10.3.2 Consumul brut de energie Din Datele furnizate de Direcţia Generala de Statistica, evoluţia consumului de energie

termica se prezintă astfel :

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Energie termica distribuita (mii Gcal) 9421 8354 8057 9549 8362 8275 7766

Din care pentru uz casnic 5933 6173 6776 7895 7280 7154 6777

124

10.3.3 Generarea de energie si încălzirea la nivel de unităţi administrative Generarea energiei de către agenţii economici, de către instituţii, in scopul încălzirii

pe timp de iarna sau producere acesteia pentru procesele tehnologice reprezintă principala

problema a agenţilor economici in ceea ce priveşte factorul de mediu aer. Începând cu

sfârşitul anului 2002, ARPM Bucureşti a furnizat agenţilor economici metodologia de calcul

a emisiilor, CORINAIR (acceptata in Uniunea Europeana), pentru ca aceştia sa poată

calcula emisiile si sa facă plata la Fondul de Mediu, conform prevederilor legale. Legea

Fondului de Mediu este unul dintre instrumentele de atât de constrângere cat si de stimulare

a agenţilor economici de a folosi tehnologii si instalaţii performante si nepoluante in

producerea energiei.

10.4. Turismul In ceea ce priveşte turismul, situaţia se prezintă astfel :

Tabel 10.4.1

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Unităţi de cazare-total

-din care

42 46 50 47 45 48 51

Hoteluri 41 33 35 34 33 36 33

Camping-uri 1 1 1 1 0 0 0

pensiuni 0 12 14 12 12 12 18

Tabel 10.4.2 Număr turişti cazaţi (mii persoane)

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000

total

-din care

711 591 577.5 532.1 508.9 481.7

Hoteluri 693.6 589.9 576.0 529.9 506.6 479.1

Camping-uri 33.8 15.5 - - - - -

pensiuni - 1.9 1.1 1.5 2.2 2.3 2.6

10.5 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

125

In anul 2005, In Bucureşti nu s-au înregistrat accidente majore de mediu.

126

Capitolul 11 Instrumente ale Politicii de Mediu in Romania

11.2 Cheltuieli si investitii inregistrate de Garda Nationala de Mediu

Tabel 11.2.1 privind situatia investitiilor din Municipiul Bucuresti realizate in cadrul

programelor de conformare in anul 2005

Valoarea investitiilor (mii RON) Nr. Crt Comisariat

PLANIFICAT REALIZAT

CUMULAT

1 Bucuresti 61650.81 34558.29

Tabel 11.2.2 privind situatia investitiilor din Municipiul Bucuresti realizate in afara

programelor de conformare in anul 2005

Valoarea investitiilor (mii RON) Nr. Crt Comisariat

PLANIFICAT REALIZAT

CUMULAT

1 Bucuresti 46663.41 33784.17

11.3 Fondul de Mediu

La începutul anului 2003 Administraţia Fondului de Mediu a început lansarea unor pachete de programe de finanţare deocamdată în domeniul deşeurilor, ambalajelor, anvelopelor si uleiurilor uzate. APM Bucureşti a fost solicitat pentru identificarea proiectelor eligibile existente si diseminarea informaţiilor privind sursele de finanţare. In viitor se aşteaptă lansarea si a altor pachete de finanţare si exista speranţa ca

aceşti bani vor fi utilizaţi cu succes de către agenţii economici sau alţi titulari de proiect, in

scopul îmbunătăţirii factorilor de mediu

127

129