+ All Categories
Home > Documents > Aparatul genital feminin

Aparatul genital feminin

Date post: 17-Feb-2015
Category:
Upload: otilia-nechifor
View: 238 times
Download: 28 times
Share this document with a friend
Description:
aparatul genital feminin
14
Aparatul genital femel Marius Pentea APARATUL GENITAL FEMEL Este reprezentat de organele genitale femele (Organa genitalia feminina), alctuite din cele trei segmente majore: gonadele feminine reprezentate de ovare; cile de conducere ale ovulului constituite din tubele uterine, uter, vagin i vestibulul vaginal; organul copulator reprezentat de vulv i clitoris. O parte din organul genital femel completeaz morfofuncional aparatul urinar, asigurând astfel eliminarea urinii la exterior. OVARUL Ovarul (Ovarium) este un organ pereche, de form sferic, constituie ferm i aspect neregulat datorit foliculilor ovarieni sau corpilor galbeni prezeni pe suprafaa ovarului. Sunt organe plasate în regiunea sublombar, ventral de procesele transverse ale vertebrele lombare I-IV i caudo-ventral de rinichi. În organism îndeplinesc atât funcie gametogen cât i funcie endocrin. Fiecare ovar prezint dou fee, dou extremiti i dou margini. Faa lateral (Facies lateralis) i faa medial (Facies medialis) sunt mai mult sau mai puin neregulate în funcie de ciclul sexual. Marginea liber (Margo liber), în general convex este orientat ventral, excepie face iapa la care aceast margine este concav i marcat de fosa ovarului (Fossa ovarii). Marginea mezoovaric (Margo mesoovaricus), situat dorsal este caracterizat prin prezena hilului ovarului, locul unde ptrund i ies din ovar artere, vene i nervi. Extremitatea tubar (Extremitas tubaria) numit i pol cranial este situat în vecintatea infundibulului tubar, iar extremitatea uterin (Extremitas uterina) este opus precedentei, situat înspre cornul uterin corespondent de care este legat prin ligamentul propriu al ovarului (Lig. ovarii proprii). Ovarul este suspendat în cavitatea abdominal de mezoul ovarian (Mesovarium) care reprezint extremitatea cranial a ligamentelor largi, prin care marginea mezoovaric este consolidat de peretele abdominal. Mezoul ovarian poate fi sistematizat într-un mezou distal care este plasat între ovar i originea mezosalpinxului (mezoul tubei uterine) i mezou proximal care se continu de la originea mezosalpinxului pân la peretele abdominal. Marginea cranial a mezoovarului reprezint ligamentul suspensor al ovarului (Lig. suspensorium ovari). Bursa ovarian (Bursa ovarica) este un reces peritoneal alctuit din mezoul distal i mezosalpinx, cu aspect de "capion" i care acoper mai mult sau mai puin ovarul în funcie de specie. Ovarul prezint tunica seroas, ce acoper albugineea, care la rândul su înconjoar esutul propriu al ovarului format din cortical i medular. Tunica seroas învelete organul la exterior, originea sa fiind în peritoneul visceral. Corticala este plasat la periferia ovarului, cu excepia iepei la care se gsete la interior, are structur parenchimatoas, iar la nivelul ei se gsesc foliculi ovarieni în diferite stadii de dezvoltare, corpi galbeni i celule interstiiale.
Transcript
Page 1: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

APARATUL GENITAL FEMEL

Este reprezentat de organele genitale femele (Organa genitalia feminina), alc�tuite din cele trei segmente majore: gonadele feminine reprezentate de ovare; c�ile de conducere ale ovulului constituite din tubele uterine, uter, vagin �i vestibulul vaginal; organul copulator reprezentat de vulv� �i clitoris. O parte din organul genital femel completeaz� morfofunc�ional aparatul urinar, asigurând astfel eliminarea urinii la exterior.

OVARUL

Ovarul (Ovarium) este un organ pereche, de form� sferic�, constitu�ie ferm� �i aspect neregulat datorit� foliculilor ovarieni sau corpilor galbeni prezen�i pe suprafa�a ovarului. Sunt organe plasate în regiunea sublombar�, ventral de procesele transverse ale vertebrele lombare I-IV �i caudo-ventral de rinichi. În organism îndeplinesc atât func�ie gametogen� cât �i func�ie endocrin�.

Fiecare ovar prezint� dou� fe�e, dou� extremit��i �i dou� margini. Fa�a lateral� (Facies lateralis) �i fa�a medial� (Facies medialis) sunt mai mult sau

mai pu�in neregulate în func�ie de ciclul sexual. Marginea liber� (Margo liber), în general convex� este orientat� ventral, excep�ie

face iapa la care aceast� margine este concav� �i marcat� de fosa ovarului (Fossa ovarii).

Marginea mezoovaric� (Margo mesoovaricus), situat� dorsal este caracterizat� prin prezen�a hilului ovarului, locul unde p�trund �i ies din ovar artere, vene �i nervi.

Extremitatea tubar� (Extremitas tubaria) numit� �i pol cranial este situat� în vecin�tatea infundibulului tubar, iar extremitatea uterin� (Extremitas uterina) este opus� precedentei, situat� înspre cornul uterin corespondent de care este legat� prin ligamentul propriu al ovarului (Lig. ovarii proprii).

Ovarul este suspendat în cavitatea abdominal� de mezoul ovarian (Mesovarium) care reprezint� extremitatea cranial� a ligamentelor largi, prin care marginea mezoovaric� este consolidat� de peretele abdominal. Mezoul ovarian poate fi sistematizat într-un mezou distal care este plasat între ovar �i originea mezosalpinxului (mezoul tubei uterine) �i mezou proximal care se continu� de la originea mezosalpinxului pân� la peretele abdominal.

Marginea cranial� a mezoovarului reprezint� ligamentul suspensor al ovarului (Lig. suspensorium ovari).

Bursa ovarian� (Bursa ovarica) este un reces peritoneal alc�tuit din mezoul distal �i mezosalpinx, cu aspect de "capi�on" �i care acoper� mai mult sau mai pu�in ovarul în func�ie de specie.

Ovarul prezint� tunica seroas�, ce acoper� albugineea, care la rândul s�u înconjoar� �esutul propriu al ovarului format din cortical� �i medular�.

Tunica seroas� învele�te organul la exterior, originea sa fiind în peritoneul visceral. Corticala este plasat� la periferia ovarului, cu excep�ia iepei la care se g�se�te la

interior, are structur� parenchimatoas�, iar la nivelul ei se g�sesc foliculi ovarieni în diferite stadii de dezvoltare, corpi galbeni �i celule intersti�iale.

Page 2: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

Medulara este plasat� central, cu excep�ia iepei, este alc�tuit� din �esut conjunctiv lax, con�ine vase sanguine �i limfatice, termina�iuni nervoase �i celule intersti�iale cu rol endocrin.

TUBA UTERIN�

Tuba uterin� (Tuba uterina) se mai nume�te salpinx, oviduct, tromp� uterin� sau trompele lui Fallope, este un conduct par, foarte flexuos �i îngust, având lungime variabil� în func�ie de specie. Este sus�inut de mezoul tubei uterine (Mesosalpinx) �i are rolul de a transporta game�ii de la ovar la cornul uterin corespondent, constituind �i locul unde se realizeaz� cuplarea game�ilor. Împreun� cu uterul �i cu vaginul se dezvolt� ontogenetic din canalele Müller.

Extremitatea prin care tuba uterin� se prinde pe ovar se nume�te infundibul (Infundibulum tubae uterinae) sau pavilionul tubei uterine, care are aspect conic, iar marginile sale libere sunt franjurate de o serie de pliuri, ce vor forma fimbriile tubare (Fimbria tubae), dintre care numai una se deta�eaz� �i se fixeaz� pe ovar constituind fimbria ovaric� (Fimbria ovarica). În timpul ovula�iei infundibulul devine turgescent, fimbriile aplicându-se pe ovar în vederea capt�rii ovulului. Traiectul tubei uterine este lung �i flexuos, prezentând imediat caudal de infundibul o dilata�ie numit� ampula tubei uterine (Ampulla tubae uterinae). Istmul tubei uterine (Isthmus tubae uterinae) reprezint� un segment foarte îngust care este cuprins între ampula tubar� �i extremitatea uterin�, prin care comunic� cu cornul uterin corespondent.

Structura trompelor uterine este reprezentat� de mucoas�, musculoas� mai slab reprezentat� în regiunea pavilionului, deoarece este format� dintr-un singur strat de fibre musculare, iar la exterior seroasa învele�te organul.

UTERUL

Uterul (Uterus) este un organ musculo-membranos, situat în cavitatea pelvin�, cu rolul de a primi, ad�posti �i hr�ni produsul de concep�ie �i care datorit� contrac�iilor sale asigur� transportul spermatozoizilor spre trompa uterin�.

Deriv� embriologic împreun� cu tubele uterine din canalele Müller, contopite par�ial �i care la toate femelele mamiferelor domestice formeaz� uterul bicorn, o form� intermediar� între uterul simplu de la primate �i uterul dublu de la iepuroaic�.

Din sens cranial în sens caudal uterul este alc�tuit din coarnele uterine, corpul uterin �i cervixul uterin.

Coarnele uterine (Cornua uteri) sunt ni�te conducte musculare divergente. Lateral, fiecare corn uterin prezint� marginea mezometric� (Margo mesometricus) de care se prinde ligamentul lat corespondent, iar medio-ventral se afl� marginea liber� (Margo libera). Cele dou� coarne uterine sunt unite medial prin ligamentul intercornual (Lig. intercornuale), variabil dezvoltat în func�ie de specie �i care este dublu numai la vac�.

Corpul uterin (Corpus uteri) reprezint� por�iunea mijlocie a uterului, este plasat cranial de cervix �i circumscrie cavitatea uterin� (Cavum uteri). Este aplatizat dorso-ventral �i prezint� o fa�� dorsal� (Facies dorsalis) care vine în contact cu rectul �i o fa�� ventral� (Facies ventralis) care este în contact cu vezica urinar�. Prin marginile stâng�

Page 3: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

�i dreapt� (Margo uteri sinister et dexter) uterul este fixat în cavitatea abdominal� de c�tre ligamentele late.

Ligamentele late (Lig. latum) stâng �i drept sunt ni�te mezouri, relativ groase, cu originea pe plafonul cavit��ii abdominale �i pe peretele dorso-lateral al bazinului �i termina�ia pe marginile mezometriale ale coarnelor �i corpului uterin.

Schema aparatului genital la vac� (dup� Barone, 1990)

Page 4: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

Cervixul (Cervix uteri) sau colul uterin face leg�tura între uter �i vagin, asigurând închiderea cavit��ii uterine. Prezint� o por�iune prevaginal� (Portio prevaginalis) �i o por�iune vaginal� (Portio vaginalis) str�b�tute de canalul cervixului (Canalis cervix), îngust �i care comunic� cu uterul prin orificiul uterin intern (Ostium uteri internum) �i cu vaginul prin orificiul uterin extern (Ostium uteri externum). Por�iunea vaginal� a cervixului proemin� în vagin �i formeaz� floarea involt�.

La toate mamiferele domestice uterul este alc�tuit din seroas�, musculoas� �i mucoas�.

Tunica seroas� (Tunica serosa) sau perimetrul reprezint� peritoneul care acoper� la exterior organul.

Tunica musculoas� (Tunica muscularis) sau miometrul este alc�tuit din fibre musculare netede, dispuse pe dou� straturi, stratul intern alc�tuit din fibre circulare sau fibre dispuse plexiform �i stratul extern alc�tuit din fibre longitudinale.

Tunica mucoas� (Tunica mucosa) sau endometrul formeaz� numeroase cute, care la nivelul cervixului se m�resc �i se orienteaz� longitudinal �i transversal determinând închiderea orificiului uterin extern, accesul în cavitatea uterin� fiind foarte dificil.

Parametrul reprezint� un �esut conjunctiv flasc, bogat în vase sanguine, limfatice �i nervi, dispus între cele dou� straturi musculare �i care se continu� bilateral cu mezometrul

VAGINUL

Vaginul (Vagina) este un conduct musculo-membranos, u�or aplatizat dorso-ventral �i care formeaz� împreun� cu vestibulul vaginal �i cu vulva organul copulator femel. Dorsal, vaginul vine în contact cu rectul, iar ventral cu vezica urinar� �i cu uretra. În jurul por�iunii vaginale a cervixului, vagina formeaz� fornixul vaginal (Fornix vaginae), care lipse�te la scroaf�.

Himenul (Hymen) este un pliu mucos transvers, situat la limita dintre vagin �i vestibulul vaginal, plasat pu�in cranial de orificiul extern al uretrei.

Structura vaginului este reprezentat� de seroas�, subseroas�, musculoas� �i mucoas�. Peritoneul nu acoper� vaginul în totalitate, astfel c� 1/3 caudal� a vaginului este acoperit� de adventice.

Vestibulul vaginal (Vestibulum vaginae) este un conduct uro-genital, bine

individualizat la femele mamiferelor domestice. Reprezint� continuarea caudal� a vaginului �i se întinde pân� dup� orificiul extern al uretrei, în dreptul labiilor vulvare.

La vac�, oaie, scroaf� �i c��ea pe plan�eul �i/sau în peretele lateral al vestibulului vaginal se deschid glandele vestibulare mici (Gll. vestibulares minor).

Glandele vestibulare mari (Gll. vestibulares major) denumite �i "glandele lui Bartholin" sunt plasate câte una în pere�ii ventro-laterali ai vestibulului vaginal �i se deschid în vestibul printr-un canal mic. Sunt prezente la vac�, pisic� �i inconstant la oaie, având rolul de a lubrefia vaginul, iar datorit� unor substan�e odorante atrag masculii în perioada c�ldurilor.

Bulbii vestibulari sunt forma�iuni erectile, bogat vascularizate �i plasate în submucoasa vestibular�, prezen�i numai la iap� �i c��ea.

Page 5: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

Schema aparatului genital la iap� (dup� Barone, 1990)

Page 6: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

VESTIBULUL VAGINAL

VULVA

Vulva (Pudendum femininum, s. Vulva) reprezint� singurul segment extern al organului genital femel, fiind alc�tuit� din dou� labii vulvare (Labia pudendi), unite dorsal �i ventral la nivelul comisurii dorsale �i ventrale (Commissura labiorum ventralis et dorsalis) �i care delimiteaz�, vertical, fanta vulvar� (Rima pudendi).

Vulva este situat� ventral de anus, de care este desp�r�it� prin perineu. Labiile vulvare sunt acoperite la exterior de piele fin�, nud� sau prev�zut� cu peri fini.

La nivelul comisurii ventrale a vulvei se g�se�te clitorisul (Clitoris), un organ erectil, omolog penisului de la masculi, având originea pe arcada ischiadic�. Clitorisul prezint� analog penisului, dou� r�d�cini, un corp �i un gland.

PARTICULARIT��I SPECIFICE ALE APARATULUI GENITAL FEMEL

La iap� ovarele sunt mari �i globuloase, cu aspect reniform. Au marginea liber�

br�zdat� de fosa de ovula�ie, fiind plasate ventral de vertebrele lombare IV-V. Medulara este situat� la exterior, iar corticala la interior. Mezoul ovarian este lung, putând fi palpat transrectal. Peritoneul acoper� ovarul cu excep�ia fosei de ovula�ie.

Tuba uterin� este lung� �i flexuoas�. Infundibulul trompei uterine se prinde de ovar în jurul fosei de ovula�ie. Bursa ovarian� este plasat� lateral pe ovar.

Uterul este bicorn, neseptat, situat în cavitatea abdominal�. Coarnele uterine sunt divergente �i u�or curbate cranio-dorsal, ajungând pân� în vecin�tatea ovarelor. Ligamentul intercornual este simplu. Por�iunea vaginal� a cervixului proemin� în fornixul vaginal, formând floarea involt�.

Vaginul este relativ lung �i extensibil, având mucoasa u�or plisat� longitudinal. Vestibulul vaginal este scurt, bulbii vestibulari bine dezvolta�i, iar glandele

vestibulare mici sunt prezente pe plan�eul �i în pere�ii laterali ai vestibulului. Vulva este pigmentat�, comisura dorsal� este ascu�it�, iar comisura ventral� este

rotunjit�. Labiile vulvare sunt groase, iar clitorisul bine dezvoltat. La vac� ovarele sunt mici �i neacoperite de peritoneu. Suprafa�a lor este neregulat�

datorit� prezen�ei a numero�i foliculi ovarieni sau corpi galbeni în diferite stadii de evolu�ie. Ovarele pot fi palpate transrectal în dreptul tuberului coxal al iliumului.

Tubele uterine sunt relativ lungi, dar cu flexuozit��ile �terse. Bursa ovarian� este foarte larg�, iar infundibulul acoper� aproape total ovarul.

Uterul este bicorn, par�ial septat, iar ligamentul intercornual este dublu. Coarnele uterine sunt lungi, curbate caudo-ventro-lateral �i spiralate asem�n�tor coarnelor de berbec.

Mucoasa uterin� prezint� pliuri longitudinale �i este prev�zut� cu proeminen�e mucoase, numite carunculii uterini (Caruncules), rotunzi sau ovali, dispu�i pe 4 rânduri, câte 10-14 carunculi, de forma unui bob de fasole la vacile negestante, dar care în gesta�ie se m�resc considerabil ajungând de m�rimea unui cartof. Suprafa�a carunculilor este convex� �i rugoas� datorit� criptelor în care se angreneaz� placenta. Cervixul prezint� 3-4 pliuri circulare astfel c� floarea involt� apare dubl� sau tripl�. Fornixul vaginal este mai profund în sens dorsal decât ventral.

Page 7: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

În vestibulul vaginal exist� un diverticul suburetral evident, iar în plan�eul vestibular sunt prezente glandele vestibulare mari.

Vulva este pu�in pigmentat�, având comisura ventral� ascu�it� �i prev�zut� cu un smoc de peri lungi, iar comisura dorsal� este rotunjit�. Clitorisul este mai redus.

La oaie �i capr� ovarele sunt foarte mici �i plasate ventral de vertebra lombar� V. Uneori corpul galben poate fi de dou� ori mai mare decât ovarul.

Tubele uterine sunt foarte lungi �i flexuoase. Uterul este bicorn, par�ial septat. Coarnele uterine sunt asem�n�toare cu cele de la

vac�, dar spiralarea lor este mai strâns�, iar ligamentul intercornual este unic. Carunculii uterini sunt dispu�i pe dou� rânduri, în num�r de 10-12 �i au suprafa�a u�or concav�. La capr�, num�rul carunculilor uterini este mai mare �i suprafa�a lor este plan�. Floarea involt� este unic�. Glandele vestibulare mari �i mici sunt prezente ocazional numai la oaie, fiind absente la capr�.

Labiile vulvare sunt relativ sub�iri, comisura dorsal� rotunjit�, comisura ventral� ascu�it� �i prev�zut� cu un apendice cutanat conic. Clitorisul este evident �i are glandul ascu�it �i curbat caudal.

La scroaf� ovarele au form� neregulat� �i datorit� numero�ilor foliculi ovarieni �i a corpilor galbeni au aspect de "mur�".

Trompele uterine sunt lungi �i sinuoase, infundibulul este larg, iar fimbriile tubare sunt reduse sau lipsesc

Mezosalpinxul este foarte amplu �i bogat vascularizat. Bursa ovarian� este larg�, acoperind în totalitate ovarul.

Uterul este bicorn, par�ial septat �i plasat în cavitatea abdominal�. Coarnele uterine sunt foarte lungi (pân� la 150 cm), flexuoase, de constitu�ie ferm�. Corpul uterin este scurt, în schimb cervixul este foarte lung, iar canalul cervical se închide prin intermediul unor perni�e cervicale (Pulvinus cervicales) sau cuzine�i, care se angreneaz� reciproc, asigurând etan�eitatea cervixului.

Vaginul este lung �i lipsit de fornixul vaginal. În vestibulul vaginal se deschid glandele vestibulare mici, fiind prezent �i diverticulul suburetral.

Vulva are comisura ventral� ascu�it� �i prelungit� de un apendice conic. Clitorisul este mic.

La c��ea �i pisic� ovarele sunt mici, ovale �i acoperite total de bursa ovarian�. Sunt plasate caudo-ventral de rinichi, în dreptul vertebrelor lombare III-IV. Mezosalpinxul con�ine o mare cantitate de �esut adipos la c��ea �i mai pu�in la feline.

Uterul este bicorn, par�ial septat. Coarnele uterine sunt lungi, uniforme �i divergente. Ligamentul intercornual este scurt. Corpul uterin este relativ scurt. Ligamentele largi sunt bogate în �esut adipos. La feline uterul seam�n� cu cel de la c��ea, în schimb canalul cervixului este oblic, iar fornixul vaginal are aspect de papil�.

În vestibulul vaginal sunt prezen�i bulbii vestibulari, eviden�i, iar glandele vestibulare mici sunt dezvoltate. La feline, în vestibulul vaginal se deschid �i glandele vestibulare mari.

Labiile vulvare sunt dublate lateral de câte un pliu cutanat. Clitorisul este foarte dezvoltat, fiind prev�zut cu o forma�iune cartilaginoas�, asem�n�toare osului penian.

La iepuroaic� ovarele sunt mici �i alungite, cu suprafa�a neregulat� �i sunt dispuse ventral de vertebrele lombare II-III. Bursa ovarian� este slab dezvoltat� �i nu acoper� ovarele.

Page 8: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

Uterul este bicorn, total septat ca �i la marsupiale �i monotreme. Coarnele uterine sunt cilindrice, flexuoase �i nu se deschid în comun în cavitatea uterin�, ci se continu� spre vagin prin dou� canale independente care se deschid fiecare prin câte un cervix propriu.

Labiile vulvare sunt acoperite de peri lungi �i fini, fiind dublate medial de câte o cut� a mucoasei care vor constitui labiile mici. Comisura dorsal� este ascu�it�, iar cea ventral� este rotunjit�. Clitorisul este lung �i înconjurat de un veritabil prepu�.

Page 9: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

Uterul, vaginul, vestibulul vaginal �i vulva la vac� (dup� Barone, 1990)

Cervixul uterin la vac� (dup� Barone, 1990)

Page 10: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

Uterul, vestibulul vaginal, vaginul �i vulva la scroaf� (dup� Barone, 1990)

Page 11: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

Ovarele, uterul, vaginul, vulva la c��ea (dup� Barone, 1990)

Page 12: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

GLANDA MAMAR�

Glanda mamar� (Mama) sau mamela este o forma�iune anatomic� alc�tuit� din dou� sau mai multe complexe glandulare, de form�, volum �i num�r variabil în func�ie de specie.

Mamela este considerat� o forma�iune anex� a aparatului genital femel, a c�rei dezvoltare �i func�ie este coordonat� neurohormonal. Func�ia sa esen�ial� este de a produce lapte.

Glanda mamar� numit� �i uger este o gland� sudoripar� modificat� a c�rei dezvoltare începe înc� din perioada intrauterin�, din crestele mamare.

Fiecare mamel� este alc�tuit� din corpul mamelei �i din papila mamar� sau mamelonul. Dou� mamele simetrice sunt desp�r�ite între ele prin �an�ul intermamar.

Corpul glandei mamare (Corpus mammae) este format dintr-un �esut glandular �i din stroma conjunctivo-adipoas�, fiind organizat� în lobi glandulari de la care pornesc conductele lactifere (Ductus lactiferi) care converg în partea ventral� a corpului mamelei în sinusul lactifer (Sinus lactiferi) numit �i sinus galactofor.

Papila mamar� (Papilla mammae), situat� ventral este str�b�tut� de un conduct papilar (Ductus papillaris) care porne�te din sinusul lactifer �i se deschide la exterior prin ostiul papilar (Ostium papillae).

La limita dintre corpul mamelei �i papila mamar� se plaseaz� sinusul lactifer care este format din dou� por�iuni, glandular� �i papilar�.

Glanda mamar� este ancorat� de trunchi prin aparatul suspensor (Apparatus suspensorius mammarius) care este alc�tuit din dou� lame laterale �i o lam� medial�. La iap� �i vac� lamele mediane se unesc în plan median �i formeaz� ligamentul suspensor al ugerului (Lig. suspensorium uberis).

La exterior mamela este acoperit� de o capsul� tegumentar�, onctuoas� �i prev�zut� cu peri fini.

Vasculariza�ia arterial� este asigurat� de arterele mamare, care provin din arterele pudend� extern� �i epigastric� caudal� superficial�, dar �i de ramuri mamare provenite din arterele epigastric� cranial� superficial�, toracic� intern� �i toracic� extern�.

Venele sunt satelite arterelor �i pot forma importante plexuri far� echivalent arterial. Inerva�ia mamelei este senzitiv� �i organo-vegetativ�, asigurat� prin perechi

rahidiene toracice, lombare �i sacrale. La iap�, ugerul este plasat în regiunea inghinal�, format dintr-o singur� pereche de

mamele, fiecare mamel� prezint� câte o papil� mamar� care este str�b�tut� de 2 canale papilare.

La vac�, ugerul este format din patru mamele, numite �i sferturi, fiind situat inghinal. Mamelonul este foarte dezvoltat, gros �i str�b�tut de un singur canal papilar.

La oaie �i capr� ugerul este format din dou� mamele inghinale, iar papila mamar� este parcurs� de un singur canal papilar.

La scroaf� exist� 7 perechi de mamele, situate bilateral de linia alb� a abdomenului. Sunt sistematizate în toracale (2), abdominale (4), inghinale (1). Au aspect conic �i fiecare mamelon este parcurs de câte 2-3 canale papilare.

La c��ea mamele sunt situate ca �i la scroaf�, în num�r de 4-6 perechi, dispuse pectoral, abdominal �i inghinal. Mameloanele sunt scurte �i str�b�tute de 8-12 canale papilare.

Page 13: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

La feline exist� 4 perechi de mamele, 2 perechi toracale mai dezvoltate �i 2 perechi abdominale mai reduse, care se deschid la exterior prin 5-7 canale papilare.

Iepuroaica prezint� 5 perechi de mamele, 3 perechi toracale, 1 pereche abdominal� �i 1 pereche inghinal�, fiecare fiind str�b�tute de unul sau mai multe canale papilare.

Conforma�ia �i structura papilei mamare (dup� Barone, 1990)

Page 14: Aparatul genital feminin

Aparatul genital femel Marius Pentea

Structura glandei mamare la scroaf� (dup� Barone, 1990)

Structura glandei mamare la c��ea (dup� Barone, 1990)


Recommended