+ All Categories
Home > Documents > Aparatul Genital Masculin

Aparatul Genital Masculin

Date post: 12-Aug-2015
Category:
Upload: mirabela-stanescu
View: 301 times
Download: 7 times
Share this document with a friend
Description:
Aparatul Genital Masculin
70
APARATUL GENITAL MASCULIN
Transcript
Page 1: Aparatul  Genital Masculin

APARATUL GENITAL MASCULIN

Page 2: Aparatul  Genital Masculin

APARATUL GENITAL MASCULIN

Testicul (gonada masculină)

caile genitale (spermatice); glandele anexe; organul

copulator (penisul).

Page 3: Aparatul  Genital Masculin

SISTEMUL GENITAL MASCULIN -- SCHEMA

Page 4: Aparatul  Genital Masculin

Organogeneza. Aparatul genital masculin se dezvolta din mezoderm.

Intr-o prima forma, comuna si ovarului, gonocitii primordiali din endoblastul vezicii si al alantoidei migreaza in epiteliul celomic al crestei Waldayer de pe corpul Wolff .

Prezenta gonocitilor determina proliferarea epiteliului celomic formandu-se cordoane celulare care purtand gonocitele primordiale patrund in mezenchimul subiacent.

Intr-o alta etapa, urmeaza diferentierea tubilor seminiferi din cordoanele sexuale, a albugineei din mezenchimul subepitelial si a vaginalei testiculare din epiteliul Wolff.

De la pubertate, gonocitii din epiteliul tubilor seminiferi vor forma elementele liniei seminale, iar restul celulelor epiteliale ale tubului seminal vor deveni celule Sertoli.

Totodata, mezenchimul dintre tubi va da nastere glandei interstitiale a testiculului.

Page 5: Aparatul  Genital Masculin

Caile spermatice se dezvolta diferit: cele intratesticulare (tubii drepti, reteaua

Haller) si conurile eferente se formeaza prin unirea cordoanelor sexuale cu tubii mezonefrotici.

caile extratesticulare: epididimul, canalul deferent, canalul ejaculator si veziculele seminale deriva din canalul Wolff din a carui portiune terminala se va constitui prostata.

 

Page 6: Aparatul  Genital Masculin

TESTICULUL. Localizat la nivelul scrotului, este un organ

pereche, hormonodependent care îndeplinește o dublă functie:

1. Reproductivă realizată de epiteliul tubilor seminiferi, dependentă de hormonul foliculo-stimulator (FSH) al adenohipofizei,

2. Endocrina legată de celulele glandei interstițiale, controlată de hormonul luteinizant (LH) sau hormonul stimulator al celuleleor interstițiale.

Page 7: Aparatul  Genital Masculin

Testiculul : L= 4-5 cm , l = 2,5 cm. Este acoperit la suprafata de albuginee =

tunica fibroasa, alb-sidefie rezistentă și inextensibilă , alcatuita din fibre colagene dispuse in fascicule paralele, stratificate este acoperită de foița viscerală a seroasei vaginale se continuă la nivelul hilului cu foița parietală.

Page 8: Aparatul  Genital Masculin

Pe fața posterosuperioară a testiculului , albugineea prezintă o îngroșare conică, fibroasă = mediastinul testiculului ( corpul lui Highmore) din acest con fibros se desprind septuri conjunctive incomplete împart testiculul în compartimente = lobului, de formă piramidală - cu vârful spre mediastin,

- baza spre tunica albuginee. Un testicul conține aproximativ 250-300 lobuli.

Fiecare lobul format din 1- 4 tubi seminiferi separați printr-o atmosferă de țesut conjunctiv lax cu vase, nervi și grupe de celule secretorii asezate izolat sau grupat in jurul capilarelor fenestrate = celule Leydig ce constituie glanda interstițială a testiculului , responsabilă de secreția hormonului sexual masculin = testosteronul.

Page 9: Aparatul  Genital Masculin

TESTICUL .CAIEXTRATESTICULARE

I. Albugineea1. Mezoteliu 2. vas sanguin3. celule conjunctiveII. Sept conjunctivIII. Lobul testicularIV. Tub seminiferV. Tesut conjunctiv

interstitialVI. Tubi dreptiVII. Reteaua HallerVIII. Conuri eferenteIX. Canal epiddimarX. Canal deferent

Page 10: Aparatul  Genital Masculin

  Tubul seminifer : L = 30-70 cm ; d = 150-200 microni. Incepe printr-un capat orb, în deget de mănușă, are

traiect incolacit. Către mediastinul testiculului tubii seminiferi din

fiecare lobul se unesc și se deschid în tubii drepți.

Prezinta un epiteliu seminal asezat pe o MB continua, groasa, careia i se descriu trei zone:

* interna = PAS pozitiva fibre de reticulina; *mijlocie = slab PAS pozitiva delicate fibre

colagene; *externa : fibre colagene, fibrocite, celule mioide

responsabile de contracțiile izolate ale tubilor (conțin filamente similare celor din fibra musculară netedă) solidarizate prin joncțiuni împiedica trecerea macromoleculelor din spațiul interstițial spre tubii seminiferi.

Page 11: Aparatul  Genital Masculin

TESTICUL.COL. HE

Se observa tubi seminiferi si grupuri de celule interstitiale (Leydig) palid colorate,indicate prinvarfuri de sageata.

Page 12: Aparatul  Genital Masculin

Epiteliul seminal format din două tipuri de celulele:

celulele spermiogenetice (celulele proliferante) :

*spermatogonii, *spermatocite primare, *spermatocite secundare, *spermatide, *spermatozoizi celule Sertoli.

Page 13: Aparatul  Genital Masculin

SECTIUNE PRINTR-UN TUB SEMINIFER - SCHEMA

Page 14: Aparatul  Genital Masculin

a. Celulele Sertoli. Celule mari, ca niște coloane cu baza lărgită :

se sprijină pe MB se întind până în lumenul tubului seminifer.

La microscopul optic limitele celulare se

disting greu, în histologia clasică s-a considerat că celulele seminale sunt incluse în sincițiul sertolian.

Microscopia electronică : Celulele Sertoli sunt individualizate printr-o

membrană plasmatică distinctă, iar celulele seminale se află în afara acestei membrane.

Page 15: Aparatul  Genital Masculin

TUB SEMINIFER - CELULE SERTOLI. Col. HE

Page 16: Aparatul  Genital Masculin

*Extremitatea apicală a celulelor Sertoli poate fi

subțiată, lățită sau ramificată și înconjurată de spermatide pe cale de transformare în spermatozoizi.

*Fețele laterale ale celulei Sertoli prezintă prelungiri mari, cu loje în care sunt adăpostite celulele seminale. Datorită acestui aspect particular celulele Sertoli au fost numite și celule în ”candelabru”.

Plasmalemele laterale a două celule Sertoli stabilesc joncțiuni de tipul zonulei occludens formează o barieră = bariera sânge- testicul împiedică pătrunderea macromoleculelor din spațiul interstițial în lumenul tubilor seminali.

*În porțiunea bazală celula Sertoli conține un nucleu mare, de formă ovalară sau triunghiulară , cu aspect clar și nucleol mare.

Page 17: Aparatul  Genital Masculin

Celulele Sertolibariera hemato-testiculara

Jonctiunile ocluzive (OJ) epiteliul seminifer in doua compartimente:1. bazal – cuprinde spatiul interstitial si spatiul ocupat de spermatogonii;2. adluminal – cuprinde lumenul tubular si spatiile intercelulare pana la nivelul jonctiunilor ocluzive.

Page 18: Aparatul  Genital Masculin

Organitele celulare au topografie diferită în raport cu stadiile evolutive ale celulelor seminale pe cere le găzduiesc:

mitocondriile și REN se găsesc cu predilecție în preajma spermatidelor

RER se găsește în preajma spermatocitelor, complex Golgi, lizozomi, microtubuli, microfilamente responsabile de

modificarea formei celulei și de mișcările intracitoplasmatice,

incluziuni de lipide, granule de pigment (lipofuscină), formațiuni cristaloide proteice ( cristalele lui Charcot) ce apar la microscopul optic sub formă de mănunchiuri de filamente.

Page 19: Aparatul  Genital Masculin

În testiculul ectopic al adultului sau în testiculul senil, celulele Sertoli reprezintă singura populație celulară a tubilor seminiferi.

Celulele Sertoli nu se divid în timpul perioadei

de reproducere. Sunt foarte rezistente la factorii nocivi

( substanțe toxice, bacterii, raze X) care pot distruge ușor celulele seminale.

 

Page 20: Aparatul  Genital Masculin

Celulele Sertoli îndeplinesc urmatoarele funcții : 1. funcția de susținere, suport și de hrănire: celulele

Sertoli formează niște buzunărașe în care se găsesc celulele seminale, unde există un micromediu prielnic, grație produșilor rezultați din activitatea lor secretorie.

2. Funcție fagocitară față de resturile celulare rezultate în cursul spermiogenezei.

3. funcție contractilă : contribuie prin mișcările lor la migrarea pasivă a spermatozoizilor spre lumenul tubului seminifer.

4. FSH stimulează și inițiază în celulele Sertoli sinteza unor proteine androgen-liante leagă hormonii androgeni și îi concentrează în tubii seminiferi , proces necesar desfășurării spermatogenezei.

Page 21: Aparatul  Genital Masculin

5. Secretă inhibina B care inhibă secreția FSH la nivelul hipofizei anterioare.

6.Secretă cantități mici de hormoni estrogeni.

7. Secretă lichidul din tubii seminiferi servește pentru vehicularea spermatozoizilor spre căile spermatice. Acest fluid este bogat în ioni ( ioni de potasiu), asigura vitalitatea spermatozoizilor.

8. Bariera hemato-testiculara : capilarele testiculare sunt de tip fenestrat si permit trecerea moleculelor voluminoase din sange spematogoniile au acces nelimitat la substantele din circulatia sanguina. Jonctiunile ocluzive dintre celulele Sertoli nu permit trecerea moleculelor mari celulele rezultate din etapele avansate ale spermatogenezei sunt protejate impotriva factorilor nocivi si a anticorpilor din sangele circulant.

Page 22: Aparatul  Genital Masculin

b. Celulele seminale. Celule libere, net delimitate, adăpostite în

concavitățile citoplasmei celulelor Sertoli. Sunt așezate pe mai multe straturi,

reprezentând generații celulare ale spermatogenezei se succed stadial din profunzimea epiteliului spre lumenul tubului seminal.

Generațiile succesive de celule alcătuiesc linia seminală sunt reprezentate morfologic de :

- spermatogonii, - spermatocite, - spermatide, - spermatozoizi, de fapt patru stadii evolutive ale uneia și aceleiași

celule.

Page 23: Aparatul  Genital Masculin

CELULELE EPITELIULUI SEMINIFER – Col. HE

Page 24: Aparatul  Genital Masculin

1. Spermatogoniile : celule mici ( d= 10-12 um), rotunde sau poliedrice, așezate la periferia tubului seminifer, pe MB.

Citoplasma este redusă, bazofilă; în funcție de structura nucleului se disting două tipuri de apermatogonii: A și B.

a. Spermatogonia A (prăfoasă) = celula primordială începe să se dividă mitotic după pubertate și formează:

- spermatogoniile Ad cu nuclei întunecați (d = dark) , cromatina pulverulentă, nucleoli periferici, aderenți de membrana nucleară;

- spermatogoniile Ap cu nuclei palizi (p = pale) și nucleoli situați central.

Din spermatogonia Ad vor rezulta: - spermatogonii Ad asigura persistența liniei seminale - spermatogonii Ap evolueaza ireversibil și vor da nastere

prin mitoze, spermatogoniei B.

Spermatogonia B (crustoasă) are nucleul cu cromatina dispusă sub formă de blocuri mari și un nucleol central. Prin diviziune (mitoză) dă naștere spermatocitelor primare ( de ordinul I).

Page 25: Aparatul  Genital Masculin

2. Spermatocitele sunt de două tipuri: - spermatocite primare (de ordinul I), - spermatocite secundare (de ordinul II). Spermatocitele primare sunt cele mai mari între

celulele liniei seminale ( d = 17-19 um). Ocupă partea centrală a epiteliului seminal se

dispun pe 2-3 rânduri deasupra spermatogoniilor. Au formă sferică sau ovalară, nucleul veziculos,

mare, citoplasma abundentă. Ca și spermatogoniile, spermatocitele de gradul I au

formula cromozomială diploidă.

Diviziunea spermatocitelor de ordinul I se face prin kariokineză heterotipică ( prima diviziune de maturație) rezultând două spermatocite de ordinul II.

Page 26: Aparatul  Genital Masculin

Spermatocitele secundare = celule haploide rezultate în urma diviziunii reducționale a

spermatocitelor primare (celule diploide). Au dimensiuni mai reduse decât cele primare,

cu nuclei mai intens cromatici. Sunt dispuse mai aproape de lumenul tubului

seminifer deasupra spermatocitelor primare. Se observă mai rar în secțiunile de testicul,

deoarece prezintă o interfază foarte scurtă intrând rapid în cea de-a doua diviziune meiotică, de maturație, care nu este precedată de dublarea ADN-lui

rezultă spermatidele = celule haploide.

Page 27: Aparatul  Genital Masculin

SPERMATOCITE SI SPERMATIDE DIN EPITELIUL UNUI TUB SEMINIFER

Page 28: Aparatul  Genital Masculin

3. Spermatidele. Celule mici (d = 9 um) cu citoplasma redusă,

slab bazofilă, nucleu central, rotund, hipercrom.

Se găsesc mai spre lumenul tubului seminifer grupate câte patru sau opt, dispuse pe trei sau patru rânduri.

Spermatidele nu se mai divid, transformarea lor

în spermatozoidul matur, realizându-se printr-un proces complex de diferențiere = spermiogeneză.

 

Page 29: Aparatul  Genital Masculin

4. Spermatozoidul (gametul masculin). Are capul înconjurat de prelungirile citoplasmatice ale

celulelor Sertoli, iar coada liberă în lumen. Celulă înalt diferențiată, adaptată pentru fertilizare și

transmiterea caracterelor ereditare. Celulă flagelată cu L = 50-65 um format din patru

segmente: cap, gât, piesa intermediară, coada.

Capul (L = 5um) ovalar din față, piriform din profil. Este format din nucleu conține o cromatină

condensată în porțiunea anterioară este acoperit de acrozom (perforator) = dens, rigid favorizeaza pătrunderea spermatozoidului în ovul.

Gâtul spermatozoidului scurt, cuprins între centriolul proximal - jumătatea anterioară a

centriolului distal face legătura între cap și piesa intermediară.

Page 30: Aparatul  Genital Masculin

Piesa intermediară = corpul (L = 5-7um) cuprinsă între cele două jumătăți ale centriolului distal.

În centru este situat filamentul axial are structura

tipică a unui cil - 2 microtubuli centrali înconjurați - 9 perechi de microtubuli periferici. În jurul filamentului axial se găsește un inel format din

9 filamente groase ce conțin miozină = elemente contractile ce asigură motilitatea spermatozoidului; acest inel este înconjurat de mitocondriile dispuse spiralat, ce formează teaca mitocondrială.

La periferie există există un strat subțire de

citoplasmă delimitată de plasmalemă.

Page 31: Aparatul  Genital Masculin

Coada (L = 45-55um) formată din două segmente:

a. piesa principală ( L = 40-45 um), b. piesa terminală ( L = 5-10um). a. Piesa principală conține un filament axial

înconjurat de cele 9 filamente groase externe numai pe o scurtă porțiune.

Teaca mitocondrială lipsește. Există o teacă fibroasă alcătuită din fascicule

circulare înconjoară filamentul axial și fuzionează cu cei doi microtubuli centrali.

b. Piesa terminală are structura tipică a unui flagel (o pereche de microtubuli în centru și nouă

prerchi periferice).

Page 32: Aparatul  Genital Masculin

STRUCTURA SPERMATOZOIDULUI MATUR reprezentare schematica

Page 33: Aparatul  Genital Masculin

Spermatozoizii sunt imobili în testicule devin mobili în epididim, canalul deferent se deplasează cu o viteză de 2mm/secundă. Spermatozoizii sunt influențați de variați factori:• sunt rezistenți la temperaturi scăzute, sunt sensibili la temperaturi ridicate,• sunt alterați ireversibil la acțiunea radiațiilor

ionizante, alcoolului, anestezice,• mobilitatea lor este redusă/ inhibată prin diferite

substanțe în special acide.

Page 34: Aparatul  Genital Masculin

Spermatogeneza = totalitatea proceselor de proliferare,creștere și maturare prin care din celulele primordiale rezultă spermatozoizii maturi.

Spermatogeneza - debutează la pubertate, - are loc în tubul seminifer - se desfășoară în

aproximativ 74 zile - cuprinde trei etape: 1. perioada de multiplicare durează 27 de

zile. Cuprinde înmulțirea spermatogoniilor cu formarea celor două populații A și B și evoluția acestora din urmă până la spermatocitul primar.

Toate celulele rezultate sunt diploide.

Page 35: Aparatul  Genital Masculin

2. Perioada de creștere și maturare durează 24 de zile. Inițial se caracterizeaza prin creșterea de volum a

spermatocitelor primare se pregătesc pentru diviziunile de maturație.

Apoi urmează cele două diviziuni de maturație rezultă

spermatocitele secundare și spermatidele: * prima diviziune reducțională (meioza) dintr-un spermatocit

primar diploid rezultă două spermatocite secundare = celule haploide, cu număr de cromozomi redus la jumătate (23 cr.), dar cu o cantitate dublă de ADN.

* a doua diviziune de maturație (după 24 de ore), ecvațională, nefiind precedată de dublarea ADN-ului rezulta spermatidele = celule haploide atât dpdv al numărului de cromozomi cât și al cantității de ADN.

Pe tot parcursul spermatogenezei celulele rezultate în urma

diviziunilor rămân unite între ele prin punți fine de citoplasmă, datorită unei citodiereze incomplete punțile dispar în stadiul de spermatozoid

se asigură astfel un sincronism în evoluția celulelor.

Page 36: Aparatul  Genital Masculin

3. Perioada de diferențiere a spermatozoidului: procesul de transformare a spermatidelor spermatozoizi =

spermiogeneză. Durează 23 zile, include o serie de restructurări morfologice : - complexul Golgi și nucleul capul spermatozoidului - centriolii corpul și coada. Nucleul spermatidei se modifică capul spermatozoidului: - inițial: proces de deshidratare nucleul se condensează,

își diminueaza volumul elementele genetice raman nealterate.

- nucleolul se fragmenteză și dispare; - in complexul Golgi apar granule dense, PAS pozitive

devin coalescente se înconjoară de o membrană formează o veziculă = veziculă acrozomală se atașează de polul anterior al nucleului, acoperind 2/3 anterioare ale nucleului și va forma capișonul cefalic (acrozomal) conține o serie de enzime: hialuronidaze, proteaze, carbohidraze;

- membrana externă a acrozomului fuzionează în mai multe puncte cu membrana plasmatică ce acoperă capul spermatozoidului, facilitându-se astfel eliberarea enzimelor.

Page 37: Aparatul  Genital Masculin

Centriolul proximal al spermatidei migreaza se alipeste de polul nuclear opus al acrozomului

centriolul distal se așeza perpendicular pe primul formeaza filamentul axial al flagelului spermatozo-idului matur.

Se consideră că centriolul distal se împarte în două

jumătăți: anterioară - se alipește de centriolul proximal și ia o formă

cilindroidă; posterioară - migrează spre periferia spermatidei. intre cele două jumătăți se structurează piesa intermediară. Granulele mitocondriale se dispun cap la cap pentru a

forma teaca mitocondrială, care se dispune spiralat în jurul filamentului axial de la nivelul piesei intermediare.

 

Page 38: Aparatul  Genital Masculin

Pe tot parcursul spermiogenezei, citoplasma se reduce progresiv, persistând sub forma unui strat subțire ce acoperă capul, piesa intermediară, filamentul axial, care se alungește și formează coada.

Citoplasma reziduală este eliminată în lumenul tubului seminal constituind corpii reziduali ai lui Regaud sunt fagocitați de celulele Sertoli.

 

Page 39: Aparatul  Genital Masculin

PRINCIPALELE MODIFICARI CARE AU LOC IN INTERIORUL SPERMATIDELOR IN CURSUL

SPERMIOGENEZEI

Page 40: Aparatul  Genital Masculin

Țesutul conjunctiv lax dintre tubii seminiferi reprezintă 35% din volumul testiculului bine vascularizat și inervat.

Conține celule mezenchimale , care în perioada pubertății se vor diferenția sub acțiunea hormonilor gonadotropi și vor forma celulele secretorii =

celule Leydig (celule interstițiale):

La microscopul optic: celule mari (d = 20um), formă ovalară/poligonală.

Dispuse izolat sau în grupuri întotdeauna adiacente capilarelor sanguine.

Nucleii rotunzi sau ovalari eucromatici cu 1-2 nucleoli sunt excentrici.

Citoplasma lor este eozinofilă și are un aspect spumos, spongios.

Page 41: Aparatul  Genital Masculin

INTERSTITIUL CONJUNCTIV DINTRE TUBII SEMINIFERI CONTINE : CELULE INTERSTITIALE,

CAPILARE SANGUINE, LIMFATICE

Page 42: Aparatul  Genital Masculin

La microscopul electronic : citoplasma contine :

RER bine dezvoltat, implicat în sinteza enzimelor necesare elaborării hormonilor steroizi androgeni.

Prin metode imunohistochimice s-au identificat - 17 hidroxisteroiddehidrogenaza ce intervine în

transformarea androstendionului testosteron ; - 17 alfa hidroxilazei , care hidroxilează pregnenelonul

în poziția 17 pentru a forma cetosteroizi, ce vor fi convertiți în testosteron.

Mitocondrii numeroase cu criste tubulare;

aparat Golgi, lizozomi, peroxizomi;

incluziuni lipidice, granule de pigment (lipocrom, și lipofuscină), incluziuni proteice, cristaloide = cristalele lui Reinke.

 

Page 43: Aparatul  Genital Masculin

IMAGINE ELECTRONO-MICROSCOPICA A UNEI CELULE LEYDIG

Se remarca abundenta REN si a mitocondriilor

Page 44: Aparatul  Genital Masculin

În perioada fetală sub influența hormonilor gonadotropi materni se diferențiază

celulele Leydig - vor secreta testosteronul rol în dezvoltarea tractului genital masculin.

Apoi urmează o involuție a celulelor Leydig începând din luna a IV-V-a la naștere aceste celule nu pot fi identificate, ele fiind în stare dormantă.

La pubertate celulele Leydig se vor dezvolta și vor secreta testosteronul (95% din testosteronul secretat în organism, 5% este secretat de corticosuprarenală).

  

Page 45: Aparatul  Genital Masculin

Testosteronul este secretat la om în cantitate de

7 mg/zi. Celulele interstițiale își elimină produsul de

secreție = testosteronul în spațiile intercelulare : - o parte trece în sânge sau limfă (testosteronul

circulant) - o altă parte trece în tubii seminiferi, fiind

necesar spermatogenezei.  

Page 46: Aparatul  Genital Masculin

CĂILE GENITALE (spermatice). Sunt reprezentate de totalitatea structurilor tubulare

care încep de la tubii seminiferi și sfârșesc cu uretra , având rol de depozitare și de conducere a spermatozoizilor.

Se împart în căi spermatice a.- intratesticulare: - tubii drepți - rete testis (reteaua Haller). b. - extratesticulare : - conurile efere - canal epididimar - canal deferent - canal ejaculator - uretra

Page 47: Aparatul  Genital Masculin

CAILE SPERMATICE TESTICULARE SI CANALUL EPIDIDIMAR-- SCHEMA

Page 48: Aparatul  Genital Masculin

La nivelul vârfului piramidei lobulului testicular, tubii seminiferi se unesc, brusc își schimbă morfologia epiteliului și devin mai înguști tubii drepti delimitați de un epiteliu simplu cubic asezat pe o MB. Celulele pot prezenta microvili la polul apical. Ei se deschid in reteaua Haller.

Reteaua Haller (rete testis) = retea de canalicule care se anastomozează tapetată de un epiteliu simplu cubic, pe alocuri pseudostratificat cilindric cu sau fara cili. Este localizată în mediastinul testicular.

Din rete testis pornesc 10-20 de conurile eferente = formează capul epididimului au peretele captusit de un epiteliu simplu cubic ce alterneaza cu zone de celule columnare, ciliate sub care se gaseste un corion abia schitat, inconjurat de un strat circular subtire de fibre musculare netede.

Epiteliul conurilor eferente : *activitate secretorie nutriția spermatozoizilor dar ; *reabsorbția lichidului testicular.

Cilii celulelor cilindrice favorizează transportul spermatozoizilor la acest nivel sunt lipsiți de mobilitate proprie.

Page 49: Aparatul  Genital Masculin

CONURI EFERENTE.COL. HE

1a. Celule cilindrice1b. Celule cubice aspect neregulat al epiteliului

2. Stratul musculo-conjunctiv3. Tesut conjunctiv

Page 50: Aparatul  Genital Masculin

Conurile eferente confluează într-un tub , formând canalul epididimar formează corpul și coada epididimului.

Aici spermatozoizii imaturi vor deveni maturi (își dobândesc capacitatea fertilă și devin mobili) și staționează la acest nivel 12 zile.

Epididimul = organ tubular, incolacit, cu cap, corp si

coada. Peretele format : tunica mucoasa, musculara, adventice.

Mucoasa. Epiteliul pseudostratificat prismatic format din două tipuri de celule:

- celule principale, inalte, sunt dotate cu cili lungi si imobili numiti stereocili.

- celulele bazale, mici, rotunde sau piramidale rol in reinnoirea epiteliului (functia lor nu este foarte bine cunoscuta). Citoplasma celulelor contine granule secretorii.

Corionul este redus. Musculara este alcatuita dintr-un strat de miocite dispuse

circular. Adventicea situata la exterior , bogata in fibre de colagen.

Page 51: Aparatul  Genital Masculin

CANAL EPIDIDIMAR. Col. HE

Page 52: Aparatul  Genital Masculin

Din coada epididimului pornește canalul deferent ce va intra în constituția cordonului spermatic. Perete foarte gros format din mucoasa, musculara, adventice.

Mucoasa este formată din 4-5 pliuri longitudinale, dând astfel lumenului un aspect stelat.

Epiteliul este pseudostratificat cilindric ciliat, dar cilii sunt mai rari si mai scurti iar în porțiunea distală dispar. Celulele epiteliale sunt asezate pe o MB sub care se gaseste un corion slab reprezentat, cu numeroase fibre elastice.

Musculara este mai groasa, formata din trei straturi: intern si extern cu miocite dispuse longitudinal si mijlociu cu miocite dispuse circular.

Adventicea tesut conjunctiv bogat in fibre de colagen, bine vascularizat si inervat.

Page 53: Aparatul  Genital Masculin

Canalul ejaculator continua canalul deferent si se deschide in uretra.

Are lumen redus, stelat si perete mai subtire dar cu structura asemanatoare canalului deferent.

Mucoasa. Epiteliul prezinta inaltimi inegale: zone cu aranjament

pseudostratificat cilindric si zone joase cu celule columnare dispuse pe un singur rand.

Epiteliul pseudostratificat se transformă în porțiunea terminală într-un epiteliu de tranziție.

Corionul conține numeroase vene anastomozate, ce se continuă cu țesutul erectil al corpului spongios.

Musculara este putin dezvoltata.

Adventicea este de natura conjunctivo-vasculara.

Page 54: Aparatul  Genital Masculin

Uretra are trei segmente: - prostatica, - membranoasa, - spongioasa. Primele doua segmente sunt tapetate de

uroteliu, cel de-al treilea de un epiteliu stratificat

cilindric.  

Page 55: Aparatul  Genital Masculin

  GLANDELE GENITALE ANEXE. Sunt reprezentate de - veziculele seminale, - prostata , - glandele bulbo-

uretrale.

Page 56: Aparatul  Genital Masculin

Veziculele seminale constituie doua diverticule ale portiunii terminale a canalului deferent.

Peretele lor este alcatuit din mucoasa, musculara, adventice.

Mucoasa, cu numeroase pliuri ramificate, are un epiteliu inegal ca inaltime: zonele joase cu celule cilindrice nestratificate alternand cu zone inalte cu epiteliu pseudostratificat cilindric. Citoplasma celulelor este acidofila cu numeroase organite, picaturi lipidice, granule de secretie si pigment galben. Nucleul este ovalar, situat central. La polul apical celulele pot prezenta microvili sau chiar cili.

Musculara este subtire, miocitele fiind dispuse in doua straturi: circular intern si longitudinal extern.

Adventicea tesut conjunctiv lax cu fibre nervoase si microganglioni nervosi.

Secretia veziculelor seminale : vascoasa, groasa, galbena,

contribuie la formarea lichidului spermatic. Contine acid ascorbic si fructoza necesare hranirii

spermatozoizilor si favorizeaza conservarea si tonifierea acestora.

Page 57: Aparatul  Genital Masculin

Prostata este un organ unic musculo-glandular, situat in jurul portiunii initiale a uretrei.

Este constituita din doi lobi laterali și unul

median. La suprafață este acoperită de o capsulă

conjunctivo-musculară, din care pornesc septuri ce împart glanda în lobi.

Page 58: Aparatul  Genital Masculin

Histologic prezinta un parenchim si o stroma.

Parenchimul glandular format din 30-50 glande tubulo-alveolare simple și compuse;

glandele sunt dispuse concentric în jurul uretrei prostatice.

Fiecare unitate glandulară are - o componenta secretorie (adenomeri), - o componenta excretorie (canalele

excretorii).

Page 59: Aparatul  Genital Masculin

GLANDA PROSTATA. COL .HE

Page 60: Aparatul  Genital Masculin

Adenomerii de tip tubulo-alveolar au epiteliu simplu cilindric, celulele fiind de tip secretor :

Citoplasma este acidofila si contine granule de secretie, picaturi lipidice, enzime (fosfataza acida) si uneori pigment.

Nucleul este ovalar situat bazal. Unele alveole pot prezenta zone cu epiteliu

pseudostratificat cilindric. Alveolele glandulare pot apare uneori dilatate, cu lumenul

compartimentat prin franjuri sau cute epiteliale aceste aspecte reprezintă expresia unor modificări adaptative în vederea stocării produsului de secreție.

După vârsa de 25 de ani în lumenul alveolar se pot

indentifica concretiuni prostatice cu structură lamelară = simpexioane Robin (nisip prostatic) reprezinta secretie condensata calcificata numărul lor crește odată cu vârsta.

Page 61: Aparatul  Genital Masculin

PROSTATACOL. HE

Glande tubulo-acinare din structura prostatei, inconjurate de tesut conjunctiv si fibre musculare netede

Page 62: Aparatul  Genital Masculin

Canalele excretorii au epiteliu simplu cilindric ce devine în porțiunea terminală de tip urotelial.

Ele se concentreaza in cate un canal unic pentru fiecare lob prostatic, deschizandu-se in uretra prostatica alaturi de celelalte canale glandulare

prostata = glanda agminata.

Page 63: Aparatul  Genital Masculin

Stroma glandulara este reprezentata la periferie de o capsula fibroelastica cu o bogata retea vasculara, din care se desprind septuri conjunctive = expansiuni fibroelastice in care se gasesc fascicule subtiri de fibre musculare netede.

Subcapsular se pot evidentia microganglioni nervosi.

 

Page 64: Aparatul  Genital Masculin

Prostata este un organ hormonodependent. Este prezentă la naștere , dar se dezvoltă

evident la pubertate sub influența testosteronului.

Se atrofiază la bătrâni ( involuție senulă).  Secretia prostatei este alcalina, laptoasa,

contine amilaza, fibrinolizina si fosfataza acida (cresterea insemnata a acesteia pledeaza pentru diagnosticul de carcinom de prostata).

Rolul ei consta in definitivarea maturarii

spermatozoizilor, facandu-i fecundanti. Prostata are si functie endocrina prin eliberarea

prostaglandinelor.

Page 65: Aparatul  Genital Masculin

Glandele bulbo-uretrale (glandele Cowper) in numar de doua sunt situate inapoia uretrei membranoase.

De dimensiuni mici ca un sambure de cireașă. Sunt glande tubulo-alveolare compuse, eliminandu-si

secretia in uretra spongioasa. Au un epiteliu simplu cubic ce alterneaza cu epiteliu

simplu cilindric. Nucleii celulelor sunt situati bazal iar citoplasma contine granule de mucus. Epiteliul poate prezenta glande mucoase intraepiteliale.

Tesutul conjunctiv interstitial este bogat in fibre

colagene si fibre musculare netede si striate. La exterior glanda este invelita de o capsula

conjunctiva.

Secretia glandelor Cowper este clara si usor vascoasa avand rol de lubrifiant pentru uretra spongioasa in timpul erectiei.

Page 66: Aparatul  Genital Masculin

ORGANUL COPULATOR (penisul). Este reprezentat printr-un țesut erectil dispus sub forma a trei formațiuni cilindrice:

- două reprezintă corpii cavernoși , localizați dorsal, - al treilea corpul spongios situat ventral străbătut de

uretră. Corpul cavernos prezintă două proeminențe : - una inferioară și anterioară = gland, - una posterioară și superioară = bulbul uretral. Țesutul erectil al corpului cavernos este alcătuit dintr-o

rețea vasculară neregulată, cu semnificație de plex venos, formată din cavități comunicante ce prezintă pereți conjunctivo-elastici cu fibre musculare netede, tapetați de un endoteliu.

Cavitățile vasculare sunt mai mari în zona centrală

decât în cea periferică.

Page 67: Aparatul  Genital Masculin

Structura corpului spongios este asemănătoare cu aceea a corpilor cavernoși cu unele diferențe:

spațiile vasculare sunt egale ca mărime, comunicând atât cu plexul venos al albugineei cât și cu cel al mucoasei uretrale.

septurile ce separă spațiile vasculare sunt mai subțiri și conțin mai puține fibre musculare netede.

Fiecare corp cavernos ca și cel spongios este delimitat de o albuginee proprie, acoperită de fascia peniană și de tegumentul penian.

Page 68: Aparatul  Genital Masculin

SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN CORPUL PENISULUISCHEMA

Page 69: Aparatul  Genital Masculin

Albugineea este formată din : - fibre colagene cu dispoziție circulară în

porțiunea internă și longitudinală spre exterior, - fibre elastice. În zona unde cei doi corpi cavernoși sunt în

contact, cele două albuginee fuzionează formând septul median.

La nivelul glandului albugineea lipsește. Fascia peniană alcătuită dintr-un țesut elastic areolar învelește cei trei corpi erectili dar lipsește

la nivelul septului median. În afara acestei fascii există un țesut conjunctiv lax, lipsit de adipocite.

Page 70: Aparatul  Genital Masculin

Tegumentul penian este subțire, puternic pigmentat, cu glande sudoripare, sebacee și fire de păr prezente numai la nivelul rădăcinii penisului.

La nivelul glandului pielea formează o îndoitură =

prepuțiul. Suprafața internă a prepuțiului și glandul sunt lipsite

de fire de păr, dar conțin glande sebacee modificate numite glandele lui Tyson.

  Sperma este un lichid opac, produs de secretie al

tubilor seminiferi, cailor genitale si glandelor anexe ce contine in suspensie spermatozoizii.

Concentratia normala a spermatozoizilor se considera

a fi pana la 100 milioane/cm3 sperma.   


Recommended