Cuprins Introducere .................................................. .................................................................... .... 2 1. LOCUL ŞI ROLUL APELULUI ÎN CADRUL CĂILOR DE ATAC ÎN PROCESUL CIVIL 1.1. Reglementarea juridică a căilor de atac în procedura civilă a RM ... 4 1.2. Noţiunea şi natura juridică a apelului ........................................................ 6 1.3. Evoluţia istorică a apelului .................................................... ...................... 8 2. ELEMENTELE APELULUI 2.1. Obiectul apelului ............................................................... .......................... 10 2.2. Subiectele apelului ............................................................... .......................... 11 2.3. Termenul de apel ............................................................... ............................... 14 3. PROCEDURA DE SOLUŢIONARE A APELULUI 3.1. Depunerea cererii de apel ......................................................... ..................... 17 ~ 1 ~
Având în vedere scopul şi noţiunea reglementării lor, căile de atac sunt indispensabile
în orice sistem procesual, pentru remedierea eventualelor greşeli ţinând de aprecierea fondului
cauzei ori de încălcarea unor norme de ordin strict procedural. Datorită acestor considerente,
domeniul larg al căilor de atac în materia procesului civil, prezintă o importanţă covârşitoare,
atât sub aspectul multitudinii şi complexităţii instituţiilor procesuale implicate în acest
domeniu,al problemelor de drept controversate şi a corelaţiei indisolubile cu celelalte instituţii
ce formează procesul civil în amploarea sa, cât mai ales sub aspectul scopului pentru care sunt
reglementate căile de atac, acela de a deschide perspectiva controlului judecătoresc asupra
legalităţii şi temeiniciei unei hotărâri a unei alte instanţe ori a unor alte organe ce nu fac parte
din sistemul judiciar.
În acest ansamblu complex al căilor de atac, atât în opinia practicienilor cât şi majorităţii
teoreticienilor, se detaşează ca importanţă apelul; justificarea unei astfel de aprecieri rezidă în
aceea că apelul, fiind o cale de atac ordinară, comună, de reformare, devolutivă, suspensivă de
executare, asigură îndreptarea unei hotărâri nelegale, realizează principiul dublului grad de
jurisdicţie şi reprezintă nu numai un remediu jurisdicţional, ci şi unul jurisprudenţial,
asigurând omogenizarea practicii instanţelor în interpretarea şi aplicarea regulilor de drept.
Acesta este motivul pentru care am optat spre a alege ca subiect al prezentei lucrari
instituţia apelului aşa cum este ea reglementată în procesul civil a Republicii Moldova şi cum
se reflectă în practica judiciară mai veche sau actuală, ca fiind o cale de atac ordinară
exercitată de oricare dintre părţile din litigiu pentru orice fel de nemulţumire, de fapt sau de
drept, pentru a provoca o nouă judecată asupra fondului.
Mai trebuie adăugat şi faptul că,am mai folosit si metodologia istorică unde am aflat că
apelul a aparut pentru prima oara în dreptul roman,am mai folosit si metodologia de
comparațit intre căile de atac din RM cu Romînia.În în întregul ei, această lucrare s-a bazat pe
o amplă cercetare a jurisprudenţei naţionale, acest efort centrându-se îndeosebi pe analiza
deciziilor de practică publicate, provenind de la instanţele de pe toate nivelurile de jurisdicţie
ce au în competenţă judecarea apelului; trebuie să subliniez.
Structura lucrari:
Din punct de vedere al formei, planul lucrării este structurat în patru capitole, alcătuite din
secţiuni (în funcţie de întindere),în finalul lucrării aflându-se bibliografia.
Din punct de vedere al conţinutului, planul lucrari urmăreşte instituţia apelului, plecând de
la definirea şi concepţia asupra acesteia, formele apelului în legislaţia noastră, obiectul,
~ 2 ~
subiectele şi termenul de apel, condiţiile de formă ale exercitării sale, competenţa de
soluţionare a apelului, dar şi procedura de judecată specifică acestei singure căi de atac
devolutive din sistemul nostru procesual. Astfel, primul capitol intitulat „Locul si rolul
apelului in cadrul calii de atac in procesul civil” reliefează noţiunea şi importanţa apelului,
evoluţia istorică a apelului si reglementarea juridică a căilor de atac în procedura civilă a RM,
care asigură dublul grad de jurisdicţie, în alte sisteme de drept.
Al doilea capitol institule”Elementele apelului”unde se face referire la obiectul,subiectul si
termenul apelului, este dedicată în totalitate cercetării obiectului apelului, adică analizei
categoriei de hotărâri care pot fi atacate cu această cale de atac, dar şi identificării părţilor din
hotărârile apelabile care pot justifica declanşarea controlului judiciar.
Al treilea capitol este intitulat”Procedura de solutionare a apelului” este dedicată regulilor
de judecată a apelului, plecând de la depunerea cererii de judecare in apel pina la
inputernicirile si compunerea completului de judecată în apel, regimul întâmpinării,
dispoziţiile procedurale privind desfăşurarea judecăţii, regimul probelor.
Iar ultimul capitol intitulat”Aspecte practice pricind actele de dispoziţie ale instanţei
judecătoreţi”,in acest capitol este aratat o cerere de chemare in judecata si decizia instantei de
judecata.
Toate aceste momente procesuale ce formează ansamblul complex al regulilor de judecată
în apel u fost analizate, fiecare.
~ 3 ~
1. LOCUL ŞI ROLUL APELULUI ÎN CADRUL CĂILOR DE ATAC
ÎN PROCESUL CIVIL
1.1 Reglementarea juridică a căilor de atac în procedura civilă a RM Cãile de atac reprezintã acele mijloace prevãzute de lege prin care o hotãrâre judecãtoreascã
este supusã reexaminãrii în scopul îndreptãrii unor erori sãvârşite cu ocazia soluţionãrii
cauzei.
La înfăptuirea justiţiei,ca şi în orce alt domeniu de activitate umană,oricînd se pot comite
erori.În cazul depistării unor erorii ale judecătorului,cît şi a unor alte omisiuni ce au dus la
soluţionarea greşită a pricinii civile,hotărîrea adoptată urmează a fi corectată.
Potrivit art.119 din Constituţia Republicii Moldova1,împotriva hotărîrilor judecătoreşti
părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac,în condiţile
legii.Sublinind importanţa controlului judiciar,Curtea Constituţională a Republici Moldova în
una din deciziile sale a indicat că acesta reprezintă o garanţie a edificării statului de drept,în
cadrul caruia universalitatea accesului liber la justiţie este o normă supremă.În jurisdicţia
constituţională s-a statuat că restricţia dreptului de a ataca decizii ar însemna scoaterea
aproape totală de sub control a deciziilor emise de instanţa judecătorească inferioară.
Exercitarea cãilor de atac îndeplineşte un dublu rol:
-asigurã prevenirea şi înlãturarea erorilor din activitatea de justiţie;
-permite realizarea în condiţii cât mai bune a justiţiei şi asigurã aplicarea uniformã a legii de
cãtre instanţele judecãtoreşti.
Astfel, obiectul cãilor de atac îl constituie determinarea unei noi judecãţi, iar finalitatea lor
în repararea erorilor comise de prima instanţã2. Judecata în orice cale de atac este întotdeauna
o activitate de control judecãtoresc.
De regulã, acest control se exercitã de cãtre o instanţã superioarã celei care a pronunţat
hotãrârea atacatã, iar prin excepţie, instanţa care a judecat cauza poate reveni asupra ei,
verificându-şi propria activitate si pronunţând o nouã hotãrâre (de exemplu, în cazul
contestaţiei în anulare şi al revizuirii).
Principalul avantaj al cãilor de atac este acela cã oferã pãrţilor garanţia unei examinãri
repetate a procedurii judiciare şi implicit aflarea adevãrului în cauza respectivã sau aplicarea
legii, atunci când a fost încãlcatã.Prin exercitarea cãilor de atac se trece într-o altã etapã a
1 Constituţia Republici Moldova din 29.07.1994 publicată în 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1 data intrarii in vigoare : 27.08.1994
2 N.Volonciu, Tratat de procedură penală,vol.II, Ed.Paideia, Bucureşti, 2001, p.231.
~ 4 ~
fazei de judecatã, ulterioarã judecãţii în primã instanţã, care se va finaliza cu pronunţarea unei
noi hotãrâri de cãtre instanţa de control judecãtoresc.
Hotãrârea supusã verificãrii poate fi infirmatã în tot sau în parte (prin anulare, reformare
sau retractare) ori confirmatã, adicã menţinutã în integralitatea ei. Prin infirmarea hotãrârii
este posibilã rejudecarea cauzei, în condiţiile legii, fie de cãtre instanţa care a pronunţat
infirmarea hotãrârii atacate, fie de cãtre alta instanţã, cu ocazia retrimiterii.
Sistemul procesual al Republici Moldova admite o structurã judiciarã întemeiatã pe un dublu
sau triplu grad de jurisdicţie, apelul şi recursul fiind singurele cãi de atac ordinare împotriva
hotãrârilor judecãtoreşti nedefinitive. Acestea sunt facultative si nu pot fi exercitate decât de
cãtre cei cãrora legea le recunoaşte aceastã posibilitate.
Importanţa deosebitã a cãilor de atac în activitatea de înfãptuire a justiţiei se desprinde şi
din consacrarea în diverse documente internaţionale a principiului existenţei si necesitãţii
cãilor de atac. 3Recursul in sectiunea I potrivit art 403 suspenda executarea prin exercitare ,
adica prin depunerea cererii de recurs, cu exceptia executarilor imediate.
Recursul in sectiunea a II-a4 are 3 cai diferite. El conditioneaza suspendarea executarii in
mod diferit. Astfel pentriu cazurie prev de alin 1 art 345 (demolarile de exememplu,
distrugerile de plantatii etc) recursul este suspensiv de executare din momentul depunerii. In
cauzele patrimoniale depunerea recursului II suspenda executarea hotaririi doar daca
recurentul a depus cautiune in pricinile nepatrimoniale (insa nu se blocheaza absolut
executarea – la dorinta CSJ), suspendarea executarii se face la cererea motivata a recurentului
fara cautiune.
La revizuire este situatia similara potrivit art 451 alin 5.
Apelul este de competenta Curtilor de Apel de drept comun si a Curtii de Apel economice
(art 358 CPC).
Recursul in sectiunea I potrv art 399 CPC e de competenta Curtilor de Apel daca Judecatoria e
instanta de fond ori de competenta CSJ daca fondul a fost examinat la C de Apel.
Recursul sectiunea II este de competenta exclusiva a CSJ (art 431 CPC a RM).
Pentru revizuire art 448 CPC stabileste mai multe reguli de competenta:
3 Recomandarea nr. 53 Cu privire la procedura de examinare a apelului conform modificărilor și completărilor
din Codul de procedură penală, introduse prin Legea nr.66 din 05.04.2012, MO 155-159/27.07.2012, în vigoare
27.10.2012
4Codul de procedura civila a Republicii Moldova Nr. 225 Publicat : 12.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 111-115 art Nr : 451 Data intrarii in vigoare : 12.06.2003
~ 5 ~
1) Revizuirea e de competenta acelor instante care s-a pronuntat ultima asupra fondului , adica
cauza s-a examinat si hotarirea n-a fost atacata ori a fost atacata si instanta ierarhic superioara a
mentinut-o , a modificat-o sau a pronuntat o noua hotarire.
2) Competenta CSJ in examinarea revizuirii este exclusiva atunci cind insasi curtea a declarat
inadmisibil recursul in sectiunea a II-a sau se invoca temeiurile prevazute de lit. g si h din art
449.
În acest sens, Pactul internaţional referitor la drepturile civile si politice enunţã, în art. 14.5,
regula potrivit cãreia “orice persoanã declaratã ca rãspunzând de sãvârşirea unei infractiuni
are dreptul, în conformitate cu normele prescrise de aceastã lege, sã cearã examinarea de cãtre
o jurisdicţie superioarã a declarãrii vinovãţiei sale şi a pedepsei aplicate.”
1.2 Noţiunea şi natura juridică a apelului
Apelul este un mijloc procedural prin care partea nemulţumită de hotărirea primei instanţe
solicită instanţei ierarhice superioare,în condiţiile legii,modificarea sau anularea,în tot sau
parte,a acesteia.
Apelul ca si cale ordinara de atac se declara impotriva hotaririlor nedefinitive deci
neexecutorii de la pronuntare . Potrivit art 362 CPC 5termenul de apel suspenda executarea,
cu exceptia executarilor imediate şi se declară in termen de 30 de zile de la data pronunţării
dispozitivului hotărîrii,dacă legea nu prevede altfel.
În actuala reglementare, legiuitorul a optat, în principal, pentru instituirea a douã cãi
ordinare de atac a hotãrârilor pronunţate în primã instanţã – apelul şi recursul. În anumite
situaţii excepţionale a fost prevãzutã expres posibilitatea exercitãrii unei singure cãi de atac, şi
anume recursul.
Apelul reprezintã acea cale ordinarã de atac prin intermediul caruia se efectueazã o nouã
judecatã în fond a cauzei, cu aprecierea probelor de la dosar si cu posibilitatea administrãrii
unor noi probe.
În doctrinã apelul a mai fost definit, în funcţie de trãsãturile sale, ca fiind acea cale de atac
ordinarã, de fapt şi de drept, care poate fi folositã împotriva hotãrârilor pronunţate asupra
fondului de cãtre o instanţã inferioarã, dupã desesizarea acesteia, pentru ca pricina sã fie
supusã unei noi judecãţi, în vederea reformãrii hotãrârii atacate.
Astfel, apelul prezintã urmãtoarele trãsãturi caracteristice6:
5 Codul de procedura civila a Republicii Moldova Nr. 225 Publicat : 12.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 111-115 art Nr : 451 Data intrarii in vigoare : 12.06.20036 Ghe. Mateuţ, Calea de atac ordinară a apelului în procedura civila română, Rev. Dreptul, nr.2 din 1994
~ 6 ~
-este o cale de atac ordinarã, întrucât face parte din desfãşurarea normalã a procesului
penal, împiedicând rãmânerea definitivã a hotãrârii pronunţate de prima instanţã;
-este o cale de atac de fapt si de drept, pentru cã datoritã efectului sãu devolutiv complet,
presupune un control integral atât în fapt cât şi în drept efectuat de cãtre instanţa de apel
asupra hotãrârii primei instanţe. Hotãrârea se va examina însã numai cu privire la persoana
care a declarat apel, la calitatea acesteia în proces si la persoana împotriva cãreia este
îndreptat;
-este o cale de atac de reformare, deoarece, în cazul admiterii sale, hotãrârea atacatã va fi
desfiinţatã, în tot sau în parte, iar cauza va primi o nouã rezolvare datã fie de cãtre instanţa de
apel, fie de cãtre instanţa cãreia i-a fost trimisã cauza spre rejudecare;
-este o cale de atac irevenţioasã, întrucât se adreseazã unei instanţe superioare, denumitã
instanţã de apel, care poate fi tribunalul, tribunalul militar teritorial, curtea de apel sau Curtea
Militarã de Apel.
În literatura de specialitate s-a făcut distincţie între condiţii de fond şi condiţii de formă ale
apelului. Condiţii de fond sunt cele referitoare la hotărârile susceptibile de apel şi la titularii
dreptului de apel. Condiţiile de formă privesc modalitatea de declarare a apelului şi termenul
de apel.
Totodată,ţinem să menţionăm că potrivit art.359 din Codul de procedură civilă,încheierile
emise în prima instanţaă nu pot fi atacate cu apel decît odată cu hotărîrea,cu excepţia
încheierilor care pot fi atacate cu recurs,separate de hotărire,în special,încheierile care fac
imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului.La fel,menţionăm că apelul declarat
împotriva hotărîrii se consideră declarat şi împotriva încheierilor data în pricina
respectivă,chiar dacă au fost emise după pronunţarea hotărîrii şi atacarea încheierii nu se
menţionează în cererea de apel.
Instanţele competente de a judeca pricinile civile in apel sint curţile de apel, potrivit
competenţei materiale şi jurisdicţionale stabilite prin lege. Or, conform art.45 CPC nimeni nu
poate fi lipsit fără consimţămintul său de dreptul judecării procesului in instanţă şi de
judecătorii in a căror competenţă pricina este dată prin lege.
In cazul apariţiei unor temeiuri legale7 pentru strămutarea pricinii sau apariţia unui conflict de
competenţă, chestiunile respective vor fi soluţionate de instanţa competentă in conformitate
cu art.43, 44 CPC.
7 Codul de procedura civila a Republicii Moldova Nr. 225 Publicat : 12.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 111-115 art Nr : 451 Data intrarii in vigoare : 12.06.2003
~ 7 ~
In caz de strămutare a pricinii civile de la Curtea de Apel Economică la o curte de apel de
drept comun in temeiul art.36 alin.(3) CPC, legalitatea deciziei instanţei de apel in ordine de
recurs va fi examinată de către instanţa de recurs competentă să verifice legalitatea deciziilor
curţii de apel care a examinat apelul in fond.
1.3 Evoluţia istorică a apelului Evoluţia istorică a sistemului căilor legale de atac a parcus mai multe etape semnificative
pentru transformările socio-politice în diferite etape.
La început regula rei iudicata pro veritate accipitur (lucru judecat se consideră adevărat) a
impus sentinţe cu valoare de adevăr absolut, concepţia despre justiţie având la bază o gândire
profund religioasă; în această perioada existenţa unor remedii procesuale pentru desfiinţarea
hotărârilor judecătoreşti nici nu putea fi concepută, justiţia fiind considerată o expresie a
divinităţii.
Originea apelului se regãseşte în dreptul roman unde, începând cu anul 509 î.Hr., în baza
unei legi a consulului P. Valerius Publicola, condamnatul avea dreptul de a apela la popor,
împotriva sentinţei, prin aşa-numita “provocatio ad populum”. Adunarea popularã, convocatã
de catre magistrat, casa ori confirma sentinţa, fãrã sã o poatã modifica, agrava sau atenua.
În regimul republican mai existau şi alte douã instituţii: intercessio din partea magistratului
şi intercessio din partea tribunului plebei care consta într-un veto opus actelor magistratului,
iar cererea pentru intercessio adresatã celor care aveau dreptul sã intervinã se numea apellatio.
În accepţiunea sa modernã, apelul s-a constituit în jurisdicţiile tribunalelor imperiale, care
aveau dreptul nu numai de a desfiinţa hotãrârea, dar şi de a o reforma. Competenţa de
soluţionare a apelului aparţinea curţii apelative în circumscripţia cãriea se afla tribunalul care
a pronunţat hotãrârea atacatã.
Termenul de apel era de 10 zile de la pronunţare sau de la comunicare, dupã cum sentinţa a
fost datã în prezenţã sau în lipsã. Apelul era suspensiv de executare, dar curtea avea obligaţia
de a-l soluţiona în curs de 30 de zile de la primire. Dacã sentinţa datã era anulatã pentru
violare sau omisiune de forme prescrise de lege, curtea statua ea insãşi asupra fondului.
Codul de procedurã penalã Carol al II-lea din16 martie 1936, apelul se putea exercita
numai împotriva hotãrârilor date în primã instanţã de judecãtorie sau tribunal. Deciziile
pronunţate în materie criminalã de curţile cu juraţi nu erau supuse apelului.
~ 8 ~
La curţile de apel era obligatorie întocmirea, de cãtre unul dintre judecãtori, a unui raport
complet asupra aspectelor de fapt şi de drept ale cauzei, raport care se citea în sedinţa de
judecatã, înaintea dezbaterilor. La tribunal, întocmirea raportului era facultativã şi putea fi
dispusã numai de cãtre preşedintele instanţei.
Este instituit la Roma de împăratul Hadrian, iar în Franţa, mult mai târziu, în secolul XIII.
În Ţările Româneşti este introdus în secolul XVIII şi, apoi, în Codul de procedură civilă din
1865 (art.316-338), fiind oarecum modificat prin reforma din 1900 şi, mai substanţial,
prinlegea de accelerare a judecăţilor din 1943. Este abrogat prin Decretul nr.132 din
19.06.1952 şi reintrodus în Codul de procedură civilă prin Legea nr.59/1993 (art.282
-298).Ultimele modificari au fost aduse prin O.U.G. nr.138/2000 si O.U.G. nr.59.2001
soluţionând apelul, instanţa putea pronunţa, potrivit legii, condamnarea, încetarea sau
anularea urmãririi penale, statuând, când era cazul, şi asupra pretenţiilor civile.
Prin Legea nr. 345 din 29 decembrie 1947 pentru modificarea unor dispoziţii din Codul de
procedurã penalã, apelul a fost desfiinţat. Astfel, în art. 439 din Codul de procedurã penalã se
preciza expres cã “singura cale de atac ordinarã este recursul”. Calea de atac întrunea atât
elementele caracteristice ale apelului cât si ale recursului, în sensul cã permitea o verificare
completã a sentintelor primei instante, în ceea ce priveste temeinicia şi legalitatea acestora.
Argumentele care au stat la baza înlăturării apelului din cadrul căilor de atac au fost că
acesta era o cale de atac superfluă, care prelungea inutil desfăşurarea procesului şi rezolvarea
definitivă a conflictului. De asemenea s-a considerat că judecarea apelului, făcându-se pe baza
probelor administrate şi examinate de prima instanţă, avea loc în condiţii inferioare în privinţa
cunoaşterii faptelor şi stabilirea adevărului, faţă de prima instanţă, care cunoştea de la sursă,
direct şi imediat probele, văzând şi ascultând pe martori8.
Astfel, apelul face parte din desfãşurarea normalã, obişnuitã a procesului, împiedicând
rãmânerea definitivã a hotãrârii primei instanţe.
2. ELEMENTELE APELULUI8 R.Cosneanu, Aspecte teoretice şi practice privind instituţia apelului şi recursului, Rev. de Drept civil, nr.1 din 1996, p.55.
~ 9 ~
2.1Obiectul apelului Obiectul apelului9 il constituie, potrivit art. 357 Cod de procedura civila,hotărîrile
susceptiblie de apel pot fi atacate,pînă a rămîne definitivă,în instanţă de apel care,în baza
materialelor din dosar şi a celor preyentate suplimentar,verifică corectitudinea constatării
circumstanţelor de fapt ale pricinii,a aplicării şi interpretării normelor de drept
material,precum şi respectarea normelor de drept procedural,la judecarea pricinii în prima
instanţă. Regula este că pot fi atacate prin intermediul acestei cai de atac toate hotararile date
de judecatorii din in prima instanţa, indiferent dacă s-au pronunţat ori nu in fond, apelul fiind
astfel cum am precizat deja, calea de atac ordinară, care permite judecarea in fata unei instante
superioare in al doilea grad de jurisdictie. Potrivit Codului de procedura civilă
art.35810,hotaririle pronunţate în prima instanţă de judecătorii pot fi atacate cu apel la curţile
de apel de drept comun.Hotărîrile pronunţate în prima instanţă după reexaminare pricinii pot
fi atacate cu apel după reguli generale.
Apelul declarat impotriva hotăririi se consideră declarat şi impotriva incheierilor date in
pricina respectivă, chiar dacă au fost emise după pronunţarea hotăririi şi dacă atacarea
incheierii nu este menţionată in cererea de apel.
In cazul in care in privinţa unor pretenţii a fost luată o hotărire in fond, iar in privinţa altor
pretenţii, prin incheiere, cererea a fost scoasă de pe rol sau procedura a fost incetată, şi partea
va declara apel impotriva hotăririi, instanţa de apel va judeca pricina in volum deplin, fiind in
drept de a se pronunţa asupra legalităţii incheierii adoptate din oficiu.
Dacă părţile vor contesta numai incheierea privind scoaterea cererii de pe rol sau incetarea
procesului, atunci impotriva incheierii respective se va declara recurs.
Hotărirea nedefinitivă este dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul
pricinii, susceptibilă de a fi atacată cu apel pină la expirarea termenului de declarare a apelului
(art.art.14, 254 CPC).
Pot fi atacate cu apel şi hotăririle care conform art.256 CPC urmează a fi executate imediat.
în acest caz declararea apelului nu duce la suspendarea executării hotăririi.
9 Recomandarea nr. 53 Cu privire la procedura de examinare a apelului conform modificărilor și completărilor din Codul de procedură penală, introduse prin Legea nr.66 din 05.04.2012, MO 155-159/27.07.2012, în vigoare 27.10.2012
10 Codul de procedura civila a Republicii Moldova Nr. 225 Publicat : 12.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 111-115 art Nr : 451 Data intrarii in vigoare : 12.06.2003
~ 10 ~
De asemenea, pot fi atacate cu apel şi hotăririle suplimentare adoptate de instanţele de
judecată in conformitate cu art.250 CPC, cit şi hotăririle pronunţate in primă instanţă după
rejudecarea pricinii.
Solutia de a nu supune unele hotarari apelului exista si în unele tari, si se explica in general,
prin dorinta de a simplifica procedura, pentru a evita partilor cheltuieli prea mari iar in unele
materii prin necesitatea de a solutiona cat mai urgent procesul.
In legatura cu problema sesizarii instantei de apel sunt de examinat aspectele referitoare la
instanta competenta sa solutioneze apelul, termenul de exercitare a apelului si cererea de apel.
2.2 Subiectele apelului Art.360 alin.(1) CPC11 specifică persoanele in drept să declare apel:
Sînt în drept să declare apel:
părţile şi alţi participanţi la proces;
reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de
lege;
martorul, expertul, specialistul şi interpretul, reprezentantul cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.
Persoana interesată care a renunţat expres la apel în privinţa unei hotărîri nu mai are
dreptul să declare apel. Renunţarea la apel se face prin depunerea unei cereri în prima instanţă
pînă la expirarea termenului de depunere a apelului.
Se mai alăturară la apel:
Coparticipanţii (coreclamanţii, copîrîţii) şi intervenienţii care participă în proces din
partea apelantului se pot alătura la apel, dacă pretenţiile lor coincid cu pretenţiile
apelantului, prezentînd o cerere scrisă. Pentru cererea de alăturare la apel nu se
plăteşte taxă de stat.
În cazul în care pretenţiile apelantului nu coincid cu pretenţiile alăturatului, acesta din
urmă este în drept să depună apel după regulile generale, plătind taxă de stat.
Dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau cererii de apel nu i se dă curs, sau
cererea a fost restituită, sau există alte motive care exclud soluţionarea fondului,
alăturarea la apel prevăzută la alin.(1) produce efecte juridice în cazul în care a avut
loc în interiorul termenului de apel şi persoana alăturată a plătit taxă de stat.
11 Codul de procedura civila a Republicii Moldova Nr. 225 Publicat : 12.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 111-115 art Nr : 451 Data intrarii in vigoare : 12.06.2003
~ 11 ~
Astfel, oricare dintre părţile iniţiale ale procesului poate fi apelant sau intimat, după caz,
tocmai datorită faptului că apelul are ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei unei
hotăriri judecătoreşti.
Părţile şi alţi participanţi la proces pot declara apel in cazul in care ei au fost implicaţi
nemijlocit la soluţionarea litigiului, indiferent de faptul dacă au participat nemijlocit in şedinţa
instanţei sau nu. La stabilirea calităţii procesuale a persoanelor ce pot declara apel urmează a
se ţine cont de prevederile art.55 şi art.59 CPC.
Instanţele vor avea in vedere12, că spre deosebire de recurs instituţia apelului oferă
posibilitatea contestării hotăririi şi persoanelor care nu sint participante la proces, dar care
prin hotărirea judecătorească sint lezate in drepturi (alin.(1), lit.b) art.360 CPC ).
Reieşind din această normă, pot declara apel persoanele neatrase la judecarea pricinii, dar
in privinţa drepturilor şi obligaţiunilor cărora se conţin indicaţii in partea dispozitivă a
hotăririi; persoanele neatrase la judecarea pricinii, neindicate direct in dispozitivul hotăririi,
dar drepturile sau obligaţiile cărora sint afectate prin executarea hotăririi; creditori
chirografari ai părţilor in proces cu respectarea condiţiilor prevăzute la art.599 CC.
Apelantul trebuie să argumenteze in cererea de apel in ce mod hotărirea atacată ii lezează
drepturile sale.
Conform art.75 CPC, in proces civil, persoanele fizice işi pot apăra interesele personal sau
prin reprezentanţi. Participarea personală in proces nu face ca persoana fizică să decadă din
dreptul de a avea reprezentant.
Reprezentantul poate declara apel in interesul apelantului, in mod independent, dacă este
imputernicit in modul stabilit de lege. Astfel, imputernicirile reprezentantului in judecată
urmează a fi formulate intr-o procură, in care in mod expres, sub sancţiunea nulităţii, trebuie
să fie expus dreptul de a declara apel.
In cazul absenţei unei asemenea imputerniciri concrete, apelul depus va fi returnat ca depus
de o persoană care nu este in drept să declare apel.
In caz că la depunerea apelului alături de reprezentant va fi prezentă şi persoana, in interesul
căreia reprezentantul a declarat apel, şi va confirma dreptul reprezentantului de a declara apel,
cererea de apel va fi acceptată pentru a fi examinată, dacă nu vor fi depistate alte impedimente
pentru judecarea pricinii.
Deşi in apel nu se admite schimbarea calităţii părţilor, poate avea loc o transmitere a
calităţii procesuale pe cale legală sau convenţională. Apelul poate fi formulat de cel cu
12 Codul de procedura civila a Republicii Moldova Nr. 225 Publicat : 12.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 111-115 art Nr : 451 Data intrarii in vigoare : 12.06.2003
~ 12 ~
capacitate de exerciţiu deplină personal sau prin mandatar. Interesele celor cu capacitate de
exerciţiu restrinsă, a celor fără capacitate de exerciţiu sau ale celor dispăruţi fără urmă vor fi
apărate prin reprezentantul lor legal (părinţi, tutore sau curator).
Dacă la examinarea cauzei in instanţa de fond au existat coparticipanţi (coreclamanţi,
copiriţi şi intervenienţi), fiecare dintre aceştia dispune de posibilitatea de a declara apel pentru
apărarea propriilor interese, avind independenţă procesuală şi achitind taxa de stat.
Dacă pretenţiile coparticipantului şi intervenientului coincid cu cele ale apelantului,
coparticipantul sau intervenientul se poate alătura la apel printr-o cerere scrisă, neachitind
taxa de stat.
Atunci cind unul dintre coparticipanţi a renunţat la dreptul său de a declara apel ori şi-a
retras apelul, pentru acesta hotărirea primei instanţe devine definitivă, neputindu-se extinde in
principiu efectele admiterii apelului unuia dintre ceilalţi coparticipanţi.
Dacă apelantul principal işi retrage apelul, sau dacă cererii de apel nu i se dă curs, sau
cererea a fost restituită, sau există alte motive care exclud soluţionarea fondului, alăturarea la
apel produce efecte juridice in cazul in care a avut loc in interiorul termenului de apel şi
participantul alăturat a achitat taxa de stat, dacă nu sint temeiurile prevăzute de art.85 CPC.
În mod exceptional, legea recunoaste legitimare procesual active si unor personae care nu
au luat parte la judecata de font. In sfarsit, procurorul are, potrivit legii, posibilitatea de a
exercita calea de atac a apelului. Cel care exercita calea de atac a apelului ester numit
appellant, iar partea impotriva careia se introduce apelul, intimitat. Desigur au calitatea de
parti si succesorii in drepturi ai partilor, precum si persoanele sau organele carora legea le
recunoaste legimitare procesuala active, alaturi de titularii dreptului, atunci cand au sesizat
instanta de font. Exemplu: autoritatea tutelara atunci cand a introdus ea cererea de chemare in
judecata, nu si atunci cand ester citata in process pentru a fi ascultata. In aceste cazuri,
titularul dreptului poate si el declara apel, chiar daca cererea de chemare in judecata a fost
introdusa de un asemenea organ careia legea ii recunoaste legitimare active. De asemenea au
aceasta calitate tertii care au intrat in process din initiative lor sau a reclamantului sau a
paratului. Calitatea de parte in process nu ester insa suficienta, fiind necesar pentru cel care
face apel sa justifice in interesul de a ataca hotararea. Practic, inseamna ca legitimare active
are numai partea care a pierdut procesul, deoarece cel care a castigat in fata primei instante nu
are interes, nu poate demonstra drepturile ce i-au fost lezate. In caz de coparticipare
procesuala, oricare dintre participantii care justicica interes poate declara apel, dar de fata in
process, cu exceptia situatiei in care lucreaza ca mandatar al celorlalti. Totusi in cazul in care
~ 13 ~
ester vorba de o obligatie solitara si indivizibila, apelul facut de unul din coparticipantii va
profita si celor care nu au facut sau al caror apel a fost respins fara a fi cercetat in fond.
Ca în faţa instantei de fond13, partea nu ester obligate sa exercite apelul personal, ci poate
face printr-un reprezentant conventional.
Terţii care nu au fost in process, nu au dreptul de a face apel, chiar daca ar is interesaţi în
cauza respective. In mod exceptional, se recunoaste acest drept unor personae care nu au luat
parte la judecata in prima instanţa, in urmatoarele situatii:
Terţii care nu au fost in process, nu au dreptul de a face apel, chiar daca ar is interesaţi în
cauza respective. In mod exceptional, se recunoaste acest drept unor persoane care nu au luat
parte la judecata in prima instanţa, in urmatoarele situatii:
In materie necontencioasa, potrivit art. 336 alin.4, Cod de procedura civila, apelul poate if
facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la dezlegarea pricinii;
Dobanditorul cu titlul particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului, daca
transmisiunea a avut loc dupa prinuntarea hotararii de fond și inainte de exprimarea
termenului de apel, poate uza de calea apelului si recursului.
2.3 Termenul de apel
Art. 362 CPC14 stabileste regula conform cãreia termenul de apel este de 30 zile, dacã
legea nu dispune altfel.Termenul de apel este un termen procedural legal şi are caracter
imperativ în sensul cã depãşirea lui atrage decãderea din dreptul de a exercita calea de atac.
Termenul de apel se întrerupe prin decesul participantului la proces care avea interes să facă
apel sau prin decesul mandatarului căruia i se comunicase hotărîrea. În astfel de cazuri,
se face o nouă comunicare la locul deschiderii succesiunii, iar termenul de apel începe să
curgă din nou de la data comunicării hotărîrii. Pentru moştenitorii incapabili şi pentru cei
limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau pentru cei dispăruţi fără urmă termenul curge din ziua
în care se numeşte tutorele sau curatorul.
Dacã totuşi apelantul a introdus cererea dupã împlinirea termenului, aceasta urmeazã a fi
respinsã ca tardivã. Termenul de apel este determinat şi fix, durata sa, stabilitã prin lege, fiind
invariabilã.
Dacă termenul expiră intr-o zi nelucrătoare, acesta va expira in următoarea zi lucrătoare.
13 Drept procesual civil,Note de curs editia a II,Chisinau 2012 Olga Pisarenco
14 Codul de procedura civila a Republicii Moldova Nr. 225 Publicat : 12.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 111-115 art Nr : 451 Data intrarii in vigoare : 12.06.2003
~ 14 ~
Dreptul de a contesta hotărirea primei instanţe cu apel apare chiar din momentul pronunţării
hotăririi. Realizarea acestui drept este condiţionată de termenul legal şi comunicarea hotăririi
motivate. De aceea pentru exercitarea legală a acestui drept nu este suficientă numai
comunicarea dispozitivului hotăririi.
Calcularea termenului de apel se va face in conformitate cu prevederile art.111 CPC.
Persoanele, care din motive intemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse in termen de
către instanţa de apel, in baza cererii care se examinează in şedinţa de judecată, cu citarea
părţilor la proces, însă neprezentarea lor nu impiedică soluţionarea repunerii in termen.
In cazul in care instanţa de apel respinge cererea privind repunerea cererii in termen, cererea
de apel va fi restituită apelantului.
Apelul declarat peste termen nu suspendă executarea hotăririi, insă la cererea apelantului
instanţa de apel, din motive justificate, poate să dispună suspendarea executării hotăririi. In
asemenea situaţii in litigiile patrimoniale depunerea cauţiunii nu este obligatorie.
Se explică, că conform art.116 alin.(4) CPC la implinirea unui an de la expirarea termenului
de procedură nu mai poate fi inaintată cererea de repunere in termen, dacă legea nu prevede
altfel. Astfel, termenul de un an specificat in art.116 CPC incepe a curge de la momentul cind
a expirat termenul de procedură, de aceea pentru aplicarea corectă a normei juridice
respective urmează a se stabili cind a expirat termenul de procedură pentru declararea
apelului. Nu se admite calcularea inceperii curgerii termenului de un an de la momentul cind a
fost pronunţată sau comunicată hotarirea primei instanţe, deoarece art.116 alin.(4) CPC
stabileşte termenul pentru inaintarea cererii de repunere in termen, dar nu pentru declararea
apelului.
Codul de procedură civilă prevede două situaţii in care termenul de apel poate fi intrerupt:
in cazul decesului participantului la proces care avea interes să facă apel;
in cazul decesului mandatarului căruia i se comunicase hotărirea.
In astfel de cazuri se face o nouă comunicare, după caz (moştenitorilor, părţii reprezentate
prin mandat), iar termenul de apel incepe să curgă din nou de la data comunicării hotăririi.
Termenul de apel pentru moştenitorii incapabili şi pentru cei limitaţi in capacitatea de
exerciţiu sau pentru cei dispăruţi fără urmă incepe să curgă din ziua in care se numeşte
tutorele sau curatorul.
Codul de procedura civila mai prevede n art. 363 Efectul suspensiv al termenului de apel:
Termenul de apel suspendă executarea hotărîrii pronunţate în primă instanţă, cu excepţia
cazurilor prevăzute de lege.Apelul exercitat în termen este, de asemenea, suspensiv de
executare a hotărîrii.
~ 15 ~
3.PROCEDURA DE SOLUŢIONARE A APELULUI
3.1Depunerea cererii de apel
~ 16 ~
Legea cere depunerea cererii de apel cu respectarea formei scrise la instanţa judecătorească
a cărei hotărire se atacă, sub sancţiunea nulităţii (art.364 alin.(1) CPC). Instanţele de apel vor
refuza inregistrarea cererii de apel in mod direct, explicind apelantului consecinţele art.364
alin.1 CPC. Cererile de apel parvenite prin poştă in adresa instanţei de apel vor fi expediate
instanţei de fond, a cărei hotărire se atacă, pentru efectuarea acţiunilor prevăzute de art.367
CPC15 : cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărîre se atacă,
cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii. Cererea de
apel şi înscrisurile noi care nu au fost prezentate în primă instanţă se depun cu atîtea copii cîţi
participanţi la proces sînt, plus cîte o copie pentru instanţa de apel. Copiile de pe înscrisuri se
legalizează în modul stabilit de lege. Înscrisurile alăturate, redactate într-o limbă străină se
depun în traducere, certificată în modul stabilit de lege.
Cererea de apel trebuie să corespundă cerinţelor expuse in art.365 CPC care sunt indicate :
instanţa căreia îi este adresat apelul;
numele sau denumirea, domiciliul sau sediul apelantului, calitatea lui procedurală;
hotărîrea atacată, instanţa care a emis-o, completul de judecată, data emiterii;
motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul;
probele invocate în susţinerea apelului;
solicitarea apelantului;
numele şi domiciliul martorilor, dacă se cere a fi citaţi în apel;
documentele ce se anexează.
Elementele cererii de apel prevăzute la alin. (1) lit. d), e) şi h) pot fi incluse într-o cerere de
apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărîrii integrale.
Se explică, că potrivit art.166 alin.(6) CPC cererea de apel este valabil făcută chiar dacă
poartă o denumire incorectă.
Cererea corect introdusã la instanţa a cãrei hotãrâre se atacã va fi trimisã, împreunã cu
dosarul cauzei, instanţei superioare.
Instanţele de apel trebuie să ţină cont că apelantul este in drept prin cererea de apel să atace
hotărirea primei instanţe in intregime sau numai in privinţa unor probleme expuse in partea
descriptivă sau in partea motivată a hotăririi, care in final nu au influenţat in mod direct
asupra concluziei instanţei ce ţine de soluţionarea acţiunii. De asemenea, pot fi obiect separat
al apelului chestiunile ce ţin de repartizarea cheltuielilor de judecată intre părţi, ordinea şi
termenele de exercitare a hotăririi.
15 Codul de procedura civila a Republicii Moldova Nr. 225 Publicat : 12.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 111-115 art Nr : 451 Data intrarii in vigoare : 12.06.2003
~ 17 ~
Dreptul de a se adresa cu cerere de apel nu este legat de dreptul de a lua cunoştinţă de
procesul-verbal. Astfel, persoana poate depune cererea de apel chiar dacă nu a luat cunoştinţă
de procesul-verbal al şedinţei primei instanţe.
Preşedintele primei instanţe16, după ce primeşte cererea de apel şi inscrisurile alăturate,
dispune inregistrarea cererii de apel cel tirziu a doua zi.
Tot aşa va proceda preşedintele instanţei şi in privinţa cererilor de alăturare la apel, cererilor
privind eliberarea, eşalonarea achitării taxei de stat, observaţiilor la procesul-verbal ş.a.
Dat fiind faptul că legislatorul nu interzice prezentarea referinţei şi la această etapă, in caz de
depunere a referinţei in prima instanţă, aceasta este obligată s-o accepte şi s-o anexeze la
dosar.
Pină la expirarea termenului de depunere a apelului pentru toţi participanţii la proces, nimeni
nu este in drept să reclame dosarul din prima instanţă. Insă participanţii la proces pot lua
cunoştinţă de materialele cauzei, apelurile şi referinţele depuse, cit şi inscrisurile anexate.
Instanţa este obligată de a crea condiţiile respective participanţilor la proces pentru ca ei să-şi
poată exercita drepturile sale. De asemenea, prima instanţă va examina observaţiile la
procesul-verbal, in caz că vor fi inaintate, va soluţiona chestiunea privind adoptarea unei
hotăriri suplimentare sau a unei incheieri privind corectarea greşelilor in hotărire atunci cind
există temeiuri legale, va intreprinde acţiunile prevăzute de lege in cazul executării imediate a
hotăririi.
Numai după expirarea termenului pentru declararea apelului pentru toţi participanţii la
proces, instanţa va expedia a doua zi instanţei de apel dosarul impreună cu apelurile,
inscrisurile şi cererile depuse.
In cazul in care cererea de apel şi inscrisurile au fost depuse fără plata taxei de stat şi fără
copii pentru fiecare participant la proces şi o copie pentru instanţa de apel, sau fără legalizarea
inscrisurilor alăturate in modul prevăzut de lege, iar cele redactate intr-o limbă străină, in
traducere, şi fără respectarea art.365 CPC, judecătorul instanţei de apel dispune printr-o
incheiere de a nu da curs cererii, acordind apelantului un termen pentru lichidarea
neajunsurilor.
Dacă apelantul indeplineşte in termen indicaţiile din incheiere, apelul se consideră depus la
data prezentării iniţiale. Se explică instanţelor judecătoreşti, că in cazul in care nu se dă curs
cererii de apel, termenul stabilit de judecător trebuie să fie unul real, rezonabil, ca persoana
respectivă să dispună de posibilităţi obiective de a executa indicaţiile din incheiere.
16 Drept procesual civil,Note de curs editia a II,Chisinau 2012 Olga Pisarenco
~ 18 ~
Dat fiind faptul că incheierea de a nu da curs cererii de apel poate fi atacată cu recurs,
depunerea recursului va intrerupe curgerea termenului judiciar, şi el curge din nou, după
examinarea recursului de către instanţa de recurs.
In cazul cind persoana, căreia i s-a stabilit un termen judiciar in condiţiile art.368 CPC :
dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea
este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se
dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheierea judecătorească,
apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale.
ncheierea instanţei de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs.
Pină la expirarea lui va inainta o cerere in care va solicita prelungirea lui, instanţa de
judecată este obligată de a soluţiona mai intii chestiunea privind prelungirea termenului
judiciar.
De asemenea, in caz că apelantul a depus o cerere in care solicită eşalonarea, eliberarea de
la achitarea taxei de stat odată cu declararea apelului, judecătorul instanţei de apel nu va fi in
drept de a nu da curs cererii de apel pe motiv că nu este achitată taxa de stat. In asemenea
situaţii, instanţa de apel este obligată, mai intii, să soluţioneze cererea reclamantului şi, in
dependenţă de soluţia adoptată, să decidă asupra mişcării dosarului.
Dacã cererea este fãcutã de cãtre reprezentant, acesta va trebui sã anexeze, în mod
obligatoriu, şi procura specialã în baza cãreia este împuternicit sã exercite calea de atac.
Pentru persoana care nu poate semna cererea de apel, indiferent de motiv, Codul de
procedurã civile prevede posibilitatea atestãrii acesteia de cãtre un grefier de la instanţa a
cãrei hotãrâre se atacã sau de cãtre apãrãtorul apelantului. În cazul în care apelantul nu se
poate deplasa la instanţã, atestarea poate fi fãcutã de primarul sau secretarul consiliului local
ori de un funcţionar desemnat de aceştia, din localitatea unde domiciliazã apelantul.
Cererea de apel nesemnatã sau neatestatã poate fi confirmatã în instanţã de parte sau de
reprezentantul ei, însã înãuntrul termenului de apel. Confirmarea poate fi si tacitã, de exemplu
prin simpla prezentare a apelantului în fata instanţei de apel şi propunerea de cãtre acesta a
unei probe.
Motivarea apelului presupune justificarea folosirii acestei cãi de atac de cãtre titular şi are
rolul de a preciza şi delimita cadrul discuţiei în faţa instanţei de control şi al judecãţii acestei
instanţe.
~ 19 ~
Motivele de apel se formuleazã fie în scris17, prin cererea de apel sau printr-un memoriu
separat, care trebuie depus cel mai târziu pânã în ziua judecãţii, fie oral, în fata instanţei, cu
ocazia dezbaterii apelului.Motivarea apelului nu constituie o cerinţã obligatorie, ceea ce
înseamnã cã din cuprinsul cererii pot lipsi motivele de apel. Apelul poate rãmâne şi
nemotivat, fãrã ca aceasta sã împiedice instanţa de apel sã examineze fondul cauzei. Apelul va
fi judecat chiar şi în lipsa apelantului şi deci nu va putea fi respins ca nesusţinut.
Prin motivele de apel pot fi avute în vedere, practic, toate viciile de procedurã şi de
judecatã care afecteazã hotãrârea atacatã, legea neimpunând nici o restricţie în acest sens.
În cerere pot fi indicate şi alte date ce au importanţă pentru cauză. Cererea ce se depune în
mod obligatoriu urmează să fie semnată de către apelant.După primirea cererii de apel
preşedintele primei instanţe o înregistrează, cel tîrziu a doua zi, şi după expirarea termenului
de depunere a apelului, pentru toţi participanţii, expediază a doua zi instanţei de apel dosarul
împreună cu apelul.Pînă la expedierea dosarului instanţei de apel, apelantul are drepul să-şi
retragă apelul înaintînd o cerere ce se anexează la dosar.Dacă cererea de apel nu întruneşte
condiţiile necesare şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, conf. art.368 CPC :
- dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este
depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs
cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor;
- dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheierea judecătorească, apelul se
consideră depus la data prezentării iniţiale;
- încheierea instanţei de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs.
Judecătorul instanţei de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd
apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă apelantul îndeplineşte în termen
indicaţiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale.
Iar conform art. 369 Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:
apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în
conformitate cu art.368 alin.(1);
apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen
sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen;
apelantul a înaintat o nouă pretenţie, neexaminată în primă instanţă;
cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel;
17 Drept procesual civil,Note de curs editia a II,Chisinau 2012 Olga Pisarenco
~ 20 ~
apelantul solicită restituirea apelului pînă la începerea dezbaterii pricinii în fond în
instanţa de apel;
în virtutea legii, hotărîrea nu poate fi atacată în apel.
Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.
3.2Examinarea cererii de apel Examinarea cauzelor in ordine de apel se efectuează in strictă conformitate cu prevederile
capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă,18 cu unele precizări şi anume:
- la judecarea pricinii in ordine de apel se va aplica legea procedurală in vigoare la data
judecării apelului, dacă legea nu prevede altfel;
- dispoziţiile normelor de procedură privind judecarea pricinilor civile in primă instanţă se
aplică in instanţa de apel in măsura in care nu sint contrare dispoziţiilor capitolului XXXVII
din Codul de procedură civilă;
- in caz că norma juridică specială ce reglementează examinarea in apel vine in contradicţie cu
norma juridică generală aplicată la examinarea in fond, urmează a fi aplicată norma juridică
specială.
După expirarea pentru toţi participanţii la proces a termenului de depunere a apelului,prima
instanţă expediză a doua zi instanţei de apel dosarul împreună cu apelurile depuse şi
înscrisurile alăturate care nu au fost prezentate în prima intanţă.
Procedura de examinare a pricinii în instanţa de apel parcurge aceliaşi etape ale examinarii
în prima instanţă.
Instanţa de apel admite apelul dacă cererea întruneste toate conditiile de formă şi de
conţinut,precum şi dacă cererea este depusă fară plata de stat,instanţa de apel dispune printr-o
încheiere susceptibilă de recurs să nu se dea curs cererii,acordînd apelantului un termen
pentru lichidarea neajunsurilor.În cazul în care apelantul îndeplineste în termen indicaţiile din
încheierea de judecată,apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale.
Pregătirea pricinii către dezbaterile judiciare instanţa de apel va efectua, în termen de 30 zile
de la data primirii dosarului spre examinare, actele procedurale în vederea pregătirii pricinii
către dezbateri în şedinţă de judecată în conformitate cu art.185 şi art.186 a CPC.Instanţa de
apel expediază participanţilor la proces copii de pe cererea de apel şi de pe înscrisurile care nu 18 Codul de procedura civila a Republicii Moldova Nr. 225 Publicat : 12.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 111-115 art Nr : 451 Data intrarii in vigoare : 12.06.2003
~ 21 ~
au fost prezentate primei instanţe, citează părţile şi alţi participanţi la proces, propunîndu-le să
depună, cu cel puţin 3 zile înainte de judecarea apelului, noi referinţe şi înscrisuri la
dosar.Referinţele şi înscrisurile se depun cu atîtea copii cîţi participanţi la proces sînt, plus
cîte o copie pentru instanţa de apel.
Dezbaterea pricinii în instanţa de apel se realizează în urmîtoarea consecutivitate:
preşedintele şedinţei de judecată deschide şedinţa şi anunţă pricina, numele apelantului,
instanţa a cărei hotărîre este atacată, constată prezenţa participanţilor la proces şi
reprezentanţilor(neprezentarea în şedinţă de judecată a apelantului sau intimatului,a
reprezentanţilor acestora,precum şi a unui alt participant la proces,citaţi legal despre
locul,data şi ora sedinţei nu împiedica judecarea apelului.Instanţa însă este în drept să amine
şedinţa dacă va constata că neprezentarea este motivată.În cazul în care constată că
participantului la proces nu i s-a remis cererea de apel,problele noi,referinţele,instanţa de apel
dispune amînarea procesului pentru remitere),determină identitatea celor prezenţi, verifică
împuternicirile persoanelor cu funcţie de răspundere şi ale reprezentanţilor,anunţă completul
de judecată şi informează participanţii la proces că au dreptul să facă propunerii de recuzare,le
explică drepturile şi obligaţile lor procedurale.
Se examineaza cererile ţi demersurile participantului la proces ce ţin de examinarea apelului
după ce ascultă opiniile celorlalţi participanţi.Părţile şi ceilalţi participanţi la proces sînt în
drept să ceară prezentarea unor noi probe a căror reclamare a fost respinsă de prima
instanţă.Cererea şi demersurile înaintate se soluţionează în conformitate cu prevederile art.48
şi 203, instanţa de apel nefiind în drept să le respingă din motivul respingerii lor în primă
instanţă.
Judecarea pricinii în instanţă de apel se deschide cu raportul asupra pricinii, prezentat de
preşedintele şedinţei de judecată sau de un judecător.Raportorul expune circumstanţele
depuse împotriva lui, conţinutul noilor probe prezentate instanţei de apel, alte date necesare
verificării legalităţii şi temeiniciei hotărîrii.
Instanţa de apel este obligată să asculte explicaţiile participanţilor la proces prezenţi în
şedinţa de judecată şi ale reprezentanţilor acestora. Primul ia cuvînt apelantul şi reprezentantul
său, după aceea şi ceilalţi participanţi la proces în ordinea stabilită de instanţă. Dacă ambele
părţi au depus apel, primul ia cuvînt reclamantul.
După explicaţiile participanţilor la proces, instanţa de apel verifică probele din dosar şi cele
prezentate suplimentar de aceştia. Procedura de administrare a probelor în instanţă de apel
este similară celei din primă instanţă.Instanţa de apel este în drept să dea citire explicaţiilor
~ 22 ~
participanţilor la proces absenţi, precum şi depoziţiile martorilor care nu au fost citaţi în
instanţa de apel.
După examinarea pricinii în fond,preşedintele şedinţei de judecată oferă participanţilor la
proces şi reprezentanţilor posibilitatea de a face demersuri sau completării.
După ce soluţionează demersurile, instanţa trece la susţineri orale.Susţinerile orale se fac în
conformitate cu prevederile art.233 şi art.234 CPC. Primul ia cuvînt apelantul. Dacă ambele
părţi au depus apel, primul ia cuvînt reclamantul.
După încheierea dezbaterilor şi susţinerilor orale19, completul de judecată se retrage în
camera de deliberare pentru adoptarea deciziei,unde verifică,în limitele cererii de apel,ale
referinţelor şi obiectiilor înaintate,legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte
constatarea circumstanţelor de faptşi aplicarea legii în prima instanţă.În limitele
apelului,instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotarirea
primei instanţe,precum şi cele care nu au fost stabilite,dar care au importanţă pentru
solutionarea pricinii,apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţa de
apel de către participanţii la proces.
În cazul în care apelul nu este motivat ori motivaţia nu cuprinde argument sau dovezi
noi,instanţa de apel se pronunţa în fond,numai în temeiul celor invocate în prima
instanţă.Instanţa în apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotaririi primei
instante,ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întreg ei şi să se pronunţe asupra
tuturor motivelor invocate în apel.
În urma judecării apelului,preşedintele şedinţei de judecată sau un alt judecator din
completul de judecată pronunţă decizia adoptată.
Dispozitivul deciziei trebuie semnat de toţi judecătorii completului de judecată şi anexat la
dosar. În cazul în care la adoptarea deciziei se exprimă o opinie separată, aceasta se anexează
la dosar.Decizia integrală se întocmeşte în termen de 15 zile de la pronunţarea dispozitivului
deciziei. Dacă unul dintre judecătorii completului de judecată este în imposibil de a semna
decizia integrală, în locul lui semnează preşedintele şedinţei, iar dacă şi acesta este în
imposibilitatea de a semna, în locul lui semnează preşedintele instanţei de judecată. În toate
cazurile, pe decizie va fi menţionată cauza imposibilităţii de a semna. Decizia integrală se
remite părţilor în termen de 5 zile de la semnare. Decizia instanţei de apel poate fi atacată cu
recurs în modul stabilit de CPC.
19 Drept procesual civil,Note de curs editia a II,Chisinau 2012 Olga Pisarenco
~ 23 ~
3.3 Împuternicirile instanţei de apel După ce judecă apelul,instanţa de apel este în drept:
să respingă apelul şi să menţină hotărîrea primei instanţe,dacă aceasta este legală şi
întemeiată.Instanţa de apel este obligată să indice în decizie pe lingă faptul că apelul
este nefondat şi motivele respingerii apelului;
să admită apelul şi să modifice hotărîrea primei instanţe,dacă cel puţin unul din
motivele de casare invocate de catre appellant este întemeiată.Prin modificare se are in
vedere intreducerea unor corectari în partea de motivare sau în dispozitivul
hotărîrii,fără a schimba semnificativ conţinutul şi esenţa hotărîrii,
să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, emiţînd o
nouă hotărîre, dacă a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept
material.Instanţa de apel,la cererea participanţilor la process,poate să emită o hotărire
noua atunci cind s-au încălcat sau aplicat eronat unele norme de drept procesual,şi
anume:pricina a fost judecată de instanţă în absenţa unui participant la process căruia
nu i s-a comunicat locul,data ţi ora şedinţei de judecată:la judecarea pricinii au fost
încălcate reguli cu privire la limba procesului;instanţa a soluţionat problema
drepturilor unor personae neantrenate în proces;la emiterea hotarîtii a fost încălcat
secretul deliberării.
să admită apelul, să caseze integral hotărîrea primei instanţe şi să trimită pricina spre
rejudecare în primă instanţă doar în cazul în care s-au încălcat temeiurile prevăzute la
art. 388 alin. (1) lit. d) şi i). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de apel
poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art.388 alin.
(1) lit. b);instanţa de apel poate să se expună în decizia sa asupra actelor procedural
care urmează a fi effectuate în prima instanţă la rejudecarea pricinii,însă nu este în
drept să prejudice în opiniile sale că o anumită probă ar inspira sau nu încredere,ca
unele probe ar fi mai temeinice decît altele si nici să stabilească ce hotaririi ar trebui
adoptate după rejudecarea pricinii.
să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, dispunînd
încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la
art. 265 şi 267.
~ 24 ~
În cazul în care pricina este trimisă spre rejudecare20, cu acordul tuturor participanţilor la
proces, instanţa de apel indică actele procesuale rămase valabile, celelalte fiind desfiinţate de
drept.
Dispozitia judecătorească prin care se solutionează fondul apelului,adica se reyolvă
chestiunea cu privire la legalitatea sau temeinicia hotaririi primei instanţe,se emite sub forma
decizie.Deciziea instanţei de apel trebuie să fie pe cît e posibil de concisă.Ea poate fi înlocuită
liber,dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,sa fie clară,inteleasă de părţii
implicate în letigiu şi să raspundă în mod sigur şi expres la toate cereriile şi obiecţiile
formulate în ea.
După încheierea dezbaterilor şi susţinerilor orale, completul de judecată se retrage în camera
de deliberare pentru adoptarea deciziei. În urma deliberării, completul de judecată pronunţă
dispozitivul deciziei. Dispozitivul deciziei trebuie semnat de toţi judecătorii completului de
judecată şi anexat la dosar. În cazul în care la adoptarea deciziei se exprimă o opinie separată,
aceasta se anexează la dosar. Decizia integrală se întocmeşte în termen de 15 zile de la
pronunţarea dispozitivului deciziei. Dacă unul dintre judecătorii completului de judecată este
în imposibi-litatea de a semna decizia integrală, în locul lui semnează preşedintele şedinţei, iar
dacă şi acesta este în imposibilitatea de a semna, în locul lui semnează preşedintele instanţei
de judecată. În toate cazurile, pe decizie va fi menţionată cauza imposibilităţii de a semna.
Decizia integrală se remite părţilor în termen de 5 zile de la semnare. Decizia instanţei de apel
poate fi atacată cu recurs în modul stabilit de codul de Procedura Civilă.
Conform art.390 a Codului de procedura civilă 21 decizia instanţei de apel trebuie să conţină:
denumirea instanţei care a emis decizia, completul de judecată;
locul şi data pronunţării deciziei;
numele sau denumirea apelantului şi calitatea lui procedurală;
expunerea succintă a hotărîrii primei instanţe, a motivelor cererii de apel, a noilor
probe, lămuririle participanţilor la procesul în apel;
motivele concluziilor instanţei de apel şi referirea la legea guvernantă;
concluziile instanţei de apel în urma examinării apelului.
În cazul respingerii apelului, instanţa de apel este obligată să indice în decizie motivele
respingerii.
20 Drept procesual civil,Note de curs editia a II,Chisinau 2012 Olga Pisarenco
21 Codul de procedura civila a Republicii Moldova Nr. 225 Publicat : 12.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 111-115 art Nr : 451 Data intrarii in vigoare : 12.06.2003
~ 25 ~
În cazul casării integrale sau parţiale a hotărîrii primei instanţe şi restituirii pricinii spre
rejudecare în primă instanţă, instanţa de apel poate să se expună în decizia sa asupra actelor
procedurale care urmează a fi efectuate în primă instanţă la rejudecarea pricinii, însă nu este
în drept să prejudece în opiniile sale că o anumită probă ar inspira sau nu încredere, că unele
probe ar fi mai temeinice decît altele şi nici să stabilească ce hotărîre ar trebui adoptată după
rejudecarea pricinii. Decizia este semnată de toţi judecătorii care au examinat apelul, inclusiv
de judecătorul care are opinie separată.
Hotărîrea primei instanţe este casată de instanţa de apel care dispune prin decizie încetarea
procesului ori scoaterea cererii de pe rol, dacă există temeiurile consemnate la art.265 şi 267.
Decizia instanţei de apel privind încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol poate fi
atacată cu recurs.
Decizia instanţei de apel rămîne definitivă în momentul pronunţării şi se execută conform
prevederilor prezentului cod şi ale altor legi.
După examinarea pricinii în instanţă de apel, dosarul se restituie primei instanţe.
4.ASPECTE PRACTICE PRIVIND ACTELE DE DISPOZIŢIE ALE
Or.Chisinau,str.Valea Morilor nr.12Reprezentantul reclamantului:Brateanu Vasile
mun.Chișinau,bd.Dacia 23
Pirit:V.O.mun.Chisinau,str.Decebal,nr.23
Cerere de chemare în judecată/în ordinea art.1,5,7,28,84,117,166-167 CPC al RM/
Obiectul acțiunii:Restituirea împrumutului și dobinzii de întirziere
În fapt,la 19 decembrie 2012 a fost semnat un contract de împrumut,autentificat de notarul
M.M.,prin care R.G.,in calitate de împrumutător,a dat în proprietatea dlui V.O.,în calitae de
împrumutat bani în sumă de 6,500,00 euro.
În conformitate cu art.3(2) al legii nr.1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notar,”Actul
notarial,purtind sigiliu și semnătura persoanei care desfășoară activitatea notarială,este de
autoritate publică,se prezintă legal și veridic și are forță probantă și executorie.”
Potrivit pct.1 și 2 al contractului nominalizat mai sus,părțile au convenit asupra faptului că
suma de bani transmisă de către reclamant v-a fi restituită la data de 19 noiembrie 2013.
Pînă în prezent dl.V.O. nu a restituit suma de bani menționată mai sus,fapt ce contravine
prevederilor contractului încheiat de către acesti precum si reglamentările art.871(1) a
Codului Civil a RM,care prevede că “Împrumutatul trebuie să restitue împrumutul in termenul
și în modul stabilit in contract.”
Multiple solicitari invocate pîritului de restitui în mod extrajudiciar suma mentionata,nu sau
soldat cu succes.
Totodată,mentionăm că,conform art.572 a CC a RM “temeiul executari rezidă din existența
unei obligații,obligațile urmînd a fi executate în mod corespunzător,cu bună-credință,la
momentul stabilit.”
Mai mult de atit,dl.V.O este obligat sa achite dnei R.G. dobinda de întirziere calculata
potrivit pct.3 din contract mentionat,care constituie 650,00 euro pentru o luna de întirziere.
~ 27 ~
În conform cu art.174,175(1) lit.a) al CPC al RM,în vederea asigurari prezentei actiunii
considerăm oportun punerea sechestrului pe bunurile sau pe sumele de bani ale
piritului,înclusv pe cele care se afla la alte persoane.
Încasarea din contu pirritului în beneficiul reclamantului a tuturor cheltuelilor de judecata pe
care le va suporta în acest proces.
Reiesind din situatia materiala grea a dnei.R.G.(fapt confirmat prin certificatul nr.10 din
30.11.2013 eliberat de catre institutia unde acesta activeaza care se anexeaza la prezenta
cerere) si din faptul că suma de bani transmisa piritului reprezinta tot bugetul familiei
reclamantei,acesta din urma se afla in imposibilitate de a achita integral taxa de stat.
În drept,în temeiul art.512(1),572,867(1),871(1) al Codului Civil a
RM,art.1,5,7,28,84,85(4),117,166-167,174,175(1) lit.a),177,178 al Codului de procedura
civila a RM,art.3(2) a legii nr.1453 din 08.11.2002 cu privire la notariat și dispozitii
contractului de imprumut din 19 decembrie 2012.
Solicităm:1. A admite prezenta acțiune
2. A dispune restituirea banilor în sumă de 6500,00 euro
3. A dispune încasarea dobînzii de întirziere
4. În vederea asigurîrii acțiunii solicităm punerea sechestrului pe bunuri sau pe sume de bani
ale pîrîtului ,inclusiv pe cele care se află la alte persoane
5. A accepta scutirea scutirea reclamantului de la plata unei părții a taxei de stat
Anexă:1. Copia contractului din 19 decembrie 2012
2. Certificatul nr.110 din 30.11.2013
3. Dovada achitării taxa de stat
4. Copia procuii reprezentantului reclamantului
Dosarul nr.2-345/13
HOTĂRÎRE
în numele legii
09 decembrie 2013 mun.Chișinău
~ 28 ~
Judecătoria BotanicaÎn componența sa:Președintele ședinței,judecătorul Ion Barbă grefierul Igor Mînăjudecînd în ședința de judecată publică cauza civilă la cererea de chemare în judecată R.G către V.O privind încasarea datoriei,
a stabilit
La 01 decembrie 2013 reclamant R.G. s-a adresat la instanta de judecată cu cererea în cauză
în care solicită ca să fie incasată de la pîrît V.O. în contul ei datoria în suma de 6500
euro,dobînd de întîrziere cîte 650 euro pentru fiecare lună de întîrziere și cheltuele legate cu
achitarea taxei de stat în valoare de 3218 lei.
În argumentarea pretenților sale reclamanta a indicat ca la 19 decembrie 2012 ea i-a
împrumutat pîrîtului 6500 euro pe un termen de pîna la data 19 noiembrie 2013.
La expirarea termenului pîrîtul nu i-a restituit datoria.
La ședința de judecată reclamantul nu s-a prezentat.
Reprezentantul reclamantului a sustinut cererea pe deplin.
Pîrîtul find citat legal nu s-a prezentat.
Examinînd materialul dosarului,audind reprezentantul reclamantului,instanta de judecata
considera că actiunea urmează a fi admisă pe deplin din urmatoarele considerente.
Așa,conform prevederilor art.195 din CC act juridic civil este manifestarea de vointa a
persoanelor fizice si juridice a vointe indreptate spre nasterea,modificarea sau stingere
drepturilor si obligatiilor civile.
Conform prevederilor art.199 alin.1 din CC consentamintul este
manifestarea,exteriorizata,de vointa a persoanei de a închiea un act juridic.
Conform prevederilor art.206 din CC obiect al actului juridic ese obligatia persoanei a
incheia acte juridice.
Obiectul actului juridic trebuie sa fie licit,sa se afle in circuitul civil si sa fie determinat sau
determinabil cel putin in specia sa.
Conform prevederilor art.210 din CC trebuie sa fie incheiat in scris actele juridice dintre
persoanele juridice,dintre persoanelor fizice si juridice si dintre persoanelor fizice daca
valoarea obiectului actului juridic depaseste 1000 de lei,iar in cazurile prevazute de
lege,indiferent de valoarea actiunii.
~ 29 ~
Conform prevederilor art.867 a CC prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă
să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă
să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului
pentru care i-au fost date.
Conform prevederilor art.871 a CC împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul şi
în modul stabilit în contract.
Împrumutatul trebuie să restituie bunuri de calitatea şi în cantitatea bunurilor primite şi nimic mai
mult, chiar dacă preţurile au crescut ori au scăzut.
În cazul în care a împrumutat o sumă de bani, împrumutatul are obligaţia de a restitui suma nominală
primită fără a ţine cont de variaţiile valorii banilor.
Conform prevederilor art.572 a CC obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-
credinţă, la locul şi în momentul stabilit.
Cum rezulta din materialelel pricinii civile si din declaratiile reprezentatului reclamantului
pe dosar la 19 decembrie 2012 reclamantul a imprumutat piritului 6500 euro pe un termen de
pina la data 19 noiembrei 2013.
La expirarea termenului piritul nu i-a restituit datoria.
În astfel de imprejurari de la pirit in contul reclamantului este necesar de incasat suma
datoriei in valoare de 6500 euro.
Tot din contractul de împrumut rezulta ca piritul si-a asumat o obligatie sa achite
reclamantului o dobinda de întierziere in valoare de cite 650 lei pentru fiecare luna de
intirziere.
În afara de acesta,in conformitate cu prevederile art.94 a CPC instanta judecatoreasca obliga
partea care a pierdut procesul sa plateasca partii care a avut cistig de cauza toate cheltuelile de
judecata.
În baza celor expuse mai sus,condicindu-se de art.94,98,239-241 din CPC, instanta de
judecata.
HOTĂRĂȘTE:
Cererea lui R.G. de admis pe deplin.
De încasat de la V.O. in contul lui R.G. 9100 (nouă mii o sută) de euro,ăn moneda nationala
conform cursului valutar in momentul executarii hotarii si 3218 lei.
~ 30 ~
De incasat de la V.O. la buget taxa de stat in valoare de 1559 lei.
Hotarirea poate fi atacata cu apel in Curtea de Apel Chisinau in 30 de zile.
Președintele ședinței
Judecătorul Ion Barbă
Curtea de Apel ChişinauApelant V.O.
(nume, prenume sau denumirea)
domiciliul (sediul) mun.Chișinău,str.Decebal,nr.23 (domiciliul sau reședinţa; pentru persoane juridice
~ 31 ~
– sediul lor, codul fiscal și codul bancar, numele și adresa reprezentantului)
Intimat R.G. (nume, prenume sau denumirea)
domiciliul (sediul) mun.Chișinău,str.Valea Morilor,nr12 (domiciliul sau reședinţa; pentru persoane juridice
– sediul lor, codul fiscal și codul bancar, numele și adresa reprezentantului)
CERERE
privind încasarea dobânzii, ratei, unei compensaţii legale, veniturilor ajunse la termen, apărute după emiterea hotărârii în prima instanţă, încasarea unei
compensaţii legale
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica a fost admisă cererea de chemare în judecată a R. G. împotriva lui V.O., cu privire la încasarea datoriei și s-a hotărât de încasat datoria de la V.O. La data de 19.12.13, am contestat cu apel hotărârea primei instanţe, prin care am cerut să caseze integral hotărîrea primei instanțe. Având în vedere că pretenţiile mele au un caracter patrimonial, și anume încasarea sumei de 9100 lei cu titlu de executare, consider necesar, alăturat cerinţelor formulate în cererea de apel, să cer încasarea în be- neficiul meu din contul intimatului a dobînda ratei din punerea sechestrului pe bunuri din proprietatea mea.
pentru suma datorată, pe care îl estimez la suma de 10000 lei.
Din considerentele enunţate, în conformitate cu art. 372 al. (3), Cod de pro- cedură civilă,
c e r
Încasarea în beneficiul meu din contul intimatului a 10000 lei (dobînda ratată).(dobânda/rata/compensaţia legală/venitul ajuns la termen)
~ 32 ~
în mărime de 10000 lei.
Apelant/Reprezentant Igor Munteanu (nume, prenume sau denumirea)
Data 19.12.2013 Semnătura
Concluzie: Dreptul procesual civil reprezintă, cu certitudine, cea mai dinamică şi vie ramură adreptului,
ea asigură realizarea unor garanţii fundamentale stabilite în Constituţia Republicii Moldova,
ordonează titularii de drepturi în intenţia lor de a accede la justiţie.Importanţa practică a
~ 33 ~
dreptului procesual civil – atît ca ramură de drept, cît şi ca disciplină de studiu – este cu atît
mai importantă cu cît este vorba de persoane îndrituite de lege cu funcţia înfăptuirii justiţiei,
adică de magistraţi.Cetăţenii îşi formează imaginea asupra activităţii instanţelor de judecată şi
în privinţa calităţii actului de justiţie avînd în vedere contactul direct cu sistemul judecătoresc,
cu modalitatea de înfăptuire a justiţiei şi reieşind din eficienţa executării dispoziţiilor
judecătoreşti. Funcţiile procesului civil coincid cu cele ale justiţiei: apărarea drepturilor,
libertăţilor şi intereselor legitime, restabilirea ordinii juridice încălcate şi garantarea
proceselor democratice.Pornind de la considerentele menţionate, prezentul suport a fost
conceput să conţină informaţii cît mai multe şi mai utile, şi pentru a-şi forma deprinderi în
scopul utilizării lor corecte şi eficienteîn practică.Conform Constituţiei Republicii Moldova
(art. 114), justiţia se înfăptuieşte numaide către instanţele judecătoreşti. În nici un caz alte
organe şi persoane nu sînt în drept dea exercita justiţia. În limitele împuternicirilor stabilite în
Constituţia Republicii Moldova puterea judiciară o exercită judecătoriile de drept
comun ,judecătoriile de drept comun la înfăptuirea justiţiei în pricinile civile se călăuzesc de
aceleaşi izvoare de drept procesual civil – Codul de procedură civilă, alte legi şi norme
procesual civile; instanţele de recurs pentru ele sînt comune.Curtea Constituţională, deşi
înfăptuieşte judecata în protecţia orînduirii constituţionale, nu face parte din sistemul
judecătoresc de drept comun, nici din sistemul judecătoriilor specializate. Ea îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova şi legile speciale.În ordinea
procedurii civile, judecătoriile de drept comun examinează anual în primă instanţă peste
53.000 de pricini civile cu participarea cetăţenilor. Acestea sînt procese deapărare a
drepturilor şi libertăţilor politice, civile, de muncă, familiale, locative, funciare şi alte drepturi
consfinţite în Constituţie şi legile respective. Tradiţional, ele se numesc pricini civile,
indiferent de faptul că originea lor de ramură este nu numai civilă.Judecătoriile economice
examinează atît litigii de natură economică cu participarea organizaţiilor şi a cetăţenilor
antreprenori, cît şi unele pricini de alt caracter ce le sînt date în competenţă.
Necesitatea cailor de atac este:cunoaştere, aplicare, integrare.
Nivelul cunoaşterii presupune acumularea cunoştinţelor teoretice Aplicarea presupune
capacitatea de a interpreta corect şi sistemic legislaţia procesuală în vigoare,capacitatea de a
depista carenţe şi contradicţii legislative şi abilitatea de a propune soluţii de perfecţionare a
legislaţiei în vigoare. Integrarea presupune aptitudinile de aplicare în practică a cunoştinţelor
teoretice referitoare la normele de drept procesual civil,soluţionarea corectă a situaţiilor
conflictuale, ţinîndu-se cont atît de legea materială, cît şi de cea procesuală, manifestarea
atitudinilor personale faţă de diverse fenomene sociale.
~ 34 ~
Din această perspectivă, studiul modulului prezentat este orientat spre familiarizarea cu
modificările şi completările care s-au produs în legislaţia procesual civilă a Republicii
Moldova, valorificarea întregului potenţial intelectual al audienţilor pentru a cultiva
deprinderi de veritabil judecător sau procuror, prezentarea practicii judiciare, inclusiv a Curţii
Europene pentru Drepturile Omului, pentru a fortifica cunoştinţele asimilate, sprecultivarea
spiritului de respect pentru lege şi pentru justiţiabili.
Partea nemulţumită de hotărârea pronunţată de prima instanţă poate să o atace cu apel,
declanşând o nouă judecată în fond.
Existenţa căilor legale de atac constituie pentru părţi o garnaţie a respectării drepturilor lor
fundamentale şi le conferă posibilitatea de a solicita remedierea eventualelor erori judiciare.
Pe de altă parte, instituirea căilor legale de atac este de natură să garanteze şi calitatea actului
de justiţie, judecătorii fiind obligaţi să-şi respecte îndatoririle lor,îndeosebi acelea privitoare la
imparţialitate şi cunoaşterea temeinică a legilor: atât a celor de drept material, cât şi a celor de
procedură.
Bibliografie:1. Recomandarea nr. 53 Cu privire la procedura de examinare a apelului conform
modificărilor și completărilor din Codul de procedură penală, introduse prin Legea
nr.66 din 05.04.2012, MO 155-159/27.07.2012, în vigoare 27.10.2012
~ 35 ~
2. HOTĂRIREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII
MOLDOVA Cu privire la examinarea pricinilor civile in ordine de apel nr.15 din
03.10.2005
3. Codul de procedura civila a Republicii Moldova Nr. 225 Publicat : 12.06.2003 în
Monitorul Oficial Nr. 111-115 art Nr : 451 Data intrarii in vigoare : 12.06.2003
4. Constituţia Republici Moldova din 29.07.1994 publicată în 12.08.1994 în Monitorul
Oficial Nr. 1 data intrarii in vigoare : 27.08.1994
5. Codul Civil a Republica Moldova publicat in Monitorul Oficial nr.197-200/656 din
31.12.2009
6. Comentariu la Codul civil al Republicii MoldovaN 1107-XV от 6.06.2002 Monitorul
Oficial al R.Moldova N 82-86 din 22.06.2002
7. Convenţia privind Procedura civilă, Haga, 1954;(ratificată de RM la 04.11.1992)
8. Codul de executarea a deciziilor judiciare Nr. 443 din 24.12.2004;
Monografie:1. Drept procesual civil,Note de curs editia a II,Chisinau 2012 Olga Pisarenco
2. Drept procesual civil.Partea speciala.Curs universitar,Chisinau 2009 Cojuhari
A.Munteanu
3. Caile de atac de reformare in procesul civil.Bucuresti 1997 Daghie V.
4. Dumitru Radu, Acţiunea în procesul civil. -Iaşi, Ed. Junimea, 1974
5. G. Boroi,Drept procesual civil,Note de curs, Bucureşti, 1993
6. N.Volonciu, Tratat de procedură civila,vol.II, Ed.Paideia, Bucureşti, 2001,
7. Ghe. Mateuţ, Calea de atac ordinară a apelului în procedura civila română, Rev.
Dreptul, nr.2 din 1994
8. R.Cosneanu, Aspecte teoretice şi practice privind instituţia apelului şi recursului,
