+ All Categories
Home > Documents > Aparatul Genital Feminin

Aparatul Genital Feminin

Date post: 21-Jan-2016
Category:
Upload: medxstud33
View: 306 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
Description:
cc
38
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Transcript
Page 1: Aparatul Genital Feminin

PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Page 2: Aparatul Genital Feminin

HIPERPLAZIA DE ENDOMETRU;ADENOMIOZA;SARCINA ECTOPICA TUBARA;MOLA HIDATIFORMA;CARCINOMUL DE COL UTERIN;CHISTADENOMUL PAPILIFER DE OVAR;MASTOPATIA FIBRO-CHISTICA.

Page 3: Aparatul Genital Feminin

HIPERPLAZIA DE ENDOMETRU

Proliferarea anormala a glandelor endometriale cu un raport glande/stroma in general crescut;

Patogenie: stimularea estrogenica excesiva si prelungita cu alterarea echilibrului hormonal normal estrogeni/progestron, in special in post-menopauza;

Exista si modificari mutationale;

Risc crescut: cicluri anovulatorii, sdr. Ovarelor polichistice, obezitate, tumori ovariene secretante de estrogeni, terapie prelungita cu estrogeni.

Clinic: sangerari anormale: menoragii, metroragii in special in postmenopauza.

Unele tipuri pot progresa spre adenocarcinom;

Tratament: progesteron/histrectomie la pacientele cu hipirplazie atipica in postmenopauza (pot exista focare de adk).

Page 4: Aparatul Genital Feminin

CLASIFICARE2 criterii:

1.arhitectura glandelor (Simpla si complexa);2.atipiile cito-nucleare (cu/fara atipii);

4 tipuri de hiperplazii:1. H. simpla fara atipii: nr de glande crescut, diferite

dimensiuni, usor neregulate, dilatatii chistice, raport glande/stroma usor crescut (risc: 1%);

2. H. complexa fara atipii: glande aglomerate, dilatate, ramificate, papile, imnuguriri, forma neregulata, stroma putina (glande spate in spate)-risc:3-5%;

3. H. simpla cu atipii: arhitectura simpla cu hipercromazie nucleara, pleiomorfism, raport nucleo-citoplasmatic crescut, nucleoli evidenti 8-10%;

4. H. complexa cu atipii : arhitectura complexa a glandelor si atipii ale celulelor epiteliului glandular. 25-30%

Page 5: Aparatul Genital Feminin

Actual, se considera ca hiperplazia atipica este: monoclonala, cu crestere focala independenta , neresponsiva la tratamentul hormonal;90% regreseaza spontan dintre cele fara atipii;EIN-neoplazia endometriala intraepiteliala: precursor al adenocarcinomului endometrial.

Page 6: Aparatul Genital Feminin

MACROSCOPICMucoasa ingrosata, focal sau fifuz (grosime max in per. proliferativa=5mm);

Culpoare rosietica, sangeranda;

Consistenta scazuta, moale;

Aspect de schweitzer al dilatatiilog glandulare

chistice din H.simpla.

Page 7: Aparatul Genital Feminin

MICROSCOPIC

Hiperplazia simpla fara atipii:-glande in nr crescut;-dimensiuni variabile;-dilatatii chistice;-forme usor neregulate;Epiteliul glandular:

uni/pseudostratificat, cilindric in gl. nedilatate si aplatizat in cele dilatate;

Stroma dens celulara, bine vascularizata, cu sufuziuni sangvine;

Celulele stromale: rotund-ovalare, uniforme;

Page 8: Aparatul Genital Feminin

SARCINA ECTOPICA TUBARASarcina extrauterina;Implantarea si dezvoltarea oului in afara cavitatii uterine;Localizari: tubara (>95%-1/3 medie si distala), ovar, abdominala, cervicala;Cauze:tulburari in migrarea oului la nivelul salpingelui: aderente ale mucoasei post-salpingita cronica/ tulb ale mobilitatii normale: inflamatii, malformatii congenitale, endometrioza;Istoricul de infertilitate se asociaza cu risc crescut de sarcina ectopica tubara.

Page 9: Aparatul Genital Feminin

Nidarea oului are loc in epiteliul tubar, trofoblastul penetreaza mucoasa si peretele;Vilozitatile coriale si trofoblastul se dezvolta predominant intraluminal sau penetreza peretele cu invazia tesutului muscular si a vaselor;Histoliza-duce la hemoragie (aspect negricios al sangerarii dupa o perioada de amenoree);Rupere vase materne in sacul gestational: hematosalpinx;Subtiere perete, la sfarsitul L II: rupere salpinge cu hemoragie severa intraperitoneala; (mai devreme:6 sapt: sarcina istmica-peretele e mai rigid si mai putin elastic);Dureri abdominale-hemoperitoneu;Impune interventia chirurgicala de urgenta.

Page 10: Aparatul Genital Feminin

MACROSCOPIC

Volum crescut;Perete subtiat;Congestie;Acoperit de cheaguri;Orificiu de efractie;Pe sectiune, in lumen este prezent cheag care contine resturi ovulare, uneori si embrion.

Page 11: Aparatul Genital Feminin

DIAGNOSTIC DE ORGAN

Mucoasa: franjuri papilare anastomozate si ramificate, tapetate de epiteliu unistratificat cu 3 tipuri de celule: ciliate, secretorii si intercalare.;Musculara: fibre musculare netede: circular-intern si longitudinal-extern;Seroasa: celule mezoteliale.

Page 12: Aparatul Genital Feminin

MICROSCOPICPerete subtiat, musculara atrofiata;Cheaguri fibrino-hematice;Vilozitati coriale: ax conjunctivo-vascular tapetat de un strat intern de celule cuboidale: citotrofoblast si la exterior de celule mari cu citoplasma abundenta, eozinofila si mai multi nuclei: sincitiotrofoblast;Structuri embrionare;Mezoteliul: formare de papile si corpi psamomatosi-reactie la efractia peretelui.

Page 13: Aparatul Genital Feminin

MOLA HIDATIFORMABoala trofoblastica gestationala caracterizata prin proliferare si maturare anormala a trofoblastului (mola hidatiforma si coriocarcinomul);Mola : totala-completa, partiala si invaziva;Fertilizare si gametogeneza anormale;Factori de risc: varsta: <15 ani (risc crescut de 20 ori) si >40ani, rasa (Asia-risc crescut de 20-25 ori), antecedente de sarcina molara, deficitul de vitamina A;Clinic: trim I (precoce) sau II (tardiv);

- Sangerari vaginale;- Marire anormala a uterului pentru varsta gestationala, variabil

de la o zi la alta (uter in armonica);- Semne de toxemie de sarcina: HTA, edem, albuminurie ;- Patognomonic: eliminarea de vezicule molare precede avortul;- Nivelul seric al beta HCG (gonadotrofina corionica umana)

continua sa creasca marcat dupa sapt 14;- Complicatii: coriocarcinom, hemoragie uterina, CID, perforatie

uterina, embolism pulmonar, infectie.

Page 14: Aparatul Genital Feminin

M.completa:-un ovul gol , fara AND functional este fertilizat de un

spermatozoid care isi duplica cz sau de 2 spermatozoizi-Este homozigota, 46XX, dar toti cz au origine paterna;- embrionul nu este prezent, moare precoce inainte de

dezvoltarea circulatiei placentare;- Vilozitatile coriale nu au vase evidente;- 2% dezvolta coriocarcinom dupa chiuretaj.

M.partiala:- Debuteaza cu un ou normal la care sunt adaugate 2 copii ale

genomului patern: apare triploidia;- Fatul supravietuieste 10 sapt, sunt prezente parti fetale pe

chiuretaj;- In vilozitati exista vase cu hematii nucleate;- Nu are risc de coriocarcinom.

Mola invaziva:-Mola completa de obicei in care vilozitatile coriale penetreaza

adanc mimetrul si vasele sangvine;-Apar noduli trofoblastici in afara uterului: pl, dar raman cantonati

in vase: nu sunt metastaze adevarate;

Page 15: Aparatul Genital Feminin

MACROSCOPIC

Mola completa: tipic: ciorchine de strugure;

-vezicule cu pereti subtiri translucizi, 1-3 cm, contin un lichid clar sau gabui;

-umplu cavitate auterina;-nu exista embrion, cordon

ombilical sau membrane amniotice;Mola partiala:

-volumul placentei este aproxinativ normal;

-cordon, membrane, embrion adesea prezente;

-vili normali si vili veziculari amestecati.

Page 16: Aparatul Genital Feminin

DIAGNOSTIC DE ORGAN

Placenta: cordon ombilical, membrane: amnion si chorion, parenchim vilos si tesut decidual matern;Vilii corionici: unitati functionale: ax central mezenchimal cu fibroblaste si rare macrofage (cel Hofbauer), delimitate de 2 straturi de celule: intern: citotrofoblast si extern: sincitiotrofoblast;Vasele viloase devin aparente dupa sapt 6.

Page 17: Aparatul Genital Feminin

MICROSCOPICMOLA COMPLETA:

1.hiperplazie de trofoblast: circumferential in jurul vililor, atipii ale celulelor trofoblastice, activitate mitotica.

2.edematiere si degenerare veziculara: hidrops difuz al vililor, stroma laxa, pot exista spatii vasculare primitive tapetate de endoteliu dar fara celule sangvine fetale (hematii nucleate), formare ce cisterne.

MOLA PARTIALA:-2 populatii vilozitare:1. mici, normale;2. Largi, neregulate, hidropice- Invaginari ale trofoblastului,

vase cu eritrocite nucleate, fibroza stromala;

- Proliferare trofoblastica focala;- Vacuolizari ale

sincitiotrofoblastului.

Page 18: Aparatul Genital Feminin

ADENOMIOZA

Endometrioza=prezenta ectopica de glande si/sau strome endometriala;Endometrioza interna=adenomioza/externa= ovare (80%), ligamente uterine, sac Douglas, peritoneu pelvin, salpinge, cicatrici, ombilic, vagin, apendice; Ocazional: ggl, pleure, plamani, rinichi, os.Leziune benigna a uterului caracterizata prin prezenta intre fasciculele musculare din grosimea miometrului, la >3mm de jonctiunea endometru-miometru a unor focare de tesut endometrial: glande si/sau stroma;Etiologie necunoscuta.Apare la femei in perioada reproductiva Incidenta: 3-10%;Clinic: asimptomatica/infertilitate, dismanoree, dispareunie, dureri pelvine.Regreseaza dupa menopauza.

Page 19: Aparatul Genital Feminin

TEORII PATOGENICE

1. Teoria implantului/regurgitatului: transport retrograd prin salpinge in timpul menstruatiei si implantare in organele pelvine;

2. Teoria metaplaziei celomice: aparitia direct din epiteliul celomic sub influenta unor factori inflamatori, traumatici, hormonali. Exista endometrioza vezicala, prostatica si scrotala la barbati.

3. Teoria diseminarii pe cale vasculara/limfatica: plaman-femei cu antecedente de interventii chirurgicale uterine.

Page 20: Aparatul Genital Feminin

MACROSCOPIC

Localizare: frecvent-peretele posterior uterin;Uter normal/crescut in volum;Pe sectiune: miometru ingerosat, aspect trabecular cu zone rosietice mici, moi unele cu aspect chistic-hemoragic;Uter atrofic la pacientele varstnice;Focare de adenomioza pot apare si la nivelul formatiunilor nodulare leiomiomatoase.

Page 21: Aparatul Genital Feminin

MICROSCOPICCuiburi neregulare de stroma cu/fara glande endometriale intre fibrele miometrului;>3mm de endometrul bazal (1/2 cp microscopic de 4x);Stroma dens celulara doar cu celule stromale fusiforme ;Glande tapetate de epiteliu glandular cilindric uni/pseudostratifcat inactiv sau usor proliferativ;Aspect secretor: sarcina, progesteron;Tesut muscular hipertrofic in jurul focarelor;Depozite de hemosiderina;Dg +:cel putin doua dintre:

1. Glande endometriale;2. Stroma endometriala;3. Pigment hemosiderinic.

Page 22: Aparatul Genital Feminin

CARCINOMUL SCUAMOS INVAZIV DE COL UTERIN

Cel mai frecvent cancer cervical;Posibilitati de preventie, dg precoce si curabilitate ridicate;Decada 4-5, in crestere la femaile<35 ani;Oncogeneza: infectia persistenta cu HPV (human papilloma virus);HPV risc inalt: 16,18, 31, 45;Cea mai frecventa infectie virala transmisa sexual, 80% din populatie;Factori de risc: debut precoce al vietii sexuale, parteneri multipli, multiparitatea, fumat, infectii genitale (Clamydia, herpes genital);Interactiuni complexe virus-gazda;Alti factori.

Page 23: Aparatul Genital Feminin

Leziunile precursoareDisplazie cervicala, neoplazie intraepiteliala cervicala (CIN);Aceste leziuni pot persista in stadiul non-invaziv si pot fi depistate prin screening-ul citologic;CIN I, II,III-etape succesive ale procesului neoplazic, nu progreseaza invariabil la cancer, por regresa, riscul de progresie creste cu severitatea leziunii;Se asociaza cu tipurile oncogene de HPV;Carcinomul epidermoid apare la cca 25 ani dupa leziuni de tip CIN I si CIN II si la 10-15 ani dupa leziuni CIN III.

Page 24: Aparatul Genital Feminin

MACROSCOPIC3 patter-uri:

1.Exofitic (conopidiform)-vizibil macroscopic, masa tumorala nodulara care se proiecteaza peste mucoasa din jur,frecvent exulcerata;

2.Endofitic (ulcerat)- marginile sunt indurate, neregulate, baza este acoperita de detritus necrotico-hemoragi;

3.Infiltrativ-tumora se dezvolta in stroma cervicala, iar la suprafata exista modificari minime;Localizare: frecvent la nivelul zonei de transformare (metaplazie scuamoasa la trecerea dintre epiteliul glandular endocervical si cel scuamos exocervical);Cativa mm-cm;Culoare alb-cenusie, sangereaza usor;Stadii avansate=tumori mari, invadare intreg peretele, fistule la organele din jur, invazia: VU, rect, vagin, uter, metastaze lgg: paracervicali, hipogastrici, iliaci externi, sau la distanta: ficat, pl, os.Cresterea tumorala si metastazarea sunt in general lente.

Page 25: Aparatul Genital Feminin
Page 26: Aparatul Genital Feminin

MICROSCOPIC

Proliferare de celule tumorale dispuse in plaje solide de forma si dimensiuni variate, inconjurate de o stroma desmoplazica, conjunctivo-vasculara cu infiltrat inflamator ly-pl;Pot fi si celule tumorale dispuse izolat in stroma;Cel. tumorale: mari, poligonale, cu mb celulare distincte, citoplasma eozinofila, pleiomorfism nuclear si frecvente mitoze;Forme bine diferentiate-celule mari cu pattern keratinizat cu formare de perle keratozice dispuse in centrul placardelor;Forme slab diferentiate: non-keratinizant-nu formeaza niciodata corpi keratozici, dar pot exista keratinizari in celule individuale;

Page 27: Aparatul Genital Feminin

Subtipuri histologice:C scuamos keratinizant;C. scuamos non-keratinizant;Carcinomul verucos;Carcinomul condilomatos;Carcinomul papilar;Carcinomul limfoepitelial;Carcinomul scuamo-tranzitional;Carcinomul bazaloid.

Page 28: Aparatul Genital Feminin

CHISTADENOMUL PAPILIFER SEROS OVARIANOvarul contine 4 tipuri majore de tesuturi (embriologic si histologic):

1. Epiteliu de suprafata-dezvoltat din epiteliul celomic=tumori epiteliale;

2. Celule germinale- tumori cu celule germinale;3. Cordoane sexuale=tumori ale cordoanelor sexuale;4. Stroma ovariana specializata si non-specifica=tumori stromale;

>25 tipuri tumorale;Cele mai frecvente=tumorile de suprafata 55-60 %;Clasificare:

1 functie de tipul celular: seros, mucinos, endometrioid, cu celule clare;2. Functie de pattern-ul de crestere: chistic/solid;3. Functie de cantitatea de stroma, atipii si invazia stromala; benigne,

border-line si maligne.Majoritatea apar la femeile adulte:20-60 ani;30-50% bilaterale;Tumorile seroase=25% din tumorile ovariene: 50% benigne: chistadenom papilar seros, adenofibrom, 15% borderline, 35% maligne-chistadenocarcinom seros.

Page 29: Aparatul Genital Feminin

MACROSCOPIC-chistadenomul papilifer seros

Masa tumorala voluminoasa-15-30cm;Suprafata externa neteda, perete subtire, alb sidefiu;Pe sectiune: alb sidefiu, uni/multiloculat;Continut lichidian sero-citrin, clar sau sangvinolent;Suprafata interna neteda, rar vegetatii papilare pediculate/sesile;Frecvent este bilateral -15% si uniloculat

Page 30: Aparatul Genital Feminin

DIAGNOSTIC DE ORGAN

Suprafata: epiteliu simplu cubic;Strat de tesut conjunctiv dens-condensare de fibre de colagen dispuse paralel cu suprafata, cu rare vase sangvine=albuginee;Corticala cu foliculi ovarieni in diverse stadii de dezvoltare, dispusi intr-o stroma densa, bogat celulara;Zona centrala-medulara: tesut conjunctiv lax cu fibre elastice, celule musculare netede si vase sangvine.

Page 31: Aparatul Genital Feminin

MICROSCOPICPeretele chistului este tapetat de un singur strat de celule cubice/cilindrice;Celulele au nucleii ovoidali, bazali, unele ciliate;Aplatizate cand chistul este in tensiune;Fara atipii, mitoze, complexitate arhietcturala si invazie stromala;Pot fi prezente formatiuni papilare cu ax fibro-vascular tapetat de un singur strat de celule columnare;30%-au corpi psamomatosi-concretiuni calcare cu structura lamelara concentrica.

Page 32: Aparatul Genital Feminin

MASTOPATIA FIBRO-CHISTICABoala Reclus-1883:” maladie chistica a glandei mamare, frecvent bilaterala care poate interesa glanda in totalitate, multe leziuni chistice nefiind palpabile”;Modificare epiteliala si stromala non-neoplazica mamara, frecventa, care poate simula clinic, Rx, macro si microscopic un carcinom mamar.Boala chistica, mastopatia chistica, hiperplazia chistica, displazia mamara, boala Reclus, boala benigna a sanului.Frecvent: 25-45 ani;Cauze necunoscute;Dezechilibru estrogeni-progesteron, cu stimulare estrogenica excesiva si modificari ale tesutului mamar la actiunea hormonala normala;ACO-rol protector;Consumul de cafea –metilxantinele-cafeina-indul cresterea AMPc cu proliferare epiteliala.60-80% dinte femeile adulte au modificari fibro-chistice;

Page 33: Aparatul Genital Feminin

Clinic: manifestari minore/absente, la menopauza modificarile involueaza;Disconfort, senzatie de greutate, durere premenstrual care diminua dupa aparitia menstrei, uneori secretii mamalonare;Frecvent bilateral, in cadranul supero-extern;

Clasificare:1. Mastopatia fibro-chistica non-proliferativa:

bilaterala, dilatatii chistice ale ductelor terminale, cu/fara metaplazie apocrina si fibroza stromala. Nu este factor de risc pentru dezvoltarea carcinomului de glanda mamara;

2. Mastopatia fibro-chistica proliferativa: include hiperplazia epiteliala (usoara, florida, atipica si carcinomul in situ) si adenoza sclerozanta (proliferare de ducte mici, celule mioepiteliale si scleroza). Dpdv microscopic poate fi confundata cu un carcinom invaziv.

Page 34: Aparatul Genital Feminin

MACROSCOPIC

Consistenta crescuta la palpare in ariile implcate;Discreta nodularitate/noduli bine conturati;Pe sectiune: chisturi multiple, 1-5cm, care contin un lichid clar sau hemoragic, uneori de culoare inchisa;In jurul lor stroma este densa, fibroasa cu consistenta ferma si margini neregulate.

Page 35: Aparatul Genital Feminin

DIAGNOSTIC DE ORGANGl mamara=glanda sudoripara apocrina modificata;Aspecte diferita in stare de inactivitate, lactatie, sarcina;La pubertate, sub influenta hormonilor sexuali glandele cresc in volum, initial pe seama tesutului adipos apoi prin ramificarea sistemului canalicular de la nivelul mamalonului;20 unitati glandulare=lobi mamari, dispusi radiar in jurul mamelonului, fiacare drenand printr-un canal galactofor;Lobulul=structura tubulo-acinara, impatit in lobuli prin septuri fibroase;Lobulii=formati din unitati ducto-lobulareUnitatile glandulare:

1. Ducte terminale;2. Ducte colectoare intralobulare;3. Stroma interlobulara specializata.

Page 36: Aparatul Genital Feminin

2 componente:1. glandulara: lobulul si ductul

terminal-DTLU-unitatea terminala ducto-lobulara; tapetate de 2 tipuri de celule: intern=epitelial si extern-mioepitelial;

2. Stromala: fibre colagene, fibroblaste, vase, tesut adipos.

- Stroma din jurul structurilor epiteliale ale TDLU-este hormono-dependenta in timp ce stroma interlobulara este nefunctionala.

Page 37: Aparatul Genital Feminin

MICROSCOPICMacro si microchisturi cu continut lichidian clar/serocitrin, tapetate de epiteliu cubic, cilindric/atrofic;Hiperplazie de ducte;Metaplazie apocrina: chisturi tapetate de epiteliu asemanator cu cel al glandelor sudoripare: celule mari, poligonale, inalte cu citoplasma abundenta, eozinofila, granulara, cu proieminente in portiunea apicala a citoplasmei, nuclei rotunzi tahicromi;Stroma densa, fibroasa;Inflamatie cronica stromala-datorita ruperii chisturilor : ly, pl, macrofage spumoase;Hiperplazia epiteliala de tip ductal sau lobular este cea mai importanta componenta a mastopatiei care se presupune ca duce la aparitia cancerului

Page 38: Aparatul Genital Feminin

Recommended