Home >Documents >Aparatul Genital Feminin

Aparatul Genital Feminin

Date post:21-Jan-2016
Category:
View:252 times
Download:11 times
Share this document with a friend
Description:
cc
Transcript:
  • PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

  • HIPERPLAZIA DE ENDOMETRU;ADENOMIOZA;SARCINA ECTOPICA TUBARA;MOLA HIDATIFORMA;CARCINOMUL DE COL UTERIN;CHISTADENOMUL PAPILIFER DE OVAR;MASTOPATIA FIBRO-CHISTICA.

  • HIPERPLAZIA DE ENDOMETRUProliferarea anormala a glandelor endometriale cu un raport glande/stroma in general crescut;Patogenie: stimularea estrogenica excesiva si prelungita cu alterarea echilibrului hormonal normal estrogeni/progestron, in special in post-menopauza;Exista si modificari mutationale;Risc crescut: cicluri anovulatorii, sdr. Ovarelor polichistice, obezitate, tumori ovariene secretante de estrogeni, terapie prelungita cu estrogeni.Clinic: sangerari anormale: menoragii, metroragii in special in postmenopauza.Unele tipuri pot progresa spre adenocarcinom;Tratament: progesteron/histrectomie la pacientele cu hipirplazie atipica in postmenopauza (pot exista focare de adk).

  • CLASIFICARE2 criterii:1.arhitectura glandelor (Simpla si complexa);2.atipiile cito-nucleare (cu/fara atipii);4 tipuri de hiperplazii:H. simpla fara atipii: nr de glande crescut, diferite dimensiuni, usor neregulate, dilatatii chistice, raport glande/stroma usor crescut (risc: 1%);H. complexa fara atipii: glande aglomerate, dilatate, ramificate, papile, imnuguriri, forma neregulata, stroma putina (glande spate in spate)-risc:3-5%;H. simpla cu atipii: arhitectura simpla cu hipercromazie nucleara, pleiomorfism, raport nucleo-citoplasmatic crescut, nucleoli evidenti 8-10%;H. complexa cu atipii : arhitectura complexa a glandelor si atipii ale celulelor epiteliului glandular. 25-30%

  • Actual, se considera ca hiperplazia atipica este: monoclonala, cu crestere focala independenta , neresponsiva la tratamentul hormonal;90% regreseaza spontan dintre cele fara atipii;EIN-neoplazia endometriala intraepiteliala: precursor al adenocarcinomului endometrial.

  • MACROSCOPICMucoasa ingrosata, focal sau fifuz (grosime max in per. proliferativa=5mm);Culpoare rosietica, sangeranda;Consistenta scazuta, moale;Aspect de schweitzer al dilatatiilog glandulare chistice din H.simpla.

  • MICROSCOPICHiperplazia simpla fara atipii:-glande in nr crescut;-dimensiuni variabile;-dilatatii chistice;-forme usor neregulate;Epiteliul glandular: uni/pseudostratificat, cilindric in gl. nedilatate si aplatizat in cele dilatate;Stroma dens celulara, bine vascularizata, cu sufuziuni sangvine;Celulele stromale: rotund-ovalare, uniforme;

  • SARCINA ECTOPICA TUBARASarcina extrauterina;Implantarea si dezvoltarea oului in afara cavitatii uterine;Localizari: tubara (>95%-1/3 medie si distala), ovar, abdominala, cervicala;Cauze:tulburari in migrarea oului la nivelul salpingelui: aderente ale mucoasei post-salpingita cronica/ tulb ale mobilitatii normale: inflamatii, malformatii congenitale, endometrioza;Istoricul de infertilitate se asociaza cu risc crescut de sarcina ectopica tubara.

  • Nidarea oului are loc in epiteliul tubar, trofoblastul penetreaza mucoasa si peretele;Vilozitatile coriale si trofoblastul se dezvolta predominant intraluminal sau penetreza peretele cu invazia tesutului muscular si a vaselor;Histoliza-duce la hemoragie (aspect negricios al sangerarii dupa o perioada de amenoree);Rupere vase materne in sacul gestational: hematosalpinx;Subtiere perete, la sfarsitul L II: rupere salpinge cu hemoragie severa intraperitoneala; (mai devreme:6 sapt: sarcina istmica-peretele e mai rigid si mai putin elastic);Dureri abdominale-hemoperitoneu;Impune interventia chirurgicala de urgenta.

  • MACROSCOPICVolum crescut;Perete subtiat;Congestie;Acoperit de cheaguri;Orificiu de efractie;Pe sectiune, in lumen este prezent cheag care contine resturi ovulare, uneori si embrion.

  • DIAGNOSTIC DE ORGANMucoasa: franjuri papilare anastomozate si ramificate, tapetate de epiteliu unistratificat cu 3 tipuri de celule: ciliate, secretorii si intercalare.;Musculara: fibre musculare netede: circular-intern si longitudinal-extern;Seroasa: celule mezoteliale.

  • MICROSCOPICPerete subtiat, musculara atrofiata;Cheaguri fibrino-hematice;Vilozitati coriale: ax conjunctivo-vascular tapetat de un strat intern de celule cuboidale: citotrofoblast si la exterior de celule mari cu citoplasma abundenta, eozinofila si mai multi nuclei: sincitiotrofoblast;Structuri embrionare;Mezoteliul: formare de papile si corpi psamomatosi-reactie la efractia peretelui.

  • MOLA HIDATIFORMABoala trofoblastica gestationala caracterizata prin proliferare si maturare anormala a trofoblastului (mola hidatiforma si coriocarcinomul);Mola : totala-completa, partiala si invaziva;Fertilizare si gametogeneza anormale;Factori de risc: varsta: 40ani, rasa (Asia-risc crescut de 20-25 ori), antecedente de sarcina molara, deficitul de vitamina A;Clinic: trim I (precoce) sau II (tardiv);Sangerari vaginale;Marire anormala a uterului pentru varsta gestationala, variabil de la o zi la alta (uter in armonica);Semne de toxemie de sarcina: HTA, edem, albuminurie ;Patognomonic: eliminarea de vezicule molare precede avortul;Nivelul seric al beta HCG (gonadotrofina corionica umana) continua sa creasca marcat dupa sapt 14;Complicatii: coriocarcinom, hemoragie uterina, CID, perforatie uterina, embolism pulmonar, infectie.

  • M.completa:-un ovul gol , fara AND functional este fertilizat de un spermatozoid care isi duplica cz sau de 2 spermatozoizi-Este homozigota, 46XX, dar toti cz au origine paterna;embrionul nu este prezent, moare precoce inainte de dezvoltarea circulatiei placentare;Vilozitatile coriale nu au vase evidente;2% dezvolta coriocarcinom dupa chiuretaj.M.partiala:Debuteaza cu un ou normal la care sunt adaugate 2 copii ale genomului patern: apare triploidia;Fatul supravietuieste 10 sapt, sunt prezente parti fetale pe chiuretaj;In vilozitati exista vase cu hematii nucleate;Nu are risc de coriocarcinom.

    Mola invaziva:-Mola completa de obicei in care vilozitatile coriale penetreaza adanc mimetrul si vasele sangvine;-Apar noduli trofoblastici in afara uterului: pl, dar raman cantonati in vase: nu sunt metastaze adevarate;

  • MACROSCOPICMola completa: tipic: ciorchine de strugure;-vezicule cu pereti subtiri translucizi, 1-3 cm, contin un lichid clar sau gabui;-umplu cavitate auterina;-nu exista embrion, cordon ombilical sau membrane amniotice;Mola partiala:-volumul placentei este aproxinativ normal;-cordon, membrane, embrion adesea prezente;-vili normali si vili veziculari amestecati.

  • DIAGNOSTIC DE ORGANPlacenta: cordon ombilical, membrane: amnion si chorion, parenchim vilos si tesut decidual matern;Vilii corionici: unitati functionale: ax central mezenchimal cu fibroblaste si rare macrofage (cel Hofbauer), delimitate de 2 straturi de celule: intern: citotrofoblast si extern: sincitiotrofoblast;Vasele viloase devin aparente dupa sapt 6.

  • MICROSCOPICMOLA COMPLETA:1.hiperplazie de trofoblast: circumferential in jurul vililor, atipii ale celulelor trofoblastice, activitate mitotica.2.edematiere si degenerare veziculara: hidrops difuz al vililor, stroma laxa, pot exista spatii vasculare primitive tapetate de endoteliu dar fara celule sangvine fetale (hematii nucleate), formare ce cisterne.MOLA PARTIALA:-2 populatii vilozitare:mici, normale;Largi, neregulate, hidropiceInvaginari ale trofoblastului, vase cu eritrocite nucleate, fibroza stromala;Proliferare trofoblastica focala;Vacuolizari ale sincitiotrofoblastului.

  • ADENOMIOZAEndometrioza=prezenta ectopica de glande si/sau strome endometriala;Endometrioza interna=adenomioza/externa= ovare (80%), ligamente uterine, sac Douglas, peritoneu pelvin, salpinge, cicatrici, ombilic, vagin, apendice; Ocazional: ggl, pleure, plamani, rinichi, os.Leziune benigna a uterului caracterizata prin prezenta intre fasciculele musculare din grosimea miometrului, la >3mm de jonctiunea endometru-miometru a unor focare de tesut endometrial: glande si/sau stroma;Etiologie necunoscuta.Apare la femei in perioada reproductiva Incidenta: 3-10%;Clinic: asimptomatica/infertilitate, dismanoree, dispareunie, dureri pelvine.Regreseaza dupa menopauza.

  • TEORII PATOGENICETeoria implantului/regurgitatului: transport retrograd prin salpinge in timpul menstruatiei si implantare in organele pelvine;Teoria metaplaziei celomice: aparitia direct din epiteliul celomic sub influenta unor factori inflamatori, traumatici, hormonali. Exista endometrioza vezicala, prostatica si scrotala la barbati.Teoria diseminarii pe cale vasculara/limfatica: plaman-femei cu antecedente de interventii chirurgicale uterine.

  • MACROSCOPICLocalizare: frecvent-peretele posterior uterin;Uter normal/crescut in volum;Pe sectiune: miometru ingerosat, aspect trabecular cu zone rosietice mici, moi unele cu aspect chistic-hemoragic;Uter atrofic la pacientele varstnice;Focare de adenomioza pot apare si la nivelul formatiunilor nodulare leiomiomatoase.

  • MICROSCOPICCuiburi neregulare de stroma cu/fara glande endometriale intre fibrele miometrului;>3mm de endometrul bazal (1/2 cp microscopic de 4x);Stroma dens celulara doar cu celule stromale fusiforme ;Glande tapetate de epiteliu glandular cilindric uni/pseudostratifcat inactiv sau usor proliferativ;Aspect secretor: sarcina, progesteron;Tesut muscular hipertrofic in jurul focarelor;Depozite de hemosiderina;Dg +:cel putin doua dintre:Glande endometriale;Stroma endometriala;Pigment hemosiderinic.

  • CARCINOMUL SCUAMOS INVAZIV DE COL UTERINCel mai frecvent cancer cervical;Posibilitati de preventie, dg precoce si curabilitate ridicate;Decada 4-5, in crestere la femaile
  • Leziunile precursoareDisplazie cervicala, neoplazie intraepiteliala cervicala (CIN);Aceste leziuni pot persista in stadiul non-invaziv si pot fi depistate prin screening-ul citologic;CIN I, II,III-etape succesive ale procesului neoplazic, nu progreseaza invariabil la cancer, por regresa, riscul de progresie creste cu severitatea leziunii;Se asociaza cu tipurile oncogene de HPV;Carcinomul epidermoid apare la cca 25 ani dupa leziuni de tip CIN I si CIN II si la 10-15 ani dupa leziuni CIN III.

  • MACROSCOPIC3 patter-uri:Exofitic (conopidiform)-vizibil macroscopic, masa tumorala nodulara care se proiecteaza peste mucoasa din jur,frecvent exulcerata;Endofitic (ulcerat)- marginile sunt indurate, neregulate, baza este acoperita de detritus necrotico-hemoragi;Infiltrativ-tumora se dezvolta in stroma cervicala, iar la suprafata exista modificari minime;Localizare: frecvent la nivelul zonei de transformare (metaplazie scuamoasa la trecerea dintre epiteliul glandular endocervical si cel scuamos exocervical);Cativa mm-cm;Culoare alb-cenusie, sangereaza usor;Stadii avansate=tumori mari, invadare intreg peretele, fistule la organele din jur, invazia: VU, rect, vagin, uter, metastaze lgg: paracervicali, hipogastrici, iliaci externi, sau la distanta: ficat, pl, os.Cresterea tumorala si metastazarea sunt in general lente.

  • MICROSCOPICProliferare de celule tumorale dispuse in plaje solide de forma si dimensiuni variate, inconjurate de o stroma desmoplazica, conjunctivo-vasculara cu infiltrat inflamator ly-pl;Pot fi si celule tumorale dispuse izolat in stroma;Cel. tumorale: mari, poligonale, cu mb celulare distincte, citoplasma eozinofila, pleiomorfism nuclear si frecvente mitoze;Forme bine diferentiate-celule mari cu pattern keratinizat cu formare de perle keratozice dispuse in centrul placardelor;Forme slab diferentiate: non-keratinizant-nu formeaza niciodata corpi keratozici, dar pot exista keratinizari in celule individuale;

  • Subtipuri histologice:C scuamos keratinizant;C. scuamos non-keratinizant;Carcinomul verucos;Carcinomul condilomatos;Carcinomul papilar;Carcinomul limfoepitelial;Carcinomul scuamo-tranzitional;Carcinomul bazaloid.

  • CHISTADENOMUL PAPILIFER SEROS OVARIANOvarul contine 4 tipuri majore de tesuturi (embriologic si histologic):Epiteliu de suprafata-dezvoltat din epiteliul celomic=tumori epiteliale;Celule germinale- tumori cu celule germinale;Cordoane sexuale=tumori ale cordoanelor sexuale;Stroma ovariana specializata si non-specifica=tumori stromale;>25 tipuri tumorale;Cele mai frecvente=tumorile de suprafata 55-60 %;Clasificare: 1 functie de tipul celular: seros, mucinos, endometrioid, cu celule clare;2. Functie de pattern-ul de crestere: chistic/solid;3. Functie de cantitatea de stroma, atipii si invazia stromala; benigne, border-line si maligne.Majoritatea apar la femeile adulte:20-60 ani;30-50% bilaterale;Tumorile seroase=25% din tumorile ovariene: 50% benigne: chistadenom papilar seros, adenofibrom, 15% borderline, 35% maligne-chistadenocarcinom seros.

  • MACROSCOPIC-chistadenomul papilifer seros Masa tumorala voluminoasa-15-30cm;Suprafata externa neteda, perete subtire, alb sidefiu;Pe sectiune: alb sidefiu, uni/multiloculat;Continut lichidian sero-citrin, clar sau sangvinolent;Suprafata interna neteda, rar vegetatii papilare pediculate/sesile;Frecvent este bilateral -15% si uniloculat

  • DIAGNOSTIC DE ORGANSuprafata: epiteliu simplu cubic;Strat de tesut conjunctiv dens-condensare de fibre de colagen dispuse paralel cu suprafata, cu rare vase sangvine=albuginee;Corticala cu foliculi ovarieni in diverse stadii de dezvoltare, dispusi intr-o stroma densa, bogat celulara;Zona centrala-medulara: tesut conjunctiv lax cu fibre elastice, celule musculare netede si vase sangvine.

  • MICROSCOPICPeretele chistului este tapetat de un singur strat de celule cubice/cilindrice;Celulele au nucleii ovoidali, bazali, unele ciliate;Aplatizate cand chistul este in tensiune;Fara atipii, mitoze, complexitate arhietcturala si invazie stromala;Pot fi prezente formatiuni papilare cu ax fibro-vascular tapetat de un singur strat de celule columnare;30%-au corpi psamomatosi-concretiuni calcare cu structura lamelara concentrica.

  • MASTOPATIA FIBRO-CHISTICABoala Reclus-1883: maladie chistica a glandei mamare, frecvent bilaterala care poate interesa glanda in totalitate, multe leziuni chistice nefiind palpabile;Modificare epiteliala si stromala non-neoplazica mamara, frecventa, care poate simula clinic, Rx, macro si microscopic un carcinom mamar.Boala chistica, mastopatia chistica, hiperplazia chistica, displazia mamara, boala Reclus, boala benigna a sanului.Frecvent: 25-45 ani;Cauze necunoscute;Dezechilibru estrogeni-progesteron, cu stimulare estrogenica excesiva si modificari ale tesutului mamar la actiunea hormonala normala;ACO-rol protector;Consumul de cafea metilxantinele-cafeina-indul cresterea AMPc cu proliferare epiteliala.60-80% dinte femeile adulte au modificari fibro-chistice;

  • Clinic: manifestari minore/absente, la menopauza modificarile involueaza;Disconfort, senzatie de greutate, durere premenstrual care diminua dupa aparitia menstrei, uneori secretii mamalonare;Frecvent bilateral, in cadranul supero-extern;

    Clasificare:Mastopatia fibro-chistica non-proliferativa: bilaterala, dilatatii chistice ale ductelor terminale, cu/fara metaplazie apocrina si fibroza stromala. Nu este factor de risc pentru dezvoltarea carcinomului de glanda mamara;Mastopatia fibro-chistica proliferativa: include hiperplazia epiteliala (usoara, florida, atipica si carcinomul in situ) si adenoza sclerozanta (proliferare de ducte mici, celule mioepiteliale si scleroza). Dpdv microscopic poate fi confundata cu un carcinom invaziv.

  • MACROSCOPICConsistenta crescuta la palpare in ariile implcate;Discreta nodularitate/noduli bine conturati;Pe sectiune: chisturi multiple, 1-5cm, care contin un lichid clar sau hemoragic, uneori de culoare inchisa;In jurul lor stroma este densa, fibroasa cu consistenta ferma si margini neregulate.

  • DIAGNOSTIC DE ORGANGl mamara=glanda sudoripara apocrina modificata;Aspecte diferita in stare de inactivitate, lactatie, sarcina;La pubertate, sub influenta hormonilor sexuali glandele cresc in volum, initial pe seama tesutului adipos apoi prin ramificarea sistemului canalicular de la nivelul mamalonului;20 unitati glandulare=lobi mamari, dispusi radiar in jurul mamelonului, fiacare drenand printr-un canal galactofor;Lobulul=structura tubulo-acinara, impatit in lobuli prin septuri fibroase;Lobulii=formati din unitati ducto-lobulareUnitatile glandulare: Ducte terminale;Ducte colectoare intralobulare;Stroma interlobulara specializata.

  • 2 componente:glandulara: lobulul si ductul terminal-DTLU-unitatea terminala ducto-lobulara; tapetate de 2 tipuri de celule: intern=epitelial si extern-mioepitelial;Stromala: fibre colagene, fibroblaste, vase, tesut adipos.- Stroma din jurul structurilor epiteliale ale TDLU-este hormono-dependenta in timp ce stroma interlobulara este nefunctionala.

  • MICROSCOPICMacro si microchisturi cu continut lichidian clar/serocitrin, tapetate de epiteliu cubic, cilindric/atrofic;Hiperplazie de ducte;Metaplazie apocrina: chisturi tapetate de epiteliu asemanator cu cel al glandelor sudoripare: celule mari, poligonale, inalte cu citoplasma abundenta, eozinofila, granulara, cu proieminente in portiunea apicala a citoplasmei, nuclei rotunzi tahicromi;Stroma densa, fibroasa;Inflamatie cronica stromala-datorita ruperii chisturilor : ly, pl, macrofage spumoase;Hiperplazia epiteliala de tip ductal sau lobular este cea mai importanta componenta a mastopatiei care se presupune ca duce la aparitia cancerului

of 38/38
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Embed Size (px)
Recommended