+ All Categories
Home > Documents > Aparatul Genital Feminin

Aparatul Genital Feminin

Date post: 19-Jun-2015
Category:
Upload: adina890618
View: 906 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
22
APARATUL GENITAL FEMININ (2 lp- 1 gonade, 2 cai genitale si glande annexe) Aparatul genital feminin este alcatuit din: 1. gonade - ovare 2. cai genitale trompa uterina uter vagin 3. glande anexe glanda mamara placenta Trompa uterina Este un organ pereche, cavitar, localizat in cavitatea peritoneala, dispus lateral de uter si medial de ovar. D.p.d.v. anatomic prezinta 4 rediuni: zona infundibulara zona ampulara zona istmica zona intramurala Trompa uterina prezinta si 2 orificii prin care comunica: cu cavitatea peritoneala - in zona infundibulara cu cavitatea uterina - ostiumul tubar D.p.d.v. histologic peretele are trei tunici: mucoasa musculara seroasa Mucoasa Prezinta numeroase falduri sau pliuri longitudinale care umplu lumenul si ii dau un aspect labirintic. Aceste falduri se ramifica dar nu se anastomozeaza, astfel incat fenestrele dintre falduri comunica intre ele. Acesta este un element de diagnostic diferential intre trompa uterina si vezicula seminala unde faldurile se anastomozeaza si fenestrele nu mai comunica intre ele. Faldurile sunt lungi si dese in zona infundibulara si se reduc ca numar in zona istmica. Ele dispar in zona intramurala unde
Transcript
Page 1: Aparatul Genital Feminin

APARATUL GENITAL FEMININ (2 lp- 1 gonade, 2 cai genitale si glande annexe)

Aparatul genital feminin este alcatuit din:1. gonade - ovare2. cai genitale

trompa uterina uter vagin

3. glande anexe glanda mamara placenta

Trompa uterina

Este un organ pereche, cavitar, localizat in cavitatea peritoneala, dispus lateral de uter si medial de ovar. D.p.d.v. anatomic prezinta 4 rediuni: zona infundibulara zona ampulara zona istmica zona intramurala

Trompa uterina prezinta si 2 orificii prin care comunica: cu cavitatea peritoneala - in zona infundibulara cu cavitatea uterina - ostiumul tubar

D.p.d.v. histologic peretele are trei tunici: mucoasa musculara seroasa

MucoasaPrezinta numeroase falduri sau pliuri longitudinale care umplu lumenul si ii dau un aspect

labirintic. Aceste falduri se ramifica dar nu se anastomozeaza, astfel incat fenestrele dintre falduri comunica intre ele. Acesta este un element de diagnostic diferential intre trompa uterina si vezicula seminala unde faldurile se anastomozeaza si fenestrele nu mai comunica intre ele.

Faldurile sunt lungi si dese in zona infundibulara si se reduc ca numar in zona istmica. Ele dispar in zona intramurala unde intalnim o mucoasa aproape neteda. Aceste falduri au rol in deplasarea ovulului sau zigotului catre cavitatea uterina.

Mucoasa contine un epiteliu si un corion (lamina propria).Epiteliul contine trei tipuri de celule:

1. Celulele ciliate - cilii lor vin in contact cu lumenul. Aceste celule predomina in faza foliculara, cilii dezvoltandu-se sub actiunea astrogenilor. Cilii au rolul de a deplasa lichidul de la suprafata mucoasei, impreuna cu ovulul sau zigotul. Ei faciliteaza si deplasarea spermatozoizilor pana la zona ampulara.

2. Celulele secretorii - sunt mai scurte, au polul apical rotunjit. Ele nu vin in contact cu lumenul in faza foliculara cand numarul lor este si foarte redus. Ele cresc insa ca numar in faza luteinica si intra in contact cu lumenul deoarece celulele ciliate se reduc ca inaltime.

Page 2: Aparatul Genital Feminin

3. Celulele intercalate - vin in contact cu MB dar nu ajung niciodata in contact cu lumenul. Ele sunt precursori ai celulelor secretorii in care se vor transforma in timpul fazei luteinice.

Celulele secretorii produc un lichid care are rol in: capacitatia spermatozoizilor troficitatea oului sau ovulului transportul ovulului sau al zigotului

Prin urmare, participa la transportul oului sau ovulului urmatoarele elemente: cilii celulelor ciliate faldurile mucoasei musculara, prin miscarile sale peristaltice

Corionul este format din tesut conjunctiv lax bogat vascularizat dar fara glande. Vasele sunt mari, artere sau vene, care in timpul ovulatiei devin hiperemice, turgescente, conferind trompei uterine un grad mare de distensibilitate si o reducere a motilitatii ei care este necesara pentru a se putea aplica pe ovar pentru a capta ovulul.

Tunica muscularaEste alcatuita din muschi neted dispus in doua straturi: circular intern si longitudinal extern.Tunica musculara este mai groasa in zona intramurala si istmica si este mai subtire in zona

ampulara si infundibulara. Ea ajuta la deplasarea oului sau ovulului si a spermatozoizilor.

SeroasaEste alcatuita din spiteliu simplu pavimentos si tesut conjunctiv bogat vascularizat. De fapt

seroasa este alcatuita din mezoteliul peritoneal.

Rolurile trompei uterine Trompa uterina preia ovocitul II in ovulatie. Acesta poate fi fertilizat in zona ampulara, caz in

care el isi va definitiva a doua diviziune meiotica si se va forma, prin unirea cu spermatozoidul, zigotul (oul).

In trompa uterina incepe segmentatia oului timp de 4-5 zile Dupa 4-5 zile, prin ostium, oul va fi impins in cavitatea uterina unde el va nida. La nivelul trompei uterine se poate implanta oul segmentat. Aceasta se poate intampla din mai

multe cauze: dupa anexite acute netratate, care s-au cronicizat si au dus la micsorarea sau chiar

astuparea ostiumului datorita malformatiilor trompui uterine (lumen prea ingust, foarte lungi, foarte inalte sau

infantile)Daca implantarea s-a facut in zona istmica sarcina nu se dezvolta mai mult de 2-3 saptamani

dupa care trompa se rupe, apare hemoragia si este necesara interventia chirurgicala de urgenta.Daca implantarea se face in zona ampulara sau infundibulara sarcina se poate dezvolta 2-3,

maxim 4 luni dupa care se produce avort prin ruptura de trompa uterina sau evacuare in cavitatea peritoneala, in ambele cazuri existand hemoragie si necesitand interventia chirurgicala de urgenta.

Uterul

Este un organ cavitar, situat inapoia vezicii urinare si in fata rectului. El are forma de para cu varful in jos. D.p.d.v. anatomic i se descriu mai multe regiuni: corpul uterin istmul uterin colul uterin

Page 3: Aparatul Genital Feminin

D.p.d.v histologic corpul si istmul uterin au structura asemanatoare iar colul uterin are structura diferita. La nivelul corpului se deschid cele doua ostiumuri tubare. Portiunea dintre cele doua ostiumuri se numeste fundul uterin si la acest nivel peretele este mai subtire. De aceea, in aceasta zona peretele se poate rupe foarte des in timpul chiuretajelor.

Corpul si istmul uterin

Au peretele format din trei tunici:1. mucoasa = endometru2. musculara = miometru3. seroasa = perimetru

EndometrulEste alcatuit dintr-un epiteliu si corion. Epiteliul se imparte in:

epiteliu de acoperire - epiteliu simplu cilindric epiteliu glandular - este o extensie a epiteliului de acoperire la nivelul glandelor uterine (cripte

uterine) care reprezinta invaginari ale epiteliului in corion. Aceste glande sunt simple, tubulare drepte, rareori fiind ramificate si daca sunt ramificate aceasta se intampla numai in portiunea profunda endometrului.

Corionul este format din tesut conjunctiv lax spinocelular bogat vascularizat si inervat.Portiunea bazala a endometrului reprezinta 1/4 din grosimea totala a endometrului (2 mm din

8-9 mm). Aceasta portiune alcatuieste endometrul bazal si nu este sensibila la actiunea hormonilor ovarieni, deci nu sufera modificari in timpul ciclului uterin. Endometrul bazal contine: fundul glandelor uterine corion dens citogen

Endometrul functional reprezinta 3/4 superioare din grosimea endometrului. El contine: corpul si colul glandelor uterine corion citogen mai putin dens

Endometrul functional este deosebit de sensibil la actiunea h. ovarieni si el sufera modificari importante de-a lungul unui ciclu ovarian.Aceasta portiune se va elimina in timpul menstruatiei. De asemenea, in faza secretorie si in timpul sarcinii, endometrul fonctional este subdivizat in 2 parti: partea compacta (superficiala) - contine epiteliul de acoperire, colul glandelor uterine si

corionul aferent partea spongioasa - contine corpul glandelor uterine si corionul aferent

MiometrulEste format din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi:

stratul intern - fibre musculare netede dispuse circular si longitudinal stratul extern - fibre musculare netede dispuse de asemenea circular si longitudinal stratul mijlociu - fibre musculare netede oblic spiralate. In acest strat se gasesc arterele si venele

care alcatuiesc reteaua vasculara arcuata. Acestor vase le lipseste adventicea, deci tunica musculara a vasului se continua cu fibrele musculare netede ale miometrului. Aceasta particularitate are rol in oprirea foarte rapida a hemoragiei dupa nastere, dupa interventii chirurgicale etc.

PerimetrulEste format din mezoteliul peritoneal (epiteliu simplu pavimentos) si tesut conjunctiv dens.

Page 4: Aparatul Genital Feminin

Endometrul (continuare)Endometrul este tesutul cu cea mai mare sensibilitate la actiunea h. ovarieni. Au loc

modificari zilnice ale acestui tesut. Prin urmare acest tesut sufera transformari ciclice ce se repeta la fiecare 28 de zile (de ovbcei) si care alcatuiesc ciclul endometrial. Ciclul endometrial se suprapune peste ciclul ovarian.

Endometrul contine elemente epiteliale si elemente mezenchimale.

Elementele epitelialeSunt reprezentate de cele doua epitelii (de acoperire si glandular). Aceste epitelii vor fi

formate din mai multe tipuri de celule: celule proliferative (celuel bazale). Aceste celule formeaza epiteliul de acoperire si epiteliul

glandular din endometrul functional in faza proliferativa. De asemenea, aceste celule vor forma glandele de la nivelul portiunii bazale a endometrului. Celulele sunt inalte, cilindrice, cu citoplasma putina, usor bazofila sau amfofila. Raportul nucleo-citoplasmatic este >1. Nucleii sunt alungiti, tahicromatici, cu nucleoli mici. Acestea sunt celule care se divid intens. Din aceasta cauza apare pseudostratificarea spiteliului glandular si de acoperire.

Celulele epiteliale ciliate - formeaza epiteliul de acoperire si epiteliul din zona colului uterin in faza proliferativa a ciclului endometrial. Ele descresc ca numar in faza secretorie. Falsa stratificare a epiteliului aproape dispare in faza secretorie. Aceste celule au citoplasma acidofila, mai abundenta si nucleul eucromatic, cu nucleoli evidenti.

Celulele secretorii - sunt putine ca numar in faza proliferativa si mai numeroase in faza secretorie. Aceste celule nu se mai divid. Ele acumuleaza in citoplasma granule cu produsi de secretie care se pot localiza mai intai subnuclear (nucleul fiind situat apical), apoi acestea se impart (nucleul fiind situat central), apoi granulele se situeaza la polulapical (nucleul fiind situat bazal). Daca produsii de secretie sunt prezenti, avem de a face cu celula secretorie vacuolara. Dupa exocitoza produsilor de secretie, polul apical se rotunjeste si avem de a face cu celula secretorie nevacuolara. Celulele secretorii se gasesc predominant in epiteliul de acoperire in faza proliferativa si apoi se localizeaza predominant in corpul si colul glandelor uterine, din faza proliferativa tardiva pana la sfarsitul fazei secretorii.

Elementele de natura mezenchimala

Stroma conjunctivaEste constituita din tesut conjunctiv lax spinocelular, in care predomina componenta celulara.

Exista si putine fibre de reticulina si putina substanta fundamentala.

CeluleleCelulele se dispun in vartejuri in jurul glandelor si vaselor. Exista mai multe tipuri de celule:

celula stromala reticulara de tip fibroblast. Aceasta celula este foarte sensibila la actiunea h. ovarieni:

In faza proliferativa, incipienta si mijlocie, celula este fusiforma, are dimensiuni mici, citoplasma usor bazofila si nucleul tahicromatic.

In faza proliferativa tardiva celula creste in dimensiuni, apar prelungirile, se incarca cu organite celulare si acest proces continua si in faza secretorie incipienta si mijlocie.

In faza secretorie tardiva are loc procesul de predecidualizare care consta in hipertroierea celulelor care se vor incarca cu incluziuni de glicogen, citoplasma va deveni deci foarte acidofila iar nucleul va fi mare si eucromatic. In acest stadiu limitele intercelulare sunt foarte evidente. Aceste celule vor forma decidua materna.

Page 5: Aparatul Genital Feminin

celula spinoasa (xantomatoasa) - are origine mezenchimala local si nu origine histiocitara. Ea apare in faza secretorie mijlocie si tardiva. Are o citoplasma cu multe vacuole lipidice si un nucleu mic, reniform, tahicromatic.

celula granulomatoasa - nu provine din granulocitele sangvine ci are origine limfocitara, fiind asemanatoare cu limfocitele mari, citotoxice, cu granulatii in citoplasma. Apare in faza secretorie mijlocie si tardiva.

limfocitele - sunt izolate si apar in faza secretoire mijlocie si tardiva. plasmocite - secreta IgA. Si ele sunt izolate Daca sunt grupate semnifica existenta unei

endometrite.

Fibrele de reticulinaSunt un marker important pentru functionalitatea endometrului si pentru receptivitatea

hormonala. Fibrele de reticulina sunt produse de celula stromala reticulara de tip fibroblast. Numarul si localizarea lor sunt influentata de h. ovarieni: Fibrele de reticulina sunt putine in faza proliferativa incipienta cand se dispun periglandular si

periarterial Spre sfarsitul fazei proliferative ele vor creste ca numar si se vor dispune si in stroma

interglandulara si intervasculara. In faza secretorie continua sa creasca numarul lor, devin mai groase. In ziua 22 (faza secretorie mijlocie) se edematiaza si le dispare reactia argirofila. Prin urmare ele

nu vor mai putea fi evidentiate la MO insa nu dispar. In ziua 23 reapare reactia argirofila iar fibrele se dispun sub forma de cuiburi in jurul celulelor

predeciduale. Din aceasta cauza limitele lor se vor obsrva atat de usor.

Substanta fundamentalaEste bogata in apa, proteine, glucide, lipide si mucopolizaharide cu greutate moleculara mare

ce apara in special in faza secretorie.

Vasele sangvineArteriolele spiralate provin din aa bazale ale endometrului. Arterele bazale ale endometrului

provin din aa. radiate si scurte de la limita endometru - miometru. Aa. radiate si scurte provin la randul lor din reteaua vasculara arcuata de la nivelul miometrului.

Aa. spiralate sunt foarte receptive la actiunea hormonilor ovarieni: In faza proliferativa incipienta ele sunt drepte, au lumen ingust In faza proliferativa tardiva ele devanseaza in crestere stroma si devin spiralate In faza secretorie pereteii se ingroasa foarte mult si vor prezenta contractii ritmice, sub influenta

h. ovarieni cu frecventa de 60-70 / min. In faza secretorie tardiva, cand nu se mai secreta h. estrogeni sau progesteroni apar contractii

lungi care vor duce la aparitia unor zone de ischemie. Api apare necroza si impastarea tesutului iar in final va avea loc eliminarea (descuamarea) endometrului functional impreuna cu o cantitate variabila de sange. Endometrul functional nu se elimina tot la un momant dat ci alterneaza zonele descuamate cu zonele de proliferare, motiv pentru care endometrul are un aspect foarte heterogen ce variaza de la o ora la alta.

Ciclul endometrial

Ciclul endometrial reprezinta ciclul menstrual, are o durata de 28 de zile de obicei si se suprapune perfect peste ciclul ovarian. El are mai multe faze: faza menstruala (2-5 zile)

Page 6: Aparatul Genital Feminin

faza proliferativa (estrogenica) - corespunde fazei foliculinice din ciclul ovarian (din ziua 5 pana in ziua 14)

faza secretorie (progesteronica) - corespunde fazei luteinice din ciclul ovarian (din ziua 14 pana in ziua 28)

Variabilitatea duratei ciclului este data de variabilitatea duratei fazei proliferative, durata fazei secretorii fiind constanta. faza proliferativa:

endometrul se reface pe baza stratului bazal (de la 2 mm grosime acesta va ajunge la 8-9 mm)

in epiteliul de acoperire predomina celulele ciliate si celulele proliferative glandele uterine au lumen ingust, nu au produs de secretie in lumen, sunt rectilinii, avand

o crestere concomitent cu stroma. Predomina celulele proliferative iar in faza proliferativa tardiva apar si celulele secretorii. Epiteliul are un aspect de pseudostratificare deoarece in peretii glandelor uterine se evidentiaza numeroase mitoze.

stroma este densa, bogat celulara, predominand celulele stromale reticulare de tip fibroblast. Si la acest nivel sunt prezente mitozele.

arterele spiralate sunt drepte, au lumenul ingust si peretele subtire. Ele se spiralizeaza in faza proliferativa tardiva

se evidentiaza numeroase fibre de reticulina Faza secretorie

glandele, in sectiune transversala au aspect spiralat sau stelat. epiteliul de acoperire este format din celule ciliate si celule secretorii glandele uterine devanseaza in crestere stroma, asupra lor se exercita o presiune si ele se

spiralizeaza. Glandele vor fi deci spiralate sau stelate. In epiteliul glandular predomina celulele secretorii. Epiteliul nu mai are aspect de pseudostratificare. Ele au lumen larg in care se evidentiaza produsul de secretie intens acidofil.

in stroma nu mai exista mitoze si se gasesc celule stromale reticulare de tip fibroblast alaturi de celule xantomatoase, celule granulomatoase, limfocite si rare plasmocite.

se evidentiaza fibrele de reticulina arterele spiralate au peretele gros ce prezinta contractii ritmice cu frecventa de 6-0-70 /

min. La sfarsitul fazei secretorii apar sunturi arteriovenoase, adevarate lacuri de sange dispuse in corionul de sub epiteliul de acoperire. La sfarsitul fazei secretorii, cand nu se mai secreta estrogeni si progesteron apar contractii lungi ale aa. spiralate care vor duce la aparitia ischemieie, a necrozei, impastarii tesutului si in final a descuamarii sale. Descuamarea este parcelara, se face prin eliminarea si a unei cantitati variabile de sange. Prin urmare apare sange in lumenul glandei uterine.

Colul uterin

Reprezinta partea inferioara a uterului, cu forma de butoias, la nivelul careia se insera vaginul. Prin urmare, colul uterin are doua portiuni: supravaginala infravaginala

Lumenul colului uterin se numeste canal cervical. El are doua orificii: intern - asigura comunicarea cu istmul uterin extern - esigura comunicarea cu vaginul

Pe o hemisectiune la nivelul colului uterin se observa ca central se afla un ax fibromuscular format din 75-85% tesut conjunctiv fibros si 15-25% muschi neted. Fibrele musculare netede sunt organizate in fascicule separate de tesut conjunctiv fibros. Colul uterin este mai dur decat corpul

Page 7: Aparatul Genital Feminin

uterin. Sub influenta hormonilor ovarieni si placentari, axul conjunctiv muscular se ramoleste si colul se inmoaie si are aspect catifelat.

Colul uterin este impartit in doua parti: endocolul (spre canalul cervical) exocolul

EndocolulEpiteliul de acoperire este epiteliu simplu cilindric, bogat in celule mucoase. Acest epiteliu se

invagineaza in corion si da nastere glandelor cervicale care sunt tubulare ramificate. Ele au lumenul mai larg decat glandele uterine si prezinta adesea produs de secretie cu tenta acidofila in lumen.

Corionul este format din tesut conjunctiv lax bogat vascularizat. Uneori orificiile de varsare ale glandelor epiteliale se pot obstrua (in infectii). Atunci produsul de secretie se aduna in lumenul glandular, epiteliul glandular se turteste si se formeaze un ou (chist) al lui Naboth. Cand aceste chisturi sunt foarte multe ele proemina in canalul cervical si il pot chiar obstrua, caz in care este necesara interventia chirurgicala.

ExocolulEste acoperit de epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat. Prezinta un corion fara

glande dar care contine tesut conjunctiv dens bogat vascularizat cu vase de calibru mare (artere si vene) si filtrat limfocitar nodal sau difuz.

Secretia colului uterin este foarte importanta. Ea difera in functie de fazele ciclului ovarian. Aceasta secretie este mai apoasa in timpul ovulatieim facilitand patrunderea spermatozoizilor prin canalul cervical. In faza progesteronica secretia este vascoasa pentru a impiedica patrunderea germenilor. Secretia de la acest nivel poarta numele de glera. Glera participa si la formarea secretiei vaginale normale.

Jonctiunea epiteliu simplu cilindric - epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat este brosca. Aceasta jonctiune este frecvent sediul unor tumori, cancerul de col uterin fiind foarte frecvent dar nu se moare din aceasta cauza, indicele de mortalitate fiind de 8 : 100.000.

Vaginul

Este un conduct musculo-fibros cilindric care se insera la nivelul colului uterin unde determina aparitia a 4 funduri de sac.: doua funduri de sac laterale fundul de sac posterior - cel mai larg, locul de prelevare a secretiilor fundul de sac anterior - cel mai scurt

Peretele vaginal are mai multe tunici: mucoasa musculara adventice

MucoasaNu are glande. Secretiile vaginale se formeaza insa din:

glera de la nivelul endocolului transudatia plasmatica ce are loc la nivelul vaselor mari ale corionului din mucoasa vaginala.

Secretia vaginala are un pH acid. Daca pH-ul ar fi neutru sau chiar bazic mucoasa ar fi foarte expusa la infectii. PH-ul este acid deoarece celulele mucoase sintetizeaza glicogen. Celulele superficiale, incarcate cu glicogen, se descuameaza iar glicogenul se raspandeste in lumen. El va fi

Page 8: Aparatul Genital Feminin

metabolizat la acid lactic de bacilul Dodderlain care constituie flora bacteriana saprofita a vaginului. Astfel pH-ul mucoasei vaginale este acid.

Epiteliul este pluristratificat pavimentos nekeratinizat in care se gasesc zone de precornificare (prekeratinizare) deoarece in celulele superficiale epiteliale exista keratohialina. Epiteliul vaginal are o grosime variabila, intre 150-200 m si e format din urmatoarele straturi celulare: stratul bazal, la nivelul MB - un singur rand de celule stratul parabazal - 3-4 straturi de celule stratul intermediar stratul superficial

Celulele stratului superficial se pot descuama si prin urmare ele se pot preleva in secretia vaginala. Din secretie se va face un frotiu care se va colora prin tehnica Babes-Papa-Nicolau care foloseste mai multi coloranti: pentru nucleu se foloseste hemalaunul pentru citoplasma se foloseste fuxina acida si verdoglobina???????

Celulele mucoase: Celulele bazale sunt celule cubice sau usor rotunjite, cu diametrul de 15 m, cu un nucleu de 10

m diametru, eucromatic si cu citoplasma bazofila. Celulele parabazale au diametrul de 20 m, cu un nucleu de 8-9 m diametru, citoplasma

bazofila. Celulele intermediare sunt de doua feluri:

celule adevarate - au aspect de nacela (naviculare). Ele apar doar pe frotiurile de sarcina. Astfel se poate pune diagnosticul de sarcina inainte sa se pozitive testele hormonale.

celule mari - au diametrul de 25 m iar nucleul are un diametru de 5-6 m. Celula sufera fenomene de prepicnoza si apoi picnoza prin cariorecsis (fragmentarea nucleului) si carioliza (liza nucleului). Aceste celule au citoplasma bazofila sau amfofila deoarece incepe secretia de glicogen care se dispune perinuclear

Celulele superficiale - prezinta acumulari lipidice perinuclear.Sub influenta estrogenilor celulele epiteliale se matureaza rapid si vor fi multe celule

acidofile cu nuclei picnotici. In faza estrogenica deci: indicele acidofil este de 70% indicele picnotic este de 90%

Progesteronul faciliteaza descuamarea celulelor sin stratul intermediar si parabazal. Prin urmare el impiedica maturarea. In faza progesteronica deci: indicele acidofil este de 5-10% indicele picnotic este de 5%

Prin stabilirea celor 2 indici este cel mai usor de stabilit profilul hormonal al persoanei. In faza luteinica, in epiteliul vaginal exista si limfocite. Acestea nu trebuie interpretate ca o

stare de infectie.

Glanda mamara

Se gaseste in partea anterioara a toracelui, prepectoral, in hipodermul regiunii.Fiecare din cele doua glande are in structura sa 15-20 lobi glandulari, fiecare lob fiind o

glanda separata, cu canal de extcretie propriu (canal galactofor) care se deschide la nivelul mamelonului prin porul galactofor.

Lobul glandular este format din lobuli glandulari delimitati intre ei de tesut conjunctiv fibros si adipos. In lobuli este stroma, formata din tesut conjunctiv lax, si parenchimul. In tesutul conjunctiv lax stromal exista limfocite si plasmocite care cresc ca numar in faza progesteronica si in

Page 9: Aparatul Genital Feminin

timpul sarcinii. Se secreta si IgA care se transmite prin laptele matern la nou-nascut si se realizeaza astfel imunizarea pasiva.

In stroma, premenstrual, apare un edem stromal si se produce mastrodinia premenstruala.

Glanda mamara in repausParenchimul are canalele de secretie intralobulare delimitate de epiteliu simplu cubic si

insule de celule secretorii in repaus care pot fi izolate sau atasate la un canal secretor intralobular. Canlul intralobular se varsa intr-un canal extralobular (canal galactofor) care sunt delimitate de un epiteliu bistratificat cubic sau cilindric. Inainte de varsare, canalul galactofor se dilata si formeaza un sinus galactofor care este delimitat de derm pe de o parte si de epiteliul bistratificat al canalului galactofor pe de alta parte.

Glanda mamara in lactatieCelulele secretorii aflate in repaus devin active, inmuguresc si vor da nastere acinilor

glandulari care au forme si marimi diferite. Acinii vor fi delimitati de epiteliu simplu cubic. In lumenul acinilor exista laptele, produsul de secretie care este acidofil. Stroma se reduce, in rest, celelalte structuri aau aceeasi alcatuire ca in repaus.

Secretia este apocrina.

Ovarul

Medulara ovariana

Medulara ovariana sau portiunea centrala a ovarului este formata din tesut conjunctiv lax cu numeroase vase sanguine , vase limfatice si nervi, ce se continua cu corticala fara o delimitare neta. Ea se continua cu mezoovarul prin intermediul caruia primeste vasele sanguine si limfatice precum si filetele nervoase. Vasele sanguine sunt reprezentate in special se artere si arteriole cu dispozitie spiralata si perete gros. Odata cu inaintarea in varsta, peretele arterelor si arteriolelor se hialinizeaza formand corpii albicans vasculari. Medulara nu contine foliculi ovarieni !!!

La niveluil hilului, locul de patrundere al vaselor si nervilor se gasesc restuiri embrionare sub forma de celule epiteliale dispuse cordonal, « rete ovari » si insule de celule interstitiale, celulele Berger, foarte dezvoltate in timpul sarcinii si menopauzei, cu caractere citologice identice cu celulele Leydig de la testicul. In ligamentul larg si in mezoovar a fost descris si un tesut asemanator cu al glandei corticosuprarenale, precum si vestigii embrionare cum sunt conductele lui Gartner sau hidatida lui Morgagni.

Foliculii ovarieni (fara folicul de Graaf).Procesul de crestere foliculara este un proces dinamic, ce poate avea loc pe toata durata vietii. Initierea acestui proces este independenta de secretia de hormoni gonadotropi hipofizari (FSH si LH). Initierea are loc si in copilarie, sarcina, ovulatie, anovulatie sau in apropierea menopauzei. Cresterea foliculara insa este strict dependenta de hormonii gonadotropi hipofizari, mai ales de FSH.Cresterea foliculara are loc alternativ intr-un ovar si in celalalt. Ovarul care ovuleaza este de 2-3 ori mai mare decat cel aflat in repaus. Ovarul in activitate este turgescent, hiperemic, primeste un flux sangvin crescut, putand fi examinat celioscopic pentru a se vedea foliculul matur.

Foliculul primordialFoliculii primordiali sunt cei mai numerosi. La nastere exista 400.000 foliculi primordiali in

cele doua ovare. In viata intrauterina au loc fenomene de atrezie foliculara prin apoptoza. Aceste

Page 10: Aparatul Genital Feminin

fenomene pot exista si in momentul nasterii, si in timpul sarcinii si la pubertate si la intrarea la menopauza, adica in toate cazurile in care se schimba profilul hormonal al organismului. In timpul sarcinii, corpul galben si din L5 placenta secreta hormoni ovarieni, iar la nastere aceasta secretie dispare.

Foliculii primordiali sunt formati din ovocitul I si un singur rand de celule foliculare.Ovocitul I are un diametru de 25-30 m, un nucleu excentric, eucromatic, cu nucleol vizibil

(deoarece cromozomii nu sunt spiralizati inca). Citoplasma este usor acidofila si are un aspect fin granular. La ME se observa mitocondrii mici, RE, cateva zone Golgi, toate organitele fiind dispuse in jurul nucleului. Membrana prezinta rari microvili.

In jurul ovocitului I sunt dispuse celulele foliculare care sunt celule epiteliale turtite, cu citoplasma putina si care stabilesc intre ele jonctiuni de tip desmozom. Aceste celule sunt asezate pe MB ce separa foliculul avascular de stroma conjunctiva.

Foliculul primar unilamelarFoliculul primar unilamelar este un pic mai mare decat foliculul primordial. Ovocitul are un

diametru de aprox. 50 m. Ovocitul se incarca de citoplasma acidofila si cu granulatii (incluziuni de glicogen). La ME se observa ca organitele celulare cresc ca numar si se hipertrofiaza. Mitocondriile se disperseaza in toata citoplasma, aparatul Golgi se dispune in ectoplasma periferica si creste numarul de microvili de pe membrana.

Celulele foliculare sunt de forma cubica, sunt atasate unele de altele prin desmozomi si sunt asezate pe MB care separa foliculul de stroma conjunctiva. Foliculul primar unilamelar este si el avascular.

Foliculul primar multilamelar (plin, preantral)Ovocitul I creste foarte mult in dimensiuni. El ajunge la un diametru de 125-135 m.

Prezinta o citoplasma abundenta, cu multe incluziuni de glicogen. Mitocondriile sunt hipertrofiate si dispuse in toata citoplasma. REN si RER este si el hipertrofiat. Aparatul Golgi este hipertrofiat si dispus in ectoplasma. Nucleul creste si el si de acum se va numi vezicula germinativa iar nucleolul se va numi pata germinativa. Membrana prezinta multi microvili.

In jurul ovocitului I apare o zona foarte acidofila numita zona pellucida. Ea este alcatuita din glicoproteine secretate de ovocit se de celulele foliculare. La ME, zona pellucida are un aspect striat, striurile fiind formate de unirea microvililor ovocitului cu prelungirile celulelor foliculare din primul rand.

In afara zonei pellucida, celulele foliculare se inmultesc si se dispun pe mai multe straturi. Se constituie astfel granuloasa foliculara. Granuloasa foliculara este alcatuita din celule mari, poligonale, cu caractere morfologice de celule secretoare de hormoni steroizi. Ele contin picaturi lipidice, mitocondrii cu criste tubuloveziculare si cantitati importante de REN. Intre celulele granuloasei se stabilesc jonctiuni desmozomale si jonctiuni gap. Granuloasa foliculara nu este niciodata vascularizata.

In membrana unor celule ale granuloasei se exprima receptori pentru FSH. Numarul receptorilor creste progresiv ajungand la 1.500 receptori / celula. Dar nu toate celulele prezinta receptori pentru FSH. O data ajuns mesajul la o celula cu receptori, acesta se transmite prin intermediul jonctiunilor gap la toate celulele din granuloasa. FSH induce procesul de aromatizare a androstendionului la estriol, proces care are loc numai in celulele granuloasei cu ajutorul unei enzime, aromataza, care este activata de FSH.

In afara granuloasei foliculare incepe diferentierea tecilor. Prima teaca, interna, este formata din cateva straturi concentrice de fibroblaste fusiforme cu

caracter de celule secretorii de hormoni steroizi. Ele secreta androstendionul. Ele au receptori pentru LH care stimuleaza secretia de androstendion.

Page 11: Aparatul Genital Feminin

A doua teaca, externa, este alcatuita din miofibroblaste. Ea contine numeroase vase de sange, in special capilare, care penetreaza si teaca interna, fara sa o depaseasca si formeaza plexuri capilare in jurul folicului.

In aceasta perioada se diferentiza si membrana Slavianski care in acest stadiu este discontinua. Ea este de fapt MB a epiteliului folicular devenit acum granuloasa foliculara.

La MO, limita dintre teci este greu vizibila, limita intre teaca interna si stroma este de asemenea dificila dar limita dintre teaca interna si granuloasa este usor vizibila.

Cand granuloasa foliculara ajunge la 6-12 randuri celulare, ea incepe sa secrete estrogeni. Androstendionul, precursor al hormonilor estrogeni, este sintetizat in celulele tecii interne. El treverseaza membrana Slavianski si patrunde in celulele granuloasei foliculare. La acest nivel este activata aromataza in prealabil, de catre FSH. Daca activarea aromatazei de catre FSH nu a avut loc, androstendionul insusi va activa aromataza, insa doara atunci cand este in cantitati mici. Prin activarea aromatazei, androstendionul este transformat in estriol.

Daca exista insa cantitati mari de androstendion, acesta va inhiba aromataza, activarea ei facandu-se doar de catre cantitati mici de androgeni. Prin inhibarea aromatazei se acumuleaza 5’androgeni care nu mai pot fi transformati in estriol si foliculul devine atretic. Succesul unui folicul de a se matura depinde de capacitatea lui de a converti mediul androgenic in mediu estrogenic. Din 20 de foliculi care intra in procesul de maturare la fiecare ciclu ovarian, unul singur ajunge la maturare.

Foliculul primar multilamelar secreta estrogeni si lichid folicular. Ambele sunt secretate de catre granuloasa foliculara. Lichidul folicular se va acumula intre celulele granuloasei, se disociaza granuloasa, si se formeaza niste vacuole, cavitati cu lichid folicular, acidofile in jurul carora celulele foliculare se dispun radiar. Acestea, impreuna cu vacuola de lichid folicular, alcatuiesc corpii Call-Exner. Pe masura ce lichidul folicular se secreta, cavitatile cresc, unele vor conflua, devin din ce in ce mai mari, iar prin confluenta tuturor vacuolelor se formeaza o cavitate unica, antrul folicular. In acest stadiu avem de a face cu in folicul secundar, vezicular, antral.

Foliculul secundar (vezicular, antral)Granuloasa foliculara prezinta caracteristicile descrise mai inainte. Ovocitul I are un diametru de 130 m, nucleu este vezicula germinativa iar nucleolul este

pata germinativa. Ovocitul I prezinta toate celelalte caracteristici enumerate mai inainte. In jurul ovocitului I se afla zona pellucida. Pe masura ce se formeaza antrul folicular se va forma si corona radiata, care va ramane legata de granuloasa foliculara prin discul proliger. Cumulus oophorus este o formatiune formata din ovocit, impreuna cu zona pellucida, corona radiata, granuloasa foliculara si discul proliger.

Lichidul folicular contine: estrogeni, androgeni, FSH, LH si putin progesteron (apare inainte de ovulatie). De asemenea, el mai contine glicozaminoglicani si proteine de reglare a sintezei de hormoni steroizi.

Granuloasa foliculara este separata de teaca interna prin membrana Slavanski. La exterior se gasesc teaca externa si teaca interna foliculara.

16. Foliculul matur de GraafDintre foliculii anteriori, la fiecare ciclu ovarian se selecteaza un singur folicul care se va

matura. Acest folicul este cel mai mare dintre toti foliculii. El are un diametru de 5 mm. El are o structura polara: la un pol se afla ovocitul iar la celalalt pol se afla antrul folicular.

Ovocitul este cuprins in cumulus oophorus, printre celulele granuloasei foliculare. Ovocitul are un diametru de 130 m, este inconjurat de zona pellucida si de corona radiata si are toate caracteristicile morfologice ale ovocitului din stadiul anterior.

Page 12: Aparatul Genital Feminin

Granuloasa foliculara se subtiaza, ajungand la 5-6 randuri de celule, deoarece inceteaza diviziunile celulare si, prin cresterea cantitatii de lichid folicular si implicit cresterea antrului folicular, are loc alunecarea celulelor granuloasei foliculare unele pe langa altele si astfel are loc micsorarea numarului de straturi.

Este prezenta membrana Slavianski si teaca interna si cea externa.Intr-o etapa urmatoare, foliculul migreaza aproape de suprafata ovarului, ia contact cu

albugineea si se formeaza stigma, proces care are loc atunci cand ovocitul impreuna cu zona pellucida si corona radiata se desprind de granuloasa foliculara, cu 2-3 ore inainte de ovulatie.

Ovulatia reprezinta procesul de eliminare a ovocitului II, in fiecare luna, alternanad de la un ovar la altul, in trompa uterina.

Pot avea loc si ovulatii spontane. Ele pot fi produse de medicamente precum Clomifen, de stress, poluare, anticonceptionale oprite brusc. In caz ca intr-o zi femeia a uitat sa ia anticonceptionalele, a doua zi ea trebuie sa ia doza dubla.

Ovulatia are loc in ziua a 14-a a ciclului ovarian. Dupa ovulatie nu mai pot avea loc ovulatii spontane, deoarece apare corpul galben care secreta progesteron care impiedica maturarea unui alt folicul.

La ovulatie, la nivelul ovarului au loc descarcari de histamina, vasopresina si acumulari de progesteron in lichidul folicular. Progesteronul va activa plasminogenul care se va transforma in plasmina care va duce la permeabilizarea membranei lizozmale. Aceasta permeabilizare va permite eliberarea colagenazei, enzima foarte importanta in slabirea peretelui folicular.

Concomitent, din interiorul foliculului se exercita o presiune datorita contractiei miofibroblastelor (care are loc sub actiunea histaminei) si care, impreuna cu actiunea colagenazei, va duce la ruperea foliculului la zona de contact cu albugineea. Ovocitul II va fi captat de trompa uterina.

17. Structura corpului galbenStructurile epiteliale si conjunctive ramase in corticala ovarului dupa expulzarea

ovocitului se organieaza intr-o formatiune cu rol endocrin numita corp galben (luteinic), denumire ce se datoreaza pigmentului ce se acumuleaza in celulele sale si care este de culoare galbena.

La ovulatie se expulzeaza ovocitul si lichidul folicular. Prin urmare, peretii colabeaza, se pliaza, si dau un aspect policiclic, cu multe indentatii.

Evolutia corpului galben cuprinde 3 perioade importante:1. perioada de luteinizare2. perioada de vascularizatie3. perioada de regresie

Perioada de luteinizzareIn momentul in care foliculul matur a expulzat ovocitul, se deschid vasele de sange care

fac sangele sa extravazeze si va patrunde in antrul folicular. Sangele se va coagula si se va forma un cheag. Cheagul va fi invadat de tesut conjunctiv si se va forma un cheag invadat de tesut conjunctiv.

Granuloasa foliculara si si teaca interna sufera procese de luteinizare. Granuloasa luteinica va reprezenta 80% din parenchimul corpului galben iar celulele tecale luteinice vor reprezenta 20% din parenchimul corpului galben. Diferentele intre cele doua tipuri de celule luteinice constau in aceea ca celulele granuloase sunt de 2,3 ori mai mari decat celelalte, avand un diametru de 50-60 m fata de 15-20 m cat au celulele tecale. De asemenea, citoplasma celulelor granuloase este mai palida, in timp ce citoplasma celulelor tecale este mai densa, mai intens acidofila.

Luteinizarea este un proces ce cuprinde mai multe etape. Mai intai are loc hipertrofierea celulelelor (cresc in dimensiuni), apoi are loc hipertrofierea organitelor, aparand multe mitocondrii cu

Page 13: Aparatul Genital Feminin

criste tubulo-veziculare, REN, RER, aparat Golgi si numeroase picaturi lipidice. Apoi celulele se incarca cu un pigment de culoare galbena (luteina).

Perioada de vascularizatieVasele de sange de la nivelul tecii interne patrund in granuloasa luteinica si vor apare

lacuri sangvine in granuloasa luteinica.

Perioada de regresieRegresia se face diferentiat, in functie de aparitia sau nu a unei sarcini.Daca nu apre o sarcina, corpul galben se va numi corp galben menstrual, catamoenial si

va incepe sa involueze in ziua a 10-14-a de la formare.Daca apare o sarcina, corpul galben va exista in corticala ovarului pana in L6, cand va

incepe sa involueze dar nu va disparea de tot. El are dimensiunile de 2, 3 ori mai mari decat un folicul matur si secreta estrogeni, progesteron (care este miorelaxant) si relaxina (care se secreta doar in sarcina si are rol de a facilita imbibitia apoasa a articulatiilor bazinului, in special a simfizei pubiene). Corpul galben de sarcina involueaza dinspre cheagul din centru catre granuloasa luteinica si teaca, inlocuind celulele granuloasei si celulele tecale cu bandelete de tesut conjunctiv bogat in fibre de colagen. Inainte de inlocuire, nucleii celulelor luteinice devin picnotici si se incarca in exces cu pigment luteinic.

Treptat se va forma in locul corpului galben, corpul albicans (alb de la fibrele de colagen) care apoi sufera o degenerescenta hialina si in final rezulta o structura amorfa care nu fixeaza nici un coloarant (nu are tinctorialitate). El formeaza o cicatrice la suprafata ovarului.

19. Foliculii atrezici

Cea mai mare parte a foliculilor ovarieni nu ajung la maturitate ci sufera un proces involutiv denumit atrezie foliculara. Acest proces apare in toate stadiile dezvoltarii foliculare. Atrezia conduce la eliminarea a mai mult de 90% din foliculii intrati in faza de crestere.

Atrezia foliculara are loc inainte de nastere cand se pierd aproximativ 60% din celulele germinale, dar si dupa pubertate. Din cei aproximativ 400000-500000 de foliculi primordiali cati contin ovarele la nastere, numai 400 vor deveni foliculi maturi in perioada activa (de la pubertate pana la menopauza). Cu fiecare ciclu ovarian un singur folicul (rar 2) ajunge la maturitate si este apt de a fi fecundat. In acelasi timp sub influenta hormonilor hipotalamo-hipofizari mai multi foliculi ovarieni in diferite stadii de evolutie vor degenera si vor deveni foliculi atrezici. In final ei dispar din structura ovarului fara a lasa vreo urma care sa le ateste prezenta, locul lor fiind luat de stroma ovariana. Pe preparatele histologice pot fi surprinsi foliculi care au ovocitul cu multiple alterari nucleare si citoplasmatice , cu granuloasa dezorganizata si cu multiple celule in plin proces de involutie. Celulele tecii interne capata aspect epiteloid, se incarca cu lipide, contribuind la formarea asa numitei glanda interstitiala a ovarului. Acesti foliculi sunt denumiti foliculi degenerativi..

La menopauza, in jurul varstei de 50 de ani, ovarele inceteaza sa mai produca hormoni si sa elibereze ovocite, iar menstruatia inceteaza. Semnele instalarii menopauzei includ tulburari vaso-motorii, micsorarea sanilor, osteoporoza accelerata. Datorita nivelului scazut de hormoni in sange, structurile estrogeno-dependente ale tractului genital feminine tind sa se atrofieze. Procesele de feed-back negativ ce opereaza intre FSH si estrogeni determina un nivel crescut de FSH in sange, decelabil in urina.

20. Ciclul ovarian

Page 14: Aparatul Genital Feminin

Incepand de la pubertate si pana la menopauza in perioada genital activa ovarele elimina alternativ in cavitatea peritoneala, la circa 28 de zile interval, cate un ovul. Acest ciclu este impartit in 2 perioade :

-perioada preovulatorie, care ocupa primele 14zile , este perioada in care are loc evolutia si matuirarea foliculului ovarian

-perioada postovulatorie, care cuprinde ultimile 14 zile, caracterizata prin constituirea si intrarea in functiune a corpului galben, cu secretia unor cantitati sporite de foliculina si progesteron.

Ciclul ovarian se deruleaza sub sub influenta hormonilor hipotalamo-hipofizari. Secretia discontinua de GnRH( factor de eliberare al gonadotropinelor) de catre neuronii hipotalamici, determina o secretie de asemenea pulsatila de gonadotropine de catre celulele adenohipofizei. FSH(hormonul foliculo-stimulant) si LH(hormonul luteinizant). Sub actiunea FSH si LH, ovarul elibereaza 2 hormoni : foliculina si progesteronul.

Faza preovulatorie se desfasoara sub influenta FSH-ului hipofizar care determina o crestere a cantitatii de foliculina (estradiol) produsa de corpul galben rezultat din ciclul anterior. FSH induce multiplicarea celulelor din granuloasa ovariana , cresterea secretiei de foliculina , cresterea foliculului si dezvoltarea cavitatii antrale. Intr-un stadiu mai avansat al fazei preovulatorii sub influenta FSH-ului celulele din granuloasa incep sa produca si mici cantitati de progesteron. Cresterea estradiolului plasmatic si aparitia unor factori inhibitori, conduc prin mecanism de feed-back la scaderea cantitatii de FSH elaborat de catre adenohipofiza si la cresterea cantitatii de LH. La inceput cantitatea de LH creste in sange progresiv, iar cu 36 de ore inainte de ovulatie acesta creste foarte mult. Incepand din ziua a 15-a a ciclului ovarian, cantitatea de LH scade lent.

In desfasurarea ciclului ovarian intervin si o serie de factori locali(citokine, interleukine, factori de crestere, a caror importanta nu este complet cunoscuta.


Recommended