Stagiar Anul III Experti Contabili Aplicatii – Stagiu An III – semestru II - 2012 1. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 1.000 mii lei, iar dobânda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Determinati valoarea întreprinderii prin metoda practicienilor. Denumită şi metoda „indirectă" sau „germană", metoda practicienilor constă în ponderarea valorii patrimoniale şi valorii prin rentabilitate Valoarea întreprinderii se determină ca medie simplă sau ponderată a unei valori patrimoniale (ANC) şi una prin rentabilitate CB i Vg= ANC+ CB i 2 unde: Vg - valoarea intreprinderii ANC - activ net corectat CB - capacitatea beneficiara i - rata dobanzii Vg = (8000 + 1000/30%)/2 = 5666,67 lei 2. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 10.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 2.500 mii lei, iar coeficientul PER este 2. Determinati valoarea întreprinderii prin metoda Retail . Este o variantă a metodei practicienilor: Vg = ANC + CB*y Unde capacitatea beneficiară se exprimă prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y poate lua valorile coeficientului bursier PER, de regulă, sau o serie constantă de beneficii a n . Aici valoarea elementelor necorporale se determină pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un număr de ani (y • CB) şi se împarte în mod egal între vânzător si cumpărător. Vg = [10.000+(2.500*2)]/2 = 7.500 lei 1
Transcript
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Aplicatii – Stagiu An III – semestru II - 2012
1. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.
Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 1.000 mii lei, iar dobânda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Determinati valoarea întreprinderii prin metoda practicienilor.
Denumită şi metoda „indirectă" sau „germană", metoda practicienilor constă în ponderarea valorii patrimoniale şi valorii prin rentabilitate
Valoarea întreprinderii se determină ca medie simplă sau ponderată a unei valori patrimoniale
(ANC) şi una prin rentabilitate
CBi
Vg=ANC+CB
i2 unde:
Vg - valoarea intreprinderiiANC - activ net corectatCB - capacitatea beneficiara i - rata dobanzii
Vg = (8000 + 1000/30%)/2 = 5666,67 lei
2. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail.Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 10.000 mii lei, capacitatea beneficiarã
este de 2.500 mii lei, iar coeficientul PER este 2. Determinati valoarea întreprinderii prin metoda Retail .
Este o variantă a metodei practicienilor: Vg = ANC + CB*y
Unde capacitatea beneficiară se exprimă prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y poate lua valorile coeficientului bursier PER, de regulă, sau o serie constantă de beneficii an. Aici valoarea elementelor necorporale se determină pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un număr de ani (y • CB) şi se împarte în mod egal între vânzător si cumpărător.
Vg = [10.000+(2.500*2)]/2 = 7.500 lei
3. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill – valoarea substantial bruta.
Ex.1 Care este valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000; imobilizãri 8.000; stocuri 20.000; creante 15.000; rezerve 500; profit 1.000; diferente din reevaluare 14.000; disponibilitãti 500; obligatii nefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie 10.000
VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC +Datorii ) + Active obtinute prin inchiriere sau leasing - Active imprumutate/inchiriate/cedatetertilor - Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune
VSB = 8000 + 20000+15000 + 500 + 10.000 = 53.500
1
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
Ex.2 Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este de105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terti este de 75.000mii lei. Care este valoarea substantialã brutã a întreprinderii ?
VSB = 425.000 + 105.000 – 75.000 = 455.000 mii lei
4. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill – capitalurile permanente necesare exploatarii.
Ex. Bilanţul la 31.12.200N se prezintă astfel:
Necesarul de fond de rulment (NFR) 600- Profit net previzional 500/an
- Planul de finanţare se prezintă astfel: 1 2 3 4 5
-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;-Renta de goodwill va fi actualizată la rata de 12%.Evaluarea se face în două etape: evaluarea elementelor corporale şi evaluarea elementelor necorporale.Evaluarea elementelor corporale:Activ corporal (net) 3.000Datorii 700 Valoarea eleni, corporale 2.300Evaluarea elementelor necorporale: Calculul CPNE:Imobilizări corporale nete l .600NFR 600
CPNE = 2.200
In funcţie de elementele cifrate din planul de finanţare, masa CPNE va evolua în 5 ani astfel:
0 1 2 3 4 5
CPNE la început an 2.200 2.200 2.500 2.900 3.000 3.200
Mijloace necesare - 300 300 400 100 200
CPNE la sfârşit an 2.200 2.500 2.800 3.300 3.100 3.400
In ambele metode prezentate mai sus (remunerarea VSB si remunerarea CPNE) au fost stabilite ipotezele de bază:
- durata rentei: a fost fixată la 5 ani; cu cât durata e mai mare, cu atât goodwill-ul sau badwill-ul sunt mai mari dar si riscul este mai mare. De regulă, durata se stabileşte în funcţie de constatările din diagnostic (3-7 ani);
- perioada de referinţă: s-au luat în consideraţie 5 ani viitori; în practică se pot lua în calcul patru perioade: istorică (minim 3 ani), viitoare (minim 3 ani), mixtă (trecută şi vii toare) şi ponderată (combinarea primelor trei);
- rata de remunerare a VSB sau CPNE: s-a stabilit la 15%; cu cât este mai mare cu atât renta de goodwill este mai mică. Se pot aplica rate diferenţiate: o rată pentru partea imobilizată şi o altă rată redusă cu până la jumătate din prima pentru partea circulantă;
- beneficiu previzional: este beneficiul din exploatare obţinut conform metodologiei pentru determinarea capacităţii beneficiare;
- rata de actualizare; nu are scopul de a corija eroziunea monetară ci de a lua în calcul neîncasarea imediată. Rata de actualizare măsoară renunţarea la disponibilitatea financiară a capitalurilor; cu cât aşteptarea e mai lungă cu atât penalizarea e mai dură. Cu cât rata e mai mare cu atât goodwill-ul e mai mic.
5. Studiu de caz privind tabloul de finantare – partea I.Sunteti analist financiar si vi se cere sa intocmiti tabloul de finantare a unui agent economic
cu ajutorul rapoartelor financiare de mai jos privind exercitiile financiare 2005 si 2006 (extrase din bilanturi si informatii suplimentare, in lei).
Bilant incheiat la 31.12.2005 Bilant incheiat la 31.12.2006ACTIV Brut Am+Aj Net ACTIV Brut Am+Aj Net
18.580 Provizioane pentru pensii/obligatii similare
23.180
Credite bancare, din care: 140.000 Credite bancare, din care: 179.000
- Credite curente 9.000 - Credite curente 70.000
Datorii financiare diverse 70.000 Datorii financiare diverse 60.000
Furnizori 306.700 Furnizori 378.420
Datorii fiscale si sociale 90.300 Datorii fiscale si sociale 116.800
Datorii diverse (impozit pe profit) 332.300 Datorii diverse (impozit pe profit) 362.620
TOTAL 957.880 TOTAL 1.120.020
TOTAL PASIV 1.766.170 TOTAL PASIV 2.411.890
Informatii suplimentare:- CAF = 796.530 lei (calculata cu elementele din Contul de profit si pierdere din anul 2006);- Conturile de imobilizari brute s-au diminuat in 2006 cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie - Veniturile din operatiuni de capital = 46.210 lei (VNC a activelor cedate).- Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate "Avansuri depuse de asociati" si sunt asimilate capitalurilor proprii (sumele inregistrate in contul "Asociati - conturi curente"). Rezolvare: a) Pe baza celor 2 bilanturi succesive se elaboreaza bilantul diferential, astfel:
1. CAFCalculul CAF pentru exercitiul financiar 2006 se realizeaza cu ajutorul elementele din CPP. Valoarea CAF este data in informatiile suplimentare.Exemplu de calcul:
REZULTATUL EXERCITIULUI+ Amortizari si ajustari
Amortizarea activelor fixeAjustari pentru deprecierea activelor circulanteAjustari pentru depreciere titluri de plasament pe termen scurtProvizioane
5
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
+ VNC a activelor cedate- Venituri din vanzarea de active= CAF = 796.530 lei
2. DISTRIBUIREA DE DIVIDENDE - INFLUENTA REZULTATULUI DIN 2005Rezultatul din 2005 poate fi:
- fie inglobat in rezerve - nu modifica patrimoniul intreprinderii- fie distribuit sub forma de dividende - creaza o alocare la nivelul tabloului de finantare
Nota: Tabloul de finantare se intocmeste intotdeauna pornind de la bilant inainte de repartizarea rezultatului. Aceasta conceptie consta in a interpreta rezultatele (chiar si cel global) drept capitaluri proprii, cu atat mai mult cu cat ele nu sunt distribuite.
In anul 2006 se distribuie rezultatul anului precedent care nu a fost pus in rezerva.2005 2006 Diferenta
Dividende distribuite in 2005 = REX - D Rezerve = 294.650 - 18.820 - 20.800 = 255.030 leiVARIATIA IMOBILIZARILOR BRUTE3. ACHIZITII DE IMOBILIZARI
Conturile de imobilizari brute cresc cu volumul achizitiilor noi. Este o alocare care figureaza in TF I.
Atentie, marimea achizitiilor de imobilizari este furnizata din anexele bilantului. Acest cont poate cuprinde in plus achizitii si viramente dintr-un post in altul ce nu genereaza plati (de exemplu, imobilizarile in curs terminate in exercitiul N).
In cazul de fata, achizitiile de imobilizari se refera la active imobilizate fixe - cladiri (valoarea lor a crescut) si active imobilizate financiare - titluri de participare.
4. CEDAREA DE IMOBILIZARIConturile de imobilizari brute se diminueaza cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie.Acest pret calculat ulterior nu constituie un flux de numerar la data cesiunii.Observatie: acesta este tratat in cadrul CAF, calculata pornind de la rezultat (VNC a activelor cedate).Cedarea de active este inregistrata in tabloul de finantare la pretul de vanzare. Aceasta cifra se regaseste in CPP din operatiuni de capital. Atentie, insa, veniturile din operatii de capital pot cuprinde si cota-parte din subventiile de investitii virata in contul de rezultate si care are un caracter calculat. Venituri din operatiuni de capital = 46.210 lei. VARIATIA CAPITALURILOR PROPRII5. CRESTEREA CAPITALURILOR PROPRIICresterea capitalurilor proprii - vizeaza valoarea aporturilor in numerar sau in natura, care se materializeaza intr-un flux real de resurse:a) Cresterea capitalului social- variatia capitalului social este tratata in TF - partea I, fiind vorba de cresteri prin aporturi noi si nu acelea prin incorporari in rezerve. Nu se iau in considerare cresterile de capital prin incorporarea de rezerve, care sunt simple viramente interne, fara incidenta financiara.
6
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
- partea capitalului social subscrisa nevarsata este prezentata la nivelul NFRAE in TF - partea a II-a.b) Cresterea primelor de emisie (de capital);c) Obtinerea unor subventii pentru investitii;d) Cresterea contului curent al asociatilor (Datorii financiare diverse).- Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate avansuri depuse de asociati si sunt asimilate capitalurilor proprii.
2005 2006 DiferentaCapital social 480.000 Capital social
din care Credite curente 9.000 din care Credite curente 70.000 - 61.000DATORII FINANCIARE
131.000
DATORII FINANCIARE 109.000 - 22.000
8. CRESTEREA DATORIILOR FINANCIAREDatoriile financiare pe termen mediu si lung nu au crescut in anul 2006 fata de anul 2005.
Datorii financiare = 0.
6. Studiu de caz privind tabloul de finantare – partea II.Sunteti analist financiar si vi se cere sa intocmiti tabloul de finantare partea a II-a a unui
agent economic cu ajutorul rapoartelor financiare de mai jos privind exercitiile financiare 2005 si 2006 (extrase din bilanturi si informatii suplimentare, in lei).
Bilant incheiat la 31.12.2005 Bilant incheiat la 31.12.2006ACTIV Brut Am+Aj Net ACTIV Brut Am+Aj Net
18.580 Provizioane pentru pensii/obligatii similare
23.180
Credite bancare, din care: 140.000 Credite bancare, din care: 179.000
- Credite curente 9.000 - Credite curente 70.000
Datorii financiare diverse 70.000 Datorii financiare diverse 60.000
Furnizori 306.700 Furnizori 378.420
Datorii fiscale si sociale 90.300 Datorii fiscale si sociale 116.800
Datorii diverse (impozit pe profit) 332.300 Datorii diverse (impozit pe profit) 362.620
TOTAL 957.880 TOTAL 1.120.020
TOTAL PASIV 1.766.170 TOTAL PASIV 2.411.890
Informatii suplimentare:- CAF = 796.530 lei (calculata cu elementele din Contul de profit si pierdere din anul 2006);- Conturile de imobilizari brute s-au diminuat in 2006 cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie - Veniturile din operatiuni de capital = 46.210 lei (VNC a activelor cedate).- Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate "Avansuri depuse de asociati" si sunt asimilate capitalurilor proprii (sumele inregistrate in contul "Asociati - conturi curente"). Rezolvare:
Intocmirea tabloului de finantare - Partea IINECESAR RESURSE
RESURSEDEGAJATE
SOLD
Variatia activelor aferente exploatarii- Stocuri si productia in curs 64.900 - - 64.900- Clienti si conturi asimilate 212.780 - - 212.780- Alte creante aferente exploatarii 58.900 - - 58.900
Variatia datoriilor aferente exploatarii
8
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
- Furnizori si datorii fiscale si sociale - 98.220 + 98.220VARIATIA NETA A EXPLOATARII 336.580 98.220 - 238.360Variatia elementelor in afara exploatarii
- Variatia creantelor in afara exploatarii- - -
- Variatia altor debitori (vizeaza titlurile de plasament) 4.730 - - 4.730- Variatia altor creditori (Datorii diverse - impozit pe profit) - 30.320 + 30.320
VARIATIA NETA IN AFARA EXPLOATARII 4.730 30.320 + 25.590NECESARUL DE FOND DE RULMENT (1) 341.310 128.540 - 212.770Variatia neta a trezoreriei
7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa.Agentul economic PRONET SOLUTII IT STL este o firma nou infiintata, specializata in
servicii de mentenanta pentru echipamente de automatizare.In prezent, echipa de conducere isi alcatuieste previziunile financiare pentru primul an de
activitate. Aceste previziuni sunt:1) In luna I se vor emite actiuni in valoare de 500.000 lei si se ia un credit de 100.000 lei cu o
dobanda de 10% pe an.2) In primul an:
a. nu se prevede restituirea capitalului;b. dobanda va fi platita din 2 in 2 luni (la sfarsitul perioadelor respective de cate 2 luni).
3) In luna I, din finantarea atrasa, se vor achizitiona mijloace fixe de 250.000 lei, cu plata pe loc. Amortizarea se calculeaza liniar, pentru o perioada de 5 ani, cu incepere din luna I.
4) In luna I incepe si activitatea de mentenanta. Salariile personalului vor totaliza 20.000 lei/luna, platibili in numerar la sfarsitul fiecarei luni.
5) Costurile diverse de exploatare (furnizori) se ridica la 10.000 lei/luna si se plati cu o luna dupa efectuarea lor.
6) Incasarile din servicii vor totaliza 50.000 lei/luna distribuite uniform de-a lungul anului. Jumatate din aceasta suma va fi incasata in momentul facturarii, cealalta urmand a fi platita de clienti in luna urmatoare.
Se cere:a) Sa se intocmeasca Contul de profit si pierdere pentru primul an de activitate.b) Sa se intocmeasca un flux de disponibilitati lunar pentru primul an de activitate (metoda directa).REZOLVARE: a) CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE (pentru primul an de activitate):
VENITURI 600.000 50.000 ´ 12 luni = 600.000 leiCHELTUIELI 410.000
Salarii 240.000 20.000 ´ 12 luni = 240.000 leiCheltuieli de exploatare 120.000 10.000 ´ 12 luni = 120.000 leiAmortizare 50.000 250.000 : 5 ani = 50.000 lei
PROFIT DIN EXPLOATARE 190.000 600.000 - 410.000 = 190.000 leiCheltuieli financiare (Dobanzi) 10.000 10% din credit = 10.000 leiPROFIT 180.000
b) FLUXUL DE DISPONIBILITATI LUNAR (pentru primul an de activitate) - METODA DIRECTA
Observatii: Calculul dobanzii: 10.000 lei/an Þ 833 lei/luna; Þ 1.667 lei/2 luni (platita din 2 in 2 luni). Cash net = Cash din operare - Cash din investitii + Cash din finantare Cash la sfarsit = Cash la inceput + Cash net
8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta.Situaţia fluxurilor de numerar prin metoda indirectă se prezintă în felul următor:
a) Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare: – rezultatul net; – modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant; – ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse în activităţile de investiţii sau de finanţare. b) Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii: – plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung; – încasările în numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung; – plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi; – încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi creanţă ale altor întreprinderi; – avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; – încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi. c) Fluxuri de numerar provenite din activităţi de finanţare: – veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu; – plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii; – veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi; – rambursările în numerar ale unor sume împrumutate; – plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.
10
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Fluxuri de numerar - total – Numerar la începutul perioadei; – Numerar la finele perioadei.
Rezultatul obţinut prin aplicarea metodei indirecte este acelaşi ca şi cel obţinut prin metoda directă, diferă însă structura fluxurilor de numerar referitoare la activităţile de exploatare. Fluxurile de numerar din activităţile de investiţii şi cele din activităţile de finanţare sunt determinate prin metoda directă.
EX. Contul de profit si pierdere si bilantul societatii comerciale ALFA S.A. la 31.2009, sa se prezinte Fluxul de numerar prin metoda indirect.Contul de profit si pierdere la 31.12.2009 - lei-. Cifra de afaceri 360 000- Costul vânzarilor 306 000= Marja asupra vânzarilor 54 000- Amortizare 4 500- Cheltuieli generale de administratie 5 400- Cheltuieli de desfacere 1 800- Cheltuieli cu dobânzile 5 400+ Venituri din investitii financiare pe termen scurt 8 100= Profit înainte de impozitare 45 000- Impozit pe profit 10 800= Profit net 34 200Bilantul la 31.12.2009 - lei-I. ACTIVE 2008. Terenuri si mijloace fixe la valoarea bruta 51 930- Amortizarea cumulata 12 600= Terenuri si mijloace fixe la valoarea contabila neta 39 330+ Investitii financiare pe termen scurt 36 000+ Stocuri 16 650 23 850+ Creante 27 000 17 100+ Numerar si echivalente de numerar 11 250 6 300= Total active 130 230II. DATORII. Furnizori 3 600 21 150+ Dobânzi de platit 630 1 800+ Impozit pe profit platit 4 500 10 800+ Datorii pe termen lung 22 500 12 600= TOTAL DATORII 31 230 46 350III. CAPITAL PROPRIU. Capital social 40 500 27 000+ Rezultatul reportat 24 300 24 300+ Rezultat curent 34 200= TOTAL CAPITAL PROPRIU 99 000Rezolvare:Situatia fluxurilor de trezorerie prin metoda indirecta - leiA. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE. Profitul înainte de impozitare 45 000+ Amortizari 4 500- Venituri din investitii financiare 8 100+ Cheltuieli cu dobânzile 5 400
11
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
= Profitul din exploatare înainte de modificarile capitalului cumulat 46 800- Cresteri ale creantelor comerciale si ale altor creante 9 900+ Descresteri în valoarea stocurilor 7 200- Descresteri în valoarea furnizorilor 17 550= Numerar generat de activitatea de exploatare 26 550- Dobânzi platite 6 570- Impozit pe profit platit 17 100= Numerar net din activitatea de exploatare 2 880B. ACTIVITATEA DE INVESTIŢII. Achizitionarea de terenuri si mijloace fixe (29 430)+ Dobânda încasata 8 100= Numerar net din activitatea de investitii (21 330)C. ACTIVITATEA DE FINANŢARE. Încasari din emisiunea de actiuni 13 500+ Încasari din împrumuturile pe termen lung 9 900= Numerar net din activitatea de finantare 23 400D. CRESTEREA NETĂ ÎN VALOAREA NUMERARULUI 4 950(2 880 - 21 330 + 23 400)
9. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva.Capacitatea de autofinantare este un sold rezidual de fluxuri banesti, ce comporta oimportanta
deosebita pentru intreprindere, generat de activitatile desfasurate de intreprindere, si carese poate determina ca diferenta intre intrarile si iesirile de fluxuri. Pentru determinarea valoriicapacitatii de autofinantare se calculeaza, soldurile intermediare de gestiune,pe baza indicatorilor din Contul de rezultate.
Ex.:Contului de profit si pierdere a unei intreprinderi (structura simplificata) se prezinta asfel:
Cheltuieli Suma Venituri SumaCumparari de mat prime 13893000 Productia vanduta 26624600Variatia stocurilor de mat. Prime S1-S0 -270000 Productia stocata 180000Lucrari servicii executate de terti 1675640 Productia imobilizata 5400Chelt. cu personalul 7400000 Subventii de exploatare 15000Impozite taxe si varsaminte asimilate 676360 Alte venituri din exploatare 14560Chelt.cu amortizarile 1133000 Venituri din provizionare 0Alte chelt.de exploatare 21942TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE 24529942 VENITURI DE EXPLOATARE 26839560Dobanzi si chelt. asimilate 800000 Venituri din dobanzi 17261Chelt .din dif de curs valutar 2180 Venituri din provizioane 2500Chelt .privind amortizarile si provizioanele 13000TOTAL CHELT.FINANCIARE 815180 VENITURI FINANCIARE 19761Chelt.exceptionale privind operatiunile de gestiune
25618 Venituri exceptionale 38519
Chelt.cu amotizari si provizioane 70000 Venituri din cesiunea eleme. din activ 340000Valoarea net contab.a elem. de activ cedate 345000 Venituri din provizioane 30000TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE 440618 VENITURI EXCEPTIONALE 408519IMPOZIT PE PROFIT 516945TOTAL CHELTUIELI 26302685 TOTAL VENITURI 27267840REZULTATUL EXERCITIULUI 965155
Sa se calculeze: rezultatul exploatarii, financiar si exceptional, intocmiti tabelul SIG si determinati CAF prin metoda aditiva.
TABELUL SIG _productia vanduta (cifra de afaceri 26624600 + productia stocata 180000 +productia imobilizata 5400 = Productia exercitiului 26810000 -consumul materii prime 13893000 -variataia stocurilor -270000 -lucrari si servicii executate de terti 1675640 consum cheltuieli terti 15298640 1= VALOAREA ADAUGATA (VA) 11511360 +subventii de exploatare 15000 -impozite taxe si varsaminte asimilate 676360 -cheltuieli cu personalul 7400000 2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) 3450000 + preluare asupra provizioanelor din exploatare + alte venituri 14560 -amortizari si provizioane calculate 1133000 - alte cheltuieli 21942000 3 =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) 2309618 +venituri financiare 19761 -cheltuieli financiare 815180 4=REZULTATUL CURENT (RC) 1514199 -chelt. financiare 440618 +venituri exceptionale 408519 -impozit pe profit 516945 5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 965155
CAF = rezultatul net al exercitiului+amortizari si provizioane-cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului-preluari asupra amortismentelor si provizioanelor-venituri din cesiunea elementelor de activ+valoarea net contabila a elementelor de active cedate.
10. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva.Se cunosc urmatoarele date:
Cheltuieli Suma Venituri SumaCumparari de mat prime 13893000 Productia vanduta 26624600Variatia stocurilor de mat. Prime S1-S0 -270000 Productia stocata 180000Lucrari servicii executate de terti 1675640 Productia imobilizata 5400Chelt. cu personalul 7400000 Subventii de exploatare 15000Impozite taxe si varsaminte asimilate 676360 Alte venituri din exploatare 14560Chelt.cu amortizarile 1133000 Venituri din provizionare 0Alte chelt.de exploatare 21942TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE 24529942 VENITURI DE EXPLOATARE 26839560Dobanzi si chelt. asimilate 800000 Venituri din dobanzi 17261Chelt .din dif de curs valutar 2180 Venituri din provizioane 2500
13
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Chelt .privind amortizarile si provizioanele 13000TOTAL CHELT.FINANCIARE 815180 VENITURI FINANCIARE 19761Chelt.exceptionale privind operatiunile de gestiune
25618 Venituri exceptionale 38519
Chelt.cu amotizari si provizioane 70000 Venituri din cesiunea eleme. din activ 340000Valoarea net contab.a elem. de activ cedate 345000 Venituri din provizioane 30000TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE 440618 VENITURI EXCEPTIONALE 408519IMPOZIT PE PROFIT 516945TOTAL CHELTUIELI 26302685 TOTAL VENITURI 27267840REZULTATUL EXERCITIULUI 965155
Sa se calculeze: rezultatul exploatarii, financiar si exceptional, intocmiti tabelul SIG si determinati CAF prin metoda substractiva.
TABELUL SIG _productia vanduta (cifra de afaceri 26624600 + productia stocata 180000 +productia imobilizata 5400 = Productia exercitiului 26810000 -consumul materii prime 13893000 -variataia stocurilor -270000 -lucrari si servicii executate de terti 1675640 consum cheltuieli terti 15298640 1= VALOAREA ADAUGATA (VA) 11511360 +subventii de exploatare 15000 -impozite taxe si varsaminte asimilate 676360 -cheltuieli cu personalul 7400000 2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) 3450000 + preluare asupra provizioanelor din exploatare + alte venituri 14560 -amortizari si provizioane calculate 1133000 - alte cheltuieli 21942000 3 =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) 2309618 +venituri financiare 19761 -cheltuieli financiare 815180 4=REZULTATUL CURENT (RC) 1514199 -chelt. financiare 440618 +venituri exceptionale 408519 -impozit pe profit 516945 5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 965155
Metoda substractiva presupune ca CAF este calculata ca diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile platibile. Se retine ca punct de pornire EBE la care se adauga toate veniturile succesibile de a fi incasate si se scad toate cheltuielile succesibile de a fi platite.
11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.Bilantul financiar al SC PICTAS DESIGN SRL SE PREZINTA ASTFEL:
Ex. Societatea Omega SA prezintă la 31 decembrie anul N următoarea situaţie patrimonială:Capital social 35.000 (350 acţiuni a 100 lei), imobilizări corporale 50.000, imobilizări necorporale (licenţă) 5.000, imobilizări financiare 10.000 (1.000 acţiuni ca valoare nominală de 10, deţinute la societatea Gama, reprezentând 50% din numărul de acţiuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime şi materiale 20.000, producţie în curs 135.000, produse finite 25.000), creanţe 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori şi creditori 280.000, datorii la bănci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibilităţi băneşti 15.000.Alte informaţii:
- clădirile care reprezintă 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de piaţă cu 10% mai mare decât valoarea contabilă;
- activul net corectat al societăţii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000;
15
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
- diferenţele de curs aferente obligaţiilor în valută sunt de +10.000;- stocurile fără mişcare sunt în sumă de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferenţe
favorabile de 55.000.Se cere:
1. Să explicaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic şi să elaboraţi bilanţul economic al societăţii Omega SA la 31 decembrie N.Activ Pasiv Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ecIombilizari necorporale 5.000 -5.000 - Capital social 35.000 - 35.000Imobilizari corporale 50.000 +3.750 53.750 Rezerve 10.000 - 10.000Imobilizari financiare:1000actX 10lei la soc Gama
10.000 +10.000 20.000 Profituri nerepartizate
10.000 - 10.000
Stocuri 180.000 +40.000 220.000 Furnizori si creditori
280.000 +10.000 290.000
Creante-incerte:20.000
250.000 -20.000 230.000 Datorii la banci-TL:50.000lei
175.000 - 175.000
Disponibil banesti 15.000 - 15.000 Dif. reeval - 18.750 18.750Total active 510.000 28.750 538.750 Total pasive 510.000 28.750 538.750
Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economicElemente Sume Elemente SumeImobilizari 73.750 Capital propriu 73.750Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 290.000Creante 230.000 Datorii la banci 175.000Disponibil banesti 15.000Total Activ 538.750 Total Pasiv 538.750
Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750ANC= Total active –Total datorii = 538.750-465.000=73.750
13. Studiu de caz privind bilantul functional.Ex. Societatea Omega SA prezintă la 31 decembrie anul N următoarea situaţie patrimonială:
Capital social 35.000 (350 acţiuni a 100 lei), imobilizări corporale 50.000, imobilizări necorporale (licenţă) 5.000, imobilizări financiare 10.000 (1.000 acţiuni ca valoare nominală de 10, deţinute la societatea Gama, reprezentând 50% din numărul de acţiuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime şi materiale 20.000, producţie în curs 135.000, produse finite 25.000), creanţe 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori şi creditori 280.000, datorii la bănci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibilităţi băneşti 15.000.Alte informaţii:
- clădirile care reprezintă 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de piaţă cu 10% mai mare decât valoarea contabilă;
16
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
- activul net corectat al societăţii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000;- diferenţele de curs aferente obligaţiilor în valută sunt de +10.000;- stocurile fără mişcare sunt în sumă de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferenţe
favorabile de 55.000.Se cere:
1. Să explicaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic şi să elaboraţi bilanţul economic al societăţii Omega SA la 31 decembrie N.
2. Să determinaţi valoarea intrinsecă a unei acţiuni Omega SA la 31 decembrie N.3. Să elaboraţi bilanţul funcţional al societăţii Omega SA la 31 decembrie anul N.
z Activ Pasiv Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ecIombilizari necorporale 5.000 -5.000 - Capital social 35.000 - 35.000Imobilizari corporale 50.000 +3.750 53.750 Rezerve 10.000 - 10.000Imobilizari financiare:1000actX 10lei la soc Gama
10.000 +10.000 20.000 Profituri nerepartizate
10.000 - 10.000
Stocuri 180.000 +40.000 220.000 Furnizori si creditori
280.000 +10.000 290.000
Creante-incerte:20.000
250.000 -20.000 230.000 Datorii la banci-TL:50.000lei
Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economic
Elemente Sume Elemente SumeImobilizari 73.750 Capital propriu 73.750Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 290.000Creante 230.000 Datorii la banci 175.000Disponibil banesti 15.000Total Activ 538.750 Total Pasiv 538.750
Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750ANC= Total active –Total datorii = 538.750-465.000=73.750Bilant functional pe baza bilanutului economic
Elemente Sume Elemente Sume F.FINANTAREF. INV : Imobilizari 73.750 Capital propriu 73.750
F.EXPL: Stocuri+Creante –Furnizori/Creditori
160.000 Datorii la banci 175.000
F. TREZDisponibil banesti
15.000
Total Activ 248.750 Total Pasiv 248.750
17
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiareFunctia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciareFunctia de trezorerie = Disponibil banestiFunctia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS
14. Studiu de caz privind bilantul financiar.
Ex. Societatea Omega SA prezintă la 31 decembrie anul N următoarea situaţie patrimonială:Capital social 35.000 (350 acţiuni a 100 lei), imobilizări corporale 50.000, imobilizări necorporale (licenţă) 5.000, imobilizări financiare 10.000 (1.000 acţiuni ca valoare nominală de 10, deţinute la societatea Gama, reprezentând 50% din numărul de acţiuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime şi materiale 20.000, producţie în curs 135.000, produse finite 25.000), creanţe 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori şi creditori 280.000, datorii la bănci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibilităţi băneşti 15.000.Alte informaţii:
- clădirile care reprezintă 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de piaţă cu 10% mai mare decât valoarea contabilă;
- activul net corectat al societăţii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000;- diferenţele de curs aferente obligaţiilor în valută sunt de +10.000;- stocurile fără mişcare sunt în sumă de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferenţe
favorabile de 55.000.Se cere:
1. Să explicaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic şi să elaboraţi bilanţul economic al societăţii Omega SA la 31 decembrie N.
2. Să determinaţi valoarea intrinsecă a unei acţiuni Omega SA la 31 decembrie N.3. Să elaboraţi bilanţul funcţional şi bilanţul financiar ale societăţii Omega SA la 31 decembrie
anul N. 4. Pe baza celor 3 bilanţuri de rnai sus faceţi o scurtă prezentare a situaţiei financiare a societăţii
Omega SA la 31 decembrie anul N.Activ Pasiv Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ecIombilizari necorporale 5.000 -5.000 - Capital social 35.000 - 35.000Imobilizari corporale 50.000 +3.750 53.750 Rezerve 10.000 - 10.000Imobilizari financiare:1000actX 10lei la soc Gama
10.000 +10.000 20.000 Profituri nerepartizate
10.000 - 10.000
Stocuri 180.000 +40.000 220.000 Furnizori si creditori
280.000 +10.000 290.000
Creante-incerte:20.000
250.000 -20.000 230.000 Datorii la banci-TL:50.000lei
Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta,
18
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economic
Elemente Sume Elemente SumeImobilizari 73.750 Capital propriu 73.750Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 290.000Creante 230.000 Datorii la banci 175.000Disponibil banesti 15.000Total Activ 538.750 Total Pasiv 538.750
Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750ANC= Total active –Total datorii = 538.750-465.000=73.750Bilant functional pe baza bilanutului economic
Elemente Sume Elemente Sume F.FINANTAREF. INV : Imobilizari 73.750 Capital propriu 73.750
F.EXPL: Stocuri+Creante –Furnizori/Creditori
160.000 Datorii la banci 175.000
F. TREZDisponibil banesti
15.000
Total Activ 248.750 Total Pasiv 248.750
Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiareFunctia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciareFunctia de trezorerie = Disponibil banestiFunctia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS
Bilant financiar pe baza bilantului economicElemente Sume Elemente SumeImobilizari 73.750 Capital permanent 123.750Stocuri + creante 450.000 Furnizori/creditori 290.000Disponibil banesti 15.000 Datorii la banci TS 125.000Total Activ 538.750 Total Pasiv 538.750
Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante. Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital.
15. Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate.
Din contul de profit şi pierderi al societății din exercițiul precedent se cunosc următoarele informații:
19
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Indicator u.m.Imobilizări 1.500Stocuri 500Creanțe 100Disponibilități 100Capitaluri proprii 700Datorii financiare 500Furnizori 500Datorii salariale 300Datorii fiscale si sociale 150Credite de trezorerie 50Cifra de afaceri 5.000Cheltuieli de exploatare platibile 2.800Amortizare 300Cheltuieli cu dobânzi 100Impozit pe profit 200
Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de lichiditate, solvabilitate şi cele de rentabilitate pentru întreprindere.
500 + 300 + 150 + 50) = 2200/1500 = 1.47Solvabilitatea financiară de 1.47, nu reflectă o solvabilitate bună a firmei.Solvabilitatea patrimonială reflectă în ce măsură capitalurile proprii pot să acopere datoriile
Disponibilitati 2.000Datorii 30.000Sold Clienti 10.000Sold Furnizori 15.000Cifra de afaceri 50.000Rezolvare:
- Viteza de rotatie a stocurilor: NrSt= Cifra de afaceri / Stocuri = 50.000/15.000 = 3.33
– Viteza de rotatie a datoriilor: Nr.dat.= Cifra de afaceri / Datorii = 50.000/30.000 = 1.67– Viteza de rotatie a imobilizarilor: NrAI = Cifra de afaceri / Active imobilizate = 50.000/25.000 = 2– Viteza de rotatie a activelor totale: NrAI = Cifra de afaceri / Active totale = 50.000/(5.000+25.000+10.000+15.000+2.000) = 50.000/57.000 = 0.88- Viteza de rotatie a disponibilitatilor banestiNr.Disp = Cifra de afaceri / Disponibilitati = 50.000/2.000 = 25- Viteza de rotatie a creantelorNr.Cr = Cifra de afaceri /Creante = 50.000/10.000 = 5
17. Studiu de caz privind duratele de rotatie.
Sa se calculeze duratele de rotatie a stocurilor daca se stiu urmatorii indicate din Bilantul contabil:Imobilizari necorporale 5.000Imobilizari corporale 20.000Creante 10.000Stocuri 15.000Disponibilitati 2.000Datorii 30.000Sold Clienti 10.000Sold Furnizori 15.000Cifra de afaceri 50.000Rezolvare:
- Durara de rotatie a stocurilor: DzSt = [Stocuri / Cifra de afaceri] X 365 = 15.000/50.000 * 365 = 109.5
- Durata de rotatie a debitelor-clienti: DzCl = [Clienti / Cifra de afaceri] X 365 = 10.000/50.000*365 = 73
- Durata de rotatie a furnizorilor: DzFz = [Furnizori / Cifra de afaceri] X 365 = 15.000/50.000 * 365 = 109.5
- Durata de rotatie a imobilizarilor: DzAI = Active imobilizate/ Cifra de afaceri X365 = 25.000/50.000*365 = 182.5
- Durata de rotatie a activelor totale: DzAT = Active totale/ Cifra de afaceri X365 = (5.000+25.000+10.000+15.000+2.000)/ 50.000/*365 = 57.000/50.000*365 = 416.10
- Durata de rotatie a disponibilitatilor banestiDzDisp = Disponibilitati/cifra de afaceri*365 = 2000/50.000*365 = 14.60
18. Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii.
21
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
SC CRIŞANA CONS SA prezinta urmatoarea situatie comerciala pe anii 2008, 2009 si 2010 in ceea ce priveste veniturile si cheltuielile privind marfurile:
Sa se calculeze soldurile intermediare ale gestiunii.
Marja comercială = 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” – 607 „Cheltuieli privind mărfurile”Indicatori (rate) :Rata marjei comerciale = Marja comercială
Vânzări de mărfuriRata comercială a cheltuielilor = Marja comercială Cost cumpărare mărfuriRata rotirii stocurilor = Cost mărfuri vândute
Stoc mărfuri
Denumire indicator 2008 2009 2010Venituri din vânzarea mărfurilor 7 776 173 25 072 515 1 202 961Cheltuieli privind mărfurile 7 105 441 24 001 945 1 108 855MARJA COMERCIALĂ 670 732 1 070 570 94 106Rata marjei comerciale 8,63% 4,27% 7,82%Rata comercială a cheltuielilor 9,44% 4,46% 8,49%Rata rotirii stocurilor 3,38 7,14 -4,87Indice de creştere a veniturilor din vânzările de mărfuri
100% 322,43% 84,53%
Indice de creştere a cheltuielilor 100% 337,80% 84,39%Indice de creştere a marjei comerciale 100% 159,61% 85,97%
În cazul S.C. „CRIŞANA CONS” S.A., marja comercială are o valoare semnificativă, ceea ce denotă faptul că activitatea comercială a societăţii nu poate fi neglijată. În anul 2009 nivelul marjei creşte faţă de 2008, datorită creşterii mai rapide a veniturilor din vânzarea mărfurilor, faţă de creşterea cheltuielilor privind mărfurile.
Marja comercială a înregistrat o evoluţie ascendentă pe durata perioadei analizate, o creştere de 59,61% în anul 2009 faţă de anul anterior. Ea reflectă un flux global al activităţii comerciale pozitiv, contribuind în mod favorabil la formarea rezultatului net al întreprinderii analizate.
Producţia exerciţiului reprezintă producţia vândută, stocată sau nu şi producţia imobilizată. Se calculează prin însumarea producţiilor realizate de întreprindere:
Indice de creştere a Qi 0% 0% 0%Indice de creştere a Qex 100% 241,26% 256,97%
Producţia exerciţiului prezintă fata de anul 2008 o creştere însemnată atat in anul 2009 cat si in anul 2010 cu toate ca in anul 2010 productia stocata are valoare negativa, dar nu putem să ştim dacă producţia a crescut şi în unităţi fizice. Nu se poate evalua ca pozitiv sau negativ acest fenomen pentru că producţia vândută este exprimată în preţ de vânzare, iar producţia stocată – la cost de producţie.
19. Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune.
Societatea A fuzioneaza cu societatea B in conditiile in care cele doua societati participante la aceasta operatiune sunt independete din punct de vedere al participatiilor la capitalul social. In urma operatiunii de fuziune se creaza societatea C. Bilanturile contabile ale celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ A B Elemente de pasiv A BCheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000Marfuri 45.000 35.000 Rezultat reportat 40.000 10.000Clienti 80.000 45.000 Furnizori 70.000 40.000Disponibilitati 40.000 55.000 Credite bancare pe
termen lung85.000 90.000
Total activ 270.000 220.000 Total pasiv 270.000 220.000In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de urmatoarele plusuri de valoare
rezultate din reevaluarea generala a patrimoniului si activitatii acestora, si anume plusvaloarea rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale:
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente A BCapital propriu 115.000 90.000Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000Plusvaloarea imobilizarilor corporale 40.000 70.000Activ net corijat(ANC) 150.000 150.000Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000Valoarea intrinseca(ANC/Na) 15 10
Calcule financiare : Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor BRs = 15 / 10 = 3 / 2
Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. In aceasta situatie pentru a remunera aportul societatii B in operatiunea de fuziune trebuie emisa 2 actiune noua A in schimbul a 3 actiuni vechi B.
Capitalul social al societatii C este de 150.000 (aprotul A) + 150.000 (aportul B) = 300.000 lei;Numarul de actiuni care sunt emise pentru remunerarea aportului celor doua societati este de 60.000 lei, valoarea nominala fiind aceeasi, adica de 5 lei/actiune.
23
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Societatile vor primi un numar egal de actiuni deoarece valoarea aportului pe care au prezentat-o catre societatea C este egala. Ca atare si numarul de actiuni pe care il vor indemniza este si el egal, adica 30.000 actiuni pentru fiecare societate.
Fluxul informational contabil la societatea A:a. contabilizarea creantei societatii A catre societatea C:
*venituri din operatiuni din fuziuneb. contabilizarea virarii aportului catre societatea C:
Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare265.00070.00085.000
110.000
./.401162
6583*
./.212371411512
265.000100.00045.00080.00040.000
*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate ca aport
c. primirea actiunilor de la societatea C:Cont debitor Cont creditor Valoare
261 461 150.000d. anularea cheltuielor de constituire:
Cont debitor Cont creditor Valoare6588 201 5.000
e. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare
7583 121 150.000f. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:
Cont debitor Cont creditor Valoare121 ./.
65836588
115.000110.000
5.000g. determinarea rezultatului fuziunii:Rezultatul fuziunii = venituri totale – cheltuieli totaleRezultatul fuziunii = 150.000 – 115.00 = 35.000 leiIn urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareTitluri de particpare 150.000 Capital social 50.000
Total activ 150.000 Total pasiv 150.000Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea A:a. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare./.
1012456 150.000
50.000
24
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
106117121
25.00040.00035.000
b. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare456 261 150.000
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii A sunt soldate. Actionarii societatii A sunt dupa aceasta operatiune de fuziune actionari ai societatii C.
Contabilizarea operatiunilor de fuziune pentru societatea B este identica cu contabilizarea operatiunilor de fuziune ale societatii A, respectand aceleasi etape, cu deosebirea impusa de valorile din situatiile financiare ale acestei societati.
Fluxul informational contabil la societatea C:a. contabilizarea constituirii capitalului social:
b. contabilizarea primirii aportului de la societatea A:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare305.000140.00045.00080.00040.000
./.212371411512
./.456401162
305.000150.00070.00085.000
c. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare280.000145.00035.00045.00055.000
./.212371411512
./.456401162
280.000150.00040.00090.000
Bilantul contabil al societatii C se prezinta astfel:Elemente de activ A Elemente de pasiv AImobilizari corporale 285.000 Capital social 300.000Marfuri 80.000 Furnizori 110.000Clienti 125.000 Credite bancare pe termen lung 175.000Disponibilitati 95.000Total activ 585.000 Total pasiv 585.000
In urma operatiunilor de fuziune, cele doua societati participante sunt lichidate si radiate de la Registrul Comertului si concomitent se creaza o noua societate C care preia aporturile celor doua societati si actionarii acestora devin actionarii societatii C.
20. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata de societatea absorbita.
25
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care cele doua societati participante la aceasta operatiune sunt independete din punct de vedere al participatiilor la capitalul social. Bilanturile contabile ale celor doua societati se prezinta astfel:Elemente de activ A B Elemente de pasiv A BCheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000Marfuri 45.000 35.000 Rezultat reportat 40.000 10.000Clienti 80.000 45.000 Furnizori 70.000 40.000Disponibilitati 40.000 55.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000Total activ 270.000 220.000 Total pasiv 270.000 220.000
In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de urmatoarele plusuri de valoare rezultate din reevaluarea generala a patrimoniului si activitatii acestora:
a. fond comercial creat de cele doua societati:- societatea A: 90.000 lei;- societatea B: 70.000 lei.
b. plusvaloarea rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale:- societatea A: 40.000 lei;- societatea B: 30.000 lei.
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente A BCapital propriu 115.000 90.000Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000Fond comercial 90.000 70.000Plusvaloarea imobilizarilor corporale 40.000 30.000Activ net corijat(ANC) 240.000 180.000Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000Valoarea intrinseca(ANC/Na) 24 12
Calcule financiare : Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor BRs = 24 / 12 = 2 / 1
Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. In aceasta situatie pentru a remunera aportul societatii B in operatiunea de fuziune trebuie emisa 1 actiune noua A in schimbul a 2 actiuni vechi B.
Tinand cont ca valoarea nominala a celor doua societati este de 5 lei, majorarea capitalului social al societatii A dupa fuziunea prin absorbtie cu societatea B, parcurge urmatoarele etape:
- numarul de actiuni ce trebuie emise pentru remunerarea capitalului societatii B: 15.000 * 1/2= 7.500 actiuni noi A;
- valoarea majorarii capitalului social: 7.500 actiuni * 5 lei = 37.500 lei;- diferenta dintre valoarea majorarii capitalului social si valoarea aportului se contabilizeaza in
categoria de prima de fuziune, adica: 180.000 – 37.5000 = 142.500 lei.Fluxul informational contabil la societatea A:
h. contabilizarea majorarii capitalului social:Cont debitor Cont creditor Valoare
456 ./.10121042
180.00037.500
142.500
i. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare
26
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
310.00070.000
105.00035.00045.00055.000
./.207212371411512
./.456401162
310.000180.00040.00090.000
In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareCheltuieli de constituire 5.000 Capital social 87.500Fond comercial 70.000 Prime de fuziune 142.500Imobilizari corporale 205.000 Rezerve 25.000Marfuri 80.000 Rezultat reportat 40.000Clienti 125.000 Furnizori 110.000Disponibilitati 95.000 Credite bancare pe termen lung 175.000Total activ 580.000 Total pasiv 580.000
Fluxul informational contabil la societatea B:a. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
* venituri din operatiuni de fuziuneb. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:
Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare210.00040.00090.00080.000
./.401162
6583*
./.212371411512
210.00075.00035.00045.00055.000
*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aportc. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor Cont creditor Valoare261 461 180.000
d. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:Cont debitor Cont creditor Valoare
6588 201 10.000
e. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:Cont debitor Cont creditor Valoare
121 ./.65836588
90.00080.00010.000
f. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare
7583 121 180.000
g. determinarea rezultatului fuziunii:Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totaleRezultat = 180.000 – 90.000 = 90.000 leiBilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareTitluri de participare 180.000 Capital social 75.000
Rezerve 5.000
Rezultat reportat 10.000
Rezultatul fuziunii 90.000
Total activ 180.000 Total pasiv 180.000
27
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:c. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare./.
1012106117121
456 180.00075.0005.000
10.00090.000
d. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare456 261 180.000
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.
21. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita.
Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea A detine 60% din capitalul societatii B, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ A B Elemente de pasiv A BCheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000Imobilizari financiare 45.000 - Rezultat reportat 40.000 10.000Marfuri 45.000 35.000 Furnizori 115.000 40.000Clienti 80.000 45.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000Disponibilitati 40.000 55.000
Total activ 315.000 220.000 Total pasiv 315.000 220.000
In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel:
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente A BCapital propriu 115.000 90.000Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000Plusvaloarea imobilizarilor corporale 45.000 70.000Plusvaloare din titluri de participare(9.000 * 10 – 45.000)
45.000 0
Activ net corijat(ANC) 200.000 150.000Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000Valoarea intrinseca(ANC/Na) 20 10
Calcule financiare : Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor BRs = 20 / 10 = 2 / 1
Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea A le detine in capitalul societatii B.
Aportul de remunerat este: 150.000 * 40% = 60.000 lei;
28
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Numarul de actiuni care trebuie remunerate: 15.000 – 9.000 = 6.000 actiuni, care apartin altor actionari decat cei ai societatii A;
Numarul de actiuni noi ale societatii A care trebuie emise pentru remunerarea actiunilor B aferente altor actionari decat cei ai societatii B: 6.000 * ½= 3.000 actiuni;
Majorarea capitalului social al societatii A aferenta aportului societatii B: 3.000 actiuni * 5 lei = 15.000 lei;
Prima de fuziune: 60.000 – 15.000 = 45.000 lei, adica diferenta dintre aportul de remunerat al altor actionari si valoarea majorarii capitalului social al societatii A;
In procesul fuziunii, societatea A va anula actiunile pe care le detine in capitalul societatii B in valoare de 45.000 lei;
In procesul de fuziune prin aceasta varinata, apare si o prima de fuziune complementara provenita din diferenta dintre valoarea aportului care apartine societatii A (60%) si valoarea de achizitie a titlurilor de participare pe care aceasta le detine in capitalul societatii B.
Prima de fuziune complementara: 150.000 * 60% - 45.000 = 45.000 lei.Fluxul informational contabil la societatea A:
j. contabilizarea majorarii capitalului social:Cont debitor Cont creditor Valoare
456 ./.1012
1042.11042.2
261
150.00015.00045.00045.00045.000
k. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare280.000145.00035.00045.00055.000
./.212371411512
./.456401162
280.000150.00040.00090.000
In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareCheltuieli de constituire 5.000 Capital social 65.000Imobilizari corporale 245.000 Prime de fuziune 90.000Marfuri 80.000 Rezerve 25.000Clienti 125.000 Rezultat reportat 40.000Disponibilitati 95.000 Furnizori 155.000
Credite bancare pe termen lung 175.000
Total activ 550.000 Total pasiv 550.000
Fluxul informational contabil la societatea B:h. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
* venituri din operatiuni de fuziunei. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:
Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare210.00040.00090.00080.000
./.401162
6583*
./.212371411512
210.00075.00035.00045.00055.000
*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aportj. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
29
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Cont debitor Cont creditor Valoare261 461 60.000
k. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:Cont debitor Cont creditor Valoare
6588 201 10.000
l. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:Cont debitor Cont creditor Valoare
121 ./.65836588
90.00080.00010.000
m. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare
7583 121 150.000
n. determinarea rezultatului fuziunii:Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totaleRezultat = 150.000 – 90.000 = 60.000 leiBilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareTitluri de participare 60.000 Capital social 75.000Debitori diversi 90.000 Rezerve 5.000
Rezultat reportat 10.000
Rezultatul fuziunii 60.000
Total activ 150.000 Total pasiv 150.000
Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:e. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare./.
1012106117121
456 150.00075.0005.000
10.00060.000
f. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare456 261 60.000
g. compensarea datoriei cu creanta fata de actionarii societatii A in procesul de fuziune:Cont debitor Cont creditor Valoare
456 461 90.000
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.
22. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la societatea absorbanta.
Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea B detine 60% din capitalul societatii A, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ A B Elemente de pasiv A BCheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000Imobilizari financiare - 30.000 Rezultat reportat 40.000 10.000Marfuri 45.000 35.000 Furnizori 70.000 40.000Clienti 80.000 45.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 120.000
30
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Disponibilitati 40.000 55.000
Total activ 270.000 250.000 Total pasiv 270.000 250.000
In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel:
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente A BCapital propriu 115.000 90.000Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000Plusvaloarea imobilizarilor corporale 90.000 70.000Plusvaloare din titluri de participare(6.000 * 20 – 30.000)
0 90.000
Activ net corijat(ANC) 200.000 240.000Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000Valoarea intrinseca(ANC/Na) 20 16
Calcule financiare : Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor BRs = 20 / 16 = 5 / 4
Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea B le detine in capitalul societatii A.
Numarul de actiuni pe care A trebuie sa le emita pentru a remunera aportul societatii B: 15.000 * 4/5 = 12.000 actiuni;Majorarea capitalului social al societatii A: 12.000 actiuni * 5 lei = 60.000 lei;Prima de fuziune: 240.000 – 60.000 = 180.000 lei;Anularea actiunilor proprii: 6.000 actiuni * 20 lei = 120.000 lei;Reducerea capitalului social al societatii A astfel:
- reducerea efectiva: 6.000 actiuni * 5 lei = 30.000 lei;- diferenta: 120.000 – 30.000 = 90.000 va fi imputata asupra primelor de fuziune.
Fluxul informational contabil la societatea A:l. contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor Cont creditor Valoare456 ./.
10121042
240.00060.000
180.000
m. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare400.000145.00035.00045.000
120.00055.000
./.212371411109512
./.456401162
400.000240.00040.000
120.000
n. anularea actiunilor proprii preluate prin fuziunea cu societatea B:Cont debitor Cont creditor Valoare
./.10121042
109 120.00030.00090.000
31
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareCheltuieli de constituire 5.000 Capital social 80.000Imobilizari corporale 245.000 Prime de fuziune 90.000Marfuri 80.000 Rezerve 25.000Clienti 125.000 Rezultat reportat 40.000Disponibilitati 95.000 Furnizori 110.000
Credite bancare pe termen lung 205.000
Total activ 550.000 Total pasiv 550.000
Fluxul informational contabil la societatea B:o. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
* venituri din operatiuni de fuziunep. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:
Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare240.00040.000
120.00080.000
./.401162
6583*
./.212261371411512
240.00075.00030.00035.00045.00055.000
*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aportq. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor Cont creditor Valoare261 461 240.000
r. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:Cont debitor Cont creditor Valoare
6588 201 10.000
s. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:Cont debitor Cont creditor Valoare
121 ./.65836588
90.00080.00010.000
t. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare
7583 121 240.000
u. determinarea rezultatului fuziunii:Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totaleRezultat = 240.000 – 90.000 = 150.000 leiBilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareTitluri de participare 240.000 Capital social 75.000
Rezerve 5.000
Rezultat reportat 10.000
Rezultatul fuziunii 150.000
Total activ 240.000 Total pasiv 240.000
Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:h. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare./.
1012456 240.000
75.000
32
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
106117121
5.00010.000
150.000
i. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare456 261 240.000
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.
23. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbitie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers.
Societatea A (absorbantă) deţine 20% din capitalul societăţii B (absorbită), iar B deţine 2.000 de acţiuni A. Conducerile celor două societăţi au decis fuzinea prin absorbţia societăţii B de către A.
Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:Elemente A BCheltuieli de constituire 10.000 -Imobilizări corporale 1.248.000 788.000Imobilizări financiare 160.000 22.000Stocuri 160.000 330.000Clienţi 138.000 280.000Investiţii financiare pe termen scurt 56.000 -Conturi la bănci 28.000 8.000Total activ 1.800.000 1.428.000Credite pe termen lung 162.000Împrumut obligatar - 288.000Furnizori 46.000 256.000Datorii fiscale 70.000 44.000Total Datorii 278.000 588.000Capital social 1.000.000
-existenţa unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;-existenţa unui plus de valoare la imobilizările corporale de 56.000 lei;-cele 16.000 acţiuni B au fost achiziţionate la valoarea lor nominală;
Pentru sociatatea B:-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;-plus de valoare la imobilizările corporale 26.000 lei;-pierderile din deprecierea creanţelor clienţi sunt estimate la 13.500 lei;- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;-cele 2.000 acţiuni A au fost achiziţionate la valoarea totală de 22.000 lei.
Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia existenţei participaţiilor reciproce. REZOLVAREActive Fictive = chelt de constituire = 10 000
33
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Oblig nefin = 46000Obl fin = cred t lung + dat fiscale = 232000
EVAL APORTURILOR A B
CAPITAL PR 1522000 840000
(-) ACTIVE FICTIVE (CH CONST) -10000 0
(=) ANCont 1512000 840000
(+-) CORECTII EVALUARE
FD COMERC 800000 88000
IMOB CORPORALE 56000 26000
CREANTE 0 -13500
STOCURI 0 -6500
TITL B DETINUTE DE A 16000(X-VN) 0 VN = 10
TITL A DETINUTE DE B 0 2000(Y-11) Val de achiz = 11
X = Vib, Y = Via
ANCor 2208000+16000x 912000+2000y
Nr actiuni 100000 80000
Valoare intrinseca Via = Y Vib = x
ANCorA = 2400 000ANCorB = 960 000Rezulta sistem de ecuatii2 208 000 + 16 000 X = 100 000 Y912 000 + 2000 Y = 80 000 XX = 12Y = 24Vib = 12 Via = 24RAPORT DE SCHIMB = Vib/Via = ½Nr de actiuni de emis A pt a remunera B A detine 20% din capitalul lui B, B detine 2000 act din AANCor B x 80% /Via = (960 000 x 80%)/ 24 = 32000 act ASau(nr act B – nr act B det de A) x Rp = ANCor BMajorarea capital social 32.000 x VNa = 320.000Prima de fuziune = 480.000
24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA.- Operatiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care indeplinesc urmatoarele conditii:
a. Reprezinta o livrare de bunuri / prestare de servicii cu plata sau o operatiune asimilata acestora;
b. Se considera ca locul livrarii / prestarii se afla in Romania;c. Sunt realizate de persoane impozabile;d. Sunt rezultatul unor activitati economice.
- Importurile de bunuri, achizitiile intracomunitare si operatiunile asimilate achizitiilor intracomunitare se incadreaza in sfera de aplicare a TVA.
- O persoana impozabila este considerata stabilita din perspectiva TVA la sediul activitatii economice, respectiv acolo unde sunt adoptate deciziile esentiale privind managementul sau si
35
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
unde isi exercita functiile sale centrale. Totodata, o persoana nerezidenta este considerata stabilita in Romania din perspectiva TVA daca are un sediu fix, respectiv dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si prestari de servicii impozabile.
- Locul livrarii bunurilor si prestarii serviciilor (si implicit locul de taxare cu TVA) se determina in functie de aceleasi reguli de teritorialitate prevazute de Directiva 112/2006 si Directiva 8/2008 valabile la nivelul UE.Exemplu:O persoană juridică înregistrată în scop de TVA care activează îndomeniul producţiei de
mobilier realizează în luna septembrie următoareleoperaţiuni:- achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă 850.000preţ fără TVA;- achiziţii de materiale consumabile în valoare de 250.000, preţ fără TVA;- înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie învaloare de 25.000,
fără TVA;- achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii deprotocol în valoare
de 15.000 fără TVA;- livrează produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preţ cu TVA.Determinaţi TVA aferent lunii septembrie. Ştiind că la sfârşitul lunii augustsocietatea
raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei, determinaţicare este valoarea TVA pe care societatea o datorează către bugetul1statului la sfârşitul lunii septembrie. Toate operaţiunile se desfăşoară peplan intern, furnizorii şi clienţii fiind persoane înregistrate în scop de TVA.
Rãspuns:Pas 1. Determinarea TVA deductibilPentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziţie:- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVAcolectat în valoare de 850.000 x24% = 204.000 lei;(vezi art.160-masuri desimplificare)- achiziţiile de materiale consumabile generează un TVA deductibil de 250.000 x24% = 60.000 lei;- prestarea de servicii de cazare se impozitează cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil generat de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei;- pentru achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii deprotocol societatea nu are dreptul de deducere a TVA ; nu se înregistrează TVA deductibil Deci, TVA deductibil = 204.000 + 60.000 + 2.250 = 266.250 leiPas 2. Determinarea TVA colectatPentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operţiune:- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVAcolectat în valoare de850.000 x 24% = 204.000 lei- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculată: TVAcolectat = 1.450.000 x (24/124) = 280.645 leiDeci, TVAcolectată = 204.000 + 280.645 = 484.645 leiPas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii septembrieTVA colectat > TVA deductibil _TVA de plată = 484.645 – 266.250 = 218.395 leiPas 4. Determinarea TVA de plată la bugetul statuluiTVA de plată la buget = 218.395 – 2.500 = 215.895 leiTemei legal:
- Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii)Decont TVA rd.12 si rd.21(beneficiar); rd.13 (vanzator) - taxare inversaCotele de taxa -Art.140 alin.(2) lit.f) si pct.23 alin.(6) din normeFacturi de cazare- Art.146 si pct.46 alin.(3) din normeNedeductibilitate TVA – Art.145 alin.(5) lit.b)
36
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
25. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente TVA.
Scutirea cu drept de deducere Exista de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor:
o Livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si serviciile aferente;
o Livrarile intracomunitare de bunuri;o Transporturile internationale de pasageri;o Plasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere;o Livrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciile
aferente;o Livrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;o Prestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;o Livrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice, organizatiile
internationale si fortele NATO.Expemplul 1
În luna iulie o persoană juridică plătitoare de TVA realizează operaţiunile:- livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 220.000 fără TVA, TVA24%;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite cu drept de deducere învaloare de 110.000 lei;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere învaloare de 180.000 lei; - achiziţii de mărfuri în valoare de 100.000 fără TVA, TVA 24%,destinate în întregime operaţiunilor cu drept de deducere;- achiziţii de materiale consumabile şi servicii în valoare de 190.000 leifără TVA, TVA 24%, din care 70% sunt destinate activităţilor cu dreptde deducere şi 30% activităţilor fără drept de deducere.Determinaţi TVA de plată în luna iulie.Rãspuns:Pas 1. Determinarea TVA deductibil Întrucât societatea a ţinut evidenţa aprovizionărilor separat pentru activităţile cudrept de deducere şi pentru activităţile fără drept de deducere vom lua în calculul TVA-ului deductibil numai acele achiziţii destinate realizării operaţiunilor cu dreptde deducere, nefiind necesară utilizarea pro-ratei.TVA deductibil = 100.000 x 24% + 190.000 x 70% x 24% = 55.920 leiPas 2. Determinarea TVA colectatTVA colectat = 220.000x 24% = 52.800 leiPas 3. determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iulieTVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 55.920 – 52.800 = 3.120 leiTemei legal:Regimul deducerilor : Art.145, 146 si 147 alin (3), (4) si (5)Pro-rata (vezi si problema nr.217)Evidenta TVA – Art.156 si pct.79 alin.(2) si (3) din normeExemplul 2În luna august o societate plătitoare de TVA realizează următoareleoperaţiuni:- exporturi (în afara Comunităţii) în valoare de 400.000 lei;- livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 250.000 lei fără TVA, TVA24%;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere învaloare de 200.000 lei;- achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de pe piaţa internă învaloare de 600.000 lei fără TVA, TVA 24%, destinate realizării activităţilor firmei;- beneficiază de prestări servicii de la terţi în valoare de 560.000 lei, preţ cuTVA, TVA 24%Determinaţi TVA de plată către bugetul statului în luna august.Rãspuns:
37
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Pas 1. Determinarea TVA deductibilÎntrucât societatea nu a reflectat separat achiziţiile destinate operaţiunilor cudrept de deducere şi cele destinate operaţiunilor fără drept de deducere, vom calcula TVA deductibil aferent tuturor achiziţiilor şi apoi, pe baza proratei,TVA ce poate fi dedus .TVA deductibil = 600.000x 24% + 560.000 x (24/124) = 252.387 leiPro rata = (livrări cu drept de deducere) / (total livrări) = (400.000 + 250.000) /(400.000 + 250.000 + 200.000) = 650.000 / 850.000 = 76,47%TVA ce poate fi dedus = 252.387 x 76,47% = 193.000 lei.Pas 2. Determinarea TVA colectatTVA colectat = 250.000x 24% = 60.000 leiPas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperateTVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 193.000 – 60.000 =133.000 leiTemei legal:Exporturi - Art.143Scutiri – Art.141 alin.(2) lit.e) si f) si alin.(3) ref. operatiuni scutite prin efectul legii care pot fi supuse optiunii de taxare ; pct.36,37,38,39 si 40 din normeRegimul deducerilor – Art.147 alin.(5) si (6) si pct.47 din norme
26. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente TVA.
Scutirea fara drept de deducere Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include activitatile
bancare, financiare si de asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA la cota de 24% (cum sunt operatiunile de factoring, recuperarea creantelor, administrarea si depozitarea anumitor titluri de valoare).
Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie sociala si educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate.
Livrarea ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei a fost supus limitarii totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA.
Operatiunile de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi, sunt scutite de TVA fara drept de deducere.
Livrarea unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si orice constructie transformata sau parte transformata a unei constructii, in cazul in care costul transformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei sau a partii din constructie, astfel cum este stabilita aceasta printr-un raport de expertiza, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;
Livrarea de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA. Totusi, exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi sau
terenuri neconstruibile sau inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita prin depunerea unei notificari scrise la organele fiscale competente.
27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inversa aferente TVA.
Masuri de simplificare Pentru tranzactiile de vanzare-cumparare dintre persoanele impozabile inregistrate in scopuri
de TVA in Romania care au ca obiect deseurile sau materialul lemnos, TVA nu este platita efectiv, ci doar mentionata de cumparatori in decontul TVA atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.
38
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
Pana la data de 31 mai 2013 masurile de simplificare se aplica si pentru livrarile de cereale si plante tehnice, respectiv: grau, alac, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea soarelui, sfecla de zahar.
Masurile de simplificare se aplica si pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de sera. In consecinta, pentru tranzactiile cu astfel de certificate intre persoane inregistrate in scopuri de TVA in Romania, beneficiarii vor avea obligatia platii TVA prin aplicarea mecanismului taxarii inverse
In cazul in care o societate are ca obiect de activitate atat achizitia intracomunitara de bunuri, cat si prestarea intracomunitara de servicii, aceasta va fi obligata prin lege sa aplice tratamente fiscale distincte.
Astfel, in cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, se va aplica regimul de taxare inversa prin formula contabila 4426 = 4427 cu raportarea operatiunii atat prin declaratia recapitulativa cod 390 cu simbolul A, cat si prin decontul de TVA cod 300 la randul 5 si 17.
Referitor la prestarile de servicii, se mentioneaza ca, potrivit prevederilor cuprinse in Directiva 8 a CEE din 12 februarie 2008, locul de taxare trebuie sa fie "locul in care are loc consumul". Astfel, se aplica regula de taxare B3B (business to business) prin care se recunoaste faptul ca ambele parti participante la tranzactie, respectiv prestatorul si beneficiarul au calitatea de persoane impozabile.
Aceasta regula se aplica, de exemplu, in cazul unei companii care achizitioneaza telefoane mobile din UE, le comercializeaza pe piata interna, insa asigura garantie in numele furnizorului. Pentru ca regula de taxare mentionata anterior sa se aplice, firma va fi obligata sa faca dovada ca beneficiarul este persoana impozabila obligata la plata taxei, serviciul este prestat catre sediul activitatii economice sau catre un sediu fix al beneficiarului, aflat in afara teritoriului Romaniei si ca serviciul este utilizat in scopul desfasurarii activitatii economice a persoanei impozabile beneficiare.
Dovada faptului ca serviciul este prestat catre o persoana impozabila stabilita in afara teritoriului Romaniei pentru activitatea sa economica care se desfasoara in afara teritoriului Romaniei rezulta din informatiile preluate din contractul economic incheiat intre firma din Romania in calitate de prestator si firma din UE in calitate de beneficiar: - adresa sediului activitatii economice a persoanei impozabile care primeste serviciile;- codul de inregistrare in scopuri de TVA emis de catre autoritatile fiscale din alt stat membru. - entitatea care plateste contravaloarea serviciilor;- entitatea care suporta costul acestora;- natura serviciilor, aspect care permite identificarea sediului pentru care este prestat serviciul.
De notat si faptul ca operatiunea de L.I.C. este scutita cu drept de deducere TVA in baza prevederilor art. 145 alin. 2 lit. a) din Codul fiscal daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele doua conditii: - cumparatorul comunica vanzatorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA eliberat de autoritatea fiscala dintr-un stat membru, astfel incat responsabilitatea achitarii TVA aferente livrarii efectuate de firma din Romania sa revina firmei inregistrate in scopuri de TVA in statul membru; - furnizorul din Romania face dovada faptului ca bunurile au parasit teritoriul Romaniei si au fost transportate intr-un stat membru.
Deoarece realizeaza operatiuni intracomunitare, firma din Romania trebuie sa se inscrie in "Registrul operatorilor intracomunitari" in baza formularului cod 095 denumit "Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari" reglementat prin OANAF 2101/2010.Exemplu O societate comercială înregistrată în scop de TVA realizează în lunamai următoarele operaţiuni:- achiziţionează 1.000 kg deşeuri metale neferoase la preţul de 1,5 lei/kgfără TVA;- achiziţionează 2.000 kg fructe la preţ de 2,0 lei/kg fără TVA;- livrează 1500 kg fructe la preţul de
39
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
2,5 lei/kg fără TVA.Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferent lunii mai. Toateachiziţiile/livrările se fac pe plan intern de la/către persoane înregistrate înscop de TVA.Rãspuns:Pas 1. Determinarea TVA deductibilPentru achiziţia de deşeuri metale neferoase de la o persoană înregistrată înscop de TVA se aplică măsurile de simplificare, conform Art. 160 Cod fiscal, în sensul că acestea se supun regimului de taxare inversă. Astfel, TVA-ul aferenta cestora se trece şi la TVA deductibil şi la TVA colectat, nefăcându-se însă plăţi între furnizor şi client pentru acest TVA.Astfel, TVA deductibil = 1.000x 1,5x24% + 2.000 x 2,0 x 24% = 1.320 leiPas 2. Determinarea TVA colectatTVA colectat = 1.000 x 1,5 x24% + 1500 x 2,5x 24% = 1.260 leiPas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperateCum TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat = 1.320 – 1.260 =60 leiTemei legal: Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii) Decont TVA rd.12 si rd.21(beneficiar); rd.13 (vanzator)
28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA.
Platitorii de TVA cu regim mixt Daca o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA efectueaza atat operatiuni
impozabile, cat si operatiuni scutite fara drept de deducere, „TVA deductibila” poate fi recuperata conform urmatoarelor criterii:
o Taxa atribuibila direct tranzactiilor taxabile – deductibila integral;o Taxa atribuibila direct tranzactiilor scutite – integral nedeductibila;o Taxa aferenta atat tranzactiilor taxabile, cat si celor scutite - se aplica pro rata.
Pro-rata se determina ca raport intre: o Suma totala, fara TVA, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care permit
exercitarea dreptului de deducere, cuprinzand subventiile legate direct de pret, la numarator; si
o Suma totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopul finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla in sfera de aplicare a TVA.
Valoarea vanzarilor bunurilor de capital, precum si valoarea altor operatiuni desfasurate ocazional (de exemplu leasing, inchirieri de bunuri imobile), nu este inclusa la calculul pro-ratei. Pro-rata se rotunjeste la urmatoarea unitate in favoarea persoanei impozabile (de exemplu de la 4,1 % la 5%).
Exemplul 1Un club sportiv organizează activităţi sportive. Participarea la aceste activităţi este rezervată
exclusiv membrilor ce plătesc un abonament anual. .Clubul sportiv gestionează şi un bar în interiorul sălilor de sport, unde membrii clubului pot să
consume băuturi. O dată pe an, clubul organizează un dineu special la care toată lumea poate veni şi consuma
(chiar şi cei ce nu sunt membri ai clubului). Această activitate este organizată în vederea colectării de fonduri.
Regulamentul clubului sportiv prevede că acesta nu poate să realizeze profit, orice eventual profit neputând fi repartizat administratorilor ci reinvestit în club. În cazul încetării activităţii, orice
40
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
activ (inclusiv banii) vor merge în contul unei asociaţii de caritate recunoscute ca atare de Guvernul României.
În acest caz, se aplică următorul tratament de TVA: Clubul sportiv poate fi considerat fără scop patrimonial. Prestarea de către organizaţia fără scop patrimonial a unor servicii legate de activităţi sportive sau
educaţie fizică este scutită de TVA fără drept de deducere. Rezultă că abonamentele plătite de membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. k) din Codul fiscal - nu se aplică în acest caz deoarece sportul nu se află pe lista scopurilor acceptate).
Gestiunea barului nu este, în principiu, scutită de TVA. La fel dineul organizat anual. Totuşi, aşa cum s-a menţionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerată pentru bar dacă sunt primiţi numai membrii organizaţiei fără scop patrimonial şi dacă veniturile sunt neglijabile. Referitor la dineul anual, acesta ar putea fi scutit fără drept de deducere în baza art. 141, alin. (1), lit. n) din Codul fiscal, potrivit căreia este scutită o prestare de servicii efectuată de o persoană ale carei operaţiuni sunt scutite în condiţiile art. 141, alin. (1), lit. l) din Codul fiscal, pentru evenimentele destinate colectării de ajutoare financiare şi organizate în beneficiul exclusiv al acestora, cu condiţia ca aceste scutiri să nu ducă la distorsiuni concurenţiale.
În cazul în care scutirea nu se aplică, clubul sportiv este în mod normal o “persoană impozabilă cu regim mixt” cu drept de deducere a TVA doar parţial, în cazul în care clubul nu întruneşte criteriile pentru intreprinderile mici.Exemplul 2 O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, in valoare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adica 3.800 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusa este de 1.520 lei (3.800 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2008 este de 30%.La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 3.800 lei x 30% = 1.140 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (1.520 lei), iar diferenta de 380 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera si ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel:TVA deductibila se imparte la 5: 3.800 lei: 5 = 760 lei.TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5: 1.140 lei: 5 = 228 lei.Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 760 lei cu pro rata definitiva pentru fiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 228 lei.Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoanei impozabile.Ajustarea pentru anul 2009:- pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%;- deducere autorizata: 760 lei x 50% = 380 lei;- deja dedus: 228 lei;- deducerea suplimentara permisa: 380 lei - 228 lei = 152 lei.Ajustarea pentru anul 2010:- pro rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%;- deducere autorizata: 760 lei x 20% = 152 lei;- deja dedus: 228 lei;- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 152 lei = 76 lei.Ajustarea pentru anul 2011:- pro rata definitiva pentru anul 2011 este de 25%;
41
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
- deducere autorizata: 760 lei x 25% = 190 lei;- deja dedus: 228 lei;- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 190 lei = 38 lei.Ajustarea pentru anul 2012:- pro rata definitiva pentru anul 2012 este de 70%;- deducere autorizata: 760 lei x 70% = 532 lei;- deja dedus: 228 lei;- deducere suplimentara permisa: 532 lei - 228 lei = 304 lei.Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012), nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista limita de timp.Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de 15.000 lei plus 3.600 lei, reprezentand TVA calculata aplicand cota de 24%, persoana impozabila ar avea dreptul sa efectueze o ajustare in favoarea sa astfel:- taxa nededusa: 2.660 lei;- taxa colectata: 3.600 lei;- ajustare permisa: 2.660 lei x 2/5 = 1.064 lei (deoarece este mai mica decat taxa colectata).Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu da drept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, persoana impozabila ar avea obligatia sa efectueze urmatoarele ajustari:- perioada ramasa din perioada de ajustare: 2 ani;- taxa dedusa initial: 1.140 lei;- ajustare in favoarea bugetului de stat: 228 lei x 2/5 = 456 lei.
29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.
Exemplul nr. 1 O persoana impozabila cumpara o cladire pentru activitatea sa economica la data de 23 iulie 2007. La 1 august 2009, aceasta persoana se decide sa utilizeze cladirea integral in scop de locuinta sau pentru operatiuni scutite fara drept de deducere. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Daca ulterior cladirea va fi din nou utilizata pentru operatiuni cu drept de deducere, se va realiza ajustarea pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, in favoarea persoanei impozabile, conform art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de modificarea destinatiei bunului respectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere.Exemplul nr. 2: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii. In anul 2009 inchiriaza in intregime imobilul in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial.Exemplul nr. 3: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal detine un hotel care a fost cumparat in anul 2007 si s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpararea acestui imobil. In anul 2010, la parterul hotelului se amenajeaza un cazinou care ocupa 30% din
42
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
suprafata cladirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutita de TVA fara drept de deducere, persoana respectiva trebuie sa ajusteze taxa dedusa initial, proportional cu suprafata ocupata de cazinou. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana la finele anului 2026. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, la schimbarea destinatiei unei parti din cladire, astfel:- pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial, aferenta acestor ani, care reprezinta 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei;- pentru perioada ramasa, 2010-2026 = 17 ani, taxa se ajusteaza astfel:- 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibila, care se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala in care apare modificarea de destinatie. In situatia in care partea alocata cazinoului de 30% din cladire se mareste sau se micsoreaza, se fac ajustari suplimentare in plus ori in minus conform aceleiasi proceduri.Exemplul nr. 4: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal inchiriaza in cursul anului 2007 o cladire care a fost cumparata in cursul aceluiasi an si s-a dedus TVA de 9 milioane lei aferenta bunului cumparat. In cursul anului 2007, o parte din bunul imobil este inchiriata in regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, respectiv 50% din suprafata bunului imobil. Persoana impozabila a efectuat urmatoarea ajustare in anul 2007:9.000.000 : 20 = 450.000; 450.000 x 50% = 225.000 lei, taxa de ajustat aferenta anului 2007, care s-a inscris in decontul din decembrie 2007 la rubrica corespunzatoare cu semnul minus.In anul 2008, persoana impozabila trebuie sa efectueze urmatoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000 lei, care se va inscrie in decontul lunii decembrie cu semnul minus. Daca, incepand cu data de 1 ianuarie 2008 si pana in anul 2026 inclusiv, se va modifica suprafata inchiriata in regim de scutire in plus sau in minus, de fiecare data se vor efectua ajustari ale taxei pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare in decontul lunii in care a aparut fiecare modificare.Exemplu nr.5
La data de 1 ianuarie 2008 o companie inregistrata in scopuri de TVA cumpara un mijloc fix ( care nu este bun imobil) in valoare de 2000 lei pentru care deduce TVA in suma de 380 lei. Perioada de ajustare este de 5 ani, respectiv pana in anul 2012 inclusiv.
- daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul este vandut altei persoane la valoarea de 1000 lei, colectandu-se TVA de 190 lei, nu sunt incidente prevederile art. 149, respectiv nu se fac ajustari de TVA
- daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul respectiv este casat, atunci se fac ajustari de TVA, astfel:
380 (TVA dedus) / 5 (perioada de ajustare) x 4 (perioada ramasa din perioada de ajustare) = 304 lei.
Suma de 304 lei se inscrie in decontul de TVA al lunii iulie 2009 in randul 24 cu semnul minus.
30. Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor.
Importul de bunuri TVA aferenta bunurilor importate se achita in continuare in vama pana la data de 31 decembrie
2012, cu exceptia persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA care obtin un certificat de amanare de la plata TVA pentru importuri, eliberat de autoritatile vamale. Plafonul privind valoarea minima a importurilor pentru obtinerea certificatului de amanare de la plata TVA este de 100 milioane lei in ultimele 12 luni consecutive sau in anul calendaristic precedent. In acest caz, TVA nu se plateste in vama, ci se inregistreaza in decontul de TVA,
43
Stagiar Anul IIIExperti Contabili
atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa colectata. Incepand cu 1 ianuarie 2013 aceasta facilitate se va aplica tuturor persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.
Sunt scutite de TVA la import bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de TVA in interiorul tarii (de exemplu: livrarile de bunuri intr-un antrepozit de TVA).
Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata de un alt Stat Membru sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din perspectiva TVA, pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import, vor plati TVA datorata pentru importurile de bunuri in Romania, pe baza unei declaratii de import pentru TVA si accize.
Baza de impozitare in scopuri de TVA pentru bunurile importate este valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale, accizele (daca exista) si cheltuielile auxiliare, cum sunt comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare inregistrate ulterior intrarii bunurilor in Romania si pana la prima destinatie a acestora.
Exemplu In luna august 2010, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestuia, respectiv 4.200 lei si 1.008 lei, cu semnul minus.Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel:[(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina astfel:21.400 lei x 24% = 5.136 lei.Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna iunie 2010 un avans de 2.000 euro pentru livrarea in interiorul tarii a unui utilaj catre clientul sau B. Livrarea utilajului are loc in cursul lunii iulie la pretul de 6.000 euro.A va emite o factura pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la data incasarii avansului in luna iunie.Baza de impozitare a TVA pentru avans = 2.000 euro x 4,1 lei/euro = 8.200 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 8.200 lei x 19% = 1.558 lei.In luna iulie, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a modificarii cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA:Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv 8.200 lei si 1.558 lei, cu semnul minus.Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,1 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei + 17.200 lei = 25.400 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei.
